+ All Categories
Home > Documents > Revista eGradini Nr.3.pdf

Revista eGradini Nr.3.pdf

Date post: 30-Dec-2016
Category:
Upload: truongkhanh
View: 235 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
32
Locul unde florile îþi zâmbesc! e G rãdini An 1 • Nr. 3 Septembrie 2011 Fruziº de efect mai ales pe perioada de toamnã Arþarul
Transcript
Page 1: Revista eGradini Nr.3.pdf

ssllooggaann ppee uunn rraanndd ssllooggaann ppee uunn rraanndd Locul uunde fflorile îîþi zzâmbesc!

eGrãdiniAn 1

• N

r. 3

S

epte

mbr

ie 2

011

FFrruuzziiºº ddee eeffeecctt mmaaii aalleess ppee ppeerriiooaaddaa ddee ttooaammnnãã

Arþarul

Page 2: Revista eGradini Nr.3.pdf

2 • septembrie 2011 / eGradini

Editorial

Prea multã apã vs prea puþinãDe curând povesteam cu niºte grãdinari despre pasiunea

noastrã comunã ºi a venit vorba ºi despre apã, cum era firesc.Deºi în multe zone din þarã n-a cãzut nici un strop de ploaie, grã-dina noastrã de la bloc n-a dus deloc lipsã. Primaria a pompatapã zilnic cu 5 aspersoare. Bunã treabã, o sã spuneþi. Însã...

Haideþi sã vã spun în câteva cuvinte de ce zic „însã”. Anul tre-cut primãria a lucrat cu o firmã care se ocupa de instalarea ºiîntreþinerea acestor aspersoare. Erau programate corect sã udeplantele fix jumãtate de orã, peste noapte, în fiecare noapte.Plantelor le mergea minunat, apa nu se risipea, noi eram foartemulþumiþi cã celor de la primãrie le pasã de dorinþa noastrã dea avea grãdinã în faþa blocului. S-a încheiat sezonul ºi firma avenit sã opreascã aspersoarele. Bun, am zis, perfect normal.

Anul acesta primãria a schimbat firma care se ocupa deaspersoare („ceilalþi nu fãceau treabã bunã”). Dupã lungi parla-mentãri telefonice, în iunie când se înteþise cãldura ºi noi n-aveam apã pentru flori, s-au deplasat la faþa locului. Au schim-bat aspersoarele vechi cu unele noi ºi ne-au dat apã sã nesãturãm. Pãmântul uscat a supt cantitãþi imense de apã, însãnici mãcar pe timp de secetã nu poate sã absoarbã 4 ore de apãpe zi, în fiecare zi. Aºa cã multe dintre plantele noastre auputrezit. Aºadar, adio primãvarã înfloritã. Mulþumim firmã deîntreþinere ºi programare aspersoare. Mai bine gestionaþi cugrijã apa ºi în mod sigur ar fi ajuns lejer pentru 3 grãdini de bloc.

ExplicatieDupã aceastã tãrãºenie tind sã cred cã nu neapãrat lipsa apei este o problemã, cât mai ales felul cum se foloseºte apacare existã.

Fiecare lucru pecare îl învãþaþi sauîl experimentaþide-a lungul tim-pului trebuie notatcu grijã în caietuldvs de grãdinaratent la detalii.Încercaþi ºi n-osã vã parã rãu.

Cornelia Constantin Mulþumim tuturor celor

care au susþinut financiar acest proiect

Page 3: Revista eGradini Nr.3.pdf

septembrie 2011 / eGradini • 3

Cuprins

eeGGrrããddiinnii nnrr.. 33 - sseepptteemmbbrriiee 22001111::

www.egradini.rowww.egradini.ro/forum

SFATURI UTILE

• A venit toamna ºi va-luri de frunze acoperã grã-dina. Nu e cazul sã le înde-pãrtaþi pe toate pentru cãoricum nu aveþi nici o ºansãdin cauza celor mici careadorã sã le împrãºtie. Maimult decât atât, unor plantechiar le prinde bine sã aibão pãturã protectoare petimp de iarnã. E drept, maie pânã atunci, dar de ce sãvã consumaþi timpul ºienergia?

• Sã nu uitaþi de semin-þe. Unele plante au abiaacum seminþe maturate ºi eindicat sã le culegeþi ºi sã ledepozitaþi în pachete dehârtie cu etichete ºi sã le þi-neþi la rãcoare peste iarnã.

• E vremea plantãrilorde toamnã, a separãriiplantelor mature ºi a even-tualelor mutãri de pomi.Practic, acum organizaþi...frumuseþea sezonului deprimãvarã ºi varã. ªi e binesã vãa gândiþi de douã oriºi sã separaþi sau sã mutaþio singurã datã. Sunt plantecare au nevoie de cevatimp pentru a se refacedupã aceste mutãri.

Coordonator Cornelia Constantin (cornelia)

RedactoriMihai Lãzãrescu (Edelweiss) Ruxandra Turcu (ruxitzika) Daniela Stãtescu (aleynad)

CorectoriDiana-Monica Diniº(VreauSaStiu)

Tehnoredactare:Ramona Viºan (ramona_inka)

Credite fotoCornelia Constantin

Arselia Sipos

Elena Fleºariu

Eli Popa

Daniela Stãtescu

Iudit Grecu

Mãdãlina Stroiescu

Ruxandra Turcu

FD Marketing

Morguefile

SXC

Reproducerea integralã sau parþialã

a articolelor sau a imaginilor apãrute

în revistã este permisã numai

cu acordul scris al autorilor.

p 4

p 6

p 8

p 10

p 12

p 13

p 14

p 16

p 19

p 20

p 21

p 22

p 24

p 26

p 28

p 30

p 31

EvenimentZiua Rozelor - Ciumbrud

Proiect de grãdinãPostcard from Walles

Arbuºti de toamnãArþarul, fruziº de efect mai ales pe perioada de toamnã

Flori de grãdinãHORTENSIA

Flori de grãdinãDecoraþiuni

Practic în grãdinãRealizarea unei peluze din rulouri de gazon

Flori de grãdinãHosta, simpaticul crin de toamnã

Flori de grãdinãDalia, prospeþime ºi culoare

Practic în grãdinãE vremea bulboaselor!

Practic în grãdinãAdio varã, bun venit iarnã!

Practic în grãdinãPractic de sezon... în bucãtãrie

Plante de interiorStreptocarpuºii

Plante de interiorHippeastrum, un rãsfãþ cromatic

Plante de interiorCattleya, mereu atrãgãtoare

Decoraþiuni rusticeLemnul ºi piatra la mare preþ

Relaþia om-naturã / decoraþiuniExerciþiu de Imaginaþie (II)

Noutãþi din lumea trandafirilorMini rosa Forever

Page 4: Revista eGradini Nr.3.pdf

4 • septembrie 2011 / eGradini

Eveniment

Locul de întâlnire este incinta par-cului care aparþine Grupului ªcolarAlexandru Borza din Ciumbrud. Zonaeste cunoscutã pentru pepinierele curoze deosebite ºi pentru soiurileobþinute aici. Asociaþia Amicii Rozeloreste mereu reprezentatã la aceastãsãrbãtoare, fie de organizaþia localã,fie de cea naþionalã. Organizatoriiprincipali ai Zilei Rozelor esteConsiliul Judeþean, Primãria Aiud ºicâteva organizaþii locale nonprofit.

Cunoscutul cercetãtor în dome-niu ºi mare iubitor de trandafiri

ªtefan Wagner a fost prezent laediþia de anul acesta spre bucuriaparticipanþilor. Chiar dacã vremea

Trandafirii suntminunate plantede grãdinã, darunele soiuri cuflori mari ºi tulpinilungi ºi viguroasesunt potrivite ºi înbuchete.

De 10 ani încoace, în ultima sâmbãtã de iunie, se organizeazã

la Ciumbrud sãrbãtoarea trandafirilor.

Ziua Rozelor

Page 5: Revista eGradini Nr.3.pdf

septembrie 2011 / eGradini • 5

Eveniment

ploioasã a pus unele beþe în roataorganizatorilor (anul trecut s-au anu-lat toate pregãtirile din cauza inun-daþiilor), evenimentul în sine a fostunul reuºit. Iubitorii de frumuseþivegetale au avut ocazia sã vadã înprimul rând parada florilor, aranja-mentele florale de neuitat - au fostexpuse peste 70 de soiuri de tranda-firi, dar ºi sã viziteze pepinierele dinzonã. Aici se cultivã anual peste 400de mii de trandafiri ºi mulþi dintrelocalnici lucreazã la îngrijirea lor.

Printre cei mai îndrãgiþi trandafiriexpuºi s-au numãrat ImperatriceFarah, Queen Elisabeth, Foc detabãrã, Graham Thomas. Organi-zatorii au completat evenimentul cuconcursuri pentru copii, tombole ºidansuri, cu o expoziþie de picturã, cuo expoziþie de produse cosmeticeobþinute din plante, cu un bal care aavut loc la finalul zilei ºi cu focuri deartificii, etc. Ca la fiecare ediþie a fostdesemnat trandafirul anului, în urmaunei jurizãri destul de dificile -câºtigãtorul pe 2011 a fost soiulMondiale.

ÎNDRÃGOSTIÞI DE TRANDAFIRI

Mai mult decât un evenimentlocal, Ziua Rozelor este un momentcare marcheazã an de an întâlnirileiubitorilor de trandafiri. Chiar dacãnu se lanseazã soiuri noi atât de desprecum la evenimentele inter-naþionale este un bun prilej pentruschimb de experienþã în privinþa cul-turii trandafirilor. Discuþiile au locchiar lângã trandafiri, în pepiniere,unde se pot observa variaþiile deculoare ºi evoluþiile specifice aleunor soiuri. Începãtori sau avansaþiîn ale trandafirilor, o astfel de expe-rienþã nu poate decât sã vã fie deajutor. Aºa vã puteþi face ºi listele deachiziþii pentru toamnã, ºtiind exactla ce sã vã aºteptaþi, de la care pro-ducãtor meritã sã cumpãraþi ºi caresunt preþurile practicate. Puteþi, deasemenea, sã „furaþi” idei de ame-najare pentru grãdina de trandafiri,pentru aranjamentele cu roze ºi altelucruri cu adevãrat plãcute.

CORNEL IA CONSTANT IN 3

4

1Iatã o modalitate de asociere a trandafirilor cu margarete,

într-un coº de nuiele.

Floarea miresei este un companion clasic în buche-

tele cu roze ºi nu numai 2

Frunzele de palmier dau o notã exoticã buche-

telor cu vedete florale

Trandafirii pictaþi sunt foarte cãutaþi atât în

grãdinã cât ºi în buchete

Alb, roz ºi roºu într-o combinaþie atractivã care îþi

rãmâne pe retinã

Page 6: Revista eGradini Nr.3.pdf

6 • septembrie 2011 / eGradini

Proiect de grãdinã

Grãdina din imaginile alãturate se numeºte “Postcardfrom Walles” ºi a fost prezentatã la o expoziþie de proiectede grãdini organizatã la Chelsea Flower Show 2011.Binecunoscutã iubitorilor de flori din Marea Britanie ºi dinlume, aceastã expoziþie reuneºte peisagiºti britanici în prin-cipal dar ºi strãini, constructori, proiectanti ºi sponsoridiverºi, care pun umãrul la realizarea unor propuneri deamenajãri. Lucrãrile la aceste proiecte încep cu luni buneînainte de inaugurarea expoziþiei ºi se vor deschizãtoare dedrumuri. Nu odatã peisagiºtii premiaþi aici au fãcut o fru-moasã carierã ºi au revenit an de an cu noi idei ºi proiecte.Unii s-au implicat în proiecte sociale, alþii susþin cauzelegate de sãnãtate, sau pur ºi simplu doresc sã atingã unpunct al excelenþei în profesia pe care o practicã.

AUTENTICITATEProiectul în discuþie aici este practic o fãrâmã de Þara

Galilor. Reconstrucþia atmosferei porneºte de la faþadacasei, foarte autenticã ºi de la tema oarecum marinã, foartefamiliarã galezilor. Cele douã peisagiste Kati Crome &

Marea Britanie este o þarãcu tradiþie în materie de târguride flori ºi expoziþii de amena-jãri de grãdini. Meritã anal-izate aceste proiecte pentru cãîn acest fel învãþãm cum sã nerafinãm propriile grãdini. Neputem inspira din schemele deplantare, din selecþia plantelor,din felul cum sunt folositeobiectele decorative.

Postcard ffrom WallesKati Crome & Maggie Hughes

Page 7: Revista eGradini Nr.3.pdf

septembrie 2011 / eGradini • 7

Proiect de grãdinã

Maggie Hughes s-au strãduit ca peun spaþiu restrâns sã redea simpli-tatea ºi originalitatea zonei menþio-nate. Este un loc perfect în care sãevadezi, departe de aglomeraþiamarilor oraºe, în care sã-þi poti încãr-ca bateriile cu liniºte ºi prospeþime.Schema de plantare este una flexi-bilã, departe de rigorile formale altealtor grãdini. Are un strop de sãlbãti-cie în spatele cãreia se ascundmulte ore de muncã ºi planificare.Un trandafir discret se caþãrã peperetele casei, aproape de intrare;din loc în loc vedetã este allium-ul(ceapa decorativã); câþiva arbuºti nuprea înalþi acoperã spaþiile cu unverde crud; dalele de piatrã au fostfixate neuniform – tocmai pentru aobþine senzaþia de sãlbãticie, iarbacreºte în voie pe jumatate de grã-dinã ºi se revarsã cu graþia apei înalbia secatã a râului, pe margineacãruia se odihneºte vechea barcã...Gardul pare cã e gata sã seprãbuºeascã dar a fost lucrat cu

mãiestrie în acest fel. Peste râu afost construit un podeþ care pareºubred dar care contribuie la auten-ticitatea acestui proiect.

NATURALEÞE

Este un proiect realizat cu bugetrelativ mic, într-o perioadã dificilãdin punct de vedere financiar pentrutoatã lumea. De fapt, de câþiva aniîncoace chiar ºi la marile expoziþii despecialitate se simte lipsa bugetelorºi dorinþa peisagiºtilor de a folosiplante endemice ieftine ºi bineadaptate la zona climatericã a in-sulelor britanice. Deºi noi nu avemastfel de expoziþii din care sã putemsã ne inspirãm în amenajarea propri-ilor grãdini, am putea încerca sã

revenim la tradiþii, la obiecte decora-tive din lemn, la plante endemicebine aclimatizate. În acest fel amreduce vizibil bugetele investite înamenãjari ºi achiziþii de plante. Bamai mult, am putea sã consumãmmai puþin din timpul disponibil dincauza faptului cã aceste plante sedescurcã bine ºi fãrã grija noastrãpermanentã.

CORNEL IA CONSTANT IN

Lemnul este din nou la mare cãutare, cu atât mai

mult cu cât el trimite la tradiþie ºi originalitate. Poate fi

folosit la garduri, poduri,alei, bãnci ºi câte altele.

Casa este astfel construitãîncât parcã râul curge prin ea, învãluit în vegetaþie. Puþini s-ar fi gândit la acestartificiu, definitivat de barca abandonatã.

Page 8: Revista eGradini Nr.3.pdf

Artarul,,

8 • septembrie 2011 / eGradini

Arbusti de toamna

Ar�arul japonez este de departeunul dintre punctele de atrac�ie aleunei gr dini, ce cu siguran� nu vaă ătrece neobservat. Trezind nostalgiagr dinilor din extremul orient, Acerăpalmatum se bucur de o populari-ătate tot mai mare în rândul pei-sagiștilor și al iubitorilor de plante.Frunzișul fin, dantelat și colorat, facdin acest plant o adev rat biju-ă ă ă ăterie vie ce merit din plin s seă ăbucure de toat aten�ia gr dinarilor.ă ăTalia sa variaz între 1.5 m și 6-7 măîn func�ie de soi, variet �ile piticeăfiind cele mai potrivite pentru gr -ădinile mici sau pentru terase și bal-coane.

ÎNGRIJIRE

Iubește lumina îns nu și soareleăarz tor al amiezii, de acea preferă ă

expunerile estice, unde razele soare-lui nu sunt atât de puternice. Spredeosebire de variet �ile cu frunzeăverzi, cele cu frunze orange sau roșiiau nevoie de o cantitate mai mare

Tunderile severese aplic doar înăcazul cultiv rii luiăca bonsai. În restacestea trebuie săfie ușoare, numaide corec�ie acoronamentului.

fruzi de efect mai alesșpe perioada de toamnă

,

Page 9: Revista eGradini Nr.3.pdf

septembrie 2011 / eGradini • 9

Arbuºti de toamnã

de soare pentru a-ºi pãstra culoarea.Lipsa unei cantitãþi suficiente deluminã va produce decolorarea frun-zelor. În zilele toride de varã se udãabundent. Preferã argila nisipoasãbogatã în substanþe organice ºi nusuportã apa stagnantã la rãdãcini.Pentru ca solul sã se pãsteze mereureavãn în zona rãdãcinilor, la bazaarþarului se pot planta planteperene. Iubeºte atmosfera umedã ºisuferã în lipsa acesteia. De aceea serecomandã plantarea lui în apro-pierea iazurilor sau a bazinelor dingrãdinã. Nu suportã vântul ºicurenþii de aer, astfel cã plantarease va face în locuri ferite.

Vara preferã temperaturi de pânãla 24 de grade, iar iarna rezistã pânãla -18 grade. Pe timpul iernii esterecomandat sã i se protejeze tulpinade îngheþ ºi de posibilii dãunãtori.Deoarece mugurii foliari se deschiddevreme este predispus la îngheþ laînceputul primãverii. Ritmul sãu decreºtere este lent, astfel cã artaruljaponez nu va crea prea curândprobleme de spaþiu sau de replan-tare. Datoritã acestui fapt, dar ºipentru cã are un sistem radicularcompact, acesta poate fi plantat înghiveci pe balcon sau pe terasã.

ÎNMULÞIRE

Cea mai simplã metodã deînmulþire a arþarului japonez esteprin seminþe recoltate toamna, cândacestea au ajuns la maturitate.Seminþele se þin într-un amestec deturbã ºi nisip ºi se pun în frigider la otemperaturã scãzutã ºi constantã,din noiembrie pânã în luna februarie.

În martie seminþele se scot, seaºeazã afarã, într-un vas acoperit darcare sã permitã aerisirea, fie într-unspaþiu protejat de vânt ºi îngheþ.

MICI TRUCURI

Uscarea vârfurilor frunzelor re-prezintã un semn de suferinþã provo-

cat de expunerea la vânt, lipsa apeisau aerul uscat. Cultivat în ghivecipe terasã sau balcon, artajul japo-nez trebuie sã ierneze afarã sau în-tr-un spaþiu protejat dar rãcoros.Este exclusã iernarea acestuia înapartament. Lãstarii tineri pot fi in-vadaþi de afide în special primãvara.

RUXANDRA TURCU

Page 10: Revista eGradini Nr.3.pdf

Sunt atât de frumoase ºi de puþinpretenþioase încât chiar ar fi pãcat sãnu le avem în grãdinã. Cele mai multesoiuri se mulþumesc cu câteva ore desoare pe zi, se adapteazã la orice felde sol, rezistã cu stoicism la perioa-dele de secetã sau la cele cu apã înexces. Numai soiurile spectaculoaseau nevoie de sol cu reacþie acidã aºaîncât florile sã iasã în nuanþe atractivede albastru. Dacã vã doriþi ºi altfel dehortensii decât cele clasice cu floriroz, ar fi bine sã faceþi o analizã a solu-lui, ca sã ºtiþi exact ce aveþi de facut.Dacã în urma analizei rezultã cã solulnu este acid sau nu este acid sufi-cient, puteþi sã modificaþi pH-ulfolosind soluþii chimice. Însã, cel maipractic este sã luaþi din magazin solspecial pentru plante acidofile. Cândplantaþi hortensia doritã puteþi înlocuisolul. În timp puteþi sã mai completaþide jur împrejur cu astfel de sol sau sãfolosiþi periodic îngrãºãmant specialpentru acidofile.

10 • septembrie 2011 / eGradini

Hortensiile senumãrã printrecele mai populareplante de grãdinã.Le întâlnim atât îngrãdinile tradiþio-nale cât ºi în celemoderne.

La deschidere, florile acestei hortensii au mijloc alb, dupã care treptat devin roz intens.

Sunt la fel de frumoase în ambele etape de dezvoltare.

HORTENSIAHORTENSIA

Page 11: Revista eGradini Nr.3.pdf

CAPACITATE DE ADAPTARE

Recunosc cã la plantarea horten-siei mele Tivoli nu am facut acestlucru ºi totuºi florile au fostsuperbe. Am reuºit sã mã bucur defiecare pas al evoluþiei lor aºa cumvedeþi în pozele alãturate. N-amfãcut analiza solului dar ºtiam cãsolul din grãdinã nu e tocmai fertil ºicã ar fi cazul sã mã aºtept ca florilesã nu iasã conform varietãþii. Însãplanta mi-a fãcut o surprizã plãcutã.N-a crescut mult, dar a înfloritsuperb. Mã aºtept ca în anii ce vinsã creascã în dimensiuni aºa încâtsã pot sã o tund ºi treptat sã seramifice. Are un amplasament cu

destul de mult soare dar ºi umidi-tate corespunzãtoare.

Un alt exemplar, clasic roz, nu aavut o soartã la fel de fericitã în grã-dina mea. N-a fost vina bietei planteci a expunerii puternic însorite, asecetei prelungite ºi a solului sãracîn minerale. Dar chiar ºi aºa, aînflorit frumos în sezon. N-a crescutprea mult ºi pe perioada secetoasão gãseam adesea deshidratatã.Dupã o udare abundentã, planta îºirevinea. Ca sã nu pãþeascã tot aºaºi în anul ce vine ar fi probabil indi-cat sã-i schimbãm amplasamentul.

CORNEL IA CONSTANT IN

septembrie 2011 / eGradini • 11

Flori de grãdinã

Prima etapa – îþi dai seama cã urmeaza

ceva deosebit

A doua etapã – culoarea florilor devine intensã

A treia etapã – florile în adevãrata lor

splendoare

Un horticultor priceput, cuteren pentru pepinierã ºi cu acces la material

biologic, poate deveni uºorproducãtor de hortensii.

Page 12: Revista eGradini Nr.3.pdf

12 • septembrie 2011 / eGradini

Flori de grãdinã

Chiar dacã majoritatea tijelor florale sunt de lungimemedie sau micã, ele se pot folosi în buchete ºi aranja-mente cu ajutorul câtorva trucuri. Mai mult, dacã dupã cese trec florile pe tufele din grãdinã, aveþi rãbdare sã nu letundeþi, ele devin adevãrate puncte de atracþie în timpultoamnei ºi a iernii. Sau le puteþi folosi în aranjamentepentru toamnã sau iarnã (coroniþe decorative etc).

HORTENSII ÎN ARANJAMENTE

Iatã câteva propuneri care folosesc hortensii tinere laghivece ºi o propunere de buchet care conþine ºi horten-

sia. Dar sã leluãm pe rând... Înseptembrie ºi oc-tombrie (dacã ºivremea permite,desigur) puteþi sãfolosiþi hortensiitinere la ghivecepe care sã leaºezaþi temporarîn recipiente de-corative (ca de exemplu coºuri împletite) ºi sã le „ornaþi”cu iederã ºi ierburi din grãdinã. Dupã ce frumuseþea flo-rilor pãleºte puteþi sã mutaþi plantele în grãdinã ºi înprimãvara viitoare sã prindã startul unui nou sezon. O plantã micã sau un aranjament de mici dimensiuni sepoate pãstra ºi în interioare pe timpul toamnei ºi iernii,în spaþii rãcoroase ºi luminoase. În primãvarã ºi acesteplãntuþe pot fi mutate în grãdinã.

În buchete puteþi asocia hortensia cu varietãþi decrizanteme cu flori mici, cu campanule ºi frunziº decora-tiv. Câte culori, atâtea combinaþii, dar hortensia cu floride un alb pur se poate asocia cu orice culoare sau soi decrizantemã. Încercaþi ºi veþi vedea efectul. Vasul în careveþi aºeza buchetul este ºi el important. La rându-i, îlputeþi decora ºi pe el cu frunziº sau nuiele.

Decoraþiuni

Nuielele se pot folosi pentru împletituri de efect. Aºadar, aveþi nevoie de salcie în grãdinã.

Aºezaþi mai multe hortensii tinere într-un

ghiveci mascã ºi fixaþi-le cubeþiºoare de bambus.

Dacã doriþi sã mascaþi codiþele florilor din buchete folosiþi vaze colorate

Pe lângã faptul cã hortensia este o apreciatã plantã de grãdina, ea se poate

folosi cu succes în buchete ºi aranjamente.

Page 13: Revista eGradini Nr.3.pdf

septembrie 2011 / eGradini • 13

Practic în grãdinã

Gazonul sub forma de rulouripoate fi privit ca o soluþie revo-luþionarã pentru o peluzã perfectã.Instalat corespunzãtor acesta poatetransforma peste noapte o grãdinãbanalã într-un mic paradis verde.Cele mai potrivite perioade din anpentru realizarea unei astfel depeluze sunt primãvara devreme ºitoamna când razele soarelui suntmai blânde.

Înainte de instalarea gazonuluipe noua suprafaþã, aceasta trebuieerbicidatã pentru a elimina buruie-nile ºi iarba nedoritã. Dupã uscarealor, acestea se înlãturã lasândsuprafaþa curatã ºi degajatã. Dacãpãmântul este foarte bãtãtorit, serecomandã sãparea lui mecanizatãla o adâncime de 10 cm, dupã carese mãrunþeºte ºi se niveleazã cu aju-torul unei greble. Pentru a evitastagnarea apei, suprafaþa poate fiacoperitã cu un stat subþire, de câþi-va milimetri de nisip, care se va udauniform pentru a favoriza aderenþalui la sol. Rulourile se instaleazã câtmai repede odatã ce au fostrecoltate din suprafaþa lor de cul-turã, evitând pe cât posibil expu-nerea acestora la soare sausupraîncãlzirea lor în masina cu careau fost transportate. Dacã acesteasunt înfoliate în plastic, tãiaþi folia

sau înlãturaþi-o pentru a evitaapariþia mucegaiului. Noua peluzãde gazon se udã generos în primele2 sãptãmâni pentru a stimula dez-voltarea ºi fixarea rãdãcinilor în sol.De asemenea aceasta se vatãvãlugii de câteva ori pentru a eli-mina posibilele goluri de aer formateîntre suprafaþa de sol ºi rulouri. Înprimele sãptãmâni gazonul se vatunde la o înãlþime mai mare, astfelfirele îºi vor þine umbrã unele altora,evitând astfel deshidrarea ºi apariþiaarsurilor. Porþiunile cele mai dispusela deshidratare sunt cele care intrãîn contact cu alei, borduri sau altesuprafeþe expuse la supraîncãlzire.Acordaþi-le o atenþie sporitã ºiadministraþi-le o cantitate mai marede apã.

RUXANDRA TURCU

RRuulloouurrii ddee ggaazzoonnRealizarea unei peluze din

Alegerea tipuluide gazon este odecizie importantã.

Þineþi cont deexpunerea la soarea peluzei ºi de tra-ficul la care aceas-ta va fi supusã.Înainte de instalare, pãmântul

se mãrunþeºte cât mai fin

Gazonul se depoziteazã la umbrãpentru a se evita deshidratarea

Pentru un gazon uniform, rulourilese aºeazã fãrã a lãsa spaþii între ele

Page 14: Revista eGradini Nr.3.pdf

14 • septembrie 2011 / eGradini

Flori de grãdinã

Dacã observaþi cu atenþie o grãdinã, în mod sigurveþi gãsi hosta în zonele ceva mai umbroase ºi cu ungrad de umezealã mai ridicat. I se mai spune ºi crinde toamnã pentru cã cele mai multe varietãþi încep sãînfloreascã din august. Varietãþile mai rãspândite auîn general flori albe tubulare grupate în inflorescenþeterminale. Mai sunt ºi altele cu inflorescenþe subformã de spic, cu flori ca niºte clopoþei graþioºi înnuanþe plãcute de lila.

ACHIZIÞIONAREA

În mod curent se achiziþioneazã primãvara sautoamna, sub formã de plantã la ghiveci sau la pache-te cu rizomi. Ei sunt în general viguroºi, cu o bunã ca-pacitate de adaptare la condiþiile variate din grãdinilenoastre. Însã, e bine sã aveþi grijã la ce cumpãraþi.Multe magazine cu raioane de specialitate se aprovi-zioneazã cu plante devreme în sezon ºi pânã când

Hosta este una dintre cele mai populareplante decorative predominant prin frunziº.Mulþi dintre noi am vãzut-o pentru primadatã în grãdina bunicilor ºi ne-am obiºnuits-o avem prin preajmã.

HOSTAsimpaticul crin

de toamnã

Datoritã ttaliei ssale nnu pprea mmari, Hosta sse ppoate pplanta ººi îîn gghivece.

Peste iiarnã nnecesitã pprotecþie.

Page 15: Revista eGradini Nr.3.pdf

ajungeþi sã le cumpãraþi acesteasunt parþial deshidratate. Mã referaici la pachetele cu rizomi ºi maipuþin la plantele la ghiveci, care suntuºor de observat din punct devedere al sãnãtãþii.

DEZVOLTAREA

Odatã plantaþi rizomii de Hostase înmultesc an de an, formeazãtufe bogate în frunze frumos colo-rate ºi inflorescenþe atractive, uºorparfumate. Dupã mai mulþi ani de

vegetaþie puteþi sã separaþi coloniilede rizomi (fiecare segment trebuiesã aibã mãcar un mugure viguros) ºiobþineþi astfel mai multe plante. Nusunt deranjaþi de separãri ºi mutãriîn mod deosebit, dar recurgeþi la eleatunci când sunt necesare.

O zonã din gradinã populatã cuhosta poate fi minunatã, mai alesdupã mai mulþi ani de vegetaþie,când plantele sunt elegante, cu frun-ziº bogat ºi pline de flori tomnatice.

CORNEL IA CONSTANT IN

PENTRU IDENT IF ICÃR I CONSULTAÞ I :

www.hostal ibrary.org

septembrie 2011 / eGradini • 15

Primãvara devreme Hostaîncolþeºte viguros. E un

moment bun sã analizaþi dacãe necesarã separarea.

Iatã câteva asocieri menitesã ne surprindã: hosta ºiplante de soare – sucu-lente, trandafiri ºi iarbãdecorativã. Funcþioneazãdacã expunerea însoritã nuse asociazã cu temperaturiextreme. O altã variantã de asociere estecu astilbe – mai practicã ºimai uºor de întreþinut.

Frunzele bordate cu alb sunt foarte elegante mai

ales într-un strat mixt.

Hostele cu frunziº spectaculos se grupeazã

sub formã de insule-vedete3

1 Dimensiunea frunzelor poate sã varieze spectaculos

în funcþie de varietate

4

2

Varietãþile noi de Hosta aduc ºi forme noi ale frunzelor nu doar culori deosebite

Page 16: Revista eGradini Nr.3.pdf

16 • septembrie 2011 / eGradini

Flori de grãdinã

Dalia este una dintre cele maifrumoase plante de grãdinã. Deºimai puþin popularã în ultimii ani,ea gãseºte drumul spre sufletelenoastre datoritã florilor deosebitde frumoase ºi a perioadei lungide înflorire. Popularitatea ei ascãzut din motive practice:oamenii sunt din ce în ce mai ocu-paþi ºi nu gãsesc un moment buntoamna în care sã se ocupe descoaterea tuberculilor de dalia.Aºa cã în anul urmãtor taie plantade pe lista de achiziþii. Însã,aceastã practicã este foartenedreaptã, pentru cã puteþi populagrãdina toatã cu dalii ºi sã le aveþisuperb înflorite din iunie ºi pânã laprimele geruri.

SORTIMENT VARIAT

Primãvara devreme gãsiþi dalii înpachete cu tuberculi în majoritateamagazinelor de grãdinãrit. Numãrul

Vã doriþi o grãdinã multicolorã cu punctede atracþie de duratã? E bine sã nu rataþi

dalia. Dacã mizati pe aceastã plantã înmod sigur n-o sã vã parã rãu.

Daliaprospeþime ºi culoare

Daliile bicolore sunt la mare cãutare aºa cã achiziþionaþi mãcar una

Florile tip cactus sunt atractive îngrãdinã dar mai ales în buchete

Daliile cu flori simple sunt majoritaranuale obþinute din seminþe

Page 17: Revista eGradini Nr.3.pdf

sortimentelor creºte an de an aºa cãeste foarte dificil de ales doar câteva.Preþul relativ accesibil vã permite sãcumpãraþi câteva pachete fãrã efortºi toleranþa plantei va face sã-i gãsiþirepede loc în grãdinã. La acestmoment e bine sã achiziþionaþi ºicâþiva tutori de bambus ºi câtevacleme de prindere, pentru cã pemãsurã ce plantele vor creºte voravea nevoie de susþinere ca sã nu lebatã vântul. În unele pachete gãsiþi ºi

etichete cu denumirea plantelor – ebine sã le pãstraþi ºi sã le puneþi ºi peele în grãdinã. Aºa veþi ºtii mai bine lace sã vã aºteptaþi în sezon. Se întâm-plã uneori ca sortimentul cumpãratsã nu corespundã, dar oricum floareaobþinutã va fi superbã ºi n-o sã vãparã rãu cã aþi dat banii pe ea.

CONDIÞII OPTIME

Gãsiþi aºadar în grãdinã un locînsorit, fertil ºi eventual pe lângã gardsau pe lângã casã. Nu plantaþi tuber-culii foarte adânc pentru cã vor rãsãritârziu ºi vor pierde startul la produsflori. E bine sã ºtiþi cã daliile suntfoarte setoase. Udaþi-le din belºugpeste varã ºi în acest fel veþi obþinetufe bogate ºi pline de flori. Dacãdoriþi sã obþineþi flori de mari dimen-siuni, atunci trebuie sã lãsaþi un sin-gur boboc pe o tulpinã. ºtiu, n-o sã vãînduraþi sã faceþi acest lucru ºi pânãla urmã nu e chiar rãu. Doar vã doriþimulte flori în propria grãdinã, nu sun-teþi producãtori de dalii ca sã fiþi

Culorile intense ale florilor ºi formele lor sunt

argumente pro dalia

Unele varietãþi au flori uriaºe, de pânã

la 25 cm

Daliile au nevoie de multã apã la rãdãcinã în timpul

sezonului de vegetaþie1

Grãdinile montane sunt pline de dalii mari ºi frumoase.Secretul este temperatura.2

Vã recomandãm sã plantaþidaliile pe lângã garduri sau sã

le susþineþi cu tutori discreþi.3

Tulpinile sunt goale pe dinãuntru ºi din acest motiv sunt predispuse la frângere.4

Sunt multe soiuri de dalia, dar acesta cu flori franjurate

este deosebit

Florile în culori calde lumineazãgrãdina pe toatã durata sezonului

Page 18: Revista eGradini Nr.3.pdf

18 • septembrie 2011 / eGradini

Flori de grãdinã

interesaþi de dimensiunea florilor. Pemãsurã ce daliile se înalþã folosiþitutorii de bambus ºi clemele. În acestfel vântul sau ploaia nu le va rupe.Puteþi sã folosiþi daliile ºi ca flori tã-iate, chiar dacã uneori tijele florale nusunt foarte lungi.

Pentru o înflorire bogatã puteþi sãajutaþi plantele prin administrarea deîngrãºãmânt cu potasiu ºi fosfor pre-dominant. Evitaþi îngrãºãmintele bo-gate în azot pentru cã plantele vorcreºte mult în dauna înfloririi. În cazulîn care în sezon plouã mult veþi obser-va cât de necesar este un drenaj bunal apei în sol. Dacã aveþi zone în grã-dinã unde bãlteºte apa dupã o ploaieabundentã marcaþi-le ºi în sezonulurmãtor amestecaþi solul respectiv cu

pietriº de granulaþie micã ºi medie.Pãmântul de pãdure sau compostulobþinut în gospodãrie se pot folosi cusucces pentru îmbunãtãþirea soluluidin grãdinã.

SCOATEÞI DALIILE TOAMNA

Înainte de primele geruri – tre-buie sã estimaþi acest lucru cât maiexact pentru cã gerurile pot sã aparãbrusc ºi sã prindã plantele în grãdinã

– trebuie sã tãiaþi tulpinile de daliichiar dacã ele sunt încã verzi ºi sãscoateþi tuberculii din pãmânt. Aceºtituberculi se lasã câteva zile la aer sãse zvinte, le pulverizaþi cu fungicid ºile înfãºuraþi în hârtie de ziar ºi lepuneþi în lãdiþã în beci. E importantca în beci sã fie rãcoare, dar nu tem-peraturã de înghet ºi neapãrat sã nufie umezealã. Dacã este umezealãriscaþi sã gãsiþi tuberculii putreziþi înprimãvarã. Peste iarnã mai verificaþiocazional starea tuberculilor ºi dacãe vreunul putred îndepãrtaþi-l ime-diat. În primãvarã, dupã ce se topeº-te zãpadã ºi trece riscul de îngheþputeþi replanta tuberculii în grãdinã,în acelaºi amplasament sau în altul,dupã cum vã doriþi.

CORNEL IA CONSTANT INAn de an apar noi soiuri, care de care mai spectaculoase

Soiurile pitice de dalia se planteazã cu succes

ºi în ghivece Legaþi tulpinile cu flori grele învârf aºa încât sã nu se rupã

Încheiem acesterânduri cu speran-þa cã v-am convinssã vã cumpãraþimãcar o dalie. Veþivedea cât de mareeste recompensa.

Page 19: Revista eGradini Nr.3.pdf

Practic în grãdinã

Dacã vizitaþi magazinele curaioane de grãdinãrit veþi vedea cãaveþi de unde alege. E drept cãpreþurile nu-s mereu accesibile, dardacã ºtiþi unde sã mergeþi ºi exact cesã cumpãraþi, în mod sigur eco-nomisiþi ceva la buget.

Oferta e variatã, avantajoasãdacã vreþi sã cumpãraþi colecþii între-gi de bulbi, dar vã puteþi achiziþionaºi cantitãþi mici. În funcþie de tip, soiºi producãtor puteþi sã luaþi bulbi labucatã sau la pachete. Zambile, nar-cise, lalele, allium, fritillaria, crocuºi,anemone, chinodoxa ºi alte bul-boase de primãvarã îºi pot gãsi loculîn grãdina voastrã.

La achiziþie aveþi grijã sã nu cum-pãraþi bulbi deshidrataþi, pentru cã

aceia nu vor încolþi ºi daþi bani de-geaba pe ei. Pipãiþi-i, trebuie sã fiefermi ºi cãrnoºi. Dacã vã uitaþi binela ei sigur veþi alege ce trebuie.

Ca principiu, un bulb de plan-teazã la o adâncime datã de trei ori

înãlþimea sa. Distanþaîntre bulbii mici este de5 cm, iar la bulbii maride 10 cm. Pentru unefect decorativ plãcut laprimãvarã vã recomandsã-i plantaþi în grupuri.Chiar dacã nu aveþimulþi bulbi la fel, grupaþimai multe varietãþi cutalii similare într-o astfelde insulã. Veþi fi încân-taþi!

CORNEL IA CONSTANT IN

E vremea bulboaselor!

Iatã cã a venit toamna ºi este din nou momentul potrivit sã facem plantãri în grãdinã. ªi începem cu bulbii pe care vrem sã-i vedem înfloriþi la primãvarã!

septembrie 2011 / eGradini • 19

Page 20: Revista eGradini Nr.3.pdf

20 • septembrie 2011 / eGradini

Practic în grãdinã

Iatã-ne la finalul unui alt sezon degrãdinãrit. Spun „final”, pentru cãmai ieri era încã varã iar acum e dejaiarnã, în adevãratul sens al cuvântu-lui. Întrebarea mea este: unde a dis-pãrut toamna? Când sã mai faciplantãri de toamnã? Puþini dintre noiau reuºit sã mai planteze ceva îngrãdinã în cele douã sãptãmâni detoamnã pe care le-am avut (cel puþinaºa s-a petrecut în zona de sud aþãrii). Aºadar, sezonul urmãtor vaîncepe cu un handicap: puþinenoutãþi în grãdinã.

EVALUAREA PAGUBELOR

Anul trecut pe vremea aceastaplantam de zor în grãdinã bulbi detot felul, arbuºti, trandafiri ºipomiºori. ªi rezultatul strãduinþelors-a vãzut, mai ales în primãvara lui2011 când grãdina a arãtat ca unbasm. Peste varã au început sãaparã probleme: seceta, apa înexces în pompele de udare, un valdistrugãtor de omizi. Toate acestea

au stricat frumuseþea grãdinii, i-autulburat florile care ar fi trebuit sã sedeschidã rând pe rând.

LUCRÃRI DE TOAMNÃ

Dacã ºi vremea va permite, lucrude care mã cam îndoiesc, ar trebuisã facem rapid o evaluare a pierder-ilor de peste varã. Probabil mulþibulbi au putrezit în pãmânt din cauzaapei. Câþiva trandafiri ar trebuimutaþi într-un amplasament cu maimult soare. Ar trebui sã scoatem dali-ile ºi alte plante sensibile la îngheþcât mai repede. În primãvara lui2011 am plantat camelii în grãdinãºi ar trebui sã gãsim o variantã con-venabilã de protecþie la frig. Pânã laacest moment am cules prea puþineseminþe de la plantele din grãdinã,dar n-ar fi prea mare pierderea, pen-tru cã grãdina este bine populatã. ªi,nu în ultimul rând, ar trebui sãreevaluãm schemele de plantare.

CORNAL IA CONSTANT IN

Adio varã,bun venit iarnã!

O grãdinã înseam-nã mai mult decâtun teren cu multeplante. Trebuie ex-ploatate cu grijã ca-racteristicile aceluiteren ºi comparatecu pretenþiile plan-telor pe care ni ledorim în grãdinã. În acest fel poate sãrezulte o schemã de plantare plãcutãochiului ºi sãnãtoa-sã pentru plante,precum în imaginilealãturate.

Page 21: Revista eGradini Nr.3.pdf

septembrie 2011 / eGradini • 21

Practic în grãdinã

Orice gospodinã ºtie cã e bine catoamna friguroasã sã ne prindã cucãmara sau congelatorul plin. Nu potdecât sã fiu de acord, pentru cã nimic

nu se comparã cu propriile conservepe care sã le poþi folosi peste iarnã.Pentru cine are o grãdinã de legumesau o livadã este chiar pãcat sã nu sefoloseascã de roadele propriei munci.Pentru cine nu are, nu trebuie sã dis-pere. Chiar ºi cu bãnuþi puþini ne pu-tem umple cãmara ºi... congelatorul.

În fiecare an am în congelatorvinete ºi ardei copþi, pachete cuboabe de mazãre ºi mai multe feluride teci de fasole, bame, ardei iuþi,dovleac ras pentru plãcintã. Încãmarã pãstrez lãdiþe cu cartofi ºiceapã, borcanele cu murãturi ºibutoiaºul cu varzã muratã. Ce bunesunt toate când începi sã lepregãteºti peste iarnã pentru ceidragi. Personal nu fac zacuscã saudulceþuri pentru cã este mai greu cupãstrarea lor peste iarnã, însã mãbucur de tot ce-mi poate oferi... con-gelatorul!

Grãbiþi-vã, dacã încã nu v-aþiaprovizionat cãmara. În mod sigur nuveþi regreta efortul.

CORNEL IA CONSTANT IN

Porumb, dovleci ºi crizanteme... iatã nelipsitele simboluri aletoamnei. Adunaþi copiii în curte ºi puneþi-i sã facã felinare

din dovleci, în timp ce voi le pregãtiþi o plãcintã de neuitat!

Conservaþi cât de multe fructe puteþi, pentru cã în mod sigurle veþi consuma cu plãcere peste iarnã. Au nevoie de spaþii

uscate ºi reci, cu cât mai puþine variaþii de temperaturã.

An de an gospo-dinele gãsesc noiidei pentru bunã-tãþi de toamnã ºinu numai. Fiþi des-chiºi la noutãþi ºiîncurajaþi-le fante-zia ºi cãutãrile. Osã fiþi uimiþi de bu-nãtãþile cu care vãvor rãsfãþa exactcând vã veþi aºtep-ta mai puþin.

Practic de sezon......în bucãtãrie

Page 22: Revista eGradini Nr.3.pdf

22 • septembrie 2011 / eGradini

Farmecul ei consta în florile sub formãde trompete surprinzãtor de frumos

colorate. Frunziºul este relativ compactºi mai nou s-au obþinut ºi varietãþi de

streptocarpus care sã emane un parfumdiscret atunci când florile sunt deschise.

StreptocarpuºiiStreptocarpusul este o plantã simpaticã

de interior, rudã a violetei.

Page 23: Revista eGradini Nr.3.pdf

Plante de interior

Aºa cum se întâmplã de multeori, pe piaþa româneascã suntdisponibile doar câteva varietãþi, înanumite perioade din an ºi în anu-mite magazine. Preþurile nu suntmari însã de cele mai multe oriplantele ajung la vânzare într-o stareavansatã de degradare. Aºa cã dacãîþi doreºti streptocarpuºi sãnãtoºi ºifrumoºi preferi sã þi-i cumperi directde la producãtorii strãini.

ACHIZIÞIILE

Dupã ce vezi magazinele onlineale acestor producãtori îþi faci olungã listã de achiziþii. Indicat estesã nu începi cu foarte multe plantepentru cã riºti sã descoperi înscurt timp cã nu te poþi descurca.Nu este vorba cã nu te-ai pricepela grãdinãrit ºi nici cã strepto-carpuºii ar fi greu de îngrijit, suntînsã niºte factori de mediu pe carenu ai cum sã-i controlezi ºiplantele pot muri sau se pot dete-riora treptat. Dacã locuieºti la blocspaþiul pentru plante este limitat,motiv pentru care trebuie sã alegifoarte bine ceea ce cumperi.Factorii de mediu cu care nu seîmpacã deloc streptocarpuºii sunt:soarele direct, cãldura excesivã,dereglãrile ritmului de udare,ghivecele mari ºi pãmântul carereþine multã umezealã, deshi-dratarea repetatã. Evaluaþi condiþi-ile de mediu, posibilitatea de a vãcumpãra ce vã trebuie pentru aîngriji bine streptocarpuºii ºi tim-pul pe care îl veþi dedica îngrijiriiacestor plante. Dacã sunteþi foarte

ocupaþi mizaþi mai bine pe alteplante.

Ca sã puteþi sã-i achiziþionaþiaveþi nevoie de card pentru plãþionline ºi multã rãbdare. Uneorifurnizorii livreazã florile ºi dupã olunã de la preluarea comenzii. Nuvã panicaþi, important este caplantele sã fie sãnãtoase când leprimiþi ºi suficient de mari ca sãobþineþi din ele ceea ce vã doriþi.Nu alegeþi furnizorul dupãpreþurile practicate ci dupã cali-tatea plantelor pe care le livreazã.Îndatã ce primiþi plantele ºi ledespachetaþi trebuie sã le udaþinumai cât este necesar, nu înexces. Nu vã grãbiþi cu trans-plantarea ºi nu trebuie sã fiþi ten-taþi sã folosiþi ghivece mari.

CORNEL IA CONSTANT IN

Folosiþi ghivece mici ºi pãmântComposana saucombinaþii cu maxim25þ perlit. Aplicaþiudãri moderate. Peste varã þineþiplantele la umbrã,mai ales pe celetinere. Temperaturileagreate sunt de 15 - 25 grade.

Page 24: Revista eGradini Nr.3.pdf

24 • septembrie 2011 / eGradini

Hippeastrumun rãsfãþ cromatic

Bucuraþi-vã de flori mai multãvreme - þineþi plantele la rãcoare

Sprijiniþi tijele grele, pline de flori, cu tutori solizi

Hippeastrumul este un crin de camerã pentru zona noastrã climatericã, foarte popular ºi iubit. Atracþia este exercitatã de florilesuperbe, de mari dimensiuni ºi de gama cromaticã variatã. Mai mult, an de an apar noi varietãþi care menþin pasiunea noastrãpentru aceastã plantã. Personal am avut o perioadã de dependenþãcompletã, care probabil ar fi continuat pânã azi dacã nu m-aº fiîmpiedicat de o micã problemã: spaþiul ºi unii factori de mediu. Dar, sã vã povestesc...

Page 25: Revista eGradini Nr.3.pdf

Plante de interior

UN SECRETCa ºi voi, am cumpãrat de pe piaþa

româneascã ºi strãinã toate varietãþilepe care le-am gãsit. Am plantat bulbii,au înflorit ºi dupã aceea... nu se mai în-tâmpla nimic. Tot creºteau frunzele ºinu ºtiam ce fac greºit de nu mã maibucurã cu flori. Dupã o perioadã de cer-cetare am înþeles cã existã niºte factoride mediu ºi niºte etape de vegetaþiecare trebuie respectate dacã vreau sã-mi vãd crinii la maximã înflorire. Caresunt acestea? Înainte de toate, trebuierespectat repausul bulbilor, fãrã decare aceºtia ajung mici ºi stafidiþi. Înperioada de vegetaþie au nevoie desoare din plin ºi de îngrãºãminte. Dacãpeste îngrãºãminte se poate sãriocazional, repausul este capital.

COMPARAÞIEAm avut ocazia sã compar evoluþia

aceleaºi plante în condiþii de interior(pervaz, balcon) ºi de exterior (terasã).Dezvoltarea bulbilor este spectacu-loasã când peste varã îi þii în aer liber.Adorã soarele, se rãsfaþã în ploaie,cresc nebuneºte ºi spre toamnã te surprind cu flori strãlucitoare. Unelevarietãþi chiar înfloresc ºi peste varã,numai cã din cauza temperaturilor ridi-cate florile þin relativ puþin.

CORNEL IA CONSTANT IN

Flori neobiºnuite, catifelate ºi în douã nuanþe de verde

atractiv. Da, chiar e adevãrat.

E indicat sã aveþigrijã la repaus ºi laudare. Bulbii odihniþi,bine hrãniþi ºi mode-rat udaþi vor produceflori umitoare.

Page 26: Revista eGradini Nr.3.pdf

26 • septembrie 2011 / eGradini

Plante de interior

Cattleya,mereu atrãgãtoare

Din pãcate, pe piaþa noastrã nusunt disponibile decât câteva vari-etãþi, în anumite magazine ºi doar înanumite perioade din an. Unele auprobleme de sãnãtate încã de laachiziþie. Dar nu vã speriaþi, dacã v-aþi îndrãgostit de frumoasaorhidee, se vor gãsi soluþii.

Dacã intenþionaþi sã vã faceþi ocolecþie de Cattleya trebuie sã acu-mulaþi un buget pe mãsurã, pentrucã aceste plante nu sunt deloc ief-tine, nici pe piaþa noastrã atuncicând apar ºi nici în strãinãtate, deunde vi le puteþi aduce prin importdirect. Tocmai pentru cã necesitã oastfel de investiþie, e bine sã vã asi-guraþi înainte cã aveþi condiþiile ne-

Atunci când aveþiCattleya înfloritã ebine sã nu o su-puneþi la ºocuri deudare. Pãmântul sãfie moderat dereavãn, luminã na-turalã bunã, fãrãsoare direct.

Cattleya este una dintre cele mai iubiteorhidee din lume, datoritã florilor sale superbe, delicat parfumate.

Page 27: Revista eGradini Nr.3.pdf

septembrie 2011 / eGradini • 27

Plante de interior

cesare aºa încât plantelor sã lemearga bine ºi sã vã puteþi bucurade ele.

CE VÃ TREBUIE?

E clar, cred, pentru toatã lumeacã nu vã puteþi face colecþie deCattleya ºi sã o þineþi pe pervaz. V-aþiconsuma prea mult timp cu udareaºi scurgerea ghivecelor ºi în final v-aþi pierde rãbdarea. În plus, ar fiprea cald pentru ele acolo ºi umidi-tatea din aer ar fi prea micã. Vã tre-buie mãcar un balcon în care sãimprovizaþi o micã serã: lumina dinbelºug tot timpul anului dar fãrãsoare direct; temperaturi de 15-25grade Celsius; posibilitatea de a udaplantele fãrã sã fie nevoie de scur-gerea apei suplimentare saumutarea ghivecelor; rezervã deghivece potrivite ºi pãmânt special

cu scoarþã de copac; îngrãºãmintespeciale cu micro ºi macro elementeîn compoziþie; tutori din plastic saubambus elegant. O sã ziceþi cã nusunt cine ºtie ce restricþii ºi poate cãaveþi dreptate, dar calculaþi cât în-seamnã udarea lor într-o sãp-tãmânã, pulverizarea ºi rãsfãþul depeste varã ºi o sã ºtiþi mai bine în cepoveste... horticolã intraþi.

PASIUNE ªI PERSEVERENÞÃ

Personal ador orhideele, deci ºiCattleya, însã în momentul în caream trecut de 120 de exemplare ºi-miconsumam efectiv o zi întreagã pe

sãptãmânã numai cu udarea ºiscurgerea lor... am hotarât cã e maiînþelept sã am o zi pe sãptãmânã deodihnã. Însã, nu e obligatoriu sã pro-cedaþi ca mine... Dacã „orhidita” aprins rãdãcini adânci în sufletulvostru o sã treceþi peste orice ºichiar o sã vã importaþi flask-uri cuCattleya din strãinãtate.

CORNEL IA CONSTANT IN

Pentru o bunã dezvoltare a orhideelor vã recomandãm pãmântul special ºi îngrãºãmântulComposana. Pentru o bunã stabilitate a plantelor,puteþi folosi ghivece ceramice ºi un mini-sistem de udare automatã. Când se depune praf pe frunze puteþi folosi o pensulã finã pentru a-l îndepãrta. Totul cu mare grijã!

Potinara Burana Beauty este unadintre cele mai rezistente varietãþi

de Cattleya, floriferã ºi atractivã

Page 28: Revista eGradini Nr.3.pdf

O grãdinã reuºitã nu trebuie sãcuprindã exclusiv plante, ci ºi diverseobiecte care pun în valoare frumuseþeaflorilor ºi oferã o imagine plãcutã grãdinii în orice anotimp.

Lemnul si piatra la mare pret

,,

28 • septembrie 2011 / eGradini

Decoraþiuni rustice

Decoraþiunile pentru grãdinã pot variaatât ca tema, cât ºi ca materiale din caresunt confecþionate. Ideal ar fi ca ele sã searmonizeze, ca formã ºi numãr, cu amena-jarea grãdinii (rusticã, romanticã, formalã),fãrã a deveni piese dominante. Într-o grãdinã amenajata în stil rustic, de-coraþiunile din lemn ºi lut se vor potrivi celmai bine. În plus, cu cât acestea sunt maivechi, cu atât grãdina pare mai autenticã. Decoraþiunile rustice conferã naturaleþegrãdinii, ele fiind la îndemâna oricui. Astfelo roabã veche ºi gãuritã va fi idealã pentrua amenaja în ea un mic strat floral. Gama decoraþiunilor din lemn este variatã:

Page 29: Revista eGradini Nr.3.pdf

de la butoaie cu doage, ciubere,scaune, cãruþe… pânã la portiþe saugarduri. La acestea se pot adãugaelemente din naturã : crengi contor-sionate, buturugi scorburoase, butu-ci din lemn etc.

De altfel, lemnul este materialulperfect pentru a decora o grãdinãrusticã. Cu ajutorul butucilor delemn de diverse marimi ºi a câtorvascânduri, puteþi amenja un loc deluat masa sau o bancã pentrurelaxare. „Feliile” de lemn rezultateîn urma tãierii trunchiurilor de copacsunt ideale pentru a pava aleile saulocul de relaxare.

Totodatã suporturile pentruplantele cãþãrãtoare, bolþile ºi per-golele trebuie sã fie neapãrat dinlemn. Dacã acesta este tratat cores-punzãtor împotriva intemperiilorrezistã cu succes ani în ºir. De altfel,în comerþ existã o gamã variatã de

lacuri ºi soluþii în acest sens. Obiectele din lut sunt mai puþinrezistente în timp, dar aduc un plusde farmec: amfore, ghivece, cioburide ceramicã în care pot creºte miciplante de stâncãrie, cum ar fi sem-pervivum.

Totuºi nu aglomeraþi grãdina cuelemente decorative! Ele trebuie sãfie rãspândite în toatã grãdina pen-tru a-i oferi un aer cât mai natural.

CORNEL IA CONSTANT IN

O buturugã mare ºi platã se poata transforma oricândîntr-un scaun perfect pentru

grãdinarul obosit

Pergola din lemn este unsuport ideal pentru plantelecãþãrãtoare mari, cum ar fi

trandafirii sau lonicera

Pietrele de diverse mãrimi ºi ramurile contorsionate aducun plus de farmec în grãdinã

Plantaþi-o în ghiveci ceramic moderat de mare, pentru o bunã stabilitate

septembrie 2011 / eGradini • 29

Page 30: Revista eGradini Nr.3.pdf

Viaþa grea din vrechime ofereamulte motive care sã te facã sã calcipe o floare sau sã treci pe lângã eafãrã sã îi admiri frumuseþea ºi sã aichef sã îi descoperi secretele. Foameaera mai tare decât farmecul culorilor.Chiar ºi aºa oamenii erau conºtienþide utilitatea ºi frumuseþea lor însã nule acordau aceeaºi importanþã pre-cum animalelor, de exemplu, carereprezentau o sursã de hranã.

DESCOPERIREA LUMII VERZI

Cum dezvoltarea artisticã ºi int-electualã a unei culturi depinde deabundenþa de hranã, omul ºi-a rafi-nat prioritãþile, în timp. La început,cunoºtinþele sale despre plante eraude naturã practicã. ªtiau cu siguranþãcare lemn este tare, moale sau elas-tic pentru cã îl foloseau în modcurent. Apoi, cunoºtinþele medicaledespre plante au fost acumulate prinexperienþe întâmplãtoare sau cãu-tate, Dupã care erau transmiseempiric. Atunci când nu a mai fostobligat sã îºi consume întregul timppentru procurarea de hranã, omul adescoperit cum sã foloseascã ºi altfelplantele: prodoabe pentru propriultrup sau un omagiu adus cuiva drag.

ARTÃ MURALÃ CU MOTIVE VEGETALE

Omul a folosit peºterile iniþial caadãpost pentru vreme rea, însã dupãce a gãsit frumosul din spaþiul încon-jurãtor, peºtera a devenit un sanctu-ar al practicilor rituale. La pictareapeºterilor se foloseau pigmenþi vege-tali ºi minerali. Cu timpul, perspecti-va asupra lumii s-a schimbat ºi uitecã gãsim în peºteri ºi motive florale.Ele se întâlnesc ºi pe obiectele de uzzilnic, drept dovadã a aprecierii lor,

din vremea paleoliticului. Mari artistiai epocii moderne au fost uimiþi dereuºita artisticã a oamenilor dinvechime. Picasso când a vizitatpeºtera Altamira a rãmas surprins debogãþia culorilor, de formele naturaleale desenelor, de liniile lor finetrãdând cunoºtinþe avansate deesteticã. Mai târziu s-au gãsit deseneºi gravuri reprezentând capcane.Aceasta a fost dovada de care aveamnevoie ca sã înþelegem cã lumea ve-getalã a jucat un rol mai importantdecât eram tentaþi sã credem.

O FÃRÂMÃ DE VIAÞÃ

În timp, oamenii au descoperit cãprelucrand anumite plante potobþine veºminte practice sau vasede gãtit ºi servit masa. Oamenii nudoar se foloseau de lumea vegetalãdar o ºi îndrãgeau – dovada stã pedecorul vegetal al ceramicii antice.S-a ajuns pânã acolo încât ceramicas-a catalogat dupã tipul de decorurivegetale utilizate. Aceste rãmãºiþedin trecut ne ajutã azi sã ne ima-ginãm viaþa oamenilor de atunci ºiatracþia lor pentru lumea vegetalã.

MIHA I LÃZÃRESCU

EEXERCIÞIU DE IIMAGINAÞIE ((IIII))

Luaþi vasul dorit ºi tãiaþi buretele special pentru

aranjamente în forma potrivitã

ETEPELE UNUI ARANJAMENT FLORAL

1

Fixaþi în burete codiþele florilor pecare le doriþi vedete ale buche-tului – Gerbera în cazul de faþã

2

În spaþiul rãmas completaþi cuflori companion, dar aveþi grijã

ca ele sã nu fie numeroase3

De jur-împrejur adãugaþi frunziºelegant care sã dea o notã rafi-

natã ºi finisatã aranjamentului4

Continuãm ºi în acest numãr sã ne imaginãm cum se îmbinã istoria evoluþiei umane

cu lumea plantelor ºi ce a însemnat ea pentru noi din punct de vedere practic dar ºi estetic

Page 31: Revista eGradini Nr.3.pdf

septembrie 2011 / eGradini • 31

Noutãþi din lumea trandafirilor

Trandafirii miniaturali au fostmereu îndrãgiþi datoritã capacitãþiilor de adaptare, atât la plantarea îngrãdinã cât ºi în recipiente pentrucurte, balcon sau interioare. E dreptcã nu se dezvoltã mereu la fel debine în interior, dar cel puþin pentrucâteva luni poþi sã aduci frumuseþearozelor în casã ºi sã te bucuri deacest lucru. În imaginile alãturatevedeþi câteva varietãþi noi propusede producãtorii danezi care au fostpremiate la târgurile ºi expoziþiile despecialitate de anul acesta. În modsigur din primãvarã se vor gãsi ºi pepiaþa noastrã. Preþurile vor fi proba-bil în jur de 20 lei ghiveciul cu planteînflorite.

ATENÞIE LA TEMPERATURÃ!Dacã veþi dori sã-i þineþi în spaþii

interioare e bine sã aveþi grijã lacâteva aspecte. Într-o camerã delocuit temperatura este simþitor maimare decât i-ar trebui unui trandafir,aºa cã e posibil ca florile sã setreacã repede iar bobocii sã seusuce. Din cauza cãldurii uscatetrandafirii pot fi atacaþi de pãianjeniiroºii care agreazã astfel de condiþii.Florile mai pot fi afectate ºi de even-tuale dereglãri de udare. Fiind maicald, udaþi mai des, solul se goleºtede minerale ºi plantele au de suferit.Din aceste motive þineþi-i cât mai larãcoare cu putinþã.

CORNEL IA CONSTANT IN

Vã puteþi con-frunta cu fãinareadacã veþi þine tran-dafirii în spaþii insuficient aerisitesau excesiv decalde. Nu uitaþi sãþineþi la îndemânãtoate substanþelenecesare.

LIPARIContrast deosebit chiar ºi la

florile unui trandafir pitic

MONTE CRISTELLE Graþie catifelatã de la roz pal ºi pânã la verde crud2 CUBA

Portocaliu puternic ºi bogatpentru un punct de atracþie3

CORFUGalben pal diafan ce

îndeamnã la visare4 BANDOLAGalben ºi portocaliu într-ocombinaþie veselã ºi solarã5 AMSTERDAM - Flori roz

aºa cum n-ai mai întâlnit la un trandafir miniaturã6

1

În primãvara ce vine meritã sã urmãriþi soiurile noi de mini-trandafiri care vor fi disponibile ºi la noi în magazine.

FOREVERMini rosa

Page 32: Revista eGradini Nr.3.pdf

V-ati gândit cãmicile vieþuitoare de

lângã casã au nevoie pesteiarnã de ajutorul vostru? N-o sãputeþi sã le hrãniþi pe toate, dar

nici nu e nevoie, pentru cã ele au omare capacitate de adaptare.

Însã, o mânã de ajutor le prindebine: apã, seminþe, fructe -orice gãsiþi cu uºurinþã în

gospodãrie.


Recommended