Marketing

Responsabilitatea Socială a Companiei

Gulea Irina

Responsabilitatea socială a companiei

Una dintre întrebările la care managementul unei companii a trebuit să răspundă dea lungul timpului, a fost aceea dacă activităţile pe care le întreprind să fie şi altele decât cele îndreptate spre maximizarea profitului.

Howard Bower, supranumit ‘părintele’ responsabilităţii sociale a companiei, definea CSR ca fiind: “ obligaţiile oamenilor de afaceri de a urma acele politici, de a lua acele decizii, sau de a urma acele direcţii care sunt agreate în termeni de valori şi obiective de către societatea noastră”.

Kotler revine asupra definiţiei în 2000 în Millennium edition a lucrării Marketing Management şi face trecerea de la bunăstarea pe termen lung consumatorului la bunăstarea societăţii. Astfel, marketingul societal presupune ca marketerii să construiască valori sociale şi etice în practica marketingului .

Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabila defineste Responsabilitatea sociala a angajatilor drept “Angajamentul mediilor de afaceri de a contribui la dezvoltarea economica durabila conlucrand cu angajatii, familiile lor, comunitatea locala si societatea in ansamblul sau pentru a imbunatati calitatea vietii acestora”.

Responsabilitatea sociala corporatista este suma unor actiuni cuprinse intr-o strategie pe termen lung: donatii, sponsorizari, voluntariat, expertiza, beneficii. Responsabilitatile sociale ale companiilor difera in functie de profilul lor. Un producator de tutun poate sustine un program de cercetare in domeniul prevenirii cancerului la plamani, un constructor in dezvoltarea unor materiale ecologice, iar o companie auto in modalitati de crestere a sigurantei rutiere.

1. De ce au corporaţiile responsabilităţi sociale?

Dincolo de datoria sociala pe care organizatiile o au fata de comunitatile din care fac parte, astfel de programe sunt veritabile instrumente de marketing, care aduc incontestabile beneficii de imagine celor care le pornesc. Companiile dobandesc astfel, in ochii consumatorilor, o “fata umana”, sunt mai mult decat simpli producatori de bunuri si servicii.

Si in Romania companiile au inteles avantajele raspunderii sociale corporatiste. Anumite concursuri sunt sustinute exclusiv de catre anumite firme, iar sponsorizarile nu mai sunt demult straine publicului romanesc. Actiunile in care se implica firmele (fara castig financiar, ci doar unul de imagine) sunt apropiate domeniului de activitate sau imaginii pe care o promoveaza respectivele companii.

Corporaţiile îşi asumă o serie de responsabilităţi sociale în măsura în care efectele sunt benefice pentru profiturile lor. Iată câteva exemplificări suplimentare:

Corporaţiile percepute ca fiind socialmente responsabile pot beneficia de o clientelă mai largă♦ şi mai satisfăcută, în vreme ce o percepţie publică de iresponsabilitate socială se poate solda cu un boicot sau cu alte acţiuni ostile din partea consumatorilor.

În mod similar, angajaţii pot fi atraşi să lucreze pentru acele corporaţii pe care le percep ca ♦

fiind socialmente responsabile şi pot fi chiar devotaţi şi mândri să lucreze la astfel de firme. Implicarea voluntară a companiilor în acţiuni şi programe sociale poate să prevină iniţiativele ♦

legislative ale guvernelor, asigurând astfel o mai mare independenţă a corporaţiilor faţă de controlul guvernamental.

Contribuţiile pozitive la dezvoltarea socială pot fi considerate de către firme drept investiţii pe♦ termen lung în consolidarea unei vieţi comunitare mai sigure, mai bine educate şi mai echitabile, de care pot profita şi corporaţiile, desfăşurându-şi activitatea într-un mediu de afaceri mai dinamic, mai potent şi mai stabil.

2

Acestea sunt motive economice serioase care pot fi în avantajul corporaţiilor dacă şi-ar asuma anumite obligaţii faţă de diferite grupuri sociale. Friedman susţine că ele sunt generate de interese egoiste, astfel încât nu trădează nici un fel de responsabilitate socială, ci doar îşi maschează dorinţa de profit sub mantia unei respectabilităţi sociale.

Pe lângă aceste argumente de ordin economic, trebuie să avem în vedere şi argumentele morale în favoarea responsabilităţii sociale a corporaţiilor.

Corporaţiile dau naştere unor probleme sociale şi, prin urmare, au responsabilitatea de a le soluţiona şi de a preveni apariţia unor noi probleme. Prin inovaţii tehnologice şi creşterea eficienţei, firmele duc la dispariţia anumitor ocupaţii şi, implicit, la creşterea şomajului, migraţia forţei de muncă, depopularea unor zone afectate de o recesiune structurală şi suprapopularea zonelor de boom economic; corporaţiile poluează mediul, exploatează resursele neregenerabile etc. Nu este corect, din punct de vedere moral, ca întotdeauna alţii să suporte consecinţele acestor fenomene, de pe urma cărora companiile au numai de câştigat.

Toate activităţile corporaţiilor au un anumit impact social, fie prin produsele şi serviciile pe care le oferă sau locurile de muncă pe care le asigură, fie indirect, prin efectele lor asupra altor companii. Drept urmare, corporaţiile nu pot să eludeze răspunderea pe care o incumbă acest impact, indiferent dacă este unul pozitiv, negativ sau neutru.

2. Tipuri de responsabilităţi sociale ale corporaţiilor

De bună seamă, cel mai elaborat şi cel mai larg acceptat model al responsabilităţilor sociale ale corporaţiilor este aşa-numitul „model cvadripartit al responsabilităţii sociale corporatiste”. Acest model este reprezentat în figura de mai jos.

Modelul cvadripartit al responsabilităţii sociale corporatiste (Carroll, 1991)

Carroll priveşte responsabilitatea socială a corporaţiei ca pe un concept multistratificat, în care distinge patru aspecte intercorelate – anume responsabilităţi economice, legale, etice şi filantropice, dispuse piramidal, astfel încât „adevărata” responsabilitate socială presupune reunirea tuturor celor patru niveluri în comportamentul corporaţiei. Ca atare, Carroll şi Buchholtz oferă următoarea definiţie: „Responsabilitatea socială a corporaţiei cuprinde ceea ce societatea aşteaptă din partea unei organizaţii din punct de vedere economic, legal, etic şi filantropic într-un anumit moment”

3

Responsabilitatea economică. Companiile au acţionari care pretind un câştig rezonabil pentru investiţiile lor, au angajaţi care doresc slujbe sigure şi bine plătite, au clienţi care cer produse de bună calitate la preţuri accesibile etc. Aceasta este prin definiţie raţiunea de a fi a diferitelor afaceri în societate, astfel încât prima responsabilitate a unei afaceri este aceea de a fi o unitate economică funcţională şi de a se menţine pe piaţă. Primul strat al responsabilităţii sociale a corporaţiei reprezintă baza celorlalte tipuri de responsabilităţi, pe care le susţine şi le face posibile. Iată de ce satisfacerea responsabilităţilor economice este pretinsă (adică solicitată imperativ) tuturor corporaţiilor.

Responsabilitatea legală. Responsabilitatea legală a corporaţiei solicită ca afacerile să se supună legilor şi să respecte „regulile jocului”. În majoritatea cazurilor, legile codifică vederile şi convingerile morale ale societăţii, astfel încât respectarea lor este o condiţie necesară a oricărei reflecţii ulterioare privind responsabilităţile sociale ale unei firme. De exemplu, în ultimii ani mai multe firme de marcă au avut de suportat penalităţi în urma dovedirii în justiţie a unor practici de concurenţă neloială, materializate în strategii ilegale, menite să le asigure păstrarea sectorului lor de piaţă şi creşterea nejustificată a profitabilităţii (ceea ce înseamnă că aceste firme s-au concentrat în mod excesiv asupra responsabilităţii lor economice). Gigantul Microsoft a pierdut un proces de lungă durată, în care corporaţia a fost acuzată de violarea legilor antitrust, abuzând de poziţia sa monopolistă pentru a-şi dezavantaja competitorii; procesul s-a soldat cu pierderi drastice pentru companie.

Responsabilitatea etică. Responsabilităţile etice obligă corporaţiile să facă ceea ce este just, corect şi echitabil, chiar dacă nu sunt silite să procedeze astfel de cadrul legal existent. De exemplu, atunci când compania Shell a vrut în 1995 să foreze în platforma marină Brent Spar din Marea Nordului, a avut toate aprobările legale ale guvernului britanic şi, totuşi, a căzut victimă campaniei iniţiate de organizaţia Greenpeace şi a boicotului consumatorilor. Drept urmare, decizia legală de instalare a platformei marine a fost, în cele din urmă, nepusă în aplicare, deoarece firma nu a ţinut cont de aşteptările etice mai pretenţioase ale societăţii (sau, cel puţin, ale grupurilor de protestatari). Carroll susţine aşadar că responsabilităţile etice constau în ceea ce societatea aşteaptă din partea corporaţiilor, dincolo de cerinţele economice şi legale.

Responsabilitatea filantropică. În vârful piramidei, cel de-al patrulea nivel al responsabilităţii sociale a corporaţiei cuprinde acţiunile filantropice. Cuvântul grecesc „filantropie” înseamnă literal „iubirea de oameni” şi introducerea acestui termen în contextul mediului de afaceri are în vedere toate acele situaţii în care corporaţia are libertatea de a decide, fără nici o constrângere exterioară, să se implice în acţiuni ce vizează îmbunătăţirea calităţii vieţii angajaţilor, a comunităţilor locale şi, în ultimă instanţă, a societăţii în ansamblu. Acest nivel de responsabilitate socială cuprinde o mare varietate de iniţiative, printre care donaţii caritabile, construcţia unor facilităţi recreative pentru salariaţi şi familiile lor, sprijinul acordat şcolilor locale, sponsorizarea unor evenimente artistice sau sportive etc. Potrivit lui Carroll, responsabilităţile filantropice sunt numai cele dorite de societate, fără a fi pretinse ori aşteptate din partea corporaţiilor, ceea ce le face să fie „mai puţin importante decât celelalte trei categorii”.

2.1.Tipuri de programe CSR

1. Promovarea unei cauze. Este un tip de program prin care compania contribuie cu bani sau alte resurse pentru a creste implicarea si preocuparea publicului referitor o cauza sau pentru a mobiliza publicul sa doneze ori sa participe voluntar in sprijinul unei cauze. Obiectivul principal il constituie comunicarea persuasiva in sprijinul unuia dintre obiectivele de mai sus. Investitia principala a companiei consta in finantarea si/sau implementarea campaniei de comunicare.Daca in urma campaniei rezulta fonduri sau alte bunuri, acestea sunt de obicei preluate si gestionate de unul sau mai multi parteneri (institutii publice sau organizatii neguvernamentale).

Printr-o campanie de promovare a unei cause se urmareste:

4

stimularea preocuparii publicului pentru o cauza (de exemplu, prin prezentarea unor statistici sau a unor marturii despre numarul de batrani sau de copii fara adapost sau despre numarul de caini vagabonzi care sunt ucisi in fiecare zi);

convingerea publicului de a afla mai multe despre o cauza (de exemplu,. accesand un site, participand la un seminar, solicitand o brosura sau un pachet educational);

convingerea publicului de a face donatii in banii pentru a sprijini o cauza (de exemplu, pentru actiuni de ecologizare);

convingerea publicului de a face donatii in valori ne-financiare (de exemplu, haine, aparate electrocasnice, carti, jucarii);

convingerea publicului de a a participa intr-un fel sau altul alaturi de cauza (de exemplu, sa semneze o petitie, sa participe la un eveniment memorial, la un concert de protest, la o expozitie de arta etc.);

2. Marketingul legat de o cauza. Este un tip de program de CSR prin care o companie se angajeaza sa doneze in favoarea unei cauze o suma care depinde de vanzarile pe care le realizeaza intr-o anumita perioada. In mod obisnuit, o campanie de CRM (“Cause Related Marketing”) implica o “oferta”, care:

este valabila pentru o anumita perioada de timp; se refera la un produs anume al companiei; se realizeaza in beneficiul unui ONG sau al unui alt partener, care are legitimitate in privinta

cauzei si capacitatea de a administra banii.O campanie de CRM ofera cele mai multe beneficii pentru toate partile implicate: consumatorii

pot contribui, in mod gratuit, in favoarea ONG-ului sau a cauzei lor favorite, ONG-ul primeste o sumasemnificativa de bani, intr-un mod relativ facil, compania isi impulsioneaza vanzarile si creaza o legaturaprofunda si memorabila intre brand si consumatori. Marketing-ul legat de o cauza este cel mai potrivitpentru companii care:

au produse care se adreseaza unei categorii largi de clienti; au canale de distributie extinse si bine puse la punct; au nevoie sa-si diferentieze produsele fata de produsele concurente.

Este cazul companiilor din domenii ca servicii financiare, transport, telecomunicatii etc. Un alt criteriu este capacitatea de care dispune departamentul de marketing al companiei. Pentru ca finalitateaunei campanii de CRM consta si in cresterea vanzarilor, departamentul de marketing trebuie sa oferesuport pentru realizarea planului de campanie, stabilirea pietelor tinta, realizarea si implementareamixului de comunicare, stabilirea si aplicarea instrumentelor de evaluare.

3. Marketing social. Este un program de CSR prin care compania isi propune sa schimbe uncomportament negativ sau sa convinga publicul sa adopte un comportament pozitiv. Chiar daca in cadrul programului sunt folosite si tactici care urmaresc cresterea gradului de informare sau de educare,obiectivul principal il constituie schimbarea de comportament. De aceea, pentru ca o campanie demarketing social sa fie justificata, problema pe care o abordeaza trebuie sa afecteze un numarsemnificativ de personae, iar rezolvarea ei sa fie urgenta (daca nu s-ar adopta comportamentul dorit, ar exista riscuri majore). Cele mai des intalnite probleme tin de:

amenintari la adresa vietii sau a sigurantei (de exemplu, siguranta in trafic, violenta in familie, pregatirea in vederea dezastrelor naturale, prevenirea accidentelor);

sanatate (de exemplu, cancer la san, tulburari de alimentatie, diabet, afectiuni ale inimii, HIV);mediu (de exemplu, folosirea pesticidelor, poluarea aerului, reciclarea, protejarea rezervatiilor naturale etc.);

implicarea civica (de exemplu, voluntariat, participarea la vot, donarea de sange, prevenirea crimelor sau a infractiunilor etc.);

O campanie de Marketing Social are succesul dorit atunci cand exista o legatura intre profilulcompaniei si problema sociala.

5

4. Actiuni filantropice. Este un tip de program prin care compania contribuie in mod direct, cu bani sau produse, la sprijinirea unei cauze. Actiunile filantropice sunt cel mai vechi tip de initiativa de CSR. Pentru mult timp, companiile au avut contibutii dispersate si intamplatoare. In ultima vreme insa exista tendinta de a alinia aceste contributii la strategia de afaceri. Astfel, companiile:

isi aleg cauzele pe care le sprijina in concordanta cu obiectivele de afaceri; tind sa intre mai degraba in parteneriate pe termen lung (cu un ONG sau o institutie) decat sa

aiba o implicare formala intr-o cauza; isi extind optiunile in ceea ce priveste donatiile, de la bani la alte resurse (de exemplu, produsele

in exces, expertiza tehnica, punerea la dispozitie a canalelor de distributie); isi implica mai mult angajatii in alegerea cauzelor.

Formele activitatilor filantropice : donatii in bani (de exemplu, compania ofera bani intr-un program pentru ajutorarea persoanelor

fara adapost); finantari (de exemplu, compania lanseaza un program propriu de finantare la care pot depune

proiecte ONG-urile de mediu) burse (de exemplu, compania initiaza un program de burse de studiu pentru tineri defavorizati); donatii in produse sau servicii (de exemplu, o companie IT doneaza calculatoare pentru scolile

din mediul rural; o companie de telecomunicatii ofera linii telefonice speciale pentru a ajuta la strangerea de fonduri);

oferire de expertiza (de exemplu, o companie cu profil medical ajuta la realizarea unor materiale de informare despre droguri);

acces la canalele de distributie, locatiile sau echipamentele companiei (de exemplu, o firma de transport isi pune la dispozitie masinile de marfa pentru a duce provizii unor sinistrati; un lant de benzinarii ofera recipiente pentru colectarea uleiului de motor uzat).

5. Voluntariat in comunitate. Este un tip de initiativa prin care compania ii incurajeaza pe angajatii sai sa actioneze voluntar in sprijinul comunitatii, al unui ONG sau al unei cauze. Voluntariatul angajatilor este o forma clasica de CSR. Noutatea in ultima perioada este reprezentata de tendinta companiilor de a folosi voluntariatul pentru a da mai mult impact altor initiative sociale sau pentru a servi obiectivelor de afaceri si comunicarii valorilor companiei.

Printre actiunile pe care le poate face o companie pentru a stimula voluntariatul angajatilor senumara:

promovarea voluntariatului ca valoare organizationala; recomandarea anumitor cauze prin intermediul comunicarii interne; recrutarea si organizarea echipelor de voluntari; sprijinirea angajatilor in efortul de a gasi o cauza potrivita, oferindu-le resurse sau programe de

“matching” (de exemplu, prin intermediul intranetului, al unor cataloage, al unor programe software etc.);

oferirea de zile libere platite, pe care angajatii sa le foloseasca pentru a voluntaria; acordarea de finantari ONG-urilor care reusesc sa ii convinga pe angajatii companiei sa

actioneze voluntar (de exemplu, sumele donate sunt proportionale cu numarul de ore voluntariate de angajatii companiei pentru un anumit ONG);

recunoasterea angajatilor care s-au remarcat in cadrul actiunilor de voluntariat (de exemplu, prin newsletter-ul intern, prin insigne sau alte obiecte onorifice, prin prezentari in cadrul evenimentelor interne ale companiei etc.)

6. Practici de afaceri responsabile social. Practicile responsabile social sunt initiative prin care o companie isi imbunatateste, in mod voluntar, modul de operare, in asa fel incat sa contribuie labinele general al comunitatii si la protejarea mediului.Pentru ca o initiativa sa fie considerata ca facand

6

parte din CSR, este esential caracterul ei voluntar. Cu alte cuvinte, nu poate fi considerata ca fiind o initiativa de CSR o schimbare pe care compania o adopta ca urmare a presiunilor din partea autoritatilor,a organizatiilor neguvernamentale sau a consumatorilor. O companie poate opera schimbari pentruadoptarea unor practici responsabile social in domenii ca:

designul locatiilor in care opereaza (de exemplu, proiectarea sediilor, a unitatatilor de productie sau de desfacere in asa fel incat sa existe un nivel mai mare de siguranta, sa fie protejat mediul, sa scada consumul de energie etc.);- imbunatatirea proceselor de productie (de exemplu, eliminarea deseurilor, reducerea nivelului de substante chimice folosite ca ingrasaminte etc.)- retragerea unor produse care pot fi considerate daunatoare, chiar daca nu sunt ilegale (exemplul McDonalds de a retrage in 2004 portiile “Supersize” de cartofi prajiti si de bauturi carbogazoase);- alegerea unor materiale de productie si de ambalare care sa protejeze mediul (de exemplu, sa permita reducerea cantitatii de deseuri, sa faciliteze procesul de reciclare, sa elimine emisiile toxice etc.);- oferirea de informatii obiective despre produse (de exemplu, ambalajele sa contina si informatii despre efectele negative potentiale ale consumului, volumul de activitati fizice necesar pentru a arde caloriile sau grasimile pe care le contine un produs etc.);- dezvoltarea de programe care sa urmareasca binele angajatilor (de exemplu, asistenta medicala, consiliere psihologica, facilitati pentru recreere sau sport etc.);- asigurarea unor politici de marketing responsabile in special in ceea ce ii priveste pe copii (de exemplu, sa retraga programele de marketing ale unor produse cu potential daunator din scoli etc.);- imbunatatirea accesului la produsele comercializate pentru persoanele cu dizabilitati (de exemplu, rampe de acces in magazine, formate alternative de tiparire, site-uri web accesibile etc.).- implicarea companiilor petroliere - Shell a initiat dialogul cu guvernele din tarile in care activeaza, pentru sprijinirea consumatorilor cu venituri reduse si energiile alternative, in timp ce OMV a anuntat, la randul sau, ca se va implica in procesul de responsabilizare sociala, finantand proiecte pentru reducerea riscurilor in comunitatile vulnerabile in fata dezastrelor naturale.

2.2.„Filosofii” sau strategii de responsabilitate socială a corporaţiilor.

Strategia reactivă. Corporaţia neagă orice responsabilitate faţă de problemele sociale, clamând că de această problemă trebuie să se ocupe guvernul sau încercând să demonstreze că nu are ce să îşi reproşeze, întrucât a respectat toate prevederile legale.

Strategia defensivă. Corporaţia îşi recunoaşte responsabilitatea socială, dar încearcă să scape de ea acţionând pe linia minimului efort, mizând mai ales pe măsuri de faţadă şi pe politici de imagine menite să salveze aparenţele, evitând să se implice serios în acţiuni pozitive şi costisitoare.

Strategia acomodantă. Corporaţia îşi acceptă responsabilităţile sociale şi se străduieşte să acţioneze astfel încât să mulţumească grupurile influente de presiune din societate.

Strategia proactivă. Corporaţia încearcă să depăşească normele acceptate în domeniul său de activitate şi să anticipeze viitoarele expectaţii ale publicului, făcând mai mult decât ceea ce i se poate cere în mod obişnuit la momentul respectiv.

3. Politica de responsabilitate socială a Companiei Petrom:

7

Una din principalele preocupari ale Petrom este sa sustina utilizarea eficienta a resurselor si a produselor energetice. Prin programele de CSR, reunite sub deviza "Respect pentru Viitor!", compania incearca sa tina cont atat de nevoile clientilor actuali, cat si de interesul generatiilor viitoare in privinta protectiei mediului si a dezvoltarii durabile a societatii.

Compania deruleaza proiecte de CSR pentru a sustine Angajatii Petrom, Educatia, Sportul, Protectia Mediului, Calitatea si Comunitatile Locale.

Cele mai importante proiecte de CSR derulate de Petrom sunt: Parcurile Viitorului – proiect de reabilitare a cinci parcuri din cinci orase ale tarii; Think Ahead – serie de campanii de informare si educare a angajatilor Petrom in privinta

protejarii mediului; Campania Nationala de Pregatire pentru Dezastre – program de informare si pregatire a

comunitatilor vulnerabile in fata dezastrelor naturale, derulat impreuna cu Crucea Rosie Romana. Pregatirea comunitatilor a inclus construirea de adaposturi temporare, construirea de puturi si oferirea de materiale de prim ajutor;

Olimpicii Petrom – proiect prin care peste 1.300 de copii si tineri performeri in sport, arta, literatura, informatica, chimie, fizica, educatie civica, limbi straine au fost sustinuti cu burse pentru afirmare in cadrul unor concursuri recunoscute la nivel national si international;

Resurse pentru Viitor – program de educare si constientizare a angajatilor si a comunitatilor in privinta utilizarii responsabile a resurselor naturale .

Şcoala lui Andrei - Proiectul a constat dintr-un amplu concurs national pe teme de protectia mediului si de implicare civica. El s-a adresat tuturor elevilor de scoala primara din Romania. Petrom a implicat in activitatile educative si civice ale proiectului un numar de aproape 6.000 de elevi si 361 de profesori, din 320 de scoli.

Campanie nationala de pregatire pentru dezastre – campanie pentru combaterea efectelor secetei din judetul Dolj, educarea a 600 de elevi cu privire la normele de protectie in caz de cutremur si proiectul "Voluntar pentru o zi".

3.1.Parcurile Viitorului

In mai 2007, Petrom a lansat "Parcurile Viitorului", unul dintre cele mai mari proiecte de reabilitare a spatiilor verzi. Compania investeste 1,5 milioane de Euro in refacerea completa a 5 parcuri din Bucuresti, Pitesti, Moinesti, Timisoara si Targoviste. In perioada septembrie – noiembrie 2007 au fost refacute primele trei "parcuri ale viitorului".

Cauza sociala: Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca pentru fiecare locuitor al unui oras sa existe intre 6 si 8 mp de gradina publica sau parc. In Bucuresti, fiecarui locuitor ii revin 1,69 mp suprafata de parcuri si gradini publice, conform unui raport din 2006 al Agentiei de Mediu a Municipiului Bucuresti. O alta problema a parcurilor din Romania este starea in care se afla. Multe dintre ele sunt in paragina, intretinerea si ingrijirea lor fiind responsabilitatea nimanui. De asemenea, parcurile care folosesc surse de energie alternativa sunt aproape inexistente.

Desfasurarea proiectului: Petrom si-a propus prin proiectul "Parcurile Viitorului" sa se implice in viata comunitatilor din 3 orase in care activeaza: Bucuresti, Moinesti si Pitesti. Proiectul a presupus reamenajarea a trei parcuri din aceste orase si transformarea lor in niste "Parcuri al Viitorului".

Parcurile urmau sa indeplineasca normele europene de securitate, ecologice si estetice de amenajare a parcurilor publice si sa foloseasca cel putin un mecanism de energie alternativa (eoliana,

8

solara etc.). De asemenea, trebuia sa includa elemente spectaculoase de arhitectura, unice in Romania, iar la reconstructia lor sa fie utilizate materiale reciclate (sticla, metal etc.).

Intr-o prima etapa a proiectului, compania a ales sa organizeze un concurs, prin care i-a implicat in proiectarea Parcurilor pe tinerii arhitecti si peisagisti, din toata tara.

In a doua etapa, Petrom a implicat specialisti in domeniul arhitecturii si peisagisticii, reprezentanti ai autoritatilor locale si ai societatii civile, reprezentanti ai Ministerului Mediului si ai mass-media in jurizarea competitiei de proiecte. In urma jurizarii au rezultat trei poiecte castigatoare.

In a treia etapa, cele 3 proiecte castigatoare au fost implementate de catre o firma specializata in amenajari de spatii verzi, selectata prin licitatie. Petrom a organizat totodata activitati de voluntariat pentru reamenajarea parcurilor, in care a implicat peste 600 de voluntari, angajati din cele trei regiuni (Bucuresti, Pitesti, Moinesti), autoritati si membri ai comunitatilor locale si jurnalisti.

Petrom isi propune sa continue proiectul "Parcurile Viitorului" in 2008, prin reamenajarea a inca doua parcuri, in Timisoara si Targoviste.

Concursul de proiecte de reamenajare. Petrom a lansat competitia pe 6 iunie. Pana pe 5 iulie, arhitecti si peisagisti cu varste de pana in 40 de ani si-au putut inscrie proiectele in concurs. Inscrierea s-a facut prin intermediul site-ului parcurileviitorului.com.

Pentru promovarea concursului, pe langa site-ul www.parcurileviitorului.com si campania de comunicare cu presa, Petrom a mai organizat o serie de workshop-uri in centre universitare din Craiova, Timisoara, Cluj, Iasi si Bucuresti.

De asemenea, Petrom a facut o campanie de direct mail adresata jurnalistilor si altor lideri de opinie. Pachetul continea informatii despre concurs, publicate pe hartie ecologica, si o caramida din plante. Caramida simboliza invitatia pe care le-o facea compania jurnalistilor de a se implica in proiectul "Parcurile Viitorului", pentru a pune in acest mod o caramida la temelia unei Romanii mai verzi.

Implementarea solutiilor premiate in concurs Proiectele castigatoare au fost implementate de o firma de amenajari de spatii verzi, selectata prin licitatie, in august 2007.

Inainte de inceperea lucrarilor la cele trei parcuri, Petrom a derulat doua campanii de comunicare:

campanie de comunicare externa a vizat informarea comunitatilor locale, prin distribuirea a 40.000 de flyere si amplasarea unor panouri informative;

campanie de comunicare interna, adresata angajatilor companiei din fiecare din cele 3 orase, prin distribuirea a 3.500 de CD-uri si prin amplasarea a 10 panouri informative in sediile Petrom. Lucrarile de reamenajare au fost demarate pe 12 septembrie, in toate cele 3 parcuri. Startul lucrarilor de constructie a fost marcat, in fiecare oras, prin intalniri de lucru cu presa si cu autoritatile locale.

La reamenajarea parcurilor au participat peste 600 de voluntari, angajati Petrom din cele trei regiuni (Bucuresti, Pitesti, Moinesti), autoritati si membri ai comunitatilor locale, jurnalisti. Voluntarii au plantat peste 300 de arbori si arbusti si s-au implicat in activitati de amenajare sau de curatare a spatiului verde.

Descrierea parcurilor. Cele 3 parcuri reabilitate de Petrom: respecta normele europene de securitate, ecologice si estetice de amenajare a parcurilor

publice; folosesc elemente naturale pentru construire si reamenajare: piatra, metal, nisip, lemn sau

combinatii intre acestea; folosesc materiale reciclate: sticla reciclata cu efect vizual special pentru bazine, metal reciclat

pentru dispozitivele de creare a energiilor alternative, scoarta pentru locurile de joaca si spatiile plantate;

au aproximativ 200 de arbori mari si aproximativ 1500 de arbusti; au vegetatie specifica tuturor anotimpurilor (cu inflorire alternativa);

9

au spatii create pentru toate categoriile de varsta: locuri de joaca pentru copii, locuri pentru sahisti, terenuri de sport, spatii pentru caini;

folosesc sisteme de producere a energiei alternative (panouri solare cu celule fotovoltaice); expun lucrari de arta semnate de sculptorul Marius Leonte.

Rezultatele proiectului: 13 stiri la programele nationale de TV; 2 stiri la radio; 111 articole online; 89 articole in presa scrisa; 2.999 vizitatori unici ai site-ului: www.parcurileviitorului.com; 577.046 impresii / 2.524 clickuri pe bannerele concursului doar in primele doua luni de la

lansare; 100 postere in universitati; 201 participanti la workshop-uri in 5 orase: Craiova, Timisoara, Cluj, Iasi, Bucuresti; peste 600 de voluntari care au lucrat in cele 3 parcuri; peste 300 de arbori si arbusti plantati in trei zile de voluntari; peste 200 de arbori mari si aproximativ 1500 de arbusti plantati in cele trei parcuri.

Investitia Petrom in reamenajarea celor 3 parcuri depaseste 1,2 milioane de Euro.

Premii obtinute:Proiectul "Parcurile Viitorului" a fost recompensat cu cea mai inalta distinctie, "Golden Award for Excellence", la Romanian PR Award.

Proiectul a fost apreciat si in cadrul Galei Oameni pentru Oameni, fiind castigator la categoria "Programe comunitare". In competitie au fost inscrise peste 120 de campanii. Ultima apreciere pe care proiectul Petrom a primit-o este din partea European Excellence Awards de la Berlin. "Parcurile Viitorului" a fost nominalizat in topul primelor 5 campanii din Sud-estul Europei.

Juriul de selectie al proiectelor a fost format din peste 30 de specialisti cu experienta in comunicare la nivel global, iar proiectele finaliste au fost selectate dintr-un numar de peste 600 de inscrieri din toata Europa.

3.2.Scoala lui Andrei

Proiectul a constat dintr-un amplu concurs national pe teme de protectia mediului si de implicare civica. El s-a adresat tuturor elevilor de scoala primara din Romania. Petrom a implicat in activitatile educative si civice ale proiectului un numar de aproape 6.000 de elevi si 361 de profesori, din 320 de scoli.

Cauza sociala:In Romania, schimbarile climatice, limitarea resurselor naturale sau educatia in spiritul protectiei mediului nu reprezinta o preocupare majora. Si asta desi in fiecare zi suntem pusi in fata efectelor negative ale lipsei de interes si implicare.

Experienta ne arata ca printre cei mai receptivi la mesajele ecologice sau civice sunt copiii intre 9 si 14 ani, aflati la varsta la care se definesc reperele si se formeaza mentalitatile. In plus, copiii pot ajuta adultii sa fie mai sensibili la aceste subiecte si sa-i determine sa se implice in rezolvarea lor.

Din pacate, in majoritatea scolilor primare din tara noastra nu exista ore dedicate protectiei mediului, importantei economisirii resurselor, reciclarii sau altor teme care pot duce la aparitia unor generatii mai responsabile.

Desfasurarea proiectului:La inceputul lui 2009, Petrom derula deja, de doi ani, ample actiuni de comunicare referitoare la protectia mediului si la consumul de resurse neregenerabile, sub umbrela programului ”Resurse pentru Viitor”.

10

Echipa departamentului de CSR s-a gandit atunci sa creeze un sub-program de comunicare, adresat in special copiilor. Asa a aparut brandul “Tara lui Andrei”, sub care compania a anuntat, in aprilie, ca va derula mai multe proiecte.

Primul dintre ele a fost si unul foarte ambitios. Respectiv, compania si-a propus sa organizeze cel mai amplu concurs pe teme eco-civice, de pana atunci, din Romania. Un concurs in care si-a dorit sa-i invite sa participe pe toti elevii si profesorii celor 11.500 de scoli generale din tara noastra.

Proiectul s-a numit “Scoala lui Andrei”. Obiectivele sale erau: sa ii familiarizeze pe scolari cu notiunile legate de protectia mediului, reciclare, comunicare si

leadership; sa ii implice pe acestia, in mod direct, in rezolvarea problemelor comunitatilor din care fac parte,

printr-o competitie de proiecte.In consecinta, si concursul a avut doua etape. Rolul celei dintai a fost sa livreze informatiile

intentionate unui numar cat mai mare de elevi. Pe baza exercitiilor practice, cele mai active echipe de scolari s-au calificat intr-o a doua etapa. In cadrul acesteia, elevii au conceput proiecte “eco-civice”, prin care sa rezolve o problema din comunitatea lor. Promisiunea pe care le-a facut-o Petrom a fost ca va finanta punerea in practica a celui mai bun proiect si, in plus, ca va acorda mai multe premii pentru echipe si pentru profesori.

Departamentul de CSR al companiei a crezut ca acest demers va fi cu atat mai util cu cat a anticipat ca toti copiii inclusi in program vor deveni ”ambasadori” ai unor mesaje de responsabilitate, pe care apoi le vor transmite parintilor si cunoscutilor lor.

Invitarea scolilor in concurs. Pentru a le transmite invitatia tuturor celor 11.500 de scoli generale din tara, Petrom a realizat un parteneriat cu Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania.

Acestia au venit cu baza de date a scolilor si, impreuna cu Petrom, au realizat o campanie de direct mailing catre toti directorii de scoli. Pachetul a cuprins invitatia, detaliile despre concurs si un poster, care sa fie afisat in scoala pentru a-i invita pe elevi sa se inscrie.

In plus, pachetul continea si un chestionar despre gradul de eficienta energetica al scolii. Chestionarul urma sa stea la baza primului audit energetic al scolilor generale, la nivel national, ale carui rezultate vor fi publicate in toamna lui 2009.

La invitatia Petrom au raspuns un numar de 320 de scoli. Pentru a se inscrie, elevii trebuia sa formeze echipe de minim 15 si maxim 30, aflate sub

indrumarea unui profesor. In urma inscrierilor, nu mai putin de 5.970 de copii si 361 de profesori au luat parte la prima etapa a competitiei.

Comunicarea prin intermediul site-ului. Pentru a gestiona comunicarea cu un numar atat de mare de scoli, din toata tara, organizatorii s-au bazat in primul rand pe site-ul www.taraluiandrei.ro.

Site-ul a urmarit si sa usureze munca profesorilor, care urma sa le predea copiilor cele 4 teme ale competitiei (poluarea, protectia resurselor naturale, reciclarea, comunicarea si leadership-ul). De aceea, el a inclus video training-uri, ghiduri de curs pentru profesori si caiete de clasa pentru elevi.

In plus, tot prin intermediul site-ului, echipele isi publicau lucrarile practice, apoi isi indemnau familia sau cunoscutii sa le voteze.

La finalul proiectului, organizatorii se felicita pentru ideea site-ului, care a permis participarea si a unor scoli din tara, care, in general, nu au posibilitatea sa ia parte la astfel de actiuni. Ei spun ca printre cei mai fideli utilizatori s-au numarat cei orase mici si din mediul rural (localitati precum Stefanesti, Nicolae Balcescu, Moldova-Noua etc.).

Prima etapa: notiuni introductive despre ecologie si implicare civicaPrima etapa s-a desfasurat in perioada 22 aprilie - 17 mai. In cadrul ei au existat 4 teme, pentru

fiecare alocandu-se cate o saptamana.

11

Pe parcursul unei astfel de saptamani, profesorii coordonatori trebuia sa le predea copiilor notiuni despre tema studiata. Pentru asta foloseau materialele didactice de pe site. De asemenea, fiecare saptamana trebuia sa se incheie cu o lucrare practica.

Programul celor patru saptamani a fost urmatorul: saptamana 1: tema - poluarea; la finalul saptamanii, elevii au realizat un poster care sa ilustreze

diferite tipuri de poluare si modul in care pot fi combatute; saptamana 2: protejarea resurselor naturale; la final, elevii au realizat si au tiparit un stiker

despre importanta protejarii resurselor, pe care l-au lipit prin scoala lor; saptamana 3: reciclarea; sarcina elevilor, la final, a fost sa confectioneze un ”obiect de arta” din

materiale reciclabile (PET-uri, cartoane, cutii de conserve etc.); saptamana 4: comunicare si "leadership comunitar"; copiii au realizat o ”pagina de ziar” care

continea articole pe teme ecologice. La sfarsitul fiecarei saptamani, profesorii publicau pe site-ul concursului lucrarile echipelor lor.

Acolo, ele primeau voturi din partea vizitatorilor. Pentru ca lucrarile sa fie vazute de cat mai multa lume, organizatorii i-au incurajat pe copii sa isi

invite cat mai multi prieteni sau membri ai familiei sa intre pe site si sa le voteze. Acest lucru atragea automat mai multa notorietate si pentru initiativa Petrom.

Echipele care au depasit un anumit numar voturi s-au calificat in faza finala. In urma voturilor exprimate pe site, in perioada 18 mai - 1 iunie, au ramas in competitie 4.317 elevi si 238 de profesori din tot atatea scoli.

A doua etapa: realizarea unui proiect eco-civicIn etapa finala, derulata intre 1 si 10 iunie, elevii si profesorii ramasi au avut ca tema sa propuna

un proiect ecologic sau de implicare civica. Acesta trebuia sa rezolve o problema a comunitatii locale. Bugetul nu trebuia sa depaseasca 10.000 de euro. In plus, proiectul trebuia sa implice cat mai multi membri ai comunitatii, in actiuni de voluntariat.

Organizatorii au primit 189 de proiecte din partea echipelor. Printre ele s-au numarat propuneri bine ancorate in nevoile comunitatilor, precum: renovarea

Dispensarului Comunal, reamenajarea Oraselului Copiilor, amenajarea unei gradini eco in cadrul scolii, protejarea monumentelor istorice, a parcurilor nationale, modernizarea retelei de iluminat a orasului sau micsorarea pericolului alunecarilor de teren intr-o zona de risc.

Proiectele au primit note din partea unui juriu. Acesta a fost format din stakeholderi ai Petrom, personalitati pe care compania se baza pentru a transmite mesajul despre proiect in medii cat mai diferite - media, societate civila, autoritati etc.

Si aceste echipe, alaturi de scolile din care provin, au primit diverse premii in bani sau in obiecte. In plus, toti profesorii coordonatori ai echipelor castigatoare au primit cate un laptop. In total, Petrom a oferit premii in valoare de peste 40.000 de euro, in bani sau in obiecte.

Rezultate legate de impactul proiectului: 5.970 de elevi si 361 de profesori din 320 de scoli s-au implicat in prima etapa a competitiei; 4.317 elevi si 238 de profesori din 237 de scoli au intrat in concursul de proiecte; 189 de proiecte inscrise in concurs; Petrom a oferit castigatorilor premii in bani in valoare de 35.000 de euro. In plus a oferit biciclete,

rechizite, laptop-uri, iar echipa de pe locul I a participat in tabara "Tara lui Andrei”, editia 2009.Beneficii directe sau indirecte ale companiei: In perioada 22 aprilie - 10 iunie, site-ul www.taraluiandrei.ro a fost vizitat de 108.768 de

vizitatori unici. Acestia au fost expusi mesajelor si pozitionarii Petrom, de companie responsabila fata de mediu si care incurajeaza initiativa civica.

Petrom a implicat o serie de lideri de opinie (ex. Aurora Liiceanu, Daciana Sarbu, Melania Medeleanu etc.) in jurizarea proiectelor facute de copii.

12

Compania a avut posibilitatea sa-si consolideze relatiile cu ONG-urile, autoritatile locale sau reprezentantii comunitatilor de unde au provenit premiantii.

Acoperire media: proiectul a beneficiat de o promovare pozitiva pe blog-uri (ex. Bucurenci, Zoli Toth, Daciana Sarbu), site-uri verzi (responsabilitatesociala.ro, green-report.ro), cotidiane locale (Hunedoreanul, Servus Hunedoara), cotidiane nationale (Adevarul), site-uri de stiri (realitatea.net), TV (TVR1, Realitatea TV), radio (Europa FM, Radio Guerrilla), reviste lunare (ELLE, Superkids, Superbebe), site-uri de educatie (didactic.ro).

Petrom estimeaza ca a beneficiat si de o crestere a notorietatii de brand si a increderii in proiectele sale de CSR, in comunitatile implicate in concurs.

3.3.Campanie nationala de pregatire pentru dezastre

In perioada 2007-2008, Petrom si Crucea Rosie au derulat o campanie nationala de pregatire a populatiei pentru dezastre. Aceasta a avut trei componente: combaterea efectelor secetei din judetul Dolj, educarea a 600 de elevi cu privire la normele de protectie in caz de cutremur si proiectul "Voluntar pentru o zi".

Cauza sociala:Calamitatile naturale au inceput sa afecteze din ce in ce mai grav viata romanilor. Printre pericolele la care este expusa tara noastra se numara seceta, cutremurele si, asa cum am observat in ultimii ani, inundatiile.

In aceste conditii, Petrom si Crucea Rosie au identificat necesitatea pregatirii populatiei in ceea ce priveste interventia in caz de dezastru, pentru o mai buna rezistenta si o mai mare capacitate de reactie.

Desfasurarea proiectului: In perioada 2007-2008, Petrom si Crucea Rosie Romania au derulat "Campania nationala de pregatire pentru dezastre ".

Campania a avut trei componente: combaterea efectelor secetei din judetul Dolj, educarea a 600 de elevi cu privire la normele de protectie in caz de cutremur si proiectul “Voluntar pentru o zi”. Acesta din urma a avut la randul sau doua actiuni: o campanie de donare de sange si oferirea de cursuri de prim ajutor angajatilor Petrom.

Combaterea efectelor secetei in judetul Dolj Unul din judetele cele mai afectate de canicula din vara anului 2007 a fost Doljul. Aici, din cauza

secetei excesive, au secat foarte multe fantani. In plus, multe dintre cele ramase nesecate nu au primit avizul de "apa buna de baut" din partea Autoritatii de Sanatate Publica Dolj.

Prin urmare, Crucea Rosie si Petrom au facut posibila forarea a trei fantani de mare adancime in comunele Teslui, Goicea si Talpas, aflate printre localitatile cele mai afectate de seceta.

Consiliul Judetean Dolj a ajutat initiatorii sa stabileasca locatiile celor trei fantani. A urmat apoi contractarea unei firme locale care executa foraje de mare adancime. Astfel de foraje ajung la panza freatica aflata la peste 200 de metri adancime, pe care seceta nu o poate afecta.

Lucrarile au durat aproximativ doua luni. Costurile proiectului au atins suma de 120,000 EUR si au fost suportate de Petrom.

Datorita celor trei fantani de mare adancime, peste 9000 de locuitori din cele trei localitati nu vor mai ramane fara apa in caz de seceta.

Educarea elevilor cu privire la normele de protectie in caz de cutremur. Intre 6 decembrie 2007 si 15 ianuarie 2008, s-a derulat cea de-a doua componenta din campanie: educarea tinerilor din sase scoli bucurestene cu privire la comportamentul adecvat in caz de cutremur. Organizatorii au ales Capitala intrucat aceasta este o zona foarte expusa riscurilor de seisme.

Astfel, peste 600 de elevi din clasele V-VIII au fost instruiti cum sa reactioneze in caz de cutremur. Cursurile au fost tinute de experti seismologi romani si japonezi. Specialistii japonezi au fost adusi sa vorbeasca elevilor cu sprijinul Ambasadei Japoniei la Bucuresti si al Japan International Cooperation Agency (JICA).

13

Elevii au aflat despre cauzele manifestarii cutremurelor si despre cum se comporta cladirile in astfel de situatii.

Pentru a exemplifica cat mai bine elevilor riscurile la care sunt supuse constructiile, prezentarea a fost insotita si de o demonstratie. Seismologii au folosit un minisimulator mobil de cutremure numit "bururu" si un simulator sub forma unui carucior, pe care erau montate structuri de case din lemn.

A mai fost prezentat un sistem de role flexibile pe care se aseaza constructia pentru a atenua socurile telurice, sistem care se foloseste la ora actuala in Japonia.

La sfarsit, elevii au luat parte si la o simulare a unei situatii de urgenta in caz de cutremur, unde au putut pune in practica masurile preventive explicate de expertii seismologi. Indrumati de profesori, ei au evacuat scoala doar dupa ce pericolul „cutremurului” a trecut.

3.4.Proiectul "Voluntar pentru o zi"

Proiectul “Voluntar pentru o zi” s-a derulat in perioada mai-iulie 2008 si a avut doua actiuni: cursuri de prim ajutor oferite angajatilor Petrom si campania "Doneaza sange, Doneaza viata!".

Cursurile de prim ajutor pentru angajatii Petrom au fost organizate pe parcursul lunii mai, la sediul central al companiei. Cursurile au avut loc in timpul programului de lucru al angajatilor si au fost tinute de medici formatori ai Crucii Rosii.

Astfel, 36 de angajati au absolvit acest curs. Diploma primita in urma absolvirii este valabila pe o perioada de un an de zile, conform normelor europene.

Campania "Doneaza sange. Doneaza viata!" s-a desfasurat in lunile iunie si iulie, 2008. Obiectivele au fost cresterea rezervelor de sange din Centrul de Transfuzie Sanguina Bucuresti si constientizarea publicului in legatura cu importanta donarii de sange.

Primul pas al campaniei a fost exemplul personal oferit de angajatii Petrom: timp de doua zile, 80 de angajati au donat sange echipei mobile de la Centrul de Transfuzie al Municipiului Bucuresti, care s-a deplasat la sediul companiei.

A urmat apoi o campanie de informare a populatiei din Bucuresti, in care voluntarii Crucii Rosii au distribuit pliante si au incurajat cetatenii sa doneze sange.

In total, 1500 de persoane au raspuns la apelul campaniei si au donat sange la Centrul de Transfuzie Sanguina al Municipiului Bucuresti.

Proiectul a inclus si o actiune de ajutorare a persoanelor defavorizate. Tichetele valorice garantate prin lege donatorilor de sange au fost oferite de angajatii Petrom sub forma de alimente unor persoane si familii defavorizate din Bucuresti. Acestea au fost identificate cu ajutorul unor anchete sociale realizate de filialele Crucii Rosii din Romania, din fiecare sector al Capitalei.

Din bonurile valorice au fost cumparate alimente in valoare de peste 2000 de RON. Acestea au ajuns la 60 de persoane defavorizate.

Rezultatele proiectului:Combaterea efectelor secetei in judetul Dolj

trei fantani de mare adancime au fost forate in trei localitati din Dolj; peste 9000 de persoane beneficiaza de apa potabila din fantani forate la mare adancime.Educarea elevilor cu privire la normele de protectie in caz de cutremur: 600 de elevi au fost instruiti cum sa reactioneze in caz de cutremur.Proiectul "Voluntar pentru o zi" 36 de angajati Petrom au absolvit cursuri de prim ajutor; 80 de angajati ai companiei au donat sange; 1500 de persoane au raspuns apelului campaniei “Doneaza sange! Doneaza viata!”;

14

60 de persoane defavorizate din Bucuresti au beneficiat de pachete alimentare in valoare de peste 2000 de RON.

4. Politica de responsabilitate socială a Companiei British Petroleum:

4.1.Accidentul de pe platforma petrolieră Deepwater Horizon

Accidentul de pe platforma petrolieră Deepwater Horizon se referă la exploziile catastrofice din ziua de 20 aprilie 2010, care au avut loc la platforma de foraj Deepwater Horizon a companiei British Petroleum, situată în Golful Mexic la aproximativ 65 de kilometri sud de coasta statului american Louisiana în zona câmpului petrolifer cunoscut ca Macondo Prospect.

Exploziile, care s-au produs după ce o parte din țițeiul erupt datorită forajului fundului maritim nu a mai putut fi captat, au ucis 11 lucrători, rănind grav 17 și alți 98 ușor. De asemenea, exploziile au cauzat distrugerea, arderea și apoi scufundarea platformei petroliere Deepwater Horizon, evenimente urmate de o erupție masivă a țițeiului prin gaura forată în apele Golfului Mexic din vecinătatea coastei nord-americane. Catastrofa petrolieră golf-mexicană este considerată cea mai mare din întreaga istorie a Statelor Unite și, în același timp, cauzatoare a unui enorm dezastru ecologic. Zilnic sute și sute de tone (se vehiculează în mediile vestice chiar o valoare ce ar trece de 1.000 de tone pe zi[necesită citare]) de petrol brut poluează apele golfului și coasta nord-americană, iar toate încercările companiei British Petroleum de a stopa erupția sau/și capta țițeiul au fost până acum nereușite. Doar o mică parte din petrolul erupt a putut fi captat. Se apreciază că un eventual succes nu poate fi obținut decât după alte săptămâni de încercări ale echipelor BP de intervenție. Dat fiind amploarea poluării și neputința echipelor echipelor "BP" de a obține progrese în stopare erupției țițeiului marin, însuși președintele american, Obama, a contactat conducerea concernului britanic ,solicitând prezentare de soluții clare în rezolvarea cazului. După aproape trei luni de neputință, după mici intermediare, dar prea neîndestulătoare succese, în sfârșit pe 15/16 iulie 2010, British Petroleum anunță astuparea găurii marine eruptive a Deepwater Horizon-ului. A fost reușită fixarea pe gura erupătoare de țiței, a unei pâlnii captante prevăzută cu ventile închizabile, astfel că după cum a relatat „BP”, pentru moment, scurgerea de petrol în apele Golfului Mexican a fost stopată. Totuși, rămâne de văzut dacă "dopul" astupător va rezista presiunii mari existente în zăcământul de petrol submarin, care ar putea crea alte fisuri de-a lungul "tubului" de foraj lung de aprox. 4km, sau găuri eruptive la (pe lângă) cepul gurii de foraj defecte. Între timp, apar în mass-mediile europene date privind împrejurările în care, pe Deepwater Horizon în noaptea de 20 aprilie a avut loc catastrofica explozie. Astfel la 24 iulie a apărut știrea¹ (provenită de la un tehnician), că sistemul de alarmă de necesitate ar fi fost intenționat seara dezactivat (cel puțin parțial), astfel că apariția maselor de gaze inflamabile de metan, ce a precedat explozia, a rămas nesemnalată. Motivul dezactivării alarmei ar fi fost, împiedicarea trezirii "nejustificate" a echipei platformei în timpul nopții, printr-o greșită (nereal pericol) alarmă.

4.2.Cum a răspuns BP

15

Pentru a contribui la asigurarea sănătății și siguranței publice de rezidenți, BP a sprijinit programe de monitorizare a apei și a aerului încă de la început.

BP, în cooperare cu Unified Area Command, a implementat un program de monitorizare și testare a mediuliu și un program pentru a ajuta la recuperarea petrolului și la eforturile de curațare a apei, care totodată să contribuie la înțelegerea oricăror potențiale riscuri asupra sănătății și a impactului asupra mediului.

Mai mult de 16.000 de probe de aer au fost prelevate și analizate. "EPA a monitorizat aerul de la primele zile ale scurgerii, și a constatat că nivelurile de poluare

sunt mult sub nivelul de preocupare pentru efectele asupra sănătății pe termen lung.Programul de prelevare de probe și de monitorizare a folosit o abordare bazată pe statistică.

Metodele au inclus diverse modalități fizice și chimice pentru a testa prezența hidrocarburilor în apă și sedimente, dispersia acestora, dar și pentru a măsura conținutul de oxigen din apă.

Noi tehnologiiBP a desfășurat, de asemenea, noi tehnologii, inclusiv "planoare val" - vehicule controlate prin

satelit, care monitorizează prezența poluanților dizolvați și dispersați de ulei în apă, precum și calitatea apei, vocalizari din mamifere marine și alte elemente cheie de variabile de mediu.

Pentru a contribui la asigurarea sănătății și siguranței publice, BP a împărtășit datele și informațiile din programul de monitorizare a mediului cu statul corespunzător și agențiile federale. Rezultatele de eșantionare au fost publicate pe acest site și pe diferite site-uri guvernamentale.

Impactul pe termen lungPe termen mai lung, Institutul Național de Sănătate efectuează un studiu pentru a determina

efectele potențiale asupra sănătății. Acesta se concentrează pe expunerea lucrătorilor la produse petroliere și dispersant, și potențiale consecințe asupra sănătății fizice și mentale.

British Petroleum vrea să-şi spele păcatele pe webBP cumpără cuvinte-cheie pe internet, redirecţionând vizitatorii online spre propriile site-uri.

Tactica de marketing care plasează în fruntea listei de rezultate un link cu mesajul „află cum ajută BP” e considerată imorală.

Oficialii grupului petrolier au recunoscut că echipele din Houston şi din Londra ale British Petroleum (BP), împreună cu directorii companiei, sunt angrenaţi în cumpărarea de termeni de căutare precum “oil spill” („pata de petrol”), “Deepwater Horizon” sau “Gulf of Mexico”.

Acest tip de marketing permite ca, atunci când utilizatorii americani introduc aceste cuvinte în motoarele de căutare Google sau Yahoo, primul rezultat să fie un link sponsorizat către pagina oficială a BP. Acesta informează despre reacţia companiei faţă de accidentul care a dus la catastrofa ecologică din Golful Mexic, cea mai mare din istoria SUA.

Compania se confruntă cu un val de critici în media socială, care denunţă această tactică drept imorală, pe motiv că încearcă să transmită internauţilor un mesaj pozitiv privind dezastrul provocat. „A generat o explozie a discuţiilor pe Twitter, Facebook şi pe alte websituri, iar majoritatea copleşitoare a opiniilor sunt negative”, a declarat Bill Walker, managerul general al companiei de comunicaţii Fleishman-Hillard. Alţi analişti spun că acţiunea BP e legitimă şi că a fost utilizată cu succes şi de alte organizaţii aflate în criză de imagine.

10.000 de dolari pe ziCompaniile care cumpără linkuri sponsorizate pot plăti de la câţiva dolari la mii de dolari pentru

un cuvânt. BP nu a dezvăluit sumele, dar analistul de piaţă Scott Slatin, din New York, specializat în motoarele de căutare, a estimat că grupul petrolier plăteşte peste 10.000 de dolari pe zi pentru a-şi menţine poziţiile pe Google şi Yahoo. Reprezentanţii BP au încercat să minimalizeze importanţa acestei

16

strategii, spunând că are scopul de a-i ajuta pe cei care sunt cei mai afectaţi de accident, furnizând informaţii despre completarea formularelor şi despre persoanele de contact.

Preşedintele american, Barack Obama, şi-a exprimat dezaprobarea faţă de suma pe care compania o cheltuieşte pentru a contracara imaginea sa negativă. El a spus că, dacă şeful BP, Tony Hayward, ar fi angajatul său, l-ar concedia imediat. Ziarele britanice scriu că reputaţia BP în Marea Britanie nu s-a prăbuşit aşa de mult ca în SUA şi că acţionarii au încredere în Hayward.

Costurile scurgerilor de petrol din Golful Mexic - 8 miliarde de dolariPotrivit oficialilor companiei, persoanele si firmele afectate de scurgerile de petrol vor primi 399

de milioane de dolari. Ei au adaugat ca proiectul de acoperire totala a putului spart merge bine, de altfel, de la mijlocul lunii iulie, cand s-a pus un "capac" temporar, nu s-a mai scurs petrol in Golful Mexic.

In prezent, actiunile companiei petroliere se tranzactioneaza la 394 de penny/actiune, valoarea acestora crescand cu 20 la suta comparativ cu nivelul minim inregistrat in iunie.

British Petroleum a cheltuit aproape 100 de milioane de dolari pe publicitate in timpul deversarii de petrol din Golful Mexic, ceea ce inseamna cinci milioane de dolari pe saptamana.

Suma este de cinci ori mai mare decat estimarea initiala facuta in august si de trei ori mai mare decat bugetul alocat de companie.

Reprezentantii companiei petroliere au afirmat ca bugetul de publicitate a fost marit pentru a informa locuitorii de pe coastele Golfului Mexic in ce stadiu se afla lucrarile de curatare a apei si oprire a deversarii. De asemenea, raportul prezentat de BP arata si ca au marit numarul de reclame in ziarele locale.

5. Politica de responsabilitate socială a Companiei Shell

Pentru Shell Australia, problema acuzatiilor in privinta mediului este una foarte serioasa. De aceea compania si-a propus sa-si demonstreze preocuparea pentru acest subiect in fata comunitatilor si a grupurilor de activisti. Pe langa alte initiative, a lansat in 2001, in parteneriat cu organizatia Conservation Volunteers Australia, programul “Shell Coastal Volunteers ”.

In cadrul programului, angajatii Shell lucreaza ca voluntari alaturi de membrii organizatiilor locale pentru a proteja regiunile de coasta ale Australiei impotriva poluarii. Pana acum, eforturile echipelor de voluntari s-au concretizat in peste 13.000 de ore de munca. S-au curatat 80 de km de plaja, s-au colectat 2 tone de gunoaie si s-au plantat 47.000 de copaci. Asa cum a spus si directorul general al Shell Australia:“rezultatele voluntarilor nostri sunt cea mai buna dovada ca suntem o companie care ia in serios responsabilitatea sociala si care e preocupata de problema mediului”.

17

Raport de cercetare: Bilantul Responsabilitatii Sociale pe 2010Acest raport sintetizeaza opiniile a 111 bloggeri care au participat Bilantul Responsabilitatii

Sociale pe 2010. Analiza raspunsurilor

1. Cele mai apreciate companii pentru modul in care s-au implicat in societate, in 20101. Petrom - 65 de mentionari (62% din bloggerii care au facut cel putin o nominalizare)2. Vodafone - 31 de mentionari (30%)3. Raiffeisen Bank - 23 de mentionari (22%)4. UniCredit Tiriac - 21 de mentionari (20%)

La mica distanta de primele 4 pozitii si cu un numar apropiat de nominalizari au fost: OTP Bank (17 mentionari), BCR (17), URBB-Tuborg (10), Orange (9), Rompetrol (9) si Coca-Cola (9).

Alte companii care s-au bucurat de aprecierea bloggerilor (intre 1 si 8 mentionari) au fost: BRD, Cosmote, A&D Pharma (Sensiblu), Avon, Vel Pitar, ENEL, Tenaris Silcotub, Ursus Breweries, RBS omania, Nokia, Microsoft, Heineken, ING, Lafarge, MOL, BGS, Provident, ProTV, Realitatea-Catavencu, Romtelecom, Samsung, Adevarul Holding, Western Union, Mercedes Benz, Eco-Rom, Intact Media Group, Konica Minolta, Tetra Pack, Star Storage, COM BETON, Timken, Carrefour, CEZ, Ecovalor, Bricostore, Debo.ro, Urban, Omnicom Media Group, Pizza Hut, ZIBO, ArcelorMittal, CFR, Danone, KFC, DHL, Ecotic, Recolamp, ROMSOFT, PepsiCo, Ernst&Young, Europharm, Siveco, HeidelbergCement, Ikea, Arcadia Hospital, IBM si Dacia.

2. Care sunt motivele pentru care bloggerii apreciaza companiile nominalizateIn privinta motivelor pentru care bloggerii le apreciaza pe companiile mentionate, pe primul loc, la

mare distanta, se afla acela ca "au investit in protectia mediului inconjurator". De acest lucru au beneficiat in primul rand companiile care au derulat proiecte de anvergura

adresate comunitatii de biciclisti, o comunitate din ce in ce mai activa in mediul online. Este vorba de companii precum: Raiffeisen Bank, care apare pentru prima data in top, direct pe locul 3, cu proiectul “I Love Velo”, de UniCredit Tiriac, care este cunoscuta in primul rand pentru programul “Cicloteque” si mai putin pentru proiectele din domeniul cultural, dar si de Orange, care a fost remarcata pentru initiativa de

18

a le oferi gratuit biciclete angajatilor sai (“Biciclete cu cravata”). E important de spus ca toate cele 3 companii au avut un partener ONG cu o buna capacitate de comunicare, care le-a ajutat sa obtina notorietate in mediul online.

Un caz aparte il reprezinta compania care a obtinut primul loc in top. La aceasta editie, Petrom a avut un numar dublu de mentionari fata de urmatoarea clasata, respectiv Vodafone (care detinuse anterior prima pozitie). Multi dintre bloggerii care mentioneaza Petrom spun ca este prima companie care le vine in minte, cand se gandesc la CSR. Initiativa care beneficiaza de cea mai mare notorietate este “Tara lui Andrei”, un program cu o componenta online dominanta, asociat atat cu protectia mediului, dar si cu dezvoltarea comunitara sau sprijinirea initiativelor civice. De asemenea, Petrom este apreciata pentru campania “Redescopera Romania”, o initiativa care a urmarit in mod special implicarea blogosferei.

Totodata, multi bloggeri apreciaza Petrom pentru implicarea globala in probleme legate de societate/mediu. Aceasta motivatie este mai evidenta in cazul Vodafone, care este apreciata pentru prezenta sa in toate domeniile implicarii sociale, cu accent pe donatiile in domeniul sanitar. Un caz oarecum similar este si BRD, care nu a mai intrat in top 10, dar s-a clasat pe pozitia imediat urmatoare.

Aparitii spectaculoase in top sunt o serie companii care au derulat in 2010 initiative de notorietate, prin care au ocupat nise distincte. Este vorba de: OTP Bank (educatie si acces la cultura pentru copiii din mediul rural), BCR (educatie financiara si antreprenoriat) si Rompetrol, care este recunoscuta in primul rand pentru componenta de sanatate a principalului sau program de CSR, si mai putin pentru cea de mediu.

Raman in top 10 companii precum URBB-Tuborg si Coca-Cola HBC. In cazul primeia insa, tema campaniei sale principale de CSR din 2010 (respectiv “Capitala Verde a Romaniei”) nu a mai avut aceeasi notorietate in mediul online, iar asocierea acestei teme cu brandul companiei a fost mai slaba, fiind perceputa mai degraba ca o initiativa civica, decat una de CSR. In cazul Coca-Cola HBC, aceasta este nominalizata, ca si in trecut, pentru diversele initiative in domeniul protectiei mediului.

19

3. Ce nemultumiri au bloggerii fata de cum s-au implicat companiile in societate, in 2010 Superficialitatea implicarii (43%). Ca si in trecut, e vorba de cea mai des mentionata

nemultumire. De aceasta data insa, ea este asociata cu motive usor diferite: pentru multe companii CSR-ul este o activitate marginala, folosita in principal in scop de imagine sau bugetele alocate cauzelor sunt prea mici in comparatie cu profiturile companiilor sau cu bugetele de promovare.

Investitia disproportionata in anumite cauze si ignorarea altora (22%). Procentul acestei nemultumiri este aprope triplu fata de editia anterioara, ceea ce demonstreaza inca o data cresterea gradului de informare si de atentie la domeniul CSR. Bloggerii le reproseaza companiilor ca se concentreaza prea mult pe domenii de implicare care sunt la moda sau care “dau bine la imagine”, cum este cazul protectiei mediului. Oarecum similar este reprosul ca majoritatea proiectelor de CSR se limiteaza la Bucuresti si ignora provincia sau comunitatile care au mai multa nevoie de interventie.

Beneficii ale asumarii responsabilitatii sociale

O analiza a rapoartelor privind strategiile de afaceri in companii vest-europene si nord americanecare include o componenta referiatoare la CSR permite identificarea unor elemente de natura efectelor “intangibile”. Acestea pot contribui la crearea avantajelor competitive, astfel transformandu-se in efecte “tangibile”.

1. Reputatia companiei si imbunatatirea imaginii de marca. O performanta organizationala indomeniul CSR poate contribui la crearea unei bune reputatii a companiei, in timp ce rezultatele slabeinfluenteaza nefavorbail valoarea marcii. Un mare numar de companii au constat ca activitatile legate deCSR a contribuit la construirea unor bune relatii cu diversi stakeholderi si s-au dovedit utile in atragereaunor angajati buni pe o piata a muncii care adesea este caracterizata printr-o stransa competitie. Pentrualte companii, CSR reprezinta o componenta a imaginii de marca, ceea ce a permis acestora sa patrundape piete cu o cerere crescatoare pentru produse si servicii bazate pe valoare.

2. Castigarea si mentinerea unei “licente sociale” pentru operatiuni. Pentru companiile incautarea de resurse, o activitate asociata responsabilitatii sociale determina obtinerea asa –

numitei licente sociale care permite continuitatea activitati si chiar dezvoltarea acesteia. Esecul in obtinerea sustinerii comunitatii sau, mai grav, atragerea oprobiului comunitatii non-guvernamentale poate conduce la cresterea costurilor prin prelungirea termenelor de acordare a aprobarilor de a derula afaceri.

20

3. Crearea sau imbunatatirea reputatiei in randurile investitorilor si institutilor financiare. Incomunitatea internationala a investitorilor exista o tendinta crescatoare de a folosi factorii de determinare a performantelor sociale si de mediu in scopul evaluarii oportunitatilor de investire intr-o anume companie, si aceasta deoarece performantele sociale si de mediu reprezinta indicatorii de baza pentru trei dintre vectorii potentialului viitor de profitabilitate: agilitatea sau adaptabilitatea companiei, durabilitatea avantajelor competitionale ale firmei si calitatea managementului strategic al acesteia. In plus fata de investitorii institutionali, si investitorii - persoane fizice se ghideaza in deciziile de investitii tot dupa criterii sociale si de mediu. Companiile care pot demonstra faptul ca actioneaza in sensul reducerii riscurilor sociale si de mediu, precum si viitoarele obligatii legate de acestea, pot beneficia de o bonitate financiara ridicata si de dobanzi reduse. O multime de companii cred ca cele mai bune practici ale CSR pot crea mai multe oportunitati in termenii accesului la capital si alte resurse de finantare.

4. Reducerea riscului aferent afacerilor. In conditiile unei piete de o complexitate crescatoare, cuo mai intensa monitorizare a activitatii companiei de catre stakeholderi, managementul riscului devineesential pentru succesul afacerii. Companiile incep sa inteleaga faptul ca, daca nu investesc timp siresurse pentru intelegerea asteptarilor stakeholderilor si aducerea preocuparilor acestora in prim plan, se poate ajunge la o crestere a riscului afacerii in termenii amanarilor sau anularilor de proiecte, lipsei decomunicare in relatiile publice sau prejudicierea reputatiei companiei. De exemplu, recunoscand puterea comunitatilor si municipalitatilor, Canadian Pacific Railway (CPR) a lansat un proces de reangajare a comunitatilor pe plan local pentru solutionarea disputelor legate de proximitatea cartierelor rezidentiale sau comerciale fata de liniile existente de cale ferata. Aceasta a contribuit la evitarea implicarii justitiei si a aplicarii reglementarilor guvernamentale, care pot conduce la cresterea costului de desfasurare a afacerilor.

5. Motivatia si productivitatea angajatilor. Un mare numar de companii au raportat ca programele lor in domeniul CSR au avut ca efect cresterea moralului si motivatiei angajatilor, acestea, la randul lor, transpunandu-se intr-o crestere a productivitatii. Practicile de personal favorabile angajatilor demonstreaza ca acestia conteaza pentru companie, faptul conducand la cresterea productivitatii.

6. Atragerea si mentinerea angajatilor. Argumente empirice tot mai convingatoare demonstreaza ca firmele cu o puternica responsabilitate sociala sau reputatie in domeniul sustenabilitatii afacerii reusesc, adesea, recrutarea si retinerea angajatilor de exceptie pe piete cu o concurenta intensa. Un studiu al World Resources Institute (WRI) si Initiative for Social Innovation through Business (ISIB) din 1999 a relevat faptul ca absolventii programelor de MBA iau in considerare in alegerea locului de munca, pe langa nivelul salariului sau responsabilitatile postului, si criterii de natura valorilor corporative. CSR reprezinta un criteriu cu o importanta crescatoare in decizia de alegere a locului de munca. De asemenea, reputatia de loc de munca bun inlesneste atragerea fortei de munca in regiuni relativ indepartate sau in domenii percepute ca periculoase.

7. Concurenta in privinta accesului la resurse. O traditie buna in gestiunea performantelor sociale si de mediu si o dorinta demonstrata de a coopera cu stakeholderii in ce priveste preocuparile lor poate creste rata de succes in competitia cu alte firme pentru accesul la resurse precum energia, mineralele, padurile. Companiile cu o buna reputatie vor avea mai multe oportunitati decat competitorii in termenii accesului la resruse. O buna reputatie a unei companii in ce priveste negocierea si onorarea intelegerilor cu grupuri si comunitati autohtone, carora li s-a asigurat o parte din beneficii ( in termeni de locuri de munca, redevente etc.), a sustinut accesul firmei la proiecte in noi regiuni.

8. Accesul pe piata/la clienti. Un numar mare de companii au resimtit faptul ca investitile in CSRau ca efect imbunatatirea accesului la piete, inclusiv cresterea loialitatii clientilor, ameliorarea siguranteipozitionarii companiei pe pietele existente si cresterea atractivitatii pentru piete noi. Exista dovezi certeasupra faptului ca oamenii iau in considerare ceea ce fac firmele pentru a intelege modul in care acestea ii vor trata ca si clienti.

9. Satisfacerea asteptarilor in shimbare a stakeholderilor. Un important factor pentru multe

21

companii este extinderea ariei de cuprindere a notiunii de stakeholderi si natura dinamica a asteptariloracestora. Pe parcursul ultimilor 15 ani, definitia acestui termen s-a largit dincolo de grupul traditional,alcatuit din guverne, actionari si salariati, incluzand organizatiile de mediu, activistii sociali, furnizori,comunitati si alte grupuri speciale de interese. Acest grup extins al stakeholderilor a devenit mai global in ce priveste sfera de influenta, manifestand o intelegere mai profunda ca oricand a afacerilor. Din ce in ce mai mult, stakeholderii doresc nu numai sa fie informati referitor la activitatile organizatiei si performanta acesteia, ci sa fie implicati in stabilirea unor obiective in domeniul social si al mediului. Un numar tot mai mare de companii au realizat intelegerea asteptarilor stakeholderilor lor si incorporarea acestora in procesele de planificarea conducerii afacerilor. De exemplu, asteptarile in plina schimbare reprezinta factorul cheie care a incurajat companiile din industria extractiva pentru regandirea modului in care acestea fac afaceri. Acestea se afla sub presiunea de a demonstra relevanta lor pentru societate si capacitatea lor de a respecta si proteja valorile importante ale societatii. Aceasta a condus catre oreevaluare interna a rolului companiei si a relatiei acesteia cu mediul in care aceasta opereaza.

10. Reduceri de costuri. Un numar important de companii au raportat ca programele lor indomeniul CSR au condus la reducerea costurilor. Majoritatea acestora au fost atribuite programelor demediu. De exemplu, DuPont a realizat beneficii financiare prin reducerea consumului energetice sirefolosirea a reziduurilor. Unele parteneriate intre companii si citiva clienti importanti au condus laelaborarea unor bucle de reciclare a reziduurilor. S-au constat reduceri anuale ale costurilor de 15.000USD. In general, toate companiile au manifestat dorinta de a exprima CSR si in termeni financiar.

11. Imbunatatirea relatiilor cu stakeholderii. Companiile responsabile fac incercari de imbunatatire a relatiilor cu stakeholderii prin intermediul activitatilor din domeniul CSR. Candstakeholderii se conving ca firmele sunt dispuse sa le asculte preocuparile si conlucreaza pentru a lesatisface, se creeaza acea incredere indispensabila pentru rezolvarea disputelor si divergentelor. Companiile din sectorul extractiv si chimic au realizat eforturi pentru a reconstrui canalele de comunicare cu municipalitatile si comunitatile si pentru a redobandi increderea, fapt care sa le permita sa treaca de la rezolvarea disputelor prin intermediul justitiei catre o modalitate mai colaborativa de rezolvare a acestui gen de situatii, fara a implica justitia. Adesea, aceasta abordare conduce la solutii inovative care sa nu fi putut dezvoltate altfel.

12. Stimuleaza inovarea si genereaza idei. Examinand nucleul afacerii prin prisma CSR, companiile au identificat oportunitati pentru inovarea si dezvoltarea unor noi posiblitati de afaceri. Sse poate afirma ca angajatii care sunt multumiti de munca pe care o presteaza si percep faptul ca angajatorul respecta si recunoaste contributia acestora la locul de munca tind sa devina mai creativi si mai dedicati dezvoltarii unor solutii pentru problemele cu care se confrunta.

13. Relatii mai bune cu organismele de reglementare. Companiile care demonstreaza ca se angajeaza in practici care satisfac sau depasesc conformitatea cu cadrul legal pot dezvolta relatii mai bune cu agentii regulatori, ceea ce poate semnifica o monitorizare mai putin aspra. Cateva sisteme legislative nationale incep sa recunoasca si sa remunereze companiile care demonstreaza ca sunt responsabile din punct de vedere social si al mediului, necesitand mai putine inspectii si birocratie si acordand acestora tratament preferential de urgenta cand se solicita alte forme de avize guvernamentale. Astfel, se poate percepe o legatura intre activitatile companiei din domeniul CSR si relatiile mai bune cu regulatorii si guvernele.

22

B ibliografie

Etica afacerilor. Suport de curs- Lect. Univ. drd. Laurentia Avram Revista de Marketing Online – Vol.1 Nr.2 Responsabilitatea socială a companiilor româneşti – un

pas pentru dezvoltarea durabilă Autori: Alin Stancu, Mihai Orzan http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/raport-de-cercetare-bilantul-responsabilitatii-

sociale-pe-2010.html http://blog.cristian-ducu.ro/2011/02/21/responsabilitatea-sociala-in-2010/ http://www.ziare.com/articole/pata+petrol+golf+mexic http://www.zf.ro/infografice/evolutia-actiunilor-bp-de-la-accidentul-din-golful-mexic-in-

perioada-21-aprilie-10-iunie-2010-6397711 http://www.societatedurabila.ro/index.php?id=10 http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/consumatorii-inteleg-conceptul-de-

greenwashing.-de-ce-nu-o-fac-si-comunicatorii.html http://www.molromania.ro/ro/despre_mol/mol_romania/scurt_istoric/ http://www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfectionare/management_si_marketing/

etica_in_afaceri/cap7.pdf http://www.gabi.bizoi.home.ro/5CSR%20partea3.pdf www.adevarul.ro http://www.ecomagazin.ro/info/petrolier/

23