Revista 100%construct editia nr 24, iulie 2012

www.isomat.eu

MATERIALE HIDROIZOLANTE

ADITIVI PENTRU BETOANEŞI MORTARE

ADEZIVI ŞI CHITURI

MATERIALE PENTRU REPARAŢII ŞI MATERIALE PENTRU VOPSIRE

TENCUIELI GATA PREPARATE

PARDOSELI INDUSTRIALE%

100

constructA

nu

l V I N

r. 24

iulie

20

12

I ww

w.1

00

co

nstru

ct.ro

Anul V I Numărul 24 I 8,5 lei

Rev istĂ de infoRmaţ i i ş i ofeRte în constRucţ i i

SOLUTIE: CONSOLIDAREA GRINZILOR DIN BETON ARMAT CU BENZI DIN FIBRE DE CARBON PAG 42

Pagina 36

www.100construct.ro

“STATUL ROMâN TREBUIE Să SUSŢINă COMPANIILE CU CAPITAL ROMâNESC”

Marcel Bărbuţ,adeplast

îNTRE ORDINUL ARHITECȚILOR ŞI PRODUCăTORII DE POLISTIREN

CONFLICTPagina 6

TABLă METALICă

MODULARă

Viking Pruszynski va produce

Pagina 26

HOLCIM 100 de ani în lume,

Pagina 38

15 ani în România

România, Bucureşti, Strada Feleacu nr. 14 B, Sector 1, Cod Poştal: 014186Director: Tel.: 021 2323409, Director Executiv: Tel. / Fax: 021 2330749,

Secretariat: Tel.: 021 2323318 / 0745010108, Fax: 021 2323417 / 0745731010; E-mail: [email protected];

Web: www.aeroq.ro

PRIMUL ORGANISM ROMÂNESC ACREDITATPENTRU CERTIFICAREA SISTEMELOR CALITĂŢII

ŞI A CONFORMITĂŢII PRODUSELOR:

SAFEGE S.A. Nanterre - Franţa HOLCIM (ROMANIA) S.A.

Bucuresti CARMEUSE HOLDING S.R.L.

Brasov

LAFARGE AGREGATE BETOANE S.A.

CARPATCEMENT HOLDINGS.A. - Bucuresti

HILL INTERNATIONAL (BUCHAREST) S.R.L.

SANEX S.A.Cluj-Napoca

MECHEL S.A.Câmpia Turzii

ADEPLAST S.A.Oradea

APLAST WOOD INDUSTRY S.R.L.

1 Decembrie - Jud. Ilfov

MACON S.A.Republica Moldova

SAINT-GOBAIN CONSTRUCTION PRODUCTS

ROMANIA S.R.L. - PloieştiLOYAL IMPEX S.R.L.

Suceava

RECON ŞI DOJE S.R.L.Bucureşti

OOCIDENTAL CONSTRUCT S.R.L. - Roman

ROOFART S.R.L.Braşov

TAR MV S.R.L.Iaşi

COMPREST UTIL S.R.L.ConstanţaMAG CONSTRUCT S.R.L.

Craiova

ROMSTEEL PROD S.R.L.Jilava

RITORSA TRANS S.R.L. Sediu social: loc. Ip, jud. Salaj

CONFIND S.R.L.Câmpina

AMVIC S.A.Bragadiru

www.100construct.ro

Director general: Lucian DiaconuDirector financiar: Maria Diaconu

distribuŢie, abonamente: Răzvan Toderaş[email protected]

Sediu: Str. Ionel Perlea nr. 9A, Sector 1, BucureştiRedacţie: Str. Dr. Joseph Lister nr. 39, Sector 5

Tel/Fax: +40 21 411 81 84, E-mail: [email protected], © Copyright Stilrom Advertising Group

Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor.

Publicaţia a fost auditată BRAT în perioada ianuarie - iunie 2009.

Director eDitorial: Lucian Diaconu

[email protected] de redacŢie:

Diana Niţă [email protected]

reDactori: Diana Dumitrescu, Florentina Ionescu

art-Director: Dani IancuSenior DeSigner: Răzvan Anisoiu

[email protected] Publicitate:

Alex Simeria, Mihuţ Aviana colaboratori:

Avocat Marian Popescu [email protected]

%100 construct S GAREvISTă EDITATă DE

EditorialPIAţA ConSTRuCţIILoR - o piaţă nefuncţională...

Statul a început să nu mai plătească, iar uE ne taie finanţările!

A rieratele Companiei de Autostrăzi s-au dublat în doar două luni, de la sfârşitul lui martie şi până la sfârşitul lui mai.

La sfârşitul lui martie, datoriile CNADNR către constructori erau de 78,9 milioane de lei, iar două luni mai târziu acestea ajunseseră la 135 de milioane de lei. Companii precum Stra-bag sau Alpine sunt în imposibilitatea să îşi mai plătească subantreprenorii. În luna mai se lucra de zor la reabilitarea termică, acum după alegeri a scăzut ritmul de lucru, sunt şi în acest segment probleme cu plăţile.Constructorii se confruntă cu lipsa banilor, reclamă faptul că sunt lucrări puţine şi că, cu toate că a fost campanie electorală, piaţa construcţiilor nu a avut „gura de oxigen“ sperată.Piaţa rezidenţială în scădere, incertitudinile politice, lipsa lichidităţilor, vor conduce către rezultate proaste şi probabil se vor mai închide multe societăţi de construcţii şi anul acesta. În plus, UE o să taie finanţarea la autostrada Nădlac-Arad, deoarece s-au constatat acţiuni de fraudă în gestiona-rea acestor fonduri. UE acuză CNADNR, că a realizat o serie de nereguli în privinţa desemnării constructorului, la această lucrare fiind preferat un constructor „susţinător al Puterii“ din acea perioadă. Construcţia autostrăzii Nădlac-Arad a fost împărţită în două loturi, pe o distanţă de 39 kilometri. Primul va fi executat de asocierea româno-portugheză Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane euro, iar lotul al doilea trebuie proiec-tat şi executat de compania germană Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane euro.Cu cât trec anii, realizez că Piaţa Construcţiilor nu este o piaţă liberă, în care să primeze calitatea, termenele de execuţie respectate, ci este o piaţă în care 10-20% din sume sunt șpăgi pentru a lua lucrări, şi atunci evident că va trebui să se taie din calitate, ca să se încadreze în limitele contractului. Oare când vom trăi şi vremuri în care Piaţa Construcţiilor să funcţioneze „Normal“, sau acum este „Normalul“!?

Lucian Diaconu

ActuAlitAte:Conflict - Ordinul Arhitecţilor din România şi Producătorii de polistiren ��pag 6De ce este România o ţară de interes pentru investitorii danezi? ��pag 10Economia subterană trece de 40 miliarde euro în România ��pag 12Senatul a spus NU exploatărilor gazelor de şist….pag 12Efectul imediat al tăierii liniilor de finanţare de către băncile străine ��pag 12Creştere de preţuri în construcţii ��pag 13La Buzău se poartă insolvența în construcții ��pag 1464,7 milioane lei fonduri europene pentru modernizarea liniilor de tramvai din Cluj Napoca ��Pag 15Terra România SPv One începe construcţia unui parc eolian ��Pag 16Parc eolian cu 11 turbine, la Deleni în judeţul Iaşi ��pag 16Romniserv a transportat un utilaj de 100 tone şi 17 metri lungime ��pag 36

Acoperişuri:viking Pruszynski introduce în oferta sa TABLA METALICă MODULARă ��pag 26Renovarea clădirilor de patrimoniu, o adevărată provocare ��pag 28Rukki încă nu a ajuns printre primii trei jucători din „Piața de învelitori metalice“��pag 30Fakro: Fereastra balcon �� pag 52

instAlAţii:Piața de Climatizare este la un nivel scăzut anul acesta �� pag 20GDF Suez Energy modernizează rețeaua de gaze din București și Ilfov, prin accesarea de Fonduri Europene ��pag 22Undă verde la debranşări �� pag 24

interviu:Ikea- 361,8 milioane de lei vânzări în 2011 ��pag 32Holcim – tehnologie, tradiție - 100 de ani în lume şi 15 în România ��pag 38Reto Rueg, Director General Calidus: Sisteme cu peleți cu o eficiență a încălzirii de 93% ��pag 54„Piața de climatizare“ este la un nivel scăzut anul acesta �� pag 20

evenimente:TROFEUL CALITăŢII a fost decernat de ARACO ��pag 60Proiect românesc câştigător la Concursul „Saint-Gobain Gypsum International Trophy“ ��pag 61Wienerberger a premiat cele mai bune proiecte pentru clădiri din cărămidă ��pag 62Bosch a oferit o seară electrizantă pentru clienţii săi! ��pag 63Lindab şi-a premiat partenerii în cadrul Întâlnirii Anuale a Dealerilor ��pag 64

ArhitecturĂ:Proiecte noi în valoare de peste 50 milioane de euro înscrise în „Anuala de arhitectură 2012“ ��pag 65Un nou proiect grandios în Dubai - primul hotel subacvatic din lume! ��pag 68Paradisul eco de deasupra New York-ului��pag 70

MAteriAle de construcţii:Consolidarea grinzilor din beton armat cu benzi din fibre de carbon ��pag 42ADEPLAST investeşte 2,8 milioane de euro într-o fabrică de polistiren grafitat, la Ploieşti ��pag 44BAULAND – Parchetul dublustratificat, o soluţie ideală pentru încălzirea prin pardoseală ��Pag 56

PrezentAre Produse:Bruznyeel - Calitate şi eficienţă pentru depozitarea în birouri şi arhive ��pag 5Casele pe structură metalică, o alternativă ecologică/practică/rentabilă ��pag 18vIMAR lansează în România cea mai nouă gamă de aparataj terminvIal EIKON EvO �� pag 58

comPAnii:Hornbach – Un nou magazin la Timişoara ��pag 9Construcții Hidrotehnice Iași înregistrează o scădere a cifrei de afaceri ��pag 14Conbac Bacău, în creștere ��pag 15

AnAlize:Proiecte de cercetare antiseismice, o preocupare a companiei Tassullo în Italia ��pag 46Ponderea lucrărilor de „renovare peste noapte” creşte constant ��pag 48Symmetrica: În ritmul actual de reabilitare, vom avea trotuare ca în Occident în 15 de ani �� pag 50Criza a schimbat atitudinea consumatorilor - românii nu mai cumpără exclusiv în funcţie de preţ ��pag 53

consilier Juridic:Consecințele întreruperii contractului de leasing ��pag 72

Sumar

Prezentare de companie

companieDexion Storage SolutionS SrlStrada Campului, nr. 1A,Rasnov, Brasov, 505400, Dexion - Biroul BucurestiBucuresti, Sector 5Calea Rahovei nr 266-268, Incinta Electromagnetica, corp 60, et 2 cam 12Tel.: +40 372 683 400;Fax: +40 372 683 499;E-mail: [email protected]: www.bruynzeel.ro

Optimizaţi spaţiul!Bruynzeel are un palmares impresionant în livrarea de soluţii unice, economicoase din punct de vedere a spaţiului. În vreme ce soluţiile de depozitare tradiţionale consumă spaţiu va-loros, Bruynzeel oferă un concept unic de depozitare mobilă: dula-puri mobile pentru birou. Cu acest sistem, este necesar un singur culoar de acces, dublându-se capacitatea de depozitare.Pur si simplu deschideţi culoa-rul acolo unde este necesar ac-cesul şi mutaţi unităţile mobile fie una câte una, fie împreună. Multifuncţional în utilizare şi de-sign. Utilizaţi spaţiul la maxim!

Atingeţi dezvoltarea maximă pentru organizaţia dumneavoastrăÎntr-un peisaj tradiţional de bi-rou, multe dintre staţiile de lu-cru nu sunt ocupate deoarece angajaţii sunt pe teren sau lucrează de acasă, de exemplu. O creştere a mobilităţii personalului şi o reducere a spaţiului orizontal sunt motive importante pentru ca organizaţiile să facă tranziţia la conceptele de birou inovatoare, cunoscute sub numele de Noua lume de la locul de muncă.Biroul este văzut din ce în ce mai mult ca un loc de întâlnire. Este important să se observe ce

necesită cu adevărat o organizaţie din punct de vedere al caracteris-ticilor spaţiului de lucru.Acest mediu dinamic ar trebui să ofere spaţiu pentru colaborare şi consultare; concentrare dar şi relaxare. Inovaţiile la birou şi Noua lume de la locul de muncă necesită o regândire radicală a soluţiilor de depozitare în birou. Birourile fără staţii de lucru fixe necesită o locaţie centrală pentru depozitarea fişierelor, dosarelor şi a efectelor personale, şi anume sisteme de depozitare care per-mit acces uşor la fişiere şi dosare, fără a-i întrerupe sau distrage pe alţii: Bruynzeel livrează soluţii de depozitare conforme cu nevoile dumneavoastră.Cum aţi utiliza acel 50% spaţiu suplimentar câştigat? Noua lume de la locul de muncă necesită: zone liniştite care evită zgomotele externe şi permit utilizatorilor să se concentreze şi să lucreze în linişte, să gândească şi să ţină întruniri. De asemenea trebuie să existe şi zone comfortabile, relaxante în care puteţi împărtăşi ideile cu clienţii sau colegii.

Despre BruynzeelBruynzeel oferă soluţii versatile şi economice din punct de vedere al economiei de spaţiu pentru arhive, birouri şi alte spaţii de depozitare. Soluţiile sunt folosite într-o gamă largă de sectoare şi aplicaţii. Ca parte a grupu-lui Constructor, reprezentat în întreaga Europă, este una dintre cele mai mari organizaţii din do-meniu şi poate oferi suport tehnic şi de vânzări în întreaga lume.Gama de produse a companiei include rafturi mobile, dulapuri

mobile, sisteme de dulapuri, sis-teme de rafturi, rafturi pentru bi-blioteci şi sisteme pentru muzee.Întreaga gamă de soluţii pentru depozitare este disponibilă în România, prin intermediul com-paniei Dexion Storage Solutions, membru al grupului pan-Euro-pean Constructor Group, alături de Bruynzeel. Pentru mai multe informaţii, vă invităm să vizitaţi site-ul web www.bruynzeel.ro. n

Calitate şi eficienţă pentru depozitarea în birouri şi arhive

Bruynzeel:

Gama de produse a companiei include rafturi mobile, dulapuri mobile, sisteme de dulapuri, sis-teme de rafturi, rafturi pentru biblioteci şi sisteme pentru muzee.

5www.100construct.ro | iul ie 2012

6

Blocurile reabilitate termic pun în pericol sănătatea locatarilor, susțin arhitecții. Membrii Ordinului Arhitecților București spun că s-a ajuns la o adevărată “polistirenizare arhitecturală” a clădirilor din Capitală cu efecte nefaste asupra construcțiilor și a celor care locuiesc în ele.

A rhitecții spun că au atenționat autoritățile locale și centrale asupra problemelor pro-vocate de polistirenul folosit în reabilitarea

clădirilor, însă au fost ignorați.Reabilitarea termică a blocurilor din Capitală, privită de mulți bucureșteni ca o adevărată bine-cuvântare, în condițiile în care se realizează gra-tuit, ar putea crea adevărate probleme atât pentru sănătatea clădirilor, cât și cea a locatarilor. Princi-pala cauză o reprezintă materialul utilizat în rea-bilitarea termică, respectiv polistirenul.“Polistirenul etanșează clădirea, nu mai permite circulația vaporilor și poate produce igrasie. Au fost reclamate și probleme de respirație. De la polisteren, locuințele sunt acum ca niște sere. De asemenea, nu s-au montat profile metalice de în-chidere ceea ce a permis intrarea șobolanilor și a insectelor în sistemul de termoizolare și în fațada blocului, ceea ce în timp va afecta sănătatea lo-catarilor. În multe cazuri, s-a lucrat cu muncitori necalificați și nu s-au respectat etapele și timpii de aplicare”, a precizat arhitectul Mircea Ochinciuc, președintele OAR București, în cadrul Anualei de Arhitectură 2012.

Țările europene s-au declarat împotriva utilizării polistirenului în reabilitarea clădirilorDe altfel, țări precum Italia și Ungaria s-au decla-rat deja împotriva acestei soluții, preferând soluții alternative pentru interior.“Fără a aborda reabilitarea termică strict științific este un sacrilegiu și la adresa arhitecturii și la bunăstarea locatarilor. Polistirenul este obținut din petrol, o resursă epuizabilă deci nu poate fi vorba de dezvoltare durabilă. De asemenea, încă nu se știe cum se va comporta acest produs pe fațade după 15 ani, existând posibilitatea să scadă aderența plasei de fibră de sticlă sau ca po-listirenul să se volatilizeze în timp“, a mai spus arhitectul Mircea Ochinciuc.Potrivit arhitecților, există soluții alternative mult mai eficiente testate deja cu succes de alte țări. Astfel, la exterior s-ar putea opta pentru vată minerală sau plută, în timp ce la interior se pot utiliza diverse vopsele. “Aceste soluții sunt mai scumpe, dar investiția se recuperează în timp”, susține președintele OAR București.

“Beția cromatică psihedelică”În același timp, arhitecții bucureșteni acuză și lipsa de control în ceea ce privește zugrăvirea blocurilor. “S-a ajuns la o cromatică absolut psihedelică. Avem clădiri peste care s-a aplicat o zugrăveală violet, verde de China, albastru ul-tramarin sau galben pai. Mai mult, sunt cazuri în care primăriile au impus formule unice care conțin combinații de tipul portocaliu cu albastru, impuse prin caietul de sarcini”, a mai adăugat re-prezentantul OAR.O altă problemă o constituie și faptul că proprieta-rii nu au acces la dosarul de reabilitare a locuinței lor. În mod normal, asociația de proprietari ar

iul ie 2012 | www.100construct.ro

OAR: S-a ajuns la o ade vărată “polistirenizare arhitecturală” a clădiril or din Capitală

ca sa ii facem sefi....Cautam meseriasi, buni la toate…

www.adeplast.ro

câstigă sute de produse zilnic…

Actualitate


OAR: S-a ajuns la o ade vărată “polistirenizare arhitecturală” a clădiril or din Capitală

trebui să desemneze un diriginte de șantier, însă acest lucru nu se întâmplă aproape niciodată.Reprezentanții OAR București spun că la sfârșitul anului trecut au trimis la Ministerul Dezvoltării Rgionale și a Turismului, la primăriile de sec-tor și la Primăria generală o documentație care cuprinde soluții alternative aplicate în Franța pentru reducerea pierderilor de căldură în blo-curile vechi. Demersul arhitecților nu a avut însă nici un efect.În perioada 2008-2011 au fost reabilitatea 1.667 de blocuri la nivel național, din care o treime nu-mai în București. Pentru următorii trei ani, pri-marii promit să reabiliteze alte o mie de blocuri.

Marcel Bărbuț, proprietarul fabricii de polistiren de la Ploiesti a luat atitudine cu privire la cele discutate la OAR.În data de 6 iunie 2012, în cadrul anualei Ordinu-lui Arhitecţilor, au fost făcute o serie de declaraţii care au creat o întreagă isterie în rândul locata-rilor, constructorilor, primarilor care au reabilitat zeci de blocuri, dar şi în rândul producătorilor de polistiren. Presa a interpretat declaraţiile dom-nului arhitect Mircea Ochinciuc, reprezentantul arhitecţilor din Bucureşti, ajungând la concluzia că polistirenul nu ar fi un material bun pentru termoizolaţii. Este cel puţin ciudat acest fenomen de comuni-care în condiţiile în care, în cadrul altor articole domnia sa este citat cu un mesaj contrar şi anume ca «pentru blocurile din perioada comunistă utili-

zarea polisternului ar fi chiar indicată». Având în vedere impactul social şi economic pe care îl pot avea astfel de interpretări, îl rugăm pe domnul arhitect Ochinciuc să precizeze public dacă declaraţiile sale au fost interpretate greşit sau dacă intr-adevăr presa a citat corect punctul său de vedere. Oricare ar fi interpretările presei şi/sau opiniile tehnice, îl rugăm pe domnul arhi-tect Ochiniciuc să vină alături de noi, producătorii de polistiren, într-o dezbatere publică la care să fie invitaţi: producători de vată minerală, firme de construcţii, arhitecţi din toate oraşele, ziare şi reviste de specialitate, unde discutăm des-chis despre beneficiile folosirii polistirenului în termoizolaţii în comparaţie cu alte materiale. Îi dăm dreptate domnului arhitect referitor la aplicarea incorectă a sistemelor de termoizolaţii, dar nu sunt producătorii de polistiren sau polis-tirenul vinovaţi de aceste greşeli ale ,,UNII SUB-ANTREPRENORI. DIRIGINŢII DE ŞANTIER TRE-BUIE SĂ-ŞI FACĂ MESERIA CORECT !!! AdePlast, ca membru al Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (AMPCR), caută soluţii de şcolarizare a munci-torilor din construcţii. În prezent asociaţia este foarte aproape de obţinerea de Fonduri Europene în acest sens. Solicităm noului guvern pe această cale să susţină producătorii de materiale de construcţii români şi şcolile de meseriaşi pentru a avea personal calificat.Până la momentul dez-baterii, aş dori să fac o serie de precizări cu privire la informaţiile apărute în presă, în ceea ce priveste im-pactul pe care aces-tea îl pot avea asupra cetăţenilor şi indus-triei. În plus, consider că în virtutea dreptului la libera informare, cetaţenii trebuie să cunoască şi punctul de

Mircea Ochinciuc,

președintele OAR București

Marcel Bărbuț, proprietarul ADEPLAST

Actualitate

8 iul ie 2012 | www.100construct.ro


www.adeplast.ro


vedere al unui producator de polistiren, neinte-pretat subiectiv.Aş vrea să menţionez în primul rând că informaţii de tipul celor de mai sus pot duce la închiderea a zeci de fabrici producătoare de styren, materie primă în producţia de polistiren, investiţii care s-au realizat cu sute de milioane de euro la nivel european de către companii ca: BASF, Eny Dunas-tyr, Styron Plastics & Styron Automotive, Monotez, Ineos, Syntos. De asemenea, informaţiile despre polistiren, apărute în presa recentă, pot cauza mari preju-dicii celor peste 60 de producători din România. Printre aceştia se numără fabrici multinaţionale de renume ca: Hirsch, Swisspor, Austrotehrm care au zeci de fabrici în Germania, Elveţia, Italia, în toată Europa.Dacă în ţările europene ar fi existat o tendinţă de stopare a termoizolaţiilor cu polistiren, din cauza problemelor pe care le-ar ridica acest ma-terial, atunci, cu siguranţă s-ar fi renunţat de-mult la această metodă. Mai mult, companiile internaţionale ar fi ştiut cu mult timp înainte şi nu ar fi investit în continuare în noi capacităţi de producţie. În rândul producătorilor de polistiren există şi fabrici de ultimă generaţie 100% româneşti ca Arcon, AdePlast, Amvic, Europlast, Bico alături de alte zeci de mici companii. În toate aceste capacităţi de producţie lucrează mii de munci-tori români. Cine face afirmaţii legate de această industrie trebuie să îşi cântărească foarte mult spusele şi să se gândească la impactul social al acestora.În ceea ce priveşte informaţiile legate de volati-lizarea polistirenului în timp, pot afirma că sunt complet false, iar cine le propagă este clar că nu cunoaşte proprietăţile tehnice ale materialului despre care vorbeşte. Dincolo de argumentele teh-nice şi chimice, pe care nu vreau să le invoc acum, pot da un exemplu din experienţa personală, care

nu are nici o legătură cu faptul că noi producem acum polistiren. În urmă cu 22 de ani am partici-pat la nenumarate lucrări de termoizolaţii în Aus-tria, unde am executat cu firma pe care o condu-ceam, milioane de metri pătraţi de termoizolaţii. În prezent, lucrările la casele respective sunt intacte, iar culorile neschimbate. În Germania, lucrările de termoizolaţie cu polistiren au început acum 25 de ani, iar în prezent 80-90% din acestea se realizează tot cu polistiren. Mai mult decât atât, presa europeană anunţă că s-au pus la dispoziţia statelor finanţări neram-bursabile pentru izolarea caselor şi blocurilor cu polistiren. Chiar şi la clădirile istorice, în toa-te ţările civilizate, stucatura a fost înlocuită cu profile de polistiren pentru a scădea greutatea construcţiilor istorice. Toţi producătorii de ma-teriale de construcţii au dezvoltat soluţii speciale pentru asanarea clădirilor istorice, cum sunt pro-dusele inovative de tip «Renowa». De asemenea, trebuie menţionat ca una dintre cele mai eficiente metode de termoizolare este cea cu mortare, care au inserate perle de polistiren special tratate, de tip ,,POLITERM» . Acestea se prepară direct pe şantier printr-un amestec al perlelor de polisti-ren cu ciment sau mortare premixate. Această inovaţie se foloseşte şi pentru şapele ușoare, la renovarea şi mansardarea clădirilor. Consider că, dincolo de interesele de business ale oricărui producător de materiele de construcţii, prioritar este interesul cetăţeanului, al clientu-lui nostru. Pentru că dacă acesta este mulţumit, cu o lucrare de calitate, atunci toate industriile producătoare vor avea de câştigat. Dar până acolo, cred că cel mai important lucru este ca cetăţeanul să fie bine informat, pentru a lua cea mai bună decizie, pentru bugetul pe care îl are. Astfel, îi invităm la o dezbatere publică pe arhitecţi, pe constructori, pe beneficiari, pe producătorii de polistiren şi de materiale alternative, unde să discutăm deschis despre beneficiile polistirenului şi ale materialelor alternative, dezbatere în urma căreia cetăţenii să se poată informa corect asupra materialelor de construcţie pe care le folosesc.Dacă anumiţi producători de vată minerală încearcă prin acest tip de comunicare să îşi pro-moveze produsele, prin denigrarea polisitire-nului, atragem atenţia că astfel de acţiuni pot fi dur sancţionate. Amintim că un mare producător de vată minerală din Europa a făcut o serie de afirmaţii negative referitoare la siguranţa polis-tirenului, acestea aflându-se apoi la baza unui proces celebru pe care producătorul respectiv l-a pierdut la curtea din Amsterdam, Olanda.


Hornbach a ocupat în 2011 cea mai înaltă poziţie în cadrul Kundenmonitor Deutschland, cel

mai important sondaj din Germania referitor la satisfacţia consumatorului, comparativ cu orice alt operator de magazine tip DIY a fost un adevărat succes. Consumatorii au nominalizat Hornbach pe primul loc la 17 din 33 de categorii. Printre acestea se numără valoarea produselor, sfaturile specialiştilor, şi, cea mai importantă categorie dintre toate, “Satisfacţia generală”. De asemenea, Horn-bach a fost numit pe primul loc în sondaje similare în Austria, Elveţia şi Suedia. “Hornbach are o ima-gine foarte bună printre consumatori”, a comentat Albrecht Hornbach, preşedintele Hornbach. “Oame-nii apreciază mixul pe care îl găsesc la Hornbach: specialişti, o gamă largă de produse, servicii de cali-tate şi preţuri scăzute. În acest fel ne situăm mult în faţa competitorilor noştri”. Planurile pentru următorii doi ani vizează construi-rea a 15 magazine noi, unele dintre acestea în locul unor unităţi deja existente, expasiunea continuând în ţările europene. Hornbach Group, care are un to-tal de 14.320 de angajaţi (la data de 29 februarie 2012 - plus 4%), are un buget de investiţii cuprins între 200 şi 250 milioane de euro pentru următorii ani financiari 2012/2013 şi 2013/2014. Şi în România, potrivit unui studiu realizat în noiembrie 2011, magazinele Hornbach se află pe prima poziţie în preferinţele clienţilor atunci când vine vorba de sortimentaţie, raport calitate - preţ,

consiliere, produse calitative.În acest sens i-am adresat Directorului General Hornbach România, Domnul Horia Rusu (foto), câ-teva întrebări:

Ce cifra de afaceri aţi înregistrat în 2011? Din păcate nu vă putem furniza decât cifre privind business-ul Hornbach Group. Astfel, Hornbach Hol-ding AG, unul dintre principalii operatori de maga-zine de bricolaj din Europa, a raportat în anul fi-nanciar 2011 / 2012 (început la 1 martie 2011 şi finalizat la 29 februarie 2012) o creştere cu 6,2% a vânzărilor consolidate, la 3,2 miliarde de euro. Veni-turile operaţionale (EBIT) au crescut, de asemenea, cu 6,3%, ajungând la 169,1 milioane de euro. În România, anul trecut, Hornbach şi-a menţinut poziţia, acest lucru reprezentând un succes în condiţiile economice actuale.

Ce ne puteţi spune despre magazinul din Timişoara?Acesta este cel de-al 5-lea magazin Hornbach din România. În acest moment operăm 3 magazine în Bucureşti şi unul în Braşov. Investiţia în noul magazin din Timişoara a fost de 30 de milioane de euro, incluzând stocul de marfă. Acesta va avea o suprafaţă de 22.500 mp.

Care este principiul de dezvoltare al noilor magazine?Ne dorim ca noile magazine din reţeaua Hornbach România să fie dotate cu soluţii de eficientizare energetică tot mai avansate. Menţionez că locaţia din Timişoara dispune de astfel de tehnologii ce au fost implementate încă din faza de construcţie. Astfel, cel mai nou magazin din reţeaua Hornbach România va fi primul din reţeaua locală ce va dis-pune de iluminat cu intensitate controlată electro-nic, ajustarea fiind făcută automat în funcţie de lu-minozitatea spaţiului. În plus, aici vor fi montate şi luminatoare care asigură pe parcursul zilei lumina naturală, reducând astfel consumul de electricitate. Ca şi în cazul celorlalte patru magazine deja funcţionale, spaţiul din Timişoara va dispune de un sistem de management electronic al clădirii, toate instalaţiile funcţionând astfel automatizat.

Oamenii apreciază mixul pe care îl găsesc la Hornbach

EXPRES

SE

RV

ICE

S

TEL: 0

21

-22

45

26

4

EXPRES

SE

RV

ICE

S

TEL: 0

21

-22

45

26

4

EXPRES

SE

RV

ICE

S

TEL: 0

21

-22

45

26

4

EXPRES

SE

RV

ICE

S

TEL: 0

21

-22

45

26

4

În România, Hornbach dezvoltă al cincilea magazin, la Timişoara care va dispune de un sistem de management electronic al clădirii

Actualitate

10

Poziţia geografică şi calificarea forţei de muncă reprezintă atuurile României, o ţară în schimbare privind procesele birocratice şi în care sectorul agricol şi cel energetic atrag cele mai multe investiţii.

F iind cea de-a doua companie daneză intrată pe piaţa locală, în 1998, Kuma şi-a realizat investiţiile propuse, atât în ceea ce priveşte

extinderea afacerii, cât şi în dezvoltarea business-ului, a produselor, indiferent de contextul eco-nomic sau dificultăţile întâmpinate, precum cele legate de sistemul birocratic. Astfel, în prezent, unitatea de producţie a Kuma dn România a ajuns să deservească întreaga piaţă europeană, în Da-nemarca existând doar laboratoarele de cercetare şi biroul vânzări pentru Europa de Nord.“În momentul în care am intrat pe plan local ne-am lovit de greutăţile birocratice ale sistemului, de nivelul inflaţiei de 60 – 65% din acea perioadă şi, nu în ultimul rând, de mentalitatea de a face business în România, de lipsa predictibilităţii”, a declarat Camelia Olesen, Director Executiv Kuma România.Potrivit afirmaţiilor sale, o altă problemă pe care Kuma a întâmpinat-o pe plan local a fost imposi-bilitatea de a estima costurile de producţie şi cele de vânzare, în condiţiile în care preţul materiilor prime se raporta la un curs valutar fluctuant. „În ciuda dificultăţilor, am considerat că investiţiile pe piaţa românească reprezintă o oportunitate şi, de-a lungul ultimilor 14 ani, am investit 2,5 mi-lioane de euro. Menţionez că în această perioadă am observat o schimbare constantă în bine a me-diului de business local”, a mai adăugat Camelia Olesen.

700 de companii daneze prezente în RomâniaDe aceeaşi părere este şi Michael Sternberg, Ambasadorul Dane-marcei în România, care consideră că, deşi birocraţia daneză este mai eficientă decât cea românească, întrucât are în spate o istorie de 100 de ani pe o piaţă liberă, concurenţială, România recuperează trep-tat din decalaj în această privinţă şi prezintă un potenţial de creştere economică.Drept urmare, nu doar Kuma a investit în ţară datorită poziţiei geografice şi a forţei de muncă calificată existentă aici, ci şi alte companii da-neze. Astfel, în prezent, sunt aproximativ 700 de firme care au acţionariat danez în România, pe listă aflându-se şi APM Terminals (Maersk Group), Novo Nordisk, Velux, Vestas, DSV, ISS, Danfoss etc.

Sfaturi pentru investitorii daneziCa investitor străin, este important să construieşti o afacere solidă şi să ai verticalitatea cerută în bu-siness, pe care să o transferi şi persoanelor din instituţiile publice cu care vii în contact, este de părere Camelia Olesen.“Sfatul meu pentru companiile daneze ar fi să îm-bine stilul de comunicare şi de conducere proprii cu cel românesc. Noi, în cadrul Kuma, reuşim să împletim foarte bine stilul pragmatic, onest de a face business al danezilor, cu stilul latin, inovator al angajaţilor români”, a precizat aceasta.Pentru a veni în sprijinul investitorilor danezi, Am-basada Danemarcei în România a iniţiat, în 2011, organizarea Asociaţiei Danezo-Română a Oame-nilor de Afaceri, care îşi propune să contribuie activ la progresul relaţiilor dintre Danemarca şi România, prin dezvoltarea legăturilor comerciale dintre cele două ţări şi facilitarea schimburilor de informaţii privind cadrul legal între membrii com-paniilor din aceste state şi foruri guvernamentale.


De ce este România o ţară de interes pentru investitorii danezi?


www.adeplast.ro


În momentul în care am intrat pe plan local ne-am lovit de greutăţile

birocratice ale sistemului, de nivelul inflaţiei

de 60 – 65% din acea perioadă

şi, nu în ultimul rând, de men-talitatea de a

face business în România, de lipsa

predictibilităţii.

Camelia Olesen, Director Executiv

Kuma România

11www.100construct.ro | decembrie - ianuarie 2009

Kazier este un sistem de management + suportul IT pentru implementarea acestuia: un concept unitar de modelare, de procedurizare şi de optimizare a activităţii unei organizaţii împreună cu un software integrat, de tip Web application, de management al proceselor şi proiectelor şi al tuturor evenimentelor, contactelor, documentelor şi datelor financiare ataşate acestora. Kazier-ul poate administra în întregime activitatea unei firme mari din domeniul serviciilor: consultanţă, avocaţi, servicii financiare, medicale, industriale, real-estate, publicitate, publishing, ONG-uri, instituţii ale administraţiei de stat, precum şi departamentele de tip «support/shared services» din corporaţiile mari şi foarte mari: vânzări, marketing, juridic, training, recrutare, client-service, aprovizionare etc. Productivitatea e cu atat mai mare cu cât compania are mai multe activităţi dispersate în oraşe sau ţări diferite şi cu cât

sistemul e folosit în comun de catre mai multe business-units sau chiar firme separate simultan. Câteva dintre avantajele folosirii Kazier: lucrul şi controlul total al businessului de la distanţă (remote/mobile office), procedurizarea activităţii, flexibilitate maximă (poate modela o mare varietate de activităţi, de la cele din firme cu câţiva angajaţi până la afaceri foarte mari, cu sute sau mii de angajaţi), uşurinţă de folosire, capacitatea de a înlocui multe sisteme separate cu un singur software integrat, protecţia ridicată a datelor, pe mai multe niveluri de securitate, cu posibilitatea controlului accesului pe fiecare informaţie sau document în parte. Kazier este implementat şi folosit în prezent în mai multe bănci, firme de consultanţă, de publishing, cabinete de avocaţi şi alte organizaţii din România şi din străinătate (Franţa, China, Tunisia, Maroc, Ungaria etc.) Numele produsului nu este ales întâmplător…

ERP pentru firmele de servicii

www.kazier.eu

� CRM � Project management � Intraweb/Intranet portal � Contact management � Time-tracking (time-sheet)

� Document management � Financial management � Event management � Bănci de date � Contract management


Actualitate

12

C reditele pentru populaţie şi firme s-ar putea scumpi

din cauza retragerii liniilor

de finanţare de către băncile străine şi a opririi ciclului de reducere a dobânzii-cheie la lei. Procesul de reducere a expune-rii băncilor-mamă din zona euro pe piaţa locală a devenit tot mai vizibil în ultima perioadă, deve-nind un motiv serios de îngrijo-rare pentru banca centrală, şi ar putea conduce în perioada imediat următoare la scumpi-rea creditelor. Aceasta ar în-semna o schimbare radicală de

direcţie în condiţiile în care în ultimele luni firmele şi populaţia au reuşit să se împrumute mai ieftin. «Există riscul ca dobân-zile la credite să crească în pe-rioada următoare ca urmare a restrângerii lichidităţii din piaţa monetară pe fondul reducerii expunerii externe pe România şi al îngheţării ciclului de relaxare a politicii monetare», consideră Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank

Efectul imediat al tăierii liniilor de finanţare de către băncile străine: crEditE mai scumpE pEntru populaţiE şi firmE

Economia subterană trece de 40 miliarde de euro

în românia și înseamnă 30% din PIB

E conomia subterană din România a totalizat anul trecut 41 miliarde de euro, reiese din datele

Comisiei Europene, care estimează că economia nefiscalizată reprezintă 29,6% din PIB, procentaj depășit în UE doar de Bulgaria. Comisia prezintă doar ponderea economiei subterane în PIB în 2011, valoarea în euro fiind calculată pe baza datelor privind PIB-ul de anul trecut și cursul mediu leu/euro anunțat de BNR. Bulgaria este singurul stat din Uniunea Europeană unde ponderea economiei subterane, de 32,3% din PIB, depășește nivelul de 30%, potrivit datelor Comisiei Europene comunicate miercuri Parlamentului European și Consiliului. România este urmată în ordine de Lituania (29% din PIB), Estonia (28,9%) și Letonia (26,5%). Polo-nia este pe locul opt cu 25%, iar Grecia pe poziția a noua, cu 24,3%.

Senatul a spus „nu“ Exploatărilor

gazelor de şistSenatorii au respins, propunerea legislativă pri-vind interzicerea exploatărilor perimetrelor cu zăcăminte de hidrocarburi lichide sau gazoase prin fracturare hidraulică şi anularea licenţelor exclusive de explorare a tuturor proiectelor care recurg la această tehnică, relatează sursele de presă.Propunerea a întrunit 11 voturi pentru, 9 abţineri şi 53 împotrivă, Senatul fiind prima cameră sesizată.Legea a fost respinsă, după ce raportul de ad-mitere cu amendamente elaborat de „Comisia economică, industrii şi servicii“ a Senatului a fost, la rândul său, respins.

Combinatia perfecta între

tehnica inovatoare şi meşteşugul traditional

Str. Baraţilor nr. 8 A, Sighişoara, jud. Mureş

Tel./Fax: +40 265 77 99 00E-mail: [email protected]

Web: www.parat.eu


Conform celui mai recent studiu de conjunctură al Institutului Naţional de Statistică (INS), pu-blicat la data de 28 iunie 2012, managerii celor 8.641 de compa-nii participante la sondajul strati-ficat simplu aleator iniţiat de INS (în care variabilele de stratificare sunt date de activitatea principală şi mărimea întreprinderii) preconizează pe termen scurt – până în luna august 2012 – noi creşteri moderate ale preţurilor în cele mai importante sectoare ale economiei naţionale, cu excepţia comerţului cu amănuntul, unde ar putea avea loc o majorare mai puternică a acestora şi a celui terţiar (servicii), în cadrul căruia preţurile de vânzare sau de fac-turare a prestaţiilor se vor înscrie într-o tendinţă de relativă stabili-tate. «Pentru perioada iunie-au-gust 2012, se conturează o creştere a activităţii în sectorul de construcţii şi în ramură de comerţ cu amănuntul, respectiv o creştere moderată în ramura industriei prelucrătoare şi în servicii, faţă de cele trei luni an-terioare (conform indicatorului de sold conjunctural)», se arăta într-un comunicat al INS. În contextul actual, cei 1.630 ma-nageri din branşa de construcţii îşi amplifică previziunile pozi-tive date publicităţii în studiul anterior, luând în considerare, cu precădere, elementele speci-fice factorului sezonier. Practic, aceştia se afla din nou printre cei mai optimişti respondenţi, din punct de vedere al perspec-tivelor pe termen scurt, în cazul majorităţii indicilor analizaţi.

«Potrivit estimărilor din iunie 2012, în următoarele trei luni, în domeniul construcţiilor va avea loc o creştere a volumu-lui producţiei (sold conjunctural +22%) şi o creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7%). Derularea activităţii la parametri superiori în raport cu cele trei luni ante-rioare se datorează influenţei pozitive determinate de creşterea stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural +16%). În acelaşi timp, în ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, acestea vor urma acelaşi trend de creştere moderată (sold conjunc-tural +7%)», se mai arăta în do-cumentul INS. Datele centralizate de specialiştii INS determină stabilirea rezultatului final sub forma unui sold conjunctural pro-centual, obţinut ca diferenţă între procentajul celor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indi-cat varianta negativă. Practic, la studiul de conjunctură, manage-rii întreprinderilor din eşantionul supus cercetării statistice au po-sibilitatea de a selecta o singură variantă de răspuns la întrebările din cadrul chestionarului. Astfel, soldul conjunctural indică percepţia respondenţilor asupra dinamicii unui fenomen, însă nu trebuie confundat cu intensita-tea creşterii sau scăderii valo-rice a indicatorilor statistici. De asemenea, ancheta de acest tip a INS se încadrează în catego-ria celor calitative, al căror scop constă în analiza tendinţei de evoluţie a indicatorilor economici pe termen scurt şi mediu. Aceste

anchete sunt complementare an-chetelor statistice cantitative, de care diferă prin metodă şi utili-zare. Specificitatea anchetelor de conjunctură este aceea că, în loc de cifre exacte, răspunsul obişnuit îl constituie o apreciere a respon-dentului faţă de nivelul «peste normal/ normal/ sub normal», în cazul întrebărilor de nivel sau de genul: «a crescut/ la fel/ a scăzut» sau «va creşte/la fel/ va scădea», în cazul întrebărilor care indică o evoluţie în timp a unui fenomen.

creştere de preţuriîn construcţii


Actualitate

14

C onstrucţii Hidrotehnice SA a consemnat, în 2011, un

declin considerabil al cifrei de afaceri, de 54,7 milioane de lei, de la 153,9 milioane de lei în-registrate în anul 2010. Cu toate că încasările firmei au totalizat 99,2 milioane de lei, din analiza bilanţului rezultă că activita-

tea din exerciţiul financiar din 2011 s-a derulat în condiţii de rentabilitate, profitul companiei (în valoare de 8,72 milioane de lei) urmând a fi repartizat pentru continuarea afacerilor. Indicatorii bilanţului din anul anterior sugerează moderarea sumelor alocate investiţiilor din surse proprii, astfel încât să nu fie afectată activitatea com-paniei, mai ales că, pe parcur-sul celor două exerciţii finan-ciare precedente s-au alocat fonduri importante în vederea retehnologizării. Aşadar, pen-tru 2012, echipa de conducere a firmei şi-a propus valorifica-rea potenţialului contractelor aflate în derulare, concomitent cu asigurarea unui nou volum de lucrări, care să ajungă la ma-turitate în următorii doi ani fis-cali, când proiectele actuale vor

fi în mare măsură finalizate. În prezent, societatea desfăşoară activităţi tehnico-economice în cadrul a trei centre zonale, respectiv în nordul şi sudul Moldovei, respectiv în Dobro-gea. Principalele lucrări aflate în curs de execuţie prevăd: amenajarea hidroenergetică pe râul Siret, construcţia Centra-lei Hidroelectrice (ambele din oraşul Paşcani), amenajarea râului Suceava şi a afluenţilor din zona Ulma Brodina şi Straja (în judeţul Iaşi); apărarea împo-triva inundaţiilor a localităților Soleşti, Vaslui şi Secuia (în judeţul Vaslui). De asemenea, se au în vedere amenajarea râului Jijia în zona Ţigănaşi şi regula-rizarea râului Vămășoaia (am-bele în judeţul Iaşi) şi protecţia lacului Techirghiol, din judeţul Constanța.

construcții Hidrotehnice iași înregistrează o scădere a cifrei de afaceri

la Buzău se poartă insolvența în construcții

C onform celui mai recent Buletinul Public al Insolvențelor pentru trei societăţi comerciale din

domeniul construcţiilor, care îşi desfăşurau activita-tea pe piaţa locală din Buzău, a fost deschisă pro-cedura de insolvență. Astfel, companiile Crinor Construct (din Buzău), Constant Compex (din Buzău) şi Exo Laro Star (din Râmnicu Sărat) - toate fiind specializate în execuţia lucrărilor de construcţii ale clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale - au fos iniţiate procedurile specifice. Totodată, pentru societăţile Camma Tehno Metal (din localitatea Mărăcineni) şi Ergotehn (din Râmnicu Sărat) - ambele activând în domeniul construcţiilor de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale -, precum şi pentru compania Koshko Mobil (din Buzău), specializată în realizarea lucrărilor de amenajări interioare, au fost iniţiate procedurile pentru declararea falimentului.


64,7 milioane lei fonduri Europene pentru mo dernizarea

liniilor de tramvai din Cluj Napoca

Conbac SA a încheiat, în cursul anului 2012, contracte de colaborare pentru execuţia lucrărilor specifice obiectului de activitate cu noi investitori, respectiv Compania Naţională de Investiţii (CNI), Consiliul Judeţean Iaşi, Lidl România şi Direcţia Silvică din Bacău. Totodată, în perspectivele fir-mei pentru anul curent a fost prevăzută reali-zarea unor investiţii în proiecte imobiliare, în special pentru finalizarea imobilului de locuinţe de pe strada Letea nr. 46 (din Bacău), aflat în proprietatea Conbac SA. Activitatea din 2011 a societăţii s-a desfăşurat în parametrii optimi, aceasta reuşind să-şi onoreze toate obligaţiile către angajaţi, precum şi către bugetele de stat şi local. Astfel, firma a înregistrat în 2011 o cifră de afaceri de 22 milioane de lei, în creştere faţă de nivelul din 2010, când au fost consemnate încasări de 13,28 milioane de lei. De aseme-nea, veniturile totale ale companiei s-au situat la 24,1 milioane de lei, reprezentând o majorare considerabilă comparativ cu nivelul de 15,66 milioane de lei realizat în 2010. „În pofida fap-tului că firma şi-a păstrat rentabilitatea, pentru asigurarea continuităţii în 2012 este considerată necesară şi oportună creşterea productivităţii muncii şi utilizarea, la capacitate sporită, a forţei de muncă, capacităţilor de producţie şi utilaje-lor din dotare, cu atât mai mult cu cât pe piaţa locală de profil Conbac SA este antrenată într-o competiţie continuă, impunându-se prestarea de servicii de calitate superioară, garantarea lucrărilor executate şi a termenelor de predare”, a declarat Corneliu Saftiuc, preşedinte al Consi-liului de Administraţie. Pe parcusul anului fiscal precedent, operatorii cu cea mai mare contribuţie la cifra de afaceri a firmei au fost reprezentaţi de CNI Bucureşti (14,52% din total), Billa România (12,88%), Direcţia Silvică Bacău (8,72%), Lidl Ro-mânia (10,96%) şi Consiliul Judeţean Iaşi (6%).

conbac Bacău, în creștere

Societatea Swietelsky Construcţii Feroviare (din Bucureşti) - în calitate de lider al asocierii formate din firmele Astalrom SA, Eurocontruct Trading ‘98 şi Transferoviar Group SA - a demarat lucrările de modernizare al celui de-al doilea tronson al liniei de tramvai din municipiul Cluj-Napoca. În prezent, societăţile de construcţii lucrează la extragerea din asfalt a şinelor existente, astfel încât să demareze execuţia fundaţiei pentru cele noi, ce vor fi montate pe ruta Piaţa Gării - Bulevardul Muncii. Termenul de finalizare a lucrărilor a fost stabilit pentru luna iunie 2013, conform graficului de execuţie. Obiec-tivul de investiţii a fost împărţit în cinci loturi - trei dintre acestea nefiind începute încă - ce prevăd in-clusiv înlocuirea şi modernizarea liniilor de tramvai dintre străzile Gării şi Maramureşului (subtronsonul al III-lea - două luni), Maramureşului şi Bulevardul Muncii (subtronsonul al IV-lea - două luni), respec-tiv Bulevardul Muncii şi Căpitan Grigore Ignat (sub-tronsonul al V-lea - 6 luni). Consorțiul de firme de antrepriză a finalizat, recent, lucrările de moderni-zare - demarate în luna septembrie 2011 - a primu-lui tronson din cadrul aceluiaşi proiect, pe bucla de întoarcere a tramvaiului, între strada Ion Luca Ca-ragiale şi Piaţa Gării. Contractul de execuţie pentru întregul proiect are o valoare de 64,7 milioane de lei, finanţarea fiind asigurată din Fonduri Europene, accesate de Primăria Cluj-Napoca pentru obiectivele de investiţii destinate polilor de creştere. Serviciile de consultanţă sunt asigurate de consorţiul format din firmele Aecom şi PM & Pertmaster, în timp ce dirigenţia de şantier este efectuată de asocierea formată din Irimat şi Acciona.

Sol

dec ®

umid

ific

are

-

dezu

mid

ific

are

www.dezumidificare.ro

16

Investiţia în valoare de 55 milioane de euro este realizată de o firmă privată, care a semnat un parteneriat cu Primăria Comunei Deleni.

Actualitate

Î n perioada următoare, în comuna Deleni vor începe lucrările de construire a unui parc eolian cu 11 turbine şi o capacitate totală de

producţie de 73,4 GWh. Investiţia va fi realizată de o firmă privată, ai cărei asociaţi sunt atât cetăţeni romani, cât şi investitori din străinătate. Lucrările de amenajare a parcului eolian au in-trat pe ultima sută de metri, fiind obţinute toate autorizaţiile necesare. “Primăria Comunei Deleni a eliberat autorizaţia de construcţie numărul 6 din 9 aprilie, astfel încât investitorul poate să de-mareze lucrările pentru amenajarea parcului eo-lian. Această investiţie, una dintre cele mai mari din judeţul Iaşi, este realizată de Carousel Energy SRL, în parteneriat cu Primăria comunei Deleni. Am făcut o asociere în participațiune. În cadrul acestei investiţii, primăria a pus la dispoziţie te-renul în suprafaţa de 150 de hectare şi va primi anual o cotă parte din profit”, a declarat Dumitru Prigoreanu, primarul Comunei Deleni.Pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie, in-vestitorul a plătit deja Primăriei Deleni suma de 28.000 euro. Conform proiectului, întocmit în baza măsurătorilor realizate anterior, parcul eo-

lian are o capacitate de producţie suficientă cât să alimenteze cu energie 12.000 de gospodarii. Firma care va realiza investiţia a obţinut deja avi-zul de racordare la sistemul energetic naţional. Demersurile de proiectare şi obţinere a avizelor au început în anul 2009. Conform contractului în-cheiat cu Primăria Deleni, parcul eolian trebuie să înceapă să funcţioneze cel târziu la mijlocul anului 2013. De asemenea, investitorul va dezvol-ta căile de acces în zona în care se va dezvolta parcul eolian, prin urmare drumurile respective vor fi pietruite.


Parc eolian cu 11 turbine, la Deleni în judeţul Iaşi

Terra românia SPV one începe din luna august construcţia unui parc eolian de 500 de MW la Păltiniş, în judeţul Botoşani

C ompania Terra România SPV One începe din luna august construcţia unui parc eolian de 500 de MW la Păltiniş, în judeţul Botoşani.

Investiţia totală se apropie de un miliard de euro, iar proprietarii sunt două „firme-fantoma” din Ci-pru şi Panama. În spatele acestor off-shore-uri ar fi o mare companie americană de construcţii, potrivit spuselor edilului din localitate, citat de economică.net. Proiectul a fost anunţat într-un raport făcut la începutul acestui an de Andreea Paul, consilierul fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu, care

prezenta investiţiile regionale anunţate pentru 2012. Potrivit raportului, investiţia totală ar fi de 500 de milioane de euro şi ar crea 200 de locuri de muncă. Primarul din Păltiniş, Costel Romanescu, a precizat că proiectul este aproape de a fi lansat şi că investiţia totală este aproape dublă faţă de ceea ce se menţiona în raportul amintit. Primarul Romanescu spune că investitorii au obţinut toate avizele necesare construcţiei şi se pregătesc să demareze proiectul în august. În acest caz, parcul eolian va fi funcţional din primele zile ale lui 2014.

Dumitru Prigoreanu, primarul comunei Deleni

costel romanescu,primarul din Păltiniş

www.100construct.ro | februarie-martie 2010 29

Sediu Social: Str. Matei Basarab nr. 66, sector 3, BucureştiTel./Fax: +40 21.327.02.00; +40.21.327.02.46

Birouri: Băneasa Business & Technology Park, Şos. Bucureşti- Ploieşti nr. 42-44, sector 1, BucureştiTel./Fax: +40 21.361.05.74 / 76 / 79

E-mail: [email protected]; Web: www.midanne.ro

Materiale de construcţi i

18

Casele pe structură metalică sunt eficiente energetic.


C asele pe structură metalică, au apărut pe piaţa construcţiilor în ultimii ani ca un răspuns la cele 3 mari necesităţi ale benefi-

ciarilor: construită să fie finalizată în cel mai scurt timp posibil, să fie rezistentă la cutremur şi să fie economică iarna.Acest tip de case sunt cameleonice, deoarece se construiesc în 2,5 luni şi se adaptează estetic oricărei zone. Se pot realiza construcţii pe piloni metalici special pentru zonele cu risc de inundaţie sau pentru zonele de deal şi de munte. Finisajele interioare şi exterioare variază de la finisajele cla-sice cu termosistem pe exterior şi rigips la inte-rior, până la finisaje moderne cu pereţi exteriori din sticlă cu termopan triplustrat.Structura acestor case este mai puţin vulnerabilă în caz de cutremur deoarece este mai uşoară, cu conexiuni puternice din oţel, rezultând o tensiune seismică mai mică şi daune mai puţine.Casele pot fi foarte uşor aduse la standardul de case pasive datorită faptului că materialele ter-moizolante se îmbină armonios cu structura de rezistenţă. La noi în România circulă o vorbă care spune că


Casele pe structură metalică,

“suntem prea săraci pentru a ne cumpăra lucruri ieftine”, această vorbă se potriveşte foarte bine în cazul construcţiilor. Din dorinţa de a obţine un preţ cât mai mic atunci când se construieşte o casă, se neglijează costurile de întreținere a casei în decursul timpului.Pentru a se obţine rezultate bune în timp, nu trebuie făcută economie la materialele de cali-tate superioară, deoarece cu cât aceste materiale sunt de o calitate mai bună cu atât mai repede se amortizează investiţia lor în timp şi sunt mai puţine probleme de întreţinere. Printr-o astfel de casă se caută reducerea la minim a pierderilor de energie. La casele pe structură clasică încălzirea este mai costisitoare deoarece pereţii opun rezistenţă termică în procesul de încălzire a camerei şi se încălzesc mai greu. La ca-sele pe structură metalică, pereţii fiind foarte bine izolaţi termic atât în exterior cât şi interior, se ajunge într-un interval foarte mic de timp la sta-diul de încălzire dorit, apoi această temperatură se păstrează până în momentul aerisirii camerei, fapt ce face că acest tip de construcţie să fie prefe-rat de un număr crescut de beneficiari.

o alternativă ecologică/practică/rentabilă

20

Întârzierile la plăţi ale clienţilor şi lipsa de fairplay îl nemulţumesc pe Florin Vârlan preşedintele Unicomp, importatorul CARRIER în România.

Cl imatizare

Caracterizaţi piaţa locală a sistemelor de ventilare şi condiţionare a aerului?Văd o piaţă destul de dezordonată, destul de restrânsă, orientată mai mult pe preţ mic, puţini clienţi cumpăra produse competitive chiar dacă sunt puţin mai scumpe, marea majoritate nu sunt informaţi suficient şi nu pot face alegeri corecte. Ce produse principale include, în acest moment, portofoliul companiei? Compania este importatorul Carrier în România şi avem Chillere răcite cu aer şi apă, ventiloconvectoare, centrale de tratare a aerului, terminale hidronice, sisteme VRV, aparate mici comerciale, mici unităţi rezidenţiale, turnuri de răcire, chillere pentru patinuare, unităţi condensatoare, agregate frigorifice. Care sunt principalele probleme apărute în desfăşurarea activităţii curente? Acesta este un subiect greu în România în general mă deranjează întârzierile la plăţi ale clienţilor şi lipsa de fairplay ale unora. Ce a însemnat anul 2012 din punct de vedere al partene-riatelor şi proiectelor realizate sau în curs de realizare de către compania dvs. pe piaţa din România? Vedeți dumneavoastră, 2012 nu e un an bun, ar putea fi un an de menţinere la nivel, şi de ce să nu recunosc suntem în aşteptarea unor perioade de revenire!

Ce prevede strategia de dezvoltare a companiei pentru pe-rioada 2012 - 2013? În principal suntem calaţi pe recuperarea creanţelor, câştigarea unor proiecte mari la care am lucrat mult, consolidarea relaţiei cu dealerii şi instalatorii şi contractorii. Cum vedeţi evoluţia pieţei de profil în următorii ani, atât din punct de vedere al jucătorilor de pe piaţă, cât şi al uti-lizatorilor? Personal, sper să se revină la programe de investiţii mai sustionute şi mai serioase. Florin Vârlan, este preşedintele Grupului UNICOMP. Din proiectele de referinţă ale companiei menţionăm instalaţiile de încălzire la Hotel Yaki – Mamaia, Constanța; instalaţii termice şi HVAC la Cocor Mall – Bucureşti; utilaje pentru centrala termică, instalaţie de încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat la World Trade Center – Iaşi; utilaje pentru centrala termică, instalaţie de încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat – Camera de Comerţ şi Industrie a României.



www.adeplast.ro


Piața de climatizare este la un nivel scazut anul acesta

CARACTERISTICI Wl5 FIngERpRInT REAdER

• Wl5 este un cititor de amprente cat si un cititor de amprenta/card care imbina intr-un mod inedit tehnologia RFID cu cea biometrică;• Designul foarte compact(145x56x37.5mm)

îl face pretabil chiar pentru instalarea pe ușă;• Standardul Wiegand face posibila conectarea cu

aproape orice tip de controler de acces;• Nivelul de securitate poate fi ușor crescut prin

utilizarea ambelor metode de autentificare: amprentă și card;

• Anti-zgariere,incasabil si foarte durabil, accepta o mare plaja de tipuri de amprente;

• Înregistrarea facila a cartelelor si amprentelor prin intermediul unui MasterCard sau cu softul de managment pe PC;

• Capacitate mare de stocare: 512 amprente;• Comunicarea cu PC-ul via MiniUSB,

Rs485 sau Rs232.

Cititor de amprentĂFinger print reader

Armarea/dezarmarea sistemelor de alarmă, acces control sau pontaj... cu iTouch

Arm/disArm

conTrol

Acces

ProgrAm/

moniTor

Fingerprint Reader made in CE www.wiselock.ro

Procesor: 32-bit high sped dsP

Alimentare: dC 12V 300mA

Utilizatori: 512 amprente nelimitata id card

Autentificare: Amprenta, id card

(optional mifare card)

Aria de scanare: 22 mmX 18mm

rezoluție: 500 dpI

metode de autentificare: Amprenta, Card,

Card+Amprenta

timp de autentificare: ≤ 1

Comunicare: miniUsB, rs485, rs232

output: Wiegand 26/32/34/40

Frr / FAro: 0,001% - 0.00001%

temperatura de lucru: -10°C la +60 °C

SpecIfIcațII tehnIce

exPress service srlCalea Grivitei nr 212, sector 1 Bucuresti

Tel/Fax: 021 224 52 64, 0744 648 121Email: [email protected]

22

Incepând cu anul 2005, de când a fost privatizată compania de distribuție gaze, au fost înlocuiţi 2.500 de km de reţea, din cei 12.000 de km existenţi.



www.adeplast.ro


GDF Suez Energy România investeşte în mo-dernizarea reţelei de gaze din Bucureşti şi judeţul Ilfov, prin derularea a două proiecte

finanţate din fonduri europene. Ambele contracte vor fi desfăşurate prin Programul Operaţional Sec-torial «Creşterea Competitivităţii Economice», iar banii europeni sunt alocaţi din Fondul European de Dezvoltare Regională. Bogdan Valter, directorul adjunct al direcţiei de Stra-tegie şi Reglementare din cadrul companiei, a preci-zat, într-o conferinţă de presă, că acţionarul - «GDF Suez» - alocă bani pentru co-finanţarea acestor proiecte suplimentar faţă de bugetul anual aferent investiţiilor din ţara noastră.Dan Pantilie, directorul general al «Distrigaz Sud Reţele», a subliniat că, din anul 2005, de când a fost privatizată compania, au fost înlocuiţi 2.500 de km de reţea, din cei 12.000 de km existenţi: «Rata de-

Infrastuctură

fectelor pe km şi an a scăzut la sub 50%».Pentru acest an, «Distrigaz Sud Reţele» are un buget de investiţii de 175 milioane de lei, sumă în care sunt incluşi şi banii pentru co-finanţarea pe 2012 a celor două proiecte. Reprezentantul companiei a adăugat că bugetul va creşte în 2013 şi 2014, corespunzător cu sumele necesare implementării programelor de investiţii. Aproape 97,5 milioane lei, pentru refacerea conduc-telor uzate de gaze din CapitalăUnul dintre cele două proiecte europene - care vizează modernizarea conductelor de gaze naturale din Capitală cu un grad de uzură avansat şi care nu pot fi protejate catodic - are o valoare totală estimativă de 97,47 milioane lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă însumează 16,32 mi-lioane lei, iar contribuţia companiei se ridică la peste 81 milioane de lei.Lungimea reţelei de distribuţie care va fi modernizată este de 92 de kilometri, iar numărul de bran-şa-mente conectate la această reţea este de 3.760. Perioada de implementare a proiectului este 15 mai 2012 - 31 iulie 2015. Tronsoanele reţelei de distribuţie care vor fi modernizate sunt grupate în două zone. Prima zonă este reprezentată de Şoseaua

GDF Suez enerGy

Modernizează rețeaua de gaze din București și Ilfov, prin accesarea de Fonduri Europene

Dan Pantilie, Director General

Distrigaz Sud Reţele


Ştefan cel Mare, Şoseaua Mihai Bravu, Bulevardul Carol I, Pache Protopopescu, Nicolae Bălcescu, Ge-neral Magheru, Bulevardul Dacia, Strada George Enescu, Strada Tunari şi a doua zonă - Lacul Tei, Bulevardul Lacul Tei, Strada Barbu Văcărescu, Calea Floreasca. Bogdan Valter a precizat: «Intenţionăm să reducem numărul mediu anual de întreruperi temporare în alimentarea cu gaze naturale, emi-siile de gaze naturale degajate în atmosferă şi să creştem continuitatea alimentării cu gaze naturale prin mărirea numărului de ore de func-ţionare a reţelei de distribuţie».

Dezvoltarea reţelei de medie presiune din Bucureşti şi Ilfov - 65,9 milioane leiUn alt proiect pe care «GDF Suez Energy» Româ-nia îl va realiza presupune dezvoltarea reţelei de distribuţie în regim de medie presiune din Bucureşti şi judeţul Ilfov, investiţia totală fiind de 65,9 milioane lei. Asistenţa financiară nerambursabilă se ridică la 16,44 milioane de lei, societatea contribuind cu aproape 49,5 milioane de lei.Acest proiect va fi derulat în perioa-da 22 mai 2012 - 31 iulie 2015. Programul va fi desfăşurat pe o lun-gime de 70 de km din reţeaua de gaze.

«Proiectul vizează creşterea siguranţei în exploa-tare a reţelei de distribuţie, asigurarea unei pre-siuni constante de-a lungul întregului sistem de distribuţie al municipiului Bucureşti şi al judeţului Ilfov, minimizarea impactul negativ asupra mediului înconjurător, prin reducerea emisiilor de gaze dega-jate în atmosferă», a mai spus domnul Valter.«GDF Suez» construieşte o centrală eoliană de 80 milioane euro «GDF Suez Energy» România investeşte circa 80 de milioane euro într-o centrală eoliană din Bărăgan - între Râmnicu Sărat şi Brăila - potrivit lui Frederic Bellon, directorul de Achiziţii şi Afaceri generale al companiei.Domnia sa a subliniat: «În 2012 investim în clădiri, în parcul auto, în sistemul IT şi, în mod excepţional, anul acesta avem o investiţie mare în zona Bărăgan, unde dezvoltăm o centrală eoliană pentru a deveni producători de energie electrică. Lucrările au început la sfârşitul anului 2011, iar centrala va fi finalizată la sfârşitul aces-tui an. Investiţia totală se ridică la aproximativ 80 de milioa-ne de euro». Capacitatea de producţie instalată a centralei eoliene va fi de 48 MW, potri-vit reprezentanţilor companiei.

Bogdan Valter, director adjunct al Direcţiei de Strategie şi Reglementare.

24

Procesul de debranşare anevoios poate ţine românii captivi la sistemul centralizat



www.adeplast.ro


Eliminarea subvenţiilor la încălzire la nivel cen-tral a determinat o creştere cu peste 200% a debranşărilor în anumite judeţe ale ţării în

2011, comparativ cu 2010.Conform calculelor companiei, cea mai mare creştere a numărului de debranşări a fost înregistrată în judeţul Galaţi, de 220%, urmat de Timiş (195%),

Instalaţi i

Neamţ (150%), Argeş (142%), Călăraşi (133%) şi Constanţa (100%). În ceea ce priveşte numărul de debranşări, cele mai multe au fost realizate în 2011 în judeţul Timiş, unde circa 8.000 de proprietari de apartamente au renunţat la sistemul centralizat de încălzire. “Principala explicaţie pentru care Timiş este, în 2011, în topul judeţelor în ceea ce priveşte numărul de apartamente debranşate, cu o diferenţă de aproape 200% faţă de anul precedent, este experienţa unei ierni cu facturi mult mărite. În această zonă, româ-nii au simţit creşterea costului de facturare al giga-caloriei încă din 2010, deoarece autorităţile locale nu au mai putut suporta partea de subvenţie ce le revenea”, a declarat Cătălin Drăguleanu, Director de Vânzări Ariston Thermo România. Un alt judeţ care se află în top în ceea ce priveşte numărul de apartamente debranşate în 2011 este Argeş (peste 7.700 de apartamente), urmat de Braşov şi Iaşi (cca. 7.000 de apartamente). Estimările mai arată că în ultimii 10 ani sistemul centralizat de termoficare a pierdut peste 1 milion de abonaţi. Astfel, dacă în 2002 acesta deservea 2,5 milioane de apartamente, în acest moment are doar 1,47 de milioane de beneficiari. De asemenea, po-trivit calculelor companiei, numărul apartamentelor

Undă verde la debranşări:

românii trebUie să decidă din timp dacă vor să îşi

instaleze centrale termice


ce sunt dotate cu centrale termice l-a depăşit pe cel al apartamentelor branşate, ajungând la peste 1,55 milioane. În ceea ce priveşte evoluţia debranşărilor în 2012, reprezentanţii Ariston Thermo România mizează pe o evoluţie organică, mai ales în condiţiile în care ro-mânii s-au lovit iarna trecută de o creştere a valorii facturilor la încălzire cu 20 – 35%. “În 2011 foarte mulţi români au rămas captivi la sis-temul centralizat de încălzire din cauza faptului că anunţul Guvernului privind eliminarea subvenţiilor a venit prea târziu dar şi din cauză că au aşteptat să vadă ce impact va avea această măsură. Creşterea costurilor de încălzire a fost însă puternică şi s-a resimţit sensibil în buzunarele românilor care vor începe să se gândească cât mai serios la o alternativă”, a afirmat Cătălin Drăguleanu.

Decizia de debranşare trebuie luată din timpPotrivit afirmaţiilor reprezentantului companiei, pentru a nu îndura încă o iarnă cu facturi mărite, ro-mânii ar trebui să ia din timp decizia de debranşare deoarece procesul este unul anevoios şi diferit de la oraş la oraş. De asemenea, debranşările se pot face doar pe o perioadă limitată de timp, perioadă în care instalaţiile sunt golite de apă. “Există oraşe, precum Cluj Napoca, unde acest proces nu presupune complicaţii şi multe demersuri birocratice, şi oraşe, precum municipiul Bucureşti, unde formalitatea de debranşare este anevoioasă şi uneori destul de lungă, încât cei interesaţi de un sistem individual de încălzire ajung să renunţe din cauza lipsei de timp”, a mai subliniat Drăguleanu.Acesta a adăugat că, prin debranşare, românii au şansa de a alege ceea ce este mai potrivit pentru ei din punct de vedere al raportului dintre calitate, confort şi preţ. “Dacă la finele lunii aprilie a fost sistată furniza-rea de agent termic de către majoritatea CET-uri-lor din ţară, românii ar trebui deja să se gândească să înceapă demersurile dacă optează pentru un sistem individual de încălzire”, a declarat Cătălin Drăguleanu.

Centralele în condensare – alternativa economică la sistemul centralizatPentru realizarea de economii suplimentare în ca-zul optării pentru un sistem propriu de încălzire, Ariston propune instalarea unei centrale termice în condensare ce asigură o eficienţă net superioară de până la 108%. „Ariston a iniţiat, începând cu luna aprilie, un proiect special susţinut de fabricile din Italia prin care am

lansat pe piaţa locală prima centrală termică în condensare special creată pentru apartamente, Clas Premium, la un preţ de 3.590 lei. Noul model se pliază pe tendinţele actuale privind folosirea de tehnologii verzi, aducând în acelaşi timp economii de până la 35% la consumul de gaz, comparativ cu centralele convenţionale”, a încheiat Drăguleanu.

În Bucureşti, spre exemplu, principalii paşi sunt:• Obținerea acordului Asociației de Proprietari

precum și a vecinilor;• Acordurile se depun împreună cu cererea de

debranșare la RADET;• RADET comunică actele necesare pentru

dosarul de debranșare în termen de 30 de zile;• Întocmirea dosarului de debranșare de către o

firmă abilitată şi agreată de către RADET;• Aprobarea RADET pentru debranșare după

analiza dosarului. Aceasta poate fi acordată în termen de 30 de zile.

• Depunerea dosarului avizat de către RADET și Asociația de Proprietari la Secția de Distribuție a sectorului și întocmirea devizului de plată;

• Depunerea chitanței la secția de termoficare și debranșarea efectivă în termen de 45 zile.

Principalii paşi pentru debranşare

26

Acoperir i metal ice

În 2012 , Viking Pruszynski unul din primii 3 jucători din piaţa de acoperişuri metalice din România şi-a îmbogăţit oferta cu patru noi pro-

duse, care reprezintă o premieră pentru piaţa ro-mânească: - sistemul de învelitori de acoperiş executat din inox,- un nou model de tablă prefălțuită;- sistemul de ventilaţie Stylvent; - tablă cu acoperire de purmat.Într-un interviu acordat în noiembrie 2011 revis-tei 100%construct, D-l Grzegorz Siudyla, directorul general al Viking Pruszynski afirma: ”Pentru anul 2012 planificăm achiziţionarea unui utilaj perfor-mant de profilat tablă cutată T-12 şi T-20 , a unei noi linii de producţie a celui mai popular profil al nostru de ţiglă metalică adică Koral precum şi a unei linii performante de jgheaburi şi burlane pentru siste-mul Niagara. Pe lângă aceste utilaje, aş dori să vă destăinui, în premieră, intenţia noastră de a achi-ziţiona un utilaj, care va produce un profil absolut nou de ţiglă metalică, pe care l-am gândit personal, inspirându-mă dintr-un model de ţiglă ceramică pe care l-am văzut pe o casă veche din localitatea Bran. În momentul de faţă suntem în etapa de înregistrare a modelului şi a denumirii pe teritoriul României şi al Uniunii Europene, şi sper că vom reuşi să intro-ducem acest nou model de tiglă metalică în oferta noastră în a doua jumătate a anului 2012.”Astfel a doua jumătate a anului, Viking Pruszynski va introduce în oferta să o nouă formă de ţiglă me-talică, ŢIGLA METALICĂ MODULARĂ având la bază un nou profil de ţiglă metalică cu cută înaltă, produ-să în trei versiuni:• panouri bimodulare, cu sistem ascuns de prinde-re a curuburilor;

• panouri bimodulare, pentru montajul tradiţional;• țigla clasică din metal, tăiată la comanda clien-tului.Panourile bimodulare vor permite un montaj mai uşor, precum şi posibilitatea de învelire cu ţiglă me-talică a acoperişurilor foarte complicate. Prinderile ascunse conferă o notă de exclusivitate aspectului învelitorii de acoperiş.Directorul General al Viking Pruszynski şi-a mani-festat însă nemulţumirea sa ” cât timp am lucrat în Polonia nu m-am întâlnit niciodată cu ţigla metalică a cărei grosime este sub 0,48 mm, şi de aceea iniţial am considerat măsurarea cu micrometrul a grosi-mii tablei ca fiind un capriciu al clienţilor din Româ-nia, până în momentul în care am constatat că tabla de grosime 0,45 sau chiar 0,4 mm este un produs „popular” pe piaţă, oferit de către producători, de cele mai multe ori ca fiind „Eco” – adică „Economic” sau „No name”.Viking Pruszynski activează din 2008 pe piaţa din România ,când a achiziţionat de la Marius Ghenea compania Vikingprofil, având în acest moment două fabrici una la Filipeşti de Pădure şi cealaltă la Işalniţa lângă Craiova. Compania este implicată şi in viața socială a județului Prahova, fiind sponsorul principal al echi-pei de fotbal Petrolul Ploieşti, de altfel fiind cotată cu şanse la titlu de campioană pentru sezonul 2012-1013, după cum a declarat Mircea Rednic, tehnicia-nul echipei prahovene.Societatea îşi creşte atât cifra de afaceri an de an, cât şi cota de piaţă. Dacă în 2010 Viking Pruszynski deţinea 9 % din piaţă, anul trecut a ajuns la 10%, apropiindu-se la doar 1% față de liderul Lindab, a cărei cotă de piaţă este în uşoară scădere.


Viking Pruszynski introduce în oferta sa TABLA METALICĂ MODULARĂ


www.adeplast.ro


27www.100construct.ro | octombrie-noiembriei 2011

28

Aspect deosebit.Materiale rezistente în timp la acţiunea condiţiilor meteo extreme. Funcţia de protejare a obiectelor şi lucrărilor de artă adăpostite. Manopera impecabilă.

Climatizare

Acestea sunt doar câteva dintre cerinţele obliga-torii în momentul deciziei renovării unei clădiri de patrimoniu. Provocarea în materie de design este uriaşă. Pe de o parte, eşti obligat să respecţi personalitatea clădirii şi moştenirea ei istorică şi culturală. Pe de altă parte, ai libertatea de a contura practic o nouă identitate, actuală.Tema nu a fost deloc uşoară nici în cazul renovării Castelului Karoly, din Carei, construit în anul 1482 de către Karoly Laszlo.Castelul are o moştenire culturală deosebită, fiind cu siguranţă cel mai semnificativ monument arhitectural al oraşului şi unul dintre cele mai reprezentative pentru Transilvania de Nord. Cas-telul găzduieşte un muzeu de ştiinţele naturii şi o bibliotecă ce numără peste 80.000 de volume. De asemenea, la castel se organizează periodic diverse expoziţii de istorie, carte rară, mobilier de epocă, precum şi concerte sau conferinţe. Lucrările de renovare au început în decembrie 2009 şi au fost finalizate în decembrie 2011. Una dintre provocările principale ale renovării a fost învelitoarea pentru Sala Cavalerilor. Soluţia găsită de arhitect şi constructor a fost tabla plană fălţuită Lindab Atline.„Fiind vorba despre o clădire monument, aspec-tul învelitorii era extrem de important. Acesta a fost unul dintre motivele principale pentru alege-rea tablei Lindab Artline, care are cu siguranţă un design nobil. Apoi, ne-au interesat calităţile de etanşare. Sala Cavalerilor are un plafon din lemn, pictat, care trebuia protejat cu mare grijă. De ase-menea, aveam nevoie de un material rezistent la intemperii, în speţă la clima noastră continentală, cât şi la radiaţii ultraviolete. Pe de altă parte, fiind vorba de structuri de rezistenţă istorice, se im-punea un material uşor, care să nu dea încărcări suplimentare. Nu în ultimul rând, am ales tabla plană fălţuită metalică pentru că a putut fi folosită eficient la pantele mici şi pentru că nu pătează în timp, aşa cum o face uneori tabla din cupru”, a declarat doamna Arhitect Ana Maria Pop, şef de proiect.Lucrarea a avut pretenţii deosebite pentru

execuţie. Provocarea principală a constat în ridicarea foilor de tablă până la acoperiş, fără a afecta faţada recent renovată.Reabilitarea Castelului Karoly din Carei a fost realizată din fonduri ne-rambursabile, fiind un exemplu de succes pentru România. În România sunt zeci de castele care zac în paragină. Accesând fonduri europene şi cu ajuto-rul arhitecţilor se pot realiza edificii importante pentru comunitate şi pentru circuitul turistic.Au contribuit şi conlucrat la realizarea proiectului: Arhitect: doamna Ana Maria Pop, Şef de ProiectConstructor: Acropolis Buildings, Baia MareBeneficiar final: Primăria Municipiului Cărei.


Renovarea clădirilor de patrimoniu, o adevărată provocare

30

Cota de piaţă a companiei pe acest segment s-a dublat anul trecut, dar tot nu a putut sa intreacă Lindab, Viking Pruszynki și Bel Profile.

Acoperişuri

“Din datele noastre piața de acoperișuri a înregistrat cea mai

bună evoluție din sectorul de construcții”, a declarat Zoltan Szoke, Sales Director Ruukki România pe segmen-tul de acoperișuri. Potrivit acestuia, piața de acoperișuri metalice a crescut în 2011 cu 10%, principalul motor fiind lucrările de renovare. „Româ-nii au preferat să investească o parte din fondurile de care au dispus în reamenajarea caselor. Acoperișurile me-talice au avut anul trecut o pondere de 55% din totalul pieței de învelitori.”„În 2011 am înregistrat o creștere sănătoasă și pe seg-mentul de sisteme pluviale, acestea reprezentând aproximativ 25% din tota-lul vânzărilor de acoperișuri, un fapt cu atât mai îmbucurătător, cu cât Ruukki nu a impus distri-buitorilor și consumatorilor cumpărarea de sis-teme pluviale în sistem cu acoperișul dorit” a de-

clarat Zoltan Szoke.Rezultatele din 2011 au dus şi la o dublare a cotei de piaţă a companiei pe seg-mentul de învelitori metalice, intrand in primii 5 de furni-zori de aceste soluții de pe piata romanească “Consider că politica Ruukki legată de relația cu cei peste 100 de distribuitori a influențat deci-siv această creștere de 56%. Parteneriatul real pe care l-am avut cu ei ne determină să ne dorim ca anul aces-ta să creștem și mai mult rețeaua de distribuitori și să continuăm să le oferim liber-tate de negociere și suport puternic în realizarea obiec-tivelor lor de vânzări, care sunt de fapt și obiectivele

noastre” a adăugat Zoltan Szoke. Ruukki România a beneficiat și de avantajul de a fi produs local sistemele de acoperiș din materia primă furnizată de compania mamă, fapt care a permis un control mai bun al prețurilor și a mar-ginilor, dar și termene de livrare mai rapide. De asemenea, compania a lansat și o serie de pro-duse dezvoltate exclusiv pentru piața locală, în urma feedback-ului primit de la distribuitori. În plus, cererea de acoperișuri Ruukki a înregistrat o creștere spectaculoasă, 2011 fiind cel mai bun an al segmentului de la intrarea pe piața locală și până în prezent. Pe piaţa acoperişurilor metalice Rukki se afla in top 5 in conditiile in care Lindab este lider pe piaţă cu o cotă de aproximativ 11%, fiind urmată de Bel Profile şi Viking Pruszynski cu o cotă de piaţă de 10% fiecare.


Având creștere cu 56% a vânzărilor de acoperișuri în 2011, Rukki încă nu a ajuns printre primii trei jucători din piața de învelitori metalice


www.adeplast.ro


Importator materiale pentru instalaţii

Poveste de succes

În România, cele mai bine vândute produse au fost bucătăriile şi, în general, mobilierul deschis la culoare.

P e 21 martie 2007, grupul suedez IKEA îşi deschidea cel de-al 253-lea magazin din lume, în Bucureşti, România. Anul acesta,

magazinul din Bucureşti a împlinit 5 ani de la deschidere, timp în care au fost vândute peste 50 de milioane de produse. Brandul a căpătat rapid rezonanţă în rândul romanilor, fapt dovedit şi de rezultatele financiare obţinute de companie în ultimii ani. Astfel, magazinul IKEA din Băneasa a încheiat anul de catalog IKEA 2011 cu vânzări totale de 361,8 milioane de lei, cu 10,5% mai mult faţă de anul precedent. Despre un brand apărut în 1943 în Suedia, care a reuşit să se diferenţieze printr-o filosofie proprie şi printr-o politică de preţ pe gustul iubitorilor de mobilier şi decoraţiuni, ne-a vorbit Mihaela Mureşan, Marketing Manager IKEA România.

Istoria brandului IKEACompania IKEA a luat naştere în 1943 în Smaland, în sudul Suediei. Cel care a creat com-pania este Ingvar Kamprad, care la vârsta de doar 17 ani a pus bazele conceptului IKEA. Numele brand-ului provine de la iniţialele numelui său, de la oraşul părinţilor săi, Elmtaryd, şi de la satul în care a copilărit, Agunnaryd. Acest acronim este similar cu un cuvânt grecesc «oikia», care înseamnă casă, şi cu un cuvânt finlandez oikea, care înseamnă corect.Ceea ce stă la baza concep-tului IKEA sunt valorile oame-nilor din Smaland, recunoscuţi pentru dedicarea lor faţă de muncă, simţul practic şi, totodată, soluţiile neconvenţionale pentru problemele de zi cu zi. Ca de exemplu, ideea de a împacheta totul în pachete plate, compacte, pentru ca piesele de mobilier să fie uşor de transportat şi de asamblat de clienţi acasă, a fost dată de un angajat. Pentru a transporta mai uşor o masă, acesta i-a scos pur şi simplu picioarele. O idee simplă ce reprezintă astăzi baza filozofiei IKEA.


Ikea - 361,8 milioane de lei vânzări în 2011





Web: www.parat.eu

32


Ikea - 361,8 milioane de lei vânzări în 2011

Ingvar kampradfondatorul Ikea

Primul magazin IKEA a fost deschis în Almhult în 1958, la ora actuală compania deţinând peste 320 de magazine în 38 de ţări. Totodată, primul catalog de mobilier a fost lansat în 1951. Astăzi catalogul este tipărit în milioane de exemplare şi în nenumărate limbi.

IKEA în România versus alte ţări europene«Fiecare dintre noi şi-a construit imaginea perfectă a felului în care ar trebui să arate acasă. Acasă este un concept unic pe care fiecare persoană îl asociază cu lucruri diferite. În cea mai mare parte, este vorba de cei dragi, de familie. Sti-lul propriu se reflectă în preferinţele noastre asu-pra culorilor, formelor şi materialelor, încercând în felul acesta să construim spaţiul din jurul nos-tru în funcţie de personalitatea noastră», spune Mihaela Mureşan, Marketing Manager IKEA Ro-mânia. Cu toate acestea, «necesităţile de bază

ale oamenilor în ce priveşte locuinţa sunt foarte asemănătoare, indiferent de continent, şi acesta este motivul de bază pentru care gama IKEA este aceeaşi în întreaga lume, cu mici variaţii de la ţară la ţară», a adăugat Mihaela. În România, cele mai bine vândute produse au fost bucătăriile şi, în general, mobilierul deschis la culoare, iar în ceea ce priveşte accesoriile, românii preferă gama IKEA 365+ şi accesoriile de bucătărie.

Diferenţiatori IKEACompania se diferenţiază «printr-o gamă largă de produse, accesorii şi soluţii funcţionale şi cu de-sign de calitate, la preţuri cât mai scăzute», potrivit Mihaelei Mureşan. «Suntem de partea celor mai mulţi oameni, cei care de obicei au resurse finan-ciare modeste. Regula noastră de bază este aceea de a menţine preţurile cât se poate de mici, dar fără să fie compromisă funcţionalitatea sau calitatea».

Esenţa branduluiMagazinul IKEA se doreşte a fi destinaţia favorită a consumatorilor atunci când doresc să achiziţioneze produse de mobilier sau accesorii, dar şi atunci când

Poveste de succes

iulie 2012 | www.100construct.ro

sunt în căutare de noi idei sau soluţii de decorare, când spaţiul de acasă devine neîncăpător şi trebuie organizat, sau când au nevoie de o schimbare, o reîmprospătare de sezon a decorului de acasă. De ase-menea, IKEA vizează să devină şi alegerea unui ma-gazin în care clienţii pot petrece câteva ore sau chiar o zi întreagă împreună cu familia, luând masa la restau-rantul din incinta magazinului şi oferindu-le copiilor un loc de joacă special amenajat şi supravegheat.

Insight-uri despre consumatorul românPe fondul crizei economice decizia de cumpărare a clienţilor a fost afectată, observă Mihaela. «Româ-nii au început să fie mai prudenţi, mai chibzuiţi cu cheltuielile pe care le fac. Am văzut clienţi care îşi amâna visul de a schimba întreg mobilierul dintr-o cameră, însă îşi permit din când în când un obiect mai mic, dar de efect. Alţii achiziţionează la un mo-ment dat mobilă pentru întreaga casă. Viziunea noastră este de a oferi o paletă cât mai largă de produse destinate tuturor oamenilor, indiferent de bugetul lor».

Campanii de comunicare «Una dintre campaniile de suflet de anul trecut a fost : Jucăriile de pluş», povesteşte Mihaela. «A fost al doilea an consecutiv când magazinul din

Bucureşti s-a alăturat Campaniei internaţionale a Jucăriilor de Pluş. Că peste tot în lume, şi în Româ-nia mecanismul programului a constat în strânge-rea de către IKEA Foundation a câte 1 euro pen-tru fiecare jucărie şi pentru fiecare meniu de copii cumpărate de clienţii magazinului în perioada 1 noiembrie – 24 decembrie. Numărul de jucării de pluş vândute situează magazinul IKEA din România pe locul al 29-lea între toate cele peste 300 de ma-gazine IKEA din lume participante la această cam-panie globală. Suma a fost donată de IKEA Foun-dation Organizaţiei Salvaţi Copiii România, pentru dezvoltarea proiectului - Să ne creştem copiii într-o societate fără stigmatizare”.IKEA desfăşoară în fiecare an campania de lansare a catalogului său. Campania este desfăşurată pe toate planurile, ATL, BTL şi PR şi caută să atragă atenţia oamenilor cât mai mult asupra catalogului deoarece preţurile anunţate în aceasta rămân aceleaşi pe tot parcursul anului. Distribuţia catalogului se face di-rect la uşa fiecărei persoane din Bucureşti, Ploieşti şi împrejurimi.O altă iniţiativa IKEA, de data aceasta puţin mai neconvenţională, a fost cea de promovare a cam-paniei «Spaţii mici» prin care retailerul «a ieşit cu dormitoarele în stradă» pentru a demonstra că o cameră mică, cum au majoritatea românilor acasă, S

olde

c ®um

idif

ica

re -

de

zum

idif

ica

rewww.dezumidificare.ro

34


poate fi confortabilă şi spaţioasă. Dormitoarele mo-bile IKEA - 2 maşini echipate şi decorate în interior ca două dormitoare IKEA - au circulat timp de 3 săptămâni prin Bucureşti.

Canale de comunicarePe lângă canalele clasice (OOH, prinţ, radio, online), compania comunică şi prin magazinul IKEA, care este locul unde consumatorii se întâlnesc cu brandul şi experimentează produsele, dar şi prin catalogul IKEA, care este principalul instrument de marke-ting al retailerului. Astfel, «în fiecare an, la începutul lunii septembrie, locuitorii din Bucureşti, Ploieşti şi împrejurimile magazinului primesc noul catalog în clanţa uşii sau în poartă. Preţurile produselor din catalog sunt afişate la valoarea maximă la care vor ajunge pe tot parcursul anului. Dar catalogul nostru reprezintă mai mult decât o simplă prezen-tare a produselor. De fiecare dată încercăm să ne apropiem cât mai mult de nevoile şi visele clienţilor noştri, astfel încât, cu ajutorul catalogului, venim cu idei de inspiraţie, pe care clienţii noştri le pot fo-losi concret în viaţa de zi cu zi. Spre exemplu, în catalogul lansat anul trecut descopeream câte ceva despre cum să ne organizăm mai bine casa, oricât de mică ar fi ea. Printre ideile prezentate aici, afli cum să-ţi păstrezi caietul cu prima compunere din

clasa a treia şi racheta de tenis, separat, dar totuşi în acelaşi loc».

Campanii de responsabilitate socială«Compania a fost tot timpul orientată către actvități de CSR», spune Mihaela Mureşan. «Suntem primiţi în foarte multe comunităţi, având magazine des-chise în 38 de ţări, şi dorim să aducem o contribuţie valoroasă oriunde în lume. Colaborăm îndeaproape cu WWF (Word Wide Fund for Nature), precum şi cu organizaţii locale din India şi Pakistan. Suntem implicaţi şi în campania Better Cotton Initiative (Bumbac Mai Bun). Alături de organizaţiile Salvaţi Copii şi UNICEF, lucrăm la proiecte ce vor permite accesul la o educaţie mai bună unui număr de cel puţin 10 milioane de copii.Şi pentru că magazinul IKEA îşi propune să facă lu-crurile din ce în ce mai bine, cu grijă pentru oameni şi mediu, începând de anul acesta, facem un nou pas în această direcţie, lansând Angajamentul IKEA România faţă de Comunitate».Cu această ocazie compania a iniţiat un concurs de proiecte sociale destinate comunităţilor din împre-jurimile magazinului, urmând ca proiectul ales să primească din partea companiei un buget de 30.000 euro pentru dezvoltarea sau derularea de activităţi care să producă schimbări pe termen lung.

Suntem de partea celor mai mulţi oameni, cei care de obicei au re-surse financiare modeste. Regula noastră de bază este aceea de a menţine preţurile cât se poate de mici, dar fără să fie compromisă funcţionalitatea sau calitatea.

Mihaela Mureşan, Marketing Manager

Ikea România

36

Rominserv, contractorul general al Grupului Rompetrol, a transportat în această perioadă un utilaj de peste 100 de tone şi 17 metri lungime, parte a programului de creştere a capacităţii de procesare a rafinăriei Petromidia. Valoarea coloanei se ridică la un milion USD.

Analiză

“S tabilirea planului şi a detaliilor necesare transportului acestei coloane de dimen-siuni considerabile a fost o provocare

pentru inginerii noştri, care au reuşit să găsească soluţii tehnologice inovative precum transferul utilajului pe mare. Mobilizarea exemplară, dar şi analiza riguroasă a tuturor obstacolelor şi va-riabilelor, au asigurat deplasarea în condiţii de siguranţă deplină şi fără să afecteze activitatea rafinăriei”, a declarat directorul general al Ro-minserv, Bogdan Oslobeanu.În prima fază, coloana a fost transportată pe mare, de la şantierul Naval Constanţa, până la Portul Midia, iar deplasarea către platforma Pe-tromidia s-a realizat pe un trailer special de 24 de metri lungime. Pentru a putea ajunge la punctul de montare, dar şi pentru depăşirea obstacolelor din rafinărie, coloana a fost ridicată cu ajutorul unei macarale de mare capacitate de la Liebher.Coloana C300 - Coloana de golire rapidă - este parte a instalaţiei de cocsare întârziată din rafinărie şi este primul utilaj de acest gen din România. Aces-ta face parte din programul investiţional de creştere a capacităţii rafinăriei Petromidia la 5 milioane tone, cu o valoare estimată de peste 377 milioane USD şi cu termenul de finalizare în acest an. Sistemul a fost proiectat pentru a prelua şi pro-cesa fluxurile de vapori şi lichid rezultate în eta-pele ciclului de cocsare de la camerele de cocs,

dar şi o îmbunătăţire a fluxului de producţie şi o reducere a costurilor operaţionale. În acelaşi timp, instalaţia va contribui semnificativ la re-ducerea amprentei rafinăriei asupra mediului înconjurător şi va creşte gradul de siguranţă în exploatare.Rominserv este contractorul general al Grupului Rompetrol, susţinând dezvoltarea operaţiunilor şi activităţilor a ces tuia de rafi-nare, marketing şi trading, dar şi în operaţiuni adiţionale - explo-rare şi producţie, servicii petroliere, EPCM, etc. În 2011, Romin-serv a avut o cifră de afaceri de 225 milioane USD, va-loarea totală a proiectelor reali-zate în cei zece ani de activitate în cadrul Grupului Rompetrol fiind de peste 850 de mi-lioane USD.


Rominserv a transportat un utilaj de 100 tone şi 17 metri lungime


www.adeplast.ro


Mobilizarea exemplară, dar şi analiza riguroasă

a tuturor ob-stacolelor şi

variabilelor, au asigurat depla-

sarea în condiţii de siguranţă

deplină şi fără să afecteze activita-

tea rafinăriei.

Bogdan Oslobeanu

director general

Rominserv

38

Treceam în anii 2000, prin Câmpulung în drumurile mele spre munte. Era interesant pentru mine să văd fabrica de ciment. Peisajul nu era tocmai cel mai plăcut, praf mult, utilaje învechite, zona era anostă.

Materiale de construcți i


Holcim - Tehnologie, Tradiţie,


www.adeplast.ro


ani Suces în România

De atunci am mai trecut prin Câmpulung şi observam modificări la fabrică în mod constant, semn că acolo se făcea ceva.

Drumul care venea de la Târgovişte era dezas-truos, dar înainte de Campulug pe dreapta era platforma care se schimba vizibil cu fiecare tre-cere de-a mea.Am vizitat fabrica de ciment în interior pentru prima oară, la începutul lunii iulie, în sediul Admi-nistativ, la etajul 4 unde este amenajata o sală de consiliu, am avut plăcerea să îl reîntâlnesc pe Daniel Bach, managerul general al Holcim, care verifica cu atenţie câteva documente.Elveţianul a venit la conducerea Holcim Româ-nia anul trecut, şi activează în grup de 13 ani, dar are o experienţă vastă a pieţei cimentului asiatic (a lucrat pentru Holcim în Indonezia, China şi Fili-pine). Daniel Bach îmi mărturiseşte “Am mai fost în România, în anii ’90, când am fost membru al unei echipei responsabile cu achiziţiile pentru Grupul Holcim. Am păstrat în memorie amintiri frumoase în ceea ce priveşte interacţiunile exclusiv pozitive cu România. Când a trebuit să aleg să locuiesc şi să lu-crez în România, ospitalitatea şi simţul umorului ca-racteristice românilor, precum şi reputaţia excelentă a Holcim (România) în cadrul Grupului Holcim au cântărit mult în decizia mea”.

Holcim- 15 ani în România:„Investiţiile pe care Holcim le-a făcut în România în ultimii 15 ani au vizat implementarea celor mai noi tehnologii disponibile. Ne preocupăm permanent

15şi 100 în lume!


de securitatea angajaţilor noştri şi a instalaţiilor, optimizarea procesului de producţie, de protecţia mediului şi a resurselor naturale neregenerabile. În egală măsură, investim în dezvoltarea angajaţilor de la toate nivelurile, deoarece oamenii sunt cei care fac diferenţa. Faptul că menţinem fabricile la un nivel înalt şi poziţionam oamenii în centrul strate-giei noastre ne permite să ne bucurăm de o bună reputaţie în cadrul Grupului”,Cu toate că este mulţumit de nivelul investiţiilor făcute la Holcim, chipul său, totuşi, arata puţină în-grijorare, îl întreb despre activitate:“Holcim România a avut un profit net de circa 74 milioane de lei în anul 2011 (aproximativ 17 mi-lioane euro - nota redacţiei). Cifră de afaceri pe 2011 a fost de 222 milioane euro, în creştere cu 13% comparativ cu anul 2010. Anul acesta am înce-put greu, după o lună februarie rece şi ca urmare a problemelor de infrastructură blocată, în primul tri-mestru, volumul vânzărilor de ciment şi clincher au scăzut cu 6,7%, iar preţurile au scăzut cu 1,6%. Nu ştim la ce să ne așteptăm până la finalul lui 2012. Aş fi bucuros să avem aceleaşi rezultate ca în 2011, în cel mai fericit scenariu, am putea înregistra o creştere de 2-3% a business-ului. Speram că, Guver-nul să acorde atenţie infrastructurii, dar şi fabricilor pentru dezvoltare, putem vorbi de o firavă creştere, însă totul ţine de numărul de proiecte sau de alţi factori care pot influenţa afacerile. Ne axăm însă şi pe exporturile pentru Ungaria”.Îl întreb pe Domnul Bach dacă Holcim intenționează să mai facă noi achiziţii sau investiţii, acesta îmi

răspunde, fiind conştient că situaţia României nu va fi chiar favorabilă, indiferent de situaţia politică, “Condiţiile actuale de pe piaţa locală, unde segmentul rezidenţial este la pământ şi singurul care mai funcţionează este cel de infrastructură nu ne încurajează să deschidem o nouă facili-tate de producţie a cimentului în următorii 5 ani”. La întrebarea “Care sunt cele mai mari provocări profesionale în următoarea perioadă?” domnul Bach răspunde:” Una dintre principalele provocări este incertitudinea economică cauzată de criza datoriilor din Uniunea Europeană. Deşi nu există deocamdată probleme similare pe piaţa locală, România ar putea fi afectată în viitorul apropiat de situaţiile cu care se confrunta unele ţări din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte datoriile. O altă provocare cu care se confruntă producătorii de materiale de construcţii este creşterea preţurilor la combustibil, cărbune, energie etc., care s-a manifestat încă de la începutul anului. În plus, chiar dacă vedem o îmbunătăţire a sec-torului comercial şi al infrastructurii, investiţiile în proiectele rezidenţiale sunt în continuare la un nivel redus şi perspectivele pentru anul viitor nu sunt îmbucurătoare, având în vedere că numărul autorizaţiilor de construcţii este în continuare în scădere.”

În acest an, Grupul Holcim împlineşte 100 de ani de la înfiinţare 15 ani de activitate în RomâniaAstfel, conducerea Holcim a considerat acest mo-ment unul de mândrie şi pe bună dreptate dacă iei contact cu ce înseamnă Holcim nu ai cum să nu apreciezi ce se întâmplă cu această companie.

Suprafaţa operațională a fabricii de la Câmpulung este de 85 hectare, în timp ce fabrica propriu-zisă se întinde pe 4,2 hectare.



www.adeplast.ro


Grupul elveţian a intrat pe piaţa locală în 1997, când a achiziţionat pachetul majoritar al fabricii Cimentul Turda. Ulterior, a cumpărat şi cele două fabrici de ciment Cimus Câmpulung (1999) şi Alcim Aleşd (2000).Fabrica de la Câmpulung se află în prezent pe locul 7 în topul celor mai performante unităţi de producţie din grupul Holcim, care cuprinde 95 de unităţi de producţie de ciment în peste 70 de ţări.Capacitatea totală de producţie a fabricilor de ci-ment deţinute de Holcim în România este de 6,1 milioane de tone/an, iar elveţienii au investit de la intrarea pe piaţă, în urmă cu 15 ani, circa 700 de milioane de euro în România.

Investiţii de 25 milioane euro în 2012Holcim intenţionează să investească circa 25 mi-lioane euro în acest an, suma destinată în cea mai mare parte fabricii de ciment din Aleşd.“Cea mai însemnată investiţie care va fi finalizată în anul 2012 este proiectul de Recuperare a Ener-giei Termice Reziduale (Waste Heat Recovery) de la fabrica de ciment din Aleşd. Acest sistem va înlocui cu energie “verde” aproximativ 15% din energia electrică consumată de fabrică, ce este furnizată în prezent de reţeaua publică. Valoarea totală a acestui proiect este estimată de companie la 14 milioane de euro, urmând a se finaliza în al doilea trimestru din 2012.” spune Daniel Bach, Managerul General Holcim.Doar fabrica de ciment de la Câmpulung a benefi-ciat din 2000 şi până în 2008 de investiţii de peste 265 de milioane de euro. Fabrica Holcim se afla la poalele dealului Matau, (acesta fiind şi cel mai înalt deal din Europa, 1071 m) pe culmea Matau-lui se afla şi mausolelul Mateiaş, ridicat în cinstea eroilor musceleni căzuţi în primul război mondial.Fabrica de Ciment Holcim din Câmpulung a câştigat recent titlul de „Best Improver 2009-

2011” în cadrul competiţiei „Premiile Fabricilor Holcim” (Holcim Plant Awards). Premiul este o recunoaştere a eforturilor depuse de companie în ceea ce priveşte modernizarea şi eficientiza-rea producţiei, în direcţia protecţiei mediului şi a securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi a stra-tegiei de succes aplicată de Holcim în relaţia cu clienţii. Specialiştii din cadrul Grupului Holcim au evaluat în 2012 toate cele 95 de fabrici de ciment deţinute de Holcim în peste 70 de tari din lume, pe baza următoarelor criterii: gradul de fiabilitate al fabri-cii; performanţa lucrărilor de mentenanţă; cali-tatea produselor; consumul de energie; protecţia mediului şi sănătatea şi securitatea în muncă. „Premiul obţinut de echipa din Câmpulung este o recunoaştere a devotamentului şi a profesio-nalismului cu care am planificat şi implementat

Afacerile Holcim au înregistrat un

maximum în anul 2008, când filiala locală a grupului

elveţian a raportat un rulaj

de 372 milioane euro.

Daniel Bach, managerul general al

Holcim

Laboratorul Ecovalor

Camera de comandă



o modernizare tehnologică majoră a fabricii de ci-ment. Acest proces a constat în creşterea eficienţei producţiei, modernizând tehnologiile astfel încât să oferim produse de calitate cu un consum cât mai mic de resurse naturale. De asemenea, un aspect prio-

ritar pentru noi este securitatea şi sănătatea oame-nilor noştri, dar şi protecţia mediului înconjurător. Pentru a atinge aceste performanţe a fost depus un efort de echipă pe care îl vom continua, cu şi mai multă motivaţie şi pasiune” ne spune Emil Raicov, Directorul Fabricii de Ciment Holcim de la Câmpu-lung. Managerul Raicov, un fan al reciclării, ne arată că la fabrica din Câmpulung funcţionează o divizie a Eco-valor, o societate a grupului Holcim care se ocupă cu transformarea deşeurilor în energie necesară procesului de fabricaţie a fabricii.” Ce ne doare cel mai mult este faptul că nu s-a înţeles prea mult ce înseamnă selecţia deşeurilor şi cât de importantă este aceasta pentru societate, pentru că trebuie să ne gândim nu numai la ziua de mâine. Dacă înmulţim 18 milioane de locuitori cu aproximativ 400 de kilo-grame de deşeuri pe care le producem anual, rezultă ceva imens. Dorim o colectare selectivă a deşeurilor, noi putem arde deşeuri selectate, deoarece suntem coprocesatori dar şi fani ai reciclării pentru că tot ce înseamnă metal, sticla, plastic, piele tot ce este refolosibil, trebuie să ajungă în alte industrii, par-tea deşeurilor biodegradabile să treacă la fermentat şi depozitate care sper să fie transformate în viito-rul apropiat în biogaz, şi doar fracţia din mijloc cu deşeuri care este amestecată dar este purtătoare de energie ar trebui să ajungă la noi şi o transformăm în energie folositoare activităţii fabricii.”Îl întreb pe Domnul Raicov de unde se aprovizionează cu cărbune, iar acesta asigurându-mă că nu e uşor acest subiect, îmi răspunde: „Cărbunele îl luăm din Venezuela şi Rusia, din păcate cărbunele din Ro-mânia nu are valoarea energetică suficientă care ne trebuie în procesul de ardere a pietrei. Practic procesul de fabricaţie a cimentului înseamnă 80% chimie.”Vizităm împreună fabrica, şi după cum aţi văzut şi în imagini această fabrică este cea mai modernă unitate de producţie din România, unde grija pentru mediu şi securitate este una desăvârşită.“Această fabrică care este mai mult lungă decât lată, îmi este foarte dragă, sunt de peste 25 de ani în această fabrică şi am asistat la mai multe faze de dezvoltare “ne spune directorul Emil Raicov, şi era foarte aproape să ajungă la un record de 1500 de zile fără nici un accident de muncă (s-a oprit mai exact la 1.496 zile), dar şi acel incident “nu a fost unul grav, cineva şi-a prins mâna într-un utilaj. Ne despărţim de cei doi manageri, şi le propun să le mai fac o vizită la fabrică cu ocazia a celor 1.500 de zile care urmează fără nici un incident.

Articol realizat de Lucian [email protected]

Emil Raicov, Directorul Fabricii de Ciment Holcim de la Câmpulung

Ce ne doare cel mai mult este faptul că nu s-a înţeles prea mult ce înseamnă selecţia deşeurilor şi cât de importantă este aceasta pentru societate. Dacă înmulţim 18 mi lioane de locuitori cu aproximativ 400 de kilograme de deşeuri pe care le producem anual, rezulta ceva imens.

Tocarea deşeurilor


42


Î n materialul următor vă prezentăm rezulta-tele cercetărilor experimentale efectuate în Laboratorul Catedrei de beton armat din

Universitatea tehnică de Construcţii bucureşti în scopul determinării eficacităţii unor sisteme de reparaţii şi consolidări ale grinzilor din beton ar-mat solicitate la sarcini gravitaţionale. astfel, au fost încercate, până la cedare, două grinzi identice. Una din grinzi a fost solicitată di-rect până la rupere, cealaltă a fost supusă iniţial la valori ale încărcării, care au produs deschide-rea fisurilor la valori de aprox. 0.8-1 mm, fiind apoi reparată, consolidată şi încercată până la rupere. Valorile momentelor capabile ale grinzilor obţinute experimental s-au comparat cu valorile deduse teoretic în conformitate cu reglementările româneşti în vigoare.Fisurile grinzii au fost injectate cu răşină ePomaX-L20, recomandată pentru injectarea fi-surilor cuprinse între 0.1 şi 1 mm. Consolidarea s-a efectuat prin prevederea, la partea inferioară a grinzii, a unei lamele din fibră de carbon de tip meGaPLate (de tip PaF). Capetele grinzii au fost înfăşurate pe o lungime de 60 cm cu ţesătură din fibre de carbon meGaWraP-200 (producător ISomat romÂnIa SrL).

S-a încercat încovoierea grinzilorProgramul experimental a constat în încercarea la încovoiere a unor modele de grinzi din be-ton armat neconsolidate şi consolidate pentru a se determina sporul de capacitate portantă adus de consolidarea cu lamele din fibre de car-bon. Prima grindă a fost solicitată direct până la cedare. a doua grindă a fost încărcată până în stadii avansate de solicitare, la care betonul a prezentat deschideri ale fisurilor de aprox. 0.8-1 mm. Grinda s-a reparat prin închiderea fisu-rilor prin injectare şi consolidarea cu o bandă din fibre de carbon la faţa inferioară a grinzii, înfăşurarea la ambele capete pe o lungime de 60 cm cu ţesătură din fibre de carbon şi încer-carea grinzii până la cedare.

Repararea şi consolidarea grinzilorFisurile grinzii au fost injectate cu răşină ePomaX-L20, recomandată pentru injectarea fi-surilor cuprinse între 0.1 şi 1 mm (foto 1).

Consolidarea s-a efectuat prin prevederea la par-tea inferioară a grinzii a unei lamele din fibră de carbon de tip meGaPLate (de tip PaF). Capetele grinzii au fost înfăşurate pe o lungime de 60 cm cu ţesătură de fibre de carbon meGaWraP-200 (foto 2).

Modele experimentale şi schema de încărcareS-au încercat două modele de grinzi din beton din clasa de rezistenţă C16/20 având secţiunea de 12x20 cm şi lungimea 170 cm. La partea inferioară grinda a fost armată cu 2 Ö12 PC 52, iar la partea


Foto 1 - Operaţiunea de injectare a fisurilor

Foto 2 - Consolidarea grinzii cu lamele şi ţesături din fibre de carbon

din beton armat cu lamele din fibre de carbon

Consolidarea grinzilorLa Univesritatea

Maritimă Constanța consolidarea grinzilor

s-a efectuat cu materiale

IsoMat

DeSpre ISomat

românIa:Compania a fost înfiinţată în anul 2000 şi are sediul în Bucureşti, Str

Poteraşi nr 5, sector 4, telefon: 021 3000 484. Obiectul său de

activitate îl consti-tuie comercializarea exclusivă a produse-lor ISOMAT pe piaţa românească. Produ-sele Isomat sunt de cele mai multe ori

folosite în rezolvarea unor probleme

teh nice de fineţe.


superioară cu 2 Ö10 PC 52. Grinda a fost încărcată cu două forţe concentrate conform schemei prezen-tate în figura urmatoare:

Schema de încărcareS-au determinat, în ambele cazuri, variaţia săgeţilor în funcţie de valoarea încărcării şi momentul capa-bil al grinzilor. În ambele cazuri s-a determinat ca-pacitatea portantă şi prin calcul.S-a observat o rigiditate mai redusă a grinzii repa-rate şi consolidate care prezintă valori sensibil mai mici ale săgeţii decât în cazul grinzii neconsolidate la aceleaşi valori ale forţelor. Valoarea forţei maxime la cedarea elementului necon-solidat, determinată experimental, a fost de 96 Kn, iar a elementului consolidat de 164 Kn. În cazul grinzii consolidate cedarea s-a produs prin desprinderea armăturii de tip PaF în zona fisurilor de încovoiere şi a avut un caracter neductil (foto 3).

Utilizarea benzilor din fibre de carbon reprezintă, o bună soluţie de consolidare a elementelor din beton armat solicitate la încovoiere Sistemul de reparaţie prin injectarea fisurilor şi de consolidare prin aplicare pe faţa inferioară a grinzii a unei lamele din fibre de carbon şi respec-tiv la capetele grinzii a unei ţesături din fibre de carbon a adus sporuri importante de capacitate

portantă, determinate experimental, de peste 65% faţă de grinda neconsolidată.rapoartele între valorile momentelor capabile determinate prin calcul şi cele determinate ex-perimental pentru cele două tipuri de grinzi în-cercate sunt relativ apropiate (1.7 pentru grinda consolidată şi 1.9 pentru grinda neconsolidată), fapt ce indică că modelul de calcul adoptat pen-tru determinarea momentului capabil al grinzii consolidate este corespunzător. elementele consolidate cu lamele din fibre de carbon au particularităţi în ceea ce privesc deformaţiile şi modul de cedare. Cedarea elemen-tului s-a produs prin desprinderea armăturii de tip PaF, având astfel un caracter neductil. De aceste aspecte trebuie să se ţină seama în proiectare. În cazul efectuării unui calcul conform normelor în vigoare şi respectării tehnologiei de aplicare, utili-zarea lamelelor din fibre de carbon reprezintă, în multe cazuri, o bună soluţie de consolidare a ele-mentelor din beton armat solicitate la încovoiere. În realizarea experimentului de mai sus s-au folosit: ePomaX-L20 - răşină epoxidică injectabilă pen-tru fisuri de 0,1-1 mm, folosită pentru repararea fisurilor din beton prin injectarea de răşini pre-cum şi pentru remedieri complexe - Prinderea profilelor laminate pe elemente de beton.meGaPLate - Lamelă din fibre de carbon, cu rezistenţă mecanică mare, utilizată pentru conso-lidarea elementelor de construcţii. Se produce industrial, din răşini epoxidice şi fibre de car-bon orientate pe o direcţie. Se foloseşte pentru consolidarea grinzilor şi plăcilor pentru creşterea rezistenţei la încovoiere.meGaWraP-200 - Ţesătură din fibre de carbon orientate pe o direcţie, utilizată la consolidarea elementelor de construcţie (confinarea stâlpilor, consolidarea grinzilor pentru creşterea rezistenţei la forţa tăietoare, consolidarea grinzilor şi plăcilor pentru creşterea rezistenţei la încovoiere).Pentru soluţiile tehnice pe care Isomat românia le propune pentru rezolvarea diverselor probleme cu care va confruntaţi accesaţi: www.isomat.ro/solutii-tehnice.

Extras din articolul apărut în Revista Română de Inginerie Civilă,

Editura Matrixrom,DAN GEORGESCU, Conferenţiar, Dr. Ing. - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Foto 3 - Aspectul cedării grinzii

Consolidarea grinzilor

44

Producătorul de materiale de construcţii AdePlast a înregistrat afaceri de 58 milioane de lei, în primele cinci luni ale anului, în creştere cu 31% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a declarat Marcel Bărbuţ, proprietarul companiei.

Analiză

M arcel Bărbuţ a spus că această creştere a fost posibilă datorită extinderii portofo-liului de produse, prin inaugurarea fabri-

cii de polistiren expandat din Corlăţeşti, Prahova. Investiţia finalizată anul trecut s-a ridicat la aproxi-mativ 4 milioane de euro. AdePlast a alocat un buget de 2,8 milioane de euro pentru construcţia unei fabricii de polistiren gra-fitat, aceasta fiind a treia unitate de pe platforma industrială de la Ploieşti: “Prin această fabrică, avem o premieră în România în ceea ce priveşte producţia de materiale de construcţii. Polistirenul grafitat este un material relativ nou, care reprezintă viitorul în materie de termoizolaţii, material ce re-duce consumul cantităţii de polistiren şi măreşte puterea de izolaţie termică cu circa 20%”. Fabrica de polistiren grafitat va fi compusă din două hale, a câte 2.000 de metri pătraţi fiecare, în incinta terenului de circa 10 hectare pe care Marcel Bărbuţ îl deţine în Prahova. Capacitatea de producţie a fa-bricii va fi de 150.000 metri cubi anual. Prima hală este destinată producţiei şi depozitării noului ma-terial. “Celălalt spaţiu, de 2.000 de metri pătraţi, reprezintă o surpriză pentru competitorii noştri şi vom anunţa la momentul oportun despre ce este vorba”, a anunţat, Marcel Bărbuţ. Patronul AdePlast a declarat că urmăreşte finaliza-rea noului proiect până în primăvara anului viitor. Investiţia va fi finanţată din fonduri proprii, a mai declarat acesta.

Scădere pe piaţa materialelor de construcţiiÎntrebat despre situaţia pieţei materialelor de construcţii, Marcel Bărbuţ a observat: “În conti-nuare acest sector merge prost, însă nouă, spre ui-mirea tuturor, ne merge bine. Extinderea portofoliu-

lui de produse ne-a ajutat să înregistrăm creşterea. Chiar şi aşa, creşterile nu sunt conform aşteptărilor - primele trei luni au fost îngreunate de temperatu-rile scăzute, apoi a venit perioada alegerilor. Acum, după alegeri, vedem o revenire a pieţei. Piaţa ma-terialelor de construcţii evoluează neuniform, sunt perioade cu o explozie de cerere, iar acest lucru nu este normal”. Şeful AdePlast solicită Guvernului să nu mai facă discriminare între capitalul românesc şi cel străin: “Când am cerut ajutor de stat, am fost evaluaţi şi s-a observat că noi ne putem descurca din capitalul propriu şi din finanţări bancare, însă imediat după noi s-au acordat ajutoare la Nokia sau Ford. Şi noi, şi străinii aducem bani, aşa că şi noi avem nevoie de susţinere”.AdePlast are mai multe credite pe termen lung la Unicredit Bank, dar şi o linie de credit pe care o accesează la fiecare început de an. Compania a în-registrat, anul trecut, o cifră de afaceri de circa 33 milioane de euro, iar pentru acest an, producătorul estimează o creştere de 30% a afacerilor.


ADEPLAST investeşte 2,8 milioane de euro într-o fabrică de polistiren grafitat, la Ploieşti

Solicit Statului român să susţină

companiile cu capital românesc,

nu numai com-paniile străine.


46

Î n Europa, peste 41 de milioane de oameni (8% din populaţia totală a continentului) trăiesc în zone cu risc seismic ridicat, iar alţi 64 de milioane

(13%) în zone cu risc seismic mediu. Doar pierderile economice cauzate de cutremure depăşesc 40 de miliarde de euro în ultimul secol în Europa, şi se află în creştere în ultimele decade.În numeroase cazuri, cutremurele duc la distrugerea clădirilor aflate în patrimoniul cultural al umanităţii. Unul dintre evenimentele cele mai dramatice în acest sens s-a produs în 2003 la Bam (Iran), când o citadelă veche de peste 2000 de ani - cel mai mare complex din lume construit din cărămizi de lut - a fost distrus de un cutremur de 6,3 magnitudine. Un eveniment asemănător s-a produs în 1997 în regiu-nea Umbria (Italia), când aproximativ 8000 valori de patrimoniu au fost distruse, împreună cu Basilica Sfântul Francisc din Assisi şi frescele lui Giotto. Compania Tassullo, implicată în restaurarea unor clădiri de patrimoniu cultural al umanităţii, precum Colloseum-ul din Roma sau colonadele din San Pie-tro din Vatican, investeşte în dezvoltarea de mate-riale şi tehnici de construcţie menite să protejeze patrimoniul de efectele distrugătoare ale cutremu-relor.


În acest sens, Tassullo este implicată în proiectul internaţional NIKER – New Integrated Knowledge based approaches to the protection of cultural he-ritage from Earthquake-induced Risk. Proiectul are ca scop implementarea unor soluţii de protejare a clădirilor de patrimoniu împotriva riscului repre-zentat de cutremure, prin dezvoltarea de materiale, tehnologii şi metode inovative.NIKER este coordonat de Universitatea din Padova şi susţinut de universităţi de marcă, instituţii şi com-panii din Italia, Germania, Anglia, Spania, Portuga-lia, Cehia, Grecia, Maroc, Egipt sau Israel.Proiectul porneşte de la premisa că protecţia eficientă a clădirilor de patrimoniu, garantată prin compatibilitate şi intruziune minimă, poate fi realizată doar prin metoda „minimei intervenţii”. Aceasta însemnă că potenţialul materialelelor şi componentelor existente va fi exploatat la maxi-mum, iar intervenţiile sunt validate şi optimizate în condiţii specifice şi adaptate la cerinţele reale ale fiecărei clădiri în parte.În timpul desfăşurării proiectului, tipurile şi ma-terialele de construcţie, tehnicile de evaluare şi


www.adeplast.ro


Proiecte de cercetare antiseismice, o preocupare a companiei

Tassullo în Italia



intervenţie vor fi corelate în scopul de a dezvol-ta noi metodologii integrate într-o abordare sistemică. Materialele tradiţionale vor fi com-pletate şi îmbunătăţite de procese industriale inovative (ex. nano-mortare sau micro-silicii) şi vor fi dezvoltate noi elemente (de disipare) de performanţă ridicată. Combinaţiile de elemente vor fi testate pe componente de structură (ziduri, coloane, pavaje, arcade) şi pe conexiuni structu-rale, pentru obţinerea unei soluţii de întărire a întregii structuri. Tehnicile vor fi testate pe clădiri model şi subansamble. Studiile statistice avansate vor ajuta la obţinerea unor proceduri de design optimizate şi uşor de implementat. Vor fi proiec-tate deasemenea tehnici pentru intervenţii pre-ventive inteligente şi tehnici de monitorizare ba-zate pe evaluarea problemelor şi implementarea secvenţială a intervenţiilor.DISWall, acronim pentru Developing Innovative Systems for reinforced masonry Walls, este un alt proiect de cercetare în care este implicată com-pania Tassullo, desfăşurat între anii 2006 şi 2008 cu un buget total de 1,340 milioane de euro, co-

finanţat de Comisia Europeană.Acesta a fost coordonat de Univesitatea din Pa-dova, Italia, prin Departamentul de Construcţii şi Transporturi, în colaborare cu 11 parteneri europeni: Universităţile din München şi Aachen, Germania, Universitatea din Minho, Portugalia, precum şi companiile Tassullo, CIS Edil, Alan Me-tauro, din Italia, UNIPOR, Germania, Costa & Al-meida, Portugalia şi Bekaert din Belgia. Asociaţiile Ziegel, Germania şi ANDIL, Italia.DISWall a avut ca scop dezvoltarea unor sisteme inovative pentru pereţii de zidărie armată bazate pe conceptele de consolidare verticală şi fixare a mortarului şi betonului şi integrarea acestora în blocuri care să permită un mai bun transfer al tensiunii în cazul seismului. Deasemenea, au fost cercetate şi dezvoltate betoane şi mortare speciale şi nu în ultimul rând tehnologii care să ducă la scăderea costurilor şi creşterea productivităţii. Materialele produse au fost testate în laborator şi folosite la construirea unor clădiri prototip.

Bloc de construcţie cu trei celuleSoluţie de execuţie: construirea unei site de conso-lidare folosind grinzi de întărire umplute doar cu mortar (fără a mai fi nevoie de ciment)În urma testelor de laborator, s-a observat că zidăria astfel consolidată este mai omogenă şi previne apariţia crăpăturilor în cazul cutremurelor.Exemplu de zidărie consolidată (stadionul Spor-ting, Lisabona)Exemplu de zidărie consolidată (Stadionul Ben-fica, Lisabona)Soluţia DISWall este destinată arhitecţilor, constructorilor (constructori de case, complexe rezidenţiale, sedii de firmă, hoteluri, săli de sport şi spectacole, stadioane etc.) şi se adresează utili-zatorilor finali.Datorită cercetărilor din cadrul proiectului DISWall, compania Tassullo – ca partener al proiectului – a dezvoltat un nou tip de mortar, comercializat sub denumirea T300 DISWall. Aces-ta este un mortar gata preparat uscat care conţine lianţi hidraulici şi agregate cu granulaţie de până la 4 mm, fără substanţe organice, pentru a oferi mortarului o lucrabi-litate optimă şi o aderenţă la suport puternică atât la punerea în operă, cât şi la maturizarea completă. T300 DISWall poate fi aplicat pe orice suprafaţă, după pregătirea adecvată şi curăţarea suportului. Este livrat în saci de 30 kg.


48

Piaţa produselor de finisaj menite să reducă timpii de finalizare a unor proiecte de construcţii a crescut constant în ultimii ani.


C ererea vine în principal din partea firmelor care amenajează spaţii comerciale. Aceste lucrări se execută de obicei peste noapte

pentru a nu deranja traficul clienţilor, iar redu-cerea timpului de execuţie în acest sens se tra-duce în substanţiale câştiguri datorită faptului că spaţiile comerciale pot fi folosite imediat.În mod tradiţional un proiect de renovare care implică rezugrăvirea şi schimbarea plăcilor ce-ramice pentru un apartament de 55 de metri pătraţi durează aproximativ 7 zile. Cea mai mare perioadă de timp în cadrul acestor lucrări va fi alocată placărilor ceramice din baie şi bucătărie, respectiv 4-5 zile. Folosirea adezivilor cu întărire rapidă face ca acest interval să fie redus la doar două zile, în funcţie şi de îndemânarea meşterului.„În ultimii ani se remarcă o creştere uşoară a ce-rerii de astfel de produse, pe fondul îmbunătăţirii cunoştinţelor tehnice ale meseriaşilor”, declară George Bocai, director tehnic Duraziv. „Diferenţa de preţ dintre adezivii rapizi şi cei normali este de circa 30%. Mortarele rapide pot fi mai scumpe şi cu 50% dat fiind multitudinea de posibilităţi de utilizare a acestuia. Câştigul obținut din realiza-rea mai rapidă a lucrării compensează categoric

diferenţa de preţ”, explică George Bocai.Principalele produse care grăbesc timpii de excuţie a unei lucrări sunt adezivii cu întărire rapidă, care reduc cu 60-75% intervalul alocat punerii în operă. Aceştia sunt adezivi pentru ex-terior, pentru placări precum şi mortarul pentru reparaţii şi fixări. „Aceşti adezivi sunt bazaţi pe o tehnologie nouă, cu grad mare de complexitate, ce diferă funda-mental de aceea a adezivilor uzuali. Rezistenţa acestora după doar 24 ore este obţinută practic de un adeziv obişnuit abia după 14 sau chiar după 28 de zile”, adaugă George Bocai. În categoria produselor care grăbesc lucrările intră şi adezivii de iarnă. Pe piața adezivilor există o concurență acerbă. Dintre companiile care oferă produse pe această piață amintim: Ceresit, Adeplast, Duraziv, Isomat, Baumit, Tassulo si Baumix.


Ponderea lucrărilor de „renovare peste noapte” creşte constant


www.adeplast.ro


49www.100construct.ro | apri l ie-mai 2011www.isomat.euŞape, mortare, gleturi, adezivi, pardoseli industriale, betoane uscate, vopsele lavabile, tencuieli decorative, adezivi speciali

Numărul 1 îN producţia de materiale de coNstrucţii

www.adeplast.ro

mt 100 seismomortar peNtru

coNsolidări

50

Dacă în ţările vestice pavelele sunt folosite de mai mult de 50 de ani, în România acestea sunt utilizate de circa 10 ani.

Analiză

A cest lucru se poate vedea nu doar în cazul construcţiilor rezidenţiale, ci şi în cazul celor publice, acestea fiind amenajate cu materiale

inadecvate ce dau o durată de viaţă scăzută întregii lucrări. „Este evident pentru oricine că starea trotuarelor din România este deplorabilă, fiind necesară corec-tarea acestei situaţii. Însă, suntem de părere că abia facem primii paşi în reabilitarea acceselor pietonale şi a parcărilor publice din oraşe, în timp ce în me-diul rural situaţia este critică”, a declarat Sebastian Bobu, Director Executiv al Symmetrica. În acest moment, doar 20% dintre suprafeţele pie-tonale şi parcările publice din mediul urban au fost reabilitate folosindu-se materiale adecvate precum pavele. În mediul rural, procentul trotuarelor ame-najate corespunzător este de doar 5%. „Cu toate că decalajul faţă de ţările vestice este foarte greu de recuperat, în funcţie de fondurile care vor fi alocate de către autorităţi, vom vedea treptat progrese. Chiar şi aşa, dacă ţinem cont de ritmul ac-tual al lucrărilor de reabilitare, pentru a intra într-o stare de normalitate vor mai trece cel puţin 15 ani”, a mai spus Sebastian Bobu. Acesta a adăugat că Symmetrica mizează pe dezvol-tarea domeniului şi pe creşterea continuă a cererii de pavele, acestea fiind două dintre motivele pentru care va continua investiţiile în perioada următoare. 70% din piaţa locală de pavele este reprezentată de proiectele publiceÎn acest moment circa 20% din vânzările de pavele înregistrate pe piaţa locală sunt direcţionate către proiecte private de tip industrial / comercial, în timp

ce 10% se îndreaptă către proiecte rezidenţiale sau consumatori finali. „70% din vânzările de pavele înregistrate pe plan local se îndreaptă în acest moment către lucrări de reabilitare a acceselor pietonale şi a parcărilor pu-blice”, a mai spus reprezentantul Symmetrica. Astfel, lucrările publice vor absorbi în acest an un volum total de 9,1 milioane de metri pătraţi de pa-vele, în valoare de aproximativ 51,5 milioane de euro. În ceea ce priveşte principalele criterii ce stau la baza alegerii pavelelor pentru proiectele indus-triale / comerciale şi publice, Sebastian Bobu a su-bliniat că preţul pe metrul pătrat este cel mai impor-tant, urmat de o garanţie cât mai mare a produsului respectiv. În cazul proiectelor rezidenţiale, costul nu este la fel de important precum forma şi culoarea pavelor, fiind luată în calcul mai ales integrarea din punct de vedere estetic al pavajului în ambientul curţii. Prima fabrică Symmetrica a fost inaugurată în 1999 la Vereşti, judeţul Suceava, urmată apoi de unităţile de producţie de la Podu Iloaiei, judeţul Iaşi (2010), Bolintin Vale, în apropiere de Bucureşti (2011) şi Prejmer, judeţul Braşov (2012).


Sebastian Bobu, Director

Executiv al Symmetrica

În ritmul actual de reabilitare, vom avea trotuare ca în Occident în 15 de ani


www.adeplast.ro


51www.100construct.ro | apri l ie-mai 2011


52

Soluție inovatoare atât pentru perspectivă cât și pentru lumina naturală consistent din interiorul camerei.


P rodusul vedetă al acestui an, fereastra-balcon FAKRO FGH-V Galeria reprezintă o soluţie inovatoare atât pentru perspec-

tiva pe care o oferă cât şi pentru lumina naturală dăruită în interior. Este denumită astfel pentru că prin deschiderea celor două canaturi se formează un spaţiu care permite apropierea maximă de marginea ferestrei. Datorită acestei modalităţi de deschidere şi a dimensiunilor sale ample, priveliştea devine cu adevărat impresionantă, iar luminii naturale îi este permis să intre din plin în încăpere. Graniţele dintre interior şi exterior sunt aproape şterse: apropierea de fereastră oferă senzaţia de « afară », păstrând garanţia siguranţei în utilizare.Canatul superior se deschide secvenţial în exte-rior până la un unghi de 45°. Cele două balus-trade laterale sunt integrate în canatul inferior şi se extind în timpul deschiderii. Atunci când par-tea inferioară este închisă, balustradele laterale se pliază sub ramă şi nu sunt vizibile pe suprafaţa acoperişului: ascunse sub rama de etanşare, ba-lustradele sunt protejate de murdărie, menţinând totodată aspectul estetic al acoperişului.Atât canatul superior cât şi cel inferior au dotarea


FEREASTRA BALCON

standard cu geamuri sigure de tip P2, cu panouri interioare laminate şi panouri exterioare întărite, cu strat extern uşor de întreţinut. Fereastra nu are un sistem tradiţional de închidere, aceasta fiind posibilă în mai multe puncte. Fereastra este prevăzută şi cu o clapetă de ventilaţie automată care permite pătrunderea cantităţii optime de aer proaspat în cameră şi economisirea energiei. Sperăm ca în scurt timp acest produs-vedetă să se regăsească pe acoperişurile cât mai multor construcţii şi din România.


2 din 3 cumpărători de produse profesionale de profil aflate pe rafturile magazinelor de bricolaj sunt interesaţi de raportul calitate – preţ, fără a se mai ghida exclusiv în funcţie de preţ.

D intre aceştia, o parte sunt meşteri calificaţi care au experienţa unor lucrări deja efec-tuate şi care înţeleg calităţile produse-

lor. De asemenea, din această categorie mai fac parte consumatorii finali care, fie iau decizia de achiziţie în funcţie de recomandarea meşterilor, fie se informează foarte bine înainte de achiziţie sau direct la raft.„Odată cu situaţia economică dificilă, românii au devenit mai precauţi în privinţa cheltuielilor pe care le fac şi se informează sau cer sfaturi consultanţilor din magazine şi meşterilor pen-tru a se asigura că fac cea mai bună alegere. În plus, aceştia au învăţat că un produs ieftin nu garantează calitatea şi nici durata de viaţă mai lungă a lucrării”, a declarat Petrişor Grindeanu, Business Unit Manager Distribution al Sika România. Potrivit afirmaţiilor sale, clienţii români au înţeles, de asemenea, că un cost mai mic al produsului as-cunde de fapt un consum dublu sau triplu, care la final duce la un preţ mai mare pe metrul pătrat, dar şi la riscul deteriorării lucrărilor şi la apariţia unor cheltuieli pentru reparaţii. Analiza a mai arătat că procentul românilor care nu mai cumpără exclusiv în funcţie de preţ a cres-cut treptat în ultimii ani. Astfel, în urmă cu trei ani, 50% dintre clienţii magazinelor de bricolaj erau atraşi doar de cele mai ieftine produse, iar în acest moment ponderea acestora a ajuns la aproximativ 30%.

Creşterea business-ului pe segmentul de retail Piaţa locală de materiale chimice de construcţii a avut în 2011 o valoare de 300 de milioane de euro, cu 5% mai mult comparativ cu anul pre-cedent. Pentru acest an, piaţa îşi va continua uşor ritmul de creştere, tot cu 5%, ajungând astfel la 315 milioane de euro. În ceea ce priveşte vânzările Sika pe piaţa

locală de retail, acestea s-au situat în 2011 la cca. 3,6 milioane de euro, reprezentând 20% din bu-siness-ul companiei. Soluţiile companiei sunt prezente în şapte reţele do-it-yourself, Ambient, Artsani, Bricostore, Dede-man, Hornbach, Leroy Merlin şi Mr. Bricolage, cât şi în peste 130 de depozite şi magazine de mate-riale de construcţii.

Criza a schimbat atitudinea consumatorilor - românii nu mai cumpără exclusiv în funcţie de preţ


www.adeplast.ro


Petrişor Grindeanu, Business Unit Manager Distribution al Sika România

Interviu


Reto Rüegg, diRectoR geneRal calidus

Comparativ cu încălzirea cu combustibili fosili tradiţionali, sistemele de încălzire pe bază de peleți au avantajul eficienței crescute, a costurilor mai mici - utilizatorul final putând economisi până la 50% la factura anuală de combustibil -, alături de diminuarea emisiilor de CO2.

L a nivel mondial, se dezbat și se pun la punct strategii de încetinire a încălzirii glo-bale și a emisiilor de CO2. În acest sens, pe

parcursul anilor, în întreaga lume, au fost dezvol-tate mai multe soluții inovatoare, iar unele dintre ele s-au dovedit fiabile, contribuind la încetini-rea creşterii fenomenului de încălzire globală. Încălzirea pe bază de peleți este o inovaţie utilizată peste tot în lume, în prezent, datorită faptului că oferă avantaje cheie. Prin urmare, noi, la Calidus, ne-am dedicat exclusiv energii-lor regenerabile şi suntem experţi în încălzire pe bază de peleţi.”, ne-a declarat directorul general Calidus, Reto Rüegg.

Ne puteţi spune mai multe despre energiile regenerabile, în general?Energiile regenerabile sunt, în principiu, energii generate de resurse naturale, precum biomasa, vântul, lumina soarelui, ploaia, mareele, şi de căldura geotermală. Prin urmare, aceste energii regenerabile sunt alimentate natural. Dacă ne uităm doar la câteva cifre vedem clar că se face un progres în întreaga lume și că toate energiile regenerabile reprezintă împreună aproximativ 19% din consumul final de energie al planetei, din care 13% provine din biomasă, utilizată în principal pentru încălzire. Această evoluţie, în special din ultimul deceniu, ne confirmă faptul că lumea se mişcă în direcţia cea bună şi acest lucru se datorează parţial și faptului că guvernele din multe ţări sprijină schimbarea, prin susţinerea financiară a utilizatorului final pentru a face ca această trecere de la un sistem de încălzire bazat pe combustibilul fosil tradițional, la unul pe bază de peleți să se întâmple cât mai rapid.

Ne puteţi spune ce sunt, de fapt, peleții?Înainte de toate, peleții sunt fabricați din biomasă,

”Sistemele noastre de încălzire cu peleți au o eficiență de 93%”

din deşeuri din lemn şi cherestea. Să nu credeţi acum că tăiem copacul şi apoi producem doar peleți! Practic, deşeurile de lemn şi gater provin în principal din industria de prelucrare a lemnu-lui, şi, în România, de exemplu, sunt disponibile cantități foarte mari de deșeuri din lemn. Deci, în loc să irosim deşeul din lemn, acum el este utili-zat pentru producerea de peleți. Forma produsu-lui final propriu-zis seamănă cu cea a unei ţigări, ca dimensiuni, singura diferență fiind că peleții sunt doar cu 1-3 cm mai lungi. Important de ştiut este faptul că majoritatea au o culoare maro des-chis (bej), ceea ce înseamnă că nu conține prea multă scoarţă în compoziție.

Conţinutul de umiditate în peleți trebuie să fie sub 12%Există diferenţe de calitate a peleților?Da, desigur, există. De exemplu, una dintre pro-blemele care pot apărea este că unii peleți conţin multă scoarţă de copac în ei şi împreună cu coaja vine și nisip. Prin urmare, în timpul procesului de producţie, nu este foarte uşor de eliminat tot nisipul şi acest lucru poate avea un impact asu-pra calităţii peleților. Apoi, conţinutul de umidi-tate în peleți ar trebui să fie sub 12%, şi cenuşa nu ar trebui să fie mai mult de 0,5% (adică maxi-mum 5 kg cenuşă pentru 1 tonă de pelete ars), pentru a menţiona doar câțiva alți indicatori. De obicei, 1 kg de peleți de calitate foarte bună ar trebui să livreze aproape 5 kw de energie. În ceea ce priveşte certificarea calităţii, în prezent România nu are un sistem de certificare local, dar producătorii urmează standardele de cali-tate germane DIN / DINplus sau pe cele austriece ONORM. Deci, dacă, atunci când îi cereți unui producător certificatul de calitate pentru peleți, veți primi unul dintre cele menționate mai sus, puteţi fi siguri că veţi avea cea mai bună calitate.

companies.c. calidus

Str. Ion Ionescu de la Brad nr.68, Sector 1, BucurestiTel.:+40 21.409.29.92,

+40 21.409.29.93Fax: +40 21.409.29.94 Email: [email protected]

Web: www.calidus.ro


Ce reprezintă pentru dvs. un sistem bun de încălzire pe bază de peleți?Există mai multe aspecte. Mai întâi de toate, fiecare consumator are nevoi și dorințe dife-rite. În al doilea rând există aspectul investiţiei. În al treilea rând, depinde de cât de mult este dispus utilizatorul final să fie solicitat pentru funcționarea sistemului. În al patrulea rând, cât de multe cunoștințe are utilizatorul cu privire la sistemul de încălzire pe bază de peleți şi a capacităţilor acestuia. În cele din urmă, este vor-ba despre faptul că dife-rite sisteme de încălzire cu peleți pot avea un consum de combustibil diferit. Luând toate cele de mai sus în conside-rare, pe piaţă sunt puse la dispoziție de la sis-teme de încălzire ma-nuale, simple şi ieftine, până la cele de ultimă tehnologie, ceea ce înseamnă sisteme com-plet automatizate, mult mai eficiente, dar cu un cost mai ridicat.

Centralele sunt dotate cu sisteme de stocare și sunt ali-mentate în mod automatCare sunt caracteristicile principale ale sistemelor de încălzire Calidus pe bază de peleți?Brandul nostru BIOTECH, unul dintre liderii glo-bali în tehnologia bazată pe peleți, este în mod clar un produs de top. Aceasta înseamnă că Bio-tech va oferi utilizatorilor finali cel mai înalt ni-vel de confort, fără să intervină aproape deloc în funcționarea sistemului. Prin urmare, sistemele lucrează complet automatizat, caracteristicile lor principale fiind: 2 camere de depozitare pentru peleți, una de stocare zilnică, ataşată la aparatul de încălzire şi ce-a de-a doua, cu o capacitate de 5 până la 40 tone, dispusă la maximum 15 metri distanţă una de cealaltă. Transportul de la spațiul de depozitare princi-pal la cel de stocare zilnică este complet automa-tizat, astfel încât nu este necesar să-l umpleți zi

de zi, ci doar o dată pe an. Procesul de ardere trebuie să fie extrem de efi-cient şi cu consum minim de combustibil, prin urmare, sistemele noastre au o eficienţă de peste 93%, cicluri de curăţare automată a arzătorului şi schimbătorul de căldură. Sistemul este modular astfel încât își reglează

funcţionarea în funcție de temperatura exterioară. Fiecare dispozitiv in-clus în sistem, cum ar fi circuitul de încălzire, boilerul este contro-lat prin intermediul software-ului integrat. În afară de aceasta există multe alte carac-teristici importante, dar oferim şi un serviciu clienţi de primă clasă

Cum vedeţi viitorul pieței de încălzire pe bază de peleţi în România?Simplu, piaţa sisteme-lor de încălzire cu peleţi continuă să crească pu-ternic cu rate de două cifre în următorii ani, și chiar mai repede dacă guvernul va sprijini uti-lizatorul final (privat şi agenţi economici), prin subvenții. În prezent, ve-

dem că soluțiile simple, manuale şi ieftine cresc mai rapid decât sistemele complet automati-zate, ceea ce este logic. Oricum, acest lucru se va echilibra în timp, pe măsură ce utilizatorii finali vor dori să aibă o calitate mai bună şi un confort sporit.

fabricați din deşeuri din lemn şi cherestea; mai eficientă decât încălzirea cu lemne; poate fi controlată permanent; dotate cu sisteme de stocare; volumul redus al peleţilor rezolvă problemele de depozitare şi reduc cheltuielile de transport; alimentare automată, fără solicitarea expresă a consumatorului; randament mare datorită conţinutului scăzut de apă a peleților.

avantajele sistemeloR Cu pElEți

Biotech oferă utilizatorilor finali cel mai înalt nivel de confort, fără ca

aceștia să intervină aproape deloc în funcționarea sistemului.

56

Vara să calci pe o terasă din lemn este foarte benefic pentru organism prin simplul fapt că lemnul radiază căldură. Poţi avea aceeaşi senzaţie şi dacă iarna calci pe pardoseala ta de acasă care este realizată din parchet dublustratificat prevăzută şi cu un sistem de încălzire în pardoseală.

P archetul dublustratificat îşi are originile în natură şi işi menţine proprietăţile pe tot tim-pul utilizării oferind fiecărei case un aspect

cald, frumos şi plăcut.Se recomandă şi este compatibil cu orice tip de încălzire prin pardoseală asigurând un bun transfer termic şi un climat sănătos.Sistemele de încălzire în pardoseală oferă o tempe-ratura uniformă pe toată suprafaţa pardoselii asi-gurând un confort sporit , curenţii produşi fiind de o intensitate mult mai redusă decât la sistemele de încălzire tradiţionale cu radiatoare.

Datorită faptului că lemnul are o rezistenţă termică foarte bună (transfer de energie termică optimal) şi în acelaşi timp o distribuţie de căldură egală pe toată suprafaţa, parchetul este recomandat pentru pardoseli cu încălzire, conform normelor O-NormB 2242-7, atunci când este montat prin lipire pe toată suprafaţa. Parchetul fiind produs dintr-o materie primă naturală, “lemnul”, există şi câteva esenţe de lemn care nu sunt recomandate pentru a fi montate pe pardoseala încalzită datorită faptului că au un coeficient de dilataţie şi contracţie mare. Produsele pe care compania noastră le comercializează sunt de cea mai înaltă calitate, certificate şi agremen-tate în raport cu legislaţia Europeană în vigoare şi corespund tehnic cu toate Standardele şi Normele Europene.

Prezentare de produs

PARCHETul dublusTRATifiCAT,

Soluţia ideală pentru încălzirea prin pardoSeală

Showroom:Bdul. Octavian Goga,

Nr.24, Bucureşti

Tel.: 021 327 52 52 fax: 031 805 71 71

e-mail:[email protected]

Web: www.bau-land.ro

Parch

et ma

i dur

ca vi

ata!


în cazul încălzirii în pardoseală distribuţia căldurii este egală pe

intreaga suprafaţă.





Web: www.parat.eu

58

Luxul evoluează. Fascinant, sofisticat şi exclusivist. O veritabilă şi autentică evoluţie tehnologică si estetică. Fascinant, sofisticat şi exclusivist.

Analiză

A ompania italiană Vimar a lansat și pe piața românească ultima tehnologie în domeniul electric.

Eikon Evo este ultima tendinţă în domeniul electricUn elogiu adus frumuseţii formelor, rafinamen-tului finisajelor si inteligenţei tehnologice. O nouă definiţie de stil şi un nou concept de lux, pentru a avea un echipament electric în ton cu ultimele tren-duri ale design-ului interior.

O evoluţie veritabilă şi autentică... Estetică în primul rând, dar şi tehnologicăForme proiectate să captiveze atenţia, dimensiuni plasate delicat la perete, profile ultra-fine, culori şi combinaţii unice. Noile rame Eikon Evo aduc în prim plan calitatea materialelor şi manoperei, inge-niozitatea tastelor şi a comenzilor ... într-un decor cromat, care pune accentul pe cele trei culori.Inspirat de cele mai recente tendinţe rezidenţiale, Eikon Evo surprinde esenţa şi valorile într-o manieră originală şi personalizată, oferind varietate interpretării luxului, chiar şi în domeniul sistemelor electrice.

Esenţial, exclusivist, scluptat, natural, luminos, elegant, deosebit 7 stiluri diferite ce corespund celor 7 materiale de calitate superioară (cristal, piatra scluptată, piele naturală, lemn masiv, Corian, aluminiu anodizat, aluminiu laminat), menite să ofere maximă libertate de alegere şi prezentare. Eikon Evo transformă ges-tionarea spaţiului într-o experienţă unică, simplă şi placută.

O adevarată evoluţie în domotică Cu ajutorul noilor dispozitive, funcţii şi modalităţi de control ale Eikon Evo ... sistemul domotic BY-ME devine şi mai nteligent.Sunt inovaţii superbe, uşor de utilizat, comode,

multi-funcţionale, perfect adaptabile schimbărilor ambientale ale spaţiilor sau ale personalităţilor in-dividuale la cei ce locuiesc spaţiul.Noul video touch-screen de 4.3inch şi 10inch, gestionează nu doar simpla supraveghere şi pro-gramare a întregului sistem domotic BY-ME, ci şi funcţiunea video-interfonică, oferind o imagine perfectă a tot ceea ce se întâmplă în exteriorul clădirii.Noile funcţii avansate detectează în timp real tem-peratura şi calculează profilul energetic al locuinţei, monitorizând în mod constant consumul de energie.

Interfaţa WEB poate fi utilizată de la calculator, smart -phone sau tabletă de ultimă generaţie iPad şi iPhone, prin interme-diul reţelei de internet.


VIMAR lansează în România cea mai noua gamă de aparataj teRMInVIAl eIKOn eVO

Cea

mai

mar

e ga

ranţ

ie di

n ro

mân

ia

Sistemul de încălzire prin pardoseală, pe bază de apă

Pexgol-Dangulv

Liquid Art:

60

Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO) a decernat, de curand, Trofeul Calităţii în Construcţii, premiind 21 de lucrări. Printre acestea se numără consolidarea sediului BNR, reamenajarea Bibliotecii Naţionale şi pasajul rutier Basarab.

Eveniment

Găsiţi mai jos lucrările şi constructorii premiaţi:- Consolidare, restaurare şi amenajare Palatul “Al.I.Cuza - Ruginoasa” - antreprenor: Iaşicon SA Iaşi- Banca Naţională a României - consolidare şi modernizare - antreprenor: Aedificia Carpaţi SA Bucureşti- Refacere, reamenajare şi refuncţionalizare Biblio-teca Naţională a României - antreprenor: Bog’Art SRL Bucureşti- Willbrook Platinum, clădire de birouri şi centru de conferinţe - antreprenor: Bog’Art SRL Bucureşti- Crystal Tower - clădire de birouri - antreprenor: AMV Grup Construct SRL Bucureşti- Centrul expoziţional Moldova - Iaşi - antreprenor: Asocierea Conest SA -leader şi Nova Construct SRL- Dezvoltare infrastructură piaţa Obor, instalaţii încălzire, ventilare, climatizare şi BMS - antrepre-nor: Iamsat Muntenia SA Bucureşti- Proiectare şi consultanţă magistrala 4 de metrou. Racord 2. Staţia Parc Bazilescu, staţia Jiului - proiec-tant general: Metroul SA- Staţiile de metrou Jiului şi Parc Bazilescu - antrepre-


Trofeul Calităţii a fost decernat de ARACO


www.adeplast.ro


nor: Asocierea Somet SA, Schindler SRL şi TIAB SA- Instalaţii electrice, de automatizare, sanitare şi HVAC staţiile de metrou Jiului şi Parc Bazilescu: an-treprenor de specialitate: TIAB SA- Pasaj rutier suprateran Basarab - antreprenor: Asocierea Astaldi SpA - FCC Construccion SA Spania- Pasajul de la Ciochiuţa, judeţul Mehedinţi : an-treprenor: Asocierea Societatea de Construcţii în Transporturi Bucureşti SA/Tehnologica Radion SRL, CCCF Drumuri şi Poduri Timişoara SRL- Amenajare hidroenergetică a râului Strei-Che Plopi - antreprenori: Hidroconstrucţia SA sucursala Râul Mare Retezat- Creşterea siguranţei în exploatare a barajului şi lacului de acumulare Dridu, judeţul Ialomiţa - antre-prenor: Apasco SA Măneciu- Îndiguirea râului Siret pe tronsonul Rotunda-Buruieneşti, comuna Doljeşti, judeţul Neamţ - antre-prenor: Construcţii Hidrotehnice SA Iaşi- Extindere şi amenajare corp “C” la centrul de car-diologie Timişoara - antreprenor general: Saiftim SA Timişoara- Cluj Arena - antreprenor: Asocierea ACI Cluj SA -li-der/CON-A SRL/Transilvania Construcţii SA- Înlocuire conductă gaz uscat 20” deetanizare Tur-burea-Valea Calului, judeţul Gorj - antreprenor: Max Streicher România SRL Ploieşti- Instalaţie de extragere şi prelucrare biogaz, de-pozit Chiajna - antreprenor: Iridex Group Import-Export SRL- Centrul de management integrat al deşeurilor - CMID, în judeţul Bistriţa Năsăud - antreprenor: Asocierea Iridex Group Construcţii - leader, Iridex Group Import Export/ Iridex Group Plastic- Managementul integrat al deşeurilor solide în judeţul Argeş-depozitul Albota - antreprenor: Hidroconstrucţia SA, sucursala Argeş.


Cea de a opta ediţie a Concursului Saint-Gobain Gypsum International Trophy a avut loc pe 8 iunie în incinta Muzeului Naţional Maritim, la Londra, în atmos-fera vibrantă a unui oraş ce încă păstrează aerul festivităţilor regale dedicate aniversării Reginei Marii Britanii şi pregăteşte Jocurile Olimpice 2012.

L a eveniment au fost prezenţi peste 350 de invitaţi - personalităţi importante din lu-mea internaţională a constructorilor şi

arhitecţilor, editorialişti, alături de reprezentanţi ai comunităţii Saint-Gobain din peste 30 de ţări ale lumii. Au avut ocazia să se întâlnească la cel mai mare eveniment „Gypsum Trophy” or-ganizat vreodată, să interacţioneze şi să se fa-miliarizeze cu cele 66 de proiecte competitoare. În plus, fiecărui participant i-a fost înmânat un premiu de recunoaştere pentru clasarea în faza internaţională a concursului.Pentru Saint-Gobain - Rigips România cea de a 8-a ediţie a concursului a fost marcată de câştigarea Trofeului la categoria Inovaţie cu proiectul ho-telului „Central Plaza” din Piatra-Neamţ. Juriul internaţional a acordat proiectului din România cel mai înalt punctaj, departajarea urmărind cri-terii clar stabilite ce au vizat în primul rând fo-losirea inovatoare a sistemelor uscate, dar şi măiestria şi rapiditatea punerii în operă de către executant a produselor, funcţionalitatea şi calita-tea estetică a designului, implicarea echipei Ri-gips în specificaţiile proiectului.Au fost remarcate în mod deosebit soluţiile inge-nioase de realizare a pereţilor exteriori la extinde-rea parterului şi etajului al 13-lea, prin folosirea sistemelor utilizând plăcile de ciment Aquaroc™. Această soluţie originală a permis rezolvarea tu-turor cerinţelor generate de renovarea acestui vechi hotel de munte: structura uşoară, rezistenţa la foc şi umiditate, toleranţa ridicată la vânt pu-ternic, confort termic şi acustic. Datorită uşurinţei în instalare, pereţii exteriori au fost ridicați rapid, iar lucrările au fost terminate cu 4 luni mai de-vreme faţă de data estimată iniţial. Pentru renovarea hotelului au fost folosite numai produse şi sisteme Rigips®, investiţia în materiale de construcţii ridicându-se la aproximativ 1,5 mi-lioane de euro.

A impresionat de asemenea interiorul, care surprinde ochiul prin designul specta-culos şi prin folosirea inteligentă a lumi-nii calde care trans-forma şi recompune spaţiul. Designul şi funcţionalitatea se completează într-un spectacol dinamic de forme curgătoare, respec-tând în acelaşi timp specificaţiile tehnice. Alături de proiectul câştigător la categoria „Inovaţie”, Saint-Gobain - Rigips România a în-scris în concurs încă două proiecte de foarte bună calitate, premiate de curând în ţară la Anuala de Arhitectura:Proiectul „Casa Budişteanu” – proiectant: arh. Iu-lia Maria Stanciu – premiul Anualei de Arhitectură, la secţiunea „Restaurare şi Reabilitare”; construc-tor: Vlad Group SRLProiectul „Crystal Tower” din București – proiec-tant: arh. Adrian Spirescu - premiul Anualei de Arhitectură, secţiunea de arhitectură la Catego-ria „Social Culturale”; constructor: AMV Group Construct SRLMarele Trofeu al competiţiei a mers în Elveţia, fiind câştigat de Armory Transformation - proiect de reabilitare a unei clădiri monument istoric din secolul XIX.Celelalte proiecte câştigătoare, pe categorii, au fost adjudecate astfel:Gips-carton: Aeroportul din Dublin, T2, IrlandaIpsos: Yugoslav Film Archive Museum, SerbiaConstrucţii comerciale: Piscina Olimpică Aquatics Centre, Regatul Unit al Marii BritaniiHoteluri/Spitale/Educaţie: Centru sanitar, Dane-marca Rezidenţial: locuinţa Saint Jean de Bour-nay, Franta.

CÂŞTIGĂTOR LA CATEGORIA INOVAŢIEProiect: Hotel Central Piatra-NeamţConstructor: Pro Instal Grup, reprezentat de dl. Iulian Balint – directorul companiei (al treilea din stânga).

PROIECT ROmÂNEsC CÂŞTIGĂTOR la Concursul saint-Gobain Gypsum International Trophy

62

Marele premiu a fost acordat unui proiect realizat din cărămidă produsă manual în Africa de Sud, complex de clădiri dezvoltate într-un spaţiu aflat în patrimoniul UNESCO.

Eveniment

W ienerberger, cel mai mare producător de cărămidă la nivel mondial, a organizat în luna mai la Viena gala de premiere Brick

Award 2012, concurs în cadrul căruia au fost pre-miate cele mai bune proiecte arhitectonice realizate din cărămidă. În concurs au fost alese să participe 50 de proiecte din 28 de ţări, de pe cinci continente. Acestea au fost selectate din peste 300 de lucrări depuse. Brick Award 2012 este cea de-a cincea ediţie a celui mai important concurs de arhitectură din lume des-tinat clădirilor realizate din cărămidă. Câştigătorii au fost aleşi de un juriu internaţional format din arhitecţii Plamen Bratkov (Bulgaria), Rudolf Finste-rwalder (Germania), Hrvoje Hrabak (Croaţia), John Foldbjerg Lassen (Danemarca) şi Zhang Lei (China).„Am fost impresionaţi încă o dată de creativitatea extraordinară a acestor arhitecţilor participanţi şi de profesionalismul în construcţii dovedit în fo-losirea cărămizii ca element de bază în aceste proiecte”, declară Heimo Scheuch, CEO Wienerber-ger. „Mulţumită acestor experţi, cărămida primeşte şi din partea publicului aprecierea pe care o merită”, a adăugat acesta.Lucrarea care a primit cea mai importantă distincţie, Mapungubwe Interpretation Centre, pavi-lion expoziţional realizat din cărămidă produsă ma-nual. Proiectul din Parcul Naţional Mapungubwe, Africa de Sud, a fost premiat şi la categoria „Soluţii speciale din cărămidă”. Arhitectul Peter Rich, Mi-chael Ramage împreună cu John Ochsendorf şi-au dorit să creeze aici un spaţiu în care să poată fi ex-puse descoperirile arheologice din Parcul Naţional.


Wienerberger a premiat cele mai bune proiecte pentru clădiri din cărămidă


www.adeplast.ro


Mapungubwe Cultu-ral Landscape face parte din patrimo-niul UNESCO din 2003.La categoria „Case unifamiliale” pre-miul a fost acordat arhitectului Bart Lens pentru un proiect din Gaas-beek, Belgia, intitulat The Rabbit Hole. Lucrarea este o reinterpretare a unei ferme din cărămizi pe jumătate distrusă, spaţiul rezultat fiind acum com-pus din două clădiri care găzduiesc atât o zonă rezidenţială cât şi un cabinet veterniar.Premiul pentru „Clădiri rezidenţiale” a fost obţinut de un proiect destinat găzduirii bătrânilor. Azilul din Alcácer do Sal, Portugalia, creat de biroul Aires Mateus îşi doreşte să demonstreze că elemente pre-cum funcţionalitatea unei clădiri şi faptul că aceasta este destinată unor proiecte sociale nu ar trebui să influenţeze calitatea în arhitectură. Un alt proiect premiat în cadrul acestei ediţii Brick Award este legat de organizarea Jocurilor Olimpice din Londra din 2012. Este vorba despre câştigătorii de la categoria „Clădiri nerezidenţiale”, biroul scoţian de arhitectură NORD cu Primary Substa-tion für 2012 Olympic Park, un imobil din cărămidă neagră cu destinaţia de staţie electrică auxiliară. Din această clădire se va asigura distribuţia de electrici-tate în cadrul Parcului Olimpic. Pentru cel mai bun proiect de „Reconversie” a fost premiată o creaţie a arhitectului Pavol Panák din Bratislava. În urma unor lucrări de renovare făcute în mod direct de către arhitect şi care au durat 10 ani acesta a reuşit să transforme un fost cuptor de cărămidă într-o plăcută zonă de refugiu.


Duminică, 1 iulie, Divizia Scule Electrice de la Bosch a adus super-distracţie: concert cu trupa Voltaj, finala Euro 2012, şi o petrecere electrizantă cu mici şi bere.

D ivizia de scule electrice Bosch a pregătit o seară de neuitat pentru pasionaţii de fot-bal care folosesc sculele electrice şi acce-

soriile marca Bosch. Peste 500 de persoane care au cumpărat scule electrice Bosch în ultima lună şi au fost traşi la sorţi au participat pe Stadionul de Atletism „Lia Manoliu” din Bucureşti la o seară de neuitat oferită de Bosch. Invitaţii s-au bucurat de un concert Voltaj, de un spectacol cu majorete, precum şi de o petrecere electrizantă cu mici şi bere, în cadrul căreia au fost planificate activităţi sportive, distractive şi de îndemânare (fotbal, stropitul cu apă, tenis de picior, etc.)Astfel, toţi invitaţii au avut ocazia să intre în at-mosfera Campionatului European de Fotbal 2012, urmărind finala acestuia proiec tată pe ecrane de dimensiuni mari. ’’Bosch este mereu alături de clienţii săi în cele mai importante momente din viaţa lor. Persoanele care folosesc sculele electrice Bosch fie sunt pasionate de meşterit şi bricolează ca hobby, cu ajutorul sculelor electrice de meşterit marca Bosch, fie lucrează zi de zi pe şantier cu sculele profesionale din gama Bosch. Un lucru care îi uneşte pe toţi clienţii Bosch este pasiunea - pentru meşterit, dar şi pentru muzică şi fotbal. Din acest motiv, am vrut să organizăm o petre-cere exclusivistă, care să unească aceste pasiuni – sculele electrice Bosch, muzica bună şi Campio-natul European de Fotbal Euro 2012’’, au afirmat reprezentanţii Bosch. Atmosfera a fost întreţinută de “DEZBRĂCATU” şi concertul VOLTAJ, astfel încât cei peste 500 de participanţi au fost electrizaţi la maxim. Concertul trupei Voltaj i-a antrenat pe cei mari cât şi pe cei mici, oricum toţi şi-au dorit să trăiască ca la “20 de ani”. Au participat atât clienţi şi parteneri din Bucureşti cât şi clienţi din Sibiu, Focşani, Bacău, Braşov etc., aceştia venind special pentru acest eveniment.Apoi a urmat proiecţia finalei Campionatului Eu-ropean de Fotbal 2012 pe super-ecrane. Evident în public erau mai mulţi susţinători ai echipei Spaniei, echipă cu care a ţinut chiar solistul trupei Voltaj, Călin Goia.Revista 100% Construct a participat la acest

eveniment şi am putut observa că manifesta-rea propusă şi organizată de Bosch, i-a făcut pe participanţi să fie destinşi, să râdă, să glumească, să nu se gândească la problemele care practic ne macină pe toţi cei care activăm în domeniul construcţiilor. Felicităm organizatorii, pentru idee şi pentru faptul că au reuşit să aducă o duminică fericită clienţilor lor.

Călin Goia și Alexia

Bosch a oferit o seară electrizantă pentru clienţii săi!

64

Cei mai buni parteneri au fost primit recunoaştere pentru performanţele din anul 2011.

Eveniment

P este 200 de persoane angajaţi şi parte-neri din întreaga ţară au participat pe 25 mai la Întâlnirea Anuală a Dealerilor

Lindab, aflată la cea de-a 17-a ediţie. Evenimentul din acest an a avut loc la Fabrica Lindab de la Ştefăneşti. Este a doua oară când evenimentul are loc la Fabrica Lindab, primul fiind în 2002, când aceasta a fost inaugarată, şi la care petrecere a participat şi trupa Holograf. În acest an, invitaţii au fost destinşi de trupa Marfar, o trupă care a mai participat şi anii trecuţi la manifestările Lindab. Conform tradiţiei, o parte dintre cei mai performanţi parteneri au fost răsplătiţi pentru rezultatele obţinute în 2011. Dedeman a fost compania care a realizat pentru Lindab în 2011, cele mai mari vânzări, aceasta realizând cele mai mari cifre pentru vânzările DY. Dedeman a luat diploma de excelență acordată celui mai mare dea-ler al Lindab, în 2011, vânzările Dedeman având o foarte mare contribuţie la realizările producătorului de acoperișuri metalice, de anul trecut.Pe parcursul serii, gazdele Andrei Sulyok, director general Lindab şi Camelia Dinică, director PR, au încercat şi au şi reuşit să îi scoată din cotidian pe cei invitaţi. La acţiunile acestora contribuind mu-zica cât şi bucatele tradiţionale româneşti.În discuţiile cu invitaţii am consemnat îngrijo-rarea acestora cu privire la rezultatele slabe din luna mai.“Nu am avut niciodată o lună mai atât de slabă, nu avem comenzi, sectorul nostru este blocat ” a declarat Victor Ungureanu, manager al Second Generation şi dealer Lindab. Totuși optimismul a revenit, ca urmare a reprize-lor de dans la care au luat parte invitații cât și gazdele, Andrei Sulyok arătându-și măiestria la dansul Pinguinului.“Deși în seara aceasta a plouat torențial și am rămas pentru o scurtă perioadă și fără curent electric le mulţumesc tuturor pentru eforturile pe care le-au făcut, fiecare a contribuit la rezultatele Lindab, şi le urez succes pentru 2012” a declarat Andrei Sulyok, director general Lindab România.Pe piaţa acoperişurilor metalice Lindab este li-der de piaţă cu o cotă de aproximativ 11%, fiind urmată de Bel Profile şi Viking Pruskynski cu o cotă de piaţă de aproximativ 10% fiecare.


Lindab şi-a premiat partenerii în cadrul Întâlnirii AnuAle A DeAlerilor


Filiala Teritorială Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România (O.A.R București) alături de Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) a organizat în perioada 1-12 iunie 2012 Anuala de Arhitectură București, ediția a X-a, în spaţiul expoziţional Sala Dalles. Tema propusă de organizatori în acest an aniversar este: „ECO- Arhitectura”.

L ucrările de arhitectură înscrise în concurs au fost realizate pe parcursul ultimului an (de la jumătatea lui 2011, la prima jumătate

a anului curent). Au intrat în concurs o sută de proiecte rezidențiale, clădiri publice și amenajări care au o valoare cumulată a execuției de peste 50 milioane EURO. La acestea se mai adaugă încă o sută de cărți de specialitate, studii și proiecte care concurează la diverse secțiuni din concurs. Astfel, Anuala de Arhitectură 2012 a inclus 200 de proiecte jurizate. Ediția 2012 marchează 10 ani de la înființarea Anualei de Arhitectură și își propune să pună ac-centul pe eco arhitectură și pe rolul arhitectului în definirea spațiului și a stilului de viață. Tema „eco“ a acestei ediții a fost inspirată de tendințele internaționale în arhitectură, dar și de noile di-rective EU referitoare la eficiența energetică a construcțiilor, ce vor intra în vigoare în toate țările membre din 2020. În România se află în dezbatere publică mai multe proiecte de lege care fac referire la standardele „eco“ și la eficiența energetică a materialelor de construcții. Astfel, începând cu 2013, toți producătorii de materiale de construcții care activează în România vor tre-bui să se alinieze și să facă modificări ale portofo-liului de produse comercializate. „Anuala 2012 este un festival urban bucureștean, incluzând manifestări de artă contemporană în multe locații, inclusiv stradal prin Street De-livery și ulterior Strada de C’Arte, proiecții de film, conferințe de arhitectură și expoziții. Ne concentrăm atenția asupra valorilor spațiului arhitectural și a posibilităților de ameliorare a calității vieții urbane prin arhitectură. Ne dorim în același timp să deschidem un dialog cu publicul larg, care are nevoie de educație în arhitectură și care trebuie să se implice mai mult în a înțelege

importanța arhitecturii în viața lor de zi cu zi, dar și în dezbaterile și manifestările publice pe această temă“ a declarat Mircea Ochinciuc, Președintele O.A.R București.În 2011 O.A.R București a pus accent pe spațiile publice, unul dintre proiectele în care s-au impli-cat pentru a genera organizarea unui concurs de arhitectură fiind chiar Piața Universității, pen-tru amenajarea supraterană a spațiului. Chiar dacă concursul s-a organizat după ce începuse șantierul pentru parcajul subteran, este totuși im-portant faptul că s-a reușit un dialog cu Primăria, prin care aceasta a consimțit să colaboreze cu arhitecții care au câștigat concursul pentru ame-najarea Pieței. Organizatorii Anualei au pregatit numeroase premii pentru arhitecţii participanţi,

PROIECTE NOI ÎN VALOARE DE PESTE 50 MILIOANE DE EURO ÎNSCRISE ÎN ANUALA DE ARHITECTURĂ 2012

Harmonia 57, Brazilia

Eveniment


respectiv 10 premii acordate de Filiala Bucureşti a O.A.R și 10 premii acordate de sponsori. Printre membrii juriului se numără atât arhitecți români, cât și arhitecți cu carieră internațională, invitați la București cu ocazia Anualei 2012. Evenimentul din acest an include trei componente: expoziția-concurs de Arhitectură, conferințele Eco-Arhitec-tura și serile Culturale ale Anualei. Arhitectura eco este un concept relativ recent care are în general două abordări: arhitectura verde și arhitectura durabilă. Primele construcții în acest spirit au apărut cu precădere după anii 1970, marcați de criza petrolului. Este un domeniu ce influențează din ce in ce mai mult viața cotidiană, arhitecții încercând să utilizeze tehnologii noi, materiale naturale și soluții inventive prin care să diminueze impactul negativ al construcțiilor asu-pra sănătații oamenilor și a mediului înconjurător.

Despre invitații din afara țării Anuala de Arhitectură din acest an se bucură de participarea unor invitați speciali ai conferințelor pe tema „eco-arhitecura“. Patrick Blanc este un botanist francez faimos pen-tru pereții vegetali, adevărate grădini verticale, care decorează fațadele sau holurile a numeroase muzee, hoteluri, clădiri comerciale sau de birouri din întreaga lume. (vezi poza)Triptyque Arhitecture este un atelier de arhitectură braziliano-francez al cărui proiect celebru poreclit „Harmonia 57“ este o clădire de birouri şi atelier pentru artiști a cărui fațadă este acoperită de o reţea de tuburi cu pulverizatoare pentru irigarea vegetației. (vezi poza)Klaus Daniels, actualmente profesor la ETH Zürich, autor prolific de volume în domeniul arhi-tecturii sustenabile, unul din iniţiatorii calcului energetic al clădirilor

CÂŞTIGĂTORII:Premiul secţiunii Arhitectură a fost câştigat de Crystal Tower Business Center, un turn de biro-uri de 70 de metri construit la intersecţia străzii Căderea Bastiliei cu Bulevardul Iancu de Hu-nedoara şi de o clădire de locuinţe construită pe str. Tămâioarei. La cele două categorii ale secţiunii s-au înscris în concurs 54 de proiecte. Tema concursului din acest an este “Eco Arhitectura”.La secţiunea Lucrări socio-culturale au fost îns-crise în concurs 20 de proiecte, la secţiunea Locuinţe au concurat 34 de proiecte. Participarea cea mai numeroasă s-a înregistrat la secţiunea “Amenajări interioare”, unde câştigătorul a fost ales dintre 42 de lucrări jurizate. La secţiunea “Restaurări” au participat 13 proiecte.

Iată câştigătorii acestei ediţii:Premiul secţiunii Arhitectură, categoria “Social-culturale“: Crystal Tower Business Center, arh. Adrian SPIRESCU;Premiul secţiunii Arhitectură, categoria locuinţe: Imobil rezidenţial cu 7 apartamente, str. Tămâioarei, Bucureşti, arh. Panteli MOURGKA;Premiul secţiunii Design, categoria amenajări in-terioare: Restaurant „Lacrimi şi sfinţi”, arh. Cor-vin Nicolae Cristian;Premiul secţiunii Design, categoria design de obiect: Pavilionul şcolii de design Massana, arh. Jenica Craiu, Ricardo MARSICANO;Premiul secţiunii “Restaurare şi reabilitare”: resta u-rare imobil str. Gral. Budişteanu 28 bis, arh. Iulia Stan-ciu;

Madrid. Caixa Forum


www.adeplast.ro



Premiul secţiunii “Concursuri de arhitectură, stu-dii şi proiecte (nerealizate)“: Unitatea verde, arh. Ernest Onut Atanasiu;Premiul secţiunii “Proiecte de diplomă“: Muzeul fierului, Reşita, autor Dan Andrei Caracostea;Premiul secţiunii “Imagine de arhitectură - cate-goria fotografie de arhitectură” : Corbu#2, arh. Alexandru Crișan;

Premiul secţiunii “Imagine de arhitectură - Cro-chiu”: arh. Cristina Olga Gociman;Premiul secţiunii “Carte de arhitectură: “Bulevar-dele bucureştene până la Primul Război Mondial - Nicolae Lascu;

Pentru secţiunile “Arhitectură, Design, restau-rare“, juriul a avut următoarea componență:arh. Şerban Ţigănaş (Preşedinte OAR) - preşedinte juriu;arh. Dan Hanganu (Canada);arh. Maximilian Zielinski (Anglia);arh. Petru Alexandru Gheorghiu (Preşedinte Fi-liala Mureş a OAR);

arh. Cătălin Paul Cozma (Filiala Argeş a OAR)Pentru secţiunile “Concursuri de arhitectură - Stu-dii şi proiecte (nerealizate) şi Proiecte de Diplomă” componența juriului a fost următoarea:arh. Anja Fischer (Austria) Preşedinte juriuarh. Ernst Beneder (Austria)arh. Viorel Gageanu (Filiala Dunărea de Jos a OAR)arh. Gelu Tudorache (Filiala Bacău Neamţ a OAR)arh. Daniela Radu (Filiala Muntenia Vest a OAR.)

Juriul secţiunii „Imagine de arhitectură“, ambele categorii:Mihai Oroveanu, critic şi istoric de artă - Preşedinte juriu;arh. Andrei Pandele;prof.dr. Arh. Sorin Vasilescu;

Juriul secţiunii „Carte de arhitectură“:arh. Dana Vais - Preşedinte juriu;istoric de artă Carmen Popescu (Franţa);arh. Doina Petrescu (Universitatea din Sheffield – UK).

SC Maytech SRLTel.: 021.330.62.05; Fax: 021.330.22.34; E-mail: [email protected]

68

După ce au cucerit cerul prin Burj Khalifa, cea mai înaltă clădire de pe Terra, guvernanţii din Dubai au acum planuri mari pentru tărâmul de sub ape. Aceştia pregătesc o nouă premieră mondială: construirea primului hotel subacvatic din lume.

Eveniment

D rydocks World, o ramură a companiei de stat Dubai World, a semnat un contract cu com-pania elveţiană BIG InvestConsult pentru

construirea hotelului Water Discus. Hotelul va fi compus din două structuri masive în formă de disc, una situată deasupra nivelului apei şi alta sub nivelul apei. Cele două părţi vor fi conectate prin 3 puţuri, la care se adaugă structura centrală, dotată cu un lift.



www.adeplast.ro


Porţiunea subterană a hotelului va fi situată la 10 metri sub nivelul mării şi va avea o porţiune utilizabilă de 1.000 de metri pătraţi, urmând să fie dotată cu 21 de camere duble, din care oaspeţii vor putea admira direct vietăţile ce trăiesc în apele din zonă. De asemenea, în planurile hotelului sunt in-cluse o cameră de decompresie, un spa, o grădină şi un heliport în porţiunea de suprafaţă, pentru confortul oaspeţilor care doresc să sosească pe cale aeriană. Costul estimat al hotelului este de 120 de milioane de dolari. „Suntem extrem de mândri şi de încântaţi să fim asociaţi cu un astfel de proiect unic în lume. Capacităţile noastre tehnice şi experienţa de proiect de management s-au acumulat timp de aproape trei decenii de operaţiuni” a declarat Khamis Juma Buamim, preşedintele Drydocks World“Discus Apa proiect hotelier deschide domenii noi de dezvoltare pentru hotel şi pentru sectorul de tu-rism, de locuinţe şi sectorul de oraş de coastă, în zone off-shore, precum şi noi oportunităţi pentru sprijinul ecologiei prin crearea de noi ecosisteme

Primul hotel subacvatic

din lume!

Un nou proiect

grandios în Dubai


acvatice şi activităţi de protecţie a lumii subacva-tice. Ne aşteptăm să se coopereze eficient cu World Drydocks, fiind un expert în construcţii din oţel de înaltă tehnologie. În plus, ne-am dori să se creeze aici, în Emiratele Arabe Unite programul internaţional de

mediu şi centrul de protecţie Underwater World - ho-tel cu Discus Apa ca un instrument de laborator pen-tru protecţia mediului şi de cercetare a oceanelor şi mărilor“- a declarat Bogdan Gutkowski, preşedinte al Grupului BIG ÎNVEST.


70

O colecţie de fotografii făcute de la înălţime oferă o privelişte extraordinară a lumii aflate deasupra New York-ului, departe de ochii celor care străbat zilnic străzile metropolei.


G raţie iniţiativei ecologiste a autorităţilor de a îmbrăca acoperişurile clădirilor cu verdeaţă, o nouă lume cu spaţii de agre-

ment, locuri de joacă şi de distracţie capătă contur la înălţime. În imaginile surprinse de fotograful şi pilotul Alex MacLean se poate vedea cum sunt valorificate acoperişurile clădirilor.


Paradisul eco de deasupra New York-ului

Oaspeţii hotelului Standard se bucura de viaţă pe acoperişJungla urbană: o grădină supraetajată de acoperiş din Central Park, ManhattanAcoperişul muzeului de arta modernă, îmbrăcat în camuflajThe Hight Line, un parc înălţat deasupra liniilor feroviare dezafectate, îşi strecoară aleile printre clădiri.Grădini decorate în stil Tudor, situate pe clădirile din ManhattanUn avion “aterizat” pe acorperişul unei clădiri pe Water Street 77O pictură murală realizată pe un acoperiş din Chelsea, ManhattanGrădina de verdeaţă de acoperişul unui zgârie-noriClădirea “Școala viitorului”Manhattan: terase aflate în construcțieTerasele clădirilor de pe acoperiş, compartimentateClădirea Morgan Mail

72

După preluarea bunului în 80% din falimente, firmele de leasing nu mai obțin nimic suplimentar.

Curier juridic

O societate comerciala are calitatea de utilizator într-un contract de leasing. La un moment dat în derularea contractului utilizatorul nu mai

reuşeşte să mai plătească ratele şi, somat sau nu de către finanţator, predă bunul ce făcea obiectul aces-tui contract.Se încheie şi un proces verbal de predare-primire şi ulterior, se deschide procedura insolvenţei fos-tului utilizator şi finanţatorul face o cerere cerere de înscriere la masa credală (sau, în unele cazuri, este chiar el iniţiatorul procedurii de declarare a insolvenţei utilizatorului) prin care cere:- contravaloarea ratelor neachitate până la data rezilierii contractului, în baza unui pact comisoriu expres inserat în contractul de leasing;- penalităţi de întârziere până la data deschi-derii procedurii pentru fiecare rată scadentă şi neachitată;- daune-interese reprezentând totalitatea ratelor ulterioare momentului rezoluţiunii. Aceste daune se cer ca urmare a unei clauze penale inserate în condiţiile generale ale contractului de leasing finan-ciar, nenegociabile şi care conţin de multe ori şi va-loarea reziduală;- contravaloarea ratelor de asigurare CASCO neplătite, de la data rezilierii şi până la finalizarea contractului de leasing, de către utilizator companiei de asigurări agreată de către finanţator. Precizăm că toate contractele de leasing financiar pentru auto-vehicule se încheie cu condiţia perfectării de către utilizator a unui contract de asigurare CASCO cu un asigurator agreat de către finanţator.

Practica instanţelor de control judiciar este divergentă în privinţa tratamentului acestor daune interese:Curtea de Apel Timişoara, Curtea de Apel Cluj, Cur-tea de Apel Ploieşti, consideră că această clauză are un caracter leonin şi că, în baza art. 5 (nu se poate deroga prin convenţii particulare de la normele de ordin publică şi bunele moravuri), coroborat cu art. 1083 Cod civil, trebuie înlăturată de la masa credală.Într-adevăr, dacă bunul a fost restituit şi valorificat de societatea de leasing, încasarea daunelor in-

terese derivînd din clauza penală poate duce la o îmbogăţire fără justă cauză, deoarece finanţatorul primeşte atît contravaloarea ratelor pînă la finaliza-rea contractului, cît şi preţul bunului second-hand. Pe de altă parte, nu putem să nu remarcăm carac-terul pretorian al interpretării art. 5 din Codul ci-vil, în condiţiile în care legea nr. 296/2004 (Codul consumului) exclude comerciantul din câmpul său de aplicare. Ca urmare, dispoziţiile privind clauzele abuzive din acest act normativ esenţial nu sunt in-cidente în speţă.

Credem că în ipoteza în care finanţatorul nu apucă să comunice utilizatorului notificarea de reziliere a contractului de leasing pînă în ziua pronunţării sentinţei de deschidere a procedurii insolvenţei, nu poate sub nici o formă argumenta în mod credibil că are dreptul la daunele-interese reprezentând to-talitatea ratelor ulterioare momentului rezoluţiunii, din motive lesne de înţeles: normele speciale prevăzute de art. 36, 86 din Legea insolvenţei. În această situaţie particulară, nu ar trebui să existe practică neunitară, dar ipoteza pe care o aducem în dezbatere este tocmai cea în care finanţatorul face nişte demersuri anterior deschiderii procedurii: notifică rezilierea, încearcă să preia amiabil bunul, declanşează executarea silită. Deşi putem să înţelegem calculul economic făcut de firmele de leasing - «în 80% din falimente nu ne alegem cu mai nimic (dacă excludem bunurile, care de regulă se înapoiază societăţii de leasing), aşa că mai bine să luăm pielea de pe cei care mai au cîte ceva» - credem că ar fi bine ca măcar unul din colegiile de conducere ale diferitelor Curţi de Apel să sesizeze pro-curorul general pentru un recurs în interesul legii.


Avocat Coltuc Marius, Fondator Casa de Avocatură Coltuc

Consecințele întreruperii contractului de leasing



Web: www.aeroq.ro





Brasov






ADEPLAST S.A.Oradea






Suceava




TAR MV S.R.L.Iaşi


Craiova




AMVIC S.A.Bragadiru



Web: www.aeroq.ro





Brasov






ADEPLAST S.A.Oradea






Suceava




TAR MV S.R.L.Iaşi


Craiova




AMVIC S.A.Bragadiru

www.isomat.eu

MATERIALE HIDROIZOLANTE

ADITIVI PENTRU BETOANEŞI MORTARE

ADEZIVI ŞI CHITURI

MATERIALE PENTRU REPARAŢII ŞI MATERIALE PENTRU VOPSIRE

TENCUIELI GATA PREPARATE

PARDOSELI INDUSTRIALE

%100

construct

An

ul V

I Nr. 2

4 iu

lie 2

01

2 I w

ww

.10

0c

on

stru

ct.ro

Anul V I Numărul 24 I 8,5 lei

Rev istĂ de infoRmaţ i i ş i ofeRte în constRucţ i i

SOLUTIE: CONSOLIDAREA GRINZILOR DIN BETON ARMAT CU BENZI DIN FIBRE DE CARBON PAG 42

Pagina 36

www.100construct.ro

“STATUL ROMâN TREBUIE Să SUSŢINă COMPANIILE CU CAPITAL ROMâNESC”

Marcel Bărbuţ,adeplast

îNTRE ORDINUL ARHITECȚILOR ŞI PRODUCăTORII DE POLISTIREN

CONFLICTPagina 6

TABLă METALICă

MODULARă

Viking Pruszynski va produce

Pagina 26

HOLCIM 100 de ani în lume,

Pagina 38

15 ani în România

Date post:	10-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	lucian-diaconu
View:	244 times
Download:	8 times

Revista 100%construct editia nr 24, iulie 2012

Documents