CONFERINŢA NAŢIONALĂ A SERVICIILOR PUBLICE, 9 - 11 NOIEMBRIE, PIATRA MARE – SALA NATO – POIANA BRAŞOV cu tema: „ SERVICIILE
PUBLICE CA MIJLOC DE DEZVOLTARE LOCALĂ”
Relaţia energie-mediu înconjurător
Prof. univ. dr. ing. Ioan JELEV
Braşov, 9-11 nov. 2011
CONSTRÂNGERI IMPUSE DE LEGISLAŢIA EUROPEANĂ ÎN DOMENIUL MEDIULUI
Limitarea anumitor poluanţi în aer proveniţi de la instalaţiile mari de ardere(I.M.A.): NOx, SO2, pulberi.
Limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră prin comercializarea emisiilor.
Prevenirea şi controlul integrat al poluării.Limitarea compuşilor organici volatili.Controlul riscului industrial.Gestiunea deşeurilor
COMERCIALIZAREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ŞI APLICAREA ÎN COMUN A CONVENŢIEI PRIVIND MODIFICĂRILE CLIMATICE
Aplicarea în comun a convenţiei privind modificările climatice.
Angajamentul României prevede diminuarea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012, faţă de 1989.
România dispune de rezerve importante de emisii de gaze cu efect de seră şi participă la programul de aplicare a convenţiei cu: Olanda ,Elveţia, Danemarca, Austria, Norvegia, Suedia, Banca Mondială(Fondul Prototip Carbon).
Sunt în curs de finalizare colaborări cu Franţa, Italia, Japonia, (Banaca Internaţională de cooperare a Japoniei).
50
100
150
200
250
300
1989 2000 2010 2020 2030 2040 20502003 2008 2012
Milioane tone echivalent CO2/an
t [Ani]
265
-8%-20%
-50%
-70%
244
212
132,5
79,5
165
180
130
155
70,9791,47
101,61
Emisii reale Emisii
permise
Plafonul naţional de emisii
Reducere de emisii cedate
PROIECTE J.I. ÎN DERULARE SAU FINALIZARE
Sisteme de încălzire orăşeneşti: Paşcani, Buzău, Făgăraş, Târgovişte.
Reabilitarea U.H.E. Porţile de Fier.Centrale termice pe rumeguş: Întorsura Buzăului, Vlăhiţa, Gheorghieni, Vatra Dornei, Huedin.Utilizarea resurselor geotermale: Oradea, Beiuş.Valorificarea metanului din depozitele de
deşeuri: Focşani, Târgul Mureş.Proiecte de împădurire în judeţul Galaţi.
COMERCIALIZAREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ
Stabilirea listei cu întreprinderile mari producătoare de energie bazată pe combustibili fosili şi a întreprinderilor mari consumatoare de energie.
Negocierea şi repartizarea obligaţiilor de reducere a emisiilor pentru fiecare agent economic din listă.
Rezervele de emisii pot fi vândute/cumpărate sub forma de “credite” de carbon (euro-carbonul).
Registrul Naţional de Emisii de Gaze cu Efect de Seră, Unitatea pentru Modificări Climatice, Agenţia Naţională pentru Administrarea Creditelor de Emisii de Gaze cu Efect de Seră.
LIMITAREA EMISIILOR ANUMITOR POLUANŢI ÎN AER PROVENIŢI DE LA I.M.A.
Stabilirea de limite de emisii la SO2, NOx şi pulberi, având drept consecinţă, prevenirea şi combaterea fenomenului de eutrofizare şi de formare a ozonului troposferic.
Stabilirea plafoanelor naţionale de reducere a emisiilor provenite de la Instalaţiile Mari de Ardere.
Realizarea inventarelor naţionale de emisii de poluanţi provenite de la I.M.A. şi a Ghidului privind elaborarea de programe de reducere progresivă a emisiilor de către agenţii economici.
MĂSURI NECESARE PENTRU REDUCEREA EMISIILORUtilizarea combustibililor lichizi având conţinut
redus de sulf.Implementarea prevederilor BREF-BAT, având ca
scop desulfurizarea şi reducerea emisiilor de NOx din gaze.
Efectuarea de măsurători pentru poluanţii relevanţi, conform standardelor internaţionale(CEN, ISO).
Introducerea sistemelor de management de mediu în unităţile ce deţin instalaţii de ardere mari.
ETAPE CE TREBUIE STRĂBĂTUTE PENTRU PUNEREA ÎN APLICARE A DIRECTIVEI PRIVIND I.M.A.
Emiterea autorizaţiei integrate de mediu pentru I.M.A., pe baza unei planificări.
Realizarea “Registrului de Date al I.M.A.”.
Asigurarea infrastructurii necesare pentru culegerea datelor din teritoriu şi centralizarea la nivel naţional pentru asigurarea raportărilor necesare a fi făcute periodic la Comisia U.E..
REGISTRUL DE DATE AL I.M.A.
Registrul de date al I.M.A. face parte din “Sistemul Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi” , parte componentă a “Sistemului Naţional de Evaluare şi Gestionare a Calităţii Aerului” .
Cele două componente ale registrului sunt: Registrul Integrat (cuprinde date comune necesare implementării directivelor IPPC, I.M.A., Seveso II, C.O.V., precum şi date despre deţinătorii I.M.A., capacităţile instalaţiilor, documente) şi Registrul I.M.A. Propriuzis (cuprinde date privind instalaţiile, situaţia autorizărilor, combustibilul utilizat,tehnicile şi tehnologiile de operare, situaţia reducerii emisiilor, rezultatele măsurătorilor, inspecţiilor şi a rapoartelor întocmite).
PERIOADE DE TRANZIŢIESituaţia instalaţiilor şi perioade de tranziţie
Conformare emisii SO2
Conformare emisii NOx
Conformare emisii pulberi
Total instalaţii din care: 174 174 174-conforme 75 30 102-neconforme, din care: 99
144 72
cu derogare 34 34
34
închidere 2007 10 10 10 se conformează în 2007 21 36 6 solicită tranziţie, din care: 34 64 22 1 an 1 9 2 2 ani 1 6 3 3 ani 6 15 6 4 ani 8 19 7 5 ani 3 4 - 6 ani 15 11 4
Spre deosebire de celelalte directive, în cazul directivei privind IMA, în mod excepţional, perioadele de tranziţie încep după data de 1 ianuarie 2008 şi nu după 1 ianuarie 2007, data aderării României la U.E..
Datorită complexităţii sarcinilor rezultate din directivă, a conexiunilor sale cu celelate directive referitoare la controlul poluării industriale (I.P.P.C., Seveso II , COV -urile, depozitarea deşeurilor), procesul de negociere a fost lung şi dificil. Trebuie menţionat că perioadele de tranziţie s-au negociat instalaţie cu instalaţie, iar pe parcurs au apărut şi unele complicaţii legate de o nouă interpretare a definirii unei instalaţii.
700
600
500
400
300
200
100
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
ANUL
Emisii ktone SO2
518,1 523 530 535 540529,98
455,39
336,161
282,99240,011
147,536
515495
432
325
250
227 220 208 187,5
442,5
370
295
222,5
147,536 147,4 145 142,5 142,25142,00
PROGNOZA EMISIILOR DE SO2 PENTRU DIFERITE SITUAŢII DE TRANZIŢIE
0
1 0 0
2 0 0
3 0 0
4 0 0
5 0 0
6 0 0
2 0 0 3 2 0 0 5 2 0 0 7 2 0 0 9 2 0 1 1 2 0 1 3
E m is ii d e S O 2 înk to n e c up e r io a d e d etra n z iţ ie E m is ii d e S O 2 înk to n e fă răp e r io a d e d etra n z iţ ieE m is ii te o re t ic ed e S O 2 în k to n efă ră p e r io a d e d etra n z iţ ie
PROGNOZA EMISIILOR DE NOx PENTRU DIFERITE SITUAŢII DE TRANZIŢIE
0
2 0
4 0
6 0
8 0
1 0 0
1 2 0
1 4 0
2 0 0 3 2 0 0 6 2 0 0 9 2 0 1 2 2 0 1 5
E m is iile d e N o x înk to n e c u p e rio a d ed e t ra n z iţ ie
E m is iile d e N o x înk to n e fă răp e rio a d e d etra n z iţ ieE m is iile te o re t ic ed e N o x în k to n efă ră p e rio a d e d etra n z iţ ie
PROGNOZA EMISIILOR DE PULBERI PENTRU DIFERITE SITUAŢII DE TRANZIŢIE
05
1 01 52 02 53 03 54 0
2 0 0 3 2 0 0 5 2 0 0 7 2 0 0 9 2 0 1 1 2 0 1 3
E m is ii d e p u lb e r iîn k to ne c up e r io a d e d etra nz iţieE m is ii d e p u lb e r iîn k to ne fă răp e r io a d e d etra nz iţieE m is ii te o re tic e d ep u lb e r i în k to n efă ră p e r io a d e d etra nz iţie
ALTE DIRECTIVE ALE UNIUNII EUROPENE RELEVANTE PENTRU DOMENIUL ENERGIEI
Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării 96/61/CE Dintre cele trei tipuri de deşeuri industriale, relevante pentru domeniul
energetic sunt deşeurile industrial nepericuloase clasa « b » DINP.
Depozitarea deşeurilor nepericuloase solide urma să se realizeze până la 16 iulie 2009 pe depozitele existente, sau, în paralel, pe depozitele conforme de deşeuri nepericuloase din zona urbană. După această dată, deşeurile de producţie nepericuloase pentru care nu este fezabilă o altă metodă de valorificare, respectiv tratare-eliminare, se vor depozita doar pe depozitele conforme de deşeuri nepericuloase.
•
Dintre cele 116 depozite pentru deşeuri nepericuloase: 11 depozite sunt conforme cerinţelor Directivei;4 depozite urmau să se conformeze până la
16.07.2009, urmând să-şi continue activitatea până la epuizarea capacităţii;
101 depozite care la acea dată nu erau conforme cu cerinţele Directivei 1999/31/CE urmau să se închidă gradual sau să obţină perioade de tranziţie după cum urmează:
36 depozite de deşeuri trebuiau să sisteze depozitarea la 31.12.2006, dintre acestea 18 fiind depozite de deşeuri nepericuloase în stare lichidă;
42 depozite de deşeuri nepericuloase urmau să sisteze depozitarea în perioada 1.01.2007 -16.07.2009;
23 de depozite de deşeuri care utilizează instalaţii pe bază de “hidro-transport” al deşeurilor (transport pe bază de apă) neconforme cu cerinţele Directivei 1999/31/CE sau care depozitează deşeuri în stare lichidă, pentru care România a solicitat perioade de tranziţie, din care:
• 20 halde de zgură şi cenuşă din industria energetică;• 2 iazuri de decantare din industria chimică;• 1 iaz de decantare din industria metalurgică.
Obligaţii ale unor industrii energetice derivate din directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării:
Din totalul de 716 instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC, 185 de instalaţii aparţin unor industrii energetice. Numărul de instalaţii care au solicitat perioade de tranziţie dintre cele 716 instalaţii este de 195. Din cele 195 de instalaţii pentru care s-au solicitat perioade de tranziţie sub Directiva IPPC, numai 7 instalaţii aparţin unor industrii energetice.
Totodată remarcăm faptul că anumite instalaţii aparţinând diferitelor industrii, în cazul nostru energetice, pot intra sub incidenţa mai multor directive, pentru fiecare dintre acestea putând fi soliciatate perioade de tranziţie.
CONCLUZII
Aplicarea reglementărilor de mediu ale Uniunii Europene în domeniul energetic, presupune investiţii ample şi costuri ridicate.
Aceasta impune negocierea unor perioade de tranziţie cât mai lungi, pe baza unei argumentări solide.
Utilizarea energiilor regenerabile devine o alternativă reală.
Promovarea cooperării internaţionale prin valorificarea mecanismelor de implementare în comun a convenţiei privind modificările climatice, precum şi pe cele ale directivei europene privind comercializarea emisiilor, pot sprijini aceste acţiuni.
VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE