+ All Categories
Home > Documents > Revista Constructiilor Nr 01 Ianuarie-februarie 2005

Revista Constructiilor Nr 01 Ianuarie-februarie 2005

Date post: 03-Oct-2015
Category:
Upload: tureaiv
View: 43 times
Download: 9 times
Share this document with a friend
Description:
RC_1
of 97 /97
sumar Editorial 4 Debut 2005 în construcþii 5, 6 România în lume 7 ARACO în prim-plan • Obiective ºi sarcini pe 2005 8, 9 • Propuneri pentru dezvoltarea ºi întãrirea miºcãrii patronale 10, 11 Debut în revistã: Global Real Invest 12, 13 Constructori de marcã: GIP 14, 15 GeneralConstruct Piatra-Neamþ – debut în forþã pe 2005 16, 17 Casa Socialã a Constructorilor 18-20 Baumit – 2005 – un nou început 21-23 Baduc, ºi casa este gata! 24, 25 TMUCB – o firmã de care aveþi nevoie 26, 27 Scadt Slatina – În elita constructorilor 28, 29 Starea tehnicã a construcþiilor din beton precomprimat, în România 30-35 Eurovia – infrastructurã de calitate 35 ABC – Asigurãri Reasigurãri 36, 37 Holcim – 2004, anul cu cele mai bune rezultate 38, 39 Investigarea "in situ" a condensului la clãdiri individuale 40-43 Daw Benþa – Soluþii Caparol pentru casa idealã 44, 45 Materiale termoizolante eficiente 46, 48 Isover – izolaþii performante 47 AMF – Cleanatec – plafon cu catalizator integrat 49 Reabilitarea izolãrii acustice în construcþii 50-52 Apariþii editoriale: "Noi elemente de construcþii civile din ipsos armat" 54 Velux – Calitatea vieþii la mansardã 56, 57 Lemnul în construcþii 58, 59 Iridex – Fosroc – soluþii pentru construcþii 60, 61 Principiile dezvoltãrii durabile 62-65 Calorex – microcentrale Domina 66-67 Geocompozite cu comportare elasticã 68-70 Geosond – Tiranþi pretensionaþi 71 Genco – Tehnologii ºi utilaje pentru construcþii 72-73 Marcom – Buldoexcavatorul Komatsu 74-75 Comportarea "in situ" a structurilor din oþel de tip offshore 76, 77 Structuri pentru parcaje 78-82 Carte universitarã – "Controlul calitãþii betoanelor" 82 Sopmet – Execuþie reþea canalizare America House 84-85 Aeroq – Certificarea conformitãþii produselor pentru construcþii 86-88 Tavane suspendate – comportarea în timp 92-95 Caracteristici higrotermice ale materialelor ºi elementelor de construcþii 96–97 Talon pentru abonament “Revista Construcþiilor” Am fãcut un abonament la “Revista Construcþiilor” pentru ......... numere, începând cu numãrul .................. . 11 numere - 750.000 lei Nume ........................................................................................................................................ Adresa ...................................................................................................................................... ................................................................................................................................................... persoanã fizicã persoanã juridicã Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................ Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. .............................................................................................................................................. în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani. Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cu copia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL - “Revista Construcþiilor”, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti. * Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat. “Revista Construcþiilor” este o publicaþie lunarã care se distribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importante societãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, producþie, import, distribuþie ºi comercializare de materiale, instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, prestãri de servicii, beneficiari de investiþii (bãnci, societãþi de asigurare, aeroporturi, antre- prizele judeþene pentru drumuri ºi poduri etc.), instituþii centrale (Parlament, ministere, Compania de investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri naþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþii ºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerele de Comerþ Judeþene etc.) aflate în banca noastrã de date. Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publi- citari la manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cu ocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele de difuzare a presei. Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii cât mai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii. În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºi tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri, comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntã societãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentele legate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de la patronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice, programul târgurilor ºi expoziþiilor etc. Revista Construcþiilor Caracteristici: z Tiraj: 8.000 de exemplare z Frecvenþa de apariþie: lunarã z Aria de acoperire: întreaga þarã z Format: 210 mm x 282 mm z Integral color z Suport: hârtie LWC 70 g/mp în interior ºi DCL 170 g/mp la coperte
Transcript
  • s u m a rEditorial 4

    Debut 2005 n construcii 5, 6

    Romnia n lume 7

    ARACO n prim-plan

    Obiective i sarcini pe 2005 8, 9

    Propuneri pentru dezvoltarea

    i ntrirea micrii patronale 10, 11

    Debut n revist: Global Real Invest 12, 13

    Constructori de marc: GIP 14, 15

    GeneralConstruct Piatra-Neam

    debut n for pe 2005 16, 17

    Casa Social a Constructorilor 18-20

    Baumit 2005 un nou nceput 21-23

    Baduc, i casa este gata! 24, 25

    TMUCB o firm de care avei nevoie 26, 27

    Scadt Slatina n elita constructorilor 28, 29

    Starea tehnic a construciilor

    din beton precomprimat, n Romnia 30-35

    Eurovia infrastructur de calitate 35

    ABC Asigurri Reasigurri 36, 37

    Holcim 2004, anul cu cele mai bune rezultate 38, 39

    Investigarea "in situ" a condensului

    la cldiri individuale 40-43

    Daw Bena Soluii Caparol pentru casa ideal 44, 45

    Materiale termoizolante eficiente 46, 48

    Isover izolaii performante 47

    AMF Cleanatec plafon cu catalizator integrat 49

    Reabilitarea izolrii acustice n construcii 50-52

    Apariii editoriale: "Noi elemente

    de construcii civile din ipsos armat" 54

    Velux Calitatea vieii la mansard 56, 57

    Lemnul n construcii 58, 59

    Iridex Fosroc soluii pentru construcii 60, 61

    Principiile dezvoltrii durabile 62-65

    Calorex microcentrale Domina 66-67

    Geocompozite cu comportare elastic 68-70

    Geosond Tirani pretensionai 71

    Genco Tehnologii i utilaje pentru construcii 72-73

    Marcom Buldoexcavatorul Komatsu 74-75

    Comportarea "in situ" a structurilor

    din oel de tip offshore 76, 77

    Structuri pentru parcaje 78-82

    Carte universitar "Controlul calitii betoanelor" 82

    Sopmet Execuie reea canalizare America House 84-85

    Aeroq Certificarea conformitii

    produselor pentru construcii 86-88

    Tavane suspendate comportarea n timp 92-95

    Caracteristici higrotermice

    ale materialelor i elementelor de construcii 9697

    Talon pentru abonamentRevista Construciilor

    Am fcut un abonament la Revista Construciilor pentru ......... numere, ncepnd cu

    numrul .................. .

    11 numere - 750.000 leiNume ........................................................................................................................................

    Adresa ......................................................................................................................................

    ...................................................................................................................................................

    persoan fizic persoan juridic Nume firm ............................................................................... Cod fiscal ............................

    Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat potal (dispoziie de plat)

    nr. ..............................................................................................................................................

    n contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

    V rugm s completai acest talon i s-l expediai ntr-un plic, sau prin fax mpreun cu

    copia chitanei de plat a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL - Revista Construciilor,

    Str. Horia Mcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureti.

    * Creterile ulterioare ale preului de vnzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

    Revista Construciilor este o publicaie lunar care se distribuie gratuit,prin pot, la cteva mii dintre cele mai importante societi de: proiectarei arhitectur, construcii, producie, import, distribuie i comercializare demateriale, instalaii, scule i utilaje pentru construcii, prestri de servicii,beneficiari de investiii (bnci, societi de asigurare, aeroporturi, antre-prizele judeene pentru drumuri i poduri etc.), instituii centrale (Parlament,ministere, Compania de investiii, Compania de autostrzi i drumurinaionale, Inspectoratul de Stat n Construcii i Inspectoratele Teritoriale,Camera de Comer a Romniei i Camerele de Comer Judeene etc.) aflaten banca noastr de date.

    Restul tirajului se difuzeaz prin abonamente, prin agenii notri publi-citari la manifestrile expoziionale specializate, naionale i judeene, sau cuocazia vizitelor la diversele societi comerciale i prin centrele de difuzare apresei.

    ncercm s facilitm, n acest mod, un schimb de informaii i opinii ctmai complet ntre toi cei implicai n activitatea de construcii.

    n fiecare numr al revistei sunt publicate: prezentri de materiale itehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii i anchete avnd ca tem problemele cu care se confruntsocietile implicate n aceast activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea deconstrucii, prezentride firme, informaii de lapatronate i asociaiileprofesionale, sfaturieconomice i juridice,programul trgurilori expoziiilor etc.

    RReevviissttaaConstruciilor

    Caracteristici:

    z Tiraj: 8.000 de exemplarez Frecvena de apariie: lunarz Aria de acoperire: ntreaga arz Format: 210 mm x 282 mmz Integral colorz Suport: hrtie LWC 70 g/mp n interior i

    DCL 170 g/mp la coperte

  • Important!n urma unor nenelegeri intervenite n

    relaiile cu "Civio Reviste Specializate",ntregul colectiv redacional al revisteiConstrucii Civile i Industriale" a prsitaceast publicaie.

    ncepnd cu 1 ianuarie 2005, aceeaiechip, condus de Ionel Cristea director iCiprian Enache redactor-ef, i continuactivitatea n cadrul SC Star Pres Edit SRL,unde editeaz "Revista Construciilor", o noupublicaie, avnd acelai profil i aceeai dis-tribuie ca i precedenta.

    i asigurm pe toi colaboratorii i cititoriinotri c, n continuare, vom depune toate efor-turile pentru ca "Revista Construciilor" s semenin n topul publicaiilor de specialitate nacest domeniu, pentru a demonstra c meritmncrederea dvs., nedezamgindu-i, totodat, pecei care ne-au acordat, cu mult exigen,distincii de merit de-a lungul anilor.

    La baza acestor afirmaii, stau dovadcontractele de publicitate ncheiate, pentru2005, cu multe firme de prestigiu din domeniulconstruciilor.

    Ateptm, n continuare, noi solicitri decolaborare din partea dvs. la:

    Adresa societii i a "Revistei Construciilor"este:

    Primul numr al "Revistei Construciilor"apare n luna februarie 2005.

    Printre noutile de remarcatn primul numr al noii publi-caii semnalm cteva: Pentru a lrgi aria impac-

    tului "Revistei Construciilor",v precizm c o dat cu acestnumr suntem partener mediaal ARACO (Asociaia Romn aAntreprenorilor de Construcii).

    n aceste condiii, prin inter-mediul nostru, societile deconstrucii particip mai activla promovarea intereselor lor,n sensul unei mai bune icorecte cunoateri a oferteipuse la dispoziia dvs.

    De asemenea, "RevistaConstruciilor" colaboreaz cu

    Casa Social a Constructorilor,

    pentru a asigura o mai bun infor-

    mare a celor interesai n legtur cu

    posibilitile de rezolvare a proble-

    melor sociale, specifice activitii

    de construcii i cu avantajele de

    a fi membri ai acestei Case. Nu n ultimul rnd,

    "Revista Construciilor" mpre-un cu "ABC Asigurri Reasigurri" militeaz pentrufolosirea mijloacelor modernede protejare a bunurilor tehnico-materiale, de care dispun socie-tile de construcii n activitatealor profesional, precum i pentruposibilitatea de a beneficia de alte

    produse oferite de ABC Asigurri Reasigurri.

    Urndu-v sntate i prosperi-tate n 2005, v asigurm desuccesul reciproc pe care lputem avea mpreun n gene-rosul fenomen promoional,pentru mai buna i corectacunoatere i nelegere a cali-tilor i performanelor pro-duselor, tehnologiilor iserviciilor care fac obiectulactivitii firmelor dvs.

    Cu stim,

    Director, Ionel CRISTEARedactor ef, Ciprian ENACHE

    str. Horia Mcelariu, nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15,sector 1, Bucureti,t e l . : 031.405.53.82,tel./fax: 031.405.53.83,mobi l : 0723-297.922,E-mai l : [email protected],

    [email protected]

    SC Star Pres Edit SRL,Registrul Comerului nr. J/40/15589/2004, Cod fiscal - R16799584Cont RO35BTRL04101202812376XX

    Banca TRANSILVANIA Lipscani.

  • Revista CONSTRUCIILOR februarie 220054

    Semne bune anul are!

    Dac ar fi s ne lum dupPluguorul de Anul Nou, potrivitcruia Semne bune anul are pentrubrazda de sub plug, tare ncntaiam fi ca urarea s aib un corespon-dent fericit nu numai pentru agricul-tur, ci i pentru restructurarea peprincipiile economiei de pia a tot cemic n ara asta. Numai aaputem vorbi de concuren, competi-tivitate, eficien, exprimate genericn economie funcional, consideratseva capitalismului.

    Aadar, de abia am traversatcumpna dintre ani i gndul nezboar spre orizonturile promise,ncepnd cu 2005, de ctre noiiadministratori ai treburilor rii.

    Va fi mai bine, va fi mai ru,nimeni nu poate ti n momentul defa, pentru c multe i nebnuitelucruri pot aprea oricnd, pertur-bnd orice previziune. Mai ales acumcnd am intrat ntr-o perioad prefigu-rat anterior, la modul general, ncampania electoral, atunci cndmulte lucruri se promit, dar care deaici nainte trebuie realizate.

    i dup ce rsplata algoritmuluia fost dat n vileag, se pare clocatarii din Piaa Victoriei s-au apu-cat de treab, n primul rnd, cu ame-najarea decorului, adic a birourilorn care sper s-i pun n scenprogramul electoral, care se vreaunul ambiios i cu msuri radicale,menite s dea o nou ans incredere de reuit.

    S dea Domnul s fie aa!

    Sigur, este practic prematur savansm rezultate pentru c timpulce a trecut este doar de o lun, inter-val n care ministeriabilii abia factranziia de la o guvernare la alta,nu n sensul continuitii "drag"unora, ci al unei etape cu un suflunou, capabil s demonstreze, nsfrit, c se poate face i altceva.

    Cantonndu-ne n domeniul spe-cific revistei noastre, speranele tuturorparticipanilor la actul de construciesunt legate de punerea pe un fganormal a domeniului de care depindeefectiv dezvoltarea economico-sociala rii n termeni de eficien.

    Primul semn bun l reprezint nouapolitic fiscal, capabil s schimbeunele mentaliti din societile cuobiect de activitate construciile, pentruc, trebuie s recunoatem, aici, nacest sector, a primat munca la negru...sau gri, dup caz.

    Dar numai att nu este suficient.Trebuie s se atace frontal i cumsuri stimulative de ctre toi investi-torii, fie ei firme sau simpli ceteni.De la produse i servicii cu tarife micipn la acordarea de credite cudobnzi onorabile i pe termen lung.

    O atare politic n domeniulamintit poate asigura o dezvoltaremereu ascendent i pe termen lung.

    Dar facilitile stau i n putereaconstructorilor, care pot i trebuie smai diminueze costurile pe metruptrat construit, pe aceast cale,putndu-se ctiga din dever.

    ntr-o stare febril am fost i noipentru a v oferi n 2005 ceva nouprin revista noastr. i nu a fost

    deloc uor s ne lum inima n dinipentru a ne nnoi, pentru a rmnemereu competitivi.

    Aadar, ce-i nou pe frontul nostru?n primul rnd, gsirea unor noi forme

    grafice i de coninut. Apoi, o suges-tie din partea cititorilor privea titlulrevistei, pentru a putea fi atrai ctmai muli specialiti i ct mai multefirme n paginile sale. Iat de ce ea seva numi Revista Construciilor, maigeneroas pentru toi cei care, prinfenomenul promoional, doresc s fieprezeni pe piaa concurenial ainvestiiilor de tot felul.

    Este posibil ca unii dintre dvs. sfi primit o adres din partea aa-ziilor manageri ai firmei Civio Reviste Specializate, prin care sun-tei informai c noi nu le maireprezentm interesele. O copilriemanagerial. Nici nu vedem cum ammai putea face acest lucru cndntreaga echip a vechii reviste seafl la Revista Construciilor, alecrei interese nu numai c le repre-zint, dar le i d via potrivit exi-genelor dvs., ale colaboratorilor icititorilor revistei.

    Spaiul tipografic limitat al editoria-lului ne determin s ne oprim aici,fr a ne ngrijora ns c n-am spusmai mult. Anul 2005 abia a nceput, iardebutul pare a fi promitor urriiSemne bune anul are

    Ciprian Enache

    e d ! t o r i a l

    Director Ionel CRISTEA0722.460.990

    Redactor-ef Ciprian ENACHE0722.275.957

    Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

    DTP Cezar IACOB

    Editare text Luminia CLIN

    Corectur Viorica Gh. CRISTEA

    Colaboratori

    prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEIing. Laura DUMITRESCUprof. univ. dr. ing. Clin MIRCEAing. Horia MANIUdr. ing. Mihaela GEORGESCUdrd. ing. Constantin MUNTEANUprof. univ. dr. ing. Emil COMAprof. univ. dr. ing. Ludovic KOPENETZprof. univ. dr. ing. Alexandru CTRIGprof. univ. dr. ing. Smaranda Doina NOURprof. univ. dr. ing. Florin Ermil DABIJA

    Redacia revisteinu i asum responsabilitatea

    pentru coninutul materialului publicitar (text sau imagini).Reproducerea integral sau parial a oricrui materialscris sau ilustrativ din aceast publicaie este interzis

    n lipsa unui acord scris din partea editorului.Articolele semnate de colaboratori reprezint

    punctul lor de vedere i, implicit, i asum responsabilitatea pentru ele.

    R e d a c i a013935 Bucureti, Sector 1Str. Horia Mcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. A, Et. 1, Ap. 15

    Tel.: 031.405.53.82; 021.232.14.47Tel./Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723-297.922E-mail: [email protected]

    [email protected]

    Editor:STAR PRES EDIT SRL

    Tiparul executat la:Grupul de pres i tipografie

    ROMPRINT Bucureti

  • Revista CONSTRUCIILOR februarie 22005 5

    Spuneam n editorialul revistei c "Semne bune anul are" i iat, mai repede dect ne ateptam, unul din-tre noii demnitari care se va ocupa de soarta construciilor din Romnia i-a i prezentat "planul general" pebaza cruia intenioneaz s-i desfoare activitatea n sectorul amintit.

    Este vorba de dl Lszl Borbly - ministru delegat pentru Lucrri Publice i Amenajarea Teritoriului care,de la bun nceput, a precizat c programele anterioare n acest domeniu vor continua cu unele corecturi,nemprtind mai vechea meteahn de a nega tot ceea ce au fcut predecesorii.

    Din lectura acestui program se poate vedea clar c inteniile sunt... constructive.Aadar, iat n continuare "Prioritile din domeniul lucrrilor publice i amenajrii teritoriului pentru anul 2005".

    Debut 22005 - pplan ggeneral n cconstrucii

    Programe cce vvor ffiderulate n 22005

    1. Continuarea programuluiprivind construcia de locuinepentru tineri, destinate nchirierii

    Locuinele construite pn nprezent nu acoper numrul decereri nregistrate la nivel local.De aceea, este nevoie ca acest pro-gram s continue, mai ales cautoritile administraiei publicelocale au identificat i propusterenuri pentru astfel de construcii,care pot satisface majoritatea solici-trilor. n acest an, sunt incluse nprogram 5.663 de locuine.

    2. Continuarea programului delocuine finanate cu credit ipotecarprin ANL

    Pentru acest an sunt incluse nprogram 2.246 de locuine.

    3. Dezvoltarea construciei delocuine sociale, n contextulreevalurii i redefinirii conceptuluide locuin social (locuin cu chiriesubvenionat).

    Accesul la aceste locuine estelimitat de nivelul veniturilor. De aceea,va fi promovat un proiect de modifi-care a legii locuinei nr.114/1996,care va redefini conceptul delocuin social. Scopul este acelade a asigura accesul la acestelocuine i altor categorii de per-soane defavorizate.

    4. Construcia de locuine pentrupersoane i familii care sunt sauurmeaz s fie evacuate din imobilece se retrocedeaz fotilor pro-prietari ca un subprogram al con-struciei de locuine sociale.

    La ora actual, exist un numrmare de cereri de locuine din parteapersoanelor evacuate din imobilecare se retrocedeaz fotilor propri-etari. Cele mai multe cereri provindin localiti n care fondul construiteste constituit, n cea mai mareparte, din locuine trecute n modabuziv n proprietatea statului. Situ-aia va fi analizat pentru a vedeacum putem veni n ntmpinareaacestor cereri, mpreun cu autori-tile locale.

    5. Continuarea construciei desli de sport

    n acest an, sunt incluse n pro-gram 123 de noi sli de sport. Minis-terul are n vedere mbuntireaacestui program. Se inten-ioneaz iniierea unui concurs deproiecte pentru realizarea unor sli

    de sport moderne i eficiente.De asemenea, ministerul va dezvoltaun program de reabilitare i consoli-dare a slilor de sport existente pelng unitile de nvmnt (sli desport construite nainte de anul2000). Pentru acest an sunt propusespre reabilitare i consolidare 30 desli de sport.

    6. Continuarea programului depietruire a drumurilor comunale ide alimentare cu ap a satelor,aprobat prin HG 577/1997

    Ministerul vizeaz extindereaacestui program pentru asfaltareadrumurilor comunale prin modifi-carea prevederilor HG 577/1997.De asemenea, ministerul pre-conizeaz realizarea unei politici istrategii pentru alimentare cu ap

    continuare n pagina 6

  • Revista CONSTRUCIILOR februarie 220056

    i canalizare a localitilor din mediulrural, care s aib n vedere: zonelecu localiti rurale cu resurse redusede ap, care necesit lucrri priori-tare de alimentare cu ap; stabilireaunor sisteme constructive adecvatepopulaiei i situaiei socio-econo-mice a zonei; soluii simple i efi-ciente pentru staiile de epurare,care s asigure respectarea preve-derilor de mediu. Totodat, minis-terul va analiza posibilitile oraelornou nfiinate, care nu dispun de infra-structura adecvat i nu pot accedela fonduri europene.

    7. Continuarea programuluide alimentare cu ap aprobatprin HG 687/1997, care prevederealizarea de lucrri finanate dincredite externe garantate de stat

    Acest program a fost prelungitprin HG 1036/2004, act normativprin care s-a majorat creditul externcu 90 de milioane de dolari. Credituliniial aprobat prin HG 687/1997este de 340 de milioane de dolari iare ca termen de execuie alucrrilor anul 2005, iar lucrrilecare vor fi finanate prin creditulsuplimentar de 90 de milioane de dolariau ca termen de execuie anul 2007.La ora actual, din acest credit maisunt de executat lucrri n valoarede 35 de milioane de dolari, la carese adaug cele 90 de milioane dedolari, cu care s-a majorat cre-d i tu l to ta l pr in HG 1036/2004.

    Programul prevzut de HG 687/1997cuprinde 624 de localiti din mediulrural, amplasate n 30 de judee, ncare s-au realizat lucrri de ali-mentare cu ap. Creditul de 90 demilioane de dolari prevzut deHG 1036/2004 include nc 190 desate, n care vor ncepe n acest anlucrri de alimentare cu ap.

    8. Continuarea programului depietruire a drumurilor comunale,finanat din credit extern aprobatprin HG 226/2003

    Creditul total aprobat pentrupietruirea drumurilor comunale estede 50 de milioane de dolari. La oraactual, mai sunt de realizat lucrrin valoare de 25 de milioane de dolari,bani care vor acoperi cheltuielile depietruire i reabilitare a 441 km dedrumuri comunale. Tot pentru reabi-litarea drumurilor comunale aufost alocate de la bugetul de stat141,5 miliarde de lei, sum careacoper cheltuielile pentru 66 km.

    9. Continuarea consolidrii cl-dirilor de locuit multietajate,ncadrate n clasa I de risc seis-mic, i care prezint pericol public

    Acest proiect a nceput n perioa-da 2003-2004 cu lucrri la 19 cldiri,din care au fost finalizate ase.Programul pe 2005 cuprinde 46 decldiri pentru care au fost alocate38,86 miliarde de lei.

    10. Continuarea programelorpentru reabilitarea termic acldirilor de locuit multietajate,

    construite n perioada 1950-1985 iracordate la sistemele centralizatede producere i distribuie a agentuluitermic

    n perioada 2003-2004 s-auderulat dou programe pilot:

    z Programul pilot, finanat dinvenituri proprii MTCT, privind reabi-litarea termic a dou cldiri delocuit multietajate, cu destinaia delocuine sociale, aflate n propri-etatea Consiliului Local al Munici-piului Piatra-Neam.

    z Programul pilot, finanat dinFondul Elveian de Contrapartid icofinanat din venituri proprii aleMTCT, pentru reabilitarea termic a12 cldiri de locuit multietajate, cudestinaia de locuine sociale,aflate n proprietatea a 12 localiti(Buhui, Botoani, Brila, SfntuGheorghe, Trgu Jiu, Iai, TrguMure, Cmpulung Moldovenesc,Zimnicea, Brlad, Baia Mare,Slatina).

    MTCT intenioneaz s continueacest program de colaborare cuFondul Elveian de Contrapartid.

    11. Continuarea programuluide intervenii n prim urgen laconstrucii vulnerabile i careprezint pericol public

    n cadrul acestui program, auprioritate cldirile cu valoare depatrimoniu i cldirile social-adminis-trative, ocupate temporar/permanentde un numr mare de persoane, saucldirile care sunt amplasate n zonedens populate.

    Programul a nceput n 2003-2004, iar pn acum au fost execu-tate lucrri la 22 de cldiri: la 17 cldiris-au finalizat lucrrile de intervenie,iar la alte cinci, lucrrile sunt n cursde finalizare.

    12. Continuarea proiectului dediminuare a riscurilor n cazul pro-ducerii calamitilor naturale ipregtirea pentru situaii deurgen, finanat de Banca Mondial

    Prin acest proiect care sederuleaz n perioada 2005 2009vor fi consolidate 84 de cldiri deimportan vital pentru carefinanarea este de 71,203 milioanede dolari.

    urmare din pagina 5

  • Revista CONSTRUCIILOR februarie 22005 7

    Romnia n llumeLucrrile Conferinei Mondiale pentru Reducerea Consecinelor Dezastrelor Naturale s-au desfurat

    sub egida Organizaiei Naiunilor Unite, n cooperare cu guvernul nipon, n perioada 18-22 ianuarie 2005, laKobe, n Japonia. La aceast conferin au participat peste 4.000 de delegai din aproximativ 150 destate membre ONU, reprezentani ai unor organizaii internaionale i ai unor agenii specializate ale ONU.

    Romnia a fost reprezentat laconferin de o delegaie condusde domnul Lszl Borbly, ministrudelegat pentru Lucrri Publice iAmenajarea Teritoriului. Din dele-gaie au mai fcut parte experi ndomeniul construciilor, protecieicivile i proteciei mediului.

    Lucrrile conferinei mondiale s-audesfurat att n sesiunea guverna-mental plenar, ct i n cadrul atrei mese rotunde la nivel nalt i acinci grupuri tematice de lucru, careau avut ca obiectiv dezbaterea unorsubiecte variate, legate de reducereariscului i a consecinelor dezastrelornaturale n domenii diverse, precum:infrastructur, sntate public, edu-caie, protecie civil, dezvoltaredurabil, mediu nconjurtor etc.

    Pornind de la experiena acumu-lat de ara noastr n domeniulreducerii consecinelor dezastrelornaturale, domnul ministru LszlBorbly, eful delegaiei Romniei,a prezidat grupul tematic IV, carea dezbtut problema diminuriifactorilor de risc.

    eful delegaiei Romniei a avut,de asemenea, o intervenie n cadrulsesiunii guvernamentale, prin care s-aasociat poziiei exprimate de repre-zentantul Luxemburgului, n numeleUniunii Europene, sprijinind iniiativade creare a unui sistem de avertizaretimpurie n domeniul dezastrelornaturale, provocate de cutremure ide tsunami n regiunea Asiei de sud-est.

    n acelai timp, domnia-sa a salu-tat poziia Uniunii Europene dentrire a rolului ONU n domeniulgestionrii crizelor umanitare provo-cate de dezastre naturale, precum ipropunerea acesteia de creare a uneifore ONU de reacie rapid nasemenea situaii.

    A fost prezentat experiena riinoastre n domeniul reducerii con-secinelor dezastrelor naturale, prinunele programe i proiecte dediminuare a factorilor de risc, adop-tate la nivel naional, precum inecesitatea cooperrii regionale ndomeniul reducerii consecinelordezastrelor naturale.

    Experii romni au participat lasimpozioanele i sesiunile specialededicate diverselor teme legate dereducerea riscului, avnd interveniin care au prezentat experiena riinoastre n domeniu, precum i pro-gramele de cooperare pe care le areRomnia cu alte ri i organizaiiinternaionale specializate.

    Dup cum se tie, Romnia a sub-scris deja la declaraia fcut de Luxem-burg n numele Uniunii Europene. Esteimportant pentru rile din regiune sabordeze problema unui sistemregional de avertizare. Romniasusine o asemenea iniiativ. Iat dece dl Lszl Borbly a precizat c:

    "Exist o legtur puternic ntrereducerea riscurilor n caz de dezas-tru natural, realizrile MillenniumDevelopment Goals i obiectiveleinternaionale convenite, privind dez-voltarea durabil i reducerea srciei.

    Acesta este i motivul pentrucare se dorete ca aceast Confe-rin Mondial pentru ReducereaEfectelor Dezastrelor s stabileasccu claritate legturile dintre politicilei strategiile de dezvoltare i pro-gramele sau planurile de reducere aefectelor dezastrelor.

    Romnia sprijin obiectiveleprincipale ale Conferinei Mondialepentru Reducerea Efectelor Dezas-trelor. Susinem puternic DeclaraiaPolitic, Documentul Final intitulatConstruirea unor comuniti i na-iuni puternice n faa dezastrelor:cadrul de aciune 2005 2015,Strategia de la Yokohama i Planulde aciune pentru o lume mai sigur."

    Politica naional a Romniei ndomeniul reducerii riscului deproducere a dezastrelor se con-cretizeaz n numeroase acte legis-lative pentru diferite tipuri de riscuri,prin nfiinarea de autoriti adminis-trative, instituii publice i ageniispecializate, responsabile cu pre-venirea dezastrelor i cu manage-mentul reaciilor de rspuns.

    Prioritile n reducerea riscurilordezastrelor se concentreaz pedezastrele produse de inundaii,cutremure i fenomene meteorolo-gice periculoase.

    Programele naionale n dome-niul reducerii efectelor cutremurelor,n cooperare cu instituii internaionale,au demarat i sunt n curs de realizare.

    Iat doar cteva dintre ele:z programele naionale anuale

    pentru consolidarea cldirilor naltecu risc ridicat n caz de cutremur;

    z programul de siguran pentrucoli i spitale n caz de cutremur;programul de dezvoltare i actua-lizare a reelelor seismologice dinRomnia;

    z programul de prevenire i pro-tecie n caz de cutremur.

    Pentru a pune n practic acesteprograme, Romnia colaboreaz cudiverse ri i instituii financiare.Trebuie menionat aici c proiectulromno-japonez pentru reducereariscului seismic la cldiri i alte struc-turi, proiectul de management i pre-venire a dezastrelor i cel dereabilitare a colilor sunt n derulare,cu cofinanare de la Banca Mondi-al. n acelai timp, ca o ar impli-cat n cooperarea regional ibilateral, Romnia recunoate rolulcare poate fi jucat de organizaiileregionale.

  • ARACOObiective i aaciuni ppentru aanul 22005

    Rep.: Cunoscut i recunoscutn lumea constructorilor dinRomnia, putem spune c acce-derea dumneavoastr ntr-oasemenea funcie este onoran-t pentru un om consacrat uneiasemenea profesii. tiindu-vadept al rigurozitii i serio-zitii profesionale, v rog pen-tru nceput s sintetizai ce-ipropune ARACO pentru 2005.M.C.: n primul rnd, unele lucruri

    legate de etapa pe care trebuie s-oparcurgem cu o deosebit respon-sabilitate. Este vorba despre con-solidarea pregtirii societilor deconstrucii-montaj i instalaii pentrudesfurarea activitii n regimulspecific Comunitii Europene.Din acest punct de vedere, 2005este anul declanrii pregtirii tehni-co-materiale pentru integrare.

    Ne-am propus n acest sens, oserie de aciuni pentru realizarea unuiasemenea obiectiv prin detalierea iaprofundarea domeniilor de colabo-rare cu FIEC (Federaia IndustrieiEuropene a Construciilor), cuorganismele corespondente aleComunitii Europene i cu organis-mele de autoritate din ar, pentrudefinirea condiiilor de lucru n regimcomunitar ale societilor de con-strucii-montaj i instalaii.

    Apoi, elaborarea unor studii decaz pentru minimum 3 societi cuprofiluri distincte i complexe, cu spri-jinul Ministerului Integrrii Europene,al Institutului de Cercetare i Ingine-ria Mediului i al altor organismede profil, care s rspund la:

    z ce corecii i mbuntiri tre-buie aduse proceselor produselor itehnologiilor, utilajelor i serviciilorproprii pentru lucru n condiiile demediu impuse de normele comu-nitii europene;

    z ce pregtiri sunt necesare pen-tru utilizarea n condiiile cerute decomunitate i pe plan intern, pentruutilizarea produselor pentru con-strucii cu atestarea conformitiii/sau cu agrement tehnic.

    Aceste studii de caz vor fidifuzate, ulterior, societilor cu profilsimilar, membre ale ARACO, nvederea adoptrii msurilor care seimpun.

    Urmtorul nostru obiectiv serefer la creterea nivelului deautoritate profesional, patronal ide reprezentativitate a ARACO i afilialelor sale, 2005 fiind, de fapt, anulconsolidrii autoritii profesionale.

    Nefiind un lucru prea uor dendeplinit, noi ne-am propus exi-gene sporite pentru ca toi ceiinteresai s le ating n timp util.

    Aici este vorba de aciuni pentru:z recunoaterea i desemnarea,

    prin acte normative sau hotrri pro-prii n spiritul legislaiei naionale ial directivelor comunitare, a unorcompetene ale ARACO ealonatpn la finele semestrului I 2006 privind:

    - certificarea calificrii profesionalea antreprenorilor - societilor de con-strucii-montaj i de instalaii;

    - trecerea procedurilor de acredi-tare a responsabililor tehnici cu exe-cuia i a directorilor de antiere nsarcina ARACO organism cu spe-cific profesional n domeniu.

    z constituirea compartimentelorde pregtire a atestrii conformitiiproduselor pentru construcii, dinprofilul specific al societilor de con-strucii-montaj i instalaii ealonatpn la finele semestrului I 2006 ireluarea demersurilor pentru obine-rea statutului de utilitate publicpentru ARACO;

    z reconsiderarea i relansareacompetiiei tehnice de calitate i efi-cien n domeniul construciilor iinstalaiilor, prin cunoscuta distincie"Trofeul Calitii". n acelai timp,vom continua procesul de stimularea creativitii, calitii i eficieneiexprimate de "Trofeul Calitii",inclusiv prin luarea n consideraie lacertificarea calificrii;

    Dup cum se tie, ARACO Asociaia Romn a Antreprenorilor

    n Construcii este cea mai mare grupare profesional care

    activeaz dup decembrie 1989, n ara noastr. Ea reprezint,

    coordoneaz i apr interesele profesionale ale celor peste

    1.000 de membri ai si, fiind din acest punct de vedere

    etalonul societilor de pe piaa construciilor din Romnia.

    Activitatea acestor societi are drept deviz competena,

    seriozitatea, calitatea i eficiena n tot ceea ce ntreprind n

    relaiile cu beneficiarii lucrrilor lor.

    "Nelinitea" i frmntrile ARACO pentru continuarea

    modernizrii ntregii sale activiti reprezint i punctele forte

    ale obiectivelor i aciunilor pe care i le-a propus pentru 2005.

    Msurile avute n vedere pentru atingerea lor constituie motivul

    solicitrii unui interviu dlui ing. Marin Cristea, noul director general

    executiv al ARACO.

    Revista CONSTRUCIILOR februarie 220058

  • z atragerea i ncurajarea profe-sionitilor de nalt nivel tehnic,tiinific, economico-financiar i demanagement, cu participarea fili-alelor, n prezentarea de comunicritehnice, tiinifice, de analiz finan-ciar i de eficien;

    z consolidarea i dezvoltareaactivitii Departamentului econo-mico-legislativ i implicarea ARACOn procesul de construcie legislativ,alturi de Ministerul FinanelorPublice i Ministerul Transporturilor,Construciilor i Turismului, pentrumbuntirea actelor normative delicitare a lucrrilor de investiii care spermit i s dezvolte "piaa libercompetitiv a industriei construcii-lor", pentru toate societile din ari din strintate.

    z punerea la punct a unui sisteminformaional i de comunicare suplui la obiect cu filialele i societileafiliate;

    z prezena activ n toate dialo-gurile sociale i reuniunile organizatede autoritile guvernamentale, legis-lative sau prezideniale i de organis-mele neguvernamentale pe temecare privesc domeniile ARACO.

    Rep: Dup 1990, dintr-o nele-gere greit a noiunilor de liber-tate i democraie, n sectorulconstruciilor s-a considerat cfiecare poate construi cum vrea.ARACO are n vedere stopareaunor asemenea mentaliti carenu fac dect s ureasc dome-niul edilitar?M.C.: n sensul ntrebrii dvs.

    ne-am propus exigene privind, nprincipal, calitatea i sigurana con-struciilor, printr-un concept al ARACOi al societilor afiliate.

    Aciunile pentru realizarea unuiasemenea obiectiv se refer la:

    z organizarea unor consultri cuMinisterul Educaiei i Cercetrii icu Ministerul Muncii, SolidaritiiSociale i Familiei, privind definireaformelor celor mai potrivite pentrucalificarea prin coli de profil amuncitorilor i maitrilor n acord cucerinele pieei i ale competiieieuropene, care ar putea fi unul dinserviciile oferite prin Casa Social aConstructorilor.

    z orientarea filialelor i socie-tilor n adoptarea unor "sistemeproprii de management ale calitii"att n procesul de construcii-mon-taj, instalaii, ct i n procesul devnzare a produselor proprii pentruconstrucii prin cursuri de instruire ireuniuni tematice;

    z crearea i punerea la dispoziiasocietilor afiliate, de ctre ARACOmpreun cu Consiliul Tehnic Per-manent pentru Construcii (CTCP),a "Registrului produselor pentru con-strucii cu atestare a conformitii"i a produselor fr atestare,declarate ca interzise pentru utilizaren construcii;

    z orientarea filialelor i a socie-tilor afiliate ca, n componenacompartimentelor de elaborare aofertelor, caietelor de sarcini sau aproiectelor de execuie, s fiecuprini specialiti care cunosc pro-dusele pentru construcii cuatestarea conformitii i, deci, cudrept de utilizare.

    Pentru stoparea indisciplinei nconstrucii ne-am propus ca obiectiv,implicarea profesional aARACO n procesul

    legislativ (de profil) prin aciuni cares aib n vedere:

    z cunoaterea programului legis-lativ al noului guvern;

    z constituirea unui nucleu de spe-cialiti ai Asociaiei Romne a Antre-prenorilor n Construcii, care spregteasc din timp propunerilenoastre pentru legile modificate saulegile noi.

    Un obiectiv deosebit pentrunceputul acestui an l constituiepregtirea Conferinei NaionaleARACO, care va avea loc n lunamartie 2005, unde vom mbogi imbunti toate bunele noastreintenii n aa fel nct, prin naturaprofesiei, s consolidm pe maideparte obligaia de a construi bine,ieftin i modern.

    Ciprian ENACHE

    Revista CONSTRUCIILOR februarie 22005 9

  • DIN AACTIVITATEA AARACOPPrrooppuunneerriillee AARRAACCOO ppeennttrruu ddeezzvvoollttaarreeaa

    ii nnttrriirreeaa mmiiccrriiii ppaattrroonnaallee nn RRoommnniiaaLa nceputul anului 2005 a avut

    loc o reuniune a patronatelorreprezentative la nivel naional,avnd ca scop identificarea msu-rilor pentru dezvoltarea i ntrireamicrii patronale i transformareaei ntr-un partener real n cadruldialogului tripartit (Guvern patronate sindicate).

    ARACO, partizan consecventa staturii unei legislaii stabile, coe-rente i nediscriminatorii n rndulinvestitorilor i al constructorilor alecror interese le reprezint, i-aprezentat punctele de vedere nacest sens prin dl Adrian Florescu,prim-vicepreedinte, care a susinutmsurile propuse de Asociaie pentrudezvoltarea i ntrirea micriipatronale.

    1. Acordarea prin acte normative(legi sau hotrri de guvern) a unorcompetene profesionale care sasigure creterea nivelului de autori-tate i reprezentativitate din punct devedere patronal i profesional.

    n cazul ARACO acestea ar fi:z certificarea calificrii profesio-

    nale a societilor de construcii-montaj-instalaii;

    z atestarea proiectanilor, verifi-catorilor, experilor, responsabililortehnici cu execuia i a inspectorilorde antiere;

    z acordarea distinciei anuale"Trofeul Calitii" pentru lucrri deproiectare i de construcie;

    z acordarea statutului de utilitatepublic pentru activitatea ARACO.

    2. Pentru consolidarea pieeilibere n industria construciilor i acompetiiei i pentru dezvoltareaprocesului investiional, este nece-sar adoptarea unor msuri care spregteasc integrarea european:

    z Modificarea i completareaactelor normative privind achiziiile

    publice n acord cu normativelecomunitare i, mai ales, aprobareaurgent, prin H.G. a normelor metodo-logice aferente O.G. nr.75/19.08.2004,pentru eliminarea neajunsurilorprovocate de Legea nr.386/2003:

    transparen deplin efectiva licitaiilor lucrrilor publice;

    certificarea calificrii profesionalea firmelor de construcii-montaj-instalaii s fie obligatorie pentru par-ticiparea la licitaii spre a nlturadumpingul i lipsa de performancalitativ i de eficien;

    organizarea unor comisii for-mate din maximum trei specialiti,din care s fac parte un reprezen-tant ARACO i unul din MinisterulFinanelor Publice, care s rezolverapid contestaiile privind licitaiilelucrrilor publice.

    z Modificarea actelor normativen sensul plii TVA la ncasarea fac-turilor pentru producia de con-strucii-montaj realizat i nu lamomentul facturrii.

    z Sprijinirea firmelor romnetipentru angajarea i realizarea delucrri de construcii n ar istrintate, prin credite i garaniibancare.

    n condiiile actuale, firmeleromneti nu pot i nu vor puteaintra n competiie cu alte firme penici un fel de pia, iar iminenta inte-grare comunitar poate conduce ladezintegrarea societilor cu capitalautohton.

    3. Efectuarea unei analize tehnico-profesionale care s defineasc ceamai performant formul de aso-ciere n parteneriat a diferitelorforme de organizare a patronatelordin economia romneasc, capabils reprezinte patronatul romn nfaa Comunitii Europene i n planintern.

    O soluie posibil este ca, dupmodelul ARACO sau sub alte formesimilare, s se organizeze i cele-lalte patronate, respectnd profiluriletehnic, tehnologic, profesional ipatronal specifice i comune dome-niului, iar, n final, acestea s se aso-cieze ntr-o form de parteneriat ide reprezentare unitar n care sfie adoptate cel puin urmtoareleprincipii:

    z pstrarea identitii patronatelor;z reprezentarea egal a patro-

    natelor din aceast form asociat,n comitetul ei director;

    z decizii numai n plenul comite-tului director cu 2/3 din numrul demembri.

    4. Pentru echilibrarea obligaiilorpatronale cu cele sindicale n dome-niul muncii i proteciei sociale estenecesar analiza temeinic i nparteneriat a prevederilor CoduluiMuncii n acest domeniu, spre a seconveni modificrile de echilibrarentre pri, mai ales privind:

    z contractarea muncii pe duratedeterminate;

    z angajarea prin convenii;z numrul de ore de lucru pe

    sptmn, indiferent de sezon;z eliminarea fondurilor de

    garantare pentru plata creanelorsalariale;

    z formarea profesional;z perioada de parcurs pentru

    concedierea colectiv.5. n contextul unor astfel de

    propuneri, considerm necesarmodificarea i completarea legiipatronatului.

    n numerele viitoare ale revistei,vom ncerca s detaliem toate acestepropuneri.

    Revista CONSTRUCIILOR februarie 2200510

  • DIN AACTIVITATEA AARACOnn aatteenniiaa GGuuvveerrnnuulluuii RRoommnniieeii!!

    Domnule ministru Ionu Popescu,Achiziiile publice n Romnia sunt reglementate de Ordo-

    nana de Urgen a Guvernului nr. 60/2001, care stabileteprincipiile i regulile generale de achiziii ale bunurilor, serviciilori lucrrilor.

    Normele de aplicare a prevederilor ordonanei de mai susau fost aprobate prin Hotrrea Guvernului nr.461/9 mai2001, precum i prin ordinele comune ale MFP i MLPTLnr. 1012, nr. 1013/873 i nr. 1014/874, din iunie 2001, careau n vedere particularitile achiziiilor de bunuri, servicii ilucrri de construcii.

    Pe durata de realizare a contractului intervin factori deexcepie, ce nu au putut fi prevzui de ofertani la datantocmirii i predrii ofertei. Sunt factori independeni devoina acestora, care afecteaz interesele comerciale aleprilor contractante, astfel c este necesar revizuireaacelor elemente ale preului unitar.

    P r i n n o r m e l e d e a p l i c a r e n r . 1014/874/2001,pentru lucrrile de construcii, documentaia standard pct. F3.2model 2 se prezint metodologia de calcul a influenei asupravalorilor lucrrilor realizate la un moment dat, ca urmare arevizuirii unor anumite elemente ale preului unitar.

    Pentru lucrrile de construcii-montaj elementelepreurilor unitare sunt compuse din preurile i tarifele pentruresurse materiale, for de munc, utilaje de construcii,transportul materialelor i transporturi tehnologice.

    Metodologia adoptat este similar celei uzuale pe planeuropean i definit n clauzele contractuale, privindajustarea preurilor, modelul FIDIC.

    Prin Legea nr.212/19.04.2002, Ordonanei de Urgennr.60/2001 i se aduc de ctre Parlamentul Romniei, modi-ficri i completri; de pild, la pct. 27 art.41, dup alineatul(1) se introduce alineatul (2) cu urmtorul cuprins:

    "Ofertantul are obligaia de a exprima preul ofertei att nlei, ct i n euro. n cazul contractelor de achiziie public for-mula de actualizare a preului, aplicat pentru a asigura pro-tecia mpotriva inflaiei, nu trebuie s conduc la depireapreului exprimat n euro la data depunerii ofertei."

    Prin aceast prevedere, revizuirea preurilor unitare expri-mate n lei a fost limitat la exprimarea lor n echivalentul eurode la data ntocmirii ofertei; practic, preurile exprimate n euroau devenit ferme fr nici o posibilitate de revizuire.

    Evoluia preurilor resurselor pe piaa romneasc, expri-mate n euro, nu a avut stabilitate. Dimpotriv, aceste preuriau crescut, ca urmare a tendinei de a fi armonizate cu celede pe piaa UE, devenind mai mari, n special n domeniulenergiei, al materialelor de construcii energofage (ciment,oel, beton) i al carburanilor.

    Chiar i salariile din ramura construciilor, exprimate neuro, au tendina de cretere, ca urmare a deficitului tot maimare de muncitori calificai pentru care exist cerin i posi-biliti de angajare n rile membre UE.

    Decontarea n lei la un curs ROL/EURO al BNR nu are nicio legtur cu creterea preurilor pe piaa materialelor i servici-ilor pentru construcii.

    Indicele de inflaie calculat ca urmare a creterii preurilorde consum pentru populaie (pe baza coului standard la pro-duse alimentare, produse industriale de uz gospodresc iservicii publice) este impropriu pentru lucrrile de construcii.

    Prin Legea nr. 386/30 adoptat de Parlamentul Romniein septembrie 2003, art. 41 din Ordonana de Urgen aGuvernului nr.60/2001 se modific (anexa 1), preurileunitare exprimate n lei devenind ferme. Excepie fac celefinanate din programele UE, care recunoate ajustareapreurilor similare procedurilor FIDIC, ceea ce constituie odiscriminare.

    Aceast lege a fost contestat de Ministerul Economiei iComerului i Guvernul a emis OUG nr. 106/24 octombrie2003, prin care s-a mai introdus o nou excepie privindachiziia la o mare varietate de bunuri (anexa 2).

    n anul 2004, urmare aplicrii prevederilor Legii nr.386/2003pentru lucrrile de construcii, concomitent cu creteri de circa40% la ciment, oel beton i alte materiale de construcii, pre-cum i creteri salariale de circa 14%, firmele de construciiau nregistrat pierderi mari cu perspectiv de faliment.

    ARACO a acionat alturi de Ministerul Economiei iComerului i Ministerul Transporturilor, Construciilor i Tur-ismului pentru modificarea Legii nr.386/2003. Urmare aces-tor aciuni s-a aprobat Ordonana de Urgen a Guvernuluinr.75 din august 2004, care d o nou formulare artico-lului 41 din OUG nr.60/2001 alin. (4) permind revizuireapreurilor.

    Prin scrisoarea nr.2056/23.11.2004, ARACO a naintatMinisterului Finanelor Publice propunerea sa privindrevizuirea preurilor n conformitate cu prevederile alineatului(4) din OUG nr.75/2004. De asemenea, n scrisoareanr.2141/9.12.2004, a naintat obieciunile sale la formularea modi-ficrilor n Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 461/2001.

    innd seama de prevederile Legii nr.492/2004 pentruaprobarea Ordonanei Guvernului nr.75/2004, referitor laemiterea n 60 de zile prin Hotrrea Guvernului a normelormetodologice i de dificultile majore ntmpinate de con-structori n decontarea lucrrilor executate, ARACO vadreseaz rugmintea de a dispune urgentarea elaborrii iaprobrii normelor n care s se in seama de faptul c:

    zz actualizarea preurilor la lucrrile de construcii,folosind indicele de inflaie, este improprie pentru speci-ficul acestor lucrri aa cum s-a prezentat mai sus.

    zz pstrarea preului ferm n lei la contracte cu duratemai scurte de 12 luni este o discriminare, nejustificatfa de celelalte tipuri de achiziii de bunuri sau serviciila care se permite actualizarea ca urmare a nenum-ratelor excepii.

    zz revizuirea preului se impune nu numai la materi-ale, ci la toate componentele sale cum sunt manopera,transporturile i utilajele de construcii.

    n sperana nelegerii demersului nostru, vmulumim pentru sprijinul acordat.

    Cu deosebit stim,ing. Marcel Florescu

    Preedinte

    Pentru ARACO, debutul lui 2005 a fost marcat de o serie de aciuni pe diverse planuri, menite s conduc la orevigorare a sectorului de construcii, n principal, prin stabilirea unei strategii capabile s asigure i pentru domeniuln care activai dvs. premisele perfecionrii activitii n vederea alinierii pn n 2007 la exigenele europene.

    Aa se face c, tot n luna ianuarie, dl Marcel Florescu preedintele ARACO a transmis domnului Ionu Popescu ministrul Finanelor Publice, urmtoarea scrisoare, care reprezint propunerile Asociaiei pentru revizuirea unorreglementri destinate s mbunteasc activitatea n domeniul construciilor.

    Revista CONSTRUCIILOR februarie 22005 11

  • Revista CONSTRUCIILOR februarie 2200512

    Un ggigant...convingtor!

    C.E: Primele informaii deci, dledirector general?Liviu Stan: Global Real Invest

    este o societate romno-germancare i-a propus nfiinarea unor cen-tre de comercializare a materialelorde construcii. Ea este afiliat grupu-lui Interpares Mobau.

    Global este un concept germancare aduce n Romnia ideea unormari centre comerciale, profesio-niste, de prezentare i vnzare cuconsultan competent a materi-alelor, sistemelor i accesoriilor pen-tru construciile civile i industriale.

    Compania romno-german GlobalReal Invest este afiliat holdinguluigerman I&M Interbaustoff, lider pepiaa materialelor de construcii dinGermania.

    Sub acest nume, activeaz naceast ar peste 1200 de centrecomerciale care dispun de un know-how modern, ce se regsete ntoate compartimentele funcionale:vnzri - consultan, marketing,logistic, IT etc.

    Conceptul seadreseaz clien-ilor profesioniti,antreprizelor deconstrucii, micilormeseriai, i nu nultimul rnd - per-soanelor fizicepentru care ofertanoastr este com-plet. Aici pot gsitoate materialele isistemele pentru oconstrucie la rou

    i la cheie, de la subsol pn laacoperi, la un pre corect!

    Clienii beneficiaz de consul-tan competent i profesionist,servicii logistice, transport la desti-naie, precum ide traininguri despecialitate.

    Dorim s trans-mitem aceleaiavantaje i clien-ilor din Romnia.

    Construcia pri-mului centru comer-cial a nceput naprilie 2004 n zona

    Pipera, iar investiia s-a ridicat pen-tru nceput la 5 milioane de euro.

    Noi considerm, ns, c cea maiimportant investiie, pe care o facemprin acest obiectiv, se regsete ncontribuia pe care o vom aduce pieeimaterialelor de construcii din Romnia.

    Aceast pia are un caracterfoarte dinamic i a cunoscut n ultimiiani o evoluie spectaculoas.

    Se poate spune c, pe piaaromneasc, exist la ora actual ogam larg de produse care seadreseaz tuturor categoriilor declieni. Este cunoscut faptul c, dup1990, s-a nregistrat o adevratexplozie de produse, de tehnologii i

    n peisajul edilitar-gospodresc al Capitalei, un impuntor edificiudomin zona Pipera-Tunari. Vzut de la distan, el este uor deremarcat pentru c reprezint ceva inedit, iar cine-l viziteaz seconvinge pe viu c aa ceva este ntr-adevr neobinuit pe piaa con-struciilor din Romnia. Pentru cei care nc n-au ajuns pe acolo,ncercm s oferim informaii deosebit de interesante. Ne d concursul,n acest sens, nsui directorul general, dl Liviu Stan.

    Liviu Stan - director general

  • Revista CONSTRUCIILOR februarie 22005 13

    servicii legate de sectorul construc-iilor. Numai c, exist produse cali-tative sau mai puin calitative, cunoscutesau mai puin cunoscute.

    Aadar, nu produsele sunt celecare lipsesc de pe pia, ci acei "juc-tori" care s i asume rspundereade a le selecta i ierarhiza, de a lestructura n sisteme complete i de ale oferi clienilor sub forma unor soluiiviabile.

    Acest lucru ne propunem noi s limplementm n Romnia.

    Oferta noastr complet includenu numai sisteme de produse, ci imulte servicii, de care acetia nu aubeneficiat pn acum.

    Rep.: Aprecierile de ordin general suntbune pentru o introducere n tem.Totui, n ce constau elementele pecare vrei s le introducei ca s for-mai noua mentalitate privind efi-ciena folosirii acestor sistememoderne?L.S.: M refer, n primul rnd, la

    consultana profesionist i compe-tent pe care noi o punem la dispoziietuturor celor interesai, prin interme-diul angajailor notri, neexcluznd,bineneles nici celelalte servicii, ca deexemplu: asisten tehnic, prelucrri,propuneri de soluii tehnice, transportgratuit, recomandri pentru firme deexecuie etc.

    Sunt convins c, n scurt timp,vom tri alturi de clienii notri satis-facia lucrului final bine pus n oper,a unei construcii solide i de durat.

    Rep.: "GLOBAL" va fi... singurn Romnia, adic numai laBucureti?L.S.: Nu, acest proiect face parte

    dintr-un plan de investiii pe termenlung, care vizeaz o strategie de

    expansiune nmai multe locali-ti din Romnia.Strategia noas-tr de expansiu-ne va fi beneficnu numai pentruclienii din capi-tal, ci i pentruproductorii ifurnizori i demateriale de con-strucii din ntrea-ga ar.

    Furnizorii notrisunt productorisau importatori debranduri consacrate, care reprezintun garant al calitii.

    Colaborarea cu noi va nsemna pen-tru ei asigurarea unui punct de des-facere foarte modern i profesionist,unde produsele lor sunt bine evideni-ate i promovate, unde au sigurana cli se vor aduga un plus de valoare insemntate prin ceea ce "GLOBAL" lepoate oferi tuturor solicitanilor.

    Privit pe termen lung, aceastcolaborare va contribui n timp ladezvoltarea i la creterea cifrei lorde afaceri.

    Nu este deloc de neglijat nici fap-tul c dezvoltarea noastr va atragedup sine i dezvoltarea zonelor dinar unde noi construim.

    Un astfel de centru comercialofer locuri de munc pentru celpuin 100 de angajai; le ofer aces-tora satisfacia muncii mplinite, iarfamiliilor lor, sigurana zilei demine.

    Aa cum am contribuit la dez-voltarea infrastructurii n zona Pipera

    din Bucureti, nacelai mod vomcontribui, n viitor,la dezvoltarea ia altor regiuni dinRomnia, pentruc programulnostru se va des-fura n funciede condiii irezultate petermene mediu ilung.

    Prin oferta i contribuia noastr,suntem pregtii s facem fa tuturorproiectelor care vizeaz moderni-zarea construciilor de orice gen.

    Rep.: S revenim la unitateaGLOBAL amplasat n Bucureti.Prin ce se deosebete ea dealte magazine care au aceeaiofert de produse?L.S.: Conceptul pe care GLOBAL

    l implementeaz pe piaa rom-neasc este inedit i prin modul ncare este structurat centrul comer-cial. Noutatea const n faptul c eleste un ansamblu de spaii deexpunere i comercializare, undearticolele sunt bine evideniate ipromovate.

    Un astfel de centru comercial aren componena sa un show-roomelegant i profesionist, un magazinmodern i bine structurat i, nprimul rnd, un depozit de unde sepot cumpra produsele solicitate.

    Suprafaa total acoperit estede circa 15.000 m2, la care seadaug circa 15.000 m2 de platformeexterioare pentru depozitare, circu-laie i parcri.

    Dac ar fi s ne referim la pro-dusele i sistemele pe care noi leoferim, putem afirma c asigurmclienilor notri o ofert variat idiversificat, ancorat n noutileeuropene.

    Suntem o firm puternic i sun-tem n msur s oferim clieniloracele avantaje pe care numai ofirm puternic le poate oferi.

  • SOLUII I TEHNOLOGII UNICAT N ROMNIA,APLICATE DE GIP GRUP SA LA CONSOLIDAREA

    STRUCTURILOR INDUSTRIALE

    S C G I P G R U P S ABucureti este un nume consacratn construcii, experiena sa dobnditn 44 de ani de activitate reflectn-du-se, n mod deosebit, n execuialucrrilor speciale, a construciilordeosebite, precum structurile nalte.

    Exemple n acest sens,din ultimii ani, constituie reabi-litrile la courile de fum de lacentralele termoelectrice (Ialnia co fum nr. 2 H = 200m, Rovinari dou couri H = 220m, Deva co fum nr. 2 H = 220m), undeSC GIP GRUP SA a introdussoluii noi de reabilitare, care aurspuns cerinelor fundamentaleale lucrrilor, restabilind condiiilede exploatare normal, n confor-mitate cu nivelul de asigurare iprevederile preconizate de noualegislaie.

    n ceea ce privete struc-tura courilor, acestea erau gravavariate, cu numeroase fisuri icrpturi verticale, precum i cu oserie de fisuri orizontale, consta-tndu-se atacul chimic al gazelorasupra betonului. Toate acestea audus la incapacitatea structurilor dea satisface att condiiile de exploa-tare normal, ct i condiiile derezisten.

  • Lucrrile de restabilire a continuitii i consolidrii coului auconstat din urmtoarele operaiuni: la exterior: ndeprtarea stratului de beton atacat chimic i efectuarea

    reparaiilor cu un sistem de mortare aditivate, prelucrarea betonului n lungulfisurilor i crpturilor, matare, respectiv armarea i betonarea lor cu acelaisistem de mortare, urmnd n final consolidarea structurii prin precomprimarecu elemente metalice inelare. la interior: desfacerea zidriei vechi degradate, ndeprtarea betonului

    degradat de pe toat suprafaa peretelui, prelucrarea, injectarea i matareafisurilor cu mortare aditivate, iar n funcie de temperaturile existente, refacereastructurii clasice din zidrie antiacid cu termoizolaia aferent (Rovinari iDeva) sau executarea unui torcret, asigurndu-se conlucrarea cu structura exis-tent, iar pe suprafaa torcretat, aplicarea proteciei anticorozive i termice,din plci de borosilicat, sistemaplicat, pentru prima datn ara noastr, de ctreGIP GRUP (Ialnia).

    Acest sistem de protecieprezint urmtoarele avantaje: asigur, concomitent,

    izolaia termic necesar iprotecia anticoroziv; are greutate redus, con-

    ducnd astfel la reducereasubstanial a greutii coului; este elastic i poate, astfel,

    prelua deformaiile ce apar nstructura de beton.

    SC GIP GRUP SA, mpre-un cu grupul de specialitiformat din: prof. univer-sitar, membru de onoareal A c a d e m i e i R o m n e ,d r. Honoris Causa UTCB ing. Panaite Mazilu, prof. dr.ing. Furi Dumitrel, conf. dr.ing. Creu Dan, elaboreazsoluii i tehnologii care asigurconsolidarea construciilorindustriale i civile, consti-tuind un adevrat succestehnic i un real ctig pentrucosturile construciilor i duratade execuie a acestora.

  • Revista CONSTRUCIILOR februarie 2200516

    Anul 2005 nseamn pentru firma nemean un debutn for prin sporirea "zestrei" tehnice de care dispune.Au aprut, deja, pe platformele SC GENERALCONSTRUCTdin Piatra-Neam noi uniti de producie pentru satisfa-cerea solicitrilor de colaborare din partea beneficiarilorsi, n numr din ce n ce mai mare.

    n prezent, GENERALCONSTRUCT Piatra-Neamdispune de patru mari capaciti de producie,destinate asigurrii categoriilor de produse pen-tru lucrri de construcii, cu precdere, a celorcare se refer la infrastructur.

    Este vorba despre capaciti intrate n func-iune n ultimii patru ani.

    z Fabrica de betoane 50.000 to/an;z Fabrica de OL beton fasonat 1.000 to/an;z Fabrica de mixturi asfaltice 80.000 to/an;z Balastiera 80.000 m3/an.Fabricile de betoane i oel beton fasonat au

    livrat, pn n prezent, importante cantiti deasemenea produse pe antierele din mai multejudee ale rii.

    Fabrica de mixturi asfaltice este cea mai

    tnr. Ea a intrat recent n circuitul productiv,

    respectiv n anul 2004,

    putnd s asigure o

    important cantitate de

    material att de necesar

    modernizrii infrastruc-

    turii rutiere din zon i nu

    numai.Despre calitatea activi-

    tii manageriale a firmeiGENERALCONSTRUCTPiatra-Neam, condusde dl ing. Ioan Mancea,vorbesc ndeajuns inumeroasele aprecieri n

    diplome i trofee primite nu numai nar, dar i peste hotare.

    Unele dintre acestea, atribuitede prestigioase organisme de spe-cialitate din strintate, reprezintun atestat internaional prin care serecunosc valenele activitii firmeiSC GENERALCONSTRUCT din Piatra-Neam.

    Sunt trofee pe care le putei admira i dvs. n imaginilecare nsoesc prezentarea de fa.

    Aceast "carte de vizit" poate fi considerat o ade-vrat garanie c o afacere cu SC GENERALCONSTRUCTdin Piatra-Neam reprezint pentru orice investitor oreuit.

    Aadar, un debut n for cum spuneam la nceput, undebut pe care l vom completa cu noi informaii nnumerele viitoare ale revistei.

    GENERALCONSTRUCT Piatra-NNeam2005 - DDEBUT N FFOR

    Firm cunoscut i recunoscut pe piaa investitorilor din aceast parte a rii, SC GENERALCONSTRUCT

    din Piatra-Neam i-a consolidat poziia de lider prin promptitudinea, seriozitatea i calitatea ofertei

    sale de materiale, tehnologii i servicii puse la dispoziia tuturor celor interesai, din jude sau din

    alte pri ale rii.

  • Revista CONSTRUCIILOR februarie 2200518

    Casa Social a Constructorilor

    Ionel Cristea: S ncercm,

    dle preedinte, s explicm

    metodic tot ceea ce ar trebui s

    cunoasc, despre "Casa" pe

    care o conducei, potenialii

    viitori membri. Cu ce anume i

    putei atrage?

    Laureniu Plosceanu: Casa

    Social a Constructorilor este unicul

    operator privat de protecie social,

    din Romnia. A fost nfiinat n 1998

    sub forma unei organizaii non-profit,

    autonom i cu patrimoniu distinct.

    S-a constituit i funcioneaz n sis-

    tem bipartit, cu participarea egal i

    liber a organizaiilor sindicale i

    asociaiilor patronale din ramura

    construciilor i materialelor de con-

    strucii. "Casa" are caracteristicile

    unui fond de investiii cu risc foarte

    redus, gestionnd i multiplicnd fon-

    durile depuse de membrii si. Din aceste

    fonduri, se acord protecie social

    salariailor membrilor si n perioada

    t impului nefavorabi l , respect iv

    1 noiembrie 31 martie. Protecia

    const n acordarea unei indemniza-

    ii reprezentnd o sum impozabil

    n cuantum lunar egal cu 75% din

    media pe ultimele 3 luni a salariului

    de baz brut timp de maximum 90

    de zile calendaristice, perioad n

    care activitatea din construcii i pro-

    ducerea materialelor de construcii

    nu se poate desfura. Indemnizaia

    se acord proporional cu durata

    efectiv a ntreruperii lucrului. Con-

    siliul de Administraie al societii

    membre, mpreun cu reprezentan-

    tul sindical stabilesc numrul salari-

    ailor i perioadele de protecie

    social acordat prin Casa Social.

    I.C. : Cine se afl n "umbra"

    instituiei la care ne referim?

    L.P.: Membrii fondatori ai Casei

    Sociale a Constructorilor sunt:

    Din zona patronal:

    z Asociaia Romn a Antre-

    prenorilor din Construcii ARACO;

    z Federaia Patronal din Indus-

    tria Materialelor de Construcii

    PATROMAT;

    z Patronatul Regiilor Autonome

    de Drumuri i Poduri de interes

    judeean, Deva PATRONATUL

    DRUMARILOR DIN ROMNIA.

    Din zona sindical:

    z Federaia Sindicatelor din Con-

    strucii i Materiale de Construcii

    FAMILIA CONSTRUCT (n prezent,

    FGS FAMILIA);

    z Federaia Naional Sindical

    din Construcii - Montaj ANGHEL

    SALIGNY;

    z Federaia Sindicatelor Con-

    structorilor Feroviari i Ci de Comu-

    nicaie FSCFCC.

    Nu este nevoie de prea mult efort ca s ne dm seama ce a nsemnat sau censeamn activitatea de construcii, cu precdere, n preajma sau n timpul iernii,atunci cnd munca pe antiere fie c se restrnge, fie c se oprete. Ne gndim,desigur, la "soarta" forei de munc, dar i la consecinele economico-financiareale societilor cu un asemenea profil de activitate. Dup cum se cunoate, ncondiiile "meteo din ara noastr, peste un trimestru din an este "condamnat"la inactivitate, iar oamenii sunt trimii "la gura sobei", aa cum se spune, frasigurarea unor fonduri necesare traiului.

    i totui, n acest caz, nvnd din practica altora, o serie de societi, organi-zaii i asociaii au gsit o soluie viabil att pentru ele, ct i pentru angajaii lor.

    Aceasta este Casa Social a Constructorilor, al crei obiect principal deactivitate este asigurarea proteciei sociale a muncitorilor din construcii nperioada timpului nefavorabil.

    Celor care nc nu s-au familiarizat cu ceea ce reprezint o astfel de instituie, le oferim amnuntedirect de la surs, prin dl Laureniu Plosceanu, preedintele Consiliului de Administraie CSC.

    Laureniu Plosceanu

    continuare n pagina 20

  • Revista CONSTRUCIILOR februarie 2200520

    n prezent, sunt afiliate la CSC

    societi importante din aceast

    ramur, nsumnd peste 150.000 de

    salariai, ceea ce reprezint circa

    46% din numrul total al constructo-

    rilor. n CSC sunt ncrise societi

    importante i respectate, precum:

    Hidroconstrucia SA, CCCF SA,

    Teleconstrucia SA, Energocon-

    strucia SA, Lucrri Drumuri i Poduri

    Bistria-Nsud, SOCOT Trgu Mure,

    Drumuri i Poduri Prahova, Pentaco SA,

    Construcii Feroviare SA Iai,

    Direcia Judeean de Drumuri Deva,

    Apasco SA Mneciu, Tajtrans

    Timioara, Tunele SA Braov etc.

    Pe lng acestea, exist numeroase

    societi mici i mijlocii de construcii

    care confirm o tendin de consoli-

    dare a unui management proactiv, n

    raport cu protecia resursei umane.

    I.C.: Ne putei prezenta un

    succint bilan al activitii "Casei",

    de la nfiinare pn n prezent?

    L.P.: Funcionnd efectiv din

    octombrie 1998 i acordnd pro-

    tecie social, n condiiile legii, nc

    din iarna 1998-1999, Casa Social a

    Constructorilor a alocat pn acum

    peste 150 miliarde lei pentru pro-

    tecia social a circa 40.000 salariai

    n funcie de solicitrile fcute de

    membrii CSC. Fondurile necesare

    proteciei provin de la membrii CSC,

    din contribuia salariailor i a soci-

    etii legea prevede o cot de

    1,5% din valoarea produciei,

    nscris n certificate i ncasat,

    sau, n cazul societilor produc-

    toare de materiale de construcii,

    1,5% din producia realizat,

    vndut i ncasat i o cot de 1%

    din salariul brut al salariailor care

    doresc s fie protejai prin aceast

    form de protecie social; de aseme-

    nea, la aceste fonduri se adaug con-

    tribuia tuturor investitorilor sau

    proprietarilor, indiferent de sursa de

    finanare i de forma de proprietate,

    prin achitarea unei cote de 0,5% din

    valoarea lucrrilor de construcii

    realizate, precum i multiplicarea

    profesionist a fondurilor CSC.

    I.C.: Ce planuri de viitor avei?

    L.P.: Ne propunem s dezvoltm

    sfera serviciilor pe care le putem

    pune la dispoziia membrilor Casei

    Sociale. n prezent, este operativ

    serviciul de obinere a scrisorilor de

    garanie bancar pentru participarea

    la licitaii. La cererea membrilor

    notri i n condiiile n care va exista

    acordul beneficiarului, vom putea fi

    depozitarii sumelor ce constituie

    garania de bun execuie a

    lucrrilor.

    O alt realizare a fost nfiinarea

    n 2004 a Casei de Meserii a Con-

    structorilor. Pentru acest proiect sun-

    tem n contact cu cteva organisme

    similare din Italia, Belgia, Germania

    i Danemarca, dispuse s ne ajute

    n derularea lui. Parteneriatele cu

    operatori din Europa reprezint

    modul nostru de a aborda dez-

    voltarea acestei fundaii. Ne propu-

    nem s colarizm salariai ai

    agenilor economici, care s se per-

    fecioneze n meseriile specifice

    activitii de construcii, fiind de

    prere c acest lucru constituie

    garania executrii unor lucrri de

    calitate i cu productivitate

    crescnd, practic o protecie

    social acordat n mod indirect.

    Pornim de la necesitatea unei coli

    de meserii pentru meseriile

    deficitare n Romnia.

    Avnd n vedere c agenii economici

    provin din toate colurile rii, m gndesc

    s facem din Casa de Meserii a Con-

    structorilor o coal itinerant. Casa de

    Meserii ar urma s asigure societilor

    care doresc s-i perfecioneze perso-

    nalul, instructorii formatori i logistica

    necesar; le vom trimite, de asemenea,

    suportul didactic pe casete sau CD-uri,

    astfel nct instructorii respectivi s

    formeze, la rndul lor, ali instructori care

    s perfecioneze personalul.

    n alt ordine de idei, n viitor

    intenionm s crem un fond privat

    de pensii ocupaionale, suplimentare,

    private pentru ramura de construcii.

    Ne gndim i la o Cas de con-

    cedii a constructorilor, precum i la o

    Cas de sntate i securitate n

    munc a constructorilor.

    ncercm s demonstrm, prin

    toate aceste iniiative i aciuni, c

    putem fi un spaiu de convergen a

    intereselor patronale i sindicale, din

    ramura de construcii.

    Suntem solicitai de Organizaia

    Internaional a Muncii s asistm

    dezvoltarea unor proiecte asimilabile

    Casei Sociale n Moldova i Bulgaria.

    n ncheiere, vreau s profit de

    acest prilej i s adresez tuturor

    constructorilor ndemnul de a

    deveni membri ai Casei Sociale a

    Constructorilor. Vor avea numai

    de ctigat!

    urmare din pagina 18

  • Revista CONSTRUCIILOR februarie 22005 21

    Ciprian Enache: O dat cu 2005pii ntr-o nou decad deexisten, adic ncepei celde-al X-lea an n Romnia. Cumapreciai acest moment?Laureniu Lupuor: Acest nou

    nceput de care vorbii mi se paretonic pentru perspectiva firmei i a

    produselor

    sale, dac avem n vedere doar cifrade afaceri din 2004, care s-a ridicatla circa 17 milioane de euro. De alt-fel, Baumit este considerat astzidrept unul dintre promotorii politiciicalitii.

    Importana acordat fiecruiclient elimin posibilitatea oferirii deproduse i servicii necorespunz-toare din punct de vedere calitativ.

    Avnd stabilite aceste reguli, fir-ma Baumit a introdus, pe piaa

    romneasc, o mare varietatede produse i sisteme com-

    plete pentru foarte multetipuri de lucrri, care sunt

    adaptate conform cerin-elor clienilor.

    Baumit Romnia

    produce i comerciali-

    zeaz sisteme i

    materiale de con-

    strucie profesionale,

    fiind n prezent princi-

    palul furnizor al pieei

    romneti de profil n

    domeniile sistemelor de termoizolaie,

    finisajelor de faad, mortarelor i

    apelor uscate gata preparate, al ten-

    cuielilor aplicabile mecanizat, sis-

    temelor de asanare i restaurare a

    cldirilor vechi, sistemelor de

    montare a placajelor ceramice etc.Mrcile Baumit i Murexin, sub

    care firma Baumit produce icomercializeaz sisteme i materi-ale de construcie, se afl deja attn contiina constructorilor profesio-niti, ct i a beneficiarilor finali ailucrrilor, numele acestor mrci fiindasociat cu garania calitii lucrrii.

    Pentru un beneficiar al sistemelorpe care firma Baumit le prezint,este foarte important s fac binediferena ntre un sistem complex

    Baumit2005 uun nnou nceput?

    Laureniu Lupuor - director general, Baumit Romnia Com S.R.L.

    Pe piaa construciilor din Romnia, unele firme, mrci de produsei sisteme de management i-au consolidat poziia, dnd o not noude credibilitate prin oferta pe care o practic n ansamblul procesuluiinvestiional. S-a ajuns uneori ca denumirea firmei sau a produsului sdevin att de familiar, nct adun la un loc performana, calitatea ieficiena lor, dnd beneficiarului sentimentul reuitei n afaceri.

    Aceste frumoase aprecieri se pot atribui fr nici o rezervS.C. Baumit, iar managerul firmei, dl Laureniu Lupuor, esteprezent, iat, chiar n paginile primului numr al revistei noastre.

    continuare n pagina 22

  • Revista CONSTRUCIILOR februarie 2200522

    prefabricat i un sistem hibrid compusdin mai multe produse separate.n momentul n care exist o com-patibilitate ntre componentele unuisistem complex, beneficiarul poate fisigur de calitatea produsului finit peo durat mai mare de timp compara-tiv cu cea rezultat n urma utilizriiunui produs hibrid.

    C.E: Privind n intimitatea activi-tii firmei pe care o conducei,ce ar trebui s tie despre eapotenialii dvs. clieni?L.L: Compania Baumit are o

    gam foarte variat de produse cesunt structurate pe cteva categoriimai importante din punctul devedere al vnzrii i al distribuiei lorn Romnia. n primul rnd, existgrupa mortarelor uscate, care suntfolosite pentru tencuieli cu aplicaremecanic, mortare pentru zidrie imortare speciale.

    O alt categorie o reprezint sis-temele izolante de faad sub formde sandwich, care au rolul de aasigura un confort termic i o redu-cere substanial a cheltuielilor denclzire a unei locuine. Cu acestemateriale s-a dorit nu numai ps-trarea unei temperaturi ridicate iarna,ci i pstrarea unei atmosfere rco-roase vara.

    Mai exist o gam destul dedivers de finisaje pentru faad ipentru interioarele cldirilor i una deadezivi pentru placri ceramice degresie, faian, marmur i piatr natu-ral, calitatea acestora ajutndu-ne sfim unul dintre liderii de pia.

    De asemenea, compania pro-duce i aditivi pentru betoane, apei mortare. Aceti aditivi asigur obun prelucrare i utilizare a materi-alelor pe tot parcursul anului.De exemplu, betonul este un materialfoarte pretenios care nu se poateprelucra i turna dect atuncicnd se ntrunesc anumite condiiimeteorologice.

    Izolarea unei cldiri trebuie pri-vit per ansamblu. Doar o izolare afaadei nu rezolv complet problema.Printr-o documentaie tehnic, sepoate determina dac o locuin aresuficiente ci de interacionare cumediul i, n funcie de aceasta, sepoate proiecta un sistem eficient deizolare.

    Exist pierderi termice prinacoperi, perei, ferestre, fundaiacldirii etc. Nu este indicat ca toatesistemele de izolaie s fie utilizateconcomitent, tocmai pentru a asi-gura un climat sntos pentru cei celocuiesc acolo.

    Concluzia este c un sistem ter-moizolant care este compus din ele-mente corespunztoare de calitateeste unul impermeabil pentru oricaredintre factorii care acioneaz dinexterior, n timp ce rmne permisivn cazul eliminrii particulelor devapori din interiorul locuinei.

    C.E: Argumentele enumerate dedvs. sunt cred suficiente, darbeneficiarul ar doris tie i ce garan-ie are n timp,dac folosete pro-dusele i sistemeleBaumit. Aadar?L.L: Sistemul de

    termoizolaie Baumit arezistat perfect probeitimpului, fiind uor depus n oper i com-portndu-se excelentn exploatare. Din acestmotiv, garania sis-temului, care este deminimum 25 de anieste nscris nAgrementul Tehnicnr. 020-03/023-2002,eliberat de MLPTL iare o total acoperiren realitate.

    Ceea ce conferunicitate i valoare aces-tui sistem este faptul ctoate componentele

    sale sunt fabricate n unitile deproducie ale grupului austriac, fiindcompatibile i posibil de aplicat petoate tipurile de suport rspunzndperfect exigenelor i standardeloreuropene.

    Deloc de neglijat sunt i celelalteavantaje oferite de sistemul termo-izolant Baumit EPS, i anume: dimi-nuarea costur i lor de energiedestinat nclzirii cu pn la 50%,posibilitile de aplicare att lacldirile noi, ct i la reabilitarea ter-mic a celor vechi. De asemenea, posi-bilitatea aplicrii pe orice tip de suport(beton, crmid, BCA, lemn etc.) iasigurarea unui confort termic iestetic deplin al cldirii.

    ns, pentru compania Baumit,sistemul termoizolant nu este totul.Ne intereseaz i alte produse pecare le executm n fabricile dinBucureti. Este vorba de mortareleuscate i de adezivii pentru gresie ifaian. Producia noastr nu asigu-r doar cererea intern a partenerilor

    urmare din pagina 21

  • Revista CONSTRUCIILOR februarie 22005 23

    din ar; o parte din aceasta estedestinat exportului n Bulgaria,Grecia, Turcia i Republica Moldova.

    Aproximativ 65-70% din volumulproduciei i al vnzrilor se reali-zeaz n Romnia. Dintre produselenoastre multe merg la export, nereferim aici la finisajele pentru faad- tencuieli decorative - i, mai nou, lavopselele lavabile pentru interioarelecldirilor i la adezivii pentru gresiei faian.

    Pe scurt, v rog s reinei: toateunitile de producie din Romniasunt complet noi, folosesc tehnologiede producie de ultim or i materieprim de cea mai nalt calitate.Controlul calitii este continuu ifoarte exigent, iar livrrile se fac nmomentul primirii comenzii.

    Pe lng livrarea unor sisteme imateriale de construcie de naltperforman, Baumit Romniapune la dispoziia partenerilor si ogam complet de servicii: colari-zri i instructaje tehnice ale echi-pelor de lucru, demonstraii practicei asisten tehnic la punerea noper a materialelor furnizate.

    C.E: Am trecut de acum n 2005i spuneai c va fi anul n careBaumit i-a fixat noi orizonturi.Putei meniona cteva dintreacestea?

    L.L: Dac dorii s tii mai mult,despre 2005 trebuie s v spun mai nti cprevizionm o cifr de afaceri de circa 19 mili-oane de euro, mai mare cu circa 2 milioanede euro dect cea din 2004. Principalii fac-tori ce stau la baza acestei evoluii sunt:extinderea capacitii de producie prinpunerea n funciune n aceast prim-var a fabricii de la Teiu (a doua fabricdin Romnia, dup cea de la Bucureti);apoi introducerea n fabricaie a ctorvaproduse noi, mbuntirea reetelor etc.

    Investiiile pe care Baumit Romniale va realiza n 2005 se vor concretiza

    la Teiu ntr-o producie de circa 180.000 t/an- materiale pentru construcii. Proiectelenoastre strategice pe termen mediuse refer la deschiderea celei de-atreia fabrici, la Bucureti n 2008, cuo capacitate de circa 180.000 t/an.

    C.E: n ce msur credei cBaumit a devenit lider pe piaamaterialelor de construcii dinRomnia?L.L: Fr a fi interpretat ca lips

    de modestie, se poate spune c afost creat o adevrat coalBaumit, care are o extindere naio-nal i un proces educaional, con-secvent i continuu, de promovarea calitii i respectului fa debeneficiar.

    Baumit Romnia ofer, deasemenea, la cerere, efectuarea deprobe n antier pentru a sprijiniclienii notri n luarea celor maibune decizii.

    Vom continua activitatea de promo-vare intens a finisajelor de faad, atencuielilor i a apelor aplicabilemecanizat, care reprezint viitorulindustriei materialelor de construcii.

    Acesta va fi un pas importantctre creterea productivitii i asi-gurrii calitii conform standardeloreuropene. Tot ceea ce se ntreprindede ctre noi are, ntotdeauna, capunct de plecare premisa c decisivpentru calitatea vieii unui cmineste confortul asigurat de acesta.

    Mesajul transmis tuturor cola-boratorilor este: "Putei conta peBaumit acum, mine i n vi i-tor, n Romnia i pe pieeleinternaionale".

  • Revista CONSTRUCIILOR februarie 2200526

    TTMMUUCCBB SS..AA..OO FFIIRRMM DDEE CCAARREE AAVVEEII NNEEVVOOIIEE!!

    Descrierea activitii: TMUCB S.A. este o societateromneasc nfiinat n 1958, cu capital integral privat din 1994.Compania este specializat n asamblarea i montarea utila-jelor tehnologice n fabrici de ciment, combinate chimice ipetrochimice, centrale nucleare. TMUCB S.A. proiecteaz ifabric rezervoare de depozitare conform API-650, rezervoarepentru staii de distribuie a combustibilului conform DIN 6608,sisteme de conducte, instalaii, confecii metalice, vase subpresiune i fitinguri.

    Din anul 1958, TMUCB S.A. a realizat n Romnia i nstrintate lucrri complexe de montaj utilaje, sisteme de con-ducte pentru industria chimic, petrochimic i a cimentului,combinate metalurgice, de celuloz i hrtie, centrale termo-electrice i nucleare, fabrici de zahr, fabrici de automobile,rezervoare pentru produse petroliere, precum i reparaia intreinerea celor de mai sus.

    TMUCB S.A. funcioneaz n Sistemul de Asigurare a Cali-tii conform ISO 9001:2001, cu certificatul nr. 100/2002 eli-berat de Qualitas, avnd un Manual de Asigurarea Calitii iProceduri pentru toate lucrrile mecanice.

    Structura organizaional: sediul - Bucureti, Romnia,B-dul Magheru nr. 27, sector 1, tel.: 0040 21/212 83 55, fax: 0040 21/312 95 42; 18 filiale - n Romnia.Capital social: 219.527.040.000 de leiCifra de afaceri din 2004 - aprox. 42 mil. de euroNumr de angajai: 3.485Calificarea personalului: compania are o structur de

    personal care asigur realizarea lucrrilor prin mijloace proprii.Beneficiari: principalii beneficiari din Romnia sunt com-

    paniile naionale de gaz i petrol, rafinriile, fabricile de ciment,precum i societile multinaionale, cum sunt: Petrotel Lukoil,Rafinria ASTRA Ploieti, Rompetrol MIDIA, PETROM S.A.,RAFO Oneti, RADET Bucureti, Distrigaz, Shell, Agip,Lafarge, Romgaz, INTRACOM, Holcim etc.

    Produse i servicii principale - TMUCB S.A. execut: structuri metalice - fabricaie i montaj; rezervoare de depozitare - proiectare, fabricaie i montaj; rezervoare de depozitare cu perei dubli - proiectare,

    fabricaie i montaj; vase de presiune - fabricaie; sisteme de conducte - fabricaie i montaj; lucrri complexe de montaj mecanic; lucrri la cheie ca Antreprenor General.

  • Revista CONSTRUCIILOR februarie 2200528

    Principalele obiecte de activitateale SC SCADT SA Slatina sunt :

    z execuie lucrri de construcii-montaj, obiective de investiii industriale,social-culturale, locuine colective i uni-familiale, agro-zootehnice etc., precumi reparaii capitale ale acestora;

    z execuie lucrri tehnico-edilitarei gospodreti, respectiv: alimentricu ap, alimentri cu gaze, canalizare,drumuri, strzi etc.;

    z extracia, sortarea i transportulagregatelor minerale, producerea demortare, betoane i prefabricate dinbeton armat, att pentru necesarulpropriu, ct i pentru teri;

    z exploatri forestiere, gaterareabutenilor la sediul societii, exe-cutarea de confecii din lemn;

    z producere i montaj de confeciidin aluminiu (ui, ferestre, vitrine,mobilier etc.), perei cortin cu pro-file indigene sau din import;

    z producere de confecii metalice (ui,ferestre, panouri, armturi de oel beton);

    z prestri servicii cu utilaje grelede construcii i diferite mijloace detransport, att pentru cerinele socie-tii, ct i pentru ali solicitani;

    z alte activiti complementare,care deservesc cele dou ramuri prin-cipale (construcii-montaj i producieindustrial): izolaii, bobinaj, tapiserie,sculrie etc.

    Aadar, aria lucrrilor puse noper de societatea oltean estedivers, ceea ce denot faptul c dis-pune de importante fore materiale,tehnologice i logistice, capabile srealizeze investiiile solicitate de bene-ficiarii si.

    Despre unele dintre ele ai luatdeja cunotin. V supunem atenieialte lucrri dintr-un domeniu de mareactualitate, locuinele. i nu orice felde asemenea construcii, ci aceleacare privesc tineretul.

    Primele dintre ele sunt cldirilepentru tineret, n regim de nchiriere,din localitatea Climneti, jud. Vlcea,situate pe str. Calea lui Traian.

    Valoarea investiiei se ridic la196.763 euro + 56.794 euro (NCS-uri),avnd ca beneficiar Agenia Naionala Locuinelor.

    Lucrarea amintit a presupusrealizarea unui numr de 16 unitilocative, cu regim de nlimeS+P+Et.I+Et.II+Et.III+mansard cu unconfort deosebit. S-a ales soluia cuacoperi tip arpant din lemn, cunvelitoare din igl, iar pentru pereiiexteriori s-a optat pentru sistemul ter-moizolant EPS Baumit. Tmplriaexterioar este termoizolant, din pro-file de aluminiu cu barier termic,

    vopsit n cmp electrostatic iechipat cu geam termopan. Tm-plria interioar cuprinde: ui furniruitecu furnir din stejar pe tocuri din lemnmasiv, cu cptueli i pervazuri. O nou-tate o reprezint i pardoselile calde parchet stratificat laminat n dormitoarei n camere de zi, i cele reci gresien holuri, buctrii, bi i cmri.n spaiile comune de circulaie i n bal-coane s-au montat pardoseli din mozaic.Legtura dintre niveluri se realizeazprin scri cu trepte mozaicate ibalustrade metalice cu mn curentdin lemn. Finisajele interioare suntadecvate funciunii de locuin: ten-cuieli dricuite cu glet de ipsos,zugrveli lavabile, placaj de faian(h=1,50 m), front de lucru n buctrii izone de echipare sanitar n bi. Lasoclu s-a prevzut tencuial mozaicattip Granopor Baumit.

    n aceeai gam de lucrri, senscrie i amenajarea locuinelorpentru tineri n cminul pentrunefamiliti, din str. Nacului, municipiulSlatina, jud. Olt.

    Aici beneficiari sunt: ANL i PrimriaMunicipiului Slatina, iar valoarea inves-tiiei este de 496.543 de euro.

    Lucrarea cuprinde un numr de 40 deuniti locative, dintre care 20 cu ocamer i 20 cu dou camere. Noileuniti locative se obin prin amena-jarea, remodelarea funciunilor i prinmrirea confortului la construcia exis-tent (Cmin nefamiliti proprietate

    SC SCADT SAConstructori dde eelit

    SC SCADT SA Slatina este una dintre primele firme din Romnia, care s-a organizat ca societatecomercial cu capital integral privat n ramura construciilor. Sediul su i baza de producie suntamplasate n partea de nord-est a municipiului (zona industrial).

  • Revista CONSTRUCIILOR februarie 22005 29

    SC SCADT SA, cedat PrimrieiMunicipiului Slatina), cu un regim denlime P+4. Lucrrile de amenajareau presupus desfaceri de tencuieli,pardoseli, tmplrie, confecie meta-lic, hidroizolarea cu bitum a teraselor,demolri, zidrie. Remodelarea funciu-nilor a solicitat recompartimentarea cupanouri de gips-carton cu structurmetalic tip CW 75, cu plac RB de12,5 mm, cu termoizolaie din vatmineral de 50 mm. Pentru mascareacoloanelor de instalaii s-au prevzutnchideri din gips-carton. nvelitoareaeste realizat din igl de culoare roietip Elpreco Craiova i este prevzutcu parazpezi. Dublul acces (existent)este prevzut cu ramp i mncurent pentru persoane cu deficienelocomotorii.

    De la lucrri privind locuinele la...cele cuprinse n capitolul infrastruc-tur: sistem de canalizare i staiede epurare a apei, investiie aflat ncomuna Vaideeni, jud. Vlcea, realiza-t din fonduri SAPARD n valoare de37 miliarde de lei.

    Amplasamentul lucrrii poate fi iden-tificat la o distan de 6 km de oraulHorezu, pe drumul judeean DJ 665.

    Categoriile de lucrri pe obiecte:a) Reea de canalizare executat cutub din PVC de canalizare, avnd DN 250cu garnituri de cauciuc 6031 ml.Lucrarea a presupus un grad ridicat decomplexitate, necesitnd sprijiniri demaluri cu dulapi verticali din lemn defag la adncimi de pn la 4 ml;b) Staie de pompare ape uzate;c) Staie de epurare; d) Gur de vrsare.

    Anul 2005 nseamn pentruSC SCADT SA Slatina nceputul uneinoi etape marcate de revirimentul multateptat pentru sectorul construciilor.Noua orientare i aplicare a politicilorfiscale ncurajeaz firmele de profil sabordeze din ce n ce mai multe lucrricu sperana c actualul Executiv vainterveni cu msuri eficiente, privindnlturarea blocajului financiar-bancar,care le pun pur i simplu n situaia denon combat.

    SC SCADT SA Slatina are sufi-cient for managerial i tehnologicpentru a contracta lucrri de oricecomplexitate nu numai n jud. Olt, ci in zonele limitrofe sau n alte localiti.

    Di rectoru l general a l f i rmei ,dl Ion Toma, v asigur c i n 2005,SC SCADT SA Slatina v poate fi unpartener serios, cu lucrri executate latimp i de cea mai bun calitate.

  • Revista CONSTRUCIILOR februarie 2200530

    Starea ttehnic aa cconstruciilorde bbeton pprecomprimat n RRomnia

    CCOONNSSIIDDEERRAAIIII prof. univ. dr. ing. Clin MIRCEA - Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca

    ing. Maria IRIMIE, ing. Horea MANIU, ing. Mihai FILIP cercettori tiinifici INCERC Cluj-Napoca

    n Romnia, starea tehnic a con-struciilor din beton precomprimateste departe de a fi controlat. Dacn domeniul infrastructurii transpor-turilor pentru poduri exist o baz dedate care cuantific principalii para-metri i starea tehnic general, pen-tru alte tipuri de structuri nu existdate centralizate. Aceast situaie semanifest pe fondul unui relativ deficitde specialiti n domeniu, al unorresurse financiare limitate i al unuicadru legal incomplet.

    Degradarea timpurie i accelerata structurilor din beton precomprimateste o problem delicat pentru pro-prietarii i administratorii fonduluiconstruit, din cauza resurselor finan-ciare, adesea insuficiente, pentruntreinerea, repararea sau reabi-litarea acestora.

    n cadrul programului naional decercetare-dezvoltare Integrarea sec-torului de construcii n sistemul Euro-pean - EUCONS, INCERC filialaCluj-Napoca a demarat proiectulEvaluarea, controlul i prognozareastrii tehnice a patrimoniului construitde beton precomprimat, prin prismareglementrilor i tendinelor europeneavnd ca scop abordarea unitar aurmtoarelor aspecte:

    z metode avansate pentru pro-iectarea, controlul i prognoza dura-bilitii structurilor din betonprecomprimat;

    z mbuntirea sistemului infor-maional i a bazei de date privindcondiiile de mediu;

    z crearea de faciliti pentrutransferul tehnologic;

    z schimbarea politicii i a practiciimanageriale n vederea optimizriicosturilor n exploatare.

    Activitile prevzute a se efectuan cadrul proiectului sunt:

    z inventarierea i asamblareaunei date de baze care s asiguresuportul unor viitoare analize proba-bilistice i statistice;

    z finalizarea unui program experi-mental promovat de INCERC filialaCluj-Napoca, ncepnd cu anul 1977,privind comportarea elementelor debeton armat i precomprimat n mediiindustriale agresive;

    z elaborarea unei metodologiipentru prognozarea durabilitii ipentru estimarea strii tehnice a ele-mentelor de beton precomprimat.

    Inventar [[i iinvestiga]ii ""in ssitu"Proiectul a demarat prin iniierea

    unei inventarieri, considernd caparametri urmtoarele informaii debaz:

    z profilul deintorului de infor-maii (agenia de administrare a infra-structurii transporturilor, regia dealimentare cu ap, reprezentana teri-torial a ISC, societatea comercialcu profil industrial, productorul deprefabricate etc.);

    z tipul elementelor i al struc-turilor din beton precomprimat (ele-mente liniare i de suprafa, solicitatela ncovoiere, elemente liniare com-primate excentric, elemente desuprafa ntinse excentric, ferme,structuri spaiale de suprafa, struc-turi spaiale asamblate din elementeliniare etc.);

    z tipul precomprimrii (tipul arm-turii active, traseul armturii active,tendoane prentinse sau postntinse,gradul de precomprimare);

    z amplasamentul structurilor (nmediu industrial interior i exterior,amplasamente urbane n intravilan,amplasament n extravilan);

    z caracteristicile mediului deexploatare (mediu industrial, mediuindustrial cu agresivitate chimic,mediu marin, mediu neagresiv);

    z perioada n care s-a proiectat is-a construit obiectivul.

    Activitatea de colectare a dateloreste n continu desfurare, iaracestea sunt stocate sub forma unorbaze de date de tip *.dbf (formatdBASE IV). ncepnd cu ianuarie2005, colectarea datelor se va puteaefectua i direct prin intermediulportalului Internet creat pe website-ulfilialei.

    Datele colectate pn n prezentpun n eviden urmtoarele:

    z peste 90% din elementele pre-comprimate sunt realizate cu arm-turi active prentinse;

    z elementele cu armturi post-ntinse (sub 10% din total) au unsistem de protecie de tip rigid,realizat prin injectarea tecilor cupast de ciment;

    z nu exist informaii cu privire laimplementarea sistemelor de preten-sionare neaderente i a sistemelor depretensionare cu tendoane com-pozite (confecionate n principal dinfibre de carbon, fibre de sticl etc.).

    Pentru obiectivele cuprinse dejan baza de date, s-a demarat o evalu-are preliminar a strii tehnice. Pnn prezent, s-au efectuat inspeciivizuale la 123 de poduri (116 n Tran-silvania i 7 n zona de coast aMrii Negre), totaliznd o lungime

    Statistici neoficiale menioneaz pierderi de circa 1100 USD n SUA i 1000 euro n Europa de Vest,suportate de ctre fiecare contribuabil din cauza coroziunii. Acestea se regsesc n pierderile de material in cheltuielile direct legate de dezafectarea i demolarea construciilor nesigure, de ntreinerea i reparaiilecurente i de alte cheltuieli de capital. Practica ultimilor 10 ani dovedete c monitorizarea strii patrimoniuluiconstruit i alocarea, argumentat n baza acesteia, a fondurilor de ntreinere i reparaii constituie cea maipotrivit strategie.

  • Revista CONSTRUCIILOR februarie 22005 31

    de 6,2 km. Au mai fost investigate43 de structuri i elemente preten-sionate pentru hale industriale imagazine de tip cash&carry, 21 destructuri pretensionate circular (rezer-voare, silozuri etc.) i 3 structurispaiale de acoperi.

    Rezultatele inspeciilor au fost sin-tetizate prin cuantificarea i prin clasi-ficarea strii tehnice, n bazaurmtoarelor criterii i categorii deobservaii:

    z foarte bun: fr fisuri vizibile ide


Recommended