REVIST+ DE PROPRIETATE INTELECTUAL+MAGAZINE OF INTELLECTUAL PROPERTY
4/2005
Chiºinãu ¬ 2005
AGENÞIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUAL A REPUBLICII MOLDOVA
Ă
EDITOR:
COEDITOR:
CONSILIUL NAÞIONALPENTRUACREDITAREªI ATESTARE
Apare din 1995
Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI)Vă adresează cele mai sincere urări de bine,
sănătate şi prosperitatecu ocazia Anului Nou 2006 şi a sărbătorilor de iarnă.
CRĂCIUN FERICIT ŞI LA MULŢI ANI!
Государственное агентство Республики Молдова по интеллектуальнойсобственности (AGEPI)
выражает Вам искренние пожелания счастья,здоровья и благополучия по случаю
НОВОГО 2006 ГОДА И РОЖДЕСТВА ХРИСТОВА!
The State Agency on Intellectual Property of the Republic of Moldova (AGEPI)extends Season’s Greetings and Best Wishes
for the
NEW YEAR 2006. MERRY CHRISTMAS!
L’agence d’Etatpour la Propriété Intellectuelle de la République de Moldova (AGEPI)
Vous présente ses meilleurs vœux à l’occasion du
NOUVEL AN 2006. JOYEUX NOËL!
Ştefan NOVAC,Director General
3
Inte
llect
us 4
/20
05C
UPR
INS /
CO
NTE
NTS
5
13
16
21
26
32
38
47
49
51
53
59
62
65
PRIMORDIAL OBJECTIVES
The agroindustrial complex of the Republicof Moldova and long-term utilization of soilresourcesAnatol SPIVACENCO
The European vector of intellectual propertyprotection in the Republic of MoldovaŞtefan GAJIM
ACTUAL ASPECTSOF INTELLECTUAL PROPERTY
National producer with an internationaltrademark – a successful businessŞtefan NOVAC, Violeta JALBĂ
Right on disclosing a workDorian CHIROŞCA
Research on the counterfeit riskVeaceslav CRECETOV
Observations on trademarks evaluationNatalia OBRIŞTE
Protection of emblems as industrialdesignsLudmila GOREMÎCHIN, Aurelia POPOVICI
Intellectual property and circulationof the European assetsIosif Viorel BOERIU
INTERNATIONAL COOPERATION
Ordinary Session of the Commission of Expertsof the Agreement of LocarnoSimion LEVIŢCHI
INNOVATIVE TECHNOLOGIES
Intensification of the nut crushing and separationprocessesRuslan ŢĂRNĂ
Methods of efficient protection of documentsagainst forgeryV.N. BOGDANOV, P.S. VIHLEANŢEV,M.V. SIMONOV
AFFLUX OF YOUNG FORCES
Intellectual competitions for the gifted childrenValeriu BALTAG
CONTRARY IDEAS
Nothing new in the chapter “novelty” (2)Iurie CLĂTINICI
OBIECTIVE PRIMORDIALE
Complexul agroindustrial al Republicii Moldovaşi utilizarea durabilă a resurselor
de solAnatol SPIVACENCO
Vectorul european al protecţiei proprietăţiiintelectuale în Republica Moldova
Ştefan GAJIM
ASPECTE ACTUALE ALE PROPRIETĂŢIIINTELECTUALE
Producătorul naţional cu marcă internaţională –afaceri de succes
Ştefan NOVAC, Violeta JALBĂ
Dreptul de divulgare a opereiDorian CHIROŞCA
Cercetări asupra riscului de contrafacereVeaceslav CRECETOV
Consideraţii privind evaluarea mărcilorNatalia OBRIŞTE
Protecţia emblemelor în calitate de deseneindustriale
Ludmila GOREMÎCHIN, Aurelia POPOVICI
Proprietatea intelectuală şi circulaţiabunurilor europeneIosif Viorel BOERIU
COOPERARE INTERNAŢIONALĂ
Sesiunea ordinară a Comitetului de Experţial Aranjamentului de la Locarno
Simion LEVIŢCHI
TEHNOLOGII INOVATIVE
Intensificarea proceselor de zdrobireşi separare a nucilor
Ruslan ŢĂRNĂ
Metode eficiente de protejare a documentelorîmpotriva falsificării
V.N. BOGDANOV, P.S. VIHLEANŢEV,M.V. SIMONOV
AFLUX DE FORŢE TINERE
Competiţii intelectuale pentru copii talentaţiValeriu BALTAG
IDEI PE CONTRASENS
Nimic nou la capitolul „noutate” (2)Iurie CLĂTINICI
Inte
llect
us 4
/200
5
4
The materials from the main columns of theperiodical “Intellectus” are considered by theNational Council for Acreditation and Attestation(NCAA) to be scientific works.
Materialele din rubricile de bază ale revistei“Intellectus” sunt considerate de Consiliul Naţionalpentru Acreditare şi Atestare al Republicii Moldova
(CNAA) lucrări ştiinţifice.
CU
PRIN
S /
CO
NTE
NTS
72
77
79
79
79
80
81
84
88
89
90
92
95
96
98
99
SCIENTIFIC COMMUNICATIONS
The intellectual system of image restorationIgor MARDARE
WELL-KNOWN NAMES
Personalities of the technical intellectuals fromBessarabia (3)Valeriu DULGHERU
ACADEMIC REFERENCE POINTS
I-st Congress from of Physiologists from the ISCcountries
Single installation in the world
Sensoelectronics at the society service
Conference of the Moldovan Physicists
ANNIVERSARIES
A name touched by immortalityDumitru BATÎR
AGEPI NEWS
Advanced technologies – the motive force of theeconomy
At the Permanent Committee for Rightson Trademarks, Industrial Designsand Geographic Indications
Development of the youth in the framework of thebusiness incubators
MOZAIC
The aquarius Epoch, does it bring the BiblicalFlood?Mihai CUCEREAVII
TRAINING IN THE IP FIELD
Intellectual property protection in the Republic ofMoldova (brief information) (2)
Control of counterfeit and piracy
EXPLANATORY DICTIONARYOF INTELLECTUAL PROPERTY
RIDENDO
EDITORIAL PUBLICATIONS
COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE
Sistemul intelectual de restabilire a imaginiiIgor MARDARE
NUME NOTORII
Personalităţi de vază ale intelectualităţii tehnicedin Basarabia (3)
Valeriu DULGHERU
REPERE ACADEMICE
Congresul I al Fiziologilor din ţările CSI
Instalaţie unică în lume
Senzoelectronica în serviciul societăţii
Conferinţa fizicienilor din Moldova
ANIVERSĂRI
Un nume atins de nemurireDumitru BATÎR
AGEPI NEWS
Tehnologiile avansate – forţa motricea economiei
La Comitetul Permanent pentru Dreptul Mărcilor,Desenelor/Modelelor Industriale şi Indicaţiilor
Geografice
Dezvoltarea tinerilor în cadrul incubatoarelorde afaceri
MOZAIC
Era Vărsătorului va aduce Potopul Biblic?Mihai CUCEREAVÎI
INSTRUIRE ÎN DOMENIUL PI
Protecţia proprietăţii intelectuale în RepublicaMoldova (informaţie succintă) (2)
Lupta cu contrafacerea şi pirateria
DICŢIONAR EXPLICATIVDE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
RIDENDO
PUBLICITATE
Servicii acordate de Biblioteca AGEPI
5
Inte
llect
us 4
/200
5O
BIE
CTI
VE
PRIM
ORD
IALE
Învelişul de sol reprezintă sursa naturală şi avuţianaţională principală a Republicii Moldova.Activitatea complexului agroindustrial al republiciieste fondată pe exploatarea solurilor, 75 la sutădin economia naţională bazându-se pe utilizarearesurselor de sol.
În anii 1970-1990 agricultura intensivă a condusîn Moldova la o creştere enormă a producţieiagricole, însă presingul antropic excesiv asupraterenurilor agricole a avut numeroase urmărinegative şi de lungă durată asupra mediului,resurselor de apă şi solului - principalul mijloc deproducţie în agricultură. Aceasta a trezit nelinişteaoamenilor pentru viitorul lor. De aceea a sosittimpul să ne gândim încotro mergem, ce neaşteaptă, unde dorim să ajungem şi prin ceacţiuni să evităm consecinţele negative aleactivităţii noastre socioeconomice asupra
solului. O agricultură raţională nu poate ficoncepută fără a cunoaşte solul, particularităţileşi însuşirile acestuia. Dependenţa agriculturii desol şi alte resurse naturale (climă, apă pentruirigare, relief etc.) plasează acest sector în primalinie pentru dezvoltarea durabilă a republicii.
În agricultură, dezvoltarea durabilă înseamnămenţinerea securităţii alimentare naţionale,asigurarea necesităţilor de export şi îmbunătă-ţirea vieţii oamenilor, o dată cu evitarea degradăriiînvelişului de sol şi altor resurse naturale.
Reforma funciară în Moldova, ca rezultat al uneistrategii confuze, nu a creat condiţii pentrusporirea fertilităţii solurilor, utilizarea durabilă aterenurilor, sporirea producţiei agricole, exercitând,prin urmare, un impact negativ asupra economieinaţionale. Tendinţele macroeconomice principale,
COMPLEXUL AGROINDUSTRIALAL REPUBLICII MOLDOVA {I UTILIZAREADURABIL+ A RESURSELOR DE SOL
Anatol SPIVACENCO,Viceministru al Agriculturii [i Industriei Alimentare
Societatea umană a conştientizat faptul că centrul activităţii pentru o dezvoltare durabilătrebuie sa fie preocuparea de agricultură, alimente şi populaţie (reglarea expansiuniidemografice). În condiţiile Republicii Moldova sporirea productivităţii rămâne a fi primasoluţie pentru rezolvarea problemei securităţii alimentare şi dezvoltării durabile a ţării. Dar,o dată cu intensificarea procesului de exploatare a terenurilor, există şi riscul intensificăriiproceselor de degradare a solurilor.
Inte
llect
us 4
/200
5
6
OB
IEC
TIV
E P
RIM
ORD
IALE ce caracterizează starea de regres a sectorului
agrar, sunt următoarele: dezvoltarea unei agricul-turi de subzistenţă în locul celei comerciale;reducerea producţiei şi productivităţii la hectar;scăderea exporturilor agricole şi alimentare;structura inadecvată a preţurilor; sistemulineficient de subvenţionare a agriculturii, axat peobiective cu termen scurt.
Ponderea agriculturii şi a industriei alimentare înProdusul Intern Brut (PIB) indică o descreştere dela 40 la sută în 1996 până la 33 la sută în 2005.Produsul Agricol Brut (PAB) şi producţiaagroalimentară s-au diminuat de peste două oriîn comparaţie cu nivelul de producţie atins în anul1990. Această reducere a PAB-ului a constat îndescreşterea producţiei vegetale cu 48% şidiminuarea producţiei animaliere cu 64 la sută.
În afară de cele menţionate, reforma funciară acondus la accelerarea masivă a proceselor dedegradare a solurilor şi reducerea fertilităţii lor. Încondiţiile agriculturii de subzistenţă, create carezultat al reformei funciare, Moldova riscă săpiardă cea mai mare bogăţie a sa - fertilitateacernoziomurilor.
Situaţia nefavorabilă în domeniul utilizării raţionaleşi protecţiei resurselor de sol este rezultatulurmătoarelor împrejurări: dereglarea schimbuluiechivalent dintre producţia industrială şi ceaagricolă, inflaţia, micşorarea livrărilor de tehnicăagricolă, îngrăşăminte şi combustibil; tranziţia dela producţia la scară mare la producţia la scarămică fără a se lua în considerare existenţaresurselor materiale şi posibilităţile de folosire aacestora în procesul de producţie la scară mică;susţinerea insuficientă din partea statului aproducătorilor în comercializarea produseloragricole, asigurarea acestora cu îngrăşăminte,efectuarea măsurilor de îmbunătăţiri funciare etc.
Practicarea agriculturii pe terenuri mici în condiţiileunei crize economice nu le permite fermierilor sădesfăşoare activităţi de protecţie, ameliorare şifolosire raţională a pământului. Una din probleme-le de bază rămâne a fi consolidarea terenurilor.
Pentru o administrare eficientă a fondului funciarşi prevenirea procesului de degradare continuă asolurilor este necesară elaborarea şi implemen-
tarea unui complex întreg de măsuri administra-tive, juridice, economice şi agroameliorative,având ca scop protecţia şi utilizarea raţională aterenurilor agricole. O agricultură raţională,intensivă nu poate fi concepută fără sprijinulştiinţei solului. Solul este un mijloc de producţielimitat în spaţiu care nu poate fi multiplicat ca altemijloace de producţie. Prin urmare, creştereaproducţiei se realizează numai prin folosirearaţională a acestuia.
Sporirea recoltelor obţinute pe un anumit sol maidepinde de capacitatea productivă a soiurilor deplante cultivate şi de pretabilitatea solului ladiferite culturi. Unele soluri sunt pretabile lacereale, altele - la viţa de vie sau livezi. Utilizareaterenurilor în conformitate cu pretabilitatea lor ladiferite culturi agricole este una din sarcinileprincipale ale agriculturii.
Fertilitatea solului este o proprietate dinamicăcare depinde, pe lângă însuşirile solului şicondiţiile de mediu, şi de stadiul de dezvoltare aştiinţei şi tehnicii. Prin aplicarea tehnologiilorştiinţific fundamentate de cultivare a plantelor şiprotecţie a solului, capacitatea productivă asolurilor creşte continuu, iar producţiile obţinutesunt de bună calitate. Nerespectarea tehnologiilorde producţie agricolă şi protecţie a solurilorconduce la degradarea şi deşertificarea(prefacere în pustiu) terenurilor agricole,micşorarea recoltelor şi la sărăcirea populaţiei.
Procesul de degradare a solurilor şi deşertificarea terenurilor poate fi stopat numai prin schimbăriprofunde în conştiinţa, modul de comportare şigospodărire al populaţiei la nivel local şi republi-can. Pentru reanimarea agriculturii şi redresareasituaţiei în utilizarea fondului funciar, protecţiaresurselor naturale, în primul rând a solului, suntnecesare următoarele acţiuni.
1. Crearea cadrului legislativfavorabil pentru protecţia,ameliorarea şi utilizarea durabilăa resurselor de sol
Sarcina constă în elaborarea şi aprobarea setuluide legi, regulamente şi normative care săreglementeze relaţiile funciare, repartizarea şiutilizarea resurselor de sol în cadrul economieinaţionale.
7
Inte
llect
us 4
/200
5O
BIE
CTI
VE
PRIM
ORD
IALE 2. Administrarea raţională
a resurselor de sol
Administrarea raţională a resurselor de solreprezintă un proces de elaborare şi implemen-tare a unui sistem de pârghii organizatorice,economice şi administrative care formează,reglementează şi elaborează pronosticurile stăriide calitate a solurilor, recomandări concretepentru combaterea proceselor nefavorabile.Administrarea resurselor funciare trebuie săfuncţioneze la trei niveluri interdependente:republican, raional şi local (la nivel de comună),care promovează politica funciară de stat încomplex, inclusiv protecţia învelişului de sol.Problema constă în crearea la nivel de republică,raion şi comună a unui sistem ierarhic unic degestionare, control, reglementare şi protecţie aresurselor funciare, cu instituţii speciale pentruefectuarea cercetărilor şi prospecţiunilor ştiinţificeşi pedologice, lucrărilor de cadastru, monitoring,proiectare şi îmbunătăţiri funciare. Obiectivele debază ale acestui sistem sunt:
Ô reglementarea relaţiilor funciare, promovareapoliticii de consolidare a terenurilor prinmăsuri organizatorice şi legislative;
Ô dirijarea, coordonarea şi repartizarea fonduluifunciar în cadrul economiei naţionale;
Ô asigurarea controlului de stat în scopulutilizării raţionale şi protecţiei învelişului desol;
Ô instituirea şi ţinerea la zi a cadastrului şimonitoringului calităţii fondului funciar(solurilor);
Ô perfecţionarea sistemului naţional decercetări: efectuarea ridicărilor pedologice,agrochimice şi lucrărilor de proiectare pentruorganizarea şi amenajarea teritoriului şi deîmbunătăţiri funciare;
Ô organizarea şi finanţarea ridicărilortopografice, pedologice, agrochimice, deproiectare şi de efectuare a îmbunătăţirilorfunciare;
Ô organizarea şi finanţarea lucrărilor decercetare în cadrul proiectelor-pilot pentru
elaborarea sistemelor de agricultură durabilăşi crearea gospodăriilor-model de mărimioptime;
Ô organizarea asigurării ştiinţifice a lucrărilor decercetare, proiectare şi implementare pentruamenajarea teritoriului agricol, ameliorarea,protecţia şi utilizarea durabilă a solurilor;
Ô reglementarea circulaţiei juridice a terenurilor(vânzarea-cumpărarea, arenda ipotecară,moştenirea, gajarea etc.), crearea pieţeifunciare;
Ô soluţionarea problemelor privind calculareasau determinarea impozitului funciar, apreţului pământului, plăţii pentru arendă,impozitului asupra operaţiunilor funciare;modul de acumulare şi folosire a mijloacelorcolectate sub formă de plăţi funciare;
Ô precizarea formei şi limitelor supravegherii destat asupra efectuării tranzacţiilor funciare,ordinii relaţiilor contractuale şiresponsabilităţii pentru aceste relaţii;
Ô crearea unui mecanism economic viabil caresă asigure perfecţionarea politicii de preţuri,de creditare şi impozitare şi care să permitărealizarea programelor cu destinaţie specialăîn complexul agroindustrial, în special îndomeniul protecţiei, ameliorării şi utilizăriidurabile a solului.
3. Introducerea treptată pe teritoriulMoldovei a sistemuluide agricultură durabilă
În prezent în republică avem un sistem extensivde agricultură, care are un caracter haotic şiconduce atât la micşorarea volumului producţieiagricole, cât şi la degradarea solului şi a altorresurse naturale. Redresarea situaţiei esteposibilă prin implementarea treptată,concomitent cu consolidarea terenurilor, asistemului de agricultură durabilă, în careagricultura şi cercetarea să fie preocupate nunumai de recolte mari, dar şi de optimizareasistemului ca un tot întreg, pentru menţinereaproductivităţii pe termen lung. Agricultura durabilăprevede: adaptarea la particularităţilelandşafturilor existente, organizarea teritoriului
Inte
llect
us 4
/200
5
8
OB
IEC
TIV
E P
RIM
ORD
IALE exploataţiilor agricole astfel încât componentele
naturale şi antropice ale landşaftului să formezeun complex organizaţional echilibrat, care săasigure condiţii pentru sporirea producţieiagricole, conservarea şi reînnoirea resurselor desol şi altor resurse naturale; integrareasectorului culturilor de câmp cu sectoarelezootehnic şi horticol în scopul creării unuisistem agricol complex şi stabil; implementareaîn mod obligatoriu a asolamentelor ştiinţificfundamentate; aplicarea îngrăşămintelororganice din toate sursele posibile şi aîngrăşămintelor chimice în cantităţi moderate;introducerea managementului integrat deprotecţie a plantelor; implementarea unui sistemminim de lucrare a solului. Fără implementareaacestui sistem de măsuri nu va fi posibilăstabilirea şi menţinerea unui bilanţ echilibrat alhumusului în sol.
Pentru realizarea sistemului de agriculturădurabilă se recomandă:
ü crearea, cu susţinerea statului, a exploataţiiloragricole-model cu suprafaţă mare (2000-3000 ha) şi mijlocie (400-800 ha) în trei zonepedoclimatice ale republicii (Nord, Centru şiSud);
ü testarea tehnologiilor sistemului de agricul-tură durabilă în aceste gospodării şi imple-mentarea lor treptată pe întreg teritoriulzonelor;
ü crearea infrastructurii necesare pentruasigurarea tehnico-materială a sistemului deagricultură durabilă (maşini, seminţe,fertilizanţi, carburanţi, pesticide etc.);
ü perfecţionarea sistemului naţional decercetare şi proiectare pentru efectuarealucrărilor de organizare şi amenajare ateritoriului şi de îmbunătăţiri funciare înconformitate cu necesităţile şi cerinţelesistemului de agricultură durabilă;
ü crearea unui mecanism economic viabil caresă asigure perfecţionarea politicii de preţuri,de creditare şi impozitare şi care să lepermită producătorilor agricoli implementareatehnologiilor sistemului de agriculturădurabilă;
ü crearea infrastructurii pentru instruire,educaţie, extensiune şi propagandă îndomeniul agriculturii durabile.
4. Implementarea agriculturiiecologice
Securitatea alimentară a ţării poate fi asiguratănumai prin antrenarea în mare parte a terenuriloragricole în agricultura durabilă. Agriculturaecologică, din raţiuni economice, poate fiamplasată pe suprafeţe limitate, care să asigurepopulaţia pe plan intern şi piaţa externă. Pentruorganizarea şi implementarea agriculturiiecologice, fabricării şi comercializării produseloralimentare biologic şi genetic pure este necesarărezolvarea unui şir întreg de problemeorganizatorice, în primul rând, elaborareaindicatorilor ecopedologici necesari pentrudelimitarea terenurilor pretabile la agriculturaecologică.
5. Perfecţionarea sistemuluide lucrare a solului
În prezent, sistemul de lucrare a solurilor în ţarăare un caracter haotic, ceea ce a condus laîmburuienirea a 50-60 la sută din terenuriagricole. Au apărut peste 10 mii ha de pârloagă.Problema combaterii buruienilor a devenit oproblemă de stat.
Pentru combaterea buruienilor se recomandă caîn următorii 3-5 ani, pe întreaga suprafaţă arabilă,să fie restituit sistemul clasic de lucrare a solului.Pe terenurile în pantă este necesarăimplementarea obligatorie a sistemului deagrotehnică antierozională.
Concomitent cu sistemul clasic de lucrare asolului, în republică trebuie implementat, treptat,„sistemul minim de lucrări pentru conservareasolului”. Aplicarea acestui sistem estecondiţionată de producerea unor maşini adecvatecare să permită executarea combinată a maimultor operaţiuni, de folosirea insectifungicidelor,erbicidelor, îngrăşămintelor şi dispozitivelorpentru încorporarea lor în sol, de cunoaştereaparticularităţilor culturilor agricole şi condiţiilorpedoclimatice locale, de folosirea soiurilor şihibrizilor adaptaţi la condiţiile create prin aceastătehnologie.
9
Inte
llect
us 4
/200
5O
BIE
CTI
VE
PRIM
ORD
IALE 6. Implementarea sistemului complex
de protecţie antierozionalăa solurilor
Eroziunea solurilor constituie factorul principal dedegradare a învelişului de sol al RepubliciiMoldova. Gradul de afectare prin eroziune aterenurilor agricole din ţară a crescut de la 28 lasută în anul 1965 până la 40 la sută în prezent.Creşterea medie anuală a suprafeţei terenurilorerodate în perioada indicată (32 de ani) constituie7,7 mii ha sau 0,36 la sută.
Sistemul complex de protecţie antierozională asolurilor poate fi realizat prin proiecte deorganizare şi amenajare antierozională a moşiilorcomunelor, bazinelor hidrografice şi cuprindeurmătoarele acţiuni şi măsuri: repartizareafolosinţelor agricole pe versanţi în conformitate cucondiţiile de relief; stabilirea unei reţelede canale pentru evacuarea dirijată a surplusuluide apă de pe versanţi; stabilirea unei reţeleoptime de drumuri tehnologice, amplasarea lorcorectă pe pante; efectuarea amenajărilorfitoameliorative; implementarea agrotehniciiantierozionale, cultivarea culturilor agricole în fâşiialternative cu benzi înierbate; introducereaasolamentelor antierozionale; combatereaeroziunii în adâncime; stabilizarea alunecărilorde teren.
7. Crearea carcasei verzi protectoarede soluri
Ca resursă publică în proces de depreciereaccentuată, pădurile necesită un atentmanagement politic, juridic, economic, tehnologic,ecologic şi educaţional. Conform StrategieiNaţionale pentru Dezvoltarea Durabilă,în timp de 50 de ani pot fi reconstruite toatearboretele necorespunzătoare condiţiilorstaţionare, în 15 ani suprafaţa împădurită va puteasă crească cu 34,4 mii ha, suprafaţa parcurilor -cu 4 mii ha. Costul anual al acestor lucrări -5,2 mln dolari SUA.
Executorii strategiei de creare a carcaseiverzi protectoare de soluri sunt agenţiieconomici, deţinătorii de terenuri, ServiciulSilvic de Stat, Agenţia Relaţii Funciareşi Cadastru etc.
8. Reconstruirea ecologicăa vegetaţiei pajiştilor
În Republica Moldova pajiştile ocupă 382 mii ha,dintre care pe versanţi cu soluri erodate - 118 miiha, în luncile râurilor cu soluri salinizate - 57 mii ha.
Ca rezultat al suprapăşunatului, practic, toatepajiştile sunt degradate, productivitatea lor esteextrem de mică şi nu depăşeşte 4-6 q/ha demasă verde. Măsurile de refacere şi îmbunătăţirea pajiştilor extinse sunt: reglementareapăşunatului în funcţie de capacitatea de producţiea pajiştilor; efectuarea lucrărilor de suprafaţă(grăpatul pajiştilor toamna târziu sau la începutulprimăverii, fertilizarea, amendarea cu ghips aterenurilor soloneţizate etc.); folosirea mixtăfâneaţă-păşune sau păşune-fâneaţă; combatereaeroziunii solului prin împăduriri; supraînsămân-ţarea terenurilor degradate; combaterea salinizăriiprin lucrări de amenajări ameliorative, însămân-ţarea cu plante rezistente la salinizare; refacerearadicală a pajiştilor degradate prin creareaterenurilor de pajişti semănate, culturalizate.
9. Ameliorarea solurilor salinizateşi înmlăştinite
În legătură cu încetarea lucrărilor de întreţinere asistemului creat de desecare a terenurilor înviitorul apropiat vor degrada complet, ca rezultat alsalinizării şi înmlăştinirii, cca 30-40 mii ha deterenuri agricole din lunca Prutului şi luncilerâurilor mici şi 20 mii ha de terenuri pe versanţi -ca rezultat al extinderii mocirlelor.
Ameliorarea solurilor sărăturate se efectuează înbaza proiectelor elaborate pe zone naturale şi pebazine hidrografice. Lucrările de îmbunătăţirifunciare şi măsurile agropedoameliorative sunturmătoarele: reconstruirea şi ţinerea în regulă areţelei de drenaj pe o suprafaţă de 87,7 mii ha;amendarea ghipsică şi spălarea de săruri asolurilor aluviale salinizate irigate din luncileNistrului şi Prutului pe o suprafaţă de cca 50 miiha; amendarea repetată cu ghips a 25 mii ha desoloneţuri cernoziomice şi cernoziomurisoloneţizate arabile; introducerea de plantetolerante la salinizare şi soloneţizare pentrurefacerea pajiştilor din luncile râurilor mici,reglementarea păşunatului pe aceste teritorii(suprafaţa 50-60 mii ha).
Inte
llect
us 4
/200
5
10
OB
IEC
TIV
E P
RIM
ORD
IALE 10. Fertilizarea solului (îngrăşămintele
locale şi minerale)
În ultimii 10-12 ani volumul îngrăşămintelor localeîncorporate în sol a scăzut de 15-20 ori. Bilanţulhumusului şi elementelor nutritive este profundnegativ. Fertilitatea solului pe an ce trece scadetreptat, ca rezultat se intensifică fenomenul de„secetă”, recoltele sunt mici şi de calitate joasă.De exemplu, în ultimii 8 ani recolta grâului detoamnă nu a depăşit nivelul de 3,0 t/ha, a sfecleide zahăr - 20 t/ha.
Pentru conservarea (anii 2003-2010) şi sporireafertilităţii solului (anii 2010-2020) este necesarăîntreprinderea următoarelor acţiuni: optimizareaasolamentelor; acumularea azotului biologic însol prin majorarea cotei culturilor leguminoase înasolamente până la 20-25%; încorporarea în sola câte 5-6 t/ha gunoi de grajd, în total 9-10 mln t;aplicarea anuală a 150-160 mii t îngrăşămintechimice, substanţă activă; organizarea şiefectuarea din contul bugetului de stat a cercetăriiagrochimice anuale a solului pe o suprafaţă de200 mii ha şi elaborarea „Complexului de măsuripentru sporirea fertilităţii solului” la nivel decomună, gospodărie agricolă (proprietar).
În afară de aceasta, este necesară renovareainfrastructurii deservirii agrochimice, inclusiv aServiciului Agrochimic de Stat (anii 2002-2005)pentru monitorizarea fertilităţii solului, folosiriiraţionale a îngrăşămintelor; asigurarea de cătrestat a controlului calităţii produselor chimiceimportate şi a calităţii producţiei agricole obţinute;subvenţionarea procurării produselor chimice caun stimul în redresarea situaţiei.
Întreprinderea acţiunilor menţionate va asigurasporirea recoltelor cu 35-45%.
11. Irigarea
Una din măsurile principale ce condiţioneazăvalorificarea superioară a solurilor din teritoriileafectate de secetă, compensând deficitul deumiditate, este irigarea. Conform fişei cadastrale,suprafaţa totală a terenurilor agricole irigate lasfârşitul anilor ’90 ai sec. XX constituia 306 mii ha.În prezent, de facto, este păstrată reţeaua deirigare şi staţiile de pompare pe o suprafaţă decca 75 mii ha. Pe terenurile cu o suprafaţă de cca
220 mii ha în ultimii ani, în procesul reformeifunciare, reţeaua şi instalaţiile de irigare au fostdemolate. Din cauza crizei financiare (agricultoriinu dispun de mijloace băneşti pentru achitareaapei de irigare) nu se efectuează irigarea şi pecea mai mare parte a terenurilor ce dispun demijloacele tehnice cuvenite (75 mii ha). Procesulreducerii suprafeţelor terenurilor irigate, cauzat decriza economică, continuă.
Acţiunile principale pentru reanimarea sistemelorde irigare în Moldova sunt următoarele:restabilirea sistemelor de irigaţie economicviabile; remedierea sistemului de desecare-drenare pe terenurile irigate din luncile râurilorPrut şi Nistru; extinderea treptată a suprafeţeloririgate pe baza utilizării apei bazinelor deacumulare şi din râul Dunărea; organizareaAsociaţiei Consumatorilor de Apă pentru irigare;aplicarea sistemului de masuri ameliorativepentru conservarea stării de calitate a solurilor;elaborarea şi promovarea unei politici de stat desusţinere a amenajărilor de irigaţie a solurilor.
12. Asigurarea ştiinţifică a acţiunilorde combatere a degradării solurilor
Asigurarea ştiinţifică este o premisă obligatorie aacţiunilor de protecţie, ameliorare şi utilizaredurabilă a resurselor de sol şi sporire a producţieiagricole. Direcţiile principale de cercetare sunt:
Ô studierea factorilor şi proceselor dedegradare a solurilor, de deşertificare şiaridizare a terenurilor, elaborarea măsurilor şitehnologiilor de adaptare, combatere şiminimalizare a consecinţelor;
Ô elaborarea unor sisteme ecologicfundamentate de îmbunătăţiri funciare şirefacere a regimului hidric şi a fertilităţiisolurilor degradate;
Ô determinarea nivelurilor optime şi critice aleindicatorilor fizici, chimici şi biologici aisolurilor şi normelor ecologic admisibile aleîncărcărilor chimice asupra solurilor;
Ô fundamentarea bilanţului ecologic inofensiv alsubstanţelor minerale în sol şi a sistemelorecologic nepericuloase de fertilizare asolurilor;
11
Inte
llect
us 4
/200
5O
BIE
CTI
VE
PRIM
ORD
IALE Ô crearea bazei ştiinţifice a sistemului de
agricultură durabilă şi ecologică care săasigure obţinerea producţiei agricole ecolo-gice şi să excludă degradarea terenurilor şipoluarea resurselor de sol şi acvatice;
Ô studierea factorilor economici, politici şidemografici care conduc la degradareasolurilor, deşertificarea terenurilor, elaborareamecanismelor şi politicilor regionale şi localede dezvoltare durabilă;
Ô efectuarea cercetărilor în cadrul proiectelor-pilot în scopul formării unor noi modele deexploataţii agricole, în care, concomitent cusporirea producţiei, să se menţină echilibrulecologic şi capacitatea de regenerare asolurilor; testarea şi implementareamodelelor noi de exploataţii agricole în diferitezone pedoclimatice ale republicii.
Măsurile de protecţie, ameliorare şi utilizaredurabilă a solurilor pot fi realizate numaiprin cercetări şi proiecte şi reprezintă o acţiunede lungă durată, ce necesită investiţiimasive din partea Guvernului, agenţiloreconomici şi organizaţiilor care se ocupă deprotecţia mediului şi problemele dezvoltăriidurabile. Realizarea obiectivelor preconizate esteposibilă numai prin reglementarea de către stat aunor aspecte ale relaţiilor funciare, punerea învaloare a imaginii solurilor, armonizarea la nivelnaţional şi local a activităţilor umane cupotenţialul resurselor de sol, elaborareaşi promovarea politicilor de dezvoltare,care, în funcţie de situaţiile socioeconomiceşi culturale, să ţină seama de problemeleutilizării durabile, protecţiei şi ameliorăriisolurilor.
PLANULde măsuri pentru stoparea degradării şi ameliorarea fertilităţii solurilor
Nr. crt.
Denumirea măsurilor Termenii de executare
Responsabilii
I. Perfecţionarea cadrului legislativ-normativ 1. Elaborarea şi adoptarea:
1.1. Legii Solului martie 2006 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale
1.2. Standardelor şi normelor de exploatare a terenurilor agricole permanent
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru
2. Perfecţionarea Codului Funciar în conformitate cu realităţile dezvoltării agriculturii
martie 2006 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale
II. Cadrul instituţional
3. Crearea Serviciului Pedologic de Stat
decembrie 2006
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale
4. Instituirea sistemului informaţional şi băncii de date ale calităţii solurilor
aprilie 2007 Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Academia de Ştiinţe a Moldovei
III. Măsuri economice şi financiare 5. Elaborarea unui sistem de înlesniri
fiscale şi economice întru încurajarea activităţilor de protecţie, ameliorare şi sporire a fertilităţii solurilor
aprilie 2006
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru
IV. Instruire, şcolarizare, conştientizare 6. Perfecţionarea infrastructurii de
instruire, educaţie, conştientizare şi reciclare a cadrelor în domeniul protecţiei, ameliorării şi folosirii eficiente a resurselor de sol
decembrie 2006
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului
Inte
llect
us 4
/200
5
12
OB
IEC
TIV
E P
RIM
ORD
IALE
NOTĂ:
Coexecutori ştiinţifici ai măsurilor preconizate înprezentul Plan se desemnează:
Subdiviziunile de profil ale Academiei de Ştiinţe aMoldovei
Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru
Universitatea Agrară de Stat
Universitatea de Stat din Moldova
Institutul de Cercetări pentru Pedologieşi Agrochimie „Nicolae Dimo”
Nr. crt.
Denumirea măsurilor Termenii de executare
Responsabilii
V. Asigurarea ştiinţifică 7. Actualizarea şi perfecţionarea
sistemelor, metodelor, tehnologiilor şi procedeelor de combatere a eroziunii, alunecărilor de teren, de ameliorare a solurilor şi de aplicare inofensivă a îngrăşămintelor în condiţiile noi de exploatare a fondului funciar
permanent
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Universitatea Agrară de Stat din Moldova, Universitatea Agrară de Stat din Moldova (catedrele de profil), Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin”
VI. Monitoringul şi cartografierea solului 8. Instituirea monitoringului de
calitate a solurilor în baza indicilor ecopedologici pe poligoanele respective
aprilie 2005-2009
Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Serviciul Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova
VII. Modernizarea tehnologică
9.
Organizarea şi implementarea sistemului de măsuri complexe antierozionale, pedoameliorative şi de sporire a fertilităţii solurilor
permanent
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Agenţia pentru Silvicultură „Moldsilva”, Ministerul Industriei şi Infrastructurii Administraţia publică locală
10. Crearea modelelor de exploataţie agricolă (gospodării demonstrative) în fiecare zonă pedoclimatică a republicii
2005-2009 Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia pentru Silvicultură „Moldsilva”, Administraţia publică locală
Centrul Republican de Pedologie Aplicată
Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp„Selecţia”
Institutul de Proiectare a Sistemelor deGospodărire a Apelor „Acvaproiect”
Institutul de Proiectări pentru OrganizareaTeritoriului şi alte instituţii similare
Institutul de Economie şi de Perfecţionare îndomeniul Agroalimentar
Agenţia pentru Protecţia Solului.
SUMMARY
The soil represents a natural source and the main natural resources of the Republic ofMoldova. Activity of the agroindustrial complex of the republic is based on the exploitationof the soils. 75% of the national economy is based on the utilization of the national soilresources.
The author analyses the nowadays situation in the field of soil protection and gives theconcrete proposals for improving the situation.
13
Inte
llect
us 4
/200
5O
BIE
CTI
VE
PRIM
ORD
IALE
Cu sprijinul experţilor Uniunii Europene,în cadrul proiectului TACIS, demarat în anul 2004,au fost elaborate proiecte de legi în redacţienouă în domeniul brevetelor, mărcilor, modelelorşi desenelor industriale, denumirilor deorigine, indicaţiilor geografice şi produselortradiţionale garantate. La elaborarea proiectelorrespective s-a ţinut cont de cele mai bune practicieuropene, încorporate în Directivele şiRegulamentele comunitare, inclusiv Directiva 48/2004/CE privind respectarea drepturilor de
VECTORUL EUROPEAN AL PROTEC|IEIPROPRIET+|II INTELECTUALE}N REPUBLICA MOLDOVA
proprietate intelectuală. În continuare, pentruimplementarea Planului de Acţiuni RepublicaMoldova – Uniunea Europeană (RM-UE) vor fiarmonizate actele legislative din domeniulprotecţiei soiurilor noi de plante, dreptului deautor şi drepturilor conexe, precum şi redactarearegulamentelor de aplicare a legilor nominalizate.
Întru eficientizarea respectării drepturilor deproprietate intelectuală, se întreprind măsuripentru asigurarea unei colaborări permanente şi
dr. {tefan GAJIM,Consilier Director General AGEPI
În procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu standardele internaţionale şi aquis-ulcomunitar, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) a elaborat proiectul demodificare şi completare a legislaţiei din domeniu, adoptat de către Parlament prin Legeanr. 205-XVI din 28.07.2005. Proiectul respectiv prevede conformarea Legii nr. 461/1995privind brevetele de invenţie cu prevederile Tratatului privind dreptul brevetelor, intrat învigoare la 28 aprilie 2005; aducerea prevederilor Legii nr. 915/1996 privind protecţiasoiurilor de plante în concordanţă cu cerinţele Convenţiei Internaţionale privind protecţiarealizărilor în selecţie (UPOV), la fel şi extinderea termenului de acţiune a dreptului deautor, stipulat în Legea nr. 293/1994 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, de la 50la 70 de ani în conformitate cu Directiva 93/98/CEE din 29.10.1993 privind armonizareatermenelor de protecţie a dreptului de autor şi a unor drepturi conexe.
Inte
llect
us 4
/200
5
14
OB
IEC
TIV
E P
RIM
ORD
IALE transparente între instituţiile statului (Ministerul
Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, ServiciulVamal, Centrul pentru Combaterea CrimelorEconomice şi Corupţiei), organizaţiilenonguvernamentale şi reprezentanţii titularilor dedrepturi în lupta cu contrafacerea şi pirateria. Întrurealizarea acestui deziderat, a fost lansată ideeacreării Comisiei Naţionale pentru proprietateaintelectuală, care ar contribui la elaborareamăsurilor necesare de contracarare acontrafacerii şi pirateriei în ţara noastră.
În vederea realizării acestor sarcini, au fost luatedeja unele măsuri care vin să completeze cadrullegislativ existent în materie de proprietateintelectuală şi să asigure atât existenţa, cât şiaplicarea eficientă a sancţiunilor pentruinfracţiunile din domeniul dat. Şi anume, prinLegea nr. 446-XV din 30.12.2004 Codul Penal afost completat cu prevederi referitoare laresponsabilitatea pentru încălcarea dreptului deautor şi drepturilor conexe (articolul 185/1„Încălcarea drepturilor de autor şi a drepturilorconexe”).
In ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei îndomeniul protecţiei proprietăţii intelectuale,AGEPI, în cooperare cu reprezentanţii MinisteruluiAfacerilor Interne şi altor instituţii abilitate,efectuează controale privind respectarea dreptuluide autor şi a drepturilor conexe, participă laconfiscarea şi nimicirea produselor audio-videocontrafăcute sau piratate.
Ca răspuns la preocupările comunităţii naţionale,dar şi a celei internaţionale, privind efecteleeconomice şi sociale negative ale contrafaceriişi pirateriei, înregistrate în ultimii ani, AGEPIa iniţiat un studiu privind fenomenul contrafaceriişi pirateriei în ţara noastră. Preluând cele maibune practici europene în domeniu, a fostelaborat un chestionar pentru colectareainformaţiei/datelor privind contrafacerea şipirateria în Republica Moldova, fapt care va facilitaidentificarea unor activităţi eficiente de combaterea acestui flagel.
Alinierea sistemului naţional de proprietateintelectuală la standardele internaţionale şieuropene, presupune o intensificare şi
aprofundare a relaţiilor de cooperare cuorganizaţiile internaţionale şi regionale despecialitate, în particular cu Organizaţia Mondialăde Proprietate Intelectuală (OMPI), OrganizaţiaMondială a Comerţului (OMC), organizaţii aleUniunii Europene şi statelor candidate.
În contextul dat, în ultimii 5 ani AGEPI a desfăşurato intensă activitate în cadrul Acordului deParteneriat şi Cooperare (APC) între RepublicaMoldova şi Uniunea Europeană, specialiştii AGEPIparticipând activ la şedinţele Comitetului deCooperare RM-UE.
O dezvoltare ascendentă a cunoscut colaborareaAGEPI cu Oficiul European de Brevete (OEB).Astfel, specialiştii AGEPI participă sistematic cucomunicări din domeniul protecţiei prin brevete ainvenţiilor la seminarele internaţionale organizatede OEB, beneficiază de burse oferite de OEB lacursurile de studiere a limbilor străine. Ladispoziţia AGEPI este pusă baza de dateINPADOC OEB, care permite efectuarea operativăa documentării, determinarea noutăţii invenţiilor şiprestarea altor servicii.
Deosebit de important în plan informativ a fostseminarul regional, organizat de OEB, cugenericul “Proprietatea intelectuală şisoluţionarea litigiilor”, care a avut ca scopfamiliarizarea specialiştilor din domeniu cu noileprocedee şi metode de soluţionare a conflictelorapărute în procesul examinării sau exploatării OPIşi a servit schimbului de experienţă şi de opiniiprivind cele mai bune practici de soluţionare aacestor litigii.
Prin intermediul OEB, AGEPI a obţinut licenţa deutilizare a programului Common Software, pus ladispoziţia Agenţiei de către Comisia Europeană.În prezent specialiştii AGEPI întreprind măsuri derigoare în vederea implementării CommonSoftware.
La solicitarea AGEPI, OEB a pus la dispoziţiaBibliotecii Agenţiei un lot de documente de brevet,materiale didactice, literatură de specialitate îndomeniul proprietăţii intelectuale, publicaţii decare pot beneficia nu numai colaboratorii AGEPI şistudenţii care se specializează în proprietatea
15
Inte
llect
us 4
/200
5O
BIE
CTI
VE
PRIM
ORD
IALE intelectuală, ci şi solicitanţii titlurilor de protecţie a
obiectelor de PI, publicul interesat.
OEB a finanţat participarea a 5 specialişti AGEPIla seminarele organizate de către AcademiaInternaţională OEB în următoarele domenii:tehnologii informaţionale, proceduri de apel,brevetarea programelor de calculator şi ametodelor de business.
Cu susţinerea OMPI, OMC şi OEB, pe parcursulultimilor ani au fost organizate şi desfăşurate maimulte seminare naţionale. Aceste reuniuni au avuto importanţă incontestabilă nu numai pentruexaminatorii AGEPI, dar şi pentru consilierii şireprezentanţii în proprietate industrială,specialiştii organizaţiilor şi instituţiilor antrenate încombaterea fenomenului de contrafacere aproduselor.
Dintre problemele de perspectivă ale AGEPI înperioada ce urmează menţionăm următoarele:
Ô Continuarea armonizării întregului setde acte normative naţionale în domeniulprotecţiei proprietăţii intelectuale cudirectivele UE;
Ô Realizarea prevederilor Strategiei de dezvol-tare a sistemului naţional de protecţieşi utilizare a obiectelor de proprietateintelectuală până în anul 2010, a Planului deacţiuni RM-UE şi a Strategiei de CreştereEconomică şi Reducere a Sărăciei –deziderate ce ţin de proprietatea intelectuală,a Planului de măsuri privind realizareaProgramului de Stat de Susţinere a MiculuiBusiness ş.a.;
Ô Elaborarea unui mecanism funcţional decontracarare a cazurilor de încălcarea drepturilor asupra obiectelor de proprietateintelectuală, în concordanţă cucerinţele UE.
SUMMARY
In the process of harmonization of the national legislation with the international standardsand the communitary aquis, the State Agency on Intellectual Property (AGEPI) in theframe work of the TACIS project, started in 2004, at the support of the European Unionexperts, elaborated a draft on amendments introduced in the legislation in the field ofpatents, trademarks, industrial designs, appellations of origin, geographical indicationsand traditional speciality guaranteed. Afterwards, there will be harmonized the legislativeacts in the field of plant varieties, author right and related rights, as well as performedregulations on the application of said laws.
CALENDAR
La 15 noiembrie 1868 s-a născut savantul român Emil Racoviţă, fondatorul biospeologiei,explorator al Antarcticii.
La 19 noiembrie 1805 s-a născut Ferdinard de Lesseps, diplomat şi inginer francez, proiectant alCanalului de Suez, care face legătura între Marea Roşie şi Mediterană, realizat între 1856 si 1859.
La 20 noiembrie 1967 moare biochimistul american de origine poloneză Cazimir Funk, cel care a
dat termenul de “vitamină”.
Inte
llect
us 4
/200
5
16
ASPE
CTE
A
CTU
ALE
A
LE
PRO
PRIE
TÃÞI
I I
NTE
LEC
TUA
LE
Aşadar, simbol, mesaj şi instrument de cucerire apieţei de desfacere, marca de produse sau deservicii a devenit un portdrapel al economiei depiaţă. Unităţile economice care îi recunoscimportanţa, o consideră unul din bunurile lor demare preţ, deoarece în marca de produs sau deserviciu este înglobat atât capital financiar, cât şiuman, iar marca valorează adesea milioane şipoate deveni oricând o armă strategică. Existenţaei reprezintă un avantaj pe o piaţă potenţială sauefectivă, deoarece “personalitatea unică a mărcii”diferenţiază un produs sau un serviciu de altul deacelaşi fel.
Analizând activitatea de înregistrare a mărcilor înstrăinătate de către solicitanţii moldoveni, putem
constata că procesul a demarat în 1997 cu osingură cerere şi continuă cu succes, atingândcifra de 188 de cereriînregistrate la BiroulInternaţional alOrganizaţieiMondiale de Proprie-tate Intelectuală(OMPI) în primul semestru alanului curent. Astfel, la 17 aprilie 1997 firma„RESAN” S.R.L. a depus prima cerere internaţio-nală de înregistrare a mărcii combinate „RESAN”în România, Rusia, Ucraina şi Uzbekistan.
Desigur, numărul de cereri înregistrate de RM laBiroul Internaţional al OMPI este foarte modest în
PRODUC+TORUL NA|IONAL CU MARC+
INTERNA|IONAL+ – AFACERI DE SUCCES
{tefan NOVAC,Director General AGEPI
Violeta JALB+, [ef Sec\ieM=rci Interna\ionale, AGEPI
Produsele şi serviciile sunt identificate prin semne speciale care, fiind înregistrate în modulcuvenit de organul competent, sunt denumite mărci. Mărcile atribuie proprietarilor anumitedrepturi, protejate conform legislaţiei în vigoare – postulat deja cunoscut tuturor întreprin-zătorilor care au afaceri de succes. Însă … activităţile comerciale se realizează atât la nivelnaţional, cât şi internaţional, iar pe piaţa internaţională protecţia mărcilor cunoaşte noiaspecte şi aici - în cadrul efectuării comerţului cu străinătatea - agenţii economici seconfruntă cu un şir de bariere şi obstacole. Dar există o soluţie pentru învingerea dificul-tăţilor întâlnite pe piaţa internaţională, şi anume - asigurarea protecţiei internaţionale amărcilor.
17
Inte
llect
us 4
/200
5A
SPE
CTE
A
CTU
ALE
A
LE
PRO
PRIE
TÃÞI
I I
NTE
LEC
TUA
LE comparaţie cu cel al cererilor depuse de altestate. Printre ţările CSI, Moldova se situează pelocul 3 (primul loc aparţine Rusiei cu 1974 decereri, locul doi - Ucrainei cu 201 cereri). În fig. 1se prezintă dinamica depunerii cererilorinternaţionale de către solicitanţii naţionali, fiindatestată o scădere în 2001 şi o creştere pozitivă şiconstantă începând cu anul 2002. Aceastăcreştere se datorează dezvoltării comerţului externşi, în special, a exportului de mărfuri naţionale.
Legătura directă dintre export şi depunereacererilor de înregistrare a mărcilor poate fi uşorvăzută nu numai din dinamica dezvoltării acestordouă procese în timp, dar şi în raport cu ţările încare se efectuează exportul, precum şi cumărfurile exportate.
Conform datelor prezentate de Biroul Naţional deStatistică, exporturile de mărfuri realizate înperioada ianuarie-mai 2005 au însumat 424,0mln dolari SUA, depăşind cu 11% nivelulperioadei corespunzătoare a anului 2004.Respectiv, nivelul depunerii cererilorinternaţionale s-a majorat cu 35% faţă de aceeaşiperioadă a anului trecut.
Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldoveicu o pondere de 51,0%, iar printre primele 5 ţări
partenere în derularea exporturilor se înscriuRusia (35,9%), Italia (13%), România (11,3%),Ucraina (7,2%) şi Belarus (5,6%). În fig. 2 vedemca primele 5 ţări în care producătorii naţionali vorsă-şi protejeze mărcile sunt: Ucraina cu 10%,Rusia cu 9%, Belarus cu 8%, România şiKazahstan cu 6%.
Topul mărfurilor exportate este deţinut de produsealimentare, băuturi şi tutun (37,7%), materialetextile şi articole din acestea (18%), produsevegetale (18%). Practic, aceeaşi structură poate ficonstatată şi la înregistrarea mărcilor. Fig. 3 nearată că 133 de mărci sunt înregistrate pentrubăuturi alcoolice, cu excepţia berii, 36 mărci -pentru servicii de export-import, publicitate, afacericomerciale, 18 mărci - pentru tutun, articolepentru fumători.
Deoarece cel mai mult se exportă băuturilealcoolice şi tutunul, nu este de mirare că 8 din cei9 solicitanţi mai activi sunt companii producătoarede băuturi alcoolice, iar pe primul loc se plasează„TUTUN CTC” cu 17 cereri. Dacă în primele cererierau desemnate câte 3-5 ţări, preponderent ţărileCSI, acum cererile de înregistrare a mărcilorconţin de la 10 până la 30 de ţări cu o geografiefoarte largă - CSI, UE, SUA, Singapore şi Japonia.
Din fig. 5 vedem cum creşte atât numărulcererilor, cât şi numărul claselor deproduse şi servicii pentru care se solicităînregistrarea. Dacă primele cerericonţineau una, două clase de produsesau servicii, ulterior mărcile se solicitaupentru trei şi mai multe clase. Esteevident că marca este importantă nunumai pentru produs, ci şi pentruserviciile aferente acestui produs,pentru alte produse corelative. De ex.,marca BUCURIA a fost înregistrată pentrutoate produsele din clasa 29, printre carefructe şi legume conservate, uscate şifierte; jeleuri, dulceţuri, compoturi, precumşi pentru toate produsele din clasa 30,printre care produse de patiserie şicofetărie, cât şi pentru servicii decomercializare, export, import etc. dinclasa 35.
Desigur, nu fiecare marcă are şansa săfie înregistrată în toate ţările. Există risculca marca dată să fie deja înregistrată decătre altcineva şi atunci exportul în acea
0
10
20
30
40
50
60
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Isem
UA10% RU
9%
BY8%
RO6%
KZ6%LV
5%LT5%
EE5%
DE4%
CZ3%
PL3%
KG3%
Altele33%
Fig. 2. Geografia protecţiei mărcilor solicitanţilornaţionali
Fig. 1. Dinamica depunerii cererilor internaţionale
I
Inte
llect
us 4
/200
5
18
ASPE
CTE
A
CTU
ALE
A
LE
PRO
PRIE
TÃÞI
I I
NTE
LEC
TUA
LE
ţară riscă să fie interzis, deoarece ar viola un dreptexclusiv de proprietate – dreptul la marcă. Estecunoscută problema mărcilor comerciale vestiteîn Republica Moldova, care în alte ţări au fostînregistrate de alte persoane decât producătoriinaţionali, iar în rezultatul unor asemeneaînregistrări au apărut conflicte care au generatprocese judiciare, pierderi financiare şi de timpconsiderabile cu puţine şanse de câştig,deoarece principiul general acceptat de toatelegislaţiile în domeniul protecţiei mărcilor esteurmătorul: „Primul venit – primul înregistrat”. Şidacă mai ei în consideraţie faptul că protecţia te
va costa o taxă de bază, care depinde de tipulmărcii, şi câte 73 de franci elveţieni pentru fiecareţară desemnată ...
Aducem în continuare exemplul doar câtorvamărci de succes, care s-au dovedit a fiînregistrate în unele ţări anterior depuneriicererilor de către solicitanţii naţionali. Deşi acestfapt este regretabil pentru producători, o alinareeste doar faptul că, de obicei, sunt piratate doarcele mai vestite mărci, renumele şi faima cărora atrecut de hotarele ţării, iar înregistrarea unor mărciidentice cu ele demonstrează înaltul interes faţăde produsele care poartă această marcă.
La 06.10.2003 S.A. „Floare” dinTighina a depus cererea deînregistrare internaţională amărcii combinate pentruprodusele din clasa 25 -„Încălţăminte”, desemnândurmătoarele ţări: Kazahstan,Kîrgîzstan, Uzbekistan,Tadjikistan, Turkmenistan şiRomânia. Marca a fostînregistrată în toate ţările, cu
Fig. 3. Topul produselor protejate prin marcă peste hotare
AlteleBăuturi alcoolice, cu excepţia berii
Publicitate, gestionarea afacerilor comercialeBere, ape minerale, alte băuturi nealcoolice, băuturi şi sucuri din fructe
Tutun, articole pentru fumători, chibrituriCarne, peşte, fructe şi legume, produse lactate
Zahăr, făină, pâine, produse de patiserie şi cofetărieServicii ştiinţifice şi tehnologice, servicii juridice
Produse de imprimerie, caractere tipograficeÎmbrăcăminte, încălţăminte
Transport, depozitare de mărfuri, organizare de călătoriiProduse farmaceutice şi veterinare
Parfumerie, uleiuri esenţiale, cosmetice 4
6
6
7
10
10
11
13
18
20
36
133
19
“TUTUN-CTC” S.A.Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”
ACOREX WINE HOLDING S.A.Fabrica de vinuri şi coniacuri din Tiraspol “KVINT”
“Dionysos-Mereni” S.A.AROMA S.A.
United Wine Company S.R.L.Imperial Vin, S.A.
ENTEH S.A. 5
5
6
7
7
9
10
16
17
E NT E H S.A.
Im p erial Vin , S.A .
Un it ed W in e Com p any S.R.L .
A RO M A S.A.
"D io n y so s-M eren i" S.A.
Fabrica de v inuri si co n iacuri din T irasp o l "K VINT "
ACORE X W IN E HO L DIN G S.A .
D ep art am en t ul A gro in dust r ial "M o ldo v a - Vin "
"T U T UN -CT C" S.A .
Fig. 4. Topul companiilor cu mărci protejate peste hotare
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
1997 1998 1999 2000 2 001 2002 2003 2004 2005
cereri c lase
Fig. 5. Dinamica cererilor şi a claselor de produse
19
Inte
llect
us 4
/200
5A
SPE
CTE
A
CTU
ALE
A
LE
PRO
PRIE
TÃÞI
I I
NTE
LEC
TUA
LE excepţia Uzbekistanului. Înurma examinării de fond,Oficiul de Brevete din Repub-lica Uzbekistan a refuzat săînregistreze marca din motivulexistenţei unei mărcianterioare identice „FLOARE”pentru aceleaşi produse dinclasa 25 - „Încălţăminte”,înregistrată de compania dinTashkent „RUNA InternationalTrading Inc”. Diferenţa dintreaceste două mărci constă încaracterele latine la marcaopusă şi cele chirilice la marcă depusă, imagineaflorii în primul caz fiind de culoare albă, iar în aldoilea caz - de culoare neagră. Coincidenţă?
O situaţie similară este şi în cazul mărcii „ORHEIVIT VITA”. S.A. Orhei-Vit a depus la 18.09.2002cererea de înregistrare internaţională a mărciicombinate pentruprodusele din clasa 29 -fructe şi legumeconservate, uscate şifierte; jeleuri, dulceţuri,compoturi; şi clasa 32 -băuturi şi sucuri de fructe,desemnând următoareleţări: Belarus, FederaţiaRusă, România, Ucraina,Letonia, Estonia şi Lituania. La 15.04.2004titularul mărcii a depus o cerere de extensieteritorială pentru Kazahstan, Kîrgîzstan, Turcia şiSUA. În Federaţia Rusă, Turcia şi SUA marca afost refuzată pe motivul existenţei unor mărcisimilare care conţineau cuvântul „VITA”. Însămotivul refuzului de înregistrare a mărcii înKazahstan ne surprinde – existenţa unei mărcianterioare „ORHEI-VIT” înregistrate pe numeleS.R.L. „Nedorogoi” din Kazahstan.
Totuşi, cele mai multe „curiozităţi” de acest gen seîntâmplă în cazul mărcilor destinate identificăriiproduselor alcoolice. Astfel, la 05.12.2002Combinatul de vinuri CRICOVA S.A. a depuscererea de înregistrare internaţională a mărciicombinate pentruprodusele din clasa 33 -băuturi alcoolice (cuexcepţia berii),desemnând 32 de ţări.Marca s-a dovedit a fi
înregistrată anume în această executare în maimulte ţări, chiar şi pe numele unor persoanefizice.
Cum poate fi asigurată protecţia mărcii înstrăinătate?
Protecţia mărcii în străinătate poate fi asiguratăpe două căi. Aşa-numita „cale naţională”presupune depunerea cererii de înregistrare amărcii direct la oficiul ţării desemnate. Proceduradurează mai mult şi implică cheltuieli financiareconsiderabile, în care intră plata taxelor oficiale şia serviciilor unui mandatar autorizat care săacţioneze în faţa oficiului. Dacă solicitantuldoreşte să-şi înregistreze marca în mai multe ţări,atunci va fi nevoit să urmeze aceeaşi procedură întoate ţările. Puţini doritori de a înregistra mărcileîn mai multe ţări pot face faţă procedurilor dedepunere a cererilor naţionale în fiecare dinaceastă ţară. Obstacole sunt întâlnite la tot pasul,începând cu cele administrative - cerinţe deformular, de limbă, prezentarea diferitelor acte şidocumente justificative şi de certificare, termenede efectuare a procedurii, achitare de taxe etc.
Cu mult mai simplă este procedura de depunerea unei singure cereri, într-o singură limbă, prindesemnarea tuturor statelor în care esterevendicată protecţia şi achitarea unei taxe unice,ceea ce aduce siguranţă mai mare şi economiide resurse. Aceasta este „calea internaţională”,instituită prin Sistemul de la Madrid în baza adouă tratate: Aranjamentul de la Madrid privindînregistrarea internaţională a mărcilor şiProtocolul adiţional al acestuia.
Avantajele acestui sistem sunt:
Ô un formular unic de cerere de înregistrare încare să fie indicate toate ţările în care sesolicită înregistrarea;
Ô utilizarea unei singure limbi de lucru (franceza);
Ô plata taxelor într-o singură monedă;
Ô posibilitatea de a înscrie, prin intermediulunei singure cereri, orice modificarereferitoare la înregistrarea internaţională;
Ô posibilitatea de a efectua reînnoireaînregistrării internaţionale prin simpla plată ataxelor necesare la Biroul Internaţional,reînnoirea având efect în toate ţările acoperitede înregistrarea internaţională.
Marca opusă
Marca opusă
Inte
llect
us 4
/200
5
20
ASPE
CTE
A
CTU
ALE
A
LE
PRO
PRIE
TÃÞI
I I
NTE
LEC
TUA
LE Cererea internaţională de înregistrare a mărciipoate fi depusă doar prin intermediul oficiuluinaţional competent în materie de mărci (în cazulRepublicii Moldova - AGEPI), numit oficiu al ţării deorigine sau oficiu receptor. O condiţie esenţialăcare nu poate fi lăsată în umbră este obligaţia dea înregistra marca (conform Aranjamentului) saua depune o cerere de înregistrare a mărcii(conform Protocolului) în prealabil pe teritoriul ţăriide origine.
Cererea de înregistrare internaţională poate fidepusă de orice persoană fizică sau juridică dinRepublica Moldova şi trebuie redactată în limbafranceză în trei exemplare. Cererea secompletează pe un formular standard, elaborat deBiroul Internaţional. Ea trebuie să se refere la osingură marcă. În acelaşi timp, solicitantul sepoate baza în cererea sa pe mai multe înregistrăriale uneia şi aceleiaşi mărci, efectuate în Repub-lica Moldova. Datele conţinute în cerereainternaţională trebuie să corespundă pe deplin,adică să fie identice cu datele incluse înînregistrarea sau cererea de bază.
După depunerea cererii şi achitarea taxelornecesare, AGEPI verifică corectitudinea întocmiriiacestei cereri şi, în particular, conformitateadatelor indicate în cererea de înregistrareinternaţională cu datele înscrise în RegistrulNaţional al Mărcilor şi transmite cererea la BiroulInternaţional, indicând data depunerii ei. Birouleste împuternicit de a gestiona înregistrareainternaţională, inclusiv a mărcilor. Din acestmoment toată corespondenţa privind cererea datăse efectuează numai între Birou şi oficiul naţionalde mărci care, la rândul său, notifică solicitantulde fiecare dată când este necesar. Cererea carecorespunde tuturor cerinţelor este înregistrată înRegistrul Internaţional şi i se atribuie un număr.Biroul expediază tuturor ţărilor desemnate câte un
exemplar al cererii. În decursul a 12 (conformAranjamentului) sau 18 (conform Protocolului)luni oficiile naţionale au dreptul să notifice refuzulde înregistrare a mărcii, prezentând argumentelece stau la bază şi anexând extrasele dindocumentele de care s-au condus. În limiteleacestui termen este permis să se comunice unrefuz provizoriu, refuzul definitiv urmând a ficomunicat după expirarea lui.
Examinarea cererii de înregistrare internaţionalăare loc în fiecare ţară conform proceduriinaţionale. O dată cu comunicarea refuzuluiprovizoriu, solicitantului i se acordă un termenpentru răspuns. Refuzul provizoriu se vatransforma în refuz definitiv dacă persoanainteresată nu va răspunde în termenul indicat saudacă răspunsul nu va fi considerat satisfăcător.Dacă nu a fost emis nici un refuz din partea ţăriidate, Biroul Internaţional consideră marcaînregistrată pe teritoriul acestei ţări.
Prezentarea câtorva exemple, precum şievidenţierea mărcilor de produse sau servicii cainstrument eficace de cucerire a pieţei dedesfacere, a avut scopul de a atenţiona agenţiieconomici care, preocupaţi de problemele deproducţie, uită să-şi protejeze la timp mărcile,introducând această prioritate pe agendaacţiunilor “de viitor”. Producătorii de bunuri saufirmele care oferă servicii trebuie să-şi protejezemărcile de fabrică, de produse sau de servicii, şiîn scopul evitării coliziunii cu mărci dejaînregistrate de către concurenţi (care deţin dreptulde folosire exclusivă). În acest mod, ei pot evitadaune materiale foarte importante.
Şi, în final, pentru a înţelege interesul pro-ducătorilor faţă de protejarea mărcilor pe pieţelede interes, vă informăm că agenţii economicistrăini au înregistrat deja pe teritoriul RepubliciiMoldova peste 35.000 de mărci.
SUMMARY
The trademarks, protected in accordance with the legislation in force, assign severalrights and priorities to the owners, providing them success in their business. The enterprisesrealize commercial activity thereof both at the national and international level, however, onthe international market the trademarks protection acquires new aspects and thus in theframe work of trade realization abroad the economic agents meet a set of barriers anddifficulties. But it subsists a solution for overcoming the difficulties met on the internationalmarket, in particular, providing the international protection of the trademarks.
21
Inte
llect
us 4
/200
5A
SPE
CTE
A
CTU
ALE
A
LE
PRO
PRIE
TÃÞI
I I
NTE
LEC
TUA
LE
Dorian CHIRO{CA,Vicedirector general AGEPI
Dreptul de divulgare reprezintă o propunere delege ferenda şi este un termen nou în legislaţiaRepublicii Moldova; în art. 9 al Legii se stipuleazădoar că autorul beneficiază de dreptul de a dapublicităţii opera sa ori de a permite (interzice)publicarea ei sub orice formă, inclusiv dreptul dea o retrage din circuitul de valori. De remarcatfaptul că termenul utilizat de legiuitor – dreptul lapublicitate, nu corespunde întocmai sensului cedefineşte această împuternicire. Expresia corectăeste dreptul la publicarea operei, întrucât dreptulla publicitate se utilizează şi în sensul depermisiune de a face reclamă, pe când termenuldreptul la publicare se referă direct la apariţia şitirajarea operei. Spre deosebire de art. 9 al Legii,în care este utilizat termenul dreptul de publicitate,în art. 3 legiuitorul face uz de un alt termen, cuacelaşi sens, pe care noi îl considerăm maicorect, şi anume dreptul la publicarea operei;acest drept prevede editarea sau punerea în
circulaţie a operelor sau fonogramelor cuconsimţământul autorului sau al altui titular aldreptului de autor şi drepturilor conexe, într-untiraj suficient pentru a satisface cerinţelepublicului; prin publicare se subînţelege, deasemenea, deschiderea accesului legal la operăsau fonogramă prin intermediul sistemelorelectronice de informare.
Câteva argumente în favoarea utilizării înlegislaţie a termenului dreptul de divulgare.Considerăm că termenul „divulgare” are osemnificaţie mai largă decât termenul„publicare”. Prin divulgare se subînţelege oriceformă de reprezentare a unei noi opere, cuacordul autorului, care permite ca aceasta să fieadusă, sub orice aspect, la cunoştinţa publicului.Termenul publicare, însă, are un sens mai îngust,el însemnând doar că la dispoziţia societăţii, cuacordul autorului, sunt puse exemplarele de
DREPTUL DE DIVULGARE A OPEREI
Dreptul de divulgare a operei este o împuternicire prevăzută de Legea privinddreptul de autor şi drepturile conexe (în continuare - Lege), care-l abilitează pe autorulunei opere de artă, literatură sau ştiinţă să decidă asupra faptului de a aduce sau nulucrarea sa la cunoştinţa publicului, în ce termene şi sub ce formă îşi va realizaacest drept etc. Este o învestire personală, care reflectă voinţa personală, independentăa autorului de a supraveghea integritatea operei sale şi de a condiţiona valorificareaei ulterioară.
Inte
llect
us 4
/200
5
22
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE opere, sub orice formă accesibilă pentrureproducere.1 Adică publicarea operei presupune,de fapt, aducerea la cunoştinţa publică a opereipe calea expunerii exemplarelor de operă, pecând divulgarea presupune orice formă dereprezentare. În aceeaşi ordine de idei, GlosarulOMPI de termeni pentru dreptul de autor şidrepturile conexe atestă că termenul divulgare nueste un sinonim al termenului publicare, prindivulgare înţelegându-se, în general, acţiuneacare face ca opera să fie adusă la cunoştinţapublicului prin toate mijloacele existente.Publicarea, însă, este un act de editare a operei.2
Un alt argument în susţinerea afirmaţiei că dreptulde divulgare este o noţiune mai largă îl reprezintăfaptul că împuternicirea prevăzută de Lege îiacordă autorului posibilitatea de a decide dacăopera este deja finisată şi poate fi adusă lacunoştinţa publică. Formele de realizare suntdiferite, inclusiv publicarea operei. Dreptul lapublicare poate fi definit ca o posibilitate juridicăce i se oferă autorului pentru aduce la cunoştinţapublică opera nou-creată. Astfel, sunt clarificatedouă chestiuni esenţiale: autorul decide dacăopera poate fi adusă la cunoştinţa publică şi,totodată, se precizează locul, timpul şi forma derealizare a operei.3
Dreptul de divulgare este cunoscut în majoritatealegislaţiilor din ţările lumii, el fiind prevăzut subdiferite aspecte:
a) forma directă, adică utilizând termenulgeneral, având o largă răspândire, cum estedreptul de divulgare (art.15 al Legii FederaţieiRuse prevede dreptul de a divulga sau de apermite divulgarea operei sub orice formă,art. L.121-2 CPI francez prevede că numaiautorul are dreptul de a divulga opera sa);
b) forma indirectă, fără indicarea dreptului dedivulgare, dar utilizând dreptul de publicare(Legea RM art. 9, Convenţia de la Berna art.
3.3, în care se menţionează că expresia„opere publicate” înseamnă operele publicatecu consimţământul autorilor, indiferent demijloacele de executare a cópiilor, cu condiţiaca aceste cópii să fie într-un tiraj ce arsatisface cererile rezonabile ale publicului, înfuncţie de natura operei);
c) fără a utiliza vreun termen (art.10 din LegeaRomâniei stipulează că autorul dispune dedreptul de a decide, în ce mod şi la ce dată vafi adusă opera la cunoştinţa publică);
d) utilizarea dreptului de divulgare prinintermediul drepturilor patrimoniale, caretradiţional există în ţările sistemului de dreptCopyright, adică anglo-saxon. Dreptul dedivulgare este asigurat prin dreptul lavalorificarea operei.
Aşadar, dreptul de divulgare include douăelemente importante: dreptul autorului de adecide când va fi publicată opera şi sub ce formăanume va fi adusă ea la cunoştinţa publică. Esteimportant să ştim că autorul poate decide de unulsingur oportunitatea divulgării operei sale,modalitatea şi limitele acestei divulgări. Oriceatentat asupra exercitării respectivului drept prinimpunerea unor limitări sau prin alte impunericonstituie o încălcare a dreptului de divulgare aoperei. Chiar dacă scriitorul, nemulţumit decreaţia sa, îşi va arunca opera literară la coş, oriceterţă persoană care o va găsi şi o va publicaîncalcă dreptul de divulgare a operei.
Dreptul de divulgare este de unică aplicare; elpoate fi valorificat de autor doar o singură dată; deasemenea, autorul poate beneficia de dreptul dea-şi retrage oricând opera din circuitul public,atunci când consideră că difuzarea ei nucorespunde cerinţelor şi năzuinţelor sale. Dinmomentul în care opera este divulgată, regimulde protecţie juridică a ei se schimbă. Dacă până afi adusă la cunoştinţa publică dreptul de divulgare
1 Делия Липцик, Авторское право и смежные права, ЮНЕСКО, 1997, pag.1402 WIPO GLOSSARY of terms of the law of copyright and neighboring rights, pag. 78,2053 А.П. Сергеев, Право интеллектуальной собственности в Российской Федерации, Проспект,
Москва,1999, pag.212-213.
23
Inte
llect
us 4
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE a operei constituia un drept strict personal, atunci
după publicarea ei acestui drept i se conferă şiunele implicaţii patrimoniale. Nici un atribut deordin moral nu exercită o influenţă atât de vieasupra drepturilor patrimoniale, precum dreptulde divulgare.4 După publicarea operei, acestfenomen juridic generează un şir de împuterniciricu caracter patrimonial, care iau naştere o dată cufinisarea operei, însă pot fi realizate doar dupădivulgarea ei.
Prin urmare, dreptul respectiv va fi realizat doarprin intermediul drepturilor patrimoniale, adicăautorul care a decis să aducă opera la cunoştinţapublică o poate face exercitându-şi dreptul lacomunicarea operei prin eter, cablu etc.; dupăpublicarea ei, opera este reprodusă şicomercializată.
Referindu-ne la dreptul autorului de a-şi divulgaopera, ca o condiţie pentru apariţia drepturilorpatrimoniale, remarcăm existenţa a două opiniicontroversate, una subiectivă şi alta obiectivă.
Doctrina franceză, de exemplu, examineazălegătura ce există între aceste două împuterniciri(dreptul la divulgare generează drepturipatrimoniale) într-o formă cronologică, adicăautorul, exercitându-şi dreptul la divulgare,învesteşte opera sa cu un drept patrimonial ce-ipermite s-o exploateze în măsura necesară.5
Astfel, dreptul de divulgare oferă posibilitatea de aplasa opera în câmpul legal al împuternicirilorpatrimoniale, pe când până la divulgare ea eraexaminată doar în limitele împuternicirilorpersonale (morale).
O tratare similară ne oferă şi doctrina română,care combate opinia obiectivă: „Dacă esteadevărat că, virtual, dreptul patrimonial de a obţinefoloase materiale din publicarea operei se naşte
o dată cu crearea ei, atunci acest drept nu devineo realitate decât prin hotărârea autorului de a-şiaduce opera la cunoştinţa publică. Autorul poateînlătura perspectiva transformării acestui drepteventual într-o realitate atunci când hotărăşte sănu-şi divulge opera. Până la exercitarea de cătreautor a dreptului său personal nepatrimonial, însensul de a decide aducerea operei la cunoştinţapublicului, dreptul său de a trage foloasepatrimoniale din publicarea operei nu este, cums-a spus, decât o expectativă, un drept eventual.6
De altfel, susţinătorii opiniei obiective considerăcă drepturile patrimoniale vor apărea indiferent defaptul dacă autorul a realizat dreptul de divulgaresau nu. În acest context, Curtea de Apel de laParis, la 17 martie 1989, s-a pronunţat asupraunui caz referitor la un fotograf care a refuzatinopinat să-i apară fotografiile într-o revistă, deşiprimele poze din această serie fuseseră dejapublicate într-un număr precedent. Înalta instanţăjudiciară a stabilit că exercitarea dreptului dedivulgare, în acest caz, are o formă abuzivă şirefuzul de a divulga opera periclitează realizareaclauzelor contractuale asupra drepturilorpatrimoniale cedate. Din moment ce dreptul dedivulgare reprezintă nişte prerogative personalerecunoscute de autor, abuzul de drept poateinterveni pentru a regla acest conflict.7
Afirmând că dreptul de divulgare a operei este undrept de unică aplicare, nu considerămnicidecum că el este epuizat o dată cu primadivulgare. Autorul poate valorifica opera în diferiteipostaze şi dacă, de exemplu, o operă muzicală afost divulgată în cadrul unei opere coregrafice, înscopuri publicitare, aceasta se consideră o altămanifestare a dreptului de divulgare, deoarece înmomentul elaborării operei autorul ia înconsideraţie doar scopul final pentru care a fost
4 Henri Desbois, Le droit d’auteur en France, DALLOZ,1978, pag.4765 Henri Desbois, op.cit., pag.4766 A.Ionaşcu, N.Comşa, M.Mureşan, dreptul de autor în R.S.R.,Ed. Academiei, Bucureşti,1986; citat de
Viorel Roş, Dragoş Bogdan, Octavia Spineanu-Matei, Dreptul de autor şi drepturile conexe, Ed. All Beck,Bucureşti 2005, pag.2006
7 André Bertrand, Le Droit d’Auteur et les Droits Voisins, DALLOZ,1999, pag.277.
Inte
llect
us 4
/200
5
24
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE ea creată. Deci, din momentul când acest scop afost modificat, putem vorbi despre o nouărealizare a dreptului de divulgare. Evident, pentrua schimba destinaţia operei este necesar acordulautorului.
În procesul examinării acestui drept, este impor-tant de stabilit cu claritate coordonatele,circumstanţele în care opera este considerată cafiind divulgată. Incontestabil, divulgarea opereiare loc în momentul când e pusă la dispoziţiaunui public larg. Iar dacă opera este comunicatădoar unui cerc îngust de oameni sau în cerculfamiliei, evident, nu poate fi vorba desprerealizarea dreptului de divulgare. ConformConvenţiei de la Berna art. 3.3, nu constituie opublicare, în sensul direct al acestui termen,interpretarea unei opere dramatice, muzical-dramatice, cinematografice sau muzicale,recitarea publică a unei opere literare,comunicarea prin mijloace electronice saudifuzarea operelor literare şi artistice, expunereaunei opere artistice şi construirea de operearhitecturale. Nu va fi considerată ca fiinddivulgată opera nici în cazul când unele fragmenteale ei au fost valorificate doar în scopuripublicitare etc. E clar că aceste fragmente nu potreda întreg conţinutul operei şi, prin urmare, ea nupoate fi considerată ca fiind divulgată, cu excepţiafragmentelor respective din operă, în condiţiilecând acestea vor fi divulgate unui numărconsiderabil de oameni.
După cum se menţionează în Convenţia de laBerna, condiţia de bază pentru a considera ooperă publicată este tirajarea ei într-un număr cear satisface cererile rezonabile ale publicului.Care este totuşi numărul de cereri rezonabile –100, 1000, 10000? Nici Convenţia, nici Legea nuelucidează chestiunea în cauză. În acest sens,prezintă interes practica judiciară a Danemarcei,în care se stipulează că opera este divulgatăatunci când a fost adusă la cunoştinţa, în anumite
scopuri, a unui anumit grup de oameni(pensionari, proprietari de câini), precum şi încazul în care opera a fost adusă la cunoştinţapublicului în timpul desfăşurării unor manifestăride masă, cu condiţia ca auditoriul să fie de celpuţin 800 de spectatori.8
Pentru realizarea dreptului de divulgare a operei,autorului nu-i pot fi impuse anumite condiţii deordin economic sau comercial. El este în dreptsă-şi difuzeze opera gratuit sau comercial, pecând terţele persoane nu au dreptul de a-ivalorifica opera gratuit sau comercial, fărăpermisiunea acestuia.
Un rol important la realizarea dreptului dedivulgare îl au relaţiile contractuale stabilite înmomentul încheierii unui contract de executare aunei comenzi prin care autorul se obligă, învirtutea unor clauze contractuale, să elaboreze ooperă care să corespundă tuturor exigenţelorcomanditarului şi să fie predată în termenelestabilite. De menţionat că, deşi clauzelecontractuale sunt obligatorii pentru executare, elepot admite unele excepţii, deoarece realizarea lornu e totdeauna posibilă, în virtutea implicării înaceste relaţii a drepturilor personale (morale).Autorul poate refuza transmiterea opereinefinisate către comanditar, astfel beneficiind deprerogativele sale morale. Ele pot fi invocate, deasemenea, şi în cazul când opera ce constituieobiectul unui contract de comandă este dejafinisată. Un exemplu interesant îl reprezintă cazul„Eden c.Whistler”, examinat în 1900 de Curtea decasaţie de la Paris. Acordul prin care un pictor seangaja să execute o lucrare, la un preţ stabilit,constituia un contract special, în virtutea căruiadreptul de proprietate asupra tabloului urma să fiedefinitiv achiziţionat de partea care făcusecomanda, însă doar din momentul când tabloul arfi fost pus la dispoziţia sa, lucrarea fiind agreată şide pictor.9 Toate acestea se explică prin faptul că„creaţia intelectuală nu depinde exclusiv de voinţa
8 В.О. Калятин, Интеллектуальная собственность (Исключительные права), НОРМА, Москва, 2000,pag.70-71
9 Frederic Pollaud-Dulian, Droit d’auteur en France, Litec, Paris, 2005, pag.409
25
Inte
llect
us 4
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE autorului, deoarece aici sunt implicaţi factori
subiectivi, aşa cum este lipsa de inspiraţie saudorinţa autorului de a nu-şi diminua reputaţia,atunci când el nu doreşte să-i fie difuzată opera cenu-l satisface personal. Neîndeplinireacontractului poate fi dictată şi de alteimpedimente, bariere de natură individuală, şianume necorespunderea dimensiunilor operei cu
cele solicitate, termenul de realizare etc.”10
Evident, în asemenea cazuri, persoana care afăcut comanda este în drept să înainteze şi eaanumite pretenţii patrimoniale, care pot să serefere, însă, doar la cheltuielile efectuate anterior:avansul acordat autorului pentru începereaimediată a lucrărilor de elaborare a operei,procurarea materialelor necesare etc.
SUMMARY
The right on disclosing a work, authorization provided by the Law on copyright andrelated rights, that gives to the author of the artistic, literary and scientific work an abilityto decide the fact that the work will be laid open or not to public inspection, representsa proposal of the ferenda law and is a new term for the legislation of the Republicof Moldova, where is stipulated just a fact that the author benefits by the right to publishhis work or to permit (interdict) the publication thereof in any mode, including the rightof withdrawal thereof. The author of the present article carries out legal investigations,conclusions and proposals on the main aspects of the matter in question.
10 Делия Липцик, Авторское право и смежные права, ЮНЕСКО, 1997, pag.141-142
CALENDAR
La 6 august 1945 s-a născut la Omsk, Federaţia Rusă, Svetlana BURŢEV, doctor în biologie,cercetător în domeniul microbiologiei industriale, colaborator ştiinţific coordonator la Institutul deMicrobiologie al AŞM.
Este autoare a circa 220 de lucrări ştiinţifice şi 20 brevete de invenţie, consacrate studiuluisubstanţelor bioactive, sintetizate din plante şi antioxidante în calitate de stimulatori ai creşteriiplantelor şi microorganismelor.
Activitatea sa ştiinţifică este cunoscută atât în ţară, cât şi peste hotare. A participat la cele maiprestigioase saloane naţionale şi internaţionale de inventică: „INFOINVENT” (1999-2001), Chişinău(diplome de grad. I şi II); “Expo-2000”, Hanovra; “EUREKA-2000” Bruxelles (medalie de aur).
Inte
llect
us 4
/200
5
26
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE
Strategiile de piaţă ale marilor companii de a-şiasigura drepturi monopoliste cât mai largi,neaplicarea de către competitori a prevederilorlegislaţiei naţionale în domeniul proprietăţiiindustriale, agresivitatea firmelor mici în scopulobţinerii, cu orice preţ, a unui loc pe piaţă prinpractici mai puţin leale pot conduce laprejudicierea drepturilor de proprietate industrialăa titularilor sau la alte acţiuni contrare principiuluiconcurenţei loiale – fenomene cu efecte nefasteasupra activităţilor desfăşurate de agenţiieconomici în cadrul unui comerţ legal.
Excluderea riscului de contrafacere a produselorîn orice ţară este o condiţie importantă pentrulibera folosire şi comercializare a lor pe întregmapamondul. Riscul de contrafacere nu existădoar dacă obiectele respective nu ating drepturileacordate de brevetele de invenţie, certificatele de
înregistrare a modelelor de utilitate, a mărcilorsau desenelor şi modelelor industriale valabile înţara dată.
Pentru unităţile economice care se ocupă deelaborarea, proiectarea, utilizarea sau fabricareaproduselor noi sau execută alte lucrări ce conducla crearea tehnicilor şi tehnologiilor moderne,asigurarea brevetabilităţii şi excluderea riscului decontrafacere a acestor obiecte constituie osarcină primordială.
Necesitatea adoptării unor strategii de piaţă clareîn domeniul protecţiei proprietăţii industriale estedictată, mai întâi de toate, de eventualitateapierderilor pe care le-ar cauza unităţii economicecontrafacerea produselor sale, precum şicheltuielile mari pentru rezolvarea cazurilor decontrafacere în instanţa judecătorească. În acest
CERCET+RI ASUPRA RISCULUIDE CONTRAFACERE
ing. Veaceslav CRECETOV,director Departament Inven\ii,Soiuri de Plante, Modele de Utilitate, AGEPI
Contrafacerea este un fenomen alarmant, de mare impact în lumea contemporană, careatinge toate drepturile de proprietate industrială. Consecinţele acestui adevărat flagel suntdintre cele mai grave, atât pentru economie, cât şi pentru protecţia sănătăţii consumatorilor.Medicamentele imitate toxice, stimulatoarele cardiace defecte, dispozitivele de frânarepentru vehicule neefective, fabricarea, comercializarea, exportarea produsului brevetat fărăconsimţământul titularului brevetului de invenţie – iată doar câteva exemple, mai frecvente,de contrafacere.
27
Inte
llect
us 4
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE context, strategia întreprinderii are drept scop
evitarea oricăror riscuri ce pot conduce laprejudicierea drepturilor deţinătorilor de titluri deprotecţie.
Principalele etape pe care trebuie să le includăstrategia întreprinderii în domeniul proprietăţiiindustriale sunt:
Ô cercetarea în bazele de date privind mărcile –pentru prevenirea folosirii unei mărci dejaînregistrate şi asigurarea protecţiei mărcilorunităţii până la fabricarea produsului nou sauprestarea serviciilor cu utilizarea mărcii noi;
Ô identificarea soluţiilor tehnice brevetabile,utilizate pentru confecţionarea obiectelorelaborate de întreprindere, şi brevetarea loroperativă, prevenindu-se astfel pierderea lorîn folosul concurenţilor;
Ô cercetarea în literatura de brevete şi ceatehnico-ştiinţifică a soluţiilor similare,publicate până la data de depozit. Invenţiiledezvăluite anterior, de exemplu prin publicare,reduc posibilitatea de a recunoaşte invenţiarevendicată ca fiind una nouă şi brevetabilă;
Ô protecţia secretelor comerciale în cadrulunităţii şi, dacă este cazul, elaborareacontractului de regim confidenţial;
Ô asigurarea protecţiei proprietăţii industriale înţările în care, eventual, va fi orientat exportul.
Actele de contrafacere pot fi examinate în bazalegislaţiei naţionale, care stipulează că în instanţăcazul poate fi cercetat doar la cererea şi cuconsimţământul titularului de drept.
Acte de contrafacere sunt considerate:
ü fabricarea de către o persoană fizică saujuridică a unui produs brevetat, fărăconsimţământul titularului respectivului brevetde invenţie, model de utilitate, desen saumodel industrial înregistrat;
ü folosirea, comercializarea, expunerea pentruvânzare, importarea, exportarea sau stocareaprodusului brevetat sau însemnat cu marcăînregistrată, protejat ca model de utilitate sauînregistrat ca desen sau model industrial
(exteriorul său) în scopurile sus-menţionatede o persoană fizică sau juridică, fărăconsimţământul posesorului titlului deprotecţie;
ü folosirea procedeului sau metodei brevetatede o persoană fizică sau juridică, fărăconsimţământul titularului brevetului deinvenţie;
ü folosirea mărcii înregistrate sau recunoscuteca fiind notorie de către o persoană fizică saujuridică, fără consimţământul titularuluiacestei mărci;
ü în cazul desenelor sau modelelor industrialeprotejate, contrafacerea se constată atuncicând forma sau imaginea obiectului în cauzăcreează o impresie de ansamblu similară culucrarea protejată.
În concluzie, cercetarea riscului de contrafacereeste recomandată pentru următoarele situaţii:
Ô executarea unor lucrări tehnico-ştiinţifice,când este propusă o soluţie concretă aproblemei tehnice, în baza căreia sepreconizează elaborarea unui procedeu sau aunui produs nou;
Ô elaborarea sau perfecţionarea esenţială aobiectelor;
Ô asimilarea, punerea în fabricaţie a unuiprodus sau a unui procedeu brevetat saucare se preconizează a fi brevetat, aparţinândunor terţi;
Ô elaborarea obiectelor pentru export într-o ţarăsau în mai multe ţări;
Ô elaborarea obiectelor prevăzute pentruexpunerea la diverse târguri, expoziţiinaţionale şi internaţionale;
Ô înainte de începerea negocierilor pentruacordarea de licenţe unor firme străine;
Ô când unei firme i se face o ofertă departeneriat, în bază de contract, obiectulcontractului constituindu-l parţial exploatareaindustrială sau comercială a unor produsesau procedee brevetate;
Inte
llect
us 4
/200
5
28
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE Ô elaborarea proiectelor de norme şi standardenaţionale sau revizuirea normelor saustandardelor naţionale deja existente;
Ô pentru a verifica credibilitatea sau afirmaţiileinsuficient fondate ale partenerilor de afaceri,în probleme privind protecţia drepturilor deproprietate intelectuală;
Ô pentru a stabili statutul juridic al unui brevetde invenţie, acordat în Republica Moldovaunor persoane fizice sau juridice;
Ô ca mijloc de apărare în situaţia unei pretinseinfracţiuni de contrafacere, când persoanaînvinuită va trebui să se apere prin acţiunivizând anularea brevetului de invenţie sauanularea înregistrării modelului de utilitate.
Metoda şi volumul cercetărilor se stabileştepentru fiecare caz aparte.
Existenţa unor norme sau standarde naţionalepentru un anumit produs nu garantează lipsariscului de contrafacere a acestui produs,deoarece acest obiect, în afară de soluţiiletehnice executate conform normei date, poateinclude şi alte soluţii tehnice care suntreglementate de norme sau standarde ce ţin deconfecţionarea produsului concret, de exemplu,modelul de utilitate, marca etc.
Cercetarea riscului de contrafacere este omăsură de asigurare pentru firmă în cazul în carei se oferă spre achiziţionare o soluţie tehnică defabricare a unui produs cu un anumit designindustrial, informaţie provenită fie de la un terţ, fiede la un salariat al firmei. Firma îşi verifică astfel,prin mijloace leale, riscul de achiziţie a informaţieitehnice. Pentru elementele identice cu celespecificate în literatura de brevete, tehnică sauştiinţifică, având un termen mai mare decât duratade valabilitate a brevetului, în ţările care recunoscnoutatea mondială, riscul de contrafacere, deregulă, nu se cercetează. În schimb, pentruaceste elemente, cercetarea riscului decontrafacere este necesară în ţările carerecunosc noutatea locală, de exemplu, în Egiptsau India.
Existenţa brevetului de invenţie naţional pentruobiectul cercetat, nu exclude necesitatea
cercetării riscului de contrafacere, deoareceelementele care au ceva în comun cu soluţia datăpot fi protejate printr-un brevet străin valabil.
Cercetarea riscului de contrafacere este omăsură utilă pe care trebuie să o ia firma maiales în cazul în care decide fabricarea unuiprodus cunoscut pe piaţă. Cercetarea riscului decontrafacere pentru o soluţie tehnică sau unobiect poate fi efectuată şi de către inginerii-constructori şi inginerii-tehnologi care elaboreazănemijlocit obiectul în cauză şi cunoscspecificul lui.
În cazul în care firma decide fabricareaunui produs cunoscut pe piaţă, consilierulîn proprietate industrială va analiza cedrepturi exclusive există pe teritoriulRepublicii Moldova pentru acest produsşi va indica solicitantului cercetării cinesunt persoanele care deţin acestedrepturi. La cercetarea riscului decontrafacere vor fi analizate brevetele deinvenţie în vigoare, precum şi cererile debrevet de invenţie publicate.
Pentru efectuarea programului de cercetări aleriscului de contrafacere, este necesar să fieprezentate examinatorului orice categorii dedocumentaţie tehnică de care dispune persoanainteresată, în speţă, foi de catalog, cărţi tehniceale maşinii sau extrasul după aceste documente,incluzându-se precizările de rigoare privind modulde funcţionare, descrierea schemelor mecanicesau electrice, precum şi unele date tehnice şiprecizări privind anul de fabricare a produsuluisau a maşinii respective şi prima lor atestare într-o publicaţie tehnică.
Dacă produsul reprezintă un utilaj sau o instalaţie,este necesar să se precizeze pentru care dinpărţile componente, dispozitiv sau ansamblu estenecesară cercetarea riscului de contrafacere.
Pentru determinarea gradului de inviolabilitate abrevetului străin pot fi folosite cercetările tematiceale soluţiilor tehnice privind obiectul analizat. În
29
Inte
llect
us 4
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE acest caz, nu se verifică noutatea soluţiei tehnice
revendicate, ci se examinează atât obiectul înansamblu, cât şi toate soluţiile tehnice careconstituie acest obiect. Scopul cercetării esteidentificarea folosirii în componenţa obiectuluianalizat a unor elemente ale invenţiei brevetabile,chiar dacă există deosebiri privind elementele lorcomune. Aici se folosesc ca surse doar brevetelede drept exclusiv în vigoare într-o anumită ţară, încare se preconizează să fie fabricat saucomercializat respectivul produs.
Volumul protecţiei prin brevet de invenţie estedeterminat de toate elementele caracteristice alerevendicărilor independente şi este inversproporţional cu numărul acestora (cu câtnumărul lor va fi mai mare, cu atât volumulprotecţiei va fi mai redus). Se examinează, deasemenea, toate revendicările dependentesubordonate revendicării independente, care sereferă în totalitate la obiectul analizat. Atunci cândsunt mai multe revendicări independente şidependente, cercetarea poate fi simplificată,analiza rezumându-se la revendicărileindependente. Această practică există în toateţările europene. În cazul în care obiectul estecomparat cu brevetele de invenţie valabile în SUA,este necesară examinarea tuturor revendicărilorindependente şi dependente, deoarece în statulamerican volumul protecţiei acordate prin brevetde invenţie este determinat de toate elementelecaracteristice ale revendicărilor independente şidependente.
Cercetarea trebuie să constate folosirea, încomponenţa obiectului examinat, a principalelorelemente din revendicările brevetului şi, dacăacest fapt este demonstrat, se trece laexaminarea elementelor de detaliu. O revendicarese consideră ca fiind încălcată atunci când încadrul obiectului tehnic analizat s-au folosit atâtelementele principale, cât şi cele de detaliu, chiardacă obiectul conţine şi alte elementecaracteristice importante, neincluse înrevendicările invenţiei brevetate.
Pentru identificarea brevetelor de invenţie, înlegătură cu obiectul analizat, pot fi utilizatecercetări aparţinând unor anumite firme. În acestscop trebuie de apelat la indexurile anuale
specializate, publicate de oficiile de proprietateindustrială din SUA, Franţa, Germania, Rusia etc.De asemenea, pot fi folosite cercetările efectuateconform numărului de brevet. Ele se realizeazăpentru fiecare ţară în parte, utilizându-sebuletinele oficiale şi indexurile numerice anuale.Nu mai puţin importante sunt cercetările pentrustabilirea statutului legal al brevetelor selectate.Aceste cercetări se realizează, de asemenea,pentru fiecare ţară în parte, utilizându-seinformaţiile, publicate în buletinele oficiale deproprietate intelectuală, privind valabilitateabrevetelor de invenţie şi reprezentând:
ü titulari decăzuţi din drepturi;
ü brevete expirate prin depăşirea duratei legalede valabilitate;
ü renunţarea la calitatea de titular;
ü brevete anulate – total sau parţial.
În cazul când există o familie de brevete, estenecesară efectuarea cercetării sale în ansamblu.Scopul acestor cercetări constă în prevenireaexportului produselor în ţări în care acestea potîncălca drepturile titularilor de brevete de invenţie,în utilizarea diferenţelor existente întrerevendicările brevetelor familiei sau în iniţierea,pe teritoriul unor ţări, a acţiunilor de contestare şianulare a brevetului ce poate constitui unobstacol pentru libera folosire a unui produs sauprocedeu într-o ţară dată.
Obiectul tehnic este expus riscului decontrafacere pe teritoriul unei anumite ţări în cazulîn care revendicările unui brevet de invenţie învigoare în această ţară se interferează saucoincid pe deplin cu elementele componente aleobiectului analizat.
Este necesar, de asemenea, de a cercetacererile depuse la oficiile de resort, inclusiv laAGEPI, pe cale naţională sau internaţională, altesolicitări privind extinderea unui brevet european.Dacă cererile menţionate sunt supuse proceduriide examinare de fond, există posibilitatea caacestea să constituie obiectul unor viitoarebrevete de invenţie acordate. Fabricareaproduselor care reprezintă obiectele revendicate
Inte
llect
us 4
/200
5
30
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE în aceste cereri poate fi calificată, în condiţiilerespective, drept un act de contrafacere. Înasemenea caz, persoana fizică sau juridică aflatăîn postura de pârât poate invoca dreptul deutilizare anterioară, prezentând actele deelaborare şi fabricare care au fost perfectateanterior datei de depozit a cererii în cauză.Reamintim aici că aplicarea invenţiei includefabricarea, comercializarea, exportul şi importul.
Rezultatele cercetărilor riscului de contrafacerese prezintă într-un raport de cercetare (veziformularul raportului pe www.agepi.md). Raportulde cercetare nu se anexează la documenteletehnice care se transmit în străinătate.
Raportul de cercetare este redactat depersoanele care au efectuat nemijlocitcercetarea riscului de contrafacere a obiectului.Raportul de cercetare a riscului de contrafacere,de regulă, este alcătuit din două părţi.
Partea întâi se redactează la etapa preliminară şiinclude următoarele date:
Ô scopul cercetărilor (de exemplu, o elaborarenouă, dosarul unui set de produse, acordarealicenţei etc.);
Ô obiectele de proprietate industrială pentrucare se efectuează cercetarea (invenţii, modele de utilitate, desene/modeleindustriale, mărci);
Ô descrierea obiectului (termenul de elaborare,destinaţia, datele tehnice, soluţiileasemănătoare şi soluţiile cele mai apropiateetc.);
Ô lista soluţiilor constructive şi schematice,agregatele, mecanismele, elementeledesignului, mărcii şi alte elemente care suntsupuse cercetărilor riscului de contrafacere.În listă se indică documentaţia tehnicăfolosită (numerele desenelor, standardelorsau altor documente) şi, dacă este cazul,clasificarea internaţională sau naţională abrevetelor;
Ô lista soluţiilor tehnice pentru care nu estenecesară efectuarea cercetărilor privind risculde contrafacere.
Partea a doua a raportului de cercetare a risculuide contrafacere include următoarele date (pentrufiecare ţară aparte):
Ô documentaţia tehnică cercetată, indicându-senumerele brevetelor şi modelelor de utilitate,data de depozit, clasele corespunzătoareClasificării internaţionale de brevete;
Ô brevete, cereri de brevete de invenţii, certifi-cate, cereri de modele de utilitate, de desene/modele industriale, mărci similare cu obiectulcercetat, analiza comparativă, unele concluzii.
Partea a doua se încheie cu formulareaconcluziilor generale privind riscul de contrafacereindicându-se ţările expuse, mai mult sau maipuţin, riscului de contrafacere. De asemenea,sunt prezentate recomandările privind asigurareafabricării libere a produsului şi comercializareaacestuia în ţară şi în străinătate (obţinerealicenţelor, eludarea brevetului etc.).
Raportul de cercetare a riscului de contrafacereeste semnat de toate persoanele care au efectuatnemijlocit cercetarea riscului de contrafacere.Este de dorit ca prima parte a raportului să fievizată de persoanele responsabile de obiectul încauză: inginerul-constructor principal şi consilierulîn proprietate industrială.
În raport pot fi incluse şi alte informaţii relevantepentru evaluarea riscului de contrafacere, deexemplu, informaţiile privind cererile de brevet deinvenţie publicate, cererile de examinare acererilor de brevet de invenţie etc.
În concluzie, constatăm că pentru o întreprindereunul dintre cele mai importante aspecte aleactivităţii în domeniul brevetelor este faptul de anu aduce prejudicii unor brevete aparţinândterţilor, atunci când se iniţiază aplicarea unuiprocedeu, fabricarea unor produse sau vânzareaacestora de către respectiva unitate.
În multe ţări, atunci când se constată violarea unorbrevete, este eliberată o ordonanţă specială careinterzice utilizarea procedeului sau fabricarea şicomercializarea produsului contrafăcut. Aceastăsancţiune este destul de severă pentru o unitatecare deja a realizat investiţii solide pentru punereaîn funcţiune a mijloacelor de producţie şidistribuirea produsului.
31
Inte
llect
us 4
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE Eventual, se pot efectua cercetări asupra
brevetului expus riscului de a fi încălcat, în scopuldeterminării valabilităţii acestuia. Dacă se vadovedi că el nu mai este valabil, unitatea va fi îndrept să utilizeze fără probleme procedeul, săfabrice şi să comercializeze produsul respectiv.
În cazul în care contrafacerea a avut loc până ladeclanşarea unei acţiuni în justiţie, unitatea poatesista fabricarea produsului, ca să nu investeascăfără rost sume importante, evitându-se altepierderi.
SUMMARY
The counterfeit is an extremely actual phenomenon in the contemporary world affectingall intellectual property rights. The investigation of the counterfeit risk is an insuringmeasure for the firm when it is offered for acquisition a technical solution or manufactureof a product with certain industrial design from either a third person or a personal em-ployed one. The investigation of the counterfeit risk is a useful measure the firm shouldundertake especially in the case when it decides to manufacture a product known on themarket. The investigation of the counterfeit risk for a technical solution or an object can bemade by any counselor in industrial property. The technical object falls under the influenceof the counterfeit risk on the territory of a certain country where the claims of a patent oninvention in force from this country interfere or coincide with the component elements of theobject. The investigation of the counterfeit risk is a fair means by which the firm checks itsrisk or for the acquisition of the information.
CALENDAR
La 5 iulie 1935 s-a născut la Grigoriopol, Eleonora CHIRILOV, doctor în biologie, cercetător îndomeniul fiziologiei plantelor la Institutul de Fiziologie a Plantelor al AŞM.
Activitatea sa ştiinţifică este consacrată studierii proceselor fiziologice de formare şi diferenţiere amugurilor florali, mecanismelor de reglare a proceselor de fructificare, elaborării căilor de sporire aproductivităţii şi calităţii roadei la plantele pomicole.
Este autoare a 3 monografii, a peste 120 de publicaţii ştiinţifice şi 6 brevete de invenţie în domeniulaplicării substanţelor biologic active în pomicultură.
A participat la saloanele naţionale şi internaţionale de inventică de la Geneva, Bucureşti, Budapesta,Chişinău, fiind menţionată cu medalii de aur, argint şi bronz şi diplome de gradul I.
Inte
llect
us 4
/200
5
32
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE
Prin dematerializarea capitalului se înţelegeprocesul actual de modificare a structurii acestuiaîn sensul creşterii semnificative a ponderii valoriinecorporale. O importanţă decisivă în înţelegereadematerializării capitalului o are nu atât modifi-carea sa de structură, cât faptul că, în procesuleconomic modern, activele corporale suntsubordonate capitalului necorporal; deci, serelevă modificarea rolului lor economic, întâieta-tea revenindu-i deja capitalului nematerial.
Un activ nematerial foarte important îl reprezintămarca, semnul distinctiv având ca funcţieprincipală diferenţierea produselor, lucrărilor şiserviciilor unei persoane fizice sau juridice şigarantând o calitate definită şi constantă aacestora, semnul susceptibil de a forma, încondiţiile legii, obiectul unui drept exclusiv, ceaparţine categoriei drepturilor de proprietateindustrială. Fiind un mijloc de individualizare aproduselor unui anumit producător şi, prin chiaracest lucru, un semn exterior al valorii lor, marcapermite, pe de o parte, consumatorilor să-şiorienteze alegerea uşor şi rapid spre produseleverificate, aparţinând producătorilor care şi-au
câştigat reputaţie, iar pe de altă parte, în mâinileunui întreprinzător abil marca poate deveni uninstrument de presiune asupra cererii şi de fixarea clientelei.
Funcţiile de bază ale mărcii rezultă chiar dindefiniţia acestora dată în art. 2(1) al Legii privindmărcile şi denumirile de origine a produselor,acestea fiind:
Ô Funcţia de diferenţiere a mărcii, care are 2aspecte: de individualizare a produselor pepiaţă şi de fixare a clientelei.
Ô Funcţia de concurenţă: fiind un mijloc deindividualizare a produselor, marca serveştedrept instrument de atragere a clientelei,precum şi de luptă concurenţială.
Ô Funcţia de garanţie a calităţii: cu ajutorulmărcii consumatorul ajunge să identifice unanumit produs pe care îl preferă datorităcalităţii sau modului de prezentare. Astfel,marca devine pentru consumator o garanţie aunei calităţi constante a produsului carepoartă acea marcă, dar o garanţie fărăsemnificaţie juridică.
CONSIDERA|IIPRIVIND EVALUAREA M+RCILOR
Natalia OBRI{TE, expert principal,Sec\ia M=rci Interna\ionale, AGEPI
Managementul eficient al unei întreprinderi moderne se bazează pe abordarea unorconcepte şi procese absolut diferite de cele identificate în mod tradiţional în societateaindustrială. În această ordine de idei, în ultimul timp se impune tot mai mult tendinţa dedematerializare a activelor firmei.
33
Inte
llect
us 4
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE Ô Funcţia de organizare a pieţei prin interac-
ţiunea dintre producţie şi consum: marcaapare ca un instrument de organizare a pieţei,ca un mijloc de corelare a cererii cu oferta.
Ô Funcţia de monopol: funcţia de concurenţă şide organizare a pieţei se transformă înanumite condiţii într-o funcţie de monopoli-zare a pieţei, sprijinită pe funcţia de reclamă.
Ô Funcţia de reclamă: aceasta ţine fie deoriginalitatea proprie mărcii, adică de impre-sia pe care o produce asupra clientelei, deideile pe care le trezeşte, fie de publicitatea,nu numai informativă, dar şi persuasivă, carese face în favoarea ei. Prin atractivitateaapreciabilă pe care o dobândeşte în rezultat,marca devine un element autonom alsuccesului comercial (Compania McDonald’sa investit în publicitate doar în 1994cam 18,4% din venituri, ceea ce constituie763,7 mln. USD).
Ô Funcţia de protecţie a consumatorului, degaranţie a calităţii mărcii: derivată din funcţiade garanţie a provenienţei, ea semnificăfaptul că pentru consumator aceeaşi prove-nienţă implică o calitate constantă.
Prin avantajele economice implicite, prindrepturile exclusive pe care le oferă, marca adevenit, pe parcursul evoluţiei societăţii, unelement autonom al succesului comercial,precum şi unul din activele cele mai preţioase înpatrimoniul unei firme. Cu alte cuvinte, dinaccesoriu al produsului, marca devine un bun
independent, cu valoare proprie. Exemplerelevante în acest sens sunt mărcile Coca-Cola,IBM, Apple, Nokia, evaluate în prezent la zeci demiliarde de dolari.
Vă prezentăm în continuare un extras din topulcelor mai valoroase mărci din lume (date furnizatede compania Interbrand)
Compania “Interbrand” în colaborare cu“BusinessWeek” a publicat rezultatele celui de-alcincilea sondaj privind cele mai valoroase mărcidin lume, fiind evidenţiate 100 de mărci, dupăurmătoarele criterii de bază: toate au o valoaremai mare de 1 mlrd. USD şi cel puţin 20% dinveniturile companiei titulare provin de la filialeleinternaţionale.
Pentru a înţelege mai bineimportanţa pe care o poateavea marca în cadrulactivelor unei firme,prezentăm câteva daterelevante (tab. 1).
Din tabel se observă căponderea mărcii în valoareade piaţă a companiei poateajunge până la 93%, aşa cum se constată încazul mărcii Pizza Hut. De menţionat cămajoritatea mărcilor din topul celor 100 revin SUA,urmate, la o distanţă impunătoare, de alte 12 ţări.Este semnificativ faptul că unui număr de 62 demărci deţinute de SUA îi revine 72,5% din
Nr. Marca 2003 Valoarea
mărcii ($mlrd.)
2002 Valoarea
mărcii ($mlrd)
Schimbări în valoarea mărcii (%)
Titularul Ţara de origine
1. COCA-COLA 70,45 69,64 1,16% Coca-Cola Company U.S. 2. MICROSOFT 65,17 64,09 1,69% Microsoft Corp. U.S. 3. IBM 51,77 51,19 1,13% International Business
Machines Corp. U.S.
4. GE 42,34 41,31 2,49% General Electric Company U.S. 5. INTEL 31,11 30,86 0,81% Intel Corp. U.S. 6. NOKIA 29,44 29,97 -1,77% Nokia Corp. Finland 7. DISNEY 28,04 29,26 -4,17% Walt Disney Company U.S. 8. MCDONALD'S 24,7 26,37 -6,33% McDonald's Corp. U.S. 9. MARLBORO 22,18 24,15 -8,16% Philip Morris Companies Inc. U.S.
10. MERCEDES 21,37 21,01 1,71% DaimlerChrysler AG Germany ……….
100. JACK DANIELS 1,61 1,58 1,90% Brown-Forman Corp. U.S. Total, mlrd USD 973,98
Tab. 1
Inte
llect
us 4
/200
5
34
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE
Nr. Marca Valoarea mărcii 2001,
$MM
Valoarea de piaţă a
companiei, $MM
Ponderea mărcii în valoarea de
piaţă a companiei
Ramura
47. PIZZA HUT 5,978 6,40 93,41% Retail 45. XEROX 6,019 6,50 92,60% Business Services 51. KFC 5,261 6,40 82,20% Retail 27. KODAK 10,801 13,20 81,83% Leisure Goods 85. POLO RALPH LAUREN 1,91 2,52 75,79% Luxury 9. MCDONALD'S 25,289 35,40 71,44% Retail
50. GUCCI 5,363 7,93 67,63% Luxury 34. NIKE 7,589 11,50 65,99% Leisure Goods 8. FORD 30,092 45,90 65,56% Automotive
49. APPLE 5,464 8,34 65,52% Technology 73. TIFFANY & CO. 3,483 5,40 64,50% Luxury 22. BMW 13,858 22,22 62,37% Automotive 76. AMAZON.COM 3,13 5,08 61,61% Media 1. COCA-COLA 68,945 113,40 60,80% Food & Beverages
39. KELLOGG'S 7,005 12,10 57,89% Food & Beverages
Repartizarea celor mai valoroase mărci pe ţări
Nr. Ţara Numărul mărcilor
Valoarea Ponderea fiecărei ţări în valoarea totală a celor 100 de mărci
1. U.S. 62 705,70 72,5% 2. Japan 7 70,70 7,3% 3. Germany 6 57,03 5,9% 4. France 7 29,81 3,1% 5. Finland 1 29,44 3,0% 6. Switzerland 3 20,47 2,1% 7. Britain 5 18,98 1,9% 8. S. Korea 1 10,85 1,1% 9. Sweden 2 10,07 1,0%
10. Italy 2 7,63 0,8% 11. Netherlands 2 6,89 0,7% 12. Bermuda 1 3,43 0,4% 13. Brit./Nether. 1 2,98 0,3%
Total 973,98 100 %
1 Raymond Perrier, ed., Brand Valuation, London, Interbrand and Premier Books, 1997, 44.2 Питер Дойль. Маркетинг, ориентированный на стоимость / Пер.с англ. Под ред. Ю.Н. Каптуревского. –
СПб: Питер, 2001. – 480с. (стр.298)
valoarea celor 100 de mărci din top, ceea cedemonstrează o dată în plus că politica adoptatăde companiile din SUA este corectă şi înelaborarea strategiilor accentele se pun peaspectele cu adevărat importante.
Importanţa mărcilor în formarea fluxurilormonetare ale firmei este demonstrată de
numeroase cercetări1, efectuate în special decompania Interbrand (tab.2. Studiu al importanţeimărcilor repartizate pe ramuri)2, impactul lor însădiferă de la o ramură la alta. Constatăm, deexemplu, că pentru produsele de uz casnicmărcile nu joacă practic nici un rol, pe când încazul produselor de lux ponderea mărcilor poateajunge până la 70% din totalul activelor (tab. 4).
Tab. 2
Tab. 3
35
Inte
llect
us 4
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE
Conştientizând importanţa economică a activelornemateriale în general şi a mărcilor în special,trebuie să conştientizăm şi importanţa evaluăriiacestora, deoarece nu putem afirma că o marcăare valoare, fără a oferi şi anumite date statisticeşi fără a prezenta calcule exacte referitoare lamarca respectivă.
Există mai multe metode de evaluare a OPI, însătoate pot fi grupate în funcţie de abordare:
ü abordarea din punct de vedere al cheltuielilor
ü abordarea din punct de vedere al pieţei
ü abordarea din punct de vederea al veniturilor
În ordinea priorităţii, în cazul mărcilor, cea maiimportantă este abordarea din punct de vedere alveniturilor, urmată fiind de metoda de piaţă;abordarea din punct de vedere al cheltuielilor sepractică foarte rar.
Predilecţia pentru o abordare sau alta ţine decompetenţa evaluatorului care în alegerea sa seconduce de informaţiile de care dispune, precumşi de caracteristicile OPI propuse pentru evaluareşi, de asemenea, de scopurile evaluării, acesteafiind următoarele:
Ô Introducerea valorii mărcii în capitalul statutar(de regulă, se stabileşte valoarea investiţio-nală a mărcii);
Ô În cazul fuziunilor (în procesul fuzionării, pânăla 90% din valoarea companiei, titular al uneimărci cunoscute, revine activelor nemateriale,deseori însăşi decizia de fuzionare estedeterminată de existenţa acestor active);
Ô La determinarea condiţiilor de acordare alicenţelor asupra mărcii, pentru a stabilicuantumul redevenţelor, se stabileşte, deregulă, valoarea comercială a mărcii;
Ô În cazul privatizării întreprinderilor de stat;
Ô În scopuri judiciare. Deseori evaluareamărcilor are loc în cazul determinării pagube-lor de pe urma folosirii ilegale a mărcii sau aelementelor ei de către terţi, precum şi încazul lichidării întreprinderilor falite;
Ô Pentru gestionarea afacerii şi optimizareaimpozitării. În interiorul companiei, evaluareamărcii are loc în cadrul analizei rezultateloractivităţii unităţilor, fapt ce permitemanagerilor să evalueze anticipat deciziilestrategice de marketing, precum şi pentrugestionarea eficientă a proprietăţii;
Ô În cazul cooperării cu investitorii. Uneori serecurge la evaluare pentru asigurareacontactului cu investitorii sau analiştiifinanciari. O asemenea evaluare evidenţiazăimportanţa mărcii pentru gestionarea afaceriişi determinarea perspectivei de creştere acostului acţiunilor;
Ô În cazul naţionalizării.
Specificul evaluării mărcilor constă în faptul că,spre deosebire de celelalte OPI, drepturile asupramărcilor nu sunt limitate în timp, adică dreptulexclusiv asupra folosirii mărcii poate fi prelungitnelimitat. Spre deosebire de celelalte activenecorporale, mărcile nu pot fi supuse amortizării,ci, dimpotrivă, valoarea lor (în cazul promovăriiunei politici corecte) sporeşte cu timpul.
Orice metodă de determinare a valorii mărcii nuar fi folosită, ea trebuie să reflecte următoareleaspecte:
1. Prognozarea fluxurilor băneşti. Valoareaactivelor este determinată în baza fluxurilorviitoare pe care le pot genera acestea. Deci,la evaluarea mărcii trebuie să fie luate în
Active materiale (%)
Mărci (%)
Alte active nemateriale (%)
Produse de uz casnic 70 0 30 Industria grea 70 5 25 Farmaceutice 40 10 50 Comerţul cu amănuntul 70 15 15 Tehnologii informaţionale 30 20 50 Industria constructoare de maşini 50 30 20 Servicii financiare 20 30 50 Produse alimentare şi băuturi 40 55 5 Produse de lux 25 70 5
Tab. 4
Inte
llect
us 4
/200
5
36
consideraţie volumul vânzărilor, veniturileoperaţionale, suma impozitelor, precum şisumele reinvestite în producţia de bază.
2. Determinarea veniturilor provenite dinfolosirea mărcii. Este un proces în douătrepte: în primul rând, se stabilesc fluxurilebăneşti datorate tuturor activelor nematerialeîn general, iar ulterior, din rândul acestora seevidenţiază cele provenite din utilizareamărcii. Important e ca prognoza să ia înconsideraţie doar vânzările realizate prinaplicarea mărcii, cu alte cuvinte, dacăîntreprinderea are alte mărci saucomercializează şi produse nemarcate,acestea nu trebuie luate în consideraţie.
3. Determinarea coeficientului de scontare.Fluxurile monetare prognozate trebuiescontate la costul lor curent. Se ia la bazăcoeficientul de scontare folosit pentruevaluarea companiei în general, corectat îndependenţă de riscurile suplimentare. Lariscurile suplimentare se referă:3
ü riscurile de piaţă - riscuri legate de apariţiape piaţă a unei mărci mai puternice, precumşi alte circumstanţe care pot influenţa negativfluxurile băneşti şi valoarea mărcii;
ü riscurile ce ţin de sistemul de gestionare amărcii, de greşelile comise la elaborareastrategiei de gestionare a mărcii (inclusivinterpretarea greşită a cercetărilor demarketing, a campaniilor publicitare etc.);
ü riscurile ce ţin de apariţia pe piaţă a mărfurilorcontrafăcute care, în primul rând, se vând laun preţ mai mic, în al doilea rând, din cauzacalităţii inferioare, micşorează gradul deîncredere acordat de către consumatoriimărcii, diminuându-i valoarea.
Dintre toţi indicii valorici de care se ţine cont laevaluare, doar unii sunt aplicabili evaluării PI şialtor active nemateriale, aceştia fiind:
Valoarea de piaţă - preţul la care obiectul evaluatpoate fi comercializat în condiţii de concurenţăliberă, când subiecţii afacerii acţionează raţional,sunt bine informaţi, iar asupra preţului afacerii nuacţionează circumstanţe neprevăzute.
Valoarea de investiţie – valoarea activului pentruun investitor concret sau pentru un grup deinvestitori în anumite condiţii de investire.Conceptul de “valoare de investiţie” este aplicabilpentru evaluarea obiectelor de proprietateintelectuală în cazul introducerii acestora încapitalul statutar la crearea unei întreprinderi,precum şi la înaintarea unor proiecteinvestiţionale cu folosirea PI.
Selectând indicii necesari pentru evaluareamărcii, evaluatorul se va conduce de aceleaşiprincipii ca şi la evaluarea oricărui alt obiect.Pentru evaluarea mărcii, se recomandă să fieutilizaţi mai puţin indicii subiectivi, care nu aulegătură cu cercetările de piaţă.
În procesul evaluării mărcii se utilizează, deasemenea, datele statistice privind următoriiindici:
Ô costurile de bază ale mărcii;
Ô rata redevenţelor;
Ô ratele de capitalizare şi multiplicare;
Ô ratele de scontare.
După cum am menţionat mai sus, la evaluareamărcilor este preferabilă abordarea valorii dinpunct de vedere al veniturilor, ceea ce poate firealizat prin mai multe metode:
ü Metoda avantajului de preţ,
ü Metoda redevenţei,
ü Metoda DCF,
ü Metoda multiplului de profit net.
Alegerea uneia dintre aceste metode depinde deinformaţiile disponibile, precum şi de scopulevaluării (Tabelul 5).
Abordarea din punctul de vedere al pieţei este unadintre cele mai obiective metode, chiar şi în cazulmărcilor, dar întrucât piaţa produselor intelectualeîn Republica Moldova este foarte slab dezvoltată,metoda încă nu e suficient de aplicabilă,deoarece lipsesc informaţiile concrete privindtranzacţiile respective.
3 Черемных Олег. Стоимостной подход к управлению брэндом (торговой маркой), журнал «Брэнд-менеджмент», №3, 2001 год (www.lionsconsult.narod.ru – Стратегическое управление бизнесом вРоссии)
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE
37
Inte
llect
us 4
/200
5
În abordarea din punct de vedere al cheltuielilorexistă mai multe metode de evaluare,în special:
Ô metoda costului istoric;
Ô metoda costurilor de înlocuire.
Metodele bazate pe costuri nu sunt, însă, suficientde obiective în cazul mărcilor. Să ne imaginăm cămarca Coca-Cola ar fi evaluată doar în bazacosturilor suportate de companie pentruînregistrarea şi menţinerea ei în vigoare. Ar fi puţinprobabil ca valoarea ei să ajungă la 70,45 mlrdUSD, sumă cu care este evaluată în prezent.
SUMMARY
The trademark, being a means of individualization of the products of a certain producerand thereby an exterior sign of value thereof, permit the consumers, on the one hand, toassist in the rapid and easy option of the verified products belonging to the producers thatobtained good reputation, and on the other hand, being in the hands of a skillful entrepre-neur, the trademark may become a means of put pressure upon the demand and fix theclients. The transaction medium is a volatile medium and is very competitive, that is why, inorder to have success the entrepreneurs shall have individuality, the products/services ofwhich shall differ from the competitors products/services that may be realized, in particu-lar, by using trademarks.
Vom constata, în concluzie, că dintotdeaunacompetiţia a fost şi rămâne a fi un mod de viaţă.Suntem într-o continuă competiţie pentru joburi,promovări, burse, performanţe sportive, practic, întoate aspectele vieţii. Naţiunile sunt în competiţiepentru a câştiga consumatorul pe plan mondial;la fel şi proprietarii de întreprinderi mici saumijlocii. Mediul de afaceri este unul volatil şi foartecompetitiv, de aceea, pentru a avea succes,întreprinzătorii trebuie să fie individuali, să-şiindividualizeze şi produsele/serviciile în raport cucele ale concurenţilor. Acest lucru este posibil derealizat prin diverse metode şi, în primul rând,utilizând la cel mai înalt nivel potenţialul mărcilor.
Tabelul 5
Metode de evaluare bazate pe venituri
Metoda avantajului de preţ(surplusul de preţ)
SP
Metoda redevenţei(Redevenţă netă)
RDN
Metoda DCF(Cash Flow Net)
CFN
Metoda multiplului de profitnet (profitul mediu anual)
PNM
Calculul mărimiianuale a formelor
de profit
– durata SP– rata de capitalizare
– durata contract licenţă– rata de capitalizare
– durata previziunii CF– rata de actualizare
– forţa mărcii– coeficientul multiplic
VM = SP x @ VM = RDN x @ VM = PNM x mVM = ∑ CFNn/(1+t)n
unde n (1; k)
@ reprezintă factorul valorii actuale a unei anuităţi, iar t = rata de actualizare
↓ ↓ ↓ ↓
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE
↓ ↓ ↓ ↓
Inte
llect
us 4
/200
5
38
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE
Sintagma desen şi model industrial este o noţiunepreluată din limba franceză, corespunzând celeide design industrial din limba engleză; ea sereferă atât la produsele bidimensionale (deseneindustriale), cât şi la cele tridimensionale (modeleindustriale).
Diversul spectru al modelelor industriale poate fidivizat în două grupe: obiecte tradiţionale şiobiecte cu funcţionalitate diminuată [1]. În acestsens, în tabelul 1 sunt prezentate câteva exemplede astfel de obiecte.
Aspectul estetic al obiectelor tradiţionale (modeleindustriale) este strâns legat de funcţionalitatealor şi, de aceea, în procesul de producere obiectuleste supus în permanenţă unor restricţiitehnologice sau ergonomice.
În ultimul timp, obiectele cu o funcţionalitateredusă, inclusiv emblemele, reprezintă un
PROTEC|IA EMBLEMELOR}N CALITATE DE DESENE INDUSTRIALE
Ludmila GOREM}CHIN,[ef sec\ie
Aurelia POPOVICI,expert principal
Sec\ia Modele [i Desene Industriale, AGEPI
Oamenii au tins dintotdeauna să-şi creeze o ambianţă cât mai agreabilă, înconjurându-secu diverse obiecte frumoase şi originale. Toate acestea pot fi prezentate, în general, caobiecte de proprietate industrială, iar în particular, ca desene şi modele industriale.
segment tot mai mare din numărul total deînregistrări la AGEPI. Aceste desene şi modeleindustriale „estetice” se deosebesc semnificativde obiectele tradiţionale – atât prin modul în caresunt aplicate, cât şi prin metoda de utilizare. Auapărut, de asemenea, unele obiecte deproprietate intelectuală noi, protejate în calitate dedesign industrial deocamdată doar în SUA. Deexemplu, configuraţiile jeturilor de apă dinhavuzuri şi cele ale focurilor de artificii, care seconsideră că au forme nestabile.
Analizând activitatea desfăşurată în cadrul AGEPItimp de mai bine de un deceniu, ne convingem căînregistrarea desenelor industriale a constituitîntotdeauna, mai ales în primii ani, o procedurădificilă. Solicitantul se clarifică mai greu însubtilităţile protecţiei modelului industrial decât încazul desenului industrial (obiect al designuluigrafic).
39
Inte
llect
us 4
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE
În acest context, ne propunem să examinăm înmod detaliat diverse aspecte privind protecţiadesignului grafic, în special, a emblemei.
Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române[2], emblema este un obiect, imagine care poartăîn mod convenţional un anumit înţeles, caresimbolizează o anumită idee. *Simbol; figurăalegorică.
Dicţionarele moderne ale limbii ruse prezintăaceeaşi definiţie, dar şi specificarea că emblemaeste o anumită imagine ce indică genul deactivitate a cuiva, apartenenţa la un anumit gen dearmată, organizaţie etc. [3,4].
Emblemele pot fi folosite ca elemente principaleale stilului unei firme [5]. Emblema este faţafirmei, elementul distinctiv fundamental almaterialelor publicitare; al producţiei livrate; ea îiajută consumatorului să se orienteze mai rapidpe piaţă. Aplicarea emblemelor pe suvenire,documentaţia firmei, ambalaj, vestimentaţie,mijloace de transport, vitrine, produse publicitare,inclusiv pe placarde şi panouri etc., conduce lasporirea considerabilă a eficienţei întreprinderii.Există însă şi metode netradiţionale depromovare a simbolicii firmei, unele din ele fiindînregistrate în Cartea recordurilor Guinness.Astfel, emblema companiei Citroën, constituită laParis din 250 mii de becuri de şase culori, a fost
recunoscută drept cea mai mare dintreemblemele reprezentate vreodată: ea putea fivăzută de la depărtarea de 38 km. Iar companiaIBM şi-a desenat emblema pe un cristal de nichelcu mărimea de 1,5 nanometri. Aceasta emblemăminiaturală rămâne a fi cea mai mică în istorie. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor publicitare auapărut şi alte forme de reprezentare ingenioase:desenele holografice, proiecţiile laser aleemblemelor pe nori etc.
Emblemele pot fi:
Ô figurative – dacă este un desen sau unsemn grafic;
Ô complexe – dacă este o combinaţie deelemente figurative şi verbale.
Elementele verbale reprezintă un cuvânt sau oîmbinare articulatorie de litere care pot fi citite şimemorizate.
În sistemul nostru de drept protecţia emblemeloreste reglementată prin Legea nr. 991/1996 privindprotecţia desenelor şi modelelor industriale şiRegulamentul de aplicare a respectivei legi,conform cărora se protejează aspectul nou alunui produs bidimensional şi tridimensional,având o funcţie utilitară [6,7]. Caracterul utilitaral emblemei constă în posibilitateade a o reproduce, ori de câte ori este necesar,
Obiecte tradiţionale Obiecte cu funcţionalitate diminuată
• mijloace de transport • aparate casnice • mobilă • echipamente pentru interior • veselă • aparataj • echipamente medicale • obiecte din industria
constructoare de maşini • obiecte din industria
constructoare de utilaje etc.
• giuvaiere şi bijuterii • ceramică • stofe • covoare • obiecte tradiţionale ale artei aplicative • seturi de jocuri (şah, constructor etc.) • designul grafic ce cuprinde aspectul exterior al:
- cărţilor, - afişelor şi placardelor, - ambalajelor, - etichetelor, - hologramelor, - interfeţelor, - caracterelor (desenul şi profilul literelor) - pictogramelor, - emblemelor, - cartografie etc.
TABELUL 1
Inte
llect
us 4
/200
5
40
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE şi de a o folosi într-un anumit scop, fie şi caelement decorativ.
Aceeaşi interpretare a designului industrial –formă a unui produs sau a unei părţi din produs;creaţie estetică sau ornamentală aplicată pe unprodus - se regăseşte şi în art. 3 dinRegulamentul Comunităţii Europene cu privire laDesignul Comunitar [8].
Din cele expuse mai sus, deducem că emble-mele pot fi înregistrate ca desene industriale.Acelaşi lucru rezultă şi din Clasificarea interna-ţională a desenelor şi modelelor industriale,instituită conform dispoziţiilor Aranjamentului de laLocarno [9]. În clasa 11, rezervată obiectelorornamentale, există subclasa 05, conform căreiaghirlandele, emblemele, banderolele şidecoraţiile pentru pomul de Crăciun pot fiprotejate ca desene şi modele industriale. Or, înRepublica Moldova a fost acceptat în calitate desistem unic de clasificare anume Clasificareainternaţională a desenelor şi modelelorindustriale (CIDMI) [10].
Desen industrial sau marcă?
Emblema reprezintă unul dintre obiectele, al căroraspect exterior permite înregistrarea lui nu numaiîn calitate de desen industrial, dar şi de marcă,deoarece, în definitiv, emblema este un semndistinctiv.
Alegând între marcă şi modelul industrial,solicitanţii au la dispoziţie informaţiile respectivepentru meditare. Şi anume, ce este maipreferenţial? Pentru a-i ajuta să răspundă laaceastă întrebare, vom menţiona doar câtevamomente care determină avantajele protecţieiemblemei în calitate de desen industrial şi încalitate de marcă. Bineînţeles că acestea nu suntunicele şi ultimele argumente [11].
Dacă se doreşte protecţia creaţiei ca atare, şi nuprotecţia semnului asociat unui produs, aceastase poate realiza în baza Legii privind protecţiadesenelor şi modelelor industriale, ţinându-secont că prin înregistrarea ca desen industrialtitularul are dreptul să interzică terţilor producereaşi comercializarea emblemei ca atare [12].
Deoarece noutatea desenului industrial trebuiesă fie una mondială, luând în consideraţiecondiţiile de noutate locală, înregistrareaemblemei în calitate de marcă poate deveni, înmulte cazuri, prioritară.
În procesul înregistrării emblemei în calitate demarcă, se stabileşte dacă aceasta este sau nusimilară cu desenul industrial prin elementelesale caracteristice, apropiate de cele esenţiale:impresia vizuală generală, aspectul caracterelor(garniturii), schiţarea (conturarea) grafică,avându-se în vedere caracterul literelor (tipărite,de mână, mici, majuscule), alfabetul (latin, chirilic)etc. În cazul desenului industrial, temeiurile pentrurespingerea cererii de înregistrare sunt minime,comparativ cu marca, pentru care estedeterminată şi ponderea semantică aelementelor verbale.
La cererea titularului, termenul de valabilitate aînregistrării mărcii poate fi periodic prelungit pe untermen nelimitat, pe când desenul industrial seprotejează nu mai mult de 25 de ani.
În ultimul timp autorii acordă mai multăimportanţă posibilităţii de a face cunoscut numelelor unui public larg. Deci, ei pot acorda predilecţieprotecţiei emblemei prin înregistrarea desenuluiindustrial şi din considerentul certificării calităţiide autor.
Vom menţiona încă un factor care poate influenţaasupra alegerii formei de protecţie. Acestareprezintă cheltuielile substanţiale pentru înregis-trarea mărcii în comparaţie cu cele necesarepentru înregistrarea desenului industrial.
Analiza pe care o prezentăm în continuare îi vaajuta solicitantului să facă o alegere corectă atipului obiectului de protecţie juridică (desenindustrial sau marcă), atunci când va perfectacererea de înregistrare.
Nu este exclusă nici posibilitatea protecţieisimultane a emblemei în calitate de desenindustrial şi de marcă. Drept confirmare poateservi informaţia prezentată în exemplul 1. Acesteembleme sunt înregistrate în Republica Moldovaatât în calitate de marcă, cât şi de desen indus-trial. În cazul dat, dacă sunt încălcate drepturile
41
Inte
llect
us 4
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE exclusive ale titularului, el poate înainta pretenţii
pentru fiecare obiect în parte, adică prejudiciulpoate fi compensat, practic, în mărime dublă.
Înregistrarea emblemelor în calitatede desene industriale
Protecţia emblemelor în calitate de deseneindustriale este asigurată prin certificatul deînregistrare, eliberat de AGEPI, care oferătitularului dreptul exclusiv de exploatare peteritoriul Republicii Moldova.
Durata protecţiei este de 5 ani de la dataconstituirii depozitului naţional reglementar şipoate fi prelungită pe încă 4 perioade succesivede câte 5 ani, achitându-se taxele prevăzute.
Dreptul la eliberarea certificatului de înregistrareaparţine autorului desenului industrial orisuccesorului său în drepturi.
Primul pas în vederea obţinerii unui certificat deînregistrare şi protecţie îl constituie depunereaunei cereri de înregistrare a emblemei. Pentruaceasta solicitanţii autohtoni pot urma una dincele două căi:
ü calea naţională - depunerea la AGEPI acererii în limba de stat, pe formular-tip, în carese înscriu datele de identificare a autorului şia solicitantului, la cerere anexându-sefotografii sau reproduceri grafice, descriereaemblemei, procura (în cazul în care cererease depune prin intermediul reprezentantuluiîn proprietate industrială), actele de prioritate(în cazul în care se invocă prioritatea) şi taxeleachitate;
ü calea internaţională - depunerea cereriiconform Aranjamentului de la Haga privinddepozitul internaţional de desene şi modeleindustriale. În acest caz, solicitantul poate, cuun minim de formalităţi (un depozit efectuat laBiroul Internaţional al OMPI) şi taxe, să obţinăconcomitent protecţie în mai multe statepentru una sau mai multe embleme (depozitmultiplu) [13,14].
Care e situaţia la zi?
Prima cerere de înregistrare a unei embleme afost depusă în Republica Moldova la sfârşitul
anului 1998. Ca rezultat, au apărut mai multeîntrebări de ordin practic:
Ô pentru a efectua corect clasificarea obiectuluieste oare suficient de a preciza doar clasa 11-05, trebuie indicată şi o clasă suplimentarăreferitoare la apartenenţa funcţională sauurmează să fie utilizat un alt principiu declasificare?
Ô pentru înregistrarea emblemei este oareobligatorie condiţia privind conţinutul eisemantic sau pot fi înregistrate desene carenu au nici o legătură cu sfera de activitate asolicitantului?
Pentru început precizăm că, în procesul clasificăriitrebuie luată în consideraţie denumireaobiectului, adică, în cazul nostru este vorba deembleme, care se referă la clasa 11-05 a CIDMI.De menţionat că clasificarea desenelor indus-triale în corespundere cu CIDMI nu are consecinţejuridice, prevăzute în Legea privind mărcile [15].
În susţinerea celor relatate mai sus, am realizat osinteză a unor materiale publicate în buletineleoficiale de brevete ale următoarelor ţări: FederaţiaRusă, Ucraina, Uzbekistan, Lituania, Belarus,Tadjikistan, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Croaţia(opţiunea a fost condiţionată de faptul că, până laconstituirea Republicii Moldova ca stat indepen-dent, ţările menţionate aveau o legislaţieidentică), precum şi publicaţiile inserate înbuletinele oficiale de brevete ale României şiOMPI. Din această sinteză deducem că înFederaţia Rusă şi Ucraina clasificarea estesimilară cu cea de la noi, şi anume emblemelesunt incluse în clasa 11-05, cota de înregistrare alor constituind 90% din numărul total de obiectedin această clasă a CIDMI. Astfel, în Ucraina acestindice însumează circa 500 de embleme, iar înFederaţia Rusă - circa 200. În Uzbekistan 30% dinpublicaţiile referitoare la clasa 11-05 includembleme, însă acestea sunt în exclusivitate celece indică genul de armată. Oficiile din Belarus,Bulgaria, Slovacia, Croaţia publică emblemele laclasa 11-05, însă numărul lor este foarte redus. Înpublicaţiile OMPI sunt incluse doar 3 embleme,însă acestea se referă la clasele 11-03 şi 12-11,pe când clasa 11-05 conţine circa 1500 de alteobiecte. În Lituania, Tadjikistan, Ungaria,
Inte
llect
us 4
/200
5
42
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE
înregistrările respective lipsesc cu desăvârşire.Aceasta se explică prin faptul că emblemele suntînregistrate în temei doar ca mărci. În Româniaemblemele sunt incluse în clasa 19-08 caelemente de publicitate.
Până în prezent, în Republica Moldova au fostînregistrate 31 de cereri care conţin 76 deembleme, acestea fiind depuse numai pe calenaţională, în special, de către solicitanţii naţionali(tabelul 2).
De menţionat că 11 înregistrări aparţinpersoanelor fizice, inclusiv 2 - unor elevi şi 4 - uneistudente de la ASEM, specialitatea„Managementul proprietăţii intelectuale”. Eleviimenţionaţi abordează în mod original problemaprevenirii SIDA, iar studenta propune 4 variante deeventuale embleme pentru AGEPI.
Emblemele în cauză sunt publicate în BuletinulOficial de Proprietate Intelectuală (BOPI), editat deAGEPI. De asemenea, o documentare amplăprivind desenele şi modelele industriale înregis-
trate în Republica Moldova poate fi efectuată peInternet (adresa: www.agepi.md). Colecţiaacumulată pe site-ul AGEPI conţine imaginiledesenelor şi modelelor industriale, precum şidescrierile bibliografice ale produselor respective.
Analizând publicaţiile inserate în BOPI, veţiremarca faptul că toate înregistrările se referă laclasa 11-05, însă în unele dintre ele la clasa 11-05 sunt indicate suplimentar şi alte clase, încorespundere cu domeniul de aplicare aemblemei (exemplul 2). În ultimul timp specialiştiiAGEPI recomandă solicitanţilor să clasificeemblemele numai la clasa 11-05. Însă, pentru aevalua judicios noutatea emblemei, examinatoriiefectuează documentarea atât la clasa 11-05, câtşi la clasa 19-08, care se intersectează cuaceasta, luând în consideraţie faptul că unele ţăriinclud obiectele respective în clasa 19-08.
În exemplele 1, 2, 3 şi 4 sunt prezentateemblemele depuse pentru înregistrare în Repub-lica Moldova în calitate de desene industriale.Examinându-le, constatăm:
TABELUL 2
Solicitanţi naţionali Numărul de cereri (desene)
• „SUPRATEN” S.A. • CENTRUL INTERNAŢIONAL DE EXPOZIŢII "MOLDEXPO" S.A. • CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A REPUBLICII MOLDOVA • "APĂ BUNĂ" S.R.L. • COOPERATIVA DE PRODUCŢIE „ATLANT” • SOCIETATEA CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ "JUSTAR" • FEDERAŢIA MOLDOVENEASCĂ DE FOTBAL • "PROCOMERŢ-C.A.G." S.R.L. • UNITED WINE COMPANY, ÎNTREPRINDERE MIXTĂ • VOXTEL S.A. • FIRMA COMERCIALĂ DE PRODUCŢIE "MAC-STRO" S.R.L. • SOMACO-SIC S.R.L. • CRISTAS-M S.R.L. • ŞERIF S.R.L. • HAI MUZICA S.R.L. • MOLDGOLDVIN S.R.L. • AIR MOLDOVA, ÎNTREPRINDERE DE STAT • PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL • PASTE PRODUCTION, ÎNTREPRINDERE MIXTĂ MOLDO-AMERICANĂ • PETROLBANK S.A. • IRMIDIS S.R.L. • A.C-SOLITONIC S.R.L. • SERGENTU Efim, LEŞCO Andrei, COTELEANEŢ Leonid, COŞERU Ina,
CEBOTARENCO Olga, GOREMÎCHINA Olga, ONILĂ Victoria etc.
1(2) 1(14) 1(1) 1(1) 1(1) 1(1) 1(1) 2(3)
1(10) 1(1) 1(2) 1(4) 1(1)
1(10) 1(1) 1(1) 1(2) 1(1) 1(2) 1(1) 1(1) 1(1)
5(11)
43
Inte
llect
us 4
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE Ô Marea majoritate a emblemelor conţine
elemente verbale şi denumirea completă,prescurtată sau abreviată a întreprinderii.Includerea elementelor verbale în emblemeeste condiţionată de destinaţia funcţională aacestora. Problemele ce intervin în cazulacordării protecţiei juridice respectivelordesene industriale sunt generate anume deexaminarea elementelor verbale. Pentru apreveni conflictul cu drepturile titularilor demărci înregistrate, elementele verbale încauză se vor exclude din componenţaemblemei sau se va obţine acordul titularuluirespectiv.
Atunci când elementele verbale constau dindenumirea completă a întreprinderii înregistrată încalitate de nume comercial, acest nume comer-cial va fi protejat conform art. 8 din Convenţia de laParis [17], fără necesitatea de depunere a cereriide înregistrare şi indiferent de faptul dacă facesau nu parte dintr-o marcă. Iar dacă elementeleverbale reprezintă denumirea prescurtată aîntreprinderii sau abrevierea ei, pentru solicitantfiind important conţinutul lor semantic, se poateobţine o protecţie mult mai completă prinînregistrarea acestor elemente verbale în calitatede marcă (în cazul când acestea corespundcondiţiilor de protecţie). Incluzându-le încomponenţa emblemei, solicitantul poate să leprotejeze în calitate de desen industrial;
Ô Marea majoritate a emblemelor constituieaşa-numitele simboluri-analogii. Ele nesugerează într-o oarecare măsură profilul deactivitate al întreprinderii. Dacă întreprinderealivrează materiale de construcţie, emblema eiva reprezenta o imagine stilizată a unuimuncitor cu targa sau cu roaba. Dacăîntreprinderea se ocupă de traficul aerian, sevor reprezenta aripi de avion (exemplul 3).
Domeniul medicinii are ca simbol un şarpestilizat. Vinificatorii, de regulă, îşi reprezintădomeniul de activitate printr-un strugure depoamă (exemplele 1, 4). În ultimul timp, dreptembleme ale vinificaţiei serveşte adeseori oserie de imagini oglindind întregul proces deobţinere a vinului (exemplul 2). Emblemelepot fi asociate şi cu tematica expoziţională(exemplul 4). La AGEPI sunt înregistrate 14embleme de acest gen, din diverse sfere dereprezentare: sport şi turism, autoshow, pieleşi textile, împachetare şi păstrare a mărfurilor,construcţie şi arhitectură, medicină, vinificaţie,agrotehnică, energie, modă şi cosmetică etc.Considerăm că aceste embleme suntrealizate la cel mai înalt nivel.
În încheiere, ţinem să subliniem că în RepublicaMoldova emblema poate fi înregistrată în calitatede desen industrial la clasa 11-05, cu condiţia căea reprezintă un semn ce indică specificul firmei,cum sunt accesoriile caracteristice unor activităţisau un semn ce exprimă o anumită noţiune sauidee. Este posibilă, de asemenea, dubla protecţiea emblemei având în compoziţia ei elementeverbale înregistrate în calitate de mărci; o astfel deabordare e oportună în cazul când elementeleverbale sunt executate cu caractere obişnuite, fărăa include elemente ale graficii originale şi care nu-iredau designului general o originalitate specială[18, 19]. Se practică, de asemenea, înregistrareaemblemei atât în calitate de desen industrial, cât şide marcă (interferenţa desen industrial - marcă).Acest tip de înregistrări reprezintă 20 la sută dinnumărul total de cereri de înregistrare a uneiembleme, depuse la AGEPI.
Optând corect în favoarea unei sau altei strategii,solicitantul are posibilitatea de a obţine oprotecţie mai deplină şi mai sigură pentru soluţiade design, care îl avantajează.
Exemplul 1
Inte
llect
us 4
/200
5
44
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE
Exemplul 2
Exemplul 3
45
Inte
llect
us 4
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE
Exemplul 4
Inte
llect
us 4
/200
5
46
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE
SUMMARY
In the Republic of Moldova an emblem may be registered as an industrial design accord-ing to the class 11- 05 provided that it is a sign indicating a society that may be specificaccessories of some activities, or a sign that shows the particular notions or ideas. It alsosubsists a combination of an emblem protection in the composition of which there areincluded verbal elements registered as a mark; this order take place in the case when theverbal elements are executed with usual letters, without original graphical elements thatdon’t give to the design a special originality [18, 19]. It subsists also a practice of registra-tion of a mark (the interference industrial design – mark); such registrations constitute20% of the total number of applications on registration of emblems filed with the AGEPI.
BIBLIOGRAFIE:
1. Селяков В.А. Актуальные аспекты примене-ния действующего законодательства присоставлении заявки на промышленныйобразец. – М.: ИНИЦ Роспатента, 2001.
2. Dicţionar Explicativ al Limbii Române. Ediţia aII-a. – Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998.
3. Словарь современного русского языка. АНСССР. Институт русского языка. – М., Лен.Наука, 1965.
4. Ожегов С.И. Словарь русского языка. – М.:Рус.яз., 1987.
5. Рунге В.Ф., Сеньковский В.В. Основы теориии методологии дизайна. – М.: МЗ – Пресс,2003.
6. Legea nr. 991/1996 privind protecţia desene-lor şi modelelor industriale. – Chişinău,AGEPI, 2003.
7. Regulamentul de aplicare a Legii nr. 991/1996 privind protecţia desenelor şi modelelorindustriale (în redacţie nouă). – Chişinău,AGEPI, 2003.
8. Council Regulation (EC) No 6/2002 of 12December 2001 on Community designs: OJL 3/1, 5.1.2002.
9. Goremîchina L. Marcă sau design industrial?– Lecturi AGEPI, Chişinău, 2002.
10. Locarno Agreement Establishing an Interna-tional Classification for Industrial Designs. –WIPO, Geneva, 1978.
11. International Classification for IndustrialDesigns. Eighth Edition. – WIPO, Geneva,2003.
12. Cocoş Şt. Marca în concurenţă cu alte obiecteale proprietăţii industriale. – Inventică şi Economie, nr. 10/octombrie, 2000,p. 28-43.
13. The Hague Agreement Concerning theInternational Deposit of Industrial Designs ofNovember 6, 1925. – WIPO, Geneva, 1998.
14. Common Regulations under the 1999 Act, the1960 Act and the 1934 Act of the HagueAgreement Concerning the InternationalRegistration of Industrial Designs. – WIPO,Geneva, 2004.
15. Legea nr. 588/1995 privind mărcile şi denu-mirile de origine a produselor. – Chişinău,AGEPI, 2003.
16. Томашев В. Патент на эмблему какальтернатива свидетельству на товарныйзнак. – ИС Промышленная собственность,№ 7, 2002, с. 25-29.
17. Paris Convention for the Protection of Indus-trial Property (March 20, 1883). – WIPO,Geneva, 1990.
18. Радченко Н.А., Селяков В.А.Промышленный образец или товарныйзнак: что предпочтительнее? – Патентыи Лицензии, № 2, февраль 2001,с.22-26.
19. Рекомендации по соотношению правовойохраны промышленных образцов справовой охраной товарных знаков(утверждены приказом Роспатента от19.08.99 №141).
47
Inte
llect
us 4
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE
Aşadar, este nevoie de iniţiative care să încurajezeinovarea, plecând de la ideea că nu existădezvoltare fără inovare şi cunoscând importanţainovării în creşterea investiţiilor. În acest context,protecţia proprietăţii intelectuale în general şi acelei industriale în particular îşi găseşte locul pecare îl ocupă deja în managementul companiilorcare vor într-adevăr să obţină performanţe.
Plecând de la aceste realităţi, dorim să facem osuccintă analiză a drepturilor exclusive oferite deactele de protecţie a proprietăţii intelectuale, înrelaţie cu principiul liberei circulaţii pe Piaţa UnicăEuropeană, în care există toate condiţiile pentruca oricare realizare obţinută de o companie saude o persoană particulară (în domeniul proprietăţiiintelectuale) să-şi găsească o formă adecvată deprotecţie. De asemenea, trebuie avut în vedere şifaptul că o formă de protecţie nu o exclude pecealaltă, astfel încât un produs poate beneficia deprotecţie complexă, care să includă brevetul deinvenţie, marca şi certificatul de design industrial.
Rămâne doar un singur impediment:protecţia proprietăţii industriale nu esteobligatorie. În consecinţă, protecţiaproprietăţii industriale nu poate fi obţinutădecât fiind solicitată în mod expres, iarsolicitarea trebuie să vină din cunoaşterea
avantajelor şi oportunităţilor pe care leoferă acest sistem de protecţie tuturor celorcare apelează la el.
Art. 2 din Tratatul Comunităţii EconomiceEuropene (CEE) precizează: “Comunitatea aremisiunea ca, prin stabilirea unei pieţe şi prinapropierea progresivă a politicilor economice alestatelor membre, să promoveze o dezvoltarearmonioasă a activităţilor economice înansamblul Comunităţii, o expansiune continuă şiechilibrată, o stabilitate avansată, o ridicareaccelerată a nivelului de viaţă şi relaţii maistrânse între statele pe care ea le reuneşte”.
Tratatul CEE urmărea să asigure, pe teritoriulstatelor semnatare, respectarea celor patrulibertăţi fundamentale: libera circulaţie amărfurilor, capitalurilor şi serviciilor, dezideratrealizat, în cea mai mare parte, încă din perioadade tranziţie, încheiată la 31 decembrie 1969.
În ceea ce priveşte libera circulaţie a mărfurilor,prin punerea în aplicare a tarifului vamal comun,adoptat prin Regulamentul nr. 950/68 din 28 iunie1968 al Consiliului, tarif vamal care a înlocuittarifele vamale naţionale ale statelor membre, aufost îndeplinite prevederile art. 9 din Tratat:“Comunitatea va avea la bază o uniune vamală,ce va acoperi întregul comerţ cu bunuri şi care va
PROPRIETATEA INTELECTUAL+
{I CIRCULA|IA BUNURILOR EUROPENE
Iosif Viorel BOERIU,AEROSTAR S.A., Rom`nia
Protecţia proprietăţii intelectuale reprezintă o preocupare majoră şi constantă în cadrulUniunii Europene, cu influenţe directe asupra Pieţei Unice. Prin vocea Comisarilor Europenis-a afirmat, în mai multe rânduri, interesul deosebit pentru adaptarea Pieţei Unice larealitatea noii economii, deziderat pentru care Europa deschisă şi competitivă, oferinddeplina libertate de alegere consumatorilor şi noi oportunităţi pentru afaceri, reprezintăcheia succesului.
Inte
llect
us 4
/200
5
48
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE implica interzicerea tarifelor la importul şi exportulde produse între statele membre precum şi aaltor taxe cu efect echivalent”.
De asemenea, s-a avut în vedere ca măsurile deliberalizare pe plan intern să nu fie în contradicţiecu cele luate pe plan extern, acest lucru ducând latransferul competenţei exclusive către Comunitatea politicii comerciale comune.
Într-un timp relativ scurt, prin lărgiri succesive şi opolitică comercială comună, Piaţa Comunădevine “un pol de atracţie şi de influenţă înnegocierile comerciale bilaterale cu statele terţesau multilaterale, în cadrul Acordului Generalpentru Tarife şi Comerţ (GATT).
Apelând la cifre, în 1996, din comerţul mondial demărfuri, Uniunea Europeană deţinea 19,2%,Japonia - 9,6%, SUA - 18,1%.
În afară de tariful vamal comun, un al doileainstrument important, în cadrul Pieţei Comune,priveşte practicile comerciale ilicite din ţările terţe.”Sunt calificate ca practici ilicite cele ce suntimputabile unui stat terţ, ca fiind incompatibile înmaterie de comerţ internaţional, fie cu dreptulinternaţional, fie cu regulile generale de drept.Prejudiciul vizat este cel suferit de producătoriicomunitari pe piaţa comunitară sau pe piaţa deexport”. În ceea ce priveşte drepturile deproprietate intelectuală, implicit deci şi cel deproprietate industrială, acestea au suscitatnumeroase discuţii, având în vedere drepturileexclusive, cu caracter de monopol, liberal şideschis al politicii comerciale comunitare.
Pornind de la aceste dezbateri construite, înprincipal, pe interpretarea art. 113 din TratatulCEE, Curtea de Justiţie, care în 1978 a precizat căenumerarea din paragraful 1 al art. în cauză nueste limitativă, a revenit în 1994, indicând cănegocierile în materie de proprietate intelectualănu se pot întemeia pe prevederile art. 113 şi, înconsecinţă, nu sunt de competenţa exclusivă aComunităţii.
Ca exemplu pentru ilustrarea celor prezentateanterior, amintim soluţia dată de Curtea deJustiţie în 1995, prin care s-a confirmat putereaComunităţii de a adopta Regulamentul nr. 1768/
1992, privind crearea unui certificat de protecţiesuplimentară pentru produse medicale şiextinderea duratei de protecţie conferită de unbrevet de invenţie. Apariţia certificatului, lamomentul în care a fost evident că diferite statemembre erau în curs de a-şi întări protecţiaconferită medicamentelor prin brevete, a fostmenită să împiedice dezvoltarea eterogenă alegilor naţionale în domeniu, crescândsusceptibilitatea apariţiei unui obstacol la liberacirculaţie a mărfurilor în Comunitate şi să afectezestabilitatea şi funcţionarea pieţei interne. Dupăcum vom vedea, Comunitatea va încerca săîntreprindă măsuri de armonizare cât mai deplinăa legislaţiilor naţionale în domeniu şi prin creareaunor sisteme comunitare, funcţionale în sferaproprietăţii industriale.
În perioada actuală, se simte un curent de opinieîmpotriva protecţiei proprietăţii industriale,împotriva drepturilor exclusive acordate de acestsistem de protecţie, iar acest curent de opinie s-aintensificat o dată cu creşterea numărului decereri de acte de protecţie din domeniulbiotehnologiei. Au fost invocate argumente denatură umanitară, ecologică sau socială şi listanu se încheie aici, iar dezbaterea continuă.
La moment ne interesează însă impactulprotecţiei proprietăţii industriale în dezvoltareaeconomică. Explicit: din moment ce lumeaîntreagă luptă împotriva monopolurilor, esteoportună oare acordarea unor asemenea drepturiexclusive?
Din moment ce drepturile sunt exclusive,încălcarea lor ducând la o infracţiune, tot ce esteprotejat devine accesibil doar după expirareatermenului de protecţie.
Pentru a răspunde la întrebare să neamintim că drepturile de proprietateindustrială respectă criteriul teritorialităţii.La fel de important este şi faptul căproprietatea industrială costă bani. Cel maiimportant lucru rămâne însă publicareacererilor şi actelor de protecţie acordate.Toate aceste trei elemente combinate facparte din sistemul protecţiei proprietăţii
49
Inte
llect
us 4
/200
5A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
TELE
CTU
ALE industriale unul din cele mai importante
stimulente ale dezvoltării şi perfecţionăriitehnologice.
Publicarea permite un acces permanent la tot ceeste mai nou, prin faptul că fiecare administraţienaţională de profil are publicaţii periodice, carepot fi consultate de publicul larg. În prezent, suntaccesibile pe Internet baze de date gratuite, careconţin zeci de milioane de brevete, permanentactualizate.
După cum am menţionat, protecţia proprietăţiiindustriale costă bani. Asta trebuie să conducă laabordarea problemei prin raţiuni de eficienţă abanilor cheltuiţi.
Sistemul oferă posibilitatea ca, în fiecare moment,persoana care, în nume propriu sau în numeleunei companii, se află în postură de solicitant alunui act de protecţie, să aibă permanent controlulasupra cheltuielilor, ca rezultat asupra unoranalize a informaţiilor comerciale pe care ledeţine. Din aceste considerente, întotdeauna vaexista o nişă în care un întreprinzător va puteaarunca ancora viitorului segment de piaţă, pecare cu siguranţă va şti sa-l dezvolte. De fapt, ceînseamnă nişa de care vorbeam? Este o zonă încare, din anumite considerente financiare sau dealta natură, nu există drepturi exclusive asupra a“ceva“ de care întreprinzătorul este interesat,“ceva”-ul însă fiind cunoscut, pentru că a fostpublicat în cadrul acordării unui brevet. În acestecondiţii “ceva”-ul respectiv poate fi fabricat, vândut,valorificat în beneficiul celui care a sesizat lavreme această oportunitate.
Dacă lucrurile stau în felul acesta, unde esteavantajul protecţiei?
Avantajul protecţiei se înregistrează atuncicând aceasta s-a realizat exact în zona încare produsul protejat are cea mai maresolicitare pe piaţă. Tot în această situaţie,pot apărea şi veniturile colaterale, obţinutedin licenţe. Mai trebuie totuşi adăugatceva. Este posibil să existe un monopolreal, adică drepturi exclusive asupra unuiprodus cerut pe o anumită piaţă şi numai
acolo. Chiar dacă acest loc este ultimul depe pământ, tot mai există o soluţie.Utilizarea în scop experimental nuînseamnă contrafacere, dar poate oferisuficiente informaţii pentru o soluţie nouăcare, în mod normal, ulterior se protejează.
Pentru a înţelege mai bine relaţia între drepturileexclusive de proprietate industrială şi liberacirculaţie a mărfurilor în UE, considerăm necesarun exemplu. Presupunem existenţa uneicompanii într-o ţară membră UE, care îşiprotejează un produs printr-un brevet de invenţie.Strategia de dezvoltare a respectivei companiireclamă pătrunderea cu produsul respectiv în alteţări, fiind pusă deci să desfăşoare afaceri acolounde nu este pregătită s-o facă. Costurile uneiasemenea decizii, costuri pentru deschiderea desucursale, pentru recrutarea şi pregătireapersonalului etc., sunt importante.
Compania mai are însă o soluţie, şi anumeaceea a acordării de licenţe acolo unde areinteres. Tocmai această soluţie este cea careridică probleme din punct de vedere al legilorComunităţii.
Motivul rezidă în faptul că licenţa asupra brevetuluiînseamnă şi drepturi exclusive asupra importuluirespectivului produs. În acest context, drepturileconferite de brevetul de invenţie au ca efectdivizarea pieţei, apariţia unei enclave în carecomerţul şi competiţia nu mai sunt posibile. Pefondul liberei circulaţii a mărfurilor în UE, acestlucru nu este de acceptat. Sesizată, Curtea deJustiţie a exprimat necesitatea evidenţierii uneidistinctivităţi între existenţa dreptului deproprietate industrială, protejat prin Tratat, şiutilizarea lui. În general, este acceptat căproprietatea, ca noţiune juridică, este o însumarede drepturi, capabilităţi, privilegii şi obligaţii. Înaceste condiţii, se poate înţelege că, ocrotindu-se existenţa dreptului de proprietate industrială şinu exercitarea lui, drepturile de proprietateindustrială transmise prin licenţă pot pierde dinatribuţii. Înregistrăm deci rezultatul sistemului deprotecţie existent, respectiv inexistenţa unuisistem de protecţie propriu UE, în domeniulbrevetelor de invenţie, în sensul dobândirii unor
Inte
llect
us 4
/200
5
50
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
INTE
LEC
TUA
LE drepturi cu efect în toate statele UE. ConvenţiaBrevetului European (CBE) cu administraţia sa –Oficiul European de Brevete – permite obţinereadrepturilor exclusive acolo unde solicitantul areinteres, fapt ce conduce, implicit, la influenţeputernice în Piaţa Unică. Situaţia este cu totuldiferită în ceea ce priveşte sistemul de protecţie amărcilor, unde există marca comunitară. Aceastase obţine printr-o singură procedură pe lângăOHIM - Office for Harmonization in the InternalMarket - la Alicante, în Spania, iar rezultatul esteînregistrarea mărcii în toate ţările UE cu aceleaşiefecte.
Succesul pe care l-a avut şi îl are brevetuleuropean, ca şi costurile foarte ridicate, implicate
în obţinerea protecţiei simultane în toate stateleUE au determinat amânarea intrării în vigoare aConvenţiei privind brevetul comunitar (CBE),adoptat la Luxemburg, la 15 decembrie 1975,modificată şi completată ulterior prin Acordul de laLuxemburg, din 15 decembrie 1989.
De menţionat faptul că CBE se află la bazaacestor demersuri şi, avându-se în vedere tocmaievoluţiile actuale în problema liberei circulaţii amărfurilor versus drepturile exclusive de proprie-tate industrială, nu este deloc departe – opiniepersonală - momentul apariţiei efective a breve-tului comunitar. Acest lucru va limpezi, în cea maimare parte, întreaga problematică legată de liberacirculaţie a mărfurilor protejate în spaţiul UE.
CALENDAR
La 26 iulie 1955 s-a născut la Corestăuţi, Briceni, Veaceslav GONCIAR, doctor în ştiinţe medicale,conferenţiar la catedra farmacologie, şeful secţiei studenţilor străini a USMF “N. Testemiţanu”, ”OmEmerit” în ştiinţă din Republica Moldova
Veaceslav Gonciar a absolvit Colegiul de bază de medicină din Chişinău cu menţiune. Şi-a continuatstudiile la facultatea de medicină generală a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău (1979). Înacelaşi an i s-a propus funcţia de asistent universitar la catedra farmacologie, condusă de savantulEfim Muhin.
V. Gonciar susţine cu succes teza de doctor în ştiinţe medicale pe tema “Investigaţiile farmacologiceale prednisolonului în condiţiile oxigenării hiperbarice” (1985). Este coautor a două monografiieditate în baza rezultatelor cercetărilor ştiinţifice în acest domeniu.
Din 1990 preocupările ştiinţifice ale conferenţiarului V. Gonciar se deplasează asupra farmacologieisubstanţelor absorbante noi de provenienţă vegetală, diverse patologii şi intoxicaţii. Rezultateleinvestigaţiilor sale s-au bucurat de cea mai înaltă apreciere la saloanele naţionale şi internaţionale deinventică. A publicat peste 140 materiale ştiinţifice şi didactice, inclusiv 4 manuale, 2 recomandări,compendii şi articole, elaborări metodice, teze, fiind inregistrată o marcă, brevetate mai multe invenţii.
51
Inte
llect
us 4
/200
5C
OO
PERA
RE I
NTE
RNA
ÞIO
NA
LÃ
La această sesiune au participat reprezentanţii a19 state membre – China, Croaţia, Franţa,Germania, Irlanda, Olanda, Norvegia, RepublicaMoldova, România, Federaţia Rusă, Slovenia,Spania, Suedia, Elveţia, Macedonia, Turcia şiMarea Britanie; 8 state au asistat în calitate deobservatori – Ecuador, Japonia, Libia, Lituania,Polonia, Sudan, Statele Unite ale Americii, Oficiulde Desene din Benelux (BBDM); inclusiv oorganizaţie interguvernamentală - ComisiaComunităţii Europene.
În cadrul şedinţelor s-au discutat o serie dechestiuni privind clasificarea internaţională adesenelor şi modelelor industriale, şi anume:
Completarea ediţiei a opta a ClasificăriiLocarno. În baza propunerilor prezentate deAzerbaidjan, Danemarca, Germania, Norvegia,Elveţia şi Marea Britanie s-a decis care anumeproduse noi vor fi incluse în ediţia a IX-a aClasificării Locarno (Anexa III a Raportului Final);
Reclasificarea unor produse şi excludereaClasei 99 din Clasificarea Locarno. Discuţiileau fost iniţiate în baza propunerilor prezentate deRepublica Moldova şi România.
Având în vedere faptul că majoritatea produselordin Clasa 99 reprezintă obiectele de cult, ambelestate au propus ca acestea să fie incluse într-oclasă sau într-o subclasă nouă, bunăoară, înClasa 11. Comitetul de Experţi a acceptatpropunerea de a transfera majoritateaproduselor din Clasa 99 în alte subclase aleClasificării, însă n-a acceptat transferul tuturorproduselor din Clasa 99, în particular a celor careţin de funeralii, şi nici excluderea acestei clase.S-a decis ca, până la următoarea sesiune,Germania să pregătească lista unei noisubclase care va include produsele rămase înClasa 99, astfel făcând posibilă excludereaacestei clase;
SESIUNEA ORDINAR+ A COMITETULUIDE EXPER|I AL ARANJAMENTULUIDE LA LOCARNO
dr. Simion LEVI|CHI,director adjunct Departamentul M=rci,Modele [i Desene industriale, AGEPI
În perioada 14-18 noiembrie 2005 la Geneva, Elveţia, şi-a desfăşurat lucrările Sesiuneaa noua a Comitetului de Experţi al Aranjamentul de la Locarno privind instituireaClasificării internaţionale a desenelor şi modelelor industriale. (După cum se ştie, RepublicaMoldova a aderat la acest organism internaţional pe 01.12.1997, conform HotărâriiParlamentului nr. 1249-XIII. Ţările membre utilizează o clasificare unică pentru desene simodele industriale).
Inte
llect
us 4
/200
5
52
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ Includerea unei clase noi. În baza
propunerilor prezentate de Marea Britanie,Comitetul de Experţi a decis crearea unei clasenoi – Clasa 32 care să cuprindă simbolurigrafice şi logouri, motive decorative pentrusuprafeţe, ornamentaţii.
Următoarea (a zecea) sesiune a Comitetului deExperţi va avea loc în a doua jumătate a anului2007. Până la această întrunire, noile propuneri şisesizări vor fi recepţionate de către BiroulInternaţional al OMPI. De asemenea, ele vor fipublicate pe pagina web a OMPI.
În calitatea sa de membru al Aranjamentului de laLocarno privind instituirea Clasificării interna-ţionale a desenelor şi modelelor industriale,Republica Moldova va continua să activeze înurmătoarele direcţii:
Ô formularea şi expedierea către BiroulInternaţional al OMPI a unor noi propuneride completare/modificare a ClasificăriiLocarno;
Ô aplicarea Clasificării Locarno în procedurilece ţin de desenele şi modelele industriale;
Ô participarea la şedinţele Comitetului deExperţi al Aranjamentului de la Locarnoprivind instituirea Clasificării internaţionale adesenelor şi modelelor industriale, fapt cepermite specialiştilor Agenţiei de a face unefectiv schimb de experienţă cu colaboratoriialtor oficii, căutând soluţii pentru situaţiile maidificile ce apar în procesul de examinare acererilor de înregistrare a desenelor şimodelelor industriale.
CALENDAR
La 17 iulie 1935 s-a născut la Ghidirim, r-nul Kotovski, reg. Odesa, Ucraina, Petru OBUH, doctorhabilitat în biologie, profesor universitar la catedra de botanică a USM, laureat al Premiului de Statîn domeniul ştiinţei şi producerii.
Petru Obuh a absolvit şcoala pedagogică din Bălţi (1950-1954), Universitatea de Stat din Moldova,facultatea de biologie şi pedologie (1954-1959). Fiind doctorand la catedra de botanică (USM), subconducerea prof. V. Andreev, susţine teza de doctor în biologie (1963) pe tema “Algoflora râului Prut”.
Activează la catedra de botanică a Universităţii de Stat din Moldova (din 1962) în calitate deasistent (1962-1965), lector superior (1965-1968), docent (1968-1998), profesor universitar (din 1998şi până în prezent).
A publicat monografia “Chlorococcoficeele Moldovei” (1978). Este autor a 10 brevete de invenţii şi acirca 200 de studii. În lucrarea “Introducere în sistemul filogenetic al plantelor inferioare” (1968) aprezentat pentru prima dată sistemul plantelor în baza primordialităţii nutriţiei organotrofe propus înlucrarea fundamentală “Viaţa plantelor” (“Jizni rastenii”) (1972-1983, în 6 volume). În 1998 apropus schema evoluţiei algelor monocelulare în baza criteriului “arie volum”. A semnat lucrăridespre licheni şi ciuperci.
53
Inte
llect
us 4
/200
5TE
HN
OLO
GII
IN
OV
ATI
VE
Nucile reprezintă un produs valoros care poate fiutilizat cu succes în alimentaţia publică, industriade cofetărie, patiserie, farmaceutică, parfumerieetc. Importanţa lor pentru economia naţionalăcreşte din an în an, îndeosebi la capitolul expor-tului, fiind solicitate în proporţii tot mai mari pepiaţa externă. Deşi este una din ţările cele maibogate în plantaţii de nuci, în Republica Moldovalipseşte până în prezent o tehnologie mecanizatăîn flux pentru prelucrarea soiurilor autohtone denuci.
Fluxul tehnologic de prelucrare a nucilor constă dinurmătoarele operaţii de bază: curăţirea peri-carpului, calibrarea, zdrobirea nucilor şi separareamiezului, precum şi prelucrarea termică aprodusului. În prezent majoritatea acestor operaţiitehnologice, şi în special, procesele de zdrobire şiseparare se execută în mod manual şi au un şir dedezavantaje esenţiale, printre care timpul extins deprelucrare, productivitatea scăzută şi cheltuielilemari de manoperă.
INTENSIFICAREA PROCESELORDE ZDROBIRE {I SEPARARE A NUCILOR
dr. ]n tehnic= Ruslan |+RN+,Universitatea Tehnic= a Moldovei
În legătură cu aceasta, orice încercare decercetare, axată pe mecanizarea uneia dinoperaţiile menţionate, conduce la intensificareaproceselor de prelucrare a nucilor şi este actuală.Prezenta lucrare reflectă sinteza cercetărilorefectuate în urma realizării tezei de doctor.
Scopul lucrării constă în analiza teoretică şicercetarea experimentală a proceselor dezdrobire a nucilor şi separare a miezuluipentru obţinerea datelor iniţiale în vedereaproiectării instalaţiilor de zdrobire şi de separarea nucilor.
Studierea procesului de zdrobire a nucilor s-arealizat cu ajutorul unei instalaţii de laborator,care permite strivirea nucii între două plăci şioferă posibilitatea de a măsura forţa decompresiune în regim operativ de la 0 până la1000 N.
Schema instalaţiei de zdrobire a nucilor estereprezentată în fig.1.
Dezvoltarea durabilă a industriei Republicii Moldova depinde în mare măsură de nivelulde dezvoltare al sectorului agroindustrial, care are o pondere mai înaltă, faţă de alte ramuri.Un loc important în acest domeniu îl ocupă industria de prelucrare a fructelor, inclusivprelucrarea nucilor.
Inte
llect
us 4
/200
5
54
TEH
NO
LOG
II I
NO
VA
TIV
E
Fig. 1. Schema instalaţiei pentru măsurareadeformaţiilor în cazul comprimării axiale a nuciiîntre două plăci paralele: 1 – corp; 2 – placăinferioară; 3 – placă superioară; 4 – greutate;5 – scală; 6 – indicator; 7 – pinion;8 – cremalieră; 9 – excentric; 10 – nucă.
După cum au demonstrat cercetările, fiind utilizatprocedeul de zdrobire a nucilor între două plăciparalele, amplasate în diferite poziţii, a rezultat ocalitate relativ joasă a miezului. În opinia noastră,calitatea joasă a miezului se datorează suprafeţeimici de contact dintre nucă şi placă.
În scopul majorării suprafeţei de contact, noi ampropus să se utilizeze inele de diferite diametre,diametrul lor interior fiind mai mic decât cel maimare diametru al nucii.
Calitatea miezului depinde, în mare măsură, nunumai de proprietăţile fizico-mecanice ale cojii,dar şi de raportul corect ales dintre diametrulinterior al inelului şi cel exterior al nucii. Pentrustabilirea corelaţiei raţionale dintre diametre şicercetarea consumului de energie al procesului,au fost executate inele cu diferite diametreinterioare. Totodată, pe suprafaţa interioară ainelului au fost executate teşituri cu diferiteunghiuri - 15o, 30o, 45o, 60o. Aceasta a permis să
fie majorată suprafaţa de contact în procesul dezdrobire.
Schema procesului de zdrobire a nucii între oplacă şi un inel este reprezentată în fig. 2.
În rezultatul efectuării experienţelor, s-au stabilitgrafic corelaţiile dintre deformaţia cojii de nucă şidinamica de schimbare a forţei de acţionare(fig. 3).
Fig. 2. Schemaprocesului de zdrobirea nucii între o placă şi uninel: 1, 4 – plăci; 2 –nucă; 3 – inel.
Fig. 3. Variaţia forţei (F) de acţionare în funcţiede deformaţia (Äl) cojii de nucă: teşitura inelului:1 – 15o; 2 – 30o; 3 – 45o; 4 – 60o; grosimea cojiide nucă – 2,5 mm; umiditatea – 5%.
Analizând corelaţiile grafice obţinute (fig. 3), sepoate constata că procesul de rupere a cojii denucă, după cum se observă din fig. 3, constă dinpatru etape, ceea ce corespunde legităţilor ruperiifragile. Este cunoscut faptul că în prima etapă(sectorul 0-a) are loc apariţia contactelor şideformaţiilor elastice care determinăconcentrarea tensiunilor locale. La etapa a doua(sectorul a-b) are loc majorarea zonei decompresiune până la slăbirea legăturilor dincoaja nucii în locurile de existenţă a microfisurilor.Etapa a treia (sectorul b-c) corespunde dezvoltăriimicrofisurilor până la formarea macrofisurilor derupere. La etapa a patra (sectorul c-d) are locruperea cojii de nucă în câteva bucăţi.
Pentru extragerea miezului din coaja nucii,deformaţia cojii trebuie să continue până la 5...6mm. În acest caz procesul de zdrobire a nucii seconsideră finalizat.
Se ştie că forţa de acţionare este directproporţională cu suprafaţa de contact. În cazulutilizării inelului cu teşitura de 30o, suprafaţa de
0 1 2 3 4 50
100
200
300
400
500
600
d
cb
a
1
43
2
∆l, mm
F, N
4
5
6
7
9
8
3
10
2
1
F 1
2
3
4
55
Inte
llect
us 4
/200
5TE
HN
OLO
GII
IN
OV
ATI
VE În baza forţei determinate experimental, a fost
calculat consumul de energie în procesul dezdrobire a nucilor la amplasarea lor între o placăşi un inel cu diferite teşituri.
Astfel, în fig. 5 sunt reprezentate grafic corelaţiiledintre energia maximă de zdrobire şi umiditate laamplasarea nucii între o placă şi un inel cuteşitura de 30o.
Analiza corelaţiilor grafice obţinute (fig. 5)demonstrează că pentru grosimea cojii de nucăde 1,0 mm, energia de zdrobire scade de la 1,5 Jla umiditatea de 5% până la 1,2 J la umiditatea de25%.
Lucrarea include, de asemenea, cercetări îndomeniul procesului de separare acomponentelor nucii. În majoritatea cazurilorprocesul de separare a componentelor nucii seaxează pe principiul pneumatic de separare, careposedă un grad redus de separare.
În opinia noastră, majorarea calităţii procesuluide separare a componentelor nucii poate fiobţinută utilizând principiul electric de separare,deoarece în acest caz, pe lângă diferenţa dintrecaracteristicile fizico-mecanice ale componentelornucii, se utilizează şi diferenţa dintre caracteris-ticile lor electrice. În acest scop au fost cercetatecaracteristicile electrice care influenţeazăprocesul de separare: permitivitatea dielectricărelativă şi rezistenţa electrică. În baza criteriului deseparare, a fost determinată posibilitatea dedivizare a componentelor nucii. Pentru a stabiliposibilitatea separării componentelor nucii, estenecesar de a cunoaşte în ce diapazoane seschimbă criteriul de separare CS, care este ofuncţie complexă ce depinde de caracteristicilefizico-mecanice şi electrice ale componentelornucii. În acest scop se construiesc curbele devariaţie a criteriului de separare. Pentru fiecarecomponent criteriul de separare se află într-unanumit diapazon de la Cmin până la Cmax.Acest diapazon poate fi divizat în câteva clase.Fiecărei clase îi corespunde un procent anumitdin cantitatea totală a componentelor nucii.Dacă diapazoanele nu coincid, atunci e posibilăsepararea totală a componentelor nucii; dacăcoincid parţial, este posibilă doar separareaparţială.
contact este mai mare, deoarece în acest caz,datorită formei sale, nuca intră într-un contact maistrâns cu inelul.
Variaţia forţei maxime de zdrobire, în funcţie degrosimea cojii de nucă pentru diferite teşituri aleinelelor, este reprezentată în fig. 4.
1,0 1,5 2,0 2,5100
200
300
400
500
600
4
3
2
δ, mm
1
Fmax, N
Fig. 4. Variaţia forţei maxime (Fmax) de zdrobire înfuncţie de grosimea (ä) cojii de nucă pentrudiferite teşituri ale inelelor a:1-15o; 2-30o; 3-45o;4-60o; umiditatea – 5%.
După cum se observă din fig. 4, o dată cucreşterea grosimii cojii de nucă se majorează şiforţa necesară de zdrobire. De exemplu, în cazulutilizării inelului cu teşitura a=15o, forţa maximă dezdrobire pentru grosimea cojii de 1,0 mm este de120 N, iar pentru grosimea de 2,5 mm – 270 N.
;..F.;..F.
max
max
4133616629811111
+⋅=
+⋅=
δδ
...F.;..F.
max
max
910811114023501253
+⋅=+⋅=
δδ
;e..A.;e..A.
./Wmax
./Wmax
8611
1810
4305512
5401611−
−
⋅+=
⋅+=
.e..A.;e..A.
./Wmax
./Wmax
3866
2011
01180146408813
−
−
⋅+=
⋅+=
5 10 15 20 251,0
1,5
2,0
2,5
3,0
4
3
2
W, %
1
Amax, J
Fig. 5. Variaţia energiei maxime (Amax) dezdrobire în funcţie de umiditatea (W) nucilorpentru diferite grosimi de coajă d: 1 - 1,0 mm; 2 -1,5 mm; 3 - 2,0 mm; 4 - 2,5 mm.
Inte
llect
us 4
/200
5
56
TEH
NO
LOG
II I
NO
VA
TIV
E Conform valorilor date, se construiesc curbele devariaţie, unde pe axa absciselor se depunsegmentele de clasă, iar pe axa ordonatelor -cantitatea componentelor în procente. Dupăgradul de intersectare a curbelor de variere acomponentelor nucii se pot face concluzii despreposibilitatea de separare a lor.
La căderea în spaţiul dintre electrozi al separa-torului de tip tunel, componentele nucii deviază dela axa verticală sub un unghi care are, la schim-barea intensităţii câmpului electric, următoareavariaţie:
dE
gsCE
gEC
d
S
22
23
1
3
+
=
π
πβ
(1)
Creşterea unghiului la mărirea intensităţii estemaxim, dacă:
02
2=
dEd β
(2)
După diferenţierea ecuaţiei (1) cu condiţiaenunţată (2), stabilim că pentru o separarecalitativă este necesar ca intensitatea câmpuluielectric să nu fie mai mică decât E=10,3/
SC (kV/cm), iar unghiul de deviaţie pe verticalănu mai mic de 30o.
Pentru stabilirea calităţii de separare estenecesar de a determina precizia P a separării,care reprezintă raportul dintre variaţia unghiului dedeviaţie şi variaţia criteriului de separare ce acauzat deviaţia traiectoriei.
În urma efectuării calculelor, s-a stabilit că oseparare mai bună a componentelor nucii seproduce în cazul când intensitatea câmpuluielectric corespunde relaţiei E=13,6/(kV/cm), iarunghiul de deviaţie a particulelor de la axaverticală constituie 45o.
În fig. 6 sunt prezentate curbele de variaţie lasepararea componentelor nucii în câmpul electriccu descărcare prin efect corona a separatoruluide tip tunel la intensitatea câmpului electricde 4,7 kV/cm.
Fig. 6. Curbele de variaţie la separareacomponentelor nucii în câmpul electric cudescărcare prin efect corona a separatorului detip tunel la intensitatea câmpului electric de 4,7kV/cm: 1 – coajă; 2 – miez; 3 – inimioară.
Analizând curbele de variaţie din fig. 6, concluzio-năm că în câmpul electric cu descărcare prin efectcorona inimioara se separă totalmente de miez şicoajă, iar miezul se separă de coajă parţial, circa75%. Acest fapt poate fi explicat prin aceea căinimioara are cea mai mică densitate şi seelectrizează mai rapid decât celelalte componenteale nucii, obţinându-se cel mai mare unghi dedeviere. Cel mai mic unghi de deviere îl are coaja,deci componenta nucii cu cea mai mare densitateşi cea mai mică permitivitate dielectrică relativă.
În rezultatul cercetărilor efectuate, s-a elaboratconstrucţia instalaţiilor proiectate de zdrobire anucilor şi de separare a miezului. Vedereagenerală a instalaţiilor este prezentată în fig. 7.
4 0 1 2 3 5 6 8 9 7
CS, cm2/g 5
10
15
20
25
30 Z, %
1 2
3
a) b)
Fig. 7. Instalaţia de zdrobire a nucilor a) şi deseparare a miezului b)
57
Inte
llect
us 4
/200
5TE
HN
OLO
GII
IN
OV
ATI
VE Instalaţia conţine un corp l, buncăr de alimentare
în formă de con 2, părţile laterale ale căruiaformează o cavitate în vârful conului cu lăţimea de9-10 mm pentru alimentarea uniformă a arborilorde calibrare cu nuci. Sub buncăr sunt instalaţi doiarbori conici de calibrare 3 pentru divizarea nucilordupă dimensiuni, axele cărora sunt paralele. Unuldin arbori este instalat în corp fix, iar altul mobil,ceea ce oferă posibilitatea de a regla jocul dintrearbori.
Mecanismul de distribuire 4 este instalat în corpull sub arborii conici de calibrare 3 şi este executatdin ţevi 5. Mecanismul de distribuire este destinatpentru direcţionarea fluxurilor de nuci divizatedupă mărime în găurile 6 ale dispozitivului dezdrobire 7. Dispozitivul de zdrobire 7 constă dindouă valţuri, unul fiind instalat în corp fix, iar altulmobil, ceea ce este necesar pentru a faceposibilă reglarea jocului dintre valţurile dezdrobire. Pe suprafaţa exterioară a unui valţ suntexecutate găuri rotunde cu teşituri de 30°. Găurilerespective sunt efectuate în aşa mod, încâtdiametrul nucii în raport cu diametrul lor să fie înlimitele 1,5-1,3.
Procesul de zdrobire a nucilor decurge continuuşi foarte rapid, deoarece nucile cu diferitedimensiuni trec toate etapele de prelucrare pecanale independente unele de altele.
După finalizarea procedeului de zdrobire,componentele nucii se deplasează cu ajutorultransportorului 8 la instalaţia de separare.
Instalaţia de separare a componentelor nuciiconstă dintr-un corp 9, buncăr de încărcare 10,două secţii tehnologice 11 şi 12 şi trei capacităţide acumulare a fracţiilor de separare 13.Reglarea fluxului de separare în prima secţietehnologică se efectuează cu ajutorul uneiclapete, care asigură schimbarea secţiunii deîncărcare. Secţiile tehnologice constau dinelectrozi de coroană 11 şi electrozi decantori 12.Secţia de descărcare este amplasată în partea dejos a instalaţiei şi constă din trei transportoare cubandă. Prima secţie tehnologică serveşte pentrusepararea prafului şi impurităţilor uşoare. Aici seefectuează separarea preventivă a componentelornucii, în care se separă o mare parte dininimioarele nucii. În secţia a doua are loc
separarea componentelor nucii în trei fracţii:inimioare, miezuri şi coji. Având proprietăţi fizico-mecanice şi electrice diferite şi trecând printr-uncâmp electric cu descărcare prin efect corona,componentele nucii se electrizează în mod diferitşi, obţinând diverse traiectorii, se acumulează îndiferite capacităţi de acumulare 13.
Regimul de lucru al instalaţiei depinde de un şirde factori, care influenţează asupra separării:intensitatea câmpului electric, punctul iniţial altraiectoriei particulei, productivitatea instalaţiei etc.
Utilizarea separatorului electric de tip tunelsporeşte considerabil calitatea de separare afracţiilor nucilor în comparaţie cu separatoareleexistente.
În rezultatul cercetărilor efectuate, pot fiexpuse următoarele concluzii:
1. Au fost determinate caracteristicile structural-mecanice ale cojilor de nuci: rezistenţa derupere, deformaţia relativă la comprimare,forţa de zdrobire, modulul de elasticitate,densitatea, coeficientul de frecare; parametriitehnologici: gradul de zdrobire, grosimeacojii, umiditatea nucilor; parametrii constrictiviai instalaţiei de zdrobire: diametrul inelului şiteşitura lui.
2. S-a elaborat un nou procedeu de zdrobire anucilor între o placă şi un inel. Pentruobţinerea miezului de nucă de înaltă calitateeste necesar ca procesul de zdrobire anucilor să decurgă ţinând cont de următoriifactori: raportul dintre diametrul nucii şi cel alinelului trebuie să constituie 1,15-1,3,umiditatea nucii – 13-16%, iar teşiturainelului – 30o.
3. S-a soluţionat sub raport numeric procesul dedeformaţie şi apariţie a fisurilor din coajanucii prin metoda elementelor finite.
4. S-a realizat modelul matematic al procesuluide zdrobire a nucilor pentru parametrulcercetat F (forţa ) în ecuaţii de regresie.
5. S-au determinat caracteristicile electrice alecomponentelor nucii (permitivitatea dielectricărelativă, rezistenţa electrică) care influenţeazăprocesul lor de separare.
Inte
llect
us 4
/200
5
58
TEH
NO
LOG
II I
NO
VA
TIV
E 6. S-a calculat criteriul de separare pentrucomponentele nucii, demonstrându-se că încâmpul electric cu descărcare prin efectcorona inimioara se separă totalmente demiez şi coajă, în timp ce miezul se separă decoajă în proporţie de circa 75%.
7. S-a stabilit că intensitatea câmpului electriccu descărcare prin efect corona trebuie să fiecuprinsă între valorile: 3,5kV/cm<E<4,7kV/cm.
8. Analizându-se multilateral rezultateleexperimentale, s-a proiectat construcţiainstalaţiilor de zdrobire şi separare a nucilor.
BIBLIOGRAFIE
1. Лупашко А.С., Тарлев В.П., Берник М.П.,Цэрнэ Р. Г., Кирилов П. И. Комплексноеисследование процессов в технологиипереработки грецких орехов // 1-я Между-народная конференция „Современныеэнергосберегающие тепловые технологии”,Москва: 2002, с.147-150.
2. Lupaşco A., Ţărnă R., Bernic M., Tarlev V.,Coman A. Ruperea cojii nucilor în procesul dezdrobire a lor // Materialele PrimuluiSimpozion Internaţional „Biochimie şiBiotehnologii în Industria Alimentară”.Chişinău: UTM, 2002, p. 219-221.
3. Lupaşco A., Bernic M., Ţărnă R., Chirilov P.,Tarlev V. Instalaţie pentru spargerea nucilor.Brevet de invenţie nr.2094, Int cl. A 23 N 5/00.2003.02.28, BOPI nr. 2/2003.
4. Lupaşco A., Ţărnă R., Chirilov P., Bernic M.,Tarlev V. Procedeu de separare a miezului denucă. Brevet de invenţie nr. 2400, Int. Cl. B 03C 7/00. 2004.03.31, BOPI nr. 3/2004.
5. Малежик I., Лупашко A., Цэрнэ Р., Берник М.,Тарлев В. Использование электросепари-рования для разделения продуктовдробления грецких орехов, Харчовапромисливость, Додаток до журналу №3,Киiв: НУХТ, 2004, с. 113-114.
SUMMARY
The work reflects the theoretical analysis and experimental research of the walnut, crush-ing and separation of the kernel from the shell, that have as final goal the calculation ofinitial parameters for the walnut crushing and separation apparatus design.
It has been remarked that it is rational to crush the walnut between a plate and a ring,considering the following: the ratio between the walnut diameter and the ring inner diam-eter should be in the limits of 1.15…1.3, the humidity of 13…16%, and the chamfer angleon the inside of the ring – 30 degrees.
As to the separation process, it has been seen that it is rational to separate the walnutcomponents in an electric field, with a coronary discharge, where the cross-piece is abso-lutely separated from the shell and kernel, while the ratio of kernel separation from theshell is about 75%.
It is proposed: the design of the walnut crushing-separation installations and the calcula-tion of its economical effect.
59
Inte
llect
us 4
/200
5TE
HN
OLO
GII
IN
OV
ATI
VE
Altădată, pentru a fi siguri de originea oficială adocumentului, era suficient să aplicăm pe elştampila sau să-l scriem pe formular cu antetimprimat. Mai apoi au apărut filigranele, plaselede protecţie, ştampilele cu relief, marcajeleluminiscente, microsigiliul, hologramele etc. Nicichiar sistemul de înregistrare notarială adocumentelor nu implică o siguranţă deplină.Notarul garantează veridicitatea informaţieiprezentate în documentul autentificat numai lamomentul verificării acestuia şi nu excludefalsificarea sa ulterioară. Apoi, în afara birouluinotarial, verificarea documentului autentificat nueste o procedură sigură, pentru că se reduce doarla controlul vizual al ştampilei şi/sau antetuluinotarului, care pot fi la fel de uşor falsificate.
Creşterea numărului infracţiunilor legate defalsificarea documentelor şi a hârtiilor de valoareeste condiţionată de progresul considerabil îndomeniul tehnicii cu laser şi al celei de copiat, alchimiei organice etc. În prezent a apărut multătehnică de copiat relativ ieftină, care permitecopierea cu maximă precizie a elementelor deprotecţie, aceasta fiind un adevărat pericol pentrufalsificarea documentelor, a hârtiilor de valoareetc.
Este suficient să menţionăm că prejudiciulcauzat de falsificarea dolarilor SUAconstituie anual mai mult de 10 mlrd
dolari, din falsificarea hârtiilor de valoareîn SUA - cca 15 mlrd dolari, iar pagubelefirmelor japoneze provocate de folosireaneautorizată a mărcilor ce le aparţin - cca400 mln dolari pe an.
Rusia este invadată de numeroase legitimaţii,certificate, adeverinţe şi licenţe falsificate. Astfel,conform datelor secţiei de control al biletelor de laîntreprinderea „Mosgortrans”, în or. Moscova suntconfiscate zilnic 15-20 de legitimaţii false, careoferă pasagerilor dreptul la călătorie gratuită întransportul public. Deci, este necesar un nouprincipiu de protecţie, ce ar permite nu atâtprotejarea documentului pe suport hârtie sau ahârtiei de valoare, cât a informaţiei ce se conţineîn aceste documente. Un asemenea sistem degarantare a integrităţii informaţiei poate fi realizatprin metoda protecţiei criptografice.
Mijloacele de certificare criptografice asigurăprotecţia garantată a informaţiei. În actele norma-tive se menţionează că puterea juridică adocumentului păstrat, prelucrat şi transmis cuajutorul sistemelor informaţionale şi detelecomunicaţii, poate fi confirmată prinsemnătură electronică.
„Procedeul de confirmare a autenticităţiiinformaţiei”, elaborat de colectivul CŞT „Atlas”, afost brevetat în Federaţia Rusă. Sistemul ce
METODE EFICIENTE DE PROTEJARE
A DOCUMENTELOR }MPOTRIVA FALSIFIC+RII
V.N. BOGDANOV, P.S. VIHLEAN|EV, M.V. SIMONOVFiliala }ntreprinderii Unitare Federale de StatCentrul [tiin\ifico-tehnic “Atlas”, Sankt-Petersburg
Cel mai important aspect al asigurării securităţii statului constă în protejarea documentelorşi hârtiilor de valoare împotriva falsificării. În mod tradiţional, protejarea documentelor pesuport hârtie şi a hârtiilor de valoare se efectuează prin utilizarea diferitelor metode fizico-chimice.
Inte
llect
us 4
/200
5
60
TEH
NO
LOG
II I
NO
VA
TIV
E
realizează acest procedeu include un subsistempentru marcajul de protecţie a documentelor şi unsubsistem pentru verificare. Subsistemulmarcajului de protecţie se instalează la birourilenotariale, bănci, întreprinderi sau alte instituţiicare emit documente sau hârtii de valoare cenecesită marcaje de protecţie.
În des. 1 este demonstrat un exemplu de marcarea dispoziţiei de plată. În calitate de fragmente decontrol sunt luate cele mai importante părţi aledocumentului, evidenţiate cu litere grase.
Numărul fragmentelor de control evidenţiate şivolumul (mărimea) lor depinde atât de tipul şimărimea documentului, cât şi de importanţainformaţiei reflectate şi de gradul de protecţiesolicitat. Astfel, în cazuri excepţionale, când se
solicită protejarea integrală a documentului,acesta se evidenţiază într-un singur fragment decontrol şi include toată informaţia din document.
Într-un document ce însumează mai multe pagini,poate fi marcată fiecare pagină ce conţine până la1500-2000 de semne. Dacă este solicitat un nivelmai jos de protecţie, atunci numărul şi mărimeafiecărui fragment de control evidenţiat poate fimicşorat.
Subsistemul de verificare este instalat la punctelede recepţionare şi prelucrare a documentelormarcate, de exemplu la bănci, şi permitconfirmarea autenticităţii lor. În subsistemul deverificare are loc citirea şi transformarea coduluide bare, confirmarea autenticităţii semnăturiielectronice şi reflectarea informaţiei de control pe
ПЛАТЕЖНОЕ ПОРУЧЕНИЕ № 27
03.01.2002
почтой
Дата
Вид платежа
Сумма Пятьсот рублей 00 копеек прописью
Сумма 500-00 ИНН 7825344326 Управление по развитию садоводства
Плательщик Сч. № 40702810713000001908 БИК 044030791 ОАО Промстройбанк г. Санкт-Петербург
Банк плательщика Сч. № 30101810800000000714 БИК 044106714 ФБ Волховский ОАО ПСБ
Банк получателя Сч. № 30101810200000000791 ИНН 4702004042 Филиал АООТ "Ленсвязь"
Сч. № 40702810763000000149
Вид оп. 01 Срок плат. Наз. плат.
Очер. плат.
3
Получатель
Код Рез. поле Назначение платежа по договору № 55 от 22.11.2001
Подписи Отметки банка
М.П.ГОСТ Р 34.10-94
СКЗИ “Анкад” CriptonArcMail
Des. 1 Dispoziţie de plată cu marcaj de protecţie
61
Inte
llect
us 4
/200
5TE
HN
OLO
GII
IN
OV
ATI
VE display sau pe calea imprimării pe hârtie pentru
compararea vizuală cu informaţia din documentulrealizat în mod obişnuit.
Dacă semnătura electronică este autentică, atuncise efectuează compararea vizuală a informaţiei decontrol, evidenţiate din codul de bare, cu cea dindocumentul obişnuit. Dacă aceste două varianteale informaţiei coincid, atunci actul este veridic.Utilizarea unui cod secret la formarea semnăturiielectronice şi a codului corespunzător deschispentru verificarea sa, atestă univoc marcatorul,adică calitatea de autor a celui ce a întocmit sau asemnat (legalizat) documentul.
Dacă semnătura electronică este falsă, informaţiarespectivă apare pe display; deci nu are loccompararea informaţiei de control cu documentul,nu se emite decizia privind autenticitateadocumentului. Elucidarea cauzelor ce împiedicădeterminarea autenticităţii semnăturii electronicese efectuează prin mijloace speciale (acţiuni deanchetă, expertiză grafologică etc.).
Subsistemul de verificare poate fi instalatîmpreună cu cel al marcajului de protecţie laemiţătorul (gestionarul) documentului, deexemplu, pentru verificarea corectitudinii
introducerii marcajului de protecţie şi posibilitateade a verifica documentul marcat.
Sistemul marcajului de protecţie şi verificare aautenticităţii documentelor poate fi aplicat laprelucrarea unor tipuri concrete de documente, deexemplu a foilor de însoţire a produselor.
Problemele organizatorico-tehnice ce ţin deasigurarea protecţiei criptografice a informaţiei,inclusiv furnizarea mijloacelor certificate deprotecţie criptografică şi asigurarea securităţiiutilizării lor în sistemele de protecţie a mărfurilor,documentelor şi produselor se rezolvă prinintermediul organizaţiilor ce deţin licenţacorespunzătoare.
Soluţia tehnică „Sistem de marcare şi verificarea documentelor” este protejată prin certificatul demodel de utilitate nr. 19944. Pe baza acestuia afost elaborat sistemul automatizat „Atlas-Barcod”pentru introducerea datelor dispoziţiilor de platăpe suport hârtie în sistemul automatizat al băncii,fiind implementat şi funcţionând cu succes înbăncile din Sankt-Petersburg. Un sistem analogde prelucrare a foilor de însoţire a produseloreste în proces de aprobare în sistemulmagazinelor „Piatiorocika” din Sankt-Petersburg.
SUMMARY
Increasing of the infringements related to the forgery of documents and securities iscaused by considerable progress of the laser and copy technology, organic chemistry etc.Nowadays, there appeared more copying devices on relative by low price, that allows tomake copies with maximum precision of the elements of protection, being a real danger forforging the documents, securities etc. In such a case it is very important to find the meansof cryptographic certification that would provide assured protection of the information.
Inte
llect
us 4
/200
5
62
AFL
UX
DE
FO
RÞE
TI
NER
E
“Olimpiada republicană de matematică a fostprecedată de o pregătire îndelungată şiscrupuloasă, desfăşurată în cadrul catedrei deanaliză matematică a Universităţii de Stat din
Chişinău. Începând cu toamna anului 1948, pelângă facultatea de fizică şi matematică aUniversităţii activa un cerc de matematică, încadrul căruia, pentru elevii din claselesuperioare, se ţineau conferinţe pe teme dindomeniul matematicii, fizicii, mecanicii şi istorieiştiinţei. La şedinţele cercului se rezolvau, deasemenea, diverse probleme teoretice şi practicede matematică. Timp de şapte ani (1949-1956),pe lângă catedra de analiză matematică aUniversităţii de Stat din Chişinău s-au organizatsistematic olimpiade la care concurau elevii dinclasele superioare ale şcolilor din capitală”.
Ulterior, comisia de pregătire a tezelor a decis săadmită la aceste olimpiade şi elevi din şcolilesăteşti ale republicii, în turul întâi propunândprobleme diferenţiate – pentru şcolile din raioaneşi cele din oraşe. Cei peste 1300 de elevi, care auconcurat în turul întâi, au aşteptat cu nerăbdare
COMPETI|II INTELECTUALEPENTRU COPII TALENTA|I
dr. ]n [tiin\e fizico-matematice Valeriu BALTAG,cercet=tor [tiin\ific superior,Institutul de Matematic= [i Informatic= al A{M
Pentru matematicienii din ultimele generaţii, născuţi pe meleagurile noastre, probabil nuexistă o dată mai importantă pe răboj decât 1957, anul în care a fost pus începutuldesfăşurării Olimpiadelor republicane de matematică ale elevilor. Prima ediţie a fostorganizată la Chişinău. Acest trepidant eveniment este descris cu lux de amănunte înmemoriile profesorului de matematică Constantin SPĂTARU, preşedintele comitetuluirepublican de organizare a primei olimpiade republicane:
Echipa Republicii Moldova la Olimpiadabalcanică de matematică
(OBM-2005, Iaşi, România)
63
Inte
llect
us 4
/200
5A
FLU
X
DE
FO
RÞE
TI
NER
E
decizia comisiei centrale privind rezultatelepromovării în turul doi al olimpiadei. Competiţia aavut un final reuşit. Astfel, au fost lansate primeleolimpiade republicane de matematică. Organi-zarea şi desfăşurarea următoarelor ediţii au avutloc, de asemenea, sub conducerea profesoruluiConstantin Spătaru, el antrenând în procesul depregătire a subiectelor, precum şi în activitateajuriului, aspiranţi, lectori, profesori universitari.
În anul 1961 a fost organizat Institutul deMatematică şi Centrul de Calcul al Academiei deŞtiinţe a Moldovei, care susţine şi promoveazăconstant activitatea olimpică a tinerilormatematicieni. Olimpiada republicană dematematică a devenit un areal de interes pentruîntreaga comunitate a matematicienilor dinrepublică. Au fost editate cărţi cu probleme pentruolimpiadele republicane şi cele raionale, au fostpropuse subiecte pregătite de specialişti cuexperienţă bogată în domeniul matematiciicompetitive.
De menţionat că şi olimpiadele, la rândul lor, îimobilizează pe viitorii concurenţi olimpici.Profesorii, responsabili de promovarea tinerelortalente, având grijă ca protejaţii lor să fie la curentcu subiectele actuale din acest domeniu, săstudieze, pe cât e posibil, tot ce apare nou înmatematică, îi stimulează pe elevi să găseascăsoluţii pentru cele mai dificile probleme. Astfel,graţie sacrificiului şi devotamentului acestoradevăraţi cavaleri ai ştiinţei matematice, mişcareaolimpică din domeniu a luat amploare şi înrepublica noastră.
Printre cei care şi-au demonstrat constantfidelitatea faţă de mişcarea olimpică în domeniulmatematicii se numără şi savanţii cu renumemondial Constantin Sibirschi şi ValentinBelousov, care au prezidat mai mulţi ani în şirjuriul Olimpiadelor republicane de matematică.S-a impus, de asemenea, matematicianul BorisCinic, considerat, pe bună dreptate, profesorulgeneraţiei noastre, împreună cu conferenţiariiuniversitari Mihai Izman, Ion Goian, Valeriu Guţu,Liubomir Chiriac, Ana Costaş etc.
Prin eforturile susţinute ale întregiicomunităţi matematice din republică, laChişinău au fost organizate Olimpiadeunionale de matematică (în 1973 şi1983), iar în anul 2000 în capitalarepublicii Moldova a avut loc ediţia aXVII–a a Olimpiadei balcanice dematematică.
Aşadar, în anul 2006 va avea loc cea de-a 50-aOlimpiadă de matematică a Republicii Moldova.Ea va constitui o competiţie individuală a elevilordin clasele VII-XII şi, respectiv, o trecere în revistă
a succeselor elevilor noştri în competiţiileinternaţionale de matematică. Pe parcursullunilor martie-aprilie vor fi selectate loturile celormai dotaţi elevi, care urmează să ne reprezinte
Echipa Republicii Moldova - prima participarela Olimpiada internaţională de matematică
(OIM-1993, Istanbul, Turcia)
Echipa Republicii Moldova la Olimpiadainternaţională mondială
(OIM-2001, Taejon, Koreea)
Inte
llect
us 4
/200
5
64
AFL
UX
DE
FO
RÞE
TI
NER
E republica la olimpiadele internaţionale dematematică pe parcursul întregului an. Iar înperioada 25-30 iunie 2006, vom marca un alteveniment de anvergură: la Chişinău se fadesfăşura ediţia a X-a a Olimpiadei balcanicede matematică pentru juniori.
Prezentăm, în continuare, câteva evenimenteimportante din mişcarea olimpică a matemati-cienilor din ţara noastră:
Olimpiadele balcanice de matematică (OBM)(grupa elevilor din clasele superioare):
Ô La OBM Republica Moldova participă din anul1996.
Ô În anul 2000 Olimpiada balcanică de mate-matică a avut loc la Chişinău.
Ô Echipa Republicii Moldova, participantă laOBM-2005 (Iaşi, România) a cucerit 5medalii, dintre care 2 de aur (AlexandruZamorzaev, Simion Filip), 1 de argint (IurieBoreico) şi 2 de bronz (Ion Borsenco,Liubomir Chiriac).
Ô În mai 2006 la Agros, Cipru, se va desfăşuraediţia a XXIII-a a Olimpiadei balcanice dematematică.
Olimpiadele balcanice de matematică pentrujuniori (OBMJ):
ü La OBMJ (elevi până la 15,5 ani) RepublicaMoldova participă din anul 1998.
ü Echipa Republicii Moldova, participantă laOBMJ-2005 (Veria, Grecia) a cucerit 3medalii şi o menţiune, inclusiv 1 de aur(Andrei Frimu), 1 de argint (Andrei Iliaşenco),1 de bronz (Roman Teleucă) şi o menţiune(Ionel Guzun).
ü În perioada 25-30 iunie 2006 la Chişinău seva desfăşura ediţia a X-a a Olimpiadeibalcanice de matematică pentru juniori.
Olimpiadele internaţionale de matematică (OIM):
Ô La OIM Republica Moldova participă din anul1993.
Ô Echipa Republicii Moldova, participantă laOIM 2005 (Merida, Mexic) a cucerit 5 medalii,inclusiv 1 de aur (Iurie Boreico), 2 de argint(Alexandru Zamorzaev, Simion Filip) şi 2 debronz (Ion Borsenco, Liubomir Chiriac).Elevul Iurie Boreico a obţinut punctaj maxim(42 de puncte). El a fost distins cu un premiuspecial pentru rezolvare inedită a problemei.
Ô În iulie 2006 în Slovenia se fa desfăşuraediţia a XLVII-a a Olimpiadei internaţionalede matematică.
Anul OIM OBM OBMJ
aur argint bronz menţiune aur argint bronz menţiune aur argint bronz menţiune
1993 1994 1 1 1995 1 1 2 1996 2 1 1 3 1997 2 1 1 3 2 1998 1 1 1 1 1 2 1999 1 1 1 3 1 2000 2 3 1 2 2 2001 2 2 1 3 1 4 2002 2 2 3 2 2 2 2003 1 2 3 2 3 1 2 - 1 2 2004 2 4 1 3 2 1 2 2 2005 1 2 2 2 1 2 1 1 1 1 Total 3 9 23 10 6 14 20 4 6 6 15 4
Premiile echipelor din Republica Moldova la OIM, OBM ŞI OBMJ
65
Inte
llect
us 4
/200
5ID
EI P
E C
ON
TRA
SEN
S
Ştiinţele agricole, de exemplu, având dreptobiect de studiu cultura plantelor şi creştereaanimalelor în vederea obţinerii unor materii primeşi produse alimentare finite, includ, de aseme-nea, şi realizări din alte domenii (biologie, chimie,fizică ş.a.). Genetica soiurilor de plante şi araselor de animale constituie un obiect deproprietate intelectuală la care ne vom referi maidetaliat.
Deşi Legea nr. 915/1996 privind protecţia soiurilorde plante este în vigoare din noiembrie 1996(prima cerere de brevet pentru soi fiind depusă înanul 2000), până în prezent AGEPI a eliberat doar12 brevete pentru soiuri noi de plante, deoareceprocedura de examinare a materialului privind
corespunderea soiului, criteriul de brevetaredurează 2-3 ani. Conform prevederilor art. 5, soiuleste brevetabil numai în cazul în care îndeplineşteurmătoarele condiţii: a) noutate; b) distinctivitate;c) omogenitate; d) stabilitate; în plus, soiul propuspentru brevetare trebuie să aibă o denumire, caresă întrunească nişte criterii speciale.
Soiul este considerat nou dacă, la data depuneriicererii de brevet la Agenţie, amelioratorul sau altăpersoană având acordul acestuia nu a vândutmaterialul soiului sau nu l-a pus, în alt mod, ladispoziţia terţilor în scopul exploatării salecomerciale:
a) pe teritoriul Republicii Moldova cu mai mult deun an înaintea depunerii cererii de brevet;
NIMIC NOU LA CAPITOLUL“NOUTATE ” (2)
Iurie CL+TINICI,[ef Sec\ie Contencios, AGEPI
Dacă este vreun lucru despre care s-ar putea spune:„Iată ceva nou!”, de mult lucrul acela era şi în veacurile dinaintea noastră.
(Ecleziast 1.10.)
Atunci când se vorbeşte sau se scrie despre proprietatea intelectuală, neapărat se folosesccuvintele nou, noutate, creaţie etc. Aceste noţiuni nu exprimă pur şi simplu o practică, cisunt termenii juridici care, de regulă, determină drepturile cu caracter patrimonial(economic) şi nepatrimonial (personal, moral) ale persoanelor fizice şi juridice saucondiţionează apariţia, modificarea şi încetarea drepturilor asupra obiectelor de proprietateintelectuală (OPI).
Inte
llect
us 4
/200
5
66
IDEI
PE
CO
NTR
ASE
NS b) pe teritoriul altor state cu mai mult de 6 ani
înaintea depunerii cererii de brevet pentrusoiuri de arbori, pomi fructiferi şi viţă de vie şicu mai mult de 4 ani înaintea depunerii cereriide brevet pentru soiurile de plante de altespecii.
Despre ce fel de noutate poate fi vorba în cazuldat dacă „amelioratorul sau altă persoană avândacordul acestuia” au vândut materialele soiurilorsau le-au pus, în alt mod, la dispoziţia terţilor,legea permiţându-le acest lucru?!
Acum câţiva ani, în baza scrisorii ProcuraturiiGenerale a Republicii Moldova din 13.04.1998 nr.r-565/97, AGEPI a efectuat un control al măsurilorde protecţie a soiurilor de gladiole la Institutul deGenetică al AŞM pentru a elucida cum se respectălegislaţia privind protecţia OPI. Interesul organelorde supraveghere nu era întâmplător; procuraturadispunea de probe că peste 50 de soiuri degladiole, elaborate în cadrul Institutului deGenetică, au fost scoase ilegal din RepublicaMoldova şi propuse pentru vânzare în ţările dinnord-vestul Europei. Faptele s-au adeverit – eravorba de o persoană fizică, care a participat activla lucrările de selecţie desfăşurate în cadrulInstitutului. Considerându-se ameliorator alsoiurilor respective, aceasta încerca să-şi exerciteîn mod arbitrar, samavolnic, un pretins drept deautor. La atare acţiuni a determinat-o, probabil, şifaptul că doar pentru 7 din cele 317 soiuri degladiole, obţinute în rezultatul selecţiei, a fostsolicitată protecţie (în Ucraina şi Federaţia Rusă),până la data respectivă fiind obţinute doar 4certificate (între 1986 şi 1994). Sensul investi-gaţiilor care au urmat, susţinute şi monitorizate lanivel de ambasade, ministere de externe, eraunul: soiurile de gladiole despre care vorbim erausuperbe! Toate ţările erau interesate să leprocure, însă cu condiţia ca afacerea să fie legalăsută la sută.
Şi acum să ne referim la „noutatea” celor 317soiuri, dintre care noi personal am văzut vreo 40-50 în albumele Institutului de Genetică şi doarvreo 15 în parcelele de pe loturile experimentaleale Institutului. Chiar dacă erau de o originalitate
şi o frumuseţe nemaiîntâlnite, putem oare afirmacă soiurile respective erau noi? Oare nimeni nu amai văzut anterior asemenea combinaţii de culorişi nuanţe, forme şi caractere distincte? Evident,fiecare element distinctiv în parte se întâlneşteneapărat în natură.
În al doilea rând, realizările Institutului deGenetică despre care discutăm aici sunt descriseîn patru lucrări bogat ilustrate (de exemplu, „Newgladioli of Moldova”, ediţia 1991), în care unspecialist poate găsi mai multe informaţii utile.Atât în publicaţii, cât şi în cererile de brevet (saualte forme de protecţie) se divulgă denumireasoiului, ca o desemnare care poate fi respinsăulterior în procesul examinării. Deci, cum rămânecu denumirile propuse în ţara de origine, înpublicaţii sau albume? Dacă vor trebui schimbate,vor deveni oare noi soiurile respective? Care-iatunci rostul publicităţii, dacă soiul recunoscut cafiind „nou” poate să-şi modifice numele de maimulte ori?
În al treilea rând, cererile depuse în scopulprotecţiei, cercetării, omologării etc. în alte ţăridivulgă, de asemenea, în mare măsură„noutatea” şi multe dintre acestea pot fi comer-cializate fără control. Cu atât mai mult dacă în ţarade origine nu dispuneau de protecţie.
În al patrulea rând, exercitând anumite acţiuniasupra codului genetic al plantelor, oare nurepetăm pe cele ce se produc cu regularitate înnatură de când există florile, animalele şi oameniisub soare?
Observaţiile de mai sus pot fi atribuite şi invenţiilordin toate domeniile activităţii umane, acestea, deregulă, fiind bazate pe descoperiri. Şi dacăultimele, după cum am văzut, nu sunt noi (şi nupot fi, fenomenele existând dintotdeauna), poateoare invenţia – ca produs intelectual ce rezultă înurma descoperirii – să fie nouă?
Anterior a existat şi energia atomică, şi ceasolară, şi curentul electric (nu numai înatmosferă), şi surse de unde radio (pulsari etc.),şi refracţia luminii (în atmosferă, în apă şi, înspecial, în globul ocular) etc. Toate au rânduiala
67
Inte
llect
us 4
/200
5ID
EI P
E C
ON
TRA
SEN
S lor în natură. Unii oameni devin exploratori,experimentatori, alţii - doar executori sauconsumatori ai produselor intelectuale.
Dacă nu exista un Guglielmo Marconi sau unAlexandr Popov, oare omenirea avea să rămânăfără telegraf? Neapărat că s-ar fi găsit altepersoane care ar fi sesizat ideea utilizăriifenomenelor respective şi care ar fi propus soluţiitehnice identice sau similare. De acest domenius-au ocupat mai multe personalităţi: SamuelMorse (1791-1872), James Maxwell (1831-1879),Heinrich Hertz (1857-1894), Alexandr Popov(1859-1906), William Preece (1834-1913),Guglielmo Marconi (1874-1937), Nikola Tesla(1856-1943), Edouard Branly (1844-1940) etc.Fiecare a descoperit ceva deosebit, a propus oaplicare concretă originală. Inventatorul telegrafieifără fir e considerat Guglielmo Marconi. Totuşi, eln-a făcut decât să combine într-un mod ingeniosundele electrice descoperite de Hertz, radiocoe-rorul lui Branly, antena concepută de Popov,manipulatorul şi receptorul telegrafului Morse.
Cele menţionate pot fi demonstrate şi prin alteexemple. Vom examina, pentru început, cum semanifestă fenomenul noutăţii în domeniulmotoarelor termice.
Inventatorul italian Leonardo Da Vinci a fostprobabil primul care s-a gândit, încă în secolul 15,la un tip de vehicule care ar fi puse în mişcare prinintermediul unei anumite energii. Mai târziu, însecolul 17, fizicianul Isaac Newton a propusconstruirea unui vehicul cu motor cu abur. Unastfel de vehicul a fost construit mult mai târziu, în1770, de către comandantul de armată francezNicolas-Joseph Cugnot, fiind folosit pentruremorcarea pieselor de artilerie.
Dacă inventatorul englez Thomas Newcomen n-arfi construit în 1812 primul motor cu aburifuncţional, cu piston şi cilindru, acest lucru l-ar firealizat alţi savanţi-ingineri care îi călcau pe urme.Inventatorul francez Jean-Joseph Etienne Lenoir afost primul care a construit, în 1859, un motorcomercial cu combustie internă. Motorul lui Lenoiravea carburator care amesteca lichidulhidrocarbonic şi producea vapori. În 1876,
germanul Nickolaus August Otto a perfecţionatradical motorul lui Lenoir şi acesta a devenitprototipul motoarelor de azi. Germanii GottliebDaimler şi Karl Benz au aplicat motoarele cucombustie la triciclete şi automobile, construindastfel primele autoturisme moderne (1885-1886).Dar, în ultimă instanţă, toţi foloseau elemente şifenomene cunoscute: metale, combustibil, ardere(combustie) etc.
Toate elementele constructive, inclusiv cele dintehnica zilelor noastre, sunt în esenţă vechi. Chiarşi elementele chimice, aliajele etc. au la bazădoar particule vechi: proton, neutron şi electron.Doar de configuraţia electronică, numărul
particulelor în atom şi interconexiunile posibile cuelectronii proprii şi ai altor atomi (imagineaalăturată) depinde dacă este vorba de heliu, cudoi electroni, sau de uraniu, care are 92 deelectroni. Contează în ce scopuri se vor folosi: potfi aplicate la limuzine sau la tancuri, în medicinăsau pentru bombele termonucleare.
Deci, putem afirma că în inventică se aplică,întotdeauna cu o nouă destinaţie, un produscunoscut (elemente chimice naturale etc.), unprocedeu sau o metodă cunoscută sau cel puţinexistentă (în fenomene, obiecte, plante etc.).
Să analizăm un exemplu concret: brevetul nr. 899,eliberat de AGEPI în baza cererii de brevet deinvenţie nr. 97-0102, care se referă la medicină, înspecial, la ortopedie, traumatologie şi chirurgieplastică. Esenţa acestei invenţii constă în faptulcă procesul de activizare a osteogenezeireparatorii (conform soluţiei propuse) va include
Inte
llect
us 4
/200
5
68
introducerea în zona osului cu osteogenezădereglată a suspensiei de celule osteomedularexenogene, obţinute din oasele embrionului degăină în prima jumătate a perioadei de incubare,cu concentraţia de 1,5…2×106 celule/ml. Ulterior,brevetul a fost contestat, iar Comisia de Apel l-aanulat, constatând că invenţia nu este brevetabilădin lipsa noutăţii (noutatea – în sensul art. 5 dinLegea nr. 461/1995 privind brevetele de invenţie şiregulii 69 din Regulamentul de aplicare aacesteia). S-a constatat că metoda de tratamentpropusă a fost elaborată de un medic-profesor(cel care a contestat brevetul) încă în anii 80 aisecolului trecut, fiind publicată într-o monografieşi utilizată constant de către autor în clinica sa.Solicitantul brevetului (şi titularul temporar,nelegitim) era un fost discipol al profesorului.Deci, în rezultatul publicării monografiei, a fostdivulgată esenţa metodei de tratament, de aceeachiar şi autorul ei adevărat nu mai putea obţine unbrevet (se prevede şi în art. 8 din Legea nr. 461/1995). Cu atât mai mult nu avea acest drept fostulasistent, care era conştient de lipsa noutăţii(conform legislaţiei) atât din practica desfăşuratăla clinica respectivă, cât şi din publicaţiileprofesorului său. (Lipsa „noutăţii” ar trebuiexaminată aici în contextul lipsei moralei, aonoarei, onestităţii, care trebuie uneori conside-rate drept temei de refuz).
Dar să revenim la cazul nostru. Oare metoda detratament, descrisă şi aplicată de către medicul încauză conţine cu adevărat ceva nou? Fracturilesunt fenomene noi? Sau poate embrionii degăină sunt noi? E un nonsens să afirmăm aşaceva. Evident, au fost depuse eforturi intelectualesusţinute pentru a găsi o soluţie ingenioasă întruactivizarea procesului amintit; autorul şi-a folosittoate cunoştinţele acumulate, a studiat rezultatelealtor cercetări, a ales din mediul natural cevaexistent deja (oasele embrionului de găină), aobţinut suspensia necesară de celule, a introdus-oîn zona fracturilor (presupun – la mai mulţipacienţi), a studiat efectul aplicării lor, a constatato activizare substanţială a proceselor reparatorii,o stimulare a osteogenezei oaselor traumate,astfel obţinând o altă metodă eficientă detratament. În esenţă, un produs intelectual.
Să examinăm şi un alt domeniu de activitateintelectuală – circuitele integrate, topografiaacestor circuite, ca obiect pasibil de protecţie.Conform art. 1, alin. (4) sunt protejate, în condiţiileLegii nr. 655/1999, topografiile originale, adicăcele create în urma unui efort intelectual, dacă înmomentul creării acestea nu sunt cunoscutecreatorilor de topografii şi fabricanţilor de circuiteintegrate. În alin. (5) al Legii se specifică: „Otopografie constituită dintr-o combinaţie deelemente şi interconexiuni care sunt cunoscutepoate fi protejată numai dacă combinaţia, luată înansamblul ei, este originală în sensul alin. (4) dinprezentul articol”. Totodată, o topografie seconsideră originală în cazul în care nu estedovedit contrariul (alin. (6).
Deci, totul se limitează doar la arhitectura unuiprodus din elemente electronice cunoscuteanterior, un fel de „Lego” pentru maturi, fiindindicate toate interconexiune circuitului integrat.După cum vedem, aici se evită folosirea directă acuvintelor nou sau noutate. În opinia noastră,folosirea sintagmelor „nu sunt cunoscute pentrucreatorii de topografii şi fabricanţii de circuiteintegrate” este mai corectă şi justificată; chiar şicombinaţiile de elemente şi interconexiuni caresunt cunoscute pot fi protejate „dacă combinaţia,luată în ansamblul ei, este originală…”
Oricum am prezenta aceste circuite – ca oschemă a construcţiei (des. 1a) sau ca niştecombinaţii de elemente (des. 2a) – în procesulexploatării (comercializării, montării, sudării etc.)circuitul integrat va putea fi identificat numai dupăunele coduri sau inscripţii, deoarece însăşitopografia circuitului, combinaţia de elemente şiinterconexiuni nu este vizibilă (des. 3a).
IDEI
PE
CO
NTR
ASE
NS
Des. 1a
69
Inte
llect
us 4
/200
5
Republica Moldova şi în străinătate până la datapriorităţii. Deci, dacă undeva este cunoscut unmodel industrial, dar acesta nu a devenitaccesibil (în special, pentru experţi) din publicaţii,un model identic poate fi înregistrat şi în Repub-lica Moldova.
Dar unde-i noutatea? Să facem abstracţie delucrurile descrise (atomi, molecule, diversitateaobiectelor în natură etc.) şi să ne concentrămdoar la unele „creaţii” concrete, examinândgenealogia unui singur model industrial.
În Statele Unite ale Americii a fost brevetat, la 11august 1959, design-ul unei butelii (nr. 185,880)(figura nr. 1) cu mânerul în formă de arc cu o micăproeminenţă (de fapt, forma arcuită, cu sau fărăproeminenţe, este frecventă la mânerele ceştiloretc.). Ulterior, începând cu 1988, întreprindereaitaliană VETRERIE BETTI TORINO S.A.elaborează şi vinde butelia GALLONE 200 GL(figura nr. 2) care este un model similar;umerii buteliei sunt puţin mai arcuiţi (mai rotunzi)şi mânerul în formă de arc nu dispunede acea proeminenţă. Evident, seria de produsea fost publicată în toate cataloagele răspânditeîn lume.
În pofida acestui fapt, în anul 2002 (cu prioritatedin 29.08.2001) în Federaţia Rusă a fostînregistrat (nr. 50457), pentru un solicitant dinMoscova, un model absolut identic (figura nr. 3).
Dar „noutatea” nu se opreşte aici: tot în 2002, cuprioritate din 28.12.2001, AGEPI înregistrează (nr.407), pentru un solicitant din Republica Moldova,un model identic (figura 4).
IDEI
PE
CO
NTR
ASE
NS
Astfel, la acest obiect de proprietate intelectualăse protejează elementele invizibile în procesulexploatării, spre deosebire de modeleleindustriale, la care se protejează doar aspectulexterior (Legea nr. 991/1996 privind protecţiadesenelor şi modelelor industriale, art. 4). Seacceptă, de fapt, „în calitate de desen sau modelindustrial aspectul nou al unui produs, creat într-omanieră independentă…” De aceea Regula-mentul de aplicare a Legii nr. 991/1996 prevede,printre altele, în Regula 4 lit. b) că nu pot fiprotejate desenele şi modelele industriale care„sunt invizibile în procesul exploatării, de exemplu,piesele motorului de automobil, bazele elemen-tare de aparataj electronic (microcircuitele) etc.”Prin exploatare se recunoaşte orice utilizare, altadecât întreţinerea, deservirea sau reparaţia (cândacestea devin vizibile).
O altă deosebire (faţă de topografii) o reprezintăutilizarea „în sens clasic” a noţiunii de noutate.Conform articolului 5 din Legea nr. 991/1996, undesen sau un model industrial este nou dacădiferă esenţial de desenele sau modeleleindustriale cunoscute sau de combinaţia deelemente caracteristice cunoscute, datele despreacestea devenind accesibile publicului în
Des. 3a
Fig. 1 Fig. 2
Des. 2a
Inte
llect
us 4
/200
5
70
Ulterior înregistrarea modelului nr. 407 a fostcontestată şi anulată în baza publicaţiilor din SUA(1959) şi catalogului din Italia (1988, 2000).
IDEI
PE
CO
NTR
ASE
NS produse din cl. 33 şi servicii din cl. 35, dar şi
asupra modelelor ce şi-au pierdut protecţia!
Câteva considerente privind obiectele dreptului deautor.
Mişcările unui dans, să zicem, nu pot fi deasupraposibilităţilor (anterior cunoscute şi utilizate sauchiar necunoscute) biomecanicii corpuluiomenesc. Ele pot avea doar o altă consecutivitatesau o altă aplicare, destinaţie etc.). Ceva nou?
Literele, cifrele, notele muzicale (înlucrările scrise) sau orice pată mică devopsea (din pictura unui peisaj) nu suntaltceva decât o combinaţie de puncte, o
culoare sau mai multe culori, de la un pixel la maimulţi Mega-pixeli etc. Exemplul de alături nu estealtceva decât litera „s” din fontul Times NewRoman care, fiind redimensionată în „MicrosoftPhoto Editor”, dezvăluie 28 puncte negre cuprinseîntre 26 puncte albe. Dar fiecare aşa numit “punct”conţine atâtea milioane de puncte, că nici nu maiîncercăm să le numărăm.
În exemplul doi avem aceeaşiinformaţie din Curier New Ro. Ambelepot fi uşor schimbate în cifra 5 sau 8, înlitera „b” etc. La volumul unei pagini
am avea deja o cantitate enormă de informaţii, fieca text, fie ca pictură, însă, dacă este vorba denoutate, pagina sau imaginea poate fi examinatăca o mulţime de puncte (pixeli).
Bineînţeles, titlurile ziarelor sau panourilepublicitare nu au doar câteva puncte la fiecareliteră; dar este vorba de aceeaşi multitudine depuncte, unite pe un câmp mai mare. Ca şi înoperele literare, şi în cele artistice de proporţii maimari (panorame, filme etc.).
Dacă ar fi acceptată (de legislator, de o instituţiesau măcar de o singură persoană)asemenea atitudine faţă de termenii noutate şi
Fig. 3 Fig. 4
Fig. 5
Deci, s-ar părea că istoria modelului dat a luatsfârşit. Ba bine că nu! Modelul continuă să fieprodus în Italia şi Croaţia, se vinde în mai multeţări (inclusiv în Republica Moldova), mai multdecât atât, în Federaţia Rusă se pretinde că aravea o „noutate regională”. O continuare demnăde descris este şi cererea nr. 011451 deînregistrare a unei mărci tridimensionale aaceluiaşi solicitant, care, probabil, a exclamat:„Noi nu ne vom preda!” şi a obţinut înregistrarearâvnită (marca nr. 10807). Scopul înregistrării afost dezvăluit în acţiunea judiciară ce a urmat:interzicerea folosirii buteliilor din Croaţia,pretenţiile fiind înaintate … cumpărătorului!
Ca să vezi, nici americanii, nici italienii nu dispunde protecţie asupra modelului vechi (croaţii, cuatât mai mult), iar ai noştri doresc drepturiexclusive nu numai la aplicarea mărcii pe
71
Inte
llect
us 4
/200
5ID
EI P
E C
ON
TRA
SEN
S creaţie, faţă de necesitatea cercetării profunde,fundamentale care factori anume stau la bazaobiectelor de proprietate intelectuală (numite şiproduse intelectuale), atunci lucrurile … nu s-arcomplica! Totul ar deveni mai simplu, mai natural,mai uşor de descris. Descrierea unui motor, deexemplu, ar avea, eventual, următorul conţinut:„Persoana (…), folosind elemente şi fenomeneexistente, a obţinut o altă structură a aliajelor, le-asupus altor metode de prelucrare, le-a montat
într-o construcţie ce diferă de prototip, realizândastfel o altă cinematică a mecanismului bielă-manivelă, iar folosind elementele chimice (…) şicurenţii electromagnetici a obţinut viteze sporite lacombustie şi un dublu randament în raport cuprototipul”.
Lucrurile ne par întotdeauna mai complicatedecât sunt în esenţă.
(Începutul în nr. 2, 2005)
SUMMARY
Notions new, novelty, creation don’t express a simple practice, they are juridical termsthat as a rule indicate rights of the patrimonial (economical) and nonpatrimonial (personal,moral) character of physical and legal persons, and stipulates appearance, modificationand termination of rights on the intellectual property objects (IPO). The author of thisarticle analyzes different aspects of manifesting the novelty factor in the activity of AGEPI.
CALENDAR
La 6 iulie 1950 s-a născut la Coteala, Briceni, Nicolae BUJOREANU, doctor în ştiinţe tehnice, şefde laborator la Institutul de Fiziologie a Plantelor al AŞM, cercetător în domeniul pomiculturii şifitotehniei.
În decursul anilor 1979-1983 lucrează la în calitate de specialist superior, apoi cercetător ştiinţificinferior. În 1983-1987 este cercetător ştiinţific, şef interimar de laborator. În anii 1987-2000 devinecercetător ştiinţific superior, cercetător ştiinţific coordonator, şef de laborator.
N. Bujoreanu a elaborat şi a implementat diverse metode, remedii şi procedee în tehnologia de creştereşi păstrare a fructelor de măr şi păr. Este deţinător a 15 brevete de invenţie, autor a peste 70 lucrăriştiinţifice. Rezultatele muncii sale au fost menţionate cu Marele Premiu la Salonul Internaţional pentrutineret “Inventică-Creativitate-Inovare”, Chişinău (1997), medalia de aur la Salonul Internaţional deInventică, Modele, Desene de la Bucureşti (1997, 1999, 2001), medalii de argint şi bronz la SalonulInternaţional de Inventică de la Geneva (2000, 2001), premiile II şi I la concursul “Inventatorulanului 1997 şi 2000”, organizat de AŞM.
Inte
llect
us 4
/200
5
72
CO
MU
NIC
ÃRI ª
TIIN
ÞIFI
CE
Determinarea funcţiilor şi structuriisistemului intelectual de restabilirea imaginii
Pentru utilizarea sistemului intelectual derestabilire a imaginii (SIRI) e necesar să sedetermine datele de intrare şi informaţia pe caretrebuie s-o emită ea la ieşire. De remarcat că laieşire se emit nu numai datele determinate deelaboratorul SIRI, dar şi orice alte date primite dinmediul exterior. La intrarea obiectelor de ordinul 1(obiectul principal, obiectul subordonat, scena) înSIRI, e necesar să se stabilească existenţa lor.Elaboratorul indică foarte simplu prezenţadefectelor. Dacă sunt depistate unele defecte,atunci SIRI trebuie să le înlăture, adică sărestabilească imaginea. În cazul când defectelelipsesc, nu mai este necesar să se efectueze vreooperaţie asupra obiectului. Astfel, în primul caz, la
ieşire, în urma restabilirii imaginii defectuoase aobiectului 1
n~x , trebuie să apară imaginea
autentică a obiectului 1Еn x , iar în al doilea caz –
repetarea obiectului de intrare 1Е
1n n xx = .
Pentru a constata prezenţa sau lipsa defectelorimaginii trebuie, mai întâi, să se facă o descrierea obiectului 1
nx , determinându-se caracteristicilelui: x1, x2, ..., xK. Aceste funcţii le îndeplineşte“Descriptorul caracteristicilor obiectului”. Ulteriorse indică semnificaţiile numerice alecaracteristicilor obiectului, adică parametrii lui. Înacest scop este utilizat “Determinantulsemnificaţiilor parametrilor”. În baza analizeisemnificaţiilor parametrilor obiectului , se tragconcluziile de rigoare privind corespunderea saunecorespunderea semnificaţiilor parametrilorcare reprezintă imaginile autentice ale obiectului .Dacă semnificaţia parametrilor obiectului se află
SISTEMUL INTELECTUALDE RESTABILIRE A IMAGINII
dr. ]n [t. tehnice, conf. univ. Igor MARDARE,[ef catedr= CPAE, UTM
Introducere
Problema restabilirii imaginilor autentice ale obiectelor devine pregnantă atunci cânddispunem de un volum de informaţie vizuală insuficientă pentru rezolvarea sarcinilor clasicede recunoaştere a imaginilor şi pentru clasterizarea obiectelor în baza informaţiei incompleteşi distorsionate existente sau a imaginilor deteriorate ale acestora. Sistemele intelectuale cefuncţionează în baza reţelelor neuronale artificiale permit rezolvarea efectivă a problemei derecunoaştere a formelor şi de restabilire a imaginilor.
73
Inte
llect
us 4
/200
5C
OM
UN
ICÃ
RI ª
TIIN
ÞIFI
CE
în afara limitei admise, adică există defecte aleimaginii obiectului , atunci de la “Analizatoruldefectelor obiectelor” către “Cheia electronică deconducere” K1 se transmit semnale de blocare acheii şi asupra imaginii defectuoase a obiectuluiacţionează operatorul de conducere In,n, careînlătură defectele. În rezultat, la ieşirea SIRI vaapărea imaginea autentică a obiectului (des.1).
În calitate de operator de conducere este alesoperatorul In,n,
, )( 11nn xIx =
deoarece la intrarea în SIRI se expune doar unsingur obiect, considerat, în mod convenţional,obiectul principal; acesta este capabil să seautoregleze, influenţând asupra parametrilor săi.În acest caz “Procesorul” reprezintă un obiect deordinul 2 al tipului 1 . Operatorul de conducere In,n
se determină în rezultatul citirii şi memorizăriireţelei de neuroni. Reţeaua de neuroni constituieunul din elementele SIRI. Din momentul me-morizării, reţeaua de neuroni permite concomitentsă se influenţeze asupra multitudinii de parametriai obiectului xk, care nu corespund semnificaţiilorcerute.
Dacă semnificaţia parametrilor corespunde limiteiadmise, atunci de la “Analizatoruldefectelor obiectelor” către “Cheiaelectronică de conducere” K1 setransmite un semnal de deblocarea cheii pentru deconectareaoperatorului de conducere In,n. Înacest mod, de la ieşirea din“Analizatorul defectelor obiectelor”imaginea obiectului ,corespunzătoare imaginii autentice ,
1nx
Determinantul imaginii defecte
Descriptorul caracteristici-lor obiectelor
Determinantul semnificaţiilor parametrilor
Analizatorul defectelor obiectelor
1Еn x
In,n
1n
~ x
Procesorul
К1
se transmite la ieşirea SIRI. Astfel, la intrarea înSIRI ajunge obiectul de ordinul 1 sau , iar SIRI,reprezentând obiectul , emite, de asemenea,obiectul de ordinul 1 .
Atunci când elaboratorul indică prezenţa defec-telor, SIRI include doar “Procesorul” care, în acestcaz, nu are nevoie de cheia electronică pentruconectarea operatorului de conducere In,n (des.2).
Când la intrarea în SIRI sunt recepţionate douăobiecte de ordinul 1 1
1-nx şi 1nx , e necesar de a
determina care dintre ele are preponderenţă şigradul de subordonare al acestora, de asemenea,prezenţa sau lipsa defectelor. Pentru îndeplinireafuncţiilor respective e necesar să se efectuezedescrierea acestor obiecte prin intermediuldeterminării caracteristicilor primare: =(xn-11, xn-12,..., xn-1K) şi =(xn1, xn2, ..., xnK). Funcţiile menţionate leexecută “Analizatorul defectelor obiectelor”,ulterior indicându-se semnificaţiile numerice alecaracteristicilor obiectelor (parametrii). În acestscop se utilizează “Determinantul semnificaţiilorparametrilor”, stabilindu-se gradul decomplexitate al obiectelor, obiectul principal şi celsubordonat. Complexitatea fiecărui obiect seestimează în funcţie de potenţialul tuturor stărilorposibile ale obiectului: ||=|xn-11|·|xn-12|·...·|xn-1K| şi||=|xn1|·|xn2|·...·|xnK|. Cel mai complicat dintre ele
1nx 1
Еn x
In,n
1n
~ x
Procesor
Des. 1. Funcţionarea SIRI cu un singur obiect de ordinul 1
Des. 2. Funcţionarea sistemului om-SIRI
Inte
llect
us 4
/200
5
74
CO
MU
NIC
ÃRI ª
TIIN
ÞIFI
CE este evaluat ca fiind obiectul principal. De
exemplu, ||>||, atunci – obiectul principal, iar –obiectul subordonat. Calculele necesare suntexecutate de “Determinatorul complexităţiiobiectelor”. Ulterior, analizându-se semnificaţiileparametrilor obiectelor şi , se trag concluziiprivind corespunderea sau necorespundereasemnificaţiilor unor parametri ai imaginilorautentice ale obiectelor şi . Dacă semnificaţiileparametrilor fiecăruia dintre obiectele şi sunt înafara limitei admise, adică sunt prezente defecteale imaginii obiectelor şi sau semnificaţiileparametrilor fiecăruia dintre obiectele şi se aflăîn cadrul limitei admise, cu alte cuvinte, dacădefectele lipsesc, atunci la ieşirile 1 şi 2 ale“Analizatorului defectelor obiectelor” vor apăreaurmătoarele combinaţii ale imaginilor obiectuluiprincipal şi celui subordonat: , , şi . În cazulprezenţei defectelor vreunui obiect, unul din celetrei blocuri operative: “Procesorul 1”, “ Procesorul2” sau “Procesorul 3” se va conecta la blocul“Determinatorul complexităţii obiectelor” (des. 3).
Procesorul 1
1
2
1Е1 x
1Е2 x
12
11 -~ xx
I1,1
11
~ x
12 x
1
2
1Е1 x
1Е2 x
12
11
~-~ xx
I1,1
11
~ x
12
~x
F1,2
Procesorul 3
F1,2
1
2
1Е1 x
1Е2 x
12
11
~- xx
11 x
12
~ x
Procesorul 2
Determinantul imaginii defecte
11-nx
1nx
11x
12x
1
2
Descriptorul caracteristici-lor obiectelor
Determinantul semnificaţiilor parametrilor
Determinantul complexităţii
obiectelor
Analizatorul
defectelor obiectelor
Pentru combinarea obiectelor 12
11
~ xx = enecesar să se efectueze corecţiile defectelorprimului obiect 1
1~x şi să se lase fără schimbări
imaginea obiectului subordonat 12x . În acest caz
funcţiile SIRI sunt îndeplinite de 1.21x .
Pentru combinarea obiectelor 12
11
~xx = enecesar să se corecteze defectele obiectuluisubordonat 1
2~x şi să se lase fără schimbări
imaginea obiectului principal 11x . În acest caz
funcţiile SITI sunt îndeplinite de obiectul 2.21x .
Pentru combinarea obiectelor 12
11
~~ xx = trebuiesă se corecteze defectele obiectului principal
11
~x şi ale celui subordonat 12
~x . În acest caz,funcţiile SIRI sunt executate, de asemenea, deobiectul 2.2
1x .
“Determinantul complexităţii obiectelor”depistează combinaţiile posibile pentru obiectulprincipal şi subordonat al scenei, iar unul dintreprocesori determină raportul dintre obiect şioperatorul de conducere F1,2
Des. 3. Funcţionarea SIRI cu două obiecte de ordinul 1
75
Inte
llect
us 4
/200
5C
OM
UN
ICÃ
RI ª
TIIN
ÞIFI
CE , )( 1
21,211 xFx =
sau determină starea sa în raport cu operatorulde conducere I1,1. În rezultatul prelucrării de cătreobiectul de ordinul 2 a defectelor imaginiiobiectului de ordinul 1, apare, la ieşirea din SIRI,obiectul de ordinul 1 restabilit.
La intrarea în SIRI pot ajunge scene care conţinmai mult de două obiecte de ordinul 1 1
2-nx ,1
1-nx , ..., 1nx . În acest caz, scena poate fi
examinată ca fiind un obiect separat şi serestabileşte cu ajutorul SIRI, reprezentată în des.1. O altă versiune de restabilire a scenelor xĺ 2, xĺ 3,xĺ 4 prevede evidenţierea perechilor constitutive“obiectul principal-obiectul subordonat” şirestabilirea succesivă a fragmentelor scenelor cuajutorul SIRI, reprezentată în des. 3. Aceastăprocedură se realizează conform următoruluialgoritm:
1. Evidenţierea obiectului principal. Obiectulprincipal se caracterizează printr-o comple-xitate mai mare;
2. Depistarea obiectelor subordonate de nivelulconducerii 1-l. Se selectează obiectele la carenumărul de parametri echivalenţi K cuobiectul principal depăşeşte pragul stabilit ˇ;
3. Evidenţierea perechii “obiectul principal-obiectul subordonat”;
4. Restabilirea perechii “obiectul principal-obiectul subordonat”;
5. Dacă nu sunt studiate toate obiectele, setrece la punctul 2;
6. Dacă sunt studiate toate obiectele, se trece lapunctul următor;
7. Depistarea obiectelor subordonate, de nivelul2 al conducerii. Se selectează acele obiecte,pentru care reprezentantele nivelului anteriorde conducere sunt principale şi la carenumărul parametrilor echivalenţi T cu obiectulprincipal depăşeşte pragul stabilit D;
8. Evidenţierea perechii “obiectul principal-obiectul subordonat”;
9. Restabilirea perechii “obiectul principal-obiectul subordonat”;
10. Dacă nu sunt studiate toate obiectele, setrece la punctul 7;
11. Dacă sunt studiate toate obiectele, se trece lapunctul următor;
12. Depistarea obiectelor subordonate de nivelul1-l al conducerii. Se selectează acele obiecte,pentru care reprezentantele nivelului anteriorde conducere sunt principale şi la carenumărul parametrilor echivalenţi H cu obiectulprincipal depăşeşte pragul stabilit D;
13. Evidenţierea perechii “obiectul principal-obiectul subordonat”;
14. Restabilirea perechii “obiectul principal-obiectul subordonat”;
15. Dacă nu sunt studiate toate obiectele, se trecela punctul 12;
16. Dacă sunt studiate toate obiectele, procesulse consideră terminat.
Încheiere
Aşadar, problema restabilirii imaginii se reduce lareformarea obiectelor de ordinul 1 în obiecte deordinul 2. Prin urmare, funcţia de bază aobiectelor de ordinul 2 este restabilirea imaginilordefecte ale obiectelor de ordinul 1. Obiectul deordinul 2 îl reprezintă însuşi procesorul, ceea ceînseamnă că el include de la bun începutcapacitatea de influenţă asupra obiectelor şi, înspecial, de restabilire a imaginilor defectuoaseale obiectelor. Realizarea funcţiei sale deinfluenţă asupra obiectului rezidă în citirea şimemorizarea reţelei de neuroni.
Restabilirea imaginilor defecte ale obiectelor careformează o scenă are drept scop determinareaconţinutului scenei, adică recepţionareacunoştinţelor privind obiectele în cauză şiinterinfluenţa lor. Astfel, obiectul de ordinul 2, carestabileşte legătura dintre obiectele 1
1n−x şi ,permite recepţionarea cunoştinţelor referitoare laobiectele care formează scena. Prin urmare,scopul final al creării SIRI constă în obţinereaunor noi cunoştinţe.
Inte
llect
us 4
/200
5
76
Bibliografie
1. Cornea I., Mardare I. Restoration of Imageswith Application of Neural Networks. Proceed-ings of 2002 IEEE-TTTC. InternationalConference on Automation, Quality andTesting, Robotics. May 23 - 25, 2002,Cluj-Napoca, Romania, (pag. 95-98).
2. Cornea I., Mardare I. Methods of ArtificialIntellect in Images Restoration.CSCS-14. 14th International Conference onControl Systems and Computer Science. 2-5
july, 2003, Bucharest, Romania, (pag.141-143).
3. Mardare I. Restoration of the image with useof a neural network. International Informa-tization Academy. Branch of R.Moldova.Chisinau:Evrica, Acta Academia 2002(pag.246-255). (rus).
4. [email protected]. Интегральный путьсоздания искусственного интеллекта.http://www.inftech.webservis.ru/it/ii/books/book002/b0001_01.htm
SUMMARY
There doesn’t exist a unique method for resolving problems related to restoration of theimage. That is why the most efficient technology for the elaboration of image restorationsystems consists in the integration of different methods and utilization of priorities thereof.Some of the most perspective directions of elaboration of the image restoration intellectualsystems have been considered systems in the neurons circuits’ base at utilization of thesecond sequence objects as the operational units.
CALENDAR
La 21 decembrie 1940 s-a născut la Mereşeuca, Ocniţa, Stelian LISNIC, doctor în biologie,colaborator ştiinţific coordonator la Institutul de Fiziologie a Plantelor al AŞM; cercetările saleştiinţifice se referă la elaborarea procedeelor eficiente de reglare a funcţiei organismelor vegetale laacţiunea factorilor nefavorabili ai mediului; autor a 116 publicaţii ştiinţifice şi a 2 invenţii brevetateîn domeniul nominalizat.
Stelian LISNIC este autor a 2 invenţii brevetate în domeniul optimizării nutriţiei plantelor cu azot şireglării procesului de denitrificare a solului prin utilizarea dozelor şi combinaţiilor optime demicroelemente în condiţii concrete de cultivare a plantelor. Invenţiile sale au fost menţionate cumedalii de argint la saloanele internaţionale de inventică de la Moscova şi Chişinău.
Este decorat cu insigna “Eminent al învăţământului public” din Republica Moldova.
CO
MU
NIC
ÃRI ª
TIIN
ÞIFI
CE
77
Inte
llect
us 4
/200
5N
UM
E N
OTO
RII
PERSONALIT+|I DE VAZ+ALE INTELECTUALIT+|II TEHNICEDIN BASARABIA (3)
Rubrică susţinută de dr. hab. Valeriu DULGHERU,Universitatea Tehnică a Moldovei
SERGIU R+D+U|AN –PRIMUL RECTOR AL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN CHI{IN+U
Sergiu RĂDĂUŢAN s-a născut la 17 iunie 1926 la Chişinău.După absolvirea cu succes a liceului „B.-P. Hasdeu” din capitală,a fost înmatriculat la Universitatea de Stat din Moldova,pe care a absolvit-o în 1955. Dornic de a-şi aprofunda cunoştinţele,pleacă la Leningrad unde, fiind admis în calitate de doctorandal Institutului Fizico-Tehnic „A.F. Iofe”, pregăteşte şi susţine primateză de doctorat (1959). Următoarea teză, cea de doctor habilitat înştiinţe tehnice, a susţinut-o în 1966 la Institutul Politehnic dinLeningrad.
Revenit în patrie, Sergiu Rădăuţan este numit înfuncţia de şef de laborator la Institutul de FizicăAplicată al AŞM. Ulterior, se implică cu toatăardoarea în procesul de fondare a primei instituţiide învăţământ tehnic superior din Moldova –Institutul Politehnic din Chişinău. Aceastărenumită instituţie a fost creată în 1964, practic peloc viran. Graţie energiei sale nesecate, relaţiilorpe care le avea în mediul academic al celor maiprestigioase instituţii de învăţământ superior alefostei Uniuni Sovietice, el a reuşit în scurt timp,împreună cu profesorul Aurel Marinciuc şi cu alţisavanţi entuziaşti, să completeze şi săconsolideze un colectiv profesoral-didactic deînaltă ţinută academică, majoritatea membriloracestuia fiind originari din Moldova, angajaţi ladiverse instituţii. A ocupat postul de rector alInstitutului Politehnic până în anul 1973, când afost demis în mod abuziv.
Sergiu Rădăuţan a parcurs un itinerar ştiinţific şiadministrativ impresionant: cercetător ştiinţific şişef de laborator la Institutul de Fizică Aplicată alAŞM, conferenţiar universitar (din 1966), profesor(din 1967), membru corespondent al AŞM (din1970), academician al AŞM (din 1972). Înperioada 1967-1971 a ocupat postul dePreşedinte al Sovietului Suprem al RSSMoldoveneşti. În 1991 este ales membru deonoare al Academiei Române; în 1992 – membrude onoare al Academiei de Cosmonautică „K. E.Ţiolcovskii” şi al Academiei de Ştiinţe Inginereştidin Federaţia Rusă. În 1983 devine laureat alPremiului de Stat al Republicii Moldova îndomeniul Ştiinţei şi Tehnicii. A fost, de asemenea,vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei,director al Centrului Materiale Semiconductoare alInstitutului de Fizică Aplicată al AŞM.
Inte
llect
us 4
/200
5
78
Savantul Sergiu Rădăuţan (decedat în 1998) aînregistrat realizări remarcabile în mai multedomenii de cercetare ştiinţifică şi inventică,manifestându-se plenar, în special, în:
Ô fizica şi chimia semiconductorilor;
Ô tehnologia şi aplicarea materialelor semicon-ductoare multiple;
Ô electronica corpului solid.
A publicat cca 900 de lucrări ştiinţifice, inclusivmanuale şi monografii, şi peste 100 de invenţii.A pregătit 60 de doctori în ştiinţe şi 9 doctori
habilitaţi. A organizat 7 conferinţe unionale şi oconferinţă internaţională în domeniulsemiconductorilor. A fost unul dintre organizatoriiCongresului Internaţional al Academiei Româno-Americane de la Chişinău (1973). A conferenţiat lanumeroase simpozioane internaţionale îndomeniul materialelor semiconductoare şielectronicii corpului solid (Paris, Moscova, Riga,Leningrad, Hamburg, München, Cambridje,Marsilia, Geneva etc.). În calitate de membru alComitetului Guvernamental Interministerial, acontribuit magistral la elaborarea programelor decolaborare ştiinţifică şi tehnică dintre România şiRepublica Moldova.
NU
ME
NO
TORII
CALENDAR
La 3 octombrie 1945 s-a născut la Fundurii Vechi, Bălţi, Mihai MAGDEI, doctor habilitat înmedicină, director general al Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, OmEmerit al Republicii Moldova. Participant activ la elaborarea şi implementarea programelor naţionalede lichidare şi combatere a SIDA, a bolilor sexual transmisibile, hepatitelor virale B, C şi D,tuberculozei, holerei, rabiei etc., a Programului guvernamental de eradicare a poliomielitei, înrezultatul căruia Republica Moldova a fost declarată de OMS unul din primele state din Europa de Estlibere de poliomielită. Are peste 80 de lucrări ştiinţifice, este coautorul a două monografii şi a 3invenţii brevetate. La expoziţiile specializate “INFOINVENT-2000, 2002” (Chişinău), “INVENTA-2001” (Bucureşti), Salonul Internaţional de Invenţii, Tehnici şi Produse Noi (Geneva, 2001),“INVENTICA-2002” (Iaşi) a obţinut 4 diplome, 3 medalii de aur şi o medalie de bronz.
La 17 noiembrie 1935 s-a născut la Colicăuţi, Briceni, Anatolie CASIAN, doctor habilitat în fizică şimatematică, profesor universitar, şeful catedrei mecanica teoretică a Universităţii Tehnice a Moldovei,academician al Academiei Internaţionale de Termoelectricitate; s-a remarcat prin cercetarea efectelorcinetice în semiconductori de diferite dimensiuni.
Este autorul a peste 200 de publicaţii ştiinţifice, inclusiv 2 monografii, 6 materiale didactice pentrustudenţi, ample articole şi studii tematice. De o înaltă apreciere s-au bucurat cărţile sale „Efectecinetice în semiconductorii de diferite dimensiuni” (în l. rusă, Ed. „Ştiinţa”, Chişinău, 1989) şi„Mecanica – baza ştiinţelor naturii” (coautor M. Colpagiu, Ed. „Lumina”, Chişinău, 1989).
A participat activ la diverse conferinţe naţionale şi internaţionale de specialitate în cadrul cărora aprezentat rezultatele cercetărilor sale. În anii 1997, 1998 şi 2000 a fost invitat pe perioade a câte o
lună pentru a ţine prelegeri la Universitatea „H. Poincaré” din Nancy, Franţa.
79
Inte
llect
us 4
/200
5RE
PERE
AC
AD
EMIC
E
La lucrările Congresului I al Fiziologilor dinţările CSI care şi-a desfăşurat lucrările între 19-23septembrie curent în oraşul Soci (Dagomâs),Rusia, au participat personalităţi ştiinţifice dindomeniile fiziologiei, medicinei, biologieimoleculare etc., membri ai Academiilor de Ştiinţedin Rusia, Ucraina, Belarus, Moldova, Georgia. Întotal au fost prezenţi peste 1500 de cercetători dintoate statele CSI (12 la număr), precum şi dinSUA, Germania, Israel, Lituania etc.
Din partea Republicii Moldova au fost prezenţiacad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedinte alAcademiei de Ştiinţe a Moldovei, membrulcorespondent Ion Toderaş, acad. coordonator alSecţiei de Ştiinţe Biologice, Chimice şi Ecologice,şi doctorul în ştiinţe biologice Valentina Ciochină,director-adjunct al Institutului de Fiziologie şiSanocreatologie al AŞM.
În cadrul şedinţei plenare acad. Teodor Furdui aprezentat raportul „Sănătatea omului – sarcină
CONGRESUL I AL FIZIOLOGILOR DIN ŢĂRILE CSI
Un alt proiect de inovare şi transfer tehnologic,finanţat de Academia de Ştiinţe a Moldovei în anul2005, este “Elaborarea traductorului de presiuneexcedentară pentru dirijarea şi automatizarea
complexă primordială în domeniile biologiei şimedicinei”, apreciat înalt de comunitateaştiinţifică. Un interes deosebit au suscitat şicelelalte trei comunicări ştiinţifice: „Stresul,homeostază şi sanocreatologia ”, „Evaluareanivelului de sănătate a cordului” şi „Perioadele debază în ontogeneza cordului”, semnate desavanţii moldoveni Teodor Furdui, ValentinaCiochină, Vlada Furdui, Stela Vudu, VictorLăcustă, Ion Toderaş, Petru Pavaliuc. Toaterapoartele ştiinţifice ale participanţilor din ţaranoastră ţin de sanocreatologie, direcţie nouă,fondată la Institutul de Fiziologie şiSanocreatologie al AŞM.
Congresul a ales un nou comitet de conducere alUniunii Societăţilor Fiziologilor din ţările CSI. Încalitate de preşedinte a fost desemnatacademicianul Platon Kostiuk, savant cu renumemondial, iar vicepreşedinte – academicianulTeodor Furdui, prim-vicepreşedinte al AŞM.
În anul 2005, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şiDezvoltare Tehnologică al AŞM a programat pentruprima dată o sumă importantă (1 mln 600 mii lei)în scopul realizării a 8 proiecte de transfertehnologic. Unul dintre aceste proiecte seîntitulează „Instalaţie mecanică de sutură esofago-laringeană”, fiind semnat de profesorul GheorgheŢâbârnă, membru corespondent, secretar ştiinţifical Secţiei de Ştiinţe Medicale a AŞM, oncologprincipal al Ministerului Sănătăţii şi ProtecţieiSociale, care îşi propune drept scop profilaxiacomplicaţiilor postoperatorii la cancerul laringeancu răspândire în esofag.
Conform proiectului promovat de autor, sepropune elaborarea şi producerea unui aparatoriginal de suturare mecanică a defectuluiesofagian şi hipofaringelui, instalaţie ce nu are
INSTALAŢIE UNICĂ ÎN LUME
analog în lume. Implementarea acestui aparat vacontribui la reducerea duratei procedurii desuturare de la 3-4 ore până la 3-5 minute. Timpulde cicatrizare a plăgii se va reduce de la 30-35 dezile la 8-10 zile. Totodată, în cazul suturăriimecanice este asigurată ermetizarea perfectă acavităţii esofagului şi a laringelui.
În opinia savantului Gheorghe Ţâbârnă, noulaparat va putea fi aplicat nu numai în chirurgiaoncologică a regiunii gâtului, dar şi la suturareaorganelor interne, în chirurgia gastrică, aintestinului gros şi a plămânilor. Finanţareaacestui proiect, în valoare de 170 mii lei, de oimportanţă vitală pentru societate, va continua şiîn anul 2006. Tehnicienii promit că în primăvaraanului viitor construcţia Instalaţiei mecanice desutură esofago-laringeană va fi finisată.
SENZOELECTRONICA ÎN SERVICIUL SOCIETĂŢII
sistemelor şi proceselor de producere”, evaluat la250 mii lei. Autorii proiectului şi-au propus săelaboreze o gamă largă de traductori pentrumăsurarea presiunii excedentare sau, altfel zis, a
Inte
llect
us 4
/200
5
80
REPE
RE
AC
AD
EMIC
E
Pe 19-20 octombrie, pentru prima dată laChişinău şi-a desfăşurat lucrările Conferinţanaţională a fizicienilor din Moldova, organizată deAcademia de Ştiinţe a Moldovei, SocietateaFizicienilor din Moldova, Institutul de Fizică Aplicatăal AŞM, Laboratorul Internaţional deSupraconductibilitate şi Electronica Solidului,USM şi UTM. La acest for au participat savanţi dinGermania, Rusia, România şi Belarus.
Conferinţa Fizicienilor din Moldova (CFM-2005) s-a încadrat în suita de manifestări ştiinţificeorganizate la scară europeană, cu prilejuldeclarării de către ONU a anului 2005 drept AnulInternaţional al Fizicii, fiind susţinută financiar deSocietatea Europeană de Fizică, la care a aderatSocietatea Fizicienilor din Moldova.
În prima zi a conferinţei a avut loc şedinţa festivăconsacrată remarcabilului eveniment, la care auluat cuvântul acad. Gheorghe Duca, preşedinteleAŞM, acad. Valeriu Canţer, academiciancoordonator al Secţiei de Ştiinţe Fizice şiInginereşti, preşedintele Societăţii Fizicienilor dinMoldova, prof. Leonid Culiuc etc. În continuare,lucrările conferinţei s-au desfăşurat conform
programului delucru, incluzândurmătoareledomenii: fizicastării conden-sate;problemelefizicii teoretice;fizica şiingineriamaterialelor; fizica şi tehnologiile moderne;ingineria fizică şi echipamente tehnice; tehnologiifizice în energetică; fizica computaţională şiinformatica; fizica şi învăţământul; geofizica, fizicaatmosferei şi protecţia mediului; metode şiechipamente fizice în medicină şi biologie.
În cadrul conferinţei au avut loc 2 mese rotunde cutema: „Calitatea procesului educaţionalpreuniversitar în domeniul fizicii, evaluat prinprisma reformei învăţământului” şi „Problemeledezvoltării cercetărilor fizice în RepublicaMoldova”.
Tatiana ROTARU(Serviciul de presă al AŞM)
Anul Internaţional al fiziciiCONFERINŢA FIZICIENILOR DIN MOLDOVA
diferenţei de presiune din conducte (lichide, gaze)faţă de nivelul de referinţă. Conducătorul acestuiproiect este doctorul în ştiinţe fizico-matematiceLeonid Conopco, cercetător ştiinţific coordonatorla Laboratorul Internaţional de Supraconduc-tibilitate şi Electronica Solidului (LISES).
Senzoelectronica este o direcţie de importanţăvitală în industria modernă a construcţiei deaparate şi utilaj electronic. Aplicarea pe scarălargă a traductorilor de acest gen, denumiţi şisenzori, în industria modernă este condiţionată denecesitatea controlului permanent al parametrilordiverselor medii neutre, chimice active, cu conţinutde oxigen, vâscoase, cristalizabile, cu temperaturijoase şi înalte. Precizia înaltă şi fiabilitateafuncţionării lor în diferite condiţii climaterice şi înprezenţa vibraţiei industriale deschid noiposibilităţi pentru optimizarea dirijării proceselortehnologice, sporirea randamentului utilajului,îmbunătăţirea calităţii elaborărilor, economiamateriei prime, a combustibilului şi energiei
electrice. Traductorii sunt de neînlocuit, având învedere cerinţele înaintate de societatea modernăprivind obţinerea unei producţii ecologice pure şiprotecţia mediului ambiant.
Savanţii şi inginerii din grupul condus de LeonidConopco au fabricat deja trei mostre experi-mentale, au efectuat încercări tehnice, corectări îndocumentaţia tehnică. Efectul economic esteevident: preţul unei unităţi de traductor este decirca 1950 lei sau de 2 ori mai redus decât alcelei de import. Totodată, utilizarea pe scară largăa traductorilor în diverse ramuri ale industriei vapermite crearea unor noi locuri de muncă,problemă foarte actuală pentru ţara noastră.
Proiectul „Elaborarea traductorului de presiuneexcedentară pentru dirijarea şi automatizareasistemelor şi proceselor de producere” va fiimplementat la uzina „TOPAZ”, noua producţie va ficomercializată în Republica Moldova, România şiUcraina.
81
Inte
llect
us 4
/200
5A
NIV
ERSÃ
RI
S-a născut la 17 ianuarie 1880 în satulHoiseşti, comuna Păuşeşti, nu departede Iaşi, leagănul civilizaţiei şi culturiiromâneşti din toate timpurile. Era fiulunui ţăran din acel sătuc, un omluminat de dragostea de carte. Acestplugar n-a pregetat să-şi trimită feciorul,după absolvirea şcolii primare din satulnatal, să-şi urmeze studiile la Podu-Iloaiei, localitate cunoscută din„Amintirile” lui Ion Creangă. MiculHaralambie i-a impresionat pe noii săidascăli printr-o perseverenţă rarîntâlnită la cei de vârsta sa şi prin inteligenţa saieşită din comun.
După încheierea cursului gimnazial la LiceulNaţional din Iaşi, va absolvi, în 1898, Liceul-internat din acelaşi oraş, care se bucura de oreputaţie deosebită: aici studiaseră marii scriitoriromâni Eugen Lovinescu, Iorgu Iordan, IonelTeodoreanu. La absolvire, i se acordă medalia deaur – distincţia cea mai înaltă cu care era decoratcapul de promoţie al anului respectiv. Aici, în liceu,fusese remarcat de către strălucitul savantchimist şi profesor universitar Petru Poni, autor alprimelor manuale de chimie în limba română,care exercita funcţia de preşedinte al comisiei deexaminare şi era considerat, pe bună dreptate, undeschizător de drumuri.
Din 1901 urmează cursurile Secţiei Fizico-Chimice, iar din 1902 - cele ale Secţiei de ŞtiinţeMatematice (Facultatea de Ştiinţe, Universitateadin Iaşi). Obţine două licenţe: în ştiinţe fizico-chimice şi în ştiinţe matematice. În anii destudenţie se bucură de atenţia şi apreciereadeosebită a cunoscuţilor profesori Petru Poni,Paul Bujor, Ion Simionescu, Ion Borcea, PetruBogdan ş.a. După absolvire ar fi putut rămâne laUniversitatea din Iaşi sau în învăţământulsecundar, însă Petru Poni îl propune candidatpentru o bursă în Germania.
Haralambie Vasiliu terminăAcademia de Agronomie de laHohenheim în 1905, iar în anulurmător susţine doctoratul înbiochimie animală la Breslau.Optează deci pentru profilul agro-nomic. În Germania se preocupă înmod deosebit de cercetările mareluisavant Justus von Liebig privindnutriţia minerală a plantelor. Liebig afost unul dintre cei mai renumiţiexperimentatori-chimişti ai timpuluisău, fapt despre care vorbesc şi
denumirile unor aparate şi dispozitive delaborator: refrigerent Liebig, vas de absorbţie agazelor Liebig, aparat de analiză (de determinarea carbonului şi hidrogenului în substanţeorganice) Liebig etc. Şi iată, într-un anumitmoment, acest mare savant întrerupe şiruldescoperirilor în chimie, făcând o declaraţiecurioasă: „Am părăsit drumul ştiinţei pentru a faceceva în agricultură şi fiziologie. Eu am rolul luiSisif”. Liebig a fost, de fapt, primul ecologist dinlume care a depistat permanenta interacţiunedintre plante şi mediu, elucidând unele relaţiidintre fiinţele vii şi cadrul mineral. Cercetările luiLiebig îşi vor găsi continuare în preocupările demai târziu ale savantului Haralambie Vasiliu.
În Germania, tânărul cercetător român şi-aaprofundat cunoştinţele în domeniul biochimiei,abordând probleme legate de metabolismulsubstanţelor în organismul animal, de valoareabiologică a nutreţurilor şi alimentelor. În anii destudii la Breslau publică un ciclu de patru lucrăricare tratează probleme insuficient cercetate laacea dată: evoluţia inelului benzenic intact şiproducerea acidului hipuric şi fenaceturic încorpul animal; comportarea inelului benzenic încorpul erbivorelor în condiţiile gravidităţii; substan-ţele-mamă fără azot ale acidului hipuric. Conco-mitent, elaborează metode noi de determinare,
UN NUME ATINS DE NEMURIRE
Haralambie VASILIU (1880–1953), personalitate de excepţie în ştiinţa agricolănaţională, este unul dintre arhitecţii învăţământului agronomic superior, ai infrastructuriimoderne şi ai bogatului potenţial intelectual care s-a acumulat la Universitatea Agrară deStat din Moldova pe parcursul a 7 decenii de existenţă.
Inte
llect
us 4
/200
5
82
AN
IVER
SÃ
RI prin sublimare, a acidului hipuric şi fenaceturic.
Cercetând comportarea inelului benzenic înorganismul animal, savantul concluzionează:carnivorele utilizează mai bine decât erbivoreleenergia materiilor protidice. Este preocupat înmod deosebit de problema metabolismuluiacidului uric în corpul uman, elaborând raţiialimentare speciale pentru unele stări patologice,în deosebi pentru starea de nocivitate a aciduluiuric în organism şi necesitatea eliminării lui.
Lucrarea sa „Nutrirea animalelordomestice şi a omului” (apărută în 1916şi 1931) este considerată, pe bunădreptate, un adevărat tratat ştiinţific dealimentaţie, întrunind cercetările sale îndomeniul respectiv, care nu şi-au pierdutnici până în prezent valoarea. Printrealtele, savantul expune în modargumentat ideea că cele mai indicatealimente pentru întremarea organismuluiuman sunt carnea de pui, miel, viţel,purcel, precum şi laptele, iar dintreprodusele vegetale – salata fragedă,urzicile, spanacul, păstăile tinere.
Au urmat alte cercetări, finalizate prin elaborareaunor lucrări de referinţă privind compoziţia chimicăa solurilor din partea de nord-est a României şiregimul apei în sol ca factor determinant lacreşterea şi evoluţia plantelor; rolul unormicroelemente şi al îngrăşămintelor minerale lasporirea producţiei vegetale etc.
Fiind un adept convins al corespunderiiprocesului de cercetare ştiinţifică cu cerinţele pecare le înaintează viaţa, profesorul HaralambieVasiliu emite, în a doua jumătate a anilor 1930, oipoteză foarte interesantă despre structuraspiralată a substanţelor proteice, confirmatăexperimental mai târziu, la începutul anilor 1950,de către savanţii americani L. Pauling şi R. Corey,distinşi în 1954 cu premiul Nobel.
Am expus sumar munca de cercetare a savantuluiHaralambie Vasiliu. La fel de remarcabilă este şiactivitatea sa în domeniul învăţământului superior.Întors în ţară în 1906, la vârsta de 26 de ani,obţine postul de profesor suplinitor la Catedra deChimie Agricolă a Facultăţii de Ştiinţe din Iaşi, iarmai târziu este confirmat ca profesor cu drepturi
depline. Astfel, se încadrează plenar în procesulde edificare a învăţământului superior românesc,temelia acestuia fiind pusă de către Spiru Haret.Pentru slujirea cu devotament a învăţământuluiuniversitar, în 1911, la vârsta de 31 de ani, va primidistincţia „Membru al Ordinului CoroanaRomâniei în gradul de Cavaler”, actul de decorarepurtând semnătura cunoscutului intelectual şi ompolitic Titu Maiorescu, ministru de externe şiCancelar al ordinelor.
Haralambie Vasiliu militează, în primul rând,pentru crearea unei Facultăţi de Agronomie încadrul Universităţii ieşene. Dintru început, în 1906,la Universitate se întemeiază Catedra de ChimieAgricolă, din care, cinci ani mai târziu, sedetaşează Secţia de Ştiinţe Agricole (în cadrulFacultăţii de Ştiinţe Agricole). În toamna anului1933, Facultatea de Ştiinţe Agricole estetransferată la Chişinău, unde i se creează condiţiifoarte bune de activitate, oferindu-i-se imobilul încare a activat Sfatul Ţării, o clădire impunătoarede pe strada Livezilor, actualmente A. Mateevici.
Facultatea fusese transferată cu întregul eipersonal şi inventar agricol înregistrat la data de 1aprilie 1933. Printre distinşii profesori care ţineaucursuri la această facultate se numărauagrochimistul H. Vasiliu, zootehnicianul A. Cardaş,agrogeologul N. Florov, ctitorul învăţământuluihorticol din Moldova M. Costeţchi ş.a.
Aşadar, de la această dată începe istoriaUniversităţii Agrare de Stat din Moldova,Haralambie Vasiliu fiind primul profesor de talieuniversală al acestei instituţii şi unul dintre primiidecani de facultate. Acest transfer al facultăţii arepentru noi şi anumite conotaţii sentimentale.Când Basarabia revine, în 1918, la matca sa,după mai bine de un secol de întuneric şi uitare,tinerii basarabeni care se trăgeau la carte doreausă-şi continue studiile mai ales la Iaşi. Din cei400 de studenţi ai Secţiei de Ştiinţe Agricole aUniversităţii ieşene, 220 erau basarabeni. Acestfapt a reprezentat un argument solid pentru AntonCrihan, fruntaş al Unirii şi un distins cărturar,acesta ocupând pe atunci postul de subsecretarde stat pentru agricultură şi domenii, în vedereafondării noii instituţii de învăţământ la Chişinău.
Transferarea Facultăţii de Agronomie din Iaşi laChişinău se înscria în programul activ şiperseverent al Statului Român privind edificareaînvăţământului din Basarabia, distrus şi
83
Inte
llect
us 4
/200
5A
NIV
ERSÃ
RI desconsiderat pe parcursul unui secol de către
regimul de ocupaţie ţaristă. Era cea de a douafacultate a Universităţii din Iaşi transferată laChişinău (prima a fost cea de teologie, în 1926).
Într-un amplu articol, „Învăţământul agricol înRomânia”, publicat în revista „Viaţa Basarabiei” nr.3-4 din 1936, Haralambie Vasiliu, după cerealizează un succint istoric al problemei „de la1907 şi până în prezent”, îşi exprimă îngrijorareacă facultatea este oarecum neglijată, neacor-dându-i-se fonduri suficiente, ceea ce ar puteaconduce la desfiinţarea ei. Mulţumindu-i Minis-trului Instrucţiunii C. Anghelescu, care s-a opusdesfiinţării Facultăţii, autorul apreciază înaltprestanţa studenţilor care, „cu toate greutăţile şilipsurile, în sălile goale şi friguroase, şi-au păstratdisciplina şi încrederea şi şi-au continuat studiile”.
Cu toate dificultăţile pe care le întâmpinănoua instituţie, concluzia savantului esteoptimistă: „De la 1933 învăţământul nostrumerge spre maturitate”. Dintru început,Haralambie Vasiliu iniţiază în cadrulfacultăţii „cursuri libere” de agricultură,care evoluează ulterior în cursuri oficialede chimie agricolă, fitotehnie, viticultură,industrie agricolă etc.
Însă perioada favorabilă în evoluţia Facultăţii deŞtiinţe Agricole de la Chişinău nu a durat preamult. În 1940, Haralambie Vasiliu este nevoit săse refugieze la Iaşi. Dar nici aici nu-şi va găsiliniştea. Legătura cu Basarabia, rană sângerândăîn sufletul său de bun patriot, a servit pentruregimul nefast, instaurat în România după 1944,drept pretext pentru a-l denigra şi a-l sili săsuporte, la începutul anilor 1950, ororilepersecuţiilor staliniste. Şi toate acestea se
întâmplau chiar în perioada când se confirmaexperimental vestita lui ipoteză ştiinţifică privindstructura spiralată a substanţelor proteice. El asuportat cu dârzenie această prigoană, fiindmarginalizat, umilit, însingurat undeva în dealulCopoului. Şi astfel se stinge din viaţă, uitat de toţi,la 7 noiembrie 1953.
Cercetările lui Haralambie Vasiliu, putem afirma,au fost continuate la Chişinău după 1940, cândFacultatea întemeiată de savant fuzionează cuInstitutul Moldovenesc de Pomicultură şiLegumicultură din Tiraspol, fiind fondat InstitutulAgricol din Chişinău, azi Universitatea Agrară deStat din Moldova. Andrei Timoşenco, profesor laaceastă Universitate, susţine la 9 mai 1952 tezade doctorat cu tema „Influenţa cuprului asupraplantelor în soluri de cernoziom”. Din cercetărileefectuate de Haralambie Vasiliu descind, deasemenea, tezele cu aceeaşi tematică alesavanţilor Simion Toma şi Constantin Zagorcea,prezentate pentru titlul de doctor habilitat.
Însă, mai devreme sau mai târziu, oamenii deseamă ai neamului sunt apreciaţi după merit.Chipul lui Haralambie Vasiliu a fost zugrăvit pecupola aulei centrale a Institutului Politehnic „Gh.Asachi” din Iaşi, alături de mari personalităţi aleculturii româneşti: Mihail Kogălniceanu, MihaiEminescu, Ion Creangă, Alexandru Philipide. În1978 bustul savantului a fost instalat pe un soclude granit în faţa clădirii Institutului Agronomic dinIaşi. Iar în 1990 Haralambie Vasiliu este ales,post-mortem, membru al Academiei Române.
Amintirea luminoasei personalităţi a luiHaralambie Vasiliu dăinuie şi la Chişinău, unde,de asemenea, în faţa Universităţii Agrare de Statdin Moldova a fost dezvelit la 7 octombrie 1998 unbust al savantului.
Dumitru BATÎR, dr. hab. în chimie, prof. univ.,laureat al Premiului de Stat
SUMMARY
The author tries to restore the character of a tragic destiny spending his life with a pecu-liar intensity, and of a prodigious activity of Haralambie Vasiliu (1880-1953) – a well-known scientist-agrochemist, Doctor of sciences, professor, member of the RomanianAcademy (post-mortem), the promoter and architect of the high agronomic education ofMoldova, author of some valuable conceptions and of scientific treaties of actual poignancy.Haralambie Vasiliu is the founder of the Agricultural Science Faculty of Chisinau, the firstuniversity professor and dean in the capacity of which he did his duty beginning from 1933up to 1940.
Inte
llect
us 4
/200
5
84
AG
EPI
NEW
S
Luând cuvântul în deschiderea expoziţiei,Gheorghe Duca, preşedintele Academiei deŞtiinţe, şi-a exprimat speranţa că actualul for vareprezenta un spaţiu excelent pentru ocomunicare eficientă, un schimb de experienţădintre cercetători, promovarea proiectelorştiinţifice şi a tehnologiilor avansate pe piaţa CSI.Dumnealui a menţionat, de asemenea, că fărădezvoltarea ştiinţei, a tehnologiilor avansate,astăzi e dificil să dezvoltăm industria, săvalorificăm, să însuşim metodele moderne deproducere şi să ieşim pe pieţele externe cumărfuri competitive. Această acţiune are oimportanţă deosebită şi în contextul aderăriiRepublicii Moldova la structurile europene.
Prezent la manifestaţie, viceministrul Economieişi Comerţului Igor Dodon a subliniat că atâtministerul, cât şi Guvernul în general, acordă odeosebită atenţie dezvoltării ştiinţei naţionale. În
altă ordine de idei, viceministrul a menţionat căsavanţii şi inventatorii din ţară trebuie să profite deoportunităţile acestui for pentru a-şi demonstracele mai bune realizări ştiinţifice şi a stabili relaţiide colaborare cu parteneri din alte state.
Ştefan Novac, Directorul General al Agenţiei deStat pentru Proprietatea Intelectuală, a reiterat căExpoziţia Internaţională Specializată“INFOINVENT-2005” este o excelentă ocaziepentru cercetătorii autohtoni de a iniţia diversecontracte în scopul atragerii investiţiilor laimplementarea invenţiilor în producţie.
EIS „INFOINVENT” a devenit o manifestareştiinţifico-tehnică de o importanţă majoră, un forexpoziţional naţional şi internaţional, la care, peparcursul a 9 ani au participat deja circa 650 deexpozanţi cu peste 2700 de invenţii şi cicluri deinvenţii în toate domeniile prioritare ale ştiinţei şi
TEHNOLOGIILE AVANSATE –FOR|A MOTRICE A ECONOMIEI
În perioada 9-12 noiembrie curent la CIE „MOLDEXPO” s-a desfăşurat cea de-a IX-aediţie a Expoziţiei Internaţionale Specializate „INFOINVENT”, un adevărat for alinteligenţei naţionale şi expo-târg de invenţii, tehnologii, tehnică şi materiale noi.
85
Inte
llect
us 4
/200
5A
GEPI
NEW
S
economiei, industriei şi agriculturii, protecţieimediului şi biotehnologiei, medicinii şi farmaco-logiei, tehnicii de calcul şi informaticii etc. Ca şi laediţiile precedente, EIS „INFOINVENT-2005” aevidenţiat cele mai actuale şi de perspectivărealizări ştiinţifico-tehnice şi i-a evidenţiat pe autoriiacestora prin diverse distincţii şi premii instituite deorganizatorii şi coorganizatorii expoziţiei.
Ediţia actuală a EIS „INFOINVENT” s-a desfăşuratpentru prima dată în cadrul Expoziţiei-forum „CSI:produse sciento-intensive şi tehnologiiavansate”. La acest salon au participat 150 decompanii, instituţii ştiinţifice şi de învăţământ dinBelarus, Federaţia Rusă, Kazahstan, Ucraina,Azerbaidjan, România şi ţara gazdă, oferindposibilitatea comunităţii ştiinţifico-tehnice dinrepublică să demonstreze publicului larg şi săpromoveze în mediul de afaceri 361 de invenţii şicicluri de invenţii, create în ultimii 5 ani. Aceasta afost şi o excelentă ocazie pentru cercetătorii şiinventatorii din ţară pentru transmiterea drepturilorasupra OPI, efectuând un util schimb de informaţiiştiinţifico-tehnice şi normativ-legislative îndomeniul protecţiei proprietăţii intelectuale etc.
Responsabilitatea privind organizarea şidesfăşurarea ediţiei actuale a „INFOINVENT-2005” a fost pusă în seama Academiei de Ştiinţea Moldovei, AGEPI, Agenţiei de Inovare şi TransferTehnologic a AŞM şi CIE „MOLDEXPO”.
Activitatea de evaluare şi premiere a obiectelor deproprietate industrială (invenţii, modele deutilitate, soiuri de plante şi design industrial),expuse în cadrul expoziţiei, a fost asigurată decătre Juriul Internaţional (preşedinte – dl IonTighineanu, vicepreşedintele AŞM) şi Comisia deexperţi a EIS „INFOINVENT” (preşedinte – dl BorisGăină, secretar ştiinţific general al AŞM), aprobate
prin hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţăşi Dezvoltare Tehnologică din 3 noiembrie curent,care au şi desemnat laureaţii ediţiei actuale aexpoziţiei.
Astfel, laureat al Premiului Guvernului RM „Celmai bun inventator al anului”, care prevede unpremiu bănesc în sumă de 5000 lei, a fostdesemnat acad. Ion Bostan, rectorul UTM, pentruSisteme de conversiune a energiei cinetice aapei, iar laureat al Marelui Premiu AGEPI învaloare de 1500 lei a devenit prof. ValerianDorogan, prorector al UTM, pentru ciclul deinvenţii în domeniul optoelectronicii. La nominali-zarea „Cea mai reprezentativă participare laexpoziţie” au ieşit învingători Institutul deGenetică al AŞM şi Institutul pentru Culturile decâmp „Selecţia”, iar „Cea mai bună inventatoarea anului” a fost recunoscută dna Lidia Cerempei
(Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N.Testemiţanu”) pentru Noi metode de diagnostic aldiverselor afecţiuni la copii. Daniela Radu(România) în vârstă de 16 ani a fost desemnatădrept „Cea mai bună tânără inventatoare” pentruinvenţia Sistemul de determinare a glicemiei şiindicarea prescripţiilor medicale, prezentat încadrul expoziţiei.
Inte
llect
us 4
/200
5
86
AG
EPI
NEW
S
Laureat al premiului AGEPI pentru „Cel mai bundesign” a devenit dna Elena Postolachi, Institutulde Arheologie şi Etnografie al AŞM, pentruvalorificarea, modernizarea şi promovarea celormai reprezentative tradiţii populare în designultextilelor.
Pentru desfăşurarea activităţii de „Promovare aactivităţii inovaţionale şi transferuluitehnologic”, AGEPI a menţionat Salonulinternaţional de invenţii şi tehnologii noi „Novoevremea” de la Sevastopol, Ucraina, cu o diplomăspecială, iar premiul pentru „Promovareaproprietăţii intelectuale” a revenit Oficiului de Statpentru Invenţii şi Mărci din România (OSIM).
Juriul internaţional şi Comisia de experţi aiexpoziţiei au apreciat cele 361 invenţii şi cicluri deinvenţii prezentate cu 17 medalii de aur, 37 - deargint, 30 - de bronz şi 49 diplome de menţiune.Au fost, de asemenea, înmânate diplome şipremii ale Camerei de Comerţ şi Industrie aRepublicii Moldova (2 premii a câte 1500 leipentru implementarea în practică a invenţiilorelaborate fiind acordate Centrului Naţional deMedicină Preventivă şi, respectiv, Institutului deMicrobiologie al AŞM), ale companiei moldo-americane „Global Biomarketing Group Moldova”,ale Forumului Inventatorilor Români şi SocietăţiiInventatorilor din România, cât şi ale oaspeţilordin Ucraina.
Anul acesta, pentru prima dată, au fost înmânatedistincţii ale Salonului internaţional de invenţii şinoi tehnologii „Brusells-EUREKA”, Belgia, şi aleSalonului internaţional de invenţii, tehnici şiproduse noi de la Geneva, Elveţia. Pentru meritedeosebite privind promovarea pe parcursul anilora invenţiilor şi inventatorilor moldoveni la acestesaloane, acad. Valeriu Rudic, director al
Institutului de Microbiologie al AŞM, şi, respectiv,prof. Aurelian Gulea, şef de catedră la Universi-tatea de Stat din Moldova, au devenit laureaţi aidistincţiilor nominalizate.
A devenit deja o tradiţie organizarea în cadrulexpoziţiei „INFOINVENT” a concursului pentrudecernarea Medaliei de Aur a OrganizaţieiMondiale de Proprietate Intelectuală (OMPI)„Inventator remarcabil” şi Trofeului OMPI„Întreprindere inovatoare”. Comisia pentrudecernarea acestor distincţii ale OMPI (aprobatăprin Hotărârea Guvernului nr. 933 din 12septembrie 2000 cu modificările ulterioare) l-adesemnat laureat al Medaliei de Aur OMPI pedl Ştefan Odagiu, inventator şi întreprinzătorcunoscut în Republica Moldova, directorulcompaniei „Vinex Victoria”. Institutul de Chimie alAŞM a devenit deţinătorul Trofeului OMPI „Între-prindere inovatoare”.
De asemenea, în cadrul expoziţiei au fostanunţate şi totalurile concursului republican„Trofeul pentru inovare şi creativitate”, ediţia aIII-a, instituit de AGEPI. Laureaţi ai acestui concursau devenit întreprinderea EURO-ALCO SRL - lacapitolul antreprenoriat, producţie, prestareservicii, şi Universitatea de Stat din Moldova lacapitolul cercetare-dezvoltare şi învăţământsuperior. Aceste instituţii deţin cel mai impunătorportofoliu de obiecte de proprietate industrialăbrevetate/înregistrate la AGEPI pe parcursulultimelor 12 luni. În cadrul concursului în cauză aumai fost acordate alte diplome de menţiune,pentru locurile 1-5, respectiv.
Învingătorii Concursului jurnaliştilor care auabordat pe parcursul anului cel mai activ tematicaproprietăţii intelectuale au devenit: Premiul I –1500 lei: Valentina Malicova (săptămânalul
87
Inte
llect
us 4
/200
5A
GEPI
NEW
S
Argumentî i Faktî), Premiul II – 1000 lei: DimitriiSidorov (revista Business Moldovî), Premiul III –750 lei: Ana Mutu (Agenţia de presă FLUX). Alţi 5jurnalişti au fost menţionaţi cu diplome şi premiide încurajare. Principalele criterii de apreciere aconcurenţilor au fost profesionalismul şi modulde abordare a tematicii protecţiei proprietăţiiintelectuale; profunzimea şi originalitateaexpunerii informaţiei; capacitatea de relatare afaptelor, precizia de documentare şi citare asurselor, cunoştinţele în domeniu.
Bruxelles, Pittsburgh, Casablanca, Bucureşti, Iaşi,Moscova, Kiev etc. cu cele mai valoroaseelaborări autohtone, nu există nici o îndoială că obună parte din ceea ce s-a prezentat la EIS„INFOINVENT-2005” va ajunge să fie apreciată pemerit şi la saloanele nominalizate.
În vederea dezvoltării aspectelor teoretice şipractice ale proprietăţii intelectuale, promovăriidrepturilor asupra obiectelor de proprietateintelectuală şi creării unor condiţii favorabile decolaborare a agenţilor economici cu inventatorii şiinovatorii, AGEPI a organizat în cadrul expoziţiei„INFOINVENT–2005” un seminar, avândurmătoarele teme de discuţie: „Sistemul deprotecţie a obiectelor de proprietate intelectualăîn Republica Moldova” (raportor - Ştefan Novac,Director General AGEPI), „Problemele juridiceaferente procedurii de înregistrare şi utilizare aobiectelor de PI” (raportor - Andrei Moisei,director Departament juridic), „Protecţia dreptuluide autor şi drepturilor conexe în RepublicaMoldova” (raportor - Dorian Chiroşcă, vicedirector
Peste 80 de instituţii de cercetare-dezvoltare şi deînvăţământ superior, întreprinderi mici şi mijlocii,companii din Republica Moldova, România şiUcraina au prezentat la actualul salon elaborărilelor de ultimă oră. Dat fiind că „INFOINVENT” esteşi o preselecţie pentru participare la saloaneleinternaţionale de inventică de la Geneva,
general), „Proprietatea intelectuală – factoruldecisiv în creşterea economică” (raportor - IurieBadâr, şef Secţie economie şi evaluare PI).
Raportorii au răspuns la o serie de întrebăriadresate de către inventatori, persoane fizice şijuridice interesate.
Inte
llect
us 4
/200
5
88
AG
EPI
NEW
S
În timpul sesiunii, din aprilie curent, Comitetul apropus membrilor şi observatorilor să prezintesugestii privind subiectele actualei întruniri.Reprezentaţii Barbadosului, ComunităţiiEuropene, Statelor Unite ale Americii, Ex-republiciiIugoslave Macedonia, Federaţiei Ruse, Franţei,Letoniei, Marocului, Mexicului, Norvegiei, Noii-Zelande, Regatului Unit al Marii Britanii, Slovacieişi Elveţiei au propus subiecte ce ţin de:Ô armonizarea dreptului patrimonial al mărcilor,Ô noi tipuri de mărci,Ô mărci notorii,Ô mărci colective şi de certificare,Ô protecţia mărcilor pe Internet,Ô mărcile şi denumirile comune internaţionale
pentru produsele farmaceutice,Ô art. 6ter al Convenţiei de la Paris,Ô desenele şi modelele industriale şi mărcile
tridimensionale.
În urma dezbaterilor, Comitetul a decis săexamineze mai detaliat următoarele aspecte:
ü Mărcile netradiţionale, cum sunt mărcileunicolore, sonore, de mişcare sau de formăşi, în particular, modul în care aceste mărcisunt înregistrate şi publicate.
ü Raportul dintre mărci, desene/modeleindustriale şi dreptul de autor şi practicareaacestor tipuri de protecţie.
ü Procedurile de contestare a mărcilor, înmăsura în care acestea devin tot mai impor-tante în perioada când numărul cererilor deînregistrare a mărcilor este în continuăcreştere.
ü Procedurile de înregistrare a desenelor şimodelelor industriale şi cele de protecţie a
LA COMITETUL PERMANENT PENTRU DREPTUL
M+RCILOR, DESENELOR/MODELELOR
INDUSTRIALE {I INDICA|IILOR GEOGRAFICE
Pe 28 noiembrie – 2 decembrie curent, la Geneva şi-a desfăşurat lucrările cea de-a XV-asesiune a Comitetului Permanent pentru Dreptul Mărcilor, Desenelor/Modelelor Industrialeşi Indicaţiilor Geografice, în cadrul căreia statele membre ale OMPI au stabilit o serie de temepentru lucrările sesiunilor viitoare ale Comitetului. La sesiune au participat 79 de state membre,o ţară observator, 4 organizaţii interguvernamentale şi 11 organizaţii neguvernamentale.
emblemelor de stat conform art. 6ter alConvenţiei de la Paris pentru protecţiaproprietăţii industriale.
Reprezentantul Republicii Moldova, în persoanadlui Ion Daniliuc, vicedirector general AGEPI, asusţinut delegaţia Elveţiei, care a propusurmătoarele:
I. Raportul dintre mărci şi desene/modele industrialeDelegaţia Elveţiei a cerut să fie inclusă pe ordineade zi a celei de-a XV-a sesiuni a Comitetuluipermanent problema raportului dintre desenele/modelele industriale şi mărcile tridimensionale.Chestiunea dată a fost propusă spre examinareîn cadrul mai multor sesiuni ale Comitetuluipermanent.
II. Noi tipuri de mărciAşa cum a mai propus la sesiunea a VII-a aComitetului permanent, delegaţia Elveţiei suge-rează abordarea noilor tipuri de mărci (de mişcare,olfactive etc.) în scopul armonizării criteriilor deînregistrare a acestora, pe de o parte, şi a mo-dalităţilor lor de înregistrare, pe de altă parte.
III. Numele de domene în Internetşi indicaţiile geograficeReprezentanţii Elveţiei au reamintit că în cadrulcelei de-a XIII-a sesiuni a Comitetului, statelemembre au convenit să menţină pe ordinea de ziproblema privind numele de domen în Internet şiindicaţiile geografice.
Pentru viitoarea sesiune a Comitetului, Secreta-riatul OMPI va pregăti un set de documente delucru care vor aborda amănunţit problemele sus-menţionate şi vor servi drept bază pentru dezbateri.
89
Inte
llect
us 4
/200
5A
GEPI
NEW
S
Incubarea afacerilor este un concept relativ nou înMoldova. Până în prezent au mai fost deschiseincubatoare de afaceri, însă ele nu oferă toatăgama de servicii şi facilităţi practicate în alte ţări.Unul din principalele scopuri ale proiectului actualeste de a servi drept exemplu de incubator deafaceri modern ce ar corespunde standardelorinternaţionale.
În cadrul proiectului a fost lansat Incubatorul deAfaceri al ASEM ce oferă tinerilor posibilitatea de aimplementa ideile lor în afaceri reale, de a fiindependenţi de angajatori. Astfel, participanţii auşansa de a crea afaceri proprii în domeniul deinteres.
Studenţii de la ASEM (anii 2, 3 şi 4) au acumulatdeja un anumit nivel de cunoştinţe teoretice,
DEZVOLTAREA TINERILOR }N CADRUL
INCUBATOARELOR DE AFACERI
Asociaţia Naţională a Tinerilor Manageridin Moldova (ANTiM) a studiat practicileinternaţionale în sfera incubatoarelor deafaceri pentru a dezvolta şi implementaacest concept în republică. În colaborarecu Academia de Studii Economice dinMoldova şi Canadian Business Incubators(CBI), Asociaţia a creat un proiect-pilotdenumit „Dezvoltarea Tinerilor prinIniţierea Incubatoarelor de Afaceri”.Proiectul este finanţat parţial de cătreFondul pentru Pace al Ministerului deExterne al Regatului Danez prin BalkanChildren and Youth Foundation (BCYF).Mentorii proiectului sunt: Agenţia de Statpentru Proprietatea Intelectuală, Camerade Comerţ şi Industrie, AXA ManagementConsulting şi BC “MobiasBanca” SA.
necesare pentru încadrarea în sfera afacerilor; eivin cu idei şi proiecte viabile, ce poartă un aspectinovator şi care, fiind implementate, vor aducebeneficii considerabile.
Incubatorul de Afaceri al ASEM prestează serviciide consultanţă pentru persoanele din Incubator şipentru cei selectaţi în cadrul competiţiei „Cele maibune idei de afaceri”; organizează seminare şitraining-uri, mese rotunde cu tematici dedezvoltare a afacerilor.
Recent studenţii Incubatorului de Afaceri de laASEM, împreună cu colaboratorii AGEPI, auorganizat o masă rotundă, la care au fost invitaţiredactorii revistei “Intellectus” Ion Diviza, SvetlanaTacu, Mihai Cucereavîi. Aceştia au informatasistenţa despre activitatea Agenţiei de Statpentru Proprietatea Intelectuală în domeniulprotecţiei PI, au prezentat publicaţiile “BOPI”,“Intellectus”, “Bursa invenţiilor”, “AGEPI-info”, carese editează la Agenţie, au invitat tinerii autori să-şipublice lucrările în aceste reviste.
Invitaţii au răspuns la o serie de întrebări alestudenţilor referitoare la înregistrarea mărcilor,brevetarea invenţiilor ş.a., cât şi la cerinţele faţăde materialele prezentate spre publicare,îndemnându-i la o colaborare fructuoasă pe viitor.
Inte
llect
us 4
/200
5
90
MO
ZA
IC
În ultimii ani din emisiunile televizate aflăm totmai des despre dezastrul adus omenirii de cătreinundaţiile frecvente care au loc în plan global peTerra. Vedem imagini şi oameni îngroziţi, disperaţidin diverse ţări (SUA, Marea Britanie, China,Thailanda, India, Malaiezia, Franţa, Italia,Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria, Româniaetc.) care sunt afectaţi de taifunuri, tsunami şiviituri, pierzându-i într-o clipă atât pe cei apropiaţi,cât şi bunurile materiale adunate timp de o viaţă:case distruse de apă, animale înecate, ogrăzi şigrădini pline de noroi. Aceste calamităţi naturalenu pot fi oprite de nimeni, poate fi vorba numai deun ajutor umanitar, acordat de cei care încă n-aufost loviţi de ape.
Care-i cauza acestor calamităţi, cine-i vinovatul?Unii savanţi afirmă că încălzirea globală e cauzatăde efectul de seră în urma activităţii umane, alţiisusţin că s-a intensificat activitatea solară. Toţifactorii luaţi în ansamblu contribuie la acestproces ireversibil şi inevitabil. Dar…
Pe parcursul timpului istoria Pământului cunoaşteperioade de răcire şi încălzire, care au durat miide ani. Erele glaciare sunt mai îndelungate decâtperioadele interglaciare. O eră glaciară dureazăcirca 100 mii de ani, iar o eră interglaciară – de la100 până la 10 mii de ani. Ultima perioadăinterglaciară a durat aproximativ 28 mii de ani.Perioada interglaciară actuală a început cu circa12 mii de ani în urmă (alte surse – 10-15-20 mii).Se presupune că următoarea eră glaciară vaîncepe peste 15 mii de ani.
În ultimii 100 de ani a fost înregistrată o creştere atemperaturii globale cu 0,45 ± 0,15° C (uniicercetători afirmă că temperatura a crescut cu0,3° C, alţii – cu 0,6° C). În Siberia din anii 60 aisecolului trecut temperatura a crescut cu 3 grade!„Îngheţul veşnic” a început să se topească. Dincauza încălzirii globale are loc topirea treptată agheţarilor din Arctica şi Antarctica, Alaska, Canada,Rusia, Siberia, Ţările Scandinave, Groenlanda…În fiecare an în Arctica dispare câte o “ţară de
gheaţă” cât Belgia sau Elveţia. Şi în Antarctidagheaţa se transformă în apă. Din anul 1993 înfiecare an gheţarii Groenlandei devin tot maisubţiri cu un metru (înălţimea lor e de până la3000 m). Savanţii presupun că dacă se vor topiaceşti gheţari, nivelul mării va creşte cu 7 metri.Se topesc gheţarii din munţii Alpi, Caucaz, Pamir,Tian-Şan, Himalaya, Tibet… În ultimii zece aniOceanul mondial sporeşte cu 1,1 mm pe an.
Enigmele Universului, acestui divin perpetuummobile, încă nu sunt descifrate. Omenirea a făcutnumai primii paşi spre cunoaşterea misteruluiacestui imens ceasornic. Se ştie că şi în Universau loc cicluri, care se repetă ca anotimpurile dupăo anumită perioadă de timp. Zona circulară asferei cereşti în care se află cele douăsprezececonstelaţii (zodii) corespunzătoare lunilor anului:Berbec (21 mar. – 20 apr.), Taur (21 apr. – 21 mai),Gemeni (22 mai – 21 iun.), Racul (22 iun. – 22 iul.),Leul (23 iul. – 22 aug.). Fecioara (23 aug. – 22sept.), Balanţa (23 sept. – 22 oct.), Scorpionul (23oct. – 21 noiem.), Săgetătorul (22 noiem. – 20dec.), Capricornul (21 dec. – 20 ian.), Vărsătorul(21 ian. – 20 feb.), Peştii (21 feb. – 20 mar.) şi prinfaţa cărora trece drumul aparent al Soarelui încursul unui an pământesc constituie un zodiac(din ngr. [kíklos] zodiakós – ce înseamnă „viaţă”).
Pământul, fiind o mică roticică în acest ceasornical Universului, se mişcă cu o viteză de circa 30 kmpe secundă şi parcurge zodiacul - cele 12
ERA V+RS+TORULUI VA ADUCEPOTOPUL BIBLIC?
91
Inte
llect
us 4
/200
5M
OZA
IC constelaţii (360 de grade), face un Crug al vieţii în25.920 de ani, interval cunoscut sub numele deAnul Cosmic, iar fiecare semn zodiacal sau LunăCosmică care are 30 de grade - în 2160 ani.Intervalul parcurs timp de 72 de ani pământeştiare 1 grad şi se numeşte Zi Cosmică.
Galaxia se mişcă cu o viteză de 600 km pesecundă. Astrul nostru, aflându-se la periferiaGalaxiei, se mişcă contrar acelor ceasornicului cu220-230 km pe secundă şi face un cerc în jurul eitimp de circa 200 mln ani. În ultimii 2160 de aniPământul a parcurs semnul zodiacal al Pestilor,care a început în anul 170 până la Hristos, iar din1991 sau, după unii savanţi, din februarie 2003 aintrat în semnul Vărsătorului. De fiecare dată cândPământul traversează un nou semn zodiacal, axasa se îndreaptă spre o altă constelaţie careîndeplineşte rolul Stelei Polare. Cu 4335 de ani înurmă, pe când Pământul intra în constelaţiaBerbecului, axa sa se îndrepta spre constelaţiaCarul Mare. Iar în urmă cu 12.000 de ani, în timpulscufundării continentului Atlantida, axa Pământuluise îndrepta spre steaua Vega din constelaţia Lyra.Astfel, în zodia Peştilor, Steaua Polaraă a fostPolaris din constelaţia Carul Mic, dar trecând înepoca Vărsătorului axa Pământului se îndreaptăspre constelaţiile Andromeda şi Perseus.
În primăvara anului 2004 toate planeteleSistemului Solar s-au înclinat cu 200 de km. La26 decembrie 2004 s-a produs un cutremursubmarin de 9 grade pe scara Richter, ce aprovocat tsunami - valuri uriaşe de apă, deînalţimea unei clădiri cu trei etaje, care au lovit SriLanka, India, Thailanda, Indonezia, Bangladesh,Maldive, Malaiezia, au fost afectate 11 ţări, în urmacăruia au pierit sute de mii de oameni. Uneleinsule s-au deplasat cu 20 de metri, iar axaPământului şi-a schimbat poziţia cu 3-6 cm.
Analizând cele expuse mai sus, constatăm:aceste şi alte calamităţi globale sunt urmările,cauzate de trecerea Pământului în EraVărsătorului.
Ce este Vărsătorul? Denumirea însăşi vorbeştede la sine.
DEX-ul ne spune următoarele:
VĂRSĂTÓR, -OÁRE I. Adj. Care varsă. II. S.m. art.Una dintre cele 12 zodii ale anului cuprinsă între21 ianuarie şi 20 februarie, care se găseşte întreconstelaţia Capricornului şi cea a Peştilor. Unuldintre cele 12 semne zodiacale având mai multereprezentări (un bătrân care ţine sub braţ sau peumăr una sau două amfore, o fiinţă fabuloasă cucoadă de peşte etc.). Persoană născută înaceastă zodie.
VĂRSÁ, vărs, vb. I. I. 1. Tranz. A face să curgă unlichid, o pulbere etc. (prin înclinarea saurăsturnarea recipientului în care se află). …2. Refl. (Despre râuri, fluvii etc.) A-şi duce apele înaltă apă mai mare ca volum. (Rar) A se revărsa(peste maluri).
A SE VĂRSÁ, se vársă intranz. 1) (despre apecurgătoare) A-şi duce apele într-un alt râu, în mareetc. 2) A ieşi din albie; a trece peste maluri; airupe; a se revărsa. – Lat. versare
Deci, Era Vărsătorului va aduce Potopul Biblic?Apa cucereşte, îneacă uscatul. Topirea gheţarilorva contribui la schimbarea axei Pământului, ceeace va duce la schimbarea polilor.
Polii Pământului se schimbă peste fiecare12500-13000 mii de ani. Acest fenomen se repetăperiodic.
Şi Era Balanţei e cu ghinion, fiind consideratăsimbol al Judecăţii de Apoi. Ea va veni peste8.635 ani. Cea precedentă a fost între anii 15.290-13.130 î. Hr., cănd fu înghiţit de ape continentulAtlantida.
Specia umană nu dispare complet, ci după astfelde cataclisme distrugătoare se reduce numeric şisălbătăceşte, începând totul de la zero. Ciclurilese repetă…
Mihai CUCEREAVII
Surse: www.gazeta.ru/2004/04/08/last117319.shtmlwww.gk.ro/sarmizegetusa/templu/stiinta_pierduta_02.htmwww.metanauka.ru/history/4.htmlwww.rol.ru/news/misc/news/04/06/10_044.htmhttp://news.softpedia.com/newshttp://science.compulenta.ru/221599
Inte
llect
us 4
/200
5
92
INST
RUIR
E ÎN
DO
MEN
IUL
PI
PROTEC|IA PROPRIET+|II INTELECTUALE
}N REPUBLICA MOLDOVA
(INFORMA|IE SUCCINT+) (2)
Protecţia modelelor de utilitate
Dreptul asupra modelului de utilitate esterecunoscut şi protejat pe teritoriul RepubliciiMoldova în baza Regulamentului provizoriu cuprivire la protecţia proprietăţii industriale înRepublica Moldova nr. 456/1993 şi confirmat prinînregistrarea şi eliberarea certificatului.
Modelul de utilitate poate fi înregistrat dacă sereferă la executarea constructivă a mijloacelor deproducere şi a obiectelor de consum sau apărţilor lor integrante şi dacă prezintă o soluţienouă, susceptibilă de aplicare industrială.
Certificatul de înregistrare confirmă prioritatea,calitatea de autor şi dreptul exclusiv al titularului laexploatarea lui.
Durata de valabilitate a certificatului este de 5 anişi poate fi prelungită până la 10 ani.
Protecţia mărcilor şi denumirilorde origine a produselor
Legislaţia în vigoare în domeniul protecţieimărcilor şi a denumirilor de originea produselor:
Ô Legea nr. 588/1995 privind mărcile şidenumirile de origine a produselor
Modificată prin:
ü Legea nr. 1009-XIII din 22 octombrie 1996;
ü Legea nr. 1079-XIV din 23 iunie 2000;
ü Legea nr. 65-XV din 12 aprilie 2001;
ü Legea nr. 1446-XV din 8 noiembrie 2002;
ü Legea nr. 469-XV din 21 noiembrie 2003;
Ô Regulamentul de aplicare a Legiinr. 588/1995 privind mărcile şi denumirilede origine a produselor;
Ô Regulamentul privind recunoaştereanotorietăţii mărcilor de produs şi/sau serviciu;
Ô Regulamentul nr. 80/1997 privind aplicareataxelor pentru servicii în domeniul protecţieiobiectelor de proprietate industrială.
Marca
Marca de produs şi marca de serviciu (încontinuare – marcă) constituie orice semn sauorice combinaţie de semne, susceptibile dereprezentare grafică, ce serveşte la deosebireaproduselor sau serviciilor unei persoane fizicesau juridice de produsele sau serviciile alteipersoane fizice sau juridice.
Protecţia juridică a mărcii se asigură în temeiulînregistrării ei la AGEPI în modul stabilit de Legeanr. 588/1995, cu excepţia mărcilor notorii,protejate fără înregistrare în conformitate cu art. 6bis al Convenţiei de la Paris pentru protecţiaproprietăţii industriale.
În calitate de mărci pot fi înregistrate astfel desemne, cum sunt: cuvintele (inclusiv numele depersoane), literele, cifrele, elementele figurative,adică reprezentările grafice plane sau formeletridimensionale (în relief) cu o configuraţiedistinctă, combinaţiile de culori, precum şi oricecombinaţie a acestor semne perceptibile vizual.
Marca poate fi înregistrată, dacă posedăcapacitatea de distinctivitate, dar aceasta nuînseamnă că semnele trebuie să fie neapăratoriginale sau noi în sine. Un semn esteconsiderat distinctiv, dacă nu reprezintă un semnuzual sau generic şi nu are un caracter descriptiv.
Sunt considerate descriptive semnele care sereferă exclusiv la specia, calitatea, cantitatea,însuşirile, destinaţia, valoarea sau timpulfabricării produselor ori prestării serviciilor, sediulproducătorului etc.
93
Inte
llect
us 4
/200
5IN
STRU
IRE
ÎN
DO
MEN
IUL
PI
Marca poate fi înregistrată fiind executată în alb-negru sau în culori.
În funcţie de titular sau de posesorul drepturilorasupra mărcii, aceasta poate fi:
individuală - care aparţine unei singure persoanefizice sau juridice;
colectivă - care este destinată deosebiriiproduselor fabricate şi comercializate sauserviciilor prestate de membrii unei uniuni,asociaţii economice sau ai unei alte asociaţii decele aparţinând altor persoane fizice sau juridice.
Pentru a demonstra caracteristicile generale aleproduselor şi serviciilor, în special calitatea,materialele folosite, modul de fabricare,tehnologiile aplicate, se utilizează marcade conformitate (pentru certificare).
Marca de conformitate (pentru certificare) esteaplicată sau emisă pe baza regulilor unui sistemde certificare, indicând cu un grad suficient decredibilitate că produsul, procesul sau serviciul încauză corespunde unui standard sau unui alt actnormativ specific.
Doar persoanele juridice abilitate legal au dreptulsă solicite înregistrarea mărcilor de certificare,numai ele pot transmite dreptul de folosire aacestui semn oricărei persoane fizice sau juridicecare desfăşoară o activitate economică,comercială, cu condiţia asigurării calităţii şicelorlalte particularităţi prevăzute de aceastămarcă.
Procedura de înregistrare
Orice persoană fizică sau juridică poate depunecereri de înregistrare a mărcilor.
Persoanele fizice şi juridice cu domiciliul,respectiv sediul, permanent în Republica Moldova(naţionale), care sunt în drept să obţină protecţialegală a unei mărci, acţionează în faţa AGEPIpersonal sau prin intermediul reprezentantului înproprietate industrială, împuternicit printr-oprocură.
Persoanele fizice şi juridice străine cu domiciliul,respectiv sediul, permanent în străinătateacţionează în faţa AGEPI numai prin intermediul
reprezentantului în proprietate industrialădin Republica Moldova, cu excepţia cazurilor cândconvenţiile internaţionale la care RepublicaMoldova este parte prevăd altfel.
Depunerea cererii de înregistrare a mărcii,examinarea, publicarea, eliberarea certificatuluide înregistrare, precum şi efectuarea altor acţiunicu semnificaţie juridică sunt supuse plăţii unortaxe, cuantumul şi termenele cărora suntprevăzute de Regulamentul nr. 80/1997.
Marca înregistrată se autentifică prin eliberareacertificatului de înregistrare.
Certificatul de înregistrare a mărcii confirmăprioritatea ei şi dreptul exclusiv al titularuluiasupra mărcii pentru produsele şi serviciileindicate în certificat.
Dreptul exclusiv asupra mărcii înseamnă că, peîntregul termen de valabilitate a înregistrării,titularul are dreptul exclusiv de a dispune demarcă, de a o folosi pe teritoriul RepubliciiMoldova şi de a interzice altor persoane săfolosească, fără consimţământul său, înoperaţiunile comerciale semne identice orisimilare pentru produse sau servicii identice orisimilare celor pentru care marca a fostînregistrată, în cazul în care o astfel de folosirear genera risc de confuzie.
Orice persoană fizică sau juridică poate fi titularal mai multor mărci.
Drepturile care decurg din depunerea cererii saudin înregistrarea mărcii pot fi transmise integralsau parţial.
Transmiterea drepturilor se poate efectua princesiune sau în baza contractului de licenţă(exclusivă sau neexclusivă), precum şi prinmoştenire legală sau testamentară.
Dreptul asupra mărcii colective nu poate fitransmis altor persoane decât cu acordul tuturormembrilor asociaţiei.
Înregistrarea mărcii produce efecte pentru operioadă de 10 ani, cu începere de la datadepozitului naţional reglementar, şi poate fireînnoită, la cererea titularului, pe un termen de10 ani ori de câte ori este necesar.
Inte
llect
us 4
/200
5
94
INST
RUIR
E ÎN
DO
MEN
IUL
PI
Marca înregistrată la AGEPI este valabilă numaipe teritoriul Republicii Moldova. Orice persoanăfizică sau juridică din Republica Moldovaeste în drept să-şi înregistreze mărcile şi înstrăinătate.
Cererea de înregistrare a mărcii în străinătate,conform Aranjamentului de la Madrid privindînregistrarea internaţională a mărcilor sauProtocolului la acest Aranjament, se depune prinAGEPI.
Cheltuielile ce ţin de înregistrarea mărcii înstrăinătate sunt suportate de solicitant sau deorice altă persoană fizică sau juridică, de comunacord cu solicitantul.
Marca înregistrată în Republica Moldova, potrivitAranjamentului de la Madrid privind înregistrareainternaţională a mărcilor sau Protocolului la acestAranjament, este protejată ca şi marca înregis-trată în conformitate cu Legea nr. 588/1995.
În termen de 3 luni de la data luării deciziei privindpublicarea cererii de înregistrare a mărcii, AGEPIpublică în Buletinul Oficial de ProprietateIndustrială datele cu privire la cererea deînregistrare a mărcii sau denumirii de origine aprodusului sau cu privire la cererea derecunoaştere a notorietăţii mărcii.
Orice persoană este în drept, în termen de 3 lunide la data publicării datelor cu privire la cerere, sădepună o contestaţie la Comisia de Apel a AGEPIîmpotriva înregistrării mărcii sau denumirii deorigine a produsului ori împotriva recunoaşteriinotorietăţii mărcii.
În cazul în care nu a fost depusă nici o contestaţieîmpotriva înregistrării sau contestaţiile depuse aufost respinse, AGEPI ia decizia de înregistrare amărcii sau a denumirii de origine a produsului şile înregistrează în Registrul Naţional al Mărcilorsau în Registrul Naţional al Denumirilor deOrigine a Produselor.
Aşadar, marca reprezintă un element principal înstrategia oricărei firme, având rolulde a face distincţie dintre produsele şi serviciileunei firme de cele ale concurenţilor şi fiind unmijloc de a atrage şi fideliza clientela.
Denumirea de origine a produsului
Denumirea de origine a produsului este denumi-rea ţării, regiunii sau localităţii (zonei geografice),precum şi denumirea istorică a acestora, utilizatepentru desemnarea produsului ale cărui calităţideosebite sunt determinate, exclusiv sau înprincipal, de factorii naturali şi/sau etnograficicaracteristici zonei geografice respective.
Indicaţia geografică este denumirea care serveş-te la identificarea unui produs ca fiind originardintr-o ţară, teritoriu, regiune sau localitate a uneiţări în cazul în care calitatea, renumele sau o altăanumită caracteristică pot fi atribuite în modesenţial acestei regiuni geografice.
Nu este considerat denumire de origine aprodusului semnul care, deşi reprezintă sauconţine denumirea zonei geografice, se foloseşteîn mod public în Republica Moldova ca semn alunui produs de un anumit fel, ce nu se referă lalocul lui de producere.
Denumirea de origine a produsului poate fiînregistrată de către una sau mai multe persoanefizice sau juridice care desfăşoară activitate deîntreprinzător în zona geografică respectivă.
Denumirea de origine a produsului înregistratăse autentifică prin eliberarea certificatului deînregistrare.
Certificatul de înregistrare a denumirii de originea produsului legalizează dreptul de folosire aacestei denumiri.
Înregistrarea denumirii de origine a produsuluiproduce efecte pentru o perioadă nelimitată.
95
Inte
llect
us 4
/200
5
De curând, AGEPI a iniţiat un studiu privindfenomenul contrafacerii şi pirateriei în ţaranoastră, acţiune conjugată cu preocupărilecomunităţii naţionale, dar şi a celei internaţionale,avându-se în vedere efectele economice şisociale negative ale acestui fenomen, înregistrateîn ultimii ani. Preluând cele mai bune practicieuropene în domeniu, a fost elaborat unchestionar pentru colectarea informaţiei privindcontrafacerea şi pirateria în Republica Moldova,fapt care va facilita identificarea unor activităţieficiente de combatere a acestui flagel.Rezultatele studiului urmează să fie publicate peweb site-ul AGEPI.
Persoanele reprezentând anumite companii,instituţii, organizaţii, urmează să completeze cele15 puncte ale chestionarului, oferind informaţiiutile privind combaterea fenomenului nociv alcontrafacerii şi pirateriei, să-şi împărtăşeascăexperienţa acumulată, relevând problemele,necesităţile şi preocupările lor prioritare în acestdomeniu.
De exemplu, persoanele juridice sunt solicitate săofere un răspuns exhaustiv la întrebările:
Ô Este afectată activitatea întreprinderii Dvs. decontrafacere şi/sau piraterie? Dacă răspunsulla întrebare este „da”, atunci: a) care dinprodusele/serviciile întreprinderii Dvs. au fostcontrafăcute/piratate? b) care din drepturile deproprietate intelectuală au fost afectate şi înce măsură?
Ô Aţi depistat produse/servicii ale întreprinderiiDvs. contrafăcute în ultimii 2 ani (2004-2005)? Care este cuantumul valoric estimatival pierderilor cauzate de produsele/serviciilecontrafăcute/piratate?
Ô Care este originea produselor/serviciilorcontrafăcute/piratate?
Ô Care sunt metodele utilizate în cadrulîntreprinderii pentru sporirea gradului deprotecţie a produselor/serviciilor?
Ô Ce măsuri sunt întreprinse pentru remedie-rea conflictului şi combaterea încălcăriidrepturilor de proprietate intelectuală?
Ô Care este eficacitatea măsurilor întreprinsede către autorităţile naţionale şi internaţionalepentru combaterea contrafacerii şi pirateriei?
Ô Consideraţi drept oportună crearea unuiorgan, la nivel naţional, care ar coordonaactivităţile de contracarare a contrafaceriişi pirateriei?
Informaţia acumulată şi pe această cale la AGEPIva contribui la elaborarea unui studiu privindfenomenul contrafacerii şi pirateriei în RepublicaMoldova, a unor recomandări privind uneleactivităţi eficiente de combatere a acestuifenomen. Datele vor fi prelucrate în modconfidenţial, fără a divulga identitatea şi informaţiaspecifică a persoanelor/companiilor care aucompletat chestionarul.
Cor. “Intellectus”
INST
RUIR
E ÎN
DO
MEN
IUL
PI
LUPTA CU CONTRAFACEREA {I PIRATERIA
Inte
llect
us 4
/200
5
96
DIC|IONAR EXPLICATIV
DE PROPRIETATE INTELECTUAL+
Continuare din nr. 3, 2005B
Brevetare în străinătateE Granting abroad
F Octroi d’un brevet à l’étranger
G Überlassung des Patentes im Ausland
S Concesión de la patente al extranjero
R Предоставление патента/патентование за рубежом
Brevetarea în străinătate a invenţiilor create în RepublicaMoldova este posibilă după 3 luni de la data depunerii cereriila AGEPI. Brevetarea invenţiilor în străinătate se poateefectua printr-o cerere internaţională depusă în confor-mitate cu Tratatul de Cooperare în Domeniul Brevetelor(PCT), prin procedura altor convenţii internaţionale sauregionale la care Republica Moldova este parte. Naţionaliişi rezidenţii unui stat contractant la Convenţia de la Parisse pot bucura de aceleaşi drepturi şi obligaţii privindsolicitarea şi obţinerea protecţiei drepturilor de proprietateindustrială.
Brevet de bazăE Mains patent
F Brevet de base
G Hauptpatent
S Patente principal
R Основной патент
1. Brevetul de bază este un brevet în baza căruia se solicităeliberarea certificatului complementar de protecţie a unuiprodus farmaceutic sau fitofarmaceutic. Cererea decertificat trebuie să fie depusă la AGEPI pe un formular tipîn termen de 6 luni de la data la care produsul farmaceutica obţinut autorizaţie de punere pe piaţă pe teritoriul RepubliciiMoldova sau, în cazul în care autorizaţia de punere pepiaţă a fost obţinută înainte de eliberarea brevetului debază, cererea de certificat trebuie să fie depusă în termende 6 luni de la data eliberării brevetului de bază. În cazulomiterii termenului stabilit cererea de certificat se respinge.
2. Brevetul de bază este un brevet iniţial acordat pentruaceeaşi invenţie, în oricare din celelalte ţări membre aleUniunii de la Paris, care împreună cu brevetele paralelealcătuiesc o familie de brevete.
Brevet de blocajE Blocking, tactical patent
F Brevet de blocage
G Sperrpatent
S Patente que bloquea
R Блокирующий патент
Brevetul de blocaj este un brevet de invenţie care estefolosit pentru protecţia unei invenţii, pe teritoriul anumitorţări, urmărindu-se o poziţie cât mai bună şi controlul ulterioral pieţelor de desfacere.
Brevet complementarE Patents of addition
F Brevet d’addition
G Zusatzpatent
S Patente de adición
R Дополнительный патент
Titlu de protecţie, nuanţat, care are ca obiect o invenţie cenu poate fi aplicată decât cu o altă invenţie, de bază, pecare în acest fel o perfec-ţio-nează prin completare.
Brevet comunitarE Community patent
F Brevet communautaire
G Gemeinschaftspatent
S Patente de comunidad
R Патент сообщества
Brevetul comunitar este un titlu de protecţie ce instituieprotecţia juridică a unei invenţii în baza Convenţiei privindcrearea unui brevet al Pieţei Comune, încheiată la Luxem-burg în 15 decembrie 1975 (Convenţia nu a intrat încă învigoare). Brevetul comunitar este supus doar dispoziţiilorConvenţiei care îl instituie. El este constituit dintr-un fasciculde brevete naţionale. Brevetul comunitar pentru invenţiieste eliberat de Oficiul European de Brevete, conferindtitularului său drepturi exclusive de exploatare, pe operioadă de timp limitată şi într-un teritoriu cuprinzând toatestatele membre ale Pieţei Comune Europene.
Brevet de importaţiuneE Patent of importation
F Brevet d’importation
G Einführungspatent
S Patente de importación
R Ввозной патент
DIC
ÞIO
NA
R
97
Inte
llect
us 4
/200
5D
ICÞI
ON
AR Titlu de protecţie pentru o invenţie, acordat într-un stat în
care legea permite în cazul unei invenţii pentru care într-unprim stat s-a acordat deja un titlu de protecţie unui naţionalsau unui străin. Brevetul de importaţiune are la bază primulbrevet, străin, eliberat şi care este în vigoare pentru aceeaşiinvenţie. Durata de valabilitate (spre exemplu, conform LegiiGeorgiene) a brevetului de importaţiune se limitează ladurata brevetului străin şi nu poate fi mai mare de 10 ani. ÎnLegea Românească din 17 ianuarie 1906 era prevăzutbrevetul de importaţiune. În alte legislaţii mai poate fi cunoscutsub formele: brevet de introducere (Cuba,Venezuela),brevet de garanţie (Cili, Peru); brevet de confirmare(Argentina).
Brevet de invenţieE Patent of invention
F Brevet d’invention
G Erfindungspatent
S Patente de invención
R Патент на изобретение
Brevetul de invenţie este un titlu ce instituie protecţia juridicăa unei invenţii pe teritoriul Republicii Moldova. Brevetul deinvenţie certifică prioritatea, calitatea de autor al invenţieişi dreptul exclusiv al titularului de brevet asupra invenţiei.Durata de valabilitate a unui brevet este de 20 de ani,termenul începând să curgă de la data constituirii depozituluila Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale.
Brevet de perfecţionareE Patents of addition
F Brevet d’addition
G Zusatzpatent
S Patente de adición
R Дополнительный патент
Titlu de protecţie pentru invenţii de perfecţionare a unorinvenţii pentru care există deja un titlu de protecţie în vigoare.Durata de valabilitate a brevetului pentru o invenţie deperfecţionare este limitată la cea a brevetului acordat pentruinvenţia pe care o perfecţionează, fără a putea fi mai scurtăde 10 ani. Titularul brevetului pentru o invenţie deperfec-ţionare poate exploata invenţia sa numai cu acordultitularului brevetului pentru invenţia la care se referăperfecţionarea, dacă cele două brevete sunt valide simultanpe teritoriul aceluiaşi stat. Perfecţionarea poate consta înmodificarea în parte a soluţiei anterioare sau în adăugareaunei părţi noi care nu poate fi aplicată decât cu parteaanterioară fiind respectată unitatea invenţiei.
Brevet revalidatE Restoration of patents
F Brevet restauré
G Widerwalidierungpatente
S Rehabilitación de patentes
R Восстановленный патент
Titlu de protecţie care atestă continuarea exercităriidrepturilor conferite de acesta prin repunerea titularului îndrepturi după renunţarea temporară la ele. Spre exempluprin neplata taxelor anuale pentru menţi-nerea titlului deprotecţie în vigoare. În cazul decăderii din drepturi a titularuluide brevet, acesta poate cere la AGEPI revalidarea brevetuluipentru motive justificate, în termen de 6 luni de la datapublicării decăderii. Revalidarea brevetului se publică decătre AGEPI.
Brevet de transfer de tehnologiiE Transfer of technology patent
F Brevet de transfert de techniques
G Patent für Technologcübertragung
S Patente de transferencia de technología
R Патент на передачу технологии
Titlul de protecţie complex propus de OMPI sub auspiciilecăruia s-a redactat şi un proiect de lege (LTOMPI). În bazaacestuia, titularul unui brevet eliberat încheie un contractde licenţă cu un beneficiar străin şi apoi împreună (saunumai una din părţi, conform contractului) depun o cererede brevet de transfer de tehnologii într-un termendeterminat, în ţara cesionarului (5 ani de la data eliberăriibrevetului şi nu mai puţin de 12 luni de la data depuneriicererii de brevet tradiţional sau de la data priorităţii).Exploatarea invenţiei se va putea face fie în comun, fienumai de una din părţi (naţionalul), în ţara unde s-a depuscererea de brevet de transfer de tehnologii.
Brevete paraleleE Group of patente granted in different countries for
the same invention under the same title
F Groupe de brevets délivrés dans des pays diverspour la même invention sous le même titre/Brevetsparallèles
G Analogiepatent, Die Patentfamilie
S Grupo de patentes concedidas en varios paises parala misma invencion al mismo titulo
R Патенты аналоги, совокупность патентов, вы-данных в разных странах на одно и то же изобре-тение
Titluri de protecţie pentru aceeaşi invenţie, obţinute în maimulte state, în special cu invocarea priorităţii unui primdepozit. Conform principiului independenţei brevetelor alConvenţiei de la Paris, brevetele eliberate în mai multe statemembre ale Uniunii de la Paris pentru aceeaşi invenţie vorfi independente, atât din punct de vedere al cauzelor denulitate cât şi din punct de vedere al duratei normale devalabilitate.
Inte
llect
us 4
/200
5
98
SPIRITUL ESTE O PODOABĂŞI ARMĂ INTERZISĂ PROŞTILOR.
(George TOPÎRCEANU)
EPIGRAME DE MARCĂ
RID
EN
DO
Obiceiuri
Cum Crăciunul ne-au redatDupă-atât amar de vreme,Am pornit la colindatPe la curţi europene.
Ioan POP
Romanţă
În faţa anilor ce vinNicicând n-am să ţi-o iert,Că mi-ai întins paharul plinCu sufletul deşert!
Petru CĂRARE
Unui medic bioenergetician
Mâna lui – un laser fin –Nu are egal, parol!Doar m-a pipăit puţinŞi mi-e portmoneul gol!
Ştefan BUZĂRNESCU
Savanterie
Zeci de ani scriindu-şi teza,A rămas sărmanul şui,Constatând că ipotezaNu-i a lui!
Ion BERGHIA
Argument
Chiar de spui câte-o prostie,Nu te crede nătărău;Este o dovadă vieCă gândeşti cu capul tău.
Ion DIVIZA
Unuia care m-a trimis în Iad
Iadul e prea blând, amice,Pentru-al meu păcat obştesc,Mult mai greu o duc aiceCând m-obligi să te citesc!
Rodica TOTT
Profesorul de filozofie
Şi-a irosit în van talentul,Căci, enervat de-atâta şcoală,L-aşteaptă după colţ studentulCu piatra sa filozofală.
Gheorghe BÂLICI
Conflict între generaţii
Cei tineri, sinceri cum îi ştim,Ne reproşează-n mod concretNu faptul că îmbătrânim,Ci că o facem prea încet.
George PETRONE
Prudenţă
Înţelepciunea întâlnind ProstiaPe-acele somptuoase coridoare,O salută săltându-şi pălăria:„Ştiu eu ce funcţie înaltă are?”
Vasile VOROBEŢ
Şedinţomanie
Am discutat opt ore şi un sfertAceastă chestiune arzătoareŞi-acum să trecem la ceva concret:Să pregătim şedinţa următoare!
Constantin TRANDAFIR
Unui veşnic candidatla studenţie
E tipul candidatului perfect,De când încearcă nu mai ştie anul!Impune însă tuturor respect,Că este mai în vârstă ca decanul!
Mihai TRUFAŞU
Când gloria e o povară…
Spre sfârşitul vieţii sale, patriarhul chimiştilor germani, Carl Duisberg(1861-1935) se pomenise posesor al unei sumedenii de gradeştiinţifice şi titluri onorifice.
Odată, aşteptând câteva ore într-o anticameră de minister, Duisbergdeclară cu indignare cum că el nu e obişnuit să aştepte atât de multo… simplă audienţă.
- Ce să-i faci, am avut nevoie de foarte mult timp pentru citirea cărţiidumneavoastră de vizită, replică ministrul.
(Din colecţia lui Dumitru BATÎR)
Desen: Octavian BOUR
99
Inte
llect
us 4
/200
5
Nr. ctr.
Denumirea serviciilor Termenul de executare
Tariful (lei)
Abonament pentru beneficiarii individuali: – pe 12 luni 10.00 – pe 6 luni 5.00
1.
– pe 3 luni 3.00 2. Consultaţii privind utilizarea informaţiei din bazele de date pe CD-ROM 0,5 ore
1 oră 5.00 10.00
3. Copierea informaţiei de pe CD-ROM: – pe o dischetă – pe hârtie (pe o filă de formatul A4)
5.00 1.00
4. Copierea documentelor din bazele de date de pe CD-ROM pe suport hârtie: a) copierea descrierii complete a documentelor de brevet sau a
rezumatului – pentru o filă de formatul A4 b) copierea datelor bibliografice din cererile de brevet/înregistrare a OPI
– pentru un document c) copierea mărcilor şi denumirilor de origine, desenelor şi modelelor
industriale (imagine) – pentru un document alb-negru de formatul A4 – pentru un document color de formatul A4
1.00
1.00
2.00 8.00
5. Copierea pe dischetă a formulelor de procedură din bazele de date ale AGEPI – pe o dischetă
20.00
6. Acordarea timpului la calculator pentru examinarea BD de pe CD-ROM 1 oră 5.00
PUBL
ICIT
ATE
Fondul Bibliotecii AGEPI dispune de peste 16milioane de documente în domeniul proprietăţiiintelectuale şi colecţii de literatură de specialitatestructurate conform obiectelor de proprietateintelectuală, cu caracter metodico-ştiinţific, juridic,economic, informativ-cognitiv etc.
Biblioteca vă oferă următoarele servicii:Ô consultarea publicaţiilor oficiale ale AGEPI în
domeniul proprietăţii intelectuale: BOPI,„Intellectus”, „Bursa invenţiilor”, „AGEPI Info”,„AGEPI Expo”, culegeri de legi şi de literaturămetodică, CD-uri editate la AGEPI;
Ô informarea în domeniul utilizării tehnologiilorinformaţionale;
Ô obţinerea copiilor descrierilor invenţiilor dincolecţia de brevete;
SERVICII ACORDATE DE BIBLIOTECA AGEPI
Ô solicitarea asistenţei pentru a găsi informaţianecesară.
Vizitatorii au acces la:Ô descrierile invenţiilor şi modelelor de utilitate
protejate în Republica Moldova şi în străină-tate, cererile de brevet depuse la AGEPI şiexpuse pentru familiarizarea publicului;
Ô buletinele oficiale de proprietate industrialădin 34 de ţări şi 4 organizaţii internaţionale;
Ô colecţia specializată de invenţii pe CD-ROMde la OMPI, OEB, OEAB, din Austria,Germania, SUA, Elveţia, Japonia, Slovenia,Benelux etc. Documentele selectate suntprezentate beneficiarului pe hârtie sau pesuport electronic.
Servicii informaţional-bibliografice contra plată:
Biblioteca dispune de o sală de lectură modernă,dotată cu echipament necesar pentru utilizareainformaţiei de pe diferite suporturi şi din diversesurse, inclusiv Internet.
În 2004 Biblioteca AGEPI a fost vizitată de 5554 depersoane, dintre care 790 au fost înregistrate încalitate de cititori noi. Pe parcursul anului au fostîmprumutate 43004 documente, s-au copiat 6094
file, au fost organizate circa 30 de expoziţii cudiferite ocazii. Colaboratorii bibliotecii au acordat328 consultaţii privind utilizarea bazelor de date.
Biblioteca contribuie substanţial la difuzareaediţiilor AGEPI, astfel în 2004 au fost difuzate79937 exemplare, dintre care 4817 – prin vânzareşi 1084 în baza acordurilor de colaborare.
Inte
llect
us 4
/200
5
100
PUBL
ICIT
ATE
Editor:Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova
Coeditor:Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare
Consiliul editorial:Şt. NOVAC (preşedinte), V. BLIUC, V. CANŢER, V. CRECETOV, I. DANILIUC, V. DOROGAN,Gh. DUCA, V. DULGHERU, C. GAINDRIC, Şt. GAJIM, A. MOISEI, M. RAPCEA, M. ROJNEVSCHI,V. RUSANOVSCHI, V. RUDIC, N. SOLCAN, C. SPÂNU
Colegiul de redacţie:
A. ZAVALISTÎI, I. DIVIZA, M. CUCEREAVÎI
Tehnoredactare computerizată: Zinaida BONDARICoperta: Ina DENER
Opiniile exprimate în revistă aparţin autorilor articolelor respective şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedereal editorului. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor le revine în exclusivitate autorilor.
AGEPI, 2005
Imprimat la TipografiaNica-Grafic-Print S.R.L.
O dată cu dezvoltarea proprietăţii intelectuale, înRepublica Moldova a apărut şi necesitateaimperioasă pregătirii cadrelor în acest domeniu.Astfel, din anul 1998 la AGEPI funcţioneazăcursurile de instruire de lungă durată „Protecţiaproprietăţii intelectuale” în baza Licenţei eliberatede Camera de Licenţiere a Republicii Moldova. Înprogramul de studii sunt incluse aspecteleprincipale ale protecţiei obiectelor de proprietateintelectuală:
Ô invenţii şi modele de utilitate
Ô mărci şi denumiri de origine a produselor
Ô desene şi modele industriale
Ô soiuri de plante
Ô dreptul proprietăţii industriale
Ô dreptul de autor şi drepturile conexe
Ô economia şi evaluarea obiectelor deproprietate intelectuală.
Aceste discipline sunt predate de specialişticalificaţi ce activează în cadrul AGEPI.
Instruirea se face în bază de contract, în limbileromână şi rusă, timp de 10 săptămâni.
Până în prezent, cursurile au fost absolvitede 180 de persoane, în medie câte 20 depersoane anual.
Acest mod de instruire este optim şi pentrufamiliarizarea angajaţilor AGEPI cu domeniul deproprietate intelectuală.
Cursurile se încheie cu un examen de calificare,obţinându-se certificatul de „Consilier înproprietate intelectuală”.
FORMAREA CADRELOR }N DOMENIUL PPI
