+ All Categories
Home > Documents > Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Date post: 06-Jun-2015
Category:
Upload: rodderick
View: 1,188 times
Download: 10 times
Share this document with a friend
of 136 /136
SFÂNTUL ROZARIU, RUGÃCIUNE CONTEMPLATIVÃ A EVANGHELIEI
Transcript
Page 1: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

SFÂNTUL ROZARIU, RUGÃCIUNE CONTEMPLATIVÃ A EVANGHELIEI

Page 2: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein
Page 3: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

ALBERT HOLENSTEIN

SFÂNTUL ROZARIU,RUGÃCIUNE CONTEMPLATIVÃ

A EVANGHELIEI

traducere din limba germanã deEugenia Harapcea

SapientiaIaºi – 2005

Page 4: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Imprimatur† Petru GHERGHEL

Episcop de Iaºi21.09.2005

Titlul original: Der Rosenkranz. Gebetetes Evangelium, © Sapientia, Iaºi 2005

Traducere din limba germanã: Eugenia HarapceaRedactor: pr. ªtefan LupuTehnoredactare: Vincenþiu Balint Copertã: Vincenþiu Balint

© 2005 Editura SAPIENTIAInstitutul Teologic Romano-CatolicStr. Th. Vãscãuþeanu 6RO – 700462 IaºiTel. 0232/225228Fax 0232/211476www.itrc.roe-mail [email protected]

Page 5: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

CUPRINS

Cuvânt introductiv: Rugãciunea Rozariului – toatã credinþa într-o mânã . . . . . . . . . . 7

ROZARIUL DE BUCURIE: Motivul bucuriei noastre . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Primul mister: Vestirea arhanghelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10Al doilea mister: Vizita Mariei la Elisabeta . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Al treilea mister: Naºterea lui Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19Al patrulea mister: Prezentarea lui Isus la templu . . . . . . . . . . . . 23Al cincilea mister: Regãsirea lui Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

ROZARIUL DE LUMINÃ: Activitatea publicã a lui Isus . . . . . . . . . . . . 31

Primul mister: Botezul lui Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32Al doilea mister: Manifestarea atotputerniciei lui Isus

la nunta din Cana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35Al treilea mister: Proclamarea împãrãþiei lui Dumnezeu . . . . . . . 38Al patrulea mister: Schimbarea la faþã a lui Isus . . . . . . . . . . . . . . 42Al cincilea mister: Instituirea sfintei Euharistii . . . . . . . . . . . . . . . 46

ROZARIUL DE DURERE: Maica durerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

Primul mister: Agonia lui Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52Al doilea mister: Biciuirea lui Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56Al treilea mister: Încununarea lui Isus cu spini . . . . . . . . . . . . . . . 60 Al patrulea mister: Isus îºi duce crucea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63Al cincilea mister: Moartea lui Isus pe cruce . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

ROZARIUL DE SLAVÃ: Reginã glorioasã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

Primul mister: Învierea lui Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74Al doilea mister: Înãlþarea lui Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77Al treilea mister: Coborârea Duhului Sfânt . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81

Page 6: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Al patrulea mister: Înãlþarea sfintei Fecioare Maria cu trupul ºi sufletul la cer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85

Al cincilea mister: Încoronarea sfintei Fecioare Maria în cer, ca Reginã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

Încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

Indice al textelor biblice utilizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94

Anexã Rugãciunea sfântului Rozariu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95Litanii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123

SFÂNTUL ROZARIU6

Page 7: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Cuvânt introductiv

RUGÃCIUNEA ROZARIULUI – TOATÃ CREDINÞA ÎNTR-O MÂNÃ

Rozariul este, de la un capãt la celãlalt, o rugãciune biblicã.Meditaþiile sale nu sunt nimic altceva decât mesajele funda-mentale ale Evangheliilor. Rugãciunea Rozariului vrea sã necãlãuzeascã, de mânã cu sfânta Fecioarã Maria, la Cristos, la ovie întâlnire cu el. Cei care se roagã contemplã cu ochii Marieiviaþa lui Isus. În timp ce lasã sã le lunece perlele rozariuluiprintre degete, iar inima lor se aflã lângã Isus, þin toatã cre-dinþa într-o mânã.

Rugãciunea Rozariului are o vechime de peste o jumãtate demileniu. La Lourdes ºi la Fatima, sfânta Fecioarã Maria cereinsistent: „Rugaþi-vã Rozariul!”

Pânã acum, cunoºteam Rozariul de bucurie, care contemplamisterele copilãriei lui Isus, de la zãmislirea sa în sânul Mariei,pânã la pelerinajul Mariei ºi al lui Iosif la Ierusalim. Apoi,urma imediat aºa-numitul Rozariu de durere, în care cei ce seroagã Rozariul puteau sã parcurgã staþiunile pãtimirii ºi morþiilui Isus pentru mântuirea lumii. Apoi, urmeazã cel de-al treileaRozariu, ºi anume Rozariul de slavã, care, în rugãciune, neaduce aproape de desãvârºirea mântuirii noastre, începând dela învierea lui Cristos ºi pânã la primirea Mariei în cer ºi înco-ronarea ei.

Acum, papa Ioan Paul al-II-lea, în profunzimea sa spiritualã,ne-a recomandat un al patrulea Rozariu, pe care l-a numit „deluminã”, ºi care este aºezat între misterele „de bucurie” ºi cele„de durere”.

Page 8: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Acest Rozariu de luminã contemplã activitatea publicã aMântuitorului. El începe cu botezul lui Isus de cãtre sfântulIoan Botezãtorul ºi ajunge, trecând peste participarea la nuntadin Cana, proclamarea împãrãþiei lui Dumnezeu ºi schimbareala faþã pe Muntele Tabor, pânã la instituirea sfintei Euharistiiîn Joia Sfântã.

Sã contemplãm viaþa lui Isus cu ochii Mariei, este un modextrem de eficace pentru a fi introduºi în viaþa lui Isus, care aavut drept scop mântuirea lumii. ªi asta ne face sã acþionãmasemenea lui Cristos. Omul care lasã sã-i lunece printre degeteperlele rozariului, iar în inima lui se aflã Isus, nu va lipsi acolounde este nevoie de el, iar mâinile lui vor da ajutor unde estenevoie de ele.

Ceea ce este scris aici doreºte sã vã invite sã intraþi în liniºteºi reculegere. Cuvântul convingãtor este la început: este cuvântulScripturii. El nu poate fi numai citit, el trebuie ascultat ºi iarascultat – are nevoie de timp. Ceea ce stã scris nu este numaiceva trecut. Este mereu prezent. Istoria mântuirii merge maideparte cu noi ºi prin noi. Dacã, prin rugãciunea ºi meditareamisterelor Rozariului, ne este dãruit accesul la misterul celmai adânc al vieþii noastre, al istoriei lui Dumnezeu cu noi, atunci,aceastã carte ºi-a atins scopul. Maria ar putea sã fie o cale. Eaa deschis calea lui Dumnezeu cãtre noi, oamenii.

Sã învãþãm de la ea:sã fim deschiºi ºi disponibili;sã ne lãsãm întâlniþi de Dumnezeu;sã tãcem ºi sã cugetãm.

SFÂNTUL ROZARIU8

Page 9: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

ROZARIUL DE BUCURIEMotivul bucuriei noastre

Page 10: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

PRIMUL MISTER DE BUCURIE

VESTIREA ARHANGHELULUI

În acest mister, meditãm cum arhanghelul Gabriel i-a vestitsfintei Fecioare Maria cã ea va zãmisli de la Duhul Sfânt ºi îlva naºte pe Domnul nostru Isus Cristos.

Page 11: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta ScripturãLc 1,26-38

26 În luna a ºasea, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeuîntr-o cetate din Galileea, numitã Nazaret, 27 la o fecioarã logo-ditã cu un bãrbat numit Iosif, din casa lui David. Iar numelefecioarei era Maria.

28 ªi, intrând la ea, i-a spus: „Bucurã-te, o, plinã de har,Domnul este cu tine” 29 Ea s-a tulburat la acest cuvânt ºi cugetaîn sine ce fel de salut ar putea fi acesta.

30 Însã îngerul i-a spus: „Nu te teme, Marie, pentru cã ai aflathar la Dumnezeu. 31 Vei primi în sân ºi vei naºte un fiu ºi-l veinumi Isus. 32 Acesta va fi mare: va fi numit Fiul Celui Preaînaltºi Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, tatãl sãu; 33 ºi vadomni peste casa lui Iacob pe veci, iar domnia lui nu va aveasfârºit”.

34 Maria a spus cãtre înger: „Cum va fi aceasta, din momentce nu cunosc bãrbat?” 35 Rãspunzând, îngerul i-a spus: „DuhulSfânt va veni asupra ta ºi puterea Celui Preaînalt te va umbri;de aceea, sfântul care se va naºte va fi numit Fiul lui Dumne-zeu. 36 Iatã, Elisabeta, ruda ta, a zãmislit ºi ea un fiu la bãtrâneþe,ºi aceasta este luna a ºasea pentru ea care era numitã sterilã,37 pentru cã la Dumnezeu nimic nu este imposibil”. 38 Atunci,Maria a spus: „Iatã, slujitoarea Domnului: fie mie dupã cuvân-tul tãu”. ªi îngerul a plecat de la ea.

MeditaþieDecizia lui Dumnezeu de mântuire veºnicã începe sã se

împlineascã. Este trimis un înger care trebuie sã aducã vesteacea bunã unui om prin care Fiul lui Dumnezeu vrea sã intre înaceastã lume. Drumul mesagerului lui Dumnezeu trece pe lângãmetropole ale acelor vremuri: Roma, Atena, Alexandria, ºi seopreºte în micul, dispreþuitul þinut al iudeilor. Acolo, aripa lui

ROZARIUL DE BUCURIE 11

Page 12: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

coboarã peste o colibã sãrãcãcioasã din Nazaretul pierdut delume. În ea locuieºte o fecioarã cu numele Maria. Ea este aleasa.

Maria citise în scrierile sfinte ºi în profeþi multe despreviitorul Mântuitor ºi în nopþile liniºtite se gândise la acesta ºise rugase. În inima ei ardea mai intens decât în oricare dintrepatriarhii ºi profeþii poporului ei dorul dupã Salvatorul lumiice fusese fãgãduit. Acel: „Coboare roua din senin, din cer co-boare Domnul sfânt” a fost implorarea continuã a sufletului ei.Cãci ea, fiind fãrã pãcat, suferea ca nimeni altul de nevoia deAdvent a omenirii neeliberate. Dar cã ea ar putea sã fie aceeacare sã-l dãruiascã lumii pe Mântuitorul, numai sã se gân-deascã la asta ºi i-ar fi pãrut ca o cutezanþã blasfematoare. Daracesta este secretul ei: ea este deschisã ºi disponibilã – ºi pentruDumnezeu. Maria deosebeºte, între multele voci, vocea luiDumnezeu! Aceasta nu este de la sine înþeles ºi simplu. CãciDumnezeu nu vorbeºte tare ºi insistent.

În odãiþa liniºtitã din Nazaret are loc o discuþie care urmeazãsã schimbe soarta pentru mersul lumii. Îngerul îi vorbeºteFecioarei: „Bucurã-te, Marie! Tu eºti cea aleasã. Tu ai aflatîndurare la Dumnezeu ºi pentru tine ºi pentru toatã speciaumanã. Împreunã cu tine, Fiul lui Dumnezeu vrea sã mân-tuiascã lumea de pãcatele ei ºi sã întemeieze iarãºi împãrãþiaharului sãu pe pãmânt. Tu ai sã devii mama lui ºi mama noiifamilii a lui Dumnezeu”.

Maria se sperie înlãuntrul ei când aude vestea. Care femeienu s-ar fi speriat sã trebuiascã sã-l numeascã pe Dumnezeucopilul ei! Cuvântul îngerului este pentru smerita slujitoare aDomnului de neînþeles; Maria chibzuieºte, chibzuieºte înde-lung. ªi atât timp cât ea tace, planurile lui Dumnezeu rãmânîn aºteptare. Cãci lui Dumnezeu i-a plãcut sã lege salvareaomenirii de consimþãmântul ei. Ea este acum purtãtoarea decuvânt a întregii omeniri ºi trebuie sã dea rãspunsul pentru ea.

Maria recunoaºte toatã importanþa ceasului. Ea simte cumsoarta oamenilor stã în mâna ei. Noi putem doar sã bãnuimîncet ce s-o fi petrecut în sufletul ei în clipele fatale dintrecererea îngerului ºi al ei „fie mie dupã cuvântul tãu”.

SFÂNTUL ROZARIU12

Page 13: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Încrederea lui Dumnezeu o atinge în adâncul cel mai tainic.Ea ºtie exact: când Dumnezeu vrea sã atragã omul, îl vrea întotalitate. Ea cugetã în tãcere. Numai astfel ajunge omul lacredinþã. A crede nu înseamnã nicidecum a accepta totulorbeºte, a lãsa gânditul în seama altora. Maria tace ºi se gân-deºte. Ea vrea sã creadã, sã creadã cu toatã inima. Dar astaîncã nu este tot ce apare în faþa spiritului ei în acea clipãhotãrâtoare. Maria ºtie cã ea trebuie sã-l nascã pe Mântui-torul. Ea însãºi trebuie sã-i punã numele Isus, Mântuitorulpoporului. Ea încã nu ºtia amãnunþit cum se va petrece mântu-irea omenirii, dar ceea ce citise în profetul Isaia despre slujitorullui Iahve, care va fi zdrobit de Dumnezeu pentru pãcatele noastre,îi era suficient ca sã ºtie la ce avea sã se aºtepte ca mamã aMântuitorului. Toate acestea erau clare în sufletul ei atuncicând a rostit cuvântul hotãrâtor: „Iatã slujitoarea Domnului,fie mie dupã cuvântul tãu!”

„Fie mie dupã cuvântul tãu!”, la cererea lui Dumnezeu, afost un „DA” spus cu bunã-ºtiinþã la tot ce trebuia sã urmeze.Însemna: „Iatã, Doamne, sunt gata sã mã pun lângã slujitorultãu ca ajutor ºi însoþitoare ºi sã merg cu el pânã la capãt pedrumul greu al mântuirii, despre care profetul tãu a scris cucondei însângerat”.

„Fie mie dupã cuvântul tãu” al Mariei, asta însemnând„vreau sã exist cu totul pentru Dumnezeu”, nu a fost numai oacceptare pasivã a unui destin inevitabil, ci expresia celei maiîndrãzneþe voinþe ºi cutezanþe personale. Un „DA” total ºi clarrolului care i-a fost hãrãzit, ca a doua Evã, în opera mântui-toare a Fiului ei dumnezeiesc ºi, totodatã, o despãrþire definitivãºi dureroasã de ideea despre viaþã, aºa cum a purtat-o pânãatunci în inima ei. Dumnezeu o cheamã acum – aceasta ea oºtie – pe un drum cu totul nou, necunoscut, un drum plin demistere ºi întunecimi, plin de neliniºte, sânge ºi lacrimi. IarMaria merge. Ea urmeazã chemarea lui Dumnezeu pe cãrareape care nu mai existã nici o intenþie ºi nici un plan omenesc, ci

ROZARIUL DE BUCURIE 13

Page 14: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

numai o necondiþionatã lãsare în voie ºi o pãºire pe cãiledestinului pe care o conduce Mântuitorul lumii, de viaþa cãruiaeste acum inseparabil înlãnþuitã ºi viaþa ei.

Sã-mi fie permisã aici o întrebare: nu este oare cel maiadesea rugãciunea mea „Voia mea sã se facã” pentru cã de celemai multe ori mã rog pentru împlinirea dorinþelor mele?Îndrãznesc sã mã rog ºi „Voia ta sã se facã”? Asta înseamnãconcret: mã las cu totul în seama lui Dumnezeu. Spun „da” latot ceea ce Dumnezeu trimite inevitabil în viaþa mea.

ªi dacã hotãrârea lui Dumnezeu ar fi aceea cã împãrãþiaharului nu ar putea fi edificatã în mine altfel decât peste ru-inele tuturor planurilor mele de viaþã ºi ale speranþelor mele,atunci, o, Mamã, cu atât mai mult ajutã-mã sã vorbesc cu tine:Iatã, sunt un slujitor, iatã, sunt o slujitoare a Domnului! Fiemie dupã cuvântul tãu!

SFÂNTUL ROZARIU14

Page 15: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

AL DOILEA MISTER DE BUCURIE

VIZITA MARIEI LA ELISABETA

În acest mister, meditãm cum, dupã vestirea arhangheluluiGabriel, sfânta Fecioarã Maria s-a dus la veriºoara sa, Elisabeta,ºi a rãmas trei luni cu ea.

Page 16: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta Scripturã Lc 1,39-56

39 În zilele acelea, Maria a pornit ºi s-a dus în grabã cãtreþinutul muntos, într-o cetate a lui Iuda. 40 A intrat în casa luiZaharia ºi a salutat-o pe Elisabeta. 41 Când a auzit Elisabetasalutul Mariei, a tresãrit copilul în sânul ei, iar Elisabeta a fostumplutã de Duhul Sfânt 42 ºi a exclamat cu glas puternic: „Bine-cuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul sânuluitãu. 43 ªi de unde îmi este datã mie aceasta, ca sã vinã mamaDomnului meu la mine? 44 Iatã, când a ajuns glasul salutuluitãu la urechile mele, a tresãltat de bucurie copilul în sânul meu.45 Fericitã aceea care a crezut cã se vor împlini cele spuse ei deDomnul”

46 Maria a spus:„Sufletul meu îl preamãreºte pe Domnul47 ºi duhul meu se bucurã în Dumnezeu, Mântuitorul meu,48 pentru cã a privit umilinþa slujitoarei sale;iatã cã de acum toate generaþiile mã vor numi fericitã,49 pentru cã Cel Puternic mi-a fãcut lucruri mari:sfânt este numele lui.50 Îndurarea lui faþã de cei ce se tem de eleste din generaþie în generaþie.51 ªi-a arãtat puterea braþului sãu:i-a risipit pe cei mândricu planurile inimii lor;52 i-a rãsturnat pe cei puternici de pe tronuriºi i-a înãlþat pe cei umili;53 i-a umplut cu bunuri pe cei flãmânzi,iar pe cei bogaþi i-a trimis cu mâinile goale;54 a venit în ajutorul lui Israel, slujitorul sãu,amintindu-ºi de îndurarea sa,55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri,lui Abraham ºi urmaºilor luipentru totdeauna”.56 Maria a rãmas cam trei luni cu ea, apoi s-a întors la casa ei.

SFÂNTUL ROZARIU16

Page 17: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

MeditaþieÎngerul Gabriel îi spune Mariei cã ruda sa, Elisabeta, aºteaptã

un copil. Trei zile cãlãtoreºte Maria de la Nazaret pânã înþinutul muntos al Iudeii. Ea îºi pãrãseºte locul natal pentru ao ajuta. Ea o sprijinã pe Elisabeta, soþia lui Zaharia, ruda eimai înaintatã deja în vârstã, care, de asemenea, aºteaptã un copil.Iubirea se grãbeºte atunci când alþii au nevoie de ajutor. Ea nuse lasã rugatã, ci acþioneazã spontan ºi din inimã.

Nu numai faþã de Dumnezeu, ci ºi faþã de oameni, Maria areo fineþe minunatã a intuiþiei. Devotamentul autentic faþã deDumnezeu îl face întotdeauna devotat ºi faþã de oameni. Câtde bine s-a potrivit asta la aceea care îi aparþinea luiDumnezeu, cum nu i-a mai aparþinut pânã atunci nimeni, ºi pecare el însuºi a ales-o sã fie mama întregii noi familii omeneºti!

Când, la salutul Mariei, Elisabeta ºi-a simþit copilul tresãltândde bucurie în pântece, asupra sufletului ei a venit brusc oputernicã luminã. Ea recunoaºte, în Duhul Sfânt, legãturatainicã dintre bucuria copilului ei ºi venirea Mariei. În aceeaºiclipã în care Mama Mântuitorului trece pragul casei ei, binecu-vântarea mântuirii se revarsã asupra Înaintemergãtorului.Cuvântul pe care Zaharia l-a auzit de la înger – Copilul Elisabeteiva fi cuprins de Duhul Sfânt încã din sânul mamei –, acum adevenit realitate. Aceasta îi dã Elisabetei certitudinea cã înfaþa ei stã Maica Domnului, împlinirea dorului lui Israel ºi atuturor timpurilor. Copleºitã de aceastã recunoaºtere, strigã cuglas tare: „Binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântateste rodul sânului tãu! ªi de unde îmi este datã mie aceasta casã vinã Mama Domnului meu la mine?”

În proprii ochi, Maria este numai micime ºi inferioritate. Cãprivirea de har a lui Dumnezeu a cãzut tocmai asupra ei, nueste meritul ei. Dar Dumnezeu are o predilecþie pentru ceea ceeste mic ºi slab. De aceea, ºi-a ales o slujitoare neînsemnatã dinNazaret ca Mamã ºi Mireasã a sa. Maria se numeºte pe sine

ROZARIUL DE BUCURIE 17

Page 18: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

„slujitoare a Domnului”. Ea s-a mai denumit aºa atunci cândîngerul i-a adus vestea alegerii ei. Un semn de cât de adâncdominat este tot cugetul, toatã gândirea ei de ideea de slujire.

Trei luni a rãmas Maria la Elisabeta. A fost un timp deslujire umilã. Cea mai mare o slujea pe cea mai neînsemnatã,Mama Domnului, pe mama Înaintemergãtorului. Mãreþia Mariei,care a strãlucit atât de minunat la Buna-Vestire, dispare acumsub haina unei servitoare obiºnuite. Ce a fãcut ea în aceste treiluni? Este uºor de ghicit. A gãtit, a spãlat, a mãturat, a þinutcasa în ordine. Erau cele mai obiºnuite treburi în casã. Cine arfi vãzut-o în acest timp numai superficial, nu ar fi descoperit laea nimic din strãlucirea Reginei cerului ºi a pãmântului.

SFÂNTUL ROZARIU18

Page 19: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

AL TREILEA MISTER DE BUCURIE

NAªTEREA LUI ISUS

În acest mister, meditãm cum preasfânta Fecioarã Maria l-anãscut pe Domnul nostru Isus Cristos, la Betleem, într-un grajdsãrac.

Page 20: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta ScripturãLc 2,1-14

1 În zilele acelea, a venit un decret din partea împãratuluiAugust, ca sã se facã recensãmânt pe tot pãmântul. 2 Acest re-censãmânt a fost primul, pe când Quirinius era guvernator alSiriei. 3 Toþi mergeau sã fie înscriºi, fiecare în cetatea sa. 4 ªiIosif a urcat din Galileea, din cetatea Nazaret, cãtre Iudeea, încetatea lui David, care se numeºte Betleem, întrucât era dincasa ºi din familia lui David, 5 pentru a se înscrie împreunã cuMaria, logodnica lui, care era însãrcinatã. 6 Dar pe când erauei acolo, s-au împlinit zilele ca Maria sã nascã, 7 ºi l-a nãscutpe fiul ei, primul nãscut, l-a înfãºat ºi l-a culcat în iesle, pentrucã nu era loc de gãzduire pentru ei.

8 În acelaºi þinut erau unii pãstori care trãiau pe câmp ºipãzeau turmele pe timpul nopþii. 9 ªi le-a apãrut un înger alDomnului ºi gloria Domnului i-a învãluit în luminã, iar ei aufost cuprinºi de o mare spaimã. 10 Îngerul le-a spus: „Nu vãtemeþi, cãci, iatã, vã vestesc o mare bucurie care va fi pentru totpoporul: 11 astãzi, în cetatea lui David, vi s-a nãscut Mântuitorulcare este Cristos Domnul. 12 Acesta este semnul: veþi gãsi uncopil înfãºat ºi culcat în iesle”. 13 Dintr-o datã, s-a unit cu îngerulo mulþime din oastea cereascã, lãudându-l pe Dumnezeu ºispunând:

14 „Mãrire în înaltul cerurilor lui Dumnezeu,ºi pe pãmânt pace oamenilor pe care el îi iubeºte”.

MeditaþieAfarã, pe drumul ce duce la Betleem, într-un staul dãrãpãnat,

o Fecioarã se roagã în genunchi. Este Maria. În sufletul ei semai aude ecoul uºilor trântite astãzi în nas, ei ºi feciorelniculuiei soþ, atunci când s-au rugat sã primeascã un modest adãpostpentru noapte. În urechile ei mai rãsunã cuvintele dure desprecerºetori ºi oameni de nimic ce le-au fost adresate. În faþa ochilor

SFÂNTUL ROZARIU20

Page 21: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

minþii mai vede încã feþele insensibile, indiferente ºi mânioaseale locuitorilor Betleemului, care i-au alungat de la uºile lor.Experienþa dureroasã a zilei de azi se întipãreºte adânc însufletul delicat al Fecioarei.

Maria simte pentru ºi împreunã cu pruncul divin, pe care îlpoartã în sânul ei feciorelnic, respingerea ostilã pe care i-opregãteºte lumea aceasta. Crucea aruncã deja umbra sa fanto-maticã asupra începutului drumului în viaþã, care cândva se vasfârºi pe Golgota. ªi, de la bun început, ea stã deopotrivã asupramamei ºi a copilului. Ceea ce s-a întâmplat la Betleem continuãde-a lungul secolelor. Cristos este mereu, din nou, alungatafarã. De fiecare datã când cineva aduce ºi predicã creºtinis-mul, este perceput ca ºi Maria în acea searã, ca un tulburãtorinoportun al pãcii.

La tine, Maicã în faþa porþilor Betleemului, vrem sã ne gândimatunci când ºi nouã ni se face onoarea de a avea parte de res-pingerea de care a avut parte Iubirea veºnicã la intrarea ei înlume, când ºi noi suntem izgoniþi de la uºile oamenilor cãroranoi nu vrem decât sã le aducem tot binele nostru. Nu a existatnimeni care sã aibã de adus lumii ceva mai mãreþ decât ai avuttu, ºi totuºi, nu ai gãsit acceptare. Atunci, cum am putea noi,copiii tãi ºi apostoli ai Iubirii întrupate, sã ne aºteptãm laaltceva?

Cu cât se apropie mai mult clipa pe care Dumnezeu a hã-rãzit-o pentru sosirea sa pe pãmânt, cu atât mai intensivã ºimai plinã de dor devine implorarea Fecioarei în staulul dinBetleem; cu atât mai adânc atrage Dumnezeu spiritul Marieiîn misterul iubirii sale veºnice ºi al ieºirii ei veºnice din inimaTatãlui. În timp ce sufletul ei vedea ceea ce nu-i era dat niciunei alte limbi omeneºti sã rosteascã, pruncul divin pãrãseºtesânul matern fãrã a vãtãma fecioria Mariei. Ceea ce era denerostit s-a produs. Dumnezeu se aflã ca om între noi, oamenii.Când Maria s-a trezit din reverie, a vãzut copilul culcat pehaina ei ca zãpada proaspãt ninsã. Ea îl ia cu grijã respectu-oasã în braþe, scoate din desaga de cãlãtorie câteva scutecesãrãcãcioase ºi îl aºazã în iesle. Apoi, cade tãcutã în adoraþie.

ROZARIUL DE BUCURIE 21

Page 22: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

În privirea dintre mamã ºi copil s-au reîntâlnit acum, pentruprima datã, dupã despãrþirea ce a durat mai multe milenii,iubirea lui Dumnezeu ºi dorul omului dupã Dumnezeu. Înfericirea acestei întâlniri a dispãrut pentru Maria toatã amãrã-ciunea zilei ce a trecut. ªi oricât de greu a fost ºi pentru Domnul,ºi pentru Maria începutul în Betleem, ceasul în care FiulTatãlui veºnic a binecuvântat ºi a sfinþit lumea, prin sosirea saplinã de har, va rãmâne pentru veºnicie ceasul marii bucurii acreaþiei. Un înger al Domnului vine ca trimis al lui Dumnezeula pãstori ºi le spune: „Nu vã temeþi, cãci, iatã, vã vestesc omare bucurie care va fi pentru tot poporul: astãzi, în cetatea luiDavid, vi s-a nãscut Mântuitorul care este Cristos Domnul!” ªi,brusc, lângã acest înger stã o ceatã de îngeri. Ei îl slãvesc peDumnezeu ºi cântã: „Mãrire în înaltul cerurilor lui Dumnezeu,ºi pe pãmânt pace oamenilor pe care el îi iubeºte” Aceastã paceo gãsesc pãstorii în staulul din Betleem. Ei îl vãd în iesle pepruncul Isus cu Maria ºi cu Iosif ºi povestesc ce le-au spus îngeriidespre acest copil.

SFÂNTUL ROZARIU22

Page 23: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

AL PATRULEA MISTER DE BUCURIE

PREZENTAREA LUI ISUS LA TEMPLU

În acest mister, meditãm cum, la patruzeci de zile dupãnaºterea lui Isus, preasfânta Fecioarã Maria ºi sfântul Iosif l-audus în templu ºi l-au oferit lui Dumnezeu.

Page 24: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta ScripturãLc 2,22-39

22 Dupã ce s-au împlinit zilele purificãrii lor, dupã Legea luiMoise, l-au dus la Ierusalim, ca sã-l ofere Domnului, 23 dupãcum este scris în Legea Domnului: „Orice prim-nãscut de partebãrbãteascã va fi declarat sfânt pentru Domnul, 24 ºi sã aducãjertfã, dupã cum este scris în Legea Domnului, o pereche deturturele sau doi pui de porumbel”.

25 ªi iatã cã era la Ierusalim un om cu numele Simeon, ºiacesta era un om drept ºi evlavios, care aºtepta consolarea luiIsrael ºi Duhul Sfânt era asupra lui. 26 Îi fusese revelat deDuhul Sfânt cã nu va vedea moartea înainte de a-l vedea peCristosul Domnului. 27 A fost condus de Duhul Sfânt la templu,iar când pãrinþii l-au adus pe copilul Isus, ca sã îndeplineascãprescrierile Legii cu privire la el, 28 l-a luat în braþele sale ºi l-abinecuvântat pe Dumnezeu, spunând:

29 „Acum, elibereazã-l, Stãpâne,pe slujitorul tãu în pace, dupã cuvântul tãu,30 pentru cã ochii mei au vãzut mântuirea ta,31 pe care ai pregãtit-oîn faþa tuturor popoarelor:32 luminã spre luminarea neamurilorºi spre gloria poporului tãu Israel”33 Tatãl ºi mama lui se mirau de cele spuse despre el. 34 Simeon

i-a binecuvântat ºi i-a spus Mariei, mama lui: „Iatã, acesta estepus spre cãderea ºi spre ridicarea multora în Israel ºi ca semncare va stârni împotrivire – 35 ca sã se dezvãluie gândurile dinmulte inimi –, iar þie, o sabie îþi va strãpunge sufletul”.

36 Era acolo ºi Ana, profetesa, fiica lui Fanuel, din tribul luiAºer. Aceasta era mult înaintatã în vârstã. Dupã ce trãise cubãrbatul ei ºapte ani de la fecioria ei, 37 era acum vãduvã ºi ajunsesela optzeci ºi patru de ani. Ea nu pãrãsea templul, slujind zi ºinoapte prin posturi ºi rugãciuni. 38 Venind ºi ea chiar la aceeaºi

SFÂNTUL ROZARIU24

Page 25: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

orã, îl preamãrea pe Dumnezeu ºi vorbea despre copil tuturorcelor care aºteptau eliberarea Ierusalimului.

39 Când au împlinit toate dupã Legea Domnului, s-au întorsîn Galileea, în cetatea lor, Nazaret.

MeditaþiePrin poarta templului din Ierusalim intrã doi oameni simpli.

Maria ºi Iosif procedeazã corespunzãtor obiceiului poporului lor.Dupã patruzeci de zile, ei îl aduc pe Isus la templu, pentru a-l„oferi Domnului”. „A jertfi ceva în templu” ºi a „oferi” înseamnã,în obiceiul iudaic, cã pãrinþii îi mulþumesc lui Dumnezeu pentrucopilul lor. În interiorul templului se îmbulzeºte mulþimea: pe-lerini, negustori, preoþi ºi învãþaþi ai legii. Micul grup abia dacãeste observat. Cine îi vede întâmplãtor ºtie despre ce este vorba:sunt oameni sãraci, care l-au adus pe întâiul lor nãscut pentruprezentarea conform Legii. ªi dupã cum era obiceiul, mama sesupune curãþãrii prescrise la patruzeci de zile dupã naºtereaîntâiului nãscut de parte bãrbãteascã. O scenã cotidianã. Nimãnuidintre cei care chiar observã perechea sfântã nu-i trece prin mintesã-l caute în acest copil pe fãgãduitul Mesia, iar în mama lui,pe Fecioara nãscãtoare din profeþia profetului Isaia (Is 7,14).Nimeni nu bãnuieºte cã, în acest ceas, se va împlini cuvântullui Malahia: „Domnul, Stãpânul însuºi, va veni în templul sãu”.Nici mãcar preotul care oficiazã ceremonia nu ºtie nimic despremisterul care se sãvârºeºte sub mâinile ºi ochii sãi.

Lucrul mãreþ ce se întâmplã astãzi, se petrece ascuns delume, în inima Mamei ºi a Copilului: jertfa tainicã ascunsã subvãlul întâmplãrii cotidiene, care nu iese cu nimic în evidenþãfaþã de ceea ce fac toþi. Din ceea ce se petrece în inima ei nuobservã nimeni nimic, în afarã de „Tatãl care vede în ascuns”.

Când Isus ºi Maria au adus jertfa în adâncul tainic al inimiilor, Duhul lui Dumnezeu a condus la templu doi bãtrâni cufricã de Dumnezeu, care îi slujiserã cu fidelitate Domnului.

ROZARIUL DE BUCURIE 25

Page 26: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Când Simeon a luat copilul în braþele sale, spiritul sãu a fostiluminat de o luminã mare. El recunoaºte taina Mamei ºi a Copi-lului. În trupul bãtrânului vrednic de cinste pãtrunde viaþãnouã. Ochii sãi strãlucesc, iar inima bãtrânã ºi obositã începeîncã o datã sã batã tinereºte. Cãci, în acel ceas, el þine în mâinifãgãduinþa lui Israel ºi dorul lumii. Speranþa cã apucã sã ovadã a fost cea care i-a întãrit tot mereu puterile din ce în cemai slabe. Acum, ochii lui obosiþi se pot închide, iar trupul ostenitse poate aºeza pentru odihna veºnicã. Din emoþia interioarã aspiritului, gura sa rosteºte: „Acum, elibereazã-l, Stãpâne, peslujitorul tãu în pace, dupã cuvântul tãu, pentru cã ochii meiau vãzut mântuirea ta...” Dar ce este asta? Bãtrânul se opreºtebrusc din extazul sãu. Cântecul de preamãrire se stinge pe buzelesale.

Doar anevoie trece peste buzele sale ceea ce Duhul îl îndeamnãsã vesteascã: „Iatã, acesta este pus spre cãderea ºi spre ridicareamultora în Israel ºi ca semn care va stârni împotrivire – ca sãse dezvãluie gândurile din multe inimi –, iar þie, o sabie îþi vastrãpunge sufletul”.

Maria se cutremurã la cuvintele profetului. A fost nevoie doarde o clipã ca sã se dezmeticeascã. În fond, ceea ce îi anunþaSimeon nu era nou pentru ea. El o fãcea conºtientã doar cu maimare claritate ºi ascuþime de ceea ce ea ºtia de la început:comuniunea ei cu Fiul Rãscumpãrãtor ºi cu opera lui trebuiaîn mod necesar sã o atragã în destinul lui de suferinþã. Ea nuvorbeºte despre asta, dar o ºtie. De-acum înainte, Maria nu maipoate sã-ºi vadã Fiul, fãrã sã vadã ºi crucea lui.

Maria acceptã drumul vieþii ei, acceptã ºi sabia durerii, jert-fele ºi renunþarea. Ea încã nu înþelege sensul tuturor evenimen-telor. Dar ea „pãstreazã toate aceste cuvinte în inima ei ºi cugetãla ele”.

SFÂNTUL ROZARIU26

Page 27: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

AL CINCILEA MISTER DE BUCURIE

REGÃSIREA LUI ISUS

În acest mister, meditãm cum preasfânta Fecioarã Maria ºisfântul Iosif, pierzându-l pe Fiul lor în vârstã de doisprezeceani, cãutându-l trei zile, l-au gãsit la Ierusalim în templu,ºezând în mijlocul învãþãtorilor pe care-i asculta ºi-i întreba.

Page 28: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta ScripturãLc 2,41-51

41 Pãrinþii lui mergeau în fiecare an la Ierusalim, de sãrbã-toarea Paºtelui. 42 Când avea el doisprezece ani, au urcat acolodupã obiceiul sãrbãtorii. 43 Dupã ce s-au împlinit acele zile, pecând se întorceau, copilul Isus a rãmas în Ierusalim, dar pã-rinþii lui nu ºtiau. 44 Crezând însã cã este cu grupul de pelerini,au mers cale de o zi ºi-l cãutau printre rude ºi cunoscuþi. 45

Negãsindu-l, s-au întors la Ierusalim, cãutându-l. 46 Dupã treizile, l-au gãsit în templu, stând în mijlocul învãþãtorilor, ascul-tându-i ºi punându-le întrebãri.

47 Toþi cei care îl ascultau se mirau de înþelepciunea ºi de rãs-punsurile lui. 48 Vãzându-l, ei au rãmas înmãrmuriþi ºi mamalui i-a spus: „Fiule, de ce ne-ai fãcut aceasta? Iatã, tatãl tãu ºicu mine te-am cãutat îngrijoraþi”. 49 El însã le-a spus: „De ce m-aþicãutat? Nu ºtiaþi cã eu trebuie sã fiu în casa Tatãlui meu?”50 Însã ei n-au înþeles cuvântul pe care li-l spusese.

51 Apoi, a coborât cu ei, a venit la Nazaret ºi era supus lor. Iarmama lui pãstra toate acestea în inima ei.

MeditaþieAl doisprezecelea an însemna un punct de cotiturã în viaþa

unui tânãr israelit. Era anul majoratului sãu legal. Pelerinajulla Ierusalim, la care astãzi ia parte ºi Isus în vârstã de doispre-zece ani, este, de aceea, primul la care îl obligã Legea. În pele-rinajul sãu la Ierusalim cu Maria ºi Iosif, Isus rãmâne în urmãîn templu, fãrã ca pãrinþii sã observe. Maria rãtãceºte neobositãpe strãzile oraºului. Întreabã de copilul ei pe toate rudele ºicunoºtinþele ºi în toate hanurile. Zadarnic. Ea nu poate aflanimic. Profeþia lui Simeon o urmãreºte ca o fantomã. Oare s-aîntâmplat deja lucrul îngrozitor despre care a profeþit bãtrânul?Isus este prins sau poate chiar mort? Incertitudinea sporeºteceas de ceas durerea ei. Maria ºi Iosif îl cautã disperaþi pe Isus,

SFÂNTUL ROZARIU28

Page 29: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

ºi-l gãsesc în sfârºit, dupã trei zile ºi trei nopþi de dureroasãcãutare în colonada templului. Acolo stãtea în discuþii aprinsecu învãþãtorii lui Israel. El le punea întrebãri asupra cãrora eitrebuiau sã se gândeascã profund. Întrebãrile sale surprinzãtoareºi rãspunsurile uimitoare au fãcut curând din ascultãtorul, abiabãgat în seamã la început, centrul adunãrii.

Cu câtã uºurinþã rezolva bãiatul cele mai profunde problemeasupra cãrora învãþãtorii vestiþi ai Legii nu puteau cãdea laînvoialã! Cât de mici pãreau dintr-odatã capetele cãrunte, ºcolite,în faþa înþelepciunii acestui bãiat! Cât de fragilã le pãrea deodatãºtiinþa lor, de care pânã acum erau aºa de mândri! Dintr-odatã, apar Maria ºi Iosif. Prima impresie pe care trebuie sã o fiavut despre scena care i se înfãþiºa ochilor ei nu putea sã fiedecât confirmarea celor de care în adâncul sufletului se temea.Isus nu se rãtãcise ºi nu se zbuciumase de dorul ei în acestetrei zile, ci o pãrãsise cu bunã-ºtiinþã. Isus iese din voinþamamei ºi intrã în voinþa Tatãlui sãu ceresc. Maria trebuie, maiîntâi, sã înþeleagã ce se petrece, pentru ca mai apoi sã punã înpracticã. Ea trebuie sã înveþe tot mai mult sã creadã. Mariaeste pe drumul pelerinajului credinþei. În templul dinIerusalim, înþelege fulgerãtor cã Isus, în adâncul fiinþei sale,era întrutotul celãlalt, a cãrui inimã nu-i era dat sã o descifrezenici privirii ascuþite a iubirii materne.

Deºi dãruirea ei pentru opera Fiului fusese deja de la Nazaretuna desãvârºitã, pentru a cuprinde însã toatã mãrimea ºi toatãadâncimea misiunii, ea trebuie încã sã parcurgã drumul lungºi dureros al întunecimii credinþei, de care cu atât mai mult nuputea sã fie scutitã cea care urma sã fie odatã Mama tuturorcredincioºilor. Peste nenumãrate despãrþiri interioare, dintrecare Sfânta Scripturã le reþine doar pe cele mai marcante, Mariacreºte treaptã cu treaptã peste maternitatea ei naturalã, pentrua deveni Mama tuturor celor rãscumpãraþi. Când aceastã înãl-þime interioarã va fi fost atinsã, atunci Isus îi va încredinþa depe cruce, solemn, pe toþi fraþii sãi, pentru ca ea sã le fie Mamã,

ROZARIUL DE BUCURIE 29

Page 30: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

aºa cum îi fusese lui. Pe Golgota avea sã înþeleagã care erasensul adânc al încercãrii ei. Acolo, iubirea ei se va desãvârºi laiubirea atotcuprinzãtoare a copilului ei, atingând mãrimea,adâncimea ºi puterea pe care trebuia sã le aibã ca Mamã a noiiomeniri.

SFÂNTUL ROZARIU30

Page 31: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

ROZARIUL DE LUMINÃActivitatea publicã a lui Isus

Page 32: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

PRIMUL MISTER DE LUMINÃ

BOTEZUL LUI ISUS

În acest mister, meditãm cum Isus, la începutul activitãþiisale publice, a fost botezat de sfântul Ioan Botezãtorul, iar Tatãll-a proclamat drept Fiul sãu cel preaiubit, în timp ce DuhulSfânt cobora asupra lui.

Page 33: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta Scripturã Mc 1,7-11

Ioan Botezãtorul a apãrut în pustiu 7 ºi predica, zicând: „Vinedupã mine cel care este mai puternic decât mine, cãruia eu nusunt vrednic sã mã plec sã-i dezleg cureaua încãlþãmintei. 8 Euv-am botezat cu apã, însã el vã va boteza cu Duhul Sfânt”.

9 În zilele acelea, a venit Isus din Nazaretul Galileii ºi a fostbotezat de Ioan în Iordan. 10 ªi îndatã ce s-a ridicat din apã, avãzut cerurile deschise ºi Duhul, ca un porumbel, coborândasupra lui. 11 ªi din cer s-a auzit un glas: „Tu eºti Fiul meu celiubit, în tine mi-am gãsit bucuria”.

MeditaþiePapa Ioan Paul al-II-lea scrie în scrisoarea sa apostolicã,

Rosarium Virginis Mariae, despre misterele de luminã introdusede el: „Când trecem de la copilãria ºi viaþa la Nazaret la activi-tatea publicã a lui Isus, meditaþia ne conduce la acele misterecare pot fi numite în mod deosebit «mistere de luminã», primulfiind «Botezul lui Isus de cãtre Ioan»”.

Botezul în Iordan este un mister de luminã cu totul special.În timp ce Isus, cel fãrã de pãcat, cel nevinovat, care pentru noise face „pãcat” ºi coboarã în apa râului, cerurile se deschid ºiTatãl îl proclamã ca Fiul sãu iubit. Duhul coboarã asupra lui ºiîi transmite misiunea aºteptatã. În faþa ochilor ºi urechiloropiniei publice mondiale, are loc alegerea lui Isus ca aducãtorulmântuirii. Tatãl din cer spune despre Isus Cristos: „Tu eºtiFiul meu cel iubit, în tine mi-am gãsit bucuria!” Botezul luiIsus este începutul misiunii.

Ioan Botezãtorul spune despre acest Isus: „Vine dupã mine celcare este mai puternic decât mine, cãruia eu nu sunt vrednicsã mã plec sã-i dezleg cureaua încãlþãmintei. Eu v-am botezat cuapã, însã el vã va boteza cu Duhul Sfânt”. Ceea ce la botezul luiIsus este o proclamaþie a misiunii sale, devenim ºi noi prin botez:

ROZARIUL DE LUMINÃ 33

Page 34: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

în botez devenim copiii lui Dumnezeu, fiu sau fiicã a Tatãlui dinceruri. Noi devenim aceasta din har, Isus, ca Fiu al lui Dumne-zeu, este din naturã.

Atotputernice, veºnice Dumnezeule, la botezul în Iordan,Duhul Sfânt s-a coborât asupra Domnului nostru Isus Cristosºi tu l-ai revelat ca Fiul tãu iubit. Fã ca ºi noi, care la botez ne-amrenãscut din apã ºi Duh Sfânt, sã stãm în bucuria ta ºi sã trãimca ºi copiii tãi, din plinãtatea acestui Duh.

Dintotdeauna oamenii s-au întrebat de ce Isus, cel fãrã depãcat, a voit sã primeascã botezul, „spre iertarea pãcatelor”.De ce a insistat pentru aceasta? Pentru cã el voia sã se alinieze,pentru cã voia sã stea în rând cu pãcãtoºii, pentru a fi tova-rãºul lor de soartã, pentru a le întãri curajul de a trãi, pentruca, prin apropierea sa, sã-i vindece de fixaþia rãului. Cea maiprofundã participare la soarta omului, intervenþia pentrupãcãtoºi, lãsându-se pe sine în voia sorþii, luarea asupra sa avinei lor – acesta este sensul botezului lui Isus. Aceastã parti-cipare la destinul omului se aratã mai târziu ºi prin aceea cã s-aaºezat la aceeaºi masã cu pãcãtoºii ºi, în final, s-a lãsat rãs-tignit în rând cu doi rãufãcãtori.

SFÂNTUL ROZARIU34

Page 35: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

AL DOILEA MISTER DE LUMINÃ

MANIFESTAREA ATOTPUTERNICIEI LUI ISUSLA NUNTA DIN CANA

În acest mister, meditãm prima minune a lui Isus, când atransformat apa în vin, la nunta din Cana.

Page 36: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta Scripturã:In 2,1-11

1 În ziua a treia, s-a fãcut o nuntã în Cana Galileii ºi mamalui Isus era acolo. 2 A fost invitat la nuntã ºi Isus, cu discipoliilui. 3 Întrucât se terminase vinul, mama lui Isus i-a zis: „Numai au vin”. 4 Dar Isus i-a spus: „Ce ne priveºte pe mine ºi petine, femeie; încã nu a venit ceasul meu”. 5 Mama lui Isus le-aspus slujitorilor: „Faceþi tot ce vã va spune”. 6 Erau acolo ºasevase de piatrã puse pentru purificarea iudeilor, fiecare de optzecisau o sutã douãzeci de litri. 7 Isus le-a zis: „Umpleþi vasele cuapã” Iar ei le-au umplut pânã sus. 8 Atunci, le-a zis: „Scoateþiacum ºi duceþi stolnicului nunþii” Ei i-au dus. 9 Când a gustatstolnicul apa devenitã vin – ºi el nu ºtia de unde este, darslujitorii care o aduseserã ºtiau –, stolnicul l-a chemat pe mire10 ºi i-a spus: „Orice om pune mai întâi vinul cel mai bun, iarcând s-au îmbãtat, pe cel mai slab. Tu ai þinut vinul cel maibun pânã acum” 11 Aceasta a fãcut-o Isus ca început al semnelor,în Cana Galileii. ªi-a arãtat gloria, iar discipolii lui au crezut în el.

Meditaþie

Tuturor ne este familiarã aceasta istorisire a minunii: suntinvitaþi la o nuntã Isus, ucenicii sãi ºi Maria, mama lui Isus. ªiaici, în acest cerc vesel, Isus sãvârºeºte prima sa minune. Nusuferinþa, nu, ci bucuria oamenilor o cautã Isus când sãvârºeºteprima sa minune! Cine iubeºte oamenii, iubeºte ºi bucuria lor.Uneori, gândim prea îngust despre Dumnezeu. Nu cu o furtunãde predici ameninþãtoare îºi începe Isus drumul. Ci, dimpotrivã,cu un prilej de bucurie. El ne face sã înþelegem cã viaþa noastrãeste un mare dar al lui Dumnezeu ºi, de aceea, meritã sãrbãtorit.Fãrã bucurie, nu putem trãi. Biserica acordã o mare importanþãparticipãrii lui Isus la nunta din Cana. Ea vede în aceasta con-firmarea faptului cã ºi cãsãtoria este ceva bun ºi anunþã faptul cã,de-acum înainte, cãsnicia va fi un semn eficient al prezenþei luiCristos.

SFÂNTUL ROZARIU36

Page 37: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Dar Isus nu preface doar apa în vin. Acesta este numai unsemn al transformãrii pe care voieºte sã o aflãm fiecare dintrenoi, cãci noi suntem cei pe care ar dori sã ne transforme: indi-ferenþa noastrã în compasiune, astfel încât sã nu trãim numaidupã propriile noastre nevoi, ci sã-l ajutãm ºi pe celãlalt cândse aflã în nevoie, sã ne îndreptãm cãtre el, sã-i spunem cuvinteîncurajatoare ºi îmbucurãtoare. Fiecare minune a lui Isus aadus luminã în întuneric. Minunea de la nuntã a fost prima saminune pe drumul de luminã; este începutul acelor multe semnepe care le va pune Isus. Cu venirea sa, a început timpul mântuirii.

Maria, Mama sa, nu a obþinut prin constrângere minunea. Eale-a spus servitorilor: „Faceþi tot ce vã va spune”. Întotdeauna,când suntem ameninþaþi cã ni se terminã „vinul”, putem sã-iprezentãm nevoia noastrã Domnului, dar sã urmãm sfatul Marieiºi sã facem ceea ce ne-a învãþat Isus în Evanghelie sã facem.

ROZARIUL DE LUMINÃ 37

Page 38: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

AL TREILEA MISTER DE LUMINÃ

PROCLAMAREA ÎMPÃRÃÞIEI LUI DUMNEZEU

În acest mister, meditãm invitaþia lui Isus de a ne converti ºia crede în evanghelia vestitã de el.

Page 39: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta Scripturã Mc 10,17-22

17 Când pleca la drum, un om a venit în fugã ºi, înge-nunchind, l-a întrebat: „Învãþãtorule bun, ce trebuie sã fac casã moºtenesc viaþa veºnicã?” 18 Isus i-a zis: „De ce-mi spui bun?Nimeni nu este bun, decât numai Dumnezeu. 19 Cunoºti porun-cile: Sã nu ucizi Sã nu comiþi adulter Sã nu furi Sã nu daimãrturie falsã Sã nu înºeli Cinsteºte pe tatãl tãu ºi pe mamata” 20 Atunci el i-a zis: „Învãþãtorule, pe toate acestea le-am pãzitdin tinereþea mea”. 21 Isus, privindu-l, l-a îndrãgit ºi i-a spus: „Unlucru îþi lipseºte: mergi, vinde ceea ce ai ºi dã sãracilor ºi veiavea comoarã în cer, apoi vino ºi urmeazã-mã” 22 Întristat deacest cuvânt, el a plecat mâhnit, pentru cã avea multe bogãþii.

MeditaþieFãrã credinþa în viaþa veºnicã – pe care ne-a vestit-o Isus –,

existenþa noastrã îºi pierde cel mai adânc zel în urmãrireascopului ºi, prin aceasta, ºi puterea de detaºare interioarã delucrurile acestei lumi. Astfel, nu în puþine cazuri, se ajunge lao lãcomie copilãreascã, la dependenþe ºi la multe anomalii. Câtde adevãrat este acest indiciu se vede, nu în ultimul rând, înatitudinea acelui tânãr despre care se spune cã s-ar fi mâhnitcând a auzit ce i-a spus Isus ºi l-a pãrãsit trist. Din formulareaîntrebãrii sale se vede clar cã trebuie fãcut ceva pentru a ajungela viaþa veºnicã. Prin urmare, viaþa veºnicã nu este un cadoual ceasului de pe urmã. Dimpotrivã, în fiecare faptã se deschideo poartã prin care Dumnezeu, ºi cu el ºi viaþa veºnicã, pãtrundeîn existenþa noastrã pentru a o îndumnezei de pe acum. Dardespre ce faptã este vorba? Isus o spune tânãrului ºi, spu-nându-i-o lui, ne-o spune ºi nouã.

Mai întâi, Isus face trimitere la porunci. Aici sare în ochi cãel enumerã tocmai acele porunci care au legãturã cu relaþianoastrã cu ceilalþi oameni: la viaþa veºnicã ajunge cel care are grijã

ROZARIUL DE LUMINÃ 39

Page 40: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

de limba sa, care iubeºte adevãrul, care respectã viaþa celuilalt,care nu distruge cãsnicia... Asta înseamnã cã, dupã Isus, pentrua ajunge la viaþa veºnicã, este important cum ne comportãm cusemenii noºtri.

Prin ceea ce spune tânãrul, cã el a respectat poruncile, vrea sãarate cã „pânã acum nu i-am fãcut nici unui om ceva cu adevãratrãu!” Asta este deja ceva foarte important. Dar nu este încãsuficient. Mai trebuie sã se adauge ceva. Cãci, deºi tânãrul arespectat toate poruncile, Isus îi spune: „Ceva îþi mai lipseºte!”El putea ºi sã-i spunã: „Îþi lipseºte libertatea interioarã. Tuîncã nu poþi sã renunþi. Eºti legat, legat de ceea ce ai”. A filegaþi de ceea ce avem este, de fapt, piedica pentru o viaþã ade-vãratã, plinã de sens, veºnicã. „Prin constrângere, viaþa ajungela stagnare, nu mai existã înaintare, maturizare. Da, are loc oregresie, un mers înapoi, adesea, chiar o refugiere orientatã spreînapoi”.

De ce nu poate tânãrul sã se desprindã de ceea ce are? El seteme pentru siguranþa sa. Cu averea sa, el încearcã sã-ºi li-niºteascã frica pentru existenþa sa. El nu pricepe cã niciodatãlucrurile pãmânteºti nu dãruiesc siguranþa necondiþionatã ºipacea interioarã, ci numai existenþa divinã poate sã o facã, iarla aceasta se ajunge numai prin comuniunea de viaþã cu Isus.

A renunþa – a dãrui – a primi, asta este legea vieþii dupã careomul învaþã sã trãiascã în comuniunea de viaþã cu Isus. Pentrucã, deºi are totul, unuia poate totuºi sã-i lipseascã tot ce face caviaþa în adâncul ei sã fie veselã, plinã de sens, fericitã ºi plinãde pace. Isus spune în Predica de pe Munte: „Cãutaþi mai întâiîmpãrãþia lui Dumnezeu ºi dreptatea lui ºi toate acestea vi sevor adãuga”.

Mesajul lui Isus este pozitiv, aducãtor de fericire, ºi este uncuvânt bun al lui Dumnezeu cãtre oameni, dar este totodatã ºi unapel pentru o nouã atitudine de viaþã. Isus voieºte sã stabilimprioritãþi clare. El vrea sã ne lãmureascã faptul cã Dumnezeueste mai de încredere decât banii, cãci el este Tatãl nostru, care

SFÂNTUL ROZARIU40

Page 41: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

ºtie de ce avem nevoie. Putem sã ne bazãm pe Dumnezeu ºi nutrebuie sã ne lãsãm captivaþi de cele materiale. Mesajul lui Isusdespre împãrãþia lui Dumnezeu vrea sã-l elibereze pe om dinstagnarea în obiºnuinþã, dar, totodatã, sã conducã privirea cãtreviitor.

Când Isus ne îndeamnã „sã cãutãm mai întâi împãrãþia luiDumnezeu”, înseamnã sã orientãm viaþa creºtinã, propria gân-dire ºi acþiune dupã Evanghelie.

ROZARIUL DE LUMINÃ 41

Page 42: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

AL PATRULEA MISTER DE LUMINÃ

SCHIMBAREA LA FAÞÃ A LUI ISUS

În acest mister, meditãm cum Isus Cristos s-a schimbat lafaþã înaintea ucenicilor sãi, pentru a întãri mãrturia Legii ºi aprofeþilor, dezvãluindu-ne taina învierii noastre.

Page 43: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta Scripturã Mc 9,2-10

2 Dupã ºase zile, Isus i-a luat pe Petru, pe Iacob ºi pe Ioan, i-adus deoparte pe un munte înalt numai pe ei ºi i s-a schimbatînfãþiºarea înaintea lor. 3 Hainele lui au devenit strãlucitoare,atât de albe cum nici un albitor de pe pãmânt nu le putea albi.4 Atunci, le-a apãrut Ilie împreunã cu Moise ºi vorbeau cu Isus.5 Petru, intervenind, i-a spus lui Isus: „Învãþãtorule, e bine cãsuntem aici; sã facem trei colibe: una pentru tine, una pentruMoise ºi una pentru Ilie”. 6 De fapt, nu ºtia ce sã spunã, cãci îicuprinsese frica. 7 Apoi, a venit un nor care i-a învãluit în umbrãºi din nor s-a auzit un glas: „Acesta este Fiul meu cel iubit, as-cultaþi de el” 8 Dintr-o datã, privind în jurul lor, n-au mai vãzutpe nimeni decât pe Isus singur cu ei.

9 În timp ce coborau de pe munte, le-a poruncit sã nu spunãnimãnui cele ce au vãzut, decât atunci când Fiul Omului va fiînviat din morþi. 10 Ei au pãstrat lucrul acesta pentru ei, între-bându-se ce înseamnã a învia din morþi.

MeditaþieCâtã voinþã profundã de adevãr trãia în Isus ºi ce strãlucire se

ascundea în el! Trebuia sã afle mãcar un grup mic de bãrbaþi,pentru ca ei sã ºtie cine era el în realitate. Dar ce anume l-afãcut pe Isus sã meargã pe munte? În rugãciune, voia sã-i des-chidã lui Dumnezeu cãile sale ºi sã cearã voinþa lui. Schimbarealui Isus la faþã pe munte aruncã luminã asupra lui Isus ºi arelaþiei sale cu Tatãl. Nu este o luminã care apare triumfãtoare,cãci Moise ºi Ilie vorbesc despre sfârºitul lui Isus, care urma sãse petreacã la Ierusalim: pãtimirea ºi moartea lui Isus.

Evenimentul schimbãrii la faþã nu face sã disparã realitateacrudã a pãtimirii ºi morþii lui Isus. Pentru Isus, problema eradacã sã meargã mai departe pe drumul de pânã atunci, fãrãteamã, drept ºi hotãrât pânã la sfârºit, sau dacã Dumnezeu avea

ROZARIUL DE LUMINÃ 43

Page 44: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

alte planuri cu el. Sã o spunem mai exact: în rugãciune, Isusvoia sã afle dacã sã urce la Ierusalim, unde între timp situaþia seînrãutãþise, astfel încât el trebuia sã se aºtepte la sfârºitul vieþiisale prin moarte, sau dacã era mai înþelept sã evite deocamdatãoraºul.

În lumina schimbãrii la faþã, totul apare în lumina sa ade-vãratã. Este lumina pascalã. Din aceastã perspectivã trebuievãzutã ºi pãtimirea lui Isus. Numai din perspectiva Paºtelui pu-tem sã înþelegem acest drum al lui Dumnezeu. Pe Muntele Tabor,Isus îi lasã pe cei trei apostoli, Petru, Iacob ºi Ioan, sã arunceo privire asupra viitoarei sale mãreþii. El le-a prezis ucenicilorsãi de mai multe ori moartea sa. Isus nu fuge din faþa crucii. Eltrãieºte cererea din rugãciunea Tatãl nostru: „facã-se voia ta”.Pe Muntele Tabor, ucenicilor li se aratã recunoaºterea faptuluicã existenþa pãmânteascã nu poate sã fie definitivã.

Schimbarea la faþã a lui Isus pe Tabor este, pentru cei treiucenici, un ceas al revelaþiei. Isus le face cunoscutã taina per-soanei sale. Petru vrea sã pãstreze mãreþia care a început, deaceea, ar vrea sã construiascã trei colibe. Glasul din nor dãmãrturie pentru Fiul cel preaiubit: „Acesta este Fiul meu celiubit!”, cerându-le celor prezenþi ascultare: „ascultaþi de el”. Înstrâmtorare ºi persecuþie, sã privim la Rãstignit ºi sã-l urmãm.Dumnezeu se pune de partea lui Isus, care a luat drumul spreIerusalim. Acolo îl aºteaptã crucea ºi moartea; dar aceastã înjosireeste numai trecerea la mãreþie.

ªi astfel, Isus a coborât cu ucenicii de pe munte ºi a mers cuei Ierusalim. Acesta era drumul care avea sã-l ducã la suferinþãºi la moarte. Isus a mers pe acest drum în întuneric adânc,pentru cã în el trãia credinþa de neclintit în luminã. Prin aceastase repetã ceea ce am arãtat mai sus: în suferinþã, sã nu-þi pierziprivirea asupra întregului adevãr al vieþii. Pentru asta este nevoie,mai ales, ca în ceasurile întunecate sã-þi aduci aminte de luminaexperimentatã. Suntem pe drum spre ea, chiar dacã avem im-presia cã totul se sfârºeºte în beznã.

SFÂNTUL ROZARIU44

Page 45: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Tocmai de aceea, trebuie sã ne amintim de clipele de luminãatunci când suferinþa, boala sau decepþiile ne trag atât de multîn întuneric, încât am putea sã ne pierdem credinþa în cer. Spunasta pentru cã tocmai în suferinþã putem sã ne pierdem privi-rea pentru contextul mai larg, astfel încât sã ne vedem numaipe noi înºine ºi amãrãciunea noastrã momentanã. ªi pentrufiecare dintre noi ar trebui sã devinã principiu de viaþã ºi aceasta:în ceasurile întunecate ale vieþii tale, sã rãmâi credincios celorvãzute de tine în luminã.

ROZARIUL DE LUMINÃ 45

Page 46: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

AL CINCILEA MISTER DE LUMINÃ

INSTITUIREA SFINTEI EUHARISTII

În acest mister, meditãm cum Isus, în noaptea în care a fostvândut, ne-a lãsat memorialul morþii ºi învierii sale ca mãr-turie a iubirii sale pentru noi.

Page 47: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta Scripturã 1Cor 11,23-26

23 Cãci eu am primit de la Domnul ceea ce v-am transmis: cãDomnul Isus, în noaptea în care era vândut, a luat pâinea 24 ºi,mulþumind, a frânt-o ºi a zis: „Acesta este trupul meu, cel careeste pentru voi. Faceþi aceasta în amintirea mea”. 25 De asemenea,dupã cinã, a luat potirul, spunând: „Acesta este potirul nouluilegãmânt în sângele meu. Faceþi aceasta ori de câte ori beþi înamintirea mea”. 26 Cãci ori de câte ori mâncaþi din pâinea aceastaºi beþi din potirul acesta, vestiþi moartea Domnului, pânã cândva veni.

Meditaþie

Papa Ioan Paul al-II-lea scrie, în scrisoarea sa apostolicã despreRozariu, cã instituirea Euharistiei este un mister de luminã încare Cristos ni se dãruieºte ca hranã cu trupul ºi sângele sãu,sub formã de pâine ºi vin. Astfel, el îºi dovedeºte iubirea pânãla extrem. Sacramentul trupului ºi sângelui lui Cristos estepunctul culminant al unirii cu el.

Domnul nostru nu i-a încredinþat Bisericii sale nici o comoarãmai preþioasã decât moºtenirea Euharistiei; ea conþine bunulBisericii de mântuire în toatã plinãtatea lui: însuºi Cristos,Mielul nostru pascal ºi pâinea vie. Celelalte sacramente sunt încorelaþie cu taina Euharistiei, sunt rânduite înspre Euharistie;asta este valabil ºi pentru celelalte servicii bisericeºti. Mai cuseamã, vestirea evangheliei îºi are începutul în Euharistie, ºi-ºigãseºte în ea desãvârºirea, asta ne învaþã Conciliul, cãci fiecareserviciu pastoral al Bisericii „îºi ia toatã puterea din jertfa luiCristos”. În mijlocul celebrãrii Euharistiei, noi recunoaºtem„misterul credinþei”. Euharistia este comoara cea mai preþioasãa Bisericii.

Toate faptele bune laolaltã nu ajung la valoarea unei singuresfinte Liturghii, pentru cã ele sunt lucrãri ale omului, iar sfântaLiturghie este lucrarea lui Dumnezeu. Când, la cina de pe urmã,în noaptea dinaintea morþii, Isus a luat pâine ºi vin ca semn al

ROZARIUL DE LUMINÃ 47

Page 48: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

prezenþei sale, el s-a dãruit pe sine însuºi. Euharistia estedarul apropierii sale, care nu va avea niciodatã sfârºit, pe carel-a dãruit pentru mântuirea oamenilor, pânã la sfârºitul timpu-rilor. Isus nu ne-a dãruit numai Euharistia, ci ni se dãruieºtepe sine însuºi în ea.

Darul Euharistiei, pe care ni l-a fãcut Isus, ne învaþã cã nuputem face nimic din strãdanie proprie, omeneascã, ci cã suntemdependenþi de puterea Duhului Sfânt. Duhul lui Dumnezeu,care a înfãptuit întruparea lui Isus din Fecioara Maria ºi l-aarãtat pe Isus ca Fiu al lui Dumnezeu, lucreazã mai departe înBisericã. Fãrã acest Duh al lui Dumnezeu, Biserica ar fi doar ocomunitate de oameni ale cãror insuficienþe i-ar pune repedecapãt.

În cea de-a patra Rugãciune euharisticã, preotul spune:„Priveºte, Doamne, spre jertfa pe care tu însuþi ai pregãtit-oBisericii tale, ºi tuturor celor care se vor împãrtãºi din aceeaºipâine ºi din acelaºi potir, dã-le cu bunãtate harul ca, adunaþi deDuhul Sfânt într-un singur trup, sã devinã jertfã vie în Cristos,spre lauda mãririi tale”. Isus, înainte de moartea sa, s-a rugatpentru unitatea tuturor credincioºilor: „Tatã, te rog ca toþi sãfie una, dupã cum tu eºti în mine ºi eu în tine”. CelebrareaEuharistiei indicã legãtura indisolubilã cu viaþa cotidianã. Încalitate de creºtini, rãmânem adesea cu mult în urma misiuniinoastre de a fi „luminã a lumii”.

Întrucât sfânta Liturghie nu este doar o simplã aducereaminte a celor întâmplate pe cruce, ci în ea este reactualizatãtainica jertfã a lui Isus pe cruce, este necesarã reprezentareavizibilã a lui Cristos în prezenþa preotului sfinþit, cãci „acelaºicare odinioarã s-a oferit pe sine pe cruce, oferã acum jertfa prinserviciul preotului”. De aceea, sacramentul Preoþiei este premisãabsolut necesarã pentru valabilitatea celebrãrii Euharistiei. Cãcinumai prin consacrare, „preotul are împuternicirea sã acþionezeîn puterea ºi în locul persoanei lui Cristos însuºi”.

SFÂNTUL ROZARIU48

Page 49: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Fãrã prejudicierea înaltei preþuiri a celebrãrii Euharistiei,nu avem voie sã scãpãm din vedere cealaltã laturã a Euha-ristiei, anume cinstirea ei în adoraþie. Ea stã întrutotul subsemnul jertfei sfintei Liturghii. Aceastã adoraþie sã umple bise-ricile noastre ºi în afara timpului în care se celebreazã sfântaLiturghie. În acest sacrament al iubirii ne aºteaptã însuºi Isus.Nu trebuie sã pierdem nici un timp pentru a-l întâlni acolo.Adoraþia noastrã nu trebuie sã înceteze niciodatã. Adoraþia eu-haristicã are, dincolo de sensul întâlnirii cu Dumnezeu, ºiaceastã funcþiune importantã: ea fereºte Euharistia de banalizareºi ne reaminteºte mãreþia darului pe care ni l-a fãcut Domnul.

ROZARIUL DE LUMINÃ 49

Page 50: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein
Page 51: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

ROZARIUL DE DUREREMaica durerilor

Page 52: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

PRIMUL MISTER DE DURERE

AGONIA LUI ISUS

În acest mister, meditãm cum Isus Cristos, rugându-se înGrãdina Mãslinilor, a transpirat sânge.

Page 53: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta Scripturã Lc 22,39-46

39 Apoi, a ieºit ºi a mers, ca de obicei, pe Muntele Mãslinilor, iardiscipolii îl urmau. 40 Ajungând în acel loc, le-a spus: „Rugaþi-vã,ca sã nu intraþi în ispitã” 41 El s-a îndepãrtat de ei ca la o arun-cãturã de piatrã ºi, îngenunchind, se ruga: 42 „Tatã, dacã vrei,îndepãrteazã potirul acesta de la mine, dar nu voinþa mea, ci ata sã se facã” 43 Atunci, i s-a arãtat un înger din cer, care l-aîntãrit. 44 ªi, intrând în agonie, se ruga ºi mai stãruitor, iarsudoarea lui, care cãdea pe pãmânt, s-a fãcut ca picãturile desânge. 45 Când s-a ridicat de la rugãciune, a venit la discipoli ºi i-agãsit dormind din cauza tristeþii 46 ºi le-a zis: „De ce dormiþi?Sculaþi-vã ºi rugaþi-vã, ca sã nu intraþi în ispitã”

Meditaþie

Din Grãdina Mãslinilor, de dincolo de valea Cedronului, se audeun geamãt dureros. Sub pomii bãtrâni, pe pãmântul pietros,este întins cineva. Lumina palidã a lunii cade pe un chip ome-nesc de pe care se scurg picãturi mari de sânge. Este chipul Fiuluilui Dumnezeu, care se luptã cu pãcatul lumii. Drama cutremu-rãtoare a mântuirii a început.

Isus suferã nespus. Sufletul sãu este mâhnit pânã la moarte,cãci acest suflet s-a deschis acum pentru grozãvia pãcatuluiomenesc. El îºi croieºte tot mai mult drumul spre Isus în valurimari, întunecate. Înlãuntrul sãu se revoltã în faþa imaginilornesfârºite ale rãutãþii omeneºti, care se deruleazã înaintea lui.Ce puhoi de mizerie nu aruncã afarã un mare oraº modernîntr-o singurã noapte! Iar aici se revarsã asupra Domnului pu-hoaiele de mizerie ale mileniilor. Îl cuprinde o silã de nedescris,are sentimentul cã se sufocã în aceastã cloacã a omenirii. Acumse aflã în faþa lui acest monstru al pãcatului lumii, înghesuitîntr-o orã. În ceasul în care Mântuitorul omenirii suferã ororilepãcatului, am fost ºi noi de faþã, au fost ºi pãcatele mele, aºa cumle-am sãvârºit. Ele au contribuit la îngreunarea acestui ceas.

ROZARIUL DE DURERE 53

Page 54: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Ce suferinþã abisalã a însemnat aceasta pentru preasfântulFiu al lui Dumnezeu, nu poate sã-ºi imagineze nici un muritor,darãmite sã simtã cu el. Dacã în el nu ar fi existat o puterenesfârºitã de a suporta, s-ar fi prãbuºit deja de pe acum subpovarã. Ce înseamnã pãcatul, trebuie sã învãþãm din nou înGrãdina Ghetsemani, cãci simþurile omului modern au devenitprea obtuze faþã de el.

Isus intrã cu ochii deschiºi în suferinþa ºi moartea sa. El spuneDA-ul sãu liber voinþei Tatãlui ceresc ºi mântuirii noastre. Elia asupra sa frica de moarte ºi suferinþa îngrozitoare. El suportãtrãdarea lui Iuda, apostolul sãu. Suportã pãrãsirea sa. Isus ºtiecã duºmanii sãi îl cautã ºi vor sã-l aresteze. El ar fi putut sã fugãºi sã se ascundã, dar îºi petrece noaptea pe Muntele Mãslinilor,unde fusese deja de mai multe ori. A luat cu el trei dintre ceimai buni prieteni ai sãi, ca sã vegheze ºi sã se roage cu el. Isus seroagã Tatãlui sãu din cer. Îi este fricã de suferinþã, de moarte,ca ºi oricãrui alt om. Isus tremurã, picãturile de sudoare suntca sângele. În rugãciunea cãtre Tatãl sãu ceresc, capãtã puterinoi. Acum poate sã lupte cu frica. Se dã pe mâna duºmanilor sãi.

Isus aratã în suferinþa sa cã rugãciunea ajutã sã suportãmfrica ºi sã acceptãm greul. Isus se roagã: „Tatã, dacã vrei, înde-pãrteazã potirul acesta de la mine, dar nu voinþa mea, ci a tasã se facã” Atunci, i-a apãrut un înger din cer, care i-a dat noiputeri. În frica sa, el s-a rugat ºi mai insistent, iar sudoarea saera ca sângele care picura pe pãmânt.

Pe apostoli îi numise nu demult prietenii sãi. Buzele lor erauîncã înroºite de sângele lui, pe care în acea searã îl dãduse pentruprima oarã spre bãut. Dar ºi aceastã alinare îi fusese refuzatã. Eltrebuie sã intre singur de tot în teasc. Trebuie sã guste suferinþaîn toatã ascuþimea ei. Ceea ce gãseºte sunt apostolii dormind.

Mersul la ucenicii sãi nu i-a adus uºurare lui Isus. El s-aîntors de la ei doar cu o inimã ºi mai grea. Nu au avut pentruel nici un singur cuvânt de compasiune. Iar aceºtia erau cei maibuni pe care el însuºi ºi-i alesese din marea mulþime ºi, timp detrei ani, îi pregãtise cu o nespusã strãduinþã ºi rãbdare pentrumisiunea lor.

SFÂNTUL ROZARIU54

Page 55: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Isus se întoarce la locul sãu ºi-ºi continuã lupta. Numai câtevaore încã, ºi victoria asupra pãcatului, a morþii ºi a iadului va fiobþinutã. El ia potirul pe care i-l întinde Tatãl, hotãrât sã-l beapânã la fund: „Tatã, voia ta sã se facã!” Aºa trebuie sã rãzbatemºi noi în ceasurile de pe Muntele Mãslinilor din viaþa noastrã, casã ajungem la lãsarea în voia Tatãlui.

Oare ºtia Maria de suferinþa lui Isus? Sigur cã avea cunoºtinþãde drumul lui Isus pe Muntele Mãslinilor, ea ºtia ce-l aºteaptã.Ochiul clarvãzãtor al Mariei recunoscuse deja de mult cã soartalui Isus se îndrepta spre decizie. Nu se lãsase înºelatã nici deintrarea triumfalã în Ierusalim.

În timp ce Isus suferea, sub pomii bãtrâni din GrãdinaMãslinilor, frica de moarte, Maria se zbate singurã în rugã-ciune. ªi sufletul ei se cutremurã la grozãvia pe care o vedeabãtându-se asupra lui, mai mult decât dacã ar fi venit asupraei. ªi în faþa ei se ridicã uriaº vinovãþia oamenilor pentru a cãreiispãºire trebuie sã meargã Fiul ei iubit la o moarte cumplitã.

ªi noi simþim uneori cã altora le este teamã, cã au necazuriºi griji. Dacã suntem prea slabi pentru a ajuta, suntem încãdestul de puternici pentru a ne ruga pentru alþii.

Rugãciunea ne ajutã sã suportãm frica ºi sã acceptãm greul.

ROZARIUL DE DURERE 55

Page 56: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

AL DOILEA MISTER DE DURERE

BICIUIREA LUI ISUS

În acest mister, meditãm cum Isus Cristos a fost biciuit groaznicîn curtea lui Pilat.

Page 57: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta Scripturã Mt 27,19-26

19 ªi, în timp ce Pilat ºedea la judecatã, soþia lui i-a trimisvorbã: „Nimic sã nu faci dreptului aceluia, cãci multe am suferitazi în vis din cauza lui”. 20 Dar arhiereii ºi bãtrânii au convinsmulþimile sã-l cearã pe Baraba, iar pe Isus sã-l trimitã la moarte.21 Luând cuvântul, guvernatorul le-a zis: „Pe care dintre cei doivreþi sã vi-l eliberez?” I-au rãspuns: „Pe Baraba” 22 Pilat le-a zis:„Aºadar, ce sã fac cu Isus, care se numeºte Cristos?” Au zis toþi:„Sã fie rãstignit” 23 El le-a spus: „Dar ce rãu a fãcut?” Ei însãstrigau ºi mai tare: „Sã fie rãstignit”

24 Vãzând Pilat cã nu foloseºte la nimic, dimpotrivã, agitaþiadevenea tot mai puternicã, a luat apã ºi s-a spãlat pe mâiniînaintea poporului, spunând: „Eu sunt nevinovat de sângeleacestui drept. Voi veþi vedea” 25 Tot poporul a rãspuns: „Sângelelui sã fie asupra noastrã ºi asupra copiilor noºtri”. 26 Atunci, l-aeliberat pe Baraba, iar pe Isus, dupã ce l-a biciuit, l-a dat ca sãfie rãstignit.

Meditaþie

Pilat l-a gãsit pe Isus nevinovat. Dar era prea laº ºi slab, un omal compromisurilor. De aceea, a hotãrât ca Domnul sã fie biciuit.Astfel, spera sã le dea satisfacþie iudeilor dornici de rãzbunareºi, totodatã, sã poatã sã iasã el din situaþia penibilã de a trebuisã condamne la moarte un nevinovat: „Nu am gãsit în el nici o vinãcare sã merite moartea. De aceea, îl voi pedepsi ºi-l voi elibera”(Lc 23,22). Aceastã sentinþã revoltãtoare face introducerea launa dintre cele mai îngrozitoare scene pe care le cunoaºte istoriaomenirii. Biciuirea însemna, în timpurile vechi, distrugereamoralã a unui om, cãci erau biciuiþi numai sclavii, cãrora nu leera recunoscutã, de fapt, nici o demnitate omeneascã, sau rãufã-cãtorii înrãiþi, consideraþi incapabili sã fie accesibili oricãreiinfluenþe morale. În rând cu aceºti oameni l-a pus Pilat peIsus, prin sentinþa datã.

ROZARIUL DE DURERE 57

Page 58: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Isus este legat strâns de o coloanã. Hainele îi sunt smulse depe trup. Acum apar cãlãii. Lovesc cu un mãnunchi de curele ºifunii în care sunt împletite greutãþi de plumb, cârlige, copci ºispini. O torturã gânditã de oameni, hãrãzitã oamenilor. Ura ºibrutalitatea au cuvântul. Prin aceastã pedeapsã, celãlalt esteumilit ºi înjosit. Astfel procedeazã oameni cu alþi oameni, încalcãdemnitatea omului ºi mai ºi oferã spectatorilor un spectacol sadic.Spatele este biciuit pânã la sânge, carnea este smulsã pânã laoase, mai ales pe umeri ºi bazin.

Cu o sadicã cruzime, cãlãii îl lovesc pe Domnul lor. Loviturãdupã loviturã cade nãprasnic pe trupul sfânt ºi smulge bucãþiîntregi de piele ºi carne. Sângele stropeºte în toate pãrþile ºi sescurge pe pãmânt din toate pãrþile trupului. Isus geme de durere,dar cãlãii nu cunosc îndurare. Încurajaþi de spectatorii pe careblândeþea ºi liniºtea cu care Isus suportã suferinþa sa îi scoatedin minþi, ei lovesc din ce în ce mai tare. Trupul sfârtecat al luiIsus este scuturat de fiori febrili. Acum, într-adevãr, „din cãlcâiºi pânã în creºtetul capului nu mai este nimic sãnãtos în el”,cum a prezis profetul. Când l-au dezlegat de coloanã, s-a prãbuºitîn propriul sânge. Iar s-a împlinit cuvântul unui profet: „Eu suntvierme, ºi nu om, batjocura oamenilor ºi lepãdãtura poporului”.

Aici, la coloana biciuirii, Dumnezeu a rostit o sentinþã cutre-murãtoare asupra pãcatului cãrnii. Aici, în trupul propriului sãuFiu, aduce satisfacþie înfiorãtoare pentru toate cãsãtoriile pângã-rite, pentru toatã nevinovãþia lepãdatã.

La tine, o, Isuse, vreau sã fug atunci când se apropie Ademe-nitorul pentru a se atinge de curãþia mea! Vreau sã rezist cuputerea pe care mi-ai câºtigat-o la coloana biciuirii. Þie îþi ofertoate gândurile ºi fanteziile mele, ca tu sã le pãstrezi curate ºineatinse. Þie îþi ofer ochii mei ºi toate simþurile, pentru ca elesã nu se lipeascã de nimic murdar. Þie îþi dãruiesc mâinile mele,pentru o fidelitate de neclintit. Pentru umilinþa ºi durerea pecare le-ai suportat în acest mister înfiorãtor, nu permite catemplul lui Dumnezeu, pe care l-ai sãdit în mine cu un ase-menea preþ, sã fie distrus prin pãcatul necurãþiei.

SFÂNTUL ROZARIU58

Page 59: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Preacuratã Fecioarã, tu cunoºti lupta ºi slãbiciunea noastrã.Tu ºtii cât de greu ne este în vremuri, în care totul esteimpregnat de otrava acestui viciu, sã rãmânem tari ºi fideli.Ajutã-ne, dã-ne ajutorul sã luptãm pentru curãþie în propriilenoastre inimi ºi-n viaþa publicã, mai ales, condu-le pe femeile ºifetele noastre înapoi la vechea înfrânare ºi moralitate creºtinã.Învaþã-le sã înþeleagã ce responsabilitate mare þin în mâinilelor. Fã-le conºtiente cã mãreþia moravurilor unui popor estemãsuratã dupã femeile pe care le are; cã de ele depinde, maiînainte de toate, dacã poporul nostru va mai avea preoþi carepãstreazã prezenþa ºi împãrãþia lui Isus în mijlocul nostru.

ROZARIUL DE DURERE 59

Page 60: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

AL TREILEA MISTER DE DURERE

ÎNCUNUNAREA LUI ISUS CU SPINI

În acest mister, meditãm cum Isus a fost încoronat cu o coroanãde spini.

Page 61: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta Scripturã Mt 27,27-31a

27 Atunci, soldaþii procuratorului l-au adus pe Isus în pretoriuºi au adunat în jurul lui toatã cohorta, 28 ºi, dupã ce l-au dez-brãcat, l-au acoperit cu o mantie purpurie. 29 Împletind o coroanãde spini, i-au pus-o pe cap, iar în mâna dreaptã, o trestie ºi, înge-nunchind, îºi bãteau joc de el, spunând: „Bucurã-te, rege aliudeilor” 30 Apoi, scuipându-l, îi luau trestia ºi-l loveau pestecap. 31 Dupã ce ºi-au bãtut joc de el, l-au dezbrãcat de mantie ºil-au îmbrãcat cu hainele lui.

MeditaþieDupã biciuirea inumanã, zbirii îl târãsc pe Domnul în pretoriu.

Îl aºteaptã o mare înjosire, mai rea decât prima. Ea va lovi ceeace avea mai înalt ºi mai sfânt, regatul sãu dumnezeiesc. Nu erasuficient cã trupul sãu sfânt fusese sfâºiat, trebuia sã fie încãtârâte în noroi onoarea ºi misiunea lui.

Încã o datã, zbirii pun mâna pe el. Din nou este dezbrãcat,iar hainele care se lipiserã de rãni îi sunt smulse cu putere de petrup. Iarãºi curge sânge din rãnile deschise. Apoi, unul dintresoldaþi îl apucã brutal ºi-l împinge pe un fragment de coloanãcare fusese pus în mijlocul pretoriului ca tron regal. Comediastrigãtoare la cer începe. Ideile vin unele dupã altele. Curândsunt gãsite ºi însemnele regelui de batjocurã. O mantie roºie aunui soldat este adusã ºi pusã pe umerii lui Isus. Ea trebuia sãformeze purpura regalitãþii. În realitate, este mantia roºie apãcatelor noastre. În mâna regelui se pune o trestie pe post desceptru. Acum, mai lipseºte doar coroana. Imediat, cei mai cruzidintre soldaþi aleargã la o tufã de spini, taie cu sabia câteva crengi,împletesc din ele o coroanã pe care o îndeasã pe capul sãu sfânt.Spinii se înfig adânc în fruntea ºi tâmplele sale, provocând dureriputernice. Iarãºi se prelinge sânge peste chipul sfânt. Acum, poatesã înceapã închinarea la regele de batjocurã.

ROZARIUL DE DURERE 61

Page 62: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Era o scenã de iad: aceste feþe rânjite, râsetele acestea în hohotela adresa Stãpânului creaþiei. Iadul sãrbãtoreºte detronarea luiDumnezeu. El crede ca a obþinut ceea ce a urmãrit Lucifer prinrevolta lui: Dumnezeu este detronat de la domnia asupra lumii.Iar Isus rabdã ºi tace. Prin umilirea sa, el trebuie sã ispãºeascãmândria omeneascã, îngâmfarea ºi grandomania fiecãruia înparte ºi a popoarelor, care au adus atâta nenorocire asupra lumii,ºi continuã sã aducã.

Guvernatorul provinciei a ieºit ºi a arãtat spre Isus: „Iatã-l,priviþi-l! Ura voastrã este de acum satisfãcutã?” Pentru o clipã, selasã o liniºte de mormânt în piaþã. Imaginea de jale omeneascãce li se înfãþiºa înaintea ochilor le-a tãiat respiraþia ºi celor maiînverºunaþi opozanþi. Aceastã ruinã omeneascã, îmbrãcatã înmantia roºie a unui soldat, plinã de rãni ºi umflãturi, cu coroanade spini înfiptã în frunte, cu faþa de o paloare cadavericã, acoperitãde sânge ºi scuipat, mai era oare acesta sãrbãtoritul profet dinNazaret? Pe lângã durerea fizicã, avea de suportat în plusdurerea sufleteascã pentru dezonoarea persoanei sale ºi a neîn-þelegerii misiunii sale.

Însemnele regale sunt aici întoarse în opusul lor. În cotidianulsoldaþilor, aceste acte de cruzime asupra unui deþinut iudeulipsit de apãrare erau o schimbare binevenitã. Dar, cu toateacestea, la întrebarea lui Pilat: „Eºti tu Regele iudeilor?”, Isusrecunoaºte cã pentru aceasta a venit în lume, ca sã dea mãrturiedespre Adevãr. Isus se recunoaºte în faþa lui Pilat ºi ca Rege, deºiau fãcut din el un rege de batjocurã. ªi-a pãstrat superioritateanumai pentru scurt timp. Ultima rãmãºiþã de compasiune umanãºi-a pãstrat superioritatea numai pentru scurt timp. Imediatreizbucneºte ura acumulatã. Ca un val care se izbeºte de stânci,a izbucnit din mii de gâtlejuri cãtre pretoriu: „La cruce cu el! Lacruce cu el!” Isus s-a lãsat batjocorit ºi dispreþuit pentru noi.

Smeritã Maicã a Domnului meu dispreþuit, dobândeºte-ne harulsã iubim ceea ce îl sperie atât de tare pe om, anume sã stãm înumbrã, fãrã mulþumire ºi recunoaºtere, în timp ce alþii aucãutare ºi sunt onoraþi. Nu ne pãrãsi, Mamã, când ajunge ºi lanoi marea încercare.

SFÂNTUL ROZARIU62

Page 63: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

AL PATRULEA MISTER DE DURERE

ISUS ΪI DUCE CRUCEA

În acest mister, meditãm cum Isus a fost condamnat la moarteºi cum i s-a pus crucea grea pe umeri.

Page 64: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta Scripturã Lc 23,26-28

26 Pe când îl duceau, l-au prins pe un oarecare Simon din Cirene,care venea de la câmp, ºi i-au pus lui crucea, ca s-o poarte dupãIsus. 27 Îl urma ºi o mare mulþime de popor ºi de femei care-ºibãteau pieptul ºi-l plângeau. 28 Întorcându-se cãtre ele, Isus le-aspus: „Fiice ale Ierusalimului, nu mã plângeþi pe mine, ci, maidegrabã, plângeþi-vã pe voi ºi pe copiii voºtri”.

MeditaþieIsus merge clãtinându-se cu crucea grea pe strãzile înguste,

pline de oameni, din partea veche a Ierusalimului. Înainte de Paºti,este întotdeauna agitaþie multã. Soldaþii din escortã se grãbesc.Isus este epuizat dupã interogatoriile din noapte. Crucea ceagrea îi deschide iarãºi rãnile biciuirii. Isus se poticneºte ºi cade.

Paºii lui Isus devin nesiguri. Fariseii observã ºi îi atenþi-oneazã pe soldaþi. Ei voiau neapãrat sã evite ca Isus sã moarãpe drum. Pe ei nu-i interesa numai ca Isus sã moarã – dacã eradoar aceasta, puteau sã-l omoare chiar ei cu pietre, pentru blasfe-mie –, ci, mai cu seamã, voiau sã moarã ruºinos pe lemnul crucii,pentru ca, astfel, în faþa ochilor întregii lumi, sã fie nimicitãultima fãrâmã de onoare. Cãci un rãstignit era pentru iudei unom osândit chiar de Dumnezeu, pentru greci ºi romani, însã, eraun om social terminat, al cãrui nume nu l-ar fi rostit nici un omcumsecade.

SimonUn þãran se întorcea acasã de la munca pe câmp. Numele lui

este Simon. El este primul venit pe care soldaþii, pur ºi simplu,pun mâna ºi-l obligã sã-l ajute pe Isus sã-ºi ducã crucea. Simonse împotriveºte. El este obosit ºi flãmând, vrea sã ajungã acasã, sãmãnânce ºi sã se odihneascã. ªi nici nu are chef ca, prin ajutorulpe care îl dã, sã se expunã bãnuielii cã ar fi complice al acestui

SFÂNTUL ROZARIU64

Page 65: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

rãufãcãtor. Dar pânã la urmã, trebuie sã cedeze în faþa forþei.Mânios ºi revoltat, apucã crucea. Acesta este ajutorul pe care,pe drumul sãu spre Golgota, l-a gãsit ºi-l mai gãseºte încã Isus.

Veronica

Pe drumul morþii spre Calvar, Isus nu gãseºte doar ajutoaresilite. O femeie generoasã, cu numele de Veronica, îl vede pe Isusepuizat, care mergea clãtinându-se sub cruce. Pe chipul sãu palid,însângerat, se citeºte o durere nesfârºitã.

Pe femeie o cuprinde mila. ªi, pentru cã în acel moment nuavea nimic altceva la îndemânã, îºi scoate hotãrât nãframa depe cap ºi i-o întinde lui Isus, pentru ca el sã-ºi ºteargã sudoarea.Isus se opreºte. El vede iubirea milostivã a Veronicãi ºi acceptãrecunoscãtor umilul ei serviciu. Inima lui, cu toate cã era cufun-datã într-o mare de amãrãciune, rãmâne treazã pentru cel maimic gest de iubire care i se aratã. Veronica nu va mai putea uitaniciodatã acest chip ºi aceste trãsãturi. Mereu va întâlni aceaprivire de nesfârºitã recunoºtinþã cu care Isus îi dã înapoi nãframadupã ce ºi-a ºters cu ea sângele ºi scuipatul. Când desface acasãnãframa, ca sã sãrute urmele de sânge, gãseºte întipãritã ima-ginea lui Isus, aºa cum îl vãzuse când îl întâlnise pe stradã.Plângând cu suspine, cade în genunchi, fãrã sã ºtie cum de ameritat ea atâta iubire ºi bunãtate. Dar atât de dumnezeiesc demare ºi, totodatã, delicat rãsplãteºte Domnul mereu micile serviciiale slujitorilor ºi slujitoarelor sale!

Ce a însemnat, la urma urmei, aceastã nãframã finã a Vero-nicãi în suferinþa acelui ceas? Un ajutor adevãrat nu putea sãfie, ci numai un semn neputincios al bunãvoinþei. Dar, Doamne,asta este tot ce putem noi sã-þi oferim în schimbul iubirii taleimense. Un gest neajutorat. Doar un semn pe care dorim sã þi-ldãm. Primeºte gestul neputincios, neajutorat de iubire, careeste viaþa mea, aºa cum ai primit nãframa Veronicãi, ºi întipã-reºte în ea trãsãturile tale dumnezeieºti, valoarea infinitã asuferinþelor tale. Astfel, va mai gãsi ºi sãrmana mea viaþãîndurare ºi acceptare în faþa ta ºi-n ochii Tatãlui.

ROZARIUL DE DURERE 65

Page 66: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

MariaCând masele îl aclamau cu bucurie pe Isus, Maria nu a fost

prezentã; acum, când, pãrãsit de toþi, îºi carã crucea sus peGolgota, este aici. La poarta oraºului, unde era mai micã îmbul-zeala decât pe strãzile înguste, îl aºteaptã.

Strigãtele mulþimii care îl însoþeºte se aud tot mai aproape.Deja se aude trompeta plutonului roman de execuþie. Unii dinpreajma Mariei, care au o poziþie mai bunã, vãd deja începutulalaiului. Când apoi se vede Domnul însuºi, lângã ea izbucneºteo furtunã de blesteme, înjurãturi ºi ocãri împotriva lui. Ea seînteþeºte pe mãsurã ce coloana se apropie. Acum, gloata trecepe lângã Maica Domnului. Se vãd numai feþe pline de urã,rãutãcioase, dornice de senzaþii. Urmeazã placa pe care esteindicatã vina celui condamnat la moarte ºi care este purtatãînaintea cortegiului. Apoi, apar cãlãii cu sculele pentru execuþie,funiile ºi scãrile, cleºtii, ciocanele ºi cuiele.

Acum se apropie Isus. Crucea grea aproape cã îl apasã lapãmânt. Coroana de spini umbreºte un chip însângerat. Trã-sãturile sale aratã o durere de nedescris. Maria iese din mulþimeºi se îndreaptã spre el. Dreapta ei apucã mâna lui liberã, întimp ce cu stânga îl ia pe dupã umeri. Este ultima îmbrãþiºare aCelui Viu. Cãci astã-searã, înainte ca soarele sã apunã, braþele eivor strânge un mort. Privirile Mamei ºi ale Fiului se întâlnesc,iar în priviri, ºi inimile. Nu se schimbã cuvinte. Ce-ar fi cuvinteleîntr-un asemenea ceas? ªi totuºi, întâlnirea cu Maria nu doara deschis rãni în sufletul lui, ea l-a ºi consolat ºi întãrit. Cândacum privirea lui a întrebat-o dacã este hotãrâtã sã urce cu elsus, pe muntele jertfei, din nou a vãzut al ei „iatã slujitoareaDomnului” Da, ea va rezista lângã el pânã la sfârºit, ca Mamãºi Ajutor al lui. Când Isus a vãzut dârzenia ei, a simþit cum luiînsuºi îi creºte puterea pentru tot ce trebuie acum sã vinã.

Aceastã staþiune a Cãii Crucii este staþiunea celei mai dureroasedespãrþiri care a existat vreodatã între oamenii care se iubeau.

SFÂNTUL ROZARIU66

Page 67: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Aici s-a trãit înaintea noastrã cum, atunci când Dumnezeucheamã, trebuie sã lãsãm sã sângereze chiar ºi cea mai curatã,gingaºã ºi sfântã iubire omeneascã, sã sângereze chiar dacã, dincauza aceasta, propria inimã ar vrea sã se frângã.

ªi dacã vreodatã ºi eu ar trebui sã-i produc, unui om care mãiubeºte, durere, pentru a rãmâne fidel chemãrii tale, atuncilasã-mã sã o fac cu blândeþea ºi delicateþea cu care tu te-ai des-prins din braþele Mamei tale pe drumul suferinþei tale, pentrua îndeplini misiunea Tatãlui tãu.

Dar din aceastã staþiune a despãrþirilor dureroase, vreau sãînvãþ cã nici o iubire, care îl jertfeºte pe omul iubit de dragultãu, nu desparte de el, ci doar uneºte mai profund cu el în tine.Cãci niciodatã nu ai fost mai mult una cu sfânta ta Mamã decâtatunci când v-aþi despãrþit pentru a vã regãsi în ascultarea faþãde voinþa aceluiaºi Tatã.

ROZARIUL DE DURERE 67

Page 68: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

AL CINCILEA MISTER DE DURERE

MOARTEA LUI ISUS PE CRUCE

În acest mister, meditãm cum Isus, ajungând pe Muntele Calvar,a fost rãstignit pe cruce, de faþã fiind ºi preamâhnita sa mamã.

Page 69: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta Scripturã In 19,25-34

25 Lângã crucea lui Isus, stãteau mama lui Isus ºi soramamei lui, Maria a lui Cleopa, ºi Maria Magdalena. 26 Aºadar,vãzând Isus cã stãteau acolo mama lui ºi discipolul pe care îliubea, i-a spus mamei: „Femeie, iatã-l pe fiul tãu” 27 Apoi, i-a spusdiscipolului: „Iat-o pe mama ta” ªi, din ceasul acela, discipolula luat-o acasã la el.

28 Dupã aceasta, vãzând cã toate s-au împlinit, ca sã se împli-neascã Scriptura, Isus a zis: „Mi-e sete”. 29 Era acolo un vasplin cu oþet. Atunci, ei au pus în isop un burete îmbibat cu oþetºi i l-au apropiat de gurã. 30 Dupã ce a luat oþetul, Isus a spus:„S-a împlinit” ªi, plecându-ºi capul, ºi-a dat duhul.

31 Întrucât era ziua Pregãtirii, ca sã nu rãmânã trupurile pecruce sâmbãta – pentru cã acea sâmbãtã era zi mare –, iudeii i-aucerut lui Pilat sã le zdrobeascã fluierele picioarelor ºi sã-i ia deacolo. 32 Atunci, au venit soldaþii, au zdrobit fluierele picioarelorcelui dintâi ºi ale celuilalt care era rãstignit cu el. 33 Dar cândau venit la Isus ºi au vãzut cã deja murise, nu i-au zdrobitfluierele picioarelor, 34 ci unul dintre soldaþi i-a strãpuns coastacu o suliþã, ºi îndatã a ieºit sânge ºi apã.

MeditaþieIsus atârnã pe cruce între cer ºi pãmânt. Braþele sale sunt

întinse ca ale cuiva care aduce jertfã. Când privirea se apleacãspre pãmânt, o întâlneºte pe preasfânta sa Mamã. El vede câtsuferã. Lângã ea se aflã Ioan, ucenicul iubirii. ªi fariseii ºi învã-þaþii Legii sunt acolo ºi nu se pot abþine sã nu-ºi mai reverseîncã batjocura usturãtoare asupra duºmanului muribund. Priviripline de dispreþ cad asupra Mamei „rãufãcãtorului”.

Maria suferã împreunã cu Fiul ei dumnezeiesc ceasul în caresoarta lumii se schimbã. Din ziua Bunei-Vestiri, înlãuntrul ei celmai tainic aºtepta clipa aceasta. Spre Golgota indicau toate

ROZARIUL DE DURERE 69

Page 70: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

drumurile pe care a mers pânã acum. Din ce în ce mai mult atrebuit sã renunþe la drepturile de mamã. Astãzi trebuie sã deatotul. DA-ul de la Nazaret cere imperativ DA-ul pentru Golgota.

Maria nu se gândeºte la sine, ci numai la el. Ea nu-l pãrã-seºte pe Isus în pãrãsirea lui. Ucenicii sãi l-au pãrãsit toþi, cuexcepþia unuia. Promisiunile lor s-au dovedit a fi vorbe goale;ei au fugit.

Dar Maria rãmâne; ea stã sub cruce. Este alãturi de rãstignit.Crede în cuvântul lui. Crede ºi este tare. A înþeles preabinecuvântul despre bobul de grâu care moare, pe care el l-a spusîn ultimele zile dinaintea pãtimirii sale. Ea ºtie cã, acum, el tre-buie sã cadã ca sãmânþã în pãmânt, conform legii nemiloase, cãviaþa nu poate sã aparã decât din moarte.

Când Isus a vãzut cã Maria a rãzbit pânã la ultima înãlþimea misiunii ei, i-a spus, arãtându-l pe Ioan: „Femeie, iatã-l pefiul tãu!” El, singurul dintre apostoli rãmas credincios, ne re-prezintã acum pe toþi. Iar lui Ioan i-a spus: „Iat-o pe mama ta!”

Din ceasul acela, avem o Mamã ºi o inimã de mamã care batepentru noi; care se îngrijeºte de noi cu iubire ºi o gingãºie decare niciodatã nu ar fi în stare iubirea tuturor mamelor oame-nilor laolaltã. Pentru cã, atunci când Domnul ne-a dat-o nouãca Mamã, i-a dat ºi o inimã atât de mare, de largã ºi de adâncã,încât poate sã adãposteascã în ea toate nevoile ºi suferinþelecopiilor ei pãmânteºti. Încã o datã, ochii muribundului se lumi-neazã: „Tatã, în mâinile tale îmi încredinþez sufletul!” κi apleacãapoi capul ºi moare.

Maria ºi ultimii fideli privesc în sus, la crucea pe care atârnãmortul. Brusc, sunt treziþi din tristeþea tãcutã, de zãngãnit dearme. O divizie romanã cãlare, înarmatã cu mãciuci ºi lãnci,apare ca sã zdrobeascã picioarele celor executaþi, pentru ca ei sãnu rãmânã pe cruce pe timpul marii sãrbãtori. Micul grup estecuprins de spaimã pentru grozãvia care-l ameninþã pe maestrulmort. Dar Dumnezeu i-a trimis pe soldaþi cu un alt scop. Elconduce lancea romanului care tocmai constatase cã ºi Isus era

SFÂNTUL ROZARIU70

Page 71: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

deja mort. Fãrã sã ºtie, trebuia sã îndeplineascã o mare tainã.Împunsãtura de lance trebuie sã deschidã porþile inimii lui Isus,pentru ca torentele de iubire ºi de îndurare pe care le ascundesã poatã sã pãtrundã în lume. Era nevoie de împunsãtura delance, ca sã devinã vizibil cã Dumnezeu, în esenþa sa cea maiadâncã, este iubire, o iubire care nu poate sã fie înfrântã de niciun pãcat al oamenilor.

Acesta a fost marele ceas al omenirii ºi al lui însuºi, desprecare a vorbit mereu. Când Biserica celebreazã în Vinerea Sfântãmoartea Mântuitorului, cheamã preoþii sã se prosterne în tãcerepe treptele altarului. Ce-am putea noi sã facem altceva, ori decâte ori perlele rozariului lunecã printre degetele noastre laacest ultim mister de durere, decât sã adorãm în tãcere, plinide recunoºtinþã, iubirea îndurãtoare a lui Dumnezeu?

Maria nu este numai Mama lui Cristos, ci ºi Mama trupuluisãu mistic, Biserica. De aceea, Conciliul al II-lea din Vatican aspus despre ea: „Ea este Mama Bisericii”. Cum aºa? De pe cruce,Isus i-a încredinþat, în acest ceas de har, în persoana uceniculuiiubit, întreaga creºtinãtate. De aceea, în realitate, este ºi Mamanoastrã, ºi Mama ta. ªi þie îþi spune Isus: „Iat-o pe Mama ta!”Iar Mariei îi spune ºi datoritã þie: „Femeie, iatã-l pe fiul tãu!”

Ia-o ºi tu pe Maria la tine, ia-o în viaþa ta! Dã-i dreptul sãlocuiascã în inima ta, în gândirea ºi rugãciunea ta. „Iat-o peMama ta!” Ai încredere în ea ca într-o Mamã bunã?

ROZARIUL DE DURERE 71

Page 72: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein
Page 73: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

ROZARIUL DE SLAVÃReginã glorioasã

Page 74: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

PRIMUL MISTER DE SLAVÃ

ÎNVIEREA LUI ISUS

În acest mister, meditãm cum Isus, a treia zi dupã pãtimireaºi moartea sa, a înviat glorios din morþi.

Page 75: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta Scripturã Mt 28,1-7

1 Dupã ce a trecut sâmbãta, în zorii primei zile a sãptãmânii,Maria Magdalena ºi cealaltã Marie au venit sã vadã mormântul.2 ªi, iatã, a venit un cutremur mare: îngerul Domnului a coborâtdin cer, a venit ºi a rostogolit piatra, apoi s-a aºezat pe ea. 3 Înfãþi-ºarea lui era ca fulgerul, iar haina lui era albã ca zãpada. 4 Lavederea lui, paznicii s-au cutremurat de fricã ºi au rãmas camorþi. 5 Dar îngerul le-a spus femeilor: „Voi nu vã temeþi ªtiucã-l cãutaþi pe Isus cel rãstignit. 6 Nu este aici, cãci a înviat dupãcum a zis. Veniþi ºi vedeþi locul unde a zãcut. 7 Mergeþi în grabãºi spuneþi discipolilor lui: «A înviat din morþi ºi, iatã, mergeînaintea voastrã în Galileea. Acolo îl veþi vedea. Iatã, v-am spus»”.

MeditaþieÎn aceste trei zile, Maria a fost singura de pe pãmânt care ºi-a

pãstrat credinþa în Isus ºi în învierea lui. Aceasta au vãzut-o ºiapostolii, ºi femeile sfinte. Dar ei îºi explicau aceasta priniubirea enormã pentru Isus care, pur ºi simplu, nu-i lãsa sãcreadã în sfârºitul lui ºi al cauzei lui. De aceea, în discuþiile lor,ei treceau, tãcând cu pietate peste acest punct. Ei înºiºi nu mainutreau asemenea speranþe. Pentru ei, totul se terminase peCalvar. Tocmai asta a fost ceea ce, dupã Golgota, a tãiat totallegãtura de comuniune, care pânã atunci o mai unise pe Maria cupuþinii rãmaºi fideli Domnului, ºi a însingurat-o de tot. Astfel,de fapt, toatã speranþa în Isus, în învierea ºi victoria lui, carea existat pe pãmânt, era adunatã numai ºi numai în inima ei.Dar în aceastã inimã, ea trãia ºi creºtea cu fiecare orã careaducea mai aproape cea de-a treia zi ºi biruia tot mai mult du-rerea sufletului ei. Asemenea liturgiei din Sâmbãta Sfântã, careprogresiv devine tot mai luminoasã ºi bucuroasã, pânã cândizbucneºte, în sfârºit, în bucuria pascalã a triplului Aleluia „increscendo” al sfintei Liturghii.

ROZARIUL DE SLAVÃ 75

Page 76: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Evangheliile relateazã despre diferite apariþii ale Celui Înviat,dar nu despre întâlnirea cu Mama lui. Aceastã tãcere nu trebuiesã ne conducã la concluzia cã, dupã înviere, Isus nu i s-a arãtatMariei. Cum sã fi fost exclusã sfânta Fecioarã, care a fost pre-zentã în prima comunitate a ucenicilor (cf. Fap 1,14), dintre ceicare dupã învierea din morþi l-au întâlnit pe dumnezeiescul ei Fiu?

Însã în mod îndreptãþit putem sã presupunem cã Maria afost probabil prima persoanã cãreia Isus cel înviat i-a apãrut.Absenþa Mariei din grupul femeilor care în zori au mers la mor-mânt (cf. Mc 16,1; Mt 28,1) nu ar putea sã fie un indiciu cã Isusdeja se întâlnise cu ea?

Centrul credinþei noastre: Isus a înviat. Dumnezeu nu l-a lãsatpe Fiul sãu în moarte. Acelaºi, care a murit pe cruce, a fostreînviat în lumea lui Dumnezeu. Pentru aceastã înviere daumãrturie apostolii, care îºi dau ºi viaþa pentru aceasta. Pentrunoi, oamenii, este un mesaj nou, de neînþeles, dar un mesajeliberator. Cãci în el devine limpede: pãcatul ºi vina, moarteaºi nenorocirea pot sã fie învinse, eliberarea de izolare, strâm-torare ºi absurditate este posibilã, singurãtatea ºi întunericul nuau nici o ºansã în faþa luminii strãlucitoare a dimineþii SfintelorPaºti. Ce este culcat, se ridicã, ce este închis, se deschide. Nouã,oamenilor, în învierea lui Isus, ne-a fost atribuit viitorul luiDumnezeu.

Acest mare adevãr a fost vestit ºi mãrturisit încã de la înce-putul Bisericii. El este sâmburele mesajului creºtin, care a fostpurtat afarã în lume. În puterea credinþei, avem ºi astãzi speranþacã moartea nu este sfârºitul, ci este cheia pentru viaþã ºi pentrufericirea veºnicã la Dumnezeu. Cine este botezat în Cristos, vaînvia cu el la o viaþã nouã. Cãtre acest þel se îndreaptã creºtinul.În fiecare duminicã, el îºi aminteºte de înviere.

Maicã sfântã, mãreºte ºi întãreºte în mine aceastã speranþãpascalã, fã-o atât de tare ºi de mare, încât ea sã nu mai poatãsã fie distrusã de nici o suferinþã ce ar putea sã se abatã asupramea!

SFÂNTUL ROZARIU76

Page 77: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

AL DOILEA MISTER DE SLAVÃ

ÎNÃLÞAREA LUI ISUS

În acest mister, meditãm cum Isus, la patruzeci de zile dupãînviere, s-a înãlþat la cer, în faþa Maicii sale ºi a ucenicilor sãi.

Page 78: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta Scripturã Lc 24,48-52

48 Voi veþi fi martorii acestor lucruri. 49 ªi, iatã, eu trimit asupravoastrã pe acela pe care Tatãl l-a promis, însã voi sã rãmâneþiîn cetate, pânã când veþi fi îmbrãcaþi cu putere de sus”.

50 Apoi, i-a scos pânã spre Betania ºi, ridicându-ºi mâinile, i-a binecuvântat, 51 iar în timp ce îi binecuvânta, s-a îndepãrtatde ei ºi a fost ridicat la cer. 52 Iar ei, adorându-l, s-au întors laIerusalim cu bucurie mare.

Meditaþie

Muntele Mãslinilor, care a vãzut îngrozitorul început al pã-timirii Domnului nostru, vede ºi încheierea glorioasã a vieþiisale pãmânteºti. Prin aceasta, Isus vrea sã ne întipãreascã pentruultima oarã în suflet cã numai trecând prin suferinþã putem sãne înãlþãm la cer, ºi cã drumul nostru pe Muntele Mãslinilor esteîntotdeauna ºi drumul nostru spre glorie. Isus se îndreaptã, înfruntea apostolilor, spre vârful muntelui. Drumul duce pe lângãlocul în care, în urmã cu câteva sãptãmâni, suferise frica demoarte ºi în care ucenicii sãi îl abandonaserã din laºitate.

Acest loc trezeºte în sufletele ucenicilor sãi amintiri dureroaseºi, totodatã, jenante. Isus observã cum se opresc încet din vorbã,iar unul ºi altul dintre ei îºi ºterg pe furiº o lacrimã din ochi.Dar Domnul nu vrea ca astãzi, când se îndreaptã spre cel maifericit eveniment al vieþii sale, sã punã stãpânire pe ei o at-mosferã apãsãtoare. De aceea, ia el însuºi hotãrât cuvântul,pentru a-i smulge pe ucenicii sãi din tristeþea care-ºi fãcuse loc.„A venit ceasul”, aºa le spune, „în care Tatãl îl va preamãri peFiul sãu în faþa ochilor voºtri. Acum mã duc la Tatãl meu ºi alvostru, ca sã iau în stãpânire pentru toatã veºnicia tronul pecare el l-a pregãtit pentru mine la dreapta sa. De acolo vã voitrimite în curând puterea de sus, pe Duhul Sfânt, care în veciva rãmâne ºi va acþiona în voi ºi vã va ajuta sã desãvârºiþilucrarea mea pe pãmânt”.

SFÂNTUL ROZARIU78

Page 79: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Apoi, a repetat ceea ce le spusese deja înainte de pãtimireasa, în sala cinei de tainã: cã el se duce sã le pregãteascã dincoloun cãmin ºi cã va veni iar, ca sã-i ia pe toþi acasã, ca sã fie ºi eiacolo unde va intra el în curând. Acolo, vor rãmâne la el pentrutoatã veºnicia ºi vor împãrþi gloria cu el. ªi el le promite cã, înfericirea lui, nu va uita nici o clipã de ei, ci va interveni con-tinuu pentru ei la Tatãl. Cu asemenea cuvinte de consolare îiconduce el pe Muntele Mãslinilor. Cuvintele sale aproape cã îifãcuserã sã uite cã se îndreptau spre despãrþire.

În urma grupului ucenicilor vin Maria, Mama Lui, ºi femeilesfinte: Maria Magdalena, Marta, Maria Salome. Ca întotdeauna,Maria înþelege ºi astãzi, mai profund decât ceilalþi, misterulorei. Dacã deja mai înainte se spusese: „Maria pãstra toate acestecuvinte, meditându-le în inima ei” (Lc 2,19), cu cât mai multera aceasta valabil pentru cuvintele pe care Isus le-a spus peultimul sãu drum cãtre înãlþare.

Scurt, dar emoþionant, relateazã sfântul Luca întoarcereaacasã a Domnului: „Apoi, i-a scos pânã spre Betania ºi, ridi-cându-ºi mâinile, i-a binecuvântat, iar în timp ce îi binecuvânta,s-a îndepãrtat de ei ºi a fost ridicat la cer”. Deodatã, un valluminos de nori a învãluit silueta Maestrului care se înãlþa,astfel încât nu au mai putut sã-l vadã. Cortina dintre cer ºipãmânt a cãzut ºi nu se va mai ridica pânã când Fiul Omuluiva veni pe nori, cu îngerii sãi, cu mare putere ºi mãreþie pentrujudecatã. Odatã cu întoarcerea lui Isus acasã la Tatãl, începemisiunea Mariei ca Mamã a Bisericii.

Marie, fã-mã sã înþeleg ºi sã cred: cu cât mai adânc te urmezîn suferinþa lui Isus, cu atât mai mare va fi partea mea labucuria ºi gloria lui, ºi cã, de aceea, a fugi de cruce înseamnã afugi de bucurie ºi glorie. Învaþã-mã sã înþeleg, în sfârºit, cãceasurile cu adevãrat mari ale vieþii mele nu sunt ceasurilesucceselor ºi triumfurilor mele, ci sunt ceasurile crude de zãdãr-nicii ºi slãbiciuni, umilirile mele, renunþãrile ºi despãrþirile meledureroase.

ROZARIUL DE SLAVÃ 79

Page 80: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Despãrþirea de Cristos cel vizibil aduce un punct de cotiturã.Raporturile dintre Dumnezeu ºi om se pãstreazã, dar ele vor fialtfel decât în era care se sfârºea cu înãlþarea la cer a lui Isus.Începe era Bisericii, care este pe drum spre Cristos ce va veni.Domnul înãlþat la cer este mereu prezent acolo unde oamenii vor-besc ºi acþioneazã ca discipoli ai sãi. El este mereu acolo undeeste continuatã lucrarea sa.

Prin înãlþarea lui Isus la cer, viaþa noastrã are un þel clar, iaracþiunea noastrã, o motivaþie puternicã. Cristos înãlþat la cervoieºte sã ne aibã pe noi, fraþii ºi surorile lui, la el în aceastã mã-reþie. Aceasta va fi atunci fericirea noastrã veºnicã: uniþi cuCristos la Tatãl în cer. Iar aceasta este misiunea noastrã pepãmânt: sã fim martorii lui Cristos ºi sã zidim împãrãþia luiDumnezeu.

SFÂNTUL ROZARIU80

Page 81: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

AL TREILEA MISTER DE SLAVÃ

COBORÂREA DUHULUI SFÂNT

În acest mister, meditãm cum Isus, ºezând la dreapta Tatãlui,l-a trimis pe Duhul Sfânt în sala cinei de tainã, unde erauadunaþi apostolii cu sfânta Fecioarã Maria.

Page 82: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta Scripturã Fap 1,12-14

12 Atunci, ei s-au întors la Ierusalim de la muntele numit alMãslinilor, care se aflã aproape de Ierusalim, cât un drum în zide sâmbãtã. 13 Când au intrat, au urcat în încãperea de sus, undeobiºnuiau sã se adune. Erau: Petru ºi Ioan, Iacob ºi Andrei,Filip ºi Toma, Bartolomeu ºi Matei, Iacob, fiul lui Alfeu, ºi SimonZelotul ºi Iuda al lui Iacob. 14 Toþi aceºtia, într-un cuget, stãruiauîn rugãciune împreunã cu femeile ºi cu Maria, mama lui Isus,ºi cu fraþii lui.

MeditaþieIsus le poruncise ucenicilor: „Iatã, eu trimit asupra voastrã

promisiunea Tatãlui meu. Rãmâneþi în oraº pânã când veþi fiînarmaþi cu putere de sus”. Credincioºi acestei porunci, ei seadunaserã cu toþii în jurul Mariei, în rugãciune, în sala cinei detainã. Astfel, prima imagine pe care o primim despre Bisericatânãrã este aceea a Bisericii care se roagã. Ei se roagã împreunã.Se roagã intensiv. Îl chemã pe Duhul Sfânt. Îl aºteaptã peDuhul Sfânt. Cãci ei au nevoie de Duhul lui Dumnezeu.

În centrul comunitãþii stã o femeie, Mama Celui Rãstignit ºiÎnviat. Ea tace, se roagã ºi iubeºte. O figurã a credinþei pentrutoþi cei care vor sã ºi creadã. Din primul ceas în care Domnul afost luat de pe pãmânt, cercul ucenicilor s-a strâns ca de la sine înjurul Mariei, ca noul ei centru. Astfel, Maria apare deja lângãleagãnul Bisericii în poziþia oficialã, pe care Isus i-a hãrãzit-odintotdeauna în familia copiilor lui Dumnezeu, aceea de mijlo-citoare a tuturor harurilor. Discretã ca întotdeauna, ea este mereuprezentã în tãcere. Mama lui Isus, Mama Bisericii, cu alte femei,în mijlocul apostolilor.

Iar el coboarã asupra lor ca foc! Arde toatã frica, toatã teama deoameni, toatã frica de moarte. ªi se face noul! Ca în ziua creaþiei.O nouã creaþie – omul nou – în Cristos! Înflãcãraþi de Duhul lui

SFÂNTUL ROZARIU82

Page 83: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Cristos, aceºti oameni nu mai pot sã tacã. Ei trebuie, pur ºisimplu, sã vorbeascã ºi sã povesteascã tuturor: „Lucruri marine-a fãcut Dumnezeul cel mare! Noi suntem doar oameni simpli,neînsemnaþi. Dar Dumnezeu ne iubeºte, el îi iubeºte pe toþi! Elnici nu poate sã facã altceva decât sã iubeascã. Cãci Dumnezeueste iubire! Iar iubirea este mai tare decât moartea”. Aceastãcredinþã este molipsitoare. Oamenii întreabã: ce fel de oamenisunt aceºtia? Cine vorbeºte din ei? Cine le dã puterea sã împartãtotul ºi sã nu se mai teamã de nimic, sã fie o inimã ºi un suflet?Alþii, desigur, râd ºi îºi bat joc, ºi spun: Aceºtia nu sunt normali!ªi aceastã primã misiune a Rusaliilor, care transformã apostoliiºi credincioºii în oameni noi, se va repeta pe viitor de nenu-mãrate ori în istoria Bisericii ºi a fiecãrui suflet în parte, lapermanenta mijlocire a Mariei. Maria poartã necontenit cererileºi nevoile copiilor ei sus, la Fiul ei dumnezeiesc. Încã o datã, oimplorãm: Marie, sãvârºeºte minunea Rusaliilor ºi în zilele ºiîn inimile noastre. Pe când Duhul lui Dumnezeu ardea încã înBiserica tânãrã, pãgânii arãtau cu degetul spre creºtini ºi spu-neau: „Priviþi cum se iubesc unii pe alþii!” În faþa acestei minunia iubirii se va pleca din nou ºi lumea modernã. ªi în cerculcreºtinilor, atâtea sunt îmbãtrânite ºi înþepenite! Avem multelucrãri ale iubirii, dar avem puþini oameni care iubesc. ªi iubirea,ca ºi multe altele în zilele noastre, a fost materializatã.

Maria poartã în organismul Bisericii atmosfera Duhului Sfântºi a iubirii active, în care ne-a întâlnit deja la începutul vieþiilui Isus. Ea o ajutã pe veriºoara sa, Elisabeta, în ceasul ei greu,prin aceea cã i-a fost alãturi. O comunitate creºtinã este un pactde într-ajutorare, în care individul nu este lãsat singur în nevoilelui, ci în care unul intervine pentru celãlalt, îl sprijinã. DuhulSfânt este sprijinitorul. Maria este plinã de Duhul Sfânt.

Marie, Mama iubirii frumoase, ajutã-ne sã rupem lanþurileegoismului. Fã sã considerãm ca fiind pierdutã fiecare zi în care,de dragul lui Dumnezeu, nu am fãcut bine mãcar unui om.Învaþã-ne sã primim fiecare zi din mâinile lui Dumnezeu ca pe un

ROZARIUL DE SLAVÃ 83

Page 84: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

nou prilej de iubire ºi pentru a face bine. ªi fã sã ne parã înfiecare searã rãu pentru toatã iubirea pe care nu am avut-o ºipentru ocaziile ratate în care puteam sã facem binele ºi nu l-amfãcut, în care puteam sã ajutãm ºi sã consolãm, dar am trecutinerþi ºi indiferenþi pe lângã.

SFÂNTUL ROZARIU84

Page 85: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

AL PATRULEA MISTER DE SLAVÃ

ÎNÃLÞAREA SFINTEI FECIOARE MARIACU TRUPUL ªI SUFLETUL LA CER

În acest mister, meditãm cum preasfânta Fecioarã Maria atrecut din viaþã ºi a fost primitã cu trupul ºi cu sufletul în cer.

Page 86: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta Scripturã Lc 11,27-28

27 În timp ce spunea acestea, o femeie din mulþime ºi-a ridicatvocea ºi a spus: „Fericit sânul care te-a purtat ºi pieptul la careai supt” 28 Dar el a zis: „Mai degrabã, fericiþi sunt aceia care ascultãcuvântul lui Dumnezeu ºi-l pãstreazã”

MeditaþieNimeni nu poate sã spunã cu certitudine când ºi unde a murit

Maria. Doar atât este sigur, cã Domnul nu a chemat-o de pepãmânt mai înainte ca ea sã-ºi fi îndeplinit misiunea în Bisericatânãrã. Cu trecerea anilor, Maria a încredinþat Bisericii tinereºi cele mai adânci taine ale inimii ei, mai cu seamã, misterulnaºterii Fiului lui Dumnezeu, aºa cum se petrecuse la Nazaret.Acesta nu era cunoscut de nimeni altcineva, în afarã de ea. Dar ºimulte alte lucruri din comoara bogatã a inimii ei, în care pãstrasefiecare cuvânt al copilului ei, ca pe niºte perle preþioase, avea eade dat tezaurului de credinþã al Bisericii. Despre aceste comoria aflat probabil prima datã din gura ei sfântul Ioan, noul ei fiu.Cu profundã emoþie, a primit în suflet aceastã lume a gându-rilor ºi inimii Mariei, suflet care era atât de apropiat de al ei.Prin sfântul Ioan, gândurile Mariei au intrat în cea de-a patraEvanghelie. În aceastã ultimã Evanghelie, pe care ne-a dãruit-obãtrânul apostol, maturizat la inima lui Isus ºi a Mariei, seoglindeºte imaginea strãfundului sufletului Mariei. Este întru-câtva vestea cea bunã a lui Isus, vãzutã cu ochii propriei saleMame.

Odinioarã, Maria îl atrãsese cu dor pe Mântuitorul din cer, jos,pe pãmânt, acum, ea este atrasã de el însuºi în cer. „Când mãvei duce pe mine, când voi putea, în sfârºit, sã apar înainteafeþei tale?” Aceasta este rugãciunea ei de dimineaþã ºi de searã.

ªi Maria trebuie sã moarã. Nu pentru cã ea este supusã morþii,cum suntem noi, care am cãzut prin Adam, ci pentru cã voia sã fie

SFÂNTUL ROZARIU86

Page 87: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

în toate asemenea Fiului ei, care, de dragul nostru, s-a lãsatpradã morþii, nevinovat fiind. În liniºte, cum cade o petalã defloare în iarbã, aºa este moartea ei. În extazul unei iubiri, pecare trupul muritor nu mai putea sã o suporte, s-a stins viaþaei pãmânteascã.

Trupul Mariei, chivotul preþios al lui Dumnezeu, monstranþavie a Domnului nostru ºi al ei, care l-a purtat pe cel pe carecerul ºi pãmântul nu-l pot cuprinde, zace pe catafalc. Mor-mântul nu avea voie sã o pãstreze pe cea din care venise viaþa.Nimeni, care are cât de cât simþul logicii unei mari iubiri, nu seva aºtepta la altceva. Îndrãznim sã spunem cã cel care iubeºtevrea sã aibã totul împreunã cu cel iubit; fericirea lui Isus nu arfi fost niciodatã deplinã dacã nu ar fi trezit-o la viaþa fizicã ºipe iubita sa Mamã ºi Mireasã, dupã îndeplinirea misiunii ei pepãmânt, ºi nu ar fi luat-o la el în gloria cerului. Acum, viaþa eiera în toate asemenea cu a lui, mai întâi în moarte, acum ºi înînviere.

Scopul vieþii noastre pe pãmânt este: sã fim odatã cu el ºi sãavem o patrie veºnicã la el. Maria a ajuns deja cu totul ºi pedeplin la aceastã þintã. A fost primitã cu trupul ºi cu sufletul înmãreþia lui Dumnezeu. În ea se împlineºte ceea ce nãzuieºteomul ºi pentru ce este chemat, sã aibã un loc la Dumnezeu, cutrupul ºi cu sufletul. În Maria, Dumnezeu reveleazã bunãtateasa faþã de noi, oamenii. El voieºte ca ºi noi sã fim odatã cu totulla el ºi sã primim darul mãreþiei sale. Maria a spus în întreaga eiviaþã un DA planurilor lui Dumnezeu. Ea s-a arãtat ca „sluji-toare a Domnului” ºi a mers cu deplinã încredere pe drumul lui.Ea a trãit în comuniune cu Dumnezeu. Ca Mamã a credinþei ºica Mamã a credincioºilor, ne lasã sã aflãm ce îi aºteaptã pe toþicei care merg cu Isus ºi îl urmeazã.

„Ca cea dintâi, Maria a primit de la Cristos mãreþia care neeste fãgãduitã nouã, tuturor, ºi a devenit prototipul Bisericii îndesãvârºirea ei veºnicã”. Toate privilegiile pe care le are Mariai-au fost dãruite de Dumnezeu, care a ales-o sã fie Mama Fiului

ROZARIUL DE SLAVÃ 87

Page 88: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

sãu. Datoritã harului lui Dumnezeu, Maria a fost primitã, dupãîmplinirea vieþii ei pãmânteºti, cu trupul ºi cu sufletul în cer.Iubirea lui Dumnezeu îl face nemuritor pe om, ºi astfel, ºi peMaria. Maria a fost primitã în cer ca cea dintâi dintre cei rãscum-pãraþi. Cu primirea Mariei în cer, Isus Cristos încoroneazã operade mântuire la Mama sa. Cuvintele ei profetice din Magnificatse împlinesc acum în sens deplin: „A privit la smerenia slujitoareisale. Iatã, toate popoarele mã vor numi fericitã”.

Ceea ce ne învaþã Biserica despre Maria, conform revelaþieiºi tradiþiei, nu este un lucru secundar, care este lãsat la bunulplac al fiecãrui credincios în parte, ci, dimpotrivã, þine de centrulcredinþei noastre. Venerarea Mariei este tot atât de veche ca ºicreºtinismul însuºi ºi este în cel mai strâns mod legat de mãrtu-risirea lui Cristos. Conciliul al II-lea din Vatican subliniazã:„Într-adevãr, Maria, intratã intim în istoria mântuirii, uneºte,într-un fel, în sine ºi reflectã cele mai înalte date ale credinþei;de aceea, când este predicatã ºi cinstitã, ea îi cheamã pe credin-cioºi la Fiul sãu, la jertfa lui ºi la iubirea Tatãlui” (LG 65).

În Maria, Dumnezeu ne-a dãruit un semn viu. Ceea ce s-aîntâmplat cu Maria ne este fãgãduit ºi nouã. Aceasta este mareanoastrã speranþã.

SFÂNTUL ROZARIU88

Page 89: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

AL CINCILEA MISTER DE SLAVÃ

ÎNCORONAREA SFINTEI FECIOARE MARIAÎN CER, CA REGINÃ

În acest mister, meditãm cum preasfânta Fecioarã Maria afost încoronatã în cer de cãtre Fiul ei, Isus, ca Reginã a ceruluiºi a pãmântului.

Page 90: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Sfânta Scripturã Ef 2,4-10

4 Însã Dumnezeu, fiind bogat în îndurare, pentru marea saiubire cu care ne-a iubit, 5 pe când noi eram morþi din cauzagreºelilor noastre, ne-a readus la viaþã împreunã cu Cristos –prin har aþi fost mântuiþi – 6 ne-a înviat ºi ne-a aºezat în ceruri înCristos Isus, 7 ca sã arate în veacurile viitoare mãreþia bogãþieiharului sãu prin bunãtatea faþã de noi în Cristos Isus. 8 Cãciprin har aþi fost mântuiþi datoritã credinþei, ºi aceasta nu e dela voi, ci este darul lui Dumnezeu, 9 nu prin fapte, ca sã nu selaude nimeni. 10 Dar noi suntem opera lui, creaþi în Cristos Isusîn vederea faptelor bune pe care le-a pregãtit Dumnezeu de maiînainte, ca sã trãim în ele.

Meditaþie

Existã zile care, ºi în istoria cerului, sunt înscrise cu litere deaur. O asemenea zi de sãrbãtoare este încoronarea Mariei caReginã a cerului ºi a pãmântului. Sub strãlucirea ei pãleºte o clipãtot ceea ce ascunde cerul ca frumuseþe creatã pânã acum, cuexcepþia preasfintei umanitãþi a lui Isus. În faþa ochilor miraþi ailocuitorilor cerului se înalþã capodopera mâinilor dumnezeies-cului Creator; opera în care Dumnezeu cel întreit ºi-a epuizatîntr-o oarecare mãsurã ºtiinþa. În faþa lui stã acum cea singurabinecuvântatã, pe care Fiul lui Dumnezeu a ales-o ca Mamã.

Iat-o aici pe aceea pe care a cãzut toatã greutatea iubirii lui,care a aflat acel har pe care atotputernicia lui Dumnezeu l-aavut doar o singurã datã de dãruit: sã se numeascã Mama ºiMireasa Cuvântului veºnic. Nimeni din cer ºi de pe pãmânt nupoate sã simtã fericirea de care a fost cuprins sufletul Mariei înaceastã cea mai fericitã zi din viaþa ei.

Numai un lucru îl ºtim cu certitudine – ºi asta este pentrunoi, surghiuniþii fii ai Evei, suficientã mângâiere: sub toatãmãreþia ei strãlucitoare, Maria a luat cu ea în cer inima ei iubi-toare de Mamã. Ea nu se numãrã printre cei care se ruºineazã

SFÂNTUL ROZARIU90

Page 91: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

de originea lor modestã ºi care se dezic de vechii prieteni atuncicând ajung la ranguri ºi demnitãþi. Maria simte gloria cu careo copleºeºte Fiul ei dumnezeiesc astãzi numai ca pe o mai mareobligaþie de a veni din cer în ajutorul copiilor ei, din valea lacri-milor, cu toatã puterea ei ºi cu toatã influenþa pe care o are latronul lui Dumnezeu. Ea însãºi a experimentat din plin nevoilepãmânteºti pe propria piele, astfel încât sã nu poatã sã uiteniciodatã. Suferinþa pe care a purtat-o cu noi ºi pentru noi adeclanºat acea blândeþe ºi bunãtate a inimii ei de mamã, care oface pentru totdeauna Mângâietoarea mâhniþilor ºi a inimiloromeneºti apãsate de durere. ªi oricât de mare, de nespus demare este astãzi fericirea ei, deplinã cu totul va fi fericirea eide Mamã atunci când va fi vãrsatã ultima lacrimã a ultimuluiei copil pãmântean, când va veni, în sfârºit, clipa în care toþicopiii ei voi fi adunaþi în jurul ei ºi va vedea fericirea în care eaa intrat azi împãrtãºitã cu ei. Ea rãmâne Mama milostivirii ºisub coroana de aur de Reginã.

Tu care ai fost încoronatã în cer, preasfântã Fecioarã, Reginãglorioasã, cât de mult te-ai îndepãrtat acum de toatã suferinþapãmânteascã, totuºi, inima ta rãmâne la noi, copiii tãi sur-ghiuniþi, care din aceastã vale de lacrimi suspinã ºi plâng cãtretine! Tu nu poþi sã vezi amãrãciunea copiilor tãi, fãrã sã-i ajuþi.Pentru cã nu s-a auzit încã sã fi fost pãrãsit de tine cineva careºi-a cãutat refugiu la tine, care a cerut ajutorul tãu, care a im-plorat mijlocirea ta.

Noi, creºtinii, care suntem încã pe drum, noi, care cãutãmajutor, care ne-am fãcut vinovaþi ºi am dat greº, putem sã neîncredem în puterea mijlocirii tale. În problemele din cãsnicieºi din familie, în nevoile personale ºi în problemele deschise alelumii noastre, putem sã ne încredem în afecþiunea Mariei pentrunoi. Ea ne-a fost dãruitã de Dumnezeu ca mijlocitoare puternicã.Atunci când artiºtii o reprezintã pe umila slujitoare a Domnuluicu coroanã, s-a împlinit prin aceasta cuvântul din Magnificat:„Lucruri mari mi-a fãcut Domnul ºi numele lui e sfânt”. Mijlocirii

ROZARIUL DE SLAVÃ 91

Page 92: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Mariei încredinþãm toatã teama lumii ºi toate grijile Bisericii.Maria merge înaintea noastrã ca semn luminos al speranþei ºial mângâierii.

În numele nostru, al tuturor, Maria a spus cândva DA-ul pentrumaternitatea Fiului lui Dumnezeu. Distincþia plinã de har caReginã a cerului îi dã acum posibilitatea sã spunã mai departeacest DA pentru noi, ca Mamã a celor pe care Fiul ei de pecruce i-a încredinþat ei, ca fii ºi fiice. Astfel, ºi ca Reginã, Mariarãmâne ca una care slujeºte. Ea, cea umilã, este înãlþatã. Rega-litatea ei este una care slujeºte oamenilor ºi care se îngrijeºtede oameni.

SFÂNTUL ROZARIU92

Page 93: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

ÎNCHEIERE

Acum, Reginã glorioasã, mi-am încheiat cântarea. Dacã a aflathar înaintea ta cântul meu de preamãrire, atunci, învred-niceºte-mã sã mã numãr printre cei al cãror nume este scrispentru totdeauna în inima ta maternã. Þie îþi consfinþesctrupul ºi sufletul meu, þie îþi consfinþesc viaþa ºi acþiunile mele,suferinþa ºi moartea mea. Cãci ºtiu cã cine îþi aparþine nu poatesã se piardã ºi „Fericit este omul care ascultã de tine ºi stã deveghe la uºile tale în toate zilele. Pentru cã cine te gãseºte pe tine,gãseºte viaþa ºi capãtã mântuire de la Domnul” (Prov 8,35).

Oricare dintre misterele Rozariuluui ne-am ruga, vom fi mereutranspuºi în lumea credinþei. Privim la Isus cu inima ºi ochiiMariei. Cu ea ne înfãþiºãm în faþa lui Cristos aºa cum suntem.În acest al nostru „aºa cum suntem”, rugãciunea Rozariului vreasã ne fie ajutor pentru viaþã. Vrea sã ne ajute ca viaþa noastrãcu Dumnezeu sã ne reuºeascã din ce în ce mai bine. Cândmeditãm misterele Rozariului, recunoaºtem staþiuni importanteale propriului nostru drum de viaþã. Atunci, confruntãm viaþanoastrã cu drumul Mariei, cu pãtimirea, moartea ºi învierea luiIsus Cristos. Cu fiecare perlã, ne deprindem sã mergem pe cãileDomnului ºi ale Mamei sale. În inima ei ne aºezãm problemelepersonale, dar ºi grijile ºi nevoile semenilor, ale Bisericii, alelumii. Toate îºi gãsesc loc în Rozariu ºi fac din el o rugãciunemondialã.

Aceastã rugãciune este o mãrturisire a adevãrului fundamentalal creºtinismului. Este un rezumat a ceea ce vesteºte SfântaScripturã, este o Evanghelie concisã, este Evanghelia pe ºiragulde perle.

Page 94: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

INDICE AL TEXTELOR BIBLICE UTILIZATE:

Mt 27,19-26Mt 27,27-31aMt 28,1-7Mc 1,7-11Mc 9,2-10Mc 10,17-22Lc 1,26-38Lc 1,39-56Lc 2,1-14Lc 2,22-39Lc 2,41-51Lc 11,27-28Lc 22,39-46Lc 23,26-28Lc 24,48-52In 2,1-11In 19,25-34Fap 1,12-141Cor 11,23-26Ef 2,4-10

Page 95: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

ANEXÃ

RUGÃCIUNEA SFÂNTULUI ROZARIU

Rozariul sfintei Fecioare Maria este o rugãciune preþuitã demulþi sfinþi ºi recomandatã de Bisericã. Pentru a încurajaaceastã rugãciune, Biserica acordã indulgenþe în anumite perioadepentru cel ce recitã Rozariul cu dispoziþiile sufleteºti cuvenite.

Deºi e caracterizat de aspectul sãu marian, Rozariul este orugãciune profund cristologicã. A recita Rozariul înseamnã acontempla cu Maria chipul lui Cristos. De fapt, Rozariul esteun compendiu al Evangheliilor ºi o rugãciune contemplativãcu un caracter propriu de contemplaþie cristologico-mântuitoare.Mai mult, Rozariul este meditaþie ºi rugãciune; rugãciune afamiliei, atât pentru unitatea ei, cât ºi pentru pacea din familieºi din întreaga lume.

În Rozariu, Maria, în timp ce e imploratã de noi, vine pentrunoi în faþa Tatãlui, care a copleºit-o cu haruri, ºi a Fiului,nãscut din sânul ei, rugându-se împreunã cu noi ºi pentru noi.Ea le propune mereu credincioºilor „misterele Fiului sãu”.

Existã diferite modalitãþi de recitare a Rozariului. În uneleregiuni se începe cu invocarea Psalmului 69: „Dumnezeule, vinoîn ajutorul meu/ Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi”, ca recu-noaºtere a nimicniciei noastre; sau, în alte regiuni, se începe cuCrezul, pentru a pune profesiunea de credinþã la baza dru-mului contemplativ, dupã care se recitã un „Tatãl nostru...”,trei „Bucurã-te, Marie...” ºi un „Slavã Tatãlui...”, dupã intenþiaSfântului Pãrinte, în semn de solidaritate la necesitãþile Bise-ricii universale.

Page 96: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Partea esenþialã a Rozariului o constituie meditarea a cincimistere din cele 20, care sunt împãrþite pentru fiecare zi asãptãmânii. Dupã enunþarea misterului, se recomandã o micãpauzã, pentru ca sufletul sã se concentreze asupra misteruluienunþat. Urmeazã dupã fiecare mister recitarea rugãciunii „Tatãlnostru...” ºi zece „Bucurã-te, Marie...”, numitã ºi decadã. Centrulde greutate al rugãciunii este numele ISUS, ca o legãturã întreprima ºi a doua parte a rugãciunii „Bucurã-te, Marie...”. Fiecaredecadã se încheie cu doxologia finalã: „Slavã Tatãlui...”, cascop ultim al conteplaþiei creºtine. Dupã aceste rugãciuni, înfuncþie de obiceiurile locale, urmeazã o invocaþie, cum ar fi: „O,Isuse...”, sau o altã rugãciune menitã sã aducã roadele specificeacelui mister.

Dupã meditarea celor cinci mistere, Rozariul se încheie curugãciunea „Bucurã-te, Reginã...” ºi una dintre Litanii, ca oizbucnire de laude în cinstea sfintei Fecioare.

„Cred în Dumnezeu...”„Tatãl nostru...”„Bucurã-te, Marie...”„Slavã Tatãlui...”

O, Isuse, iartã-ne pãcatele, fereºte-ne de focul iadului ºi du în cer toate sufletele, mai ales pe acelea care au mai mare nevoie de mila ta.

SFÂNTUL ROZARIU96

Page 97: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

a) Forma simplã

Misterele de bucurie(pentru luni ºi sâmbãtã)

Primul mister: Vestirea arhanghelului„Iatã slujitoarea Domunului!” În acest mister, meditãm cum

arhanghelul Gabriel i-a vestit sfintei Fecioare Maria cã ea vazãmisli de la Duhul Sfânt ºi îl va naºte pe Domnul nostru IsusCristos.

Al doilea mister: Vizita Mariei la Elisabeta„Cãci mari lucruri a fãcut pentru mine Cel Atotputernic!” În

acest mister, meditãm cum, dupã vestirea arhanghelului Gabriel,sfânta Fecioarã Maria s-a dus la veriºoara sa, Elisabeta, ºi arãmas trei luni cu ea.

Al treilea mister: Naºterea lui Isus „Vi s-a nãscut vouã Mântuitorul!” În acest mister, meditãm

cum preasfânta Fecioarã Maria l-a nãscut pe Domnul nostruIsus Cristos la Betleem, într-un grajd sãrac.

Al patrulea mister: Prezentarea la templu „ªi l-au dus pe prunc la Ierusalim, ca sã-l ofere Domnului”.

În acest mister, meditãm cum, la patruzeci de zile dupãnaºterea lui Isus, preasfânta Fecioarã Maria ºi sfântul Iosif l-audus în templu ºi l-au oferit lui Dumnezeu.

Al cincilea mister: Regãsirea lui Isus„Oare nu ºtiaþi cã eu trebuie sã fiu în casa Tatãlui meu?” În

acest mister, meditãm cum preasfânta Fecioarã Maria ºi sfântulIosif, pierzându-l pe Fiul lor în vârstã de doisprezece ani,cãutându-l trei zile, l-au gãsit la Ierusalim în templu, ºezând înmijlocul învãþãtorilor pe care-i asculta ºi-i întreba.

ANEXÃ – RUGÃCIUNEA SFÂNTULUI ROZARIU 97

Page 98: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Misterele de luminã(pentru joi)

Primul mister: Botezul lui Isus„Acesta este Fiul meu cel iubit, în care este mulþumirea

mea”. În acest mister, meditãm cum Isus, la începutul activi-tãþii sale publice, a fost botezat de sfântul Ioan Botezãtorul, iarTatãl l-a proclamat drept Fiul sãu cel preaiubit, în timp ceDuhul Sfânt cobora asupra lui.

Al doilea mister: Manifestarea atotputerniciei lui Isus la nuntadin Cana

„Faceþi tot ce vã va spune!” În acest mister, meditãm primaminune a lui Isus, când a transformat apa în vin la nunta dinCana.

Al treilea mister: Proclamarea împãrãþiei lui Dumnezeu„Convertiþi-vã ºi credeþi în Evanghelie!” În acest mister,

meditãm invitaþia lui Isus de a ne converti ºi a crede în evan-ghelia vestitã de el.

Al patrulea mister: Schimbarea la faþã„Faþa lui strãlucea ca soarele, iar hainele lui au devenit albe

ca lumina”. În acest mister, meditãm cum Isus Cristos s-aschimbat la faþã înaintea ucenicilor sãi, pentru a întãri mãr-turia Legii ºi a profeþilor, dezvãluindu-ne taina învierii noastre.

Al cincilea mister: Instituirea sfintei Euharistii„Eu sunt pâinea coborâtã din cer. Cine va mânca din aceastã

pâine va trãi în veci”. În acest mister, meditãm cum Isus, înnoaptea în care a fost vândut, ne-a lãsat memorialul morþii ºiînvierii sale ca mãrturie a iubirii lui pentru noi.

SFÂNTUL ROZARIU98

Page 99: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Misterele de durere(pentru marþi ºi vineri)

Primul mister: Agonia lui Isus „Pãrinte, dacã este cu putinþã, treacã de la mine acest pahar,

însã nu precum voiesc eu, ci precum voieºti tu”. În acest mister,meditãm cum Isus Cristos, rugându-se în Grãdina Mãslinilor,a transpirat sânge.

Al doilea mister: Biciuirea lui Isus„Noi am fost vindecaþi prin rãnile lui”. În acest mister meditãm

cum Isus Cristos a fost biciuit groaznic în curtea lui Pilat.

Al treilea mister: Încununarea cu spini„Iatã regele vostru!” În acest mister, meditãm cum Isus a

fost încoronat cu o coroanã de spini.

Al patrulea mister: Isus îºi duce crucea„Ca un miel blând a fost dus la înjunghiere”. În acest mister,

meditãm cum Isus a fost condamnat la moarte ºi cum i s-a puscrucea grea pe umeri.

Al cincilea mister: Moartea lui Isus pe cruce„El a murit pentru pãcatele noastre”. În acest mister, meditãm

cum Isus, ajungând pe Muntele Calvar, a fost rãstignit pe cruce,de faþã fiind ºi preamâhnita sa Mamã.

ANEXÃ – RUGÃCIUNEA SFÂNTULUI ROZARIU 99

Page 100: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Misterele de slavã(pentru miercuri ºi duminicã)

Primul mister: Învierea lui Isus„Eu sunt cu voi în toate zilele, pânã la sfârºitul lumii”. În

acest mister, meditãm cum Isus, a treia zi dupã pãtimirea ºimoartea sa, a înviat glorios din morþi.

Al doilea mister: Înãlþarea lui Isus„Pãrinte, preamãreºte-l pe Fiul tãu!” În acest mister, meditãm

cum Isus, la patruzeci de zile dupã înviere, s-a înãlþat la cer, înfaþa Maicii sale ºi a ucenicilor sãi.

Al treilea mister: Coborârea Duhului Sfânt„Mergeþi, învãþaþi toate neamurile!” În acest mister, meditãm

cum Isus, ºezând la dreapta Tatãlui, l-a trimis pe Duhul Sfânt însala cinei de tainã, unde erau adunaþi apostolii cu sfânta FecioarãMaria.

Al patrulea mister: Ridicarea sfintei Fecioare Maria cu trupulºi sufletul la cer

„Binecuvântatã eºti tu între femei!” În acest mister, meditãmcum preasfânta Fecioarã Maria a trecut din viaþã ºi a fost primitãcu trupul ºi cu sufletul în cer.

Al cincilea mister: Încoronarea sfintei Fecioare Maria în cerca reginã

„Cãci Domnul a privit la smerenia slujitoarei sale”. În acestmister, meditãm cum preasfânta Fecioarã Maria a fost înco-ronatã în cer de cãtre Fiul ei, Isus, ca reginã a cerului ºi apãmântului.

SFÂNTUL ROZARIU100

Page 101: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

b) Rozariul meditat cu texte scripturistice

Misterele de bucurie(pentru luni ºi sâmbãtã)

Pãrinte sfânt, de la tine ne vine orice dar de luminã ºi adevãr.Te rugãm, revarsã-l asupra noastrã pe Duhul tãu Sfânt. Prin el, Fecioara Maria a devenit mama lui Isus. El a umplut inima Elisabetei, ca sã-l recunoascã pe Fiul tãu în Maria. El era steaua care i-a cãlãuzit pe magii din Orient la Betleem. El l-a condus pe Simeon, ca sã-l vadã în Isus pe cel ce vine pentru mântuirea lumii.La lumina lui, Maria a meditat ºi a înþeles misterul lui Isus. Pãrinte bun, Duhul Sfânt sã ne deschidã ºi nouã ochii inimii, pentru ca, meditând aceste mistere, sã-l cunoaºtem pe Isus, Fiul tãu ºi Domnul nostru, sã-l iubim ºi sã-l lãudãm împreunã cu Maria ºi cu tine în vecii vecilor. Amin.

Primul mister: „Fecioara Maria a zãmislit de la Duhul Sfânt”.Primeºte, o, Fecioarã Marie, cuvântul Domnului, care þi-a fost

trimis prin înger: vei zãmisli ºi îl vei naºte pe cel ce este ºiDumnezeu ºi om, ºi astfel, vei fi binecuvântatã între toatefemeile!

Tatãl nostru...

Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...

ANEXÃ – RUGÃCIUNEA SFÂNTULUI ROZARIU 101

Page 102: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

1. care a fost vestit de cãtre înger. Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. a cãrui venire ne-a umplut de bucurie. *3. care te-a umplut de har. *4. care este Dumnezeu cu noi. *5. care te-a inclus în misterul sãu. *6. primit de tine în credinþã. *7. rodul fecioriei tale. *8. zãmislit de tine în Duhul Sfânt. *9. care prin tine s-a fãcut om pentru noi. *10. pe care l-ai slujit pe pãmânt cu o mare iubire. *Slavã Tatãlui... O, Isuse...

Al doilea mister: „Fericitã este cea care a crezut în împlinireatuturor cuvintelor spuse ei din partea Domnului”.

Slãvita Fecioarã Maria o viziteazã pe veriºoara sa, Elisabeta,ºi-l laudã pe Domnul care a ales-o ca Mamã.

Tatãl nostru...Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...1. comoarã ascunsã în sânul tãu.Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. centrul vieþii noastre. *3. care a umplut de bucurie inima ta. *4. care a redat lumii viaþa. *5. purtat de tine la Elisabeta. *6. recunoscut ca Mesia de Ioan Botezãtorul. *7. binecuvântat de Elisabeta. *8. prin care îi aduci mulþumiri lui Dumnezeu. *9. bucuria celui umil ºi sãrac. *10. bucuria ta în cer ºi pe pãmânt. *Slavã Tatãlui... O, Isuse...

SFÂNTUL ROZARIU102

Page 103: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Al treilea mister: „Maria îl naºte pe Isus, iar îngerii vestescslava lui Dumnezeu ºi oamenilor pace”.

Regele cerului a binevoit sã se nascã pentru noi din FecioaraMaria, ca sã-l readucã în împãrãþia cerului pe omul pierdut prinpãcat.

Tatãl nostru...Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...1. pe care l-ai nãscut în bucurie.Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. care nu a gãsit o casã unde sã se nascã. *3. pe care l-ai aºezat într-o iesle. *4. pe care îngerii l-au vestit pãstorilor. *5. care a fost adorat de magi. *6. semnul iubirii Tatãlui. *7. care s-a fãcut fratele tuturor oamenilor. *8. al cãrui mister l-ai purtat în inimã. *9. venit sã ne vesteascã pacea. *10. care este pacea noastrã. *Slavã Tatãlui... O, Isuse...

Al patrulea mister: „Prezentându-l pe Isus în templu, Mariaîl oferã lui Dumnezeu ºi oamenilor”.

Primeºte-l pe Domnul pe care Maria l-a zãmislit, l-a nãscutºi pe care, fecioarã dupã naºtere, l-a alãptat.

Tatãl nostru...

Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...

ANEXÃ – RUGÃCIUNEA SFÂNTULUI ROZARIU 103

Page 104: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

1. pe care l-ai dus în braþe pânã în templu.Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. pe care l-ai prezentat Domnului. *3. care l-a umplut de bucurie pe bãtrânul Simeon. *4. a cãrui soartã a prezis-o Simeon. *5. mântuire pentru toate popoarele. *6. luminã pentru toate neamurile. *7. gloria lui Israel. *8. semn de împotrivire. *9. din cauza cãruia o sabie þi-a strãpuns inima. *10. care a crescut plin de har ºi înþelepciune. *Slavã Tatãlui... O, Isuse...

Al cincilea mister: „Maria ºi Iosif îl regãsesc în templu pe copilulIsus, rãmas la Ierusalim”.

Ceea ce se pãstreazã cu mare iubire se pierde cu mare durere.De aceea, Maria a suferit, pierzându-l pe Isus, dar s-a bucuratregãsindu-l.

Tatãl nostru...Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...1. pelerin cu tine la Ierusalim.Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. pierdut în mulþimea de oameni. *3. rãmas singur la Ierusalim. *4. la a cãrui lipsã te-ai cutremurat. *5. pe care l-ai cãutat cu neliniºte. *6. pe care l-ai regãsit cu bucurie. *7. care este gãsit de cei care îl ascultã. *8. ale cãrui cuvinte le-ai meditat cu credinþã. *9. care a trãit cu tine la Nazaret. *10. care a trãit ascuns pânã la treizeci de ani. *Slavã Tatãlui... O, Isuse...

SFÂNTUL ROZARIU104

Page 105: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Bucurã-te, Reginã...V. Roagã-te pentru noi, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu!R.Ca sã ne facem vrednici de fãgãduinþele lui Cristos.

Sã ne rugãm: Te rugãm, atotputernice Dumnezeule, ca mijlocirea aceleiacãreia ai binevoit sã-i dãruieºti demnitatea de fecioarã ºi mamãsã-i obþinã Bisericii tale integritatea credinþei ºi rodnicia iubirii,ca, astfel, mamã a multor credincioºi ºi feritã de orice patã, sã ajungã la tine îmbrãcatã în curãþie ºi luminã. Amin.

Misterele de luminã(pentru joi)

Doamne, Dumnezeule tainic, noi te cunoaºtem atât de puþin, iar uneori avem impresia cã te cunoaºtem ºi mai puþin. Ni se pare cã luptãm cu imaginea pe care o avem despre tine.Nu te putem cuprinde, ºi nici nu reuºim sã te înþelegem.Doamne, dezvãluie-ne chipul, aratã-ne slava Fiului tãu. Fã-ne, ca prin contemplarea acestor mistere de luminã, sã putem înþelege marele mister al înfierii noastre. Dã-ne harul sã te putem cunoaºte aºa cum eºti tu cu adevãrat în Fiul tãu, care ne-a arãtat slava sa ºi s-a dãruit pentru noi în sfânta Tainã. Amin.

Primul mister: „Prin botezul lui Cristos, lumea întreagã estesfinþitã ºi noi primim iertarea pãcatelor”.

În timp ce Cristos, cel nevinovat, care s-a fãcut pãcat pentrunoi, coboarã în apele râului, cerurile se deschid larg ºi glasulTatãlui îl numeºte Fiu preaiubit, iar Duhul coboarã asupra luipentru a-l învesti cu misiunea care îl aºtepta.

Tatãl nostru...Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...

ANEXÃ – RUGÃCIUNEA SFÂNTULUI ROZARIU 105

Page 106: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

1. care reface prin apã firea nostrã.Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. care a sfinþit izvoarele apelor. *3. care a primit botezul de la Ioan. *4. în care Tatãl îºi aflã desfãtarea. *5. Fiul preaiubit al Tatãlui. *6. consacrat de Tatãl în Duhul Sfânt. *7. care ne-a revelat misterul Sfintei Treimi. *8. care ne-a învãþat calea umilinþei. *9. care ne-a spãlat de orice prihanã. *10.care ne-a scos din întuneric la luminã. *Slavã Tatãlui... O, Isuse...

Al doilea mister: „Acesta a fost începutul minunilor lui Isus,când, în Cana Galileei, ºi-a dezvãluit slava prin intervenþiaMariei”.

O, Marie, tu care ai dãruit atâta bucurie familiei din Cana,dãruieºte-i ºi familiei noastre vinul evangheliei ºi, mai ales, fã-nesã înþelegem în ce constã aceastã bucurie mare! Dã-ne harul sãne deschidem inima cãtre adevãrata bucurie a evangheliei, sãînþelegem ceea ce valoreazã cu adevãrat: astfel, vom putea sãobþinem acel dar al împãcãrii ºi al bucuriei, pe care Isus îl pre-gãteºte pentru noi.

Tatãl nostru...Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...1. care a participat la bucuriile ºi suferinþele oamenilor.Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. care a prefigurat izvorul apei celei vii. *3. care se îndurã de oameni. *

SFÂNTUL ROZARIU106

Page 107: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

4. care binecuvânteazã sacramentul Cãsãtoriei. *5. care a transformat apa în vin. *6. care îl revarsã pe Duhul Sfânt. *7. cãruia i-ai fost mamã ºi ucenicã. *8. care a ascultat de tine. *9. care ne dãruieºte apa vieþii. *10. care ne întãreºte pe drumul nostru. *Slavã Tatãlui... O, Isuse...

Al treilea mister: „O datã cu vestirea împãrãþiei lui Dumnezeu,Cristos ne cheamã la o adevãratã convertire. Doar cel ce credecu adevãrat are hotãrârea sincerã de a se converti”.

Iertarea pãcatelor celor ce se apropie de Isus cu încredereumilã este începutul acelui mister de milostivire pe care el vacontinua sã-l îndeplineascã pânã la sfârºitul lumii, mai ales, prinsacramentul Reconcilierii, pe care l-a încredinþat Bisericii sale.

Tatãl nostru...Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...1. care ne-a vestit evanghelia împãrãþiei lui Dumnezeu.Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. care ne cheamã la convertire. *3. vindecãtorul tuturor neputinþelor. *4. care a fãcut mult bine. *5. care a vindecat bolnavii. *6. care i-a înviat pe cei morþi. *7. care a redat vederea orbilor. *8. care ne ajutã în nevoi. *9. care iartã pãcatele oamenilor. *10. care ne-a împãcat cu Tatãl. *Slavã Tatãlui... O, Isuse...

ANEXÃ – RUGÃCIUNEA SFÂNTULUI ROZARIU 107

Page 108: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Al patrulea mister: „Prin arãtarea slavei sale, Cristos vrea sãlumineze drumul nostru de a-l urma pânã pe Calvar, pentru ane bucura pe deplin de strãlucirea feþei sale”.

Slava lui Dumnezeu strãluceºte pe chipul lui Cristos, în timpce Tatãl le cere apostolilor extaziaþi sã-l asculte ºi sã se pregã-teascã sã trãiascã împreunã cu el momentul dureros al pãtimirii,pentru a ajunge împreunã cu el la bucuria învierii ºi la o viaþãtransfiguratã de Duhul Sfânt.

Tatãl nostru...Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...1. om ºi Dumnezeu.Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. Fiul preaiubit al Tatãlui. *3. care ne-a arãtat slava sa. *4. care a prefigurat învierea sa. *5. care a luminat lumea. *6. împlinirea promisiunilor din Vechiul Testament. *7. care ni se descoperã în mãreþia sa. *8. care ni-l aratã pe Tatãl. *9. lumina cea adevãratã. *10. în preajama cãruia dorim sã fim. *Slavã Tatãlui... O, Isuse...Al cincilea mister: „Cristos îºi oferã trupul ºi sângele sãu ca

hranã, sub semnul pâinii ºi al vinului, dând mãrturie pânã lasfârºit despre iubirea sa pentru omenire, pentru a cãrei mântuirese va oferi pe sine ca jertfã”.

Prin cuvântul sãu prefacePâinea-n trupul sãu divin.Sânge-adevãrat el faceCeea ce era-nainte vinªi revarsã har ºi pace În tot sufletul creºtin.

SFÂNTUL ROZARIU108

Page 109: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Tatãl nostru...

Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...1. pâinea îngereascã.Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. iubirea veºnicã a Tatãlui. *3. care ne-a dat ca hranã trupul sãu. *4. rãmas cu noi în Euharistie. *5. jertfa zilnicã a sfintei Liturghii. *6. manã cereascã. *7. hrana noastrã nepieritoare. *8. din care ne hrãnim zilnic. *9. care ne dã putere ºi tãrie în faþa morþii. *10. care ne aºteaptã la masa sa. *

Slavã Tatãlui... O, Isuse...

Bucurã-te, Reginã...

V. Roagã-te pentru noi, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu.R. Ca sã ne facem vrednici de fãgãduinþele lui Cristos.

Sã ne rugãm:Pe tine te rugãm, slãvitã Maicã a lui Dumnezeu, ca sã-l dobândim pe Isus de la acel Duh prin adumbrirea cãruia tu însuþi l-ai nãscut. Cu acel Duh care a coborât asupra lui Isus la botezul sãu în Iordan, sã-l putem cunoaºte ºi noi pe acel Isus în preajma cãruia ai stat ºi te-ai bucurat de minunile ce le fãcea.În acel Duh, sã-l iubim pe Isus ºi sã-l adorãm ca Dumnezeu adevãrat în Taina sfântã din altar, ca, astfel, sã ne putem bucura de strãlucirea feþei sale în vecii vecilor. Amin.

ANEXÃ – RUGÃCIUNEA SFÂNTULUI ROZARIU 109

Page 110: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Misterele de durere(pentru marþi ºi vineri)

Tatãl nostru, care eºti în ceruri, revarsã-l în inimile noastre pe Duhul tãu Sfânt, ca el sã fie prietenul ºi mângâietorul nostru ºi tãria nostrã în suferinþã. Fã-ne sã înþelegem suferinþele Mântuitorului nostru. Ajutã-ne sã descoperim în misterul crucii sale misterul unei iubiri infinite, al iubirii tale faþã de noi.Pãrinte preabun, Duhul tãu sã ne întãreascã credinþa luminoasã ºi dãruirea generoasã, care au întãrit-o pe Fecioara Maria atunci când l-a vãzut pe Isus încoronat cu spini, pironit în cuie, strãpuns cu suliþa, însetat ºi adãpat cu fiere, mort pe cruce. Amin.

Primul mister: „La începutul pãtimirii sale, Isus se încredin-þeazã voinþei Tatãlui”.

Trupul ºi sufletul nostru suferã din cauza multor pãcate:alergãm la tine, cea plinã de har, speranþa celor deznãdãjduiþi.

Tatãl nostru...Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...1. care s-a rugat în timpul agoniei.Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. care ne-a învãþat sã ne rugãm. *3. care s-a rugat în liniºte. *4. care a acceptat voinþa Tatãlui. *5. care a fost acoperit de sudoarea sângelui. *6. care i-a gãsit pe ucenici dormind. *7. care a fost trãdat de Iuda. *

SFÂNTUL ROZARIU110

Page 111: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

8. care a fost pãrãsit de ucenici. *9. care a suferit din iubire faþã de noi. *10. care s-a fãcut asemenea întru totul cu fraþii sãi. *Slavã Tatãlui... O, Isuse...

Al doilea mister: „Împreunã cu biciuirea, Isus acceptã suferinþaîntregii pãtimiri”.

Poartã misticã a vieþii, scapã-i din pericole pe cei care aleargãcu credinþã la tine, ca sã te putem glorifica împreunã cu Fiultãu preasfânt, mântuirea sufletelor noastre.

Tatãl nostru...Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...1. care a trecut fãcând bine tuturor.Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. care a fost acuzat ca un rãufãcãtor. *3. care a fost biciuit. *4. care s-a fãcut sclav pentru noi. *5. care nu a sãvârºit nici un pãcat. *6. a cãrui împãrãþie nu este din aceastã lume. *7. care ne-a împãcat cu Tatãl prin pãtimirea ºi moartea sa. *8. care ºi în suferinþã a continuat sã ne iubeascã. *9. care a fost credincios pânã la moarte. *10. care a suferit ºi a iubit în tãcere. *Slavã Tatãlui... O, Isuse...Al treilea mister: „Isus este încoronat cu spini, batjocorit ºi

condamnat la rãstignire”.Isuse Cristoase, Fecioara nepãtatã, vãzându-te suferind, suferea

în inima ei de mamã; gemea din adâncul sufletului, sfâºiatã dedureri pe care nu le cunoscuse atunci când te-a nãscut.

ANEXÃ – RUGÃCIUNEA SFÂNTULUI ROZARIU 111

Page 112: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Tatãl nostru...

Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...1. care a fost preferat în locul lui Baraba.Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. care a fost încoronat cu spini. *3. care a fost batjocorit. *4. care a fost nevinovat. *5. care a fost condamnat nevinovat. *6. care a fost pãlmuit. *7. care a fost tratat ca un rãufãcãtor. *8. care nu i-a insultat pe cei care îl insultau. *9. care a fost pãrãsit de ucenicii sãi. *10. cãruia tu i-ai rãmas credincioasã. *

Slavã Tatãlui... O, Isuse...

4. Al patrulea mister: „Isus merge la moarte, purtându-ºicrucea”.

O, sfântã Fecioarã ºi Mamã a lui Dumnezeu, roagã-l pe Fiultãu, Isus Cristos, Domnul nostru, sã aibã milã de sufletele noastre,el, care s-a lãsat de bunãvoie rãstignit pe cruce ºi a eliberat lumeade pãcat!

Tatãl nostru...

Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...1. care a purtat crucea pãcatelor noastre.Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. care a urcat Calvarul. *

SFÂNTUL ROZARIU112

Page 113: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

3. care a cãzut sub povara crucii. *4. ajutat de Simon din Cirene. *5. însoþit de popor. *6. jelit de femeile din Ierusalim. *7. la a cãrui durere ai participat cu credinþã. *8. care ne-a iubit pânã la moarte. *9. care a fost ascultãtor pânã la moarte. *10. care a cunoscut suferinþele noastre. *

Slavã Tatãlui... O, Isuse...

Al cincilea mister: „Isus moare pe cruce ºi ne-o lasã pe Maria camamã”.

Pe tine, o, Fecioarã Marie, care, fãrã sã mori, ai meritat coroanamartiriului lângã crucea Domnului!

Tatãl nostru...

Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...1. rãstignit între doi tâlhari.Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. rãstignit pentru cã era regele nostru. *3. ale cãrui haine au fost trase la sorþi. *4. care s-a rugat pentru prigonitorii sãi. *5. care i-a dat tâlharului cãit paradisul. *6. care pe cruce ne-a fãcut fiii tãi. *7. care a murit pe cruce ca sã ne mântuiascã. *8. a cãrui inimã strãpunsã este izvor de har. *9. care atrage la sine toþi oamenii. *10. în a cãrui moarte am fost botezaþi. *

Slavã Tatãlui... O, Isuse...

ANEXÃ – RUGÃCIUNEA SFÂNTULUI ROZARIU 113

Page 114: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Bucurã-te, Reginã...V. Roagã-te pentru noi, Sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu.R. Ca sã ne facem vrednici de fãgãduinþele lui Cristos.

Sã ne rugãm:O, Slujitoare preasfântã ºi Mamã a Cuvântului, primeºte-i cu iubire pe toþi cei care te cautã; condu la pãºunea grasã turma rãscumpãratã de Fiul tãu; salveazã-i cu milostivire pe cel care te implorã cu credinþã; fii pãzitoarea ºi apãrãtoarea aceluia care poartã jugul plãcut al stãpânirii tale.Pãstreazã-ne pe noi toþi în iubire, ca sã fim acum ºi în veºnicie fraþii aceluia pe care tu l-ai nãscut, o, Fecioarã glorioasã, de toþi binecuvântatã! Amin.

Misterele de slavã(pentru miercuri ºi duminicã)

Pãrinte Sfânt, izvorul vieþii nemuritoare, tu l-ai trimis pe Duhul Sfânt asupra Fecioarei ºi ai fãcut-o Mamã a Fiului tãu; l-ai revãrsat pe Duhul Sfânt în Bisericã, ca ea sã trãiascã în credinþã ºi iubire; ni l-ai dãruit nouã pe Duhul Sfânt, ca sã ne facã sã fim ºi mãrturisitorii tãi; trimite-l pe Duhul tãu Sfânt asupra jertfelor noastre ºi transformã-le în trupul ºi în sângele lui Isus.Revarsã mereu Duhul tãu în Bisericã, pentru ca ea sã fie semnul vizibil al prezenþei tale în lume;revarsã mereu lumina ta, pânã în ziua în care, la întoarcerea Fiului tãu, ea va apãrea sfântã ºi neprihãnitã ºi semn al speranþei, aºa cum este Maica lui Dumnezeu, Maica Bisericii, Regina cerului ºi a pãmântului, care cu tine domneºte în vecii vecilor. Amin.

SFÂNTUL ROZARIU114

Page 115: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Primul mister: „Isus a înviat din morþi”.Nãscut din Fecioarã, Cuvântul adevãrului a înviat pentru noi.

Luminã din Luminã, Cristos, regele nostru, a înviat pentru noidin morþi ºi ne-a redat viaþa.

Tatãl nostru...Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...1. care a înviat din morþi.Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. care s-a arãtat în mod vizibil alor sãi. *3. care trãieºte nemuritor. *4. a cãrui prezenþã trezeºte credinþa. *5. care rãmâne cu noi pânã la sfârºitul lumii. *6. care a distrus moartea ºi ne-a dãruit viaþa. *7. cu care ºi noi vom învia. *8. care a înviat pentru sfinþirea noastrã. *9. care este fundamentul speranþei noastre. *10. care susþine credinþa noastrã. *Slavã Tatãlui... O, Isuse...

Al doilea mister: „Isus se înalþã la cer ºi ºade la dreapta Tatãlui”.Din cer a coborât ca o luminã. Din Maria s-a nãscut ca o sã-

mânþã divinã. De pe cruce a cãzut ca un fruct matur. La cer s-aridicat ca o primiþie. Binecuvântatã sã fie voinþa lui.

Tatãl nostru...Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...

ANEXÃ – RUGÃCIUNEA SFÂNTULUI ROZARIU 115

Page 116: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

1. care s-a înãlþat la cer în faþa apostolilor.Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. a cãrui întoarcere o aºteptãm cu o speranþã încrezãtoare. *3. care ne dã Duhul sãu. *4. care ni te-a lãsat împreunã cu apostolii. * 5. cu ai cãrui apostoli te-ai rugat. *6. care mijloceºte în cer pentru noi. *7. prin care ne este dat harul Tatãlui. *8. în care Tatãl ne dã iubirea. *9. care a cunoscut mizeria umanã. *10. mereu prezent în Bisericã. *Slavã Tatãlui... O, Isuse...

Al treilea mister: „Duhul Sfânt coboarã asupra apostolilor,asupra Mariei ºi a Bisericii”.

Bucurã-te, izvor de luminã care luminezi orice om, aurorasoarelui care nu apune niciodatã. Bucurã-te, tabernacolul vieþii,grãdina Tatãlui, pajiºtea plãcut mirositoare a Duhului Sfânt!

Tatãl nostru...Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...1. ai cãrui ucenici erau cu tine în cenacol.Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. care ni-l dã pe Duhul Sfânt ca un foc. *3. al cãrui Duh s-a coborât asupra ta la Buna-Vestire. *4. al cãrui Duh este izvorul unitãþii neamului omenesc. *5. al cãrui Duh dã mãrturie în toatã lumea. *6. al cãrui Duh conduce Biserica. *7. al cãrui Duh rãmâne în inimile noastre. *8. al cãrui Duh este tãria martirilor. *

SFÂNTUL ROZARIU116

Page 117: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

9. al cãrui Duh pãstreazã adevãrul în Bisericã. *10. al cãrui Duh este puterea slãbiciunii noastre. *Slavã Tatãlui... O, Isuse...

Al patrulea mister: „La sfârºitul vieþii pãmânteºti, Maria esteridicatã cu trupul ºi cu sufletul la cer”.

În timp ce era pe pãmânt, Maria veghea asupra tuturor, eraca o providenþã universalã pentru toþi credincioºii. Înãlþatã lacer, ea rãmâne pentru neamul omenesc un refugiu sigur, mijlo-cind pentru noi la Fiul sãu ºi la Dumnezeu.

Tatãl nostru...Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...1. care a salvat trupul tãu de la putrezire.Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. al cãrui Duh a transfigurat trupul ºi sufletul tãu. *3. care te-a înveºmântat cu slavã aºa cum tu l-ai îmbrãcat cu carne.

*4. care te primeºte aºa cum tu l-ai primit. *5. care te slujeºte aºa cum tu l-ai slujit. *6. care te-a fãcut pãrtaºã la slava sa. *7. care îþi ºterge lacrimile ce le-ai vãrsat pentru el. *8. care te-a fãcut imagine a Bisericii. *9. care a încredinþat Biserica protecþiei tale. *10. care ascultã rugãciunile tale. *Slavã Tatãlui... O, Isuse...

Al cincilea mister: „Încoronatã ca reginã a cerului ºi apãmântului, Maria se roagã pentru noi”.

Misiunea ta, Fecioarã binecuvântatã, este mijlocirea neîncetatãpentru poporul lui Dumnezeu, tu, care ai fost aleasã sã-l porþiîn sânul tãu pe Rãscumpãrãtorul lumii.

ANEXÃ – RUGÃCIUNEA SFÂNTULUI ROZARIU 117

Page 118: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Tatãl nostru...

Bucurã-te, Marie, cea plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu, Isus...1. care te rãsplãteºte pentru credinþa ta. *Sfântã Marie, Maica lui Dumnezeu... (*)2. care te rãsplãteºte pentru speranþa ta. *3. care îþi transformã iubirea. *4. care va distruge moartea. *5. care ne va judeca despre iubire. *6. care este milostiv cu cei cãiþi. *7. care ne cheamã la banchetul din ceruri. *8. a cãrui împãrãþie nu va avea sfârºit. *9. care stã la uºa inimii noastre ºi bate. *10. la care tu ne chemi. *

Slavã Tatãlui... O, Isuse...

Bucurã-te, Reginã...

V. Roagã-te pentru noi, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu,C. Ca sã ne facem vrednici de fãgãduinþele lui Cristos.

Sã ne rugãm:O, Marie, Mireasa lui Dumnezeu, implorã pentru noimilostivirea aceluia care îþi este Tatã ºi Fiu, ca sã ne ocroteascã cu bunãvoinþã, sã ne ierte pãcatele, sã ne întãreascã în slãbiciunile noastre, sã ºteargã vina pãcatelor. Dacã tu nu ne ajuþi, vom cãdea în abisul rãului; dacã Fiul tãu nu ne conduce, vom cãdea în cursa pãcatului.O, Maicã milostivã, salveazã-i pe cei naufragiaþi, fii tãria celor ºovãielnici, reaprinde iubirea celor lâncezi, ascultã rugãciunea umilã a slujitorului tãu care te implorã,Fecioarã glorioasã, de toþi binecuvântatã! Amin.

SFÂNTUL ROZARIU118

Page 119: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

c) Rozariul cu cântarea misterelor

Misterele de bucurie(Pentru luni ºi sâmbãtã)

1. Buna-VestireLa Nazaret un sol coboarã,Trimis de Dumnezeu, de sus,Ca s-o vesteascã pe FecioarãCã îl va naºte pe Isus.Ref.:O, Marie, mângâierea ºi speranþa tuturor,Tu eºti a noastrã bunã mamã;Ascultã-þi fiii ce te cheamã,Cãci doar poþi sã vii la toþi în ajutor.2. Vizita la ElisabetaLa vara sa, Elisabeta,Maria-n grabã a plecat;Cum sã-i iubim pe fraþii noºtriTu, mamã, pildã ne-ai lãsat. R3. Naºterea lui IsusMaria, pe stãpânul lumii,Îl naºte într-un grajd sãrac;Prin umilinþã, o, Fecioarã,Vrem lui Isus sã-i fim pe plac! R.4. Prezentarea la templuMaria, pe Isus la templu,L-a prezentat cu rugi fierbinþi;Tu ºi pe noi, o, Preacuratã,Lui Dumnezeu sã ne prezinþi! R.5. Pierderea ºi regãsirea lui IsusPe Fiul tãu pierdut, Marie,Din nou la templu l-ai aflat;Ajutã-ne ca niciodatãNoi sã nu-l pierdem prin pãcat. R.

ANEXÃ – RUGÃCIUNEA SFÂNTULUI ROZARIU 119

Page 120: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Misterele de luminã(Pentru joi)

1. Botezul lui IsusIoan pe Domnul îl boteazã,Deºi e fãrã de pãcat;O, Maicã sfântã, ne pãstreazãCu sufletul mereu curat! R.2. Nunta din CanaLa Cana, invitat la nuntã,Isus preface apa-n vin;Priveºte, Mamã, câte-nfruntãÎn viaþã orice soþ creºtin! R.3. Vestirea împãrãþiei lui DumnezeuBinevestind, Isus proclamãLa toþi mesajul sãu cel sfânt;Ajutã-ne, o, bunã Mamã,Sã nu fim surzi l-al sãu cuvânt! R.4. Schimbarea la faþãIsus, schimbându-se la faþã,Devine soare luminos;O, Maicã sfântã, tu ne-nvaþãCum sã trãim pentru Cristos! R.5. Instituirea EuharistieiIsus, preasfântul trup ºi sângeNe-a dãruit cum ne-a promis;Odatã, Mamã, tu ne strângePe toþi la tine-n paradis. R.

SFÂNTUL ROZARIU120

Page 121: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Misterele de durere(Pentru marþi ºi vineri)

1 Agonia lui IsusIsus, în trista-i agonie,Sudori de sânge a vãrsat;Fã sã nu uit nicicând, Marie,Cât l-am mâhnit cu-al meu pãcat. R.2. Biciuirea lui IsusCãlãii, în Isus, cu biciulLovind, bucãþi de carne-i rup;O, Mamã, ei lovesc ºi-n tine,Cãci este trup din al tãu trup! R.3. Încoronarea cu spiniCãlãii lui Isus cununãÎi împletesc apoi din spini;Cât suferi tu, o, Mamã bunã,Cã nu poþi chinul sã-l alini! R.4. Purtarea cruciiCa mielul dus la înjunghiere,Isus îºi poartã crucea grea,Marie, dã-mi curaj ºi mieSã port în viaþã crucea mea. R.5. Isus moare pe cruceIsus, în chinuri ºi batjocuri,Pe cruce moare rãstignit;ªi-n clipa morþii, o, Marie,Ca Mamã toþi noi te-am primit! R.

ANEXÃ – RUGÃCIUNEA SFÂNTULUI ROZARIU 121

Page 122: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Misterele de slavã(Pentru miercuri ºi duminicã)

1. Învierea lui IsusTresaltã lumea-n bucurie,Isus din morþi a înviat;Fã sã-nviem ºi noi, Marie,Din moartea negrului pãcat. R.2. Înãlþarea lui IsusO, Maicã, Fiul tãu preadulceLa cer se-nalþã glorios;La ceruri ºi pe noi condu-ne,Sã fim alãturi de Cristos! R.3. Coborârea Duhului SfântIar Duhul Sfânt, în limbi de flãcãri,Din cer a coborât apoi;Pe-acelaºi Duh, o, Preacuratã,Fã sã-l purtãm mereu în noi! R.4. Înãlþarea Mariei la cerLa cer te-ai înãlþat, Marie,Cu trupul tãu curat ºi sfânt;Spre cer privesc cu nostalgieCopiii tãi de pe pãmânt. R.5. Încoronarea MarieiCoroanã de împãrãteasãPe frunte Fiul tãu þi-a pus;Reginã eºti de noi aleasã:Domneºte peste noi de sus! R.

SFÂNTUL ROZARIU122

Page 123: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

LITANII

Litania este o enumerare de invocaþii scurte adresate atât luiDumnezeu, cât ºi sfinþilor, într-un mod cu totul special sfinteiFecioare. Izvorul de inspiraþie al acestor litanii îl constituie SfântaScripturã ºi Magisteriul Bisericii.

Litania LauretanãDoamne, miluieºte-ne.Cristoase, miluieºte-ne,Doamne, miluieºte-ne.Cristoase, auzi-ne,Cristoase, ascultã-ne.Tatã din cer, Dumnezeule, miluieºte-ne pe noi. (*)Fiule, Rãscumpãrãtorul lumii, Dumnezeule, *Duhule Sfânt, Dumnezeule, *Sfântã Treime, un singur Dumnezeu, *Sfântã Marie, roagã-te pentru noi. (**)Sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu, **Sfântã Fecioarã a fecioarelor, **Maica lui Cristos, **Maica harului dumnezeiesc, **Maicã nepãtatã, **Maicã preacuratã, **Maicã neprihãnitã, **Maicã pururea fecioarã, **Maicã vrednicã de iubire, **

ANEXÃ – LITANII 123

Page 124: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Maicã minunatã, **Maica bunului sfat, **Maica Creatorului, **Maica Mântuitorului, **Maica Bisericii, **Fecioarã preaînþeleaptã, **Fecioarã vrednicã de cinste, **Fecioarã vrednicã de laudã, **Fecioarã puternicã, **Fecioarã miloasã, **Fecioarã credincioasã, **Oglinda dreptãþii, **Scaunul înþelepciunii, **Pricina bucuriei noastre, **Vas duhovnicesc, **Vas vrednic de cinste, **Vas vestit de cucernicie, **Trandafire tainic, **Turnul lui David, **Turn de fildeº, **Casã de aur, **Chivotul legii, **Poarta cerului, **Steaua dimineþii, **Tãmãduitoarea bolnavilor, **Scãparea pãcãtoºilor, **Mângâietoarea mâhniþilor, **Ajutorul creºtinilor, **Regina îngerilor, **Regina patriarhilor, **Regina profeþilor, **Regina apostolilor, **Regina martirilor, **Regina mãrturisitorilor, **

SFÂNTUL ROZARIU124

Page 125: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Regina fecioarelor, **Regina tuturor sfinþilor, **Reginã zãmislitã fãrã de prihanã strãmoºeascã, **Reginã înãlþatã cu trupul la cer, **Regina preasfântului Rozariu, **Regina pãcii, **Regina familiei, ** Mielul lui Dumnezeu,

care iei asupra ta pãcatele lumii, iartã-ne, Doamne.Mielul lui Dumnezeu,

care iei asupra ta pãcatele lumii, ascultã-ne, Doamne.Mielul lui Dumnezeu,

care iei asupra ta pãcatele lumii, miluieºte-ne pe noi.

V. Roagã-te pentru noi, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu.R. Ca sã ne facem vrednici de fãgãduinþele lui Cristos.Sã ne rugãm:Doamne Dumnezeule, dãruieºte-ne, te rugãm, harul ca noi, slugile tale, sã ne bucurãm de sãnãtate neîncetatã a minþii ºi a trupului ºi, prin mijlocirea preasfintei Maria pururea Fecioarã, sã fim alinaþi în suferinþele vieþii pãmânteºti ºi sã ne bucurãm de fericirea veºnicã. Prin Cristos, Domnul nostru. Amin.

Litania Maicii Domnului dupã Conciliul al II-lea din Vatican

Doamne, miluieºte-ne!Cristoase, miluieºte-ne!Doamne, miluieºte-ne!Cristose, auzi-ne!Cristoase, ascultã-ne!

ANEXÃ – LITANII 125

Page 126: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Tatã din cer, Dumnezeule, miluieºte-ne pe noi. (*)Fiule, Rãscumpãrãtorul lumii, Dumnezeule, (*) Duhule Sfânt, Dumnezeule, (*) Sfântã Treime, un singur Dumnezeu, (*)Sfântã Marie, roagã-te pentru noi. (**)Sfântã Maicã a lui Dumnezeu, (**)Sfântã Fecioarã a fecioarelor, (**)Fiicã preaiubitã a Tatãlui, (**)Mama lui Cristos, regele veacurilor, (**)Slava Duhului Sfânt, (**)Fecioarã, fiica Sionului, (**)Fecioarã sãracã ºi umilã, (**)Fecioarã blândã ºi ascultãtoare, (**)Slujitoare ascultãtoare prin credinþã, (**)Maica Domnului, (**)Colaboratoarea Mântuitorului, (**)Cea plinã de har, (**)Izvor de frumuseþe, (**)Comoarã de virtute ºi înþelepciune, (**)Primul rod al mântuirii, (**)Ucenica desãvârºitã a lui Cristos, (**)Imagine preacuratã a Bisericii, (**)Femeia noului legãmânt, (**)Femeie îmbrãcatã în soare, (**)Femeie încoronatã cu stele, (**)Stãpâna bunãtãþii nesfârºite, (**)Stãpâna iertãrii, (**)Stãpâna familiilor noastre, (**)Bucuria noului Israel, (**)Splendoarea sfintei Biserici, (**)Cinstea neamului omenesc, (**)Avocata harului, (**)Slujitorea milei divine, (**)

SFÂNTUL ROZARIU126

Page 127: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Ajutorul poporului lui Dumnezeu, (**)Regina iubirii, (**)Regina milostivirii, (**)Regina pãcii, (**)Regina îngerilor, (**)Regina patriarhilor, (**)Regina profeþilor, (**)Regina apostolilor, (**)Regina martirilor, (**)Regina mãrturisitorilor, (**)Regina fecioarelor, (**)Regina tuturor sfinþilor, (**)Reginã zãmislitã fãrã de pãcat, (**)Reginã înãlþatã la cer, (**)Regina pãmântului, (**)Regina cerului, (**)Regina universului, (**)Mielul lui Dumnezeu,

care iei asupra ta pãcatele lumii, iartã-ne, Doamne.Mielul lui Dumnezeu,

care iei asupra ta pãcatele lumii, ascultã-ne, Doamne.Mielul lui Dumnezeu,

care iei asupra ta pãcatele lumii, miluieºte-ne pe noi.

V. Roagã-te pentru noi, slãvitã Maicã a Domnului.C. Ca sã ne facem vrednici de fãgãduinþele lui Cristos.

Sã ne rugãm:Dumnezeule milostiv, ascultã rugãciunea poporului tãu, care o cinsteºte pe fericita Fecioarã Maria, slujitoarea ta, ca mamã ºi reginã, ºi ajutã-ne ca, slujindu-te pe tine ºi pe fraþii noºtri în acestã lume, sã putem intra în locuinþa veºnicã a împãrãþiei tale. Prin Cristos, Domnul nostru. Amin.

ANEXÃ – LITANII 127

Page 128: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Litania sfintei fecioarei Mariadupã Lumen gentium

Doamne, miluieºte-ne!Cristoase, miluieºte-ne!Doamne, miluieºte-ne!Cristose, auzi-ne!Cristoase, ascultã-ne!Tatã din cer, Dumnezeule, miluieºte-ne pe noi. (*)Fiule, Rãscumpãrãtorul lumii, Dumnezeule, (*) Duhule Sfânt, Dumnezeule, (*) Sfântã Treime, un singur Dumnezeu, (*)Sfântã Maicã a lui Dumnezeu, roagã-te pentru noi. (**)Fiicã preaiubitã a Tatãlui, (**)Maica Cuvântului întrupat, (**)Templul Duhului Sfânt, (**)Fecioarã aleasã din veºnicie, (**)Eva cea nouã, (**)Fiica lui Adam, (**)Fiicã a Sionului, (**)Fecioarã neprihãnitã, (**)Fecioarã din Nazaret, (**)Fecioarã adumbritã de Duhul Sfânt, (**)Maica Domnului, (**)Maica lui Emanuel, (**)Maica lui Isus, (**)Maica lui Cristos, (**)Maica Salvatorului, (**)Colaboratoarea Mântuitorului, (**)Tu, care ai primit cuvântul, (**)Tu, care ai dãruit lumii viaþa, (**)Tu, care l-ai prezentat pe Isus în templu, (**)Tu, care l-ai arãtat pe Isus magilor, (**)Tu, care ai înveselit nunta din Cana, (**)

SFÂNTUL ROZARIU128

Page 129: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Tu, care ai colaborat la lucrarea de mântuire, (**)Tu, care ai suferit lângã cruce, (**)Tu, care ai implorat darul Duhului Sfânt, (**)Maica celor vii, (**)Maica celor credincioºi, (**)Maica tuturor oamenilor, (**)Aleasã între sãracii Domnului, (**)Slujitoarea umilã a Domnului, (**)Slujitoarea mântuirii, (**)Pelerinã pe drumul credinþei, (**)Fecioarã a ascultãrii, (**)Fecioara speranþei, (**)Fecioarã a iubirii, (**)Model de sfinþenie, (**)Membru eminent al Bisericii, (**)Imagine a Bisericii, (**)Maica Bisericii, (**)Avocata noastrã, (**)Ajutorul creºtinilor, (**)Ajutorul sãracilor, (**)Mijlocitoarea harului, (**)Marie înãlþatã la slava cereascã, (**)Marie glorificatã cu trupul ºi sufletul la cer, (**)Marie înãlþatã mai presus de îngeri ºi de sfinþi, (**)Regina universului, (**)Semn de mângâiere, (**)Semn de speranþã sigurã, (**)Semn al slavei viitoare, (**)

Mielul lui Dumnezeu, care iei asupra ta pãcatele lumii, iartã-ne, Doamne.

Mielul lui Dumnezeu, care iei asupra ta pãcatele lumii, ascultã-ne, Doamne.

Mielul lui Dumnezeu, care iei asupra ta pãcatele lumii, miluieºte-ne pe noi.

ANEXÃ – LITANII 129

Page 130: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

V. Fericitã eºti, Marie, pentru cã ai crezut.R. Noi te lãudãm.V. Fericitã eºti, Marie, pentru cã ai pãzit cuvântul.R. Noi te binecuvântãm.V. Fericitã eºti, Marie, pentru cã ai fãcut voinþa Tatãlui.R. Noi te glorificãm.

Sã ne rugãm:O, Dumnezeule, Tatãl lui Cristos, Salvatorul nostru, care în Maria, Fecioarã sfântã ºi plinã de bunãvoinþã, ne-ai dat imaginea Bisericii, trimite-l pe Duhul tãu cel Sfânt în ajutorul slãbiciunii noastre,pentru ca, perseverând în credinþã, sã creºtem în iubire ºi sã mergem împreunã pânã la þinta speranþei fericite!Prin Cristos, Domnul nostru. Amin.

Litania sfintei Fecioare Maria,Maica speranþei

Doamne, miluieºte-ne!Cristoase, miluieºte-ne!Doamne, miluieºte-ne!Cristose, auzi-ne!Cristoase, ascultã-ne!Tatã din cer, Dumnezeule, miluieºte-ne pe noi. (*)Fiule, Rãscumpãrãtorul lumii, Dumnezeule, (*) Duhule Sfânt, Dumnezeule, (*) Sfântã Treime, un singur Dumnezeu, (*)Sfântã Marie a speranþei, roagã-te pentru noi. (**)Sfântã Marie a drumului nostru pãmântesc, (**)Sfântã Marie a luminii, (**)Toþi: Sfântã Marie a speranþei, lumineazã calea nostrã!Plinãtatea Israelului, (**)Profeþia timpurilor noi, (**)

SFÂNTUL ROZARIU130

Page 131: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Aurora lumii noi, (**)Maica lui Dumnezeu, (**)Maica lui Mesia-Eliberatorul, (**)Maica celor mântuiþi, (**)Maica tuturor popoarelor, (**)Toþi: Sfântã Marie a speranþei, lumineazã calea nostrã!

Fecioarã a tãcerii, (**)Fecioarã a ascultãrii, (**)Fecioarã a cântãrii, (**)Slujitoare a Domnului, (**)Slujitoare a Cuvântului, (**)Slujitoare a mântuirii, (**)Slujitoare a împãrãþiei, (**)Toþi: Sfântã Marie a speranþei, lumineazã calea nostrã!

Ucenicã a lui Cristos, (**)Martorã a evangheliei, (**)Sorã a oamenilor, (**)Începutul Bisericii, (**)Maica Bisericii, (**)Modelul Bisericii, (**)Imaginea Bisericii, (**)Toþi: Sfântã Marie a speranþei, lumineazã calea nostrã!

Marie, binecuvântatã între femei, (**)Marie, demnitatea femeii, (**)Marie, mãreþia femeii, (**)Femeie credinciosã în aºteptare, (**)Femeie credinciosã în acþiune, (**)Femeie credinciosã în urmare, (**)Femeie credinciosã lângã cruce, (**)Toþi: Sfântã Marie a speranþei, lumineazã calea nostrã!

Primiþie a Paºtelui, (**)Strãlucire a Rusaliilor, (**)Steaua evanghelizãrii, (**)

ANEXÃ – LITANII 131

Page 132: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Prezenþã luminoasã, (**)Prezenþã rugãtoare, (**)Prezenþã primitoare, (**)Prezenþã lucrãtoare, (**)Toþi: Sfântã Marie a speranþei, lumineazã calea nostrã!

Speranþa sãracilor, (**)Încrederea celor smeriþi, (**)Sprijinul celor marginalizaþi, (**)Uºurarea celor asupriþi, (**)Apãrãtoarea celor nevinovaþi, (**)Curajul celor persecutaþi, (**)Mângâierea celor exilaþi, (**)Toþi: Sfântã Marie a speranþei, lumineazã calea nostrã!

Glasul libertãþii, (**)Glasul comuniunii, (**)Glasul pãcii, (**)Semnul chipului matern al lui Dumnezeu, (**)Semn al apropierii Tatãlui, (**)Semn al milostivirii Fiului, (**)Semn al rodniciei Duhului, (**)Toþi: Sfântã Marie a speranþei, lumineazã calea nostrã!

Cristoase, stãpânul istoriei, miluieºte-ne pe noi!Cristoase, salvatorul omului, miluieºte-ne pe noi!Cristoase, speranþa creaþiei, miluieºte-ne pe noi!

V. Sfântã Marie a speranþei,R. Lumineazã cãile noastre.

Sã ne rugãm:Tatã sfânt, care ai aºezat-o pe sfânta Fecioarã Maria în pelerinajul Bisericii ca semn al eliberãrii ºi al speranþei, fã ca, îndreptându-ne privirea noastrã cãtre ea,sã mergem siguri spre viaþã ºi spre mântuire. Prin Cristos, Domnul nostru. Amin.

SFÂNTUL ROZARIU132

Page 133: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Litania Inimii MarieiDoamne, miluieºte-ne!Cristoase, miluieºte-ne!Doamne, miluieºte-ne!Cristose, auzi-ne!Cristoase, ascultã-ne!Tatã din cer, Dumnezeule, miluieºte-ne pe noi. (*)Fiule, Rãscumpãrãtorul lumii, Dumnezeule, (*) Duhule Sfânt, Dumnezeule, (*) Sfântã Treime, un singur Dumnezeu, (*)Inimã neprihãnitã a Mariei, roagã-te pentru noi. (**)Inima Mariei, oglinda inimii dumnezeieºti, (**)Inima Mariei, prescurtarea desãvârºirilor dumnezeirii, (**)Inima Mariei, icoana desãvârºitã a inimii Pãrintelui veºnic, (**)Inima Mariei, desfãtarea Fiului lui Dumnezeu, (**)Inima Mariei, pecetea Duhului Sfânt, (**)Inima Mariei, sanctuarul dumnezeirii, (**)Inima Mariei, sãlaºul preasfintei Treimi, (**)Inima Mariei, tronul voinþei dumnezeieºti, (**)Inima Mariei, creatã dupã Inima lui Dumnezeu, (**)Inima Mariei, pãzitoarea Cuvântului dumnezeiesc, (**)Inima Mariei, oglinda pãtimirii lui Cristos, (**)Inima Mariei, una cu inima lui Isus, (**)Inima Mariei, speranþa ºi veselia inimii noastre, (**)Inima Mariei, izvorul a toatã mângâierea, (**)Inima Mariei, focarul dragostei dumnezeieºti, (**)Inima Mariei, minunea dragostei de aproapele, (**)Inima Mariei, centrul blândeþii, (**)Inima Mariei, casa înþelepciunii, (**)Inima Mariei, tronul milostivirii, (**)Inima Mariei, râvnitoarea sufletelor, (**)Inima Mariei, tronul tuturor virtuþilor, (**)

ANEXÃ – LITANII 133

Page 134: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Inima Mariei, noianul harurilor ºi al umilinþei, (**)Inima Mariei, comoarã de nenumãrate haruri, (**)Inima Mariei, Sfânta Sfintelor, (**)Inima Mariei, noianul misterelor ºi minunilor, (**)Inima Mariei, cartea vieþii, (**)Inima Mariei, vistieria Bisericii, (**)Inima Mariei, povãþuitoarea din cer a creºtinilor, (**)Inima Mariei, steaua celor ce iubesc, (**)Inima Mariei, tabla legii dumnezeieºti, (**)Inima Mariei, rãpitoarea inimilor, (**)Inima Mariei, scãparea ºi apãrarea inimii noastre, (**)Inima Mariei, casã de aur a inimii noastre, (**)Inima Mariei, turnul nostru preaputernic, (**)Inima Mariei, veselia ºi paradisul inimii noastre, (**)Inima Mariei, învierea sublimului nostru, (**)Inima Mariei, regina inimilor noastre, (**)Mielul lui Dumnezeu,

care iei asupra ta pãcatele lumii, iartã-ne, Doamne.Mielul lui Dumnezeu,

care iei asupra ta pãcatele lumii, ascultã-ne, Doamne.Mielul lui Dumnezeu,

care iei asupra ta pãcatele lumii, miluieºte-ne pe noi.

V. Prin inima preaiubitoare a preasfintei tale mame,R. Deschide inima noastrã cum ai deschis inima mamei tale!

Sã ne rugãm:Atotputernice veºnice Dumnezeule, care în inima fericitei Fecioare Maria ai pregãtit o locuinþã vrednicã a Fiului tãu, dã-ne, te rugãm, harul ca, cinstind cu gând evlavios pomenirea acestei inimi preacurate, sã putem trãi dupã inima ta. Prin Cristos, Domnul nostru. Amin.

SFÂNTUL ROZARIU134

Page 135: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

sau:Atotputernice, veºnice Dumnezeule, care ai pregãtit în inima preasfintei Fecioare Maria lãcaº vrednic pentru Duhul Sfânt, dã-ne, te rugãm, harul ca noi, cei care celebrãm cu evlavie sãrbãtoarea acestei inimi neprihãnite, sã ne învrednicim a trãi dupã inima ta. Prin Cristos, Domnul nostru. Amin.

Litania bavarezãV. O, Marie, la tine strigãm!R. O, Marie, la tine strigãm!

Pãmântul ºi cerul te cheamã, Marie, la tine strigãm! (*)Cu dulcele nume de mamã, (*)Prin tine doar Domnul preasfântul, (*)Din veci îndrãgit-a pãmântul, (*)ªi îngerii-n ceruri, mãrire, (*)Îþi cântã-n vãpãi de iubire, (*)Iar sfinþii, în ceatã aleasã, (*)Te-nalþã pe tine crãiasã, (*)Tu calci peste Lunã, (*)De stele tu porþi o cununã, (*)Rugãmu-te, Maicã preasfântã, (*)Din ceruri ne binecuvântã, (*)

V. O, Marie, la tine strigãm!R. O, Marie, la tine strigãm!

Izvoarele-n ºopot te-ngânã, (*)ªi-al apelor murmur, stãpânã, (*)Pãdurea ºi-a ei veselie, (*)Îþi cântã tot þie, Marie! *ªi pãsãri pe vãi ºi coline (*)Te laudã veºnic pe tine, (*)

ANEXÃ – LITANII 135

Page 136: Resurse Catolice - Sfantul Rozariu -Albert Holenstein

Chiar clopotul serii te cheamã, (*)De-a pururi, preagingaºã Mamã, (*)ªi slava ºi-o spune câmpia, (*)În inimi sãdind bucuria, (*)

V. O, Marie, la tine strigãm!R. O, Marie, la tine strigãm!

Al crucii stindard sã trãiascã, (*)Prin el s-avem pace cereascã, (*)Iar setea pãgânã de sânge, (*)Din inimi tu, Mamã, o stinge, (*)Durerile noastre le-alinã, (*)Mult îndurãtoare Stãpânã, (*)ªi-n cumpãna luptei din urmã, (*)A iadului curse le curmã, (*)Iar numele-þi dulce, Marie, (*)Mãrit în vecie sã fie, (*)Toþi: O, Marie, la tine strigãm!

V. Roagã-te pentru noi, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu.R. Ca sã ne facem vrednici de fãgãduinþele lui Cristos.

Sã ne rugãm:Dumnezeule milostiv, ascultã rugãciunea poporului tãu, care o cinsteºte pe fericita Fecioarã Maria, slujitoarea ta, ca mamã ºi reginã ºi ajutã-ne ca, slujindu-te pe tine ºi pe fraþii noºtri în acestã lume, sã putem intra în locuinþa veºnicã a împãrãþiei tale. Prin Cristos, Domnul nostru. Amin.

SFÂNTUL ROZARIU136


Recommended