REVISTA ECONOMICĂ. Apare odată pe săptămâna.

„Revista Economică" se publică din însărcinarea şi cu ajutorul institutelor de credit: „Albina", „Ardeleana", „Aurăria", „Beregsana", „Berzovia", „Bihoreana", „Bistriţana", „Boeşana", „Brădetul", „Cassa de păstrare" Miercurea, „Cassa de păstrare" Silişte, „Chioreana", „Cordiana", „Corvineana", „Crişana", „Detunata", „Doina", „Economia" Cohalm, „Economul", „Făgeţana", „Fortuna", „Furnica", „Grăniţerul", „Haţegana", „Hondoleana", „Hunedoara", „Iulia", „Lipovana", „Lugoşana", „Luceoferul"', „Mercur", „Mielul", „Munteana", „Mureşana", „Muresanul", „Nădlăcana", „Nera", „Olteana", „Oraviceana", „Patria", „Plugarul", „Poporul", „Racoţana", „Sătmăreana", „Sebeşana", „Selăgeana", „Sentinela", „Silvania", „Someşana", „Steaua",

„Timişana", „Ulpiana", „Unirea", „Victoria", „Vlădeasa", „Zărăndeana" şi „Zlăgneana".

Preţul de prenumerare: ' D I R E C T O R ! Taxa pentru inserţ inni: pe 1 an K 12-—, pe Vj an K 6-—. j Dr. C O R N E L D I A C O N O V 1 C H . j, de spaţiul unui cm 2 câte 10 fileri.

Anul VI. Sibiiu, 3 Septembre 1904. Nr. 36.

— Problema Bănci/or in faţa crisei. —

S e c e t a c a r e a b â n t u i t în a n u l a c e s t a n u n u m a i la no i în ţ e a r ă şi în c e l e l a l t e s t a t e l o c u i t e d e R o m â n i , ci a p r o a p e în E u r o p a î n t r e a g ă , a c r e a t p e n t r u î n t r e g c o n t i n e n t u l n o s t r u o s i t u a ţ i u n e p r e s t e m e s u r ă c r i t i că , a l e c ă r e i u r m ă r i d e s a s t r o a s e d e p r e s e n t nici n u p o t fi î n c ă prevec ju te ci se v o r s imţ i a b i a în v i i to r în î n t r e a g a lo r g r a v i t a t e .

A b i a în an i i d in u r m ă s t a t e l e e u r o p e n e , şi î n d e o s e b i şi m o n a r c h i a n o a s t r ă , a u a v u t s ă t r e a c ă p r i n o c r i să financiară d e s t u l d e s e r i oa să , d a r u r m ă r i l e a c e s t e i a a u fost r e ­s i m ţ i t e în c e r c u r i r e l a t i v r e s t r i n s e , î n c â t , s p r e e x e m p l u , cu t o a t e d i f icul tă ţ i le iv i te în l u m e a financiară, s t ă r i l e şi ins t i tu ţ i i l e e c o n o m i c e a le p o p o r u l u i n o s t r u , a p r o a p e î n t r u n i m i c n u a u fost î m p e d e c a t e în d e s v o l t a r e a l o r n o r m a l ă , ci d in c o n t r ă a u f ă c u t c h i a r p r o g r e s e în­s e m n a t e .

C r i s a d e astăc | i î n să a r e u n c a r a c t e r cu m u l t m a i g r a v d in c a u s a că a t i n g e b a s a pr in­c i p a l ă a vieţ i i e c o n o m i c e : producţiunea agricolă, şi p r i n a c e a s t a d e v i n e u n p e r i c o l şi u n r e u general. I n d e o s e b i l a p o p o r u l n o s t r u , c a r e p a n ă astădj . e s t e î n c ă l ips i t d e i n d u s t r i e şi c o m e r c i u , şi p e n t r u c a r e p r i n u r m a r e agr i ­c u l t u r a e s t e s i n g u r u l i svor a l m i j l o a c e l o r d e t r a i u , dec i u n i c a b a s ă a e x i s t e n ţ e i s a l e fisice, — cr i sa c r e a t ă p r i n s e c e t a d in a n u l a c e s t a , ia d i m e n s i u n i p r e s t e m e s u r ă î n g r i j i t o a r e şi p r e s i n t ă c a r a c t e r u l u n u i a d e v e r a t d e s a s t r u n a ţ i o n a l .

A fost î n c ă u n n o r o c , că p o p o r u l n o s t r u în c e a m a i m a r e p a r t e l o c u i e s c e î n t r e m u n ţ i , u n d e s e c e t a n u a fost r e s i m ţ i t ă a t â t d e c u m ­p l i t c a l a şes , d a r şi î n m u n ţ i l ipsa d e n u t r e ţ v a c r e a ţ e r a n i l o r şi p ă s t o r i l o r r o m â n i o s i tu­a ţ i u n e p r e s t e m e s u r ă g r a v ă , şi as t fe l t o a t ă

| n ă d e j d e a n o a s t r ă de s c ă p a r e a v e m să o p u n e m n u m a i în v i t a l i t a t e a , în p u t e r e a de r e s i s t e n ţ ă

• şi în b u n u l c u m p e t al p o p o r u l u i n o s t r u . C u u n l u c r u t r e b u e să fim în c u r a t d e l a

î n c e p u t : c ă a j u t o r şi s c ă p a r e n u m a i d e l a noi înş i -ne a v e m să a ş t e p t ă m . S t a t u l , în v e d e r e a l ipse lor m a r i şi g e n e r a l e , n ic i d a c ă a r vo i n u v a p u t e să s a n e z e s i t u a ţ i u n e a , şi d in a j u t o r u l ce-1 v a p u t e d a d e s igu r n u p o p o r u l n o s t r u v a a v e p a r t e a l eu lu i . P r i n u r m a r e c o n c u r s u l ce-1 p u t e m a ş t e p t a d in a c e a s t ă p a r t e în or i -ce ca s v a fi a t â t d e n e î n s e m n a t , î n c â t v o m l u c r a în i n t e r e s u l p r o p r i u d a c ă nic i n u v o m c o n t a la el şi v o m c ă u t a să ne ajutăm din forţele noastre proprii.

I n a c e a s t ă a c ţ i u n e d e a j u t o r p r o p r i u c e s i t u a ţ i u n e a d a t ă o i m p u n e p o p o r u l u i n o s t r u , r o l u l p r i n c i p a l şi c o n d u c e t o r c a d e în s a r c i n a B ă n c i l o r r o m â n e s c i , n u n u m a i în u r m a f ap ­t u l u i c ă a u m a r i d a t o r i n ţ e morale f a ţ ă cu p o p o ­r u l c a r e le -a c r e a t şi su s ţ i ne , ci m a i a l e s şi d in c a u s a m a i m u l t materială c ă B ă n c i l e s u n t a n g a j a t e în a c e a s t ă c r i sa c u i n t e r e s e l e l o r ce le m a i v i t a l e şi c ă a c e s t e i n t e r e s e s u n t i d e n t i c e şi s o l i d a r e c u i n t e r e s e l e c l i en te l e i lor . D e a c e e a nic i n u î n c a p e î n d o i a l ă c ă B ă n c i l e r o m â n e s c i n u m a i î n a c e l c a s v o r p u t e t r e c e f ă r ă avar i i g r a v e p r in v a l u r i l e a c e s t e i cr ise , d a c ă le v a s u c c e d e a s c ă p a c e r c u r i l e l a rg i a l e p o p o r u l u i n o s t r u d e per i ­co l e l e ce le a m e n i n ţ ă .

C r e d e m dec i c ă în s i t u a ţ i u n e a d a t ă c o n -d u c e t o r i l o r B ă n c i l o r n o a s t r e li-se i m p u n e î n m o d i m p e r i o s d a t o r i n ţ a d e a s t u d i a în cer ­cu l l o r d e a c t i v i t a t e s t ă r i l e c r e a t e p r i n s e c e t a d in v a r ă , d e a c u m p ă n i şi a p r e ţ i a î n c ă d e a c u m u r m ă r i l e ce a c e s t e s t ă r i le v o r p u t e a v e în v i i t o ru l a p r o p i a t , d e a c ă u t a şi s t a b i l i m i j loace l e d e a p e r a r e c o n t r a n e a j u n s u r i l o r ce a m e n i n ţ ă şi d e a o r g a n i s a a p o i p e a c e s t a b a s e a c ţ i u n e a de a j u t o r p r o p r i u a t â t p e n t r u s a l v a r e a i n t e r e s e l o r lo r p rop r i i c â t şi p e n t r u

o c r o t i r e a c l i en t e l e i lor p e r i c l i t a t e î n b a s e l e e x i s t e n ţ e i sa le .

Nic i d e c â t n u n e g â n d i m l a o a c ţ i u n e m a i m u l t sau m a i p u ţ i n p l a t o n i c ă în a c e l î n ţ e l e s c a B ă n c i l e p r i n c o n d u c ă t o r i i şi a g e n ţ i i l o r s a u p e a l t e că i să c a u t e a i n f luen ţ a p r i n s fa tur i şi î n v e ţ ă t u r i a s u p r a c l i en te l e i lor , î n d e m n â n d u - o să-şi i m p u n ă e c o n o m i i , să nu-ş i v e n d a v i te le , să-şi p r o c u r e a l t e so iur i d e n u t r e ţ , şi a l t e a s e m e n e a . Or i - câ t d e i m p o r t a n t ă a r fi o a s e m e n e a a c ţ i u n e şi o r i - câ t de b u n e re ­s u l t a t e s ' a r p u t é r e a l i s a p r i n i n a u g u r a r e a ei , c r e d e m t o t u ş i c ă n u c a d e în c o m p e t e n ţ a B ă n c i l o r şi c ă a c e s t e a n u n u m a i c ă n u s u n t c h i a m a t e d a r n ic i n u p r e a p o s e d cond i ţ iu -n i l e i n d i s p e n s a b i l e p e n t r u a se v a l i d i t à cu s u c c e s p e a c e s t t e r e n m a i m u l t p e d a g o g i c . A c e s t r o l v o i m să 1 l ă s ă m cu t o t u l în s a r c i n a s fe tn ic i lo r n a t u r a l i ai p o p o r u l u i , în s a r c i n a ş c o a l e i şi b iser ic i i şi î n a r e u n i u n i l o r e c o n o ­m i c e şi c u l t u r a l e .

R o l u l B ă n c i l o r în s i t u a ţ i u n e a d e astăcfi p o a t e fi n u m a i c ă u t a r e a şi p r o c u r a r e a mi j loa­c e l o r materiale d e ca r i v a a v e t r e b u i n ţ ă p o ­p o r u l n o s t r u în l u p t a g r e a ce îl a ş t e a p t ă şi î n c a r e l u p t ă v e d e m e x p u s e d e o p o t r i v ă in t e ­r e s e l e v i t a l e a l e i n s t i t u t e l o r financiare c â t şi b a s e l e d e e x i s t e n ţ ă a l e c l i en te l e i lor .

S p r e a p u t é o r g a n i s a o a c ţ i u n e s e r i o a s ă d e a p e r a r e p e n t r u a c e a s t ă c r â n c e n ă l u p t ă e c o n o m i c ă , t r e b u e s ă fim în c u r a t î n a i n t e de t o a t e cu s i t u a ţ i u n e a în c a r e n e g ă s i m şi în c a r e v o m fi p u ş i în v i i to ru l a p r o p i a t , şi a n u m e v a t r e b u i să n e d ă m s e a m ă d e a c e e a c ă în ca r i r e l a ţ i u n i d i n t r e b ă n c i şi c l i e n t e l a lo r se v o r m a n i f e s t a u r m ă r i l e cr isei , cu a l t e c u v i n t e cari ramuri de afaceri vor suferi schimbări în m e r s u l l o r n o r m a l , c e î n t i n d e r e vo r p u t é l u a a c e s t e î n r î u r i n ţ e a b n o r m a l e şi ce fel d e r e m e d i i se p o t c r e a şi î n t r e b u i n ţ a c u folos r e a l în m o d d e a p r e v e n i e v e n t u a l e l e u r m ă r i d e s a s t r o a s e a l e c o n t u r b ă r i i o r g a n i s m u l u i şi f u n c ţ i o n ă r i i r e g u l a t e a i n s t i t u t e l o r n o a s t r e financiare.

A c e a s t a e s t e în r e a l i t a t e p r o b l e m a îna­i n t e a c ă r e i a s u n t p u s e a s t ă d i B ă n c i l e n o a s t r e , şi t o t u l d e p i n d e a c u m d e l a p r i c e p e r e a c u c a r e v o m sci a p r e ţ i a s i t u a ţ i u n e a d a t ă şi v o m p u t é p r e v e n i e v e n t u a l e l e u r m ă r i d e s a s t r o a s e c e d in a c e a s t ă s i t u a ţ i u n e se v o r d e s v o l t a .

N u p u t e m a c c e n t u a în d e s t u l c ă e s t e o d a t o r i n ţ ă d i n t r e ce le m a i s e r i o a s e a l e con­d u c ă t o r i l o r B ă n c i l o r n o a s t r e , c a să se o c u p e î n m o d c â t m a i t e m e i n i c d e s t u d i a r e a a c e s t e i p r o b l e m e şi să n u a ş t e p t e c a e v e n i m e n t e l e c r i t i c e d e ca r i n e a p r o p i a m şi c a r i astăc}i n u m a i p o t fi d e p ă r t a t e , să-i g ă s e a s c ă n e p r e ­g ă t i ţ i , p e n t r u - c ă astăcji, p r i n b u n c u m p e t , se

v o r p u t e p r e v e n i m u l t e r e l e ca r i u l t e r i o r , c â n d v o m fi puş i în f a ţ a f a p t e l o r n e a l t e r a b i l e , n u se v o r m a i p u t e î m p i e d e c a .

S e î n ţ e l e g e că , l a r â n d u l n o s t r u , n ic i n o i n u v o m n e g l i g e a p r o b l e m a d e c a r e vor­b im, d a r n e v o m p u t e o c u p a d e e a n u m a i în l i n i a m e n t e g e n e r a l e , m a i m u l t d in p u n c t d e v e d e r e p r inc ip i a l şi t e o r e t i c , p e n t r u - c ă c r i sa şi u r m ă r i l e ei se vo r m a n i f e s t a în c e r c u l d e a c t i v i t a t e a p r o a p e a fie-cărei B ă n c i în a l t e şi d i fe r i t e f o r m e şi c o n d i ţ i u n i , şi as t fel şi r e m e d i i l e p r a c t i c e ce vo r fi d e l u a t , v o r t r e b u i să se a c o m o d e z e î m p r e j u r ă r i l o r şi p r in u r ­m a r e n u vo r p u t 6 fi i d e n t i c e p e n t r u t o t a l i t a t e a i n s t i t u t e l o r n o a s t r e financiare.

R e m â n e dec i în s a r c i n a c o n d u c ă t o r i l o r s i n g u r a t i c e l o r B ă n c i , c a ce le ce le v o m ex­p u n e în g e n e r a l , să le a d e q u e z e şi î n t o c ­m e a s c ă în m o d p r a c t i c s i t u a ţ i u n i i p a r t i c u l a r e în c a r e se v a g ă s i i n s t i t u t u l lor .

j I n or i -ce c a s însă , î n t r e a g a a c ţ i u n e ce i o v o r i n a u g u r a B ă n c i l e n o a s t r e în v e d e r e a

cr i se i e c o n o m i c e , v a t r e b u i să se c o n d u c ă în p r i m u l r e n d şi n e c o n d i ţ i o n a t de p r inc i ­p iu l , c ă i n s t i t u t e l e r o m â n e s c i d i n ţ e a r ă n u s u n t şi nu le este permis să fie întreprinderi de pură speculaţiune, şi as t fe l în t o a t ă l u c r a r e a lo r a u s ă ţ i n ă c o n t n u n u m a i d e c e e a - c e re­c l a m ă i n t e r e s e l e lo r m o m e n t a n e şi p a r t i c u ­l a r e , ci t r e b u e să a ibe în v e d e r e şi i n t e r e s e l e m a r i şi s u p e r i o a r e a l e t o t a l i t ă ţ i i c l i en t e l e i lor , c a r e n u e s t e a l t a d e c â t p o p o r u l n o s t r u : c r e a t o r u l şi su s ţ i i t o ru l t u t u r o r B ă n c i l o r r o ­m â n e s c i d in ţ e a r ă .

Bilanţul societăţilor pe acţiuni — bilanţ de câştig.

(Pupă H. Rehm, Die Bilanzen der Actiengesellschaften etc. de —n.)

Legea comercială germană , austr iacă şi ungară, cunoasce următoarele soiuri de b i lan ţur i :

1. Bilanţ de deschidere, de fondare (Erofmungs-, Griindungs-Bilanz) care se face la deschiderea unei afaceri. Fie-care comersant este obligat după § 26 al Legii eomerc. ung. să facă la deschiderea negoţului sSu un inventar şi un bilanţ. Că ori-ce societate pe ac­ţiuni este comersant , reiese din § 4 (alinea 1) al L. C. care sună astfel: „disposiţiunile cari privesc pe comer-sanţi se aplică şi faţă de societăţile comerciale" iar § 61 înşiră următoarele categorii de societăţi comerciale : societăţile colective, societăţile comandite, societăţile pe acţiuni si asociaţiunile.

Inventarul şi bilanţul prim sunt a se face îndată după introducerea societăţii pe acţiuni în registrul fir­melor, adecă la începerea activităţii, nu însă mai curând, pentru-că numai dela această dată se consideră so­cietatea ca existentă în basa § 160 al L. C.

2. Bilanţul anual este prevSdut în aceiaş alineă a § 26, prin următoarea disposiţ iune: „un astfel de inventar şi un astfel de bilanţ sunt a se face de aci înainte în fie-care an" .

Alte bilanţuri legea noastră comere. nu prevede, pe când legea com. germ. mai cunoasce trei feliuri de bi lanţuri :

a) un bilanţ provisor (Zwischenbilanz) sub care în­ţelege bilanţul unei societăţi pe acţiuni stabilit pentru un alt t imp, în decursul unui an de afaceri, adecă nu pentru începerea sau finea anului. Legea com. germ. ce e drept nu impune facerea lui, dar face amintire de el în § 240.

b) bilanţul de lichidaţiune, care se poate distinge în bilanţ pentru deschiderea lichidaţiunei şi bilanţ anual de lichidaţiune, prescris de § 299 al legii com. germ.

c) un alt fel de bilanţ este după legea com. g e r m . § 240 II şi I bilanţul anticipat de lichidaţiune, din care se poate orienta dirigentul sau conducătorul, dacă s'a perdut deja jumăta te din capitalul funda­mental , sau dacă capitalul peste tot nu acopere datoriile, pentru a convoca în caşul prim adunarea generală, în caşul al doilea a insinua concurs . Legea com. ung. conţine în privinţa aceasta în

§ 187 următoarele disposiţiuni: „îndată ce din socoteli sau bilanţ reiese că societatea a perdut jumăta te din capitalul fundamental, direcţiunea are să convoace imediat o adunare generală, pentru-ca acţionarii să decidă asupra continuării activităţii sau disolvării so­cietăţii. Iar dacă se constată, că averea societăţii nu acopere datoriile, direcţiunea este datoare a face ară­tare la judecătoria competenta pentru deschiderea con­cursului".

Mai departe în § 206 se dice, că lichidatorii sunt obligaţi a publica cel puţin odată pe an un conspect despre decursul lichidaţiunei şi a face o dare de seamă publică despre resultatul lichidaţiunei terminate .

De aici vedem că §§ citaţi ai legii noastre com. nu prescriu nici facerea bilanţului la deschiderea li­chidaţiunei, nici a bilanţului anual în decursul lichi­daţiunei, ci se mulţămesc cu o simplă publicaţiune anua la despre situaţiunea l ichidaţiunei; iar despre ce­lelalte forme de bilanţ ale legii com. germ. de sub a) şi c) legea noastră com. nu face nici o amintire.

Bilanţ în limbagiul contabilităţii comerciale şi prin u rmare al dreptului comercial este o însemnare în formă de cont a diferinţei de valoare între diferitele părţi de avere activă şi pasivă. Numirea bilanţ, vine de acolo, că valoarea obiectelor de comparat — din motive practice — se scrie faţă în faţă, şi se egalează prin t recerea di­ferinţei (a saldului) ca posiţie separată , pe par tea unde este valoarea cea mai mică aşa că ambele părţ i a ra tă aceleşi sume finale şi-şi ţin cumpăna (echilibrul).

Bilanţurile prescrise de legea com. pentru societăţi se deosebesc :

1. după formă în bilanţuri de avere şi bilanţuri de profit (câştig).

2. după scop în bilanţuri pentru împărţirea averei şi în bilanţuri pentru împărţirea profitului.

Bilanţul de avere în sensul legii comerciale este o însemnare în cifre a diferinţei de valoare între averea şi datoriile unui comersan t ; cu ajutorul lui se constată averea cura tă a comersantului , prin u rmare îl putem numi bilanţ pentru mijlocirea averei curate . Saldul lui este avere, dacă averea brută este mai mare decât da­toriile, şi este perdere, dacă datoriile sunt mai mari.

Bilanţul de câştig în sensul L. C. a ra tă diferinţa între averea curată actuală şi starea ei de mai 'nainte, adecă crescerea sau scăderea averii curate într 'o pe-r iodă anumită.

Bilanţul de câştig al L. C. ar fi egal eu Contul de Profite şi Perderi , dacă ar conţină numai părţile de avere întrate şi eşite provenite- din activitatea comer­ciala desvoltată, dar nu şi părţile de avere positive şi negative, cari existau deja la începutul anului de afaceri. Insă bilanţul de câştig al L. C. conţine d. e. a tât in-vestiţiunile în fabrici dela începutul anului, cât şi cele făcute în cursul anului, împrumuturi le existente la în­ceputul unui an de afaceri şi cele contrase în cursul anului, etc. adecă s tarea tuturor părţilor de avere şi datorie dela finea anului.

Mai bine se invedereazâ caracterul bilanţului de câştig ca bilanţ pentru mijlocirea crescerii averii curate , dacă-1 comparăm cu socotelile anuale de stat, şi ca basă a lor cu budgetul statului sau al unei comune. Budgetul statului ţine cont numai de venite şi cheltueli, dar nu şi de averea din care provin aceste venite, nici de datoriile cari rec lamă cheltuelile. Astfel în budgetul statului n 'au loc domeniile şi pădurile statului, decât venitele Jor, nici datoriile de stat, ci numai interesele, şi suma ce o reclamă amort isarea acestor datorii an de an.

Dacă privim cu atenţiune bilanţul de câştig al L. C , vedem că acela cuprinde numai s tarea părţ i lor de avere , iar intratele şi eşitele se grupează în contul de profite şi perderi , t receudu-se numai saldul lor în contul bilanţ. Venitele unui negoţ se trec în contul de profite şi perderi ca „profit" eşitele ca „perdere" . Deci contul de profite şi perderi ne ara tă diferinţa de valoare provenită din schimbările, prin cari a t recut averea curată în decursul unui an economic, eseedentul de întrate sau eşite al anulu i ; iar bilanţul de câştig diferinţa de valoare între averea curată dela finea şi dela începutul unui an de gestiune. Câştigul ca sald al contului de profite şi perderi se numesce venit curat, escedent de veni te ; câştigul ca sald al bilanţului de câştig însemnează o crescere a averii curate. Perderea ca sald al contului de profite şi perderi însemnează supraerogat, ca sald al contului bilanţ este identică cu scăderea averii curate .

Bilanţul anual ca bilanţ de câştig. Bilanţul de încheiere anual al societăţii pe acţiuni după formă este bilanţ de profit, după scop bilanţ pentru împărţirea pro­fitului. Dacă a sămânăm disposiţiunile legii comerc .

I despre bilanţul anual al societăţii pe acţiuni cu dis-| posiţiunile ei despre bilanţul anual al societăţii deschise

(în nume colectiv), găsim următoarea deosebire : „La societatea în nume colectiv se stabilesce la finele fie-,cărui an de afaceri câştigul sau paguba pe basa in­ventarului şi a bilanţului" (§ 85 al L. C. ung.) ; la so-

; cietatea pe acţiuni câştigul anual resultă din însuşi j bilanţul. \ Deşi § 165 al L. C. ung. dispune că numai aceea

e permis a se distribui între acţionari, ce r ămâne ca câştig curat după bilanţul anual, de unde s'ar putea deduce că mijlocirea profitului nu se face în bilanţ d i rec t ; § 199 p. 6 varsă lumină deplină asupra conţinutului bilanţului: „profitul sau perderea ce resultă din com­pararea activei cu pasiva a re să se t reacă separat la finea bilanţului". „La finea bilanţului" este în bilanţ, prin u rmare profitul sau perderea provenită din aceas tă asemănare constitue o posiţie de bilanţ, şi anume ul ­t ima posiţie în pasiva, dacă saldul e profit; şi ultima posiţie în activa, dacă saldul e perdere. Prin u rmare bilanţul anual a ra tă câştigul sau paguba şi este bilanţ pentru mijlocirea profitului sau bilanţ de profit.

Dacă bilanţul anual este bilanţ de câştig, şi dacă deducţiunile noastre despre bilanţul legii comerciale sunt esacte, atunci profitul stabilit ca sald în bilanţ

t r ebue să fie egal cu escedentul averii curate dela finea anului faţă de .averea curată dela începutul anului.

Din § 199 reiese că bilanţul anual conţine nu numai crescerea sau scăderea averii curate provenită din intrate şi eşite, ci ori-ce crescere sau reducere adecă crescerea sau scăderea averii curate întregi în formă de sald.

Precum am mai amintit, disposiţiunile generale despre registre cuprinse în §§ 25—36 au valoare şi pentru societăţi, dar pe când § 26 prescrie, că fie-care comersant are să facă la deschiderea negoţului şi apoi la finea fie-cărui an un inventar, care să cuprindă averea sa imobilă, pretensiunile şi datoriile sale, suma banilor gata şi celelalte părţi de avere cu valoarea lor specială, şi să compună un bilanţ, din care să se vadă raportul dintre avere şi datorii, adecă un bilanţ de a v e r e ; pe atunci § 199 p. 4 dispune în ce privesce societăţile pe acţiuni u rmătoare le : „capitalul fundamental şi even­tualul fond de reservă al societăţii au să se t reacă în pas iva ; deşi e cert, că nici capitalul social, nici fondul de reservă nu formează datoria societăţii pe acţiuni, ci averea aceleia. Dacă capitalul social şi fondul de reservă ar fi datorii, atunci acţionarii ar trebui să fie creditori, dar ei în basa § 163 al legii com. n 'au drept a cere îndărăt sumele plătite cu eseepţiunile admise de § 154, când adunarea generala consti tuantă nu se convoacă de fundatori în cel mult doue luni dela es-pirarea ultimului termin pentru subscrierea acţiunilor, şi de § 204, când se disoalvă o societate pe acţiuni. In acest cas însă acţionarii n 'au drept a pret inde su­mele plătite, ci numai par tea care le compete din averea rămasă după achitarea datoriilor, în proporţie cu ac­ţiunile ce posed.

De arci urmează, că pasiva unei societăţi pe ac ­ţiuni nu constă numai din datorii, şi deci nici bilanţul societăţii pe acţiuni nu ara tă numai raportul între avere şi datorii, adecă nu este numai un bilanţ de avere . Aceasta o confirmă p . 6 § 199 al L. C , care dice că profitul sau perderea , ce provine din compa­ra rea stării active cu cea pasivă, — adecă după con­s iderare şi a pasivei, care nu este datorie — este a se face evident separa t la finea bilanţului.

Capitalul social şi fondul de reservă, ce le posede o societate sunt valori positive, şi dacă totuşi vin în pasiva, nnmai o motivare este posibilă, şi anume aceea, că lor nu li-se atribue Ia contare o valoare economică, mater ia lă , pentru-că atunci locul lor n 'a r fi în pasiva, ci numai o valoare formală, de socoteală. Find-că şi datoriile formează o par te a pasivei, deci capitalul so­cial cu fondul de reservă şi datoriile formează pasiva adecă posiţiunile, cari se subtrag din activa.

Cele trei posiţiuni de subtras din ac t iva : datorii, capital fundamental şi fond de reservă, nu sunt de un gen, căci una este însemnăta tea „datoriilor" şi alta a „capitalului fundamental" şi a „fondului de reservă" . Datoriile sunt părţi de avere negativă, capitalul social şi fondul de reservă numai după nume sunt părţ i de a v e r e ; de unde urmează , că ele nu se subtrag din ac ­tiva deodată cu datoriile, ci după datorii. Capitalul social şi fondul de reservă sunt a se subtrage din suma, ce r ămâne după subtragerea datoriilor.

Dacă subtragem din activa numai datoriile, atunci suma ce r ămâne nu este altceva decât averea curată dela finea anului. Dacă mergem mai depar te şi din a v e r e a curată subtragem capitalul fundamental şi fondul de reservă, r ămâne „profitul". Profitul represintă deci suma , cu care averea curată dela finea anului este mai mare decât capitalul fundamental şi fondul de reservă .

Profitul realisat conform bilanţului anual al unei societăţi pe acţiuni represintă aşadar o crescere a averii curate, şi bilanţul anual de încheiere este un bilanţ, care ara tă crescerea averii curate .

Bilanţul despre crescerea averii curate a re o formă cam curioasă. El nu cuprinde de o par te (in activa) averea curată dela finea anului, de alta (în pasiva) averea fundamentală (capitalul social şi fondul de re­servă) şi câşt igul; equaţ iunea nu e s t e : averea curată dela finea anului = averea fundamentală -(- profitul; sau la o încheiere cu pagubă : averea curată dela finea anului -\- perderea = averea fundamenta lă ; ci equa­ţ iunea este u rmă toa rea : averea brută (activa) dela finea anului = . datoriile dela finea anului + averea funda­mentală (capitalul fundamental -f- fondul de reservă) -f- profitul.

Causa că equaţ iunea nu e s t e : averea curată dela finea anului = averea fundamentală - j - profitul, c i : averea brută dela finea anului = datoriile dela finea anului -(- averea fundamentală - j - profitul, este a se căuta în elementele contabilităţii generale comerciale, pe a căror basâ se construesce şi bilanţul societăţii pe acţiuni. In sensul legii bilanţul are să presinte ra­portul între avere (avere brută) şi datorii, astfel şi la o societate pe acţiuni averea brută şi datoriile au să stea faţă în faţă, în formă de cont. Activa = da­torii - | - avere fundamentă - j - profit, iar averea curată = averea fundamentală -(- profit, sau profitul bilanţului de încheiere = averea curată — averea fundamentală (capital fundamental - j - fond de reservă).

Pentru a demonstra că bilanţul societăţilor pe acţiuni nu este bilanţ de avere ci bilanţ de câştig, să luăm d. e. bilanţul unei societăţi pe acţiuni cu un ca­pital fundamental de K 600,000-— compus ca bilanţ de avere şi ca bilanţ de câşt ig:

A c t i v a . P a s i v a .

Numerar . . . . 400,000-— Creditori . . . . 60,000 — Mărfuri . . . . 200,000-— Said . . . . 640,000-— Debitori . . . . 100,000--

Şi 700,000 — 700,000--

A c t i v a . P a s i v a .

Numerar . . . . 400,000-— Creditori . . . . 60,000-— Mărfuri . . . . 200,000-- Capital fundamental 600,000-— Debitori . . . . ÎOO.COO-— Profit ca Said . . 40,000 —

700,000-— 700,000-— Primul bilanţ e compus după disposiţiunile ge­

nerale despre registrele comerciale cuprinse în § 26, al doilea după disposiţiunile speciale referitoare la bilan­ţurile societăţilor pe acţiuni cuprinse în § 199. In caşul prim saldul formează averea curată (activa 700,000, dato­riile 60,000 = averea curată 640,000-—); în esemplul al doilea saldul este 40,000-—, dar aceas tă sumă nu este diferinţa între activă şi datorii, prin urmare nu este bilanţul prescris de § 26 al L. C , deci acesta nu este bilanţ de avere, ci bilanţ de câştig.

Modul prim nu corespunde cerinţelor unui bilanţ care a re să are te crescerea averii curate, căci nu pune faţă în faţă activa cu pasiva, de aceea cre­scerea averii nici nu se poate face evidentă în însuşi bilanţul, precum cere § 199 p . 6 al L. C. ci numai afară de bilanţ, în contul capital.

Aci vom avea următoarele posi ţ iuni: D e b i t . C o n t u l C a p i t a l . C r e d i t .

la Bilanţ de încheiere. 640,000 per Bilanţ de deschidere 600,000 Profit ca Sald . . . 40,000

640,000 640,000

Mijlocirea profitului se face aici pe basa bilan­ţu lu i , nu însă în bilanţ direct ci în contul capital.

Ce e drept, s'ar pute obiecţiona, că cele 40.000 adecă profitul curat sunt cuprinse la esemplul prim în cele 640,000, şi în modul acesta din bilanţul prim încă se poate deduce crescerea averii cu ra t e ; dar § 199 p. 6 pretinde necondiţionat, ca profitul să fie ară ta t deosebit la încheierea bilanţului ca sald, şi această disposiţiune positivă este desconsiderată în modelul prim de bilanţ.

Insă bilanţul anual de încheiere al societăţilor pe acţiuni nu este nici o combinaţiune de bilanţ de avere şi bilanţ de câştig, fiind-că el nu mijlocesce diferinţa între averea brută şi datorii + avere fundamentală. Diferinţa între averea brută şi datorii se poate face numai printr 'o calculaţiune deosebită.

Păre rea susţinută aci, că bilanţul societăţilor pe acţiuni este un bilanţ de câştig, nu se poate combate cu efect nici prin § 25 al L. C , care dice că din re­gistre t rebue să se vadă complet si tuaţiunea averii unui comersant , pentru-că § 199 p. 4 şi 6 prescriu apriat ce abateri sufere bilanţul unei societăţi pe acţiuni.

Afară de aceea § 25 al L, C. sub situaţiunea averii nu înţelege pe cea de contare, ci si tuaţiunea economică a averii, dacă aceea e favorabilă sau nefavorabilă, iar evidenţa situaţiunei economice o ara tă şibilanţul de câştig.

Am <Jis încă la început, că bilanţul societăţii pe acţiuni este după formă bilanţ de profit, după scop bilanţ pent ru împărţ irea profitului.

Ca formulă a bilanţului pentru mijlocirea profi­tului am stabilit equa ţ iunea : A (activa) = D (datorii) - j - C (capital fundamental) - j - R (fond de reservă) - j - P (profit). La acelaş resultat ajungem dacă schimbăm equaţ iunea şi d icem: A —D = Ac (averea curată) = C - j - R -f- P ; cu alte cuvinte din bilanţul de câştig reiese că averea fundamentală (capitalul fundamental -f- fondul de reservă) şi profitul sunt egale cu averea cura tă dela finea anului a societăţii pe acţiuni. Averea fundamentală şi profitul constitue deci cei doi factori ai averii curate.

Trebue să distingem aceşti doi factori ai averii cu­ra te unul de altul, fiind-că § 163 al L. C. dispune că ac­ţionarii pe întreagă durata societăţii au drept de pre-tensiune numai asupra profitului curat şi anume asupra acelei părţi din profitul curat, care este a se distribui in sensul statutelor; iar § 165 prescrie că „numai aceea se poate împărţi între acţionari ce rămâne ca profit curat după bilanţul anual". De aci deducem că acţionarii n 'au drept de pretensiune asupra averii fundamentale, cât timp există societatea, astfel pe întreagă durata unei societăţi t rebue bine făcută distincţiune între averea fundamentală şi profit.

Această deosebire este evidentă din bilanţul anual de încheiere, care ara tă mărimea profitului curat , care se poate împărţ i ca câştig anua l ; prin urmare bilanţul anual de încheiere servesce numai scopul împărţirei profitului curat .

Legea com. germ. face încă o deosebire esenţială între bilanţul de avere şi bilanţul de câştig, dispunend că părţile de avere au să fie taxate în bilanţul prim după valoarea lor efectivă din present , iar în bilanţul d e câştig al societăţilor pe acţiuni toate obiectele de avere au să fie taxate cel mult cu preţul de cumpărare , a şa dar de multe-ori sub valoarea lor actuală. In această privinţă legea noastră comerc. cuprinde disposiţiuni egale pentru taxarea părţilor de avere în ambele bi­lanţuri (§ 28 ca şi § 199 p . 1), deci bilanţul de câştig al societăţilor pe acţiuni în legea com. germ. este pus pe base mult mai solide decât în legea noastră co­merc ia lă .

„Ajută-ţi şi-ţi va ajuta şi D-deu!" (Fine).

/ ) Un alt rău mare este la noi, că nu seim preţui în deajnns timpul. La noi timpul iernii, mai cu seamă pentru o mare parte din bărbaţi , este un t imp de neîntreruptă nelucrare, şi pentru unii este un t imp de petrecere prin cârcime. unde cum se scie, omul nu poate sta cu gura goala.

Până când nu vom folosi mai bine timpul iernii, lucrând şi câştigând, dacă nu altă, măca r h rană sufletească sau învăţături, — pană jatunci nu e nădejde de mai bine.

Dar tot aşa de rău e că la noi se prăsnuesc cu nelucrare multe tjile chiar şi peste vară, şi anume dile de opăceală, cari biserica nu ne în­datorează să le prăsnuim.

Barem de ne-ar deschide ochii anul acesta rău, ca să prăsnuim şi noi — cum fac alte nea­muri — numai sărbătorile poruncite de biserică.

Ori-cât sunt de mari, dragii mei, lipsele pri­cinuite de secetă în acest an, să mă credeţi, c ă : restrîngerea în toate , adecă dela beuturi şi fumat, dela cumpărături de tirg, in sfîrşit dela tot, fără ce putem fi, preţuesce mai a tâ ta cât fac pagubele pricinuite de secetă.

II. Şi acum să ne întoarcem, dragii mei, la lip­sele mari , ce ne-au venit asupra capului în acest an. Aceste sunt mai ales doue: lipsa de nutreţ pentru ani­male şi lipsa de cucuruz, cari aduc cu sine şi alte multe rele.

1. In cât pentru nutreţul vitelor acest an a fost din cale afară rău. In unele locuri nu a fost nutre ţ nici pe jumăta te şi în altele nici a treia par te ca în anii cât de cât bun i ; iar vitele au fost lipsite d e păşune în tot decursul verii. Paie sunt puţine şi mărunte . Paşii de cucuruz rămaşi îndărăt în crescere vor face şi ei mai puţine şi mai slabe servicii de cât de obi-ceiu. Astfel lipsa de păşune ca şi preste tot lipsa de nutreţ pentru toamnă, iarnă şi pr imăvară este adânc simţită în toate părţile şi toate soiurile de nutreţ s 'au scumpit cum nu s'a mai pomenit. Un cărucean de fen care altă dată, la acest timp costa 10—12 fl. astăzi costă la oraş 30—40 fl.; un cărucean de paie , care costa 2 fl.; costă 7—8 fl. şi aşa mai depar te cu t o a t e : trifoiu, luţernă, napi, crumpene, pleavă ş. a. Dar nici cu preţurile aceste mari nu e de unde să se cumpere ; iar cei-ce vînd acum şi peste tot cei-ce vor trebui să cumpere mai târdiu, vor fi, poate , con-strînşi să cumpere cu preţuri îndoite ca cele de acum sau la din contră să le moară vitele de foame.

In vederea acestor mari nevoi a venit guvernul (cârmuirea ţării) şi a făcut poporului unele înlesniri de mare însemnătate . Anume a dat îngăduială ca oamenii să-'şi poată pasce vitele în pădurile statului (ţării), şi să poată aduna frundări şi frunde pentru iarnă . A oprit scoaterea din ţară a fenului şi a tuturor soiu­rilor de nutreţ . A luat măsuri ca vitele să se poată da în iernatic, a arăta t cum şi-ar putea oamenii p ro­duce (prăsi) nutreţ verde pent ru toamnă şi pent ru primăvară de t impuriu ş. a. De sigur va lua şi va trebui să mai iee şi alte măsuri t rebuincioase pentru ajutarea poporaţiunii. Va trebui, credem, să păşească ca mijlocitor şi ajutător şi pe alte căi, dând ajutoare celor ameninţaţ i să peară de foame, oameni împreună cu vite.

Toate aceste sunt bune şi frumoase. Statul îşi împlinesce prin aceasta o datorinţă mare faţă de viitorul

seu. Astfel de datorinţe sfinte au şi fruntaşii noştri români . Ei încă trebuie să chibzuiască mai înadins asupra celor-ee sunt de făcut pentru a alina şi micşora suferinţele poporului.

Dar ca să nu se împlinească dicătoarea prea adevărată , că „pană vine cu leacu, moare beteagu", trebue să se ajute fte-care pe sine, şi îl va ajuta şi Ddeu.

Cum să vă ajutaţ i? a) Să adunaţi şi păstraţi cu mare îngrijire: paie

turnumeată, pleavă şi păşi de cucuruz. Nu vindeţi nici de aceste, cum nici fen, otavă, trifoiu, luţernâ, măsăriche, napi, crumpene ş. a. ori cât de bine vi s'ar plăti. E ca şi când casa şi toate dinprejur îţi sunt ameninţa te de foc. Datorinţă aveţi înainte de toate să scăpaţi ce e al vostru din gura flăcă­rilor mistuitoare.

b) Să întrebuinţaţi cu mare cumpeneală tot ce aţi adunat şi veţi mai aduna pentru hrana vitelor.

Intovărăşiţi-vă câte 5—10 plugari şi cumpă­raţi cu 30—40 floreni câte o maşină de tăiat nutreţ care face preţioase servicii nu numai în anii cei răi ci şi in anii cei mai buni.

Daţi vitelor paiele şi păşii de cucuruz numai tăiate şi pregătite anume în acest scop. In nutreţul tăiat t rebue să între tot ce rămâne

în iesle şi ce a câdut lângă ele (ogrinjii), paşii de cucuruz, paiele şi mai ales cele de ovăs şi de orz, vrejii de fasole, paiele rămase din treeratul trifoiului ş. a.

Acest nutreţ tăiat vitele nu-1 mănâncă bucuros, dacă li se dă fără a fi anume pregătit prin dospire care se face în modul u rmă to r :

Nutreţul tăiat îl aşezaţi în doue puţine (cădi) mari (mărimea lor a târnă deia numărul vitelor de nutrit) aşa că pe fund să vină un strat de astfel de nutreţ în grosime cam de o pa lmă ; peste acest strat să preseraţ i de tot puţină tocătură de napi de nutreţ s'au de napi de mirişte, ori de cartofi, etc. După aceea se preseraţi puţine târî ţe. Urmează apoi iar un strat de nutreţ tăiat (paie etc.) şi peste el napi tăiaţi şi puţine tărîţe urmând astfel până s'a umplut vasul. In fine nutreţul îl îndesaţi cu un pisâlug anume de lemn, şi apoi turnaţi cu o cană de udat 2—3 ferii de apă ferbinte — după mărimea vasului — şi pe u rmă vasul îl acoperiţi cu un straiu.

După trei dile acest nutreţ bun este pregătit îndeajuns, vitele îl mânâncă cu cea mai mare plăcere pană la ultimul fir. Chiar şi porcii, ce se ţin preste iarnă consumă foarte bucuros acest nutreţ .

îndată ce se începe nutrirea din un vas, se umple în modul arăta t celalalt vas, ca astfel de nutreţ să nu se gate .

Fen sau otavă să daţi în porţiuni mici numai înainte de adăpat .

Cailor să le daţi ovesul amestecat în nutreţul tocat (tăiat).

La început daţi din nutreţul numit de trei ori la di, fie-cărei vite numai câte o l i t ră; mai târdiu, dupâ-ce s'au obicinuit cu el, câte 2, 3, 4 litre şi se poate ridica până la 60 litre pe (ii-

Nutrind vitele astfel veţi cruţa mult fân (în acest an trebue neapăra t să cruţaţi), vitele nu vor slăbi ci se vor îngraşă şi vacile nu vor împuţina laptele.

Aşa ar trebui să faceţi şi în anii cei bun i ; cu chipul acesta aţi pute să ţineţi vite mai multe şi mai bune. Timp pentru pregătirea nutreţului în modul ară ta t aveţi des tu l ; iarna şi aşa nu ve prea îmbuldesc lucrurile.

c) Să adunaţi frunzări cât de multe din păduri şi de pretutindeni.

In anii lipsiţi de nutreţ oamenii s'au ajutat foarte mult cu frundările. Ne putem ajuta şi noi cât de bine.

Cel mai bun nutreţ îl d ă : plopul, sălcia, răchita , teiul, ulmul, arinul, frasinul, paltinul, carpinul şi s te­jarul .

In ţinuturile cu mulţi acaţi frundările aces tora fac şi ele preţioase servicii la nutr irea animalelor.

Frunza de viie e şi mai plăcută vitelor. I Timpul cel mai potrivit pentru adunarea frun-

dărilor este în luna lui Septembre, adecă dela Sântă-Măria-cea-mare pană după Diua-crucii.

Se adună rămurelele t inere şi subţiri rumpendu-se cu mâna, sau mai bine tăindu-se cu cosorul. De pe arborii înalţi frundările se taie mai uşor cu foarfecii© pentru curăţirea omidelor de pomi.

Adunatul t rebue să se restrîngă la frundările din jurul coroanei ; cele dinspre vîrf au să rămână nevă-

! t âmate . Aceste frundări se fac snopi şi se uscă pe încetul

; în umbră (nu în soare), apoi se păst rează sub coperiş. Cine adună frunzări foarte multe şi din pricina

| ploilor nu le-ar putea usca, n 'a re să le lege s n o p i ; ci le va aşeda strat de strat preste olaltă într 'un şop s 'au preste tot sub coperiş, punând la urmă pres te

| ele greutăţi mari , ca să se împiedece, pe cât e cu putinţă, in t rarea aerului şi formarea mucedelii . Ume-deala frundărilor adunate pe ploaie nu e str icăcioasă, însă e stricăcioasă ume4eala , care ar întră în grăme-dile de frundări neaşeditte sub coperiş.

Mă întorc din nou şi vă d ic : acum e t impul, adunaţi frundări.

Mai târdiu după-ce a cădut frunda, aduna ţ i frunze uscate pentru aşternut. In chipul acesta ve-ţi cruţa paiele, cari t rebue folosite numai pentru h r ă -n i rea vitelor.

d) Unde se poate adunaţi rogoz, coada calului, şi alte plante de apă, dacă nu pentru altă cel puţin pentru

| aşternut . | e) Îngăduind timpul să prăsiţi nutreţ verde. Asupra i acestui mod de prăsire a nutreţului ministrul t r e ­

burilor economice din ţară a dat o îndrumare , ce, bine ar fi să poată fi urmată . Auume ni s'a spus în aceea îndrumare, să s ă m ă n ă m : cucuruz de nutreţ , mohor, meiu, hrişcă, muştar alb, mazăre de primăvară în amestecare cu orz, sâcară de nutreţ, mazere de toamnă în amestecare cu măză-riche. Dar dacă s'ar fi şi semănat aceste plante, ele ,

în lipsa de ploaie, nu s'ar fi făcut. Las'că cucuruzul, mohorul şi orzul de toamnă

cu mazărea , ar fi trebuit sămănate în luna lui Iulie, \ ca să putem avă folos de ele. ' Meiul, muştarul, şparga şi hrişcă, s'ar mai pută ! sămăna şi în August ; dar sămânţa e scumpă, timpul | 3 secetos şi a c u m ; iar o încercare , ca şi aceas ta ce ! costă bani şi lucru nu v'aşi da sfatul să o faceţi întâ-| iaşi dată în acest an rău. In alţi ani, da.

A-ţi pute însă, şi ar fi bine, să faceţi un lucru care nu vă e străin. Anume să sămănaţ i între sântă-mării sâcară de nutreţ pentru-ca să aveţi la pr imăvară de timpuriu nutreţ verde pe seama vitelor.

! Săcara de nutreţ ar trebui sămănatâ în pământ gunoit de proaspăt. Se samănă mai deasă decât să-

! cara cultivată pentru grăunţele ei şi se cosesce pr i -! măvara înainte de a înspica (60—80 măji metrice de I pe un jugăr). Se dă vitelor în s tare ve rde ; pen t ru | uscat nu e potrivită. I Tot acum a-ţi pute sămăna mazăre de toamnă i amestecată cu măzeriche. Se samănă în pământ bun

^mijlociu, 120—140 kilogrami l a juge r , dacă se samenă prin împrăştiere, 90—110 kilogrami semSnându-se cu maşina . Un jugăr dă 100—120 măji metrice de nutreţ verde, foarte plăcut vitelor.

f) Să ţineţi vitele la păşune cât mai mult, de se poate pană prin postul Crăciunului.

g) Vitele neaperat trebuincioase pentru muncă să nu le vindeţi, că la primăvară vor fi foc de scumpe, iar acum le-aţi vinde pe un preţ de batjocură. Dacă veţi u rma cum v 'am arătat , nici nu veţi

ave trebuiuţă neapăra tă să le vindeţi. III. Sece ta ne mai pomenită din pr imăvara şi

vara acestui an a pricinuit şi o lipsă mare de bucate. Grâul a dat numai o roadă mijlocie, cucuruz e foarte puţ in , poate nici a decea par te ca în anii cei buni, c rumpene puţine, legumi şi poame tot asemenea.

In urma acestora toate soiurile de bucate s'au scumpit dintr 'odată. Hectolitra de grâu se vinde în cele mai mici oraşe cu preste 17 coroane, iar hecto­l i t ra de cucuruz cu 14 coroane, preţuri nemai pome­nite în acest t imp.

Dar nu numai la noi în ţară , ci şi în ţările ve­c ine e lipsă de bucate , îndeosebi lipsă mare de cu­curuz . Astfel nici fen, nici cucuruz nu e iertat să se exporteze (scoată) din ţara noastră, şi nici din ţSrile vecine să se aducă la noi.

încât pentru aducerea cucuruzului trebuincios toa tă nădejdea ne este ia America, unde , după scirile ce avem, roadă cucuruzului în acest an e din cele mai bune.

Cu toată roadă cea bună din America, fiind aşa lipsă mare în foarte multe teri, preţul cucuruzului negreşi t a re să se urce . Şi sub povara acestei urcări cei mai mulţi vor ave să sufere, îndeosebi serăcimea.

Cum am pute să micşorăm măcar în par te aces t r e u ?

Să-şi facă fie-care încă de pe acum socoteala de câ te ferdele de grâu şi de câte de cucuruz va ave t rebuinţă pană la secerişul anului viitor. Să socotească câ t grâu, cât cucuruz şi c rumpene are şi câte mai t r ebue să cumpere.

Totdeauna am sfătuit şi sfătuim, că de datorii oameni i să se ferească, pentru-că datoria se face uşor da r se plătesee anevoe. In anul acesta însă credem că împrumutur i le făcute acum în scopul cumperări i bucatelor neapSrat trebuincioase pană la seceriş, ar fi cel mai mic reu între a tâ tea rele mari.

Iată c u m ! Cine s. p. are t rebuinţă să mai cum­pere 30 ferdele de cucuruz şi poate să vîndă un cap de vită, pentru care şi aşa nu ar ave nutreţ preste iarnă, să o vîndă, chiar şi mai ieftin, cumperând cu­curuzul trebuincios. înţeleg să vîndă din vitele mai t inere sau preste tot acelea cari nu-i sunt neapera t t rebuincioase în economie, nu insă boii sau vacile de jug şi caii de ham.

Neavend mod de a face bani din vite să împru­mute suma trebuincioasă dela bancă . Ca să ne folosim de exemplul (pilda) de sus, vom dice că pentru ca cineva să cumpere acum 30 ferdele de cucuruz are t rebuinţă de vr'o 45 fi. Ar trebui deci să împrumute 45 fl., din cari cam 3—4 fl. ar fi camătă pe un an şi cu ceialalţi ar pute cumpăra vr 'o 30 ferdele de cucuruz . In chipul acesta , după 45 fl. împrumitaţ i ar plăti vr 'o 4—5 fl. camătă pe timp de un an.

Cine însă va lăsa să cumpere cucuruz rînd pe r înd tot mai scump a re să plătească nu 5 fl. la 1 / 3

•de sută, ci multe deci şi chiar sută la sută.

Acum e timpul să ve cumpăraţ i şi crumpenele şi alte legume t rebuincioase ; mai târdiu şi aceste vor fi mult mai scumpe.

Să nu scăpaţi din vedere, că în anii de foamete oamenii s'au ajutat cum au pu tu t : au mâncat , poate , odată într 'o di. şi, şi atunci reu, chiar pâne din scoar ţă de stejar şi mulţi au murit de foame. Pană la a tâ ta de sigur nu vom ajunge. Dar e neapera t trebuincios ca bine să cumpănim, bine să ne împărţim lucrurile şi peste toate să cruţăm, pentru-ca în acest an reu să mântuim ce se poate mântui şi să scăpăm cu viaţă.

Pentru mântuirea serăcimei va trebui să păşească la mijloc şi să ajute statul şi toţi cari au prisosuri şi pot să ajute.

Să ne rădimăm insă înainte de toate pe puterile noastre şi Dumnedeu va fi ocrotitorul şi sprijinitorul nostru. El ne va ajuta să t recem şi acest an reu.

IV. Fie ca acest an reu să ne aducă mereu aminte, că în anii buni t rebue să cru ţăm pentru-ca să nu ducem lipsă în anii de pedeapsă şi ca să schim­băm modul de pur tare a economiei :

1. Prin cultvarea în măsură de ajuns a trifoiului, luţernei şi napilor de nutreţ , ca în chipul acesta să putem cresce vite mai multe şi mai bine.

2. Prin îngrijirea mai bună a fenaţelor, cari grăpându-se an de an cu grapa de fenaţe ar putea să dee nutreţ îndoit mai mult.

3. Prin întrebuinţarea de maşini îndeosebi ma­şina de semenat grâu, cu care se poate cruţa la a t re ia par te din grâul semenat în fie-care a n ; mai depar te prin în t rebuinţarea maşinei de semenat cu­curuzul în renduri şi de săpat, cu cari să cruţă multă muncă şi cheltueli.

4. Prin crescerea unor soiuri mai alese de v i t e ; soiurile alese, îndeosebi vacile lăptoase şi că rnoase de Elveţia, sunt întreit mai bine plătite şi mai bune de lapte de cât soiurile noastre.

5. Prin cultivarea grădinilor noastre cu tot felul de pomi şi legumi, facend din ele isvor de bunăs ta re şi chiar de îmbogăţire.

6. Prin cultivarea albinelor, cari cu puţin lucru şi mai fără nici o cheltuială aduc prin mierea şi ceara lor multă binecuvântare în casa stăpânului . In o comună ca Rusciorii ar putea să ţină fie-care om 10—20 stupi şi toţi împreună mii de stupi.

7. Mai puţin v'aţi gândit, poate, la înfiinţarea unei mici bănci sătesci, cum se află în nenumăra te sate, şi cari sunt de un folos netăgăduit pentru locu­itorii din comună şi cu deosebire în anii răi cum este şi cel de faţă.

8. Tot aşa de puţin v'aţi gândit, poate , la în­fiinţarea unei tovărăşii pentru agonisirea de maşini de sămenat , de grape de fenaţe ş. a. multe, cari ar ajuta înaintarea DVoastre in bunăs tare .

9. Nime din DVoastră nu s'a gândit mai înadins la o tovărăşie pentru asigurarea vitelor, ca în chipul aces ta să ve puteţi ajutora înşive în nenorociri, în grabă.

10: Dar câ te n 'ar fi încă de spus ? Tot lucruri bune , cari nu le facem. Anume nu ne-am dat mai înadins copiii la meserii şi negoţ, ca să ne avem şi noi meseriaşii şi neguţătorii noştri, să le dăm lor banul şi ei să ne dee marfa trebuincioasă, a jutându-ne astfel împrumutat şi r idicându-ne şi noi la bunăs ta re , cum fac alte neamur i .

Iată, dragii mei, v'am ară ta t o mulţime de că­rări, pe cari apucând şi stăruind mereu, nici anii răi , nici alte primejdii nu ve vor pute îmbrânci .

Ve dic în u r m ă : luminati-ve prin învăţătură în şcoală şi biserică, ascultaţi de preotul şi învăţătorul D Voas t r e ! Ţineţi unii cu alţii ca fraţii cei buni. Trăiţi în pace şi bună înţelegere şi darul Domnului va fi cu noi. S.

J U R I S D I C Ţ I I L E . Decisiuni în cause concursuale.

Intabularea ordinată în urma cererilor date în diua, când s'a afişat edictul de concurs, nu are valoare.

*

împrejurarea, că tatăl cade în concurs, nu si­stează dreptul de a exercia şi pe mai depar te pote-s ta tea paternă şi implicit tatăl poate manipula şi de aci înainte averea copilului seu minorean. şş.

R E V I S T A F I N A N C I A R A . S i t u a t i u n e a .

Sibiiu, 2 Septembre 1904. Pe piaţa internă cererea de bani cresce în con­

tinuu şi tot mai grea devine satisfacerea ei. deşi pre-tensiunile de ultimo au rămas între margini relativ destul de modeste . Discontul privat a ajuns aproape egal cu ra ta băncii de emisiune, adecă la 3 7 / 1 6 % ?• d a c & banca încă nu s'a gândit să urce rata dela 3V8°/o» causa este că dispune încă de o reservă de bilete libere de con-tribuţiune de K 265 - 8 milioane. Banca a.-ung. e binepre-gătită pentru acoperirea trebuinţelor interne între ori-ce împregiurâri dispunând de un stock metalic de 1159 milioane K în aur şi 200 mii. K în devise.

Pe piaţa internaţională nicăiri nu s'a simţit lipsă de numărar . In Berlin a fost numărarul abundant , discontul privat a variat dela 2 6 / 8 — 2 s / 4 ° / 0 , în Paris din causa abundanţei a scădut în unele caşuri pană la 7 / 8 % .

S U M A R . Crisa. — Bilanţul societăţilor pe acţiuni — bilanţ de

câştig. — „Ajută-ţi şi-ţi va ajuta şi D-deu!". — Jurisdicţiune: Decisiuni în cause concursuale. — Revista financiară: Situatiunea.

„ L U C E A F E R U L " Institut de economii şi credit ca soc. pe acţii în Verşeţ.

c o n c u r s .

D i r e c ţ i u n e a i n s t i t u t u l u i d e c r e d i t şi d e e c o n o m i i „Luceaferul" în V e r ş e ţ p u b l i c ă c o n c u r s p e n t r u o c u p a r e a u n u i p o s t d e practicant. — Salar anual K 960—.

Cei ce d o r e s c a r e f l ec ta l a a c e s t p o s t a u să-şi î n a i n t e z e r u g ă r i l e p a n ă ce l m u l t în 10 S e p t e m b r e a. c. st . n. , să d o c u m e n t e z e c ă a u a b s o l v a t ş c o a l a c o m e r c i a l ă cu e x a m e n d e m a t u r i t a t e şi să p o s e a d ă l i m b a r o m â n ă , g e r m a n ă şi m a g h i a r ă în v o r b i r e şi sc r i e re .

Cei cu p r a x ă d e b a n c ă s u n t p re fe r i ţ i .

V e r ş e ţ , d in ş e d i n ţ a d i r e c ţ i u n e i ţ i n u t ă în 24 A u g u s t 1904.

Nr. 71 (1—1) Direcţiunea.

Bursa de efecte din Viena şi Budapesta. Cursul din 31 August 1904.

1 4 8V,

4 4 8V.

4 4V, 3 4 4

4 3 4 4 f/, 4%

4 4 4 3 ' / , * V , 4 4 3 % 5 4V.

03 O

o,

V A L O R I j Viena Bpesta v i n d e v i i i d t '

Datoria publică comună. Renta unit. în hârtie, Mai, Nov., 16% dare

„ „ arg. Ian., Iulie. 16% „ Losuri d. a. 1854 â fl. 250— v. c. 20% „

„ „ „ 1860 â fl. 500-— „ 20% „ „ „ „ Î860 â fl. 100— „ 20% „ „ „ „ 1864 â fl. 100'— „ 20% „

Datoria publică austriacă. Renta austr. aur., scut. de dare

n » C o r ; „ „ de invest

Datoria publică ungară. Renta ung. aur, . . . . scut. de dare

„ „ Cor „ ,, „

Impr. ung. cu premii â 100 fl „ p. regul. Tisei . . . . sc. de dare

Oblig, de regalii croat-slav. Impr. p. regul. Porţilor de lier . „ „ „ Oblig, rurale croato-slavone . . „ „ „

„ „ ungare . . . . „ „ „ Alte datorii publice.

Los. p. regularea Dunării, k 100 d. . . . Obl. Soc. Temeş-Bega Imp. cu prem. al oraşului Viena . . . .

„ „ „ serbesci k 100 fr Oblig, cu premii a C. fer. turc. k 400 fr. . Impr. bulgar 1889

Scrisuri fonciare şi a. a. Instit. de Cred. fonc. austr

„ „ „ „ cu premii, 1880 . . Banca austro-ungară 40% ani

„ „ 50 ani Banca comerc. ung. Pesta Obl. com. ale Băncii corn. ung., Pesta, repl. 110% în fl

Obl.com. ale Băncii com. ung., Pesta, 50% ani „ „ „ I Casse de păstr. patriot., Pesta

Inst. de credit fonciar ungar

Banca hipotecara ungară

,, „ „ cu premii Banca hip. ung. cu premii . . . . Albina, Sibiiu Cassa de păstrare Sibiiu, em. IV. . . Inst. de credit fonciar Sibiiu, em. VI.

Losuri. Basilica. à fl. 5 - — Credit, à fl. 100— Clary, à fl. 4 0 — v. c Buda, ă il. 40-— Pâlfiy, à fl. 4 0 — Crucea roşie austriacă, a fl. 10 -— .

„ „ ungară, à fl. 5'— . . . Rudolf, à fl. 10— Salm. à fl. 4 0 — v. c Salzburg, k fl. 20— St. Génois à fl. 4 0 — v. c Impr. cu prem. al oraş. Viena, 1874 . Triest, à fl. 50'— „Jo sziv", à K. 4-—

99-50 99-50

153-60 185-50 261—

119-30 99-45 91-30

11905 97-20 89-30

208-50 163-50

83-25

98-25

279— 98-20

104-50 97—

132— 110-35

100-45 314— 101-60

101-15

107-50 101-50

97-60 99-50 99-40

101-20 101-20 275—

Valute. ©albini austr. sau ung. .

c. reg. aur) Napoleond'or (20 frci sau 8 fl.

20 Maree germ. aur Ruble rusesci de hârtie per bucată Bilete germ. 100 M

„ franc. 100 Fr „ ital. 100 Lire

Ruble, bilete, 100 Lei românesci, 100

2 2 — 22 472 — 472 168— — 169— 169 173— 170 55-50 56 30-25 31-7 1 — — 228— — 79-50 —

518-50 • 300— —

11-38 11-38 19-05 23-52

117-40

95-10 254-25