1

Nr. 10 septembrie – octombrie - noiembrie 2009 ISSN 1843 – 6757

- revistă on-line -

Realizare şi tehnoredactare inst. Nicoletta Huştiuc

Şcoala cu cls. I-VIII ,,Ioan Mihu”

G.P.N. Vinerea, Cugir, jud.Alba

2

Mămici, tătici, bunici, vă invităm să citiţi revista noastră! Minunatele ei pagini vă aşteaptă!

-revistă dedicată copiilor de pretutindeni, cadrelor didactice, dar pe care o pot citi deopotrivă frăţiorii mai mari, părinţii şi de ce nu, bunicii-

,,-Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovată !”

Ion Creangă

Sigla noastră Culorile copilăriei

Din cuprins :

1. Glas de anotimp 2. Părinţii trebuie să ştie ! 3. Activitate mare... 4. Educator, învăţător, profesor 5. Creaţie în...recreaţie 6. Jocuri deosebite 7. Harta inimii 8. Ţara noastră aur poartă... 9. Musafirii povestesc 10. Ecologie şi armonie 11. Pagina din jurnal 12. Din activităţile noastre

13. Drumuri de poveste 14. Hai să colorăm ! 15. Supliment la aniversare

3

Cum se joacă culorile toamna?

Din cercul culorilor îşi dau întâlnire cele mai năstruşnice combinaţii posibile de culori, astfel încât să încânte ochiul oricui, astfel ca toamna să nu mai plouă cu nori gri, ci cu

senin de frunze arămii. Copii toţi aleargă veseli să calce pentru a câta oară pe foşnetul covorului tomnatic, în

culori parfumate de fructele toamnei nespus de darnice. Iată cum se joacă culorile toamna, iată ce minunăţii ivesc din joaca lor înmiresmată de

parfum de struguri copţi, de foi de porumb abia tăiate, de scârţâit vechi de căruţe obosite, încărcate cu dovleci portocalii, aşa de copţi de stau gata să pleznească...Iată cum se joacă

toamna culorile... Dau fuga prin grădini, adună belşug de legume şi-apoi se-nghesuie nestingherite în borcanele cu zacuscă, în cămările harnicelor gospodine....Iată cum se joacă toamna culorile...împletindu-se în compoturi dulci de mere şi pere, în siropuri de

gutui galbene, în ultimele frunze ce abia se mai ţin de crengile îmbătrânite ale copacilor... Greieraşul îşi uneşte melodia cu foşnetul suav al frunzelor, iar ploaia bate ca un refren, uneori plictisitor. Umbrelele o opresc asemeni tobelor, care apasă şi spun bis melodiei

abia terminate... Da, aşa se joacă toamna culorile...iar noi, uneori, nici nu le vedem...

Haideţi cu toţii să privim pentru o clipă bogăţia de culori din fiecare anotimp. Opriţi-vă toamna să-i admiraţi culorile...

Inst.ed. Nicoletta Huştiuc, G.P.N. Vinerea, Cugir, jud. Alba

Toamna plouă

cu frunze

colorate!!!

4

Tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenţie (THDA, ADHD)

În 1902, Still descria tulburarea într-o modalitate care poate fi considerată foarte adecvată astăzi „copiii aveau defecte ale controlului motor aceştia erau hiperactivi, incapabili de a se concentra, cu dificultăţi de învăţare şi probleme de conduită” .

Prevalenţă şi evoluţie : Tulburarea hiperkinetică este una dintre cele mai frecvente afecţiuni comportamentale întâlnite la

copii şi adolescenţi. Studiile arată că un procent de 5% din copiii de vârstă şcolară prezintă simptomele acestei tulburări (1-2 din copiii dintr-o clasă de 30). Este mai des întâlnită la indivizii cu precedent în tulburările de conduită, dificultăţi de învăţare, ticuri, sindrom Tourette etc. Tulburarea debutează în 50% din cazuri înainte de 4 ani, dar de cele mai multe ori nu este recunoscută până la începerea şcolii. Mai târziu pot să apară şi opoziţionismul provocator şi tulburările de conduită.

Diagnostic : Aceasta afecţiune se poate manifesta la preşcolari, şcolari şi adolescenţi. Conform DSM IV simptomele THDA sunt:

Simptomele de inatenţie : şase (sau mai multe) dintre următoarele simptome de inatenţie au persistat cel puţin 6 luni într -un grad care este dezadaptativ şi discrepant în raport cu nivelul de dezvoltare:

• Adeseori ignoră detaliile; greşeşte din neglijenţă. • Adeseori îşi menţine cu greutate concentrarea la lucru sau la joacă. • Adeseori pare să nu asculte atunci când cineva i se adresează direct. • Adeseori nu respectă instrucţiunile, nu termină ceea ce a început. • Adeseori are dificultăţi în a-şi organiza sarcinile şi activităţile. • Adeseori evită activităţile care necesită efort intelectual susţinut. • Adeseori pierde lucruri de care are nevoie. • Adeseori este distras de zgomote exterioare. • Adeseori este uituc în activităţile lui.

Simptomele de hiperactivitate-impulsivitate: şase (sau mai multe) dintre următoarele simptome de hiperactivitate-impulsivitate au persistat cel puţin 6 luni într -un grad care este dezadaptativ şi discrepant în raport cu nivelul de dezvoltare: Hiperactivitatea

• Adeseori aleargă sau se caţără atunci când nu ar trebui. • Adeseori vorbeşte excesiv. • Adeseori se agită sau se foieşte. • Adeseori trebuie să se ridice de pe scaun. • Adeseori are dificultăţi în desfăşurarea activităţilor de timp liber nezgomotoase. • Adeseori este în mişcare, parcă ar fi animat de un motor.

Impulsivitatea • Adeseori răspunde înainte ca întrebările să fie complete. • Adeseori are dificultăţi în a-şi aştepta rândul. • Adeseori întrerupe sau deranjează alte persoane. Deoarece toţi copiii se comportă uneori astfel, diagnosticul de THDA poate fi stabilit unui copil numai

de către un specialist. Sunt prezente următoarele tipuri de THDA:

- tipul combinat : deficit de atenţie şi hiperactivitate; - tipul predominant cu neatenţie; - tipul predominant impulsiv hiperactiv.

Tratamentul THDA: - intervenţie psihoterapeutica: - psihoterapia familiei ;

- psihoterapia individuală; - psihoterapia de grup;

- intervenţie medicamentoasă.

Oana-Sorina Telehoiu, psiholog clinician, Constanţa

5

Consilierea copiilor preşcolari - mijloc socio-afectiv de integrare

Preşcolaritatea sau cea de-a doua copilărie se caracterizează printr-o deosebită receptivitate la influenţele mediului şi prin ritmuri accelerate de dezvoltare psihică.

Parafrazându-l pe Jean Jack Rousseau, încercam să înţelegem şi să găsim modalităţi eficiente de exprimare a sentimentelor faţă de copii, totodată înţelegându-i: ,,… căutaţi să vă înţelegeţi mai bine copiii, deoarece

cu siguranţă nu-i cunoaşteţi; este bine să acţionaţi cu calm şi prudenta atunci când copilul are o problemă, iar atunci

când apar conflictele, trebuie depus un efort în plus pentru a stăpâni situaţia, cerând să fie respectaţi, dar în acelaşi timp acordând copilului respectul pe care el îl solicită şi la care el are tot dreptul".

Educaţia făcută de părinţi cât şi cea a grădiniţei se răsfrânge asupra tuturor laturilor personalităţii copilului. Pe măsură ce copilul se dezvoltă, cresc şi trebuinţele şi dorinţele lui.

Oare îi înţelegem pe deplin aceste trebuinţe ale lui? Oare ne simţim aproape de sufletul lui deseori atât de zbuciumat din diverse cauze?

Apropierea de copil presupune existenţa unor relaţii noi între copil-educatoare şi educatoare-copil, bazate pe încredere, preţuire, siguranţă, care să-i dea copilului certitudinea că educatoarea este fiinţă căreia îi poate

încredinţa ,,tainele sufletului”, spre păstrare. Pentru ca acest lucru să fie posibil, este necesar să-i dai copilului posibilitatea să-ţi deschidă calea spre lumea lui interioară sau să-i dai puterea de a înţelege că tu eşti busola în marea lume a lui de multe ori

neînţeleasă de noi, ca adulţi. El simte când este privit cu încredere, cu afecţiune şi când nu – reacţia copilului faţă de tine este diferită, se

închide într-o carapace, greu ,,de spart”. Un copil jignit, neînţeles, bruscat, neluat în serios, se va îndepărta de educatoare, oricât am încerca să

stabilim climatul anterior, nu vom reuşi. Ne vom izbi mereu de opoziţia lui ca de un zid şi va fi înclinat să creadă că, la prima reacţie a lui, iar va fi

respins, considerându-se astfel într-un mare pericol.

Legătura cu copilul trebuie să fie solidă, sinceritatea şi încrederea să ducă la o confidenţă a copilului, copilul încredinţându-ne pentru păstrare toate gândurile şi intimităţile sale.

Confidenţa educatoare-copil, are două aspecte:

- unul legat de confidenţa generală la nivelul intergrupului grup;

- unul individualizat, specific fiecărui copil în parte. Uneori vin la grădiniţă copii abătuţi, fiind sub influenţa unor probleme familiale, cum am notat mai sus, ori sunt indispuşi din cauza unor dureri fizice sau sunt dezorientaţi în urma revenirii la grădiniţă după câteva

absenţe de boală şi în toate aceste situaţii ne apropriem de ei cu înţelegere, cu tact. Înconjurându-i cu înţelegere şi afecţiune, îi vom câştiga pe copii treptat-treptat, fără să-şi dea seama, antrenându-i în joc în aşa fel încât să simtă o nouă bucurie, care le va atenua starea de apatie şi le va

dezvolta dragostea pentru grădiniţă. Apropierea de copii implică multe aspecte, printre care şi exemplul personal. Educatoarea trebuie să fie

blândă, bună, iubitoare, dar în acelaşi timp demnă şi decentă. Sigur înţelegerea copilului ne aproprie de inima lui, ne face să creştem în faţa lui, dă acestuia putere,

simţind că are alături ,,cea mai dragă fiinţă a sufletului său”.

,,Fericit este copilul care găseşte în fiecare etapă a drumului sau pe educatorul capabil să-i insufle treptat forţa şi elanul necesare împlinirii destinului său ca OM".

Ed. Hurmuzache Cornelia,Grădiniţa nr.11-Oneşti

6

Activitate mare... doar într-o scrisoare !

Călătorii de vacanţă

Întrebări adresate copiilor de 9 - 11 ani (interviu).

1. În ce loc ai dori cel mai mult să călătoresti şi de ce? 2. Care ar fi cel mai simpatic/ amuzant lucru pe care l-ar putea face un copil de

vârsta ta în oraşul în care locuieşti sau în împrejurimile acestuia. Explică / argumentează cât mai amănunţit.

3. Povesteşte ceva despre cel mai distractiv lucru pe care l-ai făcut într-o excursie. Arată locul unde s-a întamplat asta şi descrie toate aspectele plăcute legate de acel eveniment.

4. Ce hotel ţi-a plăcut cel mai mult? (Care este hotelul tău preferat?). Arată, caâ mai amănunţit, de ce.

5. Ce muzee, parcuri şi restaurante au fost cele mai amuzante/ plăcute pentru copiii de vârsta ta. Explică/ arată de ce.

Răspunsuri David Mihai, 9 ani, Vinerea-Cugir, jud. Alba 1. Cel mai mult mi-ar plăcea să călătoresc în Australia, pentru că acolo trăiesc cangurii. Fiind animale foarte interesante, mi-ar plăcea să le văd cum trăiesc în mediul lor natural de viaţă şi să aflu cât mai multe lucruri interesante despre ei. 2. Pe lângă localitatea Vinerea, în care locuiesc, trece râul Cugir. Vara, copiii se adună pe malul apei şi se împart în două echipe şi se joacă de-a ,,piraţii”, atacă echipa de pe mal folosind ,,săbii” din papură şi duc prizonierii în tabăra lor, pedepsindu-i în diferite moduri. 3. Am fost cu colegii de clasă în excursie la Cluj Napoca şi am vizitat Salina de la Turda. În salină, ghidul a început să ne explice şi să ne ofere informaţii. Unii dintre colegii mei au ascultat de sfatul ghidului şi într-o anumită cameră au putut să guste sarea de pe pereţi, gustul ei făcându-i să se schimbe ca nişte măscărici. 4. Hotelul meu preferat este ,,Malibu” din Mamaia. Are forma unei piramide şi pe fiecare etaj are plantaţi palmieri. La fiecare cameră este pus câte un bec care se aprinde seara, iar lumina se schimbă în toate culorile curcubeului.

5. Pentru copii, cel mai plăcut muzeu este cel de ,,Ştiinţe ale Naturii”. Aici copiii pot afla lucruri foarte interesante despre plante şi animale care trăiesc şi au trăit pe pământ. Sunt expuse fosile şi animale împăiate.

Parcul de distracţii este un loc plăcut copiilor deoarece sunt diferite modalităţi de a-ţi petrece timpul : cu roata mare, cu trenuleţul vacanţei, la rodeo, cu maşinuţele. Mie îmi place restaurantul Mac Donald s pentru că acolo se servesc hamburgeri şi cartofi prăjiţi şi multe alte feluri de mâncare frumos aranjate.

Inst.ed. Nicoletta Huştiuc, G.P.N. Vinerea, Cugir, jud. Alba

7

Metode interactive de grup în gradiniţă

Metoda Pălăriilor gânditoare

Acest nou tip de metodă de predare – învăţare este un joc în sine. Copiii se împart în şase grupe – pentru şase pălării. Ei pot juca şi câte şase într-o singură grupă. Împăţirea elevilor depinde de materialul studiat. Pentru succesul acestei metode este important însă ca materialul didactic să fie bogat, iar cele şase pălării să fie frumos colorate, să-i atragă pe elevi. Ca material vor fi folosite 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru. Bineînţeles că rolurile se pot inversa, participanţii fiind liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă. Fiecare culoare reprezintă un rol. Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul: Pălăria albă:

este obiectivă asupra informaţiilor; este neutră;

Pălăria roşie: lasă liber imaginaţiei şi sentimentelor; este impulsivă; poate însemna şi supărare sau furie; reprezintă o bogată paletă a stările afective;

Pălăria neagră: exprimă prudenţa, grija, avertismentul, judecata; oferă o pespectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situaţiei în discuţie; reprezintă perspectiva gândirii negative, pesimiste;

Pălăria galbenă: oferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei; culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea,optimismul; este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic;

Pălăria verde: exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă; este simbolul fertilităţii, al producţiei de idei noi, inovatoare;

Pălăria albastră: exprimă controlul procesului de gândire; albastru a rece; este culoarea cerului care este deasupra tuturor,atotvăzător şi atotcunoscător; supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii; este preocuparea de a controla şi de a organiza;

Se împart cele 6 pălării gânditoare elevilor şi se oferă cazul supus discuţiei pentru ca fiecare să-şi pregătească ideile. Pălăria poate fi purtată individual sau mai mulţi elevi pot răspunde sub aceeaşi pălărie, fiind conştienţi de faptul că:

- pălăria albastră - clarifică - pălăria albă - informează

- pălăria verde - generează ideile noi - pălăria galbenă - aduce beneficii

- pălăria neagră - identifică greşelile - pălăria roşie - spune ce simte despre

Cele 6 pălării gânditoare pot fi privite în perechi: pălăria albă – pălăria roşie

pălăria neagră – pălăria galbenă pălăria verde – pălăria albastră Fiecare pălărie gânditoare reprezintă un mod de gândire oferind o privire asupra informaţiilor, sentimentelor, judecăţilor, atitudinii pozitive, creativităţii, controlului.

- continuare în numărul 11- Inst. ed. Elena Comănescu, G.P.p. nr. 1, Buzău

8

Grădiniţa

Uite, mamă, grădiniţa, Frumoasă ca un castel, Vin copiii cu gentuţa, Îi conduce un căţel.

Hai să ne grăbim oleacă

Prima-n grupă vreau să fiu, Nu vreau alţii sa mă-ntreacă,

Hai, că e târziu!

Mă aşteaptă păpuşica Şi răţoiul bucătar,

Să le servesc fripturica În sos de muştar.

Ariciul

Azi, la mine în grădină, De sub frunzele brumate,

A ieşit către lumină, Un drumeţ cu ţepi pe spate.

Şi în ţepi avea înfipte

Frunze galbene, uscate, Le ducea spre vizuină

Să-i fie culcuş la noapte.

Speriată de- arătare,

M-am ferit să nu mă vadă, El o luă-ncet pe cărare, Spre căsuţa-i din livadă, Unde-aşteaptă temători

Mama şi doi puişori.

Ed. Maria Brumar, GPN Agnita, jud. Sibiu

Vine toamna

Vine toamna pe cărare Are ghete în picioare Şi palton din lână moale Vine fără pic de soare. Ploi aduce şi vânt tare, Frunze moarte pe cărare. Vine mândră şi-nfoiată Să ne-arate că-i bogată. Fructe multe, delicioase Şi legume sănătoase Şi ne pare-aşa de bine Că de vitamine-s pline.

Ed. Ana - Maria Ene Gradiniţa Rază de Soare

Târgovişte

9

Frunza

Ed. Bădulescu Mariana, G.P.N. nr. 1 Slănic Prahova

Dintr-un mugur cât un gram, Ai ieşit mândră pe ram Crudă, netedă,lucioasă,

Frunză verde şi frumoasă.

Toată vara călduroasă, Oferi umbra-ţi răcoroasă. Esti podoabă pentru pom;

Incântare pentru om.

După prima zi cu brumă, Ai o pată de rugină,

Ce tot creşte, şi tot creşte, Până când te ofileşte.

Iar când vântul s-a-nteţit, De pe ram te-a dezlipit, Şi te poartă-ncetişor,

La pământ formând covor.

Este toamnă

Ed. Maria Brumar GPN Agnita, jud. Sibiu

Este toamnă, este toamnă, Frunze-n vînt, frunze-n vânt,

Roşii, maronii, Galbene-aurii,

Toamnă-i iar pe pământ!

Este toamnă, este toamnă, Trec în zbor, trec în zbor,

Păsări călătoare, Către zări cu soare, Şi deja ne e dor...

Este toamnă, este toamnă,

Plouă rar, plouă rar, Nu uitaţi umbrela Sau doar pelerina,

Toamnă-i iar, toamnă-i iar!

Este toamnă, este toamnă, Pe pământ, pe pământ,

Vântul suflă rece Şi prin păr îmi trece Şuierând, şuierând.

Versurile sunt pentru melodia

„Frère Jacques”

.

10

Mărul buclucaş Mărul roşu, buclucaş, Din măr, dura s-a dat. Vântul l-a desprins uşor Ş-a ajuns jos pe covor. Frunzele foşnesc uşor, Pregătite pentru somn. De sub frunze, undeva, Greierele-şi cântă balada sa. Norii vin, anunţă ploaie, Păsările călătoare Zboară către ţări mai calde. Mărul nostru buclucaş Este trist şi supărat: -Ce mă fac eu, Ionică? -Te iau eu la grădiniţă Şi vei fi în grupa mică! Ed. Maria Pupoieş GPP nr. 34 Oradea, jud. Bihor

Unde e toamna? Unde oare o fi toamna? O caut, dar nu-i nicăieri Şi-am aflat de prin ziare Cum c-ar fi sosit de ieri… Frunzele-s îngălbenite, Merele s-au rumenit, Plouă,-i frig, zilele-s scurte, Dar toamna-i de negăsit… Adunate stoluri-stoluri, Pleacă păsări călătoare, Gâzele se-ascund, dar toamna Unde se ascunde, oare? Când, de-atâta căutare, Mi-am pierdut orice elan, Am găsit, în fine, toamna: Stătea cuminte la mine-n ghiozdan. Înv. Felicia Munteanu Şc. „Axente Sever” Aiud/ Alba

11

Jocuri deosebite

continuare

Jocuri pentru formarea de grupuri dinamice si aptitudini sociale

în grupa de preşcolari

Exerciţii de încălzire:

a) Jocul bomboanelor Nivel de dificultate: mediu Grup ţintă: întregul grup Rezultate aşteptate: destindere, relaxare şi distracţie Descriere: Liderul va cere participanţilor să se aşeze pe scaune, în cerc. El va lega pe unii dintre ei la ochi, pe alţii îi va lega de scaun, altora le va lega piciorul de piciorul scaunului, pe doi vecini îi va uni prin legarea mâinii unuia de mâna celuilalt etc, iar câţiva vor rămâne liberi. În mijloc, vor fi puse apoi bomboane. Liderul îi anunţă că în mijlocul cercului sunt aceste recompense şi că ei trebuie să găsească o modalitate de a le lua. La sfârşitul jocului, fiecare va spune ce a simţit în timpul jocului, ce sentimente a avut, cum s-a simţit în postura respectivă etc. Precizare: Pentru desfăşurarea în siguranţă a jocului este indicat ca preşcolarii să nu fie legaţi de piciorul scaunului, pentru a se evita eventualele accidente.

b) Cuvântul din cerc Nivel de dificultate: mediu Grup ţintă: întregul grup Rezultate aşteptate: destindere, relaxare şi integrare în atmosferă Descriere: Fiecare participant va avea o coala A4, aşezată tip vedere (landscape) şi va desena în mijloc un cerc suficient de mare încât să aibă loc un cuvânt. Liderul va spune cuvântul „pasăre”, iar participanţii îl vor scrie în cerc. În afara cercului vor scrie cuvintele pe care le inspiră cuvântul dat, din cerc. După 2 minute, fiecare va motiva ceea ce a scris. Precizare: Se pot folosi şi alte cuvinte afară de cuvântul „pasăre”. Pentru desfăşurarea acestui joc cu copiii preşcolari, se vor înlocui colile A4 cu imagini cu diverse obiecte sau fiinţe, iar copiii nu vor scrie, ci vor spune cu voce tare, în faţa colectivului la ce se gândesc când observă planşa respectivă. Va urma

Ed. Ene Ana – Maria Grădiniţa Rază de Soare

Târgovişte

12

Desenează prenumele tăuDesenează prenumele tău pe albul norilorPloaia îl va spăla cu următoarea rafală...

Desenează prenumele tău pe albastrul ocenelorEl va pleca la plimbare cu prima suflare de vânt...

Dar..dă-mi mie prenumele tău în mii de culoriŞi el va rămânea în adâncul inimii mele...

Încearcă mai jossă desenezi prenumele tău în culorile toamnei

sau folosind fructe pe lângă litere

13

Străvechea poveste a Slănicului prahovean

Ed. Mariana Bădulescu, G.PN.nr. 1 Slănic Prahova

A fost odat` ca niciodat, Precum povestea spune, Un crud şi verde împărat, Într-un castel minune. De smarald era palatul Pe creasta unui munte, Acolo sedea -mpăratul, Norodul să-şi asculte. Mulţi supuşi la el trudeau Jos în adânc de munte, De unde comori ei scoteau, În chinuri multe, multe. Era -SAREA -mult râvnită, Cum ştie orişicine, Că fără sare în bucate, Viaţa nu merită trăită. Dar faima şi mândria lui Era ANA-floarea muntelui. Frumoasă, cu trup mlădiu, Pletele-i, cascade-n râu. Se duce vestea de numele ei; Că-i mult râvnită de feţi şi zmei. Cum minunea lui de fată Era prea mult dorită, Işi puse-n gând ca ANA Să fie greu obţinuta! Peţitorii curgeau gârlă;

Feţi Frumosi şi prinţi vânjoşi, Pui de zmei chiar nemiloşi, Veneau la el în târlă. Pe ANA, o iubeau nespus: Până-n lună-ar fi ajuns, Doar să o cucerească, Pe ANA s-o peţească. Dintre toţi doar Praj şi Gros Doi viteji cinstiţi, frumoşi, Doi fraţi s-au remarcat La palat au descălecat. Şi ANA îi plăcea pe amândoi, Fiind frumoşi şi bravi eroi, Doi fraţi, doi brazi înalţi, De-un blestem străbun legaţi; Ca niciodată să nu se despartă Ca împreună să înfrunte orice faptă Să-nfrunte orice luptă şi durere Că doar aşa vor mai avea putere. În faţa împăratului au sosit Cu alai şi gânduri de peţit Iar vestitul verde împărat În dreapta fata şi-a luat Şi cu mândrie-aşa a cuvântat:...

Va urma...

Ţara noastră aur poartă...

14

Activităţi extracurriculare-excursia şcolară

Iată că a început un nou am şcolar, un an plin de speranţe şi, ne dorim, ca şi de împliniri. Prima întrebare a elevilor mei în acest an şcolar a fost: ,,Doamna, când mergem în excursie?". Adevărul e ...că nu e niciunde mai bine ca într-o excursie. Scopul organizării unei excursii este de a înţelege, practic, noţiunile de geografie, de mediu înconjurător, de floră şi faună. Dar, mai presus de acest scop, este acela de a uni colectivul de elevi, de a întemeia, cum ne place să spunem, o familie împreuna cu şcolarii noştri.

Pentru a realiza o excursie reuşită nu trebuie scăpat din vedere niciun detaliu organizatoric.Etapele organizării unei excursii ar putea fi: proiectarea excursiei (stabilirea traseului, stabilirea opririlor şi a locurilor de cazare, stabilirea obiectivelor, obţinerea aprobărilor necesare); pregătirea teoretică şi tehnică (pentru învăţător: studierea hărţii în vederea identificării obiectivelor pe teren, eventual deplasarea la faţa locului; pentru elevi: cunoaşterea planului, repartizarea sarcinilor individuale sau de grup, formarea grupelor de lucru, stabilirea echipamentului); desfăşurarea excursiei; evaluarea excursiei (la întoarcere fiecare grupă îşi definitivează materialul cules, îl prezintă în faţa colegilor şi se face evaluarea;se pot organiza expoziţii) Pentru ca aceasta activitate să fie şi mai atractiva pentru copii, în cadrul ei se pot organiza diferite jocuri. Voi da exemplu de două dintre aceste jocuri.

Dans printre sticle Se aranjează 10 sticle într-un rând, lăsând între ele o distanţă de lungimea unei

sticle. Cine poate să parcurgă rândul de sticle fără să răstoarne nici o sticlă ? Cine doreşte să încerce, este lăsat mai întâi să treacă printre sticle fără a fi legat la ochi. După ce a făcut această probă, este legat la ochi. Pe furiş cineva îndepărtează sticlele. Hazul va fi foarte mare, pentru că temerarul va executa un adevărat dans, balansându-se în toate direcţiile, de teamă să nu răstoarne sticlele care oricum nu mai există. (proba se mai poate face şi cu 3-4 participanţi simultan) Răspunsul gândit

La concurs pot participa toţi copiii din clasă. Ei trebuie să răspundă, fiecare, la câte cinci întrebări fără a folosi anumite cuvinte, cum sunt: da, nu, alb, negru.. Răspunsurile trebuie să fie logice. De exemplu: la întrebarea “Ai mâncat astăzi?”, copilul nu poate răspunde nici “da”, nici “nu”, dar poate răspunde: ,,înainte de plecare cu o jumătate de oră”. Cei care grşesc vor fi penalizaţi. După trei greşeli participantul este eliminat din joc. Câştigă cel care răspunde până la sfârşit fără nici o greşeală.

Inst. Gapsea Iuliana, Scoala nr. 2 Uricani, jud. Hunedoara

15

Cum tratǎm situaţiile de absenteism la şcolarul mic?

Absenteismul desemneazǎ un tip de conduitǎ evazionistǎ stabilǎ, cronicǎ, permanentizatǎ ce prefigureazǎ sau reflectǎ deja atitudinea structuratǎ a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolarǎ. Absenteiştii nu mai apreciazǎ şcoala ca pe o instituţie ce oferǎ beneficii importante în viitor, ei fiind interesaţi mai mult de obţinerea rapidǎ a unor avantaje materiale. În timp ce pentru aceastǎ categorie de elevi, frecventarea şcolii devine sinonimǎ cu pierderea de timp, pentru elevii având rezultate slabe şi o stimǎ de sine scǎzutǎ, prezenţa la şcoalǎ devine traumatizantǎ, ea conducând la deteriorarea imaginii de sine, a statutului printre colegi. Absenteismul echivaleazǎ cu o demisie cvasitotalǎ a elevului de la activitatea şcolarǎ, prefigurând abandonul şcolar. Nu des mi s-a întâmplat sǎ ma confront cu situaţii de ,,absenteism cronicizat” la clasele primare. Anul trecut, având clasa a II-a, mi-au atras atenţia încǎ de la început doi fraţi gemeni (L. şi V.). Din discuţiile cu fosta lor învǎţǎtoare, am aflat cǎ nu va fi uşor ca L. şi V sǎ fie prezenţi la orele de curs de-a lungul anului şcolar. Aceastǎ discuţie m-a motivat şi mai mult în tratarea adecvatǎ, cu seriozitate, a cazului. Ştiam cǎ atunci când elevii încep sǎ lipsescǎ sistematic şi generalizat de la şcoalǎ, aceastǎ conduitǎ reprezintǎ un semnal tardiv al problemelor; absenteismul constituie o formǎ de agresiune pasivǎ împotriva şcolii, indicând cǎ elevii lipsesc de la şcoalǎ chiar cu riscul de a fi pedepsiţi. De obicei reacţiile negative ale şcolii şi ale pǎrinţilor întreţin mecanismele de apǎrare ale elevilor, creând un cerc vicios, în care abandonul tinde sǎ aparǎ drept unica soluţie prin care se pot rezolva toate problemele. Analizând genograma familiei acestor doi copii, am aflat cǎ atât tatǎl lor, cât şi unchii din partea tatǎlui, obişnuiau sǎ absenteze de la şcoalǎ, iar mama venea la cursuri de regulǎ dar nu depunea nici cel mai mic efort în a-şi însuşi minimul de cunoştinte predate. Bunicii, atât cei din partea tatǎlui cât şi cei din partea mamei sunt neştiutori de carte, se îndeletnicesc cu munca de la câmp dar şi cu petrecerea a mare parte din timp la birt, având un statut social foarte scǎzut în localitate. În aceste familii, pǎrinţii n-au ştiut sǎ dǎruiascǎ mǎcar un dram de iubire copiilor, ba mai mult, aceştia au fost percepuţi ca nişte poveri, nişte guri în plus la masǎ. Certurile de amploare se serveau zilnic, iar bǎtǎile nu lipseau din decor. Poreclele bunicilor (bordei şi sǎrǎcuţul) spun şi ele multe despre standardul de viaţǎ al acestor oameni. În acest caz modelul parental este total deformat, cadrelor didactice revenindu-le sarcina de a-i convinge pe aceşti copii cǎ nu acela e modelul de urmat în viaţǎ şi totodatǎ sǎ-i determinǎm pe elevi sǎ vinǎ la şcoalǎ şi sǎ-şi însuşeascǎ numeroase cunoştinţe potrivite vârstei. Nu este uşor! Am aflat încǎ de la început de climatul familial defavorabil unei bune dezvoltǎri psihice a copiilor. În afara faptului cǎ nu au minimul condiţiilor de viaţǎ asigurate, pǎrinţii sunt indiferenţi faţǎ de creşterea şi educarea copiilor. Aceasta a dus la o pronunţatǎ lipsǎ de încredere în sine, la teama de a fi respinşi de cei din jur. Indiferenţa în orice formǎ s-ar manifesta este resimţitǎ de copii. Copiii au nevoie de atenţie, cǎldurǎ sufleteascǎ şi de respect. Am încercat sǎ le ofer din toate acestea , de fiecare datǎ, întrebându-mǎ dacǎ balanţa este echilibratǎ faţǎ de restul elevilor din clasǎ.

Inst. Angheluţă Nicoleta Şcoala ,,Nicolae Iorga” Focşani

16

Câte frunze se ascund în acest covor de toamnă ?

Coloraţi!

17

VIS DE COPIL - PRINŢESA Adelina Pinţoiu

Sunt copil şi, ca orice copil, visez uneori cu ochii deschişi. Visez la tot ceea ce e mai bun şi mai frumos pentru mine şi pentru cei dragi mie. Visez să ajung pe un tărâm fermecat, pe tărâmul poveştilor, acolo unde trăiesc prinţi şi prinţese în castele fermecate. Dar iată că bagheta magică a Cenuşăresei a fost cuprinsă de vrajă şi a început să facă minuni. Camera mea s-a transformat într-un palat iar garderoba mea este exact ca a unei prinţese. Rochiile de mătase şi dantelă stau aliniate pe umeraşe, gata să fie îmbrăcate, diademe cu pietre preţioase abia aşteaptă să se aşeze în părul meu… Îmi frec ochii cu mâinile amândouă şi nu-mi vine să cred că eu însămi sunt o prinţesă. Păpuşile mele au căpătat viaţă şi sunt acum gata să mă servească cu tot ceea ce am nevoie, iar căţeluşul meu de pluş a devenit acum un paznic devotat. Este clar: sunt prinţesă şi am tot ceea ce îmi doresc! Dar trebuie să fac ceva şi pentru supuşii mei! Tuturor le voi da tot ce-şi doresc. Fiecare va veni la mine şi eu, ca o adevărată prinţesă, îi voi îndeplini măcar câte o dorinţă cu ajutorul baghetei mele fermecate. - Cu cine să încep? Am atâtea de făcut! Cu sora mea voi începe şi o voi ajuta să crească mare cât mine ca să pot să mă joc mai bine cu ea…Apoi mamei o să-i dau mult timp liber, tatei multă dragoste şi la amândoi toată fericirea din lume ca să nu îi mai văd trişti niciodată. Şi apoi, voi continua cu…..Dar vraja se rupe atunci când razele strălucitoare şi calde îmi înviorează camera şi mă mângâie uşor pe obraji.

- Adelina, scoală-te! E timpul să mergem la şcoală! - Ce se întâmplă? Unde-mi sunt supuşii? Am visat… da, am visat…sunt în

camera mea roz, cu păpuşile aşezate frumos fiecare în colţişorul ei. - Ce păcat…de-ai şti, mami, ce frumos am visat… De un lucru sunt sigură: nu sunt prinţesă, nu am o baghetă magică, dar pot

să le ofer tuturor celor dragi mie, toată dragostea mea şi , astfel, să-i fac fericiţi.

Adelina Pinţoiu, cls a III-a C

Liceul Teoretic „Marin Preda” Turnu Măgurele Coordonator- prof. Doina Norica Găman

18

Un tipograf poznaş a încurcat titlurile celor douăsprezece proverbe pe care trebuia să le culeagă, astfel că s-au alcătuit nişte fraze absurde şi pe alocuri caraghioase: 1. Calul de dar nu sare departe de copac. 2. Obrazul subţire nu miroase a bine. 3. Cum e turcul şi petecul. 4. Cine se scoală de dimineaţă nu muşcă. 5. Mâţa blândă cântă la două oi. 6. Găina bătrână nu se caută la dinţi. 7. Aşchia răstoarnă carul mare. 8. Lauda de sine cu cheltuială se ţine. 9. Câinele care latră departe ajunge. 10. Cum e sacul şi pistolul. 11. Mielul bun face zeama bună. 12. Buturuga mică zgârie rău. Vi se cere să reconstituiţi în forma lor corectă proverbele de mai sus, operaţie pentru care vi se acordă un minut şi jumătate, aşadar 90 de secunde. Vă puteţi amuza încurcând şi alte proverbe sau expresii, alcătuind fraze caraghioase, pe care apoi să le oferiţi spre rezolvare prietenilor.

Propus de Stancu Anda clasa a II-a B Îndrumător Prof. Mitina Roşu Liceul Teoretic ,,Marin Preda” Turnu Măgurele

19

Atelier de vară la Zlatna, 29 iunie- 10 iulie 2009

Zlatna, 29 iunie. Vacanţă. O dimineaţă limpede de vară, plină de taine, plutind deasupra micului oraş tăcut... Glasuri cristaline, neaşteptate, au rupt vraja tăcerii, într-un loc care doar vara se umple de-o linişte nefirească, ameţitoare: şcoală, râsete, voioşie, curiozitate au lovit cu ecouri de betoane coridoarele înalte şi răcoroase. A început Atelierul de vară! Nedumeriţi, copiii claselor I şi a III-a, s-au străduit să sară corect Şotronul colorat, care le-a permis intrarea în sala de clasă, unde timp de două săptămâni au păşit într-o lume necunoscută de ei până acum: Atelierul de vară. Îi aşteptau cu drag doamnele învăţătoare Mariana Caş şi Mirela Surugiu. Stângăcia cu care s-au apropiat, a pierit ca prin farmec în clipa în care au făcut cunoştinţă cu o omidă mâncăcioasă, adusă într-o carte nemaipomenită de doamna coordonatoare Liliana Mursa. Privirile uimite şi şugubeţe încercau să înţeleagă ce doreşte să le comunice omida, dincolo de povestea spusă atât de frumos de glasul molcom al învăţătoarei. S-au trezit din vraja poveştii (oare?), auzind în mintea lor fâlfâirile mătăsoase ale unui fluture fantastic, care a început să zboare odată cu imaginaţia lor care a prins şi ea aripi. Încetul cu încetul s-au dumirit. Aici au avut de toate: un CALENDAR ca să dea un sens timpului; RESURSE cu care să-şi construiască universul; un SPAŢIU VERDE în care să-şi purifice respiraţia; o MINIBIBLIOTECĂ şi HĂRŢI pentru cunoaştere; o BANCĂ DE CUVINTE în care să-şi armonizeze gândurile şi trăirile; un MUZEU TEMATIC în care să-şi păstreze frumuseţea cunoaşterii; un COLŢ cu JOCURI Şi JUCĂRII pentru că sunt doar copii; ferestre şi uşi deschise spre curtea şi natura îmbietoare şi o AGENDĂ organizată şi bine planificată de Albiniţa Zum - Zum, mascota care le-a ghidat fiecare activitate în ,,Lumea insectelor”. Şi astfel au început o călătorie fabuloasă. Mai întâi au învăţat ce este o insectă, împrietenându-se cu gărgăriţa cea aducătoare de noroc, au colindat pădurea ca să o întâlnescă pe neobosita furnică, au ascultat prin fâneţe cântecul vibrant al greieraşului, au învăţat lecţia de muncă de la harnica albină, gustând dulceaţa soarelui de vară, strânsă în aurul mierii, dăruită cu generozitate de nea Adam prisăcarul. Au învăţat că oricât de măruntă şi de neînsemnată ar fi o vietate, ea este o forţă a vieţii la care suntem toţi părtaşi. Au învăţat să fie liberi, să cunoască şi să se cunoască, să caute şi să găsească, să creadă şi să se încreadă în frumuseţea şi bogăţia naturii. În cele două săptămâni, universul în care au intrat împreună cu albiniţa Zum-Zum, a fost reconstruit după măsura muncii încărcate de bucurie şi de iubire. Pereţii clasei râdeau în hohote de culoare şi de împlinire...şi încă nu se săturau. Îşi mai doreau să strângă tot mai mult ca albina, ca furnica, şi-abia atunci şi-au amintit de omida flămândă care, de-atâta plinătate şi fericire, a prins aripi miraculoase, metamorfozându-se într-un minunat fluture. Se întrebau, fiecare, în marea lor candoare: Oare se văd aripile cu care simt că mă înalţ în soarele acestei vacanţe? Oare mă voi putea întoarce şi altădată în locurile acestea fermecate să mai culeg din seva dulce a învăţăturii? Oraşul şi-a reluat tăcerea zilelor toride, dar dacă asculţi cu inima deschisă, auzi ecourile glasurilor de copii, şoptind a fericire: ,,Ce minunat e în Atelierul de Vară!...”

înv. Mirela Surugiu, Mariana Caş, Şcoala Zlatna, jud. Alba

20

Educaţia ecologică materializată prin proiecte de mediu

- continuare din numărul 9 - Titlul proiectului : ,,O natură sănătoasă pentru viaţa mea ’’ Argumentul : ,,Educaţia copilului trebuie să urmărească dezvoltarea respectului faţă de mediul natural’’ Viaţa omului depinde de viaţa a ceea ce se cheamă natură înconjurătoare : pământ, flori, pomi, ape, animale, aer. Există o legătură între toate . Nimic nu este fără rost. Durata proiectului : februarie –septembrie 2008 Obiective : - interpretarea succesiunii fenomenelor şi a proceselor din mediul înconjurător;

1 educarea capacităţii de a ocroti, proteja şi respecta natura; 2 cultivarea interesului pentru promovarea stării de sănătate a

naturii ; 3 implicarea directă a copiilor, respectiv a familiilor acestora în

desfăşurarea acţiunilor propuse. Grup ţinta: elevii Resurse umane: - 24 elevi;

- 2 cadre didactice ; - 10 părinţi ; - 1 reprezentant al ocolului silvic.

Acţiuni desfăşurate în cadrul proiectului : 1. Să ocrotim natura !- dezbatere despre natură (pregătirea şi

iniţierea proiectului). 2. Să protejăm pădurea ! (vizită în pădure sub îndrumarea reprezentantului ocolului silvic ; minicurs de orientare turistică)

3. Să plantăm flori şi pomi ( plantare de flori şi pomi fructiferi în grădina şcolii).

4. Ecologizarea albiei Archişului. 5. Un loc mai curat – curăţenie în zonele din jurul şcolii.

Finalităţi : - realizarea unor afişe reprezentative pentru tematica proiectului ; 3 realizarea unui album de fotografii ; 4 realizarea unor pliante ; 5 un mediu înconjurător mai curat.

Cea mai importantă şi mai îndrăgită activitate a fost aceea în care, cu mic, cu mare am adunat deşeurile menajere din micul sătuc în care este şcoala. Localitatea se numeşte Săliştea-Deal şi este formată din populaţie de etnie rromă nedeclarată. Copiii au fost dotaţi cu saci menajeri şi mănuşi menajere, dând un exemplu pozitiv prin activitatea lor. La final aceştia s-au bucurat de un picnic plăcut şi relaxant într-o poiană de la marginea satului şi au participat la concursuri pe teme de educaţie ecologică.

Inst. Munteanu Mihaela Şc. cu cls. I-IV Săliştea Deal, jud. Alba

Va urma…

21

Din nou e toamnă...

Tu toamnă aurie când baţi la noi la poartă Noi te primim cu drag, toamnă îmbelşugată.

Poame gustoase-ţi râd în ramuri vestejite Ştiuleţi cu boabe rânduri în frunze-ngălbenite.

Din struguri aurii răzbat arome dulci, Copii şi veveriţe se-ntrec culegând nuci. E-atâta frumuseţe prin roadele-n culori

Când înspre alte zări…trec rânduri de cocori. Vântul aduce veste...pentru a câta oară…

Că toamna a sosit cu-n harnic an de şcoală!

Lucrări ale elevilor (materiale: ştiuleţi şi plastilină, dovlecei pictaţi cu acuarele).

Vă urăm o toamnă îmbelşugată!

Inv.Pătru Margareta, Şcoala G.D Teusch, Agnita, jud. Sibiu

22

STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2009-2010

AN ŞCOLAR 2009-2010-35 de săptămâni

SEMESTRUL I – 17 săptămâni

SEMESTRUL II – 18 săptămâni

SEMESTRUL I

CURSURI: Luni 14.09.2009- vineri 18 .12.2009

VACANŢA: 02.11.2009 - 08.11.2009

19.12.2009 – 03.01.2010

CURSURI :Luni 04.01.2010 –vineri 29.01.2010

VACANŢA INTERSEMESTRIALĂ: 30.01.2010 – 07.02.2010

SEMESTRUL II

CURSURI: Luni 08.02.2010- 02.04.2010

VACANŢA: 03.04.2010 – 11.04.2010

CURSURI : Luni 12.04.2010 –vineri 11.06.2010

23

A fi cadru didactic

-eseu despre activitatea didactică şi profesia de cadru didactic - Dreptul la educaţie este unul dintre drepturile fundamentale ale omului şi temelia

unei societăţi drepte, angajată pe calea progresului şi prosperităţii. Educaţia nu este un simplu mecanism prin care indivizii acumulează o gamă limitată de cunoştinţe şi deprinderi de bază, ci un factor crucial al dezvoltării personale şi sociale.

Educaţia este un factor de progres social, iar educatorul, prin formaţia sa, o importantă forţă propulsivă a spiritualităţii unui popor, capabil să pună în mişcare resorturi sufleteşti, să elibereze forţe lăuntrice.

Învăţământul contribuie în mare măsură la formarea şi educarea fiecăruia dintre noi. Dascălul este cel care asigură succesul în viaţă al elevului. El învaţă copilul să scrie şi să citească, să se exprime, să calculeze, îl ajută să cunoască mediul înconjurător, să înţeleagă principalele momente din istoria poporului român, să observe şi să admire frumuseţile ţării.

În societate are loc un proces de mare intensitate afectivă, dascălii se mândresc cu elevii lor, iar elevii se mândresc cu dascălii lor. Mulţi oameni afirmă că s-au realizat pentru că au avut norocul să aibă un dascăl bun.

Învăţământul românesc are dascăli buni, dascăli cu vocaţie , de mare valoare. Cu multă experienţă sau cu mai puţină, dascălul adevărat se pregăteşte pentru fiecare activitate cu elevii. El este cu aceştia ore de-a rândul, dar consumă mai mult timp pentru pregătire: structurarea informaţiilor, accesibilizarea lor, alegerea exerciţiilor, a aplicaţiilor practice, selectarea strategiilor didactice moderne, eficiente, adecvate disciplinelor predate şi particularităţilor individuale ale elevilor, pregătirea materialului didactic care susţine demersurile cognitive.

Dacă dreptul la educaţie este imprescriptibil pentru toţi copiii, dreptul de a preda trebuie să fie strict limitat, în scopul de a nu fi acordat decât acelora cu aptitudini, inteligenţă şi calităţi morale care le permit să facă faţă cu succes responsabilităţilor.

« Îmi voi exercita misiunea cu conştiinţă şi demnitate . Voi vedea în elevii mei nu atât şcoala, cât copiii, şi nu voi uita niciodată că,

pentru partea care-mi revine, sunt răspunzător de destinul lor. Voi menţine prin toate mijloacele de care dispun onoarea profesiei didactice. Colegii mei vor fi prietenii mei. Fac aceste promisiuni în mod solemn, liber pe onoare ! » (R. Dottrens – Jurământul cadrelor didactice din întreaga lume) Aceste promisiuni trebuie să ne călăuzească în întreaga activitate desfăşurată la

catedră. Avem o mare răspundere morală faţă de copiii care ne sunt încredinţaţi ca elevi. Atitudinea şi strădaniile noastre vor avea efecte deosebit de importante asupra

procesului educativ.

Inst.ed. Nicoletta Huştiuc, G.P.N. Vinerea, Cugir, jud. Alba

24

,,Anotimpuri din copilărie", antologia anotimpurilor, coordonator

inst.ed. Nicoletta Hustiuc

-cartea conţine creatii originale pentru fiecare anotimp, creaţii ale celor 12 cadre didactice participante la editarea cărţii, asemeni celor 12 luni dintr-un an, 6 serbări, dintre care una

are şi CD cu negativele şi pozitivele cântecelelor

Noi deja o şi folosim la activităţile noastre! Extras din carte la pagina 28 din revistă!!!

Hărnicel Despre băieţi, unii zic Că-s leneşi, nu fac nimic, C-aşteaptă totul de-a gata De la mama, de la tata. Ba nu este chiar aşa, Vă spun pe onoarea mea. Uite, de exemplu, eu Ştiu să construiesc un zmeu.

Am sădit doi pomişori, Am grijă de peştişori, Iar cu scândură şi clei Repar cuşca lui Grivei. N-ascultaţi de orişicine, Ci uitaţi-vă la mine: Orice lucru mare, mic Îl rezolv că sunt voinic. Înv. Felicia Munteanu Şc. „Axente Sever” Aiud/ Alba

25

HĂRNICUŢA Chiar dacă sunt mititică, Harnică-s ca o furnică, Nu stau locului deloc, Fac treabă şi-apoi mă joc. Când în zori eu mă trezesc, Camera-mi aerisesc, Mai târziu, pe tot covorul, Trec în zbor cu-aspiratorul. Când intru-n bucătărie, Spăl şi câte-o farfurie, Pun la masă pâine, sare, Şerveţele şi pahare. Despre lecţii,ce să zic? Nu las pe mâine nimic. Şi la şcoală, şi acasă Sunt la fel de studioasă. Gata, cred că v-aţi dat seama Că vreau să semăn… cu mama. Înv. Felicia Munteanu Şc. „Axente Sever” Aiud/ Alba

26

O zi de toamnă

Este o după-amiază dezmierdată de vântul plăpând de toamnă. Lacrimile lui

septembrie udă pământul, iar soarele soarele mângâie pământul amorţit. Toamna în caleaşca ei de frunze moarte îmbrăcată cu o rochie ţesută cu fire de aur este asemenea unei zâne cu rochie din frunze ruginii.

Culorile toamnei sunt fără egal: de la galbenul pal, la roşul de foc, astfel peisajul pare coborât dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc. Frunzele strălucesc ca nişte monezi de aur şi cad cu mişcări de aripi moi scuturate de o ploaie albastră. Cu crengile ude şi fără veşmânt, copacii oftează, iar lacrimile de promoroacă picură una câte una peste frunzele moarte.

Liniştea a cuprins pădurea care seamănă cu un castel din basme. După un timp în care totul parcă a încremenit se aude cioc…cioc …cioc! Este ciocănitoarea care îşi caută hrana sub scoarţa copacilor. Pădurea este tristă deoarece nu se mai aud trilurile privighetorilor care au plecat împreună cu celelalte păsări călătoare în ţările pline de soare. Gâze plăpânde, amorţite de frig, caută adăpost, sub stratul gros de frunze uscate. Un vânt potolit aduce miresmele toamnei care poartă pe cap o cununiţă bătută în pietre scumpe, în formă de fructe. Merele aurii cu miros parfumat şi miez dulce, strugurii şi gutuiele amărui şi toţi pomii îmbrăcaţi de roade vestesc sosirea zânei belşugului şi bogăţiei.

Iarba, crizantemele şi pământul par trase într-o foiţă de staniol argintiu. Pânzele de paianjen s-au transformat în fire de mohair pufos din care natura împleteşte haine pentru crizantemele care încă îşi desfac bobocii încântându-ne cu cascadele de flori.

Farmecul toamnei a schimbat totul în ceva nevăzut, trecând de ,,foarte frumos” şi ajungând la expresia ,,ceva ce n-a mai văzut pământul”. Nu a uitat de râul ce încă şi-a mai păstrat limpezimea, cerul, pătat cu fum amestecat ce-a devenit gri.

Dintr-o dată cerul devine plumburiu! Soarele încearcă din toate puterile să-şi facă simţită prezenţa, dar norii groşi ca o mantie de fum îi îngreunează efortul. Răcoarea serii se lasă încet, iar noaptea îşi aşterne perdeaua peste pământul mohorât. Greierii pe aripi pudraţi cu brumă sunt trişti acum că vor răbda, din nou, o iarna întreagă, de foame. Pământul stors caută odihnă.

Din cer încep să cadă picături ca nişte mărgăritare străvezii din ce în ce mai mari, mai reci şi mai grele. Acum nici un om nu îndrăzneşte să-şi facă apariţia pe o vreme ca asta. Norii trişti îşi varsă lacrimile peste întregul sat, acum pustiu. Dar oare de ce plâng norii?! Poate după păsările călătoare ce le ţineau de urât în timpul verii, poate după încântătorul soare ce deodată s-a facut nevăzut sau poate după copiii ce odinioară se jucau prin parcuri, iar acum se pregătesc pentru noul an şcolar. Acesta este un mister ce pare că nu poate fi desluşit!

Inst. Viorica Paşca, Scoala cu cls. I-IV Ocoale, Gârda de Sus,

jud. Alba

27

Mesajele copiilor către cei mari

Spui că sunt viitorul: nu mă şterge din prezent.

Spui că sunt speranţa păcii: nu mă împinge în război.

Spui că sunt promisiunea binelui: nu mă încredinţa răului.

Spui că sunt lumina ochilor tăi: nu mă abandona întunericului.

Nu aştept să-mi oferi doar pâinea: dă-mi lumina şi experienţa.

Nu doresc doar afecţiunea ta: te implor să mă educi cu dragoste.

Nu-ţi cer doar jucării: iţi cer exemple şi cuvinte bune.

Nu sunt un simplu ornament în drumul tău: sunt cineva, care bate la uşa în numele lui Dumnezeu.

Eu sunt darul Lui Dumnezeu pentru tine !

Învaţă-mă ce e munca, umilinţa, rugăciunea şi iertarea.

Instruieşte-mă, îndrumă-mă, ajută-mă să fiu bun şi drept.

Corectează-mă când e nevoie... chiar dacă mă vezi suferind.

Ajută-mă, azi, pentru ca mâine să nu fie prea târziu.

28

Din activităţile noastre

Proiecte şi parteneriate la care participă:

G.P.N. Vinerea

,,Să citim pentru mileniul III”-proiect educaţional ,,EcoGrădiniţa”-proiect educaţional

,,Prietenii noştri, pompierii”-proiect de parteneriat cu IGSU Alba ,,Călătorie în ţara mea” –proiect de parteneriat naţional

http://gabriela7.webs.com/

,,De la grădiniţă la şcoală”-proiect de parteneriat grădiniţă - şcoală Concursul naţional ,,Toamna”, jud. Cluj

,,Artă şi creaţie”-parteneriat concursuri pentru abilităţi practice

Grupa mijlocie

,,Les couleurs de l enfance/The colours of childhood”-proiect internaţional pe e –twinning, coordonator inst.ed. Nicoletta Huştiuc

,,The magic of colours/The colours of friendship”-proiect intenaţional ,,Clinchet pentru bucuria muncii împlinite”-proiect de parteneriat naţional, activităţi

postate pe www.didactic.ro ,,Lumea poveştilor”-proiect de parteneriat dintre Grupa mijlocie a G.P.N Vinerea şi

Grupa Mijlocie de la G.P.P ,,Prichindel” Cugir, ed. Mihaela Urieşu, Viorica Ivan http://vinerea.webs.com/

,,Prietenia, floare rară”-proiect de parteneriat cu grupa ed. Niculina Mureşan, G.P.P. nr.

11 Alba Iulia http://parteneriatprietenia.webs.com/

,,Impreună”-proiect de parteneriat internaţional început anul trecut, continuăm-

http://www.proiectulimpreuna.piczo.com/?cr=7

Mult succes tuturor şi activităţi cât mai reuşite!

29

GRUPA VOINICII G.P.N Nr.2 „LIZUCA” FĂLTICENI

SUNTEM 32 DE COPII

Educatoare Bălan Doiniţa PRIMA ZI DE GRĂDINIŢĂ

TOTDEAUNA LUCRUL TĂU SĂ-L ÎNCEPI CU DUMNEZEU!

RUGĂCINEA NOASTRĂ DE ÎNCEPUT DE AN ŞCOLAR

CÂTEVA ASPECTE DIN ACTIVITATEA NOASTRĂ

Strop din frumuseţile

ţării !

30

PREZENTAREA GRUPEI DE COPII

Noi suntem 25 de albinuţe mijlocii şi tare harnice. Chiar dacă suntem mici, ne place tare mult să învăţăm lucruri noi, să desenăm, să cântăm şi mai ales să ne jucăm, pentru că vrem cu toţii să creştem mari, isteţi, frumoşi şi sănătoşi. De aceea, o ascultăm pe doamna educatoare şi suntem întotdeauna dornici de joacă şi voie bună. Pentru noi, grădiniţa este casa copilăriei noastre unde învăţăm să ne jucăm, să ne comportăm şi mai presus de toate învăţăm să fim oameni.

-parteneri / colaboratori în proiectul naţional ,,Călătorie în ţara mea”

Grădiniţa Rază de Soare din Târgovişte, judeţul Dâmboviţa Grupa mijlocie „Albinuţe”

Educatoare Ene Ana-Maria

31

Să ne cunoaştem mai bine!

Suntem grupa pregătitoare din grădiniţa noastră-20 de floricele!. Suntem 17 copii care vom merge la şcoală, iar cei trei frăţiori mai mici vor aştepta până anul celălalt. Când am văzut ce clasă frumoasă avem, am spus că aici e aproape ca acasă. Doamna

educatoare e bună cu noi şi de multe ori o strigăm mama sau buni. În cei 35 de ani petrecuţi de mână cu copiii,,mama,, a învăţat multe ,dar cel mai tare a învăţat să iubească copiiii. Unii dintre părinţii noştri işi amintesc cu drag de aceeaşi doamnă care i-a învăţat şi pe ei. Acum îi cer sfaturi că suntem tare zbanghii şi nu ne mai ţin piept. Doamna îi sfătuieşte mereu ,amintindu-le cum erau la grădiniţă. Acum când avem de toate ,,buni,,vrea să fim hrăniţi sănătos, să ,,citim,, zilnic măcar o poezie sau povestire din cartea de

colorat. Din cărţile pe care le are în clasă sau acasă împrumutăm, că trebuie să fim tare deştepţi în viaţă. Are doamna o bibliotecă plină şi noi păstrăm cărţile ca pe nişte lucruri sfinte.Pentru anul acesta avem caiete foarte frumoase şi interesante. Cel mai mult ne place când mergem la teatru. Chiar dacă părinţii nu au bani ne dă doamna, că doar teatrul e pentru toţi copiii. Acuşi ,când vor prinde mii de culori pădurile, vom pleca în excursie. Cel mai mare autocar va fi al nostru să încăpem toţi părinţii şi copiii. Până la Slănic Moldova nu-i departe, cale de 2 ore cu popas la biserica lui Ştefan cel Mare şi Sfânt de la Borzeşti. La munte vom prezenta ,,Carnavalul Toamnei,,.La întoarcere vom vizita Salina de la Târgu Ocna. Atunci vom trimite şi poze să vedeţi ce locuri minunate sunt pe la noi. Acum vă trimitem doar pozele cu copiii prezenţi vineri.Unii s-au îmbolnăvit şi ne pare rău că nu suntem toţi în poze.Când a venit Zâna Toamna cu legumele pe care le vom mânca săptămâna viitoare. Împreună cu foştii noştri colegi, care acum sunt şcolari în clasa întâi, vom prepare o salată de toamnă bună cum numai doamna educatoare ştie să facă!Ce ziceţi ,mâncăm sănătos?

Ed. Florica Moisă, GPN Adjud, jud. Vrancea

32

Prietenii şi duşmanii provin din interes. Mahabharata Prietenia unui om deştept e mai de preţ decât prietenia tuturor proştilor. Democrit Prietenia sfârşeşte acolo unde începe neîncrederea. Seneca Prietenia înseamnă un suflet în două trupuri. Aristotel Fereşte-te deopotrivă de prietenia duşmanului şi de duşmănia prietenului. Nicolae Iorga Când îţi faci un nou prieten, nu-i uita pe cei vechi. D. Erasmus Nu iţi petrece timpul cu cineva care nu e dispus să şi-l petreacă cu tine. Gabriel José García Márquez Un prieten adevărat te prinde de mână şi îţi atinge inima. Gabriel José García Márquez Prietenia este una din mângâierile vieţii. – Gala Galaction Prietenia este închisoarea sufletului de bună voie în trup străin. Dimitrie Cantemir Prietenia este la fel ca banii, este mai uşor de făcut decât de păstrat. Prietenia este întotdeauna o responsabilitate plăcută, niciodată o oportunitate. - Kahlil Gibran

Cât timp vei fi fericit vei număra mulţi prieteni.

Ovidiu Ovidiu

Pri Prietenia îndoieşte bucuriile şi Înjumătăţeşte necazurile.

F. BaconF. Bacon

Pr Prietenia nu se întemeiază pe Co complimentări reciproce,

ci pe complementări reciproce. Şerban Cioculescu

Nu da prietenilor sfaturi frumoase ci sfaturi folositoare. Prieteniile adevărate sunt veşnice. Prietenia este armonia omenescului cu divinul. Cicero În prietenia curată există o gingăşie la care nu pot ajunge cei mediocri. La Bruyere “Fă bine prietenului tău pentru a-l feri, şi duşmanului pentru a-l cuceri.” Benjamin Franklin Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin din ce în ce mai buni, fie se transformă în oţet. Papa Ioan al XXIII-lea Prin fire, suntem foarte aproape unii de alţii, dar prin obiceiurile noastre suntem foarte depărtaţi. Confucius Nu poţi pierde decât ceea ce nu ai avut. Borges

Când prietenii mei nu au decât un ochi, ii privesc din profil.

Joseph Jouberf

Pagină realizată de înv. Maricica PopovŞcoala Gimnazială nr. 18

-Galaţi-

33

Cum comunicăm în grup?

Sunt multe persoane care se văd zilnic dar nu comunică. Chiar dacă se văd mereu, comunicarea dintre ele poate reprezenta o problemă. Câteodată şi cei care fac parte dintr-un grup formativ, pot să nu audă, să nu asculte şi să nu înţeleagă ceea ce se comunică în

grup. Cum să depăşim această dificultate?

Relaţiile pe care le instaurăm în familie, la şcoală sau în grup depind de eficacitatea comunicării. Deseori ne întrebăm: De ce nu sunt înţeles? Ce m-a împiedicat să fiu mai clar? De ce nu sunt ascultat? Unde greşesc? Plecând de la aceste probleme cu care toţi ne-am întâlnit, observăm cum comunicarea reprezintă un aspect fundamental al vieţii noastre trăite împreună cu ceilalţi. Pentru cei mai mulţi dintre noi comunicarea înseamnă înştiinţare, veste, raport, relaţie, legătură. Cam acestea ar fi sinonimele care ne sunt oferite de dicţionarul explicativ pentru comunicare. Nu există o definiţie concretă a comunicării, însă se poate spune că cel puţin, comunicarea înseamnă transmiterea intenţionată a datelor, a informaţiei. Comunicarea este în acelaşi timp şi modalitatea prin care oamenii ajung să deţină în comun lucruri care îi unesc. Ea se realizează la trei nivele: logic, paraverbal şi nonverbal. Dintre acestea, nivelul logic (adică cel al cuvintelor) reprezintă doar 7% din totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...) şi 55% la nivelul nonverbal (expresia feţei, poziţia corpului, mişcarea, îmbrăcămintea etc.). Ţinând cont de toate aceste aspecte legate de comunicare să vedem cum am putea îmbunătăţi comunicarea într-un grup. A te face cunoscut este unul dintre primii paşi în viaţa de grup. De obicei fiecare dintre noi atunci când intră pentru prima dată într-un grup nou este preocupat să nu o facă cu prejudecăţi sau punând bariere. Fiecare vrea să comunice o imagine de sine frumoasă şi să fie plăcut celor din jur, chiar dacă la început trebuie să înfrunte unele obstacole legate de propria acceptare din partea celor care fac deja parte din grup. Fie că ne-au atras activităţile frumoase sau relaţiile cu cei din grup, ne dăm seama că pentru a rămâne în grup în mod activ trebuie să fim dispuşi să comunicăm. Dacă nu o facem, riscăm să ne simţim din ce în ce mai izolaţi sau puşi deoparte şi vom fi tentaţi să părăsim grupul. Iată câteva atitudini care ne pot ajuta să îmbunătăţim capacitatea noastră de a comunica:

• Să vorbim despre noi înşine... să vorbim la persoana I, singular. • Să fim obiectivi, să nu jignim, să nu rănim şi să nu-i provocăm pe ceilalţi. • Să ne dăm seama de nevoile celuilalt. • Să rămânem la obiectul discuţiei, să nu deviem. • Să-l lăsăm pe celălalt să vorbească, să-l ascultăm. • Să căutăm o soluţie comună. • Să ne ţinem de regulile stabilite.

Comunicarea şi dialogul reprezintă doar punctul de plecare în viaţa unui grup, iar atunci când acestea se realizează şi înaintează cu succes, se pot deschide porţile multor experienţe pozitive care pot fi trăite împreună. Chiar şi grupurile cu multă experienţă, pentru a putea “supravieţui”, continuă fără încetare să menţină şi să favorizeze o

34

comunicare autentică între membrii acestuia. Pentru a ne ajuta în realizarea unei comunicări de grup cât mai bune putem verifica împreună dacă:

Comunicarea, de orice fel ar fi ea, poate provoca atât sentimente pozitive cât şi negative în interiorul unui grup. Înainte de a aprofunda aceste aspecte să descoperim mai întâi acele căi ce ne pot conduce spre o comunicare cât mai sinceră.

Inst.ed. Nicoletta Huştiuc,

GPN Vinerea, Cugir, jud. Alba

35

Tulburările de alimentaţie la copiii preşcolari

Orice părinte s-a confruntat cel puţin odată în viaţa cu refuzul copilului de a mânca. Uneori a fost un episod trecător, alteori a dus la motive serioase de îngrijorare pentru sănătatea copilului.

Cauzele lipsei poftei de mâncare la copii pot fi multiple şi apar la diferite vârste. Bolile infecţioase şi cele generale-infecţiile virale: gripa, rujeola, rubeola, rino-faringitele, otitele, infecţiile bacteriene: urinare, digestive, pulmonare, bolile generale rare însă grave: bolile de sistem, toate duc la pierderea apetitului . Tot la fel regimul alimentar: un regim excesiv cu lapte sau produse făinoase şi excesul de hrană pot duce în timp la instalarea lipsei poftei de mâncare. Cauzele psihologice sunt în realitate cel mai des întâlnite în ce priveşte refuzul copilului de a mai mânca. Din păcate de cele mai multe ori tensiunea din familie, problemele şi dificultăţile soţilor nu rămân neresimţite de copil, oricât de mic ar fi el, iar lipsa poftei de mâncare fiind unul dintre modalităţile prin care el îşi manifestă trăirile. De multe ori un astfel de comportament nu este considerat de părinţi ca având legătură cu problemele familiei : un deces, o sarcină, o separare, o boală sau o supărare a unui părinte etc.

Există şi situaţii în care mama forţează copilul să mănânce prin diferite metode , ceea ce nu este indicat deoarece consecinţele pe termen pot fi deosebit de grave. Vorbim de anorexie ca o boală care îşi are debutul în copilăria mică datorită lipsei de pricepere a părinţilor. Fie că se datorează unei boli fiziologice sau unor motive psihice care pornesc din conflictele familiale, lipsa poftei de mâncare trebuie tratată de părinţi cu maximă seriozitate, dar mai ales tenacitate.

Un prim semn de exclamare este să nu forţăm copilul să mănânce. Cunoaştem psihologia copilului care cu cât insistăm şi îl forţăm mai mult tinde să refuze. Este indicat în această situaţie folosirea altor metode pornind de la ideea de a-i forma copilului în timpul mesei o deprindere normală şi a atmosferă în care să se simtă în siguranţă şi care să-i facă plăcere. Dacă luarea mesei este asociată de copil cu sentimente negative, nu ne aflăm pe drumul cel bun. Copilul nu trebuie nici ameninţat, dar nici recompensat, iar părinţii ar trebui să mănânce împreună cu el. Masa să nu dureze mult, să i se ofere alimente diversificate, astfel încât acesta să aleagă ce doreşte în acel moment. Studiile de specialitate au arătat că un copil mic, care deja poate mânca singur, dacă are posibilitatea de a alege dintre mai multe feluri de mâncare, va alege în aşa fel încât să-şi asigure necesarul de substanţe nutritive exact în procentul în care are nevoie organismul său, fără a exagera să consume mai multe dulciuri sau alt fel de mâncare. De asemenea, copiii sunt curioşi să guste ceea ce mănâncă adulţii sau alţi copii. Aceasta este o modalitate bună de a-i stimula pofta de mâncare. Nu sunt indicate deci ameninţările sau sperieturile şi nici păcălelile.

Cooptarea copilului în pregătirea mesei, aranjatul mesei sau ornarea prăjiturilor, în funcţie de vârsta copilului poate forma atitudini pozitive faţă hrană

Este necesar şi a se respecta cu stricteţe pauzele între prânzuri, a se pune accent pe unele deprinderi înaintea meselor, cum ar fi, de exemplu, spălarea mâinilor, a se menţine o atmosferă de calm şi înţelegere, de voioşie şi optimism, de dragoste reţinută şi de autoritate blândă, de unitate de vedere şi atitudine din partea familiei.

Lipsa poftei de mâncare trebuie tratată din timp, iar dacă acest comportament persistă , este necesară consultarea unui specialist în domeniu.

Prof.psiholog Florentina Ignat,

Şcoala cu cls. I-VIII nr. 2 Cugir, jud. Alba

36

Imnul insectelor Într-o grădină era o albină Şi zbura din floare-n floare Şi culegea nectar din ea Mierea cea bună ne-o făcea. Prin iarba mică trecea o furnică Şi căra ceva în spate. Se chinuia, greu o mai trăgea Că era mai mare decât ea! Pe o tulpiniţă urcă o gărgăriţă Vrea s-ajungă pân la soare, Dar s-a răzgândit fiindcă a obosit, Sus pe floare-a adormit. Peste imaş cânta un greieraş Rapsodie la chitară. Din zori în seară nu se mai oprea Şi se distra întreaga vară. Un fluturaş sprinten şi poznaş Se juca din floare-n floare, Le săruta, le dezmierda Şi se bucura de soare. Gândăcei zglobii, roşii, aurii Cărăbuşi şi libelule Licurici sclipici, gâze mari şi mici, Toate s-au adunat aici. S-au prins în zbor, în mii de culori Zumzete şi armonie, Asta-i lumea lor, a insectelor Şi ce mult îmi place mie! Înv. Mirela Surugiu, Înv. Mariana Caş, Şcoala cu cls. I-VIII Zlatna, jud. Alba

-se cântă pe bine cunoscuta melodi ,,Un elefant se legăna/Pe o pânză de păianjen”-

37

Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu Programul internaţional ENO TREE PLANTING 2009-2010

Coordonator global: Mr Mika Vanhanen, founder, director ENO Programme, Finland Coordonator proiect în unitate educ. Bălan Doiniţa

Proiect international online derulat în parteneriat cu European Schoolnet, reunind participanţi ai celor patru continente:Europa, Africa, Asia, America.

Acest program constă în plantarea de puieţi, la data de 21 septembrie, zi cunoscută ca Ziua Internatională pentru Pace, de către O N U .

S-au plantat copaci, la prânz, în fiecare colţ al lumii. Primii copaci au fost plantaţi la amiază în Oceania şi urmând cursul soarelui, noi copaci au fost plantaţi în Asia, Europa şi Africa. În cele din urmă acest lanţ de arbori ajunge în America.

Plantarea de copaci este importantă. În primul rând, ea ne aduce aminte de natură şi importanţa protecţiei mediului. În al doilea rând, este un simbol pentru pace. Acest eveniment a devenit un succes. În septembrie 2008 aproximativ 2000 de şcoli din 122 de ţări plantat 300 000 de copaci in jurul ENO Tree Planting Day. Aşadar planeta Pământ s-a rotit în jurul axei sale şi noii copăcei au început să crească. Am fost o mare familie! Preşcolari, elevi, studenţi şi profesori din peste 2000 de şcoli din peste 122 de ţări au plantat copaci împreună cu noi, grupa mijlocie ,,Voinicii”, educatoare Bălan Doiniţa, de la Grădiniţa cu Program Normal Nr.2 ,,Lizuca” Fălticeni. La activitate preşcolarii împreună cu părinţii au discutat despre importanţa evenimentului, au cântat şi au plantat copăcei în curtea grădiniţei. ,,Politica educaţională actuală acordă o atenţie deosebită educaţiei ecologice şi pentru realizarea acesteia m-am străduit să-i fac pe copii să conştientizeze că omul, ca specie biologică, este dependent de natură şi că nu poate trăi în afara ei. Am desfăşurat o intensă activitate de educaţie ecologică, concretizată prin proiecte şi acţiuni de prevenire a degradării mediului. Astfel, prin participarea la Programul Internaţional „LeAF”, ,,Să învăţăm despre pădure”, prin proiectele ecologice derulate am căutat ca preşcolarii să înţelegă responsabilitatea omului faţă de natură. Varietatea temelor abordate, precum şi modul de abordare m-au dus la concluzia că rolul educaţiei ecologice în rândul preşcolarilor este esenţial. Suntem mândri şi fericiţi că facem parte dintre grădiniţele, şcolile membre a programului intitulat ENO-Mediul Înconjurător Online, şcoală virtuală globală care are ca scop responsabilizarea faţă de problemele de mediu şi dezvoltare durabilă. Ziua de -21 septembrie- este cunoscută ca Ziua Internaţională a Păcii şi marcăm aceşti copaci drept copacii păcii! Sperăm să creştem împreună cu ei în viitor şi pentru viitor! „ (ed. Bălan Doiniţa)

38

Şi noi am participat, deşi mici, Grupa Mijlocie Albinuţele conduşi de doamna ed. Nicoletta Huştiuc, toţi am purtat în piept insigna ,,Pomişorul verde”, am plantat

mici pomişori, i-am udat apoi, să crească mari ca şi noi.

Coordonator global: Mr Mika Vanhanen, director ENO Programme, Finland

Coordonator proiect în unitatea noastră, G.P.N Vinerea, inst. Ed. Nicoletta Huştiuc

39

Jos pălăria la conferinţa de bune practice de la Roşia Montană

Toamnă…final de ateliere şi un bun moment pentru a schimba impresii, idei, pentru a revedea prieteni sau a ne face alţii noi.După ce soarele verii toride ne-a mângâiat iar glasurile copiilor s-au auzit asemenea greierilor, toamna ne-a adunat la Conferinţa de Bune Practici cu speranţa că fiecare are ceva de dat din preaplinul sufletului . Ne-am scos pălăria în faţa dascălilor veniţi să-şi prezinte activitatea din atelierele de vară, au fost premiaţi voluntarii care în „Luna Educaţiei” au fost dascăli pentru o zi şi am participat la un atelier interactiv condus de Simona –Elena Bernat, Cluj Napoca. Am învăţat că e OK să fii diferit , să ai nevoie de ajutor, să porţi culori şi pălării diferite. Am simţit în aer acea magie a lucrului bine făcut în numele copiilor şi a educaţiei , a „Şcolii care te face mare”.

Jos pălăria dragi colegi şi colaboratori!

Au participat la conferinţă echipa OVR Bucureşti, dascăli din Potlogi, DB, din Horezu-

Dolj care au prezentat Concursul naţional „Cea mai frumoasă şcoală de vară” la care atelierele noastre au luat 4 premii, dascăli de la Şcoala Internaţională Cluj Napoca ,

dascăli din cele 22 de ateliere desfăşurate în cadrul parteneriatului.

Prof. Înv. Liliana Mursa, Roşia Montană, jud. Alba

40

INTELIGENŢA NATURALISTĂ, INTELIGENŢA a OPT-a ?

Conform ultimilor publicaţii ale Profesorul Howard Gardner, ar exista o inteligenţă a opt-a (inteligenţă naturalistă) pe care a adugat-o la Multiple Intelligence. Teoria a fost publicitată pentru prima dată în cartea sa revoluţionară, cu privire la redefinirea inteligenţei umane, Rame de Mind, în 1983. Dacă există un astfel de lucru ca „ inteligenţă naturalistă”, cum se manifestă şi cum vom putea să o dezvoltăm în rândul populaţiei şcolare urbane? Ar fi o o inteligenţă mai expansivă? Ar putea fi oamenii capabili de a recunoaşte şi de a discerne modele de subtil şi cu semnificaţie clinică în activitatea speciilor şi a omului în natură? Sau ar putea include o conştientizare de schimbări profunde ale universului şi posibilitatea spirituală de a face conexiuni cosmice. Dar oricum o vom interpreta, ştim sigur că această inteligenţă defineşte legatura omului cu Natura şi Cosmosul. Nu suntem nici oameni de ştiinţă şi nici experţi pentru a emite teorii, dar privind cunoaşterea capacităţii "nature smarts" a elevilor noştri, putem să oferim oportunităţi prin care să ajunga la modelare, dezvoltare şi perfecţionare. Căutăm subiecte şi teme care pentru ei pot prezenta interes neobişnuit, identificăm situaţii care să-i determine să fie conştienţi de schimbările survenite în mediul lor natural.

Un mod simplu de a încuraja Intelligence Naturalist este de a-i determina pe elevi să iasă din clasă pentru a explora comunitatea lor şcolară. Observarea atentă va găsi buruienile din tufişuri şi gunoaiele pe orice suprafaţă de teren de joacă. Acest lucru ne-a determinat să elaborăm şi să dezvoltăm un Proiect Educaţional Municipal“Şcoala Arborilor”, în care să implicăm alături de copii, părinţi, bunici, diferiţi factori educaţionali şi comunitatea locală. Considerăm că în şcoală un rol important îl are implicarea copiilor în acţiunile orientate spre înţelegerea, apărarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurătoare. Având ca scop al proiectului: cultivarea interesului faţă de menţinerea unui mediu natural, sănătos şi echilibrat, a unui comportament favorabil ameliorării relaţiilor dintre om şi natură.Tema din acest an este: Povestea copacului nostru. Clasele participante plantează câte un copac în grădina şcolii şi vor înregistra date şi informaţii despre viaţa acestuia. Produsul final va fi o cărticică în care copiii implicaţi în acţiunile proiectului, descriu în proză, versuri sau pictură(sau imortalizând fotografic), cele mai importante evenimente din viaţa copăcelului lor, în fiecare anotimp al acestui an. Aceste experienţe avute în afara orelor de curs oferă un alt mediu de învăţare care va duce la formarea unor caractere cu spirit ecologic. Noi trebuie să oferim oportunităţi mai bune într-un cadru educaţional de învăţare pentru Intelligence Naturalist. De aceea am gândit că activităţile din cadrul proiectului se pot incheie cu succes prin organizarea celui de- Al patrulea Seminar de educaţie ecologică pentru învăţământul primar cu tema “Pentru un mediu mai curat”. Dezvoltarea Intelligence Naturalist nu este diferită de predare la matematica sau de formare a abilităţilor de lectură. Există tehnici, modalităţi şi forme prin care putem exersa învăţarea prin experimentare dar studiile din teren şi aplicaţiile practice dezvoltă capacitatea de înţelegere ca apoi să aplice cunoştinţele în situaţii noi. Suntem toţi responsabili în a construi un mediu educaţional care să motiveze copilul în procesul de protejare a naturii, fiind esenţial ca omul să fie educat în spiritul respectului faţă de mediu. Sentimentele şi atitudinile copiilor faţă de natură tebuie să fie de respect şi grijă având în permanenţă convingerea că oamenii sunt parte integrantă din natură şi nicidecum superiorii acesteia. Abilităţile ştiinţifice de explorare a mediului înconjurător, modalităţile de organizare a activităţilor de educaţie ecologică oferă libertatea de desfăşurare a acestora atât ca activităţi opţionale cât şi ca activităţi integrate tuturor domeniilor de activitate din şcoală şi lasă la latitudinea cadrelor didactice proiectarea acestora în funcţie de posibilităţile copiilor, de necesităţi şi alţi factori. Calitatea vieţii de pe această planetă necesită ca elevii noştri să aibe o experienţă cu Natura. De aceea este necesar să le lăsaţi posibilitatea să găsească soluţii de cercetare pentru problemele cu care se pot identifica, să le permiteţi să facă un plan de acţiune, un proiect de protejarea Mediului bazat pe anumite criterii şi apoi punerea în aplicare a acestuia.

„Tot ce se află pe faţa Pământului se transformă necontenit, fiindcă Pământul e viu; şi are şi suflet. Noi facem parte din acest suflet şi rareori ne dăm seama că el lucrează totdeauna spre binele nostru.“ PABLO COELHO!

Inst. VELICU FLORICA Şcoala Nr.190 Marcela Peneş, sector 4, Bucureşti

41

Disciplina şcolară

Managementul clasei de elevi se preocupă din perspectiva sociointeracţională, de două aspecte fundamentale: prevenirea comportamentelor negative, intervenţia şi tratarea acestora. Prevenirea presupune identificarea unor modalităţi de organizare a interacţiunilor din clasă care să elimine/diminueze sursele care generează comportamentul negativ.

Tratarea pune accent pe analiza comportamentelor care s-au produs şi stabilirea unui sistem de măsuri.

Multă vreme, dominantă a fost problema tratării, dar deceniile din urmă au adus o nouă perspectivă ce pune accent pe prevenirea comportamentelor negative.

In ceea ce priveşte aptitudinile manageriale de prevenire a comportamentelor negative, acestea vizează în primul rând să specifice şi să instituie regulile şi normele de disciplină, pe de o parte, iar pe de altă parte să stabilească şi să clasifice consecinţele încălcării acestora. Ambele tipuri de activităţi trebuie să constituie o preocupare constantă a profesorului, dar capătă o semnificaţie aparte îndeosebi la începutul anului şcolar. E important ca la începutul anului şcolar cadrul didactic să facă cunoscute elevilor normele şi regulile pentru a preveni comportamentul negativ.

Elevii trebuie să cunoască: normele fundamentale comune tuturor elevilor, specificate în documentele şcolare autorizate. Aceste norme trebuiesc făcute cunoscute, dar nu prin afişare, ci prin analiza şi explicitarea lor;

reguli specifice instituite de şcoala respectivă sau de profesorii clasei respective; Se recomandă să nu existe o mare diversitate de reguli care să producă disonanţă comportamentală.

Specificarea regulilor presupune respectarea următoarelor cerinţe: • să existe o convergenţă între normele fundamentale şi regulile specifice ( regulile

specifice trebuie să fie prelungiri, explicitări ale regulilor fundamentale); • regulile să fie clare, simple, pe înţelesul elevilor, regulile fundamentale trebuie să

devină o rutină şcolară, căci dacă în activitatea didactică rutina se cere eliminată, în planul disciplinei rutinele sunt necesare;

• să explicăm elevilor regulile respective, să furnizăm un număr suficient de argumente, astfel încât elevii să înţeleagă de ce o normă este necesară. În caz contrar regulile pot fi considerate de elevi un capriciu al profesorului;

• regulile trebuie explicate în termeni pozitivi, nu negativi; • la început numărul regulilor să fie restrâns; e necesară o listă scurtă a normelor de

bază (altfel devine stresantă, mai ales la început); • regulile să nu rămână nemodificate, ci să aibă o anumită dinamică ( adaptate,

îmbogăţite, dar fondul să rămână acelaşi); • regulile să se realizeze pe cât posibil cu ajutorul elevilor ( să fie angajaţi în dezbateri

privind regulile).

Inst. Dumitra Bîlcan Liceul Pedagogic ” Spiru Haret ” Focşani

42

PENTRU PĂRINŢI !!! Mă întreb cât de importanţi sunt părintii în conduita unui copil? Îmi apar în minte poveştile nemuritoare ale scriitorilor noştri care citeau la lumina lămpii sau cu lumănarea ascunsa sub pătura …. Mă întâlnesc des cu oameni care îmi reproşeaza într-un fel că ,,pe mine nu a avut cine să mă pună să învăţ” sau ,,eu nu am avut părinţi învăţaţi şi ca atare nu a avut cine să mă împingă de la spate”. Sau mă văd cu părinţi care îmi motivează lipsa de interes intelectual al copilului cu ,,din păcate eu nu am ştiut să le arăt, căci mă depăşeste materia…dacă aş fi ştiut….”. Bun. Să fie clar. La clasa I ştie toată lumea să arate copilului. E atât de greu să-l pui o dată, de două ori pe săptămână să citească cu glas tare dintr-un basm şi tu să îl asculţi? E atât de greu să-l pui să scrie cifrele de la 1 la 10 sau să îl pui să facă adunări şi scăderi simple? Contează atat de mult acel an întâi din învăţământul primar…Conteaza cum îi arăţi, ce îl pui să faca…cum îi explici….Aceste lucruri sunt decisive pentru micul învăţăcel. Lenea părintilor precede lipsa de interes a copiilor mai târziu. Clasele primare sunt decisive în educaţia intelectual-civică a copilului. Atunci se fac principalele deprinderi. Dacă copilul înţelege acum că şcoala nu e pentru a-i face pe părinţi fericiţi sau trişti , ci pentru ei înşişii, restul e poveste. Acum trebuie ,,şcolerul “ să înţeleagă faptul că şcoala îi va face viaţa mai uşoară când va fi mare şi că în general ,,...dacă ai carte, ai parte”. Acum trebuie să înveţe să iubească, să facă bine celor din jur, să urmeze modelele pozitive din viaţa lui…. Şi toate astea le vede la părinţi. La mama. La tata. La bunici sau la fraţii mai mari. La şcoală. Dar la şcoala prea puţin învaţă să deprindă unele lucruri frumoase, în general aici dezvoltă ceea ce a învăţat acasă….plus că mediul formal în ţară la noi..este mult prea formal. Cred însă şi în autoeducaţie. Aşa cum s-au autoeducat scritorii noştri, cei care citeau la lumina lămpii sau a lumânării. Însă aceştia au avut fie un ,,Domnu’ Trandafir, fie un alt dascăl de suflet care i-a ghidat şi indrumat. Câţi dascăli de genul acela mai avem noi astăzi? Pentu părinţii care speră că şcoala o să-i educe copilul.. Las timpului vreme să vorbească…

Baltag Victoria, Licenţiată în Sociologie şi Jurnalism,

master în Management şi marketing Internaţional

43

PARTENERIAT LOCAL PENTRU EDUCAŢIE ATELIER DE VARĂ 2009-G.P.N. GURA-MINEI, ROŞIA MONTANĂ

Din dragoste pentru copii, pentru a treia oară, am organizat la Roşia Montană alături de colegele

învăţătoare în perioada 17-29 august atelier de vară. Timp de 2 săptămăni împreună cu copiii am avut parte de o experienţă foarte plăcută, de data aceeasta parcurgând ca temă de studiu Prietena mea–Natura .

Şi anul acesta am fost impresionată de interesul crescut al copiilor pentru atelierul de vară. În fiecare dimineaţă aşteptau nerăbdători şi curioşi activităţile, deoarece ştiau că urmează să înveţe ceva nou şi asta într-un mod plăcut de ei, îmbogaţindu-şi cunoştinţele şi explorând lumea din jurul lor prin joc. Nu se compară cu nimic bucuria de pe chipul copiilor atunci cand se joacă. Timp de 2 săptămâni, am văzut această bucurie pe chipul lor în fiecare zi, iar ei cu zâmbetul lor au reuşit să ne ducă şi pe noi în universul jocului, lipsit de griji, plin de vise şi speranţe.

Având ca temă natura, am urmărit ca multe activităţi să se desfaşoare în aer liber şi să-i lipsim pe copii de spaţiul închis în care sunt obişnuiţi în timpul şcolii. Am realizat o excursie prin localitate unde au observat mediul înconjurător, au colecţionat materiale din natură (plante, pietre, frunze, ramuri), pe care le-au folosit la muzeul tematic şi la întocmirea unui ierbar, iar alături de membrii asociaţiei Parteneriatul pentru mediu Roşia Montană, echipaţi corespunzător, am realizat o acţiune de ecologizare a zonei Brazi, acţiune foarte agreată de ei unde au participat şi la diverse concursuri pe teme ecologice şi o serie de jocuri în aer liber. Ecologizare zona BRAZI

De asemenea, în scopul cunoaşterii şi observării altor medii înconjurătoare, am realizat o excursie

la Turda, unde am vizitat Salina şi Grădina Zoologică, copiii venind de acolo cu multe cunoştiinţe noi. Împreună cu elevii, preşcolarii, au format o echipă foarte bună care a dus la rezultate foarte

frumoase. Împreună au învăţat din ce este alcătuită natura, despre relieful, apele, plantele, animalele, frumuseţile şi bogăţiile naturale ale comunităţii în care trăiesc, ciclul de viaţă al plantelor şi animalelor, condiţii de viaţă, diversitatea lor, efectele activităţilor omului asupra mediului natural în care trăiesc; măsuri de protejare a naturii, iar pentru activitatea finală au confecţionat măşti pe care le-au purtat la carnavalul prezentat, au expus fluturaşi, afişe şi colaje pe care părinţii lor le-au admirat cu mult drag.

La finalul acestui atelier de vară, pot spune cu încântare că sunt fericită ca am reuşit să aduc bucurie copiilor şi să le îmbogăţesc cunoştinţele intr-un mod plăcut şi sper ca şi anul viitor copiii să aştepte cu aceeaşi nerăbdare începerea atelierului de vară ca şi anul acesta.

ED. LIVIA-VALENTINA BUCUR G.P.N. GURA-MINEI, ROŞIA-MONTANĂ

44

Ed. MARIANA BĂDULESCU G.P.N. NR.1 SLĂNIC PRAHOVA

În oglindă când privesc, Îţii spun tot ce eu zăresc:

Văd obraji îmbujoraţi, Şi un păr cârlionţat.

Două urechi şi ochi doi, Cu sprâncene ca şi voi. Un nas cârn şi o guriţă, Cap de băiat ori fetiţă.

Două mâini, două picioare, Cu cinci degete fiecare. Eu pe toate le-ngrijesc Şi de rele le feresc.

45

Împărăţia florilor

Trist, dar îmbărbătat de aceste ultime cuvinte, a pornit din nou la drum. În sfârşit a înţeles că peste el trecuseră anotimpuri. Acum era vremea când

primăvara se îngâna cu vara şi trebuia neapărat să găsească ceea ce căuta. Şi-a amintit de nunta la care luase parte : Ghiocelul s-a căsătorit cu

Lăcrămioara, iar invitaţii erau toţi perechi : Panseaua cu Toporaşul, Muşcata cu Bujorul, Crinul cu Laleaua, Orhideea cu Irisul,iar Garofiţa, Gerbera şi Frezia erau frumoasele domnişoare de onoare. Regina nopţii fusese şi ea invitată , iar el, viteazul voinic pe care toţi îl admirau, fusese

prezent.Mergea acum înapoi spre casă, însufleţit de o nouă speranţă. Era în apropierea casei, când de după un gard viu i-a surâs o floare

sublimă şi i-a şoptit câteva vorbe parfumate :

-De când te-aştept ! O, cât mă bucură roşul tău mirositor! Ce bine că în sfârşit ai sosit ! Acum intr-adevăr eşti cel vrednic să urmezi la tron. Tatăl

tău este bătrân, după cum vezi. -Ce frumos vorbeşti ! Dar ce frumoasă eşti !şopti atunci tânărul viteaz.

Inst. ed. Nicoletta Huştiuc, G.P.N. Vinerea, Cugir, jud. Alba

-continuare în numărul viitor-

46

Cine suntem?

Suntem un colectiv format din 18 elevi din clasa a II-a A, ce învaţă la Scoala cu

cls I-VIII nr 9 Baia Mare, judeţ Maramureş, sub îndrumarea domnişoarei învăţătoare Căprar Antonela.

Ne bucurãm foarte mult de cãlãtoria pe care o vom face împreunã, deoarece ne vom face mulţi prieteni. Aşteptãm cu nerãbdare sã realizãm activitãţi comune şi sã ne cunoaştem!

Şc. Nr. 9 Baia Mare, înv. Antonela Căprar

...

Să ne prezentăm

Suntem elevii claselor simultane conduse de doamna institutoare Pintea Daniela şi învăţăm

într-o şcoala foarte frumoasă. Vă invităm să ne cunoaşteţi prin lucrările noastre.

Dorim ca printre voi toţi să ne găsim prieteni. Haideţi cu noi în ,,Călătorie prin ţara” noastră.

Vă aşteptăm cu drag să ne vizitaţi la Şcoala cu cls. I-IV Tărtăria, unitate aparţinătoare Şcolii cu cls. I-VIII ,,David Prodan” Săliştea.

Inst. Daniela Pintea, Şc. Tărtăria, jud. Alba

47

Supliment la număr aniversar, nr. 10 al revistei noastre on – line ,,Primăvara copilăriei”

Dragi copii vă spun îndată O poveste adevărată Ce nu-ncepe cu ,,A fost odată’’: Într-o grădină de zarzavat Domnea CARTOFUL Împărat. El se-nfoia ziuluca-ntreagă, Că lumea lui îi este dragă, Că este foarte importantă Pentru omenirea toată. Avea supuşi...fel de fel: De la bostani la pătrunjel. Cum era o zi de toamnă, Îşi dorea şi el o doamnă Cu care să petreacă iarna toată Că-n curând neaua s-arată Şi grădina-i minunată Rămâne acuşi uitată. Aşadar,trimise –n ţară zvon Toţi supuşii să vină lângă tron. El doreşte din mândrele legume, (Indiferent de al lor nume), La un carnaval să se prezinte Care mai decare-mpodobite, Şi fiecare dintre candidate Să spună cât sunt de importante. În zeci de fuste înfoiate Verzi şi roşii dantelate, Varza se prezintă mândă În faţa împăratului în tindă: -Eu,şi crudă în salată, Şi călită şi murată, Ştiu că sunt cea potrivită Împărăteasă preamărită! Auzind aste cuvinte Trec pătlăgelele-nainte; Una-i murătură verde, Alta-i vânătă ,se vede, Iar cea roşie, bucălată, Şi-a pus rochie dantelată Tot făceau la piruiete.... Pe Cartof, vor să-l îmbete. Cu arome-mbietoare, Că dau gust bun la mâncare! Zicând că rostul lor...ei bine, Doar în faţă se cuvine! ....Fără ele nu se poate!

Ele au vitaminele toate. Vizirul usturoi,maestru mare, Vine şi el la prezentare: -Cu mine, veritabil medicament, Oricând scapi din incident! Când răceala se arată De necaz te scap îndată. Sunt nelipsit de la friptură, Ori ca mujdei...de-ţi lasă apă-n gură... Sunt şi un bun condiment; În cămară sunt mereu prezent. Trec apoi pe rând: un păstârnac, O morcoviţă, conopida şi-un dovleac, Fasolea, mazărea, ridichea şi-o gulie, Se-nghesuie şi toate vor să fie Alese de măritul împărat, Dorindu-l pe cartof de bărbat; Mai la sfârşit, o ceapă mai roşcată, În zece cămăşi îmbrăcată, La braţ cu fratele ei prazul Ce-i cam prelung la el obrazul, În faţa împăratului păşeşte, Se-nclină,se roteşte şi şopteşte: -Mărite Cartof Împărat! Azi toate legumele s-au adunat Dorind să-ţi fie la-nălţime Şi să alegi tu din mulţime. -Eu sunt ceapa usturată Cu vitamine îmbuibată, Sigur cea mai importantă, Cu mine sănătatea ţi-e salvată! Dar spun că-n împărăţie Toate legumele trăiesc în frăţie Oamenilor dau sănătate, Căci au vitamine importante. Eu, propun să rămânem împreună! Doar aşa suntem o hrană bună. Oamenilor vom fi de folos Vor avea trup sănătos...... Când discuţia era în toi, Cu pas sprinten şi vioi, A venit şi gospodina Şi-ndat’ a golit grădina. Toate legumele pe dată, S-au trezit într-o salată De copii iute mâncată. Ei ştiau vedeţi voi bine Că ele au vitamine!

Invitat de onoare dir.ed. Maria Ştefănescu, Grădiniţa ,,Prichindel”, Cugir

R O M Â N I A MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETǍRII ŞI INOVĂRII

GRǍDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT PRICHINDEL, CUGIR

Str..N Bălcescu, Nr. 10, telefon: 0258/753663, email gpp_prichindel cugir@yahoo.com

PROIECT DE DEZVOLTARE

INSTITUŢIONALĂ

DIRECTOR: ŞTEFĂNESCU MARIA

1. INTRODUCERE

1.1. Cadrul juridic şi instituţional

Grădiniţa cu Program Prelungit PRICHINDEL îşi desfăşoară activitatea în localitatea Cugir, str. N.Bălcescu Nr.10.

Activitatea instructiv-educativă se desfăşoară respectând Legea Învăţământului 84/1995 cu modificările şi completările ulterioare, Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar, Regulamentul de ordine interioară al unităţii şcolare, Documentele pentru care ministrul educaţiei a emis ordine (regulamente, metodologii), Notificările şi Notele emise de Secretarul de Stat, Deciziile şi Dispoziţiile emise de Ministerul Ecucaţiei şi Cercetării şi de inspectorii generali ai Inspectoratului şcolar. În prezent unitatea funcţionează cu 8 grupe program prelungit. Conducerea unităţii este asigurată de director şi consiliul de administraţie, colaborarea dintre aceştia şi subordonarea celorlalte structuri organizatorice din grădiniţă, reieşind din organigrama grădiniţei. (Anexa 1)

49

1.2. Evoluţia instituţiei

Înfiinţată în anul 1974 grădiniţa a funcţionat sub patronatul I.M.CUGIR, iar din anul 2000 a fost preluată de Primăria oraşului Cugir în baza OG 30/2000. În anul 1982 Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.6 Cugir s-a despărţit în două unităţi de învăţământ: - Grădiniţa cu Program Normal Nr.8;

- Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.6; iar din anul şcolar 2000-2001 s-au unificat. Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.4 Cugir a funcţionat o perioadă atât cu grupe de program prelungit, cât şi cu grupe de program normal. Datorită creşterii solicitărilor pentru program prelungit grădiniţa A funcţionat cu 7 grupe de program prelungit, cu peste 140 de copii iar din 2007-2009 functioneaza cu 8 grupe cu peste 199 copii. În anul 2004 la data de 4 noiembrie s-a sărbătorit într-un mod festiv 30 de ani de la înfiinţarea unităţii 1974-2004.

2. MISIUNEA ŞI OBIECTIVELE INSTITUŢIEI

2.1. Misiunea grădiniţei.

Situată în mediul urban Grădiniţa cu Program Prelungit PRICHINDEL, Cugir, are în efectivul ei preşcolari de pe toată raza oraşului. Gradul de solicitare este din ce în ce mai mare datorită reputaţiei pe care instituţia a obţinut-o de-a lungul celor 31 de ani de existenţă.

Copiii provin din familii puţin numeroase (1-2 copii), formate în cea mai mare parte din muncitori, tehnicieni, ingineri. Oraşul a fost populat în special cu oameni veniţi din satele aferente lui, mai ales în perioada în care Uzina Mecanică funcţiona la parametrii maximi. Astăzi numărul celor angajaţi este din ce în ce mai mic, şomajul obligându-i să părăsească localitatea, să plece în străinătate, copiii rămânând în îngrijirea unuia dintre părinţi sau a bunicilor. Grădiniţa cu Program Prelungit PRICHINDEL vine în sprijinul acestora ajutându-i în educarea şi creştera copiilor, aceasta oferind sprijinul educaţional şi uman pentru fiecare etapă a dezvoltării copiilor între 3-6/7 ani.

În acest context social grădiniţa are misiunea: - furnizarea educaţiei de calitate; - asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea normală şi deplină a copilului preşcolar; - extinderea frontierelor cunoaşterii; - formarea continuă a educatoarelor; - stabilirea valorilor; - comunicarea formală şi informală; - slujirea intereselor educaţionale.

Doresc transformarea grădiniţei într-o instituţie modernă, cu săli de grupă curate, îngrijite, dotate cu multe jucării, cu o curte de joacă adecvată vârstei preşcolare, cu un personal didactic interesat de tot ce este nou, flexibil, creativ cu un mare grad de responsabilitate.

2.2. Obiectivele instituţiei.

Analizând situaţia generală a şcolii în momentul actual pentru a prognoza dezvoltarea în perspectivă a şcolii este necesară a folosi analiza SWOT cea mai frecvent utilizată metodă în identificarea nevoilor, inclusiv de formare. Astfel este posibil să se pună în balanţă punctele tari şi cele slabe existente cu oportunitate şi pericolele care le reprezintă mediul extern.

Acest model sugerează că majoritatea aspectelor cărora le face faţă instituţia, pot fi izolate printr-o analiză atentă a fiecăruia dintre aceste patru elemente şi găsirea de soluţii şi căi de rezolvare a acestora:

50

- creşterea calităţii procesului instructiv-educativ, a activităţiilor extraşcolare şi extracurriculare; - formarea corpului de educatoare pentru aplicarea noilor metode active de grup (proiectarea

tematică); - introducerea unor inovaţii didactice în predarea cunoştinţelor; - programe educaţionale: educaţia ecologică, educaţia pentru sănătate, Să citim pentru mileniu; - diversificarea ofertei educaţionale prin consultaţii şi consiliere în pregătirea preşcolarilor; - perfecţionarea ştiinţifică şi pedagogică a educatoarelor; - dezvoltarea activităţii metodice şi de cercetare ştiinţifică a educatoarelor; - amenajarea spaţiului educaţional în unitate; - amenajarea modernă a spaţiului de învăţământ (dotarea centrului metodic, C.D.I. în unitate); - respectarea legislaţiei de specialitate şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor

de învăţământ preşcolar în organizarea şi planificarea activităţii din grădiniţă; - asigurarea respectării legalităţii în întreaga activitate contabilă; - extinderea şi diversificarea relaţiilor de cooperare şi parteneriate cu alte grădiniţe, şcoli, instituţii

de cultură inclusiv pe plan internaţional prin programul Socrates; - motivarea întregului colectiv pentru a contribui la creşterea prestigiului şi promovarea imaginii

grădiniţei; - promovarea în continuare a unui management de calitate în conducerea unităţii.

2.3. Reperele strategiei educaţionale

a) În domeniul învăţământului.

Legea Calităţii impune reconsiderarea poziţiei grădiniţei în sistemul de învăţământ prin raportarea la standardele de calitate:

- având la bază noua programă se vor elabora planificările calendaristice în concordanţă cu noile cerinţe ţinându-se cont de nivelul de vârstă, planul de învăţământ şi specificul grupei;

- acordarea unei atenţii deosebite pentru amenajarea corespunzătoare a mediului educaţional al grădiniţei şi al grupelor;

- preocuparea permanentă a educatoarelor pentru îngrijirea şi împrospătarea periodică, pentru estetica mediului şi pentru mesajul educativ;

- stabilirea unui raport echilibrat între îndrumare, libertate şi creativitate; - acordarea atenţiei în timpul activităţii de predare învăţare-evaluare, ritmului de învăţare

a fiecărui copil, particularităţilor individuale şi în acest sens îmbinării frontale cu cea pe grupe şi individuale;

- păstrarea unui climat socio-afectiv şi moral optim în colectivul de preşcolari şi educatoare;

- valorificarea eficientă a tuturor posibilităţilor de educaţie morală, estetică, afectivă într-un cadru educaţional optim al grădiniţei;

- dezvoltarea unor programe pilot de integrare a copiilor cu vârstă între 2-3 ani în grădiniţă.

b) În domeniul activităţii metodice.

- Se vor desfăşura activităţi de perfecţionare pentru educatoarele interesate; stimularea educatoarelor cu preocupări pentru perfecţionarea metodică şi în specialitate;

- Se va urmări funcţionalitatea comisiei metodice; - Elaborarea corectă a planificării, a unor proiecte didactice model, proiecte tematice, instrumente

de evaluare iniţială, sumativă, finală; - Responsabila comisiei metodice va prezenta la începutul fiecărui semestru planul de activitate şi

informare cu privire la realizări şi neajunsuri; - Analizarea periodică în Consiliul de administraţie a modului în care educatoarele şi personalul

administrativ îşi îndeplinesc saricinile stabilite prin Fişa postului şi Fişa individuală;

51

- Se va urmări realizarea activităţii de perfecţionare, formare continuă a educatoarelor urmând cursurile organizate de Casa Corpului Didactic;

- Stimularea studiului individual. c) În domeniul managementului instituţional.

Pentru o mai bună comunicare, cooperare şi colaborare se impune o cunoaştere mai bună a compartimentelor de activitate şi a relaţiilor funcţionale dintre ele :

- se va stabili care sunt compartimentele din grădiniţă, elementele esenţiale specifice fiecărui compartiment, relaţiile funcţionale dintre compartimente “pe verticală sau orizontală” ;

- compartimentele de decizie şi executive vor realiza relaţiile cu exteriorul, relaţii de cooperare, coordonare;

- se va alcătui un tablou centralizat cu datele şi acţiunile din fiecare compartiment ; - se vor folosi toate ocaziile pentru realizarea transferului de experienţă pozitivă; - se vor acorda calificative pe baza autoevaluării şi pe baza evaluării făcute de director ; - în întreaga activitate a grădiniţei se va ţine cont de legislaţia în viguare ;

se vor organiza acţiuni în colaborare cu comitetul de părinţi. d) În domeniul resurselor umane.

- Preocuparea permanentă de încadrare a grădiniţei cu personal didactic şi nedidactic corespunzător normativelor;

- Se va urmări integrarea corespunzătoare a educatoarelor tinere, cunoaşterea obiectivelor de bază ale planului managerial de către tot personalul;

- Organizarea unor întâlniri între educatoarele titulare şi educatoarele nou venite pentru cunoaştere şi comunicare a performanţei, oferta opţională, activitatea extraşcolară şi extracurriculară. e) În domeniul infrastructurii. (Anexa 2)

- Se vor întocmi studii de caz şi referate pentru dotări, reparaţii care se vor discuta în Consiliul de administraţie şi Consiliul educatoarelor existând o transparenţă totală;

- Efectuarea la timp a reparaţiilor curente; - Depistarea cerinţelor de dotare şi stabilirea direcţiilor de acţionare în scopul ridicări calităţii,

dotării; - Analiza bazei materiale în vederea întocmirii planului de repartiţii

curente/capitale pentru anul şcolar următor; - Se vor achiziţiona cărţi în limita fondurilor în vederea organizării C.D.I. în grădiniţă.

f) În domeniul finanţării.

- Participarea directorului la luarea deciziilor financiare; - Instruirea personalului în domeniul utilizării calculatorului; - Dotarea grădiniţei cu tehnică de calcul, reţele de comunicare; - Monitorizarea permanentă a cheltuielilor şi consumului de materiale; - Negocierea şi obţinerea de fonduri necesare unui buget concret; - Obţinerea unor venituri propri din donaţii, sponsorizări; - Se va realiza un control lunar asupra cheltuielilor efectuate şi analiza lor în Consiliul de

administraţie şi serviciul contabilitate. g) În domeniul activităţii extraşcolare.

- Organizarea unor acţiuni – serbări, carnavaluri cu diferite prilejuri – “Balul ghiocelului”, “8 Martie”, “1 Iunie”, “Toamna Cugireană” etc.;

- Organizarea unor drumeţii, excursii; - Organizarea unor campanii de înfrumuseţare şi ecologizare a grădiniţei, a străzilor din jurul

grădiniţei, a oraşului.

52

h) În domeniul informaţiei.

- Realizarea unui sistem pertinent privind circulaţia informaţiei; - Asigurarea funcţionalităţi punctului de informare prin punerea la dispoziţia educatoarelor a B.I, a

Legislaţiei şcolare, scrisori metodice; - Popularizarea activităţii de perfecţionare în conformitate cu Agenda metodică elaborată de I.S.J

Alba; - Popularizarea materialelor pe linia OSP şi PSI; - Menţinerea unei legături permanente cu CCD Alba; - Asigurarea abonamentelor la reviste şi ziare de specialitate; - Comunicarea grădiniţei cu şcolile din oraş, alte grădiniţe, organizaţii nonguvernamentale.

3. RESURSE UMANE

3.1. Preşcolarii. (Anexa 3)

În ultimii ani se constată o scădere drastică a numărului de copii datorată atât scăderii natalităţii cât şi a situaţiei economice a oraşului Cugir.

Datorită unei preocupări permanente pentru ridicarea calităţii procesului instructiv-educativ dar şi a creşterii serviciilor de îngrijire, grădiniţa noastră vine în serviciul tinerelor mame de a le ajuta în creşterea şi educarea copiilor. Acest lucru a dus la creşterea numărul de copii înscrişi în unitatea noastră. Astfel în anul şcolar 2009-2010 funcţionăm cu 8 grupe cu program prelungit.

Frecvenţa preşcolarilor este foarte bună la grupele mari, mari pregătitoare şi bună la grupele de 3-4 ani.

3.2. Educatorele.

Unitatea funcţionează cu 15 educatoare titulare cu gradul didactic I, 2 educatoare cu gradul II, o educatoare suplinitoare calificată, înscrisă pentru definitivat. Colectivul nostru este preocupat de perfecţionarea şi formarea continuă. Toate cadrele au participat la cursurile de perfecţionare organizate în anul 2002 pentru care au primit atestat, iar o altă parte au participat la cursurile de perfecţionare organizate în anul 2004, iar în anul 2008 toate educatoarele au participat la cursul EDUCAŢIE ŞI SCHIMBARE in 2009 tot colectivul a participat la CURSUL DE MENTORAT EDUCATIE SI SCHIMBARE modul 1,2,3,4,5,7.. Toate educatoarele din unitate au urmat cursuri de iniţiere şi utilizare a calculatorului organizate de CCD Alba. La Simpozioanele “Educaţia la ora adevărului” organizate de I.S.J Alba împreună cu CCD Alba cu ocazia sărbătorii Zilele Şcolii Albei, educatoarele din unitatea noastră s-au remarcat prin numărul mare de educatoare participante şi prin valoarea ştiinţifico-metodică a lucrărilor prezentate.In ultimii doi ani educatoarele au participat la o serie de simpozioane nationale si internationale. 3.3. Personalul tehnico-administrativ. Personalul tehnico-administrativ este format din: secretar, magaziner, personal nedidactic, normarea făcându-se cu respectarea Normativelor pentru personalul didactic auxiliar şi de administraţie.

4. CURRICULUM-UL ŞI TEHNOLOGIA DIDACTICĂ

4.1. Obiective priorităţi curriculare.

53

Curriculum-ul reprezintă un concept cheie atât în ştiinţele educaţiei cât şi în cadrul practicilor educaţionale contemporane, “Întregul efort al şcolii, de a creea, de a atinge rezultatele dorite în şcoală şi în afara şcolii”. Prin aplicarea noului curriculum naţional se urmăreşte pentru învăţământul preşcolar:

- asigurarea dezvoltării normale şi depline a copilului preşcolar, valorificând potenţialul fizic, psihic al fiecăruia, ţinând cont de ritmul propriu al fiecărui copil, de nevoile sale afective şi de activitatea sa fundamentală – JOCUL;

- îmbogăţirea capacităţii copilului preşcolar de a intra în relaţii cu ceilalţi copii şi cu adulţii, de a interacţiona cu mediul, de a-l cunoaşte şi de a-l stăpâni prin explorări, exerciţii, încercări, experimentări;

- descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi formarea unei imagini de sine pozitive; - sprijinirea copilului preşcolar pentru a dobândi cunoştinţe, capacităţi şi atitudini necesare

activităţii viitoare în şcoală, precum şi vieţii sale ulterioare în societate. În abordarea de noii programe am avut în vedere modalităţile de armonizare a politicii

educaţionale cu cerinţele şi nevoile comunităţi locale. Grădiniţa trebuie să aibe în vedere schimbările sociale generale precum şi cele cu caracter local –

şomajul, dar şi apariţia de noi profesii, impactul tehnologiilor moderne, creşterea diversităţii culturale în cadrul societăţii, dezvoltarea culturilor minoritare, cât şi aspectele sociale care să nu diminueze cu nimic atenţia acordată copilului preşcolar.

Elementele fundamentale care trebuie să ghideze comportamentul didactic şi managerial sunt: - considerarea copilului în evoluţia sa specific individuală şi oferirea sprijinului educaţional, dar şi

uman în fiecare etapă a dezvoltării sale; - flexibilitatea şi creativitatea în abordarea situaţiilor didactice, evitarea rutinei şi acţionarea în

direcţia transformării învăţământului bazat pe informaţie şi reproducerea ei într-un învăţământ global, integrat şi creativ care are la bază educaţia.

În unitatea noastră se respectă Metodologia de aplicare a Planului pentru învăţământul preşcolar – care prezintă o abordare sistematică în vederea asigurării continuităţii în cadrul aceluiaşi ciclu curricular, a interdependenţei dintre disciplinele şcolare şi categoriile de activităţi din învăţământul preşcolar şi totodată a deschiderii spre module opţionale de instruire.

Orarul grupei este aprobat în Consiliul de administraţie, la care se adaugă şi activităţile opţionale aprobate de părinţi.

Mijloacele principale de realizare a procesului instructiv-educativ din grădiniţă sunt: jocul, ca joc liber, dirijat sau didactic, activităţi didactice, alese şi comune. În cazul grupelor de 3-5 ani predomină activităţile de socializare iar la grupele de 5-7 ani accentul se deplasează pe pregătirea pentru şcoală.

4.2. Tehnologia educaţională.

Mijloacele principale prin care educatoarele se înscriu în parcurgerea programei: - modernizarea metodelor de învăţământ sau utilizarea lor în manieră modernă, se realizează prin

conjugarea acestora cu strategiile de provocare şi dirijarea efortului intelectual al copiilor. În plus utilizarea audio-vizuală implică metode şi tehnici stimulatoare prin care este provocată curiozitatea, independenţa, interesul.

Informaţia transmisă prin noile mijloace audio-vizuale moderne, întregite cu experienţa educatoarelor trebuie să fie dirijată spre copil încât să incite, să creeze dorinţa de rezolvare a situaţiilor.

În elaborarea strategiilor de predare-învăţare trebuie avut în vedere următoarele: - conţinutul ştiinţific al materialului informativ; - alegerea metodelor de predare activ-participative; - fixarea obiectivelor; - elaborarea şi utilizarea materialului didactic; - corelarea intra şi interdisciplinară; - tratarea diferenţiată şi individualizată a copiilor; - creearea motivaţiei la preşcolari, activizarea lor; - perfecţionarea metodelor de evaluare – îmbinarea tipurilor de evaluare (iniţială,

sumativă, formativă, finală).

54

5. ACTIVITATEA PEDAGOGICĂ ŞI ŞTIINŢIFICĂ

5.1. Obiective şi priorităţi.

Activitatea desfăşurată în cadrul comisiei metodice are un rol deosebit în creşterea calităţii învăţământului:

- temele puse în dezbatere să se dovedească a fi de importanţă majoră în vederea perfecţionării procesului de învăţare, a ridicării calităţii procesului instructiv-educativ, a formării de specialitate, metodică şi pedagogică a cadrelor didactice; perfecţionarea în permanenţă a modului de comunicare: educatoare-copil, copil-educatoare în scopul unei învăţări eficiente. 5.2. Organizarea activităţii metodico-pedagogică. (Anexa 4)

Activitatea metodică se desfăşoară atât în cadrul comisiei metodice cât şi a consiliului educatoarelor organizat pe linia formării continue. Activitatea comisiei metodice se desfăşoară lunar sub formă de dezbatere, lecţii deschise, referate, prezentare de carte.

Obiectivul general al activităţii de formare continuă este “Creşterea nivelului de competenţe didactice prin asimilarea problematicii reformei învăţământului, prin diversificarea căilor şi metodelor de acţiune educaţională, prin cunoaşterea şi implementarea unei metodologii adecvate de lucru cu copiii”. a) Obiective concrete:

- eficienţa demersului didactic prin îmbunătăţirea stilului de lucru, printr-un menegment modern al activităţii;

- achiziţionarea de noi competenţe în conducerea demersului didactic; - reglarea metodologiei didactice pe baza rezultatelor evaluării şi determinarea progresului

preşcolarului. Colectivul de educatoare din unitatea noastră se evidenţiază printr-o participare bogată la diferite

simpozioane la nivel local şi judeţean: Simpozionul de didactică modernă – 2005-2006 Şcoala cu clasele I-VIII Nr.4 Cugir; Simpozionul judeţean “Educaţia la ora adevărului” (în fiecare an începând cu anul 2000).

b) Cercetarea ştiinţifică:

Colectivul de educatoare din unitatea noastră nu a neglijat nici cercetarea, dar acţiunile de promovare şi valorificare ştiinţifică au fost mai timide. Au fost publicate articole în: Ziarul “Unirea”; “Alternative în didactica modernă”, Editura “Universul Şcolii” a Casei Corpului Didactic Alba, 2006.

6. FINANŢAREA. GESTIONAREA BAZEI MATERIALE

6.1. Proiecţia bugetară. (Anexa 5) Indicatorii care stau la baza proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli sunt următorii:

- număr de posturi aprobate (număr de norme didactice, nedidactice şi didactice auxiliare); - număr de clădiri, suprafeţe, număr de copii; - contracte încheiate cu prestatorii de servicii (energie termică, energie electrică, gaz, apă, canal,

telefon);

55

- proiecte tehnice şi studii de fezabilitate pentru investiţii; - fonduri pentru reparaţii, întreţinere, rechizite, birou; - fonduri pentru procurarea de material didactic. Proiectul de buget se întocmeşte anual – în anul în curs pentru anul următor pe total şi pe trimestre

financiare. Se discută în Consiliul de administraţie al Centrului Bugetar al Şcolii cu clasele I-VIII Nr.2, Cugir. 6.2. Baza materială. Starea fizică a clădirii.

Nr. Crt.

Unitatea şcolară

Vechi-me

Material de construcţie

Starea actuală

Cu/fără autorizaţie în anul şcolar 2009-

2010

1.

Grădiniţa cu P.P. PRICHINDEL, Cugir

32

Fundaţie – beton Planşee – beton Pereţi - cărămidă

Funcţională

Cu autorizaţie sanitară

Nr. Crt.

Săli de clasă Număr/total Suprafaţa spaţiului închiriat

1. Săli de clasă 7 - 2. Sală de sport 1 - 3. Cabinet metodic 1 - 4. C.D.I. 1 -

Nr. Crt.

Unitatea şcolară

Încălzire

Apă potabilă curentă Da/Nu

Curent electric Da/Nu

1.

Grădiniţa cu P.P. PRICHINDEL, Cugir

Centrală termică proprie pe gaz

Da

Da

În ultimii ani grădiniţa a fost reabilitată dispunând de condiţii bune pentru desfăşurarea activităţii

instructiv-educative – corp de clădire bine structurat cu 12 săli din care: - 8 săli de grupă; - cabinet metodic; - sală de sport; - sală pentru amenajarea şi funcţionarea Centrului de documentare.

7. MANAGEMENTUL INSTITUŢIONAL

7.1. Obiectivele şi priorităţile conducerii grădiniţei. (Anexa 6) Activitatea de management a fost şi este orientată în direcţia organizării, planificării, colaborării, evaluării, îndrumării, formării continue cât şi realizării unui program de colaborare europeană, de gestionare a fondurilor provenite de la buget sau din resurse extrabugetare, întreţinerii şi dezvoltării bazei didactico-materiale, astfel:

- la începutul fiecărui an grădiniţa este pregătită pentru o bună desfăşurarea a procesului instructiv-educativ;

- în permanenţă se asigură igiena corespunzătoare a localului;

56

- organigrama de funcţionare a grădiniţei este întocmită conform R.O.F.Î.P. (fiecare membru al unei comisii, având sarcini concrete, realizarea acestora fiind raportate periodic);

- la începutul fiecărui an şcolar se completează fişa postului pentru fiecare sector (educatoare, personal nedidactic);

- în urma analizei activităţii desfăşurate în anul şcolar anterior, se întocmeşte planul managerial pentru anul şcolar care urmează, din care să rezulte priorităţile impuse de neajunsurile semnalate în anul anterior;

- se desfăşoară activitatea de îndrumare şi control (asistenţe, întocmirea planificărilor); - se realizează o apreciere obiectivă a activităţii desfăşurate de personalul grădiniţei în vederea

obţinerii salariului de merit, gradaţie de merit, iar la sfârşitul anului şcolar pentru acordarea calificativelor; - dezvoltarea profesională a educatoarelor este realizată printr-un program de perfecţionare

(formare continuă); - s-a urmărit şi se urmăreşte în continuare o acţiune de schimbare a mobilierului; - s-a urmărit şi se va urmări în continuare atragerea de sponsori; - se va urmări desfăşurarea programelor educaţionale Spring-Day – Grădiniţa cu P.P.

PRICHINDEL, Cugir şi-a prezentat activităţile pe saitul Spring-Day 2008; Spring-Day 2009, iar în următorii ani vom participa cu interes la acest program;

- participarea colectivului nostru la concursuri naţionale şi internaţionale unde am obţinut rezultate frumoase – concursul PITICOT. 7. 2. Structurile de conducere.

Conducerea grădiniţei este asigurată de director şi Consiliul de administraţie. Colaborarea şi subordonarea celorlalte structuri organizatorice din grădiniţă reieşind din organigrama grădiniţei.Structura organizatorică:

Consiliul de administraţie: - Educ. Director Ştefănescu Maria – preşedinte; - Educ. Bîrsan Ilona; - Educ. Cărpinişan Aurica; - Administrator: Stache Dorina; - Ing.Burbea Laurenţiu – preşedintele com. de părinţi;

Comisia metodică : – Educ. Cărpinişan Aurica; Comisia pentru protecţia muncii şi PSI:

- Educ. Manea Maria; - Educ.Ţigan Elena;

Comisia pentru inventariere: - administrator Stache Dorina. Delegarea, favorizarea, atragerea, formarea, responsabilizarea subordonaţilor pentru anumite

probleme, permite utilizarea celor mai bune talente şi capacităţi disponibile pentru a realiza ceea ce este mai bine pentru organizaţie.

Dă mai mult timp managerilor pentru reflexie, strategie, planificare şi luare de decizii majore care nu pot fi delegate.

Delegăm: responsabilităţi, autoritate, executarea sarcinilor, evaluarea iniţială şi monitorizarea pe parcurs.

Nu delegăm: putere de decizie, politica globală, responsabilitatea finală, evaluarea finală. Membrii Consiliului de administraţie coordonează şi răspund pe domenii de activitate, pe baza

delegării de sarcini realizate de director La nivelul grădiniţei graficul şedinţelor este stabilit ţinând cont de următoarele:

- Consiliul educatoarelor se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar; - Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori consideră necesar

directorul sau o treime din membrii acestuia; - Comisia metodică se întruneşte lunar.

Linia de conduită pentru obţinerea unui obiectiv îl constituie decizia. Decizia individuală este luată de director potrivit unor norme care stabilesc limitele intervenţiei respective, iar decizia colectivă este cea în care sunt angajate politica sau strategia şcolii, implicit dezvoltarea şi progresul ei.

57

7.3. Managementul calităţii.

Conducerea unităţilor de învăţământ presupune în prezent o activitate complexă ce vizează demersuri şi probleme multiple. Importanţa managementului şcolar creşte pe măsură ce sistemul şcolar se descentralizează.

O prioritate a strategiilor orientate către dezvoltarea educaţiei o constituie managementul schimbării: schimbarea individuală şi schimbarea organizaţională.

Pentru a facilita schimbarea va trebui să se aibă în vedere: - valorizarea persoanelor cu care se lucrează şi promovarea dezvoltării lor profesionale; - promovarea a ceea ce crede că este valoros; - exprimarea deschisă a ceea ce consideră că este valabil; - promovarea colaborării; - realizarea conexiunii cu mediul comunitar apropiat şi depărtat.

Pentru orice reformă educaţională, analiza nevoilor educaţionale devine o prioritate absolută necesitând utilizarea de către manager a cunoştinţelor de marketing pentru:

- comunicare eficientă; - asigurarea unei imagini pozitive a unităţii pentru părinţi şi potenţiali parteneri; - crearea şi susţinerea unui serviciu educaţional de calitate; - extinderea oportunităţilor educaţionale; - realizarea adecvată a planificăriilor şi deciziilor; - asigurarea eficienţei organizaţionale; - atragerea de personal de calitate;

Având în vedere complexitatea şi gradul de dificultate a problemelor cu care ne confruntăm, soluţionarea acestora reclamă colaborarea, cooperarea, parteneriatul unor categorii extrem de largi: întregul personal angajat în sistemul de învăţământ – părinţi, organizaţii guvernamentale cu caracter central sau local, organizaţii nonguvernamentale, agenţi economici, autorităţi centrale şi locale.

Stilul managerial cel mai eficient este stilul democratic – participativ realist care constă în: - discutarea problemelor cu personalul; - stimularea participării coechipierilor şi asigurarea cooperării; - evidenţializarea realizărilor şi mobilitatea echipei pentru a găsi căi de eliminare a

aspectelor negative. Pentru creşterea eficienţei activităţii de management trebuie avut în vedere următoarele: a) Utilizarea raţională a timpului de către managementul şcolar

prin: - identificarea, eliminarea lucrurilor ce nu au rezultate importante; - selectarea activităţiilor ce se pot delega; - eliminarea excesului de şedinţe; - corectarea slabei funcţionări a sistemului informaţional.

b) Utilizarea maximală şi adecvată a competenţelor şi a capacităţilor personalului prin:

- accentul să cadă pe elementele pozitive ale fiecăruia; - realizările să fie măsurate prin criterii obiective; - evitarea favoritismului; - stimularea contribuţiei creative; - creearea de şanse egale pentru fiecare angajat.

c) Perfecţionarea relaţiilor cu personalul şcolii prin:

- respectarea personalităţii fiecărui membru al şcolii; - oferirea exemplului personal în realizarea atribuţiilor; - atragerea personalului în realizarea atribuţiilor; - principialitate în recompensare şi sancţionare; - stimularea motivaţiei performanţei la întregul personal;

58

- realizarea unui control exigent, permanent pe obiective.

Utilizarea capacităţii creatoare în antrenarea şi elaborarea unor proiecte, programe, acţiuni, introducerea şi experimentarea unor elemente de noutate, organizarea unor manifestări educative deosebite.

Promovarea cercetării manageriale rezultate din necesitatea perfecţionării managementului şcolar, în definirea stilului managerial de lucru adecvat, în prevenirea contradicţiilor sau conflictelor, în conturarea strategiilor.

Atât succesele cât şi eşecurile unui colectiv se datorează, în principal activităţii manageriale, capacităţii directorului de a sesiza punctele cheie ale procesului condus, perspectiva acestuia de a lua decizii optime şi constante cu obiectivele stabilite, în capacitatea de a antrena echipa managerială, a susţine afirmarea creativităţii, dezvoltării. Orice progres vine din cugetare şi învăţătură - ,,trebuie să dăm celor ce muncesc timpul şi forţa de a gândi.”

Jena Jauris – om politic

A N E X E Anexa I – Organigrama grădiniţei; Anexa II – Valoare estimativă - Proiect de reabilitare; Anexa III – Situaţia statistică; Anexa IV – Planificarea comisiei metodice; Anexa V – Detaliile cheltuielilor; Anexa VI – Analiza SWOT; Plan managerial an şcolar 2009-2010;

ANALIZA SWOT Pentru a realiza o bună diagnoză a organizaţiei şcolare apelăm la metode SWOT analizând atât mediul extern cât şi mediul intern pe următoarele paliere:

- oferta curriculară; - resurse umane; - resurse materiale şi financiare; - relaţii cu comunitatea.

AXA PUNCTE TARI – PUNCTE SLABE Oferta curriculară Puncte tari Puncte slabe - grădiniţa dispune de întregul material - curricular (plan de învăţământ, programa

59

şcolară, caiete de lucru). Resurse umane Puncte tari Puncte slabe - dorinţa şi disponibilitatea - conservatorismul unor de profesionalizare a educatoarelor; cadre privind aspecte: - personal didactic calificat – 13 - centrarea activităţii pe educatoare titulare, grad didactic I; nevoile preşcolarului; - proiectarea planului de şcolarizare - criza de timp a părinţiilor pornind de la evoluţia demografică care reduc implicarea din oraş, dezvoltare economică, părinţiilor în grădiniţă; opţiunea părinţilor; - insuficienta implicare - participarea la programe de formare în actul decizional; continuă; - conservatorismul şi - participare activă cu referate în cadrul rezistenţa la schimbare. simpozionului “Zilele Şcolii Albei”; - crearea unui climat educaţionl deschis. Baza materială Puncte tari Puncte slabe - corp de clădire bine structurat, - amenajarea sălii de sport; normă de igienă corespunzătoare; - amenajarea curţii cu jocuri; - condiţii de ambient plăcut; - sală de sport; - modernizarea bazei de jocuri - realizarea unei şarpante- în aer liber. proiect; - reabilitarea aleelor din curtea grădiniţei; - zugrăvit exterior; - înlocuirea ferestrelor cu geamuri termopan. Resurse financiare Puncte tari Puncte slabe - întreţinerea localului cu fonduri extrabugetare-părinţi şi finanţare buget; - întocmirea studiului de - donaţii şi sponsorizări pentru fezabilitate pentru obţinerea jucării, jocuri în curtea grădiniţei. de fonduri;

- fonduri insuficiente pentru achiziţionarea unor materiale didactice şi echipamente.

Relaţii cu comunitatea

60

Puncte tari Puncte slabe - încheierea unor parteneriate cu: - slabe legături cu familia, Şcoala, Poliţia, Primăria-cu firmele din oraş. acţiuni atractive; - desfăşurarea programelor “Educaţi aşa!”; - întâlniri semestriale cu Comitetul consultativ al părinţilor; - contacte cu diverse instituţii pentru realizarea unor activităţi extracurriculare: excursii, vizite, vizionări spectacole.

AXA OPORTUNITĂŢI – AMENINŢĂRI Resurse umane Oportunităţi Ameninţări - programe de formare continuă - grad scăzut de angajare a la nivel local, regional, naţional celor care au nevoie de şi european; formare; - deschiderea comunităţii locale - slaba pregătire a manageri- către instituţiile educaţionale lor privind antrenarea lor la prin parteneriate cu I.S.J.; proiecte internaţionale; - derularea unor proiecte - posibilitate restrânsă de internaţionale; aplicare a experienţei do- - numărul întâlnirilor în afara bândite în sistemul nostru; orelor de curs favorizează - subfinanţarea generalizată împărtăşirea experienţei, a sistemului; creşterea coeziunii grupului, - slaba informare a o bună comunicare; managerilor şcolari asupra - derulare de proiecte finanţatoare proiectelor. pentru învăţământul din mediul rural P.I.R.; - microproiecte prin Infoeuropa. Baza materială şi financiară Oportunităţi Ameninţări - descentralizare şi autonomie - baza materială instituţională; existentă nu permite - parteneriat cu comunitatea locală, realizarea tuturor (Primărie, părinţi, O.N.G., firme); opţiunilor; - posibilitatea antrenării părinţilor - numărul de calcula- în activităţi productive de întreţinere toare insuficient; a grădiniţei.

61

Relaţii cu comunitatea Oportunităţi Ameninţări - disponibilitatea şi respon- - organizarea defectuoasă sabilitatea unor instituţii a activităţilor de parteneriat de a veni în sprijinul grădiniţei - poate conduce la diminuarea (Primărie, O.N.G.-Năsăpişte, efectelor scontate; “Sprijiniţi copiii”,Biserică); - nivelul de educaţie şi tim- - responsabilitatea altor pul limitat al părinţilor poate grădiniţe, şcoli atât din oraş conduce la slaba implicare a cât şi din judeţ, ţară pentru părinţilor în viaţa grădiniţei. organizarea unor schimburi de experienţă. INTENŢII CONCRETE Având în vedere analiza SWOT ne propunem:

Dezvoltarea bazei tehnico-materiale. - dezvoltarea bazei didactice prin implementarea Proiectului de amenajare şi funcţionare

a C.D.I. în grădiniţă depus la Inspectoratul Şcolar şi Prefectura judeţului Alba; - amenajarea sălii de sport – din contribuţia şi sprijinul părinţilor; - amenajarea jocurilor în curtea grădiniţei la nivelul standardelor europene – prin

implementarea Proiectului “Curtea mea de vis” în parteneriat cu Star Tranmision S.A Cugir, Organizaţia “Sprijiniţi copiii”;

- reabilitarea clădire – şarpantă prin Proiectul M.E.C. privind reabilitarea grădiniţelor; - reorganizarea spaţiului de acces în incinta grădiniţei: minipărculeţ, spaţiu de parcare,

alei de acces.

Procesul instructiv-educativ şi formarea continuă.

- introducerea sistemului A.E.L. educaţional; - instruirea educatoarelor în utilizarea tehnicilor de calcul; - obţinerea unor rezultate foarte bune la Concursul “Piticot” sau alte concursuri naţionale,

internaţionale “Bitolia”; - stabilirea unor parteneriate reale între grădiniţă – familie – şcoală – comunitate; - introducerea limbii străine în vederea integrării europene; - pregătirea preşcolarilor pentru şcoală, viaţă şi Uniunea Europeană; - desfăşurarea unor programe educaţionale “Eco-grădiniţa”; “Să citim pentru milenium”;

“Educaţia pentru sănătate”; - existenţa unor echipe de educatoare care coordonează şi elaborează proiecte interesante; - stabilirea de parteneriate profesionale şi realizarea unui program educaţional tip

Socrates. ETAPELE TRANSPUNERII ÎN REALITATE În prima etapă sunt identificate nevoile educaţionale locale iar oferta educaţională să fie oferită prompt şi la timp. În a doua etapă se vor stabili relaţii de parteneriat pentru obţinerea resurselor financiare şi a fondului de investiţii pentru realizarea de proiecte.

62

În acest fel prin îmbunătăţirea condiţiilor materiale şi instructiv- educative, parteneriate cu părinţii, agenţi economici, Primărie, Grădiniţa cu Program Prelungit PRICHINDEL, Cugir îşi va menţine şi dezvolta prestigiul şi poziţia de cea mai valoroasă unitate preşcolară din oraş, alături de alte grădiniţe din judeţ. DECIZIA GRĂDINIŢEI “Este uşor să înveţi a merge. Important este încotro te îndrepţi. Ştim că nu toţi copiii sunt la fel. NOI, împreună cu familia ta, te călăuzim spre reuşită şi împlinire, căci TU ne reprezinţi.” DOMENII – DIRECŢII DE ACŢIUNE, OBIECTIVE - Modernizarea şi democratizarea actului managerial: - Proiectare; A. MANAGEMENT - Decizie; - Formare; - Gestionare resurse materiale şi financiare - Gestionarea imaginii. - Creşterea calităţii procesului instructiv- B. CURRICULUM educativ, prin atingerea standardelor educaţionale, pentru dezvoltarea personală a copiilor. - Modificarea atitudinală rapidă a C. RESURSE UMANE elevilor, cadrelor didactice, reprezentanţii comunităţii locale. D. DESCENTRALIZAREA SISTEMULUI - Eficientizarea reţelei şcolare. EDUCAŢIONAL E. RELAŢII COMUNITARE - Compatibilizarea sistemului ŞI DE COOPERARE de învăţământ românesc cu cel INTERNAŢIONALE european.

63

... cu serenada toamnei în priviri ...

La revedere, prieteni dragi!

Mulţumim colaboratorilor!

Nr.11 Responsabilitatea pentru originalitatea şi conţinutul articolelor revine

în exclusivitate autorilor acestora:

inst. Nicoleta Angheluţă, soc. Victoria Baltag, ed. Doiniţa Bălan, ed. Mariana Bădulescu, inst. Dumitra Bîlcan, inst. Maria Brumar, ed. Valentina Bucur, înv.

Mariana Caş, inst. Antonela Căprar, inst. Elena Comănescu, ed. Ana - Maria Ene, inst. Iuliana Gapsea, prof. Doina Norica Găman,

înv. Gabriela Galatanu, inst. Iuliana Gapsea, ed. Cornelia Hurmuzache, prof. Psih. Florentina Ignat,

prof. Ofelia Mitrache, ed. Florica Moisă, înv. Felicia Munteanu, inst. Mihaela Munteanu, prof. Liliana Mursa, inst. Viorica

Paşca, înv. Bogdan Pătru, înv. Margareta Pătru, înv. Maricica Popov, inst. ed. Maria Pupoieş, prof. Mitina Roşu, înv. Mirela

Surugiu, ed. Aurora Slivilescu, dir.ed. Maria Ştefănescu, psiholog clinician Oana - Sorina Telehoiu, inst. Floarea Velicu

64

BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

ISSN 1843 – 6757

ISSN 1843 – 6757 Biblioteca Naţională

a României