Nr. 8 (85) 2005 Publica]ie editat` de Publica]ie editat` de Publica]ie editat` de Publica]ie editat` de Publica]ie editat` de Statul Major al For]elor Aeriene Statul Major al For]elor Aeriene Statul Major al For]elor Aeriene Statul Major al For]elor Aeriene Statul Major al For]elor Aeriene C E R S E N I N “ALTHEA” “ALTHEA” “ALTHEA” “ALTHEA” “ALTHEA” , misiune \ndeplinit`! misiune \ndeplinit`! misiune \ndeplinit`! misiune \ndeplinit`! misiune \ndeplinit`!
Transcript
Nr. 8 (85) 2005Publica]ie editat` dePublica]ie editat` dePublica]ie editat` dePublica]ie editat` dePublica]ie editat` deStatul Major al For]elor AerieneStatul Major al For]elor AerieneStatul Major al For]elor AerieneStatul Major al For]elor AerieneStatul Major al For]elor Aeriene
CER
SENIN
“ALTHEA”
“ALTHEA”
“ALTHEA”
“ALTHEA”
“ALTHEA”,
misiune \ndeplinit`!
misiune \ndeplinit`!
misiune \ndeplinit`!
misiune \ndeplinit`!
misiune \ndeplinit`!
2 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
CER SENIN
CUPRINS
Simpozion
Misiune de excep]ie
L-29 Delfin
Reportaj
Interviu
Pagina 8
Pagina 40
Pagina 10
Pagina 34
Pagina 20
Arhiva – www.roaf.ro-
LECTUR~ PL~CUT~!+
Agend` (44444)+
Nr. 1/2005+
+ Expertul dixit – tehnologia Stealth (3636363636)
+ Rememb`r – desp`r]irea de veteranul L-29 “Delfin” (3434343434)
CUPRINS-
CER SENIN
Nr. 2/2005+
+ Reporteri la radiolocatori[ti (4040404040)
+ Am primit la redac]ie (4444444444)
+ Poligonul Capu Midia (istoric) (4646464646)
Nr. 3/2005+
Nr. 8/2005-
Aerospa]iale (3232323232)+
Stabilopozii cuv#ntului scris (5050505050)+
+ Misiunea “ALTHEA” – P`m#nt rom#nesc pe cerul din Bosnia (2020202020)
+ NATO – \n schimbare (2222222222)
+ Exerci]iu – {oimul 2005 (1919191919)
+ Eveniment – Manifestare [tiin]ific` de prestigiu la INMAS (1111188888)
+ Interviu – {eful Instruc]iei [i al Doctrinei din SMFA (1010101010)
+ Album “Cer Senin” (2626262626)
+ For]ele aeriene \n lume (2828282828)
+ Antreneaz`-]i echipa (4848484848)
+ Realiz`ri 2005 – Obiective 2006 (1212121212)
Nr. 4/2005+
Nr. 5/2005+
Nr. 6/2005+
Nr. 7/2005+
C`pitan-comandor
DUMITRU BERBUNSCHI
Monumentele demnit`]iiSe duce anul.|n cas`-i bradul. Sub geam, ur`torii. |n prag, sem`n`torii. Fream`t` inima
[i g#ndul la vestea Na[terii Domnului. Patina memoriei marcheaz` neuitareacu identitatea [i inflexiunile propriei noastre existen]e. Urmele perene ale treceriiprin lume, sub o ereditate irepetabil`, se z`mislesc sub ochii no[tri.
Monumentele demnit`]ii sunt monumente simple. Nu sunt s`pate \n granitori placate cu marmor` rar`. Str#ng la un loc aerul bun al clipei de via]`,apus` pe a[ternutul de sear` al unei zile. Neostentative [i, cel mai adesea, greude aflat de c`tre cel c`ruia mintea [i ochii nu-i sunt deschise bunei vestiri. Cademnitatea \ns`[i.
Tainica enigm` a soldatului necunoscut este o casc` de fier ridicat` \n ]eavapu[tii. Simbria tanchistului r`m#ne floarea c#mpului de lupt` culeas` labutonier`. |n cotloanele cerului [i h`]i[urile nop]ii \[i afl` radiolocatoristul odihna.Floarea de col] trebuie s`-i fie alpinistului busola. R`scrucea cerului este loculde \nt#lnire al tuturor artileri[tilor. Un semn simplu, ca o pal` de elice spre cer,este tihna aviatorului.
|n tran[eele demnit`]ii se s`v#r[esc monumente. Vii [i calde, ca o[tenii anonimiai armatei de OAMENI care [i-au depus puterea, cugetul [i inima la picioarelezeului ZBOR, pe CERUL avut totdeauna deasupra capului, \ntr-un gestsimplu, con[tient [i des`v#r[it, de acceptare. |ntr-o \nfr`]ire ca o treime, cur`d`cinile \n p`m#ntul ateriz`rilor, ochii spre \naltul dep`rt`rilor [i biciul de
foc \n c`tarea z`rilor.Anonime r`m#n rachetele cu traiectorii victorioase iscate pe cerul
confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin`peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme despre podarii cetrag cor`biile v`zduhului la ]`rm, \ntre escala din Norvegia, apuntarea dinMarea Britanie [i Fran]a, ori desc`rcarea din Bosnia sau Afganistan.Meridiane sub planuri, graiul cerului \n urechi, a[teptare, team` \nvins`[i g#nd bun de \ntoarcere.
Toate, dar absolut toate, \nchise sub taina demnit`]ii. Dincolo de cuvinte.Pentru c` ele, cuvintele, trec.Doar faptele r`m#n.
|mi face pl`cere s` m` adresez dumneavoastr` [i celor care v`sunt dragi [i apropia]i, \n ajunul s`rb`torilor de iarn` [i al anului nou2006, pentru a v` ura, din inim`, mult` s`n`tate, fericire, un an maibun, cu \mplinirea tuturor dorin]elor.
Poate c` una dintre cele mai importante misiuni pe care armatale-a avut de \ndeplinit \n anul 2005 a fost aceea de a-[i mobilizatoate energiile [i mijloacele pentru a sprijini popula]ia din zoneleafectate de inunda]ii. A]i r`spuns \n mod exemplar acestei chem`ri a]`rii, cu d`ruire [i nu a]i precupe]it nici un efort \n ajutorarea semenilorno[tri. Oamenii au v`zut, au sim]it, au apreciat [i au spus: aceastaeste ARMATA ROM@NILOR.
Am parcurs \mpreun` un an \n care ]ara noastr` [i-a consolidatpozi]ia de membru cu drepturi depline al Alian]ei Nord-Atlantice, unan \n care am reu[it s` dep`[im cu succes problemele inerentegenerate de procesul de transformare a Armatei Rom#niei, un an \ncare am reu[it s` statu`m, prin lege, profilul unei armate moderne,format` numai din profesioni[ti.
ARMATA ROM@NILOR cinste[te memoria militarilor c`zu]i ladatorie \n teatrele de opera]ii, precum [i a eroilor Revolu]iei dindecembrie 1989, care, strig#nd atunci ARMATA E CU NOI, s-ausacrificat pentru ca Rom#nia s` intre \n r#ndul democra]iilor lumii.
Militarilor rom#ni afla]i departe de cas`, \n misiuni \n Afganistan,Balcani [i Irak, le doresc s` reprezinte cu onoare armata [i ]ara, s`\[i \ndeplineasc` cu succes misiunile \ncredin]ate, s` se \ntoarc`s`n`to[i acas` [i s` nu uite c` suntem permanent al`turi de ei [i defamiliile lor.
|n aceste momente, vreau s` mul]umesc \ntregului personal alinstitu]iei militare pentru eforturile [i sacrificiile f`cute \n anul care se\ncheie.
Sfintele s`rb`tori ale Na[terii Domnului s` v` aduc` lini[te,s`n`tate [i \n]elegere \n jurul bradului de Cr`ciun!
|ncheiem un an de munc` dens, cu semnificative \mpliniri \n toatedomeniile activit`]ii noastre specifice, cu succese certe \n transformareacategoriei de for]e armate pe care o slujim, cu prestigioase afirm`ri \n]ar` [i mult dincolo de hotarele ei. |n Bosnia-Her]egovina, Irak oriAfganistan, \n Norvegia, la Izmir, la Capu Midia sau \n garnizoanele dedislocare permanent`, b`rba]ii [i femeile din For]ele Aeriene Rom#neau fost mesagerii eficien]i ai profesionalismului, valorii umane [iintereselor na]ionale.
|n grelele momente pentru ]ar`, determinate de gravele inunda]iicare s-au ab`tut asupra multor jude]e, personalul ce \ncadreaz` unit`]i[i mari unit`]i ale For]elor Aeriene a ac]ionat zi [i noapte pentrudiminuarea efectelor calamit`]ilor, pentru salvarea a sute de vie]iomene[ti, ajutorarea sinistra]ilor, a popula]iei afectate [i reconstruc]iazonelor distruse.
Bravelor echipaje de elicopteri[ti militari [i din avia]ia de transport,tehnicienilor care au asigurat ne\ncetat disponibilitatea aeronavelor,speciali[tilor din sistemul comand`-control, tuturor militarilor din categorianoastr` de for]e care [i-au f`cut cu prisosin]` \nalta datorie umanitar`\n acele zile, le exprim \ntreaga mea pre]uire [i recuno[tin]`.
Anul 2005 a fost, \ntr-adev`r, un an plin, rodnic, reprezentativ pentruap`r`torii fruntariilor de azur ale Rom#niei. Ne-am \ndeplinit irepro[abilmisiunile \n Afganistan [i Irak. Am executat sub egida Uniunii Europene,în cadrul opera]iunii „Althea”, misiunea de lupt` cu caracter interna]ionalce a implicat dislocarea for]elor [i mijloacelor în afara grani]elor ]`rii,prima de acest gen încredin]atã For]elor Aeriene Române dup` cel de-al doilea r`zboi mondial. De asemenea, am participat cu rezultatemeritorii la exerci]ii [i aplica]ii de anvergur`, \n colaborare cu parteneriidin NATO. Am continuat s` ne perfec]ion`m din punct de vedereprofesional [i s` ne moderniz`m structurile. Am \ndeplinit la standardelecerute misiunile de poli]ie aerian`, am \nt`rit ordinea [i disciplina militar`,sporindu-ne \ncrederea \n ceea ce putem face, ca o entitate puternic`,competitiv` la cel mai \nalt nivel.
Pentru toate acestea, cu prilejul s`rb`toririi Cr`ciunului [i al AnuluiNou, mul]umesc [i adresez \ntregului personal al For]elor AerieneRom#ne cele mai calde felicit`ri [i ur`ri de s`n`tate, prosperitate [i noi\mpliniri \n plan familial [i profesional!
Acelea[i ur`ri de bine adresez [i camarazilor no[tri de arme,personalului din For]ele Terestre [i For]ele Navale Rom#ne!
MESAJUL DE S~RB~TORIal ministrului ap`r`rii na]ionale,
TEODOR ATANASIU
MESAJUL DE ANUL NOU 2006AL {EFULUI STATULUI MAJOR
AL FOR}ELOR AERIENE
La mul]i ani! La mul]i ani!
AGEND~
5CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
|n perioada 05–08.12.2005, [eful StatuluiMajor al For]elor Aeriene, generalul-locotenentgeneralul-locotenentgeneralul-locotenentgeneralul-locotenentgeneralul-locotenentGheorghe CatrinaGheorghe CatrinaGheorghe CatrinaGheorghe CatrinaGheorghe Catrina, a efectuat o vizit` de lucru \nRepublica Federal` Germania. Cu acest prilej auavut loc \nt#lniri la Ministerul Federal al Ap`r`rii,Comandamentul For]elor Aeriene, Escadrila deMisiuni Speciale [i Grupul 31 V#n`toare-Bombardament “Boelcke”, Centrul Combinat deOpera]ii Aeriene [i Centrul de Competen]` al PuteriiAeriene |ntrunite JAPCC (Joint Air PowerCompetence Centre) – Kalkar.
|n cadrul fiec`rei structuri vizitate au fostprezentate inform`ri care s-au referit, \n principal,la misiunile generale ale For]elor Aeriene Germane,eviden]iindu-se participarea acestora la misiuniexterne, \n special la cele de “Poli]ie Aerian`“executate \n ]`rile baltice. Dezvoltarea capabili-t`]ilor [i planificarea utiliz`rii for]elor pentru misiuniledin teatrele de opera]ii, perspectivele [i evolu]ia \ncadrul For]elor Armate, detalii referitoare lainstruirea [i preg`tirea personalului, \nzestrarea [ifacilit`]ile unit`]ilor au fost, de asemenea, aspecteprezentate delega]iei For]elor Aeriene Rom#ne.
Pe parcursul convorbirilor au fost abordate, \nspecial, subiecte de interes referitoare la activit`]ileactuale [i de perspectiv` ale For]elor Aeriene, cumar fi: conceptul privind extinderea ap`r`rii aeriene\mpotriva noilor forme de amenin]`ri (au fost
Vizita de lucru a [efuluiStatului Majoral For]elor Aeriene\n RepublicaFederal` Germania
dezvoltate subiectele cu privire la programeleIRIS-T [i METEOR); exerci]ii [i activit`]i depreg`tire bazate pe capabilit`]i electronice; principii de utilizare a for]ei (compunere modular` acontingentelor, includerea \n for]ele multina]ionale,sus]inere rapid`); aspecte privind participareaRom#niei ca ]ar` contributoare \n cadrul JAPCC,\ncep#nd cu anul 2006.
Cu ocazia vizitei efectuate la Grupul 31V#n`toare-Bombardament “Boelcke” au fostprezentate, de c`tre partea german`, capabilit`]ileaeronavelor Tornado [i simulatorul de zbor, precum[i facilit`]ile Grupului Tehnic pentru opera]iunile de
\ntre]inere, verificare [i exploatare a aeronavelor.Propunerile de colaborare \ntre cele dou` struc-
turi, oferite de c`tre generalul-locotenentgeneralul-locotenentgeneralul-locotenentgeneralul-locotenentgeneralul-locotenentGheorghe CatrinaGheorghe CatrinaGheorghe CatrinaGheorghe CatrinaGheorghe Catrina, au vizat urm`toarele aspecte:participarea For]elor Aeriene Rom#ne la exerci]iul“ELITE – 2006” cu ofi]eri pe func]ii distincte (nu caobservatori), iar \ncep#nd din anul 2007, [i cuaeronave de lupt`, precum [i ini]ierea unor programecomune \n domeniul instruirii personalului.
C`pitan-comandorLILIANA T~NASE
|n perioada 23–25.11.2005, [eful StatuluiMajor Principal al For]elor Aeriene Militare Bulgare,generalul-maior Simeon Hristov Simeonovgeneralul-maior Simeon Hristov Simeonovgeneralul-maior Simeon Hristov Simeonovgeneralul-maior Simeon Hristov Simeonovgeneralul-maior Simeon Hristov Simeonov, aefectuat o vizit` de lucru \n Rom#nia, la invita]iaomologului s`u, generalul-locotenent Gheorghegeneralul-locotenent Gheorghegeneralul-locotenent Gheorghegeneralul-locotenent Gheorghegeneralul-locotenent GheorgheCatrina.Catrina.Catrina.Catrina.Catrina.
Vizita [efului Statului Major Principalal For]elor Aeriene Militare Bulgare
Pe parcursul vizitei sale, oficialul bulgar a fostinteresat de misiunile executate de c`tre Baza 90Transport Aerian cu aeronavele C-130 “Hercules”[i modernizarea elicopterelor IAR-330 SOCAT,apreciind participarea acestei unit`]i la îndeplinireamisiunilor pe care România [i le-a asumat în cadrul
NATO [i în alte opera]ii militare multina]ionale.Un aspect important din cadrul programului
l-a constituit informarea realizat` la Comanda-mentul Opera]ional Aerian Principal, acolo unde,liderul For]elor Aeriene Militare Bulgare a remarcatnivelul de realizare privind func]iile de comand` [icontrol ale For]elor Aeriene Rom#ne, atât în contextna]ional, cât [i în cadrul NATO. Cu acest prilej, afost subliniat` necesitatea dezvolt`rii colabor`riibilaterale în domeniul gestion`rii spa]iului aerian[i în realizarea misiunii “Poli]ie Aerian`“, de c`treFor]ele Aeriene ale celor dou` state.
De asemenea, \n cadrul briefing-urilor [i\nt#lnirilor dintre liderii celor dou` structuri, au fostabordate problemele înv`]`mântului militar despecialitate, ce sunt similare \n ambele ]`ri , aten]iafiind acordat` form`rii, în viitor, a pilo]ilor militari.
În ziua de 24.11.2005, cei doi [efi de statemajore au semnat Acordul Tehnic între MinisterulAp`r`rii Na]ionale din România [i Ministerul Ap`r`riidin Republica Bulgaria privind protec]ia obiectivelorstrategice [i a obiectivelor de importan]` deosebit`din apropierea frontierei comune, împotriva actelorteroriste executate din aer. Totodat`, a fostremarcat` necesitatea realiz`rii mai multor acorduricare s` contribuie la îndeplinirea, în condi]ii câtmai bune, a misiunilor For]elor Aeriene ale celordou` state la nivel na]ional, regional [i în cadrulNATO.
AGEND~
6 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
|n data de 09 noiembrie a.c., StatulMajor al For]elor Aeriene a primit vizita uneidelega]ii militare din Serbia [i Muntenegru,condus` de [eful Statului Major General alArmatei Serbiei [i Muntenegrului, general-locotenent Ljubisa Jokic.
Pe parcursul \ntrevederii au fostprezentate oaspe]ilor, \n cadrul unui briefingcu tema „For]ele Aeriene Rom#ne – prezent[i viitor”, transform`rile realizate la nivelulFor]elor Aeriene Rom#ne \n ultimii ani,precum [i perspectivele oferite deintegrarea ]`rii noastre \n NATO. Realizareaunor structuri militare complet profesionistea fost, de asemenea, unul din subiecteleabordate \n cadrul \nt#lnirii.
Din punct de vedere informal a fostabordat`, \n cadrul dialogului, temacolabor`rii din trecut \ntre cele dou` ]`ri \nvederea realiz`rii avionului de lupt` IAR-93.
La finalul vizitei, loc]iitorul [efuluiStatului Major al For]elor Aeriene,generalul-maior dr. Mihail Orzea]`, a\nm#nat oaspe]ilor o plachet` cu \nsemneleStatului Major al For]elor Aeriene.
Delega]ie militar` din Serbia [i Muntenegru\n vizit` la Statul Major al For]elor Aeriene
|n data de 5 decembrie 2005, \n cadrul {colii de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene„Aurel Vlaicu”, a avut loc festivitatea de deschidere a „Cursului de formare pilo]imilitari de elicoptere”. Viitorii pilo]i ai Marinei Militare Rom#ne au fost selec]iona]i din41 de candida]i care au optat, pe baz` de voluntariat, pentru ob]inerea brevetului depilot de elicoptere.
Acest curs reprezint` o premier` na]ional` \n istoria Armatei Rom#ne [i sedesf`[oar` conform „Concep]iei de formare, dezvoltare profesional` [i utilizare aofi]erilor din Armata Rom#niei”, av#nd o durat` de 51 de s`pt`m#ni.
Scopul ini]ierii unui astfel de curs deriv` din necesitatea \ndeplinirii, \n teatrelede ac]iune, a misiunilor specifice fregatelor aflate \n dotarea Marinei Militare:M`r`[e[ti, Regina Maria M`r`[e[ti, Regina Maria M`r`[e[ti, Regina Maria M`r`[e[ti, Regina Maria M`r`[e[ti, Regina Maria [i Regele Ferdinand, Regele Ferdinand, Regele Ferdinand, Regele Ferdinand, Regele Ferdinand, care vor fi dotate conformstandardelor NATO, cu elicoptere destinate luptei antisubmarin, luptei antinav`, misiunide c`utare-salvare pe mare [i sprijin artileristic.
Forma de \nv`]`m#nt este de „zi” [i are ca finalitate ob]inerea, de c`tre viitoriipilo]i, a certificatului de absolvire [i brevetului de pilot militar, prin \nsu[irea cuno[tin]elorteoretice necesare personalului navigant [i formarea deprinderilor de zbor, \n deplin`siguran]`, pe elicopterele IAR-316 B [i IAR-330 SOCAT.
Colegii din For]ele Aeriene le doresc tinerilor marinari, afla]i \n fa]a unei noi [iinteresante provoc`ri, tradi]ionalul „Cer Senin” [i la c#t mai multe \mpliniri acestortemerari, care au decis s` vegheze asupra m`rii, din \naltul cerului!
MARINARII... PILO}I DEELICOPTERE!
Locotenent-comandor DAN HAGEANU
|n perioada 13–19 noiembrie 2005,o delega]ie militar` a Colegiului For]elorAeriene „KING HUSEIN” din RegatulHa[amit al Iordaniei, format` dintr-unofi]er [i patru cade]i s-au aflat la AcademiaFor]elor Aeriene „Henri Coand`“ dinBra[ov, \n cadrul unui schimb deexperien]`.
Programul activit`]ilor a inclusvizitarea Academiei For]elor Aeriene„Henri Coand`“, a {colii de Aplica]ie aFor]elor Aeriene, a S.C. IAR GHIMBAVS.A., schimburi de opinii \ntre cade]i, \ntrecade]i [i cursan]ii {colii de Aplica]ie,vizitarea principalelor obiective istorice [ituristice din zona Bra[ov, Sinaia,Bucure[ti, precum [i o serie de activit`]icu caracter cultural.
|nscris` \n planul de rela]iiinterna]ionale al Statului Major al For]elorAeriene, capitolul rela]ii bilaterale,activitatea a constituit o ocazie prielnic`
SCHIMB DE EXPERIEN}~LA ACADEMIA FOR}ELOR AERIENE
Locotenent-colonelDUMITRU DINU
de interrela]ionare a reprezentan]ilorcelor dou` institu]ii de \nv`]`m#nt,precum [i de identificare acaracteristicilor [i problemelor specificeprocesului educa]ional [i pedagogic.
Aceast` activitate, ca [i altele cucaracter interna]ional bilateral la care auparticipat studen]i ai Academiei, aeviden]iat aspectele specifice procesuluide formare a speciali[tilor din For]eleAeriene, reprezent#nd un real c#[tigpentru cadrele militare participante.Pentru studen]ii no[tri experien]a s-adovedit util` din perspectiva motiv`riiprivind propria preg`tire, a verific`riicapabilit`]ilor lingvistice interna]ionale,a asum`rii responsabilit`]ii \ncomunicarea formal` [i informal` cupartenerii str`ini.
AGEND~
7CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
|n perioada 14–16.11.2005 aavut loc la Tel Aviv, Israel,Conferin]a Comandan]ilorFor]elor Aeriene din Coman-damentul Componentei Aerie-ne Izmir (CCA Izmir), din ]`rileParteneriatului pentru Pace [iDialogul Mediteranean.
Conferin]a, organizat` dec`tre CCA Izmir [i g`zduit`,pentru prima dat`, de o ]ar` dinafara NATO – Israel, a avutdrept scop dezvoltarea cola-bor`rii dintre For]ele Aerieneale ]`rilor membre NATO su-bordonate CCA Izmir (Italia,Spania, Grecia, Turcia, Slo-venia, Ungaria, Bulgaria [iFran]a) [i For]ele Aeriene aleunor ]`ri membre PfP (Mol-dova, Georgia, Croa]ia, Fin-landa, Macedonia) sau aleDialogului Mediteranean(Israel, Iordania).
Reprezentantul StatuluiMajor al For]elor Aeriene a
C`pitan-comandorLIVIU POPEL
Conferin]ã NATO la Tel Avivsus]inut, \n cadrul conferin]ei,o expunere cu tema „Drumulspre NATO al For]elor AerieneRom#ne”, \n cadrul c`reia a fostprezentat` experien]a acti-vit`]ilor desf`[urate \n pe-rioada de aderare [i de in-tegrare \n structurile Alian]eiNord-Atlantice.
Prezentarea a fost bineprimit` [i a st#rnit un realinteres din partea audien]ei,fiind apreciat` chiar de c`tregeneralul-locotenent GlenMoorhead, comandantul CCAIzmir.
Totodat`, \n cadrul con-ferin]ei au fost abordate su-
biecte cu caracter teoretic,cum ar fi: noua structur` decomand` a NATO, programulTACEVAL, exerci]iile NATO2006–2007 etc.
În perioada 9-11 noiembrie a.c., la CartierulGeneral al Alian]ei Nord-Atlantice de la Bruxelles, s-adesf`[urat cea de-a 11-a reuniune a Grupului de Lucrupe Probleme de Sisteme Meteorologice [i Sprijin înTeatrul de Opera]ii (WG/BMSS - Working Group onBattle-Area Meteorological Systems and Support) alNATO.
BMSS se reune[te de dou` ori pe an [i are dreptmisiune s` sprijine Grupul Meteorologic al ComitetuluiMilitar în realizarea cooper`rii [i interoperabilit`]iimembrilor NATO referitoare la cercetarea, dezvoltarea[i tranzi]ia spre noi genera]ii de software, tehnologii [iechipamente meteorologice.
Scopul principal al acestor activit`]i îl reprezint`dezvoltarea capabilit`]ilor opera]ionale pentruasigurarea meteorologic` a opera]iilor terestre,aeriene [i navale ale for]elor NATO. BMSS estecompus din reprezentan]ii na]ionali [i aiComandamentelor Strategice (ACO [i ACT), exper]iîn cercetare [i dezvoltare în domeniul meteorologiei.
Reuniunea Grupului Meteorologic alComitetului Militar NATO
C`pitan drd. SILVIU GOGU
Pe parcursul reuniunii au fost prezentate [i analizatestadiile cercet`rilor referitoare la elementele caresprijin` luarea deciziei la nivel tactic [i opera]ional(givraj, depunerile de ghea]` pe pistele de decolare-aterizare [i navele de lupt`, acustica atmosferei,propagarea undelor electromagnetice, fenomeneleorajoase, trenele de condensare, expunerea termic`,luminan]a nocturn` [.a.).
Totodat`, o importan]` deosebit` a fost acordat`meteorologiei pentru artilerie [i meteorologiei pentruCBRN (chimic, biologic, radiologic si nuclear), precum[i statutului publica]iilor aliate în domeniu, fiindaccentuat` necesitatea adopt`rii [i implement`riiacestora de c`tre toate armatele ]`rilor membre aleAlian]ei Nord-Atlantice. Continuarea activit`]ilormen]ionate [i progresele realizate în viitorul apropiatvor fi prezentate [i analizate la urm`toarea reuniunea grupului, care va avea loc în luna martie a anuluiviitor.
|n perioada 28–30.11.2005 aavut loc la Izmir, Turcia, Conferin]aanual` privind asigurarea serviciilorreciproce la aeronavele NATO caretranziteaz` teritoriile altor state.
Cu aceast` ocazie au fost revi-zuite cerin]ele [i capabilit`]ile pri-vind executarea unor astfel deactivit`]i pe teritoriul Rom#niei sta-bilindu-se, totodat`, bazele For]elorAeriene Rom#ne care vor oferiservicii ACS (Air Control Systems) peteritoriul na]ional.
De asemenea, au fost prezentateobiectivele exerci]iului „BoldAssurance 06", precum [i datetehnice [i de infrastructur` privindbaza gazd` – Aalborg, Danemarca.
Reuniunea GrupuluiReuniunea GrupuluiReuniunea GrupuluiReuniunea GrupuluiReuniunea Grupuluide Lucru pentrude Lucru pentrude Lucru pentrude Lucru pentrude Lucru pentru
|n data de 29.11.2005, la Statul Major alFor]elor Aeriene s-a desf`[urat primul simpozion[tiin]ific dedicat procesului de transformare,organizat la nivelul unei categorii de for]e. Valoroasaini]iativ` a adunat la dezbateri, \n jurul unei meserotunde, at#t oameni implica]i c#t [i personalit`]iimplicabile \n procesul de transformare al For]elorAeriene Rom#ne, cum ar fi: ing. Ioan Ion,ing. Ioan Ion,ing. Ioan Ion,ing. Ioan Ion,ing. Ioan Ion, secretarde stat [i [ef al Departamentului pentru Armamente,Iulian Fota,Iulian Fota,Iulian Fota,Iulian Fota,Iulian Fota, directorul Colegiului Na]ional deAp`rare, generalul-maior drgeneralul-maior drgeneralul-maior drgeneralul-maior drgeneralul-maior dr. . . . . TTTTTeodor Frunzeti,eodor Frunzeti,eodor Frunzeti,eodor Frunzeti,eodor Frunzeti,comandantul Comandamentului 2 Opera]ional|ntrunit, generalul-locotenent Gheorghe Catrina,generalul-locotenent Gheorghe Catrina,generalul-locotenent Gheorghe Catrina,generalul-locotenent Gheorghe Catrina,generalul-locotenent Gheorghe Catrina,liderul For]elor Aeriene, generalul-maior drgeneralul-maior drgeneralul-maior drgeneralul-maior drgeneralul-maior dr. Mihail. Mihail. Mihail. Mihail. MihailOrzea]`,Orzea]`,Orzea]`,Orzea]`,Orzea]`, loc]iitorul [efului Statului Major al For]elorAeriene etc.
Transformarea For]elor Aeriene prin evolu]ie,dimensiune [i calitate reprezint` un subiect ale c`ruiimplica]ii conceptuale nu pot fi abordate dec#t c`ut#nd[i g`sind r`spunsuri la \ntreb`ri de genul: Spre ce ne\ndrept`m? Ce fel de structuri ar trebui s` avem? Cumtrebuie \ntrebuin]ate For]ele Aeriene la \nceputul
TRANSFORMAREAFOR}ELOR AERIENEPÂNÃ \N ANUL 2015
mileniului III [i \n perspectiv`? Ce \nzestrare am doris` aib` For]ele Aeriene? ... [i ce se poate asigura?C#t din ceea ce ne dorim este realizabil? etc.
Posibile solu]ii [i r`spunsuri argumentate, binefundamentate [tiin]ific privind aceste preocup`ri aufost prezentate \n plen, prin sus]inerea urm`toarelorcomunic`ri: Aspecte conceptuale ale transform`riiFor]elor Aeriene p#n` \n anul 2015 – de generalul-generalul-generalul-generalul-generalul-maior drmaior drmaior drmaior drmaior dr. Mihail Orzea]`; . Mihail Orzea]`; . Mihail Orzea]`; . Mihail Orzea]`; . Mihail Orzea]`; Impactul transform`riiFor]elor Aeriene \n evolu]ia teoriei artei militare – degeneralul (r) Vgeneralul (r) Vgeneralul (r) Vgeneralul (r) Vgeneralul (r) Valentin alentin alentin alentin alentin Arsenie Arsenie Arsenie Arsenie Arsenie [i comandorul drcomandorul drcomandorul drcomandorul drcomandorul dr.....Florian R#pan; Florian R#pan; Florian R#pan; Florian R#pan; Florian R#pan; De la lupta \ntregului popor lagestionarea globaliz`rii: tendin]e [i evolu]ii \n politicade securitate a Rom#niei – de Iulian Fota; Iulian Fota; Iulian Fota; Iulian Fota; Iulian Fota; Cerin]eopera]ionale pentru participarea For]elor Aeriene laopera]iile \ntrunite de nivel strategic [i opera]ional –de generalul-maior drgeneralul-maior drgeneralul-maior drgeneralul-maior drgeneralul-maior dr. . . . . TTTTTeodor Frunzeti; eodor Frunzeti; eodor Frunzeti; eodor Frunzeti; eodor Frunzeti; Analizaprivind direc]iile [i compatibilit`]ile de transformarea For]elor Aeriene – 2015 – de generalul de flotil`generalul de flotil`generalul de flotil`generalul de flotil`generalul de flotil`aerian` F`nic` C#rnu.aerian` F`nic` C#rnu.aerian` F`nic` C#rnu.aerian` F`nic` C#rnu.aerian` F`nic` C#rnu.
Concluziile rezultate \n urma dezbaterilor, pot fisintetizate astfel:
Necesitatea realiz`rii unei For]e Aerieneagil`, flexibil`, interoperabil` [i cu o capacitate marede desf`[urare \n teatrele de opera]ii, capabil` s`\ndeplineasc` \ntreaga gam` de misiuni NATO, dar[i misiuni specifice securit`]ii na]ionale;
For]ele Aeriene moderne trebuie s` fierobuste, credibile, apte s` participe la opera]ii deap`rare colectiv`, s` se disloce rapid oriunde [ioric#nd \n situa]ii de criz`, s` aib` capacitate deautosus]inere, s` dezvolte o protec]ie adecvat`\mpotriva amenin]`rilor cu arme de distrugere \nmas` [i s` opereze dup` acelea[i proceduri cufor]ele alia]ilor;
Ast`zi, [i cu at#t mai mult „m#ine”, nu sepoate concepe „ac]iunea” dec#t \ntrunit`, integrat`,multina]ional` [i \n toate mediile;
For]ele Aeriene trebuie s` dispun` de sistemede comand`-control complet interoperabile,constituite modular, dislocabile [i integrabile \nsistemul C2 dezvoltat de NATO (Air Command andControl System – ACCS);
Mijloacele aeriene trebuie s` r`spund`cerin]ei actuale privind „sporirea preciziei de lovire a]intelor (lovituri chirurgicale) prin concentrarea ac]iuniipe efecte [i reducerea semnificativ` a pierderilor [iefectelor distructive colaterale”, ceea ce presupuneca misiunile de zbor s` fie \ndeplinite cu eficacitate[i acurate]e maxim` – a[a numita „distrugereselectiv` a ]intelor”;
Realizarea unor structuri suple, flexibile,dislocabile [i sustenabile, dotate cu aeronavemultirol, interoperabile;
Modernizarea flotei de avia]ie de transportstrategic, inclusiv prin achizi]ionarea de noiaparate;
Politica de achizi]ii trebuie orientat` spreachizi]ionarea de sisteme de armamente moderne,concomitent cu renun]area la echipamenteledisparate care nu sunt pe deplin interoperabile cucele din dotarea armatelor Alian]ei;
Necesitatea reconfigur`rii puterii aerieneastfel \nc#t s` permit` \ndeplinirea de opera]iunidesf`[urate la distan]` (la pace, criz` [i r`zboi),pentru a putea face fa]` cu succes provoc`rilorviitoare din mediul regional [i global de securitate;
Externalizarea serviciilor [i activit`]ilorspecifice trebuie s` reprezinte o preocuparepermanent`;
P romov#nd o cultur` organiza]ional` \n care tradi]iile [i istoria ocup` un loc prioritar, Statul Major al For]elor
Aeriene a g`zduit, \n data de 4 noiembrie a.c., subgenericul “Medalion – C`pitan aviator Mircea “Medalion – C`pitan aviator Mircea “Medalion – C`pitan aviator Mircea “Medalion – C`pitan aviator Mircea “Medalion – C`pitan aviator Mircea TTTTT.....B`dulescu”B`dulescu”B`dulescu”B`dulescu”B`dulescu”, o \nt#lnire de suflet pentru cunoa[-terea [i cinstirea istoriei aeronauticii rom#ne, a celorcare au adus glorie aripilor rom#ne[ti.
Organizat` \n colaborare cu SocietateaScriitorilor Militari, activitatea a fost onorat` de familiacelui care a fost c`pitanul aviator Mircea T.B`dulescu, invita]i din For]ele Aeriene Rom#ne,veterani de r`zboi, istorici, redactori, editori,muzeografi, arhivi[ti \n domeniul avia]iei militare,membri ai UNCMR, SSM, ANVR, CRIM [i
reprezentan]i ai {colii generale nr.1 Buz`u, [coal`care poart` titulatura “Cpt. Aviator Mircea T.B`dulescu”.
Av#nd ca punct de plecare anul 1993, la ini]iativadomnului Doru Laurian B`dulescu Doru Laurian B`dulescu Doru Laurian B`dulescu Doru Laurian B`dulescu Doru Laurian B`dulescu, fiul erouluiaviator Mircea T. B`dulescu, \ntrunirea a devenit,un reper important al agendei anuale privind cinstireamemoriei aviatorilor militari care au participat la celde-al doilea r`zboi mondial.
De altfel, importan]a [i necesitatea sus]ineriiunei astfel de activit`]i a fost sintetizat` de [eful
“Cine nu are b`tr#ni s`-[i“Cine nu are b`tr#ni s`-[i“Cine nu are b`tr#ni s`-[i“Cine nu are b`tr#ni s`-[i“Cine nu are b`tr#ni s`-[icumpere”, sun` un binecunoscutcumpere”, sun` un binecunoscutcumpere”, sun` un binecunoscutcumpere”, sun` un binecunoscutcumpere”, sun` un binecunoscutproverb rom#nesc. Pentru c`proverb rom#nesc. Pentru c`proverb rom#nesc. Pentru c`proverb rom#nesc. Pentru c`proverb rom#nesc. Pentru c`b`tr#nii sunt cei care au scrisb`tr#nii sunt cei care au scrisb`tr#nii sunt cei care au scrisb`tr#nii sunt cei care au scrisb`tr#nii sunt cei care au scrisistoria, au fost sau au cunoscutistoria, au fost sau au cunoscutistoria, au fost sau au cunoscutistoria, au fost sau au cunoscutistoria, au fost sau au cunoscutvalori. Iar trecutul nu poate fivalori. Iar trecutul nu poate fivalori. Iar trecutul nu poate fivalori. Iar trecutul nu poate fivalori. Iar trecutul nu poate fitratat ca o indezirabil`, inutil`tratat ca o indezirabil`, inutil`tratat ca o indezirabil`, inutil`tratat ca o indezirabil`, inutil`tratat ca o indezirabil`, inutil`povar`, ci trebuie cunoscut,povar`, ci trebuie cunoscut,povar`, ci trebuie cunoscut,povar`, ci trebuie cunoscut,povar`, ci trebuie cunoscut,examinat, explicat, luminat.examinat, explicat, luminat.examinat, explicat, luminat.examinat, explicat, luminat.examinat, explicat, luminat.AAAAAvem nevoie s` ne cunoa[temvem nevoie s` ne cunoa[temvem nevoie s` ne cunoa[temvem nevoie s` ne cunoa[temvem nevoie s` ne cunoa[temtrecutul, un trecut sincertrecutul, un trecut sincertrecutul, un trecut sincertrecutul, un trecut sincertrecutul, un trecut sincer, cu, cu, cu, cu, cuplusuri [i minusuri. Cu c#tplusuri [i minusuri. Cu c#tplusuri [i minusuri. Cu c#tplusuri [i minusuri. Cu c#tplusuri [i minusuri. Cu c#tsuntem mai capabili s` accept`msuntem mai capabili s` accept`msuntem mai capabili s` accept`msuntem mai capabili s` accept`msuntem mai capabili s` accept`mtrecutul a[a cum a fost el, cu at#ttrecutul a[a cum a fost el, cu at#ttrecutul a[a cum a fost el, cu at#ttrecutul a[a cum a fost el, cu at#ttrecutul a[a cum a fost el, cu at#tne dovedim c` suntem ast`zi maine dovedim c` suntem ast`zi maine dovedim c` suntem ast`zi maine dovedim c` suntem ast`zi maine dovedim c` suntem ast`zi maiputerputerputerputerputernici. A ne uita trecutul, \ns`,nici. A ne uita trecutul, \ns`,nici. A ne uita trecutul, \ns`,nici. A ne uita trecutul, \ns`,nici. A ne uita trecutul, \ns`,sau a-l ignora, pur [i simplu,sau a-l ignora, pur [i simplu,sau a-l ignora, pur [i simplu,sau a-l ignora, pur [i simplu,sau a-l ignora, pur [i simplu,\nseamn` a ucide fiin]a, a ne\nseamn` a ucide fiin]a, a ne\nseamn` a ucide fiin]a, a ne\nseamn` a ucide fiin]a, a ne\nseamn` a ucide fiin]a, a nedezr`d`cina [i a ne pierde.dezr`d`cina [i a ne pierde.dezr`d`cina [i a ne pierde.dezr`d`cina [i a ne pierde.dezr`d`cina [i a ne pierde.
Medalion “C`pitan aviatorMircea T. B`dulescu”
Statului Major al For]elor Aeriene, generalul-generalul-generalul-generalul-generalul-locotenent Gheorghe Catrinalocotenent Gheorghe Catrinalocotenent Gheorghe Catrinalocotenent Gheorghe Catrinalocotenent Gheorghe Catrina, \n alocu]iunea dedeschidere a reuniunii: “Noi, cei de ast`zi, trebuies` facem istorie, lu#nd pilda trecutului. |ns` nu estesuficient s` ne l`ud`m cu figurile m`re]e ale istoriei.Trebuie s` ne str`duim s` ne ridic`m cel pu]in lanivelul lor”. Totodat`, liderul For]elor Aeriene Rom#nei-a asigurat pe cei prezen]i de sus]inerea total` dinpartea Statului Major al For]elor Aeriene pentruorganizarea, pe viitor, a unor astfel de activit`]i privind
promovarea [i aducerea la cuno[tin]a celor tineri aistoriei avia]iei militare.
|n cadrul sesiunii de comunic`ri [tiin]ifice,sus]inute cu ocazia acestui eveniment, au fostabordate subiecte av#nd o tematic` deosebit deinteresant`, cum ar fi: “Aeronautica rom#n` pe front”– comandor drd. Marius Nicoar`comandor drd. Marius Nicoar`comandor drd. Marius Nicoar`comandor drd. Marius Nicoar`comandor drd. Marius Nicoar`; “Grupul 3/Grupul8 Asalt Picaj. Misiuni” – drd. Narcis Gherghinadrd. Narcis Gherghinadrd. Narcis Gherghinadrd. Narcis Gherghinadrd. Narcis Gherghina;“Aeronautica Rom#niei. M`rturii muzeistice” – drdrdrdrdr.....VVVVValeriu aleriu aleriu aleriu aleriu AAAAAvramvramvramvramvram; “Lupt`torii de la Stukas” – comandorcomandorcomandorcomandorcomandor(r) prof. Dr(r) prof. Dr(r) prof. Dr(r) prof. Dr(r) prof. Dr. . . . . Aurel PentelescuAurel PentelescuAurel PentelescuAurel PentelescuAurel Pentelescu.
De asemenea, o parte dintre veteranii de r`zboiprezen]i la activitate, – unii dintre ace[tia fo[ticamarazi de front ai eroului aviator Mircea T.B`dulescu, printre care: generalul-maior (r) Ion Digeneralul-maior (r) Ion Digeneralul-maior (r) Ion Digeneralul-maior (r) Ion Digeneralul-maior (r) Ion DiCesareCesareCesareCesareCesare, generalul de flotil` aerian` (r) Dangeneralul de flotil` aerian` (r) Dangeneralul de flotil` aerian` (r) Dangeneralul de flotil` aerian` (r) Dangeneralul de flotil` aerian` (r) DanStoianStoianStoianStoianStoian, comandorul (r) Dumitru Croitoru comandorul (r) Dumitru Croitoru comandorul (r) Dumitru Croitoru comandorul (r) Dumitru Croitoru comandorul (r) Dumitru Croitoru – auimpresionat asisten]a printr-un admirabil exerci]iu dememorie, pun#nd \n fraze de o deosebit` \nc`rc`tur`emo]ional`, clipe tr`ite pe front, la limita dintre via]`[i moarte.
Despre personalitatea celui care a fost eroulaviator Mircea T. B`dulescu, este suficient s` cite[tiextrase din aprecierile anuale ale comandan]ilor [i[efilor din anii rãzboiului: : : : : „A executat 230 misiuni debombardament în picaj la inamic, cu rezultateexcep]ionale, dând dovad` de curaj, abnega]ie [ispirit de sacrificiu. Voluntar în cele mai grele misiuni,temerar, dotat cu alese calit`]i ost`[e[ti, a constituitexemplu sublim de jertf`, de bravur` [i de în]elegerea luptei Neamului s`u”. (Comandantul Grupului 8Asalt Picaj, c`pitan aviator Ioan Eftimopol,Ioan Eftimopol,Ioan Eftimopol,Ioan Eftimopol,Ioan Eftimopol, 17februarie 1945, din Nota pentru acordarea Ordinului„Mihai Viteazul” cu spade).
Dintre activit`]ile care au contribuit la reu[itaac]iunii, mai pot fi enumerate: \nm#narea diplomelorde excelen]` din partea Statului Major al For]elorAeriene tuturor participan]ilor, citirea [i \nm#nareaordinului de zi din partea Societ`]ii Scriitorilor Militari[i fotografie de grup cu participan]ii la reuniune.
Evenimentul s-a \ncheiat \ntr-un cadru intim [ifamilial, \n contextul unui dejun oferit de c`treorganizatori, prilej de a dep`na amintiri [i de a creao at#t de necesar` punte de leg`tur` \ntre trecutulglorios al veteranilor de r`zboi [i prezentul ve[nictumultos al genera]iei care trebuie s` duc` maideparte istoria unei arme – avia]ia militar` – devenit`,\n ultimul secol, v#rful de lance al oric`rei armate depe glob.
Locotenent MIRCEA BARAC
Medalion “C`pitan aviatorMircea T. B`dulescu”
INTERVIU
10 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
– La finalul anului 2005, timp alclarific`rilor conceptuale [i vreme aalinierii la standardele NATO, v`adresez, domnule general de flotil`aerian`, rug`mintea de a ne precizalocul [i rolul structurii “Instruc]ie [iDoctrin`“, ca modul de baz` al StatuluiMajor al For]elor Aeriene.
– Structura „Instruc]ie [i Doctrin`“ reprezint`unul din cele trei module definite \n organigramaStatului Major al For]elor Aeriene, cu scopul de aexercita managementul unor importante domeniide activitate necesare realiz`rii componentelorPuterii Aeriene – conceptual`, psiho-moral` [ifizic`.
Astfel, domeniile de activitate aflate subautoritatea modulului „Instruc]ie [i Doctrin`“ sunt:
elaborarea doctrinelor, manualelor, standardelor[i a altor acte normative specifice; lec]iile\nv`]ate; tradi]iile militare; instruc]ia; \nv`]`-m#ntul; managementul spa]iului [i traficului aerian;
Toate procesele de elaborare privinddoctrinele, manualele militare [i actele normativespecifice For]elor Aeriene, de acceptare astandardelor NATO [i de elaborare a lec]iilor\nv`]ate, coordonate de structurile specializate alemodulului „Instruc]ie [i Doctrin`“, permit realizareacomponentei conceptuale a Puterii Aeriene.Aceast` component` asigur` cadrul de reglemen-tare [i cuno[tin]ele necesare integr`rii \n NATO,desf`[ur`rii activit`]ilor [i \ndeplinirii misiunilorFor]elor Aeriene pe timp de pace, \n situa]ii decriz` [i la r`zboi.
Pe de alt` parte, procesele de \nv`]`m#nt [iinstruc]ie, coordonate de structurile specializateale modulului „Instruc]ie [i Doctrin`“, au ocontribu]ie important` la realizarea celorlaltecomponente ale Puterii Aeriene, cea psiho-moral`[i cea fizic`. Aceste procese contribuie, totodat`,
al For]elor Aeriene Rom#ne,domnul general de flotil` aerian`ION {TEFION {TEFION {TEFION {TEFION {TEFANANANANAN
la realizarea capacit`]ii personalului/for]elor de a\ndeplini atribu]iile/misiunile specifice, folosindechipamentele militare din dotare. Astfel,\nv`]`m#ntul [i instruc]ia, al`turi de exerci]iile [iinstruirea prin practicare, de organizareastructurilor, \ncadrarea cu personal [i dotarea cuechipamente militare, pot fi apreciate dreptactivit`]i de baz` ale preg`tirii for]elor.
– |nc` din anul 2004, s-a cristalizatnoua concep]ie privind instruc]ia \nFor]ele Aeriene Rom#ne, care puneaccent pe instruirea prin misiuni [ievaluarea permanent`. V` rog respec-tuos s` ne detalia]i aceste dou`concepte.
– Instruirea prin misiuni [i evaluareapermanent` sunt dou` componente ale activit`]iide instruire a for]elor, ce joac` un rol important \ncre[terea calit`]ii instruc]iei [i, implicit, \n procesulde integrare \n Alian]a Nord-Atlantic`.
Standardizarea instruc]iei a devenit, \n urmaader`rii Rom#niei la NATO, o nevoie prioritar` acategoriei noastre de for]e. |n aceste condi]ii,programele de instruc]ie pentru misiune programele de instruc]ie pentru misiune programele de instruc]ie pentru misiune programele de instruc]ie pentru misiune programele de instruc]ie pentru misiune (PIM)sunt cele mai importante produse ale activit`]ii destandardizare a instruc]iei colective. Ele includtotalitatea planurilor de desf`[urare a [edin]elorde instruc]ie [i exerci]iilor specifice unui tip destructur` militar`, precum [i a standardelor pentruinstruc]ia colectiv`. De asemenea, PIM ofer`cerin]ele importante privind instruc]ia colectiv`pentru fiecare tip de structur` militar`, stabilind prinaceasta ce fel de instruc]ie este necesar`,ce fel de instruc]ie este necesar`,ce fel de instruc]ie este necesar`,ce fel de instruc]ie este necesar`,ce fel de instruc]ie este necesar`,precum [i modul \n care s` se execute, \n care s` se execute, \n care s` se execute, \n care s` se execute, \n care s` se execute, astfel\nc#t structura respectiv` s` ating` nivelul deperforman]` necesar \ndeplinirii misiunilor \n situa]iide criz` sau la r`zboi.
Totodat`, \n baza prevederilor Ordinului [efuluiStatului Major General nr. 56/30.11.2004, [efulStatului Major al For]elor Aeriene a emis Dispozi]ia
nr. C-10312/12.12.2005 referitoare la procesul deelaborare a PIM care va stabili: obiectiveleprioritare \n domeniul opera]iilor; cadrul con-ceptual [i de reglementare a activit`]ii de instruire;
\nglobarea experien]ei combative [i de instruire;caracteristicile specifice personalului cuprins \n
activitatea de instruire; caracteristicile echipa-mentelor militare din dotare; baza material` ainstruc]iei; resursele ce se aloc` instruc]iei.
Astfel, programele de instruc]ie pentru misiunedevin instrumente foarte eficiente puse la dispozi]iacomandan]ilor marilor unit`]i, unit`]ilor [isubunit`]ilor de diferite arme pentru planificarea,desf`[urarea [i evaluarea instruc]iei, av#nd ocontribu]ie important` la cre[terea responsabilit`]iiprivind modul cum se planific` [i execut` instruc]ia,la folosirea judicioas` a resurselor [i ladeterminarea, cu precizie [i suficient` obiectivitate,a nivelului atins prin instruire.
Concomitent cu cre[terea calit`]ii instruc]ieiprin elaborarea [i implementarea PIM, procesul detransformare a For]elor Aeriene impune, cuacuitate, revederea [i modernizarea sistemului deevaluare a for]elor. |n acest context, implementarea\n cadrul For]elor Aeriene a conceptului de evaluare„TACEVAL”, reprezint` un element esen]ial alacestui proces.
„TACEVAL” este un program NATO carefaciliteaz` evaluarea [i verificarea st`rii de preg`tirepentru lupt`, precum [i nivelul opera]ional alunit`]ilor aeriene tactice. Acest program esteproiectat pentru evaluarea [i apreciereacomandamentelor, unit`]ilor [i subunit`]ilor dinFor]ele Aeriene aflate sub comand` NATO, pentrucertificarea unit`]ilor de for]e aeriene din For]eleNATO de R`spuns (NATO Response Forces –NRF), pentru identificarea deficien]elor unit`]iloraflate sub comanda sau la dispozi]ia NATO \n ceeace prive[te performan]ele [i resursele, precum [ipentru elaborarea de recomand`ri pentru\mbun`t`]irea standardelor [i capacit`]iloropera]ionale.
– Noile tipuri de conflicte [icaracteristicile acestora, modific`rile \nstructura de for]e [i integrareaRom#niei \n structurile euro-atlantice,impun noi abord`ri ale elabor`riidoctrinelor, manualelor [i standar-delor. Care sunt proiectele de c`p`t#ipe care structura condus` de dumnea-voastr` le-a realizat [i la care lucreaz`?
– Noile tipuri de conflicte [i caracteristicileacestora, modific`rile \n structura de for]e [iintegrarea Rom#niei \n structurile euro-atlantice, aimpus o nou` abordare a elabor`rii doctrinelor,manualelor [i regulamentelor militare, caracterizat`printr-o ierarhizare [i printr-un con]inut a acestordocumente, asem`n`tor publica]iilor aliate sau alecelorlalte state membre NATO.
Cadrul de reglementare a activit`]ilor [iopera]iilor For]elor Aeriene se afl` \ntr-un procesalert de optimizare. Astfel, au fost elaborate [iaprobate o serie de documente importante pentrudirec]ionarea modului de ac]iune pentrudesf`[urarea activit`]ilor specifice. |n acest context,putem eviden]ia regulamentul FA-1, „Doctrinaopera]iilor pentru For]ele Aeriene”, document care\nlocuie[te fostele regulamente de \ntrebuin]are \nopera]ie a marilor unit`]i din For]ele Aeriene.Aceast` doctrin` este completat` de manualemilitare ce abordeaz` diferitele tipuri de opera]iiaeriene, necesare comandamentelor care iaudecizii privind \ntrebuin]area For]elor Aeriene, detacticile, tehnicile [i procedurile specifice categorieinoastre de for]e, precum [i de manualele de lupt`ale marilor unit`]i [i unit`]ilor de diferite arme.
De asemenea, a fost elaborat [i aprobat FA/Av.-1, „Regulamentul de zi al avia]iei militare” care,prin noile prevederi privind executarea [iconducerea zborului, ofer` un cadru de reglemen-tare al acestei activit`]i, asem`n`tor celui dincelelalte ]`ri membre NATO. Acest regulament vafi completat, de asemenea, de o serie de manualecare vor aborda procedurile de control ale traficuluiaerian, de proceduri de operare [i standarde decalificare ale personalului aeronautic [i de certificarea aeronavelor.
Anul 2006 va fi anul \n care cadrul dereglementare al instruc]iei, \n general, [i alinstruc]iei \n zbor, \n special, va fi reevaluat \nprofunzime, pentru a crea condi]iile necesaredesf`[ur`rii instruc]iei [i exerci]iilor destinaterealiz`rii capacit`]ii opera]ionale a subunit`]ilor [iunit`]ilor ce vor participa la opera]iile colective [iopera]iile Non Articol 5. |n acest sens se va elaboraun manual de instruc]ie, ce va fi completat cumanuale de instruc]ie \n zbor pe categorii de avia]ie,standarde de instruc]ie individual` [i colectiv`,programe de instruire pentru misiune.
Totodat`, merit` subliniate eforturile privindrealizarea cadrului de reglementare a activit`]ilorlogistice, fiind aprobate instruc]iunile pentrumentenan]a tehnicii de avia]ie [i radioloca]ie,precum [i normele de consum (piese de schimb [imateriale pentru mentenan]`). |n anul 2006, se vorelabora instruc]iunile pentru mentenan]a tehniciide artilerie [i rachete sol-aer.
Prin finalizarea acestor manuale militare p#n`
la sf#r[itul anului 2006, se creaz` cadrul dereglementare necesar \ntrebuin]`rii \n opera]ie [ilupt` a For]elor Aeriene, \n acord cu noile tipuri deconflicte armate.
– Evaluarea individual`, cuprin-z#nd examene de licen]` de zbor,specialitate de clas` [i clasific`ri, esteo alt` latur` important` a instruc]iei.Complexitatea [i exigen]ele actuale alespa]iului de zbor se reg`sesc \n„purgatoriul” examenelor?
– Cre[terea capacit`]ii sistemului de traficaerian civil, acumularea economic` \n domeniu,asigurarea compatibilit`]ii cu celelalte sisteme detrafic aerian european [i integrarea \n EUROCON-TROL, cre[terea capacit`]ii de ap`rare a spa]iuluiaerian na]ional, asigurarea superioar` a necesi-t`]ilor de conducere [i dirijare a Avia]iei Militarepentru instruc]ie [i exerci]ii, posibilitatea cooper`riiregionale [i a interconect`rii cu structurile [i cusistemele NATO, continuarea asigur`rii serviciilorde trafic aerian \n situa]ii de criz`, toate acestea,opinez c` ne oblig`, pe termen scurt, s` revizuim„Normele de acordare/prelungire a licen]ei de zbor,conducere, coordonare [i dirijare pentru personalulaeronautic militar” \n sensul extinderii programelorde preg`tire/sus]inere a examenului de licen]`. Seimpune, de asemenea, o continu` adaptare amodalit`]ilor privind implementarea cerin]eloropera]ionale [i tehnologice, conform tendin]elor peplan mondial [i \n acord cu standardele, practicile[i recomand`rile interna]ionale.
– Complexitatea constructiv` aaeronavelor din dotare [i, m#ine-poim#ine, a avionului multirol,caracterul misiunilor ce solicit` \n totmai mare m`sur` g#ndirea [i ac]iunilepilotului, eviden]iaz` ZBORUL ca oactivitate cu un caracter din ce \n cemai pronun]at intelectual. Oferi]i-ne,domnule general, \n calitate de pilot
militar, motive de optimism pentruanul 2006 [i \n perspectiv`!
– Aeronavele viitoare trebuie s` ofere o foartebun` capacitate de atac \n aer [i asupra obiectivelorterestre, s` fie \narmate cu rachete ghidate prinfascicul radar de b`taie medie (Beyond VisualRange), s` dispun` de capabilit`]ile necesaresus]inerii opera]iilor \n cadrul for]elor multina]ionaleprin exploatarea facilit`]ilor de comunicare [ischimbul de informa]ii cu aeronavele altor stateNATO. |n concluzie, trebuie s` asigure executareamisiunilor de lupt` conform cerin]elor Alian]ei Nord-Atlantice, s` fie suficient de fiabile [i u[or deexploatat, astfel \nc#t s` poat` fi operate de peaerodromuri dispersate [i cu sprijin logistic limitat.Desigur, exploatate eficient, la sol [i \n zbor, deoameni de prim` m`rime.oameni de prim` m`rime.oameni de prim` m`rime.oameni de prim` m`rime.oameni de prim` m`rime.
– Cum defini]i „omul de prim`m`rime” \n For]ele Aeriene, domnulegeneral?
– |n dou` cuvinte, un „caracter stra[nic”„caracter stra[nic”„caracter stra[nic”„caracter stra[nic”„caracter stra[nic”.Acum, \n prag de Cr`ciun, c#nd ne reamintim
c` fiecare an din via]a noastr` se sf#r[e[teapoteotic, \n minunata c`l`torie imaginar` la iesleadin Viflaim, c#nd colindul unui copila[ va r`suna \npragul casei cu parfum de cetin`, s` ne unim vrerea[i g#ndurile \ntr-o singur` rug`ciune pentru bineleFor]elor Aeriene: “Doamne, d`ruie[te-ne un an cuzile senine, a[eaz`-ne \mplinirea sub paza Ta”.Tuturor, g#nduri frumoase [i S`rb`tori fericite, v`urez eu [i colegii mei, to]i cei care veghem pentrua zbura frumos... [i sigur.
– V` mul]umim frumos, domnulegeneral de flotil` aerian`!
A consemnatc`pitan-comandor
DUMITRU BERBUNSCHI
Aspect de la sus]inerea examenului pentru ob]inerea licen]ei de zbor
REALIZ~RI 2005 – OBIECTIVE 2006
12 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
Anul 2005 a reprezentat un reper importantpentru For]ele Aeriene Opera]ionale, din perspec-tiva continu`rii procesului de opera]ionalizare [idemararea procesului de evaluare a for]elordestinate NATO.
Putem eviden]ia c` obiectivul privind cre[tereagradului de interoperabilitate a For]elor AerieneOpera]ionale cu structurile Alian]ei a fost atins [iprin participarea activ` a comandamentului lamonitorizarea instruirii ofertei de for]e, evaluareanivelului opera]ionaliz`rii pachetului de for]e [i aunor module care au participat sau vor participa,\n anul 2006, la misiuni \n afara grani]elor Rom#niei,sub comand` NATO sau mandat UE.
|n prezent, se afl` \n plin` desf`[urareintegrarea sistemului de ap`rare aerian` [i astructurilor de comand`-control a spa]iului aerian\n sistemul de ap`rare aerian` al NATO (ASACS/NATINADS) [i corelarea cu programele NATO
\n problemele de ap`rare aer ian`.De asemenea, managementul spa]iului aerian
a fost realizat mai eficient [i cu prioritate pentruoperarea \n concordan]` cu procedurile civil-mili-tare, potrivit conceptului de utilizare flexibil` aspa]iului aerian (FUA).
Perfec]ionarea preg`tirii cadrelor noastre avizat \nsu[irea procedurilor [i perfec]ionarea deprin-derilor de lucru \n structuri de tip JOINT, precum [icontinuarea intensific`rii dezvolt`rii competen]elorlingvistice, av#nd ca scop final realizarea capa-bilit`]ilor pentru \ndeplinirea diferitelor func]ii \ncomandamente NATO din teatrele de opera]ii.
Exerci]iile na]ionale [i multina]ionale gestio-nate de c`tre COAP \n cursul anului 2005 au evi-den]iat capacitatea comandamentului de a planifica[i conduce eficient opera]iile aeriene, de a planificamisiuni \n cooperare cu structuri din For]ele Terestre[i For]ele Navale, de a realiza manevre de for]edintr-o zon` de opera]ii \n alta [i de a asigura sus]i-nerea unit`]ilor \n zona ac]iunilor militare.
Rezum#nd activitatea ComandamentuluiOpera]ional Aerian Principal (COAP/MAOC) pentruanul 2005, putem spune c` acesta a men]inut, iarunde a fost cazul, a dezvoltat sau a consolidat re-la]iile cu structurile similare din armatele Alian]eiviz#nd \ndeplinirea angajamentelor \n cadrul NATO[i respectarea obliga]iilor ce revin Rom#niei, ca statcu drepturi depline \n angrenajul nord-atlantic.
Pentru anul 2006, comandamentul nostruvizeaz`, \n continuare, cre[terea gradului de in-teroperabilitate cu structurile euro-atlantice, pune-rea \n practic` a lec]iilor \nv`]ate din particip`rilela misiuni externe [i cre[terea gradului de utilizarea standardelor NATO.
De asemenea, vom urm`ri men]inerea [i
perfec]ionarea capacit`]ii opera]ionale necesareconducerii For]elor Aeriene Opera]ionale, \nvederea desf`[ur`rii ac]iunilor militare din spa]iulaerian \n cadrul ap`r`rii colective [i/sau opera-]iilor de stabilitate, \mpreun` cu structuri din alte]`ri membre NATO, UE sau partenere. Totodat`,avem \n vedere \nbun`t`]irea activit`]ii privindmanagementul spa]iului aerian na]ional, \n coope-rare cu autorit`]ile [i structurile civile de traficaerian.
Aceste deziderate vor putea fi realizate prin\ndeplinirea urm`toarelor obiective: conducereaeficient` a for]elor din serviciul „Poli]ie Aerian`“[i a celorlalte for]e aflate \n serviciu de lupt` pentru\ndeplinirea unor misiuni ordonate; preg`tireaspecific` pentru participarea la opera]ii condusede NATO, UE [i sub mandat ONU, prinmonitorizarea execut`rii misiunilor \n teatrele deopera]ii [i evaluarea nivelului de preg`tire afor]elor [i mijloacelor stabilite a fi puse la dispozi]iaNATO; adaptarea legisla]iei [i actelor normative\n vigoare \n concordan]` cu cerin]ele [i acordurileNATO; continuarea restructur`rii [iopera]ionaliz`rii for]elor; continuarea integr`riisistemului de ap`rare aerian` [i a structurilor decomand`-control a spa]iului aerian \n sistemul deap`rare aerian` al NATO; perfec]ionareapreg`tirii personalului comandamentului; optimizarea [i eficientizarea managementuluiresurselor umane; participarea la dezvoltarea[i consolidarea rela]iilor cu structurile similare dinarmatele NATO.
Pentru Baza 86 Aerian` Fete[ti, anul 2005 acoincis cu finalizarea preg`tirii for]elornedislocabile destinate NATO, unitatea fiind \nm`sur` s` execute serviciul de lupt` „Poli]ieAer ian`“ d i rec t sub comanda A l ian ]e iNord-Atlantice.
Totodat`, s-a realizat cre[terea nivelului deinteroperabilitate pentru a deveni compatibili cufor]ele aeriene ale celorlalte state membre aleAlian]ei Nord-Atlantice. Acest aspect esteconfirmat de participarea la urm`toarele exerci]iiinterna]ionale, bilaterale [i multilaterale, desf`[u-rate \n ]ar` [i \n str`in`tate: exerci]iul mixt „COM-BINED ENDEAVOUR 2005"; exerci]iul de zbor\n comun rom#no-britanic”DACIAN WOLF 2005";exerci]iul de instruire \n comun rom#no-american„ROMEX 2005"; exerci]iul de instruire \n comuncu For]ele Aeriene ale SUA \n Europa „TEAMDACIA 2005"; exerci]iul bilateral rom#no-francez„CHASSEUR ACOMPLI 2005"; exerci]iul bilateralrom#no-britanic „LONE FOIL 2005".
Eforturile noastre s-au concretizat prin\ndeplinirea, cu calificative maxime, a tuturorobiectivelor [i misiunilor \ncredin]ate, dup` cumurmeaz`: antrenarea pilo]ilor pentru \ntrebu-in]area \n lupt` a „muni]iei inteligente” dirijate prinlaser [i infraro[u; atingerea cerin]elor NATO deprotec]ie fizic` [i securitate a unit`]ii prin finali-zarea [i punerea \n func]iune a Sistemului Inte-
grat de Securitate; preg`tirea pilo]ilor tineri p#n`la nivelul corespunz`tor execut`rii serviciului „Poli]ieAerian`“ \n condi]ii meteorologice grele; ridicareanivelului general de opera]ionalizare prin m`rireagradului de complexitate al misiunilor pe fondulscenariilor tactice; avansarea nivelului de inte-roperabilitate a personalului logistic, de stat major,de asigurare [i deservire aerodrom, prin implicareaacestuia \ntr-o m`sur` mai mare \n exerci]iileinterna]ionale.
De asemenea, am realizat progrese semni-
ficative privind \mbun`t`]irea bazei de instruc]ie[i antrenament, prin instalarea [i punerea \nfunc]iune a simulatorului pentru aeronava MiG-21 LanceR [i instalarea facilit`]ilor proprii depreg`tire [i \ntre]inere a muni]iei inteligente.Concomitent, am demarat modernizarea s`liide sport [i \mbun`t`]irea condi]iilor de cazare,prin repara]ia capital` efectuat` la c`minul degarnizoan`.
Pentru anul 2006 avem \n vedere conti-nuarea perfec] ion`ri i preg`tir i i for]elornedislocabi le puse la dispozi] ia NATO,\nceperea procesului de opera]ionalizare asubunit`]ii dislocabile de ap`rare aerian` cubaza la sol, \nceperea procesului de opera]io-nalizare a modulului de „Comunica]i i [iInformatic`“ dislocabil [i men]inerea operativi-t`]ii prin desf`[urarea unor exerci]ii interna-]ionale, \mpreun` cu for]ele aeriene ale celor-lalte state membre NATO.
Acestea ar fi principalele repere ale anuluicare tocmai s-a incheiat. Peste toate acestear`m#ne zborul de zi cu zi, r`m#n antrenamen-tele de zi cu zi [i ritmicitatea care asigur`continuitatea preg`tirii.
General de flotil` aerian`F~NIC~ C@RNU,
comandantulComandamentului Aerian Principal
General de flotil` aerian`VICTOR STR@MBEANU,
comandantul Bazei 86 Aerian`
REALIZ~RI 2005 – OBIECTIVE 2006
13CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
Obiectivul fundamental al activit`]ii de\nv`]`m#nt din Academia For]elor Aeriene “HenryCoand`” \l reprezint` formarea ofi]erilor licen]ia]i\n domeniul „{tiin]e militare [i informa]ii”,specializarea „Managementul organiza]iei”, at#tpentru For]ele Aeriene, c#t [i pentru al]i beneficiariinterni [i externi, urm`rindu-se alinierea, \nintegralitatea sa, la standardele, procedurile [itehnologiile de instruire [i evaluare ale armatelorstatelor partenere din Alian]a Nord-Atlantic`.
Astfel, \n anul 2005, \n cadrul procesului de\nv`]`m#nt din Academie, s-a acordat o aten]iesporit` activit`]ii teoretice [i practice despecialitate, concretizat` \n: introducereacursului de strategii, doctrine, standarde [iproceduri NATO; modernizarea unor echipa-mente din dotarea laboratoarelor; introducereaprogramului „leadership” \n cadrul convoc`rilorde instruc]ie militar` de baz`; desf`[urareaactivit`]ii de zbor cu studen]ii pilo]i \n cadrul {coliide Aplica]ie a For]elor Aeriene, pe aerodromurileBoboc [i Bac`u; efectuarea de c`l`torii de stu-dii \n unit`]i ale Statului Major al For]elor Aeriene,Statului Major al For]elor Terestre, agen]i econo-mici de profil etc.
|n cursul acestui an a devenit func]ional`,tab`ra de la T`rlungeni acolo desf`[ur#ndu-setoate activit`]ile de instruc]ie militar` de baz` alestuden]ilor. Totodat`, s-a reconsiderat concep]iade desf`[urare a stagiului la unit`]i, acesteactivit`]i fiind conduse de c`tre instructorii militariai Academiei, \n cadrul Regimentului 11 RacheteSol-Aer Bra[ov.
De asemenea, \n cadrul Academiei aufunc]ionat 5 cercuri [tiin]ifice [i 9 cercuri aplicativ-militare studen]e[ti, iar la sesiunea de comunic`ri[tiin]ifice a studen]ilor au participat reprezentan]iai tuturor academiilor militare.
Dezvoltarea profesional` a ofi]erilor,mai[trilor militari [i subofi]erilor conform nevoilorreale de preg`tire din For]ele Aeriene,reprezint` obiectivul fundamental al {colii deAplica]ie pentru For]ele Aeriene “Aurel Vlaicu”.
Pentru realizarea acestui deziderat, \ncursul anului 2005, s-a avut \n vedere continu-area eforturilor de realizare a compatibilit`]iiprocesului de \nv`]`m#nt [i instruire \n zbor cucel desf`[urat \n institu]iile similare din statelemembre NATO, \n acest scop urm`rindu-sedezvoltarea urm`torilor itemi: proiectarea [idesf`[urarea cursurilor de carier` [i a cursurilorde nivel dup` dictonul „Instruie[te-te a[a cumvei lupta”; preg`tirea din timp a noilor tipuride cursuri, inclusiv preg`tirea instructorilor [ibazei materiale necesare; utilizarea laparametri maximi a centrului secundar de\nv`]are a limbii engleze; ridicarea niveluluide instruire \n zbor a personalului navigant; men]inerea permanent` \n stare de operativi-tate a tehnicii din dotare.
Totodat`, s-a urm`rit realizarea [i men-]inerea unui \nalt nivel de preg`tire profesional`a personalului [colii, at#t prin realizarea
integral` a planului de preg`tire a cadrelor didac-tice, c#t [i prin perfec]ionarea instruirii cadrelorde comand` [i stat major.
De altfel, principalele activit`]i desf`[uratede {coala de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene \ncursul acestui an au vizat preg`tirea instructorilorprin simpozioane, convoc`ri, schimburi deexperien]`, vizite de documentare [i aplica]iimultina]ionale \n ]ar` [i peste hotare, printre celemai importante fiind urm`toarele: participareala aplica]ia „LONE CHEETAH”; vizita dedocumentare la {coala de Aplica]ie a For]elorAeriene din San Javier, Spania; schimb deexperien]` la {coala de Subofi]eri a For]elorAeriene din Ota, Portugalia etc.
Pentru anul 2006, vom acorda prioritateprocesului de compatibilizare a \nv`]`m#ntuluicu modelele educa]ionale specifice statelormembre NATO, prin alinierea la standardele,procedurile [i tehnologiile de instruire [i evaluareale partenerilor din Alian]a Nord-Atlantic`.
Acest lucru va fi posibil prin \ncadrareacorespunz`toare cu personal militar [i civil a[colii, conform importan]ei [i perspectiveiacesteia, precum [i prin crearea suportului
comandantul {colii de Aplica]iepentru For]ele Aeriene
Except#nd activit`]ile specifice \nv`]`m#ntuluiuniversitar, Academia a organizat [i desf`[urat oserie de ac]iuni, cum ar fi: • Ziua Por]ilor Deschise[i Ziua Cadrelor Militare \n Rezerv`; • Ceremoniade \n`l]are \n grad a promo]iei 2005 „VictoriaNa]iunilor Unite”; • Ceremonia deschiderii anului
universitar [i de s`rb`torire a 10 ani de func]ionarea Academiei; Competi]ii sportive [i aplicativmilitare; Sesiuni de evaluare a competen]elorlingvistice, conform STANAG; Primirea unuinum`r de 10 delega]ii militare str`ine din Belgia,SUA, China, Olanda, Bulgaria, Fran]a [i MareaBritanie; Vizitarea de c`tre cadre militare [istuden]i a Academiei Regale din Olanda, aAcademiei For]elor Aeriene din Italia, a ColegiuluiFor]elor Aeriene din Iordania [i a AcademieiFor]elor Aeriene din Cehia.
|n ceea ce prive[te obiectivele de viitor,conducerea academiei \mpreun` cu cadreledidactice, au \n vedere realizarea urm`toarelor
deziderate: curicula educa]ional` s` r`spund`,prin structur` [i con]inut, standardelor MinisteruluiEduca]iei [i Cercet`rii, cerin]elor de instruire apersonalului militar profesionalizat din For]eleAeriene [i nevoii de compatibilizare efectiv` cu\nv`]`m#ntul similar din armatele aliate; proiectarea fiec`rei discipline pe bazastandardelor na]ionale [i europene \n domeniu,a acordurilor de standardizare NATO; reevalua-rea [i completarea programelor analitice cu teme[i [edin]e conform noilor cerin]e, prin introducerea\n procesul de \nv`]`m#nt a noilor manuale [iregulamente elaborate de e[alonul superior; introducerea \n cadrul cursurilor a no]iunilor J.A.R.[i a modelelor de convorbiri \n limba englez`, \nscopul execut`rii zborului \n {coala de Aplica]ieconform procedurilor avia]iei civile; perfec]iona-rea [i dezvoltarea bazei materiale la nivelulcerin]elor \nv`]`m#ntului superior [i al NATO; perfec]ionarea preg`tirii cadrelor din perspectivaintroducerii noilor tipuri de tehnic` militar`; utilizarea pe scar` larg` \n procesul de \nv`]`-m#nt a facilit`]ilor oferite de c`tre re]eleleINTERNET [i INTRANET; intensificareapreg`tirii studen]ilor la limba englez`, astfel\nc#t la absolvire, ace[tia s` ob]in` nivelul decompeten]` l ingvistic` 2.2.2.2. conformSTANAG 6001, edi]ia a II-a; cre[terea calit`]ii[i eficien]ei activit`]ilor de instruc]ie militar` debaz` [i de specialitate; continuarea interrela-]ion`rii studen]ilor no[tri cu reprezentan]i ai altorinstitu]ii militare de \nv`]`m#nt din str`in`tate.
REALIZ~RI 2005 – OBIECTIVE 2006
14 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
Brigada 1 Rachete Sol-Aer “General NicolaeD`sc`lescu” prin misiunea, locul [i rolul ei \n cadrulsistemului de ap`rare aerian` a capitalei Rom#nieireprezint` o structur` de baz` \n cadrul StatuluiMajor al For]elor Aeriene. Conducerea [ipersonalul unit`]ii [i-au concentrat eforturile, \ncursul anului 2005, pe o serie de obiectiveprioritare, cum ar fi: opera]ionalizarea, intero-perabilitatea, preg`tirea militar` [i lingvistic`pentru preluarea unei noi categorii de tehnic` delupt` [i folosirea eficient` a resurselor materialepuse la dispozi]ie.
Astfel, opera]ionalizarea s-a desf`[uratconform planific`rii, prin \mbun`t`]irea sistemuluide mentenan]` a tehnicii aflate \n dotare, astfel\nc#t s` se permit` \ndeplinirea misiunii brig`zii \ncondi]ii foarte bune.
|n ceea ce prive[te interoperabilitatea,unitatea noastr` s-a preg`tit \n vederea achi-zi]ion`rii de noi sisteme de rachete sol-aer [i decomunica]ii care s` corespund`, din punct devedere tehnologic, cerin]elor luptei moderne. Acest
fapt necesit` un efort financiar mare [i o preg`tiresuplimentar` a personalului, lucruri demarate \n anulpe care tocmai \l \ncheiem. Astfel, \n vedereaprelu`rii tehnicii de rachete sol-aer HAWK, un grupde cadre al unit`]ii a participat \n Olanda la un stagiude documentare [i preg`tire.
Prin instruirea efectivelor am urm`rit atingereacerin]elor cuprinse \n standardele [i procedurileAlian]ei pentru a putea trece \n scurt timp, \n limiteleposibilit`]ilor tehnicii din dotare, la ap`rarea aerian`circular` a centrului de obiective Bucure[ti sau, laordin, pentru executarea altor misiuni de ap`rareaerian`. |n acest sens, s-au executat: un exerci]iucu trupe f`r` trageri de lupt` cu comandamentulbrig`zii, o subunitate de foc [i una tehnic`; unexerci]iu cu comandamentul brig`zii [i dou`subunit`]i de foc \n poligonul Capu Midia; 3 antre-namente cu ]inte aeriene marcate cu comanda-mentul [i subunit`]ile de foc; 10 antrenamente cu]inte aeriene fictive; un antrenament de stat major[i dou` exerci]ii tactice pe hart`.
Prin executarea cu r`spundere [i profe-sionalism a acestor activit`]i am urm`rit permanentcre[terea coeziunii echipelor de lupt` [i niveluldeprinderilor pentru ducerea ac]iunilor de lupt`, ziua[i noaptea, \n orice condi]ii meteorologice, \ncondi]iile \ntrebuin]`rii de c`tre inamic a rachetelorde croazier` [i a aeronavelor cu [i f`r` pilot, pefondul folosirii bruiajului radioelectronic intens [imanevrei \mpotriva tragerilor aeriene.
Obiectivul de mai sus a fost atins [i prinexecutarea, \n colaborare cu o echip` NATO, a unuiexerci]iu de verificare a aparaturii Sta]iei deRadioloca]ie de Dirijare \n condi]ii de bruiaj transmisde la sol [i de pe avion. Am demonstrat astfel, alia-]ilor no[tri, c` au c#[tigat, prin aderarea Rom#nieila NATO, un partener care poate face fa]` cu bineprovoc`rilor c#mpului de lupt`.
De asemenea, \n vederea asigur`rii bazei
logistice de desf`[urare a exerci]iilor cu trupe [itrageri de lupt`, Brigada 1 Rachete Sol-Aer„General Nicolae D`sc`lescu” a transportat \npoligonul Capu Midia dou` complexe de rachetesol-aer care vor constitui baza exerci]iilor viitoarecu trageri de lupt`.
|n planul cunoa[terii [i inform`rii reciproceinterna]ionale, am desf`[urat activit`]i de colaborare[i schimb de experien]` prin \nt#lnirea comenziiunit`]ii, \n poligonul Capu Midia, cu reprezentan]iiunei delega]ii a Ap`r`rii Aeriene cu Baza la Sol dinUngaria, iar o delega]ie de ziari[ti din ]`ri membreNATO a efectuat o vizit` de documentare \n unitateanoastr`, \n cursul lunii septembrie.
Pentru anul 2006 avem \n vedere men]ine-rea nivelului de preg`tire a subunit`]ilor laparametri maximi [i realizarea unui nou cadrude instruire, prin \ndeplinirea urm`toarelorobiective: preg`tirea [i executarea exerci]iilorcu trupe cu trageri de lupt` de c`tre toatesubunit`]ile brig`zii; \ntocmirea instrumentelorde planificare [i evaluare a instruc]iei prinelaborarea Programelor de Instruc]ie pentruMisiune, at#t pentru comandament c#t [i pentrudivizioanele de rachete sol-aer; executareatragerilor cu armamentul de infanterie \npoligoane automatizate, pentru \mbun`t`]ireamodului de evaluare a acestora; dezvoltareacelor patru deprinderi (vorbit, scris, citit [iascultat) privind cunoa[terea limbilor str`ine,prin cre[terea num`rului de cadre care vorparticipa la cursuri; \nsu[irea noilor categoriide tehnic` ce vor intra \n dotarea ap`r`riiaeriene cu baza la sol.
|n anul de instruc]ie 2005, \n cadrul Bazei 90Transport Aerian au fost \ndeplinite obiectiveleprivind opera]ionalizarea for]elor, prin perfec]ionarea\ntregului personal destinat execut`rii misiunilor detransport aerian, sprijin aerian nemijlocit, c`utare-salvare, c`utare-salvare prin lupt`, ajutor umanitar[i evacuare medical` [i cercetare aerian`.
De asemenea, s-a acordat o deosebit` aten]ienivelului de preg`tire al pilo]ilor, a nivelului decunoa[tere a limbii engleze [i a procedurilor deac]iune conform standardelor NATO.
Totodat`, s-au executat misiuni \n cadrulopera]iilor conduse de NATO [i UE pun#ndu-seaccent, \n acest sens, pe preg`tirea personalului [ipe dezvoltarea coeziunii subunit`]ilor pentru\ndeplinirea unor astfel de misiuni. De altfel, unadintre cele mai importante misiuni pe care le-a avutde \ndeplinit unitatea noastr` \n cursul acestui an oreprezint` participarea cu succes, sub egida UniuniiEuropene, la misiunea „ALTHEA” din Bosnia-Her]egovina.
A fost prima misiune de lupt` cu caracterinterna]ional, ce a implicat dislocarea for]elor [imijloacelor \n afara teritoriului ]`rii noastre, pe careau primit-o For]ele Aeriene Rom#ne dup` cel de-aldoilea r`zboi mondial.
Desigur, s-a acordat importan]a necesar` [izborurilor executate de aeronavele C-130 Hercules\n Afganistan [i Irak, zone cu mare risc pentru aviatoriino[tri, dar „ALTHEA” a presupus alt gen de ac]iuni,cu dimensiuni, caracteristici [i scopuri deosebite, faptpentru care ]in s` remarc modul \n care [i-au \ndeplinitmisiunea deta[amentele „ALPHA” [i „BRAVO”.
De asemenea, rezultatele ob]inute la aplica]iile[i exerci]iile multina]ionale („BLUE SKY”, „BOLD
AVENGER”, „COOPERATIVE KEY” etc.) la care auparticipat echipaje ale bazei noastre, au atrasaprecieri interna]ionale.
Printre obiectivele realizate \n anul 2005 senum`r` [i cele privind adaptarea legisla]iei \nvigoare la cerin]ele [i acordurile NATO, mo-dernizarea infrastructurii prin executarea lucr`rilorde investi]ie, repara]ii curente [i capitale, realizareare]elei de comunica]ii INTRANET [i INTERNET,managementul personalului, ob]inerea de clasific`ri[i calific`ri, optimizarea sus]inerii logistice a trupelor.
Baza 90 Transport Aerian \[i propune, pentruanul 2006, continuarea procesului de opera-]ionalizare [i men]inerea nivelului de instruire agrupurilor [i subunit`]ilor subordonate, \n vedereaexecut`rii misiunilor de transport aerian de personal,tehnic` [i materiale [i de sprijin \n folosul For]elorAeriene [i al celorlalte structuri ale SistemuluiNa]ional de Ap`rare, at#t \n spa]iul aerian na]ional,c#t [i \n zone de criz` sau conflict, \n cadrul unormisiuni sub mandat ONU, OSCE, UE sau NATO.
General de brigad`NICULAE TABARCIA,
comandantulBrig`zii 1 Rachete Sol-Aer
ComandorLAUREN}IU SIMIONESCU,
comandantul Bazei 90 Tranport Aerian
REALIZ~RI 2005 – OBIECTIVE 2006
15CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
Pentru personalul Bazei 71 Aerian`, anul 2005a reprezentat un an cu o deosebit` \nc`rc`tur` prinprisma misiunilor pe care le-a avut de \ndeplinit,misiuni de care s-a achitat \n totalitate [i cu rezultatefoarte bune.
Astfel, planificarea [i executarea de c`tre Baza71 Aerian` a principalelor activit`]i de implementarea politicilor privind domeniile de competen]` alestructurilor din subordine, precum [i instruireacomandamentelor a fost conceput` [i, respectiv, pus`\n aplicare din perspectiva necesit`]ii continu`rii
Anul 2005 a consemnat, prin prismaactivit`]ilor desf`[urate, o identificare a existen]eipersonalului Bazei 95 Aeriene cu misiunea unit`]ii.Iar unul dintre argumentele de baz` pentrusus]inerea acestei afirma]ii \l constituie \ncepereaprocesului de opera]ionalizare a escadrilei deavia]ie aer-sol, motiv datorit` c`ruia zborul ac`p`tat noi valen]e pentru pilo]ii bazei.
|n aceste condi]ii, ne-am \ndeplinit planul deinstruire \n zbor \n propor]ie de sut` la sut`, iaracest \ntreg cantitativ este sprijinit de calitateainstruirii. Astfel, cu pilo]ii afla]i \n preg`tire pentruoferta de for]e am reu[it atingerea niveluluiexecut`rii misiunilor de trageri [i bombardamentsimulate, individual [i cu forma]ia, ziua [i noaptea,trageri [i bombardament real ziua. Preg`tirea [ianaliza zborului s-a executat conform procedurilorNATO, \n limba englez`, iar misiunile CAS [i celetrei starturi de zbor cu trageri [i bombardamentreal din poligonul Sm#rdan au fost executate pefond tactic.
M` bucur s` remarc o schimbare \n atitudineapilo]ilor. Sunt \ncrez`tori, au prestan]`, \i privescca pe o \mplinire [i o promisiune \n bine. O partedintre ei au ob]inut anul acesta titlul de specialistclasa I.
|mi revine \n fiecare an \n suflet varabucuriei c#nd am devenit pilot pe avionulsupersonic. Am tr`it [i \n acest an acela[isentiment c#nd, \mpreun` cu instructorii mei,am participat, al`turi de instructorii {colii deAplica]ie a For]elor Aeriene, la formarea uneinoi grupe de supersoni[t i . Mul]umireasufleteasc` pe care o ai atunci c#nd dai aripiunui t#n`r este dublat` de faptul c` \ntreagagrup` a parcurs programul de preg`tire \ntr-unsingur an [i c` acest lucru s-a \nt#mplat aici.
|ns` anul 2005 a \nsemnat [i r`spunsuri la noiprovoc`ri. Astfel, de la Baza Aerian` Bac`u s-aucondus ac]iunile efectivelor militare din cinci jude]eale Moldovei pentru limitarea [i \nl`turarea efectelorinunda]iilor din vara acestui an. Am ac]ionat \n acelezile, de la r`s`ritul soarelui p#n` la c`derea\ntunericului, cu mijloacele de transport alegarnizoanei \n cadrul Deta[amentului „Com`ne[ti”[i cu elicopterele bazei \n cadrul Deta[amentului„Pod Aerian” f`r` s` sim]im oboseala, v`z#ndsuferin]a oamenilor n`p`stui]i.
Misiunile au fost mult mai complexe dec#tcele prev`zute \n planul de instruire \n zbor,datorit` condi]iilor vitrege de teren \n care s-aac]ionat. S-a realizat transportul a peste 200de persoane [i 75,3 tone de materiale, \ns`ceea ce trebuie cu adev`rat remarcat, esteefortul deosebit al elicopteri[tilor \n perioada13–17 iulie, c#nd au salvat peste 500 depersoane din calea apelor.
|n ceea ce prive[te procesul de preg`tire alelicopteri[tilor, a[ men]iona executarea exerci]iilorde instruire \n teren cu trupele terestre care auparticipat \n teatrele de opera]ii: „ENDURINGFREEDOM” [i „ANTICA BABILONIA”.
Experien]a acumulat` \n procesul de instruirea fost completat` de cuno[tin]ele dob#ndite decadrele care au participat \n acest an la exerci]iilemultina]ionale: „DACIAN WOLF – 2005",desf`[urat \n Anglia, „ROMEX – 2005" [i“CHASSEUR ACCOMPLI – 2005", desf`[uratela Mihail Kog`lniceanu.
Pentru anul viitor, obiectivul principal \lconstituie continuarea procesului de opera-]ionalizare cu pilo]ii propu[i pentru oferta de for]e.Planul de instruire \n zbor va fi mult mai con-sistent, at#t \n ceea ce prive[te num`rul de orede zbor, c#t [i \n privin]a complexit`]ii misiunilor.De asemenea, \n anul 2006 vom primi primul ca-lificativ al preg`tirii noastre, \n cadrul unei evalu`ria for]elor.
Ca sarcini punctuale pe care le vom avea de\ndeplinit, a[ vrea s` subliniez executarea misiunilorde bombardament real [i a misiunilor CASindividuale, pe timp de noapte. Nivelul de preg`tireal pilo]ilor va cre[te prin executarea misiunilor CAScu forma]ia [i a misiunilor de interceptare combi-nate cu lupta aerian`. Avem, de asemenea, plani-ficate [i misiuni cu folosirea containerelor LDP,FOTO, ECM.
Puterea lucrului bine f`cut \mi d` speran]a c`,la finele anului viitor, voi putea eviden]ia rezultateleob]inute de oamenii pe care \i conduc. Ar fi r`splatacea mai de pre] a muncii lor, pentru c` merit`!
procesului de opera]ionalizare, \n scopul \ndepliniriimisiunilor de baz` rezultate at#t din documentele delupt`, c#t [i din programele [i aranjamentele comuneNATO. Totodat`, s-a continuat implementarea doc-trinelor, procedurilor [i standardelor Alian]ei Nord-Atlantice cu privire la managementul [i controlul spa-]iului aerian. De asemenea, prin concentrarea eforturilor[i resurselor, for]e din cadrul bazei au participat laexerci]ii reale, multina]ionale, organizate de parteneriidin NATO.
Procesul instruirii [i preg`tirii personalului [i-aurmat cursul firesc, \n acest sens st#nd m`rturiemultitudinea de exerci]ii na]ionale [i multina]ionale pecare le-a organizat [i condus, sau la care doar aparticipat, dup` cum urmeaz`: exerci]iul cu trupe(de zbor) [i trageri de lupt`, „SOME{ – 2005"; exerci]iul cu trupe (de zbor) [i trageri de lupt`,„POTAISSA – 2005"; exerci]iul de instruire prinsimulare „SIMEX 2A”; exerci]iul tehnic de specialitate„CETATEA 2005"; exerci]iul de instruire cu trupe \nteren (FTX) organizat de Direc]ia Opera]ii; exerci]iulna]ional cu trupe \n teren „DEMEX 2005"; exerci]iulaerian real organizat de CC AIR HQ RAMSTEIN la BazaAerian` Oerland (Norvegia), „NATO AIR MEET 2005 –BOLD AVENGER”; exerci]iul EWTP-3 (bruiajradioelectronic) organizat de Direc]ia Informa]ii Militarecu partener str`in (SUA); exerci]iul de cooperare„SAREX” cu partener str`in (Ungaria, Moldova, Serbia,
Bulgaria, Ucraina), organizat la baza Mihail Kog`l-niceanu.
De asemenea, Baza 71 Aerian` a participat laurm`toarele mitinguri [i expozi]ii: „AIR POWER 2005",desf`[urat \n Austria-Zelweg [i „AIR SHOW ANDMILITARY DISPLAY HUNGARY” desf`[urat \nUngaria-Kecskemet.
De la anul 2006 a[tept`m ca exerci]iile [iantrenamentele planificate s` se execute \nparametri programa]i, iar rezultatele s` fie pem`sura preg`tirii, adic` foarte bune. Totodat`,vom \ncerca s` finaliz`m procesul de opera]iona-lizare a structurilor din subordine. De asemenea,suntem convin[i c` vom \ndeplini condi]iile deevaluare la activit`]ile desf`[urate conformstandardelor NATO.
Aceste afirma]ii le facem \n baza urm`toa-relor argumente: comenzile subunit`]ilor aupreg`tirea necesar` pentru a analiza, planifica,conduce [i executa misiunile ordonate; exis-ten]a personalului calificat, at#t pentru preg`tirea[i \ntre]inerea tehnicii, c#t [i pentru executareamisiunilor; posibilitatea \ncadr`rii \n baremeleordonate pentru fiecare activitate; utilizarea \nprocesul de instruire a documentelor standar-dizate [i terminologiei NATO.
Fidel misiunii sale \ncredin]ate cu mai binede o jum`tate de secol \n urm`, Regimentul 11Rachete Sol-Aer a abordat anul 2005 subauspiciile re\mprosp`t`rii for]elor cu cadre militaretinere, dornice s`-[i valorifice cuno[tin]eleacumulate \n anii de studiu.
Astfel, comanda unit`]ii a prev`zut, prinplanul cu principalele activit`]i, un num`r suficientde exerci]ii de rezolvare a unor situa]ii tactice pehart`, exerci]ii de stat major, antrenamente cu]inte aeriene fictive sau marcate, precum [ievaluarea echipelor de lupt` ale divizioanelor, printrageri electronice \n poligonul Capu Midia.
Rezultatele ob]inute au confirmat nivelulfoarte bun de preg`tire al personalului, precum[i o preocupare deosebit` a cadrelor militaretinere fa]` de tehnica de lupt` modern` careurmeaz` s` intre \n dotarea For]elor AerieneRom#ne.
Considerate un preambul al lucrului pe acestnou tip de tehnic`, caracteristicile anului deinstruc]ie 2005 au fost focalizate \n direc]iavalorific`rii cuno[tin]elor acumulate prin cursuri\n ]ar` [i \n str`in`tate. Astfel, un num`r importantde locotenen]i au urmat cursuri pentru tineri ofi]eride stat major (JSOC – Junior Staff OfficersCourse), cursuri valorificate prin predarea, dec`tre absolven]ii acestor cursuri, a limbii engleze,at#t la nivelul regimentului, c#t [i \n Centrul pentru|nv`]area Limbii Engleze al Academiei For]elorAeriene sau \n cadrul cursurilor {colii de Aplica]iea For]elor Aeriene de la Bobocu.
Totodat`, echipe de ofi]eri [i mai[tri militaridin Regimentul 11 Rachete Sol-Aer au
participat, \n Olanda, la activit`]ile de preluarea tehnicii de rachete sol-aer de tip HAWK,ace[tia aduc#ndu-[i o contribu]ie \nsemnat` labunul mers al activit`]ilor specifice.
R`spunsul Regimentului 11 Rachete Sol-Aer „HOREA” la capriciile naturii din cursulacestui an, \ncadrat, de altfel, \n r`spunsul\ntregii societ`]i civile fa]` de aceste fenomenenaturale, s-a manifestat prin colectarea unordona]ii b`ne[ti, achizi]ionarea de materiale deconstruc]ii [i donarea acestor ajutoare celor careaveau nevoie de ele, din zonele puternic afectatede inunda]ii.
Un alt punct de referin]` al anului deinstruc] ie 2005 s-a consumat o dat` cuactivitatea de instruire a rezervi[tilor desf`[urat`\n cursul lunii octombrie, activitate care asolicitat [i valorificat la maxim capacit`]ileRegimentului 11 Rachete Sol-Aer „HOREA” dea desf`[ura activit`]i de anvergur`, prob#ndu-se, \n acest fel, valoarea deosebit` a resurselorumane [i materiale de care dispune unitatea.
De asemenea, procesul de instruire a fostcompletat prin desf`[urarea la un nivel ridicat a[edin]elor zilnice de instruire, [edin]elor detragere cu armamentul de infanterie, cu grenadede r`zboi defensive sau cu exploziv real, pe timpde zi sau de noapte, cu cadrele militare sau cumilitarii angaja]i pe baz` de contract.
Rela]iile unit`]ii cu comunitatea local` au atins,\n aceast` perioad`, un maxim de referin]` alultimilor ani. Astfel, s`rb`torirea zilei regimentului,precum [i decorarea Drapelului de Lupt` ausurprins o dat` \n plus, dac` mai era nevoie, im-
portan]a rolului [i a locului pe care regimentul \lare \n aceast` zon` geografic`. At#t \nmomentele de restri[te (inunda]ii), c#t [i \n vremede s`rb`toare (zile aniversare de peste an),regimentul a ac]ionat ca parte integrant` a urbeibra[ovene contribuind, prin mijloacele de caredispune, la bunul mers al comunit`]ii.
Regimentul 11 Rachete Sol-Aer „HOREA”prive[te cu \ncredere [i optimism c`tre anul 2006,at#t \n ceea ce prive[te desf`[urarea la acelea[icote ridicate de profesionalism a procesului deinstruire, c#t [i \n direc]ia primirii unor noi misiuni,adaptate cerin]elor reformei structurale a For]elorAeriene.
|n cadrul ciclului de generare, \ntrebuin]are[i refacere a for]elor, Taberei de Instruc]ie [iPoligonului de Trageri Sol-Aer \i revine rolul deevaluator principal [i organizator, \n deplin`siguran]`, al unor activit`]i de o complexitatedeosebit` [i cu un grad de risc ridicat, a[a cumsunt tragerile sol-aer, aer-aer [i aer-sol de lupt`sau experimentale.
|n cursul anului 2005 s-a urm`rit realizareaunui nivel de instruire a personalului [i deasigurare logistic` care a permis aprecierea [ievaluarea competent` [i obiectiv` a tragerilorplanificate cu unit`]i din cadrul For]elor Aeriene,For]elor Terestre, Comandamentului Na]ional alJandarmeriei, precum [i cu o unitate a armateifranceze.
Pentru buna desf`[urare a activit`]ilorseriilor de trageri, \n cadrul taberei au fostasigurate cazarea efectivelor, muni]ia [i ]intelenecesare tragerilor, siguran]a general` aacestora, evaluarea [i furnizarea rezultatelortragerilor c`tre unit`]ile tr`g`toare.
Totodat`, Tab`ra de Instruc]ie [i Poligonulde Trageri Sol-Aer a reprezentat un punctobligatoriu de trecere pentru delega]iile militarestr`ine prezente \n Rom#nia. Astfel, printredelega]iile militare prezente la Capu Midia \ncursul acestui an, putem aminti: o delega]iefrancez` care a avut drept scop stabilireadetaliilor privind desf`[urarea exerci]iuluiinterna]ional „CARPATINA 2005"; o delega]ie
apar]in#nd Comisiei de Analiz` a StructuriiFacilit`]ilor Militare Americane dislocate \n afaracontinentului american, destinat` evalu`riifacil i t`]i lor de spri j in [i poligoanelor deantrenament; o vizit` de documentare a repre-zentan]ilor publica]iei americane „Army Times”;
o delega]ie american` cu ocazia pred`rii-primiriifunc]iei de [ef birou SUA pentru cooperare \ndomeniul ap`r`rii etc.
|n urma acestor vizite, precum [i a activit`]ilordesf`[urate \n comun cu partenerii str`ini, s-atras concluzia c` Tab`ra de Instruc]ie [i Poligonulde Trageri Sol-Aer Capu Midia, prin dot`rileexistente \n prezent, prin condi]iile generale
oferite [i prin gradul de preg`tire a personalului,se afl` la un nivel apropiat de al altor poligoaneale armatelor din ]`ri dezvoltate.
Tot \n cursul acestui an, produc`torii detehnic` militar` autohtoni au executat activit`]ide testare [i distrugere a mai multor tipuri deelemente de muni]ie, \n scopul evalu`rii noilorproduse aflate \n diferite faze de cercetare-dezvoltare. |n cadrul acestor activit`]i, siguran]a,precizia, protec]ia mediului [i reducereacontinu` a costurilor activit`]ilor specifice, prinm`suri organizatorice eficiente, au reprezentatpriorit`]i ale conducerii unit`]ii [i ale \ntreguluipersonal.
Tot \n cursul acestui an, personalul tabereia luat \n custodie mai multe complexe derachete sol-aer de tip „VOLHOV”, tehnic` ce vafi folosit` \n viitor de racheti[tii sol-aer pentruexecutarea tragerilor de instruc]ie.
Pentru anul 2006, Tab`ra de Instruc]ie [iPoligonul Capu Midia are ca obiective principale\mbun`t`]irea condi]iilor oferite unit`]ilor carevor efectua stagii de instruc]ie \n cadrul taberei[i continuarea asigur`rii unui nivel ridicat deinstruire a personalului, astfel \nc#t s` se poat`realiza \ndeplinirea \n foarte bune condi]ii amisiunii unit`]ii.
Colonel VICTOR FILIMON,comandantul Taberei de Instruc]ie
[i Poligonului de Trageri Sol-Aer
REALIZ~RI 2005 – OBIECTIVE 2006
17CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
{coala Militar` de Mai[tri [i Subofi]eri aFor]elor Aeriene formeaz` mai[tri militari [isubofi]eri pe filiera direct` [i indirect` ca speciali[ti,exper]i \n exploatarea, \ntre]inerea [i reparareatehnicii [i armamentului, ca lideri ai straturilor dela baza ierarhiei militare [i ca lupt`tori.
Pentru realizarea acestui obiectiv, activitateadesf`[urat` \n cadrul [colii \n cursul anului 2005,a vizat: formarea mai[trilor militari [i subofi]erilor(filiera direct` [i filiera indirect`) \n loca]ia Boboc,pe fondul finaliz`rii mut`rii [i repunerii \n stare defunc]ionare a bazei didactice de \nv`]`m#nt; formarea de speciali[ti militari \n armele avia]ie [iradioloca]ie [i continuarea preg`tirii militare(cursurile recrut [i leadership) dup` modelulbritanic; asigurarea calit`]ii preg`tirii elevilor [icursan]ilor, cre[terea poten]ialului de adaptare laschimb`rile tehnologice, structurale [i doctrinare,dezvoltarea abilit`]ilor lingvistice, formareacompeten]ei de utilizator al tehnicii de calcul,dezvoltarea calit`]ilor fizice [i formarea com-peten]elor profesionale specifice \nv`]`m#ntuluipostliceal tehnic din sistemul na]ional de \nv`-]`m#nt.
De asemenea, s-a avut \n vedere perfec]io-
narea preg`tirii personalului didactic prin studiuindividual, cursuri \n ]ar` [i str`in`tate, schimburide experien]` \n institu]ii similare de \nv`]`m#nt [istagii de preg`tire \n unit`]i opera]ionalizate, precum[i promovarea imaginii [colii pe plan local [i na]ional.
|n ceea ce prive[te anul de \nv`]`m#nt 2005–2006, se are \n vedere \ndeplinirea urm`toareloraspecte: centrarea \ntregii activit`]i pe misiune
[i echip`; aplicarea riguroas` a proiec]iei curri-culare aprobate prin organizarea temeinic` a\ntregii activit`]i; realizarea progresului [colarprin fundamentarea decizii lor, remediereaoperativ` a disfunc]iilor, modernizarea metodelorinstructiv-educative, folosirea unui sistemmotiva]ional atr`g`tor [i consecvent, bazat pecorectitudine; \n]elegerea de c`tre to]i ceiimplica]i \n procesul instructiv a unui lucru simplu:dorin]a nu ]ine loc de competen]`; actualizareastandardelor privind evaluarea [i folosirea lorconsecvent` pentru a-[i cunoa[te fiecare nivelulde preg`tire atins; completarea cu personal afunc]iilor libere, chiar dac` func]iile didactice nusunt la fel de atractive din punct de vederematerial \n raport cu cele din for]ele opera]ionali-zate; dezvoltarea rela]iilor de colaborare custructurile de \nv`]`m#nt, operative [i de recru-tare, prin realizarea selec]iei din armat` [icontinuarea promov`rii imaginii [colii, \n vedeream`ririi bazei de selec]ie.
Batalionul 85 Comunica]ii Aero [i Informatic`a parcurs, \n cursul anului 2005, o etap` detransform`ri [i de aliniere la necesit`]ile [i cerin]ele
Regimentul 70 Geniu Avia]ie are ca principalobiectiv asigurarea cadrului organizatoric [i material,astfel \nc#t subunit`]ile regimentului s` fie \n m`sur`s` \ndeplineasc`, \n orice condi]ii, misiunile deprotec]ie genistic` ale ac]iunilor For]elor Aeriene.
Anul 2005 a reprezentat un moment de cotitur`\n existen]a unit`]ii datorit` trecerii la o nou`organizare, lucru realizat, \ns`, f`r` a prejudiciaopera]ionalitatea [i, implicit, executarea misiunilorordonate pentru acest an.
Astfel, regimentul a participat la executarealucr`rilor de protec]ie genistic`, cu for]e [i mijloace,\ntr-un num`r de 15 unit`]i militare din dispozitivulStatului Major al For]elor Aeriene, precum [i la dou`interven]ii pentru lichidarea urm`rilor efectelorinunda]iilor \n comuna Dumitre[ti, jude]ul Vrancea[i comuna {indrilita, jude]ul Ilfov.
De asemenea, un aspect important alactivit`]ilor desf`[urate \n anul 2005, l-a constituit\ndeplinirea indicatorilor impu[i de „Concep]iaprivind constituirea, dotarea [i preg`tirea structurii
actuale, adaptarea la performan]` fiind obiectivuldup` care personalul unit`]ii [i-a ghidat activitatea.
|n procesul de redimensionare a unit`]ii auap`rut, inevitabil, greut`]i – pe de o parte structurale(asigurarea cu un batalion a ceea ce p#n` ieri seasigura cu regimentul), dar [i de concep]ie (\n nouaorganizare cre[te semnificativ ponderea structuriide informatic`, iar preg`tirea personalului unit`]iitrebuie adaptat` acestor cerin]e).
|n anul 2005, pe l#ng` asigurarea execut`riiserviciului de lupt` permanent \n centrele decomunica]ii, \ndeplinirea procesului preg`tirii pentrulupt` [i restructurarea unit`]ii (efective [i mijloace),batalionul a participat la diferite misiuni \n ]ar`, dar[i \n teatrele de ac]iuni militare. M` refer laAfganistan, Irak, aplica]ii precum „COMBINEDENDEAVOR”, „ROMEX 2005", „CETATEA 2005",„DEMEX 2005" etc.
De asemenea, s-a asigurat instruirea [iridicarea nivelului profesional al transmisioni[tilordin loca]iile Ianca, Hoceni, Ovidiu.
Pentru anul 2006 ne propunem s`reconfirm`m faptul c` exercitarea actului decomand` presupune, \n primul r#nd, existen]a unuisistem de comunica]ii viabil [i s` finaliz`mpreg`tirea personalului unit`]ii, \n condi]iilestructurilor actuale [i dot`rii cu tehnic` modern`.
Suntem convin[i c` devotamentul [i pasiuneatransmisioni[tilor vor permite \ndeplinirea la un\nalt nivel calitativ a misiunii, astfel \nc#t s`asigur`m, \n centrele de comunica]ii ce deservescComandamentul Opera]ional Aerian Principal [iStatul Major al For]elor Aeriene, dar [i \n teatrelede ac]iuni militare, dac` efectivele noastre vor fiangajate, leg`turi continue, oportune [i de bun`calitate.
EOD \n Armata Rom#niei”. |n acest sens s-au f`cutprogrese importante privind selec]ionarea, \ncadrareacu personal, dotarea cu armament [i materialespecifice performante, precum [i \n instruirea cadrelordin organica structurii.
Totodat`, s-a urm`rit cre[terea nivelului deprofesionalizare a personalului unit`]ii, \n acest scopmai multe cadre fiind trimise la cursuri de preg`tire.
Pentru anul de instruc]ie 2006 ne-am propus, dreptobiective, urm`toarele: asigurarea condi]iilor optimeprivind informarea, cunoa[terea [i aplicarea procedurilor[i standardelor militare opera]ionale specifice NATO, \nvederea preg`tirii personalului pentru a fi \n m`sur` s`participe la exerci]ii multina]ionale de men]inere a p`cii;
participarea personalului selec]ionat la cursuri de\nv`]are [i perfec]ionare at#t pe linia specialit`]ii, c#t [i \ndomeniul limbii engleze; selec]ionarea, preg`tirea [iparticiparea personalului la misiuni interna]ionale \ncadrul structurilor NATO; \ndeplinirea misiunilor deprotec]ie genistic` ordonate, \n dispozitivul Statului Majoral For]elor Aeriene.
Colonel ILIE ANDREI,comandantul {colii Militare de Mai[tri
[i Subofi]eri pentru For]ele Aeriene
Locotenent-colonelADRIAN EUGEN ANTON,comandantul Batalionului 85
Comunica]ii Aero [i Informatic`
Colonel IOAN GROZA,comandantul
Regimentului 70 Geniu Avia]ie
EVENIMENT
18 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
L a \nceputul lunii noiembrie a avut loc, la Bucure[ti, prima Conferin]`prima Conferin]`prima Conferin]`prima Conferin]`prima Conferin]`
Na]ional` de Medicin` Na]ional` de Medicin` Na]ional` de Medicin` Na]ional` de Medicin` Na]ional` de Medicin` Aerospa]ial`, Aerospa]ial`, Aerospa]ial`, Aerospa]ial`, Aerospa]ial`, cu participareinterna]ional`.
Cu acest prilej au fost s`rb`tori]i [i cei 85 de ani85 de ani85 de ani85 de ani85 de anide existen]` ai Institutului Na]ional de Medicin`de existen]` ai Institutului Na]ional de Medicin`de existen]` ai Institutului Na]ional de Medicin`de existen]` ai Institutului Na]ional de Medicin`de existen]` ai Institutului Na]ional de Medicin`Aeronautic` [i Spa]ial` „General doctor aviatorAeronautic` [i Spa]ial` „General doctor aviatorAeronautic` [i Spa]ial` „General doctor aviatorAeronautic` [i Spa]ial` „General doctor aviatorAeronautic` [i Spa]ial` „General doctor aviatorVVVVVictor ictor ictor ictor ictor Anastasiu”, Anastasiu”, Anastasiu”, Anastasiu”, Anastasiu”, \n acest scop fiind emise oplachet` omagial` [i o insign`.
A[a cum s-a ar`tat [i \n Cuv#ntul de deschidererostit de pre[edintele Societ`]ii de Medicin`Aeronautic` din Rom#nia [i comandant al Institutului,colonel conf. univcolonel conf. univcolonel conf. univcolonel conf. univcolonel conf. univ. medic Marian Macri,. medic Marian Macri,. medic Marian Macri,. medic Marian Macri,. medic Marian Macri, \n august1920, ministrul de r`zboi, generalul Ion R`[canu, asemnat Decizia Ministerial` nr. 466 care consfin]ea\nfiin]area Centrului Medical Centrului Medical Centrului Medical Centrului Medical Centrului Medical Aeronautic. Aeronautic. Aeronautic. Aeronautic. Aeronautic. Decizia afost determinat`, pe de o parte, de experien]aacumulat` de medicina militar` \n primul r`zboimondial, \n care Armata Rom#n` a folosit pentru primadat` dirijabilele \n misiuni de observare-cercetare [iavioanele de lupt`. Pe de alt` parte, un rol hot`r#torl-a avut [i afirmarea unei personalit`]i [tiin]ificeextraordinare, generalul doctor aviator Vgeneralul doctor aviator Vgeneralul doctor aviator Vgeneralul doctor aviator Vgeneralul doctor aviator VictorictorictorictorictorAnastasiu,Anastasiu,Anastasiu,Anastasiu,Anastasiu, \ntemeietorul de fapt al medicineiaeronautice \n Rom#nia [i cel care a fost al doileamedic \n lume de]in`tor al brevetelor de pilot peavioane de lupt`.
Constituirea Centrului Medical Centrului Medical Centrului Medical Centrului Medical Centrului Medical Aeronautic, Aeronautic, Aeronautic, Aeronautic, Aeronautic, apatra institu]ie cu acest profil \n Europa \n acea epoc`,a permis o serie de studii [i cercet`ri asuprapersonalului navigant, precum [i observarea unorparametri fiziologici, \nainte [i dup` zbor. Rezultatelemuncii de pionierat ale unor oameni d`rui]i profesieinu au \nt#rziat s` fie recunoscute pe planinterna]ional. Ca urmare, \n anul 1922, s-a acordatCentrului Medical Aeronautic dreptul de a eliberacertificate interna]ionale de aptitudine medical` \ntoate ]`rile membre ale Ligii Na]iunilor. Datele [iconcluziile studiilor [i experimentelor desf`[urate aufost ulterior prezentate la Congresele Interna]ionalede Naviga]ie Aerian` de la Bruxelles (1925), Roma(1927), Haga (1930).
O dat` cu declan[area celui de-al doilea r`zboimondial au crescut sarcinile [i responsabilit`]ilespeciali[tilor din acest domeniu. Astfel, \n anul 1940a fost \nfiin]at`, la Bucure[ti, prima Escadril` Sanitar`,av#nd \n dotare 5 avioane de diferite tipuri [i \ncadrat`cu 8 pilo]i, medici, sanitari [i personal tehnic. Aceast`escadril`, condus` de locotenent-colonelul locotenent-colonelul locotenent-colonelul locotenent-colonelul locotenent-colonelul ApostolApostolApostolApostolApostolOdiseu,Odiseu,Odiseu,Odiseu,Odiseu, a avut un rol deosebit \n salvarea multor vie]i
\n campaniile armatei rom#ne din cel de-al doilear`zboi mondial.
Chiar [i \n condi]iile vitrege ale r`zboiului,speciali[tii centrului [i-au continuat activitatea \ndiverse loca]ii [i au elaborat, la \nceputul anului 1942,un document privind Condi]iile psihofiziologiceCondi]iile psihofiziologiceCondi]iile psihofiziologiceCondi]iile psihofiziologiceCondi]iile psihofiziologicepentru recrutarea [i selec]ionarea personaluluipentru recrutarea [i selec]ionarea personaluluipentru recrutarea [i selec]ionarea personaluluipentru recrutarea [i selec]ionarea personaluluipentru recrutarea [i selec]ionarea personalului
MANIFESTARE{TIIN}IFIC~DE PRESTIGIULA INMAS
aeronavigant, aeronavigant, aeronavigant, aeronavigant, aeronavigant, acesta constituind un adev`ratprecursor al normelor [i standardelor medicale de azi.
Dup` r`zboi, noile aparate din dotarea avia]ieimilitare rom#ne, pe de o parte, [i \nfiin]area CompanieiNa]ionale de Avia]ie TAROM, pe de alt` parte, au impusperfec]ionarea metodelor de selec]ie [i expertiz` [icre[terea num`rului de speciali[ti, av#nd \n vedere c`acest serviciu medical specializat trebuia acordat at#tmilitarilor, c#t [i civililor – lucru valabil p#n` \n prezent.
Toate aceste c`ut`ri [i realiz`ri au permis caspeciali[tii din Centrul de Medicin` Aeronautic` s`efectueze selec]ia medical` [i psihologic` a celor doicosmonau]i rom#ni Dumitru PrunariuDumitru PrunariuDumitru PrunariuDumitru PrunariuDumitru Prunariu [i DumitruDumitruDumitruDumitruDumitruDediu.Dediu.Dediu.Dediu.Dediu. Cel dint#i, prezent la Conferin]`, a efectuatzborul spa]ial din mai 1980. Cu aceast` ocazie s-auelaborat experimentele biomedicale [i psihologiceMiocard, Rheo, Imunitatea [i Informa]ia,Miocard, Rheo, Imunitatea [i Informa]ia,Miocard, Rheo, Imunitatea [i Informa]ia,Miocard, Rheo, Imunitatea [i Informa]ia,Miocard, Rheo, Imunitatea [i Informa]ia, care aufost realizate integral pe timpul zborului spa]ial [i aucontribuit la \ndeplinirea cu succes a misiunii spa]ialea cosmonautului rom#n, marc#nd o nou` etap` istoric`\n istoria medicinei aeronautice rom#ne: medicinaspa]ial`.
Un alt moment important \n istoria Institutului \lconstituie anul 1994, c#ndCentrul de Medicin` Aeronautic`a devenit Institut.
Mai trebuie remarcat c` \nanul 1992 a fost \nfiin]at`Societatea de Medicin` Societatea de Medicin` Societatea de Medicin` Societatea de Medicin` Societatea de Medicin` Aero-Aero-Aero-Aero-Aero-nautic` din Rom#nia, nautic` din Rom#nia, nautic` din Rom#nia, nautic` din Rom#nia, nautic` din Rom#nia, iar din1998 aceasta editeaz` trimestrial„Revista de medicin` [i psihologieaeronautic`“ [i organizeaz`anual, \n luna noiembrie, “Sesi-unea de Comunic`ri {tiin]ifice deMedicin` [i Psihologie Aero-nautic`”. Din anul 2000, Institutula devenit Institut Na]ional, acunoscut importante moderniz`ri
\n plan structural [i procedural, [i-a l`rgit [i aprofundataria cercet`rii [tiin]ifice, a trecut la organizareaperfec]ion`rii post-universitare \n domeniul medicineiaeronautice, a crescut exigen]a fa]` de actul medical.
Din iulie 2005 a fost recunoscut, prin Hot`r#re deGuvern, Centru de Excelen]` pentru Activit`]i Medicale,o unitate reprezentativ` a medicinei rom#ne[ti.
La cea de-a 85-a aniversare, Institutul Na]ionalInstitutul Na]ionalInstitutul Na]ionalInstitutul Na]ionalInstitutul Na]ionalde Medicin` de Medicin` de Medicin` de Medicin` de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`, Aeronautic` [i Spa]ial`, Aeronautic` [i Spa]ial`, Aeronautic` [i Spa]ial`, Aeronautic` [i Spa]ial`, institu]ieunicat \n Rom#nia, cu rol important \n dezvoltareaavia]iei [i mai ales a securit`]ii zborului [i altoractivit`]i aeronautice, se constituie \ntr-un patrimoniuistoric pentru armat`.
Dovad` [i prezen]a unor \nalte personalit`]i laacest prestigios eveniment.
S-a transmis Conferin]ei salutul drdrdrdrdr. Silvio. Silvio. Silvio. Silvio. SilvioFinkelstein, Finkelstein, Finkelstein, Finkelstein, Finkelstein, ex-pre[edinte al AcademieiInterna]ionale de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`.
De asemenea, au prezentat mesaje directorulAvia]iei Civile, comandor (r) ing. Dan comandor (r) ing. Dan comandor (r) ing. Dan comandor (r) ing. Dan comandor (r) ing. Dan Andrei, acad.Andrei, acad.Andrei, acad.Andrei, acad.Andrei, acad.prof. drprof. drprof. drprof. drprof. dr. V. V. V. V. Victor Victor Victor Victor Victor Voicu, oicu, oicu, oicu, oicu, secretar general al AcademieiRom#ne, general-locotenent Gheorghe Catrina,general-locotenent Gheorghe Catrina,general-locotenent Gheorghe Catrina,general-locotenent Gheorghe Catrina,general-locotenent Gheorghe Catrina,[eful Statului Major al For]elor Aeriene, care aapreciat \n mod cu totul [i cu totul deosebit respectul[i stima de care se bucur` \n r#ndul personaluluiaeronavigant valorosul corp de cadre al Institutului,a c`rui istorie se suprapune cu istoria Avia]iei Militare.Liderul Statului Major al For]elor Aeriene a apreciatcontribu]ia Institutului privind luarea celor mai bunehot`r#ri de c`tre factorii de decizie, astfel \nc#t zboruls` se desf`[oare f`r` premise [i evenimente de zbor.
Transmi]#nd salutul [i ur`rile conduceriiMinisterului Ap`r`rii Na]ionale, inginerul Ioan Ion,inginerul Ioan Ion,inginerul Ioan Ion,inginerul Ioan Ion,inginerul Ioan Ion,secretar de stat [i [ef al Departamentului pentruArmamente, a dat citire Decretului semnat depre[edintele Traian B`sescu prin care, pentrurezultatele excelente ob]inute de c`tre INMAS, cuprilejul anivers`rii a 85 de ani de existen]`, i seconfer` Ordinul „Meritul Sanitar”.Ordinul „Meritul Sanitar”.Ordinul „Meritul Sanitar”.Ordinul „Meritul Sanitar”.Ordinul „Meritul Sanitar”.
La lucr`rile Conferin]ei au participat [i auprezentat comunic`ri, delega]ii din Bulgaria, Belgia,Olanda, SUA, Slovenia, Turcia, Republica Moldova,Suedia.
Tematica abordat` a \mbr`]i[at toate domeniileprincipale ale medicinei, psihologiei aeronautice [ispa]iale, fiind prezentat` la un \nalt nivel [tiin]ific,fapt pentru care, oaspe]ii de peste hotare au avutcuvinte de \nalt` apreciere la adresa manifest`riiorganizate de Institutul Na]ional de Medicin`Aeronautic` [i Spa]ial`.
Comandor (r) PETRE B@N~
EXERCI}IU
19CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
|n perioada 26 – 30 octombrieanul curent, la Baza Aerian`de la Fete[ti, s-a desf`[urat
exerci]iul aerian “{oimul 2005”, cuparticiparea efectivelor Escadrilelor904 [i 905 elicoptere, care aubeneficiat de suportul Batalionuluilogistic al Bazei 90 Aeriene.
Planificat de serviciul opera]ii alcomandamentului Bazei 90, exerci-]iul a urm`rit perfec]ionarea deprin-derilor necesare personalului(pilo]i, personal tehnic [i auxiliar)\n cadrul sus]inerii ac]iunilorescadrilei de elicoptere multirol, caparte a componentei aeriene a unuicomandament opera]ional \ntrunit.
La exerci]iu au participat 4elicoptere IAR 330 SOCAT, 90 demilitari apar]in#nd celor dou`escadrile, autospeciale pentru ali-mentarea aeronavelor, un punct deconducere zbor mobil, dislocat \npoligonul Sm#rdan [i, \n premier`,un modul de transmisiuni CIS(communication information sys-tem), localizat la Baza Fete[ti.
“Credem c` toate elementeleconstitutive ale deta[amentului delucru participant la exerci]iu [i-auadus partea lor de contribu]ie laatingerea scopului acestuia, [ianume instruirea personaluluiescadrilelor de elicoptere multirolpentru preg`tirea [i executareadisloc`rii [i a tragerilor de lupt`\mpotriva trupelor terestre, pefondul execut`rii misiunilor de
sprijin aerian apropiat. Doresc s`mul]umesc [i pe aceast` cale,tuturor participan]ilor, pentru pro-fesionalismul de care au dat dovad`,contribuind la succesul acestuiexerci]iu”, ne-a declarat conduc`-torul de zbor, locotenent-comanlocotenent-comanlocotenent-comanlocotenent-comanlocotenent-coman-----dorul Marius Dumitrudorul Marius Dumitrudorul Marius Dumitrudorul Marius Dumitrudorul Marius Dumitru.
|n cadrul exerci]iului s-au exe-cutat misiuni de patrulare, derecunoa[tere aerian`, de c`utare [isalvare, de sprijin aerian, precum [i[edin]e de tragere cu armamentuldin dotarea elicopterelor, \n diversefaze ale zborului (picaj, sub plafon,lin etc).
“De[i preg`tirea intens` [iexerci]iile repetate \n s`lile simula-toarelor de zbor \]i dau impresia c`po]i face fa]` oric`ror tipuri demisiuni, \n momentul \n care realita-tea te love[te \n plin, adrenalinacre[te la cote foarte mari, iaremo]iile fac ca sim]urile s` fie\ncordate la maxim. Abia acum sev`d rezultatele preg`tirii asidue, abiaacum apare mul]umirea [i satisfac]iareg`sirii \n \mplinirea visurilorperene ale carierei unui pilot. Sigurc` tehnologia ne ajut` enorm,calculul balistic efectuat de c`trecomputerul de bord ne coodoneaz`c`tre ]inte mult mai repede [i maiu[or, \ns`, elemente cum ar fidecibelii produ[i de motor sauv#ntul care bate din fa]` cu peste 50de km/or`, transform` zborul [itragerea \n condi]ii reale “eveni-
mente speciale, la care am dori s`particip`m c#t mai des”, ne-adeclarat locotenentul Marcel Pre-locotenentul Marcel Pre-locotenentul Marcel Pre-locotenentul Marcel Pre-locotenentul Marcel Pre-descudescudescudescudescu, c`ruia acest exerci]iu i-aoferit posibilitatea de a-[i demons-tra, \n premier`, puterea de adap-tare la condi]iile de lupt`.
Un alt element important \nreu[ita exerci]iului l-a constituit pre-zen]a modulului CIS, modul dedicatescadrilelor dislocate, c`rora leofer` posibilitatea prelucr`rii [itransmiterii de date [i informa]ii \ntimp real, prin sistem telefonic,sistem internet-intranet, leg`turiradio sol-aer [i leg`turi prin satelit.Demn de remarcat este faptul c`modulele CIS [i-a dovedit pe deplineficien]a \n rezolvarea problemelorap`rute \n contextul tactic alexerci]iului.
Reu[ita exerci]iului, \nt`rit` demul]umirile adresate participan]ilorde generalul de flotil` aerian` Iongeneralul de flotil` aerian` Iongeneralul de flotil` aerian` Iongeneralul de flotil` aerian` Iongeneralul de flotil` aerian` Ion{tefan{tefan{tefan{tefan{tefan, reprezentantul StatuluiMajor al For]elor Aeriene, \ndeamn`la continuarea procesului de pre-g`tire profesional`, cu prec`dereprin planificarea [i executarea unoractivit`]i similare de transpunere aelementelor calculate, din situa]iilesimulate, la fervoarea misiunilorexecutate \n condi]iile reale delupt`.
Plutonier-majorSORIN S~FTOIU
{OIMUL 2005{OIMUL 2005
MISIUNEA “ALTHEA”
20 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
Zbor sub linia demir`...
Zborul \n teren necunoscut este greu.Executat cel mai adesea la joas` \n`l]ime,cu aparatul de zbor intrat ca „]int`“ \n „c`-tarea” oric`rei arme din miile r`mase \nc`asupra popula]iei ori combatan]ilor demo-biliza]i, urm#nd firul v`ilor ori [erpuireac`ilor de comunica]ii, alunec#nd pe pov#r-ni[uri l#ng` care versan]ii par „creste \ntin-se p#n` la cer”, zborul elicopteri[tilor devi-
|ndat` se \mpline[te anul de zilede c#nd For]ele Aeriene Rom#ne,
prin deta[amentele „ALPHA” [iapoi „BRAVO”, au decolat spre un
teatru de ac]iuni militareneconven]ionale, deasupra unui
teritoriu pe care mai multe etnii \[iconsum` tensiunile interne,
gener#nd pericole poten]iale, celmai adesea nu foarte clar precizate.
}ara, m`cinat` de lupt`, poart`semnele r`zboiului peste tot: \n
infrastructur`, asupra mediului [i\ntre oameni. |n aceste condi]ii,
men]inerea siguran]ei [i stabilit`]iidevine misiunea de c`p`t#i a
for]elor EUFOR aflate \n Bosnia-Her]egovina sub egida Uniunii
Europene. Iar elicopterele IAR-330Puma SOCAT din Baza Aerian`
Otopeni, au reprezentat, pe toat`perioada anului 2005, semnul
credibilit`]ii opera]iunii „Althea” –prima misiune \n teatrul de opera]ii
a For]elor Aeriene Rom#ne, dup`cel de-al doilea r`zboi mondial.Patru aeronave [i oamenii lor.
Toate [i to]i sub numele [i\nsemnele Rom#niei, pe acel petic
de „p`m#nt rom#nesc” c#t posturilede pilotaj [i podeaua elicopterului.
C#t o respira]ie. C#t un zbor.
“PÃMÂNT ROMÂNESC”PE CERUL DIN BOSNIA-HER}EGOVINA
ne solicitant [i chiar periculos. Cablurilede \nalt` tensiune, turnurile nesemnalizate,lipsa unui punct din teren adecvat uneiateriz`ri de urgen]` fac din misiunile dezbor \n condi]ii meteorologice grele saunoaptea adev`rate provoc`ri, solicit#ndechipajului preg`tire special`, concentrareexcep]ional` [i antrenament \n condi]iisimilare ori apropiate, t`rie [i curaj, toategestionate impecabil sub echilibrul dat decondi]ia omului de la man[`, pilotul militar.„Trebuie s` te adaptezi oric`rei situa]ii, s`
Deta[amentul “Alpha” – photo family
MISIUNEA “ALTHEA”
21CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
]ii permanent cont de cantitatea decombustibil, s` alegi cu grij` locul deaterizare, astfel \nc#t s` ajungi ladestina]ie \n deplin` siguran]`“ – loco-tenent-comandor Cristian Ciochin`,loc]iitorul comandantului deta[amen-tului „ALPHA”.
Deta[amentul “Bravo” – gata de misiune
C`pitan-comandorDUMITRU BERBUNSCHI
IAR-330 SOCAT, un simbol puternic [i robust al EUFOR \n misiunea “Althea”
Nici un zbor nuseam`n` cu altul?Interoga]ia reporterului este doar un
prilej de a r`spunde tot at#tor \ncerc`ri lacare sunt supu[i pilo]ii aeronavelor noastredintr-un teatru de opera]ii. Acolo, pe cerulfierbinte al \ncle[t`rilor cu adev`ratr`zboinice, nimic din zborul „la pace”, cu„pilo]i de salon” [i proceduri standardizatenu mai este de g`sit. Afli sus condi]iinemai\nt#lnite, trebuie s` ra]ionezi rapid[i eficient, comandant de echipaj fiind ho-t`r`[ti limpede [i soarta celorlal]i,apreciind totodat`, eficien]a [i oportuni-tatea misiunii. „Vremea este foarteschimb`toare iar plafonul de zbor estefoarte sc`zut. De aceea, fiecare misiunereprezint` o adev`rat` provocare” –locotenent-comandor Marius Dumitru,instructor securitate zbor.
Adaptabilitatea [i prevederea suntatributele curente. Mediu rapid schim-b`tor [i misiuni neplanificate din timp, celmai des interven]ii de urgen]`, unde via]aomului at#rn` de un zbor, flexibilitate \nhot`r#ri [i t`ria de a aborda misiuni greledeasupra unui teren fr`m#ntat [i dificil,
sunt doar c#teva „puncte obligatorii” decunoa[tere din arsenalul de inteligen]` alprofesioni[tilor adev`ra]i. Informa]iisumare privind misiunea, posibilitateaschimb`rii acesteia \n timpul zborului,exploatarea aparatelor de zbor lacapacitatea lor maxim`, iar a oamenilor la
limita just` a posibilit`]ilor fire[ti,reprezint` doar c#teva dintre caracteris-ticile unei misiuni \ntr-un teatru de opera]ii.„Echipajele rom#ne[ti au \ndeplinit foartemulte misiuni [i, de fiecare dat`, au doveditpricepere, \ndem#nare [i flexibilitate. Fiec` au executat misiuni de salvare, detransport sau \mpotriva crimei organizate,rom#nii le-au \ndeplinit, de fiecare dat`, cusucces. Doar profesioni[tii pot executamisiuni de genul celor executate de c`trepilo]ii rom#ni” – general de brigad` IanLiles, comandantul For]ei Multina]ionalede Interven]ie Nord-Vest.
Facilit`]i [iacredit`ri
„El icopterul rom#nesc IAR-330SOCAT, cu un sistem de naviga]ieperformant [i actual, posibilit`]i deobservare-c`utare foarte bune, bine\narmat [i capabil s` transporte trupe,semnif ic#nd [ i degaj#nd for]` ,credibilitate [i operativitate, reprezint`aici, \n Bosnia-Her]egovina, un simbolputernic [ i robust a l EUFOR” –
general-maior A. David Leakey,comandantul EUFOR.
„Fie iau autobuzul, fie zbor cuelicopterul SOCAT, mi-e tot una. Este unzbor u[or. De c#te ori am plecat \n misiunecu acest elicopter, am fost impresionat dec#t de bine s-a comportat, indiferent dezona \n care a zburat” – c`pitan C.H.Versteegen, comandantul Poli]iei Militarea For]ei Multina]ionale de Interven]ieNord-Vest.
C`li]i sub zodiar`zboiului
Oamenii...Ca pilot, \]i „vine” bine s` minimalizezi
pericolul ca s` po]i urca pe cer. Ca s` zbori.Nu-i vorba de team`. Este tocmaiacceptarea ei.
|n misiuni deasupra teritoriilor cuprinsede arderea conflictelor, nu sunt zboruri derutin`, banalizate prin repetabilitate [i„uzate” de vreme. De la pasul \n afaracaz`rmii [i p#n` la ultima r`scolire a aeruluide pala portant` \nainte de oprire, totul este„ie[ire la inamic”. Necunoscut exact, deciamenin]`tor, posibil ascuns [i cel mai desperfid, „inamicul” este cu tine. |i sim]i suflulfierbinte \n ceaf`, iar de jur \mprejur...necunoscutul.
Decola]i \n condi]iile de zbor aleultimelor patru anotimpuri \n misiuni decercetare, c`utare-salvare [i evacuare aero-medical`, observare, supraveghere oritransport [i plasare trupe de control [isupraveghere a zonelor fierbin]i, echipa-jele rom#ne[ti [i-au semnat cu faptebrevetele de zbur`tori. {i-au ostoit dorulde cas` [i [i-au odihnit privirea dup` zile [inop]i la Banja Luka, pe semnele rareprimite din ]ar`. |nt#i „Alpha”, apoi„Bravo”, – opera]iunea „Althea” \mpline[teun an. Bun s` fie p#n` la cap`t!
NATO – |N SCHIMBARE
22 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
n perioada care a urmat dup`\ncheierea r`zboiului rece,instruirea \n domeniul limbilor
str`ine – \n special \n ceea ceprive[te \nv`]area limbii engleze,
limba opera]ional` de facto \n cadrulNATO – a devenit din ce \n ce maiimportant` la nivelul for]elor armate.Crearea abilit`]ilor lingvistice \n ]`rilealiate [i partenere NATO, \n contextulnum`rului sporit de opera]ii \nsprijinul p`cii, al extinderii [i al
Considera]ii ale specialistului britanic Mark CrosseyConsidera]ii ale specialistului britanic Mark CrosseyConsidera]ii ale specialistului britanic Mark CrosseyConsidera]ii ale specialistului britanic Mark CrosseyConsidera]ii ale specialistului britanic Mark Crossey,,,,,coordonator de test`ri \n cadrul Programului Limba Englez`coordonator de test`ri \n cadrul Programului Limba Englez`coordonator de test`ri \n cadrul Programului Limba Englez`coordonator de test`ri \n cadrul Programului Limba Englez`coordonator de test`ri \n cadrul Programului Limba Englez`
pentru Men]inerea P`cii, privind importan]a politicii \npentru Men]inerea P`cii, privind importan]a politicii \npentru Men]inerea P`cii, privind importan]a politicii \npentru Men]inerea P`cii, privind importan]a politicii \npentru Men]inerea P`cii, privind importan]a politicii \ndomeniul limbilor str`ine \n cadrul NAdomeniul limbilor str`ine \n cadrul NAdomeniul limbilor str`ine \n cadrul NAdomeniul limbilor str`ine \n cadrul NAdomeniul limbilor str`ine \n cadrul NATTTTTO [i efecteleO [i efecteleO [i efecteleO [i efecteleO [i efectele
acesteia asupra interoperabilit`]ii, pe baza experien]eiacesteia asupra interoperabilit`]ii, pe baza experien]eiacesteia asupra interoperabilit`]ii, pe baza experien]eiacesteia asupra interoperabilit`]ii, pe baza experien]eiacesteia asupra interoperabilit`]ii, pe baza experien]ei]`rilor central [i est europene.]`rilor central [i est europene.]`rilor central [i est europene.]`rilor central [i est europene.]`rilor central [i est europene.
PERFEC}IONAREAINTEROPERABILITÃ}II
LINGVISTICE
PERFEC}IONAREAINTEROPERABILITÃ}II
LINGVISTICE
Considera]ii ale specialistului britanic Mark CrosseyConsidera]ii ale specialistului britanic Mark CrosseyConsidera]ii ale specialistului britanic Mark CrosseyConsidera]ii ale specialistului britanic Mark CrosseyConsidera]ii ale specialistului britanic Mark Crossey,,,,,coordonator de test`ri \n cadrul Programului Limba Englez`coordonator de test`ri \n cadrul Programului Limba Englez`coordonator de test`ri \n cadrul Programului Limba Englez`coordonator de test`ri \n cadrul Programului Limba Englez`coordonator de test`ri \n cadrul Programului Limba Englez`
pentru Men]inerea P`cii, privind importan]a politicii \npentru Men]inerea P`cii, privind importan]a politicii \npentru Men]inerea P`cii, privind importan]a politicii \npentru Men]inerea P`cii, privind importan]a politicii \npentru Men]inerea P`cii, privind importan]a politicii \ndomeniul limbilor str`ine \n cadrul NAdomeniul limbilor str`ine \n cadrul NAdomeniul limbilor str`ine \n cadrul NAdomeniul limbilor str`ine \n cadrul NAdomeniul limbilor str`ine \n cadrul NATTTTTO [i efecteleO [i efecteleO [i efecteleO [i efecteleO [i efectele
acesteia asupra interoperabilit`]ii, pe baza experien]eiacesteia asupra interoperabilit`]ii, pe baza experien]eiacesteia asupra interoperabilit`]ii, pe baza experien]eiacesteia asupra interoperabilit`]ii, pe baza experien]eiacesteia asupra interoperabilit`]ii, pe baza experien]ei]`rilor central [i est europene.]`rilor central [i est europene.]`rilor central [i est europene.]`rilor central [i est europene.]`rilor central [i est europene.
numeroaselor activit`]i de parteneriatale Alian]ei este, \n primul r#nd, oresponsabilitate na]ional`. Totu[i,instruirea \n domeniul limbilor str`inetrebuie s` constituie o preocupare lanivelul conducerii NATO, deoareceinteroperabilitatea lingvistic` este lafel de important` ca orice alt` form`a interoperabilit`]ii, pentru a aveasiguran]a c` ]`rile pot participa efectivla misiunile [i la activit`]ile generaleale Alian]ei.
De[i militarii dintoate for]ele armatealiate beneficiaz` deprograme de \nv`]are alimbilor str`ine, nevoiade instruire \n acestdomeniu este acut` \nspecial \n fostele ]`rimembre ale Tratatuluide la Var[ovia, unde, \nmod tradi]ional, cet`-]enii [i militarii nu auavut acelea[i oportu-nit`]i ca \n Europa Occi-dental` pentru a \nv`]a[i practica limba engle-z`. Drept urmare, orga-
niza]ii precum Institutul de LimbiStr`ine al Ap`r`rii, din SUA, [iConsiliul Britanic, prin intermediulProgramului Limba Englez` pentruMen]inerea P`cii, au ac]ionat \nvederea \mbun`t`]irii abilit`]ilorlingvistice \n poten]ialele ]`ri membre[i ]`rile partenere, \ncep#nd de lamijlocul ultimului deceniu al secoluluitrecut.
Provoc`rile cu care se confrunt`astfel de organiza]ii \n Europa Central`[i de Est sunt generate de nivelulsc`zut de la care \ncep studiul mul]imilitari. Mai mult chiar, aceast`situa]ie a fost amplificat` deseori deo abordare a instruirii „axat` la v#rf”,mo[tenit` din era filosofiei sovietice,conform c`reia eforturile trebuiau s`se concentreze asupra ofi]erilorsuperiori, \n detrimentul celorlal]imilitari.
Din cauza unor motive u[or de\n]eles, s-a dovedit c` structurilor deinstruire din ministerele ap`r`rii le-afost greu s` schimbe acest mod deg#ndire \n ritmul extrem de rapidsolicitat de NATO. Drept urmare, celorafla]i la un stadiu avansat al carierei
|
NATO – |N SCHIMBARE
23CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
lor li s-a cerut deseori s`-[i formezeabilit`]i complexe, total noi, \ntr-uninterval de timp stabilit \n modnerealist. Mul]i militari au fost trimi[ila cursuri de limbi str`ine lungi [icostisitoare, care durau uneori doi ani,departe de locurile lor de munc`.Totu[i, datorit` v#rstei pe care oaveau, progresele erau de multe orilente [i dezam`gitoare pentrusponsori. Mai mult dec#t at#t, reformasistemului de testare \n domeniullimbilor str`ine \n aceste ]`ri a condusla apari]ia unor probleme politice. |ntimp ce \n „vremurile trecute” testelede limb`, \n special cele pentru ofi]eriisuperiori, erau considerate drept osimpl` formalitate, acest proces adevenit \ntre timp din ce \n ce mairiguros.
|ntr-adev`r, au existat cazuri, [i nupu]ine, \n care generali care auparticipat la examin`rile desf`[urateconform Acordului de Standardizarea Limbii Engleze al NATO, a[a numitul„STANAG”, nu au reu[it s` \ndepli-neasc` nici m`car baremele minimela cele patru deprinderi evaluate.Pentru a respecta \ntregul adev`r,trebuie de asemenea spus c` uniiofi]eri superiori au f`cut progreseremarcabile la limba englez` [i c` uniidintre ace[tia au ocupat, \ntre timp,func]ii de [ef de stat major \nstructurile Alian]ei. Cu toate acestea,privind \n urm`, accentul pe asigu-rarea instruirii lingvistice a ofi]erilor
superiori s-a dovedit dublu contra-productiv`, ca urmare a reducerilormasive care au avut loc \n aceea[iperioad` de timp. Deoarece corpulofi]erilor era dispropor]ionat de mare\n armatele statelor membre ale
Tratatului de la Var[ovia,mul]i dintre cei care aubeneficiat de instruirea\n domeniul limbilorstr`ine au fost ulteriordisponibiliza]i.
De asemenea, auexistat [i alte probleme.|n anumite situa]i i ,cerin]ele \n domeniullimbilor str`ine pentruocuparea unor posturiau fost stabilite f`r` osuficient` analiz` prea-labil`. Acest fapt agenerat probleme privind \ncadrareaposturilor datorit` cerin]elor lingvis-tice stabilite \n mod nerealist – cumar fi desemnarea \n pozi]ii \nalte aofi]erilor superiori care aveau abilit`]ilingvistice sc`zute, sau invers. |nplus, aceast` situa]ie a contribuit \nmod direct la demoralizarea [ip`r`sirea armatei de c`tre o parte apersonalului de calitate, \n c#tevastate aflate \n procesul ader`rii laNATO.
O problem` suplimentar` esteaceea a \n]elegerii diferite a nivelului„profesional” al cuno[tin]elor \ndomeniul limbilor str`ine, situa]ieamplificat` de diferen]ele culturale \ntestarea abilit`]ilor lingvistice. Acestfapt a generat mari dificult`]i \najungerea la un acord privindpersoanele ale c`ror cuno[tin]elingvistice sunt „\ndeajuns de bune”
pentru o anumit` func]ie. La acesteaspecte s-a ad`ugat stereotipiasentimentului c` anumite ]`ri prezint`candida]i cu abilit`]i lingvisticeinferioare. |n unele ]`ri, acceptareacertificatelor eliberate cu un num`r de
ani \n urm`, \n locul test`rii imediat\naintea plec`rii \n misiune, a condusla acutizarea acestei situa]ii. |n c#tevastate partenere exista de asemenea,o lips` de profesori de limbi str`inecompeten]i, de obicei ca urmare ainsuficientei finan]`ri pentru atragereaunui personal mai bine calificat.
Opera]iile\n sprijinul pãciiNevoia pentru asigurarea unei
comunic`ri reale este deosebit deacut` \n opera]iile \n sprijinul p`cii,unde confuziile de natur` lingvistic`risc` s` genereze gre[eli, care pot, \ncel mai defavorabil caz, s` produc`pierderi de vie]i omene[ti. P#n` \nprezent, se pare c` dificult`]ilelingvistice au contribuit la expunereamilitarilor la situa]ii jenante [i chiarpericuloase, dar c` nu au cauzat nicio victim`. Totu[i, acest lucru nutrebuie privit ca un motiv pentru a necomplace \n aceast` situa]ie.
De[i abilit`]ile lingvistice alefor]elor dislocate \n misiuni \n sprijinulp`cii sunt, \n general, suficientepentru sarcinile pe care urmeaz` s`le \ndeplineasc`, unele ]`ri au ar`tatc` dificult`]ile \nt#mpinate \nasigurarea unei expertize lingvisticecorespunz`toare le-a \mpiedicat s`ac]ioneze cu eficien]` maxim`.Situa]ia se complic` [i mai mult \nopera]iile \n sprijinul p`cii \ncadratecu prea mul]i ofi]eri superiori care faceforturi mari pentru a folosi corectlimba englez`. Iar dac` unii ofi]erisuperiori au dificult`]i \n folosirealimbii engleze, situa]ia este de obiceimult mai rea \n cazul gradelorinferioare. Exist` chiar cazuri desubofi]eri care nu au parcurs nici unfel de instruire formal` \n limbaenglez`.
O alt` dificultate des \nt#lnit` \nopera]iile \n sprijinul p`cii de cei carenu sunt vorbitori nativi de englez`
NATO – |N SCHIMBARE
24 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
este reprezentat` de accenteleregionale puternice ale vorbitorilornativi cu care lucreaz`. |ntr-adev`r,mul]i au semnalat \nt#mpinarea maimultor probleme \n \n]elegereaenglezei vorbitorilor nativi, pl#n-g#ndu-se de faptul c` ace[tia nu suntdeloc instrui]i pentru a-[i modificalimbajul atunci c#nd au de a face cucolegii lor, a c`ror limb` matern` nueste engleza. Cu alte cuvinte,vorbitorii nativi con[tientizeaz` rareorifaptul c` limba de lucru comun` \nmisiunile \n sprijinul p`cii este englezainterna]ional`, [i nu propria lorversiune a acestei limbi.
Ca parte a Programului LimbaEnglez` pentru Men]inerea P`cii,Consiliul Britanic a desf`[urat oactivitate de cercetare \n r#ndulpersonalului din comandamenteleNATO. Deoarece num`rulcelor implica]i a fost relativsc`zut, rezultatele nu sunt\n nici un caz definitive [i audoar valoarea unor impresii.Totu[i, acestea par s` indicec` este posibil ca delega]iileformate din vorbitori non-nativi s` fie dezavantajate,datori t` perceperi i uneilipse a abilit`]ilor lingvisticea acestora.
Dezavantajele se mani-fest` \n multe feluri. |n unelecazuri, atunci c#nd grupurilede lucru sunt formate \nvederea rezolv`ri i unorsarcini importante, sau c#nd sarcinicomplexe sunt repartizate \n modindividual, vorbitorii nativi ar puteafi prefera]i. Astfel, vorbitorii non-nativi ar putea fi elimina]i de laparticiparea la procesele-cheie. |nalte cazuri, vorbitorii non-nativi cu
func]ii \nalte ar putea promova lucr`ride calitate inferioar` \n l imbaenglez`, elaborate de membrii cufunc]ii mici \n cadrul delega]iei,deoarece nu le pot \n]elege \ntotalitate, diminu#nd respectulvorbitori lor non-nativi \n ochiivorbitorilor nativi. Pentru motive deordin lingvistic, vorbitorii nativi arputea fi de asemenea, prefera]i caprime puncte de contact \n cadrulunui oficiu, cre#nd astfel involuntarimpresia unei „discrimin`ri culturale”[i submin#nd sentimentul valoriiproprii \n r#ndul vorbitorilor non-nativi. Implica]iile politice ale acesteisitua]ii sunt evidente. Percepereaunei sl`biciuni \n privin]a limbii engle-ze poate reduce \n mod directinfluen]a delega]iilor na]ionale.
Unul dintre motivele neajun-
surilor lingvistice evidente este lipsarelevan]ei tipului de limb` \nv`]at`\n ]ara de origine \naintea trimiteriila post. De exemplu, \n timp cemulte cursuri militare de englez`pun accent pe „Engleza American`Standard” sau „Engleza Britanic`
Standard”, realitatea este c` \n multefunc]ii activitatea se desf`[oar` \nconexiune cu al]i vorbitori, a c`rorlimb` matern` nu este engleza.Limba vorbit` difer` [i ar putea fidescris` cel mai bine ca „EnglezaInterna]ional` Profesional`“.
Un alt exemplu al decalajuluidintre limba din [coal` [i cea utilizat`\n practic` este tendin]a persistent`\n unele ]`ri de a preda o form` maicur#nd academic` de englez`. Acestaeste \n special cazul \n ceea ceprive[te scrisul. Studiul ConsiliuluiBritanic a ar`tat c`, de cele mai multeori documentele elaborate la Coman-damentul Suprem al Puterilor Aliatedin Europa (SHAPE) constau \n textescurte – memorandumuri, note, scurteemail-uri. Cu toate acestea, uneleprograme de limb` nu au fostpromovate de studen]ii care la finalulcursurilor nu au reu[it s` scrie eseuridetaliate [i lungi. Se pare c` percep-]iile a ceea ce ar trebui s` constituie„engleza militar`“ sunt problematice.De[i cerin]ele de utilizare a limbiiengleze la SHAPE sunt similare, \ntr-omare m`sur`, cu cele ale „englezei deafaceri”, respectiv compunerea descrisori scurte, folosirea telefonului [istabilirea de \nt#lniri, aceast` realitateeste deseori insuficient reflectat` \nalc`tuirea cursului. Cu toate c`situa]ia se \mbun`t`]e[te \n prezent,ca urmare a introducerii unor manualede curs pentru engleza militar`, noi[i bine fundamentate din punct devedere [tiin]ific, o idee mai cur#ndstereotip` despre ceea ce constituie„engleza militar`“ prevaleaz` \nanumite institu]ii.
Progreselerealizate
De[i unele aspecte alepoliticii \n sfera limbilorstr`ine au avut efectetraumatice asupra multorministere ale ap`r`rii, au fosttotu[i realizate extrem demulte progrese \n acestdomeniu, \ntr-un timp foartescurt. Aceste realiz`ri sedatoreaz` \ntr-o mare m`sur`faptului c` \nv`]area limbilorstr`ine a fost privit` ca un
element de importan]` deosebit` alintegr`rii \n NATO, \n toate ]`rile aflate\n procesul ader`rii devenind oprioritate. Astfel, a existat o \mbun`-t`]ire substan]ial` constant` de-alungul anilor \n privin]a standardelorpred`rii englezei [i a abilit`]ilor
NATO – |N SCHIMBARE
25CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
lingvistice ale militarilor. |n unele ]`ri,au fost create structuri extrem deeficiente de instruire \n domeniullimbilor str`ine, care sunt acum binedotate, constituind avangarda \ndomeniul cursurilor militare [i alstandardelor de predare. Cei careviziteaz`, de exemplu, Colegiul Balticde Ap`rare, de la Tartu, Estonia, sauAcademia Naval` Polonez`, de laGdynia, nu pot s` nu fie impresiona]i.Cursul de englez` militar` organizatde NATO [i Programul Limba Englez`pentru Men]inerea P`cii, al ConsiliuluiBritanic, au contribuit, \n bun`m`sur`, la succesul instructorilor din]`ri precum Lituania, sau la eficien]aprocesului de instruire a personaluluidin ]`ri ca Suedia [i Fran]a. |ntr-adev`r, problemele r`mase \n noilestate membre tind s` reflecte aspecte
mai generale legate de transformareaarmatelor, de la cele de tip Tratatulde la Var[ovia, la cele de tip NATO.
Cele mai multe dintre cercet`rileprivind \nv`]`m#ntul militar \ndomeniul limbilor str`ine s-auconcentrat pe aderarea la NATO [i peparticiparea la opera]iuni PfP. Totu[i,nu exist` o „grani]` Est-Vest” evident`\n acest domeniu, [i mul]i dintre alia]iimai vechi au indicat existen]a unordificult`]i similare \nt#mpinate \nidentificarea, instruirea [i p`strareamilitarilor cu abilit`]i lingvisticerelevante pentru misiunile inter-na]ionale. Drept urmare, mai trebuief`cute multe pentru ca baza lingvistic`a interoperabilit`]ii s` devin` orealitate [i nu doar un element super-ficial al preg`tirii pentru misiunile \nsprijinul p`cii [i ocuparea func]iilor \ncadrul NATO.
|n pofida importan]ei interopera-bilit`]ii lingvistice, au fost f`cute preapu]ine cercet`ri la nivelul \ntregiiAlian]e \n privin]a limbii actualefolosite \n cadrul misiunilor [i aneajunsurilor manifestate \n acestdomeniu. Abordarea conform c`reia
domeniul lingvistic nu poate ficercetat, deoarece este unul de ordin„politic” sau „cultural” nu poate fi unautil`. |n mod cert, ]`rile au capabilit`]idiferite de a rezolva problemele delimb`, datorit` unor motive de natur`istoric`, cultural`, financiar` [i chiargeografic`. Dar problemele trebuieabordate, deoarece au un impactdirect asupra influen]ei unei ]`ri \ncadrul Alian]ei [i/sau al programuluiParteneriatului pentru Pace [i, drepturmare, asupra profilului politic alorganiza]iei.
Multe state au f`cut eforturiconsiderabile \n domeniul standar-diz`rii test`rii cuno[tin]elor de limb`,cu ajutorul unor agen]ii precumInstitutul de Limbi Str`ine al Ap`r`rii,Programul Limba Englez` pentruMen]inerea P`cii al Consiliului Britanic
[i Biroul pentruC o o p e r a r e aInterna]ional` \nD o m e n i u lLimbilor Str`ine –structura NATOpentru politicainstruirii \n sferalimbilor str`ine. |nplus, se pot des-prinde multe \nv`-]`minte din expe-rien]a noilor alia]i,a ]`rilor aflate \nprocesul ader`rii[i a membrilorPfP. De exemplu,
\n Caucaz, echipe de testare a cu-no[tin]elor lingvistice din Armenia,Azerbaidjan [i Georgia coopereaz` \nvederea clarific`rii cerin]elor asociatenivelurilor standardizate de limb`englez`, bazate pe STANAG-urileNATO, [i a tipului de limb` care ar
trebui predat`. Aceste ]`ri au \n]eles,de asemenea, c` to]i cei carecandideaz` la ob]inerea func]iilorinterna]ionale trebuie testa]i imediat\nainte de plecarea \n misiune,renun]#ndu-se la acceptareacertificatelor eliberate uneori cu ani\n urm`.
Ministerele ap`r`rii au un interesdeosebit s` se asigure c` militarii pecare \ i \mputernicesc pentru areprezenta ]`rile din care provin \nstructurile Alian]ei [i opera]iile con-duse de NATO au abilit`]ile necesare,inclusiv abilit`]i lingvistice reale,pentru sarcinile pe care trebuie s` le\ndeplineasc`. Dar pentru a realizaacest lucru, domeniul lingvistictrebuie s` beneficieze de o directiv`suplimentar` la nivelul Alian]ei,privind at#t cerin]ele c#t [i cele maibune practici. O analiz` total` [icoordonat` a tuturor elementelorpoliticii de instruire \n domeniullimbilor str`ine, cu participarea [i\n]elegerea tuturor statelor intere-sate, este esen]ial` pentru NATO, \nvederea abord`ri i problemelorgenerate de acest aspect. Dac`Alian]a nu va reu[i s` \ndeplineasc`aceast` sarcin`, organiza]ia se vaconfrunta cu problemele cresc#ndeale interoperabilit`]ii, \n timp ce\ncearc` s` se reinventeze pentru aputea aborda provoc`rile desecuritate ale secolului XXI. |n acela[itimp, NATO risc` \n mod inutil s`genereze frustrare [i resentimente \ninteriorul organiza]iei, ca urmare aperceperii unei „discrimin`ri cultu-rale”, care ar putea s` fie \n realitatedoar o simpl` problem` de limb`.S u r s a : w w w . n a t o . i n t / d o c u / r e v i e w / 2 0 0 5 /i s s u e 2 / r o m a n i a n / m a i n . h t m
ALBUM “CER SENIN”
26 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
HA
WK
XXI
ALBUM “CER SENIN”
27CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
Per
form
an]e
:
Vite
za m
axim
` a
rach
etei
.....
......
.. 2,
5 M
ach;
Vite
za m
axim
` a
]inte
lor
ce p
ot fi
ang
ajat
e ...
......
......
......
......
.... 1
.000
m/s
; G
ama
de \n
`l]im
i a ]i
ntel
orce
pot
fi c
omb`
tute
.....
......
......
.....
0,20
– 1
8 km
; D
ista
n]a
max
im`
de a
c]iu
ne ..
......
.....
40 k
m.
Sist
emul
de
rach
ete
sol-a
er c
u ba
za la
sol
HA
WK
(Hom
ing
All
the
Way
Kill
er),
com
bate
, la
med
ie [
ijo
as`
altit
udin
e, ]i
nte
man
evri
ere
[i c
u vi
tez`
mar
e,el
icop
tere
[i
rach
ete
bali
stic
e ta
ctic
e (T
BM
),pe
rmi]#
nd a
ngaj
area
]int
elor
car
e se
apr
opie
sau
car
ese
\n
dep
`rte
az`,
\n
tr-o
gam
` la
rg`
de
vite
zeun
ghiu
lare
.B
ater
ia d
e ra
chet
e so
l-aer
HA
WK
XX
I po
ate
ac]io
na c
a si
stem
ind
epen
dent
sau
int
egra
t \n
tr-o
re]e
a de
ap`
rare
ant
iaer
ian`
, av#
nd p
osib
ilita
tea
dea
prim
i [i t
rans
mite
dat
e de
la/l
a ce
ntru
l pri
ncip
al d
eop
era]
iuni
aer
iene
.St
atel
e m
embr
e N
AT
O c
are
utili
zeaz
` ac
est
sist
em, a
u op
tat
pent
ru i
nteg
rare
a sa
\nt
r-o
tria
d`de
ap`
rare
ant
iaer
ian`
, al
`tur
i de
PA
TR
IOT
[i
SHO
RA
D.
De-
a lu
ngul
tim
pulu
i, si
stem
ul H
AW
K a
fos
tm
odifi
cat
perm
anen
t, pe
ntru
a ]
ine
pasu
l cu
noi
lete
hnol
ogii
digi
tale
. Pro
cesu
l de
mod
erni
zare
a v
izat
,pr
intr
e al
tele
: per
fec]
iona
rea
sist
emul
ui d
e ur
m`r
ire
auto
mat
` a
]int
ei;
posi
bili
tate
a de
tra
nspo
rt a
rach
etel
or p
e la
nsat
or, \
n tim
pul d
epla
s`ri
lor t
actic
e;m
ic[o
rare
a tim
pulu
i ne
cesa
r tr
ansm
iteri
i da
telo
r;si
mpl
ifica
rea
proc
edur
ilor d
e m
ente
nan]
` [i
ope
rare
.
Cen
trul
de
cond
ucer
e a
focu
lui
asig
ur`
cond
ucer
ea a
utom
atiz
at`
a fo
culu
i ba
teri
ei, pr
ecum
[i
leg`
turi
le d
e da
te c
u e[
alon
ul s
uper
ior,
cu
unit`]
ile
\nve
cina
te[i
\nt
re e
lem
ente
le b
ater
iei
Rad
arul
de
ilum
inar
e A
N/M
PQ
-61
asig
ur`
urm
`rir
ea [
i ev
alua
rea
tipu
lui ]int
ei,
prec
um [
i fo
rmar
ea [
i tr
ansm
itere
a se
mna
lelo
rde
ref
erin
]` p
entr
u ra
chet
`
Rad
arul
de
joas
` \n
`l]im
e A
N/M
PQ
-62 C
WA
Ras
igur
` su
prav
eghe
rea
spa]
iulu
i ae
rian
, la
mic
` al
titu
dine
, av
#nd
o ca
paci
tate
foa
rte
bun`
de d
etec
]ie
a ]int
elor
de
dim
ensi
uni m
ici
Pag
ini
real
izat
e d
elo
cote
nen
t S
OR
IN C
HE
RE
CH
E{
Rad
arul
de
desc
oper
ire
AN
/MP
Q-6
4 S
EN
TIN
EL
asig
ur`
supr
aveg
here
a sp
a]iu
lui ae
rian
, la
mar
e \n
`l]im
e,pe
rmi]#n
d ac
hizi
]ia
sim
ulta
n` a
dat
elor
pro
veni
ndde
la
60 d
e ]int
e
Utiliz
atori:
Utiliz
atori:
Utiliz
atori:
Utiliz
atori:
Utiliz
atori:
Italia,
Germ
ania,
Dane
marca
,Sp
ania,
Fran
]a, G
recia,
Sue
dia, I
srael,
Iorda
nia, T
aiwan
, Egip
t, Em
iratel
e Arab
eUn
ite, A
rabia
Saud
it`, J
apon
ia, B
ahrai
n,Sin
gapo
re, C
oree
a de S
ud, T
urcia
[i,
\n cu
r#nd,
Rom#
nia.
FOR}ELE AERIENE |N LUME
28 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
{ase avioane Mirage ce au fostdislocate \n Republica Tadjikistan, pentru aparticipa la opera]iunile antiteroriste grupatesub numele de “Sepentair mission”, s-au\ntors la bazele din Fran]a.
Deta[amentul, compus din trei avioaneMirage 2000D, trei Mirage F1-CR [i dou`aeronave de alimentare \n aer C 135, auaterizat la baza “Charles Monier” de la Istres\n data de 23 noiembrie, dup ̀o perioad ̀detrei luni petrecut̀ \n teatrul de opera]iuni dinAfganistan.
|n cadrul acestor opera]iuni, cele 6aparate au executat peste 400 de misiuni, \ncare au efectuat peste 2.000 de recunoa[teride ]inte, 12 lans r̀i de rachete, 45 de “misiunide intimidare”, cumul#nd peste 730 de orede zbor.
Retragerea face parte din planul dereducere al for]elor franceze \n zon ,̀ conformparteneriatului la opera]iunea “EnduringFreedom”, de la un num`r de 400 de militarila 150.
Sursa: http://www.defense.gouv.fr
Aeronavele Miragese \ntorc acas`
Finlanda a anunþat compania Raytheon System Corporation c` dore[te s`\ncheie un contract \n valoare de 100 de milioane de dolari pentru achizi]ionareaunui num`r de 150 de rachete AIM-9X Sidewinder, 11 rachete de antrenamentAIM-9X de tip “p`pu[`“ [i 40 rachete de antrenament AIM-9X de tip “captive”.
Modelul AIM-9X reprezint` cea mai recent` versiune a rachetelor aer-aer curaz` mic` de ac]iune Sidewinder (SRAAM) [i, totodat`, cel mai avansat modeldin dotarea armatei Statelor Unite ale Americii. Rachetele sunt comparabile, prinperforman]e, cu alte modele din cea de-a patra genera]ie SRAAM, cum ar firachetele israeliene Python 4, cele engleze ASRAAM, nem]e[ti – IRIS-T sauruse[ti – R-73 aka.
Finlanda inten]ioneaz` s` introduc` rachetele AIM-9X \n serviciul flotilei deavioane F/A-18 Hornet, ca parte a programului de dezvoltare pe termen mediu aacestora.
c` dore[te achizi]ionarea unei flotede aparate de transport pentrufor]ele sale aeriene. Aceasta arcon]ine cel pu]in 16 avioane detransport, \n valoare de aproximativ4–5 miliarde de dolari canadieni,
cost care cuprinde [i o asigurare deservice pentru o perioad` de 20 deani.
Noile avioane vor \nlocui cele 13aparate Hercules – caii de b`taie aiavia]iei canadiene – care servescaceast` categorie de for]e, sub diferite
variante, \nc` din anii ’60. Totu[i,p#n` la realizarea acestei opera]iuni,avioanele care execut` \n prezentmisiuni de transport tactic, derealimentare aerian` [i de c`utare [isalvare (Hercules C-130), vor fi \nprim-planul acestora.
Sursa: http://www.forces.gc.ca
Ministrul For]elor Armate dinMarea Britanie, Adam Ingram, aanun]at crearea unui nou Centru|ntrunit al For]elor Aeriene la BazaAerian` de la Lossiemouth. Principalamisiune a acestuia este \nlocuireaprogresiv` a avioanelor Harrier p#n`la sf#r[itul decadei actuale, mutareaavioanelor Nimrod MRA-4 la baza dela Kinloss [i executarea testelor pentruaceste modele.
Baza Lossiemouth a fost una dintrecele opt baze propuse pentru a devenisediul acestui centru opera]ional [i, dup`mai mul]i ani de verific`ri, datorit`accesului facil la zonele de antrenament,a infrastructurii moderne [i a costurilormedii de finan]are, a fost desemnat`c#[tig`toare. De asemenea, baza de laKinloss, cunoscut` pentru facilit`]ileoferite aparatelor Nimrod MR2, a fostaleas`, la concuren]` cu BazaWeddington, pentru a fi sediul unoropera]iuni speciale \n cadrul Centrului|ntrunit.
Sursa: http://www.raf.mod.uk
Nou Centru |ntrunit alAvia]iei de Vân`toare [iBombardament
|n perioada 16.11.–15.12.2005, For]eleAeriene Franceze au participat la exerci]iulmultina]ional “Air Warfare Centre” (AWC)desf`[urat \n Emiratele Arabe Unite.
Deta[amentul francez, dislocat labaza de la Al Dhafra, a fost constituit din73 de militari, cinci avioane Mirage2000RDI apar]in#nd escadrilelor“Cambresis” [i “Picardie” din bazaCambrei, precum [i o aeronav` dealimentare \n aer C 135.
Scopul exerci]iului a constat \npreg`tirea tactic` a pilo]ilor pentruconducerea opera]iunilor aeriene [i a\ncercat s` ofere condi]ii realiste, moderne,complexe [i variate de desf`[urare. Unelement important l-a reprezentatposibilitatea vizion`rii [i analiz`rii misiuniiexecutate, datorit` instal̀ rii, pe aparate, adispozitivelor electronice de \nregistrare afactorilor de zbor.
Compania Elbit System Ltd. aanun]at, \n data de 2 decembrie 2005,semnarea unui contract \n valoare de57,3 milioane de euro pentru efec-tuarea unor moderniz`ri la anumitemodele de elicoptere apar]in#ndFor]elor Aeriene Bulgare.
Programul prevede dezvoltareaperforman]elor, p#n` la atingereastandardelor NATO, la un num`r de 12elicoptere de lupt` model MI-24 [i 6elicoptere de transport MI-17 [i esteprev`zut a se derula pe o perioad` detrei ani, cu participarea industrieibulgare de aeronautic`.
Trebuie precizat faptul c`, de anibuni, compania israelian` producepachete de \mbun`t`]ire a performan-]elor at#t pentru elicoptere apar]in#ndstructurilor occidentale, c#t [i pentrumodelele estice.
Sursa: http://www.elbitsystems.com
CONTRACT DE MODERNIZAREA ELICOPTERELOR BULGÃRE{TI
Compania EADS a anun]at c`a livrat Biroului Federal de Achizi]iipentru Ap`rare versiunea final` acentrului pentru opera]iuni curachete sol-aer (SAMOC). Acestase va afla \n dotarea For]elorAeriene Germane, \ncep#nd culuna ianuarie a anului 2006.
Sistemul SAMOC, care a fostproiectat special pentru avia]iagerman`, [i-a demonstrat dejacapacit`]ile de lucru \n cadrul unorteste efectuate \n colaborare cualte categorii de for]e ale armateigermane. El ofer` utilizatorilorposibilit`]i de planificare [i deverificare a opera]iunilor execu-tate \n cadrul unei misiuni, precum
Sistemul SAMOC \n Germania [i, \n momentul conect`rii la unsistem de evaluare a datelortactice, afi[area rezultatelor \ntimpi reali, astfel \nc#t deciziile s`poat` fi luate eficient. De aseme-nea, poate efectua selectareaamenin]`rilor \n func]ie de poten-]ialul acestora, dar [i delimitareade posibilele falsuri. Astfel, se pottransmite date extrem de precise\ntr-un timp record tuturor centrelorterestre [i aeriene germane,sistemelor AWACS, precum [icelorla]i parteneri din Alian]a Nord-Atlantic`.
Sursa: http://www.eads.com
Centru de preg`tiremultina]ional \n Polonia
Proiectul pentru construirea unui centru de preg`tire aerian`multina]ional \n localitatea Deblin a fost aprobat, la sf#r[itul luniinoiembrie, de parlamentul polonez. Centrul, care serve[te, \nprezent, drept sediu al Academiei For]elor Aeriene Poloneze, var`spunde at#t de preg`tirea pilo]ilor militari, c#t [i a personaluluicivil care va lucra \n domeniul aeronauticii.
Adjunctul ministrului pentru achizi]ii, Janusz Zemke, a declaratc` este necesar` achizi]ionarea a dou`sprezece aparate depreg`tire \n scopul antren`rii a 16 pilo]i pentru zborurile pe avioaneF-16. De asemenea, vor mai fi necesare [i 18 aparate deantrenament Lead-in-Fighter, deoarece modelele de]inute \nprezent (TS-11 [i PSL-130 Orlik) nu pot asigura acest tip depreg`tire. Concomitent, sunt studiate [i alte oferte din partea ]`rilorce vor participa la preg`tirea \n acest centru, fiind deja analizatecele ale Finlandei, Italiei, Israelului, Norvegiei, Marii Britanii [iStatelor Unite ale Americii.
Sursa: airforces monthly magazine
FOR}ELE AERIENE |N LUME
30 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
Teste cu Eurofighter \n DanemarcaDirectorul Direc]iei Armament din cadrul For]elor Aeriene
Daneze, generalul-maior Klaus Axelsen, a efectuat, \n perioada07–08 noiembrie 2005, mai multe zboruri test cu avioaneEurofighter, \n scopul verific`rii capacit`]ilor acestuia.
S-au urm`rit, \n mod deosebit, performan]ele sistemuluide control al zborului [i ale celui de detectare [i urm`rire prininfraro[u (IRST), una dintre cele mai importante componenteale ansamblului de sisteme integrate cu care este dotatEurofighter.
“Aceste teste au fost efectuate deoarece For]ele AerieneDaneze caut` un \nlocuitor pentru aparatele F-16, a[a c`,\n prezent verific`m toate op]iunile de pe pia]`. Sunt mul]umitde posibilit`]ile pe care le poate dezvolta acest aparat [i spers` intre c#t mai cur#nd \n dotarea noastr`”, a declarat oficialuldanez.
De asemenea, generalul-maior Axelsen a mai declaratc` aceast` colaborare cu compania EADS va continua, \ncazul achizi]ion`rii acestor modele, prin includerea aparatelorEurofighter Typhoon \n programul de implementare a noilorsisteme de verificare [i \ntre]inere.
Sursa: http://www.eads.com
Fran]a achizi]ioneaz` Airbus A 340 Compania TAP Portugal a anun]at \ncheierea unui contract \n valoare de120 de milioane de euro cu Ministerul Francez al Ap`r`rii privind asigurareasuportului logistic [i a repara]iilor pentru dou` aeronave de tip AirbusA340-200.
Anun]ul \ncheierii contractului confirm` informa]iile anterioare referitoarela posibila achizi]ionare de c`tre For]ele Aeriene Franceze a dou` aeronaveAirbus A 340, second hand, \n scopul folosirii acestora drept posibilit`]i de\nlocuire, pentru misiunile de transport pe distan]e lungi, a aparatelor modelDC-8, care au fost retrase de cur#nd din activitate.
Ini]ial s-a crezut c` vor fi cump`rate avioane ale companiei Virgin AtlanticAirways, modelele A340-311 G-VBUS [i G-VFLY, dar guvernul francez a optat,\n final, pentru achizi]ionarea acestora \n perioada 2006–2007.
Sursa: airforces monthly magazine
Fran]a achizi]ioneaz` Airbus A 340
Compania rus` RSK MiG aanun]at c`, \ncep#nd cu anul 2006,produc]ia de serie se va axa pedezvoltarea modelului MiG-35,m o d e l b a z a t p e s t r u c t u r aMiG-29OVT.
Modelul MiG-29OVT, care afost dezvoltat pe baza unei noitehnologii, efectueaz` zboruri \nc`din anul 2003, dar apari]ia sa laMitingul Interna]ional de la Mos-cova, din acest an, a fost primapentru publicul larg.
MIG-35 |N PRODUC}IADE SERIE
Compania rus` aoptat pentru produc]iade serie a aeronaveiMiG-35 [i datorit` fap-tului c` aceasta estedotat` [i cu un sistemdigital de control alzborului, cunoscutul “flyby wire”, precum [i cu unradar cu scanare elec-tronic` model TikhomirovNIIP Bars29, acest modelurm#nd a se reg`si [i lacele 126 de aparate cevor fi livrate For]elorAeriene Indiene.
Sursa: airforcesmonthly magazine
Zbor la vertical`Corpora]ia Northrop Grumman [i Centrul pentru Teste [i
Demonstra]ii Aeriene din San Diego au efectuat zboruridemonstrative cu elicoptere MQ-8 Fire Scout, execut#nddecol`ri la vertical` [i ateriz`ri, la Fort Rocker, Alabama.
Aparatele vor fi folosite, \n special, pentru misiuni derecunoa[tere, \n care vor oferi o imagine de ansamblu azonelor cercetate – o imagine a ceea ce vede ochiul uneip`s`ri – dar [i pentru aprovizionarea solda]ilor implica]i \ndiverse misiuni, \n zone greu accesibile. De asemenea,
aparatele pot livra [i armament \n zonele respective, lucrudemonstrat \n poligonul Yuka din Arizona, unde au fost lansatedou` proiectile de 68 mm.
Elicopterele f`r` pilot MQ-8 Fire Scout vor fi livrate at#tFor]elor Aeriene, c#t [i navelor de lupt` [i atac ale MarineiMilitare (pentru executarea misiunilor de acro[are a navelorinamice [i de ateriz`ri \n zon` imediat`), \ncep#nd cu anul2007.
Dup` livrarea, \n luna aprilie,a primului Gripen pentru For]eleAeriene Cehe, a venit r#ndul celorungare s` se bucure de acela[ilucru.
Primul aparat de acest tipdestinat For]elor Aeriene dinUngaria este deja \n teste, \n timpce alte nou` avioane – [apte cusimpl` comand` [i dou` cu dubl`comand` – se afl` pe linia deproduc]ie la uzina companiei SAABdin Linkoping. De asemenea,preg`tirea pilo]ilor [i a tehnicienilordecurge conform planific`rilor.
Progrese importante s-au f`cut[i pe planul \ncheierii contractelornecesare asigur`rii elementelor dementenan]` a Gripen-urilor ungare.Astfel, 40 la sut` din investi]ie a fostacoperit` de c`tre partenerii definan]are dup` o perioad` de doar treiani [i jum`tate de la demarareaprocesului. Printre sponsori sauparteneri se num`r` [i ministerulconomiei [i transporturilor, al c`rui
[ef, Janos Koka, a vizitat companiileGripen International [i SAAB \n lunamai, pentru a accelera procesul deproduc]ie.
Comandamentul Opera]iunilor Speciale al armatei Statelor Unite aleAmericii beneficiaz`, \ncep#nd cu a doua jum`tate a anului viitor, de noulmodel de radar climatronic multimod APQ-174B, ca urmare a contractului\ncheiat cu compania Raytheon Co. Aceasta se oblig` ca, pentru o sum`de 30 de milioane de dolari s` livreze, \n perioada iulie 2006–decembrie2007, un num`r de 30 de radare.
Noul radar, o deriva]ie a modelului APN-237A LANTIRN, asigur`detalierea cu exactitate a condi]iilor meteorologice pentru elicopteremilitare, inclusiv pentru modelele MH-47 [i MH-60, precum [i pentru avionulcu palete \nclinate CV-22, cunoscut [i sub numele de Osprey. De fapt,radarul fusese conceput ini]ial chiar pentru acest tip de avion, dar datorit`utiliz`rii tot mai frecvente a elicopterelor pentru executarea misiunilor dec`utare [i salvare sau de evacuare aero-medical`, s-a optat pentrumodificarea performan]elor, astfel \nc#t acestea s` se plieze mai bine pestructura elicopterelor.
Sursa: www.mda.mil
RADAR PENTRU ELICOPTERERaptor lanseazãprima bombã ghidatã
Un avion F/A 22 Raptor, zbur#nd la o vitez` supersonic`, a lansatprima bomb` ghidat` de peste 50 de kilograme, \n cadrul unui exerci]iuefectuat la baza militar` Edwards, California. Denumite oficial muni]ie pentruatac direct coordonat (JDAM), aceste bombe au fost testate \n zboruri laviteze supersonice \nc` din luna iunie, p#n` acum av#nd loc [apte astfel deverific`ri. |ns`, cel efectuat \n data de 12 decembrie a fost primul care abeneficiat de suportul unui sistem de ghidare a acestor categorii dearmament.
Sursa: www.airforce.mil
Sistemul deinterceptarea rachetelor OBV
Compania Orbital Sciences aanun]at c` a lansat cu succes noulmodel de interceptor terestru pentrurachete realizat \n colaborare cucompania Boeing, la solicitareaAgen]iei de Ap`rare |mpotriva Rache-telor a SUA.
Testul, efectuat sub nume de codFlight Test 1 (FT-1), s-a desf`[urat pedata de 13 decembrie, \n poligonul deteste cu rachete din Atolul Kwajalein,\n Insulele Marshall. Lansarea s-aprodus cu ajutorul unei instala]ii delansare subteran`, modulul zbur#nddeasupra Oceanului Pacific, urm`rind[i intercept#nd o ]int` special folosit`pentru test.
Sursa: www.orbital.com/
AEROSPA}IALE
32 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
Operatorul de turism spa]ial„Virgin Galactic” a dezv`luit, \ntr-oconferin]` de pres` ]inut` la Londra,\n data de 13 decembrie 2005, faptulc` a ob]inut custodia cosmodromuluiaflat \n nordul ora[ului Las Cruces,statul New Mexico, pentru operioad` de 20 de ani.
Contractul, \n valoare de 225milioane de dolari, ofer` companiei„Virgin Galactic” posibilitateautiliz`rii cosmodromului contra uneichirii care, pentru \nceput se varidica la un milion de dolari pe an.Aceasta va cre[te treptat, astfel\nc#t, \n cei 20 de ani de contracts` se acopere suma de 225 demilioane de dolari care va fi investit`de c`tre statul New Mexico pentruconstruirea de facilit`]i \n cadrul
Cosmodrom turistic\n New Mexico
www.virgingalactic.com/en/
http://ro.china – embassy.org/rom/
O nou` er` \n istoria comunica]iilor a debutat \n data de 9 decembrie 2005, atunci c#nd un experiment al JAXA(Agen]ia Spa]ial` Japonez`) privind transmiterea de date \ntre doi sateli]i afla]i pe orbit`, a fost \ncununat de succes.
Comunicarea \ntre satelitul „Kiran” (special destinat acestui test) [i satelitul geosta]ionar „Artemis” al ESA s-arealizat prin intermediul unei raze laser, iar distan]a maxim` \ntre cei doi sateli]i, care se deplasau cu c#]iva kilometripe secund`, a fost de 45.000 de kilometri.
Transmiterea de date \n aceste condi]ii necesit` otehnologie de control avansat`, iar cercet`torii japonezi audescris reu[ita printr-o compara]ie plastic`: „este ca [i cum aistrecura firul de a]` prin g`m`lia unui ac, acul fiind pe orbit`,iar tu pe P`m#nt”.
|ns` comunica]iile inter-orbitale ofer` numeroase avantaje,cum ar fi: comunica]ii stabile, f`r` interferen]e, echipamentemult mai compacte [i o rat` superioar` de transmitere a datelor.
Se pare c` merit` efortul!
Comunica]ii inter-orbitale
www.jaxa.jp/index-e.html
Cea de-a doua misiune cuechipaj uman la bord a agen]ieispa]iale chineze a fost lansat` \ndata de 13.10.2005 [i s-a desf`[uratpe o perioad` de cinci zile. At#tvehiculul purt`tor, racheta
Taikonau]i pe orbitÄMar[ul cel Lung – 2F”, c#t [i naveta„Shenzhou 6" sunt defabrica]ie chinezeas-c`, iar lansarea s-aefectuat de la bazaspa]ial` din Jinguan,fiind transmis` \ndirect de c`tre toateposturile de televizi-une chineze.
|n cele cinci zile petrecute peorbit`, taikonau]ii (denumire dat`cosmonau]ilor japonezi) FeiJunlong [i Nie Haisheng auefectuat o serie de experimente[tiin]ifice spa]iale [i au studiat
regulile de mi[care ale corpuluiuman \n condi]iile gravita]iei nule.
Ambi]iile spa]iale ale Chineisunt extrem de mari. Se are \nvedere realizarea unei sta]iispa]iale proprii [i trimiterea detaikonau]i pe Lun`.
|n urm`torii trei ani, China vacontinua seria zborurilor spa]ialecu echipaj uman, \n cadrul acestorzboruri fiind prev`zute o ie[ireextravehicular` [i o cuplare anavelor spa]iale pe orbit`. Scopular consta \n realizarea unuiembrion de sta]ie spa]ial` \n anul2008, an \n care China va organizaJocurile Olimpice.
Cu ajutorul unei rachete de tipSoyuz, sonda spa]ial` european`„Venus Express” a fost lansat`, de pecosmodromul Baikonur, \ntr-oc`l`torie interplanetar` ce va dura163 de zile, timp \n care va str`bate350 de milioane de kilometri.
“Venus Express”, care var`m#ne pe orbit` \n jurul planeteiaproximativ 500 de zile, are camisiune principal` studiereaatmosferei venusiene, din punct devedere al compozi]iei [i temperaturiiacesteia.
“|n condi]iile \n care P`m#ntuldevine mult mai cald [i mai poluat,Venus are multe s` ne ofere pentru\n]elegerea propriului climat.Informa]iile [tiin]ifice care ar trebui s`
ne parvin` anul viitor vor avea unimpact uria[ asupra felului \n caretrat`m condi]iile de trai pe P`m#nt”,a declarat Jean Jacques Dordain,directorul general al ESA.
www.esa.int
Misiunepe Venus
Potrivit NASA, Pluto, planeta ceamai \ndep`rtat` [i cea mai mic` dinsistemul nostru solar, are trei sateli]i,nu doar unul.
Astronomii de la Institutul deCercetare Southwest, Boulder, aureperat doi sateli]i noi ai planetei Pluto\n luna mai, cu ajutorul telescopuluispa]ial Hubble. Cele dou` obiecte auefectuat o orbit` aproape circular` aplanetei \n trei zile, au explicatastronomii.
Dac` descoperirea va ficonfirmat` [i de Uniunea Astrono-mic` Interna]ional`, ace[ti doi sateli]ivor fi boteza]i cu nume din mitologiagreco-roman` [i se vor al`turasatelitului Charon, singurul satelit,cunoscut p#n` acum, al planeteiPluto.
Pluto aretrei sateli]i
www.nasa.gov
cosmodromului.Antreprenorul Richard Branson,
fondatorul companiei „Virgin Galac-tic”, a declarat c` a fost aleas`
aceast` loca]ie, \n urma analiz`riimai multor factori: clima propice,densitatea redus` a zborurilor \nspa]iul aerian, densitatea mic` apopula]iei [i faptul c` site-ul se afl`la mare altitudine.
Structura cosmodromului, carese preconizeaz` a fi dat \n folosin]`\n anul 2010 se va realiza, \npropor]ie de 90 la sut`, sub p`m#nt.Doar drumurile de acces [i suportullogistic se vor afla la suprafa]`.
AEROSPA}IALE
33CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
Pagini realizate deMIRCEA BARAC
Nimeni nu ar putea acuzaproiectan]ii companiei „21st
Century Airships” din Ontario,Canada, c` duc lips` de idei...m`re]e.
Un vehicul de zbor carearat` exact ca o minge de fotbal,are un diametru de 19 metri [ieste propulsat de 4 motoare. Ceeste mai interesant \ns`, estefaptul c` acesta nu reprezint`dec#t prototipul celui mai mareaparat de zbor construit p#n` \nprezent.
Mega-aparatul vizat deconstructori va avea \n`l]imeaunei cl`diri cu 13 etaje, undiametru de 40 de metri [i va fifolosit pentru a efectua cel mailung zbor f`r` escal` [i f`r`realimentare realizat de vreunaparat de zbor cu echipaj uman,\n atmosfera terestr`. Seestimeaz` parcurgerea a 45.000de kilometri, \n decurs de dou` LA PLIMBARE CU... “MINGEA”
www.21centuryairships.com
s`pt`m#ni. Zborul este progra-mat la sf#r[itul anului 2006.
Vorbind despre termeniieconomici ai afacerii, aparatula fost dezvoltat pentru a fiutilizat ca o platform` multi-func]ional` [i poate fi folosit\n domeniul cercet`rii aerienede la altitudini foarte mari sau
\n domeniul comunica]iilor.Totodat`, balonul compa-
niei „21st Century Airships”este singurul aparat de zboramfibiu din lume, fi indcapabil s` aterizeze [i s`decoleze de pe ap`.
Lansat` \n data de 9 mai 2003,Hayabusa reprezint` una dintre cele maiimportante misiuni ale acestor ani:trimiterea unei sonde \n vecin`tatea unuiasteroid – Itokawa, colectarea de probede pe suprafa]a acestuia [i aducereaprobelor, pentru cercetare, pe P`m#nt.
Printre inova]iile implementate de
Misiunea Hayabusa
www.jaxa.jp/index-e.html
JAXA (Agen]ia Spa]ial` Japonez`) senum`r` propulsorul ionic (acestaionizeaz` combustibilul, dup` careaccelereaz` [i emite ionii pentrudeplasare) [i sistemul autonom denaviga]ie (Autonomous NavigationSystem), care \i permite sondei s` seapropie de un asteroid, f`r` interven]ie
uman`. Sistemul func]ioneaz` m`sur#nddistan]a p#n` la asteroid, cu ajutorulcamerei optice de naviga]ie.
Acest lucru s-a \nt#mplat \n noapteade 25-26 noiembrie 2005, c#nd Hayabusaa asolizat \ntr-o regiune lin`, f`r` cratere[i bolovani, numit` Marea Muses. Pentrucolectarea probelor de sol s-a folosit unfel de p#lnie prin care au fost trase dou`proiectile \n nisipul de pe suprafa]`. Prafulrezultat \n urma impactului proiectilelor cusolul a fost prins \ntr-o capsul` special`.
|n tot timpul cobor#rii [i colect`riiprobelor, sonda a func]ionat autonom, f`r`interven]ie uman`. |ns`, dup` ridicareade la sol, a ap`rut o problem`, o scurgerede gaz la unul dintre propulsoare, fapt carei-a determinat pe conduc`torii zborului s`pun` sonda \ntr-o stare de stand-by,pentru a se \ncerca remediereadefec]iunii. Conform spuselor lui JunichiroKawagachi, managerul proiectului,problema ap`rut` a cauzat pierderea uneip`r]i a combustibilului necesar \ntoarceriipe P`m#nt.
|n aceste condi]ii, chiar dac` se vareu[i stabilizarea sondei, \ntoarcereaacesteia pe Terra se va realiza cu\nt#rziere fa]` de programul ini]ial.
Cercet`torii Agen]iei Spa]iale Europene au declarat c` sondaeuropean` Mars Express a descoperit, la \nceputul lunii decembrie 2005,blocuri de ghea]` aflate sub suprafa]a planetei Marte. Radarele sondeiau detectat ghea]a \n dunele antarctice din jurul polului nord al planetei.Totodat`, au fost identificate cratere de ad#ncime pe suprafa]a planetei,cratere care s-au format \n urma impactului cu alte corpuri cere[ti.
Printre informa]iile despre Marte ob]inute prin intermediul misiuniiMars Express, se mai reg`sesc: eviden]a faptului c` pe Marte a existatap` \n stare lichid` la suprafa]` pentru o lung` perioad`, \n istoria timpuriea planetei, precum [i descoperirea unui nou strat \n ionosfera planetei.
Mars Express a detectatap` pe Marte
www.esa.int
O rachet` de tipul Titan 4B aplasat, la sf#r[itul lunii octombrie 2005,o \nc`rc`tur` clasificat` pe una dinorbitele Terrei.
Lansarea s-a efectuat de la BazaVandenberg apar]in#nd USAF, iar\nc`rc`tura, purt#nd pecetea „securit`]iina]ionale”, se va afla \n serviciul BirouluiNa]ional de Cercetare [i reprezint`, celmai probabil, un satelit de cercetaredintr-o nou` genera]ie.
Evenimentul \n sine a prezentat,totodat`, [i o latur` sentimental`, \ntru-c#t a marcat retragerea din activitate arachetelor din familia Titan. Cu o istoriecare a \nceput la sf#r[itul anilor 1950,
lansatoarele Titan vor fi \nlocuite de multmai noile [i mai fiabilele, desigur,rachete de tipul Atlas 5 [i Delta 4.
Titan 4,sfâr[it de poveste
www.lockheedmartin. com
Un raport \ntocmit la sf#r[itul luniioctombrie 2005 de c`tre SocietateaAstronomic` Englez` (RAS) recomand`guvernului britanic implicarea cu fonduri\n programele privind c`l`toriile spa]ialecu echipaj uman.
|n raport se arat` faptul c` MareaBritanie ar trebui s`-[i reconsiderepozi]ia actual` privind misiunile spa]iale,\ntruc#t neimplicarea \n acest domeniurisc` s` izoleze UK pe harta spa]ial`,\n condi]iile \n care progresele realizateprin ultimele ini]iative ale ESA, NASA [ialte organiza]ii de profil, conduc c`treo posibil` explorare a Lunii [i a planeteiMarte, \n urm`torii 30 de ani.
„Este greu de imaginat c` MareaBritanie, unul din liderii economicimondiali, nu va fi implicat` \ndescoperiri tehnice [i [tiin]ifice cu unasemenea poten]ial”, a declaratprofesorul Ken Pounds de laUniversitatea din Leicester, unul dinmembrii comisiei.
Marea Britanieignor̀ misiunile spa]iale!
http://www.bbc.co.uk/
34 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
REMEMBER
|ntotdeauna am avut certitudinea c`militarii sunt cl`di]i din pietre pre]ioaseav#nd ca liant sentimente puternice iar noi,pilo]ii am avea t`rie de caracter [i st`p#nirede sine mai mult dec#t \[i pot \nchipuidiletan]ii. Uneori \ns`, apar momente \n via]`c#nd suntem cuceri]i de un anume patos [id`m fr#u liber sim]`mintelor tainice,revenind la acel numitor comun ce spune c`„[i noi suntem oameni”. Asta am sim]it [i\n]eles, a nu-mai-[tiu c#ta oar`, \n momentuldesp`r]irii de camaradul de-o via]`, \n]elept[i credincios, prietenosul avion L-29 Delfin.
Ultima loca]ie unde [i-a f`cut datoria cumult` cutezan]`, a fost Baza 95 Aerian`Bac`u. Acolo, \n vara anului 2005, cea dinurm` promo]ie care s-a antrenat [i preg`titcu „L-ul 29", a avut acelea[i emo]ii [isatisfac]ii, ca [i „pionierii” de acum 39 de anice au deschis istoria zborului cu reac]ie peaceast` aeronav` \n Rom#nia.
Cum totul are un \nceput, sf#r[itul \iurmeaz`. Ca un f`cut, timp de dou` s`pt`-m#ni am tot sperat s` prindem condi]ii me-teorologice favorabile transportului avi-oanelor de la Baza Aerian` Bac`u la „azilulde b`tr#ni” de la Ianca. Cerul \ns`, nu s-a\nduplecat. Parc` [i el sim]ea greutateadesp`r]irii [i picura a lacrim`-nfundat`, cucea]` deas`, p`trunz`toare, ca un bocet grav,aidoma lacustrelor bacoviene (c` tot erampe plaiurile vie]uirii sale).
16 noiembrie 2005.Vremea dimine]ii, destul de mohor#t`,
nu vestea mare lucru, \ns` la amiaz` au ap`-rut c#teva „g`uri” ce tindeau s` trag` spre„normale”. O armat` de reporteri [i ziari[tiau dat n`val` spre linia de avioane: interviuri,poze, document`ri [i \ntreb`ri indiscrete.
DESPÃR}IREADE VETERANUL L-29 “DELFIN”
Mi-ai spus c#ndva prietene, c` cerul,nu are piatr` de hotar.
Nem`rginirea lui, izvor de stele, n`scutde-al Dumnezeului amnar,
Ne-a tras \ncet, c`tre ad#ncul-\naltuluide bolt` fr`m#ntat`,
Ca tu s` [tii, iar eu s` simt cu fiecarezbor, geneza tulburat`.
Ce neputin]`... o lacrim` pe-obraz,v`paia \ncordat` \]i p`le[te.
Ce \mplinire slut`, z#mbetul t`umaestre de-acum, m` p`r`se[te.
La cap`t,Cutreier#nd v`zduhul, eu l-am rugat
pe Creator s` n-aib` sup`rare,C`ci mult` vreme am stat, prin voia Lui,
cu cerul sub picioare.
LA CAP~T...
Atunci c#nd comandorul DragomirStel` a adunat forma]iunea [colii [i a citit,cu ton solemn, un mic istoric al bravuluiDelfin, nu am pl#ns. Cel pu]in asta amdeclarat celor de fa]`, dar... ce-am sim]it eu...Am clipit des [i-am fost nevoit s` scot batistas`-mi [terg ochii \nl`crima]i, probabil dincauza umezelii [i a v#ntului. Jur c` n-am fostsingurul. Mul]i curio[i m-au acostat,deoarece abia aterizasem dintr-o verificaretehnic`, \mpreun` cu „Mamulos”, colegul debreasl`. Erau impresiona]i de echipamentul
meu de zbor cam vechi, ce-i drept, dar careimpunea respect, \n special casca cu desenulde pe ea. {i aparatura \mb`tr#nit` din cabin`i-a impresionat, mai ales pe cunosc`tori.Intervieva]i, cu greu ne-am g`sit cuvintele,asta pentru c` nodul din g#t nu ne-a l`sat s`zicem mare lucru. Au gr`it \n schimbchipurile noastre. L-29 a devenit istorie [isuntem m#ndri c` am scris istorie al`turi deel. Stau m`rturie promo]iile de „vulturi” tinerisau b`tr#ni ce [i-au \ncercat m`iestria,\ncord#ndu-[i nervii [i mu[chii la man[a lui.
Echipa instructorilor de zbor care a vegheat la “trecerea \n rezerv`”a b`tr#nului camarad, L-29 “Delfin”
Mi-ai spus c#ndva prietene, c` cerul,nu are piatr` de hotar.
Nem`rginirea lui, izvor de stele, n`scutde-al Dumnezeului amnar,
Ne-a tras \ncet, c`tre ad#ncul-\naltuluide bolt` fr`m#ntat`,
Ca tu s` [tii, iar eu s` simt cu fiecarezbor, geneza tulburat`.
Ce neputin]`... o lacrim` pe-obraz,v`paia \ncordat` \]i p`le[te.
Ce \mplinire slut`, z#mbetul t`umaestre de-acum, m` p`r`se[te.
La cap`t,Cutreier#nd v`zduhul, eu l-am rugat
pe Creator s` n-aib` sup`rare,C`ci mult` vreme am stat, prin voia Lui,
cu cerul sub picioare.
35CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
REMEMBER
Locotenent-comandorLUNGU „BIL~” DANIEL
pilot-instructor L-29 Delfin
Scurt istoric al aeronavei L-29:Scurt istoric al aeronavei L-29:Scurt istoric al aeronavei L-29:Scurt istoric al aeronavei L-29:Scurt istoric al aeronavei L-29:
|n data de 6 aprilie 1964, 6 aprilie 1964, 6 aprilie 1964, 6 aprilie 1964, 6 aprilie 1964, {coala Militar` Superioar` de Ofi]eri de Avia]ie „Aurel Vlaicu” este propus` pentru a fidotat` cu avioane reactive de [coal` L-29, fabricate \n Cehoslovacia. Primul pilot care a zburat cu acest tip de aviona fost generalul-maior generalul-maior generalul-maior generalul-maior generalul-maior Aurel Niculescu,Aurel Niculescu,Aurel Niculescu,Aurel Niculescu,Aurel Niculescu, comandantul [colii. P#n` \n anul 1973 s-au achizi]ionat 52 de asemeneaavioane.
|n iulie 1966, iulie 1966, iulie 1966, iulie 1966, iulie 1966, o grup` de pilo]i [i tehnicieni de la {coala Militar` Superioar` de Ofi]eri de Avia]ie „Aurel Vlaicu” factrecerea pe avionul de [coal` cu reac]ie L-29, \n cadrul {colii de Avia]ie de la Zvolen, Cehoslovacia.
|n octombrie 1966, octombrie 1966, octombrie 1966, octombrie 1966, octombrie 1966, sose[te \n ]ar` primul lot de patru avioane L-29, urmat de un lot de patru avioane \nprim`vara anului 1967 [i de \nc` unul de 18 avioane, \n cursul anului 1968.
|n septembrie 1973, septembrie 1973, septembrie 1973, septembrie 1973, septembrie 1973, {coala Militar` Superioar` de Ofi]eri „Aurel Vlaicu” prime[te vizita ministrului ap`r`riina]ionale, \nso]it de ata[a]i militari acredita]i \n Rom#nia. {coala a prezentat o demonstra]ie de acroba]ie individual`(maiorul Octavian Borziac(maiorul Octavian Borziac(maiorul Octavian Borziac(maiorul Octavian Borziac(maiorul Octavian Borziac [i colonelul Petrovici)colonelul Petrovici)colonelul Petrovici)colonelul Petrovici)colonelul Petrovici) [i de lupt` aerian`/atac la sol cu o patrul` de avioane. La aceast`demonstra]ie s-au zburat avioanele [colii, L-29 [i S-102.
|n noiembrie 1977, noiembrie 1977, noiembrie 1977, noiembrie 1977, noiembrie 1977, primul pilot care a executat trageri reale cu armamentul de la bordul avionului de [coal` L-29, a fost instructorul locotenent-colonel Gheorghe Cocona[u.locotenent-colonel Gheorghe Cocona[u.locotenent-colonel Gheorghe Cocona[u.locotenent-colonel Gheorghe Cocona[u.locotenent-colonel Gheorghe Cocona[u.
Aproape c` nu exist` pilot de avioane militare cu reac]ie – subsonice sau supersonice – \n Rom#nia, care s` nufi zburat \n [coal` acest tip de avion.
A fost aeronava care a preg`tit patruzeci de genera]ii de pilo]i ce au \ndr`git acest avion, pe care l-au consideratun prieten apropiat [i care le-a oferit satisfac]ii pe m`sur`, fie ca tineri elevi ce-[i priveau de la bordul acestui avion cumare \ncredere viitorul, fie ca instructori experimenta]i la apogeul carierei, ce \mp`rt`[eau cu satisfac]ie cuno[tin]elecelor tineri, sau tehnicieni [i navigatori ce au \ntrebuin]at cu mare \ncredere posibilit`]ile aeronavei L-29.
Frun]ile noastre [i inimile lor spun totul.Protocolara adunare a abundat cu di-
plome, pliante, fotografii [i c#teva CD-uri\nm#nate spre difuzare marilor posturi deteleviziune, pentru a face o imagine meritoriela ceas de retragere din activitate,proasp`tului pensionar. Prezen]a aerona-velor MiG-21 LanceR, L-39, IAR-99 {oim [istandard, nu au \mpietat cu nimic triumfalaretragere. Chiar dac` nu a reprezentat unavion de top, unul senza]ional princaracteristici tehnico-tactice, L-29 a fost CELMAI BUN prin elegan]a [i docilitatea sa, prinrezisten]a [i st`p#nirea de sine, prin faptulc` a \nghi]it [i iertat multe, drept pentru carea fost botezat „BL@NDUL BEN”. Ce avionde [coal` [i antrenament a mai avut oasemenea istorie? {i apoi, fie vorba \ntre noi,L-29 Delfin a fost prezent la toate mitingurile[i zborurile demonstrative cu programe de\nalt` acroba]ie, zboruri \n forma]ie, evolu]iila foarte mic` \n`l]ime, spre \nc#ntarea [iadmira]ia tuturor. Mic dar d#rz, a pututexecuta trageri [i bombardamente reale,zboruri \n toate condi]iile meteorologie –ziua [i noaptea – intercept`ri, acroba]ii [icercet`ri aeriene, astfel \nc#t pilo]ii au reu[its` ob]in` titluri de clasificare la o cert` [iadev`rat` valoare profesional`.
M-am legat \n chingi [i, \mpreun` cu ceidoi coechipieri ai mei, „Ciuhap” [i „Oltena[“,am constituit a doua forma]ie de transport.
Am pornit motoarele. Cu mi[c`ri meca-nice, bine coordonate, sigure [i \ncrez`toare,brod`m ultimul zbor. Decol`m \n forma]iestr#ns`, ca la parad`, sub privirile de bunr`mas ale celor de la sol. Cu un ultim gestde \n`l]are, cei [apte delfini \[i iau, ma-iestuos, adio de la to]i prietenii dragi.
„Iat` sf#r[itul” mi-am spus [i, ca [i c#nd
n-a[ fi avut m#na pe comenzi, avionul a zburatc`tre destina]ia mult a[teptat`, disciplinat [icu sim]ul datoriei \mplinite. {i-a salutatb`tr#nul aerodrom Boboc [i meleagurilecunoscute. I-am sim]it emo]ia [i am tr`it-oal`turi de el.
Soarta a f`cut s` aterizez ultimul. Pot spu-ne c` a fost o onoare pentru mine, drept pen-tru care am dedicat versurile celui ce, vremede dou`zeci de ani pentru mine [i 39 \n total,mi-a fost partener de \ncredere, un „camarad”pe aripile c`ruia mi-am purtat destinul.
Iubit de to]i, respectat de to]i, azi, acestsenior al [colii rom#ne[ti de avia]ie a execu-tat ultimul zbor \nainte de a se retrage defini-tiv, acolo unde cuvintele nu mai \nseamn`nimic. {i \n anii ce vor urma, va urm`ri, poate,de acolo, din trecut, zborul puilor de vultur
de la [coala rom#neasc` de avia]ie, petraiectorii r`mase pentru totdeauna \nmemoria timpului.
Motoarele i-au t`cut pentru totdeauna, iareu, dup` ce mi-am dat casca de zbor de pecap, l-am \mbr`]i[at [i s`rutat, clipa aceeadevenind amintire. Am terminat cuvintele [inu [tiu ce a[ mai putea spune. El \ns`, avio-nul, ar avea foarte multe de povestit.
Adio, camarade!
EXPERTUL DIXIT
36 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
Generalit`]i
Detaliile privind tehnologiaSTEALTH fac parte \n prezent dincadrul literaturii secrete, \ns` pemarginea acestui subiect pot fif`cute o serie de observa]iigenerale, care vor fi prezentatesintetic \n continuare.
Reducerea suprafe]ei efectivede reflexie (RCS radar cross sec-tion) a unui obiect pentru a evitadetec]ia genereaz` o clas` spe-cial` de tehnici, denumite generictehnici de slab` observabilitate. |ngeneral, este unanim acceptatfaptul c` un avion se consider` aavea slab` observabilitate atuncic#nd caracteristicile sale, detec-tabile de un radar, pot fi mic[oratede 10 ori. Spre exemplu, reduce-rea suprafe]ei efective de reflexiea unui bombardier de la 10 m2 la1 m2 are ca efect \njum`t`]ireadistan]ei sale de descoperire, faptce reduce corespunz`tor [idistan]a \n interiorul c`reia unsistem de ap`rare aerian` adverseste eficient. Prin urmare, sistemul
de ap`rare aerian` are la dispozi]ienumai jum`tate din timpul deangajare al avioanelor foarterapide care evolueaz` la mic`\n`l]ime.
Tehnologia de slab` observabili-tate [i componenta ECM (m`suri deprotec]ie electronic`) a EW (r`zboielectronic) reprezint`, \n esen]`,dou` proceduri sinergice, careconduc la reducerea capacit`]ii deurm`rire a unui sistem de ap`rareaerian`. Natural, a[a cum s-a ar`tatmai sus, dac` suprafa]a efectiv` dereflexie a unui avion este redus`cu un anumit factor, atunci [iputerea efectiv radiat` (ERP –effective radiated power) necesar`pentru acoperirea sa prin bruiaj, semic[oreaz` cu un termen ase-m`n`tor. Prin urmare, eficacitateaunui sistem ECM care necesit`emi]`toare de bruiaj de putere,extrem de complexe din punct devedere constructiv, poate ficonservat` prin implementareatehnologiei de slab` observa-bilitate, cu efect imediat asuprareducerii complexit`]ii, greut`]ii [i
TEHNOLOGIASTEALTHTEHNOLOGIASTEALTHMirajul avionului care s`execute o misiune de lupt`,f`r` a fi „observat” deradarele inamice, areprezentat una din temeleprioritare ale programelorde cercetare-dezvoltare dindomeniul militar, \n a douajum`tate a secolului trecut.Principalele puteri militarenu se sfiesc s` cucereasc`,\n fiecare an, noidimensiuni ale r`zboiuluielectronic, un r`zboi bazatpe inteligen]`, nervi de o]el[i, nu \n ultimul r#nd, petehnologie.Tehnologia STEALTH adevenit, astfel, o no]iunemagic` \n ceea ce prive[tesistemele de lupt`contemporane, acestea fiindrealizate \n prezent dinmateriale care „absorb”undele electromagnetice,sau care au capacitatea de areflecta undele emise dec`tre radare.
EXPERTUL DIXIT
37CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
costului sistemelor ECM aferente.Dac` tehnologia de slab`
observabilitate este \mpins` sprelimitele sale extreme, se ob]ine onou` clas` de tehnici de foarteslab` observabilitate sau, cu altecuvinte, tehnologia STEALTH. Dac`tehnologia STEALTH este \ncorpo-rat` \n arhitectura unui avion sau aunei rachete, atunci acestea devinimposibil sau extrem de greu dedetectat [i interceptat. Spre exem-plu, prin intermediul acesteitehnologii, suprafa]a efectiv` dereflexie a respectivilor vectori estemic[orat` de cel pu]in 103 ori,comparativ cu RCS a unui bombar-dier strategic B-52.
|n general, exist` trei proceduride reducere a suprafe]ei efectivede reflexie pentru un anumitobiect (aerian, naval, terestru etc.):
selectarea formei obiectului,astfel \nc#t acesta s` prezintevederii radarului cea mai mic` raz`[i curbur` a suprafe]ei sale. Sunteliminate, \n acest fel, toateproeminen]ele suprafe]ei exteri-oare, care este supus` iradieriiundelor electromagnetice aleradarului; utilizarea unor mate-riale radioabsorbante (acopeririradioabsorbante) care au propri-etatea de a absorbi cea mai mareparte din radia]ia electromagnetic`incident`, astfel \nc#t reflexiilesunt, practic, eliminate. O alt` teh-nic` utilizeaz` \nveli[uri de inter-feren]`, astfel \nc#t undele inci-
dente [i cele reflectate se compen-seaz` reciproc (compensaremutual`); controlul energiei re-flectate, astfel \nc#t cea mai mareparte din aceasta este reradiat`\ntr-o alt` direc]ie, diferit` dedirec]ia de inciden]`.
Rolul sistemelor ECM \n cadrulunui asemenea echipament de-pinde \ntr-o mare m`sur` devaloarea suprafe]ei efective dereflexie a acestuia. Astfel, dac`suprafa]a efectiv` de reflexie estesuficient de mic` pentru a permiteanularea detec]iei aparatului dec`tre radar, atunci utilizarea ECMnu va conduce dec#t la cre[tereagradului de vulnerabilitate aplatformei respective. |n alt`ordine de idei, un element defini-toriu pentru orice obiect cusuprafa]` efectiv` de reflexie mic`este dat de suprafa]a efectiv` dereflexie a sistemului de anteneutilizat de acesta.
|n cazul general, suprafa]a efec-tiv` de reflexie a unei antene este
format` din dou`componente: unadatorat` reflexiilorde la anten` [istructura sa desprijin, care limi-teaz` r`spunsulmodului structural,iar alta datorat`reradierii energieicaptate de anten`,care limiteaz` r`s-
punsul modului de radia]ie.De asemenea, RCS este depen-
dent` [i de polarizarea undeiincidente. Spre exemplu, dipolulelementar nu prezint` un r`spunsla radia]ia \mpr`[tiat` \napoi pentruo und` incident` cu polarizareortogonal`. Alte antene, ca ante-nele horn sau cu reflector, pot fiprivite ca av#nd o reflectivitatemaxim` \n cazul unei undeincidente cu polarizare ortogonal`.
O alt` structur` ce are pro-priet`]i interesante din punct devedere al suprafe]ei efective dereflexie este re]eaua de antenefazate. Abilitatea acestei antene dea explora electronic spa]iul per-mite ca planul aperturii antenei s`fie orientat sub un unghi semni-ficativ (de ordinul a 200– 300) \nraport cu unda incident`. Prinurmare, componenta modului deradia]ie a suprafe]ei efective dereflexie a antenei este minim`, cuexcep]ia cazului c#nd antena esteorientat` \n direc]ia ]intei. |ns` nici\n acest caz suprafa]a efectiv` dereflexie a antenei nu este impor-tant`, deoarece radia]ia de la radarpoate fi detectat` cu ajutorul unuireceptor ESM (sprijin electronic).
Acela[i efect apare [i \n cazulc#nd re]eaua de antene fazate estealiniat` pe direc]ia de sosire aradia]iei incidente, unde efectulRCS este diminuat` cu ajutorulschimb`toarelor de faz` nereci-proce. |n consecin]`, fasciculelecaracteristicii de directivitate (CAD)ale antenei de emisie [i recep]iesunt orientate \n direc]ii diferite,natural, cu excep]ia direc]ieiprincipale [i, astfel, rezult` c` RCSa modului de radia]ie este asociat`ca valoare cu partea CAD specific`lobilor secundari.
Conceptul de reducere a supra-fe]ei efective de reflexie pentru
Exemple de structuri absorbante de radio frecven]`
Concept dearip` zbur`toare
stratificat`
Concept dearip` zbur`toare
piramidal`
SU-37
EXPERTUL DIXIT
38 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
anularea detec]iei radar depindemai ales de abilitatea radarului dea detecta ]intele \ntr-un mediuputernic afectat de clutter, [i maipu]in de posibilit`]ile acestuia dedescoperire \n condi]iile absen]eizgomotului. Spre exemplu, \ncazul existen]ei perturba]iilor de lasol, aspect caracteristic radareloraeropurtate, posibilit`]ile dedescoperire se mic[oreaz` [i suntinfluen]ate \n mod decisiv deforma de und` [i modalit`]ile deprocesare ale acestora.
Modalit`]i dereducere a RCS
specificetehnologieiSTEALTH
Eliminarea posibilit`]ilor dedetec]ie a ]intelor presupunereducerea semn`turii acestora
pentru toate frecven]elede lucru ale senzorilorsistemelor de arme aleadversarului. Cercet`rile\ntreprinse pentru dez-voltarea tehnologiei slabeiobservabilit`]i radar suntdirec]ionate spreob]inerea unor platformecu suprafa]a efectiv` dereflexie c#t mai mic`posibil. Modalitateaprincipal` utilizat` \naceast` direc]ie se refer`la adoptarea unui profil exterior alplatformei, astfel \nc#t s` nu existeund` radar reflectat`. |n general,acest deziderat poate fi realizat \ntr-un domeniu limitat al unghiurilor devedere, \n special pentru direc]iilede interes ale platformei (spreexemplu, pentru un avion, direc]iilede interes sunt concentrate \npartea din fa]` a acestuia).
Prin utilizarea opticii geome-
trice, suprafe]ele efective dereflexie pot fi clasificate \n func]iede raza curburii \n punctul \n carenormala la suprafa]` este paralel`cu direc]ia incident`, astfel: dou` raze infinite ale curburii (unplan); o raz` infinit`, iar altafinit`, dar diferit` de zero (uncilindru); dou` raze finite, dardiferite de zero (o pal` sau mar-gine); o raz` finit` nenul`, iaralta nul` (margine neplanar`); ambele zero (un punct).
Exist` [i al]i factori importan]i\n proiectarea unor suprafe]eefective de reflexie de dimensiunimici. Unul dintre ace[ti factori estereprezentat de r`spunsul unghiu-lar al diferitelor tipuri de corpurisimple. Spre exemplu, un panouplat are un r`spuns foarte puternic\ntr-un sector limitat, \n timp ce unpunct are un r`spuns moderat\ntr-un domeniu unghiular foartemare.
Componenta dominant` a RCSpentru majoritatea ]intelor radarapare datorit` combina]iilor pa-nourilor plate la unghiuri drepte,form#nd reflectori unghiulari(diedre [i triedre) pentru un sectorde 400. De asemenea, pot existacavit`]i pe mai multe platforme,care au r`spunsuri echivalente cucele ale unui panou plat, \ncondi]iile unei suprafe]e similareaperturii cavit`]ii.
O aplica]ie imediat` a conside-rentelor prezentate anteriorconst` \n proiectarea avioanelorde tip arip` zbur`toare (flyingwing) [i \n a c`ror structur`, \ntrefuzelaj [i aripi, sunt implementa]ireflectori cornier. Suplimentar,sunt luate \n calcul m`suri speci-ale pentru a preveni expulzareadatorit` frec`rii cu aerul. Trebuies` mai amintim c` o asemenea
TOMAHAWK
B-2
EXPERTUL DIXIT
39CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
form` necesit` un r`spuns minim\ntr-un plan [i c` aceasta poate fidetectat` cu ajutorul unui radarbistatic (pozi]ia emi]`torului [i areceptorului nu coincid).
Se cunoa[te c` r`spunsul de laun reflector unghiular este multmic[orat dac` unghiurile induse \nstructur` sunt fie mai mici, fie maimari dec#t 900. Suplimentar, potfi utilizate [i o serie de materialeradioabsorbante, pentru a mini-miza contribu]ia acestor unghiuri.
Materialul ideal pentru aplica-]iile STEALTH este reprezentatde o vopsea special` care seaplic` pe \ntreaga suprafa]` aplatformei. Efectele acesteiacoperiri se refer` la suprimareareflexiilor prin adaptarea impe-dan]ei la unda plan` incident`[i, respectiv, la \ncorporarea \nstructura acesteia a unor mate-riale cu pierderi, care disip`energia radia] ie i incidente.Configura]iile cele mai utilizatepentru aplica]iile standard de RFsunt realizate din materiale cudensitate mic`, prin formareaunor piramide pe suprafa]a aco-perit` [i care necesit` o cre[teregradual` a sarcinii undei inci-dente.
Ca o alternativ`, acela[i efect
poate fi realizat prin utilizareaunei construc]ii laminate, \nstraturi cu densitate cresc`-toare. O astfel de structur` esteeficace \ntr-o band` larg` defrecven]e, dar \n general, esteredus` \n compara]ie cu lungi-mea de und`.
O flexibilitate sporit` esteob]inut` prin introducerea mate-rialelor magnetice care au opermeabilitate diferit` de cea aspa]iului liber. Conceptul poate
fi utilizat \n cadrul unei structuriabsorbante, \n care energiaundei incidente poate fi disipat`.
Cercet`rile \ntreprinse \naceast` direc]ie sunt axate peob]inerea unor caracteristici defrecven]` de band` larg`. Tipic,materialele utilizate presupun unagregat de ferit` [i praf de fier,\ntr-o combina]ie adecvat`. Astfel,aceste materiale pot fi u[or
adaptate pentru reali-zarea de materiale com-pozite (spre exemplu,fibre de carbon inserate\n mase plastice).
M ` s u r ` t o r i l especifice tehnologieiSTEALTH sunt foartecostisitoare [i, de re-gul`, greu de realizat,fiind efectuate \n came-re anecoide absor-bante. Un set de m`su-rare tipic presupune o
m`surare \n CW (continuouswaves), cu ajutorul unor antenehorn de emisie [i recep]ie dis-tincte. Suplimentar, este necesar`eliminarea reflexiilor de la sol \norice direc]ie, prin utilizarea unorre]ele de compensare sau \nregis-trarea datelor reflexiei complexe,at#t \n prezen]a ]intei, c#t [i \nabsen]a acesteia.
|n analiza modelelor la scar`se urm`re[te realizarea imaginii3D a ]intei. Discriminarea \n
distan]` poate fi ob]inut` prinutilizarea unui sistem AM/FM saua unui radar cu func]ionare \nimpulsuri. Datele de distan]` potfi generate prin tehnica ISAR(Inverse Synthetic ApertureRadar), care presupune proce-sarea datelor \ntr-un domeniuextins al unghiurilor de inciden]`.
O alt` problem` prioritar` \ntehnologia STEALTH este supri-marea radia]iei \n IR a platformeipurt`toare. |n aparen]`, nivelulacestui tip de radia]ie este func]iede viteza platformei [i, din acestmotiv, conceptul foartei slabeobservabilit`]i presupune evo-lu]ia la viteze mici (subsonice).
Tehnologia STEALTH trebuieprivit` ca o parte integrant` a pro-cesului de cre[tere \n comple-xitate [i nivel de performan]` amijloacelor [i sistemelor de atac[i ap`rare, urmat`, firesc, dedezvoltarea unor strategii anti-STEALTH adecvate. De asemenea,\n cadrul acestui concept estenecesar` realizarea unui compro-mis \ntre performan]ele platfor-mei (viteze mici, l imitareautiliz`rii senzorilor activi etc.) [icerin]ele specifice tehnologieiSTEALTH.
Conferen]iar universitar dr. ing.c`pitan IULIAN VIZITIU
Exemplu de reprezentare 3D a suprafe]eiefective de reflexie a unei ]inte
RAH-66 COMACHE
REPORTERI LA RADIOLOCATORI{TI
40 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
Tricolor, \n acordurile r`scolitoare aleImnului de Stat al Rom#niei. Neplec`m pio[i fruntea, cu m#na peinim`, [i particip`m emo]iona]i la unritual redevenit, din fericire, o tradi]iemultiplicat` cotidian. Apoi, ne „iau \nprimire” c`pitanul Boconcios [ilocotenentul V`su]. Sunt am#ndoitineri – 33 [i, respectiv, 32 de ani –,au firi vesele, optimiste. Au ajuns aicinu cu mul]i ani \n urm`, \ns` suntoameni de-ai locului, cunosc binezona \ncredin]at` spre supraveghere,obiceiurile, preten]iile, specificit`]ile.Vorbesc cump`tat, cu suflet, dar f`r`
exces de adjective, despre subor-dona]i, despre profesia de radiolo-catorist, despre aplica]iile la care auluat parte, de-a lungul anilor, [i desprecalificativele ob]inute – \ntotdeauna,\ntotdeauna,\ntotdeauna,\ntotdeauna,\ntotdeauna,maxime!maxime!maxime!maxime!maxime!
Ce au ei de f`cut, concret? Simplu[i complex \n acela[i timp: supra-vegherea prin radioloca]ie a spa]iuluiaerian \n pozi]ia [i zona \ncredin]ate,\n func]ie de posibilit`]ile tehniciispecifice din dotare; producerea [itransmiterea imaginii de radioloca]iela Punctul de Fuziune Senzori (PFS).Dotarea actual`? Nu cea mai
DIMINEA}A
Ceasul arat` ora 7 fix c#nd intr`mpe poarta subunit`]ii. Cazarma este\nv`luit` \n negur` [i lini[te. Aleeapietruit` e str`juit` maiestuos de plopipiramidali, pe care v#ntul nemilos altoamnei i-a transformat parc` \nsculpturi ale marelui Henry Moore –scheletici [i t#nguitori...
Pe platoul din fa]a „comandamen-tului” subunit`]ii se desf`[oar`,solemn [i reverberant, ceremonialul\n`l]`rii pe catarg a Drapelului
Cu 61 de ani \n urm`, pe locurile \n care ne afl`m \ndocumentare, osta[ii rom#ni definitivau, lupt#nd eroic,eliberarea \ntregului teritoriu na]ional de sub ocupa]iahitleristo-horthyst`, pl`tind, mul]i dintre ei, cu s#ngele [ivia]a clipa izb`vitoare a victoriei.
Ast`zi, aici, \n nord-vestul ]`rii, o m#n` de oameni –subunitatea de radioloca]ie comandat` de maiorul Stelic`Hu]u]ui –, urm#nd pilda glorio[ilor \nainta[i, vegheaz` custr`[nicie [i profesionalism la lini[tea oamenilor, lasenin`tatea cerului Rom#niei. Sunt pu]ini, dar sunt tineri,sunt pasiona]i de specialitatea lor, sunt con[tien]i der`spunderea misiunii \ncredin]ate. Nu se pl#ng de greut`]i,\n]eleg pre]urile reformei, g#ndesc matur [i sunt tare
m#ndri de apartenen]a lor, a noastr`, la NATO. Localnicii\i stimeaz`, \i ajut` cum pot la \ndeplinirea cu cinste adatoriei de „p#ndari radioelectronici”.
|n chiar Ziua Sf#ntului Mare Mucenic Dimitrie,Izvor#torul de mir, pr`znuit imediat dup` Ziua ArmateiRom#niei, am poposit \n cazarma semicentenar` ainimo[ilor radiolocatori[ti. Ne-au fost gazde bune [iexcelen]i ghizi c`pitanul Cristian Boconcios, loc]iitorulcomandantului (comandantul se afl` la un curs de limbaenglez`), [i locotenentul Daniel V`su], [ef radar P-14.Consemn`m mai jos impresiile noastre de reporteri curegretul c`, vai, unul dintre semnatarii acestor r#nduri seafl` \n ultima sa misiune gazet`reasc`...
REPORTERI LA RADIOLOCATORI{TI
41CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
C`pitanul Cristian Boconcios
Maistrul militar clasa I Viorel Sandu
modern`, dar \nc` eficient`: un P-18,un P-14 [i un PRV-13. Complexe pecare le cunosc la perfec]ie [i lem#nuiesc cu des`v#r[it profesio-nalism, mai mult de 90 la sut` dintreradiolocatori[tii subunit`]ii fiindspeciali[ti clasa 1. Nu [tiu exact c#ndle vor primi, dar sunt siguri c` [icompania lor va fi \nzestrat` cu sta]iinoi, moderne, de tipul Gap FillerGap FillerGap FillerGap FillerGap Filler. . . . . Dealtfel, cele mai recente promo]ii au\nv`]at deja \n [coal` FPS-ul [i GapFiller-ul [i abia a[teapt` s`-[i pun` \nvaloare cuno[tin]ele acumulate.
Lu`m o scurt` pauz`, pentruservirea micului dejun. Ou` ochiuri,salam pr`jit, ardei gras [i tradi]ionalapit`. Gazdele continu` s` neuimeasc` prin modestie, cump`tare,\n]elepciune \n g#ndire. Nu suntoameni vanito[i, dar nici nu vor s` fiemai prejos dec#t al]ii. Formeaz`,\ntregul personal al subunit`]ii, oechip`, echip`, echip`, echip`, echip`, o structur` sudat`, puternic`,competitiv`. Chiar dac` intr` „\n flux”doar la ordin, serviciul operativ sedesf`[oar` permanent, 24 de ore din24, turele sunt alc`tuite omogen,controlate sistematic, ajutate s`-[irecupereze integral poten]ialul fizic [iprofesional. A fi „gr`nicer al aerului”nu-i tocmai floare la ureche. Vigilen]atrebuie s` fie nesl`bit`, abilit`]iletehnice trebuie s` se completezearmonios cu comportamentul disci-plinat, ferm, cu \nsu[irile moral-volitive specifice adev`ra]ilor lup-t`tori. Se respect` cu sfin]enieprincipiul unicit`]ii actului decomand`, \ns` este \ncurajat spiritulde ini]iativ`, fiecare put#nd luahot`r#ri pe loc, \n func]ie de urgen]a[i natura misiunii sau situa]iei de fapt.Pentru c`, de cele mai multe ori,radiolocatoristul se afl` singur \n fa]a
descurc` excelent \n orice problem`tehnic`. Este specialist clasa 1 [i„dasc`lul” preferat al celor mai tinerecadre din subunitate. A fost notat, ande an, cu calificativul „FOARTE BUN”.Este c`s`torit [i are acas` cinci copii –trei fete [i doi b`ie]i. „|i iubesc pe to]ila fel, iar despre so]ie, ce s` maivorbesc... Ne \n]elegem bine, nedescurc`m cum putem. M-a[ bucuraenorm dac` m`car unul din b`ie]ii meimi-ar c`lca pe urme [i mi-ar lua loculaici, \n subunitate” – ni se dest`inuiesimpaticul maistru militar. A[a s` fie,domnule Erdei!
|ntr-un alt amplasament, perfectmascat, \[i are „locul de munc`“maistrul militar clasa I Vmaistrul militar clasa I Vmaistrul militar clasa I Vmaistrul militar clasa I Vmaistrul militar clasa I Viorel Sandu,iorel Sandu,iorel Sandu,iorel Sandu,iorel Sandu,[ef radar PRV-13. Are 41 de ani [i estecel mai vechi cadru al subunit`]ii. Esterespectat de colegi, c`utat [i consultatde cei mai tineri. Nici pentru elradioloca]ia nu mai are secrete. Astudiat cu s#rg, mai studiaz` [i acum.|l caracterizeaz` modestia, bunul sim],pasiunea pentru profesia aleas`. Estec`s`torit [i are doi copii frumo[i [iiste]i, pe care \i [i r`sfa]`, dar \i [i \nva]`s` se descurce \n via]`, s` deose-beasc` binele de r`u, p`catul devirtute.
|n drumul spre o alt` pozi]ie, \l\nt#lnim pe Constantin Nitrean, Constantin Nitrean, Constantin Nitrean, Constantin Nitrean, Constantin Nitrean, alintatde to]i cu apelativul „Nea Costic`“. Estemuncitor calificat, „bate” spre 55 deani [i [tie s` fac` orice \ntr-o cazarm`– de la t#mpl`rie la vopsitorie, de lasudur` la l`c`tu[erie, de la mecanic`la dulgherie. De[i vine cu bicicleta dela mai bine de 10 kilometri, vara–iarna,n-a \nt#rziat niciodat` de la program,
ecranului [i el trebuie s` ia, rapid,eficient, decizia cea mai bun`!
LA PR@NZ
Continu`m documentarea, cunos-c#ndu-i de aproape pe „eroii” desprecare ne vorbiser` at#t de frumos ceidoi ofi]eri. La „pupitrul de comand`“ \l\nt#lnim pe maistrul militar clasa Imaistrul militar clasa Imaistrul militar clasa Imaistrul militar clasa Imaistrul militar clasa INicoar` Erdei, Nicoar` Erdei, Nicoar` Erdei, Nicoar` Erdei, Nicoar` Erdei, operator-[ef la sta]ia P-14 [i ofi]er de serviciu \n ziuarespectiv`. Este ferche[, pedant \nportul uniformei militare. A fost, \ncivilie, mecanic auto, \ns` s-a...convertit la radioloca]ie, unde [i-a g`sitadev`ratul rost, adev`rata chemare.Este „doctor” \n radioloca]ie, se
Locotenentul Daniel V`su]
REPORTERI LA RADIOLOCATORI{TI
42 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
Maistrul militar clasa INicoar` Erdei
nu a cerut nici o zi liber`. Tocmai b`tea[i]` pe un acoperi[, dar a cobor#timediat pe scar` [i a stat cuminte \nfa]a aparatului de fotografiat. Nu-iplace s` se laude cu ce face el \ncazarm` – „asta e treaba mea, nu?” –, dar e tare m#ndru c` fl`c`ul lui,Costel, Costel, Costel, Costel, Costel, este caporal [i operator pesta]ia P-14. E b`iat tare bun [i l-a fericitpe „Nea Costic`“ cu doi nepo]i grozavi.
Caporalul Mircea Pop Caporalul Mircea Pop Caporalul Mircea Pop Caporalul Mircea Pop Caporalul Mircea Pop esteoperator de radioloca]ie [i este angajat\n companie din 1990. Este unexcelent „meseria[“ pe toate sta]iiledin dotare [i de]ine calificarea clasa 1la mai multe specialit`]i. Este b`rbat\n toat` firea, matur \n vorb` [i fapt`.|l preocup` \ns` \n mod presant viitoruls`u [i al familiei. La anul \mpline[tev#rsta limit` pentru un militar angajatpe baz` de contract – 35 de ani – [i nu[tie dac` i se va aproba trecerea pefunc]ia de cerceta[ NBC, pe care armai putea r`m#ne \nc` zece ani. Niciso]ia sa nu are un serviciu cores-
punz`tor, \[i caut` de lucru la ora[. DarMircea este optimist, este sigur c`
feti]a lui va avea o copil`rie f`r` griji,o via]` lini[tit`. A[a s` fie!
Facem cuno[tin]` [i cu doamnadoamnadoamnadoamnadoamnaCamelia Chereche[, Camelia Chereche[, Camelia Chereche[, Camelia Chereche[, Camelia Chereche[, referent [i [ef alcompartimentului documente clasi-ficate. |n vechiul stat de organizare afost operatoare control spa]iu aerian,dar s-a obi[nuit relativ repede [i u[orcu noile sale atribu]ii. Este volubil` [ioptimist`, nel`s#ndu-ne s` b`nuim c`acas` are doi copii de liceu, de care,din p`cate, trebuie s` aib` grij`singur`. |ns` nu-i place s` fiecomp`timit` pentru acest „micam`nunt”. Via]a are asprimile ei,urcu[uri [i cobor#[uri, [i numaicaracterele tari rezist` [i \nving – estefilozofia doamnei Camelia Chereche[.{i trebuie s`-i d`m dreptate.
...Amiaza se r`sfa]` \n hamacul deaur al toamnei. A sosit ora pr#nzului[i, grijulii, gazdele ne conduc spre unbirou, devenit ad-hoc popot`. Ne efoame [i bucatele sunt foartegustoase. Dar nu e timp de siest`, a[a
c` ne continu`m docu-mentarea gazet`reasc`.
SEARA
A venit momentul s`-l cunoa[tem [i pemaistrul militar clasa amaistrul militar clasa amaistrul militar clasa amaistrul militar clasa amaistrul militar clasa aVVVVV-a Felix Sebastian-a Felix Sebastian-a Felix Sebastian-a Felix Sebastian-a Felix SebastianPusta, Pusta, Pusta, Pusta, Pusta, absolvent al {coliiMilitare de Mai[tri [iSubofi]eri „Traian Vuia”,[eful promo]iei 2005,specialitatea radioloca]ie.A ob]inut media general`9,64 [i a venit \nsubunitate la cerere,p`rin]ii lui fiind oamenide-ai locului. Nu-i parer`u c` a ales „cap`tul]`rii”, de[i putea s`opteze pentru o gar-nizoan` mai... galonat`.S-a obi[nuit deja cuspecificul companiei, cu
noii s`i colegi. A fost numit operatorpe sta]ia P-14, este tob` de carte [ia[teapt` cu ner`bdare s` arate, practic,tot ce a \nv`]at \n [coal`. Are 21 de ani[i toat` via]a \nainte. |i placespecialitatea aleas`, dar \i plac [i sportul(practic`, printre altele, karate-ul,de]in#nd centura verde), [i „naviga]ia”pe Internet, [i limba englez` (o \nva]`de la v#rsta de 6 ani!). Ne spune,luminat de z#mbete tainice: „M` simtfoarte bine ca maistru militar, m` simtfoarte bine aici, \n subunitate. Nu suntorgolios dec#t atunci c#nd e vorba s`demonstrez ce [tiu cel mai bine, ce am\nv`]at \n [coal`... Nu-mi fac problemecu cariera, sunt convins c` toate se vor
Maistrul militar clasa a V-a FelixSebastian Pusta, [eful promo]iei2005, specialitatea radioloca]ie
derula \n mod firesc, la timpul cuvenit.Nu-mi fac griji nici cu viitorul meu...social. M` adaptez repede, [tiu cum s`-mi aleg prietenii, cum s` m` comport\n diferite medii [i \mprejur`ri. Dar mai[tiu c`, \nainte de toate, pentru mineconteaz` profesia, munca de zi cu zi \nsubunitate. {coala mi-a dat baza, baza, baza, baza, baza, aicitrebuie s`-mi consolidez cuno[tin]ele,s`-mi des`v#r[esc personalitatea,caracterul, profesia. Iubesc radioloca]ia[i m` voi consacra acestei arme cutoat` fiin]a mea... Nu am \nc`experien]`, \ns` am dorin]a sincer` dea deveni c#t mai bun, c#t mai utilstructurii din care fac acum parte. {i
toate acestea nu sunt iluzii, \nfl`c`r`rijuvenile sau cuvinte de parad`. Vreaus`-mi urmez cu acribie drumul ales,vreau s`-mi fac pe deplin datoria deradiolocatorist”.
Cuvinte frumoase, cuvinte sincere.S` te ajute Dumnezeu, drag` Sebi!
|nso]itorii no[tri ne mai faccuno[tin]` cu plutonierul-majorplutonierul-majorplutonierul-majorplutonierul-majorplutonierul-majorMarcel Lu]uc, Marcel Lu]uc, Marcel Lu]uc, Marcel Lu]uc, Marcel Lu]uc, administratorulsubunit`]ii, „om cu suflet mare [i ales”,cu plutonierul-major Gheorplutonierul-major Gheorplutonierul-major Gheorplutonierul-major Gheorplutonierul-major GheorgheghegheghegheBuboi, Buboi, Buboi, Buboi, Buboi, cazarmarul companiei, cucaporalul Vcaporalul Vcaporalul Vcaporalul Vcaporalul Vasile Pop, asile Pop, asile Pop, asile Pop, asile Pop, [ofer pe DAC,cu caporalul Ioan Ciorda[, caporalul Ioan Ciorda[, caporalul Ioan Ciorda[, caporalul Ioan Ciorda[, caporalul Ioan Ciorda[, operatorSTAR, cu caporalul Emil Tcaporalul Emil Tcaporalul Emil Tcaporalul Emil Tcaporalul Emil Toth,oth,oth,oth,oth,operator pe sta]ia P-14, cu frunta[ulfrunta[ulfrunta[ulfrunta[ulfrunta[ulOtto Sabou, Otto Sabou, Otto Sabou, Otto Sabou, Otto Sabou, pistolar \n grupa de Poli]ieMilitar`, care asigur` paza caz`rmii. {i,nu \n ultimul r#nd, ni s-a vorbit elogiosdespre maistrul militar clasa a Vmaistrul militar clasa a Vmaistrul militar clasa a Vmaistrul militar clasa a Vmaistrul militar clasa a V-a-a-a-a-aIonu] VIonu] VIonu] VIonu] VIonu] Varararararga, ga, ga, ga, ga, coleg de promo]ie cuPusta, specialist \n grupa de mente-nan]` a subunit`]ii. Cum, de aseme-nea, gazdele ne-au ar`tat o fotografie[i o diplom` din care reie[ea c` echipade fotbal a companiei a c#[tigat CUPCUPCUPCUPCUPAAAAALOCALIT~}II LOCALIT~}II LOCALIT~}II LOCALIT~}II LOCALIT~}II la fotbal, edi]ia din acest
an (\n 2004 se clasaser` pe loculsecund). {i aceasta face parte dinvia]`, iar sportul nu-i doar o joac`, [inici o preocupare facultativ`. Preg`ti-rea fizic` este o necesitate, o prioritate
chiar [i pentru „sedentarii” radiolo-catori[ti. {i e bine c` oamenii de aiciau \n]eles foarte bine acest lucru [i factot ce depinde de ei pentru a fitotdeauna “fresh”.
...Seara a venit pe nesim]ite, amurgul ne \nv`luie viclean [inoi suntem gata s` punem punct unei zile pline, deosebit
de interesante. Am cunoscut oameni despre care n-am maiscris niciodat`, am consemnat fapte ce-i definesc [i le fac
cinste. Oameni care, al`turi de mul]i al]ii, fac istoria [i aducgloria For]elor Aeriene Rom#ne. Le spunem la revedere [i lemul]umim pentru c` exist`, pentru c` trudesc frumos \n
at#t de frumoasa lor profesie. Cam asta-i. Noi ne retragem.C’est la vie!
Colonel (r) NICOLAE RADUADRIAN SULT~NOIU
AM PRIMIT LA REDAC}IE
44 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
O CARTE DOCUMENTCu mai bine de un deceniu \n urm`, un grup de
veterani de r`zboi \[i dep`nau amintirile de pe front\ntre copertele unor volume ce \[i propuneau s`reflecte ac]iunile avia]iei militare rom#ne pe fronturilecelei mai mari conflagra]ii din istoria umanit`]ii.
Iat` c`, dup` 12 ani de la acele apari]ii ce abordausubiecte interzise timp de 45 de ani – Campania dinEst –, comandorii (r) Constantin Iordache comandorii (r) Constantin Iordache comandorii (r) Constantin Iordache comandorii (r) Constantin Iordache comandorii (r) Constantin Iordache [i AurelAurelAurelAurelAurelPruia, Pruia, Pruia, Pruia, Pruia, cunoscu]i cititorilor ca autori ai unor lucr`ri dereferin]` \n domeniu, au scos de sub tipar, la Editura
Artemis, un volum al c`rui eroi sunt o mare parte dintreveteranii care au contribuit la realizarea c`r]ilorilustr#nd ac]iunile avia]iei rom#ne pe front. Portretelelor, cuprinz#nd date importante din evenimentele [iactivitatea ce le-au marcat existen]a \n e[aloaneleavia]iei militare, se constituie \n autentice modelepentru genera]iile mai tinere, aduc \n fa]a noastr`exemplul str`lucit al unor oameni ce au situat sim]uldatoriei mai presus de orice, \n condi]iile grele aler`zboiului, c#nd pericolul pierderii vie]ii p#ndea la totpasul, mai ales c` ei au avut ne[ansa unor confrunt`riinegale cu cei mai puternici inamici aerieni ai vremii,superiori \n tehnic` de lupt`, mai numero[i dec#tforma]iile noastre [i cu experien]` de front mai\ndelungat`.
C#]iva, pu]ini la num`r ce-i drept, dintre lupt`toriino[tri aerieni, se aflaser` la man[a aparatelor de zbor[i \n primul r`zboi mondial. Majoritatea \ns`, erau tineriabsolven]i ai [colilor militare de pilotaj, de observatoriaerieni, botezul focului primindu-l la c#teva luni de labrevetare.
S-au ob]inut succese, s-au \nregistrat [i pierderi,dar un bilan] onest \i situeaz` pe bravii aviatori rom#ni\ntre elitele lumii militare ale acelor ani \ns#ngera]i dindeceniul de foc al secolului trecut. Le-au recunoscutm`iestria, tenacitatea, spiritul de sacrificiu chiaradversarii lor de atunci, cum a fost cazul aviatoriloramericani dobor#]i \n luptele pentru ap`rarea teritoriuluinostru na]ional. Izb#nzile celor mai viteji dintre vitejiau devenit teme de c#ntece, cum s-a \nt#mplat cuHoria Agarici, devenit celebru pentru c`, la prima samisiune de lupt`, pe 23 iunie 1941, la o zi dup` intrareaRom#niei \n r`zboi, a dobor#t trei avioane inamice.
Pentru faptele lor de arme, au fost decora]i cu\nalte ordine [i medalii de r`zboi rom#ne[ti [i str`ine.Cea mai \nalt` distinc]ie – Ordinul „Mihai Viteazul” – afost acordat` la 49 de ofi]eri aviatori, ceea ce \nseamn`
foarte mult, deoarece marele ordin [i titlul de cavaler allui se d`deau numai pentru fapte cu totul [i cu totulexcep]ionale.
Biografia [i descrierea ac]iunilor de lupt` ale unorasemenea cavaleri sunt redate \n aceast` foartedocumentat` lucrare – AVIATORI VETERANI DER~ZBOI. Este vorba de prin]ul aerului Constantin B#zuCantacuzino, Teodor Greceanu, Vasile Gavriliu, HaritonDu[escu, Mircea B`dulescu, Ion Milu, Dan Scurtu,Tudor Andrei, Ion Dicezare, ca s` numim numai c#]iva.Mai mul]i au fost distin[i cu „Virtutea Aeronautic`“ \ndiferite clase, cea mai \nalt` fiind clasa Comandor, pecare au primit-o doar [ase persoane.
De[i cu pieptul str`lucind de decora]ii, cu sute [isute de misiuni de lupt` executate, cu zeci de victoriiaeriene, unii dintre ei au fost sco[i abuziv din avia]ieimediat dup` r`zboi, parte \ncarcera]i, fiind nevoi]i, dup`eliberarea din pu[c`rii, s` execute munci umilitoare cas`-[i c#[tige existen]a. {i drama acestor oameni esterelatat` \ntre copertele c`r]ii, ca [i multe \nt#mpl`riincredibile, rezolv`ri de situa]ii aeriene palpitante. Marioameni a avut [i are avia]ia militar` a Rom#niei! Glorielor!
FILOZOF AL CULTURII{I AL ZBORULUI
Este vorba de comandorul (r) {tefancomandorul (r) {tefancomandorul (r) {tefancomandorul (r) {tefancomandorul (r) {tefanAlexandrescu, Alexandrescu, Alexandrescu, Alexandrescu, Alexandrescu, nea Fane, zis [i Guri]`, eroul unor\nsemn`ri ale noastre, publicate la loc de cinste \n revist`,iar de un timp, eroul central al c`r]ii lui Ioan Chereche[Ioan Chereche[Ioan Chereche[Ioan Chereche[Ioan Chereche[„<<MARE{ALUL>> DIN B~NEASA”.„<<MARE{ALUL>> DIN B~NEASA”.„<<MARE{ALUL>> DIN B~NEASA”.„<<MARE{ALUL>> DIN B~NEASA”.„<<MARE{ALUL>> DIN B~NEASA”.
Talentul scriitorului [i gazetarului at#t de \ndr`git degenera]ii [i genera]ii de aviatori [i-a spus \nc` o dat`cuv#ntul, dup` apari]ia unor c`r]i de suflet pe careChereche[ le-a dat aeronauticii [i nu numai, „|n c`utarea„|n c`utarea„|n c`utarea„|n c`utarea„|n c`utareaeroilor”, „Aerodrom [i cer”. eroilor”, „Aerodrom [i cer”. eroilor”, „Aerodrom [i cer”. eroilor”, „Aerodrom [i cer”. eroilor”, „Aerodrom [i cer”. Fiindc` omul asupra c`ruiaa avut inspira]ia s` se opreasc` pentru a-i r`suci pe toatefe]ele [i r`sfe]ele via]a, este un tip extraordinar, opersonalitate de prim rang a avia]iei militare [i civiledeopotriv`, un unicat. Sigur c` trebuie citit` neap`ratcartea pentru a se vedea de ce. Dar noi v-o spunem \npremier`. Nea Fane, om al drept`]ii [i al echit`]ii a \mp`r]itcei 32 de ani de zbor fr`]e[te: 16 pentru avia]ia dev#n t̀oare, 16 pentru avia]ia de transport. A totalizat 11.600ore de zbor, din care 10.922 ore ca pilot de linie [icomandant de aeronav` An-24, mediu-curier, cu care a
SUB SEMNULMODERNITÃ}II
A trecut vremea lucrului dup` ureche sau cutume,\n virtutea unor obi[nuin]e, ori sub impulsuri dictatoriale.Este timpul chibzuin]ei, al faptelor atent dr`muite,minu]ios c#nt`rite, excelent dirijate. Aceste adev`ruripot s` le inoculeze, prin scrisul lor, cei ce [i-au pussemn`tura pe articolele [i studiile din acest num`r alrevistei „SPIRIT MILITAR MODERN”. |ncep#nd chiarcu redactorul-[ef, c`pitanul Marian Predoaica, c`pitanul Marian Predoaica, c`pitanul Marian Predoaica, c`pitanul Marian Predoaica, c`pitanul Marian Predoaica, \neditorialul „Comandantul bunelor maniere”, o pledoariecum nu se poate de bine venit` pentru ceea ce trebuies` fie un [ef care se vrea eficient [i stimat, iubit de ceidin jur: un superprofesionist, un om atent cusubordona]ii, politicos, amabil, civilizat. Cercet`ri psiho-sociologice au demonstrat, cu prisosin]`, – sus]ineautorul – c` oamenii sunt capabili s`-[i dep`[easc`limitele, s` se sacrifice [i s` realizeze lucruriexcep]ionale, dac` sunt \ncuraja]i, li se vorbe[te frumos,sunt trata]i cu respect [i se simt aprecia]i onest pentruceea ce sunt [i fac. Cu totul altfel stau \ns` lucrurileatunci c#nd sunt obliga]i, pedepsi]i, jigni]i, desconsidera]isau trata]i cu dispre]. A[adar, aten]ie: a apus vremealui Mo[ Teac`, a zbirilor!
Este un mare c#[tig, ca s` nu-i spunem realizare,pentru revist`, faptul c` a reu[it s` aduc` \n paginile
transportat mai mult de jum`tate de milion de pasageri,rom#ni [i str`ini. S-au aflat \n avionul pilotat de elpersonalit`]i ale vie]ii politice, culturale, [tiin]ifice, mini[tri,prim-mini[tri, [efi de stat, academicieni, sportivi de taliemondial`, campioni olimpici, \n frunte cu NadiaCom`neci, scriitori [i ziari[ti renumi]i, \ntre care VictorEftimiu, Ioan Grigorescu, medici de notorietateinterna]ional`, \nal]i ierarhi, cel dint#i fiind Prea FericitulP`rinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom#ne.
Autorul a reprodus, \ntr-o anex`, extrase dincuvintele m`gulitoare consemnate de c#teva din zecile[i sutele de personalit`]i la adresa comandantuluiaeronavei, {tefan Alexandrescu, pentru modul \n care[i-a condus aparatul, dar [i pentru autenticele lec]ii deistorie, de geografie, de literatur` pe care le expuneade la microfon, pe tot timpul zborului, referitoare la locurilesurvolate. Spirit enciclopedic, nea Fane le vorbea maitot timpul pasagerilor. |n felul acesta, cei cu team` deavion nici nu [tiau c#nd a trecut timpul, aleg#ndu-se, \nplus, cu serioase cuno[tin]e din cele mai variate domenii.
Prin aceasta era unic, \n lume chiar, la vremearespectiv`, Alexandrescu. Un ziarist francez care [tialimba rom#n`, aflat printre pasageri la una din curse, i-a consacrat o pagin` de ziar \n „Le Figaro”, reputa]iapilotului rom#n transmi]#ndu-se astfel peste m`ri [i ]`ri.
Cartea \l urm`re[te pe nea Fane prin mai to]i aniicarierei sale de aviator, de la primele zboruri ca planorist,la numai 18 ani, la urm`toarele, pe diverse tipuri deavioane clasice, cu reac]ie, p#n` la ie[irea la pensie,c#nd, cu lacrimi \n ochi, dup` ultima aterizare, a\nconjurat avionul, i-a s`rutat aripile [i a plecat, subrafalele de aplauze ale asisten]ei.
Nu sunt omise nici \ncerc`rile mai grele: aterizareafor]at` cu avionul reactiv MiG-15, c#nd zbura peaerodromul Ianca, nici perioada c#nd a fost scos, abuziv,din avia]ie, nici alte \mprejur`ri dificile. Peste toateacestea, \ns`, cutez`torul Icar modern a trecut cuz#mbetul s`u bonom, cu inima sa bun` [i cald` pe care[i \ngerii o s`rut`.
Regret`m c` motive financiare au determinat untiraj sc`zut al acestei savuroase c`r]i. „ <<Mare[alul>>din B`neasa” merita mai mult.
AM PRIMITN LA REDAC}IE
45CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
sale un mare om al timpurilor noastre, un savant, unom de o erudi]ie [i un caracter cu totul [i cu totuldeosebite: academicianul Constantin B`l`ceanu-academicianul Constantin B`l`ceanu-academicianul Constantin B`l`ceanu-academicianul Constantin B`l`ceanu-academicianul Constantin B`l`ceanu-Stolnici. Stolnici. Stolnici. Stolnici. Stolnici. Distinsul interlocutor spune ni[te lucruriextraordinare, pe care este bine s` le [tie orice militarce se vrea un om cult, mai ales liderii din unit`]i, institu]ii.Cuvinte \n]elepte, rezultat al unor studii laborioaseviz#nd profilul psihologic al lupt`torului secolului al XXI-lea, schimb`rile produse \n preg`tirea pentru lupt` [ipsihologic` a militarilor, ]in#nd cont de evolu]iaarmamentului [i tehnicii militare, despre direc]iile deac]iune \n \nv`]`m#ntul militar [i, nu \n ultimul r#nd,despre presa militar`. Aici chiar c` merit` citatvenerabilul maestru, ca s` se aud` p#n` departe:„Sigur c` formarea personalit`]ii militarului nu se facenumai pe b`ncile [colii, \n procesul de instruire aarmatei sau pe c#mpul de lupt`, ci [i prin lectur`...Lectura \nseamn`, de fapt, informare eficient`. Cu at#tmai eficient`, cu c#t informarea respectiv` este g#ndit`special pentru cel care cite[te, pentru cel c`ruia i seadreseaz`. Acest lucru se poate face foarte bine printr-orevist`, care se distribuie \ntr-un circuit unde poateavea cel mai mare impact [i cea mai mare eficien]`“.
Ne-am bucurat s`-l \nt#lnim \n paginile revisteipe colaboratorul nostru, colonel drcolonel drcolonel drcolonel drcolonel dr. Marian Popa,. Marian Popa,. Marian Popa,. Marian Popa,. Marian Popa,de la Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic` [iSpa]ial`, cu un interesant studiu despre evaluareamodern` \n selec]ia psihologic` a aviatorilor, dup` cumne-a produs o surpriz` pl`cut` publicarea unui interviuneterminat pe care colonelul (r) Dumitru Roman,colonelul (r) Dumitru Roman,colonelul (r) Dumitru Roman,colonelul (r) Dumitru Roman,colonelul (r) Dumitru Roman,fost redactor [ef al revistei, l-a \nceput, pe timpul c#ndera un efervescent publicist militar, cu cel ce a fostunul dintre cei mai valoro[i pilo]i de v#n`toare rom#ni\n cel de-al doilea r`zboi mondial, comandorul TudorGreceanu, cavaler al Ordinului Militar „Mihai Viteazul”.Un om de-a dreptul fenomenal, despre care revistanoastr` a scris cu ani \n urm`. A zburat, numai peavioanele de v#n`toare, 4.200 de ore [i a fost distinscu toate ordinele militare. A dobor#t 27 de avioaneomologate [i 11 neomologate. A executat 960 demisiuni la inamic, el \nsu[i fiind dobor#t de 11 ori [inevoit s` aterizeze for]at. Este omul care, dup` cumdeclara, a \ncercat \n zbor, \n 1945, singurul avion cureac]ie din lume la acea vreme, construit de germani,Me-262. „A[a am ajuns s` fiu primul pilot rom#n carea zburat pe un avion cu reac]ie” – conchideaGreceanu, dup` ce a povestit cum a ajuns cuMe-262 p#n` la 10.000 de metri \n`l]ime.
Demne de men]ionat [i articolele [i studiile despreComunicarea organiza]ional` \n mediul militar, Factoriide stres, Succesul personal \n cariera militar`, Profilulpsihologic al teroristului, precum [i celelalte materialedin cuprinsul acestei interesante publica]ii a Trustuluide Pres` al Armatei.
PRILEJUL UNORREMEMORÃRI
|l ofer` revista „ORIZONT AVIATIC”, \n mai multearticole, reportaje [i evoc`ri.
Ne-a re]inut aten]ia, \ntre altele, ac]iunea \ntreprins`de Asocia]ia Rom#n` pentru Propaganda [i IstoriaAeronauticii, de vizitare a Bazei 86 Aerian` Fete[ti, lainvita]ia comandantului acestei unit`]i reprezentative aFor]elor Aeriene Rom#ne, generalul de flotil` aerian`Victor Str#mbeanu. Activitatea, pe larg consemnat` \nrevist`, a prilejuit lui Ioan VIoan VIoan VIoan VIoan Vulpoiu ulpoiu ulpoiu ulpoiu ulpoiu realizarea unui amplureportaj, \n care a reflectat activit`]ile desf`[urate peparcursul unei zile. Un program foarte \nc`rcat, darbogat \n rezultate, veteranii avia]iei noastre din filialaBucure[ti a A.R.P.I.A. reu[ind s` vad` AnsamblulMonumental de la Fete[ti [i s` participe la majoritateaactivit`]ilor din baz`. L#ng` b`tr#nul IL-28, comandorul(r) Ioan Caragea, care l-a zburat \nainte de a deveni unvestit pilot de linie [i instructor pe Boeing 707, s-afotografiat, tr`ind nostalgia unor vremuri demult trecute.
Dar nu numai el a petrecut o parte din via]` aici, laBorcea, ci [i comandorii (r) Rusen Alexe, Ioan Morariu[i al]ii, care au rememorat evenimentele mai importante
consumate \n anii tinere]ii lor \n C#mpia B`r`ganului.Tot aici s-a consemnat un eveniment important.
Din grupul de membri A.R.P.I.A. care au vizitat Baza 86a f`cut parte [i doamna prof. univ. Maria Mociorni]`,sora eroului aviator locotenent Gheorghe (Gellu)Mociorni]`, c`zut la datorie. Ast`zi, Baza poart` numeleregretatului pilot, disp`rut \n floarea v#rstei, \n timpulunei misiuni de atac, \n luptele pentru eliberareaCehoslovaciei.
Tot printre vizitatori s-a aflat [i locotenent-comandorul (r) Mircea Constantinescu, autorul c`r]iidespre Mociorni]`, „C#ntecul orb al destinului”, carteoferit`, \n mod simbolic, comandantului, de \ns`[i soraeroului. A fost amintit [i un alt vestit erou al Avia]ieiMilitare, din perioada mai modern`, neuitatul scriitor [ipilot instructor pe MiG-21, Doru Davidovici.
„Orizont Aviatic” public`, la loc de cinste, un amplumaterial despre un alt prestigios aviator, comandorulGogu {tef`nescu, un serial, din c#te am \n]eles, opovestire savuros condus` de comandorul Rusencomandorul Rusencomandorul Rusencomandorul Rusencomandorul RusenAlexe, Alexe, Alexe, Alexe, Alexe, al c`rui talent scriitoricesc nu se dezminte.
Comandorul (r) Constantin Iordache, Comandorul (r) Constantin Iordache, Comandorul (r) Constantin Iordache, Comandorul (r) Constantin Iordache, Comandorul (r) Constantin Iordache, neobositpe toate fronturile publicistice [i literare, evoc` figuraunui om de mare valoare, plecat dintre noi dup` o via]`extraordinar`, comandorul (r) ing. Sorin Tulea, invalidde r`zboi, autorul c`r]ii „Amintiri din r`zboaieneterminate” pe care a avut amabilitatea s` o trimit`,cu dedica]ie, [i revistei noastre. A pilotat 17 tipuri deavioane civile [i militare, cu un total de peste 2.000 deore de zbor, pe front execut#nd 60 de misiuni de lupt`cu avioane de bombardament. De[i invalid de r`zboi,pentru faptele sale de arme s`v#r[ite \n Campania dinEst nu a fost iertat de autorit`]ile rom#ne servileMoscovei, care l-au condamnat la ani grei de \nchisoare.A efectuat 15 ani [i 7 luni de deten]ie, dintre care peste13 ani numai la temuta \nchisoare Aiud.
ABORD~RI PLURIVALENTEDe[i ]inta studiilor realizate de medicii Institutului
Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial` oreprezint`, de regul`, personalul aeronautic, navigantsau nenavigant, nu ne-a fost prea greu s` constat`mc` referirile la constat`rile semnalate se pliaz` foartebine [i la pacien]ii cu activit`]i preponderentp`m#ntene, \n fapt fiec`ruia dintre noi, diagnosticatcu una sau alta dintre boli. Cum este cazul, de pild`, lastudiul „Hipertensiunea arterial` [i factorii de riscasocia]i la personalul aeronautic militar – 3 ani demonitorizare”, semnat de drdrdrdrdr. Mirela . Mirela . Mirela . Mirela . Mirela Anghel, conf. drAnghel, conf. drAnghel, conf. drAnghel, conf. drAnghel, conf. dr.....Marian Macri, drMarian Macri, drMarian Macri, drMarian Macri, drMarian Macri, dr. Marius Boar. Marius Boar. Marius Boar. Marius Boar. Marius Boar, , , , , \n care se eviden]iaz`,\ntre altele, importan]a diagnostic`rii precoce [imonitorizarea corect` a pacien]ilor cu HTA, caproblem` de interes major \n evaluarea medical-aero-nautic`. Lucru valabil [i la personalul nenavigant. HTAeste un factor de risc individual pentru mortalitateacardiovascular` pentru orice individ, dup` cum acestaeste substan]ial crescut pentru to]i atunci c#nd suntprezen]i [i factori adi]ionali precum stresul, fumatul,obezitatea, diabetul sau hipercolesterolemia.
De mare interes pentru bolnavii de hepatit` cronic`cu virus C, studiul „Tratamentul cu interferon Pegylat” allocotenent-colonelului medic doctor Florentina Radu-Ioni]` de la Sec]ia Medical` II a Spitalului Clinic deUrgen]` Militar Central „Dr. Carol Davila”, sec]ie condus`de colonelul dr. Nicolaie Tudor, ce grupeaz` un eminentcolectiv de medici [i asistente care, nu demult, a avutun rol cov#r[itor \n vindecarea de o boal̀ digestiv` grav`a autorului acestor r#nduri, fapt pentru care va r`m#neprofund recunosc`tor tuturor.
Bine motivate [i argumentate articolele privind„Abordarea actual` a tratamentului [i recuper`rii \nosteoporoz`“ [i „Simptomele de tip depresiv [i anxiosla pacien]ii cu dependen]` de alcool”, alc`tuite [i pebaza unor vaste bibliografii.
La mod` sau nu teoriile [i metodele explicativeale comportamentului de asumare a riscului facobiectul unui studiu laborios \ntocmit de drd. psihologdrd. psihologdrd. psihologdrd. psihologdrd. psihologVVVVVioleta Ionescu ioleta Ionescu ioleta Ionescu ioleta Ionescu ioleta Ionescu de la Institutul Na]ional de Medicin`Aeronautic` [i Spa]ial`.
Parcurg#nd con]inutul cronicii desf`[ur`rii, laSibiu, a Conferin]ei Asocia]iei Laboratoarelor Medicaledin Rom#nia, semnat de chimist chimist chimist chimist chimist Anca Grigorescu,Anca Grigorescu,Anca Grigorescu,Anca Grigorescu,Anca Grigorescu,avem imaginea vastei [i neobositei activit`]i pe care oduce Laboratorul INMAS, laborator condus de distinsadoamn` dr. \n medicin` Simona Berbecar, activitateremarcat` [i la aceast` manifestare [tiin]ific`.
Pagini realizate decomandor (r) PETRE B@N~
46 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
FILE DE ISTORIE
Premise
Trageri antiaeriene \n scop de instruc]ie s-auexecutat \n Rom#nia \nc` din timpul primului r`zboimondial, urmare fireasc` a necesit`]ii antren`riiefectivelor lupt`toare \nainte de introducerea lor \n luptacu inamicul aerian. P#n` la ocuparea de c`tre trupelegermane a unei p`r]i din teritoriul na]ional – \n toamnaanului 1916 – artileria antiaerian` rom#n` executatrageri de instruc]ie pe c#mpul de l#ng` Cotroceni –care poate fi considerat primul poligon antiaerian,organizat, desigur, \n mod provizoriu [i temporar. |nacest poligon [i-a experimentat, \ns`, colonelul inginer{tefan Burileanu primele tunuri de 57 mm, adaptatepentru trageri antiaeriene.
Dup` retragerea armatei rom#ne \n Moldova,tragerile experimentale [i de instruc]ie au fost executate\n poligonul Copou – amenajat ad-hoc – l#ng` Ia[i.
Arm` activ`, cu mare putere distructiv` [i cu un efect deosebit de eficace la ]int`, fiec` este aerian`, terestr`, maritim` sau fluvial`, artileria antiaerian` a putut [i va putea,
\n mod obligatoriu, s` fie deprins` de c`tre personalul care o deserve[te numai \nm`sura \n care servantul sau comandantul prime[te „botezul focului”.
C` poligonul Capu Midia a contribuit \ntr-o mare m`sur` la pl`m`direa [i men]inereaspiritului de arm` [i de corp at#t de propriu artileri[tilor [i racheti[tilor sol-aer va
rezulta, f`r` dubii, din r#ndurile ce urmeaz`. Pentru aceasta vom \ntoarce, \ns`,paginile istoriei p#n` c`tre primii ani de existen]` ai artileriei antiaeriene.
TAB~RA DE INSTRUC}IE {I POLIGONULDE TRAGERI ANTIAERIENE CAPU MIDIA –verig` de baz` \n evolu]ia artileriei antiaeriene
TAB~RA DE INSTRUC}IE {I POLIGONULDE TRAGERI ANTIAERIENE CAPU MIDIA –
Arm` activ`, cu mare putere distructiv` [i cu un efect deosebit de eficace la ]int`, fiec` este aerian`, terestr`, maritim` sau fluvial`, artileria antiaerian` a putut [i va putea,
\n mod obligatoriu, s` fie deprins` de c`tre personalul care o deserve[te numai \nm`sura \n care servantul sau comandantul prime[te „botezul focului”.
C` poligonul Capu Midia a contribuit \ntr-o mare m`sur` la pl`m`direa [i men]inereaspiritului de arm` [i de corp at#t de propriu artileri[tilor [i racheti[tilor sol-aer va
rezulta, f`r` dubii, din r#ndurile ce urmeaz`. Pentru aceasta vom \ntoarce, \ns`,paginile istoriei p#n` c`tre primii ani de existen]` ai artileriei antiaeriene.
|n anii imediat urm`tori \ncheierii primului r`zboimondial, artileri[tii antiaerieni se deplasau, \n fiecarevar`, la extremitatea de nord a sta]iunii Mamaia,organiz#nd o tab`r` \n apropierea hotelului „Rex”. Tot\n perioada interbelic`, subunit`]ile de artilerieantiaerian` au mai executat trageri \n poligonulDavidov, l#ng` localitatea Mihai Bravu, precum [i laVl`deni, \n jude]ul Bra[ov.
De asemenea, \n perioada interbelic`, existapractica execut`rii tragerilor antiaeriene [i dindispozitivul de lupt` – cu aplicarea m`surilor desiguran]` necesare – pe man[a unui avion. Acestetrageri se executau cu tunuri antiaeriene calibru 37mmRheinmetall.
Decizia \nfiin]`riipoligonului Capu Midia
|nzestrarea [i dezvol-tarea artileriei antiaerienerom#ne dup` cel de-al doilear`zboi mondial au impusnecesitatea amenaj`rii unuipoligon specializat, care s`permit` executarea unortrageri \n condi]ii c#t maiapropiate de realitatea c#m-pului de lupt` modern, dar [i\n depline condi]ii de siguran]`.Ca urmare, \n anii 1949-1950,conducerea MinisteruluiFor]elor Armate a desemnat ocomisie care s` identifice, pelitoralul M`rii Negre, un terenpotrivit pentru \nfiin]area unuipoligon de trageri antiaerienepermanent.
|n urma cercet`rii mai multor raioane, s-a decis c`plaja de la nord de Capu Midia \ntrunea cele mai bunecondi]ii pentru \nfiin]area unui poligon de trageriantiaeriene.
Ca urmare, Marele Stat Major ordon` \nfiin]area,\ncep#nd cu data de 01.04.1950, \n cadrul Centrului deInstruc]ie al Artileriei Antiaeriene, a poligonului de trageriantiaeriene Capu Midia. Primul comandant al poligonuluia fost numit maiorul inginer Constantin Heymanecmaiorul inginer Constantin Heymanecmaiorul inginer Constantin Heymanecmaiorul inginer Constantin Heymanecmaiorul inginer Constantin Heymanec.Executarea tragerilor antiaeriene de c`tre unit`]ile [isubunit`]ile de artilerie antiaerian` din armata Rom#nieiavea s` \nceap` la scurt timp dup` \nfiin]areapoligonului, prima serie fiind planificat` la data de 15mai 1950.
Inaugurarea oficial` a avut loc, \ns`, \n anul 1951,\n prezen]a ministrului for]elor armate, a comandan]ilorap`r`rii antiaeriene a teritoriului [i artileriei antiaeriene,pecum [i a speciali[tilor din domeniu.
|n anul 1951, centrul de instruc]ie a fost mutat dela Bra[ov la Capu Midia, pentru ca \n anul 1952, acestas` fie redislocat la Bra[ov. |ntruc#t deplasarea frecvent`a personalului care \ncadra poligonul devenisecostisitoare, s-a stabilit ca aceast` subunitate s` r`m#n`pe timpul iernii la Constan]a, efectivele ei fiind cazate \nbar`ci, \n zona de nord a or[ului sau \ntr-o vil` careapar]inea C.A.A.T., \n Mamaia.
|ntruc#t din luna ianuarie 1952 au \nceput s` seexecute [i trageri pe timp de iarn`, subunitatea aveas` r`m#n` permanent \n poligon, unde-[i desf`[urainstruc]ia, dar [i paza [i deservirea poligonului.
|n baza ordinului Marelui Stat Major nr. 0012655,din 5 septembrie 1953, \ncep#nd cu anul 1954, unitateamilitar` 03988 Constan]a devenea unitate indepen-dent`, sub denumirea „Poligonul de Trageri Antiaeriene”.Cu aceast` ocazie, poligonul de categoria I (cum eradenumit \n cuprinsul ordinului) era dislocat permanentla Capu Midia. Personalul poligonului care p#n` laaceast` dat` f`cea parte din efectivele Centrului deinstruc]ie sau era deta[at de la alte unit`]i de pe teritoriu,
General de divizie (r.) Eugen Teodorescu, Locotenent-colonelVisarion Neagoe
era obligat de-acum s` se stabileasc` definitiv \ngarnizoana Constan]a, ca personal permanent alpoligonului.
Condi]ii [i dot`ri ini]iale
C#teva aspecte privind condi]iile de trai oferite \nace[ti ani de poligon sunt relevante, oferind un termende compara]ie pentru ceea ce avea s` devin` \n timpaceast` unitate reprezentativ` a For]elor Aeriene.Neexist#nd nici un fel de construc]ii, trupele care veneaula trageri erau cazate \n corturi. Sala cu mese consta \npor]iunea de p`m#nt dintre dou` [an]uri s`pate ladistan]a de 1,5m, iar buc`t`ria era semi\ngropat` [iacoperit` cu stuf. |n anii urm`tori, s-a trecut, \ns`, laconstruc]ia bordeielor semi\ngropate, care puteauad`posti c#te un pluton. Paturile se confec]ionau din...p`m#nt. Peste al]i c#]iva ani, de la bordeie, s-a trecut laconstruc]ia unor saivane, care aveau o capacitate maimare de cazare.
Construc]ia unor cl`diri adev`rate avea s` \nceap`abia \n anul 1957. Concomitent cu aceasta, s-au plantatliziere de copaci, s-a trecut la amenajarea unor c`i deacces interioare, s-a realizat iluminarea cu energieelectric`. Perpetua problem` a aprovizion`rii cu ap` apoligonului a \nceput s` se rezolve tot \n ace[ti ani princonstruirea unei conducte ce urma s` transporte apade la c#teva izvoare din comuna Corbu, idee la careavea s` se renun]e \ns` repede, datorit` calit`]ii\ndoielnice a apei scoase din p#nza freatic` desuprafa]`. A[a \nc#t, s-a trecut la construirea uneiconducte pe distan]a N`vodari-poligon, care n-avea s`satisfac` \ns` niciodat` nevoile de ap` pentru miile demilitari ce se instruiau \n poligon...
Datorit` acestor condi]ii, adesea s-a recurs la altesolu]ii de cazare a efectivelor venite la trageri \n poligonulCapu Midia. Spre exemplu, \n iarna anului 1952, trageriles-au executat \n sectorul Mamaia-sat, N`vodari, iarsubunit`]ile au fost cazate \n cazarma Regimentului 103Artilerie Antiaerian`, din Constan]a, efectivele f`c#ndzilnic deplasarea \n poligon.
Iarna anului 1953-1954 avea s` supun` la grele\ncerc`ri personalul poligonului [i miile de militari afla]ila trageri. Z`pezile abundente [i viscolul, care au duratc#teva s`pt`m#ni, au izolat complet tab`ra. Dintr-ocl`dire \n alta nu se putea ajunge dec#t s`p#nd tunelprin z`pad`. |n toat` aceast` perioad`, nu s-a pututasigura aprovizionarea cu alimente [i ap`, salvarea fiindg`sit`, \n ultim` instan]`, prin deplasarea pe schiuri dup`provizii, iar apoi prin transportul lor cu elicoptere...
Privind organizarea [i desf`[urarea propriu-zis`a tragerilor \n aceast` perioad`, este de men]ionat faptul
c` planificarea seriilor detragere se executa de c`treComandamentul Ap`r`riiAntiaeriene a Teritoriului, iarmuni]ia necesar` execut`riitragerilor se asigura pringrija serviciului \nzestr`riiartileristice.
Transportul unit`]ilor [isubunit`]ilor din garnizoanele dere[edin]` spre \n poligon seexecuta pe calea ferat`, p#n` lagara Capu Midia, iar pentrudeplasarea tehnicii de la rampade debarcare \n poligon sedeta[au de pe teritoriu 30-40autocamioane de lupt`, carer`m#neau \n tab`r` pe tot timpultragerilor.
Hr`nirea trupelor se exe-cuta de c`tre fiecare unitate \nparte, care \[i aducea \n poligontoate cele necesare.
|n afara tragerilor antiae-riene, \n poligonul Capu Midia seexecutau, \nc` din anii 1954-1956 trageri antitanc, \npoligonul amenajat temporar \n apropierea comuneiVadu. De asemenea, unit`]ile dislocate pe litoralul M`riiNegre [i pe malul Dun`rii executau [i trageri \mpotriva]intelor de la suprafa]a apei. }intele navale erauasigurate de c`tre Comandamentul Marinei Militare, pringrija poligonului, const#nd din ]inte remorcate de [alupe[i conduse \n sectorul de tragere, prin radio, din poligon.
Tot \n poligon, se executau trageri experimentalede c`tre uzinele produc`toare de muni]ie, la careparticipau [i ofi]erii poligonului.
|n ceea ce prive[te aparatura utilizat` pentruobservarea [i aprecierea tragerilor antiaeriene, aceastaa constat, la \nceput, din lunete [i binocluri, careaproximau cu erori considerabile precizia tragerilor. Abiadup` intrarea \n \nzestrare a complexelor de artilerieantiaerian` de 57, 100 [i 130 mm, prev`zute [i cu sta]iide radioloca]ie pentru tragere, a fost posibil` o prim`modernizare a aparaturii de observare [i apreciereobiectiv` a atragerilor antiaeriene. Astfel, \ncep#nd din1956, \n \nzestrarea poligonului au fost introduse:
perechea de sta]ii de radioloca]ie pentru apreciereatragerilor (S.O.T. – 4), pentru observarea rezultatelortragerilor executate cu tunurile de calibru mijlociu,precum [i pentru urm`rirea ]intelor aeriene; sta]iade c`utare [i indicare a ]intelor P-8 [i sta]ia radio R.S.Kpentru conducerea ]intelor aeriene; sta]iameteorologic` P.A.M.S.-54, necesar` pentru deter-
minarea datelor meteo, [i sta]ia balistic` de campaniepentru m`surarea vitezei ini]iale a proiectilelor.
|n acela[i an, poligonul a fost dotat cu o sta]ie de\nc`rcat acumulatori, un autotrailer KRAZ, o sta]ie deradioamplificare pentru linia de tragere [i cu altemateriale, ceea ce a condus la o sensibil` modernizare[i \nnoire a procedeelor de observare [i apreciere atragerilor antiaeriene.
Anul 1956 nu a reprezentat doar anul \nzestr`riicu tehnic` nou`, ci [i momentul \n care poligonul –devenit Tab`ra de Instruc]ie [i Poligonul de TrageriAntiaeriene – a fost \ncadrat potrivit cu rolul, locul [iatribu]iile sale importante \n cadrul armei. |ncep#nd cuacest an, poligonul avea un stat de organizare propriu– cu comandant, stat major [i celelalte organeindispensabile desf`[ur`rii activit`]ilor. Efectivelepoligonului constau din 47 de ofi]eri, 20 de subofi]eri [i190 de militari \n termen.
Primul [ef permanent al Taberei de Instruc]ie [iPoligonului de Trageri Antiaeriene a fost locotenent-locotenent-locotenent-locotenent-locotenent-colonelul Mihail Suditucolonelul Mihail Suditucolonelul Mihail Suditucolonelul Mihail Suditucolonelul Mihail Suditu, care a de]inut aceast` func]ie\ntre anii 1956-1958 [i sub comanda c`ruia au fost pusebazaele activit`]ilor unit`]ii.
Aceast` perioad` de \nceput a activit`]iipersonalului poligonului Capu Midia s-a \mpletit str#nscu o intens` afluire a unit`]ilor [i subunit`]ilor de artilerie[i mitraliere antiaeriene la trageri.
Se poate aprecia c` perioada 1956-1960 aconstituit o etap` deosebit de dens` \n activit`]i depoligon, \n care aici a afluit cel mai mare num`r de unit`]ila trageri. Este incontestabil c` experien]a dob#ndit` \npoligon, tragerile executate aici [i apreciate cu mareobiectivitate [i profesionalism au contribuit \ntr-o marem`sur` la ridicarea nivelului de preg`tire a trupelor,„proba de foc” a poligonului constituind o chez`[ie acapacit`]ii unit`]ilor [i subunit`]ilor de artilerie [i mitraliereantiaeriene de a-[i \ndeplini misiunile de ap`rare\mpotriva inamicului aerian, at#t \n ap`rarea antiaerian`a teritoriului, c#t [i a for]elor terestre [i marinei militare.
|n cadrul taberei, subunit`]ile se familiarizeaz` cu condi]iile de campanie
Concentrarea reprezint`, al`turi de o preg`tiretemeinic`, una din condi]iile esen]iale pentru reu[ita
tragerilor antiaeriene
TOP 10 MANAGEMENT
48 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
NOSCETE
IPSUM!
Oricine a pornit pe caleadescoperirii de sine [tie c`s-a angajat pe un drumfoarte lung, care nu sesf#r[e[te, probabil, nicio-dat`. E foarte greu s`-iconduce]i pe al]ii dac` nuave]i m`car un nivelrezonabil de \n]elegere apropriei personalit`]i.
www.psih
oteste
.ro
Antreneaz`-]i echipa!Un bun manager este, printre altele, un bun antrenor. Nu vã
grãbiþi sã asociaþi termenul „antrenor” cu formarea celor maibuni jucãtori de tenis sau de fotbal. Gândiþi-vã mai degrabã launul dintre prietenii care v-au ajutat dat sã treceþi peste unmoment dificil din viaþa dumneavoastrã. Managerii vãd, aºadar,antrenorul ca fiind un consilier personal, care îi ajutã pe ceilalþimembri ai echipei sã-ºi îmbunãtãþeascã permanentperformanþele profesionale.
Antrenorul nu este un profesor. El nu trebuie sã ºtie maimulte sau sã fie mai performant decât cei pe care-i antreneazã.Trebuie, în schimb, sã stãpâneascã la perfecþie arta întrebãrilor,procesul antrenãrii fiind, în fapt, abordarea sistematicã aîmbunãtãþirii performanþelor prin întrebãri ºi ghidare. Marelemerit al antrenãrii prin intermediul întrebãrilor este acela cã,pe parcursul procesului, persoana antrenatã descoperã (a se citiconºtientizeazã) lucruri pe care le ºtie deja.
Despre antrenori...Existã oameni care s-au nãscut pentru a fi antrenori. Sunt
cei înzestraþi cu talentul natural de a pune întrebarea potrivitãpersoanei potrivite, la momentul potrivit. Vestea bunã esteaceea cã oricine îºi poate îmbunãtãþi aptitudinile în acest sens.Ceea ce este important de reþinut este cã: Antrenorii iubescoamenii; Antrenorii învaþã permanent; Antrenorii punîntrebãri; Antrenorii comunicã; Antrenorii împãrtãºesc;
Antrenorii nu cautã sã fie în centrul atenþiei.
ªi despre „jucãtori”...Pentru ca rezultatele procesului de antrenare sã fie pe
mãsura efortului investit, este nevoie nu numai de un antrenorbun, ci ºi de un discipol receptiv. Primele lucruri pe care artrebui sã le cãutaþi la persoana antrenatã sunt energia ºidedicarea. Lipsa acestora compromite iremediabil desfãºurareaactului de antrenare, chiar dacã antrenatul îºi manifestã deschisadeziunea la planul de îmbunãtãþire a propriilor performanþe.Urmãtoarea condiþie pentru eficienþa parteneriatului „jucãtor”– antrenor o reprezintã acceptarea ºi înþelegerea roluluiantrenorului.
Alte atitudini care împiedicã buna desfãºurare a procesuluide antrenare ar putea fi concretizate în urmãtoarele propoziþiirostite sau doar sugerate de persoana antrenatã: Nu pot fideranjat în acest moment; Dar ºtiam deja asta; Nu-imomentul potrivit; N-ar fi mai bine dacã...; M-am plictisit,hai sã trecem la altceva; Niciodatã n-am sã fiu destul de bun.
Etapele antrenamentului1. Evalueazã performanþele curente: Cum a ajuns
persoana care urmeazã a fi antrenatã la nivelul actual în carierã?Ce stil, tactici ºi strategii foloseºte? Care sunt sarcinile carepot fructifica la maximum talentele sale native?
2. Elaboreazã un plan: Cât de mare este schimbarea doritãde persoana antrenatã? Cât de mare este schimbarea pe carecrezi cã o va putea realiza? Care este timpul necesar? Care suntobiectivele ce vor trebui atinse pentru realizarea performanþei-þintã? Care sunt cele mai potrivite strategii de obþinere aperformanþei? Timpul necesar realizãrii fiecãrui obiectiv.Acceptarea planului de cãtre cel antrenat este esenþialã!
3. Acþioneazã conform planului: Este absolut necesarãdiscutarea nivelului de performanþã atins de persoana antrenatãla finalul fiecãrei etape a planului, accentuând lucrurile caretrebuie schimbate în urmãtoarea etapã.
4. Evalueazã progresul: Constã în evaluarea gradului deîndeplinire a fiecãrui obiectiv. Succesul acestei etape estecondiþionat de caracterul mãsurabil al fiecãrui obiectiv!
5. Discutã progresul: Dialogul este baza antrenamentului.Antrenorul trebuie sã înþeleagã motivarea persoanei antrenateºi sã-i evalueze obiectiv performanþele, pentru a gãsi cele maieficiente modalitãþi de atingere a performanþei-þintã.
Secþiunea CARIERÃ:Cât de bine îþi antrenezi echipa?Secþiunea ATITUDINE:ªtii sã tolerezi greºelile altora?Eºti echilibrat?Secþiunea PERSONALITATE:Care este stilul tãu?
Dacã te cunoºti pe tine însuþiºi îþi cunoºti inamicul,
nu trebuie sã te temi de luptã.Dacã te cunoºti pe tine,
dar nu-þi cunoºti adversarul,vei pierde o bãtãlie, la fiecare bãtãlie câºtigatã.
Dacã nu te cunoºti nici mãcar pe tine,nu vei ajunge sã câºtigi nici o victorie.
Sun Tzu
Imitaþiae sinucidere
curatã!
Lawrence Buell
Succesul e abilitateade a depãºi fiecare eºec,
fãrã a-þi pierde entuziasmul.
Winston Churchill
Un gramde practicãvaloreazã
cât un kilogramde teorie.
Murphy
Antreneaz`-]i echipa!
C#nd ai cititultima carte de specialitatelegat` de domeniul \n care
lucrezi?
Ce
faci
pent
ru a
te m
en]in
e “la
zi”
\n p
rofe
sia
ta? Sfaturi pentru antrenori
Învaþã sã asculþi!
Relaxeazã-te!
Dezvoltã-þi simþul umorului!
Drege-þi vocea ºi foloseºte-o!
Spune adevãrul!
Fii curajos!
Nu intra în panicã!
Viseazã permanent!
TOP 10 MANAGEMENT
49CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
Sunte]i talentat[i nu lua]i nici m`car salariu de merit?Dovedi]i-o!Intra]i \n TOP 10 MANAGEMENT!
CONCURS
A[tept`m r`spunsurile dumneavoastr` pe adresaredac]iei, telefonic sau prin e-mail. Datele de contact leg`si]i \n caseta redac]ional`, la pagina 51 a f iec`reiedi ] i i a revistei “CER SENIN”.
Locotenent CIPRIAN P~TRA{CU
PREMII, FAIM~, RECUNOA{TERE!
Evaluarea performanþelor = procesul de apreciere agradului în care angajaþii îºi îndeplinescresponsabilitãþile de serviciu.
Pregãtirea profesionalã = ansamblul acþiunilor de instruireîn vederea exercitãrii eficiente a profesiei.
Dezvoltarea profesionalã = procesul de pregãtire amanagerilor ºi specialiºtilor în vederea asumãriiunor responsabilitãþi sporite.
În urmã cu 10 ani, Thomas PAST era un absolvent energical ºcolii de administrare a afacerilor. ªtia toaterãspunsurile din cãrþi. Angajat imediat dupã absolvire deo companie puternicã, Thomas a învãþat foarte repede cumsã transforme teoria în aplicaþii practice. Dupã un stagiude doi ani ca manager debutant, a fost promovat de treiori, fiind respectat ca un foarte bun profesionist.Într-o zi, participând la o întrunire, Thomas a avut orevelaþie. Unul dintre actualii sãi colegi, absolvent alaceleiaºi ºcoli de afaceri, însã cu rezultate mediocre, pãreasã fie mult mai la curent decât el cu noile tehnici dindomeniu. Acest lucru devenea vizibil prin numeroaseleidei venind din partea lui, careau fost materializate în moda-litãþi practice de îmbunãtãþire aeficienþei activitãþilor desfãºu-rate în cadrul companiei. Ar fivrut sã afle secretul incredibileisale creativitãþi, însã orgoliulprofesional l-a împiedicat sãabordeze direct acest subiectîntr-o discuþie cu colegul sãu.
Aveþi un
sfat
pentru
Thomas?
Manifestul învãþãcelului
Creierul asimileazã permanent;Coerciþia este duºmanul învãþãrii;
Am fost, în schimb,preocupat permanentde lucrul bine fãcut.
Richard Branson
Joe J. Jones1942 – 2002
Aº fi fãcutcâteva lucruri absolut
extraordinarepentru progresul umanitãþii,
dacã ºeful meum-ar fi lãsat...
Aratã-te!Fã-þi cunoscutã povestea!
Acceptã risculîn fiecare zi!
Ann Richard
-De câþiprogramatori enevoie pentru a
schimba un bec?
-De nici unul. E oproblemã dehardware...
Care este perfo
rman]a pe care o
antrenezi \
n momentul d
e fa]`?
Ce
te o
pe[t
es`
cer
i aju
toru
l cui
va,
dac`
ai c
u ad
ev`r
atne
voie
de e
l?
Ce faci pentru a te distingede mul]ime?
50 CER SENIN Nr. 8 (85) 2005
ADIO, ARME!
Finalul lunii octombrie2005 a adus modific`ri
de „echipaj” \n garniturarevistei „CER SENIN”. Doidintre oamenii care au
str`juit, de la apari]ie [ip#n` ast`zi, destinul
publica]iei For]elorAeriene Rom#ne, au l`sat
deoparte uneltelescrisului [i s-au retras.Demni, sobri, elegan]i.
A[a cum au fost mereu.Nicolae RaduNicolae RaduNicolae RaduNicolae RaduNicolae Radu [i PetrePetrePetrePetrePetre
B#n`B#n`B#n`B#n`B#n` – veteranii publi-ca]iei noastre – s-au l`satla vatr`. Dup` ce, camilitari, au servit patria c#tle-a fost r#nduit fiec`ruia,au r`spuns cu deschidere,entuziasm [i bucurie che-m`rii „cerului senin”.Astfel, \n aproape 7 ani deexisten]`, echipa redac]io-nal` a beneficiat de valoa-rea, munca [i statorniciaacestor oameni. Ei au\nsemnat categoria „seni-ori” ai publica]iei. Au culti-vat constant spiritul deechip`, respectul pentruadev`r, pentru fapta bun`s`v#r[it`. Doi oameniale[i, f`cu]i s` scrie [i s`respecte cuv#ntul scris,
STABILOPOZII CUVÂNTULUI SCRIS
CER
SENIN
CER
SENIN
principiali [i obiectivi,\n]eleg`tori [i harnici.
Ne vine greu s` scriemdespre fiecare. Ar p`rea odesp`r]ire nedreapt`. {iapoi, nu [tim dac` exist`instructori de... scris, a[acum sunt instructori dezbor. Dar [tim sigur c`l#ng` ei [i de la ei, noiceilal]i, am \nv`]atscriitura. At#t c#t poate eafi \nv`]at`.I -am descoperit
mereu calzi [i buni,hot`r#]i [i s`ritori,
tainic r`sp#ndi]i \n fiecarearticol scris, rev`rsa]i \nalbia larg` a publica]iei.
|ntr-un anume sens,scrisul lor a \nsemnat, defiecare dat`, atitudine.Atitudine \n fa]a cerului, \nfa]a truditorilor lui, cami[care a at#tor destineumane ce zidesc aceast`cetate care este via]a. Dela ei am \n]eles c` cel carescrie este un „p`lma[“, a[acum, de bun` seam`,fiecare om care \nf`ptu-ie[te ceva, poart` auranev`zut` a truditorului. Dela ei am \n]eles c` hranacelui care scrie trebuie s`
fie fapta. Umbl#nd s` aflefapta, el trebuie s` nu-[iuite sufletul acas`. Avut cusine, s` nu-l ]in` \n valiz`.Pentru c` totdeauna,dincolo de „a afla” pentrua scrie, se mai na[te subpoveste [i vibra]ia: spu-n#nd, omul retr`ie[te.Retr`ind, tot ce-i omenesc\nvie. A[a am \n]elesscrisul de la ei. Ca un aerproasp`t. Ca o respira]ie.A [adar, mai pu]ini.
S t a b i l o p o z i icuv#ntului scris
\[i rezerv` o vreme deodihn`, dincolo de torturaamarelor \ntreb`ri cu izcotidian. Iar noi, r`m#nems` facem „bun de tipar”, \ncr#mpeie de poveste,ecoul vie]ii celor careformeaz` familia For]elorAeriene.
Cu respect [i pre]uire,v` mul]umim!
|n numele redac-]iei, a consemnat
c`pitan-comandorDUMITRU BERBUNSCHI
STABILOPOZII CUVÂNTULUI SCRIS
PROCESARE TEXTE:LEANA TUDORAN;
TEHNOREDACTARE:LUCIAN TEODORESCU;
FOTOREPORTER:ADRIAN SULT~NOIU;
ADMINISTRATOR:plutonier-majorSORIN S~FTOIU
Tip`rit laCentrul Tehnic-Editorial al Armatei
sub comanda nr. 4580/2005
Redac]ia ”CER SENIN”
{oseaua Bucure[ti-Ploie[ti, km. 10,5sector 1, Bucure[ti
COPYRIGHT:COPYRIGHT:COPYRIGHT:COPYRIGHT:COPYRIGHT:Este autorizat` orice reproducere, cu condi]ia specific`riisursei.
NORME DE COLABORARE:Cititorii pot trimite pe adresa redac]iei texte[i fotografii care se \ncadreaz` \n tematicarevistei.Manuscrisele nu se \napoiaz`.R`spunderea juridic` pentru con]inutularticolelor apar]ine \n exclusivitate autorilor,conform art. 206 CP.
![Page 1: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/1.jpg)
![Page 2: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/2.jpg)
![Page 3: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/3.jpg)
![Page 4: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/4.jpg)
![Page 5: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/5.jpg)
![Page 6: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/6.jpg)
![Page 7: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/7.jpg)
![Page 8: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/8.jpg)
![Page 9: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/9.jpg)
![Page 10: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/10.jpg)
![Page 11: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/11.jpg)
![Page 12: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/12.jpg)
![Page 13: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/13.jpg)
![Page 14: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/14.jpg)
![Page 15: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/15.jpg)
![Page 16: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/16.jpg)
![Page 17: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/17.jpg)
![Page 18: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/18.jpg)
![Page 19: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/19.jpg)
![Page 20: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/20.jpg)
![Page 21: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/21.jpg)
![Page 22: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/22.jpg)
![Page 23: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/23.jpg)
![Page 24: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/24.jpg)
![Page 25: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/25.jpg)
![Page 26: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/26.jpg)
![Page 27: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/27.jpg)
![Page 28: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/28.jpg)
![Page 29: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/29.jpg)
![Page 30: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/30.jpg)
![Page 31: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/31.jpg)
![Page 32: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/32.jpg)
![Page 33: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/33.jpg)
![Page 34: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/34.jpg)
![Page 35: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/35.jpg)
![Page 36: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/36.jpg)
![Page 37: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/37.jpg)
![Page 38: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/38.jpg)
![Page 39: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/39.jpg)
![Page 40: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/40.jpg)
![Page 41: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/41.jpg)
![Page 42: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/42.jpg)
![Page 43: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/43.jpg)
![Page 44: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/44.jpg)
![Page 45: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/45.jpg)
![Page 46: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/46.jpg)
![Page 47: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/47.jpg)
![Page 48: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/48.jpg)
![Page 49: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/49.jpg)
![Page 50: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/50.jpg)
![Page 51: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/51.jpg)
![Page 52: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 8/2005 · confrunt`rilor p`g#ne, greu mai afli despre paznicii de far ce toarn` lumin` peste smoala nop]ilor [i, uneori, nici nu mai [tii la vreme](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040105/5e22adb45bcb092bd93c2677/html5/page/52.jpg)
