REVISTA 9

1/19/2015

Prietenul adevărat este acela care te sfătuieşte de bine,

nu acela care-ţi laudă nebuniile”

ANTON PANN

ŞCOALA

GIMNAZIALĂ

“ANTON PANN“

BRĂILA

Revista 9 – Şcoala Gimnazială ANTON PANN, Brăila 2

Colectivul de redacţie Dincă Nicoleta - redactor şef Colaboratori Georgescu Iulia Munteanu Dorina Anton Gina Buzea Laurentiu Anghel Oana Ursachi Rodica Ciupală Corina Grama Vasilica Cireaşă Mihaela Gurcenco Violeta Anton Alexandru


Prof. Gina Anton

ISTORIA NUMELUI ȘCOLII

iunie 2007. Ultimul Consiliu Profesoral din acest an școlar. Doar o săptămână ne mai

despărțea de Liceul Pedagogic care ne găzduise doi ani școlari, cât timp a durat reconstrucția

școlii noastre. Eram nerăbdători cu toții să ne întoarcem în școala noastră nouă. Ordinea de zi avea

două puncte: situația la sfârșit de an școlar și propuneri pentru numele școlii. Cel de-al doilea

punct pe ordinea de zi era foarte important pentru mine. Simțeam că e misiunea mea de a face ceva pentru

această școală după șapte ani de activitate profesională.

M-am documentat pentru a afla despre viața și activitatea lui Anton Pann,

pentru a mă prezenta cu un argument puternic în fața colegilor. Trebuia

să-i conving că cel mai potrivit nume pentru școala noastră era numele

marelui cărturar și folclorist rom, Anton Pann. Emoțiile erau din ce în ce

mai mari. Nu eram sigură că voi avea susținerea colegilor. Singurele

persoane care știam că mă suștin necondiționat erau consilierul de imagine

al școlii, doamna profesor de franceză, Cici Mihaela Bolovan și doamna

învățător Florentina Sevastian.

Venise timpul propunerilor. Prima propunere: doamna profesor Marin Maria propune, Ion Penescu.

Doamna director, Tincuța Burlacu, propune Bogdan Petriceicu Hașdeu. Urmează propunerea mea, Anton

Pann. După prezentarea argumentelor începe votul secret. Emoțiile cresc și mai mult. Se așterne o liniște

deplină. Începe numărătoarea votului. VICTORIE!!!! Anton Pann – 11 voturi, Bogdan Petriceicu Hașdeu

– 5 voturi, Ion Penescu – 1 vot și o abținere. Dezicia a fost luată. Școala cu clasele I-VIII nr.9 Brăila se

va numi Școala cu clasele I-VIII Anton Pann Brăila.

Anul școlar 2007-2008. După multe demersuri am obținut Hotărârea Consiliului Local Municipal Brăila.

Nu ne mai rămânea decăt să ne pregătim de botezul școlii. Între timp, în luna februarie 2008, conducerea

școlii a fost preluată de către doamna profesor Cici Mihaela Bolovan după demisia doamnei director

Tincuța Burlacu. Era pusă în situația faptului împlinit acela de a organiza cel mai important eveniment din

viața școlii – Botezul. Și pentru că se apropia cu pași repezi ziua de 8 Aprilie – Ziua Internațională a

romilor, devenită ,, Sărbătoarea etniei romilor din România” nici că se putea mai bine să organizăm acest

eveniment decât în această zi. 8 Aprilie 2008. Sărbătoare mare pentru școala noastră. Școala ,,va îmbrăca

straie noi!” Musafiri de seamă ne-au trecut pragul școlii. Directorul scolii, Cici Mihaela Bolovan, a

adresat tuturor celor prezenti urarea de "Bun venit!" Printre cei prezenti la eveniment s-au aflatat doamna

Inspector școlar general, Liliana Tudoran, doamna inspector școlar de imagine, Maria Stefan, domnul

inspector școlar de religie Florin Grecu, doamna Roxana Dediu, inspector școlar pentru minorități,

domnul Ilie Dincă, secretarul general al asociației Partidei Romilor "Pro - Europa", domnul col (r) Bartu

Buzea, președintele "Asociației Naționale a Veteranilor de Razboi" si mulți alții.

Doamna Inspector școlar general a "nasit" școala cu "daruri" ce se fac fiecarui prunc la botez: grâu pentru

belșug, mărar pentru creștere ușoară, agheazmă pentru sfințirea trupurilor și a sufletelor, busuioc pentru

curățire, bani pentru cele lumești și necesare bunului trai și ou pentru ușurimea tuturor activităților pe care

școala le va desfășura. De asemenea, a dăruit școlii un certificat de botez, decizia ISJ cu privire la numele

școlii, dar a și recitat o poezie de Anton Pann. "Încercăm să schimbăm mentalitățile față de etnia romă,

romii nu înseamnă numai dans și cântece. Avem și oameni de cultură și un exemplu în acest sens este

Anton Pann. Școala nr. 9 este prima instituție școlară din România care pune în evidență, prin numele său,

legătura dintre etnia romă și educație", a precizat domnul Ilie Dincă.

7


A urmat slujba de sfințire a școlii, ținută de un sobor de preoți. S-a continuat cu ceremonia de dezvelire a

bustului lui Anton Pann și cu un program artistic susținut de elevii școlii. Sfârșitul a fost marcat prin

"Hora voioșiei".

Rămas bun “Nu pot”, bun venit “Voi reuşi”!

Prof. Oana Anghel

Într-o zi de septembrie în care căutam idei pentru noul an şcolar,

am găsit o poveste. Era povestea lui “Nu pot”. O poveste deosebită, o

activitate care am ştiut de la prima citire că va fi pe placul elevilor mei şi

că va fi un bun punct de plecare în acest an nou în care avem nevoie de

încrederea că nimic nu este imposibil. Avem multe de învăţat, multe par

greu de rezolvat, dar trebuie să pornim la drum spunându-ne: “voi încerca

şi voi reuşi!”. Acesta a fost gândul care m-a convins că trebuie să-mi

implic elevii în derularea acestui proiect propus de Asociaţia pentru

Educaţie, Formare Profesională şi Leadership – Rămas bun “Nu pot”,

bun venit “Voi reuşi”.

Am pornit activitatea de la o discuţie legată de “neputinţele” noastre. Fiecare copil a scris apoi pe o

hârtie lucruri pe care credea că nu le pot face. Am făcut şi eu acelaşi lucru. Le-am închis apoi într-o

cutie... Nimeni nu ştia ce se va întâmpla în continuare cu acea cutie. Au început să întrebe şi să dea

răspunsuri, idei: să o ascundem în dulap, să o aşezăm undeva, în clasă, să ne amintească de tot ce credem

noi că nu vom reuşi să realizăm. Am propus altceva, urmărind ideea poveştii de la care pornise proiectul.

Şi am confecţionat o... Cruce.

Au intuit repede continuarea activităţii noastre. Am ieşit în curtea şcolii, am făcut rost de o lopată şi l-

am îngropat pe Nu pot! Pentru că din discuţia noastră reieşise clar că nu este adevărat, că nu există lucruri

pe care să nu le putem face, doar lucruri mai grele, care uneori ne sperie. Dar suntem datori să încercăm

de fiecare dată. Şi ce este mai frumos decât să poţi spune la final “Am

reuşit!”!

Au trecut câteva luni de atunci, ne apropiem de sfârşitul primului

semestru al clasei întâi. “Ne-am luptat” cu litere, cuvinte, cu spaţii care

uneori păreau prea mici pentru a scrie acolo pentru prima dată o literă, cu

şiruri de numere din ce în ce mai mari, cu tot felul de semne... Nimic nu a

fost uşor. Dar a fost frumos. Şi ştiţi ce? În clasa noastră nu a mai existat

“Nu pot”!

Tehnica EBRU

Copacul dorințelor

Jocuri sportive

Proiectul ZEP



“ Elevii cls a VIII -a a Şcolii Gimnaziale “Anton Pann”, au primit cel mai frumos cadou de la ,,Moş Nicolae”, pe măsura muncii depuse: premiul III, la Concursul Naţional ,,Noi şi Chimia!” desfăşurat la Colegiul Naţional ,,Ana Aslan”din Brăila în dată de 16 decembrie 2014. Concursul a avut ca scop atragerea elevilor către studiul chimiei. Prin această participare elevele noastre au

conştientizat importanţa unui concurs şcolar şi cât de prezentă este chimia în viaţa nostră.

Felicitări elevelor Popa Sybel, Matei Adriana, Tătăranu Florentina. În clasamentul celor 300 şcoli participante, Şcoala Anton Pann ocupă locul 56. Sperăm ca această experienţă să rămână o tradiţie astfel încât şi celelalte generaţii să împărtăşească acelaşi succes. Echipa şcolii a fost coordonată de prof. Gurcenco Violeta-Gianina.

Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Brăila Proiect cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin POS Mediu

În cadrul acestui proiect elevii şcolii noastre şi- au demonstrat creativitatea şi îndemânarea, deprinderea de lucru în

echipă confecţionând obiecte din materiale reciclabile având ca tematică „Crăciunul ECO”. La această activitate au

participat elevii claselor I, III, IV-B, VIII.


MANAGER AL ȘCOLII INCLUZIVE –

O PROVOCARE A EDUCAȚIEI ACTUALE

CE ESTE ȘCOALA INCLUZIVǍ?

Prof. Cici – Mihaela Bolovan Director Școala Gimnazială „Anton Pann”

coala incluzivă este

unitatea de

învățământ în care se

asigură o educație pentru toți

copiii și reprezintă mijlocul cel

mai eficient de combatere a

atitudinilor de discriminare.

Copiii din aceste unități de

învățământ beneficiază de toate

drepturile și serviciile sociale și

educaționale conform principiului

„resursa urmează copilul”.

Principiul fundamental al

școlii incluzive este acela că toți

copiii trebuie să învețe împreună

oriunde este posibil acest lucru,

iar diferențele care pot exista

între ei să nu aibă nici o

importanță. În cadrul scolii

incluzive, variatele necesități ale

elevilor trebuie recunoscute și

trebuie căutată o soluție pentru

fiecare dintre ele ținând cont de

stilurile și de ritmurile diferite de

învățare

.

ȘCOALA GIMNAZIALǍ “ANTON PANN” – MODEL DE ȘCOALǍ INCLUZIVǍ

Școala Gimnazialǎ „Anton Pann”

situatǎ in cartierul Lacu Dulce din

Brǎila este o școalǎ care, din

punct de vedere al populației

școlare a fost și este menitǎ a se

transforma, printr-un management

specific și de calitate, ȋn școalǎ

incluzivǎ. Acest lǎcaș de

ȋnvǎțǎmȃnt oferǎ educație unui

numǎr de 402 elevi și cursanți,

ȋnscriși ȋn ȋnvǎțǎmȃntul de masǎ

și ȋnvǎțǎmȃntul „A doua șansǎ”,

din care un procentaj de 70%

aparțin etniei rrome. Printre

aceștia se numǎrǎ, de asemenea,

12 elevi cu cerințe educaționale

speciale. Dupǎ cum se poate

observa din aceste informații,

populația școlarǎ se bucurǎ de o

diversitate etnicǎ, culturalǎ, de

vȃrstǎ, de sex, intelectualǎ și chiar

de religie, rar ȋntȃlnitǎ ȋn școlile

din județ.

Școala resimte impactul zonei ȋn

care se aflǎ – săracǎ din punct de

vedere economic, nu oferă

elevilor oportunităţi de dezvoltare

personalǎ, majoritatea familiilor

au probleme sociale și nivelul de

pregătire foarte scăzut. Astfel,

dezideratele școlii și ale

comunitǎții sunt:

Diminuarea absenteismului și a

abandonului școlar;

Creșterea calitǎții actului

educațional;

∙Monitorizarea relațiilor ȋntre

populația școlarǎ majoritarǎ și cea

minoritarǎ, ȋn scopul prevenirii

actelor de discriminare sau

segregare;

∙Crearea unui spațiu intercultural

care acceptǎ, insereazǎ și

reelaboreazǎ semnificațiile

culturale ale membrilor diferitelor

comunitǎți ȋn contact.

Ca urmare, a fost nevoie ca școala

sǎ ofere elevilor condiții și

deschideri ȋn scopul asigurǎrii

participării la educație tuturor

celor vulnerabili la excludere și

marginalizare. Este o abordare

strategică desemnată să faciliteze

succesul învățării pentru toti

copiii.

Școala trebuie sa fie accesibilă, de

calitate și sǎ-și îndeplineascǎ

menirea de a se adresa tuturor

copiilor, a-i transforma în elevi și

a-i deprinde și abilita cu

elementele esențiale necesare

integrării lor sociale.

Educația incluzivă furnizatǎ

elevilor ȋn aceastǎ școalǎ

presupune un proces permanent

de îmbunătățire a instituției

școlare, având ca scop

exploatarea resurselor existente,

mai ales a resurselor umane,

pentru a susține participarea la

procesul de învățământ a tuturor

elevilor din cadrul comunității.

Școala este deschisǎ, prietenoasǎ,

o școalǎ în care se urmărește

flexibilizarea curriculumului,

calitatea predării-învățării,

evaluarea permanentă și

parteneriatul educațional.

ș

MANAGEMENTUL ȘCOLII INCLUZIVE – CONDIȚIE SINE QUA NON ȊN DEZVOLTAREA

UNITǍȚII ȘCOLARE

Managementul școlii

incluzive este cel ce imprimǎ

direcțiile de dezvoltare ale

școlii, avansate fațǎ de evoluția

comunitǎții locale șireprezintă

valorile, practicile, principiile,

sistemul de lucru adoptat într-o

școală și, prin intermediul căruia,

cadrele didactice, elevii,

mediatorul școlar, personalul

administrativ, părinții,

comunitatea, resursele de toate

tipurile, curriculumul, provocările

și reușitele sunt gestionate astfel

încât școala, prin tot ceea ce face,

va reuși să răspundă celor mai

multe dintre nevoile și asteptările

elevilor săi.

Așadar, consider cǎ liderul

dinamic și managementul eficient

al schimbǎrii constituie condiții-

cheie în efortul de a atinge un

grad înalt de incluziune socialǎ și

educaționalǎ, efort depus de

directorul cu o concepție clarǎ

asupra educației incluzive,

concepție transmisǎ în egalǎ

mǎsurǎ și profesorilor.

Ȋn școala pe care o reprezint,

aceastǎ concepție este prezentǎ în

activitatea cotidianǎ a directorului

și profesorilor, precum și în

comportamentul acestora fațǎ de

elevi, pǎrinți și cadre didactice.

Concepția se bazeazǎ pe valorile

școlii și pe preocuparea generalǎ

de a oferi elevilor mai mult

sprijin și mai multe posibilitǎți de

realizare. În majoritatea cazurilor,

conceptul de incluziune este

strâns legat de conceptul de

dezvoltare a școlii, reflectând un

angajament puternic pentru

îmbunațirea standardelor

educaționale pentru toți elevii.

Dezvoltarea școlii „ȋn spirit

incluziv” impune un stil de

conducere și management care:

sǎ ofere o conducere eficientǎ

care încurajeazǎ și implicǎ toți

factorii în analizacriticǎ și

schimbarea mentalitǎților și

practicilor curente ;

sǎ faciliteze elaborarea unor

politici, sisteme și structuri

constructive, ce dezvoltǎ

punctele tari, susțin o dezvoltare

continuǎ șicreeazǎ sisteme

transparente în cadrul cǎrora

rolurile și responsabilitǎțile sunt

clar definite, iar alocarea

resurselor necesare se face în

mod echitabilși corect;

sǎ includǎ conceptul de

incluziune în planul de

dezvoltare școlarǎ, ceea ce

permite folosirea practicilor

incluzive la orice nivel, prin

precizareaobiectivelor, precum și

prin alocarea responsabilitǎților

șiresurselor necesare pentru a

atinge rezultatele propuse;

sǎ promoveze reflecția și

dezvoltarea profesionalǎ

sistematicǎ a cadrelor

didactice, fapt care încurajeazǎ și

susține ideea cǎ dezvoltarea

incluzivǎ este un proces continuu

de rezolvare a problemelor în

care sunt implicate toate cadrele

didactice, un proces în cadrul

cǎruia sunt luatemǎsuri concrete

pentru a asigura participarea

pǎrinților/ tutorilor legali

șielevilor;

sǎ susținǎ procesul de evaluare

și de autoevaluare într-o culturǎ

în cadrul cǎreia adulții, elevii și

familiile acestora sunt încurajați

sǎ vorbeascǎ deschis atât despre

succesele lor cât și despre

problemele cu care se confruntǎ .


EXEMPLE DE BUNE PRACTICI ȊN MANAGEMENTUL ȘCOLII INCLUZIVE

Se constatǎ astfel cǎ indicatorii

vizibili ai bunelor practici în

conducere și management includ:

1.concepție și o strategie clarǎ de

dezvoltare a incluziunii, puse în

practica de toți profesorii din

școala, sub îndrumarea fermǎ a

directorului;

2.un stil managerial deschis și

accesibil care vizeazǎ cooptarea

cadrelor didactice și a elevilor în

adoptarea deciziilor la nivelul

școlii;

3.o buna cunoaștere a elevilor de

cǎtre toate cadrele didactice ;

4.utilizarea eficientǎ a

personalului și a resurselor școlii

pentru a susține și a extinde

șansele la educație ale copiilor,

cu accent pe rezultatele elevilor și

oferind modalitǎți inovatoare și

flexibile de obținere a acestora;

5.preocuparepentru monitorizarea

impactului acestor inovații asupra

elevilor, atât la nivel individual,

cât și de grup;

6.utilizarea datelor referitoare la

frecvența, participare la activitǎți

extrașcolare și la rezultatele

obținute pentru a evalua procesul

de incluziune și pentru a stabili

prioritǎțile viitoare;

7.prioritǎți clar formulate de

comun acord și bine înțelese de

întregul personal, incluse într-un

plan de dezvoltare realist;

8.încrederea în eficiența

parteneriatelor cu alte instituții

care sprijinǎ copiii și familiile;

9.eforturi ȋn sensul implicǎrii

active a pǎrinților și a altor

membri ai comunitǎții pentru a

contribui la creșterea eficienței

procesului de predare-învǎțare;

10.stabilirea unor proceduri care

sǎ asigure faptul cǎ opiniile

pǎrinților sunt luate în

considerare când este necesar.

Concluzionȃnd, putem

spune cǎ școala incluzivǎ nu-i

implicǎ numai pe copiii cu CES

sau pe cei de altǎ etnie; ea este de

fapt o realitate și recunoașterea

faptului cǎ fiecare copil este unic.

Școala incluzivǎ ne demonstreazǎ, așadar,cǎ suntem unul, dar nu unul și același.


Aflarea veștii în ce privește

calificarea noastră la faza

națională a olimpiadei de limba

rromani avea sa ne ducă pe

culmile succesului la care nu

speram să fim într-un timp atât de

scurt. În perioada 7-11 Aprilie

2014, împreună cu elevele Onicel

Raluca și Ciupercă Andreea,

ambele în clasa a VIII-a ne-am

deplasat în județul Tulcea, plini

de speranță și incredere în forțele

noastre unde urma să se

desfășoare faza națională.

8 Aprilie 2014, o zi cu dublă

semnificație pentru etnia noastră,

Ziua Internațională a Rromilor și

proba scrisă la Olimpiada

Națională de limba rromani. O zi

cu mari emoții atât pentru mine

cât și pentru elevele mele, mai

ales pentru Raluca care participa

pentru prima dată la faza

naționala. Pentru ele era un mod

de a se familiariza cu un examen

național pe care urmau să îl

susțină în vară. Trei ore păreau a

fi o așteptare care nu se mai

termina. Emoțiile pe care le

aveau erau și asupra mea,

amintindu-mi de perioada în care

participam în calitate de elev la

aceeași olimpiadă. Mă aflam în

mijlocul profesorilor de limba

rromani care nu demult îmi erau

modele și care îmi deveniseră

colegi. Felicitările pentru

rezultatele obținute la multele

olimpiade la care am participat

erau înlocuite cu felicitările

pentru realizarea mea de a deveni

profesor. Captivați de amintirile

plăcute din anii anteriori emoțiile

parcă dispăruseră și timpul trecu

mai repede. Cele trei ore

trecuseră iar acum urma

rezolvarea subiectului împreună

cu elevele mele pentru a ne

convinge dacă ne așteptăm la

vreun premiu. Șansele erau mari

și încrederea noastră de

asemenea. Aşteptările noastre s-

au adeverit. Raluca reușise să

obțină premiul al III-lea iar

Andreea o notă bună dar care o

departajase de ultima mențiune

cu 20 de sutimi. Eram totuși

fericiți că obținusem un premiu

care ne clasa pe podium și care ne

promitea calificarea la faza

internațională.Vestea că am fost

acceptați la faza internațională

ne-a bucurat și mai mult. Așadar

urma să participăm în perioada

11-14 iunie 2014 la Brasov

alături de alte 4 țări

participante:Serbia, Croația,

Bulgaria și Republica Moldova.

Participarea la această olimpiadă

internațională avea să fie cea mai

mare realizare a mea și implicit a

școlii. Concurența se anunța a fi

una acerbă iar pregătirea Ralucăi

trebuia să atingă cote maxime

într-un timp foarte scurt având în

vedere că nu participase la

pregatirea lotului carea avusese

loc cu o săptămână inainte de

olimpiadă.

Și de data aceasta am obținut o

mentiune care ne facea să ne

simțim mândri de eforturile

noastre depuse. Locul IV însemna

foarte mult pentru noi ținând cont

că au participat cei mai buni elevi

din 5 tări, elevi cu tradiție în ce

privește participarea la faza

internțională.Ne-am întors în

școală mândri de rezultatele

noastre,fiind felicitați fiecare de

colegii săi.

Nu după mult timp realizările

noastre începeau a fi uitate, până

într-o zi de decembrie când am

fost anunțați că vom fi premiați

de către Guvernul Romaniei,

Consiliul Județean Brăila cât și de

Consiliu Local Municipal. Luna

decembrie avea să fie întradevăr

luna cadourilor. Am retrăit

emoțiile pe care le aveam atunci

când eram premiat ca elev la

Parlamentul Romaniei. Disciplina

Limba rromani se afla pe același

piedestal cu alte discipline.

Județul Brăila, singurul județ care

a preluat modelul premierii de

către Guvernul Romaniei, a dat

dovadă de recunoaștere a

meritelor acestor olimpici,

dovedind încrederea pe care le-o

acordă, stimululându-i astfel în

vederea obținerii performanțelor.

Multumesc tuturor persoanelor

care au avut încredere în mine,

tatălui meu care m-a învațat să

vorbesc limba rromani înaintea

limbii române și nu în ultimul

rând mamei mele fără de care nu

aș fi reușit să învăț limba literară

rromani și fără de care nu aș fi

ajuns în postura în care mă aflu, -

profesor în școala în care i-am

fost elev.

Prof.Alexandru Anton

GÂND DE PRIMĂVARĂ

Sunt o pasăre trunchiată, Fără aripi ca să pot zbura... Plutesc în vânt Purtată de leagănul copilăriei, În al salcâmilor parfum.

prof. Iulia GEORGESCU

BUCURIE DE VARĂ

Vara a sosit Și pe toți ne-a –nveselit,

Copacii au înflorit Și pădurea a-nverzit.

Copilașii strigă tare:

„Vară, anotimp frumos, Nimic nu e mai minunat Decât un cer luminat!”

CIOBOTĂ ROXANA,

clasa a VI-a

TRISTEȚE ...

Priveam cerul pe care se adunau grămezi amețitoare de nori suri. Păreau niște balauri

fricoși cu gurile deschise, târându-se greoi deasupra pământului. Vântul lovea sălbatic nucii

bătrâni ca niște pui golași ce se aplecau neputincioși. Stropi reci de ploaie se năputiră peste

natura veștedă. Porumbul tremura în haina lui zdrențuită. Floarea –soarelui zâmbea strâmb

dintr-un colț de grădină unde fusese uitată. Printre straturile subțiri de brumă argintie de

unde fuseseră scoși cartofii, mânca o cioară boabe de porumb. O vrăbiuță ciripea speriată

adăpostindu-se zgribulită sub streașina casei. Deodată, o viforniță păgână a început... Totul

era așa de trist...

IONIȚĂ FLORENTINA, clasa a VII-a B

CLOPOȚELUL DE ARGINT

A sosit primăvara cu șiroaie de lumină aurie...

De sub zăpadă, și-a desprins din gluga lui cea verde capul un clopoțel de argint. Era

un ghiocel ce venea să vestească cel dintâi sosirea primăverii. Când a ridicat ochii spre

cerul luminos îi venea să strige de bucurie, dar nimeni nu l-ar fi auzit... Dar dacă totuși l-ar

fi auzit cineva, i-ar fi povestit despre zilele petrecute sub zăpadă, care păreau nesfârșite. Era

nerăbdător să iasă, să salute lumea, să vorbească cu rândunicile. Însă nimeni nu-l băga în

seamă, toți erau cuprinși de agitația zilelor de primăvară. IONIȚĂ FLORENTINA,

clasa a VII-a B


DRAGI-MI SUNT...

Dragi-mi sunt: mama, tata, fratele,

verișorii, mătușile, unchii, bunicii, mamaia și

mămăiuțul.

Mama - o rază de soare ce mă luminează

protectoare. Tata, ca un preot bun, mă învață

tot ce-i bun. Fratele cel fericit e mereu smerit.

Verișorii stele-nvățăturii pun. Mătușile și

unchii aduc hazul tot mereu. Bunicii amândoi

mă învață despre tot , așa cum pot. Mamaie e

cea înțeleaptă, mămăițul , deși-i mort, vede tot

ce pot.

Pascu Ana,

Clasa a VII-a B

JOCUL DE RUBIN

Sunt un pitic. Nu știu cum, dar când

m-am apropiat de rubin m-a cuprins în

interiorul său. Am încercat să ies, dar nu am

reușit. Lumea este roșie și gigantică. Am o

presimțire ciudată. Oh...nu!!!! Era cât pe-aci!

Un om era să mă calce. Sunt o norocoasă. M-

am așezat lângă perete, pe margine și mâna

mi-a pătruns afară din rubin. Am reușit! Am

ieșit! Ce bucurie!!!

CIOBOTĂ ROXANA,

clasa a VI-a

TOAMNĂ

În răcoarea dimineții, pădurea părea de aramă,

poleită de razele timide ale soarelui.Toamna

târzie își îngrămădea norii negri și mișcători

deasupra muntelui. Pe pământul amorțit cad

miresme stinse și frunze veștejite. Vântul adie

ușor prin livezi, împărtășind arime dulci și

amărui. Toamna se sfârșește pe nesimțite,

ascunzând tainic mistere. Câmpiile și grădinile

se usucă lăsând în urmă poverile grele. Vin

nopțile răcoroase,iar frigul se lasă ușor,

spulberând tainele ascunse ale toamnei.

BRADUL DE CRĂCIUN

Bradul, brăduțul, acolo sus L-a prins înghețat, acolo l-am adus I-am pus steluțe și-un glob colorat Turte, fundițe, bomboane am agățat. Creangă te-apleacă noi te-am împodobi Cu ciocolată și zeci de jucării I-am pus steluțe și-un glob colorat.Turte, fundițe, bomboane am agățat. Pe Moșul l-am așteptat Noaptea târziu s-a arătat Cadouri multe mi-a lăsat De sub brad mi le-am luat.

ȘERBAN N. ALINA MARIA,

clasa a V-a A


BUCURIILE IERNII

Viorel Cristea Mihai,

clasa a III-a A

Afară ninge liniştit,

Fulgii mari şi des plutesc.

Pe pământ se-aşterne-n grabă

Un strat mare de zăpadă.

Mare bucurie,mare!

Se aud copii pe coasta.

Saniuţele pornesc

Şi în vale se opresc.

Grivei sare după sănăii

Tare-ar vrea să intre-n joc!

Latră, zburdă, se avântă

Dar copiii nu-l ascultă.

Ba şi omul de zapadă

Cu căciula pe-o ureche

Îi priveşte cu ochi vii

Pe aceşti ştrengari hazlii.

Şi târziu, pe înserate,

Cu obraji aprinşi ca focul,

Se intorc înfriguraţi

Și adorm chiar … nemâncați.

EARTH`S SONG The Earth is sad But cannot cry Although it suffers For so long time. The air is poisoned By gas and fumes, The water is no longer good The ice is melting At the Poles, Because of the pollution Which we cause. We cut the trees And don`t plant others! We dirt the waters And don`t clean them, either. We should remember That we have one Earth! We should protect it And always love it from our heart.

Chivu Luciana, Clasa a VIII -a


Oare de ce imi iubesc mama, casa ,familia ,pretenii ? Sunt obligata sa ii iubesc sau asta

simt cu adevarat? Este o senzatie intradevar placuta sau doar o gluma proasta? Chiar sunt

sentimente adevarate?

Oricum orice s-ar intampla vreau sa ma las pacalita de aceste adieri de placere ,deoarece in

momentul de fata ei sunt cele mai importante lucruri si finite din viata mea si, nu inteleg de ce nu

am putea sa simtim mult mai mult decat este permis doar este planeta mea si eu sunt

propietarul,sau poate ar fi ilegal? Doar ca stiu sa reciclez, si sa nu arunc gunoaie pe jos, nu

inseamna ca iubesc, ca simt cu adevarat, totusi acestea nu tin de educatia primita? Deci orice

“iubitor” de planeta care ajuta doar cu privirea minte pe ceilalti, si mai ales pe el.

In primul rand ,trebuie sa iubesti fara sa fii obligat fara conditii fara lucuri cerute in schimb

asta e iubirea un respect echilibrat intre cei doi . In cazul nostru planeta oferindu-ne resurse pentru a

traii , locuri de exploatat iar noi, sa venim cu un surplus de ajutor cand ,ramane fara resurse sau sa

protejam, cand ceva este pe cale de dispartie.

Fiind sigura ca nu v-am captat atentia cu adevarat ,si dorinta de a afla mai mult sa fiarba in

corpul dumneavoastra, sa privim problema din alta perspectiva . Asa cum mama tine de asemenea

la curatenia din casa sau chiar tu , un pusti de 12-14 ani esti preocupat numai de camera ta. Nu ea,

iti priveste fiecare nopate nedormita suferind din primele lectii ale vietii sau pedepsele primite de la

parinti? Asa ca, si cel mai mic detaliu schimbat din locul lui te deranjeaza grozav, stiind ca e al tau

si nimeni nu are dreptul de a atinge ce este in posesia ta . Asa ca ,hai sa combinam casa mare, fiind

planeta si camera ta fiind mica dar,amandoua au o valoare emotionala neexplicabila in cuvinte. Un

exemplu original, ar fi un geam spart ,te ingrozeste nu ? Dar hai sa comparam cu totii copaci taiati

verdeata taiata tot ce e verde sa nu mai fie,amintirile de cand erai mic sfasiate si aruncate cu

indiferenta ar semana cu toate animalele ucise si exploatate fara mila pornind de la o pisica mica

domestica pana la cel mai de temut tigru sau leu din salbaticie. Parchetul cel frumos lacuit ,

pamantul rupanduse in doua ,cutremure teribile iar, ce iti e mai drag sa se asemene cu disparitia

oxigenului .Toate acestea se rezuma la o camera murdara distrusa , asa ca o camera murdara o

planeta distrusa.

Si cel mai trist, e atunci cand te gandesti ca noi suntem adevaratii factorii care distrug totul fara

mila si totusi devenim deodata revoltati atunci cand ne dam in vorba de un vechi lucru care a fost al

nostru si nu mai este. Si daca ar disparea planeta ne-ar pasa, cu ce scop ar spune altii,dar adevarul

este ca si ea este a noastra nu noi o exploatam fara nicio problema, nu noi ne folosim de frumusetile

ei fara sa ne cera cineva ceva in schimb? Dar noi nu ,ne obosim doar sa stricam crezand ca e

singurul scop al nostru .

Oricum eu, iubesc planeta albastra pentru ca e casa mea ,aici m-am nascut am dreptul sa o

ingrijesc si sa ma folosesc de ea in acelasi timp. Imi iubesc planeta deoarece un loc mai echilibrat in

toate nu exista ,o iubesc pentru ca este a mea. Prof. Popa Sybel Andreea

Clasa a VIII-a


Activitatea “Who am I, who you are?”


Activitatea BIO VILAGE

LILLIES, ROSES, DAISIES, TULIPS

WE LOVE ALL OF THEM

APPLE, PEAR, ORANGE, KIWI, THEY ARE FRESH AND GREAT.

WE LOVE THEM

FROM OUR HEART

COME WITH US

TO THE NATURE’S FARM.

MILK AND HONEY FOR GOOD HEALTH

BIO FOOD WE LIKE

BIO LIFE IS OUR WAY

LET’S BE HAPPY EVERY DAY.

Steagul satului BIO

Primarul satului BIO


Devinettes pour les enfants

Prof. Grama Vasilica

Devinette n°1 Je suis tout mou,

Je porte ma maison sur le dos,

J'aime manger de la salade.

Devinette n°2

J'ai un bouchon sur la tête,

Je suis vert, jaune ou rouge,

Avec moi, tu fais de beaux coloriages.

Devinette n°3

On me tient avec les doigts,

Avec mes dents je peux être dangereux,

Je coupe le papier.

VIRELANGUES

– Les chaussettes de l’archiduchesse sont-elles sèches ? Archisèches ! – Si mon tonton tond ton tonton, ton tonton sera tondu. – Suis-je bien chez ce cher Serge ? – Natacha n’attacha pas son chat Poucha qui s’échappa. Cela fâcha Sacha qui chassa Natacha. – Seize jacinthes sèchent dans seize sachets sales – Ton thé t’a-t-il ôté ta toux ? disait la tortue au tatou. – Mais pas du tout, dit le tatou, je tousse tant que l’on m’entend de Tahiti à Tombouctou. – Oui, mon thé m’a ôté ma toux – L’assassin sur son sein suçait son sang sans cesse … Ciel ! Si ceci se sait ces soins sont sans succès. – Je dis que tu l’as dit à Didi, ce que j’ai dit jeudi. – Zazie causait avec sa cousine en cousant. – Je veux et j’exige du jasmin et des jonquilles. Ou : Je veux et j’exige Jésus chez Zachée. Ou : – Je veux et j’exige d’exquises excuses – La jolie rose jaune de Josette jaunit dans le jardin.


Prof. Cireaşă Mihaela

Apparue en 1880 sous la plume du geographe Onesime Reclus pour decrire la communaute linguistique et culturelle que la France constituait avec ses colonies, la francophonie s'est aujourd'hui affranchie de cette connotation coloniale pour designer deux realites differentes mais complementaires. Dans son acception la plus large, elle englobe l'ensemble des actions de promotion du francais et des valeurs qu'il vehicule sans consideration des pays dans lesquels elles s'inscrivent. Au sens institutionnel - on l'ecrit alors avec un f majuscule - elle qualifie l'organisation internationale qui regroupe les 56 Etats et gouvernements qui ont choisi d'adherer a sa Charte. QU'EST-CE QUE LA FRANCOPHONIE , EXACTEMENT? La francophonie est un phenomene politique ,social,geographique et culturel qui se manifeste par le contrast des elements humains : sensibilite ,la raison intuitive , la raison destructive et la volonte .Aujourd'hui , dans cet organisation sont quelque quarante - deux Etats ,rassemblant environ 400 millions des hommes qu'ont decide de creer un nouveaux cote universel.

e suis né en Europe, en France Moi en Océanie

Je suis né en Afrique Et moi en Amérique Je suis né en Asie Nous sommes tous des enfants du Monde De pays différents Mais nos mots et nos chants jouent à la même ronde Ecoutez dans le vent

Francophonie Mélodie Francophonie C'est ma vie J'ai grandi en Europe en France Moi en Océanie J'ai grandi en Afrique Et moi en Amérique J'ai grandi en Asie Nous sommes tous des enfants du Monde

De pays différents Mais nos mots et nos chants jouent à la même ronde Ecoutez dans le vent Francophonie Mélodie Francophonie C'est ma vie Francophonie Poésie Francophonie Pour la vie.

Paroles et musique: Philippe RICHARD (France)

Arrangements: Alex FOUQUET (Canada)

J

HYMNE À LA FRANCOPHONIE

Impactul opţionalului “Efectele practicării artelelor marţiale asupra

sănătăţii”

“Artele marţiale nu înseamnă doar luptă, ci construirea caracterelor”

Prof. Buzea Laurentiu

Opionalul propus in cadrul

Scolii Gimnaziale “Anton Pann”

Braila pentru aria curriculara

Educatie fizica si sport, la

inceput a fost o curiozitate, dar

cu trecerea timpului a devenit o

curiozitate si mai mare.

Artele martiale promoveaza

sanatatea printre milioanele de

practicanti.

Beneficiile acestui sport includ

imbunatatirea starii de sanatate

si a echilibrului interior, ele nu

promoveaza violenta si sunt

folosite ca terapie pentru tinerii

cu inclinatii agresive.

Artele martiale traditionale

includ, de obicei, elemente de

meditatie, exercitii de respiratie

si au loc intr-un mediu condus

de disciplina si respect pentru

ceilalti.

Practicantii incepatori au

dezvoltat incredere, cei timizi au

reusit recastigarea respectului de

sine prin participarea la

exercitii.Copii cu inclinatii spre

violenta si delicventa au

inregistrat o imbunatatire a

comportamentului.

Principalele obiective in

practicarea artelor martiale sunt:

1.Marirea capacitatii motrice

generale si specifice a elevilor

necesare desfasurarii

activitatilor sportive in

practicarea artelor martiale.

2.Utilizarea eficienta a

procedeelor tehnice si a

actiunilor tactice specifice

practicarii artelor martiale.

3.Favorizarea dezvoltarii

trasaturilor de personalitate si de

integrare in activitatile sportive

organizate in scoala si in

activitatea independenta.

Scopul final al artelor marţiale este să nu fie nevoie să le utilizezi.


Prof. Corina Ciupală

pţionalul de Educație

Interculturală se

adresează tuturor

școlilor care doresc sa fie

școli incluzive, dar în mod

special se adresează școlilor

în care populația elevilor se

caracterizează prin diversitate

etnică.

Principiile interculturalității,

urmăresc recunoașterea

diferențelor culturale,

dezvoltarea identităților

specifice, încurajând și

dialogul intercultural.

Aceste principii sunt

permanent prezente atât în

curriculum, cât și în ethosul

școlii noastre.

Acest optional se

desfășoară începând cu anul

școlar 2010- 2011 la ciclul

primar. Am pornit de la idea

că un copil (la fel ca și un

adult) trebuie să înțeleagă, că

cei din jurul său sunt altfel,

dar totodată sunt personae

asemănătoare lui. Dacă acest

lucru este înțeles încă din

copilărie, atunci problemele

legate de conviețuirea și

interacțiunea cu oameni

diferiți, pot fi prevenite.

Educația are o influență cu

atât mai mare, cu cât începe

mai timpuriu. Un om învață

cel mai ușor în copilărie,

atunci când nu i s-au format

prejudecăți și stereotipiuri.

Elevii vor avea ocazia să-și

dea seama că și ceilalți sunt

la fel, deși există și trăsături

prin care diferă, trăsături care

îi particularizează și îi fac să

fie mai valoroși, pentru un

viitor mai bun împreună.

Conținutul cursului este

împărțit în două părți

mari:prima parte prezintă

individual grupuri entice atât

de pe teritoriul județului

nostru cât și de pe teritoriul

țării.

Partea a doua prezintă teme

care abordează integrat

problematica diversității

entice.

Activitățile propuse au rolul

de a-I ajuta pe elevi să

cunoască obiceiuri și tradiții

diferite, să înțeleagă că

diveritatea culturală este este

o sursă și nu o barieră, sa

cunoască eroi, perso-

nalități ai comunității locale,

cât și elemente de istorie a

comunității.

Educația interculturală este

esențială, în primul rând

pentru stabilitatea societății și

șansele ei de dezvoltare

durabilă, pentru că ne învață

cum sa trăim unii cu alții, dar

și în al doilea rând, pentru că

promovează egalitatea,

respectul și deschiderea spre

comunicare cu ,,celălalt’’.

Cultivand valori precum

respectful față de celălalt,

toleranță față de diversitate,

școala este în măsură să

fructifice bogăția potențială a

multiculturalității fără a anula

identitatea niciunei culturi.

O

Date post:	07-Apr-2016
Category:	Documents
Upload:	nicoleta
View:	213 times
Download:	1 times

REVISTA 9

Documents