PowerPoint Presentation

Blaa Mihai AndreiDumitrescu Theodor tefanNurci Ctlin IaniUngureanu Paul Gheorghi

Clasa a XI-a BColegiul Naional Iulia HasdeuProf. Claudia TetecuRepublica Italian

Italiaeste un stat unitar, republic parlamentar, aflat n Europa de sud.acoper o arie de 301.338 kmare o clim temperat; datorit formei prii sale continentale, este denumit pe plan intern lo Stivale (Cizma)are 61 milioane de locuitori (a cincea cea mai populat ar a Europei)are a treia cea mai mare economie din zona Euro i a opta din lume dup PIB nominal.

GeografieItalia:se afl ntre paralelele de 35 i 47 latitudine nordic i ntre meridianele de 6 i 19 longitudine Estic.La nord se nvecineaz cu Frana, Elveia, Austria i Slovenia, fiind delimitat n principal de lanul Munilor Alpi, cuprinznd Valea Padului i Cmpia Veneian.La sud, cuprinde n ntregime Peninsula Italic i dou mari insule mediteraneene Sicilia i Sardinia alturi de numeroase alte insulie.Statele suverane San Marino i Vatican sunt enclave n Italia, n timp ce Campione d'Italia este o exclav italian n Elveia.Aria total a rii este de 301.230 km, dintre care 294.020 km este uscat i 7.210 km este ap.Incluznd i insulele, Italia are 7.600 km de coast i frontier, cu 740 km de coast la Mrile Adriatic, Ionic i Tirenian,i frontiere cu Frana (488 km), Austria (430 km), Slovenia (232 km) i Elveia (740 km). San Marino (39 km) i Vatican (3,2 km), ambele enclave, reprezint restul de lungime de frontier.

Munii Apenini formeaz coloana vertebral a peninsulei i Alpii formeaz frontiera nordic, unde se afl i cel mai nalt punct al Italiei, Mont Blanc (4.810 m). Padul, cel mai lung curs de ap din Italia (652 km), curge din Alpi de la frontiera vestic cu Frana i traverseaz Cmpia Padan(en) n drumul su spre Marea Adriatic. Cele mai mari cinci lacuri sunt:[65] Garda (367,94 km), Maggiore (212,51 km, pe grania cu Elveia), Como (145,9 km), Trasimeno (124,29 km) i Bolsena (113,55 km)Fluviul PadLacul ComoMont Blanc

ara se afl la punctul de ntlnire ntre Placa Eurasiatic i Placa African, ceea ce conduce la o activitate seismic i vulcanic susinut. n Italia sunt 14 vulcani, dintre care patru sunt activi: Etna, Stromboli, Vulcano i Vezuviu. Vezuviul este singurul vulcan activ din Europa continental i este celebru pentru erupia sa care a distrus oraele Pompeii i Herculanum. Activitatea vulcanic a condus la apariia mai multor insule i dealuri, i exist nc o cldare vulcanic(en) activ mare, Campi Flegrei(en), la nord-vest de Napoli.

mprire administrativItalia este mprit n 20 de regiuni (regioni, singularregione), dintre care cinci au statute speciale de autonomie, care le permit s adopte la nivel regional legi n anumite domenii. Regiunile sunt mprite mai departe n 110 provincii (province) i 8.100 de comune (comuni). Exist i 15 orae metropolitane (citt metropolitane), concept aprut n 2009, dar acest tip de unitate administrativ nu este nc operaional.

CulturItalia este bine cunoscut pentru arta i cultura sa, precum i datorit nenumeratelor ei monumente, printre care se numr Turnul din Pisa i Colosseumul roman, dar i pentru mncarea sa (pizza, pasta, s.a.m.d.), vin, stilul de via, elegan, design, cinema, teatru, literatur, poezie, arte vizuale, muzic (mai ales de oper), srbtori, i n general pentru gust.Micrile artistice ale Renaterii i barocului a aprut n Italia ntre secolele al 14-lea i al 15-lea, respectiv la sfritul secolului al 16-lea, determinnd o adevrat revoluie artistic n Italia, mai nti, n Europa ulterior i apoi n ntreaga lume.

Columna lui TraianColumna lui Traian este un monument antic din Roma construit din ordinul mpratului Traian care s-a pstrat pn n zilele noastre. Monumentul se afl n Forul lui Traian, n imediata apropiere - la nord - de Forul roman. Terminat n 113, basorelieful n form de spiral comemoreaz victoria lui Traian n campania sa de cucerire a Daciei.

ColosseumulColoseumul este o structura imensa, ce masoara 188m lungime, 156 latime si 48m inaltime. Coloseumul putea primi in jur de 55.000 de spectatori. Cel mai jos dintre etaje avea locuri rezervate pentru cetatenii cei mai de seama ai Romei. Sub nivelul solului se gaseau camere si custi pentru animalele salbatice si dispozitive mecanice cu ajutorul carora custile puteau fi ridicate pentru ca animalele sa apara direct in mijlocul arenei.

Palatul DogilorAlaturi de Bazilica San Marco se poate contempla Majestuosul Palat al Dogilor restaurat in repetate randuri, restaurarea cea mai importanta avand loc dupa incendiile din anii 1574 si 1577. Palatul Dogilor a fost sediul Ducelui si al Guvernului de la Venetia, precum si a tribunalelor si inchisorilor pana in momentul caderii Republicii in 1797.

VaticanulBasilica San PietroVaticanul nu a fost mereu atat de mic. La mijlocul secolului al XIX-lea, Statul Papal avea o suprafata de peste 44000 de km patrati. In anii urmatori, in urma eforturilor pentru unificarea Italiei, majoritatea statelor care existau au devenit parte ale Italiei. Puterea Papei a fost restransa si teritoriul Statului Papal a fost restrans la dimensiunile Vaticanului. Domul Basilicii Sf. Petru, proiectat de Michelangelo este cel mai mare dom din lume, avand 42 de metri in diametru si o inaltime de 138 de metri. Interiorul, care are nu mai putin de 45 de altare, este decorat de lucrarile multor artisti faimosi. Unele dintre cele mai importante lucrari din biserica sunt Pieta de Michelangelo, altarul papal de Bernini, Tronul Sfantului Petru tot de Bernini si Monumentul Stuarzilor de catre Canova.10

Domul din MilanoCatedrala Santa Maria Nascente, pe scurt Domul din Milano, se gaseste in Piazza del Duomo si este a treia biserica ca marime a Crestinatatii (depasita numai de San Pietro din Roma si de Catedrala din Sevilia). Domul din Milano este fara indoiala o bucurie pentru ochii oricarui turist. Desi mai toate elementele cheie ale Domului din Milano erau la locul lor in anul 1391, constructia completa a durat aproape 500 de ani pentru a fi dusa la bun sfarsit.

Turnul din PisaTurnul nclinat din Pisa (n italian Torre pendente di Pisa) este cea mai faimoas cldire nclinat din lume i punctul de reper al oraului Pisa din Italia.Turnul a fost planificat ca o campanil pentru Domul din Pisa. Dup doisprezece ani de la punerea pietrei de temelie, la 9 august 1173, cnd construcia ajunsese la etajul al treilea, datorit proastei caliti a solului, constituit din noroi argilos i nisip, turnul ncepea s se ncline n direcia sud-est. Timp de o sut de ani construcia a fost stopat. Urmtoarele patru etaje au fost construite oblic, pentru a compensa partea nclinat. Dup aceea, construcia a trebuit s fie ntrerupt din nou, pn n 1372, cnd turnul-clopotni a fost finalizat.