FORBIDDEN RELIGIONSuppressed Heresies of the WestCOPIIRIGHT O 2006 byJ. Douglas Kenyon

ITraducere gi adaptare in limba romini:

(

GabrielaSofialVlartina

O 2008 House of GuidesTel.: (0040)21-317 9131, Fax: 22431 86E-mail: office@houseofguides.rowww.houseofguides.ro

@ Toate drepturile in limba romdni apargin in exclusivitate EdituriiHouse of Guides. Este interzisf, reproducerea integrali sau partrialia lucrf,rii sub orice form5, firi permisiunea scrisi a Editurii Houseof Guides.

@ All llomanian rights resmted. Copyight @ House of Guifus. This boohma) not bc relnoduced, in wholz m in part withsut ulritten permission ofHouse of Cruides.

Tipirit la C.N.I. ,,CORESI" S.A.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale a RominieiKETYTON, DOUGI^A,SJ.

Religle interzisi / J. Douglas KenyonBucuregti: House of Guides, 2008BibliografiersBN 978-973-1773-79-7

2

CUPRINS

MulgumiriIntroducere

Ill

eARTEA iNfAt . Crertinismul: Adevdrul din spotelevdlului ortodoxiei

1. Enigma lui Hristos: Oare aceastS poveste depSgegtep6nd qi imaginatia Hollywoodului?o J. Douglos Kenyon 20

2. Similitudini cu mitul lui Osiris: Elemente ale imagisticiicregtine in artefacte din Egiptul Antic.o Richord Russell Cossoro 27

3. La r5sdrit de Qumran: in cdutarea riddcinilor credinteioccidentale.o Dorid Lavis 36

4. Originile creqtinismuluiintr-o noud luminS: O privire maiatentd asupra rolului lui lacob, fratele lui lisus.o gnthio Logon 47

5. Rdsp6ndirea Evangheliei Divinitdtii Feminine: DatoritdCodului lui Da Vinci, Margaret Starbird ajunge sd fiecunoscutd in intreaga lume.. Cynthio togon 54

6. in ciutarea adev6ratei Stele din Bethleem: Cine erau,,Magii" gi ce aveau ei de g6nd?. Pefier Novok 61

Cuprins

eARTEA o DOUA . Pe urmele firului rogu: Templierii9i froncmosonerio

7. lstoria ascunsS: Ce ascund filmele de genul Bravehearfr. Dovid [1erris 70

8. Templierii qi Vaticanul: Erezia ioanitS.r Mo*Amoru Pinkhom 81

9. Flota dispdrutd a Templierilor gi Jolly Roger: Aveau oarepira[ii din Caraibe un motiv ascuns de vendetta?. Dovid H. Childress 89

10. Misterul bdtdliei de la Bannockburn: Este el oare lSmu-rit prin expresia ,,Ce e-n Cer, 9i pe Pim6nt"?

o Jeffi Nisbet 9611. Piramidele din Scotia: O schit5 a constelaliei Orion,

descoperitd in splendida Caledonie.. J€ff Nisbet

12. Enigma hd(ii Marelui Navigator Necunoscut: De undeau Stiut autorii acesteia tot ceea ce qtiau?

o Dovid H. Childrcss

nARTEA o TREIA . Rolul cruciql iucot de fumilioscotiqnd Sinclqir

13. Arcadia, colonia disp6rutS: Au avut Templierii avanpos-turiin America de Nord?

o Slenren Soro 124

14. Comoara pierdutd a Cavalerilor Templieri: Este ea pecale sE fie descoperitd in America de Nord?

o Sleren Soro 13215. Secretele Capelei Rosslyn: l-au fost ele dezvdluite lui

Mary de Guise?. Jeff Nisbet

r05

114

142

Cuprins

16. Alte ciudEtenii ale Capelei Rosslyn:O investigatie anevoioasd aruncd o noudlumini asupra vechiului mister.

o Jeff NisM

17. O fisuri in Codul lui Da Vinci: Capela Rosslyndespre care vorbegte Dan Brown este intr-adev5racolo unde autorul spune cE se afl5?

. Jeffi Nisbet18. Adevdrata societate secret5 din spatele

Codului lui Da Vinci: Acegti rozicrucieni uimitori.

' Mo* To, Pinldrom

160

169

pARTEA o PATRA. Putereo gi onvergurofroncmosonilor de rong inolt

19. lmnul gi originile Americii: Au fost FondatoriiStatelor Unite cdlSuziti de o poruncd strdveche?

. Jeff Nisbet 17620. Strbvechiul arhitect al Americii: Aveau cumva

Fondatorii Americii un plan secret?o Slwen Soro

21. Secretele unei natiuni: Adevdrul poate fi maigocant dec6t orice fictiune.

. SIB/en Soro22. Bacon, Shakespeare qi Lancea Atenei:

Originile oculte ale roluluijucat de Anglia

187

195

in Lumea Nou6.o Slwen Soro 203

23. Dezlegarea ghicitorii lui Shakespeare:O noud lumini asupra unui vechi mister -a fost bardulintr-adev5r acel actor betivdin Stratford-on-Avon sau nu?

. Virginio Fellona 211

I5'.l

cuprins

24. Francis Bacon gi semnifica[ia celor doi A:Sd fi lSsat marele invdtat gi om de statindicii criptice pentru a fi desluqitede generatiile viitoare?

o Williom Henry 220

pARTEA o CINCEA . Yizionori li olchimirti25. Perspectiva Nostradamusr Oare misticul francez

din secolul al XV-lea le-a transmis ceva oamenilordin ziua de azi?

o J. Douglos Kenyon 230

26. Giordano Bruno: De ce a fost ars pe rug?o John Chombers

27. Adevdrul despre loana D'Arc: Ce omite istoriadin strania ei poveste?

o Jeff Nisbet

28. Revirimentul alchimiei: Oare a pierit artaanticd a transmutatiei odatd cu Evul Mediu,sau persistd gi azi, dar sub altd formS?

. Mork Stqvish29. Fulcanelli qi misterul catedralelor: Care este

legdtura dintre crucea de la Hendayegi unul dintre cele mai enigmatice personajeale secolului XX?

240

247

255

o Vncenf Bridges 264

30. lsaac Newton gi ocultismul: C6t de importantd a fostaceastS laturd ascuns5 a marelui om de gtiintS?

o John Chombers 27331. Newton, alchimia gi ascensiunea lmperiului Britanic:

Fundamentul mistic al Etiintei empirice.. Peler Bros 282

Cuprins

32. NeMon gi Biblia: Ce a prev5zut marele savantpentru anul 2060?

o John Chombers 29133. Remarcabila via(5 a lui G. L Gurgiev:

Degi povestea sa rdm6ne una misterioasd,influenta lui nu trebuie supraestimatS.

e John Chombers 297

PARTEA o SASEA. Spiritul si sufletul34. Alungarea spiritelor rele: Un pionier

in domeniul psihoterapiei cautd undeva, in trecut,rdddcinile profesiei sale.

. Cynthio L,ogon 30635. Autobiografia paranormalS a lui Benvenuto Cellini:

Oare marele aurar renascentist a fost salvatde fo(ele cosmice?

o John Chombers 31236. Dostoievski gi spiritualismul: Oare autorul romanului

Crimd gi pedeapsd Etia ceva despre existenta uneilumi alternative?

o John Chombers 32037. Victor Hugo gi spiritele: Oare a gdsit autorul

romanelor Mizerabiliigi Cocoqatul de la Notre Damesurse de inspiratie gi in alte dimensiuni?

o John Chombers 32738. Sunete gi imagini de dincolo: Pionierat in noua Etiint5

a transcomunicdrii instrumentale.. Bill Eigles 336

39. Experienta mor[ii apropiate: De ce a eguat gtiintain aceastd privintb?

. P. M. H. Atwoter 345

Cuprins

40. Problema reincarndrii: Oare religia este singurulmotiv pentru care credem in reincarnaresau exist5 9i dovezi de naturd gtiin[ific6?

o lon Lq\Ailon

BibliografieContribu{ii

356

365377 Multumiri

Vreau sI-mi exprim incl o datd intreaga gratitudine fagd de togicci ctrrora le sunt deja recunoscetor pentru publicarea ForbiddenI ltsktry - cafiea noastrl anteioard -, pentru cI au ticut posibilltl)ari[ia volumului de fa1d, Rehgie Interzisd.. Desigur, nu pot sI nu-iirrrrintesc pe solia gi pe pdrinlii mei, pe cei care m-au sustrinut finan-t'irtr, precum gi pe toli ceilalli datorirA cirora revista Atlantis Rising,

l)rccum $i acest din urml proiect, au putut deveni realitate.'lbtugi, de data aceasta, ag vrea sI aduc o completare importan-

tll [a lista acelor persoane cdrora le sunt profund indatorat.M[ refer la Fondatorii Statelor Unite gi la drepturile pe care ni

lc-au ltrsat mogtenire prin Constitulie. in zilele noastre, cdnd mullidlrrtre noi suntem gata sd combatem orice forml de autoritate, elllne str ne aducem aminte ci nu intotdeauna s-a putut adopta curri;rrringtr o astfel de atitudine gi asta este incZ valabiL in multe locuride pe glob. Aga cum se poate vedea din paginile de fa1d, mulEi din-tre predecesorii nogtri au pldtit cu viaEa curajul de a da glas unorientimente aseminitoare cu cele exprimate in aceastd cafte.

Totugi, faptul cI ne sunt garuntate libertatea religioasl - ceea cenrr e pulin lucru, mai ales in cazul unei ci4i care se intituleazeRdl44le interzisd - gi libertatea presei, atat de dragi. noui., celor impli-cati in domeniul editorial, poate fi un lucru minunat, dar uneoriJxute fi gi un motiv de ingrijorare. Dacd. uitdm cdt suntem de noro-co$I, oare mai putem sI ne agteptlm ca lucrurile sd continue tot agilti[ nrr uitlm cI trebuie sI fim vigilentri intr-o epocd in care atAt demulli oameni se simt ameningali de libetitrile altora - mai ales delllrcrtatea de congtiinli - gi cautd mijloace prin care sI le interziclBccste drepturi celor care nu gdndesc la fel ca ei.

10 Multumiri

Faptul ci aceste libertltri, cel pugin aga cum apar ele in Consti-tutie, au devenit un loc comun nu inseamnl ci sunt mai pulin im-portante. Fdrd, ele, cred cI s-ar glsi destui care si incerce din rdspu-teri se nu hse nigte lucrlri precum cea de fati str vadi lumina tiparu-lui. Sunt pe veci recunoscltor pentru faptul de a fi eliberat de o ast-fel de opresiune, dar gi pentru acela de a putea discuta liber despreasemenea subiecte, hrd sd md tem de consecin[e.

lntroducere

J. Douglos Kenyon

Istoria lumii, sus[in unii, este istoria unui rlzboi intre diverse so-cletlti secrete. Iar religia, spun ei, nu este decdt vArful vizibil al unuilcel>erg secret, prin care activitatea oamenilor poate fi direcgionatdspre bine sau spre rIu. Aga cum planurile reale ale conducltorilorau fost tinute secrete, la fel gi adeviratele scopuri ale multor religiiau fbst ascunse ochiului public.

f)ar, ca gi-n cazul vintului, faptul de a nu fi vizibil nu echivaleazdcu lipsa fo4ei, a direcgiei ori a intensitdgi carc, la o privire mai aten-ti, pot dezvdlui care este lnta fnatd,. in vreme ce religiile acceptatefx)t promova scopurile secrete ale celor aflag la putere, religiilelnterzise nu o pot face, iar adepEii lor trebuie sI se irtruneascl peascuns.

Dacd religia este definiti ca fiind un minunchi de credinle gipmctici intretrinute de acei credinciogi care revendictr na'+liradlvinitegi gi a relagiei sale cu omenirea, atunci, practic, mulgi oameni$unt credincioqi, chiar dacd ei nu consideri cI sunt. intr-adevZr,clrlar gi cei ce neagl existenla divinitlfli sunt ei ingigi religiogi, prinaceca ci inbrdgigeazd credinga innatlra divinitllii (de exemplu, fap-tul ctr ea nuexistd), pe care nu o pot dovedi, intreEindnd-o prin cevace seamdnl foarte mult cu credin{a.

in acelaqi timp, mul$ au ajuns la convingerea ctr,in spatele vllu-lul, se trag nigte sfori gi togi cei care predicl, ?ncercdnd si fie con-vlngtrtori, - indiferent daci este vorba despre un domeniu secular,ptllnlific ori politic - sus[in ce au avut viziuni, in vreme ce o vechegl nehtrnuitl patidd de gah dintre elite nestiute ne-a trasat intreagalnttrie si continue sd o facd pdni in zilele noasffe. Aceasti mdrealA

12 Introducere

betalie se concentreazd pe adeviratele dimensiuni ale existengeiinterioare a omului, iar miza ar putea fi inslqi supraviefuirea sufletu-lui omenesc.

Pe de o parte sunt cei care vdd rusa umanl ca fiind doar puEinmai mult decnt o simpli consumatoare de trucuri create arrficial -aici intr6nd gi doctrinele academice. Conform acesfui curent degdndire, cu totii suntem altceva decdt produsele acelei lupte desprecare vorbea Darwin. Pretentiile noastre de a ni se recunoa$temeritele gi demnitatea sunt rezultatul exclusiv al progresului colec-tiv, din momentul in care am iegit din pegteri, de numai cnteva miide ani, cnnd - a$a ni s-a spus - am pomit pe drumul eroic ce ne-aadus pAnI la ,,nobilul" nivel de astdzi. Nofiunea de nemurire qicapaciti[ile transcendentale individuale sunt considerate a fi iluziiniscute din condiEionarea social - nimic mai mult.

Pe de altl parte sltnt cei care vZd in fiecare dintre noi capacitdtrinelimitate - neexcluzdnd nici nemurirea personald. Nu conteazd cdpsihicul omenesc de astdzi are in mod evident de suferit de pe urmavechilor trallme. Acegti optimigti considerl schema evolu{ionisti cafiind ceva mult mai mlre[, mai subtil qi mai sublim decit simplasupravieguire a celor mai putemici.

$i totugi, in aceastl epoci, atet de mulgi oameni sunt dominagi deo concepfie limitati privind propria lor identitate. Programagi sI nesupunem autoritatii institutiilor gtiintrifice/seculare/umaniste, amrenuntat sd ne folosim de posibilitdtile mai elevate care existl in noi.Sistemul de reguli - construit pe o baz\. academicl - ne-a convinspe cei mai multri dintre noi cI aceste verdicte sunt ni$te axiome carenu pot fi puse la indoiald. Noud ni se permite doar sI juclm rolurilecare ne-au fost atribuite - nimic mai mult.

Autorii cI4ii de faEd afirmd ci logica qi motiva$ile inerente, pecare institugiile ce stabilesc regulile - fie ci este vorba despre bise-ricd, stat sau lumea gtiintrifici - i i bazeazl autoitatea, sunt insi-dioase, dacl nu corupte qi sunt aga de multl, multd vreme.

ln centrul problemei rdmdne vechea disputd despre cum poatecineva se cunoasce adevZrul despre ceva - 9i care este calea maibund, gtiinga sau religia? Sl nu uitdm cI deosebirea dintre qtiinEa 9ireligie, atat de importantd pentru punctul nostru de vedere de lanivelul secolului )O(, este una foarte modemd, nlscuti din alienarea

Introducere 13

,'ivilizaEiei occidentale. Numai o societate care vede o mare prlpastiernllc ceea ce este in interior gi ceea ce se afld in exterior poate pro-i('('tr o distincEie atdt de categoricd intre cele douI. Chiar dacl gi fi-zicr cuanticd a demonstrat lipsa oriclrei separagii intre cel carerrlrscrvl gi ceea ce se observd, noi tot ne crampondm cu incdpdtrd-rurn' de iubitele - dar artificialele - noastre catalogdri.

Anticii nu impdr[eau aga lumea. Pentm ei, qtiinga gi religia eraur( )trlna. Ceea ce conta era adev5rul suprem, nu categoria. Daci in[e-It'gt'rca lor iniliaticl a sufletului era de fapt cunoagtere gi nu sebazar'rr lotrrl pe credinp - a$a cum am fost trvIEali sZ credem astdzi-,, irrt' pate spune ce fel de gtiinli gi tehnologie s-au dezvoltat in, Ir'rrrsLrl timpului?

liste posibil ca studiul unor subiecte ca electricitatea, magne-tisrrrtrl, gravitaEia gi energia sd se fi denoltat pe baza experientei.,lrilitrrale, in cdutarea nemuririi? Pentru noi, lumea natural5,, a$a cum('sr(' c()nceptualizatd, ea in mod obignuit, face obiectul unor studii:'tiirrt,it'ice; dar dacl. nu putem conceptualiza ceva anume, spunem cI(,sr(' sLlpranatural gi-l considerlm ca fiind, dacl nu rezultatul unorlurhrt'ina{ii, atunci, pur qi simplu, ceva dincolo de inlelegerea ome-I t(': ls('1'1.

f \rate cI cei din Antichitate nu erau atet de limitatri. DacI, ludnd( ( )r)tirct cu mogtenirea ldsatd de ei, aroganta noastrd. incercare de ar ;rlrloga ceea ce at realizat ei nu dI rczullate, vina este mai degrabd.r rur:rstr5 decit a lor.

(,unoagterea, s-a spus, inseamni putere. Dar am mai auzit qi cIpft':r Pu(inl cunoagtere este ceva periculos. in opinia noasre, ceailrrri ir)rpofianti intrebare este: de fapt, ce inseamnd cunoaqtere? Sau

t:r sii fblosim o formuld din gdndirea nevroticd din zilele noastre, r;rrr: chiar existl cunoagtere?

irr rnulte din marile tradifi spirituale antice, gnosis sau orice tip de( un()ilitcre - cunoa$terea de sine, cunoagterea adevirului, a iubirii -r r rrrstitrrie un scop, daci nu chiar scopul vietrii. $i totuqi vedem cul-trrr:r rx'c:identalZ punAnd laindoiald posibilitatea de a cunoagte cevat rr ;rtlt'v'."lrat, mai ales rZspunsuri la intreblrile noastre supreme des-prr' :rrlt'vlr: Cine suntem? De unde am venit? Care este rostul nostru?

l)t'sigr"rr, problema nu este dacl existl un asemenea lucru caAr lt'v:irrrl, ci dacl suntem capabili sI in[elegem ceva. De la Abatorul

M Inffoducere

cinci la Portocala nxecanicd, de la De uegbe tn lanul de secard laRebel fdrd. cauzd., numeroase mituri contemporane fac din con-testarea capacitl\ii umane de a ingelege adevdrul un fel de eroism.De la psihanalizd, la existengialism, de la starea morall la justegeapolitici, modul de gAndire din zilele noastre contrazice ideea ctrautoritatea inseamnl adevdrata cunoagtere. I-a fel ca gi Hamlet, amrimas si ne intrebim dacd ar trebui sd..fim sau sI nu fint.

in aceste probleme, qtiinta - cel pugin acea gtiinp care dominicivilizaEia de astdzi - nu ne ajfid prea mult. Cea mai buni gi cinstitimetodi empiricd la care putem spera este aceea de a vedea caresunt probabiliteflle. Niciieri prin aulele vreunei universitili nu a fostdescoperitl cunoa$terea puri, care si decurgZ din ceea ce filosofulTheodore Roszak numea ,,declaragie rapsodicl". Prczenti, h cantitetiuriage este doar disperarea.

Atunci cdnd, acum cdteva secole, am decis sI ne eliberlm de re-ligia coruptI a intunecatului Ev Mediu gi sI ne intoarcem spre ceeace am considerat a fi o cale mai luminatl de a decide cu privire latot felul de lucruri, ?m crenJt ci ne apropiem de adevdrata cunoa$-tere. in mod ironic, ceea ce am cdqtigat a fost tndoiala, iar loctl ve-chilor superstigii I-a luat un alt fel de teami. in loc de focul iadului amobtrinut pustiul. A durat ceva vreme pind str observIm toate impli-ca[iile acestei substituiri, dar cine putea sd prevadd cI o asemeneafoame disperatl de certitudini risci sI bulverseze ?ntreaga clvilizage?

Din plcate, aceasta aspiralie unilaterali i-a dus deja pe mulfi din-colo de limitele nebuniei, in abis. in vidul de cunoa;tere creat deqtiin{a noastrl coruptd, preotimea s-a gribit sI lanseze o mulqime defalgi preoli qi gadatani care promiteau adevdrata licoare a cunoaqteriispirituale, dar in realitate ofereau o intreage pleiadi de otrlvuri - dela genocid la jihad. Adolf Hitler sau Osama bin Laden, trnmbilaqiiIadului, exploatdnd legitima dorinql omeneascl de a primi rispun-surile existengiale, continud si fie o capcand. pentru masele care nususpecteazl nimic.

in mod ironic, o relicvl a g6ndirii din secolul al XD(lea igi men-[ine incl amprenta asupra judeciEii moderne, gi acum la inceputulsecolului )OC. Faptul cI este in continuare propagatA precum ritualulKabuki, pe scena publicl, este ceva ce am putea numi cultul reduc-Eionismului.

Introducere 75

At'eastI filozofie arhaicd, ce mai este cunoscutd $i - ce ironie! -, lr r '1 rl pcrzitivism logic, profi'pveazd materialismul gi doctrine precum,l,r'winismul social, behaviorismul, marxismul gi chiar frenologia (un.,r\l('nr ce strs[ine ci prin misurarea craniului se poate afla caracteftlurrr:rrr). Pozitivismul logic a promovat multe alte no[iuni discreditate,.,r rs1 i r rind, la un moment dat, cd. universul at pLttea fi explicat in ter-rrrt'rri [i>:rrte simpli, total transparenti pentru $tiinta convenlionali.

l)('ntru adeplii pozitivismului logic, cosmosul functrioneazl ase-nr('n('u unui uriag biliard, cu obiecte ce intre in coliziune gi acgionea-r,i irr rrroduri inerent compatibile cu gtiin{a de astdzi. Ei nu suntl.rrrrili:rrizaEi cu metafizica, spiritualitatea gi, in general, cu for[ele invi-,,rl rilt' ;i mai mult ca sigur cI nu-gi bat capul nici cu fizica cuanticd.lnr|il('it min{i mai discriminatoare l-au catalogat de mult timp calrirrrl in cel mai bun caz naiv, orgoliul reduqionist a fost inlocuit pe,r;rr':r rlestul de largI cu notiuni mai profunde gi mai subtile, promo-r',rrt' rlc g2nditori de genul lui Jung gi Einstein. Totugi, asemenea( onlt,ltri Dracula, gdndirea reduc{ionistd militantl se cramponeazer rr int'i1-rllinare sI-gi continue existenEa aflatd in declin.

$i :rstl'rzi are incl o influengd destul de mare in sfera academicl,rrr lxrliticl'r Ei in media. Ra cei mai curajogi chiar se constituie intr-unIt'l tlt' cler viftual al ,dezvdlutrii" profesioniste, pretinzdnd cI scot laivr';riri rr;;a-zisele ingelitorii care ameninfi presupunerile noastre celenr;ri irrrpoftante - imitandu-i, in mod ciudat, pe inchizitorii domini-r,rrri rri unui veac Ai mai intunecat.

I\lisiunea reduc[ionigtilor este uguratd, qi nu in micd rnlsuri, prinl.rptrrl ch marea pafte a opiniei publice nu qtie cum stau lucrurile del,rpt. l)ractici subtile ale acestui primitiv sistem de credinEe pot filrtilrritc in buletinele curente de informare $tiintifica. Aici, desco-;x.r'ililt' clin lumea qtiintificl sllnt prezentate ca argllmente care sIrrrl;ttrucr