Sir+,n 2019

.'re

mry

IRlt4GARO l(RA[lIR

Cu ilustralii de Carola Sturm

Traducere din limba germani

de Iulian Bocai

, *'*

w

Redactare:Corectur[:DTP:Ilustralii 9i coperti:

Pentru Lina, Paula,

Martin, Naja, Prisca;i Rosa.

t.K.

Ruxandra CimpeanuRoxana Nacu, Raluca LucaMonica BirlodeanuCarola Sturm

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomdnieiKRAMER, IRMGARD

Un leu sub pomul de Criciun / Irmgard Kramer; cu il.de Carola Sturm; trad. din lb. germani de Iulian Bocai. -Bucuregti: Booklet, 2019

ISBN 978-606-590-791-1

L Sturm, Carola (iI.)

II. Bocai, Iulian (trad.)

82t.1t2.2

Title of the original German edition:Ein Ldwe unterm Tannenbaum@ 2018 Loewe Verlag GmbH, Bindlach

O Editura Booklet,2019, pentru prezenta edilie

->*<<

-

0 effiip, sB, dpn&idp,

Ding-dong! Se au;ziril douisprezece bdtdi din

clopotnila origelului. Clopotele biteau miezul noplii gi,

intr-o cutie din Magazinul de vechituri, incepuse si se

migte ceva.

- Au, spuse o voce slabi' diniuntrul cutiei.

Ceva impinse capacul pulin

lntr-o parte. Diniuntru ieqiri

doud' labe moi cu gherule. Doi

ochi de culoarea mierii, ca

de pisici, se uitari curioqi

din intunericul cutiei, un

botic strilucitor igi ftcu gi

el loc afard, apoi o coami.

t.

lt

l$,

l$

i;

i'

' intr-un sfirs,it, capacul se silti cu totul gi un

+ leudeplug ciufulit se cifiri afard.Lagitpurtao

- , ' inimi de sticli. Pre! de citeva clipe, inima de sticld\''t striluci strdvezie in intuneric, dupd care se umplu

cu cele mai minunate culori din lume, vii gi pestrile

ca bomboanele dintr-o pungi, ca orhideele in jungli,

ca globurile din pomul de Criciun. Scilda in lumina ei

misterioasi obiectele din Magazinul de vechituri, dar leul

abia daci a bigat de seami. $i-a curdlat labele cu limba,

s-a infoiat gi a spus: ,,Braaa! Leul de Crdciun s-a intors!".

S-a uitat in jur. Magazinul era la fel de plin ca in

anul dinainte gi ca in anul dinaintea aceluia 9i ca in anul

dinaintea lui. Leul nici nu mai s,tia de cite ori se trezise pe

I decembrie in cutia cu pricina 9i se culcase iar pe 24,Ia

miezul noplii, printre tot felul de lucruri de care nu mai

avea nimeni nevoie. in cutie se afla un pantof pe care-l

Iisase acolo un om cu un singur picior, care nu putuse

si cumpere perechea. Cheia de la o casd care fusese de

mult ddrimati. Un mixer flri cablu. Un capac de veceu

frri veceu. O mas,ini de scris flri taste. $i un leu care nu

avea pe nimeni care sel iubeasci. Dar anul ista avea de

gand si faci totul cum trebuie. Avea timp: douizeci gi

patru de zile. De data asta avea si gdseascl omul potrivit,

un om care si fie gata si-l cumpere qi sd incheie astfel un

pact magic. Voia si-qi giseascd pe cineva care gtia si rAdiqi care ar fi putut sil iubeasci. Chiar de-a doua zi, cAnd

se deschidea magazinul. $i-a lins din nou labele ca s[ lecurele gi gi-a pieptinat coada ca o pensuli. $i-a aranjat cele

gapte mustili - patru la dreapta, trei la stdnga. $i-a curi{at

urechile. A gdLsit un flacon de parfum, a apisat pe un buton

rotund qi s-a improgcat cu

miros de trandafiri.

Parfumul

l-a gidilat in nas gi l-a

fbcut si strinute de trei ori.

Hapciu! Hapciu! Hapciu! Era cel

mai frumos leu de Criciun din

intreg magazinul gi nimeni nu mai

mirosea aqa de bine ca el.

S-a intins qi s-a cilirat pe o maginu{d teleghidati

L

!

tl

-

ll

firi telecomandi, pdni a ajuns sus pe un raft, s-a as,ezat

comod pe o pereche de chilo{i de dami roz gi s-a uitat prinintunericul nop{ii peste pia{i.

A vizut fdntdnile arteziene si primdria. Era impodobitlin a9a fel incat se arate ca o casi din turti dulce. La prima

fereastri era incd lumini. Era cineva la geam: un inger

care sti:tea pe un norigor, de sub care cideau fulgi de nea.

Leul s-a gandit ce nu mai vizuse niciodati un inger

aga frumos. $i-a spus ci ingerul ila avea si-i aduci noroc.

in curdnd venea Criciunul. De data asta avea si-i iasi.

l

l+

i$

I

il

!

&toq, Afu;iln' h, awnghip,

ingerul minunat pe care leul il vizuse la miezul nop{ii

de pe raftul lui din magazin fusese licut de o feti![, Lenia, la

gcoald, cu o foarfeci. Clasa Leniei fusese aleasi si decoreze

ferestrele primiLriei gi Lenia fusese foarte mindri cdnd iqi

agd{ase ingerul la fereastri. Dar fetita nici nu binuia cine

ii admira ingerul la ora aceea. Ea dormea addnc, aga cum

dorm fetele de noui ani. $i era in patul ei moale, intr-ocasi din cealalti parte a oris,elului, la marginea unei pi-duri dese. De fapt, casa aproape ci era chiar in pidure -atdt de departe de or[9e1, ci nimeni altcineva in afari de

pirinfii Leniei n-o mai wusese.

Leniei ii plicea si locuiascd acolo. Nu vedea decit osinguri problemi: trebuia si meargd ingrozitor de mult

pand la cea mai apropiati stafie de autobuz. Din fericire,

tatdl ei trebuia sd ajungi in fiecare dimineaji in orag. Era

cogar gi Lenia putea si meargd cu el la gcoali. Numai cd

prietenii Leniei nu aveau, la rindul lor, tali care si aibi de

lucru la marginea pddurii. Aqa ci Lenia nu primea foarte

des vizite qi, daci venea totugi cineva pe la ea, era mereu

prea complicat siJ ia s,i si-l aduci acolo. Cu toate astea,

Lenia nu se sim{ea singuri. Avea gridina, avea animalele(rafele, iepurii qi cAinele ei, Otto). Avea o sord mai mic5,

pe Mia, gi un frate mai mare, pe care-l chema Finn. Finnimplinise gaisprezece ani in octombrie qi primise un

scuter. El n-avea nicio problemi, putea si meargi&

in orag ori de cdte ori voia.

in noaptea in care leul de Criciun se trezise inmagazin, Lenia visa si aibi gi ea un scuter al ei. Dormea

s,i visa cd: scoate scuterul din hambar pe strad6. Visa cise urci pe el qi pornegte la drum. Motorul duruia qi pe

leava de egapament ieseau norisori de fum. Lenia apisa

pe acceleralie gi stribitea strada in vitez6.Birya vitezd 9i

trigea in sus de ghidon pini cind roata din fafi se ridica

de pe asfalt. Se ridica in aer, inspre norii care acopereau

fala lunii. Pirul ii flutura in vint. Lua curbe largi pe

cerul noplii. Brusc, norii se dideau la o parte qi un fel de

vehicul zbvitor venea in goand: drept spre ea. Fetei i se

tiia risuflarea. Punea frann gi rimAnea in aer, nemigcati.

ProfilAndu-se in lumina lunii, vehiculul ardta ca o formidecupatl din hdrtie: reni care trigeau o sanie plind de

cadouri. Mog Criciun stetea pe capri, ridica mdinile in

aer gi striga:

- Moagi-ta pe gheali!

Renii o luau la dreapta pe ldngi cogul de pe casa lor.

Sania cu Mogul, in schimb, o lua pe lingi cog spre stAnga.

Nu putea sd fie bine, fiindci sania qi renii erau lega{i intre

ei cu hilurile. A;a ci sania cu Mog Criciun gi cadourile

s-a risucit de cdteva ori ca un yo-yo in jurul cogului.I

i

I

-

X Moagd-tal injura Mog Crdciun.

Renii au deschis ochii, au mai galopat cigiva

metri deasupra acoperigului, gi-au indoit picioarele s,i

au incercat si frineze cu copitele in aer. De pe acoperig

s-au desprins nigte ligie gi au cizut la pimAnt. Se auzeau

zgomote de ligle sparte din toate pirfile. Zbang, poc. $iLenia s-a trezit.

Ce cogmar! Stitea in capul oaselor gi-qi simtea inima

bltind cu putere. Din grddini se auzeau zgomote. Era oare

Moq Criciun cu renii? Nu, chestiile astea existau doar in

vise qi povegti.

S-a frecat la ochi gi s-a uitat la ceasul deqteptitor sub

formi de bufnifi. Era miezul nopjii.

- Moagd-ta pe ghea{i, a

auzit pe cineva injurindafard.

Lenia avea douiposibilitili: ori se

ascundea sub pituri,ori mergea sd se uite. $i,cum i se pirea prostesc

si se ascundi sub pituri(fiindcd in felul ista n-ar

fi aflat niciodate ce se 63;'lSS

intAmpla afarb), a tras pltura de pe

umeri gi a fugit la fereastrd. Pdtura

a cezut, vilurindu-se pe podeaua

camerei. Fata gi-a strecurat

nasul pe dupd perdea gi a

scrutat intunericul: nu-i venea

si-gi creadd ochiior. in grddini, intre

cugtile iepurilor gi cotelul cAinelui, stetea chiar

Mog Criciun. Era foarte inalt, purta o casci maronie

de pilot cu urechi pluqate qi in picioare avea ghete

cu bot asculit. LAngd el se aflau niqte saci plini.

$i din ei se revirsau. . .

Castraveli! $i o roli de s,ervete de bucitirie. $i gdtul

unei sticle.

O, doamne, ista nu era Moq Criciun, ci doar Richie,

vecinul ei betran si morocinos, de care Lenia se Ei temea

un pic. Richie lopiia intr-un picior gi didea din brale ca

un apucat, de parci ar fi fost la aerobic. Ardta ca gi cum ar

fi dansat.

Richie locuia intr-o casi mici din mijlocul pidurii,spre care nu ducea nicio stradi. Parca mereu maqina

lAngi casa Leniei qi o lua la picior prin pidure. Fusese

la cumpdrdturi. Dar Lenia tot nu inlelegea de ce dansa

la ea in gridini. $i nici de ce Ihcea asta Ia miezul noptii.

&

-

Poate biuse? Adullii erau destul de caraghiogi cind beau.

Lenia a tras perdelele. $i atunci a vdzut pe biroul ei

calendarul de Criciun de la bunica. Era trecut de miezul

nopfii. Aga ci trebuia si deschidi prima ugifi. in spatele

ei se ascundea chiar o sanie. Zimbind, Lenia s-a intors inpatul ei cald. A inchis ochii, inchipuindu-gi cum inhdma

renii Ia scuterul ei zburitor gi didea cercuri in jurul cogului

pini se descurca toati dandanaua. in curdnd a adormit la

loc, firi si bdnuiasci defel ci Richie nu era beat, ci avea cu

totul alti problemi.

Atuul' bpsilBtplpz dn, Anniiln'

Richie se muncea in gr[dini cu o instalalie de Criciun.

Instalafia nu fusese acolo cind iegise el in orag pentru

cumpd'riturile de Criciun. Daci avea noroc, alimentele

aveau si-l lini pdni dupi Criciun gi atunci Richie n-ar

mai fi trebuit si iasi din acasi pini la Revelion. Richie

ura Criciunul. $i ura cumpiriturile. Dar trebuia sd le fac6,

daci nu voia si moard de foame. $i daci tot trebuia s-o

faci, atunci alegea s-o faci vineri seara, cAt mai tirziu.

Magazinul avea deschis pdni la ora zece gi la ora aia nu

ieqea la fel de multd lume pe strizi. Pe urml, se dusese

la taraba lui preferati si mindnce un chebap vegetarian,

trambalase magina de-a lungul goselei, o parcase ca de

hecare dati la marginea pidurii, ldngd magina cogarului,