Relatii Romano Americane

8/12/2019 Relatii Romano Americane

http://slidepdf.com/reader/full/relatii-romano-americane 1/19

Rela !ia România - S.U.A.

- realit "!i #i perspective geopolitice-



Introducere

Rela!ia dintre România#i S.U.A. este una definitorie pentru întreaga strategie de politic! extern! a

!! rii noastre#i una care a beneficiat de o aten!ie deosebit! din partea fiec! rui guvern din 1990#i

pân! ast! zi. Acest proiect î#i propune mai întâi s! treac! în revist! istoricul rela!iilor dintre cele

dou! !! ri pentru a releva aspecte de ordin politic, economic, dar#i cultural care au stat la baza

ini!ierii #i dezvolt! rii dialogului, înc! din secolul al XIX-lea. Apoi, va fi prezentat! perspectiva

actual! asupra rela!iilor interstatale dintre România#i S.U.A., insistându-se asupra intereselor de

ordin geopolitic urm! rite de cele dou! p! r !i prin aceast! apropiere. În final, vor fi discutate

perspectivele acestei rela!ii, prin prisma viitorului deceniu#i a schimb! rilor de paradigm!

dominant! pe care acesta le profileaz! . Îmi propun s! prezint mai multe abord! ri asupra viitorului

rela!iilor dintre România#i S.U.A., reunind în cadrul acestui proiect p! rerile foarte avizate ale unor

personalit! !i #i institu!ii importante privind acest subiect (Departamentul de Stat al Statelor Unite,

Ministerul Afacerilor Externe al României, anali#ti români#i americani, publica!ii prestigioase).



Scurt istoric al rela !iilor diplomatice dintre România "i Statele Unite de la începuturi pân # în1990 1

Rela!iile bilaterale româno-americane au fost stabilite, în mod oficial, la data de 11 iunie 1880,

odat! cu numirea lui Eugene Schuyler, renumit istoric#i diplomat, drept primul reprezentant

diplomatic american în România. La 125 de ani din momentul în care Schuyler s-a stabilit la

Bucure#ti, rela!iile bilaterale româno-americane au devenit un parteneriat productiv, bazat pe

numeroase leg! turi politice, militare, economice#i culturale. Dup! anii ‘90, când România a adoptat

regimul democratic, leg! turile româno-americane s-au dezvoltat#i au devenit mai profunde,

conducând la ob!inerea sprijinului Statelor Unite pentru intrarea în NATO#i pentru integrarea

complet! în Europa.

Leg! turile informale dintre România#i Statele Unite dateaz! înc! din primele zile ale istoriei

americane. C! pitanul John Smith, care, ulterior, a emigrat din Anglia în Virginia, se pare c! a luptat

împotriva otomanilor din Transilvania, în jurul anilor 1601-1603, iar Benjamin Franklin scria

despre o întâlnire cu un preot transilvan, Samuel Damian, care a vizitat Philadelphia în timpul

c! l! toriei sale în jurul lumii.$tiri despre România au ap! rut, ocazional, în Statele Unite înc! din

anii 1700, iar câteva publica!ii române#ti discutau despre extinderea acestora în America, publicând,în anii 1800, scrieri ale lui Benjamin Franklin pentru prima dat! . În 1846, Simion B! rnu!iu, unul

dintre viitorii lideri ai revolu!iei române din anul 1848, a tradus Declara!ia American! de Indepen!! .

Câ!iva imigran!i români în Statele Unite au luptat în R ! zboiul Civil, iar unul dintre ace#tia,

Gheorghe Pomu!, a ob!inut gradul de General de Brigad! .

Leg! turile comerciale româno-americane au câ#tigat în importan!! în cea de-a doua jum! tate a

secolului al XIX-lea#i în prima jum! tate a secolului al XX-lea. De exemplu, exporturile americane

c! tre România au crescut de dou! zeci de ori în perioada 1891-1914. Între timp, scriitorii americani

au început s! fie din ce în ce mai cunoscu!i în România, odat! cu publicarea operelor lui Walt

Whitman, Mark Twain#i Bret Harte. Cultura româneasc! a început#i ea s! p! trund! în Statele

Unite, unde muzica lui George Enescu a fost ascultat! pentru prima dat! la New York, în 1911.

Constantin Brâncu#i a fost primit cu entuziasm la Expozi!ia de la New York din 1913, unde a expus

cinci sculpturi.

1 American Cultural Center Bucharest - “In Celebration of 125 Years of U.S. - Romanian DiplomaticRelations” - 2006



Leg! turile#i schimburile politice, economice#i culturale au continuat s! se extind! dup! încheierea

primului r ! zboi mondial. În ianuarie 1923, George Enescu a întreprins primul dintre numeroasele

sale turnee în Statele Unite, unde muzica sa a fost primit! cu entuziasm. În noiembrie 1925,

diplomatul român Nicolae Titulescu a efectuat o vizit! la Washington, D.C., unde s-a întâlnit cuPre#edintele Calvin Coolidge. Anul urm! tor, Regina Maria a întreprins o vizit! foarte mediatizat! în

Statele Unite, unde a str ! b! tut întreg teritoriul cu trenul#i a participat la Expozi!ia Interna!ional! de

la Chicago. În acela#i an, la Bucure#ti, a fost înfiin!at! asocia!ia „Prietenii Statelor Unite”, cu

participarea unor personalit! !i române marcante, cum ar fi Titulescu#i Enescu. În 1932, Compania

Ford a deschis un birou de vânz! ri în România, iar în 1934 a inaugurat o linie de asamblare la

Bucure#ti. Iar în 1939, România a deschis un pavilion la Expozi!ia Interna!ional! de la New York.

Declara!ia de r ! zboi a României împotriva Statelor Unite, din decembrie 1941, a condus la

întreruperea rela!iilor diplomatice, care au fost reluate în 1946, când Statele Unite au recunoscut

guvernul român condus de Petru Groza. Trecerea României în tab! ra sovietic! a dus la deteriorarea

rela!iilor bilaterale, deoarece regimurile comuniste din România au impus un sistem totalitarist#i au

limitat strict contactele cu americanii#i cu al!i occidentali. Cu toate acestea, rela!iile bilaterale cu

România au început s! se îmbun! t! !easc! în prima jum! tate a anilor ‘60, în timpul administra!ieiGheorghiu-Dej, odat! cu semnarea unui acord care prevedea solu!ionarea par !ial! a cererilor de

retrocedare a unor propriet! !i, înaintate de americani. Au fost ini!iate schimburi culturale,#tiin!ifice

#i educa!ionale, iar în 1964 reprezentan!ele ambelor state au fost promovate la rangul de ambasade

cu drepturi depline. Distan!area calculat! a României – ini!iat! de Ceau#escu – fa!! de politica

extern! a Uniunii Sovietice, recunoa#terea diplomatic! a Israelului de c! tre Bucure#ti #i denun!area

interven!iei sovietice în Cehoslovacia, în 1968, au condus la vizita oficial! a Pre#edintelui Nixon în

România, în august 1969. În ciuda divergen!elor politice, contactele la nivel înalt dintre liderii

români#i americani au continuat în anii 1970, culminând cu vizita oficial! la Washington a so!ilor

Ceau#escu, în 1973. În 1972, a fost semnat! o conven!ie consular ! care s! faciliteze protejarea

cet! !enilor #i a bunurilor acestora în ambele!! ri. Au fost acordate facilit! !i de c! tre Corpora!ia

pentru Investi!ii Private Interna!ionale (OPIC), iar România a devenit eligibil! pentru creditele

B! ncii Americane de Import-Export.



Prin acordul comercial din aprilie 1975, România a beneficiat de clauza na!iunii celei mai

favorizate, în baza articolului 402 din Legea comer !ului din 1974 (amendamentul Jackson-Vanik

care asociaz! clauza na!iunii celei mai favorizate cu realiz! rile unui anumit stat referitoare la

problema emigr ! rii). Acest statut a fost reînnoit anual, dup! ce Congresul revizuia hot! rârile

preziden!iale conform c! rora România înregistra progrese în ceea ce prive#te libertatea de mi#care.

La mijlocul anilor ‘80, criticile aduse României referitor la drepturile omului, în special cu privire la

abuzurile comise împotriva minorit! !ilor etnice#i religioase, au condus la încerc! ri ale Congresului

S.U.A. de retragere a clauzei na!iunii celei mai favorizate pentru România. Pentru a preveni luarea

de m! suri în acest sens de c! tre Congres, în 1988, Cea#escu a renun!at la avantajele acestui statut,

calificând amendamentul Jackson-Vanik#i alte cerin!e referitoare la drepturile omului drept un

amestec inacceptabil în suveranitatea României.

Rela!iile politice au r ! mas încordate în toat! aceast! perioad! , dar Statele Unite au depus eforturi

pentru a men!ine leg! turile prin intermediul schimburilor culturale#i educa!ionale. Biblioteca

American! din Bucure#ti, înfiin!at! de Serviciul de Informa!ii al Statelor Unite în 1972, a oferit o

deschidere c! tre cultura american! în toat! aceast! perioad! , iar vizitele unor arti#ti proeminen!i

precum Louis Armstrong, Dizzy Gillespie, Dave Brubeck#i Arthur Rubinstein au f ! cut cunoscut!

muzica american! publicului român. De asemenea, câ!iva atle!i români de marc! , cum ar fi NadiaCom! neci #i Ilie N! stase au promovat imaginea României în Statele Unite. Imaginea!! rii a fost

promovat! #i de hot! rârea României de a participa la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, din

1984, în ciuda boicotului generat de alte state din blocul sovietic.



Principalele evolu $ii cronologice în planul politic al rela $iilor româno-americane dup # 1990 2:

• La 8 noiembrie 1993 , România ob"ine din partea SUA "clauza na"iunii celei mai favorizate",

cadru de facilitare#i promovare a rela"iilor economice bilaterale, rezultat al interesului politic alSUA de consolidare a rela"iilor cu România (acordarea clauzei se realiza pe baze anuale). În

august 1996, Congresul SUA a aprobat permanentizarea clauzei pentru"ara noastr ! , ca urmare a

progreselor înregistrate în procesul de reform! economic! #i creare a condi"iilor de dezvoltare a

economiei de pia"!.

• La 11 iulie 1997 , cu prilejul vizitei la Bucure#ti a pre#edintelui SUA, Bill Clinton, este lansat

parteneriatul strategic bilateral, cadru extins de colaborare vizând consolidarea rela"iilor bilaterale, sus"inerea procesului de reform! #i a demersurilor de integrare euro-atlantic! ale "!rii

noastre, promovarea rolului României de factor de stabilitate#i securitate în Europa de sud-est.

De la lansarea sa, parteneriatul strategic a reprezentat un reper esen"ial al politicii externe a

României, precum#i un instrument eficient de sprijinire a eforturilor interne în domeniul reformei

politice, economice, militare, administrative.

• SUA au sprijinit candidatura României pentru ob"inerea pre#edin"iei în exerci"iu a OSCE în 2001,

precum#i derularea eficient! a mandatului românesc la conducerea organiza"iei.

• Cooperarea româno-american! a constituit un factor major în conturarea#i implementarea

reformei militare române#ti, precum#i în promovarea preg! tirilor deaderare la NATO.

• Nivelul ridicat al colabor ! rii bilaterale în combaterea riscurilor neconven"ionale (trafic de droguri,

de persoane, criminalitate financiar ! etc.) #i importan"a pe care cele dou! p! r "i o acord! acestei

colabor ! ri au determinat deschiderea la Bucure#ti, la 20 mai 2001, a Biroului FBI în România.

• Dup! 11 septembrie 2001, România a acordat un sprijin semnificativ coali"iei interna"ionale

conduse de SUA împotriva terorismului, concretizat în sus"inerea opera"iunilor din Afganistan#i

Irak, precum#i în intensificarea colabor #rii bilaterale în ac $iuni specifice de combatere a

terorismului.

2 Ministerul Afacerilor Externe - “Descrierea rela ! iilor bilaterale România - S.U.A.”



• Rezultatele pozitive în planul reformei economice#i contribu"ia României la r ! zboiul împotriva

terorismului au constituit elemente majore în conturareasprijinului SUA pentru integrarea

României în NATO .

• La 10 martie 2003 , autorit #$ile americane au acordat României statutul de "economie de

pia $#", element important în promovarea obiectivului de amplificare a rela"iilor economice

româno-americane, atât în planul schimburilor comerciale, cât#i al investi"iilor americane în

România.

• La 8 mai 2003, Senatul SUA a ratificat în unanimitate protocoalele de aderare la NATO a celor

#apte state invitate cu prilejul summit -ului de la Praga, din noiembrie 2002.

• La 6 decembrie 2005, a fost semnat Acordul privind activit!"ile for "elor Statelor Unite sta"ionate pe teritoriul României („Acordul de acces”).Acordul a intrat în vigoare la 21 iulie 2006.

• În perioada 26-28 iulie 2006 a avut loc vizita oficial! a pre %edintelui României, Traian B #sescu ,

la Washington. Cu aceast! ocazie a avut o întrevedere cu pre#edintele SUA, George W. Bush,

pre#edintele SUA, principala tem! de discu"ii fiind consolidarea#i intensificarea parteneriatului

strategic dintre România#i Statele Unite ale Americii.

• România s-a bucurat desprijinul consistent al SUA pentru organizarea#i desf !#urarea Summit-ului NATO din 2008. Prin substan"a deciziilor, implica"iile majore ale subiectelor dezb! tute #i

viziunea manifestat! de liderii politici ai NATO,Summit-ul NATO din aprilie 2008 , de la

Bucure#ti a fost un eveniment de succes. În paralel cu participarea la lucr ! rile Summit-ului,

pre#edintele SUA, George W. Bush a efectuat o vizit! oficial! în România, ocazie cu care a avut

întrevederi cu pre#edintele României, Traian B! sescu,#i prim-ministrul României, C! lin Popescu-

T! riceanu,#i a sus"inut un discurs public la Palatul CEC, privind viziunea SUA asupra rolului

NATO.



Considera !ii privind pozi !ia României la Marea Neagr # "i implica !iile geopolitice ale acesteia

România are ca avantaj esen!ial pozi!ia geopolitic! favorabil! . Pentru comunitatea euro-atlantic! ,

spa!iul de la Estul României reprezint! limita estic! a NATO#i UE. Rusia consider ! c! aceea#i zon!

este “vecin! tatea apropiat! ”, parte a sferei proprii de influen!! . Cele dou! organiza!ii interstatale,UE #i NATO au avut în anii ’90#i la începutul acestui deceniu o politic! vizibil! de expansiune,

prin valuri succesive de aderare. Aceast! extindere a fost orientat! întotdeauna spre est, exact spre

aceast! zon! a M! rii Negre, tocmai din considerente strategice#i politice.3 S-a afirmat de multe ori

c! aderarea României în structurile euro-atlantice s-a realizat preponderent din motive politice#i

mai pu!in în urma îndeplinirilor tuturor criteriilor setate de aceste organiza!ii. Astfel, ultimele valuri

de aderare#i-au propus s! extind! influen!a NATO#i Uniunii Europene în Europa Central! #i de

Est. Cu siguran!! aceste afirma!ii sunt, m! car par !ial, justificabile#i explicabile prin interesul

crescut pentru spa!iul M! rii Negre manifestat de actori na!ionali, printre care se num! r ! #i Statele

Unite ale Americii, dar#i actori transna!ionali.

În ultimele decenii, Marea Neagr ! a revenit din ce în ce mai mult în aten!ia geopoliticienilor

datorit! pozi!iei sale strategice#i a intereselor marilor puteri care se îndreapt! progresiv c! tre acea

zon! . Asta dup! ce ea a fost considerat! pe rând o “mare uitat! ” de navigatorii lumii libere, un“avanpost al comer !ului” mondial la gurile Dun! rii, Donului, sau Niprului, o mare “practic închis! ”

sau o “plac! turnant! ” între Europa, Asia Mic! #i Rusia. Dup! 1991, la Marea Neagr ! au acces

direct Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia#i Georgia - acest fapt o define#te ca fiind un pol

al intereselor acestor state riverane.4 Intensitatea#i rezonan!a dezbaterilor privind spa!iul pontic au

sporit vertiginos odat! cu destr ! marea Uniunii Sovietice#i încerc! rile de edificare dincolo de

barajul geopolitic Est-Vest a unui ansamblu geopolitic coerent. Marea Neagr ! redevine un focar al

jocului geopolitic global, un loc unde se intersecteaz! interesele marilor juc! tori. Noua geopolitic! a

M! rii Negre eviden!iaz! o nou! competi!ie între marile puteri. Rusia bate în retragere, iar SUA,

Fran!a #i Germania reprezint! noii actori externi principali care î#i disput! influen!a în regiune.5 În

spatele puterilor care, la nivel factual, depun eforturi de asigurare a unui anumit control al zonei

M! rii Negre, se afirm! penetrarea masiv! a companiilor transna!ionale atrase de exploatarea

3 Y. Lacoste - “Geopolitique - La longue histoire d " aujourd " hui”

4 S. Negu !, V. Cucu, L.B. Vlad - “Geopolitica României”

5 O. Serebrian - “Geopolitica spa !iului pontic”



petrolului din Caspica, ceea ce face posibil! prezen!a tot mai semnificativ! în zon! a SUA. Din

aceast! dispunere de for !e rezult! o nou! situa!ie Geopolitic! în zona M! rii Negre cu consecin!e

asupra tuturor statelor riverane. Din punct de vedere politico-militar, sudul m! rii se afl! sub

controlul flancului drept al NATO, iar nordul apar !ine statelor din CSI, mai precis a Rusiei. Dac! în

nordul#i centrul Europei are loc o dezangajare de for !e, în schimb în zona M! rii Negre aceste for !e

se afl! fa!! în fa!! . Este evident c! fiecare tinde s! -#i creeze o situa!ie favorabil! prin atragerea de o

parte#i de alta a statelor riverane. Ori, din acest punct de vedere, încle#tarea depinde în totalitate de

rela!iile directe dintre SUA#i Rusia. Asist! m, astfel, la o situa!ie fluid! , a unui mozaic de alian!e în

cadrul c! rora fiecare caut! patronajul uneia sau mai multor puteri str ! ine. Noii veni!i, Statele Unite,

tind s! -#i asigure un loc de prim rang, reducând totodat! prezen!a ruseasc! #i ambi!iile iraniene.

Razboiul geoeconomic al!i!eiului din Marea Caspic! se va desf !

#ura înrtre ascensiunea puterii

americane#i rezisten!a ruseasc! , în aceea#i manier ! cum, în secolul al 19-lea, în Asia s-au aflat fa!!

în fa!! Imperiul britanic#i Rusia!arist! .6

Pentru România, pozi!ia la Marea Neagr ! reprezint! mai mult decât simplele raport! ri spa!iale

geografice. Sensul geopolitic al acestei pozi!ii se eviden!iaz! prin faptul c! România apar !ine

organic la dou! zone cu profil politic, economic, distinct#i prioritar în rela!iile politice#i economice

continentale, profil totodat! de deplin! complementaritate (specific, pozi!ia României atât în grupul!! rilor riverane!! rmului pontic, cât#i a celor central-europene, componente ale bazinului dun! rean).

Rolul acestei pozi!ii este amplificat de pozi!ia la gurile Dun! rii. La toate acestea se adaug! , desigur

#i leg! tura existent! între Marea Neagr ! #i Marea Mediteran! prin sistemul de strâmtori Bosfor-

Dardanele, care constituie, dup! cum aprecia Nicolae Titulescu, “singura noastr ! ie#ire spre Marea

liber ! ”. Deoarece rela!iile economice ale!! rii noastre depind într-o m! sur ! semnificativ! de

circula!ia liber ! prin aceste strâmtori, România a fost mereu interesat! de acest aspect.7

Litoralul vestic al M! rii Negre va fi pe viitor poarta de intrare spre marii consumatori din occident,

c! tre resursele de la Marea Caspic! #i din Caucaz. În acela#i timp, va fi capul de pod al Eurpei

pentru exporturile de produse finite ale Uniunii Europene,#i nu numai, mai ales c! tre fostele

republici sovietice de la Marea Caspic! . Mai mult decât atât,!! rmul vestic al M! rii Negre este

perceput ca o prelungire al str ! vechiului Drum al M! t! sii. Atuul României este portul Constan!a, cel

6 O. Serebrian - “Geopolitica spa !iului pontic”

7 S. Negu !, V. Cucu, L.B. Vlad - “Geopolitica României”



mai mare din bazinul M! rii Negre, care face parte dintr-un proiect de construire al unui oleoduct cu

destina!ia Trieste. Acest proiect, sus!inut de compania italian! ENI are conota!ii economice deosebit

de importante pentru întreaga zon! .

Dimensiuni actu ale ale politicii externe a României, prin prisma rela !iilor cu SUA

Ministerul Afacerilor Externe a definit, în cadrul strategiei sale, obiectivele politicii externe

române#ti pentru anul 2009. Cele#apte priorit! !i enumerate sunt: Europa (România ca membru

UE), politica regional! , consolidarea parteneriatelor la nivel global, securitatea interna!ional! ,

promovarea metodei multilaterale, diploma!ia în sprijinul dezvolt! rii economice#i cooper ! rii

interna!ionale #i servirea intereselor românilor din str ! in! tate.8 Parteneriatul dintre România#i

Statele Unite este esen!ial pentru aproape fiecare dintre aceste priorit! !i #i este considerat un pilon

principal pentru orice strategie de politic! extern! de c! tre MAE.

Deoarece apartenen!a la Uniunea European # presupune o implicare din ce în ce mai mare a!! rii

noastre în politicile fundamentale ale Uniunii Europene, va trebui s! ne asum! m un rol important în

solu!ionarea problemelor cu care Uniunea European! se confrunt! din ce în ce mai mult. Cea mai

important! dintre acestea este securitatea energetic! #i dezvoltarea unei politici energetice comune.A devenit evident c! un num! r mai mare de trasee de transport al hidrocarburilor este necesar

pentru consolidarea pozi!iei Uniunii pe plan interna!ional, din punct de vedere energetic. Interesul

României poate fi aici realizarea proiectului Nabucco, precum#i progresul f ! cut în ceea ce prive#te

construirea oleoductului Constan!a-Trieste. Sunt binecunoscute jocurile care exist! între actorii

statali din zona M! rii Caspice#i M! rii Negre pentru sus!inerea diferitelor op!iuni de transport a

energiei caspice c! tre Europa Occidental! #i Statele Unite. România va trebui s! î#i pun! în valoare

atuu-rile evidente#i s! reu#easc! , inclusiv prin utilizarea rela!iilor cu Statele Unite s! influen!eze

deciziile actorilor din zon! spre adoptarea unei op!iuni de transport al petrolului#i gazelor naturale

care s! includ! #i tranzitarea!! rii noastre (Aici op!iunile ar fi oleoductele Baku-Novorossijsk-Marea

Neagr ! , Baku-Supsa-Marea Neagr ! , precum#i gazoductul Nabucco prin Turcia-Bulgaria-România-

Ungaria-Austria).9 Statele Unite au propriile interese în zon! #i este foarte probabil s! sus!in! o

solu!ie care avantajeaz! Turcia, un aliat strategic de o importan!! considerabil mai mare decât

8 Ministerul Afacerilor Externe - “Priorit #! ile politicii externe ale României în 2009”

9 S. Negu ! - “Geopolitica - Universul Puterii”



România. Dar în acest p! ienjeni# de trasee posibile de transport a energiei, România care are o

pozi!ie geostrategic! în zon! , nu î#i va putea permite s! r ! mân! în afara acestor jocuri.10

În cadrulpoliticii regionale , principalele puncte de interes comun ale celor dou! !! ri sunt Regiunea

M! rii Negre#i Kosovo. Marea Neagr ! , dup! cum am men!ionat în cadrul acestui eseu a dobândit o

importan!! strategic! pentru marii actori na!ionali, inclusiv pentru Statele Unite. Regiunea M! rii

Negre se poate constitui pe termen mediu#i lung într-un spa!iu democratic, stabil, prosper, conectat

func!ional la spa!iul european#i euroatlantic, având rela!ii echilibrate, de cooperare politic! #i

sectorial! cu vecin! tatea ei estic! . Sus!inerea unei astfel de perspective ar îndep! rta riscurile legate

de instabilitate, de ezit! rile între op!iuni distincte de politic! extern! , de limitarea dezvolt! rii

economice ca efect al conflictelor înghe!ate, în cond

!iile unor raporturi de putere globale neclare.

op!iunile politice ale statelor din zon! , procesul de reform! NATO#i UE, dar#i evolu!ia raporturilor

dintre UE, SUA#i Rusia vor influen!a viitorul regiunii pontice.11 Rela!iile România-SUA pot

contribui la un scenariu pozitiv, care va aduce stabilitate#i dezvoltare economic! la Marea Neagr ! .

În schimb, în ceea ce prive#te Kosovo, p! rerile României diverg de cele ale Statelor Unite. România

se afl! printre pu!inele state din UE care nu au recunoscut Declara!ia de Independen!! a Republicii

Kosovo, al! turi de state ca Spania#i Cipru. Nu este greu de ghicit de ce, atât Spania, Cipru, cât#i

România confruntându-se cu minorit! !i care militeaz! pentru autonomie. A recunoa#te dreptul uneiminorit! !i de a declara unilateral independen!a, a#a cum s-a întâmplat în Kosovo, ar da acela#i drept

minorit! !ilor proprii, dup! caz basci, catalani, secui, turci.12 Un ultim element al politicii regionale

duse de România este faptul c! !ara noastr ! (aflat! la frontiera estic! a UE #i NATO) sus!ine

procesele de democratizare, restructurare#i orientare spre integrare european! #i euroatlantic! ale

vecinilor s! i în spe!! Serbia, Ucraina#i Republica Moldova).

Consolidareaparteneriatelor globale este un obiectiv care are în prim-plan parteneriatul strategic

cu Statele Unite, f ! r ! îndoial! cel mai important parteneriat al României în afara Uniunii Europene.

Parteneriatul strategic cu Statele Unite constituie o component! de baz! a politicii externe#i de

securitate a României. Etap! important! în evolu"ia rela"iei bilaterale România – SUA, în contextul

parcurgerii de c! tre România a procesului de aderare la structurile euroatlantice, Parteneriatul

Strategic a fost lansat în 1997 ca mecanism avansat de cooperare, având ca prioritate consolidarea

10 Y. Lacoste - “Geopolitique - La longue histoire d " aujourd " hui”

11 Ministerul Afacerior Externe - “Repere ale strategiei de politic # extern # a României”

12 “A Year in the life of Kosovo” - The Economist, februarie 2009



rela"iilor dintre România#i SUA în domeniile de interes strategic pentru ambele"!ri (militar,

economic, securitate regional! , riscuri neconven"ionale) #i reprezint! un element important de

sus"inere a p! cii #i stabilit!"ii în Europa de Sud-Est. Profilul strategic al rela"iei bilaterale cu SUA se

înscrie pe urm! toarele coordonate: cooperarea militar ! , colaborarea pe probleme de securitate

regional! ., Stabilizarea Europei de Sud-Est, dezvoltarea colabor ! rii economice #i cre#tereavolumului schimburilor comerciale bilaterale, combaterea riscurilor neconven"ionale.

MAE român urm! re#te consolidarea acestui parteneriat, cu accent pe facilitarea unei cooper ! ri

economice sporite#i a schimburilor culturale. Exist! premise favorabile pentru un salt calitativ în

rela"ia strategic! cu Statele Unite. În 2009, cooperarea cu Administra"ia de la Washington este

esen"ial! pentru men"inerea nivelului excelent al dialogului politic la toate nivelurile, aprofundarea

agendei #i pentru consolidarea coeziunii transatlantice în ansamblu. Teme majore ale politicii

externe a României precum mediul de securitate în regiunea M! rii Negre, dosarul energetic sau

intrarea pe o traiectorie european! ireversibil! a Balcanilor de Vest vor fi incluse pe agenda

cooper ! rii în cadrul Parteneriatului cu SUA, urm! rindu-se materializarea unor proiecte concrete#i

relevante pentru acestea. O preocupare major ! va viza cooperarea sporit! cu autorit!"ile americane

pentru includerea României în programul Visa Waiver#i eliminarea regimului de vize pentru

cet!"

enii români care doresc s! c

!l!toreasc

! în SUA.

În acest context, Ministrul afacerilor externe Cristian Diaconescu a efectuat o vizit! la Washington

în perioada 6-8 mai 2009, aceasta reprezentând primul contact bilateral de nivel dup! instalarea noii

administra"ii democrate la Casa Alb! . „Aceast! vizit! este extrem de important! pentru România.

Relu! m astfel dialogul politic la vârf cu partea american! dup! schimbarea administra"iei.

Obiectivul nostru este s! consolid! m parteneriatul strategic dintre România#i SUA#i s! identific! m

proiecte noi în care s! colabor ! m, pe m! sura poten"ialului nostru#i a rela"iei mature care leag! celedou! "!ri”13 , a declarat ministrul Cristian Diaconescu, înaintea vizitei.

$eful diploma"iei române a avut întâlniri cu secretarul de stat Hillary Clinton, consilierul pentru

securitate na"ional! al vice-pre#edintelui SUA, Anthony Blinken, cu subsecretarul pentru afaceri

politice al secretarului ap! r ! rii, Michelle Flournoy#i cu membri proeminen"i ai Congresului

american. Pe agenda discu"iilor au figurat teme legate de cooperarea în teatrele de opera"ii din

Afganistan #i Irak, precum#i aspecte de interes prioritar în rela"ia bilateral! , cu accent pe

13 Ministerul Afacerior Externe www.mae.ro

http://www.mae.ro/

http://www.mae.ro/

http://www.mae.ro/



aprofundarea componentei economice a parteneriatului strategic bilateral. Vizita a prilejuit, de

asemenea, un amplu schimbde vederi pe ansamblul chestiunilor de interes comun de pe agenda

interna"ional! , o aten"ie special! fiind acordat! evolu"iilor din zona extins! a M! rii Negre.

„Noua administra"ie american! , dar #i membrii Congresului, se vor implica în continuare în

cooperarea cu România din punct de vedere strategic, în leg! tur ! cu vecin! tatea NATO#i a Uniunii

Europene la Marea Neagra#i, totodat! , în ceea ce prive#te programul Visa Waiver#i modul în care,

în perioada urm! toare, aceast! tem! va fi abordat! la nivelul Congresului american”14 , a declarat

ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu, la finalul întrevederii cu Richard Lugar, co-

pre#edintele Comitetului pentru Rela"ii Externe al Senatului SUA. În cadrul întrevederii cu

senatorul Richard Lugar, desf !#urat! la 7 mai 2008, au fost discutate modalit!"i de aprofundare a

parteneriatului strategic dintre România#i State Unite. În acest context, senatorul american a dorits! aprecieze rolul proeminent al României pentru impulsionarea cooper ! rii la Marea Neagra#i

viziunea"!rii noastre cu privire securitatea energetic! în Europa#i Eurasia.

La finalul întrevederii ministrul Diaconescu a precizat c! întâlnirea a reprezentat o oportunitate

pentru reconfirmarea parteneriatului strategic dintre România#i SUA. „Am convenit împreun! c!

Marea Neagr ! #i Europa de Est sunt regiuni cu un mare poten"ial al dezvolt! rii democratice#i

economice. În viitor, pot s! v! spun c! SUA împreun! cu România vor munci din greu pentru

respectarea principiilor#i standardelor democratice#i se vor angaja în proiecte în vederea

consolid! rii stabilit!"ii #i securit!"ii acestei regiuni”, a ad! ugat ministrul roman de externe. „Am

discutat despre modul în care vom colabora pentru facilitarea circula"iei reciproce a cet!"enilor celor

dou! "!ri, prin includerea României în Programul Visa Waiver”, a mai afirmat ministrul român de

externe. El a subliniat, totodat! , c! discu"iile privind aspectele de interes prioritar în rela"ia

bilateral! s-au concentrat pe aprofundarea componentei economice a parteneriatului strategic

bilateral. Pe agenda discu"iilor s-au aflat#i subiecte precum proiectele de securitate energetic! , de oimportan"! deosebit! pentru ambele"!ri #i cooperarea în teatrele de opera"ii din Afganistan#i Irak,

unde „România a demonstrat c! este preg! tit! s! î#i asume responsabilit!"i în sprijinul libert!"ii #i

dezvolt! rii democratice, obiective pe care sper ! m c! le vom atinge în cel mai scurt timp cu putin"!

împreun! cu SUA”, a afirmat Cristian Diaconescu.15 La rândul s! u, secretarul de stat american a

amintit de cooperarea îndelungat! dintre România#i SUA în ceea ce prive#te priorit!"ile securit!"ii

globale #i a exprimat recuno#tin"! pentru angajamentul României în Afganistan, Irak#i Kosovo.

14 Ministerul Afacerilor Externe - www.mae.ro

15 idem 12

http://www.mae.ro/

http://www.mae.ro/

http://www.mae.ro/



Hillary Clinton a mul"umit României#i pentru decizia de a g! zdui exerci"ii militare comune

cu for "ele americane. „România este unul dintre cei mai de încredere alia"i #i cei mai

respectabili parteneri ai SUA”, a concluzionat secretarul de stat american Hillary Clinton.16

În ceea ce prive#te securitatea interna $ional #, NATO r ! mâne pilonul politicii de securitate#i

ap! rare a României. României va trebui s! participe activ la procesul de transformare a Alian"ei,

inclusiv la elaborarea noului Concept Strategic al NATO, sus!inând procesele de eficientizare#i

adaptare a NATO la cerin"ele generate de evolu"iile din ce în ce mai complexe ale mediului

interna"ional de securitate, tocmai pentru c! succesul NATO înseamn! #i succesul României.

România va participa în continuare la misiunile interna"ionale ale Alian"ei, angajamentele din

Afganistan r ! mânând cruciale pentru evolu"ia NATO#i securitateainterna"ional! . Transformarea

NATO#i realizarea de progrese în asigurarea unui cadru eficient de cooperare între NATO#i UE pentru realizarea unei arhitecturi stabile de securitate european! sunt dou! obiective conexe pentru

România, care vor ghida#i în 2009 demersurile sale în cadrul NATO#i UE. România încurajeaz! ,

de asemenea, men"inerea unei politici NATO a „u#ilor deschise” în rela"ia cu Georgia#i Ucraina,

al! turi de dezvoltarea rela"iilor NATO cu statele din regiune, potrivit aspira"iilor fiec! ruia dintre

acestea.17 Prezen!a sus!inut! a României în Irak#i Afghanistan reprezint! o dovad! a

angajamentului României pentru securitatea interna!ional! . De altfel, România a fost unul dintre cei

mai apropia!i parteneri ai Statelor Unite în aceste opera!iuni. Desigur, contribu!ia !! rii noastre nu afost extrem de semnificativ! din punct de vedere strict cantitativ, dar nici nu avea cum s! fie

altcumva. Aderarea României la NATO s-a datorat în mare parte#i acestui sprijin acordat SUA,

sprijin care a sfâr #it prin a aduce beneficii!! rii noastre. Petru România, participarile la misiunile

interna!ionale ale Alian!ei #i realizarea unei cooper ! ri eficiente NATO-UE sunt mijloace pentru

crearea unei arhitecturi stabile de securitate, cu implica!i sistemice.18 Rolul României în NATO a

devenit din ce în ce mai important în ultimii ani, culminând cu organizarea summit-ului Alian!ei la

Bucure#ti în 2008. În acela#i timp, misiunile diplomatice ale României reprezint! acum, în acela#i

timp ambasade ale unui stat membru atât UE cât#i NATO. Spre exemplu, la 1 ianuarie 2009 am

preluat mandatul de Ambasad! punct de contact NATO în Azerbaidjan.

16 United States Department of State - www.state.gov

17 Ministerul Afacerior Externe - “Repere ale strategiei de politic # extern # a României”

18 Cristian Diaconescu - “Interesele române $ ti la ora multipolarismului” - Foreign Policy România, mai 2009

http://www.state.gov/





Securitatea na!ional! a României nu este amenin!at! în acest moment, îns! trebuie avut în vedere

faptul c! un anumit grad de risc a fost asumat prin participarea total! la misiunile NATO#i ale

Alia!ilor din Irak#i Afghanistan.

Perspective geopolitice "i geostrategice ale rela !iei România - SUA

Dezvoltarea rela!iilor dintre Statele Unite#i România trebuie privit! prin contextul mondial,

geopolitic#i geostrategic care se preconizeaz! c! se va schimba în urm! toarele decenii. Într-o mare

m! sur ! , toate progresele#i evolu!iile acestei rela!ii bilaterale de pân! acum pot la fel de bine fi

explicate prin analiza evenimentelor care au marcat respectivele perioade de timp.

România este ast! zi membru NATO#i UE, având prezentul dar#i viitorul strict legat de acesteorganiza!ii suprastatale. Aceasta este o realizare considerabil! , de#i mediul politic al!! rii noastre nu

a oferit, în general, satisfac!ii de la instaurarea democra!iei. Cum a ajuns România dintr-un stat aflat

indiscutabil în sfera de influen!! a Uniunii Sovietice (respectiv Rusiei), într-un stat cu un destin

european#i euroatlantic asumat? Cred c! o explica!ie ar putea fi#i evolu!ia lumii dup! momentul

1991. O dat! cu colapsul URSS, am intrat într-o epoc! a unipolarit! !ii. Dac! pe tot parcursul

R ! zboiului Rece, paradigma dominant! a fost cea a bipolarit! !ii, a confrunt! rii directe#i continue

dintre SUA#i URSS, în 1991 SUA a r ! mas singurul pol de putere mondial! , singura super-putere,

care avea #i înc! are capacitatea#i obliga!ia asumat! de a arbitra majoritatea conflictelor

interna!ionale#i de a juca un rol activ în jocurile geopolitice mondiale.%! rile rezultate din URSS,

dar #i cele care au sc! pat din aceast! sfer ! de influen!! de r ! u augur, precum#i de spectrul

comunismului, s-au orientat imediat c! tre un sistem de guvernare nou#i mult-dorit: democra!ia, dar

#i c! tre o economie capitalist! . Întreaga mentalitate a popoarelor s-a schimbat. Dup! ani de

represiuni în care se gândeau la Occident (reprezentat în special de Statele Unite) ca la un vis,aceste popoare, v! zându-se libere, au început s! tind! spre atingerea unui statut de parteneri ai

Statelor Unite, membrii NATO#i membrii UE. Nu este numai cazul României, ci#i al Cehiei,

Poloniei, Ungariei, Bulgariei, statelor baltice#i, mai recent, Ucrainei#i Georgiei. Pu!ine state au

r ! mas în sfera de influen!! a Rusiei (Belarusul fiind cel mai evident exemplu). S-a realizat o

extindere a NATO cu 11 state est-europene#i o extindere a UE cu 10 state est-europene. La rândul

lor, interesele acestor organiza!ii s-au mutat din ce în ce mai mult spre Est; în particular, interesul

geopolitic al Statelor a fost acela de a extinde NATO cât mai mult#i de a ajunge cu grani!eleorganiza!iei cât mai aproape de Rusia, dar#i de Orientul Mijlociu, pentru a-#i consolida influen!a #i



a se apropia de aceste zone. Putem spune c! cei 20 de ani dup! momentul revolu!iilor din

1990-1991. Reprezint! ani de domina!ie mondial! (de hegemonie) a Statelor Unite.

Îns! o astfel de hegemonie a generat multe angajamente interna!ionale, care au consumat#i

consum! înc! multe resurse. Este de presupus c! în viitor aceste angajamente vor deveni tot maigreu de respectat#i vom asista la o modificare a lor. În acela#i timp, este de a#teptat ca în urm! torii

ani ascensiunea marilor puteri s! schimbe profund peisajul rela!iilor interna!ionale. Deja Rusia#i

China contest! influen!a Statelor Unite în regiunile lor#i au în viziune o nou! ordine în care ei s!

influen!eze jocurile, iar India#i Brazilia î#i vor asuma în curând un rol asem! n! tor. Epoca

hegemoniei americane#i a unipolarismului se apropie de sfâr #it, dup! cum cred majoritatea

exper !ilor în probleme globale. Un aspect important care va contribui la sc! derea importan!ei

Statelor Unite este realitatea economic! cu care aceasta se confrunt! . În condi!iile în care vom asistala o sc! dere a for !ei financiare a SUA, ne putem întreba dac! aceasta va mai avea capacitatea s!

sus!in! ac!iuni militare de amploarea celor din Irak#i Afghanistan sau dac! va putea asigura bugetul

unei organiza!ii precum NATO. Nu trebuie omis faptul c! America ruleaz! de ceva timp deficite

bugetare considerabile#i c! este cel mai mare debitor al lumii. În sistemul economic este nevoie de

un hegemon pentru a realiza dou! lucruri: men!inerea sistemului economic interna!ional deschis,

dar #i plasarea propriilor interese economice pe plan secund, dup! binele sistemului interna!ional.

Toate indica!iile arat! c! SUA nu vor mai putea juca acest rol. Cel mai important efect va fi acela c!

dolarul nu va mai fi moneda predominant! în sistemul financiar interna!ional, iar statele nu vor mai

prefera dolarul pentru a-#i p! stra rezervele na!ionale (China cere deja schimbarea dolarului cu un alt

etalon, spre exemplu Special Drawing Rights al FMI). Toate aceste aspecte ne fac s! credem c! , în

50 de ani, SUA nu vor mai fi un hegemon absolut, ci doar un primus inter paris .19

Actuala pax americana , va fi contestat! din ce în ce mai mult, nu la nivel global, ci regional de o

serie de mari puteri, iar Statele Unite nu vor avea resursele s! “lupte” cu ace#ti contestatari în toate

punctele de interes: Asia Central! , Orientul Mijlociu, America Latin! , Europa de Est. Astfel c! vom

asista la o prezen!! interna!ional! mai redus! a SUA#i la restructurarea unor angajamente, NATO

putând fi unul dintre ele. Politica mondial! se va concentra în viitor pe echilibrarea intereselor

regionale ale unor mari actori precum China, Rusia, India, Japonia, Brazilia, UE#i SUA#i nu atât

de mult pe influen!a unui singure mari puteri. Spre exemplu, dac! influen!a Chinei devine prea mare

19 Cristopher Layne - “Noua dezordine mondial # ” - Foreign Policy România, mai 2009



#i amenin!! toare în Asia de Est, Japonia#i India vor fi cele mai interesate s! contrabalanseze aceast!

influen!! #i nu SUA.

În acest viitor sistem interna!ional multipolar, actualii alia!i ai Americii vor trebui s! î#i g! seasc! noi

alian!e de securitate, f ! r ! a se mai baza exclusiv pe NATO#i vor trebui s! fie mult mai activi înstabilirea unor parteneriate solide cu cât mai mu!i actori importan!i pe scena geopolitic! a lumii.

Este, desigur,#i cazul României. Dat fiind parteneriatul din ultimii ani dintre!ara noastr ! #i SUA,

este greu de crezut c! cele dou! !! ri nu se vor mai bucura de rela!ii apropiate#i în viitor. Asta nu

înseamn! îns! c! ne vom mai putea baza exclusiv pe sprijinul SUA sau pe apartenen!a la NATO

pentru garantarea securit! !ii na!ionale. La fel, de#i rela!iile cu !! rile membre UE vor fi foarte

importante în viitor, nu trebuie s! pierdem din vedere#i alte regiuni ale lumii cu care România nu

are rela!ii foarte apropiate în acest moment, dar care prezint! oportunit! !i semnificative pentru!aranoastr ! . Pentru a putea vorbi despre o bun! pozi!ionare global! a României, este nevoie de rela!ii

bilaterale solide, cu acoperire cât mai larg! . În acest scop, România are avantajul unei re!ele extinse

de misiuni diplomatice în str ! in! tate, în cele mai îndep! rtate col!uri ale lumii (din acest punct de

vedere, suntem între primele 10 state din UE). Spre exemplu, în Asia Central! vom putea capitaliza

pe misiunile diplomatice foarte active. S-au f ! cut deja progrese semnificative în colaborarea

României cu statele din zon! . Un alt aspect pozitiv pe care va trebui s! capitaliz! m în viitor este

rela!ia cu !! rile din Orientul Mijlociu. Deja putem identifica unele progrese în acest sens,

exporturile române#ti în zon! crescând de la 1,5 miliarde USD în 2007 la 2 miliarde USD în 2008.20

România trebuie s! î#i concentreze mai mult eforturile diplomatice asupra amplific! rii prezen!ei în

Asia-Pacific, o zon! care prezint! mule oportunit! !i de valorificat, precum#i avantaje comparative

evidente. Rela!ia special! cu China trebuie orientat! c! tre aspecte mai pragmatice ale colabor ! rii

economice,#tiin!ifice #i culturale, plecând de la Parteneriatul Amplu de Prietenie#i Cooperare

semnat în 2004. Cu Japonia, trebuie construit pe baza fundamentului care îl constituie Declara!ia

Comun! de Prietenie, Cooperare#i Parteneriat din 2002. Parteneriatul Strategic cu Coreea de Sud

este primul de acest fel cu o!ar ! asiatic! , iar toate premisele au fost create pentru un parteneriat cu

India, care va fi esen!ial în urm! torii ani. În acela#i timp, România trebuie s! monitorizeze atent

discu!iile care au loc în forul de cooperare regional! ASEAN. Acest lucru va fi posibil, doarece!ara

noastr ! este printre primele care#i-au numit un ambasador pe lâng! ASEAN.

20 Cristian Diaconescu - “Interesele române $ ti la ora multipolarismului” - Foreign Policy România, mai 2009



America Latin! a reprezentat pentru diploma!ia româneasc! o necunoscut! , rela!iile diplomatice cu

aceast! zon! fiind destul de neglijate. Îns! va trebui s! punem în valoare faptul c! suntem una dintre

!! rile latine ale UE, pentru a stabili parteneriate durabile#i strategice cu!! ri din aceast! regiune, în

special cu actorii principali, precum Brazilia, Argentina#i Mexicul.

Concluzii

România#i Statele Unite se bucur ! , începând din 1990 de rela!ii din ce în ce mai apropiate,

materializate prin semnarea Parteneriatului Strategic între cele dou! !! ri în 1997. Acest parteneriat

s-a referit în special la domeniile economic, cultural#i militar#i a transformat România într-unul

dintre cei mai apropia!i alia!i ai Statelor Unite. Drept dovad! , România particip! la misiunilemilitare ale Statelor Unite din Irak#i Afghanistan, motiv pentru care aderarea!! rii noastre la NATO

a fost accelerat! în 2004. În logica anilor post-sovietici, parteneriatul s-a dovedit un demers

favorabil pentru România, dar#i pentru SUA, !ara noastr ! reu#ind mult-dorita integrare în

structurile euroatlantice#i europene, iar SUA extinzându-#i influen!a, în special prin NATO, în

Europa de Est, în “vecin! tatea apropiat! ” a Rusiei. Ast! zi, parteneriatul are în vedere construirea

unei zone stabile la Marea Neagr ! , un interes mare al României, Uniunii Europene (prin prisma

drumului energiei Caspice din Asia Central! pân! în Europa), dar#i al S.U.A. (prin prisma

securit! !ii energetice a Occidentului#i a vecin! t! !ii Rusiei). Un alt interes mare al României este

asigurarea securit! !ii na!ionale, prin apartenen!a la NATO. Un obiectiv mai mic, dar important

pentru popula!ia României, este includerea în programul Visa Waiver, fapt care ar ridica

obligativitatea vizei pentru c! l! toria în Statele Unite. Îns! perspectivele acestor rela!ii stau sub

semnul schimb! rii paradigmei dominante în geopolitica mondial! , în spe!! trecerea de la o lume

unipolar ! cu un singur hegemon (SUA), la o lume multipolar ! care va presupune echilibrareaintereselor mai multor actori statali sau supra-statali (SUA, UE, Rusia, China, India, Japonia,

Brazilia). Astfel, parteneriatul cu SUA, de#i probabil va fi în continuare foarte apropiat, nu va mai fi

suficient pentru garantarea securit! !ii na!ionale a României (în special din cauza faptului c! se

preconizeaz! o sc! dere în importan!! a NATO). În plus, România va trebui s! participe activ pe

aceast! nou! scen! mondial! , stabilind parteneriate strategice cu cât mai mul!i actori importan!i din

Orientul Mijlociu, Asia de Est#i America Latin! . Interesele!! rii noastre nu se vor mai rela!iona în

viitor doar la SUA#i Uniunea European! , ci la întreg mapamondul.



Bibliografie:

1. American Cultural Center Bucharest (2006) -“In Celebration of 125 Years of U.S. - Romanian

Diplomatic Relations”

2. DIACONESCU Cristian (2009) -“Interesele române ! ti la ora multipolarismului” - Foreign

Policy România Nr. 5/2009

3. The ECONOMIST (2009) Nr.6/2009 - “A Year in the life of Kosovo”

4. FOTA Iulian (2009) -“Noul NATO r ! mâne vechea Alian " ! ” - Foreign Policy România Nr.5/2009

5. LACOSTE Yves (2008) -“Geopolitique - La longue histoire d’aujourd’hui” - Editura Larousse ,

Paris

6. LAYNE Christopher (2009) -“ Noua dezord ine mondial ! ” - Foreign Policy România Nr. 5/2009

7. Ministerul Afacerilor Externe -www.mae.ro

8. Ministerul Afacerilor Externe (2008) -“Descrierea rela " iilor bilaterale România - S.U.A.”

9. Ministerul Afacerilor Externe (2008) -“Priorit ! " ile politicii externe ale României în 2009”

10. Ministerul Afacerior Externe (2008) - “Repere ale strategiei de politic ! extern ! a României”

11. NEGU% Silviu, CUCU Vasile, VLAD Liviu Bogdan (2004) -“Geopolitica României” - Editura

Transversal, Târgovi#te

12. NEGU% Silviu (2008) -“Geopolitica - Universul Puterii” - Editura Meteor Press, Bucure#ti

13. SEREBRIAN, Oleg (2006) -“Geopolitica spa " iului pontic” - Editura Cartier, Chi#in! u

14. United States Department of State -www.state.gov



http://www.mae.ro/



http://www.mae.ro/

http://www.mae.ro/

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	florina-raluca
View:	226 times
Download:	0 times

Relatii Romano Americane

Documents