Teme similare...............................................................................................................6Care este miza noului contract de administrare a Geoparcului Dinozaurilor ara Hategului?....................................................................................................................6Teme de mediu...........................................................................................................11Pădurea: ştiinţă şi economie în mijlocul naturii.........................................................1111 ministrii - 1 scena - Opera Nationala Bucuresti.....................................................13Ministerul Mediului vrea un sistem performant de monitorizare a taierilor ilegale. .16Situatie alarmanta: Mai mult plastic decat pesti in oceane - Ce e de facut (Video)...17Radiografia salariilor bugetarilor: Grila trebuie finalizata in acest an, dar situatia e haotica....................................................................................................................... 18
PRESA LOCALĂ............................................................................................................20ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA......................................20
Teme ABA...................................................................................................................20Gheaţă pe râurile din Argeş.......................................................................................20ABA Argeş-Vedea monitorizează permanent cursurile de apă înghețate..................20Poduri de gheaţă pe râurile din Argeş........................................................................2113 râuri din judeţul Argeş au îngheţat.......................................................................22Poduri de gheaţă pe rîuri...........................................................................................23GHEAŢĂ PE RÂURILE DIN ARGEŞ................................................................................24Iarna a îngheţat râurile din Argeş...............................................................................25Apele curgătoare din Argeş au îngheţat din cauza gerului. Există însă suficientă apă disponibilă pentru alimentarea..................................................................................26Lacuri şi râuri îngheţate în Argeş................................................................................27Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea monitorizează permanent cursurile de apă............................................................................................................................. 27Teme similare.............................................................................................................27-20 de grade la Alexandria.........................................................................................27
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Portul Giurgiu nu s-a închis. Operaţiunile de descărcare a navelor, compromise......28Teme de mediu...........................................................................................................28Colonie de 23.000 păsări pe Argeş.............................................................................28
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................29Teme ABA...................................................................................................................29Încă cinci zile geroase.................................................................................................29IARNA LA NEAMȚ: Autoritățile monitorizează ghețurile de pe Bistrița......................30Zăporul, din nou în atenția nemțenilor......................................................................31Teme similare.............................................................................................................32Urmează cinci zile de ger cumplit în judeţul Suceava.................................................32
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................33Teme ABA...................................................................................................................33SPECIAL InfoMM.ro - RETROSPECTIVĂ - Seisme, caniculă, inundaţii, avalanşe în Maramureş în 2015. Lista evenimentelor..................................................................33Gestionarea situaţiilor de criză scârţâie în mediul rural.............................................43Dig în Chieşd, proiect de maximă urgenţă.................................................................44Teme similare.............................................................................................................45Investitii neglijate.......................................................................................................45Barajul si Acumularea de la Runcu-Brazi....................................................................45Atenționare de la METEO! VREME deosebit de RECE în județul Bistrița-Năsăud.......45Teme de mediu...........................................................................................................46Primarii, despre mizeria din judeţ: Ne e ruşine că vin alţii să ne facă nouă curăţenie! Agenţii economici aruncă moloz şi gunoaie!..............................................................46Bani pentru promovarea ariilor naturale protejate din Maramures..........................48Ministrul Mediului: Romania trebuie sa aiba o voce mult mai pregnanta la nivelul Uniunii Europene.......................................................................................................49Curățenia naturii, în atenția preoților şi a credincioşilor protopopiatului Năsăud.....49Un grup de ornitologi a pornit în căutarea speciilor din Sătmarul sălbatic. Pe malul Someşului au găsit un exemplar foarte rar................................................................50Acțiune de colectare a deşeurilor electrice din Tiha Bârgăului şi Bistrița Bârgăului...51
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU – IALOMIȚA............................52Teme similare.............................................................................................................52PUCIOASA: APA DE WC FURNIZATĂ ASTĂZI, PLĂTITĂ DE CETĂȚENI CA APĂ POTABILĂ?................................................................................................................. 52
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................53Teme similare.............................................................................................................54Lunca Mureşului, rezervaţia naturală care adăposteşte comori fascinante ale naturii................................................................................................................................... 54SC Apa Prod SA Deva: Investiții de peste 80 milioane de euro din fonduri europene56Furnizorii serviciilor publice de apă vor trebui să informeze cetăţenii despre calitatea apei............................................................................................................................ 56Stația de epurare de la Pricaz, gata pentru funcționare.............................................58Vine gerul la Tîrgu-Mureş. Atenționare cod galben pentru județul Mureş................58Temperaturi scăzute în următoarele două săptămâni...............................................59Teme de mediu...........................................................................................................60Defrişările ilegale de pădure, considerate ameninţări la adresa securităţii naţionale!................................................................................................................................... 60Ne menținem în topul sesizărilor de la ”Radarul Pădurilor”......................................60Retezat, muntele furat. Retrocedarea Domeniului Kendeffy din Retezat s-a făcut ilegal...........................................................................................................................61Bir pe gunoiul din judeţ?............................................................................................65Primăvara aceasta aduce operatorii pentru deponeul ecologic.................................67No comment - Ziua în care a venit iarna…..................................................................68
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................70Teme similare.............................................................................................................70În acest an, apă şi canalizare în tot Băbeniul..............................................................70SANEPIDUL VERIFICĂ REȚELELE DE ALIMENTARE CU APĂ..........................................71PERICOL controlat în Harghita! Se monitorizează cursurile de apă, acolo unde există sloiuri de gheaţă.........................................................................................................71
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Apele subterane din Harghita nu vor mai fi infectate ca urmare a desfiinţării depozitelor neconforme de deşeuri...........................................................................72
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................75Teme similare.............................................................................................................75Garda de Mediu confirmă solicitarea autorizaţiei pentru Termo Turceni..................75Cod galben de ger în județul Hunedoara...................................................................76Greenpeace cere suspendarea activităţii grupului 7 de la Turceni............................77Protest Greenpeace la Termocentrala Turceni..........................................................79Ger năpraznic până joi şi apoi....................................................................................81Cod galben de ger în județul Dolj pentru următoarele două zile...............................82
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................82Teme de mediu...........................................................................................................82Locuitorii din Beregsău Mare se revoltă: Apă plină de rugină şi urât mirositoare! Noi n-am avut probleme, spune primarul........................................................................82Bunda, director peste ariile protejate pe care mafia lemnului le vrea tarlale de tăiat arbori!........................................................................................................................ 84Ministerul Mediului, DECIZIE TRANŞANTĂ în cazul extinderii liniei tramvaiului 7. Vezi ce s-a hotărât cu privire la lucrarea autorizată ilegal de Primăria Timişoara.............87
PRESA CENTRALĂ
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme similareCare este miza noului contract de administrare a Geoparcului Dinozaurilor ara Hategului? Pentru cei care nu au auzit de Geoparcul Dinozaurilor ara Hategului, acesta este un teritoriu cu statut legal de Parc Natural, peste care se suprapun doua situri protejate Natura 2000 si opt rezervatii naturale, teritoriu declarat Geoparc UNESCO anul trecut, aflat in judetul Hunedoara. Pe scurt, este o arie naturala protejata care contine un numar mare de bogatii naturale, geologice, paleontologice, dar si istorice si culturale. Insa, in primul rand, este o arie naturala protejata, aflata in grija Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor.Ministerul acorda, conform legii, administrarea ariei protejate pe o perioada de 10 ani. In ultimii 10 ani, adica din noiembrie 2005 si pana in noiembrie 2015, administrarea Geoparcului Dinozaurilor ara Hategului a fost contractata de Universitatea din Bucuresti. Acum, Universitatea din Bucuresti doreste sa mai contracteze inca 10 ani de administrare, iar pentru asta a depus un dosar de candidatura la Minister. Acest dosar a fost evaluat si Universitatea din Bucuresti a fost respinsa, obtinand doar 96,6 puncte din minimul de 100, necesare pentru acordarea unui nou contract de administrare vezi aiciDoar ca Universitatea din Bucuresti nu a considerat corecta evaluarea de la Minister si a depus o contestatie. Acest lucru a fost anuntat de fostul Director (suspendat dupa incidentele din 2015 de pe Raul Alb) al Unitatii de Administrare a Geoparcului din Cadrul Universitatii din Bucuresti, d-nul lect. dr. ing. Alexandru Andrasanu, care, in acelasi timp, pune presiune pe comisia de evaluare din cadrul Ministerului, prin lansarea in spatiul public, pe o retea de socializare, a urmatoarelor informatii, citez:Teritoriul Geoparcului Dinozaurilor Tara Hategului inseamna doua lucruri distincte: un GEOPARC INTERNATIONAL declarat sit UNESCO, membru in Reteaua Globala a Geoparcurilor si un PARC NATURAL [] Echipa de evaluare desemnata de Ministerul Mediului a respins, pina la rezolvarea contestatiei, cererea universitatii de continuare a administrarii DOAR a PARCULUI NATURAL. Echipa Universitatii din Bucuresti va continua administrarea Geoparcului International UNESCO si in urmatorii ani, prin implementarea si dezvoltarea proiectelor din Tara Hategului, indiferent de entitatea care va fi
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
desemnata sa administreze DOAR PARCUL NATURAL. Geoparcul International UNESCO este un proiect al Universitatii din Bucuresti, avand strategie, buget, echipa si parteneriate nationale si internationale proprii. (textul integral pe pagina sa proprie de facebook, dar si pe alte pagini si grupuri de discutii, inclusiv pe pagina oficiala a Geoparcului Dinozaurilor ara Hategului, aiciDin aceasta postare publica intelegem doua lucruri:1) faptul ca reprezentantii Universitatii din Bucuresti afirma ca Parcul Natural Geoparcul Dinozaurilor ara Hategului si Geoparcul Dinozaurilor ara Hategului cu statut de Geoparc International UNESCO ar fi doua arii protejate complet diferite, mentionand ca entitatea care va prelua administrarea nu va avea legatura cu situl UNESCO, fiind doar administrator al unui amarat de Parc Natural din Romania;2) in cazul in care Ministerul Mediului isi pastreaza decizia de a nu le acorda, din nou, administrarea Parcului Natural Geoparcul Dinozaurilor ara Hategului nici dupa reevaluarea dosarului, ca urmare a contestatiei depuse de Universitate, echipa in numele careia domnia sa vorbeste va continua sa administreze, fara sa ceara voie de la cineva, pentru urmatorii ani, ceva numit Geoparcul International UNESCO, despre care se spune, la finalul textului, ca este, de fapt, un proiect al Universitatii, si nicidecum o alta arie legal protejata, demers pentru care nu putem decat sa le uram mult succes.Pentru lamurirea si explicarea contextului referitor la contractul de administrare a Parcului Natural, este necesar sa punctam cateva dintre nefericitele rezultate de pana acum ale administrarii acestei arii naturale protejate. In ultimii 10 ani, Parcul Natural Geoparcul Dinozaurilor ara Hategului a fost agresat in mod repetat in chiar inima sa, Natura fiind cea care a incasat cele mai grele lovituri: taieri ilegale de arbori pentru care sunt si la ora actuala deschise dosare de cercetare penala, constructii de microhidrocentrale care pot deveni motive de deschidere a unor noi proceduri de infringement UE, regularizari anacronice, extrem de invazive, ale cursurilor de apa, balastiere, secarea raurilor de catre captari care nu respecta un debit de servitute, plus lipsa totala de amenajare si protectie dedicata a siturilor paleontologice din care s-au furat in voie oase si oua de dinozauri pitici. Nu ati auzit despre aceste lucruri? Nici nu prea aveati cum, atata timp cat totul s-a facut in liniste. Gravele distrugeri ale naturii au
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
inceput sa iasa la lumina abia in ultimii ani, cu ocazia unor anchete realizate de diverse organizatii si activisti de mediu.Credeti ca era obligatia legala a administratorului, respectiv Universitatea din Bucuresti, sa angajeze rangeri, sa intocmeasca un Regulament al Geoparcului si sa asigure paza siturilor de patrimoniu? Credeti ca era treaba Universitatii din Bucuresti sa opreasca taierile de arbori, sa vegheze la respectarea si protejarea Naturii, sa delimiteze si sa monitorizeze habitatele speciilor protejate si sa nu accepte mutilarea raurilor in Aria Protejata? Sigur ca da! Pentru ca asta trebuie sa faca un administrator de arie protejata! Numai ca acest administrator nu a facut ceea ce trebuia sa faca! Si nu ne putem opri aici, pentru ca lista continua: dupa contractarea administrarii Geoparcului de la Ministerul Mediului, in anul 2005, unitatea din subordinea Universitatii din Bucuresti a functionat, in diferite perioade, in afara si la limita legii, prin nerespectarea obligativitatii legale exprese de a infiinta o structura de administrare a Geoparcului cu personalitate juridica distincta (OUG 57/2007 prevedea, pana in luna august 2014, la Art.16, Pct.2: Administrarea rezervatiilor biosferei, a parcurilor nationale, a parcurilor naturale si, dupa caz, a geoparcurilor [] se realizeaza de catre structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridica;). Tot la capitolul de nelegalitate intra si functionarea in lipsa totala, pe intreaga perioada de 10 ani, a unui Plan de Management, in conditiile in care OUG 57/2007 prevede un termen de maxim 2 ani pentru elaborarea planului de management. Acest aspect a fost semnalat public, inclusiv de fostul Ministru al Mediului, D-na Gratiela Gavrilescu ( aici, dupa min. 14 ). Pai cum sa administrezi un Parc Natural fara Plan de Management, daca legea spune ca acesta este instrumentul principal in baza caruia se face administrarea? Universitatea din Bucuresti nu a avut timp, 10 ani, sa dezvolte si sa obtina validarea unui Plan de Management, dar a emis avize pentru constructii, in lipsa acestui plan. Este deja de notorietate scandalul de pe Raul Alb, unde Universitatea a emis avize care au generat alte avize de la institutii ale statului si care aproape au dus la distrugerea unui areal neatins pana acum de mana omului (mai multe despre subiect vezi aic , si aici ). In articolul din ultimul link se observa si un element care tine de etica si deontologia reprezentantilor Universitatii din Bucuresti (ca tot se poarta sprijinirea mediului penal de catre mediul universitar): pe un
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
panou cu multumiri pentru sustinere (cu mentiunea ca doar pentru sustinere morala nu e trecut nimeni pe panouri !) in realizarea unei expozitii a Universitatii, la loc de cinste este trecut investitorul cu microhidrocentrala de pe Raul Alb.Dar sa nu credeti ca Universitatea din Bucuresti nu a facut chiar nimic, din pozitia de administrator al Geoparcului Dinozaurilor. Nici vorba. A facut si proiecte frumoase, dar atat frumoase. La final de contract, pe pagina de socializare proprie, Universitatea din Bucuresti prezinta cele 10 proiecte realizate in cei 10 ani de administrare ( vezi aici ). De retinut ca niciun proiect dintre cele 10 nu vorbeste despre protectia naturii. Si care e principalul lucru pe care trebuie sa il faca o administratie de Parc Natural? Dupa ce citim toate proiectele cu care Universitatea din Bucuresti se lauda, nu putem sa nu remarcam, amar, ca si un simplu ONG poate face, daca nu mai mult, cel putin tot atat, in 10 ani, fara sa fie administrator al Geoparcului Dinozaurilor ara Hategului. Nu putem sa nu remarcam ca lipseste exact ceea ce ar trebui sa stea in mijlocul activitatii unui administrator de Parc Natural - Protectia Naturii. Si atunci, daca a demonstrat deja cu varf si indesat ca nu poate, ori ca nu vrea, ori ca nu stie, de ce ar merita, in continuare, Universitatea din Bucuresti sa contracteze, pe inca 10 ani, tara Hategului?Nu putem sa nu punem in balanta faptul ca atunci cand absolut orice om din ara Hategului are nevoie, spre exemplu, pentru a-si ridica un gard, de avizul de la administratia Geoparcului, se cheama ca depinde de (buna)vointa aceluia care are stampila. In acest caz, a Universitatii din Bucuresti. Nu putem sa nu ne punem intrebari referitoare la avizele pentru diferite constructii ale unor firme, emise si probabil conditionate de sponsorizari (dupa cum se poate intelege din multumirile publice, pe panou, aduse unui investitor caruia Universitatea i-a emis aviz pentru o microhidrocentrala). Nu putem sa nu ne intrebam cand se vor clarifica si amanuntele referitoare la toate fosilele de dinozauri descoperite in ara Hategului, despre cum au fost inregistrate la momentul descoperirii si despre locul in care au disparut, pentru ca acasa, in ara Hategului, nu s-au mai intors niciodata. Nu in ultimul rand, nu putem sa nu remarcam modul in care se creeaza, incet dar sigur, un spatiu de monopol in ceea ce priveste cercetarea stiintifica, dar si un spatiu concurential neloial intre unitatile turistice
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
si de vizitare din ara Hategului, prin promovare preferentiala din partea celor care se considera stapani pe brandul sit UNESCO.Ceea ce este de neinteles in comportamentul Universitatii din Bucuresti, la acest moment, e faptul ca, dupa esecul din ultimii 10 ani de administrare a Geoparcului Dinozaurilor ara Hategului, a depus un nou dosar de candidatura. Si mai curios este faptul ca, desi nu a obtinut punctajul necesar, se incapataneaza sa conteste evaluarea de la Ministerul Mediului si, prin vocea directorului suspendat al Unitatii de Administrare a Geoparcului, sa incerce influentarea comisiei de evaluare a contestatiilor, folosind o motivare care, in sine, arata nivelul la care se coboara argumentarea (asa-zisa detinere a proprietatii asupra Geoparcului International UNESCO). Aici trebuie mentionat ca Universitatea nu isi poate asuma declararea Geoparcului Dinozaurilor ara Hategului ca sit geologic UNESCO, pentru ca aceasta forma de recunoastere a teritoriului arii Hategului se bazeaza, in primul rand, pe ceea ce exista si trebuie protejat in ara Hategului, fie ca Universitatea din Bucuresti este sau nu administrator, iar in al doilea rand, declararea nu s-a facut in mod particular, direct catre Universitatea din Bucuresti sau ca urmare a vreunei actiuni speciale a Universitatii, ci la pachet cu absolut toate celelalte geoparcuri din lume, intr-o strategie globala a UNESCO de protejare a siturilor de interes geologic mondial.) Nu am pus intrebarea (poate cea mai fireasca) de ce Ministerul Mediului nu a respins din start aplicatia Universitatii din Bucuresti, acum, dupa toate cele intamplate, dovedite si cercetate, inclusiv penal, si de catre DNA, cu ecouri internationale majore si cu unul dintre cele mai mari scandaluri de mediu din Romania ultimilor ani. Nici macar nu am intrebat cum se face ca dosarul Universitatii din Bucuresti a obtinut totusi un punctaj relativ mare, de 96.6 puncte, in contextul in care a esuat, in cei 10 ani de administrare, sa asigure protectia naturii intr-un Parc Natural si a dovedit ca nu poate respecta criteriile pe baza carora se acorda acele puncte. Si atunci, singura intrebare esentiala ramane cea legata de miza acestui nou contract de administrare: Ce este atat de important in ara Hategului incat Universitatea din Bucuresti sa isi riste imaginea si prestigiul, tinand cu dintii de un nou contract de administrare a Parcului Natural Geoparcul Dinozaurilor ara Hategului? /Romania
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
11 ministrii - 1 scena - Opera Nationala Bucuresti Cel mai mare eveniment de mediu din ultimii 25 de ani a avut loc pe 18 Ianuarie, la Opera Nationala Bucuresti, cand pe aceeasi scena, 10 fosti ministrii ai Ministerului Mediului si actualul mininstru au dezbatut problemele mediului inconjurator, in fata a peste 400 de participanti. 10 fosti ministrii ai Ministerului Mediului au vorbit despre cele mai mari provocari cu care s-au confruntat pe durata mandatelor, au punctat realizarile cat si esecurile din timpul mandatelor, finalizand cu sfaturi pentru viitor. Iata cateva dintre declaratiile lor:Este clar ca omul este un praduitor al lumii ce il inconjoara, pe care o saraceste dar si o distruge, lasand in urma toata scursura civilizatiei (deseuri, poluare a aerului si apei) si desfigurarea fetei Pamantului. Pericolul pentru viitorul omenirii este ineluctabil, dar el a fost sesizat tot mai acut cu cat procesul avanseaza si s-au gasit capete lucide si luminate ce au incercat sa-l stopeze sau macar sa-l amelioreze Marcian Bleahu, fost Ministru a Mediului in perioada 1991-1992.Domeniul autorizarii de mediu din Romania trebuie sa fie unitar, astfel de documente nu trebuie elaborate diferit de la o agentie de protectie a mediului la alta, iar autorizatia de mediu trebuie sa fie la fel si la Galati, si la Hunedoara, Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului in perioada 2004 - 2007.Nu m-a intristat foarte mult ca nu s-a reusit avizarea proiectului de la Rosia Montana, pentru ca nu s-a inteles ca nu este suficient sa vii sa faci numai minerit, ci sa tii cont si de altele, Laszlo Borbely, fost ministru al Mediului in perioada 2009 - 2012.Romania trebuie sa aiba curaj sa aplice legi, iar societatea civila trebuie implicata in astfel de decizii, Attila Korodi, fost ministru al Mediului in perioada 2007-2008, respectiv in intervalul 2012 - 2014.Sesiunea s-a finalizat cu declaratiile ministrului Mediului, Apelor si Padurilor, doamna Cristiana Pasca-Palmer: Romania trebuie sa aiba o voce mult mai pregnanta la nivelul Uniunii Europene (UE).Problematica padurilor este esentiala si aveti in mine un partener total pentru rezolvarea problemelor. O alta directie pe care mi-o doresc este macar sa impulsionam o tranzitie catre economia verde. Economia verde aduce locuri de munca si ar oferi Romaniei capacitatea de a ramane competitiva in piata.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Evenimentul a continuat cu radiografia mediului inconjurator pe 8 dintre cele mai importante domenii, radiografie realizata de catre experti, precum: biodiversitate - Dan Hulea, Societatea Ornitologica Romana, paduri - Octavian Berceanu, vicepresedinte in cadrul Institutului pentru Dezvoltare si Inovare - IDEI, Apa - dr. Ing. Doru Manea Cercetator in energetica industriala si Director Executiv Global Innnovation Solution, Aer - inginer Ligia Milea, sol si deseuri - Ionut Georgescu, servicii publice si autoritati publice - Ilie Brie, director Centrul De Excelenta pentru Dezvoltare Durabila, instrumente financiare - Cornel Brezuica si mediu institutional Ioan Gherhes, presedintele Asociatiei Romane de Mediu. In cadrul acestei sesiuni au fost discutate propunerile si observatiile societatii civile pe domeniul mediului inconjurator.Odata cu cei 25 de ani de mediu au fost acordate si 25 de premii, pentru oamenii, reprezentanti ai mediului privat, dar si mediului public si neguvernamental care, prin proiectele pe mediu implementate in ultimul sfert de secol, au adus un impact pozitiv in acest domeniu. Tot in gala de premiere au fost acordate diplome de apreciere pentru toti anagajatii de 25 de ani ai Garzii de Mediu, Agentiei Nationala pentru Protectia Mediului si filiale acesteia din tara care au constituit forta si expertiza in acest domeniu.Pe parcursul pauzelor au avut loc activitati conexe precum expozitia fotografiilor din finala concursului #SurprindeNaturaPrinObiectivulTau, la care participantii de la eveniment impreuna cu personale care au votat pe pagina de Facebook a Asociatiei Planeta Verde au decis marii castigatori: Bogdan Constantin Tofan si Adriana Gabriela Ticleanu, iar Maria Mihaila a fost desemnata castigatoare din partea F64.La final s-au dezbatut cele mai importante probleme impreuna cu reprezentantii institutiilor de mediu: secretari de stat, presedinte ANPM si comisarul sef GNM, impreuna cu cei din societatea civila si companii. In acest dialog, institutiile au fost reprezentate de catre Secretarii de Stat ai Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, Doina Lupu, Iulian Jugan, Erika Stanciu si Viorel Traian Lascu, Presedintele ANPM, Toma Florin Petcu si Florin Diaconu, Comisarul General al Garzii Nationale de Mediu. Societatea civila a prins voce prin intermediul urmatorilor invitati: Roxana Sunica - Recolamp, Mihai Rohan - Cirom, Ioana Oprea - PiroBox si Nicolae Radulescu Dobrogea- EcoCivica.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Multumim tuturor participantilor care prin prezenta lor au adus un aport calitativ evenimentului organizat de Asociatia Planeta Verde impreuna cu Asociatia Romana de Mediu si cu sprijinul Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, evenimentul fiind oferit de Global Innovation Solution. Multumim pentru implicare si sustinere tuturor celor ce ne-au fost alaturi in organizarea si implementarea evenimentului 25 de ani de mediu, unicul de acest fel din Romania: Intersemat S.A., Cirom, La Fantana, Tuborg, Inov Ecosystems, Recolamp, World of Beer, Temad, GreenWEEE, ECOTIC, A.C.E.B.O.P, J.T. Grup, APAR, La Provincia, Perla Harghitei, BIO ROMaNIA, Liquid Group, Cucina di David, KOLECTIV, Opera Nationala Bucuresti, Naturelo, Brigada de Voluntari, Blue Film, F64 si partenerilor media Agerpres si AMOSnews.Prezentarile expertilor, lista premiantilor dar si materiale foto si video se vor regasi in curand pe website-ul mentineromaniacurata.ro.Cei doi organizatori principali ai acestui eveniment au o activitate constanta in problemele de protectie a mediului. Asociatia Planeta Verde este o asociatie nonprofit infiintata in anul 2010, ai carei membri fondatori au o experienta vasta in domenii precum: mediu si schimbari climatice, servicii publice, amenajarea teritoriului, energii regenerabile, turism, cultura civica si dezvoltare durabila. Asociatia Romana de Mediu - 1998 (ARM) este o organizatie profesionala si patronala care reprezinta si promoveaza interesele specialistilor si companiilor cu activitate in domeniul protectiei mediului. Asociatia reuneste specialisti din cadrul autoritatilor de mediu, administratiei publice locale si centrale, cercetatori, dar si cadre didactice. /AmosNews, http://www.amosnews.ro/11-ministrii-1-scena-opera-nationala-bucuresti-2016-01-20/Imomedia, http://media.imopedia.ro/stiri-imobiliare/cel-mai-mare-eveniment-de-mediu-din-ultimii-25-de-ani-a-avut-loc-ieri-la-opera-na-ionala-bucure-ti-c-nd-pe-aceea-i-scena-10-fo-ti-mini-trii-ai-ministerului-mediului-i-actualul-mininstru-au-23681.html/Agerpres, http://www.agerpres.ro/ots/2016/01/20/25-de-ani-de-mediu-11-ministri-1-scena-opera-nationala-bucuresti-11-46-15
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Ministerul Mediului vrea un sistem performant de monitorizare a taierilor ilegale Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor /MMAP/ va urmari, in acest an, sa dezvolte un sistem pentru monitorizarea managementului forestier si a taierilor ilegale, precum si elaborarea Planului National de Gestionare a Deseurilor /DNGD/, care va include Planul National privind Prevenirea Generarii Deseurilor /PNPGD/, conform listei de prioritati strategice ale institutiei, publicate vineri pe site-ul Guvernului.Pe prima pozitie a prioritatilor strategice se afla impulsionarea tranzitiei spre Economia Verde si Dezvoltare Durabila, prin care se doreste promovarea inovatiilor tehnologice prietenoase cu mediul si sustinerea dezvoltarii de afaceri verzi si eco-antreprenoriat, informeaza Agerpres.Pe lista obiectivelor generale ale Ministerului Mediului se afla, de asemenea, managementul durabil al Fondului Forestier National, managementul eficient al conservarii biodiversitatii si administrarea unitara a ariilor naturale protejate din Romania, reducerea impactului schimbarilor climatice, managementul eficient al deseurilor si promovarea economiei circulare, precum si gospodarirea durabila a resurselor de apa.La capitolul resurse financiare, in Planul strategic al MMAP se aminteste de finantarea proiectelor de mediu, in sensul asigurarii decontarii costurilor proiectelor finantate pe POS Mediu prin finalizarea in regim de urgenta a evaluarii planurilor de management a Ariilor Protejate realizate si depuse la autoritatea competenta pentru aprobare.Potrivit datelor oficiale publicate recent de Ministerul Fondurilor Europene /MFE/, un numar de 139 de proiecte de mediu, in valoare de 7,97 miliarde de euro, au fost identificate si urmeaza sa fie finantate din bani europeni prin intermediul Programului Operational Infrastructura Mare /POIM/, in exercitiul financiar 2014 - 2020.Din totalul celor 139 de proiecte aflate pe lista de prioritati, 56 reprezinta proiecte noi pre-identificate, iar 40 sunt in etapa de fazare, valoarea lor ridicandu-se la 756 milioane de euro. Conform centralizatorului, cele mai multe proiecte (110) sunt cuprinse in sectorul Infrastructura apa si apa uzata, valoarea estimata pentru implementarea lor fiind de 7,058 miliarde euro, din care 3,028 miliarde euro reprezinta alocare POIM
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
(Uniunea Europeana + contributie nationala). Din totalul acestora, 45 de proiecte sunt noi pre-identificate, 22 sunt fazate si 43 beneficiaza de asistenta tehnica pentru pregatire proiecte (studii fezabilitate etc.). Alocarea totala prin POIM pentru Romania, in cazul proiectelor de mediu, pentru perioada financiara 2014 - 2020, se ridica la 4,446 miliarde de euro. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/ministerul-mediului-vrea-un-sistem-performant-de-monitorizare-a-taierilor-ilegale/
Situatie alarmanta: Mai mult plastic decat pesti in oceane - Ce e de facut (Video)Masele plastice din oceane vor ajunge sa cantareasca mai mult decat pestii care populeaza apele pana in 2050, au avertizat, marti, specialistii World Economic Forum (WEF).Plasticul a devenit unul dintre cele mai populare materiale din lume, datorita faptului ca este ieftin de produs si poate fi folosit in numeroase feluri, transmite CNN Money. Utilizarea acestui material a crescut de 20 de ori in ultimii 50 de ani si estimarile arata ca popularitatea lui se va dubla in urmatorii 20 de ani. Cel mai des, plasticul este folosit pentru ambalaje. Punga de plastic de unica folosinta, pe cale de disparitie: Cine o interzice Insa problema este ca doar 14% din produsele de plastic ajung la reciclat, un cuantum extraordinar de mic comparativ cu alte materiale (hartie - 58%, fier si otel - 90%).Dar ce se intampla cu plasticul care nu este refolosit? Ei bine, el ajunge adesea in natura. Specialistii World Economic Forum au avertizat ca, pana in 2050, masele plastice din oceane vor cantari mai mult decat toti pestii care traiesc in adancurile intinderilor de ape. Raportul WEF arata ca economia globala pierde anul 120 de miliarde de dolari din cauza ca plasticul nu e reciclat. In plus, peste 34 de ani, productia se va tripla, ajungand la 1,12 trilioane de tone. Forumul a mentionat ca singura modalitate de a proteja mediul este de a incuraja reciclarea produselor din plastic. /Ziare.com, http://www.ziare.com/mediu/reciclare/situatie-alarmanta-mai-mult-plastic-decat-pesti-in-oceane-ce-e-de-facut-video-1405089
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Radiografia salariilor bugetarilor: Grila trebuie finalizata in acest an, dar situatia e haoticaPana la sfarsitul anului acesta ar fi trebuit sa se finalizeze asezarea fiecarei functii a salariatilor din sistemul de stat in grila prevazuta de legea referitoare la salarizarea unitara la bugetari.Reglementarea (care dateaza din anul 2010) prevedea o perioada de sase ani pentru ca fiecare clasa sa ocupe pozitia ce-i revine in respectiva grila.Situatia din acest moment insa este mai bulversata decat in 2010. Inechitatea salariala si incoerenta impun o noua lege, cu noi grile, care vor fi discutate anul acesta si, daca exista si vointa politica, ar putea incepe sa intre in vigoare din 2017, in etape, prin legile anuale de salarizare.Salarii mai mari pentru bugetari: Argumente pro si contra - Mingea e la Klaus IohannisUn sistem simplificat de salarizare a fost cerut de Banca Mondiala inca din timpul guvernarii lui Calin Popescu Tariceanu, expertii acestei institutii internationale sugerand maximum 10 grupuri ocupationale si 1.000 de functii, cu inghetarea pe mai multi ani a salariilor mai mari decat in grila. Astfel, categoriile slab platite, din josul grilei, aveau posibilitatea sa urce treptat, in cei 6 ani, pana cand fiecare ajungea sa ocupe, ca intr-un puzzle, nivelul stabilit in cadrul raportului de 1 la 15 (cel mai mare salariu sa fie de cel mult 15 ori mai mare decat cel mai mic).Cum a evoluat raportul dintre cel mai mai mare si cel mai mic salariu de la bugetariIn momentul cand FMI a cerut o grila de salarizare, in 2008, raportul era de 1 la 78.Legea din 2010 impunea un raport de 1 la 15Modificarile propuse in 2015 de Rovana Plumb prevedeau un raport de 1 la 10un draft din octombrie 2015 prevedea un raport de 1 la 18. Nu se stie exact ce raport va bate in cuie actualul guvern de tehnocrati, dar problema figureaza ca o prioritate.Ce s-a intamplat din 2010: cate 4 feluri de salarii pentru aceeasi functieDin 2010 si pana acum, cand asezarile in grila trebuiau definitivate, evolutiile haotice din sistemul de salarizare la stat au bulversat si mai mult situatia.In Romania exista 1.186.000 de bugetari, iar 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Avem cate 3 si chiar patru salarii pentru aceeasi functie, in functie de domenii, sau sa fie platite diferit chiar si in interiorul aceleiasi structuri.Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si a Persoanelor Varstnice (MMPSPV) a oferit pentru cursdeguvernare.ro cateva explicatii pentru cresterea degringoladei din salarizarea bugetara:"Cresterile conjuncturale din perioada 2004 - 2015 au facut ca salariile de baza pentru aceeasi functie, din domenii de activitate diferite, sa difere.Mai mult, prin desele reorganizari institutionale si abrogari ale treptelor de salarizare la functia publica, s-a creat posibilitatea ca, pentru aceeasi functie, sa existe salarii diferite", explica MMPSPV.Asa se face, potrivit MMPSPV, "ca un consilier superior in Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor/functionar public are salariul mai mic cu pana la 30% decat un functionar public cu aceeasi functie in Ministerul Finantelor Publice". /Ziare.com, http://www.ziare.com/afaceri/salariati/radiografia-salariilor-bugetarilor-grila-trebuie-finalizata-in-acest-an-dar-situatia-e-haotica-1404900/Business24, http://www.business24.ro/companii/stiri-companii/radiografia-salariilor-bugetarilor-grila-trebuie-finalizata-in-acest-an-dar-situatia-e-haotica-1567940
PRESA LOCALĂ
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme ABAGheaţă pe râurile din Argeş Administrația Bazinală de Apă Argeş Vedea informează că pe râurile Doamnei, Râuşor, Dâmbovița, Bratia, Argeşel, Bughea, Vâlsan, Cîrcinov, Tîrgului, Teleorman, Cotmena şi Vedea s-au format gheață la mal, năboi şi ace de gheață. Debitele râurilor din bazinele hidrografice Argeş şi Vedea au fost în general în scădere, tendință care se va manifesta şi în următoarele zile. Stratul de zăpadă atinge 94 de cm la Bâlea Lac, 39 cm la Stolnici şi 30 de cm la Piteşti. Resursele pentru alimentările cu apă în sistem centralizat sunt asigurate în totalitate, rezerva existentă în acumulări fiind de 485 milioane mc. /Arges Focus, http://argesfocus.ro/index.php/actualitate/3838-gheata-pe-raurile-din-arges
ABA Argeș-Vedea monitorizează permanent cursurile de apă înghețatePe râurile argeşene Doamnei, Râuşor, Dâmbovița, Bratia, Argeşel, Bughea, Vâlsan, Cârcinov, Târgului, Teleorman, Cotmeana, Vedea, fenomenele de iarnă continuă să se manifeste (pod de gheață continuu, gheață la mal, năboi şi ace de gheață). Vor predomina podurile de gheață pe râurile din zonele montane. Debitele râurilor din bazinele hidrografice Argeş şi Vedea au fost în general în scădere, tendință care se va manifesta şi în următoarele zile. Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea a luat măsuri de monitorizare strictă a cursurilor de apă, asigurarea fără întreruperi a volumelor necesare alimentării populației cu apă, gestionarea în bune condiții a eventualelor situații de urgență. De asemenea, sunt monitorizate permanent lucrările cu rol de apărare împotriva inundațiilor, instalațiile electrice şi hidraulice la barajele şi prizele de alimentare cu apă din administrare şi în special instalațiile de barbotare (acolo unde este cazul). Resursele pentru alimentările cu apă în sistem centralizat sunt asigurate în totalitate. /Criterii politice, http://www.criterii.ro/index.php/en/arges/15463-aba-arges-vedea-monitorizeaza-permanent-cursurile-de-apa-inghetate
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Poduri de gheaţă pe râurile din ArgeşFenomenele specifice iernii s-au manifestat nu doar la nivelul drumurilor sau al rețelelor electrice, ci şi pe cursurile de apă din întreaga rețea hidrografică din județ. Din acest motiv, Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea (ABAAV) şi-a luat măsuri de precauție, pentru ca alimentarea cu apă a consumatorilor casnici şi industriali să fie asigurată fără întrerupere. Gheţurile se vor extinde Astfel, pe râurile Doamnei, Râuşor, Dâmbovița, Bratia, Argeşel, Bughea, Vâlsan, Cârcinov, Târgului, Teleorman, Cotmeana şi Vedea s-a format gheață la mal, însoțită de năboi (zai) şi ace de gheață. Iar din cauza temperaturilor scăzute pe râul Arefu s-a format pod de gheață continuu. ABAAV informează că formațiunile de gheață existente vor intra într-un proces de extindere şi intensificare, prin evoluția lor putând produce variații importante de niveluri. În zilele următoare, în contextul în care Administrația Națională de Meteorologie a emis o atenționare cod galben de ger valabilă şi pentru Argeş, pe râurile din zonele montane ale județului vor predomina podurile de gheață. În ultima perioadă, debitele râurilor din bazinele hidrografice Argeş şi Vedea au fost în general în scădere, tendință care se va manifesta şi în perioada următoare, iar stratul de zăpadă atingea 94 cm la Bâlea, 39 cm la Stolnici şi 30 cm la Piteşti. Cursurile, monitorizate Pentru a preîntâmpina producerea unor situații deosebite, pe toată durata atenționării la nivelul ABAAV au fost luate măsuri pentru monitorizarea strictă a cursurilor de apă, asigurarea fără întreruperi a volumelor necesare alimentării populației cu apă, gestionarea în condiții optime a eventualelor situații de urgență. Totodată, specialiştii ABAAV acționează conform programelor de exploatare pe timp friguros pentru întreținerea lucrărilor hidrotehnice aflate în administrarea Apelor Române. Astfel, sunt monitorizate permanent lucrările cu rol de apărare împotriva inundațiilor, a instalațiilor electrice şi hidraulice la baraje şi a prizelor de alimentare cu apă, în special instalațiile de barbotare (acolo unde e cazul). Şi, nu în ultimul rând, au fost asigurate materiale necesare pentru funcționarea grupurilor electrogene şi, de asemenea, au fost pregătite utilaje de deszăpezire, aşa încât accesul la baraje, prize de apă şi subunități ale ABAAV să se realizeze fără impedimente. La această dată, resursele pentru alimentările cu apă în sistem centralizat sunt asigurate în totalitate, rezerva existentă în acumulări fiind de 485,93 milioane metri cubi. Râurile
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
îngheţate, capcane nebănuite După cum se ştie, mulți copii şi tineri adoră să patineze. Dacă în oraşe sunt amenajate patinoare, la țară aşa ceva nu există, iar când pe lacuri sau râuri de la marginea satelor se formează poduri de gheață, ei nu pregetă să se aventureze pe luciul gheții. La fel procedează şi pescarii, care sunt în stare să îndure ore-n şir frigul pescuind la copcă. Nici unii, nici ceilalți nu se gândesc la pericolele la care se expun. În unele situații, stratul de gheață aparent solid este cât se poate de înşelător. Cu cât patinatorul sau pescarul se îndepărtează de mal sau ajunge într-o porțiune însorită, cu atât creşte pericolul ca gheața să cedeze, iar de aici până la o nenorocire nu mai e decât un pas. De aceea atragem atenția că, oricât de tentante ar fi, uneori lacurile sau râurile acoperite de gheață pot deveni adevărate capcane mortale. Sfatul nostru este ca nimeni să nu se aventureze pe suprafața lor, pentru a nu-şi pune viața în pericol, şi să țină cont de proverbul care zice că prevederea e mama înțelepciunii. Totodată, sugerăm conducerii ABBAV să monteze panouri de avertizare cu privire la pericolul pe care îl reprezintă patinajul în alte locuri decât cele autorizate, similare celor care interzic scăldatul în timpul verii. /Argesul, http://www.ziarulargesul.ro/110398-2/
13 râuri din judeţul Argeş au îngheţatPe 13 râuri din județul Argeş au apărut fenomene de îngheț care urmează să se extindă şi să se intensifice, au anunțat marți reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea (ABAAV). Din cauza temperaturilor foarte scăzute, pe râurile Doamnei, Râuşor, Dâmbovița, Bratia, Argeşel, Bughea, Vâlsan, Cîrcinov, Tîrgului, Teleorman, Cotmena şi Vedea s-a format gheață la mal, năboi şi ace de gheață. iar pe râul Arefu s-a format pod de gheață continuu. "Formațiunile de gheață existente vor fi în extindere şi intensificare, putând produce prin evoluția lor variații importante de niveluri. Vor predomina podurile de gheață pe râurile din zonele montane", se arată într-un comunicat al ABAAV. La nivelul ABAAV au fost luate măsuri pentru monitorizarea strictă a cursurilor de apă, asigurarea fără întreruperi a volumelor necesare alimentării localităților şi gestionarea în bune condiții a eventualelor situații de urgență. "Specialiştii ABAAV acționează conform programelor de exploatare pe timp friguros pentru întreținerea lucrărilor hidrotehnice aflate în
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
administrarea Apelor Române. Astfel, sunt monitorizate permanent lucrările cu rol de apărare împotriva inundațiilor, instalațiile electrice şi hidraulice la barajele şi prizele de alimentare cu apă din administrare şi în special instalațiile de barbotare. Au fost asigurate materiale necesare pentru funcționarea grupurilor electrogene şi au fost pregătite utilajele de deszăpezire pentru accesul la barajele, prizele de apă şi subunitățile ABAAV", se mai precizează în comunicat. /Jurnalul.ro, http://jurnalul.ro/stiri/locale/13-rauri-din-judetul-arges-au-inghetat-705601.html/ bzi.ro, http://www.bzi.ro/raurile-din-arges-au-inghetat-536512
Poduri de gheaţă pe rîuriFenomenele de iarnă se manifestă şi la nivelul rețelei hidrografice din județul nostru. Astfel, pe rîurile Doamnei, Rîuşor, Dîmbovița, Bratia, Argeşel, Bughea, Vîlsan, Cîrcinov, Tîrgului, Teleorman, Cotmeana, Vedea se găsesc gheață la mal, năboi şi ace de gheață. Din cauza temperaturilor scăzute, pe rîul Arefu s-a format un pod de gheață continuu. Formațiunile de gheață existente vor fi în extindere şi intensificare, putînd produce prin evoluția lor variații importante de niveluri. Vor predomina podurile de gheață pe rîurile din zonele montane. Debitele rîurilor din bazinele hidrografice Argeş şi Vedea au fost în general în scădere, tendință care se va manifesta şi în următoarele zile. Stratul de zăpadă atinge 94 cm la Bîlea Lac, 39 cm la Stolnici şi 30 de cm la Piteşti. Cursurile de apă, monitorizate strict La nivelul Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea au fost luate măsuri pentru monitorizarea strictă a cursurilor de apă, asigurarea fără întreruperi a volumelor necesare alimentării populației cu apă, gestionarea în bune condiții a eventualelor situații de urgență, pe durata atenționărilor meteorologice cu privire la intensificări ale vîntului şi scăderea temperaturilor. Specialiştii ABAAV acționează conform programelor de exploatare pe timp friguros pentru întreținerea lucrărilor hidrotehnice aflate în administrarea Apelor Române. Astfel, sînt monitorizate permanent lucrările cu rol de apărare împotriva inundațiilor, instalațiile electrice şi hidraulice la barajele şi prizele de alimentare cu apă din administrare şi în special instalațiile de barbotare (acolo unde este cazul). Au fost asigurate materiale necesare pentru funcționarea grupurilor electrogene şi au fost pregătite utilajele de deszăpezire
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
pentru accesul la barajele, prizele de apă şi subunitățile ABAAV. La această oră, resursele pentru alimentările cu apă în sistem centralizat sînt asigurate în totalitate, rezerva existentă în acumulări fiind de 485.93 milioane mc. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=74489&Itemid=374
GHEAŢĂ PE RÂURILE DIN ARGEŞGerul are efecte şi asupra rețelei hidrografice din județul Argeş. Astfel, pe râurile Doamnei, Râuşor, Dâmbovița, Bratia, Argeşel, Bughea, Vâlsan, Cîrcinov, Tîrgului, Teleorman, Cotmena şi Vedea s-au format gheață la mal, năboi şi ace de gheață. Mai mult, pe râul Arefu s-a format pod de gheață continuu. Având în vedere faptul că gerul se va accentua, formațiunile de gheață existente vor fi în extindere şi intensificare, putând produce prin evoluția lor variații importante de niveluri de apă, informează Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea. Potrivit sursei citate, poduri de gheață se vor forma în special pe râurile din zona montană a județului. Debitele râurilor din bazinele hidrografice Argeş şi Vedea au fost în general în scădere, tendință care se va manifesta şi în următoarele zile. La această oră, resursele pentru alimentările cu apă în sistem centralizat sunt asigurate în totalitate, rezerva existentă în acumulări fiind de 485 de milioane de mc. Pe de altă parte, stratul de zăpadă atinge 94 de cm la Bâlea Lac, 39 de cm în Stolnici şi 30 de cm în Piteşti. /Epitesti, http://epitesti.ro/stiri/gheata-pe-raurile-din-arges/
Iarna a îngheţat râurile din ArgeşIarna a pus stăpânire pe întregul județ, iar în zonele unde nu zăpada face probleme, acestea sunt cauzate totuşi de temperaturile foarte scăzute. Deja, Administrația Bazinală de Apă Argeş – Vedea a anunțat că în județ sunt 13 râuri înghețate. Şi ca o paranteză, mai în glumă mai în serios am putea spune că natura ține cu autoritățile locale, mai ales cele de prin zona Muscelului, unde Râul Tîrgulului s-ar putea trasforma, cel puțin pe alocuri, în patinoar natural. Asta şi pentru că la Câmpulung a fost odată, deschis doar o dată, un patioar de vară – cu role, iarnă – natural, care a înghițit 30.000
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
dolari din fonduri USAID şi care acum e o ruină ce-a fost folosită ca şi organizare de şantier pentru firma ce a dat pe râu proiectul Kretzulescu. „Fenomenele de iarnă se manifestă şi la nivelul rețelei hidrografice din județul Argeş. Astfel, pe râurile Doamnei, Râuşor, Dâmbovița, Bratia, Argeşel, Bughea, Vâlsan, Cîrcinov, Tîrgului, Teleorman, Cotmena, Vedea s-a format gheață la mal, năboi şi ace de gheață. Din cauza temperaturilor scăzute pe râul Arefu s-a format pod de gheață continuu. Formațiunile de gheață existente vor fi în extindere şi intensificare, putând produce prin evoluția lor variații importante de niveluri. Vor predomina podurile de gheață pe râurile din zonele montane. Debitele râurilor din bazinele hidrografice Argeş şi Vedea au fost în general în scădere, tendință care se va manifesta şi în următoarele zile. Stratul de zăpadă atinge 94 de cm la Bâlea Lac, 39 cm la Stolnici şi 30 de cm la Piteşti. La nivelul Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea au fost luate măsuri pentru monitorizarea strictă a cursurilor de apă, asigurarea fără întreruperi a volumelor necesare alimentării populației cu apă, gestionarea în bune condiții a eventualelor situații de urgență, pe durata atenționărilor meteorologice cu privire la intensificări ale vântului, scăderea temperaturilor. Specialiştii ABAAV acționează conform programelor de exploatare pe timp friguros pentru întreținerea lucrărilor hidrotehnice aflate în administrarea Apelor Române. Astfel, sunt monitorizate permanent lucrările cu rol de apărare împotriva inundațiilor, instalațiile electrice şi hidraulice la barajele şi prizele de alimentare cu apă din administrare şi în special instalațiile de barbotare (acolo unde este cazul). Au fost asigurate materiale necesare pentru funcționarea grupurilor electrogene şi au fost pregătite utilajele de dezăpezire pentru accesul la barajele, prizele de apă şi subunitățile ABAAV. La această oră, resursele pentru alimentările cu apă în sistem centralizat sunt asigurate în totalitate, rezerva existentă în acumulări fiind de 485.93 milioane mc.”, se arată în informarea Administrației Bazinale de Apă Argeş – Vedea. /Ziar exclusiv, http://www.ziarexclusiv.info/administrativ/local/de-prin-arges-adunate/iarna-a-inghetat-raurile-din-arges/
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Apele curgătoare din Argeş au îngheţat din cauza gerului. Există însă suficientă apă disponibilă pentru alimentarea Fenomenele de iarnă se manifestă şi la nivelul rețelei hidrografice din județul Argeş. Astfel, pe râurile Doamnei, Râuşor, Dâmbovița, Bratia, Argeşel, Bughea, Vâlsan, Cîrcinov, Tîrgului, Teleorman, Cotmena, Vedea s-a format gheață la mal, năboi şi ace de gheață. Din cauza temperaturior scăzute pe râul Arefu s-a format pod de gheață continuu. Formațiunile de gheață existente vor fi în extindere şi intensificare, putând produce prin evoluția lor variații importante de niveluri. Vor predomina podurile de gheață pe râurile din zonele montane. Debitele râurilor din bazinele hidrografice Argeş şi Vedea au fost în general în scădere, tendință care se va manifesta şi în următoarele zile. Stratul de zăpadă atinge 94 de cm la Bâlea Lac, 39 cm la Stolnici şi 30 de cm la Piteşti. La nivelul Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea au fost luate măsuri pentru monitorizarea strictă a cursurilor de apă, asigurarea fără întreruperi a volumelor necesare alimentării populației cu apă, gestionarea în bune condiții a eventualelor situații de urgență, pe durata atenționărilor meteorologice cu privire la intensificări ale vântului, scăderea temperaturilor. Specialiştii ABAAV acționează conform programelor de exploatare pe timp friguros pentru întreținerea lucrărilor hidrotehnice aflate în administrarea Apelor Române. Astfel, sunt monitorizate permanent lucrările cu rol de apărare împotriva inundațiilor, instalațiile electrice şi hidraulice la barajele şi prizele de alimentare cu apă din administrare şi în special instalațiile de barbotare (acolo unde este cazul). Au fost asigurate materiale necesare pentru funcționarea grupurilor electrogene şi au fost pregătite utilajele de dezăpezire pentru accesul la barajele, prizele de apă şi subunitățile ABAAV. La această oră, resursele pentru alimentările cu apă în sistem centralizat sunt asigurate în totalitate, rezerva existentă în acumulări fiind de 485.93 milioane metri cubi. /Universul argesean, http://www.universulargesean.ro/stiri/9170-apele-curgatoare-din-arges-au-inghetat-din-cauza-gerului-exista-insa-suficienta-apa-disponibila-pentru-alimentarea-populatiei
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Lacuri şi râuri îngheţate în Argeș/Muscel-arges.ro, http://www.muscel-arges.ro/stiri/lacuri-si-rauri-inghetate-in-arges
Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea monitorizează permanent cursurile de apă /Ziarul din Muscel, http://www.ziaruldinmuscel.ro/articol/administra%C8%9Bia-
Teme similare-20 de grade la Alexandria La Alexandria s-au înregistrat azi dimineață -20 de grade . Potrivit informațiilor de pe site-ul ANM, în reşedința de județ a Teleormanului, stratul de zăpadă măsura la ora 8.00 32 de cm. Temperaturi negative s-au înregistrat în tot județul. La Zimnicea, mercurul din termometre a coborât până la - 18 grade. La Roşiorii de Vede sau înregistrat- 18,4 grade, la Turnu Măgurele-18,7 grade, iar la Videle temperatura era azi dimineață de -19,2 grade.Agenția Națională de Meteorologie a emis o avertizare de cod galben de ger valabilă pentru jumătate de țară, în intervalul 19 ianuarie ora 18.00 – 21 ianuarie ora 10.00. Avertizarea vizează şi județul Teleorman. Potrivit ANM, în intervalul menționat, vremea va fi deosebit de rece, geroasă noaptea şi dimineața în cea mai mare parte a țării. În Oltenia, Muntenia, sudul şi estul Transilvaniei vor fi minime de -20....-15 grade, iar izolat se vor înregistra valori termice sub -25 grade. Vremea se va menține deosebit de rece, local geroasă noaptea şi dimineața pînă în jurul datei de 26 ianuarie. /Teleorman 24, http://www.teleorman24.ro/index.php/actualitate/item/6783-20-de-grade-la-alexandria
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Portul Giurgiu nu s-a închis. Operaţiunile de descărcare a navelor, compromise
Codul portocaliu nu a fost blând cu Giurgiu. În ciuda viscolului şi ninsorii, autoritățile portuare nu au închis Portul Giurgiu. Navele nu au avut probleme cu acostarea dar operațiunile de descărcare nu pot fi efectuate, din cauză că mijloacele de transport nu pot ajunge la dane pentru a recepționa mărfurile. Directorul Căpităniei Zonale Giurgiu, Florin Oprea, susține că circulația fluvială nu a fost afectată de viscol iar Portul Giurgiu este deschis. Însă, problema stă în faptul că, pe mal, mărfurile nu pot fi recepționate deoarece mijloacele de transport nu pot ajunge la dane din cauza zăpezii. /Giurgiuveanul, http://www.giurgiuveanul.ro/stiri/portul-giurgiu-nu-s-a-inchis-operatiunile-de-descarcare-navelor-compromise/
Teme de mediuColonie de 23.000 păsări pe ArgeşFiliala Argeş a Societății Ornitologice Române a făcut, în weekend, numărătoarea păsărilor pe lacurile argeşene - operațiune internațională tradițională, în urma căreia datele sînt centralizate în Olanda. Au fost observate 47 de specii care iernează pe lacurile noastre, într-un efectiv de 23.418 păsări. „Sînt cam aceleaşi specii, dar se mai mută de pe un lac pe altul. Acum, pe apă nu se vede că ninge, şi gheață e doar la mal. Ele se retrag doar dacă gerul e de durată“, ne-a spus ornitologul Radu Gava. Cele mai numeroase păsări, rațele, sînt mai multe decît în ultimii ani, numărul pescăruşilor e în uşoară scădere, iar pelicanii, de obicei rari, lipsesc cu totul. Cel mai bun loc de iernat pentru zburătoare rămîne lacul Goleşti, unde au fost numărate 19.282 păsări din 32 de specii, urmat de lacurile Budeasa (1.800 păsări, 19 specii), Piteşti (1.556 păsări, 24 specii), Vîlcele (701 păsări, 13 specii), Bascov (79 păsări, 8 specii). Muzeograful Adrian Mestecăneanu ne-a oferit rezultatele recensămîntului înaripatelor. Iată ce specii îşi petrec iarna în Argeş: rață mare - 8.865; rață cu cap castaniu - 3.625; pescăruş rîzător - 2.790; lişiță - 2.397; pescăruş sur - 1.920; pescăruş mare - 1.155; rață moțată - 665; rață mică - 633; lebădă de vară - 278; cormoran mare - 267; cioară de semănătură - 185;
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
cormoran mic - 140; stăncuță - 92; rață sunătoare - 85; egretă mare - 52; lebădă de iarnă - 49; rață fluierătoare - 42; coțofană - 31; vrabie de casă - 23; vrabie de cîmp - 19; sticlete - 17; călifar alb - 12; corcodel mare - 9; corcodel mic - 9; stîrc cenuşiu - 9; guguştiuc - 7; cioară grivă - 7; presură de stuf - 5; pițigoi mare - 4; şorecar comun - 4; fîsă de munte - 3; presură sură - 3; gaiță - 2; auşel cu cap galben - 2; corcodel cu gît negru - 1; rață pestriță - 1; rață roşie - 1; ferestraş mic - 1; erete vînăt - 1; vînturel roşu - 1; becațină comună - 1; fluierar de zăvoi - 1; ghionoaie verde - 1; codobatură de munte - 1; corb - 1; ochiuboului - 1; florinte - 1. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=74475&Itemid=375
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABAÎncă cinci zile geroasel Bistrița a înghețat iar în amonte de Lacul Izvoru MunteluiNoaptea de marți spre miercuri a fost cea mai geroasă de până acum, temperaturile trecând de minus 17 grade Celsius. Atât se înregistra miercuri dimineață pe vârful Toaca – minus 17,5 grade Celsius, iar la Piatra-Neamț – minus 11,4; la Roman erau minus 11,2 grade Celsius, iar la Târgu-Neamț – minus 11,5 grade Celsius. Spre necazul tuturor, însă, gerul nu are de gând să ne slăbească, căci meteorologii au prognozat încă cinci zile de ger (din 21 până în 25 ianuarie), cu temperaturi minime între minus 20 şi minus 15 grade, iar izolat vor coborî şi până la minus 28 de grade, în timp ce maximele termice, preponderent negative, pe arii restrânse, nu vor depăşi minus 10 grade. În cursul nopții de joi spre vineri (21 – 22 ianuarie) şi pe parcursul zilei de vineri, 22 ia-nuarie, temporar vântul va avea unele intensificări în Moldova şi în zona de munte. Cu astfel de temperaturi negative nu e de mirare că iar a înghețat râul Bistrița şi nu mai curge liber. Conform datelor furnizate de SGA, pe râul Bistrița, începând din coada Lacului Izvoru Muntelui, în amonte, pe toată lungimea aferentă județului, se manifestă aglomerări de ghețuri, gheață la maluri şi curgere de zai. Aglomerările de ghețuri se manifestă pe o lungime de 10,7 kilometri iar pe sectoare, situația se prezintă astfel: din coada Lacului
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Izvoru Muntelui până în amonte 0,3 kilometri punte ACH Poiana Teiului pe o lungime de 10,7 kilometri, cu grosimi cuprinse între 10 – 30 centimetri; din amonte 0,3 kilometri punte ACH Poiana Teiului, până la Lunca (comuna Borca), curs liber şi parțial gheață la maluri. Din amonte curge zai pe 60 % din suprafața apei. Temperatura aerului la Stația hidrometrică Frumosu, la ora 06.00 a fost de minus 15 grade C. Drumarii nu au mai ieşit pe teren în cursul zilei de marți şi nici miercuri dimineața, caro-sabilul fiind uscat, nu a mai necesitat intervenția cu material antiderapant şi utilaje. S-au umplut, în schimb, centrele de cazare destinate persoanelor fără adăpost, ajungându-se la 65 de persoane, astfel: 34 persoane la centrul din municipiul Piatra-Neamț; zece persoane la centrul din munici-piul Roman; şapte persoane la centrul din oraşul Târgu-Neamț; 14 persoane la centrul din oraşul Roznov; în continuare nicio persoană la centrul din oraşul Bicaz. /Realitatea media (Neamt), http://realitateamedia.ro/inca-cinci-zile-geroase/
IARNA LA NEAMȚ: Autoritățile monitorizează ghețurile de pe BistrițaSistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Neamț continuă monitorizarea aglomerărilor de ghețuri (zăpor) de pe râul Bistrița. În această dimineață de 20 ianuarie, zăporul se întinde pe o lungime de 10,7 km, după cum se precizează în Raportarea ISU Neamț. Începând de la coada lacului Izvoru Muntelui, pe toată lungimea aferentă județului Neamț, se manifestă aglomerări de ghețuri, gheață la maluri, curgere de zai. „Pe sectoare, situația se prezintă astfel: din coada lacului Izvoru Muntelui până amonte 0,3 km punte ACH Poiana Teiului, pe o lungime de 10,7 km, cu grosimi cuprinse între 10 – 30 cm, din amonte 0,3 km punte ACH Poiana Teiului până la Lunca, comuna Borca, curs liber şi parțial gheață la maluri. Din amonte curge zai pe 60% din suprafața apei”, este precizat în Raportarea ISU Neamț.Peste 60 de nemțeni au dormit, în noaptea de 19 spre 20 ianuarie, în centrele destinate persoanelor fără adăpost din Neamț. 34 de persoane s-au adăpostit la centrul din Piatra Neamț, 10 la cel din Roman, alte 7 la Târgu Neamț şi 14 la centrul din Roznov. Pe 18 ianuarie, s-a primit de la Administrația Națională de Meteorologie, o informare meteorologică valabilă pentru intervalul 18.01.2016, ora 23:00 – 21.01.2016, ora 10:00, în care se prognozează că vremea va fi deosebit de rece. Temperaturile maxime vor fi
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
preponderent negative, iar dimineața şi noaptea va fi ger, cu minime cuprinse între minus 15 şi minus 10 grade Celsius, iar temporar vor fi intensificări ale vântului la 45-50 km/h. /Mesagerul de Neamț, http://mesagerulneamt.ro/2016/01/iarna-la-neamt-autoritatile-monitorizeaza-gheturile-de-pe-bistrita/
Zăporul, din nou în atenția nemțenilorAglomerările de ghețuri de pe Bistrița se întind pe o lungime de 10,7 km, după cum a informat Prefectura Neamț, la primele ore ale zilei de 20 ianuarie. Începând din coada lacului Izvoru Muntelui, în amonte, pe toată lungimea aferentă județului Neamț, se manifestă fenomene specifice de iarnă – aglomerări de ghețuri, gheață la maluri, curgere de zai. „Pe sectoare, situația se prezintă astfel: din coada lacului Izvoru Muntelui până amonte 0,3 km punte ACH Poiana Teiului, pe o lungime de 10,7 km, cu grosimi cuprinse între 10 – 30 cm, din amonte 0,3 km punte ACH Poiana Teiului până la Lunca, comuna Borca, curs liber şi parțial gheață la maluri. Din amonte curge zai pe 60% din suprafața apei”, este precizat în informarea emisă, în această dimineață, de Prefectura Neamț. Până acum nu s-au semnalat probleme deosebite, dar râul este monitorizat în continuare de personal din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Neamț. /ZCH News, http://zch.ro/112306-2/
Teme similareUrmează cinci zile de ger cumplit în judeţul SuceavaMeteorologii au emis o avertizare de cod galben de ger valabilă pentru județul Suceava de astăzi şi până luni, 25 ianuarie, temperaturile urmând să scadă până la -20 de grade Celsius Sucevenii vor avea de îndurat cinci zile de ger cumplit, temperaturile din ter-mometre putând să scadă până la -20 de grade Celsius. Administrația Națională de Meteorologie a emis ieri o avertizare de cod galben de ger, valabilă pentru județul Suceava începând de astăzi, 21 ianuarie, şi până luni, 25 ianuarie. în acest interval, valul de frig va persista, astfel că vremea va fi deosebit de rece, geroasă noaptea şi dimineața, iar temperaturile minime se vor situa frecvent între -20 şi -15 grade. Izolat, temperatu-
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
rile vor coborî şi până la -28...-25 de grade, în timp ce maximele termice, preponderent negative, pe arii restrânse, nu vor depăşi -10 grade.în cursul nopții de joi spre vineri (21-22 ianuarie) şi pe parcursul zilei de vineri, 22 ianuarie, temporar vântul va avea unele intensificări în zona de munte.Având în vedere gerul din următoarele zile, prefectul de Suceava, Constantin Harasim, a anunțat că a solicitat tuturor autorităților locale din județ să se mobilizeze pentru a putea interveni, în sensul de a asigura condiții corespunzătoare de aprovizionare a populației cu alimente şi medicamente, asigurarea asistenței medicale pentru bolnavi, transportul şcolarilor sau intervenții la incendii.Constantin Harasim le-a solicitat primarilor suceveni să acorde o atenție maximă la asigurarea funcționării corespunzătoare a serviciilor publice de producere şi furnizare a agentului termic pentru încălzirea locuințelor şi a instituțiilor publice, respectiv şcoli, creşe, grădinițe sau unități sanitare, dar şi a serviciilor de alimentare cu energie electrică, apă, gaz metan şi de salubrizare.„De asemenea, le-am solicitat tuturor primarilor să fie asigurată asistența pentru persoanele cele mai vulnerabile, respectiv cele fără adăpost, bătrâni, bolnavi, persoane cu dizabilități sau persoanele sărace, în acest sens primarii trebuie să se preocupe din timp de pregătirea spațiilor de cazare care să poată fi folosite în situații de necesitate", a arătat Constantin Harasim. El a mai spus că primarii trebuie să ia toate măsurile pentru asigurarea cantităților de combustibil necesare încălzirii şcolilor, grădinițelor, unităților sanitare şi instituțiilor publice, dar şi pentru crearea condițiilor pentru asigurarea asistenței de specialitate la urgențele medicale pe întreg teritoriul localităților. /Monitorul de Suceava
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme ABASPECIAL InfoMM.ro - RETROSPECTIVĂ - Seisme, caniculă, inundaţii, avalanşe în Maramureş în 2015. Lista evenimentelor Maramureşul nu a fost ocolit în 2015 de calamități naturale. Furia naturii a lovit cu putere județul, înregistrându-se atât inundații şi furtuni puternice, cât şi caniculă zdrobitoare şi secetă pedologică, ambele prelungite. Nu au lipsit episoadele de frig neaşteptat, avalanşele sau incendiile, multe din ele de vegetație uscată. Surprinzătoare au fost seismele, care cu toate că nu au fost resimțite sau au fost resimțite prea puțin ca urmare a magnitudinii mici, par la fel, neaşteptate pentru zona Maramureşului, cu toate că specialiştii susțin că nu sunt motive de îngrijorare. S-au consemnat şi fenomene meteorologice neaşteptate, cum ar fi episoade cu temperaturi la limita înghețului, intercalate între două perioade cu caniculă. Deci, e tot mai limpede că schimbările climatice vor fi tot mai resimțite în Maramureş în perioada următoare.AVALANŞE9-10 IANUARIE. Vremea capricioasă de la începutul anului a adus mari bătăi de cap autorităților, nevoite să intervină pentru salvarea unor persoane blocate de nămeți. Coşmarul a început în seara zilei de 9 ianuarie, atunci când ninsorile abundente au lovit din Maramureşul cu putere. În zona Blidari, şapte muncitori au rămas blocați în nămeți, la circa 25 kilometri de centrul municipiului Baia Mare. Oamenii au sunat la 112 în jurul orei 01.00, pentru că au rămas blocați în urma producerii a trei avalanşe consecutive. Ei efectuau lucrări de exploatare a masei lemnoase. Cei şapte au reuşit cu greu să ajungă într-o zonă cu semnal pentru telefoanele mobile. Salvatorii au ajuns la ei după ce au deszăpezit o porțiune de circa cinci kilometri de drum forestier. Cele şapte persoane salvate nu au avut nevoie de îngrijiri medicale şi au fost transportate în siguranță dimineață, în jurul orei 08.30, în Baia Mare. În aceeaşi noapte, în jurul orei 04.00, la km 22, în pasul Gutâi, la urcarea din Baia Mare spre Sighetu Marmației, s-a produs o avalanşă pe o porțiune de circa 200 de metri. Circulația a fost reluată după o oră, iar apoi traficul a fost restricționat. A fost permisă în acest moment doar circulația autovehiculelor de până la 3,5 tone, echipate corespunzător. Restricțiile de circulație au fost ridicate sâmbătă, în jurul orei 17.30. Odată cu încălzirea vremii, ninsorile transformate în ploi au adus noi probleme. Peste 30 înotători şi antrenori au rămas
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
blocați pe drumul care leagă stațiunea Izvoare de cartierul băimărean Firiza. Aceştia s-au aflat în cantonament, însă nu au putut să se întoarcă în oraş din cauza unor avalanşe produse pe traseu. Aceştia au rămas cazați la o cabană din apropiere. Drumul era deblocat la orele prânzului doar pe o porțiune de câțiva kilometri, întrucât intervenția a fost una dificilă din cauza cantității mari de zăpadă. Prima avalanşă a fost şi cea mai mare, fiind pe o lungime de 200 metri şi având o înălțime de 3 metri. De-a lungul traseului spre stațiunea Izvoarele, s-au mai produs încă zece avalanşe de mai mici dimensiuni, pe lungimi de 1-5 metri şi cu înălțime de circa trei metri. În 10 ianuarie, în jurul orei 18.00, întreg tronsonul de drum a fost curățat, astfel că persoanele blocate au putut coborî în siguranță din stațiune. 3APRILIE. Doi meteorologi ai stației Iezer au fost prinşi în nămeți la orele dimineții în urma unei avalanşe în Munții Rodnei, în zona La Parapeți. Autoritățile au inițiat o celulă de criză. Aceştia ieşeau din schimbul de noapte când au fost surprinşi de avalanşă. Cele două persoane nu au fost acoperite de zăpadă, însă nu au putut înainta, mai ales că una din ele a fost accidentată. În jurul orei 14.30, victimele, un bărbat şi o femeie au fost reperate, însă condițiile meteo şi terenul accidentat au făcut ca intervenția să fie dificilă. De abia după încă oră, salvatorii au ajuns la cei doi meteorologi. Ambele erau conştiente, însă bărbatul era în şoc hipotermic. În final, victimele au fost coborâte cu bine de pe versant şi transportate la spital. Un rol important în intervenție l-a avut un angajat al primăriei din oraş, care a scurtat drumul către cei doi meterologi captivi în nămeți cu două ore, după ce a urcat muntele călare pe cal. Medicii s-au aflat în permanentă legătură telefonică cu salvatorii după recuperarea victimelor.CUTREMURE 6 FEBRUARIE. Un cutremur s-a produs la granița Maramureşului, mai exact în județul Satu Mare, în dimineața zilei de 6 februarie. Acesta a avut magnitudinea 2 pe scara Richter şi s-a produs la o adâncime de 7 km. Nu a fost resimțit de populație. Cutremurul a fost localizat între localitățile Băbeşti şi Dobolț, cea mai apropiată unitate administrativ-teritorială fiind Halmeu. 20 FEBRUARIE. Un seism s-a produs în după amiaza zilei de vineri, 20 februarie, în Maramureş. A fost vorba despre un cutremur de suprafață produs în zona muntoasă situată la nord-est de Firiza şi la nord de Chiuzbaia. Seismul produs la ora 14.01 a avut magnitudinea de 2 grade pe scara Richter, fiind
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
localizat la o adâncime de 2 km. Coordonatele au fost latitudinea 47.75, respectiv longitudinea 23.66.9 IUNIE. Un seism s-a produs marți, 9 iunie, la orele amiezii, în județul Maramureş. Cutremurul a avut magnitudinea de 2,1 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la ora 13:58:31, fiind localizat manual. Coordonatele sunt latitudine 47.942 şi longitudine 23.648. Magnitudinea a fost de 2,1, în vreme ce adâncimea, de 5km. Cutremurul a avut epicentrul la sud-vest de comuna Săpânța (cea mai apropiată localitate) şi la sud de Remeți. Cel mai important punct geografic îl reprezintă Piatra Săpânței.19-20 IULIE. O serie de seisme s-a înregistrat în zona de nord a Maramureşului. În total, 13 cutremure începând cu după amiaza zilei de 19 iulie până în dimineața zilei de 20. Primul s-a produs duminică, 19 iulie, la ora 13:56:43. Cutremurul s-a produs în Ucraina, însă aproape de granița cu România şi a fost localizat manual. Potrivit specialiştilor, magnitudinea a fost de 3 grade pe scara Richter, iar adâncimea de 5km. Astfel, intensitatea a fost de 2 pe scara Mercalli. Al doilea, cel mai puternic de altfel s-a produs la mai puțin de o oră, la 14:30:47. Epicentul s-a produs tot în Ucraina, la granița cu România, fiind localizat tot manual. Coordonatele au fost latitudine 48.0951, longitudine 23.6567. Magnitudinea seismul a fost de 3.8 grade pe scara Richter, la adâncimea de 4 km. Intensitatea sa a fost mai mare, având valoarea de 4 pe scara Mercalli. La puțin peste un sfert de oră, 14:49:19, un alt seism s-a produs în Ucraina, la granița cu România. Magnitudinea sa a fost de 2.5, producându-se la o adâncime de 3km. Intensitatea sa a fost slabă, de 1 pe scara Mercalli. A urmat la ora 15:23:48 un alt cutremur în Ucraina, foarte aproape de granița cu România. Coordonatele au fost: latitudine 48.0968; longitudine 23.674. Magnitudinea sa a fost de 3.4 grade pe scara Richter, la o adâncime de 7km. Intensitatea sa a fost de 3 pe scara Mercalli. A urmat la ora 16:41:53 un altul cu magnitudine de 3, la o adâncime de 5km şi cu o intensitate de 2. Apoi, la ora 18:14:02 un cutremur similar cu magnitudine 3, la o adâncime de 3km şi de intensitate 2, respectiv unul la ora 20:51:58 de magnitudine slabă, de 2, produs la o adâncime de 8km. Au urmat altele două replici, la ora 20:53:44, cu magnitudine de 2.3, la o adâncime de 6km şi intensitate 1, respectiv la ora 21:58:51, de magnitudine 2.2 şi adâncime de 3km. Au urmat la interval scurt unul de celălalt două cutremure ceva mai puternice. Ambele s-au produs după miezul nopții,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
la diferență de mai puțin de un minut unul de celălalt. Astfel, în noaptea de duminică spre luni, la 00:14:22, s-a produs un cutremur în județul Maramureş, foarte aproape de granița cu Ucraina, în zona localității Săpânța. Seismul a fost localizat manual, coordonatele fiind latitudine 47.9882, longitudine 23.6972. Magnitudinea acestui seism a fost de 3.2 grade pe scara Richter, la o adâncime de 3km. Intensitatea cutremurului a avut valoarea de 3 pe scara Mercalli. Cel de-al doilea seism s-a produs după 28 secunde, la ora 00:14:50, în județul Satu Mare, foarte aproape de granița cu Maramureşului (între Baia Mare şi Teceu Mic), fiind, de asemenea, localizat manual. Coordonatele au fost latitudine 47.8892, longitudine 23.5932. Magnitudinea cutremurului a fost de 3.5 grade pe scara Richter, la o adâncime de 1km. Intensitatea sa, însă, a fost de 4 pe scara Mercalli.Noaptea a fost în continuare neliniştită. La ora 03:26:40 s-a înregistrat un nou cutremur în Ucraina, la granița cu România. Magnitudinea sa a fost de 2.4 grade, adâncimea de 2km, iar intensitatea de 1. De asemenea, la 06:18:23 încă un seism a fost consemnat în Ucraina, la granița cu țara noastră. Magnitudinea sa a fost de 2 grade, iar adâncimea de 6km. 20-21 IULIE. Alte trei seisme de intensitate redusă s-au produs în apropierea Maramureşului de luni după amiază până marți dimineață. Mai întâi, un cutremur s-a produs la ora 18.29 în Ucraina, la granița cu Ucraina, puțin mai la nord de localitatea Săpânța. Acesta a avut magnitudinea de 2.3, intensitatea 1 şi s-a produs la o adâncime de 8 km. Un al doilea seism s-a produs tot în Ucraina, la granița cu Ucraina, marți, la ora 05.32. A avut tot magnitudinea 2.3, intensitatea 1 şi s-a produs la o adâncime de 10 km. Un al treilea seism s-a produs marți, la ora 06.09, în județul Satu Mare, cea mai apropiată localitate fiind Bătarci, în apropiere de Turț. A avut magnitudinea 2.4, intensitatea 1 şi s-a produs la adâncimea de 5 km. 5 OCTOMBRIE. Un cutremur s-a înregistrat în Maramureş la ora 16.47. Conform reprezentanților Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP), acesta a fost localizat manual, iar coordonatele au fost latitudine 47.7261 şi longitudine 23.9786. Magnitudinea sa a fost de 2 grade pe scara Richter, seismul producându-se la o adâncime de 3km. Cele mai apropiate localități au fost Budeşti, Breb şi Ocna Şugatag. INUNDAȚII ŞI FURTUNI
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
1 MARTIE. Vremea rea a adus unele probleme duminică, 1 martie. Pentru prima dată în acest an au fost resimțite fenomenele de oraj. Din cauza furtunii cu tunete, fulgere şi vânt, mai mulți arbori au fost smulşi din rădăcină la Remetea Chioarului. Pompierii au fost chemați să intervină şi la un incendiu izbucnit la Mogoşa, la instalația electrică a telescaunului. S-ar părea că un fulger ar fi lovit instalația, însă datorită vremii capricioase, nimeni nu se afla în telescaun. 25 MAI. Grindină şi crengi căzute. Asta a lăsat în urmă furtuna de luni, 25 mai, în Maramureş, în vreme ce furia naturii a adus pagube consistente în județele vecine. A căzut grindină şi în Țara Chioarului, şoferii aflați în trafic la acel moment fiind nevoiți să înfrunte furtuna. În Baia Mare, muncitorii firmei care se ocupă cu zona verde au intervenit pentru a tăia mai mulți arbori putrezi doborâți de vânt. 27 MAI. Drumuri şi beciuri inundate, canalizări înfundate, persoane evacuate. Acesta este bilanțul sumbru al ploilor torențiale înregistrate din noaptea de 26-27 mai. Acestea au adus numai probleme în mai multe localități din Maramureş, mai bine de 100 gospodării din județ fiind afectate de apele învolburate. La un moment dat, în 27 mai, la ora 09.00 a fost instituit cod roşu pe râul Bârsău, în Buciumi. Conform specialiştilor, fenomenele vizate au fost risc de viituri majore, amenințarea directă si generalizată asupra siguranței persoanelor si a bunurilor. În localitatea Mireşu Mare, personalul specializat al ISU Maramureş a intervenit cu o barcă pentru evacuarea a patru turişti care au fost surprinşi de viitură în timp ce se aflau într-o rulotă. Turiştii au fost transportați de militari într-un perimetru sigur. Şi tot la Mireşu Mare, mai multe gospodării au fost izolate de ape. Doi localnici au fost salvați din gospodării cu un excavator. Oamenii au fost urcați în cupa utilajului, fiind transportați la drumul principal. Conform bilanțului întocmit de autorități, în total, 33 localități din 9 unități administrativ-teritoriale – Şomcuta Mare, Ulmeni, Mireşu Mare, Fărcaşa, Ardusat, Valea Chioarului, Cicîrlău, Leordina, Petrova - au fost afectate. Potrivit evidențelor, în total 14 persoane au fost evacuate, 4 din Mireşu Mare şi 10 din Buciumi. În total, 68 locuințe avariate au fost avariate, în timp ce una se află în pericol de prăbuşire. De asemenea, 443 anexe gospodăreşti au fost avariate 443, în timp ce alte patru au fost distruse. La fel, au fost afectate cinci obiective socioeconomice. La fel de gravă este situația căilor de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
acces. 117 podețe şi o traversare pietonală au fost avariate. Inundațiile au distrus şi alte obiective. Au fost avariate două tronsoane de drum național, pe DN1C Valea Chioarului - 200 m şi pe DN 19 Teceu Mic - 70 m. La fel, cinci tronsoane de drum județean însumând 3,6 km şi 44,5 km de drum comunal. Avariate au fost şi străzi şi ulițe pe o distanță de 40,45 km, 9,1 km de drum agricol, 1 km de drum forestier. Inundațiile au afectat şi 3 km de rețea de canalizare, 9 puțuri de captare, 1.041 ha de teren arabil, 935 ha de păşuni şi fânețe, 10 ha de livezi, 40 mc de rupturi şi doborâturi material lemnos. Afectate au fost şi 232 de fântâni, respectiv 8,7 km de şanțuri au fost colmatate. În urma revărsării apelor, au decedat 60 animale moarte, respectiv păsări.21 NOIEMBRIE. Vremea capricioasă a lovit cu putere Maramureşul în acest weekend. Precipitațiile abundente au scos râurile din matcă şi au produs pagube în gospodăriile oamenilor. Județul s-a aflat sub incidența mai multor avertizări meteo de ploi violente, vânt şi ninsori la munte în ultimele ore, iar urmările au fost vizibile. A fost cod portocaliu de ploi, vijelii şi ninsori începând cu ora 09.00. Între orele 08:11- 12:39, au fost emise 9 avertizari hidrologice de cod galben si portocaliu. Aceastea au vizat zonele: Firiza, Viseu, Cavnic, Vaser, Nistru, Iza, Mara, Vadu Izei, Valea Vişeului. Pe râul Firiza s-a depăşit cota de atenție de 140 cm, pe râul Tisa, la stația hidrometrică Valea Vişeului s-a depăşit cota de inundație de 223 cm, râul Vişeu a atins cota de inundație de 200 cm, pe râul Mara s-a depăşit cota de atenție de 224 cm, pe râul Mara, la stația hidrometrică Vadu Izei, s-a depăşit cota de atenție de 191 cm. În municipiul Baia Mare, au fost înfundate două podețe, iar în localitatea Vişeu de Sus a fost inundat subsolul unei case. În localitatea Şieu au fost inundate 2 ha teren arabil, 10 ha păşuni şi fânețe şi a fost afectat DJ 171A pe o porțiune de 1 km, zonă în care s-a circulat cu dificultate. În localitatile Giuleşti- Berbeşti au fost inundate 12 ha arabil şi 12 ha de păşuni. Cea mai gravă situație a fost în localitatea Crăciuneşti, pe albia râului Tisa, unde autoritățile au intervenit pentru ridicarea unui dig de protecție cu saci de nisip pentru protejarea stației de captare apă şi pompe. În această zonă s-a acționat cu buldoexcavatoare, autobasculante şi un ifron. Zona a fost permanent monitorizată în acele ore, iar apoi apele au început să scadă.30 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE. Vremea capricioasă din minivacanța de 1 decembrie a adus probleme pe şoselele din Maramureş. Drumarii au intervenit pentru a degaja un
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
arbore prăbuşit în Pasul Gutâi din cauza greutății zăpezii. În Baia Mare subsolul unei case de pe strada Mihai Eminescu a fost inundat. A fost emisă şi o avertizare hidrologică de cod galben pe mai multe râuri din județ din bazinele Iza şi Lăpuş, respectiv afluenți mici ai râului Someş. Câteva gospodării au rămas fără energie electrică în localitățile Rohia şi Dumbrava din cauza unor avarii la rețeau cauzate de capriciile meteorologice. În zona Târgu Lăpuş unele terenuri agricole şi curți ar fi fost acoperite de apă din cauza ploilor abundente. La Copalnic Mănăştur cota de alarmare a fost depăşită cu 5 centimetri pe râul Cavnic. Probleme au fost şi la Firiza. Aici, crengile au agățat liniile de înaltă tensiune, iar câteva gospodării au rămas temporar fără curent, dar deficiențele au fost remediate la scurt timp.CANICULĂ ŞI SECETĂ 7 IULIE. Un val de căldură de origine sahariană care a tranzitat întregul continent aducând valori termice istorice în vestul şi centrul Europei a ajuns în Maramureş. A fost primul episod de caniculă veritabilă din vara anului 2015. Temperaturile au ajuns până la 35-37 grade. Au fost emise avertizări de cod galben şi cod portocaliu. S-au înregistrat cazuri de persoane căzute pe stradă.22 IULIE. Un nou val de căldură loveşte Maramureşul. Timp de patru zile, temperaturile ajung la 35-37 grade. Este instituit cod galben de val de căldură persistent. Indicele de disconfort termic este din nou depăşit.1-16 AUGUST. Temperaturile depăşesc în fiecare zi pragul de 30 grade în Maramureş. În unele zile, este depăşit pragul de caniculă şi se înregistrează valori de 35-37, local chiar 39 grade în Maramureş. Pragul de 80 unități al indicelui de temperatură-umezeală este din nou depăşit vreme de două săptămâni consecutiv în cursul după amiezelor. Este cea mai lungă perioadă de val de căldură persistent din ultimii ani.27 AUGUST – 3 SEPTEMBRIE. Vreme extrem de caldă în Maramureş pentru un final calendaristic de vară. Mercurul urcă în termometre în Maramureş până la 37 grade în perioada 30 august – 2 septembrie. În zona Baia Mare, ziua de 1 septembrie este una din cele mai călduroase din întregul sezon cald.15-19 SEPTEMBRIE. Vreme extrem de caldă pentru data din calendar. În 18-19 septembrie, s-a consemnat ultimul episod de caniculă din sezonul cald, în Maramureş. Termometrele au indicat valori de peste 36-37 grade în vestul Maramureşului. A fost pentru prima dată în ultima decadă când meteorologii au emis cod galben de caniculă în a doua parte a lunii septembrie.VARA
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
2015. În total, în luna mai mercurul nu a depăşit niciodată pragul de 30 grade, în luna iunie, pragul a fost depăşit în 3 zile, în luna iulie, în 13 zile, în luna august în 22 zile, iar în luna septembrie în 7 zile. Practic, dacă analizăm cele trei luni de vară, iunie, iulie, august, pragul de 30 grade a fost depăşit în 44 din totalul de 92 zile. Pentru comparație, în 2014, pragul de 30 grade a fost depăşit în mai într-o singură zi, în iunie în 3, în iulie, în 13, în august, în 6 zile, iar în septembrie, în 2 zile. E semn că Maramureşul rivalizează în ultimii ani cu Bărăganul din punct de vedere al valorilor termice.SECETĂ PEDOLOGICĂ. Sezonul cald 2015 a adus şi episoade de secetă pedologică prelungită în tot Maramureşul, aşa cum ne-am obişnuit în ultimii ani. Aceasta s-a resimțit cu precădere în zonele vestice ale județului. Pompierii au făcut zeci de transporturi de apă.FENOMENE METEO NEOBIŞNUITE 3 MARTIE. Un fenomen meteorologic mai puțin obişnuit s-a înregistrat în zona Baia Mare, la orele amiezii. Este vorba despre precipitații sub formă de măzăriche. Măzărichea este o formă de precipitație solidă care cade sub formă de grăunțe de gheață aproape sferice al căror diametru nu depăşeşte 5 mm. Măzărichea ia naştere prin sublimarea vaporilor de apă în jurul cristalelor de gheață.20 MARTIE. Iarna nu s-a dat dusă cu una, cu două din Maramureş. Joi, 20 martie, a nins abundent pe arii extinse în Maramureşul Istoric. Ninsori însoțite de intensificări de vânt s-au consemnat în arealul Borşa-Vişeu de Sus, dar şi în zona Leordina, Poienile de sub Munte şi zona Cavnic. A fulguit şi în Pasul Prislop, dar şi în municipiul Baia Mare. Atât pe şoselele naționale, cât pe cele județene, cât şi pe cele județene, drumarii au intervenit, au spus responsabilii. Intervențiile nu au fost dificile, întrucât stratul de zăpadă depus pe carosabil nu a fost unul consistent. 1-3 APRILIE. Un ciclon puternic a fost activ zilele acestea în Europa Centrală, deplasându-se către România. Țara noastră a fost afectată doar de periferia sistemului. În Maramureş s-au consemnat precipitații sub formă de lapoviță şi ninsoare. Iarna nu a ținut cont de perioada calendaristică şi a lovit cu putere Maramureşul. S-au consemnat precipitații sub formă de ploaie, lapoviță, măzăriche şi ninsoare în tot județul. Un copac doborât de vânt avariind un autoturism în Baia Mare. Ninsorile abundente din Pasul Gutâi au condus la probleme în Pasul Gutâi. DN 18 a fost blocat preț de câteva minute în dimineața zilei de joi, 2 aprilie, după ce un tir s-a
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
împotmolit. În ceea ce priveşte degajarea zăpezii de pe carosabil, joi, 2 aprilie, la orele după amiezii, se consemnau ninsori în Pasul Gutâi, Huta, Dealul Ştefăniței. Un strat de zăpadă era depus pe carosabil în Pasul Prislop, unde s-a înregistrat viscol. Pe drumurile județene, cel mai consistent strat de zăpadă s-a înregistrat pe sectorul Baia Sprie – Bârsana, cu precădere în zona Cavnic, unde a nins abundent.8-9 SEPTEMBRIE. Intercalat între două episoade de caniculă, în jurul datei de 1 septembrie şi după 15 septembrie, s-a consemnat o răcire consistentă a vremii. Pentru prima dată în județul Maramureş, în această toamnă, temperaturile au scăzut în termometre până la 0 grade. Acest lucru s-a întâmplat în ultimele nopți în Munții Rodnei, odată cu răcirea vremii. Totuşi, nu s-a format nici bruma, întrucât nu s-au înregistrat temperaturi negative la nivelul solului.11 OCTOMBRIE. Iarna a venit în județul Maramureş. Prima zăpadă din acest an a căzut în Pasul Prislop din județul Maramureş, stratul de omăt măsurând câțiva centimetri.INCENDII 7 MARTIE. Au apărut şi primele incendii de vegetație uscată în Maramureş. Sâmbătă, 7 martie, imediat după amiază pompierii militari băimăreni au fost chemați să intervină pe strada Plaiului pentru a stinge flăcările izbucnite. Un alt foc a fost semnalat duminică, 8 martie, înainte de orele amiezii în Borşa, în zona cimitirului. Cum vremea s-a menținut caldă, şi semnalările cu privire la producerea unor incendii de vegetație uscată au continuat. Luni, 9 aprilie, un incendiu a fost semnalat în Borşa, pe strada Rotundu, după ora 11.00. La aproximativ două ore, resepctiv în jurul orei 13.00, un nou caz similar a fost semnalat în Săbişa, pe Valea Rodinii. 17 APRILIE. Nouă incendii în 24 de ore. Au ars circa 39 de hectare de vegetație în localitățile Borşa, Curtuiuşu Mare, Strâmtura, Baia Mare, Peteritea şi Sighetu Marmației. De asemenea, militarii băimăreni au lichidat două incendii izbucnite în Copalnic şi Coltău. La Copalnic au ars circa 25 de metri pătrați dintr-o casă de locuit şi mobilier divers, iar în Coltău au ars aproximativ 16 metri pătrați dintr-un adăpost de animale şi o tonă de fân.3 IUNIE. Un incendiu a fost semnalat pe strada Sudului din Baia Mare la două hale de depozitare a prefabricatelor şi materialelor plastice. În cazul primei hale, au ars 150 mp de acoperiş din lemn învelit cu plăci de azbociment, 100 kg de deşeuri de materiale plastice, prefabricate din lemn, trei geamuri termopan, 15 cauciucuri şi utilaje electrice. În cazul celei de-a doua hale, au ars 100 mp acoperiş şi 1 mc PAL. Pompierii au scos şi mai multe butelii cu acetilenă pentru a preveni
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
o eventuală explozie. Flăcările au fost deosebit de violente, existând pericolul de propagare spre o a treia hală.13 IUNIE. Un incendiu puternic s-a produs în dimineața zilei, în jurul orei 03.00, pe strada Izvorul Doboş. Două case au fost cuprinse de flăcări. În urma incendiului au rezultat cinci victime cu vârste cuprinse între 1 şi 24 de ani, cu arsuri de gr. I şi II pe suprafața corpului în proporție de 10%-40%. Victimele au fost preluate de către ambulanțele SMURD şi SAJ şi au fost transportate la UPU SMURD Baia Mare. Ulterior, două dintre victime, copii, unul în vârstă de un an şi celălalt în vârstă de trei ani au fost transportați cu o aeronavă aparținând Inspectoratului General al Aviației din MAI la Spitalul ” Grigore Alexandrescu” din Bucureşti. Celelalte trei victime, de 6, 13 şi 24 ani, au fost spitalizate în Baia Mare. Flăcările au distrus circa 40 de metri pătrați din acoperişul de lemn învelit cu carton bituminat, mobilier din cameră şi bucătărie, 25 de metri pătrați din acoperişul celei de a doua construcții, învelit cu ondulin şi s-au degradat circa 80 de metri pătrați de perete din B.C.A. şi 100 metri liniari de instalație electrică. În cele din urmă, unul din cei doi copii transferați în Bucureşti, băiețelul de trei ani a decedat la spital, în Bucureşti, după ce a fost resuscitat tot drumul. La scurt timp, şi băiețelul de un an şi trei luni s-a stins, în pofida eforturilor făcute de medici.2 SEPTEMBRIE. Un incendiu violent a izbucnit seara pe rampa de gunoi situată pe raza localității Satu Nou de Jos. Pompierii au luptat cu flăcările uriaşe mai bine de opt ore, după care lucrătorii operatorului de salubrizare au rămas în zonă pentru a monitoriza perimetrul. Au ars 15 tone de deşeuri menajere şi materiale textile. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/special-infomm-ro-retrospectiva-seisme-canicula-inundatii-avalanse-in-maramures-in-2015-lista
Gestionarea situaţiilor de criză scârţâie în mediul ruralCu ocazia prezentării bilanțului de activitate pe anul trecut al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Satu Mare, vicepreşedintele Gheorghe Dan a precizat că anumite persoane din conducerea comitetelor locale pentru situații de urgență nu au informat populația cu privire la anumite situații periculoase. Mai mult, un număr de 15 persoane nu au participat la cursurile de perfecționare pe linia situațiilor de urgență. Cu toate acestea, conducerea CJSU a precizat că situațiile de urgență au fost gestionate
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
bine de autoritățile județene şi locale.Populația nu este informată asupra unor pericoleVicepreşedintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Satu Mare şi şef al Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență (ISU) “Someş” Satu Mare, colonelul Gheorghe Dan, a prezentat câteva disfuncționalități întâmpinate în cursul anului trecut. Una dintre cele mai grave este reprezentată de faptul că factorii de decizie de la nivel local nu au transmis mai departe atenționările de pericol către populație. “Netransmiterea operativă şi corectă a informărilor cu privire la iminența apariției/apariția unor situații de urgență, în sensul că aceste informări rămân la nivelul preşedintelui comitetului local pentru situații de urgență, neluându-se măsuri de diseminare, mai departe, către populație”, a spus colonelul Gheorghe Dan.Dezinteres din partea unor funcționariŞeful ISU “Someş” a mai precizat că sunt persoane la nivelul primăriilor care nu au participat la diferite cursuri de pregătire, cu toate că aveau această obligație. “Neparticiparea la cursurile de pregătire din cadrul Centrului Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență – Ciolpani a persoanelor planificate. Opt persoane au fost în această situație. Neparticiparea la cursurile de pregătire din cadrul Centrului Zonal de Pregătire Cluj Napoca – a persoanelor planificate. Aici este vorba despre şapte persoane”, a mai spus vicepreşedintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Satu Mare. Colonelul Gheorghe Dan a mai acuzat insuficiența resurselor financiare destinate prevenirii şi gestionării situațiilor de urgență, precum şi refacerii obiectivelor şi infrastructurii afectate.Planul pentru acest an. Conducerea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență îşi propune în acest an să crească gradul de instruire al personalului cu sarcini privind situațiile de urgență. “Ne propunem pentru acest an creşterea nivelului de instruire, prin participarea la activitățile de pregătire în domeniul situațiilor de urgență, a personalului de conducere din administrația publică locală, a membrilor comitetului județean şi comitetelor locale, a personalului centrelor operative, celulelor de urgență, a inspectorilor şi personalului de specialitate cu atribuții în domeniul protecției civile, a cadrelor tehnice cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, a şefilor serviciilor de urgență voluntare şi private”, a concluzionat colonelul Gheorghe Dan.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
/Gazeta de Nord Vest, http://www.gazetanord-vest.ro/2016/01/gestionarea-situatiilor-de-criza-scartaie-in-mediul-rural/
Dig în Chieşd, proiect de maximă urgenţăInundațiile din ultimii ani au provocat locuitorilor comunei Chieşd pagube de 99 de miliarde de lei în ultimii ani, dar nimeni nu a luat nicio măsură pentru prevenirea unor viitoare inundații. În acest context, primarul comunei Chieşd a decis construirea unui dig din bugetul administrației locale.Astfel, potrivit edilului Ioan Cătană, din decembrie 2010, Ministerul Mediului nu a alocat nicio finanțare pentru construirea unui dig în zonă, singura măsură luată fiind includerea în lista de investiții a acestui obiectiv. Alte agenții, precum Apele Române, Tisa-Cluj au dat răspunsuri similare.Concret, nimănui nu pare să îi pese de locuitorii comunei Chieşd. În acest context, primarul comunei, Ioan Cătană, a luat decizia să aloce toate fondurile disponibile pentru construirea digului. Alarmat de posibilitatea creşterii nivelului precipitațiilor, Ioan Cătană a decis de urgență demararea procedurilor pentru construcția unuia dintre cele două diguri atât de necesare cetățenilor din comună. „Vom aloca toate sumele pentru dezvoltare construirii acestui dig. Digul este cea mai importantă investiție pentru anul 2016. În cazul în care bugetul nu va ajunge pentru a acoperi toate costurile acestui proiect, voi apela la unîmprumut bancar. /Salajeanul, http://www.salajeanul.ro/dig-in-chiesd-proiect-de-maxima-urgenta-12236
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme similareInvestitii neglijateBarajul si Acumularea de la Runcu-Brazi
/Graiul Maramuresului,
Atenționare de la METEO! VREME deosebit de RECE în județul Bistrița-NăsăudVremea va fi deosebit de rece în județul Bistrița-Năsăud, conform unei informări meteorologice transmise de Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord către Dispeceratul Integrat I.S.U. – S.A.J. Bistrița – Năsăud. Atenționarea este valabilă pentru perioada 18 ianuarie 2016 (ora 23.00) – 21 ianuarie 2016 (ora 10.00).„Temperaturile maxime vor fi preponderent negative, iar dimineața şi noaptea va fi ger, cu minime de -15 …-10 grade Celsius, izolat mai coborâte în zonele depresionare. O notă ataşată acestei informări anunță că: ‘Vremea se va menține deosebit de rece, local geroasă noaptea şi dimineața pînă în jurul datei de 26 ianuarie’”, se precizează într-un comunicat al ISU „Bistrița”Potrivit sursei citate, pentru a preîntâmpina eventualele urgențe medicale, cetățenii sunt rugați să sesizeze direct autoritățile publice locale sau prin numărul unic de urgență 112, în legătură existența persoanelor fără adăpost care ar
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
putea suferi şocuri hipotermice din cauza temperaturile scăzute preconizate de meteorologi.„Acestea vor fi preluate şi transportate la unul din spațiile ce pot asigura şedere temporară, organizate la nivelul autorităților publice locale. Mulțumim pentru spiritul civic de care dați dovadă!”, se mai arată în comunicatul citat. /Vocea Transilvaniei, http://www.voceatransilvaniei.ro/atentionare-de-la-meteo-vreme-deosebit-de-rece-in-judetul-bistrita-nasaud/
Teme de mediuPrimarii, despre mizeria din judeţ: Ne e ruşine că vin alţii să ne facă nouă curăţenie! Agenţii economici aruncă moloz şi gunoaie! Județul e invadat de gunoaie, iar în apele de pe Valea Someşului se scaldă deşeurile aruncate de cei cărora pur şi simplu nu le pasă de mediu. Autoritățile se pregătesc de luptă împotriva celor care nu îşi aruncă gunoaiele unde ar trebui şi pregătesc ample campanii de informare a cetățenilor, dar vor şi ecologizări. VEZI ce spun primarii:Radio Someş a demarat o campanie prin care a scos în evidență dezastrul de pe Valea Someşului. Mormanele de gunoaie aruncate în ape sau pe maluri au arătat cât de nepăsători sunt unii şi cât de important este mediul pentru cei care aruncă „pe apă" pet-uri, hârtii, pungi, conserve, haine vechi şi chiar resturi de la materialele de construcții. Imaginile valorează mai mult decât orice descriere în cuvinte şi trist este că în multe dintre comunele din județ este plin de gunoaie aruncate aiurea. Astăzi la o întâlnire pe care primarii au avut-o la Prefectură s-a discutat despre acestă problemă, iar părerile, deşi împărțite, au fost foarte vehemente.Primarul de la Romuli, Ioan Monița a explicat în fața celor prezenți că îi este ruşine că s-a ajuns la o astfel de situație, în care alții să meargă în ograda lui (comuna Romuli) şi să adune gunoaiele. La fel de vehement a fost şi primarul de la Coşbuc, Niculae Anghel. Acesta susține că foarte multe dintre deşeurile găsite în ape sau pe malurile râurilor sunt de la agenții economici. „Problema este în felul următor: uitați-vă la intrările în localități, moloz şi tot felul de mizerii. Lucrează, demolează şi sunt agenți economici care fac platforme. Uitați-vă la intrările din oraşe şi peste tot", spunea astăzi primarul Niculae Anghel. Acesta propune ca agenții economici să renegocieze cu Vitalia tarifele pe care le plătesc şi să ajungă la un acord care să le
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
convină pentru a nu mai fi tentați să îşi arunce resturile şi gunoaiele pe unde apucă. Un punct de vedere foarte bine susținut a avut şi primarul oraşului Beclean, Nicolae Moldovan care spune că problema cu gunoaiele nu este de astăzi, de ieri, ci de foarte multă vreme şi că primarii cunosc acest lucru. „Să nu dramatizăm lucrurile! Aceste lucruri se vor întâmpla şi s-au întâmplat de când am intrat în activitatea administrativă şi sigur trebuie să intrăm în aceste campanii de conştientizare a populației. Vom ajunge la nivelul celor din Uniunea Europeană, state avansate, conştiente, fiindcă au nişte reguli foarte bine stabilite, noi trebuie să înțelegem că județul Bistrița-Năsăud este încă într-o implementare care merge destul de greoi", a declarat Nicolae Moldovan. Primarul de la Beclean este convins că odată cu trecerea timpului aceste probleme vor fi tot mai puțin supărătoare şi asta pentru că populația va fi tot mai conştientă că gunoaiele nu trebuie aruncate decât în locurile special amenajate. Radio Someş a propus primarulor din județ ca în data de 24 ianuarie să organizeze întruniri la care să cheme şi localnicii şi să facă în aşa fel încât să conştientizeze populația că mediul trebuie protejat şi că apele, malurile apelor, câmpurile sau pădurile nu sunt gropi de gunoi. /Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro/Primarii_despre_mizeria_din_jude%C5%A3_Ne_e_ru%C5%9Fine_c%C4%83_vin_al%C5%A3ii_s%C4%83_ne_fac%C4%83_nou%C4%83_cur%C4%83%C5%A3enie_Agen%C5%A3ii_economici_arunc%C4%83_moloz_%C5%9Fi_gunoaie-1453291206447.html
Bani pentru promovarea ariilor naturale protejate din MaramuresMaramuresul are si el ariile sale protejate, fie de interes local sau national. Unele sunt foarte putin cunoscute, altele au parte de o oarecare promovare, iar pe unele le stie toata lumea.Administratorii de arii protejate sau organizatiile neguvernamentale cu expertiza in ceea ce priveste tematica ariilor protejate pot primi bani pentru proiecte care urmaresc promovarea si popularizarea ariilor protejate din Romania cu scopul de a ridica nivelul de acceptare a acestora in randul comunitatilor locale.Programul este destinat si organizatiilor neguvernamentale din Romania, dar si pentru custozi de arii protejate si organizatiilor neguvernamentale cu expertiză în ceea ce priveşte tematica ariilor protejate (care lucreaza in parteneriat cu administratori, custozi) in parteneriat cu
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
scoli si/sau institutii publice si/sau administratori/custozi de arii naturale protejate din Romania.Activitățile eligibile sunt cele de genul Programe tip Junior Ranger, in care ONG-urile, impreuna cu administratorii (custozii) de arii protejate, implica elevii in programe de tip Junior Ranger. Aici vorbim despre excursii, tabere sau workshopuri care au ca scop implicarea tinerilor in conservarea biodiversitatii si protejarea naturii in arii protejate.Vorbim de Ziua Ariei Protejate – declararea unei zile din an ziua ariei protejate respective, activitati organizate cu ocazia acestei zile cu implicarea comunitatilor adiacente ariei protejate – menite sa promoveze aria protejata si intreaga zona. Tot eligibile sunt si proiectele care vizeaza crearea/Amenajarea unor centre de vizitare ale ariilor protejate – infiintarea unor centre de vizitare (in cladiri apartinand comunitatilor adiacente ariilor protejate), amenajarea unor expozitii permanente in centre de vizitare deja existente in parcuri nationale si naturale sau alte arii protejate.Activitatile legate de Ziua Internationala a Biodiversitatii (22 mai) sunt si ele eligibile. Bugetul disponibil pentru anul 2016 este de 443.800 lei, valoarea maxima a finantarii acordate fiind de 20.000,00 lei/ proiect.Termenul limita de depunere a proiectelor este 10 februarie 2016. Pe teritoriul Maramuresului se afla un Parc National – Rezervatie a Biosferei, 9 situri „Natura 2000” si 34 de Arii naturale de interes national. Aici intra Poiana cu narcise Tomnatec – Sehleanu, Arboretul de castan comestibil Baia Mare, Mlaştina Poiana Brazilor (Giuleşti), Coloanele de la Limpedea (Baia Mare) sau Peştera cu Oase (Poiana Botizii). /ZiarMM, http://ziarmm.ro/bani-pentru-promovarea-ariilor-naturale-protejate-din-maramures/
Ministrul Mediului: Romania trebuie sa aiba o voce mult mai pregnanta la nivelul Uniunii EuropeneRomania trebuie sa aiba o voce mult mai pregnanta la nivelul Uniunii Europene (UE), iar mediul la nivel national sa nu mai fie privit drept o Cenusareasa, a declarat, luni, in cadrul evenimentului dedicat implinirii a 25 de ani de mediu in Romania, ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, Cristiana Pasca-Palmer, informeaza AGERPRES.“Observ ca in domeniul mediului, in ultimii 25 de ani, s-au facut pasi importanti, mai ales pe partea institutionala. La fel si la nivelul discursului public. Am asistat la un trend pozitiv atat in
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Romania, cat si in Europa. Faptul ca natura si planeta evolueaza asa cum vedem si trag un semnal de alarma, e clar ca lucrurile trebuie sa se schimbe.Imi doresc ca mediul din Romania sa nu mai fie Cenusareasa. Vad mediul ca un minister de facilitator si initiator. Integrarea problematicii de mediu in celelalte politici sectoriale. Romania trebuie sa aiba o voce mult mai pregnanta la nivelul Uniunii Europene”, a afirmat Pasca-Palmer. /ZiarMM, http://ziarmm.ro/ministrul-mediului-romania-trebuie-sa-aiba-o-voce-mult-mai-pregnanta-la-nivelul-uniunii-europene/
Curățenia naturii, în atenția preoților și a credincioșilor protopopiatului NăsăudCredincioşii şi preoții din protopopiatul Năsăud iau atitudine cu privire la curățenia mediului înconjurător.„Natura a devenit spațiu de depozitare a gunoaielor, motiv pentru care trebuie să ne mobilizăm şi să nu ne batem joc de creația lui Dumnezeu”, spune protopopul de Năsăud, părintele Ioan Dâmbu.„Constatăm în orice parte ne-am îndrepta că pe malul apelor, pe lângă şosele sunt gunoaie, grămezi de pet-uri şi tot felul de cutii aruncate aiurea. Pentru aceasta, încă din toamnă s-a inițiat o campanie de schimbare a mentalității oamenilor privind această acțiune. Oamenii trebuie să conştientizeze că lumea în care trăim trebuie să fie curată şi mai ales creştinii, care trebuie să ştie că lumea în care trăim este creația lui Dumnezeu”, a precizat părintele Ioan Dâmbu, titrează Radio Renaşterea.Duminică, 24 ianuarie 2016, după Sfânta Liturghie, toți preoții şi credincioşii din protopopiatul Năsăud vor participa la întrunirile organizate de primăriile tuturor comunelor, unde vor lua hotărâri importante privind salubrizarea localităților şi modul civilizat de comportament a fiecărui cetățean privind păstrarea curățeniei în propria gospodărie cât şi pe stradă sau pe malul apelor.Preotul paroh va îndruma credincioşii să-şi păstreze atât curățenia sufletească cât şi pe cea a mediului în care locuiesc. /Napoca News, http://www.napocanews.ro/2016/01/curatenia-naturii-in-atentia-preotilor-si-a-credinciosilor-protopopiatului-nasaud.html
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Un grup de ornitologi a pornit în căutarea speciilor din Sătmarul sălbatic. Pe malul Someșului au găsit un exemplar foarte rarSocietatea Ornitologică Română – sucursala Satu Mare în parteneriat cu specialişti din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Satu Mare şi membri ai Corpului Voluntarilor Ecologi au participat în zilele de 12 şi 16 ianuarie la Numărătoarea de Iarnă a Păsărilor Acvatice (International Waterbird Census/Midwinter Count).În data de 16 ianuarie la evaluare au participat şi Silvia Cionca şi Szabina Şipoş, eleve în cadrul Colegiului Național ”Ioan Slavici” din Satu Mare, în calitate de voluntari. Observațiile s-au efectuat pe râul Someş în amonte de Satu Mare (localitățile Pomi şi Valea Vinului) şi în aval de Satu Mare pe o distanță de cca 2 km şi s-au înregistrat atât speciile de păsări de apă cât şi cele terestre prezente în zonă.”Acestă acțiune se încadrează în programul de evaluare pe termen lung a efectivelor de păsări organizat de Wetlands International (Zone umede internaționale) începând cu anul 1967 şi care se desfăşoară în fiecare an pe teritoriul a peste o 100 de țări din lumea întreagă. Acest recensământ se efectuează concomitent pe tot teritoriul României. Țările care furnizează date despre efectivele de păsări de apă sunt grupate pe regiuni, România aparținând țărilor riverane Mării Negre.În acest an se împlinesc 50 de ani de la lansarea programului, iar recensământul se desfăşoară sub sloganul ”IWC50:Let`s make it count”. În cadrul recensământului s-au colectat următoarele date: zona umedă vizitată (de-a lungul anilor se păstrează aceleaşi zone de observație), speciile de păsări observate, numărul exemplarelor /specie, starea habitatelor în care se fac observațiile (apă înghețată sau nu etc.), condițiile climatice în care se desfăşoară observațiile, ce mijloace s-au utilizat pentru observații (binoclu, lunetă,etc.)”, a declarat directoarea APM Satu Mare, Elisabeta BÉKÉSSY.Datele colectate (râul Someş, localitatea Pomi: rața mare – 55 ex., rața sunătoare – 1ex., corbi – 6 ex., coțofană – 1 ex., ciocănitoare mare – 3 ex. şi 1 ex. de erete vânăt ; Valea Vinului: rață mare – 19 ex., cormoran mare – 3 ex., egretă mare – 1 ex. şi 2 ex. de coțofană şi în aval de Satu Mare : rața mare – 19 ex., cormoran mare – 54 ex., stârc cenuşiu – 1 ex., egretă mare – 2 ex., cioară grivă – 2ex., coțofană – 9 ex., şorecar mare – 2 ex., gaiță – 3 ex., pițigoi mare – 4 ex., uliu porumbar – 1ex., cioară de semănătură – 7 ex. şi vânturel roşu-1 ex. ) arată că în aceste zone efectivele populațiile păsărilor de apă sunt comparabile cu
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
cele înregistrate în anul 2015 ceea ce denotă o stare bună a acestor zone umede. Aceste date vor fi incluse în situația centralizată la nivelul județului Satu Mare după finalizarea numărătoriilor efectuate şi în alte zone. /Vocea Transilvaniei, http://www.voceatransilvaniei.ro//wp-content/uploads/2016/01/mediu-680x365.jpg
Acțiune de colectare a deşeurilor electrice din Tiha Bârgăului și Bistrița BârgăuluiAsociația RoRec desfăşoară sâmbătă 23 ianuarie o acțiune de colectare a deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice (DEEE) în comunele Tiha Bârgăului şi Bistrița Bârgăului (cu localitățile arondate Mureşenii Bârgăului, Tureac, Ciosa, Piatra Fântânele), în cadrul campaniei ”Locul deşeurilor nu e în casă!”.Cetățenii care vor colecta selectiv deşeurile electrice cu ocazia acestei acțiuni vor avea şansa să câştige, prin tragere la sorți, un premiu la tombolă (fier de călcat sau mixer).Localnicii pot aduce între orele 9.00 şi 17.00 aparate electrocasnice, electrice sau electronice uzate / vechi sau defecte, întregi (nedezmembrate), la unul dintre punctele de colectare din comună.Cei care aduc DEEE primesc cupoane valorice, dae şi bilete la tombolă, tragerea la sorți a premiilor urmând să aibă loc la Primării, începând cu ora 17.00.Asociația colectează orice aparat electric, electronic sau electrocasnic, baterii portabile şi industriale (non-auto), corpuri de iluminat sau tuburi fluorescente, pe scurt, tot ce se bagă în priză sau funcționează pe baterii. /Timp Online, http://www.timponline.ro/actiune-de-colectare-a-deseurilor-electrice-din-tiha-bargaului-si-bistrita-bargaului/
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU – IALOMIȚATeme similarePUCIOASA: APA DE WC FURNIZATĂ ASTĂZI, PLĂTITĂ DE CETĂȚENI CA APĂ POTABILĂ?Locuitorii din Pucioasa au primit, astăzi, apă din rezervorul Muşa, în limita capacității acestuia. Apa furnizată nu a fost însă una potabilă. Comitetul pentru Situații de Urgență,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Direcția de Sănptate Public şi Compania de Apă au emis, fiecare, comunicate de presă prin care atenționează că apa poate fi folosită doar pentru igienizarea toaletelor.Avand in vedere ca riscul asupra sanatatii populatiei este crescut prin lipsa apei necesare mentinerii unui nivel satisfacator de sanitatie a locuintelor si tinand cont ca rezultatul analizei probelor de apa, recoltate in perioada 14-17 ianuarie 2016, a fost conform in reteaua de distributie alimentata din rezervorul de inmagazinare de la Musa, consideram ca apa colectata in acest rezervor poate fi furnizata populatiei, cu urmatoarele restrictii:• se interzice consumul apei pentru baut;• se interzice spalarea fructelor si a legumelor;• se interzice utilizarea apei pentru igiena individuala;• se poate folosi exclusiv pentru igienizarea toaletelor;Apa de WC va costa însă ca şi apă potabilă. Conform purtătorului de cuvânt, Adrian Ciorcârlan, Compania de Apă nu a luat însă o decizie în privința prețului cu care va factura această apă. Pe de altă parte, Compania nu furnizează decât apă potabilă şi nu are un preț stabilit pentru o apă de calitate inferioară cum este cea furnizată azi la la Pucioasa. Întrebat dacă i se pare normal ca apă menajer să fie la preț de apă potabilă, Ciocârlan a declarat doar că instituția „va da comunicate cu orice modificări vor apărea”.Chiar dacă purtătorul de cuvânt nu ştie de vreo decizie în favoarea abonaților, prin contractul de furnizare al apei potabile aceasta se impune de la sine.La articolul 6 din contractul de furnizare a apei potabile la obligațiile operatorului se specifică.Operatorul are următoarele obligații:6.4. sa asigure continuitatea serviciului de alimentare cu apa la parametrii fizici şi calitativi prevăzuți de legislația în vigoare;6.22. sa plătească toate daunele provocate utilizatorului din culpa sa, în special dacă:2. b) după întreruperea furnizarii apei potabile nu reia furnizarea acesteia în maximum 5 zile lucrătoare după îndeplinirea condițiilor de reluare a furnizarii;6.23. sa acorde bonificatii utilizatorului în cazul furnizarii/prestării serviciilor sub parametrii de calitate şi cantitate prevăzuți în contract:
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
1. a) nu livreaza apa potabilă în condițiile stabilite în contract;2. b) nu respecta parametrii de calitate pentru apa potabilă furnizată la bransament, conform prevederilor din contract;Ca atare abonații din Pucioasa au dreptul legal la bonificații pentru că au primit apă sub parametrii de calitate, aşa cum o recunoaşte public Compania de Apă.La Pucioasa, Vulcana Pandele, Vulcana Băi, Brăneşti şi Doiceşti a fost întreruptă furnizarea apei pe 16 decembrie, după ce s-a descoperit că această are bacterii provenite din fecale, peste limita admisă. Creşterea de bacterii a fost sesizată încă din dată de 15, dar Compania a crezut că rezolvă problema cu o clorinare în exces. /Gazeta Dambovitei, http://www.gazetadambovitei.ro/administratie/pucioasa-apa-de-wc-furnizata-astazi-platita-de-cetateni-ca-apa-potabila//Ziare.com, http://www.ziare.com/targoviste/stiri-actualitate/pucioasa-apa-de-wc-furnizata-astazi-platita-de-cetateni-ca-apa-potabila-5911273/Ziare live, http://www.ziarelive.ro/stiri/pucioasa-apa-de-wc-furnizata-astazi-platita-de-cetateni-ca-apa-potabila.html
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme similareLunca Mureşului, rezervaţia naturală care adăposteşte comori fascinante ale naturiiÎn vestul României, între Arad şi granița maghiară, de-a lungul râului Mureş, pe o
suprafață de peste 17 hectare se întinde o luncă mărginită de localitățile Cenad, Nădlac
şi Arad şi înconjurată de mai multe sate. Aici se află o pădure întinsă şi deasă, un
adevărat parc natural a cărui viață sălbatică, cu habitate variate şi unice, se ridică la
exigențele tuturor amatorilor de turism ecologic. Este o zonă inundabilă între digurile şi
terasele care mărginesc albia râului şi adăposteşte un ecosistem tipic de zonă umedă cu
ape curgătoare şi stătătoare, cu păduri şi zăvoaie, în care cuibăresc peste 200 de specii
de păsări, multe protejate la nivel internațional. Parcul natural Lunca Mureşului a fost
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
SC Apa Prod SA Deva: Investiții de peste 80 milioane de euro din fonduri europeneMai multe proiecte implementate de operatorul de apă şi canal din nordul județului, SC Apa Prod SA Deva, au ajuns pe ultimele sute de metri. Este vorba de investițiile realizate în ultimii ani în infrastructura societății din fondurile atrase de la Uniunea Europeană. Investiții care vor continua, conform Master Planului care prevede mai multe etape de realizare şi care se va încheia în 2020. Astfel, în perioada 2007-2013 plus doi ani, SC Apa Prod SA Deva a derulat proiectul denumit „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Hunedoara”, din fonduri europene şi cofinanțări din alte surse. Proiectul a fost divizat în 10 contracte de lucrări desfăşurate în toate localitățile în care operează societatea de apă şi canal. Câteva dintre aceste contracte au fost încheiate 100 la sută, celelalte fiind în prag de finalizare. Potrivit datelor furnizate de SC Apa Prod SA Deva, valoarea totală a proiectului se ridică la 469.305.737 de lei, din care 388.136.057 de lei reprezentând finanțare nerambursabilă din Fondul de Coeziune. Restul banilor au fost alocați de la bugetul de stat şi local, dintre care 29.042.515 de lei a fost contribuția beneficiarului, respectiv SC Apa Prod SA Deva, bani care au fost obținuți
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
printr-un împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/sc-apa-prod-sa-deva-investitii-de-peste-80-de-milioane-de-euro-din-fonduri-europene/
Furnizorii serviciilor publice de apă vor trebui să informeze cetăţenii despre calitatea apei Operatorii serviciilor publice de apă şi canalizare ar putea fi obligați să indice pe facturile emise consumatorilor caracteristicele fizico-chimice ale apei potabile, respectiv să îi informeze cu privire la calitatea şi gestionarea apei într-o formă uşor accesibilă şi inteligibilă. Un document guvernamental consultat de Profit.ro arată că Guvernul va susține modificarea în acest sens a Legii serviciului public de apă şi canalizare. Modificarea va viza “aspectele de informare a cetățenilor cu privire la calitatea şi gestionarea apei, într-o formă uşor accesibilă şi inteligibilă acestora”. Ce vor trebui să facă companiile de apă şi canalizare. Guvernanții amintesc în documentul citat că Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative pentru revizuirea integrală a directivei europene privind apa, pornind de la un nou concept care să trateze apa ca o marfă, iar accesul la apă să fie considerat drept fundamental al omului. Statele membre al Uniunii Europene vor fi invitate, în consecință, să adopte o serie de măsuri în domeniu, iar una dintre acestea este “să introducă pentru furnizorii de apă obligația de a indica caracteristicile fizico-chimice ale apei în factura pentru consumul de apă”, arată sursa amintită. Furnizorii de apă vor trebui totodată să se asigure că astfel de informații privind calitatea apei sunt prezentate într-o formă uşor de înțeles pentru consumatori şi nu se vor rezuma la a afişa nişte simple formule chimice pe factură. Noile prevederi ar putea afecta şi firmele de apă minerală. Având în vedere că măsura priveşte toți furnizorii de apă, firmele care îmbuteliază apă minerală ar putea fi obligate la rândul lor ca pe etichetele de pe sticle să nu prezinte doar compoziția chimică a apei. Practic, îmbuteliatorul ar trebui să traducă pentru consumator formulele chimice în termeni accesibili consumatorilor, care, de obicei, nu cunosc relevența unor astfel de elemente chimice pentru sănătatea lor. Pe etichetele sticlelor cu apă minerală consumatorul ar trebui să regăsească, eventual, rolul
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
pe care mineralele prezente în apă îl au în alimentație, doza zilnică a unor asemenea minerale, precum şi alte elemente ce țin de calitatea apei, precum aciditatea, sau privind locul de exploatare. România ar putea adopta prevederile înaintea Comisiei Europene. Parlamentul European a solicitat modificări mult mai radicale privind reglementările comunitare în sectorul apei, precum implementarea proprietății publice asupra întreprinderilor de apă sau excluderea serviciilor de alimentare cu apă de la proceduri de achiziție publică. Comisia Europeană a primit cu foarte mari rezerve aceste din urmă propuneri deoarece vin în contradicție cu Tratatul de funcționare al UE şi chiar cu constituțiile statelor membre. Până la elaborarea unei noi legislații europene în domeniu, Guvernul arată în documentul citat că susține adoptarea prevederilor privind informarea corectă a consumatorilor asupra calității apei potabile. /Live AR, http://www.livearad.ro/furnizorii-serviciilor-publice-de-apa-vor-trebui-sa-informeze-cetatenii-despre-calitatea-apei/
Stația de epurare de la Pricaz, gata pentru funcționareÎn satul Pricaz, administraţia comunei Turdaş s-a zbătut să rezolve problema canalizării, reuşind să beneficieze de sprijin financiar guvernamental. „Urmează să facem legăturile electrice necesare la stația de epurare aferentă rețelei de canalizare menajeră din satul Pricaz. Stația a fost construită din bani guvernamentali, obținuți de la Ministerul Dezvoltării. A costat peste 950.000 de lei, cu tot cu montaj. Rezolvarea acestei probleme era absolut stringentă şi am reuşit să o facem în anul trecut. Proiectul integrat se ridică la valoarea de 3.600.000 de lei şi a vizat canalul-colector principal, plus stația de epurare. Vom trece la probele tehnologice pentru a ne asigura că totul va funcționa corect. Aici vor fi 260 de branşamente, dar pentru că în proiectul inițial, vechea conducere locală nu a inclus şi locuințele comunității rrome, ne dorim ca pe fonduri europene să accesăm un astfel de program investițional şi pentru ei. Documentația tehnică este pregătită, dar căutăm sursa de finanțare. Ne-ar trebui circa 400.000 de lei, din estimările noastre”, a spus Remi Bocşeri, primarul comunei Turdaş… /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/statia-de-epurare-de-la-pricaz-gata-pentru-functionare/
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Vine gerul la Tîrgu-Mureș. Atenționare cod galben pentru județul MureșPotrivit unui comunicat emis de Agerpres, județul Mureş se află sub atenționare meteorologică cod galben, iar fenomenele vizate sunt temperaturi coborâte, ger noaptea si dimineata.Potrivit Agenției Naționale de Meteorologie atenționarea este valabilă în intervalul 19 ianuarie, ora 18.00 — 21 ianuarie, ora 10.00. Ce semnifică codul galben? În intervalul mentionat, vremea va fi deosebit de rece, geroasa noaptea si dimineata. În sudul si estul Transilvaniei vor fi minime de — 15 până la — 20 de grade Celsius, iar izolat se vor înregistra valori termice sub — 25 de grade Celsius. Vremea se va mentine deosebit de rece, local geroasa noaptea si dimineata pâna în jurul datei de 26 ianuarie. /Agerpres MS și Punctul MS, http://www.punctul.ro/vine-gerul-la-tirgu-mures-atentionare-cod-galben-pentru-judetul-mures//TV Mureș MS, http://news.stirilettm.ro/administratie-si-politica/item/2764-vreme-deosebit-de-rece-2016-01-18.html/Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/cod-galben-de-ger-in-19-judete-si-in-bucuresti-pana-joi-dimineata.html
Temperaturi scăzute în următoarele două săptămâniTemperaturile vor coborî extrem de mult în următoarele zile, în aproape toată țara, în special în Muntenia, Transilvania şi Moldova, unde maximele vor fi negative, iar începând din 26 ianuarie va creşte probabilitatea de apariție a precipitațiilor mixte în majoritatea regiunilor, potrivit prognozei valabile pentru perioada 18 ianuarie – 31 ianuarie 2016, publicată, luni, de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). În Banat, vremea se va menține rece până în jurul datei de 25 ianuarie, media temperaturilor diurne urmând a fi între—2 şi 2 grade Celsius, iar nopțile vor deveni local geroase, cu valori cuprinse între—10 şi—6 grade Celsius. Apoi este estimată o creştere a temperaturilor către valori pozitive ziua, în medie de 2 — 3 grade şi minime nocturne de—6 până la—3 grade, regim termic apropiat de cel normal pentru ultima decadă a lunii ianuarie. Vor fi fulguieli pe arii restrânse în data de 20 ianuarie, iar probabilitatea pentru precipitații va creşte în cea de-a doua săptămână de prognoză, în special în perioada 24
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
— 26 ianuarie. Totodată, în Transilvania, pe parcursul acestei săptămâni, vremea va fi deosebit de rece, geroasă în cursul nopților, când minimele vor fi în medie de—17 până la—10 grade Celsius. La amiază temperaturile se vor menține negative, cu maxime de—5 până la—3 grade. Pentru partea a doua a intervalului de referință, este estimată o încălzire uşoară şi treptată a vremii, astfel că sunt de aşteptat valori medii de—2 până la un grad ziua şi—12 până la—8 grade Celsius noaptea. După data de 20 ianuarie va creşte probabilitatea pentru ninsori slabe, temporare. /Live AR, http://www.livearad.ro/temperaturi-scazute-in-urmatoarele-doua-saptamani-vezi-prognoza-meteo/ /News AR, http://newsar.ro/prognoza-meteo-pentru-urmatoarele-zile-ger-naprasnic-
Teme de mediuDefrişările ilegale de pădure, considerate ameninţări la adresa securităţii naţionale! Duminică, 17 ianuarie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 2/2016 pentru completarea art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, publicată în Monitorul Oficial nr. 27, din 14 ianuarie a.c., conform căreia distrugerea mediului înconjurător, prin tăieri ilegale şi defrişări masive ale suprafețelor de pădure, va constitui amenințare la adresa securității naționale a României. „Orice acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestier, cinegetic şi piscicol, apelor şi altor asemenea resurse" sunt considerate amenințări la adresa securității țării, conform noii legi. În expunerea de motive, inițiatorii actului normativ (parlamentari PNL) au subliniat că tăierile necontrolate de pădure au consecințe îngrijorătoare, cum sunt afectarea stării de sănătate a populației, boli respiratorii, inundații, alunecări de teren şi risc crescut de calamități naturale. …Astfel de infracțiuni, cărora acum li s-au adăugat şi tăierile ilegale de pădure, sunt sancționate,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
conform legii, cu închisoare de la 2 la 7 ani, pedepsindu-se şi tentativa. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/88184/61/Defrisarile-ilegale-de-padure-considerate-amenintari-la-adresa-securitatii-nationale
Ne menținem în topul sesizărilor de la ”Radarul Pădurilor”Tăierile masive de păduri au reprezentat mereu o reală problemă. Acest lucru s-ar putea să devină o tristă amintire, după ce preşedintele ţării a promulgat o lege aspră.Din octombrie 2014, de când a intrat în funcțiune „Radarul Pădurilor“, s-a înregistrat o oarecare scădere a numărului de hoți de lemne, însă defrişările n-au fost stopate în totalitate. În decembrie anul trecut, Senatul a adoptat un proiect de lege potrivit căruia distrugerea mediului înconjurător este considerată drept atac la siguranța națională. Actul normativ a fost promulgat de şeful statului, Klaus Iohannis. Legea prevede ca defrişările ilegale realizate pe suprafețe de peste un hectar sunt o amenințare la siguranța națională, iar SRI şi Ministerul Apărării Naționale au atribuții în combaterea acestui fenomen. Cu toate acestea, conform unei statistici făcute la nivelul Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență, din județul Hunedoara au fost efectuate de atunci şi până în prezent 1.503 apeluri la „Radarul Pădurilor“, județul nostru situându-se pe locul patru după Gorj, Braşov şi Alba. Este adevărat că în urma verificărilor făcute de polițişti, s-a dovedit că în unele cazuri, transporturile de masă lemnoasă sunt legale, dar nu întotdeauna. „În anul 2015, la nivelul Biroului de Combatere a Delictelor Silvice Hunedoara s-au înregistrat 287 de sesizări. Dintre acestea, 20 s-au confirmat, 17 şoferi au fost sancționați contravențional cu amenzi de peste 40.000 lei şi s-au confiscat 61 metri cubi de lemne. Restul de trei apeluri s-au dovedit a fi false, motiv pentru care apelanții au fost amendați cu 900 lei pentru falsa alarmare a autorităților“, a declarat subcomisarul Bogdan Nițu, purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.În pădurile care aparțin de Direcția Silvică Hunedoara nu s-au înregistrat defrişări masive, care să afecteze mediul înconjurător. „Avem în administrare 163.000 ha, dar nu am avut tăieri ilegale de lemne. Au fost furturi mărunte de câțiva metri cubi la câte un canton silvic, dar nu am avut probleme majore. Anul trecut, pe suprafețele unde s-a recoltat masă lemnoasă s-au împădurit integral 225 ha şi 70 ha au fost completate cu
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
puiet“, a menționat Radu Crişan, directorul Direcției Silvice Hunedoara. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/ne-mentinem-in-topul-sesizarilor-la-radarul-padurilor/
Retezat, muntele furat. Retrocedarea Domeniului Kendeffy din Retezat s-a făcut ilegalDocumentele care dovedesc fărădelegea sunt irefutabile. Direcția Generală de Paşapoarte a comunicat instanței că pretinsele moştenitoare din Austria au obținut cetățenia română la trei ani după ce au intrat în posesia celor 11.000 de hectare de teren. Conform legilor în vigoare la data emiterii titlului de proprietate, cetățenii străini nu aveau dreptul la retrocedări de teren. La Judecătoria Hațeg a curs, ieri, un nou termen în dosarul retrocedării Domeniului Kendeffy din Retezat. Direcția Generală de Paşapoarte a binevoit să transmită un document solicitat de multişor de avocatul Academiei Române. Din înscrisul transmis instanței reiese că Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au dobândit cetățenia română în 2009, la trei ani după ce fuseseră puse în posesie abuziv şi nelegal de comisia județeană de la Prefectua Hunedoara, instituție condusă la vremea respectivă de prefectul Cristian Marius Vladu şi subprefectul Attila Dezsi. Reconstituirea este ilegală, deoarece cetățenii străini nu puteau solicita reconstituirea dreptului de proprietate în 2006, potrivit Constituției, respectiv a lipsei de reciprocitate în modul de dobândire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor între România şi Austria. Procesul durează de şase ani şi – în ciuda evidențelor – va mai zăbovi o vreme la instanța de fond, din cauza unor expertize topografice. În mod curios, dezbaterea în instanță se duce pe precizia amplasamentelor Domeniului Kendeffy, deşi ele, amplasamentele, sunt nelegale oriunde s-ar afla. Aranjamentele s-au perfectat la Prefectură. În cazul Kendeffy, toate manevrele au fost făcute de comisia județeană de la Prefectura Hunedoara. Moştenitorii familiei Kendeffy au depus cereri de retrocedare la primăriile din Petrila, Pui, Sarmizegetusa, Sântămăria Orlea şi Râu de Mori, dar dregătorii Prefecturii (Cristian Marius Vladu – prefect şi Attila Dezsi – subprefect) au decis – caz unic în județul Hunedoara, cel puțin – să sară peste comisiile locale şi să execute documentele de reconstituire a dreptului de proprietate prin comisia
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
județeană. Colectivul de lucru al Comisiei Județene pentru stabilirea drepturilor de proprietate a hotărât că moştenitorii familiei Kendeffy pot fi împroprietăriți cu 7.135,58 hectare pădure (la Petrila – 796,16 ha, la Pui – 310, 52 şi la Râu de Mori – 6.029,90 ha). Celor două pretinse moştenitoare li s-a mai dat 118,40 hectare teren agricol, 1.288,21 hectare teren neproductiv, 2.241, 73 hectare stâncărie şi 150 de hectare de păşune alpină. Comisia a emis Hotărârea nr. 202/2006 pe baza căreia a fost emis titlul de proprietate. O strânsură de acte. Dosarul de retrocedare al Domeniului Kendeffy din Retezat pare să fie opera unui plastograf care a însăilat acte culese de pe unde s-a putut ca să aducă a succesiune. Există indicii certe, nu doar „suspiciuni rezonabile”, în acest sens. Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz pretind că sunt nora şi, respectiv, nepoata de fiu ale lui Kendeffy Gabor. Cele două austriece nu au depus la dosar niciun certificat de moştenitor după niciunul dintre antecesorii după care au solicitat retrocedarea dreptului de proprietate. Nu există niciun document în vraful de acte ataşate, cu sau fără noimă, la dosar care să confirme, fără urmă de tăgadă, că Nikolaus Kendeffy a fost fiul lui Gabor. Mai mult, nu există acte care să îl apropie în vreun fel pe Nikolaus de Țara Hațegului. Din documente, reiese că Nikolaus s-a căsătorit cu Maria Gerliczy în 1939, la Oradea. Pe cei doi soți îi regăsim câțiva ani mai târziu la Sibiu, unde se naşte fiica lor Elisabeth, în anul 1943. Nimic despre Țara Hațegului. La dosar nu există certificatul de naştere al lui Nikolaus Kendeffy, act care să confirme clar că el este fiul lui Gabor. Retezatul livrat austriecelor pe bază de acte false. Din dosarul retrocedării reiese că Maria a fost nora lui Gabor Kendeffy, cel care deținuse Domeniul. Maria Gerliczy, după numele ei de fată, s-a născut la Budapesta în data de 25 iunie 1920 şi s-a căsătorit cu Nikolaus Kendeffy (presupus fiu moştenitor al lui Gabor) în 1939 la Oradea. Maria Kendeffy pretinde că ar fi obținut cetățenia română, la cerere, cu câteva luni înainte de a fi împroprietărită de Comisia Județeană. În acest sens apare la dosar un înscris (nr.4312 din 20 decembrie 2005) emis de Ambasada României de la Viena. Vigilenta comisie a prefectului Cristian Marius Vladu nu a verificat autenticitatea actului, deşi era vorba de 11.000 de hectare de teren ce urmau să fie înstrăinate din avuția statului, a unui stat pe care se presupune că Vladu îl servea la Prefectura Hunedoara. Printr-o simplă solicitare la Direcția Generală de Paşapoarte, prefectul Vladu ar fi aflat că numita Kendeffy Maria
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
nu era cetățean român. Austriaca a primit cetățenia română abia în 2009. Această informație a venit după zece ani, timp în care mii de arbori din Retezat au fost raşi din drujbă şi expediați în Austria. Echipa Vladu-Dezsi, cu exces de zel în slujba „austriecelor”. Într-o postare publică, Cristian Marius Vladu „se dă lovit”, cum că ar fi victima unor calomnii de presă. „Cine putea să încerce din nou să împroaşte cu noroi decât acelaşi Bot. Dacă suntem vinovați cu ceva, eu şi Dezsi vom plăti cu siguranță. Am aplicat legea aşa cum era ea, bună sau rea. (…) Pe această speță DNA s-a pronunțat deja cu NUP în ce ne priveşte. Pentru calomnii însă, vei plăti şi dumneata odată, domnule BOT”, scrie Cristian Marius Vladu. Dosarul este în cercetarea procurorilor anticorupție, chiar dacă se vor fi pronunțat cândva pe „această speță”. Există indicii temeinice că actele retrocedării au fost măsluite. Pe lângă datele legate de cetățenie – tratate cu superficialitate de comisia patronată de Vladu-Dezsi – sunt acte de la Registrul Comerțului care dovedesc adevărata identitate a Mariei Kendeffy – cetățean belgian, o identitate complet diferită între Maria Kendeffy care revendică şi Kendefy Maria care stăpâneşte Domeniul din Retezat. Pe de altă parte, prefectul Vladu şi subprefectul Dezsi nu au fost doar nişte simpli executanți ai legii. Iată ce spun auditorii Curții de Conturi în analiza retrocedărilor abuzive, între care este prezentat şi cazul Kendeffy: „Majoritatea litigiilor de fond funciar s-au judecat în contradictoriu cu comisiile locale reprezentate de primari şi comisiile județene reprezentate de prefecți, care nu aveau nici obligația legală şi nici interesul juridic de a apăra proprietatea publică a statului asupra fondului forestier.” Şi într-adevăr, echipa Vladu-Dezsi a funcționat ca o porta-voce a familiei Kendeffy. Silvicultorii care s-au opus retrocedării au fost „luați la refec”, unii şi-au pierdut chiar şi postul. Dosar DNA şi pe povestea păşunilor din Retezat. În mod cu totul nejustificat şi inexplicabil, pretinsele moştenitoare Kendeffy au pus mâna pe de cinci ori mai multă păşune, față de cât obținuseră de la Comisia Județeană de reconstituire a dreptului de proprietate. Firma Rotunda SRL care administrează domeniul Kendeffy angajaseră un expert topograf autorizat (din Miercurea Ciuc) cu ajutorul căruia au reuşit să ia cu japca doi versanți cu păşuni alpine ce aparțineau locuitorilor din Sântămarie Orlea şi să îi vâre în foaia de avere a Kendeffy-lor, cu numere cadastrale noi şi incorecte. Astfel, SC Rotunda SRL preia în stăpânire nejustificat păşunile Aradeş (cu 228 de hectare de teren)
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
şi Slăvoiu (523 hectare), deşi în titlul de proprietate deține doar 150 de hectare de păşune. Asta se întâmpla în anul 2006. Anii au trecut şi, în decembrie 2014, Prefectura Hunedoara emite un act prin care confirmă faptul că moştenitoarele familiei Kendeffy nici nu au revendicat şi nici nu au primit păşunile Aradeş şi Slăvoiu. Cu toate acestea, lucrătorii Oficiului de Cadastru atribuiseră numere cadastrale duble pentru cele două păşuni şi pe urmă s-au făcut că plouă şi au lăsat instanța să-şi bată capul cu repunerea în drepturi a adevăraților proprietari. Cum se întâmplă de obicei în astfel de cazuri, procesele sunt lungi şi foarte costisitoare, iar băieții deştepți din Miercurea Ciuc n-au nici un interes să grăbească stingerea litigiilor. Ba dimpotrivă, trag de timp cât pot, fiindcă pentru ei timpul chiar înseamnă bani. Moştenitorii Kendeffy câştigă sume fabuloase de bani de pe urma păşunilor obținute ilegal, păşuni care sunt înscrise la plată cu subvenții de la APIA Hunedoara. Şi această speță este în atenția DNA. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/eveniment/politica-administratie/retezat-muntele-furat-retrocedarea-domeniului-kendeffy-din-retezat-s-a-facut-ilegal/
Bir pe gunoiul din judeţ?Implementarea unui proiect pritocit în urmă cu şase ani ar împovăra primăriile şi pe cetățeni cu un cost exorbitant al colectării gunoiului. Recenta Adunare Generală a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Sistem integrat de gestionare a deşeurilor județului Arad (ADIA) a demonstrat cum nu se poate mai bine cum ajung cetățenii de rând să plătească biruri împovărătoare dacă aleşilor nu le pasă de ei. Pe scurt, a fost supus votului Adunării Generale (formată din toți primarii din județ) caietul de sarcini pentru selectarea operatorilor care vor colecta deşeurile de la toate primăriile din județ. S-a ajuns în această fază la mai bine de şase ani de la demararea proiectului, la inițiativa şi sub patronajul conducerii Consiliului Județean Arad de atunci. Or, în această perioadă, primarii nu puteau sta cu mâinile în sân, privind cum localitățile sunt înghițite de gunoaie, în aşteptarea implementării proiectului, aşa că s-au descurcat care cum a putut. Iar situația de facto se potriveşte ca nuca în perete cu prevederile caietului de sarcini pus de către ADIA sub nasul primarilor. Drept urmare, primarul comunei Vladimirescu, Ioan Crişan, a demonstrat, punct cu punct, având ca bază realitatea din
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
comuna pe care o conduce, că acele prevederi sunt de-a dreptul împovărătoare, atât pentru primării, cât şi- mai ales -pentru cetățeni. De la 1,80 lei/persoană/lună, la ora actuală, s-ar ajunge la 7-8 lei, spune Crişan! Drept urmare, Ioan Crişan a propus un amendament la caietul de sarcini, care a fost votat în unanimitate de către toți ceilalți edili. Mai scump decât impozitul. Primarul Ioan Crişan a ținut să precizeze din capul locului că inclusiv primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a fost de acord cu observațiile şi propunerile sale. „Nu vreau să acuz pe nimeni, dar nu puteam să fiu de acord cu proiectul de caiet de sarcini prezentat de către ADIA, pentru că unele dintre prevederi aduceau cetățeanul în situația de a plăti, anual, pentru gunoi, mai mult decât impozitul pe casă, grădină şi curte. La ora actuală, taxa pe gunoi la Vladimirescu este 1,80 lei de persoană, pe lună, iar în textul prezentat nouă se porneşte de la 5 lei de persoană, pe lună. Aceasta, însă, nu este totul, pentru că alte prevederi ar creşte şi mai mult costul”, spune Ioan Crişan. Contract cu primăria. „La Vladimirescu, operatorul care colectează deşeurile la adresă, la persoane sau firme, încheie contractele direct cu beneficiarul, nu cu Primăria şi, totodată, colectează şi banii. Primăria plăteşte doar pentru instituțiile publice, şcoli, cămine culturale, primărie şi pentru piețe. Am spus foarte clar că nu pot accepta ca serviciul de colectare a deşeurilor să fie discriminat pozitiv față de toate celelalte servicii – apă-canal, electricitate gaze etc. – care încheie contractele direct cu beneficiarii şi îşi adună singuri banii. Dacă Primăria se angajează -cum prevedea caietul de sarcini inițial – să colecteze banii, trebuie să angajeze minim 3-4 oameni, ceea ce ar duce costul per cetățean la circa 7 lei. Mai mult, în text se stipulează că, dacă operatorul colectează mai mult gunoi decât este prevăzut în contract, primăria este obligată să plătească diferența. Fără să poată verifica în vreun fel dacă este aşa cum pretinde operatorul. S-ar mai lua încă un leu de la fiecare cetățean, costul ajungând la 8 lei!” Țarcuri betonate. „Încă un lucru cu care nu am fost de acord: operatorii nu ar avea obligația să colecteze gunoiul direct de la beneficiar, ci de la capătul fiecărei străzi, unde primăriile ar fi obligate să construiască nişte țarcuri, adică nişte rampe betonate împrejmuite cu plasă de sârmă. Ştiți cât ar costa acestea în cazul comunei Vladimirescu? Nici mai mult nici mai puțin decât 30% din buget! Având în vedere toate acestea, am decis să propun un amendament, care să oblige operatorii să încheie contractele direct
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
cu beneficiarii, nu cu primăriile şi să-şi colecteze singuri banii. Un amendament care elimină, practic, toate celelalte…nu ştiu cum să le spun, mă feresc să folosesc cuvinte mai puțin ortodoxe”. Sunt optimişti. „Mă bucur că m-a sprijinit inclusiv primarul Aradului, Gheorghe Falcă şi amendamentul a fost votat în unanimitate. Deja se aud unele rumori că, vezi, Doamne, este un proiect pe bani europeni, iar caietul de sarcini nu poate fi schimbat. Nu cred că este aşa, ştiu şi eu ce înseamnă un proiect pe fonduri europene, în niciun caz nu îți dictează nimeni cu ce operator să derulezi contracte sau ce prețuri să practici. Aştept să văd ce vor spune cei de la Bucureşti, dar sunt optimist”, încheie Ioan Crişan. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/bir-pe-gunoiul-din-judet/1608878
Primăvara aceasta aduce operatorii pentru deponeul ecologicSe apropie tot mai mult momentul când vom afla cine sunt operatorii de salubritate care vor deservi cele patru zone ale județului, dar şi deponeul ecologic de la Bârcea Mare, în cadrul proiectului Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor Hunedoara (SMID).Potrivit informațiilor furnizate de Ioan Prip, directorul executiv al ADI Deşeuri Hunedoara, caietele de sarcini pentru viitorii operatori sunt aproape gata. Până în 24 ianuarie a.c., acestea vor fi suplimentate cu toate cerințele şi observațiile din partea primăriilor, urmând ca în perioada 1-10 februarie să fie convocată şedința AGA pentru aprobarea lor în forma completă. „După ce se aprobă în AGA le vom transmite către toate primăriile din județ, ca să le treacă prin Consiliile locale. De fapt, este vorba despre un document de atribuire alcătuit din caietul de sarcini, fişa cu date achiziții şi contractul model cu clauze şi anexe. Va exista câte un caiet de sarcini pentru fiecare din cele patru zone ale județului şi unul pentru deponeul de la Bârcea Mare. Probabil spre finalul lunii februarie va fi demarată licitația de atribuire a contractelor pentru operatori“, a declarat Ioan Prip. Şi pentru deponeul ecologic, de care se ocupă Consiliul Județean, caietul de sarcini este la un pas de finalizare. „Este gata în proporție de 95 la sută şi în perioada 25-29 ianuarie vom trimite documentele către ANRSC pentru verificare. Dacă nu sunt observații, la începutul lunii februarie îl punem pe SEAP. Chiar în această perioadă, o comisie de specialişti face recepția finală la Centrul de Management Integrat al
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Deşeurilor. Dacă nu vor fi contestații la licitația de atribuire a contractului, cel târziu în luna aprilie vom avea operatorul“, a precizat Dan Stoian, administratorul public al județului. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/primavara-aceasta-aduce-operatorii-pentru-deponeul-ecologic/
No comment - Ziua în care a venit iarna…Deşi îl aşteptam abia pe la începutul lui iunie (hai, treacă-meargă - sfârşitul lui mai), omătul s-a încăpățânat să se reverse din nouri fix la mijlocul lui ianuarie. Bine, meteorologii emiseseră avertismente în timp util, însă, ocupați cum am fost cu „cazurile" Borcea şi Crăcea, nu prea i-am băgat în seamă. Plus că, între timp, am sărbătorit şi Ziua Culturii Naționale, prilej cu care a fost îngropată revista „Cultura", condusă de academicianul Augustin Buzura, publicație de înaltă ținută intelectuală, răpusă de „legi cretine şi dezinteres oficial", după cum bine şi degeaba remarca un scriitor. Dar, să nu divagăm. A venit, aşadar, iarna, taman la țanc, din punct de vedere jurnalistic şi audiovizual: în efortul lor neostoit de a păstra neştirbită starea de isterie generală, realizatorii tocmai se pregăteau să recurgă la soluții de avarie, ca să zicem aşa, dezgropând cu sârg o temă cu termen de valabilitate nelimitat, şi anume, extratereştrii. În acest sens ne-a şi fost relatat cazul unui cetățean din zona Brăilei, care a povestit cum a văzut dânsul „nişte formațiuni globulare luminoase, care se divid şi zboară apoi în spațiu. Le-a văzut şi soția". Brăileanul şi soția lui au crezut inițial că sunt nişte pungi de plastic în care bate lumina, au dat şi cu mătura prin ele, dar, ce să vezi, nu erau pungi. Mda, a zis un specialist invitat în studio, s-ar putea să avem de-a face cu „tehnologia fractală a călătoriei prin rezonanță", care…N-am mai apucat să aflăm ce şi cum cu tehnologia asta fractală întrucât a început să ningă, călătoria prin rezonanță fiind amânată sine die. Toată lumea a dat năvală pe subiect: din studio, de la căldurică, realizatorii au pus mâna pe telefon şi s-au repezit, ca nişte păsări de pradă, asupra prefecților şi primarilor. „Care e situația la dumneavoastră în județ? De ce au rămas oamenii înzăpeziți? Cum comentați, domnule prefect / primar?" „Păi, cum să fie - a răspuns un reprezentant al guvernului în teritoriu - se spulberă zăpada care e". „Şi ce
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
aveți de gând să faceți?" „Aşteptăm viscolul să stea", a răspuns prefectul. „V-a luat iarna prin surprindere?" - a fost întrebat un primar. „Noi suntem obişnuiți, doamnă, de mulți ani a fost zăpadă de trei metri care oamenii au fost blocați". „Şi cum veți rezolva problema?" „Dacă timpul va fi mai bun, problema se va rezolva". „La noi, situația este foarte bună, că avem pregătite ceaiuri fierbinți, încă din octombrie", a zis un primar, sigur pe sine, bucuros că n-a fost prins cu mâța-n nămeți. „Ce aveți de gând, domnule prefect? Ne sună oamenii, disperați, că n-au lumină electrică!"- s-a zborşit o prezentatoare. „Suntem prioritizați pe situație. Am prins experiență şi instituțiile statului au devenit tot mai eficiente, de la an la an", a răspuns interlocutorul, precizând că a închis toate drumurile din județ, deoarece, cu toată eficiența - a explicat dânsul - n-apucă şenilata să dea la o parte un morman de omăt, că în urma dânsei se depune alt morman, şi mai vârtos. „Avem suficiente freze şi proiecte-pilot",s-a lăudat un edil. Şi harnicii reporteri de teren au fost pe fază cu relatările. Zgribuliți, înmănuşați, cu microfoanele dârdâind, „trimisele şi trimişii la fața locului" şi-au dat toată silința să ne informeze cât mai convingător asupra celor petrecute: „Persoanele gravide în stare terminală au fost transportate cu utilajele la spital". „Aici, stimați telespectatori, s-a aşternut un substrat considerabil de zăpadă". „De teama viscolului, 22 de gravide trebuie să nască". „Din nefericire, oamenii au şansa să-şi petreacă noaptea pe drum". „O femeie a fost internată în spital împreună cu patru freze". „Operațiune dramatică de salvare, aici, de unde vă relatăm: o tânără a intrat cu maşina în şanț şi n-a pățit nimic". Situația fiind destul de dramatică şi în Capitală, primarul interimar a luat problema şi telefonul în mână, intrând în direct cu echipele de deszăpezire, pe micul ecran: „Interveniți cu material derapant pe Bulevardul Ştefan cel Mare!" Eventual, cu o pungă de plastic, aşezată direct pe stratul de polei (ziceam şi noi, aşa, că ce poate fi mai derapant?…). Nişte bucureşteni, mai pe fază cu lingvistica, l-au înjurat copios, făcându-li-se, brusc, dor de Oprescu. O fătucă s-a vârât în omăt pân' la brâu, bătându-le obrazul autorităților: „Suntem pe o stradă lăturalnică, dragi telespectatori, pe care, din cauza la zăpadă, cetățenii n-o pot traversa". „Da, da, aşa e, nu vine nimeni să ne ajute, cu un ceai cald, măcar", a zis asociația de proprietari, stând cu brâncile-n fereastră, sinistrată cum era. Nu că vreun locuitor s-ar fi obosit cumva să iasă în fața casei, să dea un pic la lopată.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Obiceiuri comuniste, puah! S-a băgat în vorbă, neîntrebat de cineva, şi un tehnocrat din noul val: „Sarea ar trebui înlocuită cu o substanță specială, antiîngheț, pentru protejarea asfaltului. Din păcate, efectul ei se va vedea peste câteva luni". Pe la vară, adică, vom putea circula pe carosabil, fără teamă de polei. (Tehnocrația este dominată de două feluri de oameni: cei care nu înțeleg ceea ce conduc şi cei care conduc ceea ce nu înțeleg, potrivit unui înțelept). Ca să nu mai vorbim că pe mulți cetățeni îi apucase, ca la un semn, plimbatul cu maşina pe viforniță. Or, când ți se spune de nenumărate ori pe zi că vine viscolul, nu umpli maşina cu copiii din dotare, doar ca să aduci porcul afumat de la socri. În fine, a fost lansată şi ipoteza că de vină pentru venirea în forță a iernii e corupția: au fost închise, cu precădere, județele cu primari penali, s-a pronunțat, doct, un analist în materie de filozofie a deszăpezirii, lăsând asistența cu gura căscată. E de reținut, stimați telespectatori. Vom reveni. Până la urmă, ce să mai zici? Asta este, iarna (care, se ştie, nu-i ca vara) nu iartă pe nimeni: până şi dl Băsescu a postat pe facebook o imagine dezolantă de tot, din curtea casei sale: i se prăbuşise bradul din bătătură şi se scufundaseu în zăpadă. Acuma nu-i mai rămâne decât să plantească… ăsta... să planteşte… ptiu… să plantează…na… să planteze (yess!) alții în loc, mai trainici şi mai frumoşi, hă, hă. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/88143/61/No-comment-Ziua-in-care-a-venit-iarna
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme similareÎn acest an, apă şi canalizare în tot BăbeniulÎn anul 2002, Băbeni a trecut de la statutul de comună, la cel de oraş. Are aproximativ 10.000 de locuitori, fiind al doilea mare oraş din judeţul Vâlcea, însă dezvoltarea sa ca oraş a început destul de târziu. Nici după 10 ani, la nivelul anului 2012, Băbeni nu avea nimic din ceea ce ar putea să-l catalogheze ca oraş. Însă, primarul Ion Bîzîc a reuşit să rezolve în mare parte principalele probleme şi să aducă Băbeniul la stadiu de oraş. Mai sunt multe lucruri de făcut, însă edilul şef e optimist şi se încrede în forţele sale. Cel mai
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
important este că a reuşit să rezolve o condiţie esenţială pentru oraş: apa potabilă, canalizarea şi staţie de epurare. Staţia de epurare este una foarte modernă, poate cea mai modernă din Vâlcea, în plus este executată pentru 40.000 de locuitori, existând posibilitatea ca la ea să fie conectate în viitor şi localităţile Băile Govora, Mihăeşti şi Frânceşti. Pe toate străzile din Băbeni se lucrează la reţeaua de apă şi canalizare. Proiectul cu fonduri europene este derulat de Apavil cu ajutorul Consiliului Judeţean şi al Primăriei. Primarul Ion Bîzîc apreciază că, undeva la jumătatea acestui an, oraşul Băbeni va beneficia 100 la sută de apă şi canalizare. /Viata Valcii, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/51-slide/42039-in-acest-an-ap-i-canalizare-in-tot-bbeniul.html
SANEPIDUL VERIFICĂ REȚELELE DE ALIMENTARE CU APĂ• către finele lui 2015, opt sisteme de alimentare cu apă n-au trecut testulToate sistemele de alimentare cu apă din județ vor fi verificate, de către angajații Direcției de Sănătate Publică Vâlcea, în primul trimestru din an. Potrivit declarației medicului şef al instituției, dr. Luminița Apostolescu, anul trecut, s-au făcut 45 de evaluări sanitare pentru emiterea vizei de funcționare a sistemelor publice de alimentare cu apă. În urma verificărilor, pentru 17 rețele nu a fost emisă viza sanitară de funcționare, constatându-se mai multe deficiențe. Către finele anului 2015, s-au solicitat avize pentru alte 16 sisteme publice de alimentare cu apă, din care opt n-au trecut testul. /Curierul de Valcea, http://curieruldevalcea.ro/sanepidul-verifica-retelele-de-alimentare-cu-apa/
PERICOL controlat în Harghita! Se monitorizează cursurile de apă, acolo unde există sloiuri de gheaţăAutorităţile harghitene monitorizează mai multe cursuri de apă din judeţ, unde există pericolul blocării albiei cu sloiuri de gheaţă, după ce în ultimele zile s-au semnalat astfel de probleme în câteva zone ale judeţului Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a declarat joi că se monitorizează continuu apariţia acestor fenomene, iar reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
(ISU) şi cei ai comitetelor locale sunt pregătiţi să intervină. ‘Se monitorizează continuu apariţia acestor fenomene, iar primarii, ca preşedinţi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, au fost atenţionaţi asupra obligativităţii de a anunţa orice problemă care constituie situaţie de urgenţă, la Centrul Operaţional ISU. În perioada următoare se anunţă ninsori şi vreme rece, deci această monitorizare se impune cu precădere’, a declarat prefectul Harghitei. Acesta a precizat că, în ultimele zile, din cauza precipitaţiilor abundente şi a încălzirii vremii s-au blocat temporar cu sloiuri de gheaţă albiile unor pâraie şi râuri din judeţ, probleme fiind înregistrate în Vârşag, Bilbor, Tulgheş, Corbu şi Topliţa.Reprezentanţii ISU şi cei ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă au intervenit cu utilaje proprii pentru deblocarea cursurilor de apă, iar acolo unde nu s-a reuşit, sloiurile au fost detonate. O astfel de problemă s-a înregistrat în comuna Tulgheş, pe râul Bistricioara, a căruia albie a fost blocată de sloiuri de gheaţă, iar primarul împreună cu cetăţenii au reuşit degajarea cursului de apă folosind mijloace mecanice.„A ieşit puţin din matcă şi erau în pericol vreo zece gospodării, dar am reuşit cu cetăţenii să deblocăm şi acum am intrat într-o etapă de normalitate. Am instituit pază şi monitorizăm permanent situaţia şi suntem pregătiţi să intervenim, dacă va fi cazul’, a declarat pentru AGERPRES, primarul din Tulgheş, Marcel Vancu. /Vocea Transilvaniei,http://www.voceatransilvaniei.ro/pericol-controlat-in-harghita-se-monitorizeaza-cursurile-de-apa-acolo-unde-exista-sloiuri-de-gheata/
Apele subterane din Harghita nu vor mai fi infectate ca urmare a desfiinţării depozitelor neconforme de deşeuriÎn organizarea Consiliului Judeţean Harghita, luni, 11 ianuarie 2016, a avut loc o conferinţă al cărei subiect l-a constituit proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Harghita”, la care au participat Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean, Barti Tihamér, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Zolya László, managerul proiectului, consilieri judeţeni, reprezentanţi ai mai multor instituţii judeţene. Cuvântul de deschidere a revenit celui ce a găzduit conferinţa, Antal Attila, viceprimarul cu atribuţii de primar al municipiului Miercurea-Ciuc, care, printre altele, a
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
spus: „Noi nu considerăm că este un lucru norocos implementarea acestui proiect, că este un mare business, credem însă că este mult mai mult şi de aceea am aderat la idee, acest proiect are foarte multe ramuri la care noi suntem parte, însă în următorii ani, 5-15, va trebui să se formeze o astfel de cultură încât să înţelegem şi să vedem că datorită acestui proiect am obţinut mult mai mult decât simplul fapt de a colecta deşeurile din gospodărie”.„Proiectul nu a fost popular”……a precizat preşedintele Borboly, a durat mult şi a fost greu să găsim o locaţie potrivită tot pentru că oameni nu au înţeles ce se doreşte prin acest proiect şi nu au agreat ideea, deşi proiectul a generat şi locuri de muncă şi, pe de altă parte, la noi, spre deosebire de alte judeţe, nu oamenii au suportat costurile pentru desfiinţarea depozitelor neconforme. Eforturile noastre au început în 2008, însă abia în octombrie 2013 Consiliul Judeţean a semnat contractul de finanţare pentru proiectul de management integrat al deşeurilor în judeţul Harghita. Valoarea proiectului este de 203 milioane de lei, cu TVA, din care 70,5 la sută provin din surse europene, 14,2 la sută din finanţare de la Guvern şi 15,3 la sută din finanţare proprie. Prin acest proiect – spunea preşedintele Borboly – se va reconstrui total managementul deşeurilor, de la colectarea lor din gospodării până la depozitarea finală.Proiectul implică 11 localităţi din judeţVicepreşedintele Barti Tihamér a intrat în detaliile punerii în aplicare a proiectului, precizând de la început faptul că sunt implicate în mod direct 11 localităţi din judeţ, dar indirect va beneficia de rezultatele acestuia întregul judeţ, cu excepţia municipiului Odorheiu-Secuiesc. Concret şi succint despre ceea ce s-a realizat până acum: la Bălan, în cadrul proiectului s-a desfiinţat depozitul vechi de deşeuri şi, în acelaşi timp, s-a construit un centru de colectare selectivă a deşeurilor; la Borsec s-a desfiinţat depozitul vechi, mormanul de deşeuri a fost înconjurat cu gard, a fost izolat pe partea superioară şi a fost construit un sistem pentru evacuarea apei pluviale. Au fost efectuate foraje pentru monitorizarea calităţii apelor. Aceste lucrări – s-a spus – au avut o importanţă deosebită şi din punctul de vedere al izvoarelor de apă minerală din împrejurimi, înlăturând astfel pericolul contaminării; la Miercurea-Ciuc, deşeurile acumulate vor fi
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
izolate conform celor mai noi standarde din UE, motivul pentru care s-a ales această soluţie este cantitatea foarte mare de deşeu, aproximativ 500 de mii de mc, la care se adaugăaproximativ 100 de mii de deşeu transportat din alte localităţi, în final în depozitul municipal vor fi izolate aproximativ 600.000-650.000 mc de deşeuri menajere. Important este faptul că suprafaţa pe care va fi amplasat depozitul închis va fi redusă de la 100.000 mp, cât este în acest moment, la 37.500 mp, şi se va ridica la maximum 1,5-2 metri de la nivelul solului. Pe teritoriul menţionat se va mai construi o staţie de transfer a deşeurilor menajere, precum şi un centru de colectare selectivă a deşeurilor; la Remetea se construieşte centrul de gestionare a deşeurilor din judeţ – depozitul conform – şi, în aceeaşi locaţie, va fi înfiinţată o staţie de sortare a deşeurilor reciclabile şi alta de compostare – după cum s-a precizat lucrările sunt aproape de final; la Gheorgheni s-a construit un centru de colectare selectivă a deşeurilor, depozitul vechi a fost desfiinţat, întregul amplasament fiind încercuit cu gard, dimensiunea amplasamentului fiind redusă de la 2,64 ha la 1,85 ha; la Corund s-au ivit probleme de ordin juridic, prin urmare lucrările au fost suspendate; la Vlăhiţa s-a desfiinţat depozitul vechi, prin transferul deşeurilor în depozitul din Miercurea-Ciuc şi s-a făcut reecologizarea teritoriului şi aici s-a construit un centru de colectare selectivă; la Topliţa se desfiinţează depozitul vechi (groapa de gunoi care constituia o sursă de poluare continuă), dimensiunea amplasamentului va fi redusă de la 1,4 ha la 0,7-0,8 ha, pe acest teritoriu fiind compactată o cantitate de 75.000 de mc de deşeuri menajere, pe o înălţime de aproximativ 6 metri, tot aici s-a mai construit şi un centru de colectare selectivă a deşeurilor; la Cristuru-Secuiesc s-a desfiinţat depozitul vechi prin transferul gunoiului la Miercurea-Ciuc, iar spaţiul astfel eliberat este ecologizat, s-a construit, de asemenea, un centru de colectare selectivă a deşeurilor; la Băile Tuşnad s-a desfiinţat depozitul vechi prin transportarea deşeurilor în depozitul de la Miercurea-Ciuc, teritoriul vechiului amplasament fiind ecologizat, aici vor fi amplasate 46 de recipiente metalice de 1.100 litri cu scopul protejării acestora de urşi; la Sânsimion, centrul de colectare selectivă va fi amplasat în cadrul secţiei de sortare existentă, nefiind necesare alte lucrări în afara celor aferente procurării şi instalării containerelor.Scopul final
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Este important de reţinut faptul că scopul proiectului este ca mai mult de 50 la sută din deşeurile colectate să fie reciclate, 20-30 la sută să fie compostate şi numai 30 la sută să ajungă în depozitul modern de la Remetea. Pentru operarea sistemului – după cum s-a spus – va fi nevoie de 120 de angajaţi, asta însemnând tot atâtea locuri de muncă noi. /Informatia Harghitei, http://informatiahr.ro/apele-subterane-din-harghita-nu-vor-mai-fi-infectate-ca-urmare-a-desfiintarii-depozitelor-neconforme-de-deseuri/
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme similareGarda de Mediu confirmă solicitarea autorizaţiei pentru Termo TurceniSucursala Electrocentrale de la TurceniReprezentanţii Gărzii de Mediu Gorj continuă controlul la Sucursala Electrocentrale de la Turceni, din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO), însă confirmă faptul că termocentrala a cerut reînnoirea autorizaţiei integrate de mediu. Organizaţiile nonguvernamentale Greenpeace şi Bankwatch acuză că Complexul Energetic Oltenia a repus în funcțiune grupul energetic 7, din cadrul Termocentralei Turceni, deşi acesta nu ar îndeplini condițiile de funcționare conform legislației privind emisiile industriale. O echipă Greenpeace şi Bankwatch chiar a sesizat Garda de Mediu Gorj, iar la faţa locului a fost declanşat marţi un control. Verificările au continuat şi ieri, după cum a declarat Gheorghe Sanda, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Gorj.„Controlul continuă. Este adevărat că grupul energetic 7 se află în probe, a fost pus în funcţiune. Ei au solicitat eliberarea autorizaţiei integrate de mediu. Comisarii vor continua să verifice şi alte tipuri de documente. Când vor formula concluziile la control, se va ţine cont de faptul că au solicitat reînnoirea autorizaţiei integrate de mediu, dar şi faptul că punerea în funcţiune a avut în vedere solicitarea Dispeceratului Energetic Naţional şi o hotărâre de guvern care vizează funcţionarea cu toate capacităţile pentru a trece cu bine peste sezonul de iarnă“, a spus Gheorghe Sanda, şeful Gărzii de Mediu Gorj.Cer în instanţă blocarea activităţii
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Asociaţia Bankwatch se află în procese cu reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia şi încearcă să blocheze activitatea Termocentralei de la Turceni.„Asociația Bankwatch România a cerut în instanță anularea autorizației integrate de mediu pentru Termocentrala Turceni în decembrie 2014, neregulile acesteia fiind legate, în principal, de baza legislativă veche, standardele de emisii folosite şi lipsa unei evaluări a impactului asupra mediului. În primă instanță, acțiunea a fost respinsă, dar recursul este în judecare. În ceea ce priveşte redenumirea Unității 7, un artificiu prin care aceasta să beneficieze în continuare de derogări, Bankwatch România a transmis în decembrie 2015 o sesizare către Comisia Europeană, fiind încălcate, din perspectiva noastră, patru directive şi am cerut cercetarea acestui potențial caz de infringement“, potrivit lui Alexandru Mustaţă, reprezentant al Asociaţiei Bankwatch. Complexul Energetic Oltenia funcţionează în această perioadă cu un număr record de grupuri energetice la fiecare dintre cele patru termocentrale, ca urmare a cererii crescute de energie electrică. Rămâne de văzut dacă Garda de Mediu Gorj va avea suficiente elemente în urma controlului pentru a dispune vreo sancţiune împotriva Complexului Energetic Oltenia, ca urmare a punerii în funcţiune a grupului energetic numărul 7 de la Sucursala Electrocentrale de la Turceni. /Gazeta de Sud, http://www.gds.ro/Local/2016-01-21/garda-de-mediu-confirma-solicitarea-autorizatiei-pentru-termo-turceni/
Cod galben de ger în județul HunedoaraGerul se instalează, până la începutul săptămânii viitoare, în cea mai mare parte a țării, excepție făcând județele din vestul țării. Județul Hunedoara, ca mai tot teritoriul României se află, începând de joi, sub o atenționare meteorologică de frig şi ger, mai ales noaptea şi dimineața.Potrivit unei atenționări meteo, în zilele de 21, 22, 23, 24 şi 25 ianuarie vremea va fi deosebit de rece, mai multe județe aflându-se sub incidența unui cod galben de ger.”În intervalul menţionat, valul de frig va persista, astfel că vremea va fi deosebit de rece, geroasă noaptea şi dimineaţa în cea mai mare parte a ţării. Temperaturile minime se vor situa frecvent între -20 şi -15 grade, iar izolat vor coborî şi până la -28…-25 de grade, în
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
timp ce maximele termice, preponderent negative, pe arii restrânse, nu vor depăşi -10 grade”, se arată în atenționarea meteorologică. Meteorologii spun că, în cursul nopţii de joi spre vineri (21-22 ianuarie) şi pe parcursul zilei de vineri, 22 ianuarie, temporar vântul va avea unele intensificări în Moldova şi în zona de munte. /Gazeta de Dimineata, http://gazetadedimineata.ro/actualitate/cod-galben-de-ger-in-judetul-hunedoara/
Greenpeace cere suspendarea activităţii grupului 7 de la TurceniMembrii Greenpeace protestează împotriva CEOO echipă Greenpeace şi Bankwatch, aflată ieri în zona Termocentralei de la Turceni, a sesizat Garda de Mediu Gorj pentru a efectua un control în urma căruia să constate funcționarea ilegală a grupului 7 şi să îi suspende activitatea. Termocentrala Turceni, aparținând Complexului Energetic Oltenia (CEO), la care în anii 1978-1987 au fost construite şapte grupuri energetice, funcționează în baza reglementărilor unei autorizații integrate de mediu emise în martie 2014 de Agenția de Protecție a Mediului Gorj. Potrivit Greenpeace, această autorizație nu include grupul 7, deoarece acesta din urmă îşi epuizase perioada de funcționare la începutul anului 2014.Scutire de la îndeplinirea obligaţiilorConform unui comunicat de presă al Greenpeace, grupul energetic 7, din cadrul Sucursalei Electrocentrale de la Turceni, a avut din 2006 o scutire de la îndeplinirea obligațiilor legale de reducere a poluării, sub forma unui angajament de a mai funcționa doar 20.000 de ore începând cu 2008, până cel târziu la 31 decembrie 2015. Conform acestei derogări, timp de cinci – şase ani, grupul 7 a poluat până la de zece ori mai mult decât normele legale general valabile sau față de alte grupuri energetice de la Turceni. Cele 20.000 de ore ar fi fost epuizate în 2014. „Conform legislației aplicabile, grupul 7 nu mai poate fi pus în funcțiune decât dacă au loc investiții pentru conformarea cu standardele de mediu aplicabile unei termocentrale noi şi numai după revizuirea autorizației integrate de mediu pentru Termocentrala Turceni în ansamblu. Complexul Energetic Oltenia a solicitat deja revizuirea autorizației pentru Turceni, în decembrie 2015, pentru a încerca să evite din nou conformarea cu normele de poluare, practic prin
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
redenumirea instalației de ardere. În orice caz, punerea în funcțiune înainte de emiterea unei autorizații integrate de mediu revizuite încalcă prevederile legale“, potrivit comunicatului.Au cerut lămuririGreenpeace România şi Bankwatch România au constatat funcționarea unității 7 şi au solicitat lămuriri companiei. „Încercăm să aflăm de la conducerea termocentralei de ce au ales să pună în funcțiune acest grup fără să respecte legislația din domeniu. Am solicitat astăzi (ieri – n.r.) Gărzii Naționale de Mediu să efectueze o inspecție a termocentralei. În urma acestui control, ne aşteptăm ca Garda de Mediu să constate funcționarea ilegală a grupului 7 şi să dispună suspendarea imediată a activității acestuia. Echipa noastră se află acum la Turceni pentru a ne asigura că termocentrala respectă condițiile legale“, a declarat Ionuț Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România. La rândul său, Alexandru Mustață, coordonator de campanii în cadrul Bankwatch România, a declarat că asociaţia a cerut în instanţă anularea autorizaţiei integrate de mediu pentru Termocentrala Turceni: „Asociația Bankwatch România a cerut în instanță anularea autorizației integrate de mediu pentru Termocentrala Turceni în decembrie 2014, neregulile acesteia fiind legate, în principal, de baza legislativă veche, standardele de emisii folosite şi lipsa unei evaluări a impactului asupra mediului. În primă instanță, acțiunea a fost respinsă, dar recursul este în judecare. În ceea ce priveşte redenumirea Unității 7, un artificiu prin care aceasta să beneficieze în continuare de derogări, Bankwatch România a transmis în decembrie 2015 o sesizare către Comisia Europeană, fiind încălcate, din perspectiva noastră, patru directive şi am cerut cercetarea acestui potențial caz de infringement“, potrivit lui Alexandru Mustaţă.Control de la Garda de MediuGheorghe Sanda, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Gorj, a precizat că instituţia a primit ieri sesizarea din partea celor două organizaţii nonguvernamentale: „Am primit sesizarea de la Greenpeace şi am trimis o echipă de control la Turceni pentru a face verificări. Vom oferi un punct de vedere în legătură cu acest caz, după control. Ştiu că, dacă porneau un grup, ne anunţau imediat. Poate este vorba de nişte probe, verificări.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Vom stabili exact despre ce este vorba, în urma controlului“. Reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia au fost contactaţi pentru un punct de vedere referitor la grupul numărul 7 de la Sucursala Electrocentrale de la Turceni. „În ceea ce priveşte racordarea canalelor de gaze de ardere de la grupul energetic nr. 7 la instalaţia de desulfurare – FGD de la grupul energetic nr. 6, la pct. II lit.u este precizat faptul că la punerea în funcţiune a instalaţiilor modernizate se va solicita revizuirea Autorizaţiei integrate de mediu nr.1 din 10.03.2014. SE Turceni a solicitat la finalizarea lucrărilor, respectiv înainte de punerea în funcţiune a blocului, la APM Gorj revizuirea AIM nr.1/10.03.2014 prin adresa nr. 22537/17.12.2015. Grupul a fost pus în funcţiune la solicitarea Dispeceratului Energetic Naţional, prin hotărâre de guvern, pentru trecerea perioadei de vârf de iarnă, respectiv pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă şi stabilitate a sistemului, în situaţii critice sau la indisponibilizarea altor unităţi de producţie a energiei electrice. Grupul energetic nr. 7 de la Turceni nu a fost redenumit niciodată“, potrivit Elenei Zamfir, purtătorul de cuvânt al Complexului Energetic Oltenia. /Gazeta de Sud, http://www.gds.ro/Local/2016-01-20/greenpeace-cere-suspendarea-activitatii-grupului-7-de-la-turceni/
Protest Greenpeace la Termocentrala TurceniCele două organizaţii neguvernamentale de mediu, Greenpeace şi Bankwatch, au semnalat ieri funcționarea în condiții nelegale a grupului 7 de la Termocentrala Turceni. O echipă a celor două asociaţii s-a aflat la termocentrala de la Turceni pentru a protesta împotriva funcţionării ilegale a grupului energetic amintit. Conducerea CEO a decis punerea în funcțiune a grupului 7 al Termocentralei Turceni în urma unei solicitări a Dispeceratului Energetic Național.Au sesizat Garda de MediuPotrivit PNG-urilor de mediu, Complexul Energetic Oltenia ar fi repus în funcțiune un grup energetic din cadrul termocentralei Turceni, deşi acesta nu îndeplineşte condițiile de funcționare conform legislației privind emisiile industriale. Echipele Greenpeace România şi Bankwatch, aflate în zona termocentralei, au sesizat ieri Garda de Mediu Gorj, pentru a efectua un control, în urma căruia să constate funcționarea ilegală a
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
grupului 7 şi să îi suspende activitatea. Potrivit aceleiaşi surse, Termocentrala Turceni, la care în anii 1978-1987 au fost construite 7 grupuri energetice, funcționează în baza reglementărilor unei autorizații integrate de mediu emise în martie 2014 de Agenția de Protecție a Mediului Gorj. Această autorizație nu ar include grupul 7, deoarece acesta din urmă îşi epuizase perioada de funcționare la începutul anului 2014.Fără autorizaţie?Conform Greenpeace, Grupul energetic 7 a avut din 2006 o scutire de la îndeplinirea obligațiilor legale de reducere a poluării, sub forma unui angajament de a mai funcționa doar 20 de mii de ore începând cu 2008, până cel târziu la 31 decembrie 2015. Conform acestei derogări, timp de 5-6 ani, grupul 7 a poluat până la de 10 ori mai mult decât normele legale general valabile sau față de alte grupuri energetice de la Turceni. Cele 20.000 de ore au fost epuizate în 2014. „Conform legislației aplicabile, grupul 7 nu mai poate fi pus în funcțiune decât dacă au loc investiții pentru conformarea cu standardele de mediu aplicabile unei termocentrale noi şi numai după revizuirea autorizației integrate de mediu pentru Termocentrala Turceni în ansamblu”, potrivit asociaţiei de protecţie a mediului.Lămuriri la sediul unităţiiGreenpeace România şi Bankwatch România au constatat funcționarea unității 7 şi au solicitat lămuriri companiei în această dimineață, la sediul acesteia. „Am solicitat astăzi (n.r. – ieri) Gărzii Naționale de Mediu să efectueze o inspecție a termocentralei. În urmă acestui control, ne aşteptăm ca Garda de Mediu să constate funcționarea ilegală a grupului 7 şi să dispună suspendarea imediată a activității acestuia. Echipa noastră se află acum la Turceni pentru a ne asigura că termocentrala respectă condițiile legale”, a declarat Ionuț Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.Pe rolul instanţei de judecată se află în dosar în care s-a cerut anularea autorizaţiei de mediu pentru Termocentrala Turceni.Garda de Mediu, în controlConducerea Gărzii de Mediu Gorj a primit sesizarea din partea celor două organizaţii non-guvernamentale, iar la faţa locului a fost trimisă o echipă de control: „Am primit sesizarea de la Greenpeace şi am trimis o echipă de control la Turceni pentru a face
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
verificări. Vom oferi un punct de vedere în legătură cu acest caz, după control. Ştiu că dacă porneau un grup, ne anunţau imediat. Poate este vorba de nişte probe, verificări. Vom stabili exact despre ce este vorba, în urma controlului”, a menţionat Gheorghe Sanda, şeful Gărzii de Mediu Gorj.Pornit la cererea DENReprezentanţii Complexului Energetic Oltenia au precizat că grupul numărul 7 de la Sucursala Electrocentrale de la Turceni a fost pornit la cererea Dispeceratului Energetic Naţional (DEN): „Grupul 7 de la Turceni şi-a epuizat orele de funcţionare. Grupul a fost pus în funcţiune la solicitarea DEN, prin hotărâre de guvern, pentru trecerea perioadei de vârf de iarnă, respectiv pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă şi stabilitate a sistemului, în situaţii critice sau la indisponibilizarea altor unităţi de producţie a energiei electrice. Grupul energetic nr.7. de la Turceni nu a fost redenumit niciodată”, potrivit CEO. /Exclusiv in Gorj, http://gorjexclusiv.ro/protest-greenpeace-la-termocentrala-turceni//Pandurul, http://www.pandurul.ro/Actualitate/2016-01-20/Protestul+ecologistilor+la+Termo+Turceni%2C+urmat+de+control%21
Ger năpraznic până joi și apoiCodul Galben de ger, emis ieri de Administrația Națională de Meteorologie, este valabil până joi dimineața în 19 județe din centrul, sudul şi sud-estul țării, inclusiv în Bucureşti. Potrivit meteorologilor, până în dimineața de 21 ianuarie, ora 10,00, vremea va fi deosebit de rece, geroasă noaptea şi dimineața în cea mai mare parte a țării. În Oltenia, Muntenia, sudul şi estul Transilvaniei vor fi minime de la -20 la -15 grade Celsius, iar izolat se vor înregistra valori termice sub—25 grade Celsius. Meteorologii menționează că vremea se va menține deosebit de rece, local geroasă noaptea şi dimineața până în jurul datei de 26 ianuarie. /Craiova Forum, http://www.craiovaforum.ro/stiri/meteo/ger-napraznic-pana-joi-si-apoi.html
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Cod galben de ger în județul Dolj pentru următoarele două zileTemperaturile vor scădea considerabil în perioada următoare iar izolat se vor înregistra valori termice sub -25 grade, avertizează Administraţia Naţională de Meteorologie.Potrivit unei informări transmise de ANM, începând de pe 19 ianuarie, ora 18 şi până pe 21 ianuarie, ora 10, se va instaura cod galben de ger, iar vremea va fi deosebit de rece, geroasă noaptea şi dimineaţa în cea mai mare parte a ţării. În Oltenia, Muntenia, sudul şi estul Transilvaniei se vor înregistra valori minime de -20....-15 grade, iar izolat temperaturile vor scădea chiar şi sub -25 grade. Vremea se va menţine deosebit de rece, local geroasă noaptea şi dimineaţa pînă în jurul datei de 26 ianuarie, se mai transmite în comunicatul Administraţiei Naţionale de Meteorologie. /Lupa, http://www.lupamea.ro/articol.php?id=29773&titlu=Cod-galben-de-ger-în-județul-Dolj-pentru-următoarele-două-zile
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme de mediuLocuitorii din Beregsău Mare se revoltă: Apă plină de rugină și urât mirositoare! Noi n-am avut probleme, spune primarulApa din localitatea timişeană Beregsău Mare este plină de rugină şi urât mirositoare, se plâng localinicii. Inspectorii au mers în teren şi au constatat că sunt probleme şi au dispus măsuri pe care Primăria trebuie să le pună în aplicareLocuitorii din Beregsău Mare aşteaptă investițiile primăriei în rețeaua de apă, după ce analize de laborator au indicat un nivel mai ridicat al fierului şi manganului. Acestea vor fi efectuate după ce mai mulți oameni au depus plângeri la Direcției de Sănătate Publică în care arată că apa potabilă le pune în pericol sănătate.Este plină de rugină, a declarat pentru Radio Timişoara, o localnică.Dacă o laşi de azi pe mâine într-un vas transparent, rugina se depune şi se vede cu ochiul liber. Mirosul apei este îngrizoritor. Are miros de baltă, are miros de fier d ela depuneri. Este mizerabilă. Vara, când afară este cald, apa are ca şi mătasea broaştei în ea. Direcția de Sănătate Publică a făcut teste şi a constatat că sub aspect microbiologic apa
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
corespundea normelor in vigoare, dar sub aspect fizico-chimic s-au inregistrat neconformitati la parametrii mangan si fier. Acestea au valori peste limitele normale admise.Potrivit purtătorului de cuvânt al DSP, Dana Şpac, au fost dispuse măsuri.Conform procedurii, instituția noastră a făcut evaluări în aceste zone şi a făcut o recomandare. Ultima recomandare conține cinci puncte pe care primăria trebuie să le pună în aplicare. Trei dintre ele, oarecum uşor de îndeplinit, relativ rapid, iar celelalte două au nevoie, probabil, de investiții foarte mari şi atunci e un termen de a le rezolva până la finalul lunii martie a acestui an. Chiar dacă DSP spune că fierul şi manganul din apa de la Beregsău sunt peste limitele admise, primarul din Săcălaz, Ilie Todaşcă susține că nivelul nu e depăşit. Totuşi anunță că au început lucrările pentru remedierea situației:Noi n-am avut probleme. Ştiți dumneavoastră, dacă ştiți în Câmpia Banatului, fierul şi manganul sunt un pic crescute. Nu e depăşit parametrul, dar sunt la parametrii maximi. Ni s-au trasat măsuri să igienizăm acele hidrofoare şi să luăm nişte stații de demanganizare şi deferizare. Atât. N-au fost probleme, analizele sunt bune. Până în iunie trebuie să rezolvăm toată povestea asta, că nu putem nici noi să luăm mâine stații de demanganizare şi deferizare. Primarul a dat asigurări că nivelul fierului şi manganului descoperit în apa de la Beregsău Mare şi Beregsău Mic nu afectează sănătatea populației. /RADIO TIMISOARA, http://radiotimisoara.ro/2016/01/20/locuitorii-din-beregsau-mare-se-revolta-apa-plina-de-rugina-si-urat-mirositoare-noi-n-am-avut-probleme-spune-primarul/
Bunda, director peste ariile protejate pe care mafia lemnului le vrea tarlale de tăiat arbori!Este al patrulea director al Parcului în ultimele 12 luni după ce doi directori au demisionat şi al treilea s-a pensionat anticipat!Şi de această dată, ca şi în ultimele două cazuri, numirea a fost făcută de Romsilva din afara personalului Parcului Național, deşi s-a văzut deja că niciunul dintre cei veniți din afară nu rezistă prea mult. Inginer Silvic, Sorin Bunda s-a remarcat prin coordonarea activității de reîmpădurire şi regenerare de la Direcția Silvică Caraş-Severin, unde a ținut
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
aproape de presă, fiind un bun comunicator, probabil motivul principal pentru care s-a şi făcut numirea.Silvia Vasile se pensionează anticipat!Fostul director al Parcului Național Semenic – Cheile Caraşului, Silvia Vasile, s-a pensionat anticipat, motivând starea de sănătate a soțului său, deşi fusese numită pe această funcție abia spre sfârşitul anului trecut. Deşi premierul Cioloş s-a angajat că instituțiile din subordine vor da dovadă de transparență şi a creat chiar un Minister al Consultării Publice şi Dialogului Social, Romsilva şi Administrația Parcului nu au dat oficial un comunicat de presă pe această temă, aşa cum ar fi fost normal. Poate tocmai în speranța că mutarea va trece neobservată. Dar cum să nu observi patru schimbări de directori în nici 12 luni?!Şi mai grav, purtătorul de cuvânt al Romsilva ne spune franc: „Să ştiți că nu sunt la curent cu această schimbare” şi ne redirecționează la Arii Protejate, unde un funcționar recunoaşte schimbarea, dar nu poate spune numele noului director. Cât priveşte site-ul Romsilva, ultimul comunicat de presă este din 8 decembrie, iar pe site-ul Parcului Național Semenic – Cheile Caraşului director e tot Silvia Vasile, ultimele declarații de avere şi de interese postate pe site fiind cele depuse de Sorin Tudorescu!Nici la Ministerul Mediului nu am avut mai mult noroc, Carla Busuioc spunându-ne că „nici mie nu îmi este cunoscut subiectul”, dar recunoaşte că s-ar fi impus transmiterea unui comunicat de presă de către Romsilva. Dan Câmpan, purtătorul de cuvânt al Direcției Silvice Caraş-Severin, confirmă că azi va fi schimbarea. „Nu am informații oficiale, nu am văzut ordinul, ştiu şi eu că va fi Sorin Bunda”, ne-a spus acesta, subliniind că Parcul Național Semenic – Cheile Caraşului nu are nicio subordonare Direcției Silvice, ci se subordonează direct Romsilva.Surse: Rezervația Bârzăvița e cheia!La începtul anului 2015, Sorin Tudorescu demisiona din funcția de director al Parcului, după ce Inspectoratul Județean de Poliție Caraş-Severin, dar şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Reşița au deschis pe numele său dosare penale privind aranjarea unui examen de angajare de rangeri la parc. De altfel, presa a şi publicat o înregistrare audio, ajunsă şi la DGA, care ar susține exercitarea unor presiuni. A urmat Petru Pârvulescu,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
care a demisionat şi el, după numai câteva luni fiind înlocuit cu Silvia Vasile. Nu a rezistat nici măcar jumătate de an!Surse din Romsilva ne-au declarat că Rezervația Bârzăvița este cheia acestor schimbări: „Încă de pe vremea lui Tabugan şi Stepanescu se fac demersuri de scoatere a acestei Rezervații din Parcul Național Semenic – Cheile Caraşului. În 2011, directorul Tudorescu trimitea adrese peste adrese tuturor instituțiilor abilitate pentru a transforma câteva arii protejate în tarlale de tăiat arbori. Un exemplu este cel a Rezervației Bârzăvița, cuiul lui Pepelea pentru toți şefii care s-au perindat la Direcția Silvică Caraş-Severin. Bârzăvița este acum o arie protejată aproape distrusă de drujbe”. Despre aceste lucruri a vorbit pentru Jurnalul Național şi dr. Silviu Constantin, preşedintele Consiliului Ştiințific al Parcului Național Semenic – Cheile Caraşului: „Activitatea noastră a fost constant împiedicată de Romsilva şi reprezentanții săi. Pentru că nu am fost de acord cu tăierile ilegale în rezervația naturală Bârzăvița, am fost amenințați. Toate aceste amenințări pot fi probate cu documente emise de Direcția Silvică”.În octombrie 2014 a fost încheiat un nou contract de administrare între Romsilva şi Administrația Parcului Național Semenic – Cheile Caraşului. Pentru ca pădurea să poată fi culcată la pământ, oamenii incomozi din Consiliul Ştiințific al Parcului trebuiau schimbați. Mai ales aceia care s-au opus tăierilor de arbori. Faptul că aceştia au ținut piept Romsilva şi au trimis proteste Academiei Române, Ministerului Mediului, Guvernului, Parlamentului şi Comisiei Europene nu putea avea ca rezultat decât excluderea lor din Consiliul Ştiințific al Parcului. Dr. Silviu Constantin a trimis Academiei Române în decembrie 2014 o scrisoare în care atrage atenția asupra abuzurilor Romsilva, care solicitase ca propunerile noilor consilii ştiințifice să îi fie transmise spre avizare inițială. „Acest aviz suplimentar constituie un abuz şi un mijloc de presiune asupra administrațiilor parcurilor. Legea nu prevede acest aviz, iar Romsilva nu are competența ştiințifică de a se pronunța asupra calificării unor specialişti, aceasta revenind exclusiv Academiei Române”, se arată în scrisoarea citată de Jurnalul Național.La propunerea lui Tudorescu au fost excluşi din Consiliul Ştiințific: dr. Adrian Iurkiewicz, de la Universitatea Bucureşti, hidrogeolog de reputație internațională, specialist cu lucrări publicate şi cercetări originale în carstul din Munții Banatului, în special în zona
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Parcului; dr. Oana Moldovan de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” din Cluj, specialist în ecologie subterană, autoare a numeroase lucrări; prof. dr. Alexandru Moisuc, fost rector al Universității de Ştiințe Agricole şi Medicină Veterinară din Timişoara, specialist în flora pajiştilor alpine, cu experiență în cercetarea zonelor montane din Banat; dr. Laurian Gheorghe, lector la Universitatea din Sibiu, fost consilier la Ministerul Mediului, specialist în legislația şi managementul ariilor protejate. În schimb, se trag sfori ca foşti angajați Romsilva să le ia locul. Express de Banat a sesizat, la rândul său, interesele Romsilva la Bârzăvița. /Express de Banat, http://expressdebanat.ro/aberant-rezervatia-naturala-barzavita-este-forestiera-taierile-masive-inseamna-tratament//EXPRESS DE BANAT, http://expressdebanat.ro/exclusiv-bunda-director-peste-ariile-protejate-pe-care-mafia-lemnului-le-vrea-tarlale-de-taiat-arbori/
Ministerul Mediului, DECIZIE TRANŞANTĂ în cazul extinderii liniei tramvaiului 7. Vezi ce s-a hotărât cu privire la lucrarea autorizată ilegal de Primăria Timişoara Citeste mai mult pe: http://www.pressalert.ro/2016/01/ministerul-mediului-decizie-transanta-cazul-extinderii-liniei-tramvaiului-7-vezi-ce-s-hotarat-cu-privire-la-lucrarea-autorizata-ilegal-de-primaria-timisoara/Şantierul deschis în calea Şagului pentru extinderea liniei de tramvai 7 până la noul mall, pe costurile firmei NEPI, a ținut traficul blocat săptămâni în şir în zadar. Asta pentru că unul din impedimentele majore legate de executarea lucrării autorizate de primarului Nicolae Robu fără respectarea legislației a fost mutarea unui stații de monitorizarea a calității aerului. În decembrie 2015, primarul Nicolae Robu declara că „Direcția de Urbanism a emis autorizația de construcție pentru a se putea realiza această extensie a liniei de tramvai pe banii NEPI. Pentru a se putea face toată amenajarea din zonă care vedeți că s-a făcut cu banii NEPI, amenajare care e donată către consiliul local. (…) Deci Direcția de Urbanism a dat aprobare, autorizație de construcție, pe care am semnat-o şi eu. Eu mă bazez pe semnăturile celor care ştiu ce semnături trebuie să fie la dosar şi în baza căror semnături se emite o autorizație de construcție. Nu am cum să verific eu
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
toate dosarele de autorizare a unei lucrări. Cei de la Urbanism au considerat că o anumită hârtie primită de la Agenția de Mediu într-o corespondență purtată ține loc de autorizație de mediu şi că pot da autorizația de construcție şi că va urma să se obțină ulterior de la Ministerul Mediului aprobare pentru mutarea acelei stații (n.r stație de monitorizarea a aerului). Pentru că stația trebuie mutată de acolo şi nu se poate muta cu aprobări locale, ci numai cu avizul ministerului. A rămas în sarcina celor de la Mediu să obțină acel aviz. Încă nu e obținut de aceea s-au oprit lucrările”. Compania care efectuează lucrările le-a transmis jurnaliştilor de la Digi 24 că „lucrările la linia de tramvai de pe Calea Şagului continuă, neexistând o notificare sau dispoziție legală care să solicite companiei NEPI să le oprească. În ceea ce priveşte proiectul de mutare a stației de monitorizare a aerului, acesta este în procedura de autorizare, iar dacă răspunsul va fi unul pozitiv, atunci stația se va muta în imediata apropiere a amplasării actuale, însă nu pe traseul liniei de tramvai”. Din punctul de vedere al autorităților, situația a fost, însă, lămurită, şi nu în favoarea constructorului. „Ministerul Mediului le răspunde celor de la NEPI că nu sunt de acord cu reamplasarea stației de monitorizare a aerului TM1 din Calea Şagului. Pentru că lucrările au început fără solicitarea obținerii acordului de mediu. Nu se mai poate emite acordul de mediu având în vedere că odată a fost respins”, a explicat Georgeta Țâțan, consilier Relații Publice Agenția pentru Protecția Mediului Timiş, pentru Digi24. Dacă situația nu se schimbă, investiția NEPI de aproximativ 1 milion de euro ar putea deveni inutilă. Vă reamintim că pentru aceeaşi speță, Inspectoratul de Stat în Construcții a decis amendarea primarului Nicolae Robu şi a secretarului Primăriei Timişoara, Ioan Cojocari cu câte 5.000 lei fiecare. /PRESS ALERT, http://www.pressalert.ro/2016/01/ministerul-mediului-decizie-transanta-cazul-extinderii-liniei-tramvaiului-7-vezi-ce-s-hotarat-cu-privire-la-lucrarea-autorizata-ilegal-de-primaria-timisoara/
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
