RELA łII INTERNA łIONALE ŞI STUDII EUROPENE · - capacitatea de colaborare cu speciali şti din...

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE RELA łII INTERNA łIONALE, ISTORIE ŞI FILOSOFIE

GHID

PENTRU PROGRAMUL DE STUDII

RELAłII INTERNA łIONALE ŞI STUDII EUROPENE

ÎNVĂłĂMÂNT CU FRECVEN łĂ

CICLUL DE STUDII 2013 – 2016

Anul universitar 2013-2014

2

Cuprins

1. Universitatea Spiru Haret – componentă de bază a învăŃământului superior românesc

2. Prezentarea facultăŃii

3. Prezentarea programului de licenŃă

- Personalul didactic

- Procesul de învăŃământ ( COR, compatibilităŃi cu alte programe, durata studiilor, practica, sistemul de evaluare)

- Cercetarea ştiin Ńifică

- StudenŃii şi absolvenŃii ( admiterea, transferul, absolvenŃii, ALUMNI)

- Baza materială

- Managementul calităŃii şi capacitatea de schimbarea – condiŃii de bază a unei performanŃe ( subcapitol opŃional)

- DirecŃii de acŃiune

4. Anexe

- Cadrul legislativ de funcŃionare a facultăŃii.........................

- Metodologia de admitere la programul de licenŃă

- Plan de învăŃământ

- Fişele disciplinelor

- Regulament privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenŃă

5. Alte informaŃii

-

3

1. Universitatea Spiru Haret – componentă de bază a învăŃământului superior românesc

Asumându-şi, de la înfiinŃare, misiunea de învăŃământ şi cercetare, orientate pe valori, creativitate, obŃinerea de cunoştinŃe fundamentale, dar şi de cunoştinŃe, competenŃe şi abilităŃi de utilitate directă în profesie şi în societate, Universitatea Spiru Haret a urmărit şi urmăreşte permanent dezvoltarea integrală şi armonioasă a individualităŃii umane, asumarea unui sistem de valori capabil să contribuie la împlinirea personală, dezvoltarea spiritului antreprenorial, participarea activă la viaŃa comunităŃii şi a societăŃii, la succesul în competiŃia pentru angajare pe piaŃa muncii. Drept urmare, Universitatea a devenit o instituŃie de învăŃământ superior şi cercetare ştiinŃifică, abilitată să acorde titlurile prevăzute de lege, potrivit autonomiei universitare şi libertăŃii academice.

Misiunea generală a UniversităŃii Spiru Haret, ca instituŃie de învăŃământ superior, este de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate prin:

• formarea iniŃială şi continuă la nivel universitar şi postuniversitar în scopul dezvoltării personale, al inserŃiei profesionale a beneficiarului procesului educaŃional şi al satisfacerii nevoii de competenŃe a mediului socio-economic;

• cercetarea ştiinŃifică, dezvoltarea, inovarea şi transferul tehnologic; • creaŃia individuală şi colectivă, în domeniul ştiinŃelor, artelor şi literelor prin realizarea

performanŃelor şi dezvoltarea fizică şi sportivă; • valorificarea şi diseminarea rezultatelor.

Misiunea proprie a UniversităŃii Spiru Haret, ca instituŃie de învăŃământ superior particulară, reflectă, pe lângă misiunea generală, şi elemente care derivă din tradiŃia universitară românească:

• să contribuie la dezvoltarea învăŃământului ştiinŃei şi culturii şi să creeze condiŃiile şi cadrul necesar pentru dezbaterea publică şi confruntatarea de idei pe probleme teoretice şi practice de larg interes naŃional;

• să fie un centru în jurul căruia să se dezvolte o activitate ştiinŃifică cât mai intensă şi valoroasă;

• să se dezvolte ca o autentică tribună de educaŃie, cultură şi civilizaŃie care să genereze o mişcare socio-culturală a Ńării, în cea mai bună tradiŃie haretiană.

Sintetizând, misiunea UniversităŃii Spiru Haret se exprimă pe trei direcŃii esenŃiale: didactică, cercetare ştiinŃifică şi socio-culturală.

OpŃiunea strategică a UniversităŃii constă în orientarea spre viitor şi centrarea educaŃiei pe student, în sensul că: – oferă tinerilor şansa unei pregătiri superioare, în condiŃii care să permită valorificarea capacităŃilor şi înclinaŃiile acestora; – pune accent pe acele domenii şi programe de studii pentru care tinerii manifestă interes deosebit şi care răspund necesităŃilor actuale şi viitoare ale României; – realizează un învăŃământ superior dinamic, în măsură să integreze operativ, în curricula universitară şi în programele de învăŃământ, cuceririle noi, semnificative pe plan mondial, ale cunoaşterii şi culturii; – valorifică tradiŃiile înaintate ale învăŃământului românesc şi contribuŃiile româneşti la dezvoltarea ştiinŃei şi culturii; – promovează interdisciplinaritatea în desfăşurarea procesului de învăŃământ şi cercetării ştiinŃifice; – asigură un învăŃământ formativ, capabil să ofere viitorilor absolvenŃi deprinderea de a-şi perfecŃiona pregătirea de specialitate şi de cultură generală; – contribuie la educarea studenŃilor în spiritul demnităŃii, toleranŃei şi respectării drepturilor şi valorilor fundamentale ale omului; – aduce aportul propriu la cultivarea sensibilităŃii faŃă de problematica umană, faŃă de valorile moral-civice şi a respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural.

4

Prin conŃinutul şi modalităŃile de realizare a misiunii şi obiectivelor sale strategice Universitatea Spiru Haret se individualizează în spaŃiul naŃional şi european al învăŃământului superior.

Printr-o politică susŃinută de recrutare, formare şi promovare a cadrelor, Universitatea

Spiru Haret şi-a asigurat un valoros corp de cadre didactice proprii, în măsură să acopere la nivel teoretico-ştiinŃific şi aplicativ ridicat ansamblul activităŃilor didactice.

În facultăŃile UniversităŃii, politica de personal a urmărit respectarea prevederilor legale care privesc învăŃământul superior, ceea ce a condus la atragerea, motivarea şi încadrarea cu normă de bază a unor profesionişti de valoare, cu vocaŃie didactică, experienŃă ştiinŃifică şi pedagogică incontestabile, capabili să asigure o calitate superioară a instruirii şi educaŃiei studenŃilor şi să desfăşoare la nivelul standardelor actuale activităŃi inovative de cercetare ştiinŃifică.

La Universitatea Spiru Haret, peste 88% dintre cadrele didactice au titlul de doctor sau sunt doctoranzi. Cadrele tinere, în majoritatea lor, posedă pregătirea masterală şi au absolvit modulul de pregătire a personalului didactic.

5

2. Prezentarea facultăŃii

A. Misiune şi obiective

FACULTATEA DE RELAłII INTERNAłIONALE, ISTORIE ŞI FILOSOFIE din cadrul UniversităŃii Spiru Haret are misiunea de a forma specialişti în domeniul relaŃiilor internaŃionale şi studiilor europene şi istorie. Ea răspunde, astfel, unor cerinŃe prioritare generate de integrarea României în structurile europene şi euroatlantice.

Specializarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene s-a înfiinŃat în anul 2001, ca urmare a cerinŃei tot mai mari de specialişti în problematica integrării şi în gestionarea relaŃiilor internaŃionale.

În anul 2010, prin reorganizarea a trei facultăŃi, a apărut Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie. Noua structură figurează în HG nr. 631 din 30 iunie 2010.

Rezultatele bune au permis ca specializarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene să fie acreditată la învăŃământ cu frecvenŃă, noul stat fiind legalizat prin HG nr.87 din 9 februarie 2011.

Începând cu anul universitar 2005-2006, planul de învăŃământ s-a modificat substanŃial, prin aplicarea acordului de la Bologna, astfel, învăŃământul universitar a fost structurat pe trei trepte: primul ciclu, de 3 (trei) ani, care asigură pregătirea fundamentală de licenŃă, al doilea de 2 (doi) ani pentru masterat, şi ultimul ciclu este doctoratul, care se organizează pe durata a 3 (trei) ani.

Pentru primul ciclu de 3 (trei) ani, planul de învăŃământ al programul de studii de licenŃă RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene s-a întocmit în concordanŃă cu planuri ale unor facultăŃi de profil din alte centre universitare din România, FranŃa, şi Italia şi asigură studenŃilor o pregătire fundamentală temeinică, în paralel cu formarea unor deprinderi şi competenŃe solicitate pe piaŃa forŃei de muncă în administraŃia publică şi din cadrul firmelor private.

Pentru a asigura studenŃilor o serie de competenŃe şi aptitudini profesionale necesare în diferite domenii de activitate, programul de studii dispune de un efectiv de 30 cadre didactice titulare, dintre care 10 profesori şi conferenŃiari, 100% dintre cadrele didactice fiind titularizate în învăŃământul superior. Făcând parte dintr-o instituŃie de învăŃământ superior puternică, de înalt prestigiu, cum este Universitatea Spiru Haret, Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie oferă studenŃilor şansa de a dobândi competenŃe generale şi cunoştinŃe de specialitate, abilităŃi şi un larg orizont cultural. Un obiectiv esenŃial, derivat din misiunea FacultăŃii, constă în compatibilizarea formaŃiei profesionale şi a competenŃei absolvenŃilor cu standardele sistemului european de credite transferabile, în vederea promovării mobilităŃii şi recunoaşterii diplomelor de licenŃă în spaŃiul Uniunii Europene. Pentru realizarea misiunii şi obiectivelor asumate, Facultatea asigură optimizarea relaŃiei întru pregătirea teoretică, metodologică şi capacitatea de valorificare a cunoştinŃelor de specialitate obŃinute de către absolvenŃi în diferitele sectoare de activitate şi instituŃii, în plan local, regional, european şi internaŃional. Principalele competenŃe generale şi profesionale dezvoltate în cadrul domeniului relaŃiilor internaŃionale şi studiilor europene sunt:

- competenŃe în analiza şi soluŃionarea problemelor aferente acestui domeniu; - capacitatea de colaborare cu specialişti din domeniile conexe; - capacitatea de a elabora proiecte europene şi internaŃionale şi dobândirea de calităŃi

manangeriale necesare realizării acestor proiecte; - abilitatea de comunicare în limbi străine; - capacitatea de a cerceta ştiinŃific în vederea perfecŃionării pregătirii de specialitate

prin masterat şi doctorat.

3. Prezentarea programului de licenŃă

6

Personalul didactic Pentru a asigura studenŃilor o serie de competenŃe şi aptitudini profesionale necesare în diferite

domenii de activitate, programul de studii dispune de un efectiv de 20 cadre didactice titulare, dintre care 8 profesori şi conferenŃiari, 100% dintre cadrele didactice fiind titularizate în învăŃământul superior.

Procesul de învăŃământ la programul de studii de licenŃă RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene este asigurat de un corp profesoral de înaltă calificare, care îmbină competenŃa ştiinŃifică şi metodologia didactică cu experienŃa practică în sfera relaŃiilor internaŃionale, a studiilor europene şi a diplomaŃiei.

Titularii de disciplină posedă titluri ştiinŃifice de doctor, având rezultate remarcabile în cercetarea ştiinŃifică, fiind autori de tratate şi lucrări de specialitate care se bucură de largă apreciere pe plan naŃional şi internaŃional. O parte însemnată a activităŃii ştiinŃifice şi publicistice a profesorilor programului de studiu se regăseşte în manuale, cursuri universitare şi alte materiale didactice puse la îndemâna studenŃilor.

Procesul de învăŃământ

Procesul de învăŃământ este organizat pe baza domeniului de licenŃă RelaŃii internaŃionale şi studii europene. Personalul didactic al facultăŃii este grupat în catedra de profil. Conducerea activităŃii didactice şi de cercetare ştiinŃifică se realizează prin Consiliul FacultăŃii, prezidat de decan.

Planul de învăŃământ corespunde misiunii şi obiectivelor proprii ciclului de studii universitare de licenŃă; el este structurat pe trei ani de studii/şase semestre, 180 de credite, cuprinzând discipline fundamentale şi de specialitate, şi discipline complementare.

Prin corpul profesoral şi baza materială solidă, programul de studii de licenŃă RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene oferă:

- un plan de învăŃământ flexibil, astfel conceput încât să nu se încarce programul studenŃilor, numărul de ore pe săptămână fiind în medie de 22;

- toate disciplinele din plan au un număr de credite transferabile, foarte utile în cazul în care studentul se transferă la o altă facultate din Ńară sau din străinătate, numărul total pentru întregul ciclu fiind de 180 credite, câte 60 în fiecare an;

- programe analitice adaptate la necesităŃile societăŃii care asigură calificarea viitorilor absolvenŃi capabili să răspundă concret cerinŃelor de pe piaŃa muncii;

- cursuri atractive folosind tehnologie modernă (video şi retro-proiectare); - condiŃii foarte bune în sălile de curs şi în cele 2 laboratoare, foarte bine dotate cu aparatură

specifică şi calculatoare, unde studenŃii deprind tehnicile de lucru în informatică. - practici de specialitate în instituŃii publice cu care facultatea are acorduri de colaborare; - paralel cu pregătirea de specialitate, studenŃii pot opta, facultativ, pentru disciplinele

modulului psiho-pedagogic, absolut necesar pentru a obŃine un certificat pe baza căruia pot preda în învăŃământul;

- o bibliotecă cu 12.500 volume şi o sală de lectură, absolut necesare în procesul de pregătire a studenŃilor;

- ofertă bogată de carte academică, în special cursuri tipărite în Editura FundaŃiei România de Mâine cu 30% reducere pentru studenŃi.

În anul I se studiază discipline obligatorii, precum: Introducere în relaŃii internaŃionale, Teoria relaŃiilor internaŃionale, InstituŃii şi organizaŃii internaŃionale, Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei, Introducere în studii europene, Drept internaŃional , Introducere în ştiinŃa politicii ş.a.

În anul al II-lea şi al III-lea de studii pregătirea fundamentală şi de specialitate continuă prin discipline cum sunt: InstituŃiile Uniunii Europene, Istoria integrarii europene, Sociologia relaŃiilor internaŃionale, Europa în relaŃiile internaŃionale, România în relaŃiile internaŃionale, Ideologii politice contemporane, Studii de securitate, Drepturile omului, Manangementul proiectelor europene, Feminismul în relaŃiile internaŃionale, Geostrategie şi geopolitică, Globalism şi globalizare, Studii de arie, GuvernanŃă europeană etc.

Un rol semnificativ în configurarea specializării revine limbilor străine moderne – se studiază, în mod obligatoriu, limba engleză şi limba franceză şi facultativ, limbile germană, rusă sau spaniolă, de asemenea, se acordă o atenŃie specială informaticii aplicate şi practicii de specialitate. Dintre disciplinele opŃionale de specialitate menŃionăm: Specificul politic şi cultural al Europei de Est, Integrare economică europeană; Politici internaŃionale în Orientul Mijlociu, Studii de arie – Balcanii de Vest, Antropologie europeană, Filozofie europeană, Mişcări şi partide politice din Estul Eurpăei etc.

7

Fişele disciplinelor sunt întocmite de către titularii disciplinelor de studii, în concordanŃă cu exigenŃele didactice, ştiinŃifice şi metodologice ale unui învăŃământ de calitate performant; ele sunt perfecŃionate şi avizate anual de Consiliul FacultăŃii şi în Departamentul FacultăŃii. Se acordă o atenŃie deosebită formării practice a studenŃilor atât prin accentuarea caracterului pragmatic al conŃinutului formativ al disciplinelor, cât şi prin organizarea şi desfăşurarea practicii de specialitate.

StudenŃii au posibilitatea să urmeze, în cadrul programului de studii de licenŃă RelaŃii

InternaŃionale şi Studii Europene şi programul de pregătire pentru cariera didactică. AbsolvenŃii programului de studiu pot obŃine diplomă de licenŃă în specializarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene.

Cercetarea

Centre şi colective de cercetare la nivelul facultăŃii Programul de studii RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene are un centrul de cercetare –

Centru de Studii Integrate – www.integratedstudies.ro - centru care cuprinde 20 de membrii dintre cadrele didactice, precum şi 35 de studenŃi.

Aceştia au întâlniri bilunare, în cadrul cărora discută teme propuse atât de profesori, cât şi de către studenŃi.

De asemenea, există 5 (cinci) cercuri studenŃeşti în cadrul specializării, cercuri ce au întâlniri bilunare, două dintre acestea organizate în colaborare cu FundaŃia Europeană „Titulescu” – centrul de Studii Strategice şi, respectiv, cu Institutul NaŃional pentru Studiul Totalitarismului – centrul de Studii Sovietice şi Ruse. Colectivul profesoral al programului de studii RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene îşi propune focalizarea în cercetarea ştiinŃifică pe evaluarea academică a output-ului cercetării:

• PublicaŃii de tip ISI (Web of Science), precum şi al publicaŃiilor stabilite de European Science Foundation – ca fiind reprezentative pentru domeniul ştiinŃelor umaniste A şi B;

• Accentuarea caracterului interdisciplinar al cercetărilor – pentru abordarea unor teme de mare complexitate şi importanŃă;

• Abordarea unor teme de cercetare ştiinŃifică şi consultanŃă în colaborare cu societăŃi comerciale, structuri administrative, organizaŃii neguvernamentale şi guvernamentale din Ńară şi din străinătate;

• Dezvoltarea activităŃii de cercetare ştiinŃifică în scopul stimulării gândirii şi forŃelor creative, valorificării multilaterale a procesului de creaŃie ştiinŃifică;

• Implicarea plenară a cadrelor didactice, cercetătorilor, studenŃilor şi masteranzilor la realizarea de parteneriate cu universităŃi, institute de cercetare ştiinŃifică, unităŃi economico-sociale etc., din Ńară şi din străinătate;

• IniŃierea şi implementarea unor programe de cercetare la nivelul Departamentului;

Baza materială

Programul de studii RelaŃii Interna Ńionale şi Studii Europene dispune de o sală cu curs de 100 de locuri, 3 săli de seminar de 60 de locuri, un laborator de calculatoare cu 70 de calculatoare, o sală de lectură cu locuri suficiente pentru studenŃi, de calculatoare conectate la INTERNET, de asemenea de o reŃea WIFI – destinată studenŃilor şi profesorilor deopotrivă. Biblioteca (amplasare, dotare, mod de utilizare)

8

Biblioteca FacultăŃii de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie din cadrul UniversităŃii Spiru Haret se află în incinta din Strada Fabricii nr. 46 G, sector 6, unde îşi are sediul facultatea. FuncŃionează în regim de sală de lectură, cu program în două schimburi pentru a fi la dispoziŃia studenŃilor cât mai mult timp posibil.

Depozitul dispune de un fond de carte de circa 7.500 volume din care 1.000 periodice, 7. 200 volume în limba română şi 300 în limbi străine.

Bibilioteca are abonamente la publicaŃii de specialitate, precum: Courrier International, Foreign Policy, Foreign Affaires, Newsweek, Le Monde Diplomatique, Times, Sfera Politicii, Magazin Istoric etc.

Pentru a avea acces la biblioteca virtuală a UniversităŃii şi la Internet pentru informaŃiile de pe pagina WEB a UniversităŃii Spiru Haret se completează, mai întâi, formularul de înscriere, aflat pe prima pagină, alegându-se, cu grijă, parola necesară. Ulterior, accesul este condiŃionat, de fiecare dată, de introducerea codului numeric personal şi a parolei. Pe pagina respectivă pot fi vizualizate informaŃii cu privire la Biblioteca virtuală, cele din Avizierul facultăŃii, cele cu privire la cursurile de masterat organizate şi la examenele anuale şi de licenŃă din cadrul facultăŃii, etc.

DirecŃii de acŃiune

Pornind de la aspectele prezentate mai sus şi având drept suport opiniile cadrelor didactice, ale studenŃilor, Consiliul FacultăŃii consideră că perspectivele FacultăŃii de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie, în special cele ale programului de studii RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene trebuie să fie creionate, Ńinând cont de următoarele aspecte:

a) privind procesul de învăŃământ

• continuarea acŃiunilor concrete de diminuare sau chiar eliminare a disfuncŃionalităŃilor, acŃiuni menite să conducă la promovarea şi aplicarea celor mai eficiente măsuri în domeniul metodelor de predare şi învăŃare, la adaptare la cerinŃele societăŃii actuale;

• identificarea unor soluŃii menite a perfecŃiona evaluarea cunoştinŃelor studenŃilor, atât prin intermediul platformei Blackboard, cât şi prin introducerea unor metode de evaluare care să înglobeze şi rezultatele activităŃii de seminar;

• sporirea şi actualizarea fondului de carte, în special în limbi străine, existent în biblioteca facultăŃii

b) privind cercetarea ştiinŃifică

• pentru perioada 2014-2020, strategia facultăŃii va avea în vedere, ca obiectiv prioritar, cercetarea ştiinŃifică a cadrelor didactice şi a studenŃilor, urmărindu-se, în special, creşterea gradului de integrare a temelor şi a direcŃiilor de cercetare, a diseminării rezultatelor cercetării, în special în publicaŃii de specialitate din străinătate;

• Antrenarea studenŃilor, într-o mai mare măsură, în activităŃile de cercetare ştiinŃifică, prin atragerea lor în colective cercetare şi în realizarea unor teme concrete de cercetare ştiinŃifică;

• Relansarea activităŃii Centrului de Studii Integrate şi implicarea cadrelor didactice şi a studenŃilor în realizarea unor acŃiuni de cercetare concrete, mai ales în ideea identificării şi a participării la proiecte de tip grant.

c) privind cooperarea cu mediul extern

• intensificarea eforturilor în vederea perfecŃionării comunicării cu societatea, cu reprezentanŃii unor instituŃii cu domeniu de activitate complementar specializării de RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene;

9

• încheierea unor acorduri de colaborare cu instituŃii de învăŃământ şi cercetare din Ńară şi, mai ales, din străinătate.

d) privind managementul, infrastructura şi resursele umane

• elaborarea de criterii şi noi proceduri menite a spori motivarea personalului academic, în vederea creşterii calităŃii actului educaŃional.

4. Anexe

Cadrul legislativ de funcŃionare a facultăŃii

Începând cu anul universitar 2001-2002, în structura UniversităŃii Spiru Haret a fost inclusă şi specializarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene, forma de învăŃământ zi, care a primit autorizarea de funcŃionare provizorie din partea Consiliului NaŃional de Evaluare Academică şi Acreditare, decizie validată prin Hotărârea de Guvern nr. 410/2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 491 din 9 iulie 2002. Specializarea a funcŃionat de la început în cadrul FacultăŃii de RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene. În acest format, statutul specializării – autorizarea provizorie – a fost reconfirmat prin acte normative cu aceeaşi forŃă juridică, fapt care a permis desfăşurarea activităŃii într-un cadru legal.

Facultatea de RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene a implementat, începând cu anul universitar 2005-2006, conŃinutul Procesului Bologna, Universitatea Spiru Haret fiind şi semnatară a Magna Charta Universitatum, precum şi prevederile Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor superioare, cu modificările şi completările ulterioare şi a Hotărârii Guvernului nr. 916 din 11 august 2005, care prevede structurarea studiilor universitare pe trei cicluri – licenŃă, masterat, doctorat (L-M-D), cu o durată de 3, 2 şi respectiv, 3 ani. Pentru implementarea acestor normative s-a depus un efort constant pentru restructurarea curriculei universitare, perfecŃionarea sistemului de credite (ECTS), fapt ce a permis organizarea studiilor universitare de licenŃă la specializarea RelaŃii internaŃionale şi studii europene cu durata de trei ani (180 de credite transferabile). Programul de studii universitare de licenŃă, specializarea RelaŃii internaŃionale şi studii europene, conform nomenclatorului domeniilor pentru studiile universitare de licenŃă, menŃionat în anexa Hotărârii Guvernului României nr.1175 din 6 septembrie 2006 privind organizarea studiilor universitare de licenŃă, face parte din ştiinŃele sociale şi politice, care mai include şi alte domenii de licenŃă, precum ştiinŃele politice, studii de securitate, sociologie, ştiinŃele comunicării etc.

Începând cu anul universitar 2010-2011, Facultatea de RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene, Facultatea de Istorie şi Facultatea de Filosofie au fost reorganizate şi funcŃionează în cadrul unei singure facultăŃi – Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie, cu specializările de licenŃă RelaŃii internaŃionale şi studii europene, Istorie şi Filosofie, noua structură fiind inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 635 din 30 iunie 2010.

Programul de studii RelaŃii internaŃionale şi studii europene, forma de învăŃământ IF, a fost acreditată de către consiliul ARACIS, decizie validată prin Hotărârea de Guvern nr. 87 din 2 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 169 din 9 martie 2011.

10

METODOLOGIE

DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A ADMITERII ÎN CICLUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICEN łĂ PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2013-2014

În conformitate cu prevederile Legii educaŃiei naŃionale nr. 1/2011, În baza prevederilor Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, În temeiul dispoziŃiilor O.M.E.N. nr. 3544/15.04.2013 privind cadrul general de organizare şi

desfăşurare a admiterii în ciclurile de studii universitare de licenŃă, de masterat şi de doctorat pentru anul universitar 2013–2014,

Potrivit prevederilor Cartei UniversităŃii Spiru Haret şi ale Metodologiei privind cadrul general de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licenŃă pentru anul universitar 2013-2014 adoptată de Senatul UniversităŃii Spiru Haret.

Capitolul I

ORGANIZAREA ADMITERII

Art.1. Admiterea la Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie se organizează

pentru studii universitare de licenŃă, la programul de studii RelaŃii internaŃionale şi studii europene. Art.2. Pentru anul universitar 2013-2014, admiterea se organizează în 2 (două) sesiuni, în

perioada iunie-septembrie 2013, după următorul calendar: (1) sesiunea iulie 2013

- înscriere: 3-26 iulie (Proba orala - interviul - va fi susŃinută de către candidat in aceeaşi zi cu înscrierea)

- afişarea rezultatelor: 27 iulie - depunerea contestaŃiilor: 28-29 iulie - analizarea contestaŃiilor: 30 iulie - afişarea rezultatelor finale: 31 iulie

(2) sesiunea septembrie 2013 - înscriere: 1-25 septembrie (Proba orala - interviul - va fi sustinută de către candidat în aceeaşi zi cu înscrierea) - afişarea rezultatelor: 26 septembrie - depunerea contestaŃiilor: 27-28 septembrie - analizarea contestaŃiilor: 29 septembrie - afişarea rezultatelor finale: 30 septembrie

Art.5. Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie va aduce la cunoştinŃa candidaŃilor condiŃiile şi documentele necesare pentru înscriere, inclusiv cifrele de şcolarizare, prin mijloacele mass-media, prin pliante şi prin afişare la sediul acestora şi pe pagina web proprie.

Art.6. (1) Pentru buna desfăşurare a concursului de admitere se constituie, la nivelul facultăŃi, comisii de admitere, formate din minim 3 cadre didactice desemnate de decan şi avizate de consiliul facultăŃii. De asemenea, se constituie comisii de contestaŃii formate din 3 cadre didactice.

(2) Numirea comisiilor de admitere şi a comisiilor de contestaŃii se face prin decizie a rectorului UniversităŃii Spiru Haret.

Capitolul II

CANDIDAłII LA ADMITERE

Art.7. (1) Pot candida la admiterea absolvenŃii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta.

(2) Pot candida, de asemenea, cetăŃenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparŃinând SpaŃiului Economic European şi ai ConfederaŃiei ElveŃiene în aceleaşi condiŃii prevăzute de lege pentru cetăŃenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. Recunoaşterea studiilor efectuate de către aceştia în afara României se va realiza de către direcŃia de specialitate din cadrul Ministerului EducaŃiei NaŃionale înainte de înscrierea candidaŃilor la concursul de admitere, fiecare candidat având obligaŃia de a prezenta, la înscrierea la concurs, atestatul de recunoaştere a studiilor.

(3) CetăŃenii străini au obligaŃia să prezinte un certificat de competenŃă lingvistică, pentru limba română, eliberat de către instituŃii abilitate de Ministerului EducaŃiei NaŃionale.

11

Art.8. Documentele necesare înscrierii la admitere sunt următoarele: - diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta), în original sau adeverinŃă

eliberată de liceu, în original, pentru candidaŃii care au promovat examenul de bacalaureat în anul 2013 (adeverinŃa de absolvent de liceu se poate depune în copie legalizată în cazul în care candidatul care se înscrie la admitere are adeverinŃa în original depusă la un alt dosar de admitere, însoŃită de o adeverinŃă în care se certifică acest lucru). AdeverinŃa de absolvire trebuie să cuprindă media generală la examenul de bacalaureat, mediile obŃinute în anii de studii, termenul de valabilitate şi menŃiunea că nu a fost eliberată diploma de bacalaureat.

- certificatul de naştere, în copie (xerox); - certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox); - adeverinŃă medicală tip; - copie de pe buletinul/cartea de identitate, care să cuprindă codul numeric personal; - 3 fotografii 3/4; - copie legalizată de pe diploma de bacalaureat, însoŃită de adeverinŃă eliberată de

facultatea la care se află diploma de bacalaureat, în original (pentru cei care urmează a doua facultate); - un dosar plic.

Art.9. (1) Taxa de înscriere la admitere este de 110 lei şi se face publică prin afişarea pe pagina web şi la sediile facultăŃilor.

(2) Copiii personalului didactic aflat în activitate, copiii de pensionari şi şomeri, aflaŃi în întreŃinerea părinŃilor, sunt scutiŃi de plata taxei de înscriere pentru admitere. Această facilitate se acordă în următoarele condiŃii:

- candidaŃilor fii de cadre didactice, în temeiul unei adeverinŃe eliberate de şcoala unde funcŃionează părintele/părinŃii;

- candidaŃii fii de pensionari, în baza cuponului de pensie din ultima lună. - candidaŃii fii de şomeri, în baza cuponului de şomer din ultima lună.

Art.10. Înscrierea şi admiterea se desfăşoară la sediul facultăŃii şi în alte spaŃii de învăŃământ ale UniversităŃii Spiru Haret unde este organizat serviciul de secretariat.

Capitolul III

DESFĂŞURAREA ŞI REZULTATUL ADMITERII Art.11.(1) Admiterea în anul I se face pe baza interviului realizat de comisia de admitere.

(2) În cadrul interviului sunt evaluate cunoştinŃele din domeniile istorie şi geografie economică acumulate în perioada studiilor liceale (3) Ierarhizarea candidaŃilor declaraŃi admişi în urma concursului se face Ńinându-se

seama de următoarele criterii: a) nota obŃinută la susŃinerea interviului în faŃa comisiei de admitere (60%); b) media obŃinută la examenul de bacalaureat (40%). (4) Ierarhizarea se are în vedere pentru a nu se depăşi cifra de şcolarizare alocată fiecărei

program de studii. (5) Rezultatele admiterii se comunică prin afişare la avizierul facultăŃii şi pe pagina web

în cel mult 24 ore de la încheierea acesteia. (6) Facultatea va restitui, după afişarea rezultatelor finale, în cel mult 48 de ore de la

depunerea cererii şi necondiŃionat, fără perceperea unor taxe, dosarele candidaŃilor respinşi sau ale celor care renunŃă la locul obŃinut prin admitere.

Art.12.(1) Înmatricularea candidaŃilor declaraŃi admişi în urma concursului de admitere se face prin decizia rectorului UniversităŃii Spiru Haret.

(2) După aprobarea înmatriculării studenŃii sunt înscrişi în Registrul matricol sub un număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare la specializarea/programul de studii la care au fot admişi.

(3) După admitere, Universitatea Spiru Haret încheie contracte de studii semnate de Rector şi studentul admis.

(4) CandidaŃii declaraŃi respinşi la proba privind interviul pot depune contestaŃii în termen de 48 ore de la data afişării rezultatelor. Acestea se rezolvă în termen de 24 ore şi se afişează la sediile facultăŃilor şi pe pagina web.

(5) Decizia comisiei de contestaŃii este definitivă.

12

Art.13. Conducerile facultăŃilor au întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de admitere în ciclul de licenŃă.

Înscrierea

Înscrierea studentului(ei) în anul I se face la cererea acestuia (acesteia), în maximum 10 zile de la data la care a fost declarat(ă) admis(ă), dacă are dosarul complet, a achitat integral sau prima rată a taxei de şcolarizare, a completat şi semnat fişa de înscriere şi contractul de studii. Fiecare student(ă) este înscris(ă) în registrul matricol, sub număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare, în facultatea respectivă.

Înscrierea studentului(ei) în anul al II-lea şi următorii se face pe baza rezultatelor şcolare din anul universitar precedent. Pentru a fi înscris, studentul(a) este obligat(ă) să completeze şi să semneze contractul de studii şi fi şa de înscriere, în care se consemnează şi numărul chitanŃei cu care a achitat taxa anuală de şcolarizare stabilită sau prima rată a acesteia.

Contractul de studii şi fi şa de înscriere, completate la fiecare început de an universitar, constituie dovada că studentul(a) a luat la cunoştinŃă de Regulamentul privind activitatea profesională a studenŃilor şi că s-a angajat să-l respecte. Data până la care se poate face înscrierea este 1 octombrie al fiecărui an.

AbsolvenŃii cu diplomă ai învăŃământului superior de scurtă durată (colegii universitare, institute pedagogice de 3 ani) pot continua, cu aprobarea Rectorului UniversităŃii, la recomandarea decanilor, studiile în cadrul ciclului universitar de licenŃă (IF), la profilul/domeniul studiat iniŃial sau apropiat, cu susŃinerea examenelor de diferenŃă.

Înmatriculare

StudenŃii admişi în anul I de studiu sunt înmatriculaŃi prin Decizia Rectorului UniversităŃii, pe baza

aprobării cererii de înscriere şi a semnării Contractului de studii între student şi Universitate. StudenŃii transferaŃi de la alte universităŃi sunt înmatriculaŃi prin Decizia Rectorului UniversităŃii

Spiru Haret, în baza aprobării cererii de transfer şi a semnării Contractului de studii între student şi Universitate.

PosibilităŃi de integrare profesională după absolvire

Programul de studii de licenŃă RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene beneficiază de resurse şi condiŃii optime pentru a-şi îndeplini misiunea şi obiectivele asumate: formarea de specialişti necesari bunei funcŃionări a administraŃiei publice centrale, judeŃene şi locale, a instituŃiilor politice, sociale, culturale, în sistemul organizaŃiilor nonguvernamentale, al fundaŃiilor şi asociaŃilor naŃionale, a organizaŃiilor şi firmelor private care au departamente şi servicii de relaŃii internaŃionale şi integrare europeană etc. AbsolvenŃii programului de studii de licenŃă RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene pot ocupa posturi/funcŃii de:

• Expert/consilier în relaŃii internaŃionale, studii europene; • Expert/consilier în domeniul integrării europene şi euroatlantice; • Manangeri de proiecte europene şi internaŃionale; • Ataşat, secretar, consilier diplomatic; • Specialist în comunicare şi relaŃii publice internaŃionale; • FuncŃionar în administraŃia publică, centrală, judeŃeană, locală; • EurofuncŃionar; • Profesor de relaŃii internaŃionale, studii europene, istoria integrării europene la colegii,

licee, gimnazii; • Consilier/experŃi în cadrul ONG-urilor şi partidelor politice, sindicatelor etc.; • Cercetători ştiinŃifici în unităŃi de cercetare; • Analist/redactor/documentarist în sistemul mass-media.

Programul de studii de licenŃă RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene oferă absolvenŃilor posibilitatea de a continua studiile de aprofundare prin masterat.

AbsolvenŃilor li se adresează, în special, programele de studii masterale, instituite la Universitatea Spiru Haret şi anume: România în relaŃiile internaŃionale.

13

Prin întreaga sa activitate, programul de studii de licenŃă RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene aduce o contribuŃie substanŃială la împlinirea vocaŃiei plurivalente a UniversităŃii Spiru Haret, a rolului ei fundamental în afirmarea valorilor învăŃământului, ştiinŃei şi culturii româneşti, în spaŃiul european şi universal.

Evaluarea

Evaluarea cunoştinŃelor se realizează în scris, testările pe parcurs se realizează electronic, prin platforma e-Learning Blackboard. Pregătirea are la bază cursul titularului de curs şi bibliografia minimală obligatorie indicată în fişa disciplinei.

La disciplinele cu caracter practic, modalităŃile de evaluare sunt stabilite în funcŃie de specificul facultăŃii.

Pregătirea practică a studenŃilor (modul de organizare şi desfăşurare a practicii) Pentru formarea competenŃelor profesionale un rol deosebit revine practicilor pe care studenŃii

sunt obligaŃi să le desfăşoare. Astfel, în anul II se organizează ore de practică în diferite instituŃii publice (Primăria sectoarelor: 1, 2, 3, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării NaŃionale, Institutul NaŃional de Statistică, AGERPRESS etc.) cu care facultatea are acorduri de cooperare. StudenŃii lucrează în diferite departamente, în special cele care gestionează procesul de integrare în Uniunea Europeană.

Extras din METODOLOGIA ORGANIZ ĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII

PRACTICII DE SPECIALITATE

1. Practica studenŃilor programului de studii: Relatii InternaŃionale si Studii Europene din cadrul FacultăŃii de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie este parte integrantă a planului de învăŃământ şi se efectuează în instituŃii şi organisme specializate în anul II de studii, în perioada vacanŃei de vară.

2. Practica propriu-zisă constă în desfăşurarea activităŃii instructiv- educative în diverse instituŃii sau domenii de interes public sau privat, elaborarea dosarului de practică privind cunoştinŃele acumulate şi implicarea în activităŃile specifice instituŃiilor respective.

3. Pregătirea practică are ca scop primordial iniŃierea studenŃilor în cunoaşterea, dezvoltarea şi aplicarea celor mai eficiente metode de abordare şi comunicare în plan diplomatic şi consular, economic, juridic, social, politic, cultural ori în alte domenii.

3.1. Obiectivele practicii: - formarea capacităŃii de a opera cu informaŃiile acumulate de la disciplinele de specialitate; - documentarea pe domenii de interes; - familiarizarea cu activităŃile desfăşurate la nivelul unor organizaŃii politice, administrative sau civice; - iniŃierea în tehnica comunicării; - dobândirea unor deprinderi specifice profesiilor pe care intenŃionează să le urmeze.

4. Durata activităŃii de practică este de 3 săptămâni cu 6 ore/zi, în total 90 de ore şi se va desfăşura în perioada 6 iulie - 5 septembrie 2013.

5. Practica se va putea desfăşura în cadrul ministerelor, autorităŃilor administrative şi jurisdicŃionale, societăŃilor financiare şi bancare, instituŃiilor de cercetare, instituŃiilor de presă, organizaŃiilor guvernamentale şi nonguvernamentale, instituŃiilor administraŃiei centrale şi locale, precum şi în cadrul altor organisme şi instituŃii învestite, potrivit legislaŃiei române în vigoare, cu atribuŃii de reglementare, organizare şi funcŃionare în sfera relaŃiilor internaŃionale şi a cooperării în plan european.

5.1. StudenŃii pot opta pentru efectuarea stagiului de practică şi în alte instituŃii decât cele propuse de Facultate, ori la locul de muncă, cu condiŃia ca activitatea desfăşurată să fie compatibilă cu domeniile de pregătire oferite în cadrul FacultăŃii de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie şi să fie aprobată de Consiliul FacultăŃii.

6. Comisia de practică va supune aprobării conducerii FacultăŃii, locul şi perioada de desfăşurare a practicii pentru fiecare student, temele de cercetare/documentare, precum şi programul de practică. 7. StudenŃii vor solicita eliberarea formularelor de cerere privind efectuarea practicii în perioada 27 iunie - 1 iulie 2014.

14

7.1. Cererea formulată în vederea efectuării practicii de specialitate va cuprinde: numele şi prenumele studentului, adresa, numărul de telefon, adresa de e-mail, anul de studiu, grupa, instituŃia în care se desfăşoară practica, numele şi telefonul unei persoane de contact în cadrul instituŃiei respective. 8. Facultatea de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie din cadrul UniversităŃii Spiru Haret, va elibera fiecărui student, prin intermediul Secretariatului, o adresă prin care se va solicita acordul instituŃiei în care va urma să se desfăşoare activitatea de practică pentru acceptarea studenŃilor.

8.1. Locul şi perioada de desfăşurare a practicii se vor consemna într-un registru de evidenŃă Ńinut la Secretariatul FacultăŃii. 9. StudenŃii sunt obligaŃi să se prezinte la locurile de practică în perioadele stabilite, să respecte regulamentele şi disciplina interioară impuse la nivelul instituŃiilor şi organismelor în care îşi vor desfăşura stagiul de practică, să-şi însuşească cunoştinŃele teoretice şi practice, să întocmească şi să completeze zilnic un dosar de practică cu activităŃile desfăşurate. 9.1. Dosarul de practică se va păstra pe toată durata studiilor şi va cuprinde următoarele:

- numele, prenumele studentului şi anul de studii; - instituŃia şi perioada de desfăşurare a practicii; - un caiet de practică a activităŃilor desfăşurate zilnic; - adeverinŃa privind efectuarea practicii, eliberată de instituŃia în care s-a efectuat activitatea practică.

9.2. Coordonatorii de practică vor verifica periodic modul de desfăşurare a activităŃii de practică. 10. StudenŃii vor prezenta dosarul de practică (caiet de practica, adeverinŃă, contract) la data stabilită, în vederea evaluării activităŃii desfăşurate.

11. Colocviul de practică va fi organizat în perioada 15-30 septembrie 2013. Responsabilii activităŃilor de practică vor fi desemnaŃi de Conducerea FacultăŃii de RelaŃii

InternaŃionale, Istorie şi Filosofie, la propunerea Consiliului facultăŃii, la începutul fiecărui an universitar.

Transferul de credite în interiorul UniversităŃii „Spiru Haret”

Alocarea de credite pentru disciplinele din planul de învăŃământ „se face în conformitate cu practica universitară internaŃională, urmând metodologia Sistemului European de Credite Transferabile, potrivit căruia 60 de credite reprezintă echivalentul numeric pentru cantitatea normală de muncă specifică unui an universitar, iar 30 de credite corespund, de obicei, unui semestru de învăŃământ superior”.

Depăşirea acestui număr normal de credite se poate face prin frecventarea şi promovarea de discipline facultative cuprinse în planul de învăŃământ al fiecărui an / semestru sau cursuri predate la alte specializări.

Alocarea de credite are în vedere toate disciplinele (obligatorii, opŃionale şi facultative) inclusiv practica de specialitate.

Elaborarea şi susŃinerea cu succes a lucrării de licenŃă este apreciată cu 10 credite şi se adaugă la cele 180 acumulate până la susŃinerea licenŃei.

La alocarea numărului de credite pentru o disciplină se are în vedere cantitatea de muncă necesară pentru promovare. Aceasta vizează orele de prezenŃă fizică la cursuri, seminarii, lucrări practice, dar şi studiul individual, elaborarea de lucrări sau activităŃi de cercetare etc.

Sistemul European de Credite Transferabile facilitează mobilitatea studenŃilor pentru echivalarea unor examene deja susŃinute, în cazul în care aceştia se transferă la o altă facultate de învăŃământ superior din România sau din Europa.

Examenul de licenŃă

AbsolvenŃii FacultăŃii de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie din cadrul UniversităŃii „Spiru Haret” , programul de studii de licenŃă RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene pot susŃine examenul de licenŃă în sesiunile din iulie sau din februarie a anului următor, cu aceeaşi comisie de licenŃă şi aceeaşi programă.

Examenul de licenŃă finalizează studiile la programul de studii de licenŃă RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene în perioadele iunie – iulie şi ianuarie – februarie şi constă în:

Proba 1: SusŃinerea unui examen scris în formatul Blackboard pentru evaluarea cunoştinŃelor fundamentale şi de specialitate. Subiectele sunt din programa de licenŃa aprobată de Senatul UniversităŃii, la propunerea Consiliului facultăŃii.

Proba 2: Lucrarea de licenŃă

15

AbsolvenŃii care promovează Examenul de licenŃă cu media generală minimă de 6 (şase), primesc titlul de licenŃiat în domeniul respectiv menŃionat pe Diploma de licenŃă, conform Hotărârii Guvernului României nr.88/2005. Odată cu diploma de licenŃă, absolvenŃii vor primi şi Suplimentul de Diplomă.

TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICEN łĂ

PROBA 1 - EVALUAREA CUNO ŞTINłELOR FUNDAMENTALE ŞI DE SPECIALITATE

1. Teorii şi concepte din domeniul relaŃiilor interna Ńionale - liberalismul, realismul, şcoala engleză, teorii marxiste ale relaŃiilor internaŃionale,

neorealismul, neoliberalismul, constructivismul - actorii sistemului internaŃionale - niveluri de analiză în relaŃiile internaŃionale - teorii geopolitice - politica externă şi diplomaŃie - globalizarea

2. Probleme ale securităŃii interna Ńionale - conceptul de securitate - crizele şi conflictele internaŃionale - alianŃele militare - securitatea colectivă - regimurile de securitate - concertul de putere - comunitatea de securitate

3. Organizarea internaŃională

- sistemul internaŃional: evoluŃii şi caracteristici - ordinea internaŃională - societatea internaŃională - organizaŃii internaŃionale şi regionale - instituŃii şi regimuri internaŃionale

4. Procesul integrării europene

- teorii ale integrării europene - politicile extinderii europene după 1990 - parcursul integrării României în Uniunea Europeană

5. Structura şi funcŃionarea Uniunii Europene - instituŃiile Uniunii Europene - dreptul Uniunii Europene - politici comunitare - procesul decizional în Uniunea Europeană

6. Europa şi ideea europeană - conceptul de Europa – între istorie şi geografie - Europa în relatiile internationale - identitatea europeană - construcŃia europeană

Bibliografie Obligatorie Bărbulescu, Gheorghe I. (2008), Procesul decizional in Uniunea Europeana, Iaşi, Polirom Bărbulescu, Gheorghe I. (2005), Uniunea Europeana. De la naŃional la federal, Bucureşti, Tritonic

16

Buzan, Barry (2000), Popoarele, statele şi teama. O agendă de studii de securitate internaŃională în epoca de după Războiul Rece, Chişinău, Cartier Calvocoressi, Peter (2003), Politica mondială după 1945, Bucureşti, All Duroselle, Jean-Baptiste, André Kaspi (2006), Istoria relaŃiilor internaŃionale – 1948 – pînă în zilele noastre, Vol. 2, Bucureşti, Editura Enciclopedică Gray, Colin S. (2010), Războiul, pacea şi relaŃiile internaŃionale, Iaşi, Polirom Goldstein, Joshua S., Jon C, Pevehouse (2008), RelaŃii internaŃionale, Iaşi, Polirom Ivan, Adrian Liviu (2009), Sub zodia “Statelor Unite ale Europei”. De la idea europeană la ComunităŃile Economice Europene, Cluj Napoca, CA Publishing Miroiu, Andrei, Ungureanu, Radu-Sebastian (ed.) (2006), Manual de Relatii Internatioanale, Iaşi, Polirom Păun, Nicolae, Ciceo Waldtraudt Georgiana, Albu Radu-Bogdan, Paun Ciprian Adrian, (2005), Finalitatea Europei, Cluj Napoca, Efes Sava, Ionel Nicu (2005), Studii de securitate, Bucureşti, Centrul Român de Studii Regionale

Facultativ ă Bauman, Zygmunt (2005), Globalizarea si efectele ei sociale, Bucureşti, Antet Bărbulescu, Gheorghe I. (2005), Uniunea Europeana. De la economic la politic, Bucureşti, Tritonic Bărbulescu, Gheorghe I. (2006), Uniunea Europeană: politicile extinderii, Bucureşti, Tritonic Bull, Hedley (1998), Societatea anarhică, Chişinău, ŞtiinŃa Burchill, Scott, Andrew Linklater, Richard Devetak, Jack Donnelly, Matthew Paterson, Christian Reus-Smit, Jacquie True (2008), Teorii ale relaŃiilor internaŃionale, Iaşi, Institutul European Buşe, Dorel (2006), Managementul crizelor şi conflictelor regionale, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine Cioculescu, Şerban-Filip (2007), Introducere în teoria relaŃiilor internaŃionale, Bucureşti, Editura Militară Dufour, Jean-Louis (2002), Crizele internaŃionale. De la Beijing (1900) la Kosovo(1990), Bucureşti, Corint Duroselle, Jean-Baptiste (2006), Istoria relaŃiilor internaŃionale – 1919-1947, Vol. 1, Bucureşti, Editura Enciclopedică DuŃu, Alexandru (1999), Ideea de Europa şi evoluŃia conştiinŃei europene, Bucureşti, All,

Frăsineanu, Dragoş (2007), Geopolitica, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine Fukuyama, Francis (2005), ConstrucŃia statelor: ordinea mondială în secolul XXI, Bucureşti, Antet Griffiths, Martin (2003), RelaŃii internaŃionale: şcoli, curente, gânditori, Bucureşti, Ziua Held, David, Anthony McGrew, David Goldblatt, Jonathan Perraton (2004), Transformări globale. Politică, economie şi cultură, Iaşi, Polirom. Hobsbawm, Eric (1998), Secolul extremelor, Bucureşti, Lider Ivan, Adrian-Liviu (2007), Uniunea Europeană: proiecte, guvernanŃă şi dezvoltări instituŃionale, Cluj Napoca, Napoca Star Kagan, Robert (2005), Despre paradis si putere – America şi Europa în noua ordine mondială, Bucuresti, Antet Keohane, Robert O., Joseph S. Nye (2009), Putere şi interdependenŃă, Iaşi, Polirom. Kissinger, Henry (2002), DiplomaŃia, Bucureşti, All Kolodzeij, Edward A.(2007), Securitatea şi relaŃiile internaŃionale, Iaşi, Polirom Little, Richard, Barry Buzan (2009), Sistemele internaŃionale în istoria lumii, Iaşi, Polirom Llorente, Mercedes Guinea, Francisco Aldecoa Luzzaraga (2011), Europa viitorului. Tratatul de la Lisabona, Iaşi, Polirom McCauley, Martin (1999), Rusia, America şi Războiul Rece. 1949-1991, Iaşi, Polirom. McElroy, Robert (2002), Moralitatea în politica externă americană, Bucureşti, Paideia Morgenthau, Hans J. (2007), Politica între naŃiuni. Lupta pentru putere şi lupta pentru pace, Iaşi, Polirom, Onişoru, Gheorghe (2007), RelaŃii internaŃionale, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine Păiuşan-Nuică, Cristina (2008), Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei. 1945-2007, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine Pierre, Milza, Serge Berstein (1998), Istoria Europei, vol. IV, V, Iaşi, Institutul European Stanciu-Stănescu, Teodora (2007), Integrarea europeană şi euro-atlantică a României, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine

17

Sidjanski, Dusan (2010), Viitorul federalist al Europei. Comunitatea Europeana de la origini pana la Tratatul de la Lisabona, Iaşi, Polirom Waltz, Kenneth N. (2006), Teoria politicii internaŃionale, Iaşi, Polirom Waltz, Kenneth N. (2001), Omul, statul şi războiul, Iaşi, Institutul European Wendt, Alexander (2011), Teoria socială a politicii internaŃionale, Iaşi, Polirom Wight, Martin , (1998), Politica de putere, Chişinău, Arc

18

PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT ANUL I 2013 - 2014

Nr. crt.

DENUMIREA

DISCIPLINEI

Statutul

disciplinei Codul disciplinei

sem. 1 sem. 2 Evaluare

(E, V)

Nr. Ore pe disciplină Credite

C S L P C S L P Total Curs Seminar sem.1 sem. 2

A. DISCIPLINE OBLIGATORII 1 Introducere în

relaŃii internaŃionale

DF

RIIF/Ri/1/1/01

2 2 - - - - - - E1 56 28 28 5 -

2 Teoria relaŃiilor internaŃionale

DF RIIF /Ri/1/2/02

- - - - 2 2 - - E2 56 28 28 - 5

3. Introducere în studii europene

DF RIIF /Ri/1/1/03

2 2 - - - - - - E1 56 28 28 5 -

4. Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei secolele XVIII - XX

DF RIIF /Ri/1/1/04

2 2 - - - - - - E1 56 28 28 5 -

5. Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei secolele XX şi XXI

DF RIIF /Ri/1/2/05

- - - - 2 2 - - E2 56 28 28 - 5

6. Drept internaŃional DF RIIF /Ri/1/2/06

- - - - 2 2 - - E2 56 28 28 - 5

7. InstituŃii şi organizaŃii internaŃionale

DS RIIF /Ri/1/1/07

2 2 - - - - - - E1 56 28 28 5 -

8. Introducere în ştiinŃa politicii

DS RIIF /Ri/1/2/08

- - - - 2 2 - - E2 56 28 28 - 5

9. Economie mondială

DF RIIF /Ri/1/1/09

2 1 - - - - - - E1 42 28 14 4 -

10. Informatică aplicată

DS RIIF /Ri/1/2/10

- - - - 1 - 1 - E2 28 14 14 - 4

11. Limba engleză (curs practic)

DC RIIF /Ri/1/1/11

1 1 - - - - - - E1 28 14 14 3 -

12 Limba franceză (curs practic)

DC RIIF /Ri/1/1/12

1 1 - - - - - - E1 28 14 14 3 -

13 Limba engleză (curs practic)

DC RIIF/Ri/1/2/13 - - - - 1 1 - - E2 28 14 14 - 3

14 Limba franceză (curs practic)

DC RIIF/Ri/1/2/14 - - - - 1 1 - - E2 28 14 14 - 3

15 Educatie fizică DC RIIF /Ri/1/2/15

- - 1 - - 1 V2 28 - - - 1

B. DISCIPLINE FACULTATIVE

16. Seminar metodologic

DC RIIF /Ri/1/2/16

1 CV (14) - (14) - (3)

17 Psihologia educaŃiei DC RIIF

/Ri/1/2/17 (2) (2) - - - - - - (V1) (56) (28) (28) (5) -

18.

Pedagogie I: - Fundamentele pedagogiei, Teoria şi metodologia curriculumului

DC

RIIF /Ri/1/2/18

- - - - (2) (2) - - (V2) (56) (28) (28) - (5)

12 11 1 - 11 10 1 - Total ore /săptămână 24 23

Total credite 61 30 31

Total ore/ an de studii 658 322 308

Total evaluări/semestru/ (E, Cv, V)

5 E 1 + 2 V1 6 E2+1V 2

Legendă: C= curs; S= seminar; E = examen; Cv = colocviu V= verificare

19

FISELE DISCIPLINELOR

Anul I


20

1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei INTRODUCERE IN RELATII INTERNATIONALE

RIIF/Ri/1/1/01 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lector univ. dr. Irina Velicu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Lector univ. dr. Irina Velicu 2.4. Anul de studiu 1 2.5

Semestrul 1 2.6 Tipul de

evaluare ES 2.7 Regimul

disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 23 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităŃi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Istorie

• Filologie • Stiinte sociale (sociologie, filozofie, economie)

4.2 de competenŃe • Cunoasterea limbii si literaturii romane • Cunoasterea unei limbi straine

5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament

de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Seminariile se desfăşoară în săli cu acces la internet.

6. CompetenŃele specifice acumulate

C

ompe

tenŃ

e

Pro

fesi

onal

e C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaŃiilor internaŃionale în studiul proceselor europene si internationale C1.2 Utilizarea conceptelor fundamentale din domeniul relaŃiilor internaŃionale în descrierea şi explicarea evenimentelor sau proceselor

C1.3 Analiza unei situaŃii date prin aplicarea unor principii, teorii şi metode fundamentale din domeniul relaŃiilor internaŃionale

com

mpe

tenŃ

e tr

ansv

ersa

le

CT3 Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserŃiei şi adaptabilităŃii la

cerinŃele pieŃei muncii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Dezvoltarea cunostintelor fundamentale in domeniul relatii

internationale 7.2 Obiectivele specifice • Insusirea cunostintelor de baza privind evenimentele si procesele

politicii globale si europene,

21

• Insusirea conceptelor/teoriilor/metodelor fundamentale in domeniul politicii,

Deprinderea abilitatilor de analiza a fundamentelor conceptuale si factuale.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Disciplina Relatii Internationale si Studiul Politicii. Scurta prezentare a actorilor/temelor/conceptelor.

InteracŃiunea cu studenŃii este regulă de predare – prelegere. Intrebari si discutii interactive

Vor fi prezentate obiectivele/metodele si cerintele cursului precum si competenŃele ce vor fi dobândite. Sportul de curs este distribuit studenŃilor pe cale electronică. Se recomandă studenŃilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacŃiona în timpul predării.

2. Precursori ai teoriei relatiilor internationale din Antichitate până în secolul XX

Prelegere, intrebari si discutii interactive

Teorii, Ideologii si Intelegerea Politicului. Tucidide, Augustin, Machiavelli, Kant, Mill, etc. fundamentul suveranitatii: drepturile naturale si teoriile contractualiste (Grotius, Hobbes, Locke, Rousseau).

3.Studierea relatiilor internationale: Statele nationale si conflictele internationale


Concepte : natura umana, natiune, suveranitate, stat, nationalism, sistem/ comunitate internationala.

4. Evolutia societatii internationale: scurt istoric


Evenimentele esentiale ale societatii internationale : razboaiele mondiale, (de)colonizare, etc.

5. Concepte si paradigme în relatiile internationale (I)

Idem Concepte: natura umana, structura anarhica, putere, balanta puterii, securitate, etc. Teorii: realism, idealism, internationalism liberal,

6. Concepte si paradigme în relatiile internationale (II)

Idem Neorealism, neoliberalism, constructivism, teorii post-pozitiviste.

7. Procesul si analiza politicii externe Idem Obiective, forme, atitudini, capabilităti, macrodecizii, microdecizii.

8. Drept international si organizatii internationale

Idem Sursele dreptului international, doctrina dreptului international, tipuri de organizatii internationale

9. Transformarea Comunitatii Politice : Globalizarea, Regionalizarea si Actorii Transnationali

Idem Transnationalism, guvernarea globală, democratia transnationala.

10. Economie Politica si Crizele Globale Idem Relatia economie politică, cooperare economică, formele integrării economice, crizele globale.

11. Comunicare si propaganda Idem Imaginea, semnale, perceptii, opinia publică.

12. Management international si rezolvarea conflictelor

Idem Tipuri de cooperare, conflict, dispută, criză, incident.

13. Securitatea: nationala, globala si umana

Idem Dimensiunile securitătii de la interes national la amenintari transnationale si securitate umana.

14. Critici si Miscari Anti-Globalizare Idem Concepte: hegemonie, capitalism, neo-liberalism, ecologie,

22

Bibliografie obligatorie Puşcaş, Vasile, RelaŃii internaŃionale/transnaŃionale, (Cluj-Napoca: Eikon, 2005). Miroiu, Andrei; Ungureanu, Radu-Sebastian (ed.), Manual de relaŃii internaŃionale, (Iaşi: Editura Polirom, 2006). Guzzini, Stefano. Realism şi relaŃii internaŃionale (Iaşi: Institutul European, 2000). Waltz, Kenneth N. Omul, Statul şi Războiul (Bucureşti: Institutul European, 2001). Stiglitz Joseph E. Globalizarea. SperanŃe şi deziluzii (Bucureşti, Editura Economica, 2003). Bauman Zygmunt. Globalizarea şi efectele ei sociale, (Bucureşti, Antet, 1999). Chivu, Marius Silviu Dragomir, and Vasile Dem Zamfiresc (eds.). Mondializarea dincolo de mit, coordinated by Serge Cordellier (Bucharest: TREI, 2001). Bibliografie opŃională Baylis, John and Steve Smith (eds.). The Globalization of World Politics: An Introduction to International Relations (Oxford: Oxford University Press, 1997). Burchill, Scott, Andrew Linklater, Richard Devetak, Matthew Paterson, and Jacqui True. Theories of International Relations, (London: Macmillan Press Ltd., 1996).

Ferreol, Gilles. (coord.), Dictionarul Uniunii Europene (Bucharest: Polirom, 2001). Held, David and Anthony McGrew (eds.). The Global Transformations Reader: An Introduction to the

Globalization Debate (Cambridge: Polity Press, 2000). Linklater, Andrew.“ Citizenship and Sovereignty in the Post-Westphalian European State”, in Daniele Archibugi,

David Held and Martin Kohler (eds.). Re-imagining Political Community: Studies in Cosmopolitan Democracy (Cambridge: Polity Press, 1998).

Scholte, Jan Aart. Globalization: A Critical Introduction (London: Palgrave, 2000). Waltz, Kenneth N. “Globalization and Governance”, James Madison Lecture, PS: Political Science and Politics

Vol. 32, No. 4, December 1999, pp. 693-700. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1. Introducere.

DiscuŃii tematice de grup urmate de prezentari. StudenŃii fac scurte analize comparative/conceptuale. Se vor urmari filme documentare.

Vor fi prezentate obiectivele/metodele si cerintele seminarului. Scurta prezentare a subiectelor de seminar si a metodei de lucru.

2. Contractul social Idem Discutii interactive 3. Valul IgnoranŃei şi Principiile SocietăŃii Juste

Idem Discutii interactive

4. Mitul lui Gyges. Polis-ul şi Zoon Politikon Idem Idem 5. Războaiele mondiale Idem Idem 6. Decolonizarea cunoaşterii Idem Idem 7. Globalizarea între mit şi realitate Idem Idem 8. Paradoxuri ale legii internaŃionale Idem Idem 9. Proiectul DemocraŃiei Cosmopolite Idem Idem 10. Crizele Economice 1929/2009: analiză comparativă

Idem Studentii vor propune cel putin 2 cazuri de interventie umanitara si vor face scurte prezentari.

11. Studii de caz în IntervenŃia Umanitară Idem Discutii interactive 12. Securitatea Umană: un concept controversat


13. Crizele de mediu : studii de caz

Idem Studentii vor propune/prezenta cate un caz. La final se vor face observatii privind diferente/asemanari.

14. Mişcări de rezistenŃă: studii de caz Idem Idem Bibliografie orientativ ă Institutul de Politici Globale, http://www.worldpolicy.org/ Centrul pentru Political Globala – Berlin, http://www.global-politics.org/ The Global Transformations Website, http://www.polity.co.uk/global/default.asp GlobalPolitics: http://www.globalpolitics.biz/ 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Continutul si standardele cursului au fost realizate comparativ urmarind cerintele comunitatii epistemice

23

internationale din universitati occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate, experienta proprie a Lectorului in universitati din Europa si SUA) precum si din institutii cum ar fi Institutul de Politici Globale, Centrul pentru Political Globala – Berlin, Uniunea Europeana, Banca Mondiala, Institutul European. 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Implicarea in prelegere cu intrebari, comentarii.

Examen scris 60%

Evaluare pe parcurs Test grila pe platforma Blackboard

20%

10.5 Seminar/laborator Implicarea in pregatirea si discutatarea problemelor.

Participare activa, prezentari in Power Point, referate

20%

10.6 Standard minim de performanŃă

• Elaborarea şi susŃinerea unui proiect Power Point într-un grup de maximum 6 studenŃi. PrezenŃa obligatorie la minim 7 cursuri şi 7 seminarii. II. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei TEORIA RELA łIILOR INTERNA łIONALE RIIF/Ri/1/2/02 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lector univ. dr. Irina Velicu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Lector univ. dr. Irina Velicu 2.4. Anul de studiu 2.5



disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 23 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităŃi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Introducere în RelaŃii InternaŃionale

• Istoria RelaŃiilor InternaŃionale şi DiplomaŃiei 1 4.2 de competenŃe • Cunoaşterea unei limbi străine 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului

• Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia.

5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului


24


Com

pete

nŃe

prof

esio

nale

• C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaŃiilor internaŃionale în studiul proceselor europene si internationale

C3 Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaŃiilor internaŃionale si afacerilor europene. C

ompe

tenŃ

e T

rans

vers

ale

• CT2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară corespunzatoare diverselor paliere ierahice

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Dezvoltarea cunostintelor teoretice si empirice in domeniul

relatii internationale 7.2 Obiectivele specifice • Insusirea cunostintelor de baza privind evenimentele si procesele

politicii globale si europene, • Insusirea conceptelor/teoriilor/metodelor fundamentale in

domeniul politicii, Deprinderea abilitatilor de analiza a fundamentelor conceptuale si factuale.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Curs introductiv Vor fi prezentate obiectivele/metodele si cerintele cursului precum si competenŃele ce vor fi dobândite. Scurta prezentare a temelor.

InteracŃiunea cu studenŃii este regulă de predare – prelegere. Intrebari si discutii interactive

Sportul de curs este distribuit studenŃilor pe cale electronică la debutul activităŃii. Se recomandă studenŃilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacŃiona în timpul predării.

2. Teorii ale RelaŃiilor Interna Ńionale : Introducerea Marilor Dezbateri


Introducerea teoriilor principale si a dezbaterilor associate.

3. Clarificări Conceptuale: Epistemologii, Ontologii, Metodologii


Ontologia, metodologia si epistemologia relatiilor internationale;

4. Prima Mare Dezbatere a RI: Realism versus Idealism


Internationalism liberal, Wilson, Angell, Zimmern; Carr, Niebuhr, Morgenthan, postulatele realismului, critica realistă a idealismului.

5. Dezbaterea Metodologică: Scientism (Behavioralism) versus Istoricism (Tradi Ńionalism)


Revolutia behaviorală, metodologia pozitivistă, critica realismului politic, istoricism, scientism.

6. (Neo)Realism versus (Neo)Liberalism (I) Prelegere, intrebari si discutii interactive

Viziuni sistemice: Waltz, balanta de putere. Mearsheimer, Buzan, anarhie, sistem de auto-ajutor (self help). Pluralism, interdependentă complexă,.

7. (Neo)Realism versus (Neo)Liberalism (II) Regimuri, interguvernamentalism, (neo)functionalism, teoriile guvernantei globalism, transnationalism.

8. Şcoala Engleză sau RaŃionalismul Prelegere, intrebari si discutii interactive

Societatea internationala, H. Bull, tratate/legislatia internationala, diplomatie.

25

9. Constructivismul social Prelegere, intrebari si discutii interactive

Culturile Anarhiei (Wendt), constiinta umana, fortele ideatice si materiale, faptele sociale si normele internationale.

10. Teorie Critică Prelegere, intrebari si discutii interactive

Scoli critice ale Frankfurt School (Horkheimer, Adorno, Marcuse)‚ Gramsci (hegemonie), Cox, Habermas (comunicare), Linklater (guvernare post-Westhpalian).

11. A Treia Mare Dezbatere : Pozitivism (RaŃionalism) vs. Post-Pozitivism/Structuralism (Reflectivism)


Putere-cunoastere-rezistenta (Foucault), Lyotard, Derrida; C. Weber, Campbell, Shapiro, etc.

12. Teorii (Post)Marxiste Prelegere, intrebari si discutii interactive

Teoria sistemului mondial, teoria dependentei, imperialism, (post) colonialism, globalizare.

13. Teorii Feministe Prelegere, intrebari si discutii interactive

Feminism liberal, socialist, post-modernist, post-colonialist, teorii de gen :

14. Teorii Ecologiste Prelegere, intrebari si discutii interactive

Antropocentrism, Ecocentrism, Dezvoltare, Tragedia Bunurilor Publice

Bibliografie Puscas, Vasile, Relatii internationale/transnationale, (Cluj-Napoca: Eikon, 2005). Miroiu, Andrei; Ungureanu, Radu-Sebastian (ed.), Manual de relatii internationale, (Iasi: Editura Polirom, 2006). Guzzini, Stefano. Realism si relatii internationale (Iasi: Institutul European, 2000). Waltz, Kenneth N. Omul, Statul si Razboiul (Bucharest: Institutul European, 2001). Stiglitz Joseph E. Globalizarea. Sperante si deziluzii (Bucuresti, Editura Economica, 2003). Bauman Zygmunt. Globalizarea si efectele ei sociale”, (Bucuresti, Antet, 1999). Chivu, Marius Silviu Dragomir, and Vasile Dem Zamfiresc (eds.). Mondializarea dincolo de mit, coordinated by Serge Cordellier (Bucharest: TREI, 2001). Bibliografie optionala Baylis, John and Steve Smith (eds.). The Globalization of World Politics: An Introduction to International Relations (Oxford: Oxford University Press, 1997). Burchill, Scott, Andrew Linklater, Richard Devetak, Matthew Paterson, and Jacqui True. Theories of International Relations, (London: Macmillan Press Ltd., 1996). Carr, E. H. & M. Cox. (1939). The twenty years’ crisis, 1919-1939: an introduction to the study of international relations. Houndmills (New York: Palgrave, 2001). Held, David and Anthony McGrew (eds.). The Global Transformations Reader: An Introduction to the Globalization Debate (Cambridge: Polity Press, 2000). Keohane, R. O., J. S. Nye & Harvard University. Center for International Affairs. Transnational relations and world politics (Cambridge: Harvard University Press, 1972).

Linklater, A. International relations : critical concepts in political science( London: Routledge, 2000). Linklater, Andrew. “Citizenship and Sovereignty in the Post-Westphalian European State”, in Daniele

Archibugi, David Held and Martin Kohler (eds.). Re-imagining Political Community: Studies in Cosmopolitan Democracy (Cambridge: Polity Press, 1998).

Mearsheimer, J.E.H. Carr vs. Idealism: The Battle Rages On. International Relations 19(2): pp. 139-153, 2005 Scholte, Jan Aart. Globalization: A Critical Introduction (London: Palgrave, 2000). Waltz, Kenneth N. “Globalization and Governance”, James Madison Lecture, PS: Political Science and Politics

Vol. 32, No. 4, December 1999, pp. 693-700. Wæver, O. The Rise and Fall of the Inter-Paradigm Debate. In: Smith, S., K. Booth & M. Zalewski.

International theory: positivism and beyond. (Cambridge: CUP, 1996), pp. 149-185. Wæver, O. Waltz’s Theory of Theory. International Relations 23(2), pp. 201-222, 2009. Waltz, K. N. Theory of international politics. (London: Addison-Wesley, 1979). Wallerstein Immanuel, World-Systems Analysis: An Introduction, (Londra: Duke University Press, 2006).

8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1. Introducere. Vor fi prezentate obiectivele/metodele si cerintele seminarului. Scurta

Discutii tematice de grup urmate de prezentari.

26

prezentare a subiectelor de seminar.

StudenŃii fac scurte analize comparative/conceptuale.

2. Razboi si Pace: Dileme Teoretice Idem 3. Mana Invizibila si Spiritul Comertului Idem 4. Statul si Actorii Non-statali Idem 5. Drepturile Omului: Controverse Conceptuale Idem 6. Propaganda: Modele si Interpretari Idem 7. Problema ‘Comert Liber vs Comert Just’. Idem 8. Studiu de caz: Constructie Socialaa Refugiatilor Idem 9. Identitatea: Constructie Ideatica? Idem 10. Studiu de caz: Industria de cultura Idem 11. Istoria ofera un adevar sau adevarul are o istorie? (Michel Foucault)

Idem

12. Statul si Satul Global Idem 13. Femeie devii, nu te nasti (Simone de Beauvoir) Idem 14. Ecologistii, inamicii modernitatii? Idem Bibliografie Brecher, J. and Costello T. Global Village or Global Pillage: Economic Reconstruction from the Bottom up (Cambridge: South End Press, 1994). Clean Clothes Campaign, http://www.cleanclothes.org/intro.htm, The FTAA and the Scourge of Sweatshops, (Global Exchange), http://www.globalexchange.org/campaigns/ftaa/FTAAWTOSweatshops.html.pf The Gap’s Global Sweatshop (UNITE, 2002), http://www.behindthelabel.org/pdf/Gap_report.pdf, The Garment Industry (Sweatshopwatch, 2001) http://www.sweatshopwatch.org/swatch/industry/,

“What’s Wrong with Corporations” (Oxford: Corporate Watch), http://www.corporatewatch.org.uk/pages/corporations.pdf, The Future of Food: http://www.youtube.com/watch?v=jNezTsrCY0Q&feature=related The Bottom Line - Privatizing the World: http://www.youtube.com/watch?v=YyrBqS-SJYw Life and debt: http://www.youtube.com/watch?v=AWPkOUxxm4M&feature=related Naomi Klein, No Logo: brands, globalization, resistance: http://www.youtube.com/watch?v=uI0itS3gQFU The Corporation, http://www.youtube.com/watch?v=Pin8fbdGV9Y 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Continutul si standardele cursului au fost realizate comparativ urmarind cerintele comunitatii epistemice internationale din universitati occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate, experienta proprie a Lectorului in universitati din Europa si SUA) precum si din institutii cum ar fi Institutul de Politici Globale, Centrul pentru Political Globala – Berlin, Uniunea Europeana, Banca Mondiala, Institutul European. 10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Examen sub forma de test grila sustinut pe platforma Blackboard

50%

Teste de autoevaluare Test grila pe platforma Blackboard

20 %

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Elaborarea şi susŃinerea de referate pe teme alese de către grupuri de 2-3 studenŃi

30%

Se înregistrează frecvenŃa şi soliditatea interacŃiunii la orele de seminar.

10.6 Standard minim de performanŃă • Se înregistrează frecvenŃa şi soliditatea interacŃiunii la orele de curs – minim 7 cursuri.

Se înregistrează frecvenŃa şi soliditatea interacŃiunii la orele de seminar – minim 7 seminarii

27

III. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea RelaŃii InternaŃionale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii LicenŃă 1.6.Programul de studii/Calificarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Introducere în Studii Europene RIIF /Ri/1/1/03 2.2.Titularul activităŃilor de curs Prof. univ. dr. Gheorghe Onişoru 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Asist. univ. dr. Camelia Călin 2.4. Anul de studiu 1 2.5



disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 23 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităŃi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenŃe 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de

predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Seminariile se desfăşoară în săli cu acces la internet.


C

ompe

tenŃ

e

Pro

fesi

onal

e

• C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaŃiilor internaŃionale în studiul proceselor europene si

internaŃionale. C4 Proiectarea de strategii in domeniul relaŃiilor internaŃionale si afacerilor europene

Com

pete

nŃe

tran

sver

sale

CT3 Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserŃiei şi adaptabilităŃii la cerinŃele pieŃei muncii Proiectarea Europei în sistemul mondial global, prezentarea rolului diversităŃii şi multiculturalismului

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea cunoştinŃelor fundamentale privind Europa ca civilizaŃie şi

identitate culturală comună 7.2 Obiectivele specifice ÎnŃelegerea Europei ca spaŃiu politic şi societate multiculturală

Încurajarea gândirii critice Deprinderea abilităŃilor de analiză a fundamentelor conceptuale şi factuale.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii

28

Fundamentele civilizaŃiei europene: Individualismul; NaŃiunea; Statul; DemocraŃia.

InteracŃiunea cu studenŃii este regulă de predare – prelegere. Întrebări şi discuŃii interactive

Vor fi prezentate obiectivele/metodele şi cerinŃele cursului, precum şi competenŃele ce vor fi dobândite. Suportul de curs este distribuit studenŃilor pe cale electronică. Se recomandă studenŃilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacŃiona în timpul predării.

Patrimoniul cultural european comun: Antichitatea; Evul Mediu.

Prelegere, intrebări şi discuŃii interactive

Patrimoniul cultural european comun: Epoca Modernă.

Idem

Patrimoniul cultural european comun: Epoca Contemporană

Idem

Identitatea culturală europeană : Ideea de Europa şi de comuniune europeană

Idem

UE ca regim politic – noŃiunea de guvernanŃă Idem Identitatea culturală europeană : Valori comune

Idem

Europenizarea politicului Idem SpaŃiul politic european – competiŃia politică în Parlamentul European

Idem

Religiile şi mecanismele mentale europene Idem Societatea europeană : Urban versus rural Idem Europa: provocări şi perspective NaŃionalismul şi ultranaŃionalismul

Europa: provocări şi perspective. ConstituŃia europeană

Idem

Europa: provocări şi perspective. Viitorul democraŃiei europene.

Idem

Bibliografie obligatorie S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei, 5 vol., Institutul European, Iaşi, 1998. L. Benevelo, Oraşul în istoria Europei, Editura Polirom, Iaşi, 2003. J.L. Bodinier, J. Breteau, Fundamentele culturale ale lumii occidentale, Institutul European, Iaşi, 2000. Boia, Lucian, Mitul democraŃiei, Bucureşti, Editura Humanitas, 2003 F. Braudel, Gramatica civilizaŃiilor , Editura Meridiane, Bucureşti, 1994. A. Compagnon, J. Seebacher, Spiritul Europei, Editura Polirom, Iaşi, 2002. Al DuŃu, Ideea de Europa şi evoluŃia conştiinŃei europene, Editura All, Bucureşti, 1999. J. Fontana, Europa în faŃa oglinzii, Editura Polirom, Iaşi, 2003. G. Hermet, Istoria naŃiunilor şi a naŃionalismelor în Europa, Institutul European, Iaşi, 1997. Lijphart, Arend, Modele ale democraŃiei, Bucureşti, Editura Polirom, 2000 A. Marga, Filosofia unificării europene, Biblioteca Apostrof, Cluj Napoca, 1995. Bibliografie opŃională M. L. Bacci, PopulaŃia în istoria Europei, Editura Polirom, Iaşi, 2003. A. Marino, Pentru Europa, Editura Polirom, Iaşi, 1995. Hagen Schulze, Stat şi naŃiune în istoria Europei, Polirom, 2004 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1. Ideea de Europa

DiscuŃii tematice de grup

Vor fi prezentate obiectivele/metodele şi cerinŃele seminarului.

2. DemocraŃia în Europa Dezbateri pe echipe de studenŃi

3. Statul european Idem 4. Religia în Europa Idem 5. Europenizarea politicului Idem 6. Partide politice europene Idem

4

7. Societate civilă – Europa Idem 8. NaŃionalismul şi ultranaŃionalismul în Europa

Idem

9. Bazele civilizaŃiei europene : Individualismul

Idem

10. Bazele civilizaŃiei europene : Umanismul Idem 11. Limbile europene Idem 12. Presa în Europa

Idem

13.PopulaŃia Europei Idem 14. Schimbări ale status quo-ului european Idem Bibliografie orientativ ă Abraham, Florin, Cotoi, Cătălin, Vasiu, Maria, Sava, Nicu Ionel, Doctrine şi partide politice europene, Centrul Român de Studii Regionale, Bucureşti, 2007. M. L. Bacci, PopulaŃia în istoria Europei, Editura Polirom, Iaşi, 2003. Jean Delumeau, La civilisation de la Renaissance, Flammarion, Paris, 1984. M. Ştefan Dinu, Rolul religiei în construcŃia viitoarei Europe, Universitatea de Apărare, Bucureşti, 2009. Ovidiu Drâmba, Istoria culturii şi civilizaŃiei, vol. 3, Bucureşti, Editura ȘtiinŃifică, 1990. Gellner, Ernest, CondiŃiile libertăŃii. Societatea civilă şi rivalii ei, Iaşi, Polirom, 1998 G. Hermet, Istoria naŃiunilor şi a naŃionalismelor în Europa, Institutul European, Iaşi, 1997. Iliescu, Adrian-Paul, Socaciu, Emanuel-Mihail (coord.), Fundamentele gândirii politice moderne (antologie comentată), Iaşi, Editura Polirom, 1999 Paul Magnette, Europa, statul şi democraŃia. Suveranul îmblânzit, Institutul European, Iaşi, 2005. 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului ConŃinutul şi standardele cursului au fost realizate comparativ, urmărind cerinŃele comunităŃii epistemice internaŃionale din universităŃi occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate), precum şi din instituŃii reprezentative pentru domeniu. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală 10.4 Curs Implicarea in prelegere cu

intrebari, comentarii. Examen scris 50%


20%



30%

10.6 Standard minim de performanŃă Elaborarea şi susŃinerea unui proiect Power Point într-un grup de maximum 6 (şase) studenŃi. PrezenŃa obligatorie la minim 7 (şapte) cursuri şi 7 (şapte) seminarii.

IV. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie, 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei în secolele XVIII – XX

RIIF /Ri/1/1/04 2.2.Titularul activităŃilor de curs Conf. univ. dr. Cristina Păiuşan-Nuică 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Asist. univ. dr. Camelia Călin 2.4. Anul de studiu I 2.5Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul

disciplinei DF

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice)

30

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 Din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 4 Examinări 4 Alte activităŃi: dezbateri, conferinte, work-shopuri 6 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenŃe Este preferabilă existenŃa unor competenŃe transversale, cum ar fi:

• de utilizare a tehnologiei informaŃiei şi comunicaŃiilor; • de studiere a documentaŃiei de specialitate privind istoria diplomaŃiei

5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Este necesar ca sala de curs să fie dotată cu un calculator, un sistem de

proiecŃie şi un ecran de proiecŃie sau tablă interactivă 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Activitatea de seminar se desfăşoară în sala de clasă cu acces la internet.


Competen

Ńe

profesion

ale

C. 1. Utilizarea fundamentelor teoriilor relaŃiilor internaŃionale în studiul proceselor europene si internationale. C. 4. Proiectarea de strategii in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene

CompetenŃe

transversale

CT.2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară corespunzatoare diverselor paliere ierahice

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • ÎnŃelegerea conceptelor specifice istoriei relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei. 7.2 Obiectivele specifice • Cunoaşterea modului în care a evoluat diplomaŃia în secolele XIX si XX.

• IniŃierea studenŃilor în problematica istoriei relaŃiilor internaŃionale: a relaŃiilor dintre state şi coaliŃii de state. • Analiza evoluŃiei diplomaŃiei de la relaŃii bilaterale, la cele multilaterale, până la structurarea de societăŃi şi organizaŃii internaŃionale. • ÎnŃelegerea evoluŃiilor istorice şi politice a statelor şi a relaŃiilor dintre acestea.


1. Introducere în istoria diplomaŃiei şi a relaŃiilor internaŃionale. Tratate – Acorduri - ConvenŃii diplomatice şi evoluŃia acestora în secolele XVIII-XIX.

Prelegere, Problematizare

Sportul de curs este distribuit studenŃilor pe cale electronică la debutul activităŃii. Se recomandă studenŃilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacŃiona în timpul predării. Se folosesc power-point-uri, imagini şi filmulete ilustrative.

2. DiplomaŃia secolului al XIX-lea. De la Congresul de la Viena, la revoluŃiile anului 1848. DiplomaŃia şi formarea statelor naŃionale în secolul al XIX-lea.


Se folosesc power-point-uri, imagini şi filmulete ilustrative

3. EvoluŃii diplomatice la începutul secolului XX, DiplomaŃia Primului Război Mondial.



4. DiplomaŃia americană de la doctrina Monroe la Prelegere, Se folosesc power-point-uri, imagini şi

31

Primul Război Mondial. Problematizare filmulete ilustrative 5. ConferinŃa de pace de la Paris şi triumful principiului naŃionalităŃilor (1918-1920).



6. DiplomaŃia marilor puteri şi sistemul colonial Prelegere, Problematizare


7. RelaŃiile internaŃionale şi organizarea păcii şi securităŃii generale. ÎnfiinŃarea, rolul şi sistemul diplomatic al SocietăŃii NaŃiunilor



8. Securitatea regională în Centrul şi Sud-Estul Europei. De la Mica ÎnŃelegere, la ÎnŃelegerea Balcanică, diplomaŃia regională şi avatarurile acesteia.



9. RelaŃiile internaŃionale şi securitatea regională în Europa de Nord şi Răsărit. Proiecte de dezarmare; „Protocolul Litvinov”; Antanta Baltică; Proiectul Pactului oriental de securitate.



10. RelaŃiile franco-germane în perioada interbelică şi echilibrul Europei.



11. Eşecul politicii de securitate colectivă. Afirmarea revizionismului şi revanşismului. Pactul Rhenan şi revizionismul german.



12. Factorul sovietic în diplomaŃia europeană şi mondială



13. Războiul şi diplomaŃia secretă la scară planetară: împărŃiri şi reîmpărŃiri de teritorii. Agresiunea Japoniei; căderea Etiopiei; războiul civil din Spania, căderea Austriei şi Cehoslovaciei sub ocupaŃie germană şi ungară.



14. RelaŃiile internaŃionale în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Organizarea postbelică a lumii pe baza înŃelegerilor secrete interaliate din anii războiului. ConvenŃia de armistiŃiu şi Tratatul de pace cu NaŃiunile Unite.



Bibliografie Jeremy Black, A history of diplomacy, Reacktion Books, London, 2010. Serge Bernstein, Pierre Milza, Istoria secolului XX, 1900-1945. Sfârşitul „lumii europene”, Vol I., Editura ALL, Bucuresti, 1998 Jean Baptiste Duroselle, Istoria relaŃiilor internaŃionale, vol. I, 1919-1947, Editura Lider, Bucuresti, 2006. Ioan Horga, Europa secolului al XIX-lea, Editura UniversităŃii din Oradea, 2000 Viorica Moisuc, Istoria relaŃiilor internaŃionale până la mijlocul secolului XX, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. Jelavich Charles şi Barbara, Formarea statelor naŃionale balcanice 1804-1920, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Pierre Renouvin, Jean Baptiste Duroselle, Introduction a l’histoire des relations internationales, Livre de Poche, Paris, 1990. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1. Marile Puteri şi rolul acestora de la Westfalia la Viena. DemonstraŃie,

argumentaŃie Referate

2. DiplomaŃia şi diplomaŃii – figuri de diplomaŃi din secolele XIX şi XX.

DemonstraŃie, argumentaŃie, dezbatere

Analiză de text

3. Criza Orientală, Tratatul de la Berlin şi independenŃa statelor balcanice.

DemonstraŃie, modelare Referate

4. DiplomaŃia germana şi austro-ungară şi Tripla AlianŃă DemonstraŃie, modelare Referate 5. DiplomaŃia Marilor Puteri versus continentul African în secolele XIX şi XX


Referate

6. Tratatele de la Versailles şi Trianon – studii de caz DemonstraŃie, argumentaŃie, dezbatere

Dezbatere studenŃească, analiză de text

7. Marile Puteri şi Orientul Apropiat şi Mijlociu la începutul secolului XX


Referate

8. DiplomaŃia SUA şi implicarea în America Centrală şi America Latină


Referate

9. Orientul Mijlociu – implicaŃii diplomatice europene şi DemonstraŃie, Referate

32

drumul spre independenŃă argumentaŃie, dezbatere 10. DiplomaŃia Germaniei în epoca lui Hitler DemonstraŃie, modelare Referate 11. DiplomaŃia franceză de la Versailles până la prăbuşirea FranŃei


12. DiplomaŃia americană şi Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.


Bibliografie Jeremy Black, A history of diplomacy, Reacktion Books, London, 2010. Serge Bernstein, Pierre Milza, Istoria secolului XX, 1900-1945. Sfarsitul „lumii europene”, Vol I., Editura ALL, Bucuresti, 1998 Jean Baptiste Duroselle, Istoria relaŃiilor internaŃionale,vol. I, 1919-1947, Editura Lider, 2006. Jelavich Charles şi Barbara, Formarea statelor naŃionale balcanice 1804-1920, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Viorica Moisuc, Istoria relaŃiilor internaŃionale până la mijlocul secolului XX, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. Pierre Renouvin, Jean Baptiste Duroselle, Introduction a l’histoire des relations internationales, Livre de Poche, Paris, 1990 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• ConŃinuturile disciplinei vor fi actualizate şi mai ales modelate în aşa fel încât să stimuleze gândirea şi corelarea de termeni şi acŃiuni diplomatice.

ConŃinuturile vor fi aliniate cerinŃelor de pregătire formulate de beneficiari. 10. Evaluare


10.4 Curs Gradul de asimilare a cunoştinŃelor dobândite în cunoaşterea evoluŃiilor diplomatice din secolele XIX şi XX.

Examen sub forma de test grila sustinut pe platforma

Blackboard

60%

Posibilitatea de a sintetiza cunoştinŃele dobândite şi a le corela cu evenimentele actuale din sfera relaŃiilor internaŃionale.

10.5 Seminar/ Laborator

Capacitatea de a opera cu cunoştinŃele asimilate în activităŃi intelectuale complexe

Elaborarea şi susŃinerea de referate pe teme alese

20%

Capacitatea de a analiza diverse evenimente internaŃionale din prisma statelor implicate.

Test grila pe platforma Blackboard

20%

10.6 Standard minim de performanŃă • Însuşirea minimă a conceptelor generale din domeniul disciplinei Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei;

PosibilităŃi minime de interpretare a relaŃiei dintre state, aliante şi organizaŃii internaŃionale.

V. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei în secolele XX şi XXI

RIIF /Ri/1/2/05 2.2.Titularul activităŃilor de curs Conf. univ. dr. Cristina Păiuşan-Nuică 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Asist. univ. dr. Camelia Călin 2.4. Anul de studiu I 2.5Semestrul 2 2.6 Tipul de


disciplinei DO


33

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităŃi dezbateri, conferinŃe 8 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Discipline care trebuie studiate anterior

Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei 1 InstituŃii şi organizaŃii internaŃionale

4.2 de competenŃe Este preferabilă existenŃa unor competenŃe transversale, cum ar fi: • de utilizare a tehnologiei informaŃiei şi comunicaŃiilor; • de studiere a documentaŃiei de specialitate în domeniul istoriei relaŃiilor internaŃionale





Competen

Ńe

profesion

ale

• C1. Utilizarea fundamentelor teoriilor relaŃiilor internaŃionale în studiul proceselor europene si internationale

C4. Proiectarea de strategii in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene

Competen

Ńe

transvers

ale

• CT2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară corespunzatoare diverselor

paliere ierahice

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

• ÎnŃelegerea conceptelor specifice istoriei relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei

7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea modului în care a evoluat diplomaŃia în secolul XX şi începutul secolului XXI IniŃierea studenŃilor în problematica istoriei relaŃiilor internaŃionale: a relaŃiilor dintre state şi coaliŃii de state, formarea organizaŃiilor internaŃionale şi rolul acestora, evoluŃia Războiului Rece, diplomaŃia de bloc şi de partid.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Crearea bazelor postbelice ale relaŃiilor internaŃionale: tratate şi noi organizaŃii internaŃionale. Bibliografia generală



2. DiplomaŃia şi crearea sferelor de influenŃă în Europa în perioada 1945-1948. De la război la comunism.


Se folosesc power-point-uri, imagini şi filmuleŃe ilustrative.

3. EvoluŃia relaŃiilor internaŃionale în anii 1949-1956. Formarea NATO şi a Tratatului de la Varşovia. Conflictele din Coreea şi Indochina.


Se folosesc power-point-uri, imagini şi filmulete ilustrative.

4. DiplomaŃia sovietică în epoca destalinizării până la doctrina Brejnev . Criza maghiară, Criza Suezului



34

5. DiplomaŃia Războiului Rece de la conflicte la înŃelegeri diplomatice în perioada 1960-1967. Noile relaŃii americano-sovietice în era nucleară; politica de reducere a experienŃelor atomice



6. RelaŃiile internaŃionale în perioada 1968-1979. Rolul diplomaŃiei române în relaŃiile est-vest, negocierile în Orientul Mijlociu, în problema Vietnamului. Rolul dezbaterilor din cadrul ONU – conferinŃa de la Helsinki



7. EvoluŃia relaŃiilor internaŃionale la sfârşitul secolului XX. DiplomaŃia Americii Latine şi a Indiei şi relaŃiile cu Vestul



8.RelaŃiile internaŃionale în perioada 1980-1989. Mihail Gorbaciov şi diplomaŃia sovietică. Glasnostul şi perestroika. Cauzele prăbuşirii sistemului mondial bipolar.



9. RelaŃiile internaŃionale după Războiul Rece în anii 1990-1995. DiplomaŃia statelor din sud-estul Europei. Dizolvarea CAER şi a Tratatului de la Varşovia. DispariŃia URSS. Roma 1991- NATO şi strategia diplomatico-militară post război rece. Criza iugoslavă.



10. DiplomaŃia Europei Occidentale şi apoi a Europei reîntregite



11. Cooperarea regională şi relaŃiile internaŃionale în anii 1996-2000



12. DiplomaŃia NATO şi relaŃiile cu Ńările foste comuniste. Aderarea la NATO.



13. RelaŃiile internaŃionale şi terorismul (2001-2011).



14. Noua diplomaŃie antiterorism. Crize diplomatice şi relaŃii internaŃionale în lumea arabă, de la războaile din Irak şi până la primăvara arabă



Bibliografie obligatiorie Cristina Păiuşan-Nuică, Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei 1945-2007, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2008. Calvoccoresi, Peter, Politica mondială după 1945, Editura All, Bucureşti, 2000. Bibliografie facultativă Jeremy Black, A history of diplomacy, Reacktion Books, London, 2010. Vlad Constantin, DiplomaŃia în secolul XX, FundaŃia Europeană Titulescu, Bucureşti, 2006 Martin McCaulay, Rusia, America şi Războiul Rece, Polirom, Iaşi, 1999. Duroselle Jean Baptiste, Andrei Kaspi, Istoria relaŃiilor internaŃionale din 1948 şi până în zilele noastre, Vol II, Trustul Editorial Lider, Bucureşti, 2006. Andre Fontaine, Istoria războiului rece, Vol 1-4, Editura Militară, Bucureşti, 1993. Henry Kissinger, DiplomaŃia, Editura All, Bucureşti, 2006. Pierre Renouvin, Jean Baptiste Duroselle, Introduction a l’histoire des relations internationales, Livre de Poche, Paris, 1990. 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare ObservaŃii

1. DiplomaŃia americană în timpul administraŃiei Truman şi planul Marshall


Analiză de text

2. Formarea NATO şi a Tratatului de la Varşovia DemonstraŃie, argumentaŃie, dezbatere

Referate

3. Conflictele din Coreea şi Indochina


Referate

4. Criza maghiară, Criza Suezului


Referate

5. Noile relaŃii americano-sovietice în era nucleară; politica de reducere a experienŃelor atomice


Referate

6. Criza cubaneză şi politica mondială DemonstraŃie, argumentaŃie, Referate

35

dezbatere 7. RelaŃiile româno-sovietice: diplomaŃia de stat şi diplomaŃia de partid


Referate

8. DispariŃia URSS şi noua ordine mondială DemonstraŃie, argumentaŃie, dezbatere

Referate

9. Roma 1991 – NATO şi strategia diplomatico-militară post război rece


Analiză de text

10. Criza iugoslavă si relaŃiile americano-ruse DemonstraŃie, argumentaŃie, dezbatere

Referate

11. Războaiele din Irak şi Afganistan şi diplomaŃia Orientului Mijlociu


Referate

12. DiplomaŃia americană şi lărgirea NATO

DemonstraŃie, argumentaŃie Referate

13. DiplomaŃia UE la începutul secolului XXI


14. RevoluŃiile lumii arabe şi impactul acestora asupra relaŃiilor internaŃionale


Bibliografie obligatiorie Cristina Păiuşan-Nuică, Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei 1945-2007, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2008. Calvoccoresi, Peter, Politica mondială după 1945, Editura All, Bucureşti, 2000. Bibliografie facultativă Jeremy Black, A history of diplomacy, Reacktion Books, London, 2010. Vlad Constantin, DiplomaŃia în secolul XX, FundaŃia Europeană Titulescu, Bucureşti, 2006 Martin McCaulay, Rusia, America şi Războiul Rece, Polirom, Iaşi, 1999. Duroselle Jean Baptiste, Andrei Kaspi, Istoria relaŃiilor internaŃionale din 1948 şi până în zilele noastre, Vol II, Trustul Editorial Lider, Bucureşti, 2006. Andre Fontaine, Istoria războiului rece, Vol 1-4, Editura Militară, Bucureşti, 1993. Henry Kissinger, DiplomaŃia, Editura All, Bucureşti, 2006. Pierre Renouvin, Jean Baptiste Duroselle, Introduction a l’histoire des relations internationales, Livre de Poche, Paris, 1990. 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului


• ConŃinuturile vor fi aliniate cerinŃelor de pregătire formulate de beneficiari 10. Evaluare


10.4 Curs Gradul de asimilare a cunoştinŃelor dobândite în cunoaşterea evoluŃiilor diplomatice din secolele XX şi XXI

Examen scris 60%

Posibilitatea de a utiliza cunoştinŃele dobândite şi a le corela cu evenimentele actuale din sfera relaŃiilor internaŃionale


10%

10.5 Seminar/ laborator

Capacitatea de a opera cu cunoştinŃele asimilate în activităŃi intelectuale complexe

Evaluare de progres (Participare la activităŃile de seminar)

30%

Capacitatea de a analiza diverse evenimente internaŃionale din prisma statelor implicate

10.6 Standard minim de performanŃă • Însuşirea minimă a conceptelor generale din domeniul disciplinei Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei;

PosibilităŃi minime de interpretare a relaŃiei dintre state, aliante şi organizaŃii internaŃionale.

36

VI. .1.InstituŃia de învăŃământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii RelaŃii internaŃionale şi studii europene 1.5.Ciclul de studii LicenŃă 1.6.Programul de studii/Calificarea RelaŃii internaŃionale şi studii europene 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Drept internaŃional 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lect. univ.dr. Marian Ilie 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Asist.univ.drd. Anelis Vanina Istrătescu 2.4. Anul de studiu I 2.5

Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul

disciplinei DF

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care: curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 3.5 din care: curs 28 3.6 seminar/laborator 28 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităŃi ……… 3 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenŃe 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului

Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la hărŃi şi videoproiector

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Seminariile se desfăşoară în săli cu acces la hărŃi, lucrări de specialitate din lista bibliografică şi videoproiector


Com

pete

nŃe

prof

esio

nale

• Definirea principalelor concepte specifice domeniului, utilizarea lor şi a terminologiei de specialitate

• Identificarea şi aplicarea normelor internaŃionale şi europene în sistemul dreptului intern în concordanŃă cu obligaŃiile asumate de statul român

• Formarea atitudinilor specifice specialistului în relaŃii internaŃionale, dezvoltarea capabilităŃilor de negociere şi cooperare cu parteneri externi

Com

pete

nŃe

tran

sver

sale

• obŃinerea şi utilizarea legală şi eficientă a resurselor necesare negocierii şi cooperării internaŃionale

• aplicarea tehnicilor specifice lucrului în echipă, cu respectarea palierelor eticii morale şi ale curtoaziei internaŃionale

• eficientizarea procesului de formare profesională asistată, realizarea sarcinilor profesionale în mod eficient şi responsabil, respectarea regulilor deontologice specifice domeniului relaŃiilor internaŃionale


Formarea şi dezvoltarea gândirii juridice a studenŃilor pentru înŃelegerea specificului instituŃiilor de drept internaŃional şi formarea de specialişti în domeniul relaŃiilor internaŃionale

7.2 Obiectivele specifice - cunoaşterea principiilor fundamentale şi a normelor şi instrumentelor juridice internaŃionale care influenŃează raporturile dintre participanŃii la viaŃa internaŃională; - facilitarea accesului studenŃilor la cunoaşterea sistemului societăŃii internaŃionale contemporane şi aprofundarea principalelor aspecte ce influenŃează

37

în mod semnificativ relaŃiile dintre state; - aprofundarea normelor ce reglementează funcŃionarea mecanismelor internaŃionale ce au un impact fundamental asupra relaŃiilor dintre state precum menŃinerea păcii şi securităŃii internaŃionale, răspunderea statelor şi/sau a persoanelor oficiale sau particulare pentru nerespectarea normelor dreptului internaŃional ori pentru comiterea unor infracŃiuni cu caracter internaŃional.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Formarea şi dezvoltarea ştiinŃei dreptului internaŃional

Prelegere, dialog, prezentare PowerPoint

2. Izvoarele şi principiile fundamentale ale dreptului internaŃional

Prelegere, discurs, prezentare PowerPoint

3. Aspecte generale şi particularităŃi privind subiectele dreptului internaŃional


4. InstituŃii juridice ce conturează personalitatea juridică a statului ca principal subiect de drept internaŃional: recunoaşterea internaŃională, neutralitatea, succesiunea statelor, răspunderea internaŃională a statelor

Dialog, prezentare PowerPoint

5. ParticularităŃi privind regimul juridic acordat persoanelor în sistemul internaŃional contemporan. CetăŃenia, apatridia şi bipatridia; azilul teritorial


6. Regimuri naŃionale şi internaŃionale recunoscute persoanelor străine; expulzarea şi extrădarea; persoanele refugiate sau strămutate

Prelegere, prezentare PowerPoint

7. Aspecte generale privind regimul teritoriului de stat. Frontierele de stat


8. Domeniul fluvial şi lacustru; marea teritorială şi zonele maritime cu regim juridic special. Canalele şi strâmtorile internaŃionale. Fluviile internaŃionale


9. Zonele cu regim juridic internaŃional special: teritoriile neutralizate, demilitarizate şi denuclearizate. Zonele polare: Arctica şi Anctartica. Regimul juridic al spaŃiului aerian şi al spaŃiului extraatmosferic


10. Aspecte generale privind tratatul internaŃional Încheierea, aplicarea, suspendarea şi încetarea tratatelor

Prelegere, discurs, prezentare PowerPoint

11. Utilizarea legală a forŃei în dreptul internaŃional. Dreptul la autoapărare. Agresiunea armată


12. SoluŃionarea paşnică a diferendelor internaŃionale – principiu fundamental al sistemului internaŃional contemporan


13. Dreptul internaŃional umanitar: protecŃia juridică a participanŃilor la conflictele cu caracter intern sau internaŃional, a populaŃiei civile, precum şi a bunurilor, a monumetelor culturale şi a siturilor religioase.


14. Aspecte de drept internaŃional penal: infracŃiunea internaŃională; jurisdicŃia penală internaŃională.


Bibliografie: Obligatorie: 1. Marian Ilie, Drept internaŃional public, Partea I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2011. 2. Vasile CreŃu, Drept internaŃional public, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2008. 3. Dumitru Mazilu, Drept internaŃional public, Editura Lumina Lex, Bucureşti, vol.1-2008, Vol. II- 2009. 4. Aurel Preda Mătăsaru, Tratat de drept internaŃional public, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002. 5. Alexandru Bolintineanu, Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, Drept internaŃional contemporan, Editura All Beck,

Bucureşti, 2000. Facultativă: 1. Grigore Geamănu, Drept internaŃional public, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, vol.I – 1981, vol.II –

1983.

38

2. Nicolae Ecobescu, Victor Duculescu, Drept internaŃional public, Editura „Hyperion”, Bucureşti, 1993 3. Hugo Grotius, Despre dreptul războiului şi al păcii, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1968 4. Michael Akehurst, A Modern Introduction To International Law, Second edition, George Allen and Unwin Ltd.,

London, 1971 5. Pierre Marie Dupuy, Droit international public, Précis Dalloz, Paris, 1992 6. Marian Ilie, Dreptul mării - delimitarea spaŃiilor maritime, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1. Hugo Grotius şi contribuŃia la formarea ştiinŃei dreptului internaŃional.

Problematizarea, explicaŃia, prezentare PowerPoint

2. Rolul NaŃiunilor Unite în identificarea şi promovarea principiilor fundamentale ale dreptului internaŃional.

ConversaŃia, explicaŃia, exerciŃiul, analiza comparată

3. Suveranitatea statelor în procesul contemporan de globalizare. Suveranitatea statelor în cadrul Uniunii Europene.

ConversaŃia, problematizarea, exerciŃiul, prezentare PowerPoint

4. CetăŃenia naŃională v. CetăŃenia Uniunii Europene Problematizarea, studiu de caz, prezentare PowerPoint.

5. Studiu de caz: apatridia în sistemul internaŃional contemporan

Problematizarea, studiu de caz, prezentare PowerPoint

6. Delimitarea frontierei fluviale. Studiu de caz: Gabcikovo - Nagymaros

ExerciŃiul, studiu de caz, prezentare PowerPoint

7. SpaŃii maritime cu regim juridic special. Delimitarea platoului continental în Marea Neagră


8. LibertăŃile de trafic aerian Problematizarea, studiu de caz, prezentare PowerPoint

9. Efectele juridice ale tratatelor internaŃionale. Clauza rebus sic stantibus


10. Pactul Briand - Kellog şi influenŃa acestuia asupra relaŃiilor dintre state


11. Răspunderea internaŃională a statelor Problematizarea, studiu de caz, prezentare PowerPoint

12. Legalitatea utilizării for Ńei în relaŃiile internaŃionale în dreptul internaŃional contemporan.


13. JustiŃia internaŃională. Curtea InternaŃională de JustiŃie; Curtea Europeană de JustiŃie


14. Crimele de război şi crimele împotriva umanităŃii. JurisdicŃia penală internaŃională.

ConversaŃia, explicaŃia, exerciŃiul, analiza comparată

Bibliografie: Conform recomandărilor anterioare, precum şi: www.un.org www.icj_cji.org www.icc.org www.eur-lex.europa.eu 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Disciplina permite studenŃilor să identifice corect reglementările internaŃionale aplicabile situaŃiilor de fapt, să utilizeze raŃionamentele juridice cu eficienŃă şi să le valorifice în activitatea diplomatică şi de relaŃii internaŃionale;

• ConŃinutul tematic este în concordanŃă cu fişa disciplinelor universităŃilor de prestigiu din Ńară şi din străinătate, permite îndeplinirea obiectivelor generate din cerinŃelor angajatorilor şi ale pieŃei muncii contemporane.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală 10.4 Curs Promovarea evaluarii

finale Evaluare scrisă 60%

Promovarea evaluarii pe parcurs

Evaluarea pe parcurs 1 – test Blackboard

20%

39

10.5 Seminar/laborator Promovarea evaluarii pe parcurs

Evaluarea pe parcurs 2 – eseu, referat

20%

10.6 Standard minim de performanŃă • Să dovedească însuşirea minimă a materiei • Răspunsurile să nu conŃină erori grave • Activitate medie în timpul semestrului

VII. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei InstituŃii şi organizaŃii internaŃionale / RIIF /Ri/1/1/07 2.2.Titularul activităŃilor de curs Prof.univ.dr. Gheorghe Onisoru 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Asist. univ. dr. Camelia Călin 2.4. Anul de studiu I 2.5Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7Regimul

disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 DistribuŃia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 8 Examinări 6 Alte activităŃi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Integrare complementară în câmpul disciplinei fundamentale a relaŃiilor internaŃionale 4.2 de competenŃe Nivel formativ definit de natura şi conŃinuturile tematicii cursului, modele de abordare

circumscrise procesului de organizare internaŃională 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Este necesar ca sala de curs să fie dotată cu un calculator, un sistem de




Competen

Ńe

profesion

ale

C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaŃiilor internaŃionale în studiul proceselor europene si internationale C6 Asigurarea asistentei în managementul relaŃiilor din cadrul organizaŃiilor şi instituŃiilor implicate în procese europene si internationale

CompetenŃe

transversale

CT1 Gestionarea informaŃiilor specifice rezolvării sarcinilor complexe în context (receptarea, transmiterea, prelucrarea, stocarea infromaŃiilor în documente de profil), inclusiv prin utilizarea la nivel avansat a unei limbi de circulatie internatională si la nivel mediu sau avansat a unei a doua limbi străine

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei -Asimilarea unor informaŃii, idei, teorii, concepte, modele, procese fundamentale

5

pentru istoria recentă a relaŃiilor internaŃionale, prin prisma activităŃii ultimei generaŃii de organizaŃii mondiale sau regionale în cadrul multilateral instituŃional contemporan

7.2 Obiectivele specifice -Integrarea transdisciplinară (istoria relaŃiilor internaŃionale,sociologia relaŃiilor internaŃionale) a câmpului de cunoştinŃe de referinŃă în structura analitică şi dimensiunea de cercetare a domeniului fundamental al disciplinei relaŃiilor internaŃionale

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1.Caracteristicile organizaŃiilor internaŃionale Prelegere, dezbatere 2.Tipologia geopolitică a organizaŃiilor internaŃionale Prelegere, dezbatere 3.Perspectivă istorică asupra organizaŃiilor internaŃionale

Prelegere, dezbatere

4.Proliferarea organizaŃiilor internationale în epoca contemporană


5.Uniunea Europeană – de la „PiaŃa Comună” la o superputere


6.ONU şi procesele geopolitice ale Războiului Rece Prelegere, dezbatere 7.NATO – de la Războiul Rece la războiul împotriva terorismului


8.OSCE, de la forum de consultări la statutul de instituŃie internaŃională


9.Consiliul Europei, organizaŃia fundamentală pentru apărarea drepturilor omului


10.Alte organisme de cooperare regională contemporane (IniŃiativa de Cooperare Europeană, Consiliul Nordic,OrganizaŃia de Cooperare la Marea Neagră, Uniunea Maghrebului Arab)


11.Management geopolitic şi structuri internaŃionale de putere


Bibliografie 1. Ovidiu Bibere, Uniunea Europeană între virtual şi real, All, Bucureşti, 1999. 2. Iordan Gheorghe Bărbulescu, Uniunea Europeană de la national la federal, Tritonic, Bucureşti, 2005. 3. Andrei Popescu, Tratatele esenŃiale ale Consiliului Europei, Editura Consiliului Europei, Bucureşti, 2002. 4. Raluca Miga-Beşteliu, OrganizaŃii internationale, All Beck, Bucureşti, 2000. 5. Andrei Popescu, Alina Dinu, OrganizaŃii europene şi euroatlantice, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 6. A. Profiroiu, M. Profiroiu, Introducere în realităŃile europene, Editura Economică, Bucureşti, 1999. 7. Dumitru Mazilu, Integrarea europeană, Lumina Lex, Bucureşti, 2001. 8. Malcom Dando, A Violent Peace. Global Security after the Cold War, Brassey’s, London, 1992. 9. Manualul Consiliului Europei,Editura Centrului de Informare şi Comunicare al Consiliului Europei la Bucureşti, 2003 10. Manualul NATO, Editura Nemira, Bucureşti, 1996 şi ediŃia 2003, Editura Ministerului InformaŃiei Publice, Bucureşti. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1.Criterii de clasificare a organizaŃiilor internaŃionale Dezbatere, sustinerea de referate 2.ONU şi procesul de reformă Dezbatere, sustinerea de referate 3.NATO şi evoluŃia conceptelor strategice Dezbatere, sustinerea de referate 4.Consiliul Europei,instituŃie apărătoare a drepturilor omului

Dezbatere, sustinerea de referate

5.OSCE şi arta prevenirii conflictelor (early warning) Dezbatere, sustinerea de referate 6.Alte organisme de cooperare regionale (ICE,OCEMN, Consiliul Nordic)

Dezbatere, sustinerea de referate

Bibliografie 1.Manual de relaŃii internationale, (coord. Andrei Miroiu), Polirom, Iaşi, 2006 2.RelaŃii internationale, (editor Joshua Goldstein), Polirom, Iaşi, 2009 3.Iordan Gheorghe Bărbulescu, UE de la national la federal, Tritonic, Bucureşti, 2005 4.Manualul NATO, Editura Nemira, Bucureşti, 1996 5.Manualul Consiliului Europei, Bucureşti, 2003 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

41

-Ariile de interes didactic ale disciplinei se conjugă cu tendinŃŃele tematice de cercetare ale comunităŃii ştiinŃifice şi dezbaterilor de specialitate; utilitate informativă a conŃinuturilor structural-tematice şi modelarea formativă a capacităŃii de analiză de profil 10. Evaluare


10.4 Curs Acumularea creativă a cunoştinŃelor de specialitate,interpretarea realităŃilor instituŃionale Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Examen 60%

Teste de autoevaluare Test grila pe platforma Blackboard 20% 10.5 Seminar/ laborator

Interpretarea documentelor oficiale ale organizaŃiilor studiate

Abilitatea ştiinŃifică de a concepe şi redacta un referat de seminar

20%

10.6 Standard minim de performanŃă - Integrarea organică a informaŃiilor în câmpul general al disciplinei relaŃiilor internaŃionale - Abilitatea de a interpreta şi comunica subiectele cercetate din sfera organizaŃiilor internaŃionale - Se înregistrează frecvenŃa şi soliditatea interacŃiunii la orele de curs – minim 7 cursuri. - Se înregistrează frecvenŃa şi soliditatea interacŃiunii la orele de seminar – minim 7 seminarii

VIII. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei/Codul Introducere in stiinta politicii / RIIF/Ri/1/2/08 2.2.Titularul activităŃilor de curs Prof. univ.dr Mihai Vasile Ozunu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Asist. univ. drd. Mihaela Ramona Istrate 2.4. Anul de studiu I 2.5Semestrul 2 2.6 Tipul de


disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 din care: 3.5

curs 28 3.6 seminar/laborator 28

DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităŃi: Elaborare proiect de grup final 7 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenŃe • 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul)

42

5.1. de desfăşurare a cursului

• Prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de predare multimedia


• Seminariile se desfasoara in sali dotate cu video proiector

6. CompetenŃele specifice acumulate C

ompe

tenŃ

e prof

esio

nal

e

• C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relatiilor internationale in studiul proceselor europene si

internationale. C6 Asigurarea asistentei in managementul relatiilor din cadrul organizatiilor si institutiilor implicate

in procese europene si internationale.

Com

pete

nŃe

tran

sver

sal

e


• Cunoasterea conceptelor si ideilor de baza ale politologiei moderne, indeosebi a celor relevante pentru relatiile internationale;

• Utilizarea adecvata a paradigmelor specifice studiilor, proceselor si fenomenelor politice contemporane.

7.2 Obiectivele specifice • Cunoasterea si intelegerea adecvata a notiunilor specifice disciplinei; • Explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum si a

continuturilor teoretice si practice ale disciplinei: a) explicarea proceselor si fenomenelor ce caracterizeaza evolutiile politice, economice, sociale, culturale de pe continentul european ca si de pe intreg mapamondul;

b) interpretarea continuturilor teoretice si practice ale disciplinei pentru dezvoltarea aptitudinilor de analist/ expert in domeniul politologiei moderne; c) intelegerea modalitatilor de concretizare a cunostintelor teoretice in planuri si strategii de aplicare a evolutiei partidelor contemporane.


1. Obiectul de studiu al politologiei Prelegere 2. Sistemul politic si societatea globala Prelegere 3. Puterea politica Prelegere 4. Statul – principala institutie politica a

societatii Prelegere

5. Partidele politice Prelegere 6. Grupurile de presiune Prelegere 7. Democratia Prelegere 8. Societatea politica – societatea civila Prelegere 9. Actiunea politica Prelegere 10. Schimbarea si dezvoltarea sociala Prelegere 11. Cultura politica Prelegere 12. Interesele nationale Prelegere 13. Perspectiva politologica asupra relatiilor

internationale Prelegere

14. Securitatea nationala si internationala Prelegere Bibliografie obligatorie 1. Almond, Gabriel, Sidney Verba, Cultura civică, DU Style, Bucureşti, 1996 2. Arendt, Hannah, Originile totalitarismului, Humanitas, Bucureşti, 1994 3. Aron, Raymond, DemocraŃie şi totalitarism, All, Bucureşti, 2001 4. Blondel, Jean, Guvernarea comparată, Institutul European, Iaşi, 2009 5. Brechon, Pierre, Partidele politice, Eikon, Cluj-Napoca, 2004 6. Dahl, Robert, Despre democraŃiei, Institutul European, Iaşi, 2003 7. Dahl, Robert, Poliarhiile, Participare şi OpozŃie, Institutul European, Iaşi, 2000 8. Dogan, Matei, Dominique Pelassy, Cum să comparăm naŃiunile. Sociologia politică comparativă,

43

Alternative, Bucureşti, 1993 9. Duverger, Maurice, Les partis politique, Armand Colin, Paris, 1976 10. Fisichella Domenico, Stiinta politica. Probleme, concept, teorii. Editura Polirom, Iasi, 2007 11. Goodin E. Robert, Kligermann Hans-Dieter (coord.), Manual de stiinta politicii, Editura Polirom, Iasi, 2005 12. Held, David, Modele ale democraŃiei, Univers, Bucureşti, 2000 13. Iliescu Adrian Paul, Introducerea in politologie, Editura All, Bucuresti, 2002 14. Lijphart, Arend, Modele ale democraŃiei, Polirom, Iaşi, 2000 15. Michael G. Roskin si altii, Stiinta politica, O introducere, Editura Polirom, 2011 16. Miroiu Adrian, Fundamentele politicii, Vol. I-II, Editura Polirom, Iasi, 2006 17. Mitran Ion, Nichitelea Pamfil, Politologia, Editura Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2006 18. Pasquino Gianfranco, Curs de stiinta politicii, Institutul European, Iasi, 2002 19. Sartori, Giovanni, Parties and Party Systems, ECPR Press, Essex, 2005 20. Sartori, Giovanni, Teoria democraŃiei reinterpretată, Polirom, Iaşi, 1999 21. Seiler, Daniel-Louis, Partidele politice din Europa, Institutul European, Iaşi, 1999 22. Shapiro, Ian, Rogers M. Smith, Tarek E. Masoud, Introduction: Problems and Methods in the Study of Politics în Ian Shapiro, Rogers M. Smith, 23. Tarek E. Masoud, Problems and Methods in the Study of Politics, Cambridge Unicersity Press, New York, 2004 Bibliografie facultativa 1. Ball Terence, Dagger Richard, Ideologii politice si idealul democratic, Editura Polirom, Iasi, 2000 2. Buchanan, James M., Limitele libertatii, Institutul european, Iasi, 1997 3. Bull Hedley, Societatea anarhica, Editura Stiintifica, Chisinau, 1998

4. Carpinschi Anton, Stiinta politicului, vol. I, Editura Al.I.Cuza, Iasi, 1998 5. Hungtington, Samuel, ViaŃa politică americană, Humanitas, Bucureşti, 1994

8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii Politica si stiinta politicii Prelegere Sistemul politic Analiza de text, discutii Puterea politica Analiza de text, discutii Statul Analiza de text, discutii Partidele politice Dezbateri in grup Grupurile de presiune Dezbateri si analize de text

in grup

Democratia Analiza de text Societatea politica si societatea civila Dezbateri si analize de text

in grup

Actiunea politica Dezbateri si analize de text in grup

Schimbarea sociala Dezbateri si analize de text in grup

Cultura politica Dezbateri si analize de text in grup

Interesul national Dezbateri si analize de text in grup

Relatii international Dezbateri si analize de text in grup

Securitatea nationala Dezbateri si analize de text in grup

Bibliografie 1. Goodin, Robert, E., Klingemann Hans – Dieter (coord.), Manual de stiinta politică, Polirom, Iasi,

2005, 2. Preda, Cristian, Introducere în stiinta politică, Polirom, Iasi 2010, 3. Fisichella, Domenico, Stiinta politica. Probleme, concepte, teorii, Polirom, Iasi,2007 4. Iliescu, Adrian- Paul, Introducere în politologie, Editura Bic All, Bucuresti, 2005 5. Pasquino, Gianfranco, Curs de stiinta politică, Institulul European, 2002, Iasi, 6. Sartori, Giovanni, Teoria democratiei reinterpretată, Polirom, Iasi, 1999 7. Dahl, Robert A., Despre democratie, Institulul European, Iasi, 2003 8. Dahrendorf, Ralf, Dupa 1989, Humanitas Bucuresti, 2001. 9. Goldstein, Joshua S., Pevehouse, Jon C., Relatii internationale, Polirom, Iasi,2008

44

9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea continutului disciplinei cu specialistii Comisiilor Parlamentare ( Comisia de Aparare, Comisia de Politica externa) din Parlamentul României, precum si cu reprezentantii Ministerului Afacerilor Externe.

10 Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală 10.4. Curs Implicarea in prelegere cu



20%

10.5. Seminar/laborator Implicarea in pregatirea si discutatarea problemelor.

Participare activa 20%

10.6. Standard minim de performanŃă

• Elaborarea si sutinerea unui proiect Power Point intr-un grup de maximum 5 studenti. Prezenta obligatorie la minim 7 cursuri si 7 seminarii.

IX.

1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei ECONOMIE MONDIAL Ă RIIF/Ri/1/1/09 2.2.Titularul activităŃilor de curs Conf. univ. dr. Miltiade Stanciu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Conf. univ. dr. Miltiade Stanciu 2.4. Anul de studiu 1 2.5



disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 23 Tutoriat 2 Examinări 5 Alte activităŃi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 58 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Introducere in relatii internationale.

4.2 de competenŃe • Capacitatatea de a lucra si analiza o hartă, un grafic. 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament

de predare multimedia.

45




C

ompe

tenŃe

C2 Elaborarea proiectelor europene si internaŃionale

Com

pete

nŃe

tran

sver

sal

e CT 3 Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserŃiei şi adaptabilităŃii la cerinŃele pieŃei muncii Identificarea fenomenelor econimice mondiale cu care ne confruntăm astăzi.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea studenŃilor cu principalii termeni şi noŃiuni specifice

disciplinei -economie mondială-; principalele fenomene şi procese ce se desfăşoară în cadrul economic internaŃional,

7.2 Obiectivele specifice 1. Analizarea structurii sistemului economiei mondiale şi a circuitului economic internaŃional. 2. Însuşirea principalelor fenomene şi procese care se desfăşoară în cadrul economic internaŃional. 3. Sprijinirea studenŃilor în realizarea unor cercetări stiinŃifice privind procesele integrative interstatale. 4. Cunoaşterea fenomenului de globalizare precum şi a efectelor contradictorii ale acestuia asupra statelor şi populaŃiei aferente. 5. Explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum si a conŃinuturilor teoretice si practice ale acestei discipline.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Economia mondială ca ştiinŃă economică InteracŃiunea cu studenŃii

este regulă de predare – prelegere. Intrebari si discutii interactive


2. Economia naŃională şi economia internaŃională. Tipologia economiilor nazionale


3. Ordinea economică internaŃională şi problemele subdezvoltării economice în lumea contemporanea


4. Problemele globale ale economiei mondiale actuale şi crizele economice internaŃionale - 2 prelegeri


5. PopulaŃia mondială şi problemele dezvoltării economice

Idem

6. Agricultura mondială şi alimentaŃia în lume

Idem

7. Resursele naturale mondiale – forŃe motrice şi limite ale dezvoltării

Idem

8. Industria mondială şi strategii de dezvoltare

Idem

9. Echilibrul ecologic naŃional şi mondial Idem 10. OrganizaŃii şi instituŃii internaŃionale - Idem 11. TransnaŃionalizarea vieŃii economice. SocietăŃile transnaŃionale (STN) şi efectelor

Idem

46

contradictorii asupra relaŃiilor economice internaŃionale. 2 prelegeri 12 Integrarea economică inter-statală. Idem Bibliografie obligatorie Moisuc C., Pistol L., Gurgu E., Economie internaŃională. Probleme globale ale economiei mondiale, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005, Bal A. (coord.), Economie Mondială, Editura ASE, Bucureşti, 2006.

Bondrea A. Aurelian, Popescu A. Ion, Constantinescu I. Mădălina, Globalizarea: mit şi realitate, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1. Introducere.

Discutii tematice de grup urmate de prezentari. StudenŃii fac scurte analize comparative/conceptuale. Se vor urmari filme documentare.

Vor fi prezentate obiectivele/metodele si cerintele seminarului. Scurta prezentare a subiectelor de seminar si a metodei de lucru.

2. Teoria mondoeconomică: concepte, legităŃi şi categorii mondoeconomice


3. Necesitatea obiectivă a încadrării economiilor naŃionale în circuitul economic mondial


4. Strategii naŃionale şi internaŃionale ale dezvoltării economice

Idem Idem

5. Criza economică internaŃională contemporană: dimensiuni şi geneză

Idem Idem

6. SocietăŃile transnaŃionale – principalul vehicul al investiŃiilor internaŃionale

Idem Idem

7. Criza agroalimentară mondială Idem Idem 8. Resursele naturale şi creşterea economică Idem Idem Bibliografie orientativa Economie internaŃională. Probleme globale ale economiei mondiale, ed. FundaŃia România de Mâine, Bucureşti,2005. 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Continutul si standardele cursului au fost realizate comparativ urmarind cerintele comunitatii epistemice internationale din universitati occidentale, precum si din institutii cum ar fi Institutul de Politici Globale, Centrul pentru Political Globala – Berlin, Uniunea Europeana, Banca Mondiala, Institutul European. 10. Evaluare



Examen 60%


20%



20%


• Elaborarea si sutinerea unui proiect Power Point intr-un grup de maximum 6 studenti.

47

X. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei INFORMATIC Ă APLICAT Ă RIIF/Ri/1/2/10 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lector univ. dr. Horia Vârgolici 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Lector univ. dr. Horia Vârgolici 2.4. Anul de studiu 1 2.5



disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 23 Tutoriat 6 Examinări 5 Alte activităŃi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenŃe • 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament




C

ompe

tenŃ

e

Pro

fesi

onal

e

Com

pete

nŃe

tran

sver

sal

e

CT1 Gestionarea informaŃiilor specifice rezolvării sarcinilor complexe în context (receptarea, transmiterea, prelucrarea, stocarea infromaŃiilor în documente de profil), inclusiv prin utilizarea la

nivel avansat a unei limbi de circulatie internatională si la nivel mediu sau avansat a unei a doua limbi străine

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea unor deprinderi în folosirea eficientă a computerului; găsirea

de aplicaŃii utile în conformitate cu profilul facultăŃii; 7.2 Obiectivele specifice - Să identifice componentele şi rolul lor într-un sistem de calcul

- Să clasifice software-ul, să definească ce este un sistem de operare şi ce rol are - Să prelucreze fişiere şi foldere sub mediul Windows

- Să identifice facilităŃile editorului profesional Word privind: lucrul cu fişiere, editarea şi formatarea, lucrul cu tabele, lucrul cu documente lungi, îmbinarea corespondenŃei, inserarea imaginilor

8. ConŃinuturi

48

8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Arhitectura calculatorului InteracŃiunea cu studenŃii

este regulă de predare – prelegere. Intrebari si discutii interactive


2. Sistemul de operare Windows Prelegere, intrebari si discutii interactive

3. Word. Lucrul cu fişiere Prelegere, intrebari si discutii interactive

4. Word. Formatarea textului Prelegere, intrebari si discutii interactive

5. Word. Tabele Idem 6. Word. Documente lungi: antet,

subsol, numerotarea paginilor, semne de carte, note de subsol, note de final

Idem

7. Word. Documente lungi: cuprins automat, glosar de indecşi, legende automate, referinŃe încrucişate

Idem

8. Word. Mail merge Idem 9. Excel. Introducerea, editarea şi

validarea datelor Idem

10. Excel. Formatarea celulelor Idem 11. Excel. Efectuarea calculelor Idem 12. Excel. Sortarea şi filtrarea datelor Idem 13. Excel. Rezumarea şi printarea datelor Idedm

14. PowerPoint. Realizarea unei prezentări

idem

Bibliografie obligatorie 1. Vîrgolici Horia, Informatică aplicată, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 2. Mareş D., Fusaru D., Mihai G., Offixe XP. Instrumente birotice, Editura FundaŃiei România de Mâine,

Bucureşti, 2004 3. Mareş, D., Bazele informaticii, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2000

8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1. Lucrul cu fişiere şi foldere in Windows.- 2

ore Aplicarea notiunilor teoretice pe calculator.

2. Editorul Word – prezentarea barelor cu instrumente, pregătirea paginii (opŃiunea Page Setup), formatarea caracterelor (opŃiunea Format, Font), formatarea paragrafelor (opŃiunea Format, Paragraph), marcatori şi numerotare (opŃiunea Format, Bullets and Numbering), lucrul cu tabele (prezentarea meniului Table) – 2 ore

Idem

3. Editorul profesional Word – chestiuni avansate: editarea antetului şi subsolui (opŃiunea View, Header and Footer), numerotarea paginilor (Insert, Page Numbers), realizarea unui cuprins automat, referinŃe încrucişate (opŃiunea Insert, Reference), crearea unei scrisori cu ajutorul facilităŃii Mail Merge- 2ore

Idem

49

4. Utilitarul Excel – introducerea şi validarea datelor (prezentarea caracteristicii Autofill, respectiv opŃiunea Data, Validation), editarea şi formatarea datelor (fereastra Format Cells), navigarea într-un document Excel (printre foile de calcul şi în interiorul unei foi de calcul) – 2 ore.

Idem

5. Utilitarul Excel – calcule simple, introducerea formulelor de utilizatori, prezentarea tipurilor de referinŃă la celule, calcule complexe şi folosirea funcŃiilor predefinite (Insert, Function), denumirea celulelor – 2 ore.

Idem

6. Utilitarul Excel – sortarea şi filtrarea datelor (opŃiunea Data, Sort, respectiv Data, Filter, AutoFilter ), realizarea şi modificarea diagramelor (fereastra Chart Wizard ), rezumarea datelor (subtotatul, consolidarea datelor), tipărirea unui document – 2 ore.

Idem

7. Utilitarul Microsoft PowerPoint – crearea unei prezentări folosind animaŃia, folosirea barei cu instrumente de desenare, împachetarea unei prezentări

Idem

8. Lucrul cu fişiere şi foldere in Windows.- 2 ore

Idem

Bibliografie orientativa Vîrgolici Horia, Informatică aplicată, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 Mareş, D., Bazele informaticii, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2000 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare



Examen 50%


10%



40%


• Elaborarea si sutinerea unui proiect Power Point. XI.

1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Departamentul de Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei LIMBA FRANCEZ Ă (curs practic)/RIIF/RI/1/1/12 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lector univ.dr. Gabriela IliuŃă 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Lector univ.dr. Gabriela IliuŃă

50

2.4. Anul de studiu I 2.5Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare

ES 2.7Regimul disciplinei

DC

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14 DistribuŃia fondului de timp oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităŃi ……… 3.7 Total ore studiu individual 52 3.9 Total ore pe semestru 80 3.10 Număr de credite 3 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenŃe • 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament


•


Com

pete

nŃe

prof

esio

nal

e

C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaŃiilor internaŃionale în studiul proceselor europene si internationale

Com

pete

nŃe tr

ansv

ersa

le

CT1. Gestionarea informaŃiilor specifice rezolvării sarcinilor complexe în context (receptarea,

transmiterea, prelucrarea, stocarea infromaŃiilor în documente de profil), inclusiv prin utilizarea la nivel avansat a unei limbi de circulatie internatională si la nivel mediu sau avansat a unei a doua

limbi străine 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

• Dezvoltarea competenŃei de comunicare prin achiziŃionarea lexicului şi a gramaticii

Dezvoltarea înŃelegerii orale şi scrise 7.2 Obiectivele specifice • AchiziŃionarea competenŃelor de comunicare orală şi scrisă, centrate

pe situaŃii specifice (folosirea limbajului curent în limba franceză în utilizarea trenului, a taxiului, a metroului, a avionului; folosirea limbajului curent în limba franceză privind utilizarea unor servicii precum poşta; a merge la cumpărături, etc.)

• ÎnŃelegerea sensului global al unui mesaj şi a cuvintelor necunoscute dintr-un context

• AchiziŃionarea unui vocabular corespunzător realităŃii şi codurilor culturale franceze.

Producerea de enunŃuri simple asupra persoanelor (a prezenta/a se prezenta ) sau asupra activităŃilor din universul imediat.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii Saluer. Se présenter. Prendre congé

Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia.

Demander son chemin; poser des questions Voyager; à l’hôtel

Voyager; les moyens de transport Refuser, conseiller/recommander/suggérer

InteracŃiunea cu studenŃii este regulă de predare.

51

Prendre le repas; se renseigner; téléphoner; Demander à quelqu’un de faire quelque chose

Les petits commerces Se plaindre/exprimer sa satisfaction

Au bureau de poste Demander / donner un avis; proposer Bibliografie

1. Dragoi Sabina, Emilia Bondrea, Le français en situations, 2006, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti.

Emilia Bondrea, Gabriela Iliuta, Le français en situations, Discours quotidien, Applications type tests, 2006, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii L’article (défini, indéfini, partitif) InteracŃiunea cu

studenŃii este regulă de predare.

Le nom (Le groupe nominal. Genre des noms) L’adjectif démonstratif et possessif Se recomandă studenŃilor

parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacŃiona în timpul predării.

L’adjectif interrogatif Le pronom (personnel, démonstratif et possessif) Le verbe (Formation des temps composés. Formation du participe passé. Accord du participe passé)

Révision Bibliografie

• Philippe Dominique, Jacky Girardet, Michel et Michèle Verdelhan, Le Nouveau Sans frontières 1 : Méthode de français pour adolescents et adultes débutants, 1996.

• Régine Mérieux, Yves Loiseau, Béatrice Bouvier, Connexions 3 / 1, 2, 3: Méthode de français, 2005,

Teodora Cristea, Emilia Bondrea, Eléments de grammaire française, 2002, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti. 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare


10.4 Curs Acumularea creativă a cunoştinŃelor de limbi straine necesare pentru

specialitatea aleasa


60%


10%

10.5 Seminar/laborator Abilitatea de a concepe şi redacta un text in limba

franceza

Evaluare pe parcursul activitatilor practice

30%

10.6 Standard minim de performanŃă • abilitatea de a citi in limba franceza • abilitatea de a intelege un text scris sau vorbit

abilitatea de a vorbi in limba franceza pe un subiect dat

52

XII.

1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Departamentul de Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei LIMBA FRANCEZ Ă (curs practic)/RIIF/RI/1/2/14 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lector univ.dr. Gabriela IliuŃă 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Lector univ.dr. Gabriela IliuŃă 2.4. Anul de studiu I 2.5Semestrul 2 2.6 Tipul de

evaluare ES 2.7Regimul

disciplinei DC

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14 DistribuŃia fondului de timp oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităŃi ……… 3.7 Total ore studiu individual 52 3.9 Total ore pe semestru 80 3.10 Număr de credite 3 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenŃe • 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament


•


Com

pete

nŃe

prof

esio

nal

e


Com

pete

nŃe tr

ansv

ersa

le

CT1. Gestionarea informaŃiilor specifice rezolvării sarcinilor complexe în context (receptarea,

transmiterea, prelucrarea, stocarea infromaŃiilor în documente de profil), inclusiv prin utilizarea la nivel avansat a unei limbi de circulatie internatională si la nivel mediu sau avansat a unei a doua

limbi străine 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

• Dezvoltarea competenŃei de comunicare prin achiziŃionarea lexicului şi a gramaticii

Dezvoltarea înŃelegerii orale şi scrise 7.2 Obiectivele specifice • AchiziŃionarea competenŃelor de comunicare orală şi scrisă, centrate

pe situaŃii specifice (folosirea limbajului curent în limba franceză în utilizarea trenului, a taxiului, a metroului, a avionului; folosirea limbajului curent în limba franceză privind utilizarea unor servicii precum poşta; a merge la cumpărături, etc.)

• ÎnŃelegerea sensului global al unui mesaj şi a cuvintelor necunoscute dintr-un context

• AchiziŃionarea unui vocabular corespunzător realităŃii şi codurilor

53

culturale franceze. Producerea de enunŃuri simple asupra persoanelor (a prezenta/a se prezenta ) sau asupra activităŃilor din universul imediat.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii À quoi sert l’Union européenne? Pourquoi et comment est-elle née?

Comment fonctionne l'Union? Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia.

Se recomandă studenŃilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacŃiona în timpul predării.

Vers une sociéte de l'information et de la connaissance

L'Europe des citoyens Une Europe de liberté, de sécurité et de justice InteracŃiunea cu studenŃii este

regulă de predare.

Quel rôle pour l'Union européenne dans le monde? Quel avenir pour l'Europe? Bibliografie Pascal Fontaine, 12 leçons sur l’Europe: http://europa.eu/abc/12lessons/index_fr.htm

8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii Quels sont les pays membres de l'U.E., leurs capitales et leurs habitants?


Le conditionnel ; L’imparfait ; Le plus-que-parfait À l’ère de la mondialisation, l’UE peut-elle concurrencer d’autres grandes économies?


Le subjonctif présent ; Le subjonctif passé En respectant les principes d’étiquette, présentez-vous à un inconnu, à une femme, à une personne plus âgée, à un souverain ou à un prince de maison souveraine, à un membre d’une hiérarchie civile, militaire ou religieuse.

Les adverbes de temps Le discours direct/le discours indirect Bibliografie Emilia Bondrea, Gabriela IliuŃă, Dan Sterian, Discours institutionnel U.E. et diplomatique, Applications type tests, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2006. 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare


10.4 Curs Acumularea creativă a cunoştinŃelor de limbi straine necesare pentru

specialitatea aleasa


60%


10%

54

10.5 Seminar/laborator Abilitatea de a concepe şi redacta un text in limba

franceza

Evaluare pe parcursul activitatilor practice

30%

10.6 Standard minim de performanŃă • abilitatea de a citi in limba franceza • abilitatea de a intelege un text scris sau vorbit

abilitatea de a vorbi in limba franceza pe un subiect dat

XIII.

1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale, Istorie şi Filozofie

1.3.Departamentul Relatii internationale, Istorie şi Filozofie ( în colaborare

cu Departamentul de filologie ) 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale 1.5.Ciclul de studii Licentă 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii internationale 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZ Ă 2.2. Codul disciplinei RIIF/I1/14 2.3. Titularul activităŃilor de curs Lector. univ. drd. Sara Moldoveanu 2.4.Titularul activităŃilor de seminar

Lector. univ. drd. Sara Moldoveanu

2.5. Anul de studiu

I 2.6.Semestrul

1 2.7. Tipul de evaluare

EC 2.8.Regimul disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână

2 din care: 3.2 curs

1 3.3 seminar/laborator

2

3.4 Total ore din planul de învăŃământ


14 (sem I)

3.6 seminar/laborator

28

DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităŃi: elaborare proiect de grup ca parte din nota finală 20 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - English Language (1st year of study) 4.2 de competenŃe - provide students with the proper linguistic and grammatical tools essential for

attaining a level of proficiency in English so as they’ll be able to use it later in a successful international relations career

enhancing students’ ability to use English in various daily contexts such as getting a job, family life, career, fashion, clothes, means of transport, going shopping, globalization, immigration, environment, aso

5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului

All courses are delivered in fully equipped multimedia classrooms provided with ready access to internet


Seminars take place in modern classrooms supplied with latest generation computers and internet access.


55

Com

pete

nŃe

prof

esio

nale

-students will get the ability to be proficient in English language use on a daily basis by engaging in extended conversations on various topics such as getting a job, family life, career, fashion, clothes, means of transport, going shopping, globalization, immigration, environment, provide students with a solid understanding of a wide range of ‘current issues’ so that they could use English to their best in a professional international relations context -students will acquire a good command of oral and written English as well as the ability to use English language in translating or in delivering presentations in front of an audience

Com

pete

nŃe

tran

sver

sale

- making students aware of the paramount importance of achieving and practicing a particular English terminology specific to their future careers in an international relations environment

- develop students’ ability to work in a team and improving their interpersonal communication skills by making use of the English language as a main tool

- encourage students to practise English by actively participating in various team projects and institutional programmes of personal and professional development

Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei - provide students with the proper linguistic and grammatical tools

essential for attaining a good command of spoken and written English, highly necessary in their future international relations career - students are helped to acquire the ability to use English language in various daily contexts such as getting a job, family life, career, fashion, globalization, immigration, environment, aso

7.2 Obiectivele specifice - starting from various texts written in unabridged English, students have the opportunity to thoroughly apprehend the meaning and correct use of a wide range of ‘current issues’ specific to the British culture and civilization - during this course, students improve their ability to use English in various situations by engaging in extended conversations on different topics such as the job interview, family life, career, fashion, immigration, globalization, aso; -they contribute effectively to all seminars by practising various role-plays and delivering presentations in front of their colleagues; - students are also helped to improve their writing skills by composing essays and by solving an impressive number of grammar and vocabulary exercises from their textbook Current Issues

8. Continuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii

Unit 1. Making an Impression Fashion and Clothes Idioms of the Body

During all classes, the teacher makes ample use of different multimedia techniques such as the cassette recorder or CD player (especially for the listening exercises), as well as the computer or video-projector (mostly while delivering lectures).

Students are recommended to read beforehand the course content so that they could actively participate in all activities during the classes.

Unit2. Making a Living Families Immigration

Idem

Idem

Unit 3. Globalzation Privacy

Idem Idem

Unit 4. Society Tomorrow’s World

Idem Idem

56

The Natural World Unit 5. The Living Planet

Idem

Idem

Unit 6. Means of Transport

Idem Idem

Unit 7. Cities, Towns and Villages Going Shopping Meals

Idem Idem

Bibliography : - Mihaila, Ramona. Current Issues. Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de Maine, 2006. - Bondrea, Emilia si Stefan, Rodica ( coordonatori )- Dictionar explicativ poliglot de termini

comunitari. Română, engleză, franceză, germană, spaniolă. Bucuresti: Editura Fundatiei ”România de Mâine, 2006.

Bondrea, Emilia si Mihăilă, Ramona (coordonatori) Aspecte ale CivilizaŃiilor Europene. Bucuresti: Editura Fundatiei România de Mâine, 2009.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observații

Unit One: Making an Impression Fashion and Clothes Idioms of the Body Grammar Focus: Which are the verbs not normally used in continuous form ?

Speaking: debates, oral presentations, interactive dialogues, role-plays; Reading: accurate apprehending of specialized texts; Writing: composing essays; Grammar:solving exercises

Topics for debate: -How important are the following factors: physical appearance, clothes, facial expression or body language in making an impression upon someone?

Unit Two: Making a Living ; Families ; Immigration

Grammar Focus: Present Simple Tense Present Continuous Tense


Tpics for debate: -Discuss the conditions necessary to get a job that you like very much, taking into account the following aspects : a good career structure, a high salary, job security, a flexible schedule, aso

Unit Three: Globalzation ; Privacy Grammar Focus: Past Simple Tense Past Continuos Tense


Topics for debate: - How would you define globalization? - In your opinion, is the right to privacy important or not?

Unit Four: Society; Tomorrow’s World

The Natural World Grammar Focus: Present Perfect Simple T Present Perfect Continuous Tense


Topics for debate: -Comment upon the following statement ; « If you’re poor, it’s your fault »

57

Unit Five: The Living Planet Grammar Focus: Past Perfect Simple T. Past Perfect Continuous Tense


Topics for debate: -Do animals have any rights or is man responsible for their fate? Bring arguments for and against.

Unit Six : Means of Transport Grammar Focus: Future Simple Tense Future Continuous Tense


Topics for debate: -According to latest statistics, which are safer? Planes or trains? Support your choice with arguments

Unit Seven: Cities, Towns and Villages; Meals; Going Shopping; Grammar Focus: The Plural of Nouns Uncountable Nouns


Topics for debate: -Where were you born? In the city or in the country? Which of them do you prefer? Why?

Obligatory Bibliography : - Mihaila, Ramona. Current Issues. Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de Maine, 2006. - Bondrea, Emilia si Stefan, Rodica ( coordonatori ). Dictionar explicativ poliglot de termini

comunitari. Română, engleză, franceză, germană, spaniolă. Bucuresti: Editura Fundatiei România de Mâine, 2006.

- Bondrea, Emilia si Mihăilă, Ramona (coordonatori). Aspecte ale CivilizaŃiilor Europene. Bucuresti: Editura Fundatiei România de Mâine, 2009.

Optional Bibliography : - Galateanu-Farnoaga, Georgiana, Sinteze de Gramatica Engleza, Bucuresti: Lucman, 2000. - Graver, B. D., Advanced English Practice, third edition, New York: Oxford University Press,

1996. - Hornby, A.S. Oxford Advanced Learner’s Dictionary. Oxford: Oxford University Press, 1995.

Vince, Michael & Sunderland, Peter, English Grammar and Vocabulary with Key. London: Macmillan, 2003.

9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

- discussing the subject’s contents with other members of the teaching staff from the English for Specific Purposes Department as well as with other international relations experts - correlating the subject’s contents with the nowadays requirements of the global labor market


nota finală 10.4 Curs Students are expected to

actively take part in all debates

The focus is on the frequency with which the students engage in interacting during all classes

50% They have to prove a thorough understanding of the basic theoretical notions taught during the courses

Written:Multiple Choice Test

58

10.5 Seminar/laborator Students are expected to rigorously engage in all seminar requirements such as: plenary debates, making presentations, dialogues, role-plays, writing essays, aso


40%

Students accomplish all individual and group assignments

Mid-semester Test

10%

10.6 Standard minim de performanŃă - students are expected to use correctly spoken and written English in various day-to-day contexts - they have to enhance their ability to deliver presentations in front of an audience - they are helped to get the ability of using English on a daily basis by engaging in extended

conversations on various topics such as getting a job, family life, career, fashion, globalization, immigration, environment, aso students acquire a specific terminology specific to the international relations environment

XIV.

.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale, Istorie şi Filozofie

1.3.Departamentul Relatii internationale, Istorie şi Filozofie ( în colaborare

cu Departamentul de filologie ) 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale 1.5.Ciclul de studii Licentă 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii internationale 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZ Ă 2.2. Codul disciplinei RIIF/I/2/14 2.3. Titularul activităŃilor de curs Lector. univ. drd. Sara Moldoveanu 2.4.Titularul activităŃilor de seminar

Lector. univ. drd. Sara Moldoveanu

2.5. Anul de studiu

I 2.6.Semestrul

2 2.7. Tipul de evaluare

EC 2.8.Regimul disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână


1 3.3 seminar/laborator

2



14 (sem I)

3.6 seminar/laborator

28

DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităŃi: elaborare proiect de grup ca parte din nota finală 20 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.2 de curriculum - English Language (1st year of study) 4.3 de competenŃe - provide students with the proper linguistic and grammatical tools essential for

attaining a level of proficiency in English so as they’ll be able to use it later in a successful international relations career

59

enhancing students’ ability to use English in various daily contexts such as getting a job, family life, career, fashion, clothes, means of transport, going shopping, globalization, immigration, environment, aso

5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului

All courses are delivered in fully equipped multimedia classrooms provided with ready access to internet


Seminars take place in modern classrooms supplied with latest generation computers and internet access.


Com

pete

nŃe

prof

esio

nale

-students will get the ability to be proficient in English language use on a daily basis by engaging in extended conversations on various topics such as getting a job, family life, career, fashion, clothes, means of transport, going shopping, globalization, immigration, environment, aso - provide students with a solid understanding of a wide range of ‘current issues’ so that they could use English to their best in a professional international relations context -students will acquire a good command of oral and written English as well as the ability to use English language in translating or in delivering presentations in front of an audience

Com

pete

nŃe

tran

sver

sale

- making students aware of the paramount importance of achieving and practising a particular English terminology specific to their future careers in an international relations environment

- develop students’ ability to work in a team and improving their interpersonal communication skills by making use of the English language as a main tool

- encourage students to practise English by actively participating in various team projects and institutional programmes of personal and professional development

Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.2 Obiectivul general al disciplinei - provide students with the proper linguistic and grammatical tools

essential for attaining a good command of spoken and written English, highly necessary in their future international relations career - students are helped to acquire the ability to use English language in various daily contexts such as getting a job, family life, career, fashion, globalization, immigration, environment, aso

7.2 Obiectivele specifice - starting from various texts written in unabridged English, students have the opportunity to thoroughly apprehend the meaning and correct use of a wide range of ‘current issues’ specific to the British culture and civilization - during this course, students improve their ability to use English in various situations by engaging in extended conversations on different topics such as the job interview, family life, career, fashion, immigration, globalization, aso; -they contribute effectively to all seminars by practising various role-plays and delivering presentations in front of their colleagues; - students are also helped to improve their writing skills by composing essays and by solving an impressive number of grammar and vocabulary exercises from their textbook Current Issues

8. Continuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii

Unit 8. In a foreign country Holidays Weather

During all classes, the teacher makes ample use of different multimedia techniques such as the cassette recorder or CD player (especially for the listening exercises), as well as the computer or video-projector (mostly while delivering

Students are recommended to read beforehand the course content so that they could actively participate in all activities during the classes.

60

lectures). Unit 9. Politics ; Elections Passive Voice

Idem Idem

Unit 10. Communication Language ; Racism and Sexism ; Reported Speech (1)

Idem Idem

Unit 11. Crime and Law Reported Speech (2)

Idem

Idem

Unit 12. Business and Money Conditional Clauses

Idem

Idem

Unit 13. World of Sports Definite and Indefinite Articles

Idem Idem

Unit 14. Revision Idem Idem - Bibliography : Mihaila, Ramona. Current Issues. Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de

Maine, 2006. - Bondrea, Emilia si Stefan, Rodica ( coordonatori )- Dictionar explicativ poliglot de termini

comunitari. Română, engleză, franceză, germană, spaniolă. Bucuresti: Editura Fundatiei ”România de Mâine, 2006.

- Bondrea, Emilia si Mihăilă, Ramona (coordonatori) Aspecte ale CivilizaŃiilor Europene. Bucuresti: Editura Fundatiei România de Mâine, 2009.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observații Unit 8: In a foreign country Holidays ; Weather Future Perfect Simple and Continuous ‘Going to’ future ‘Be to’+ infinitive ; ‘Be about to’+ infinitive Future in the Past


Topics for debate: -How important are the following factors: physical appearance, clothes, facial expression or body language in making a first impression upon someone?

Unit 9: Politics Elections


Topics for debate: -Discuss the conditions necessary to get a job that you like very much, taking into account the following aspects : a good career structure, a high salary, job security, a flexible schedule, aso

Unit 10. Communication Language Racism and sexism


Topics for debate: - How would you define globalization? - In your opinion, is the right to privacy important or not?

Unit 11. Crime and Law

Speaking: debates, oral presentations, interactive dialogues, role-plays; Reading: accurate apprehending of specialized texts; Writing: composing essays; Grammar:solving

Topics for debate: -Comment upon the following statement ; « If you’re poor, it’s your fault »

61

exercises Unit 12. Business and Money


Topics for debate: -Do animals have any rights or is man responsible for their fate? Bring arguments for and against.

Unit 13. World of Sports


Topics for debate: -According to latest statistics, which are safer? Planes or trains? Support your choice with arguments

Unit 14. Revision


Topics for debate: -Where were you born? In the city or in the country? Which of them do you prefer? Why?

Obligatory Bibliography : - Mihaila, Ramona. Current Issues. Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de Maine, 2006. - Bondrea, Emilia si Stefan, Rodica ( coordonatori ). Dictionar explicativ poliglot de termini

comunitari. Română, engleză, franceză, germană, spaniolă. Bucuresti: Editura Fundatiei România de Mâine, 2006.

- Bondrea, Emilia si Mihăilă, Ramona (coordonatori). Aspecte ale CivilizaŃiilor Europene. Bucuresti: Editura Fundatiei România de Mâine, 2009.

Optional Bibliography : - Galateanu-Farnoaga, Georgiana, Sinteze de Gramatica Engleza, Bucuresti: Lucman, 2000. - Graver, B. D., Advanced English Practice, third edition, New York: Oxford University Press,

1996. - Hornby, A.S. Oxford Advanced Learner’s Dictionary. Oxford: Oxford University Press, 1995.

Vince, Michael & Sunderland, Peter, English Grammar and Vocabulary with Key. London: Macmillan, 2003.


- discussing the subject’s contents with other members of the teaching staff from the English for Specific Purposes Department as well as with other international relations experts - correlating the subject’s contents with the nowadays requirements of the global labor market


nota finală 10.4 Curs Students are expected to

actively take part in all debates


62

They have to prove a thorough understanding of the basic theoretical notions taught during the courses

Written:Multiple Choice Test

50%

10.5 Seminar/laborator Students are expected to rigorously engage in all seminar requirements such as: plenary debates, making presentations, dialogues, role-plays, writing essays, aso


40%

Students accomplish all individual and group assignments

Mid-semester Test

10%

10.6 Standard minim de performanŃă - students are expected to use correctly spoken and written English in various day-to-day contexts - they have to enhance their ability to deliver presentations in front of an audience - they are helped to get the ability of using English on a daily basis by engaging in extended

conversations on various topics such as getting a job, family life, career, fashion, globalization, immigration, environment, aso students acquire a specific terminology specific to the international relations environment

XV.

1.1. InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2. Facultatea RelaŃii Internationale şi Studii Europene

1.3. Departamentul RelaŃii Internationale şi Studii Europene 1.4. Domeniul de studii RelaŃii Internationale şi Studii Europene 1.5. Ciclul de studii LicenŃă

1.6. Programul de studii/Calificarea RelaŃii Internationale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei EducaŃie Fizică şi Sport 2.2.Titularul activităŃilor de curs 2.3.Titularul activităŃilor de lucrări

practice Lect. univ. dr. Jeleascov Cristina Asist.univ. drd. Alupoaie Mihaela

2.4. Anul de studiu II

2.5 Semestrul

2 2.6.Tipul de evaluare

Vp

2.7. Regimul disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2

curs 3.3 lucrări practice 2


din care: 3.5 curs

3.6 lucrări practice

28

3.10 Număr de credite 2 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - Baschet, Volei, Handbal, Gimnastică aerobică, Fotbal. 4.2 de competenŃe 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.2. de desfăşurare a lucrărilor practice

Sala de jocuri cu dotări adecvate - fileu,stâlpi de susŃinere,antene de delimitare a spațiului de joc, mingi, panou de baschet, porŃi de handbal, copete, jaloane, pieptăraşe, bănci de gimnastică, scări fixe. Sala de gimnastică cu dotări adecvate

63

- covor de gimnastică, oglinzi, gantere, stepăre, casetofon 6. CompetenŃele specifice acumulate

CompetenŃe

profesionale

- să cunoască şi să folosească noŃiunile specifice disciplinei utilizând terminologia educaŃiei fizice şi sportului - să organizeze procesul de instruire şi să conducă părŃi ale lecŃiilor de educaŃie fizică şi sport - să evalueze nivelul de instruire al studenŃilor - să comunice şi să colaboreze cu studenŃii - să comunice şi să colaboreze cu partenerii de joc - să aplice cunoştinŃele acumulate în situaŃii profesionale diferite - să aplice cunoştinŃele acumulate în situaŃii profesionale diferite

CompetenŃe

transversale

- executarea responsabilă a sarcinilor profesionale - să organizeze concursuri - familiarizarea cu lucrul în echipă - conştientizarea nevoii de formare continuă


Cursul practic îşi propune să contribuie la însuşirea cunoştinŃelor practico-metodice şi la formarea deprinderilor specifice prin consolidarea şi perfecŃionarea elementelor de bază şi specifice ale jocului de baschet, volei, handbal, fotbal,contribuind la dezvoltarea nivelului general de motricitate.

7.2 Obiectivele specifice Întărirea stării de sănătate a organismului. Dezvoltarea fizică armonioasă, globală şi segmentară. Educarea pentru practicarea activităŃilor fizice ca parte integrantă a educaŃiei pentru sănătate, competiŃie şi recreere. Asigurarea efectelor de compensare asupra activităŃii intelectuale. Dezvoltarea interesului pentru integrarea într-o formă de practicare a activităŃii sportive pe toată durata vieŃii, element esenŃial pentru sănătatea omului.

8. ConŃinuturi 8.2 Lucrări practice semestrul 2 Metode de predare ObservaŃii VOLEI 1. Prezentarea cerinŃelor cursului. Verificarea cunoştinŃelor (2 ore) - explicaŃie - demonstraŃie

- metoda exersării - verificarea fondului motric

2. ÎnvăŃarea poziŃiilor şi a deplasării în teren. ÎnvăŃarea pasei cu două mâini de sus din faŃă. ÎnvăŃarea aşezării în teren la primirea şi efectuarea serviciului în cadrul modelului I de joc (2 ore)

- explicaŃie - demonstraŃie - metoda globală

- accent pe poziŃiile fundamentale

3. ÎnvăŃarea pasei cu două mâini peste cap. ÎnvăŃarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I de joc. ÎnvăŃarea serviciului de jos din faŃă (2 ore)

- metoda globală - metoda exersării

- formarea deprinderilor specifice jocului de volei

4. ÎnvăŃarea loviturii de atac procedeu drept. ÎnvăŃarea serviciului de jos din faŃă (2 ore)

- explicaŃie – demonstraŃie a temelor de lecŃie


5. ÎnvăŃarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I de joc (M I). ÎnvăŃarea loviturii de atac – procedeu drept. ÎnvăŃarea serviciului de jos din faŃă (2 ore)

- explicaŃie - demonstraŃie - metoda exersării

- formarea stereotipului motric specific jocului de volei

6. ÎnvăŃarea pasei cu două mâini de sus din faŃă şi peste cap. ÎnvăŃarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I de joc. ÎnvăŃarea preluării cu două mâini de jos din faŃă (2 ore)


- formarea stereotipului motric specific jocului de volei

7.Verificare practică: pasa cu două mâini de sus spre înainte şi peste cap; serviciul de jos din faŃă (2 ore)

- Evaluare practică Evaluarea însuşirii formării stereotipului motric

64

BASCHET 1. CunoştinŃe, priceperi şi deprinderi motrice specifice dezvoltării îndemânării prin exerciŃii şi formaŃii din „şcoala mingii”, prin ştafete şi concursuri pentru obişnuirea cu mingea. (4 ore)


- elaborarea structurilor de procedee tehnice

2. ÎnvăŃarea elementelor tehnice fundamentale ale jocului ofensiv fără minge: poziŃia fundamentală, alergarea specifică, schimbările de direcŃie, pirueta. (4 ore)

- explicaŃie - demonstraŃie


3. ÎnvăŃarea elementelor tehnice fundamentale ale jocului ofensiv cu minge: prinderea şi Ńinerea mingii cu două mâini de la piept. (2ore)

- metoda exersării - elaborarea structurilor de procedee tehnice

4. ÎnvăŃarea pasei cu două mâini de la piept de pe loc. (2 ore) - explicaŃie - demonstraŃie - elaborarea structurilor de procedee tehnice

5. ÎnvăŃarea pasei din deplasare cu două mâini de la piept. (2 ore) - explicaŃie - demonstraŃie - metoda exersării


HANDBAL 1. Prezentarea cerinŃelor cursului. Verificarea cunoştinŃelor.

(2ore). - explicaŃie - demonstraŃie - metoda exersării

- Se consolidează lucrul în echipă

2. ÎnvăŃarea paselor de pe loc şi din deplasare. ÎnvăŃarea driblingului simplu şi multiplu.(2ore).

- explicaŃie - demonstraŃie - Se consolidează lucrul în echipă

3. ÎnvăŃarea aruncării la poartă din săritură (2ore).


4. Consolidarea aruncării la poartă din săritură. ÎnvăŃarea pasării mingii în pătrundere succesivă (2ore).


5. ÎnvăŃarea atacării adversarului cu mingea şi retragerea pe semicerc. ÎnvăŃarea prinderii mingii venită din urmă (2ore).

- explicaŃie - demonstraŃie - Seconsolidează lucrul în echipă

6. ÎnvăŃarea aruncării la poartă din alergare; Consolidarea prinderii mingii venită din urmă (2ore).


7. Consolidarea aruncării la poartă din alergare. ÎnvăŃarea blocării aruncărilor la poartă (2ore).


GIMNASTICĂ AEROBICĂ 1. ParticularităŃile tehnice şi metodice predării mişcărilor gimnice din conŃinutul programelor de gimnastică aerobică (8 ore): - variante de deplasare - paşi de bază şi specifici diferitelor tipuri de gimnastică şi de dans, paşi succesivi, adăugaŃi, paşi în „V”, paşi încrucişaŃi, paşi ritmici, pas schimbat, paşi de dans (jazz dance, dans sportiv, paşi de dans modern), combinaŃii cu paşi variaŃi.

- explicaŃie- demonstraŃie - metoda exersării

- conducerea exerciŃiilor învăŃate

2. Caracteristicile tehnice ale mişcărilor conduse (conştientizarea schemei corporale, prelucrarea specifică a musculaturii, îmbunătăŃirea mobilităŃii articulare, dezvoltarea coordonării, îmbunătăŃirea forŃei musculare) - (6 ore): - mişcări conduse la nivelul membrelor superioare; - mişcări conduse la nivelul trunchiului; - mişcări conduse la nivelul membrelor inferioar


- conducerea exerciŃiilor învăŃate

FOTBAL 1. Lovirea mingii cu piciorul – procedee de lovire: cu latul, cu şiretul plin, cu şiretul interior şi exterior al labei piciorului (2 ore)


- formarea deprinderilor specifice jocului de fotbal

2. Lovirea mingii cu capul – procedee de lovire: de pe loc, din săritură, din plonjon. Intrarea în posesia mingii – preluarea cu latul piciorului, cu coapsa şi cu pieptul prin amortizare (2 ore)

- explicaŃie- demonstraŃie - metoda fragmentat-imitativă


3. Protejarea mingii – cu spatele, cu piciorul pe minge şi din lateral. Deposedarea de minge – din lateral, din spate şi din faŃă (fără alunecare) (2 ore)

- metoda fragmentat-imitativă - metoda exersării


4. Conducerea mingii – cu latul piciorului şi cu şiretul plin; cu un picior şi cu ambele alternativ (2 ore)

- explicaŃie- demonstraŃie - elaborarea structurilor de

65

procedee tehnice 5. Mişcarea înşelătoare (fenta) – cu privirea, cu corpul şi cu piciorul (de pe loc şi din mişcare) (2 ore)



6. Aruncarea mingii de la margine – cu picioarele pe aceeaşi linie şi cu un picior înaintea celuilalt; Elemente de joc ale portarului – repunerea mingii în joc cu mâna şi cu piciorul, prinderea mingii fără plonjon, boxarea mingii cu o mână sau două mâini (2 ore)



7. Verificarea însuşirii elementelor şi procedeelor tehnico-tactice – probe de control (2 ore)

- Evaluare practică Evaluarea însuşirii formării stereotipului motric

Bibliografie Cătună G.C., Alupoaie M. (2008) - Handbal –lecŃii practice, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine Cojocaru A, IoniŃă M. (2005) - Volei – caiet de lucrări pracrice, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine Cojocaru, A., IoniŃă, M. (2008) - Volei – aprofundare, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine Macovei S., Vişan A., (2003). Gimnastica aerobică de întreŃinere, Bucureşti, FederaŃia Română Sportul Pentru ToŃi Miu, Şt. şi Velea, F., (2002), Fotbal. Specializare. Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine Niculescu, G., (2008). Gimnastica aerobică – aprofundare, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine Păun, D,.(2012), Fotbal –curs in format IFR, Bucureşti , Editura FundaŃiei România de Mâine Popescu, F., (2010), Baschetul în şcoală, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine Popescu, F., (2010), Baschet. Curs de bază, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine Săndulache, Şt., (2009), Baschet. Lucrări practice, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine Solomonov O., Solomonov, D (1998) - Curs de metodica predării voleiului, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine Stoenescu, G., (2000), Gimnastica aerobică şi sportul aerobic, Bucureşti, Editura ISPE 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Discutarea conŃinuturilor disciplinei cu cadre didactice de la alte facultăŃi de profil din Ńară, cu antrenorii de la cluburile şi asociaŃiile sportive

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10

.3 Pondere din nota finală

10.5 Lucrări practice - Implicarea în pregătirea şi prezentarea temelor de lucrări practice - PrezenŃa 70%

- Se înregistrează frecvenŃa - Verificare practico-metodică pe parcursul semestrului 2

100%


• Evaluare practico-metodică: demonstrarea acŃiunilor tehnico-tractice individuale în atac şi-n apărare specifice jocului de volei, baschet, handbal, gimnastică aerobică, fotbal.

• Evaluarea activităŃii curente: activitatea desfăşurată de student în timpul lecŃiilor practice.

66

1

ANUL II

Nr. crt

DENUMIREA DISCIPLINEI

Statutul disciplinei

Codul disciplinei

sem. 3 sem. 4 Evaluare

(E, V, Cv)

Nr. ore pe disciplină Credite

C S L P C S L P Total Curs Seminar sem.3 sem. 4

A. DISCIPLINE OBLIGATORII

1. InstituŃiile Uniunii Europene

DF RIIF/Ri/2/3/01 2 2 - - - - - - E3 56 28 28 5 -

2. Istoria integrării europene

DS RIIF/Ri/2/4/02 - - - - 2 2 - - E4 56 28 28 - 4

3. Ideologii politice contemporane

DF RIIF/Ri/2/3/03 2 2 - - - - - - E3 56 28 28 5 -

4 Procesul de guvernare în Uniunea Europeană

DS RIIF/Ri/2/4/04 - - - - 2 2 - - E4 56 28 28 - 4

5. Politică externă şi diplomaŃie

DS RIIF/Ri/2/3/05 2 2 - - - - - - E3 56 28 28 4 -

6. Politici comunitare DS RIIF/Ri/2/4/06 - - - - 2 2 - - E4 56 28 28 - 4

7. Filosofia unificarii europene

DS RIIF/Ri/2/4/07 - - - - 2 2 - - E4 56 28 28 - 4

8. Concepte si metodologii in ştiinŃele sociale şi politice

DF RIIF/Ri/2/3/08 2 2 - - - - - - E3 56 28 28 4 -

9. Limba engleză (curs practic)

DC RIIF/Ri/2/3/09 1 1 - - - - - - E3 28 14 14 4 -

10. Limba franceză (curs practic)

DC RIIF/Ri/2/3/10 1 1 - - - - - - E3 28 14 14 4 -

11. Practica de specialitate DS RIIF/Ri/2/4/11 - - - - - - - - Cv.4 90 - - - 3

12 EducaŃie fizică DC RIIF/Ri/2/4/12 - - 1 - - 1 V4 28 - - - 1

B. DISCIPLINE OPłIONALE

13. Specificul politic şi cultural al Europei de Est/Studii de arie : Balcanii de Vest *

DS RIIF/Ri/2/4/13 - - - - 2 - - - E4 28 28 - - 4

14 Feminismul in relaŃiile internaŃionale/ România în relaŃiile internaŃionale /

DS RIIF/Ri/2/4/14 - - - - 2 - - - E4 28 28 - - 3

15 Globalism şi globalizare/Antropologie

europeană*

DS RIIF/Ri/2/3/15 2 1 - - - - - - E3 42 28 14 4

16. Politici internaŃionale în Orientul Mijlociu/

Studii de arie : Regiunea Extinsă a Mării Negre*

DS RIIF/Ri/2/4/16 - - - - 2 1 - - E4 42 28 14 - 4

C. DISCIPLINE FACULTATIVE

17. Pedagogie II:- Teoria şi metodologia instruirii, - Teoria I metodologia

evaluării

DS RIIF/Ri/2/4/17 (2) (2) - - - - - - (E5) (56) (28) (28) - (5)

18. Seminar metodologic DS RIIF/Ri/2/4/18 (1) CV5 (14) - (14) (3)

19. Didactica specialităŃii DS RIIF/Ri/2/4/19 - - (2) (2) - - (E6) (56) (28) (28) (5)

12 12 1 - 14 9 1 -

Total ore /săptămână 25 24

Total credite 61 30 31

Total ore/ an de studiu 762 364 280

Total evaluări/an de studiu 7 E3 7E4 + 1 Cv.

2

FIŞELE DISCIPLINELOR

Anul II

2014-2015

1

I. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea RelaŃii InternaŃionale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii LicenŃă 1.6.Programul de studii/Calificarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei INSTITU łIILE UNIUNII EUROPENE RIIF/RI/2/3/01 2.2.Titularul activităŃilor de curs Conf. univ. dr. Dorel Buşe 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Asist. univ. drd. Mihaela Istrate 2.4. Anul de studiu 2 2.5Semestrul 3 2.6 Tipul de


disciplinei DF

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităŃi participări la conferinte, work-shopuri, dezbateri cu tematică europeană 10 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Discipline care trebuie studiate anterior – InstituŃii şi organizaŃii internaŃionale 4.2 de competenŃe Este preferabilă existenŃa unor competenŃe transversale, cum ar fi:

de utilizare a tehnologiei informaŃiei şi comunicaŃiilor; de studiere a documentaŃiei de specialitate a Uniunii Europene.

5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Este necesar ca sala de curs să fie dotată cu un calculator, un sistem de proiecŃie

şi un ecran de proiecŃie sau tablă interactivă. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Activitatea de seminar se desfăşoară în sala de clasă cu acces la internet.


Com

pete

nŃe

prof

esio

nale


C6 Asigurarea asistentei în managementul relaŃiilor din cadrul organizaŃiilor şi instituŃiilor implicate în procese europene si internationale

Com

pete

nŃe tr

ansv

ersa

le

Utilizarea conceptelor şi informaŃiilor cu privire la toate instituŃiile Uniunii Europene, joncŃiunea dintre acestea şi funcŃionarea întregului proces european.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul are ca obiectiv esenŃial cunoaşterea şi analiza instituŃiilor Uniunii

Europene, a rolului si activităŃilor acestora, cu o prezentare ai largă a construcŃiei europene din a doua jumătate a secolului XX. Cursul pune accent pe înŃelegerea funcŃionării instituŃiilor UE.

2

7.2 Obiectivele specifice Cursul realizează o sinteză a etapelor construcŃiei europene şi evidenŃiază ideea esenŃială, potrivit căreia unitatea este destinul Europei şi toate instituŃiile create acŃionează, fiecare prin specificul ei, la împlinirea acestui destin.

Analiza completă şi complexă a instituŃiilor europene, pe care o prezentăm spre aprofundare studenŃilor, oferă o mai bună cunoaştere şi înŃelegere a modalităŃii prin care acestea au contribuit la crearea unui spaŃiu politic, economic, social, cultural şi, nu mai puŃin, de securitate, în ideea majoră de „unitate în diversitate”, pe care o prezintă Uniunea Europeană.

ÎnŃelegerea modului în care astăzi funcŃionează instituŃiile Uniunii Europene, a modului în care România, dar şi românul – cetăŃean european s-a integrat în acest angrenaj.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1.Istoria ideii şi construcŃiei europene.



II.Crearea instituŃiilor europene şi rolul iniŃial al acestora.


Idem

III. Parlamentul European


Idem

IV. Consiliul European Prelegere, Problematizare

Idem

V. Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniştrii)


Idem

VI. Comisia Europeană


Idem

VII. Curtea Europeană de JustiŃie (CJ) Prelegere, Problematizare

Idem

VIII. Curtea de Conturi şi Banca Europeană de InvestiŃii (BEI)


Idem

IX. Comitetul Economic şi Social, Comitetul Regiunilor şi Mediatorul


Idem

X. Tratatul ConstituŃional evoluŃii şi rezultate Prelegere, Problematizare

Idem

XI. Raporturile dintre instituŃiile europene şi Tratatul de la Lisabona


Idem

XII. Dreptul comunitar (Uniunii Europene) Prelegere, Problematizare

Idem

XIII. Procesul decisional în Uniunea Europeană Prelegere, Problematizare

Idem

Uniunea Europeană între globalizare, regionalizare şi propria identitate


Idem

Bibliografie obligatorie Bărbulescu Iordan Gheorghe, Procesul decizional în Uniunea Europeană, Editura Polirom, Iaşi, 2008. Bărbulescu Iordan Gheorghe, Uniunea Europeană, de la Economic la Politic, Editura Tritonic, Bucureşti, 2006. Sauron, Jean-Luc, Curs de instituŃii europene, Editura Polirom, 2010. Bibliografie facultativ ă Fuerea Augustin, InstituŃiile Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2002.

3

Ferreol Gilles (coord.), DicŃionarul Uniunii Europene, Editura Polirom, Iaşi, 2001. Scăunaş Stelian, Uniunea Europeană. ConstrucŃie, instituŃii. Drept., Ed. All Beck, 2005. Zorgbibe Charles, ConstrucŃia europeană, trecut, prezent, viitor, Editura Trei, Bucureşti, 1998. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii EvoluŃia ideii de unitate europeană DemonstraŃie, argumentaŃie,

dezbatere Referate

Etapele construcŃiei europene DemonstraŃie, argumentaŃie Referate SemnificaŃia Planului Schuman pentru Uniunea Europeană.

DemonstraŃie, modelare Dezbatere studenŃească

ConŃinutul tratatului A.U.E. (Actul Unic European) din perspectiva institutionala.

DemonstraŃie, argumentaŃie Referate, analiză de text

EvoluŃia Parlamentului de la Adunare consultativa la instituŃie legislativa


Rolul Consiliului European in elaborarea strategiilor Uniunii Europeane


Consiliul de Miniştri mod de funcŃionare. DemonstraŃie, modelare Referate Tratatul de la Maastrict – rol şi aplicare DemonstraŃie, argumentaŃie Referate Curtea Europeana de JustiŃie si aplicarea dreptului comunitar


Curtea de Conturi si gestionarea fondurilor europene


Comitetul Regiunilor – între eficienŃă şi formalism DemonstraŃie, modelare Referate Mediatorul European – rol, eficienŃă, relaŃia cu cetăŃenii europeni


Aderarea României la Uniunea Europeană DemonstraŃie, modelare Referate Eşecul Tratatului ConstituŃional – cauze şi urmări DemonstraŃie, modelare,

dezbatere Referate

Bibliografie obligatorie Bărbulescu Iordan Gheorghe, Procesul decizional în Uniunea Europeană, Editura Polirom, Iaşi, 2008. Bărbulescu Iordan Gheorghe, Uniunea Europeană, de la Economic la Politic, Editura Tritonic, Bucureşti, 2006. Sauron, Jean-Luc, Curs de instituŃii europene, Editura Polirom, 2010. Bibliografie facultativ ă * * * Documente de bază ale ComunităŃii şi Uniunii Europene, ed. a II-a, Editura Polirom, Iaşi, 2002. Fuerea Augustin, InstituŃiile Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2002. Ferreol Gilles (coord.), DicŃionarul Uniunii Europene, Editura Polirom, Iaşi, 2001. Scăunaş Stelian, Uniunea Europeană. ConstrucŃie, instituŃii. Drept., Ed. All Beck, 2005. Zorgbibe Charles, ConstrucŃia europeană, trecut, prezent, viitor, Editura Trei, Bucureşti, 1998. 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

ConŃinuturile disciplinei vor fi mereu actualizate in funcŃie de evoluŃia Uniunii Europene; ConŃinuturile vor fi aliniate cerinŃelor de pregătire formulate de beneficiari.


nota finală 10.4 Curs Gradul de asimilare a

cunoştinŃelor dobândite în interpretarea evoluŃiilor din cadrul instituŃiilor Uniunii Europene.

Evaluare sumativă (Examen scris) 60%

10.5 Seminar/laborator Capacitatea de a opera cu cunoştinŃele asimilate în activităŃi intelectuale complexe.


20%

Capacitatea de aplicare în practică, în contexte diferite, a cunoştinŃelor învăŃate.


20%


4

Însuşirea minimă a conceptelor generale din domeniul disciplinei InstituŃiile Uniunii Europene; PosibilităŃi minime de interpretare a relaŃiei dintre instituŃiile Uniunii Europene.

II. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea RelaŃii InternaŃionale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii LicenŃă 1.6.Programul de studii/Calificarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei ISTORIA INTEGRĂRII EUROPENE RIIF/Ri/2/4/02 2.2.Titularul activităŃilor de curs Conf. univ. dr. Teodora Stanciu Stănescu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Conf. univ. dr. Teodora Stanciu Stănescu 2.4. Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul disciplinei D

F 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităŃi ……… 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenŃe 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare

multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



CompetenŃe

Profesionale

C3. Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaŃiilor internaŃionale si afacerilor europene

CompetenŃe

transversale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea evoluŃiei procesului istoric al integrării europene de la antecedente

până în epoca actuală. 7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea principalelor etape şi actori în procesul de integrare europeană

Expunerea etapelor construcŃiei europene va pune accentul pe realizările instituŃionale, dar va acorda, de asemenea, o atenŃie deosebită şi dezbaterilor

5

ideologice, precum şi eforturilor programatice care au contribuit la consolidarea şi extinderea Uniunii Europene. Definirea noului mecanism politic continental. Explicitarea, prin comparaŃie cu iniŃiativele şi reuşitele din Europa occidentală, parcursul statelor Europei Centrale şi răsăritene (în special, România) înspre integrare, Ńinându-se cont de specificităŃile istorice regionale, de formele aparte de cooperare, ca şi de sensibilităŃile naŃionale şi religioase sau chiar de reminiscenŃa unor mentalităŃi specifice regimurilor totalitare.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii Concepte. Surse. Bibliografie Istoria integrării europene – domeniu al istoriei recente?

Clasice (expunerea, demonstraŃia); moderne (problematizarea)

Ideea unei Europe unite. perioada AntichităŃii şi a Evului Mediu;

Clasice (expunerea, demonstraŃia); moderne (problematizarea, studiul de caz, metode de simulare, proiect-temă de cercetare)

Cu accent pe studii de caz

Ideea unei Europe unite. Filosofia politică a Epocii Moderne. Scenarii de unificare.



Ideea Europei unite în dezbaterile politice dintre cele două războaie mondiale Prezentare comparativă. Discursuri versus RealităŃi. Imagologie.


Cu accent pe studii de caz şi proiecte temă de cercetare

Necesitatea cooperării în Europa postbelică Organisme internaŃionale de cooperare. PersonalităŃi. Teorie şi finalitate.


Cu accent pe simulare

De la Comunitatea Europeană la Uniunea Europeană Preliminariile ComunităŃii Europene (1950-1958); CEA şi CEE – două proiecte între eşec şi reuşită


De la Comunitatea Europeană la Uniunea Europeană Comunitatea celor şase (1959-1972); Principiul „deschiderii porŃilor” (1973-1990).


Teorii ale integrării europene - teoria federalistă; - teoria funcŃionalistă şi neofuncŃionalistă -teoria interguvernamentală

Dezbateri pe grupuri de studenŃi

9. Uniunea Europeană şi drumul spre Răsărit. Prăbuşirea comunismului în Europa central estică şi perspectiva europeană. Etape şi strategii de integrare


10. Parcursul României spre Uniunea Europeană

11. Uniunea Europeană şi provocările Clasice (expunerea, Dezbateri pe grupuri de studenŃi

6

contemporane. Posibilitatea unor noi extinderi: Republica Moldova.

demonstraŃia); moderne (problematizarea, studiul de caz, metode de simulare, proiect-temă de cercetare)

12. Uniunea Europeană şi provocările contemporane. Posibilitatea unor noi extinderi. Turcia. Fosta Iugoslavie

Clasice (expunerea, demonstraŃia); moderne (problematizarea, studiul de caz, metode de simulare, proiect


13. Paşi practici în reformarea Uniunii Europene

Clasice (expunerea, demonstraŃia); moderne (problematizarea, studiul de caz, metode de simulare, proiect


14. Viitorul Uniunii Europene Clasice (expunerea, demonstraŃia); moderne (problematizarea, studiul de caz, metode de simulare, proiect


Bibliografie obligatorie Francisco Aldecoa Luzarrága, Mercedes Guinea Llorente, Europa Viitorului. Tratatul de la Lisabona, Polirom, Iaşi, 2011. Bruno Alomar, Sebastien Daziano, Christophe Garat, Marile probleme europene, Editura Institutul European, 2010. ••• Documente de bază ale ComunităŃii şi Uniunii Europene, EdiŃia a II-a, Editura Polirom, Bucureşti, 2002 Busek Erhard, Mikulitsch Werner, Uniunea Europeană şi drumul spre Răsărit, Institutul European, Iaşi, 2005. Pierre Fontaine, ConstrucŃia europeană de la 1945 până în zilele noastre, Institutul European, Iaşi, 1998. Adrian Ivan, Statele Unite ale Europei. Uniunea Europeană între interguvernamentalism şi supranaŃionalism, Iaşi, Institutul European, 2007 Nicolae Păun, Istoria construirii europene: Europa postbelică, Editura FundaŃiei pentru Studii Europene, Cluj, 1999. Nicolae Păun, A-C Păun, G. Ciceo, R. Albu-Comanescu, Finalitatea Europei, Cluj Napoca, Editura Efes, 2005. Stănescu-Stanciu Teodora, Istoria integrării europene, Editura FundaŃiei României de Mâine, Bucureşti, 2008. Vese Vasile, Ivan Adrian, Istoria integrării europene, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 Zorgbibe Charles, ConstrucŃia europeană. Trecut, prezent, viitor, Editura Trei, Bucureşti, 1998. Bibliografie opŃională Marie-Thérèse Bitsch, Histoire de la construction européenne de 1945 à nos jours, Editions Complexe, 2004. Jean Baptiste Duroselle, L’idee d’Europe dans l’histoire, Paris, 1965. •••••••••••• Journal of European Integration, http://www.eu-historians.eu/Journal The European Integration History Index, http://vlib.iue.it/hist-eur-integration/Index.html Archive of European Integration, http://aei.pitt.edu/ 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii Ideea de Europa – prezentare de geografie istorică.


Ideea de unificare europeană – prezentare pe epoci istorice. Antichitatea


Propuneri de teme de studiu: ReprezentanŃi (alegerea unei personalităŃi şi analiza proiectului propus).

Ideea de unificare europeană – prezentare pe epoci istorice. Evul Mediu



Ideea de unificare europeană – prezentare pe epoci istorice. Epoca Modernă



7

Ideea de unificare europeană – prezentare pe epoci istorice. Perioada interbelică



“PărinŃii fondatori“ ai Uniunii Europene. J.Monnet Idem “PărinŃii fondatori“ ai Uniunii Europene. R. Schuman

Idem

“PărinŃii fondatori“ ai Uniunii Europene. Konrad Adenauer

Idem

“PărinŃii fondatori“ ai Uniunii Europene. Alcide de Gasperi

Idem

Marea Britanie şi proiectul european. Personalitatea lui Ch. de Gaulle

Idem

De la 6 la 27: Etapele extinderii UE Idem De la 6 la 27 : Prezentare comparativă a procesului de integrare două state din două valuri diferite de extindere

Idem

UE şi noile provocări : Euroscepticismul Idem UE şi noile provocări : reforma constituŃională ; separatisme europene

Bibliografie orientativa Pierre Fontaine, ConstrucŃia europeană de la 1945 până în zilele noastre, Institutul European, Iaşi, 1998. Nicolae PĂUN, (coord.) Actualitatea mesajului fondatorilor Uniunii Europene, Editura EFES, Cluj-Napoca, 2006. Vasile Vese, Adrian Ivan, Istoria integrării europene, Cluj, Presa Universitară Clujeană, 2001. Zorgbibe Charles, ConstrucŃia europeană. Trecut, prezent, viitor, Editura Trei, Bucureşti, 1998. www.robert-schuman.org. www.jeanmonnet.org. http://www.kas.de http://www.gaullisme.net/gaullisme-europe.html 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului ConŃinutul şi standardele cursului au fost realizate comparativ, urmărind cerinŃele comunităŃii epistemice internaŃionale din universităŃi occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate), precum şi din instituŃii reprezentative pentru domeniu. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din



Evaluare pe parcurs Test grila pe platforma Blackboard 20% 10.5 Seminar/laborator Implicarea in pregatirea si

discutatarea problemelor. Participare activa, prezentari in Power Point, referate

20%

10.6 Standard minim de performanŃă Elaborarea şi susŃinerea unui proiect Power Point într-un grup de maximum 6 (şase) studenŃi. PrezenŃa obligatorie la minim 7 (şapte) cursuri şi 7 (şapte) seminarii

8

III. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Ideologii politice contemporane/ RIIF/Ri/2/3/03 2.2.Titularul activităŃilor de curs Prof. univ.dr Mihai Vasile Ozunu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Asist. univ. drd Mihaela Ramona Istrate 2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 3 2.6 Tipul de

evaluare E 2.7Regimul

disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 DistribuŃia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităŃi: Elaborare proiect de grup final 0 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Introducere in stiinta politicii 4.2 de competenŃe • 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de

predare multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Seminariile se desfasoara in sali dotate cu echipament de predare multimedia


Competen

Ńe

profesion

ale

• (C4) Proiectarea de strategii in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene.

CompetenŃe

transversale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Familiarizarea studenŃilor cu principalele doctrine politice

contemporane. 7.2 Obiectivele specifice • Însuşirea notiunilor, paradigmelor şi clivajelor necesare pentru a percepe

evoluŃia partidelor de stanga si dreapta. • Cunoaşterea şi aprofundarea instrumentelor de analiza a doctrinelor politice. • Dezvoltarea capacităŃii de înŃelegere şi interpretare a principalelor orientări

doctrinare. 8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii

1. Introducere : Teorie, Ideologie si doctrine Prelegere

9

politice. 2. Liberalismul; Neoliberalismul. Prelegere 3. Conservatorismul; Neoconservatorismul Prelegere 4. Modernitate, statul-natiune si naŃionalism Prelegere 5. Fascisme Prelegere 6. De la marxismul revolutionar la reformism

politic ( socialism, comunism, social -democratie)

Prelegere

7. Anarhism Prelegere 8. Feminisme si Teorii de Gen Prelegere 9. Ecologisme si Politica ‘Verde’ Prelegere 10. Ideologii religioase Prelegere 11. Statism si Multiculturalism Prelegere 12. Post-colonialismul si decolonizarea gandirii

politice Prelegere

13. Problematizari post-ideologice: Democratie versus Tehnocratie in Teoria Critica

Prelegere

14. Concluzii : Era post-ideologica si viitorul ideologiilor politice.

Prelegere

Bibliografie obligatorie 1. Andrew Heywood, Political ideologies: an introduction, Editura Palgrave Macmillan, NY, 2007 2. Ball Terence, Dagger Richard, Ideologii politice si idealul democratic, Editia a 2 a, Editura Polirom, Iasi, 2000 3. Florian Alexandru, Fundamentele doctrinelor politice, Editura Universitara, Bucuresti, 2006 4. Leon P.Baradat, Ideologiile politice. Origini si impact, Editura Polirom, 2012 5. Miroiu Adrian, Fundamentele politicii, Vol I-II, Editura Polirom, Iasi, 2006 Bibliografie facultative 1. Chatelet, Francois, Pisier, Evelyne, Conceptiile politice ale secolului XX, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994 2. Seiler Daniel L., Partidele politice din Europa, Institutul European, Iasi,1993 3. Oliver Nay, Istoria ideilor politice, Ed Polirom, Bucuresti, 2008

4. Connolly, William. Political theory and modernity (Oxford: Blackwell, 1988). 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1.Delimitări conceptuale: stiinta, teorie; ideologie; doctrină.

Studentii fac scurte analize comparative pe baza textelor oferite pentru fixarea conceptelor.

2. Politica ca vocatie: Max Weber Analiza de text 3. Clivajul stanga – dreapta si clivajele multi dimensionale Proiect de grup 4. Nationalismele si patriotismul. Dezbatere film documentar The Battle of Algiers

Analiza de text si discutie interactiva

5. Lagarele naziste si comuniste. Analiza si dezbatere. 6. Marx: intre teorie si practica. 7. Anarhistii miscarilor sociale contemporane. Dezbatere film documentar No Logo: brands, globalization, resistance (Naomi Klein).

Analiza si dezbatere.

8. Imaginea femeilor in marketing. Dezbatere film documentar Killing us Softly

Analiza si dezbatere

9. Exploatarea mediului si a oamenilor: Deconstruirea conceptelor din perspectiva eco-anarhista.

Analiza si dezbatere.

10. Ideologii si partide politice. Analiza tematica la alegere. Analiza doctrine partide la alegere; discutie interactiva

11. Decolonizarea metodologiilor si a gandirii politice in contextul teoriilor post-colonialiste.

12. Sfarsitul ideologiei si viitorul doctrinelor politice. Daniel Bell ‚The end of Ideologie?”

Analiza de text si discutie interactiva

13. Democratie intre reprezentare si participare. Discutie interactiva 14. Proiect de grup final la alegere. Prezentare. Analiza comparativa,

interpretare, munca in echipa.

10

Bibliografie 1. Andrew Heywood, Political ideologies: an introduction, Editura Palgrave Macmillan, NY, 2007 2. Chatelet, Francois, Pisier, Evelyne, ConcepŃiile politice ale secolului XX, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994. 3. Florian Alexandru, Fundamentele doctrinelor politice, Editura Universitară, Bucureşti, 2006 4. M. Weber, Politics as a Vocation (1918) http://www2.pfeiffer.edu/~lridener/DSS/Weber/polvoc.html 5. William M.K. Trochim: “Positivism and Postpositivism" - http://trochim.human.cornell.edu/kb/positivism.htm 6. George Orwell, ‘Notes on Nationalism’ http://www.resort.com/~prime8/Orwell/nationalism.html 7. Filme documentare: The Battle of Algiers (Pontecorvo), No Logo: brands, globalization, resistance (Naomi Klein),

Killing us Softly (Jean Kilbourne) 8. Ramachandra Guha and Joan Martinez Alier, Varieties of Environmentalism: Essays North and South, London

and New York: Routledge, 1997. 9. Linda Tuhiwai Smith. Decolonizing Methodologies. NY: Zed Books, 1999.

9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea continutului disciplinei cu specialistii Comisiilor Parlamentare (Comisia de Aparare, Comisia de Politica externa si Comisia de Afaceri Externe) din Parlamentul României, precum si cu reprezentantii Ministerului Afacerilor Externe si Ministerul de Interne. 10. Evaluare



Examen scris 60%


discutatarea problemelor. Participare activa 20%


• Elaborarea si sutinerea unui proiect Power Point intr-un grup de maximum 6 studenti. • Prezenta obligatorie la minim 7 cursuri si 7 seminarii. • Caracterizarea unei doctrine politice

IV. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Relatii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii InternaŃionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii LicenŃă 1.6.Programul de studii/Calificarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Procesul de guvernare în Uniunea Europeană

RIIF/Ri/2/4/04 2.2.Titularul activităŃilor de curs Prof. univ. dr. Ion Dragoman 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Asist. univ.drd. Cristina Mitea 2.4. Anul de studiu II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităŃi ……… 3.7 Total ore studiu individual 44

11

3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenŃe 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare




CompetenŃe

Profesionale

C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor rela Ńiilor interna Ńionale în studiul proceselor europene si internationale C1.1.Analizarea şi interpretarea proceselor politice europene şi internaŃionale

CompetenŃe

transversale Utilizarea principalelor concepte: proces de guvernare, gubernanŃă, guvernanŃă multilevel.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Definirea conceptului de guvernanŃă, respectiv de guvernanŃă europeană

Cunoaşterea domeniilor guvernanŃei europene. 7.2 Obiectivele specifice Utilizarea corectă a conceptelor şi teoriilor care stau la baza politicilor specifice

guvernanŃelor multilevel Cunoaşterea metodelor de formare a UE.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs

Metode de predare ObservaŃii

1. GuvernanŃă – guvernare



2. EvoluŃia Uniunii Europene – conceptul de guvernanŃă. Examinare istorică

Prezentări de cazuri; dezbateri.


3. Uniunea Europeană – sistemul decizional

Idem Cu accent pe studii de caz

4. Statul bunăstării – Austria, Finlanda, Suedia – şi principiul guvernanŃei

Idem

5. GuvernanŃa economică Idem 6.Guvernarea multilevel Idem Cu accent pe studii de caz 7. Caracteristicile GuvernanŃei multilevel : tipuri şi concepte

8.Politicile Uniunii Europene : noi perspective Idem Analiză de texte 9. Uniunea Europeană şi Buna guvernare Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 10. RelaŃia Uniunea Europeană – S.U.A. Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 11. GuvernanŃa participativă Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 12. Uniunea Europeană : proiectul constituŃional Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 13. Guvernarea colectivă Idem 14. Ideea de guvernanŃă şi principalele provocări contemporane ale construcŃiei europene

Idem

Bibliografie obligatorie Gh. Bărbulescu, Procesul decizional in Uniunea Europeana, Editura Polirom, Iasi, 2008.

12

Oana-Andreea Ion, GuvernanŃa Uniunii Europene. Abordări actuale, Editura Polirom, Iaşi, 2013 Adrian Ivan, Perspective teoretice ale construcŃiei europene, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2003 Nicolae Păun (coord.), InstituŃiile Uniunii Europene. EvoluŃie şi proiecte de reformă, EFES, Cluj-Napoca, 2004 Nicolae Păun ; Adrian C. Păun ; Georgiana Ciceo ; Radu Albu-Comănescu, Finalitatea Europei, EFES, Cluj-Napoca, 2005 Bibliografie opŃională Ian Bache ; Matthew Flinders editori, Multi-Level Governance. Oxford, Oxford University Press, 2004. Dăianu D., Reforma guvernanŃei economice a UE: ne aflăm la un moment de răscruce?, Centrul Român de Politici Europene, Policy Memo, nr. 17, Decembrie 2010 Kohler-Koch, B.; Eising, R. (eds.), The Transformation of Governance in the European Union, London, Routledge, 1999. Chantal Millon-Delsol, Principiul subsidiarităŃii, EFES, Cluj-Napoca, 1999 Liesbet Hooghe ; Gary Marks, Multilevel Governance and European Integration, Rowman and Littlefield, 2001. Petre Prisecaru, GuvernanŃa Uniunii Europene, Editura Economică, Bucureşti, 2004 H. Wallace, W. Wallace, Procesul politic în Uniunea Europeană, Editura Arc, Bucureşti, 2004. *** Tratat instituind o ConstituŃie pentru Europa, text rezumat, Comisia Europeană, Bruxelles, 2004 European Commission, European Governance: a White Paper, Brussels, Commission of the European Communities, 2001 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1. GuvernanŃă – guvernare


Vor fi prezentate obiectivele/metodele şi cerinŃele seminarului. Vor fi creionate principiile de funcŃionare ale UE

2. Uniunea Europeană – sistemul decizional

Dezbateri pe echipe de studenŃi

Proiect interactiv: pe grupe, studenŃii vor analiza câte un document de bază al UE.

3. Uniunea Europeană şi Buna guvernare Idem 4. GuvernanŃa participativă Idem 5. GuvernanŃa economică Idem 5. GuvernanŃa multilevel şi rolul grupurilor de interese

Idem

6. Sistemul de guvernare multlevel şi politicile comunitare

Idem

7. Reforma guvernanŃei europene în viziunea Comisiei Europene

Idem

8. ContribuŃia UE la guvernanŃa mondială Idem 9. Rolul ConstituŃiei Europene în reformarea guvernanŃei comunitare

Idem

10. Moduri flexibile de guvernanŃă Idem 11. PosibilităŃi şi perspective de aplicare a integrării flexibile

Idem

12. Măsuri recente : platforma pentru buna guvernanŃă fiscală

Idem

13. Politicile Uniunii Europene : între lacune şi eficienŃă

Idem

14. Politicile Uniunii Europene : noi perspective Idem Bibliografie orientativă Gh. Bărbulescu, Procesul decizional in Uniunea Europeana, Editura Polirom, Iasi, 2008. Oana-Andreea Ion, GuvernanŃa Uniunii Europene. Abordări actuale, Editura Polirom, Iaşi, 2013 Adrian Ivan, Perspective teoretice ale construcŃiei europene, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2003 Nicolae Păun (coord.), InstituŃiile Uniunii Europene. EvoluŃie şi proiecte de reformă, EFES, Cluj-Napoca, 2004 Nicolae Păun ; Adrian C. Păun ; Georgiana Ciceo ; Radu Albu-Comănescu, Finalitatea Europei, EFES, Cluj-Napoca, 2005 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului ConŃinutul şi standardele cursului au fost realizate comparativ, urmărind cerinŃele comunităŃii epistemice internaŃionale din universităŃi occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate), precum şi din instituŃii reprezentative pentru domeniu. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

13


Examen 60%



20%


V. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea RelaŃii InternaŃionale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii LicenŃă 1.6.Programul de studii/Calificarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Politică externă şi diplomaŃie 2.2.Titularul activităŃilor de curs Prof. univ.dr. Gheorghe Onişoru 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Asist. univ. dr. Camelia Călin 2.4. Anul de studiu II 2.5Semestrul 3 2.6 Tipul de

evaluare ES 2.7Regimul disciplinei D

S 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 DistribuŃia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităŃi 0 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei 4.2 de competenŃe • Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noŃiunilor de politică externă şi diplomaŃie;

• Cunoaşterea şi relevarea contribuŃiei politicii externe la evoluŃia unui stat, a la crearea unei alianŃe au a unui sistem de alianŃe;

• Explicarea, proceselor şi fenomenelor ce caracterizează evoluŃiile diplomatice, politice, de relaŃionare pe plan internaŃionale în perioada de dualităŃii şi apoi a globalizării.

5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la hărŃi şi videoproiector. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•


Competen

Ńe

profesion

ale

• C1 – Utilizarea fundamentelor teoriilor relaŃiilor internaŃionale în studiul proceselor europene şi internaŃionale:

C3 – Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaŃiilor internaŃionale si afacerilor europene.

14

Competen

Ńe

transvers

ale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cunoaşterea noŃiunilor de politică externă şi diplomaŃie, a angrenajului

instituŃional şi a implicării umane în aceste procese de relaŃionale pe plan internaŃional

7.2 Obiectivele specifice • Prezentarea rolului politicii externe în evoluŃia, modernizarea, prosperitatea unui stat, angrenaj de state.

• Identificarea demersurilor de politică externă care s-au impus pe scena internaŃională a secolelor XX şi XXI.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Politica externă: apariŃia conceptului, evoluŃie şi principalele repere cronologice

Prelegere, interacŃiunea cu studenŃii

Se prezintă studenŃilor suportul de curs pe hârtie.

2. DiplomaŃia – de la calităŃile personale la instituŃionalizare şi specializarea resurselor umane

Idem Se recomandă studenŃilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacŃiona în timpul predării.

3. Politica externă: funcŃii, abordări, procesul de negociere Idem 2 prelegeri

Idem

4. Sursele şi etapele negocierii Idem Idem 5. Abordările, formele şi psihologia diplomatică Idem Idem 6. Procesul politicii externe: obiective, metode şi mijloace Idem

Idem

7. Practica politicii externe şi a diplomaŃiei Idem Idem 8. Şcoli de diplomaŃie. DiplomaŃia în schimbare secolul XX versus secolul XXI

Idem

Idem

9. InstituŃii de politică externă şi de diplomaŃie Idem Idem 10. DiplomaŃia şi organismele internaŃionale Idem Idem 11. Politica externă şi influenŃele marilor puteri Idem Idem 12. Dinamica politicii externe în secolul XXI Idem Idem ibliografie obligatorie Berridge G.R, Diplomacy, Theory and Practice, Macmillan, 2010 Henry Kissinger, DiplomaŃia, Editura All, 2007 Henry Kissinger, Despre China, 2012 Philip Seib, Real time diplomacy. Politics and Power in the Social Media Era, Palgrave Macmillan, 2011 Puşcaş Vasile, RelaŃii internaŃionale/transnaŃionale, Editura Eikon, 2008 Bibliografie facultativă Berindei, Dan, Politică externă şi diplomaŃi la începutul României Moderne, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2011 Berridge G.R., James A., A dictionary of Diplomacy, Palgrave, 2004 Jeremy Black, A history of diplomacy, Reacktion Books, London, 2010 Cambon, Jules, Diplomatul, Institutul European, Iaşi, 2011 Henriksen, Thomas H., American Foreign Policy in 21 Century, Macmillan, 2012 MaliŃa, Mircea, DiplomaŃia, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975 Ioana Varsta, Protocol şi etichetă diplomatice, Editura C.H. Beck, 2011 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1. DiplomaŃi şi diplomaŃie Prezentare, dezbateri 2. Factorii de decizie în politica externă a unui stat Prezentare, dezbateri 3. Parlamentul, instituŃia prezidenŃială şi rolul acestora în politica externă (studiu de caz)

Prezentare, dezbateri

4. InfluenŃa politicii interne asupra politicii externe (studiu de caz)

Prezentare, dezbateri (invitarea unui om politic)

5. Identitatea naŃională şi politica externă Prezentare, dezbateri 6. Şcoala diplomatică românească Prezentare, dezbateri

(invitarea unui diplomat de

15

carieră – fost profesor) 7. Misiuni diplomatice româneşti – istoric şi rol Prezentare, dezbateri 8. ImunităŃi şi privilegii diplomatice Prezentare, dezbateri 9. DiplomaŃia bilaterală – activitatea unei ambasade Prezentare, dezbateri

Invitarea unui fost ambasador

10. Limbajul diplomatic Prezentare, dezbateri 11. Politica externă a unui stat membru al NATO: libertăŃi şi îngrădiri (studiu de caz)


12. Recapitularea principalelor noŃiuni din domeniile politicii externe şi a diplomaŃiei


Bibliografie Bibliografie obligatorie Berridge G.R, Diplomacy, Theory and Practice, Macmillan, 2010 Henry Kissinger, DiplomaŃia, Editura All, 2007 Henry Kissinger, Despre China, 2012 Philip Seib, Real time diplomacy. Politics and Power in the Social Media Era, Palgrave Macmillan, 2011 Puşcaş Vasile, RelaŃii internaŃionale/transnaŃionale, Editura Eikon, 2008 Bibliografie facultativă Berindei, Dan, Politică externă şi diplomaŃi la începutul României Moderne, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2011 Berridge G.R., James A., A dictionary of Diplomacy, Palgrave, 2004 Jeremy Black, A history of diplomacy, Reacktion Books, London, 2010 Cambon, Jules, Diplomatul, Institutul European, Iaşi, 2011 Henriksen, Thomas H., American Foreign Policy in 21 Century, Macmillan, 2012 MaliŃa, Mircea, DiplomaŃia, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975 Ioana Varsta, Protocol şi etichetă diplomatice, Editura C.H. Beck, 2011. 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare



Examen scris 60%

Teste de autoevaluare Test grila pe platforma Blackboard 20 % 10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi

discutarea problemelor Elaborarea şi susŃinerea de referate pe teme alese de către grupuri de 2-3 studenŃi

20%



Se înregistrează frecvenŃa şi soliditatea interacŃiunii la orele de seminar – minim 7 seminarii.

1

VI. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea RelaŃii InternaŃionale Istorie și Filosofie 1.3.Departamentul RelaŃii InternaŃionale, Istorie și Filosofie 1.4.Domeniul de studii RelaŃii InternaŃionale și Studii Europene 1.5.Ciclul de studii LicenŃă 1.6.Programul de studii/Calificarea RelaŃii InternaŃionale și Studii Europene

1. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei POLITICI COMUNITARE RIIF/RI/2/4/13 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lector univ. drd. Tudor-Andrei Răutu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Lector univ. drd. Tudor-Andrei Răutu 2.4. Anul de studiu 2 2.5.

Semestrul 4 2.6.Tipul de

evaluare ES 2.7.Regimul

disciplinei A DS

2. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care: curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ

56 3.5 din care: curs 28 3.6 seminar/laborator 28

DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 18 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităŃi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4

3. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Obligatorii: InstituŃiile Uniunii Europene

• Recomandate: Introducere în RelaŃiile InternaŃionale; Teoria RI; InstituŃii și OrganizaŃii InternaŃionale.

4.2 de competenŃe • - 4. CondiŃii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• -


Competen

Ńe

profesion

ale

C.2. Elaborarea proiectelor europene si internaŃionale C.3 Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaŃiilor internaŃionale si afacerilor europene

Competen

Ńe

transvers

ale

Elaborarea de proeicte prin aplicarea cunoştinŃelor legate de politicile orizontale şi sectoriale.


• Studiul aprofundat al politicilor comunitare

7.2 Obiectivele specifice • Obișnuirea cu politicile comunitare/europene • ÎnvăŃarea principiilor de bază și a bazei legale ale politicilor UE • ÎmbunătăŃirea deprinderilor necesare analizării și implementării politicilor UE • Dezvoltarea abilităŃii de a interpreta corect datele obŃinute în urma cercetării asupra

cazurilor de studiu 7. ConŃinuturi

2

8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Introducere în studiul proceselor politice din Uniunea Europeană. Prelegere 2. Politici referitoare la cetăŃeni. Drepturile cetăŃenilor și apăparea acestora ; Politicile de Informare, Audiovizuală și Culturală ; Politica protecŃiei consumatorului.

Prelegere

3. Politici orizontale 1. Politica de coeziune ; Politica Socială. Prelegere 4. Politici orizontale 2. Politica de taxare; Politica de competiŃie; Politica mediului.

Prelegere

5. Politici sectoriale 1. Politicile Industrială și a Întreprinderii ; Politica de Cercetare ; Politica Energetică.

Prelegere

6. Politici sectoriale 2. Politicile Comune de Transport, Agricolă și de Pescuit.

Prelegere

7. Politici externe 1. Politica Comercială Comună; Politica de Ajutor pentru Dezvoltare.

Prelegere

8. Politici externe 2. Politica de relaŃii externe. Prelegere 9. Concluzii 1. Procesul decizional în Uniunea Europeană. Prelegere 10. Concluzii 2. Viziuni asupra evoluŃiei instituŃionale a Uniunii Europene. Prelegere Bibliografie

1. Minimală : Barzea Cezar, Politicile si institutiile Uniunii Europene, Editura Corint, Bucuresti, 2001. Bărbulescu Iordan Gheorghe, UE. Politicile extinderii, Editura Tritonic, Bucuresti, 2006. Dragoș, Dacian-Cosmin et al., Politici și instrumente ale Uniunii Europene, București : Tritonic Books, 2013, ISBN 978-606-8536-31-6 Fuerea, Augustin, Manualul Uniunii Europene, Editura Actami, Bucuresti, 2001. Judeu, Viorina-Maria, Politici publice europene, Oradea: Editura UniversităŃii Agora, 2013, ISBN 978-973-1807-47-8 Leonard, Dick, Voin, Doru-Sorin, Ghidul Uniunii Europene, Editura Teora, Bucuresti, 2001. Radu, Simona-LuminiŃa, Politici economice europene, București : Mustang, 2012, ISBN 978-606-652-013-3 Regiune si regionalizare in Uniunea Europeană, coordonatori Vasile Puscas si Adrian Liviu Ivan, Institutul Cultural Roman, Centrul de Studii Transilvane, Institutul de Studii Internationale, Cluj-Napoca, 2000 Vasiliu, Florica (coord.), Politici culturale șI integrare europeană, Iași : Institutul European, 2009, ISBN 978-973-611-622-3 http://www.europedia.moussis.eu http://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catId=33&langId=ro http://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catId=34&langId=ro http://www.fseromania.ro/index.php/posdru http://ec.europa.eu/social/home.jsp?langId=en http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/deci_en.htm http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm http://ec.europa.eu/budget/index_fr.cfm

2. Suplimentară: Moussis, Nicholas, Access to European Union: Law, Economics, Politics., 19th updated edition , Rixensart: European Study Service, 2011 Moussis, Nicholas, Guide to European Policies, 15th revised edition 2009-2010, Rixensart: European Study Service, 2009 Pǎun Nicolae (coord.), Institutiile Uniunii Europene, Cluj-Napoca : EFES, 2004 Pǎun Nicolae, Constructia europeanǎ modernǎ, Cluj-Napoca : EFES, 1997 Peterson, John, Bomberg, Elizabeth, Decision-Making in the European Union, London: MacMillan Press ltd, 1999 Peterson, J. and Bomberg, E. Decision-making in the European Union, Basingstoke: Palgrave, 2009 Pollitt, Christopher, Bouckaert, Geert, Public Management Reform. A Comparative Analysis., Oxford: Oxford University Press, 2000 Wallace, Helen, William, Wallace, Policy-Making in the European Union, 6th edition, Oxford: Oxford University Press, 2010 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1. Co-decizia – „arta concilierii” Prelegere.

ConversaŃie euristică -

2. Aventurile majorităŃii calificate Prelegere. ConversaŃie euristică

3. Cum funcŃionează piaŃa internă. „Triumph”-ul Parlamentului European: semnificaŃia directivelor europene asupra motocicletelor, chestiunile

Prelegere. ConversaŃie euristică

3

farmaceutice și piaŃa internă a ciocolatei. 4. Politica comercială externă: Meandrele Rundei Uruguay Prelegere.

ConversaŃie euristică

5. Uniunea și regimul bananei. Prelegere. ConversaŃie euristică

6. Regimuri naŃionale în politica europeană de mediu Prelegere. ConversaŃie euristică

7. Umilierea politicii externe și de apărare europene? De la criza bosniacă la criza din Mali…


8. Cât de (ne-)federală este Uniunea europeană? Prelegere. ConversaŃie euristică

8. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

În elaborarea conŃinuturilor cursului s-au avut în vedere opiniile exprimate de specialişti în ştiinŃe politice de la Facultatea de ştiinŃe Politice şi Administrative, Universitatea din Bucureşti, precum şi de la Institutul de Cercetări Politice. Am luat în calcul conŃinuturile cursurilor similar de la universităŃi europene relevante (Katholieke Universiteit Leuven, Université catholique de Louvain, Université Libre de Bruxelles). Calitatea conŃinuturilor a fost testată în discuŃii cu şefi de divizie şi unitate de la Secretariatul Parlamentului European, ale căror standard administrative înalte sunt bine cunoscute.


nota finală

10.4 Curs Cunoașterea sistemului conceptual, a metodelor și procedeelor utilizate

Examen scris Teste de evaluare pe parcurs

60%

20%

Abilitatea de a utiliza adecvat conceptele și metodele Test

10.5 Seminar/laborator

Seminar Participare 20%

10.6 Standard minim de performanŃă • Cunoaşterea contextului dezvoltării fondurilor europene. • Însuşirea şi capacitatea de a utiliza adecvat conceptele fundamentale predate la curs.

VII. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Filosofie, Istorie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Filosofia unificării europene/ RIIF/Ri/2/4/07 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lector univ. dr. Alexandru Lucinescu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Lector univ. dr. Alexandru Lucinescu 2.4. Anul de studiu II 2.5Semestrul 4 2.6 Tipul de


disciplinei O



DistribuŃia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15

4

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 9 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităŃi ……… 1 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Introducere în studii europene

• InstituŃiile Uniunii Europene • Istoria integrării europene

4.2 de competenŃe • 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament


•


Com

pet

enŃe

pr

ofes

iona

le


C5 Asigurarea de asistentă în domeniul negocierii internationale şi medierii între grupuri cu interese diverse

Com

pet

enŃe

tr

ansv

ers

ale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Explicitarea și analizarea presupozițiilor filosofice ale ideii de unitate

europeană 7.2 Obiectivele specifice 1. Prezentarea fundamentului filosofic al principalelor proiecte de

unificare și pacificare a continentului european 2. Analizarea rolului ideii de pace în cultura europeană 3.Examinarea critică a obiecțiilor referitoare la condițiile de posibilitate ale unității europene 4. Analizarea Uniunii Europene din perspectiva valorilor fundamentale asumate

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Perspectiva filosofică asupra unificării europene – repere teoretice

Prelegere 2 ore

2. Ideea de pace în cultura europeană Prelegere 2 ore 3. Presupozițiile proiectelor premoderne de pacificare a Europei

Prelegere 2 ore

4. Unitatea europeană în filosofia modernă Prelegere 4 ore 5. Fundamentele filosofice ale perspectivelor asupra unității europene din prima jumătate a secolului XX

Prelegere 4 ore

6. Problema identității europene și criza Uniunii Europene Prelegere 2 ore 7. Naționalismul – o filozofie antieuropeană? Prelegere 2 ore 8. Uniunea Europeană și ideea de națiune Prelegere 2 ore 9. Repere axiologice în edificarea Uniunii Europene Prelegere 2 ore 10. Uniunea Europeană și reconceptualizarea suveranității Prelegere 2 ore 11. Uniunea Europeană, trimful cosmopolitismului? Prelegere 2 ore 12. Scepticism și euroscepticism Prelegere 2 ore

5

Bibliografie obligatorie 1. Cerutti, Furio, Sonia Lucarelli, The search for a European identity : values, policies and legitimacy of the European Union , New York, Routledge, 2008 2. Checkel, Jeffrey T, Peter J. Katzenstein, European identity, New York, Cambridge University Press, 2009 3. Dubois, Pierre, The recovery of the Holy Land, New York, Columbia University Press, 1956 4. Friese, Heidrun, Peter Wagner, Survey Article: The Nascent Political Philosophy of the European Polity, The Journal of Political Philosophy, Volume 10, Number 3, 2002, pp. 342–364 6. Kende, Istvan, The History of Peace: Concept and Organizations from the Late Middle Ages to the 1870s, Journal of Peace Research, Vol. 26, No. 3, pp. 233-247, 1989 7. Leconte, Cécile, Understanding euroscepticism, New York, Palgrave Macmillan, 2010 8. Marga, Andrei, Filosofia unificării europene, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj, 2001 9. Ortega y Gasset, José Europa si ideea de natiune, București, Humanitas, 2002 10. Rolland, Patrice, L'unité politique de l'Europe : histoire d'une idée : les grands textes, Bruxelles, Bruylant, 2006 11. Rumford, Chris, Cosmopolitanism and Europe, Liverpool, Liverpool University Press, 2007 12. Walker, Neil, Surface and Depth: The EU's Resilient Sovereignty Question in Jürgen Neyer and Antje Wiener (ed.) Political Theory of the European Union, Oxford University Press, 2010

Bibliografie facultativa 1. Anderson, Malcolm, States and nationalism in Europe since 1945, New York, Routledge, 2000. 2. Arts, Wilhelmus Antonius, Loek Halman, European values at the turn of the millennium, Boston, Brill, 2004 3. Brack, Nathalie, Olivier, Costa, Euroscepticism within the EU institutions : diverging views of Europe , New York, Routledge, 2012 4. Hartleb, Florian, A thorn in the side of European elites : the new euroscepticism, Brussels : CES, Centre for European Studies, 2011 5. Gellner, Ernest, NaŃiuni şi naŃionalism, Antet,1997

6. Lucarelli, Sonia, Ian Manners, Values and principles in European Union foreign policy, New York, Routledge, 2006

7. Meinhof, Ulrike Hanna, Transcultural Europe : cultural policy in a changing Europe, New York, Palgrave Macmillan, 2006. 8. Neyer, Jürgen, Antje Wiener, Introduction: The State of the Art of a Non-State-Oriented Political Theory in Jürgen Neyer and Antje Wiener (ed.) Political Theory of the European Union, Oxford University Press, 2010 9. Robyn, Richard, The changing face of European identity, New York, Routledge, 2005 10. Rousseau, Jean-Jacques, Extrait du Projet de paix perpetuelle de Monsieur l'abbé de Saint-Pierre, în B. Gagnebin și M. Raymond (ed.), Jean-Jacques Rousseau, Oeuvres complètes, vol. III, Paris, Gallimard, 1964 11. Habermas, Jurgen, The Crisis of the European Union in the Light of a Constitunalization of International Law, The European Journal of International Law, vol. 23, nr. 2, 2012, pp. 335-348

12. Tartler, Grete, Identitate europeană, București, Cartea Românească, 2006. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1.Proiectul lui William Penn privind pacificarea Europei

Controversa creativă, focus-grup, analiză de text

2.Immanuel Kant și edificarea păcii eterne Controversa creativă, focus-grup, analiză de text

4. Contribuția lui Jeremy Bentham la promovarea ideii de unitate europeană


3.Friedrich Nietzsche și problema unificării europene


5.Perspective socialiste asupra unificarii Europei Controversa creativă, focus-grup, analiză de text

6.Richard Coudenhove-Kalergi, un artisan al edificării unității europene


7.Imigrație și identitate europeană Controversa creativă, focus-grup, analiză de text

8.Viitorul statului-națiune în Uniunea Europeană Controversa creativă, focus-grup, analiză de text

9.Demnitatea umană – o valoare fundamentală a Uniunii Europene


6

10.Euroscepticismul în Marea Britanie – studiu de caz


Bibliografie obligatorie 1. Bentham, Jeremy, A Plan for an Universal and Perpetual Peace in Esref Aksu, Early notions of global governance: selected eighteenth-century proposals for 'perpetual peace', Cardiff, University of Wales Press, 2008 2. Coudenhove-Kalergi, Richard, Pan-Europa, Pro Europa, Târgu Mureș, 1997 3. Forster, Anthony, Euroscepticism in Contemporary British Politics: Opposition to Europe in the Conservative and Labour Parties since 1945, London, Routledge, 2012 4. Kant, Immanuel, Spre pacea eternă. Un proiect filosofic în Immanuel Kant, Scrieri moral politice, Editura Științifică, București, 1991 5. Nietzsche, Friedrich, Dincolo de bine si de rău, Humanitas, București, 1992 6. Ortega y Gasset, José Europa si ideea de natiune, București, Humanitas, 2002 7. Penn, William, An Essay Towards the Present and Future Peace of Europe în Howard Zinn, The power of nonviolence : writings by advocates of peace, Boston, Beacon Press, 2002 8. Proudhon, Pierre-Joseph, Du principe fédératif et oeuvres diverses sur les problèmes politiques européens în Pierre-Joseph Proudhon, Oeuvres complètes, vol 15, Paris, M. Rivière, 1959 9.Rolland, Patrice, L'unité politique de l'Europe : histoire d'une idée : les grands textes, Bruxelles, Bruylant, 2006 Bibliografie facultativa 1. Alighieri, Dante, Monarhia în Dante Alighieri, Opere minore, București, Editura Univers, 1971 2. Benda, Julian, Discours à la nation européenne, Paris, Gallimard, 1979 3. Leconte, Cécile, Understanding euroscepticism, New York, Palgrave Macmillan, 2010 4. Walker, Neil, Surface and Depth: The EU's Resilient Sovereignty Question in Jürgen Neyer and Antje Wiener (ed.) Political Theory of the European Union, Oxford University Press, 2010

9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea continutului disciplinei cu specialisti din cadrul societății civile 10. Evaluare



Examen scris 60%


20%


Participare activa 20%

10.6 Standard minim de performanŃă - argumentarea rolului ideii de pace în proiectele privind unitatea europeană

• Se înregistrează frecvenŃa şi soliditatea interacŃiunii la orele de curs – minim 7 cursuri. • Se înregistrează frecvenŃa şi soliditatea interacŃiunii la orele de seminar – minim 7 seminarii

Identificarea si caracterizarea elementelor unei situatii de comunicare.

1

VIII 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea RelaŃii InternaŃionale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii LicenŃă 1.6.Programul de studii/Calificarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei CONCEPTE ŞI METODOLOGII ÎN ŞTIIN łELE SOCIALE ŞI

POLITICE 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lector univ. drd. Tudor-Andrei Răutu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Lector univ. drd. Tudor-Andrei Răutu 2.4. Anul de studiu 2 2.5. Semestrul 3 2.6. Tipul de evaluare ES 2.7. Regimul

disciplinei DO /DF

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 22 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat Examinări Alte activităŃi ……… 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Obligatorii: Introducere în relaŃii internaŃionale (RIIF/Ri/1/1/01)

• Recomandate: Introducere în studii europene (RIIF/Ri/1/1/03) ; Introducere în ştiinŃa politicii (RIIF/Ri/1/2/08)

4.2 de competenŃe • 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Seminariile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia.


CompetenŃe

profesional

e

• C.5. Asigurarea de asistentă în domeniul negocierii internationale şi medierii între grupuri cu interese

diverse C.6. Asigurarea asistentei în managementul relaŃiilor din cadrul organizaŃiilor şi instituŃiilor implicate în procese

europene si internationale

Competen

Ńe

transvers

ale

CT1 Gestionarea informaŃiilor specifice rezolvării sarcinilor complexe în context (receptarea, transmiterea,

prelucrarea, stocarea infromaŃiilor în documente de profil)

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cunoaşterea de către studenŃi a conceptelor şi metodologiilor ştiinŃelor

sociale şi politice, dezvoltarea capacităŃii acestora de a redacta din punct de vedere metodologic o lucrare ştiinŃifică, de a realiza diverse lucrări din domeniul de specialitate.

7.2 Obiectivele specifice • Familiarizarea studenŃilor cu metodologiile de cercetare a fenomenelor sociale şi politice

• Identificarea surselor de informare asupra fenomenelor social-politice, abordarea critică a surselor, delimitarea lor după categorii,

2

complexitate, prestaŃie • Dezvoltarea capacităŃii de interpretare corectă a datelor obŃinute în

urma cercetării unor studii de caz, investigaŃii pe teren • Dezvoltarea capacităŃii de analiză şi sinteză necesare pentru

elaborarea unui studiu în domeniul ştiinŃelor sociale şi politice • Pregătirea în vederea participării directe şi efective la proiectarea şi

derularea unor investigaŃii • Dobândirea şi fixarea unor deprinderi corecte de muncă intelectuală,

familiarizarea cu principiile eticii cercetării ştiinŃifice. 8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii

1. Introducere: Analiza socială şi politică Prelegere 2. Metodologia intre teorie si normativitate. Concepte

fundamentale: epistemologie si ontologie Prelegere

3. Dezbaterea intre pozitivism si post-pozitivism (teorii interpretative)

Prelegere

4. Cercetarea cantitativa si calitativa : metode de cercetare si design.

Prelegere

5. FuncŃia ipotezelor si variabilelor; Probleme în formularea si validarea acestora.

Prelegere, Modele simbolice

6. Tehnica documentării: Literatura de specialitate Prelegere 7. Ancheta etnografica : interviul si observatia participativa, note

de teren. Prelegere

8. Tehnica interviului: tipuri de interviu, pregatirea ghidului Prelegere 9. Analiza de text. Analiza critica de discurs Prelegere, Modele

simbolice

10. Studiile de caz si analiza comparativa Prelegere, Modele simbolice

11. Epistemologii feministe si deconstruirea conceptelor metodologice.

Prelegere

12. Decolonizarea metodologiilor: perspective in politica post-colonialista/indigena

13. Elaborării unei lucrări în domeniul ştiinŃelor socio-umane: Căutarea şi organizarea ideilor;; Norme de redactare şi finisarea lucrării


14. Realizarea si valorificarea unui proiect de cercetare. Etape, metode, finantare.


Bibliografie 3. Minimală :

Septimiu Chelcea, Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică, Bucureşti, 2001 Emile Durhheim, Regulile metodei sociologice, Editura StiinŃifică, Bucureşti, 1974 Rudolf Rezsohazy, Pour comprendre l’action et le changement politiques, Duculot, Louvain-la-Neuve, 1996

4. Suplimentară: Eugene Bardach, Analiza politică. Calea celor opt trepte, Bucureşti, 1999. Septimiu Chelcea, Cum să redactăm o lucrare de diplomă, o teză de doctorat, un articol ştiinŃific în domeniul ştiinŃelor socioumane, Comunicare.ro, Bucureşti, 2003 Umberto Eco, Cum se face o teză de licenŃă, Pontica, ConstanŃa, 2000 Constantin Enăchescu, Tratat de teoria cercetării ştiinŃifice, Politom, Iaşi, 2005 Gilles Ferreol, Noel Flagel, Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală, Polirom, Iaşi, 1998 R .E. Goodin, H-D Klingemann (ed.), Manual de ŞtiinŃa politică, Polirom, Iaşi, 2005 Jack C. Plano, Robert E.Riggs, Helenan S.Robin, DicŃionar de analiză politică, Editura ECCE HOMO, Bucureşti, 1993 Tr. Rotariu, P. Ilut, Ancheta sociologica si sondajul de opinie. Teorie si practica, Polirom, Iasi, 1997. Clifford Geertz, Avalilable Light: Anthropological Reflections on Philosophical Topics (NJ: Princeton, 2001) Linda Tuhiwai Smith. Decolonizing Methodologies. (NY: Zed Books, 1999). Jean-Francois Lyotard, The Postmodern Condition: A Report on Knowledge(Minneapolis: University of Minnesota Press, 1984). 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii

3

1. Cunoaşterea politicului. PercepŃie, comunicare, stereotipuri în cunoaşterea şi comunicarea socială.

ConversaŃie euristică

2. SemnificaŃia conceptului de metodologie. Metodologie cantitativă versus metodologie calitativă


3. Tehnici de cercetare; Metode de cercetare AplicaŃii practice 4. Ipoteze si. DiscuŃie 5. Căutarea şi organizarea ideilor; Tehnica documentării:

Literatura de specialitate AplicaŃii practice

6. Pregatirea cercetarii de teren. Notele de teren. AplicaŃii practice. Fişe

7. Ghidul de interviu. Exercitii. Fise. DiscuŃie

8. Analiza critica de discurs. AplicaŃie practice. Discutie.

9. Studiul de caz si analiza comparativa. Exemplu. AplicaŃie practice. Discutie.

10. Gen si noutatea feminismului in metodologie. Exemplu AplicaŃie practice. Discutie.

11. Decolonizarea metodologiilor : « Femeile din Pacific vorbesc » AplicaŃie practice. Discutie.

12. Elemente de metodă a elaborării unei lucrări. AplicaŃie practice. Discutie.

13. Proiecte de cercetare : exemple. AplicaŃie practice. Discutie.

Bibliografie Rudolf Rezsohazy, Pour comprendre l’action et le changement politiques, Duculot, Louvain-la-Neuve, 1996. Gabriel Almond and Stephen Genco: “Clouds, Clocks and the Study of Politics” World Politics 29, 4 (July 1977): 489-522. Clifford Geertz, Avalilable Light: Anthropological Reflections on Philosophical Topics (NJ: Princeton, 2001) Linda Tuhiwai Smith. Decolonizing Methodologies. (NY: Zed Books, 1999). Jean-Francois Lyotard, The Postmodern Condition: A Report on Knowledge(Minneapolis: University of Minnesota Press, 1984). 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• La stabilirea conŃinuturilor cursului şi seminarului au fost luate în calcul părerile exprimate de specialişti în ştiinŃa politică din cadrul FacultăŃii de ȘtiinŃe Politice şi Administrative a UniversităŃii din Bucureşti, precum şi din cadrul Institutului de Cercetări Politice.

• S-au avut de asemenea în vedere modalităŃile de redactare ştiinŃifică cerute de jurnalele ştiinŃifice relevante, precum şi cerinŃele minimale pentru accesul la studii superioare ştiinŃifice/specializate în domeniul relaŃiilor internaŃionale şi studiilor europene, de la universităŃi relevante (Universitatea Warwick, Katholieke Universiteit Leuven, Université Catholique de Louvain, Université Libre de Bruxelles, Universitatea Hawaii).

• Calitatea metodelor de cercetare (analiză şi sinteză) şi redactare a fost testată prin discuŃii cu şefi de unitate şi de divizie din cadrul secretariatului Parlamentului European, cunoscută fiind cerinŃele înalte pentru accesul în acest sistem administrativ.


nota finală 10.4 Curs Cunoaşterea sistemului

conceptual, a metodelor şi procedeelor utilizate

Examen pe calculator, inclusiv grilă (adevărat/fals, multiple choice)

60%

Capacitatea de a folosi în mod adecvat conceptele însuşite, precum şi a metodelor

10.5 Seminar/laborator ÎnŃelegerea şi însuşirea problematicii tratate la curs şi seminar

Teste de evaluare pe parcurs Participarea activă la seminar

40%

4

Capacitatea de a explica şi utiliza modelele şi metodele de analiză Evaluarea critică a argumentelor proprii, precum şi ale colegilor

10.6 Standard minim de performanŃă • Însuşirea şi capacitatea de a utiliza adecvat conceptele fundamentale predate la curs. • Însuşirea capacităŃii de a redacta corect din punct de vedere ştiinŃific un text pentru una din materiile studiate,

precum şi de a concepe un plan de lucrare ştiinŃifică.

IX 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZ Ă- curs practic RIIF/Ri/2/3/09 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lector univ. dr. Sara Moldoveanu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Lector univ. dr. Sara Moldoveanu 2.4. Anul de studiu 2 2.5



disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 23 Tutoriat 6 Examinări 5 Alte activităŃi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Limba engleză – curs practic, an I, semestrele I şi II 4.2 de competenŃe Cursul Institutiile Uniunii Europene, an II, semestrul I 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


C

ompe

tenŃ

e

C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaŃiilor internaŃionale în studiul proceselor europene si internationale. C5 Asigurarea de asistentă în domeniul negocierii internationale şi medierii între grupuri cu interese diverse

Com

pete

nŃe

tran

sver

sal

e

CT1 Gestionarea informaŃiilor specifice rezolvării sarcinilor complexe în context (receptarea, transmiterea, prelucrarea, stocarea infromaŃiilor în documente de profil), inclusiv prin utilizarea la nivel avansat a unei limbi de circulatie internatională si la nivel mediu sau avansat a unei a doua limbi străine

5

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul îşi propune consolidarea structurilor lexico-gramaticale aplicabile

în context general. 7.2 Obiectivele specifice Cursul urmăreşte însuşirea de către studenŃi şi dezvoltarea structurilor

lexico-gramaticale aplicabile în context specializat (limbaj instituŃional) Cursul urmăreşte perfecŃionarea competenŃelor lingvistice ale studenŃilor (înŃelegere scrisă şi orală, exprimare orală şi în scris)


1. International Organisations InteracŃiunea cu studenŃii este regulă de predare – prelegere. Intrebari si discutii interactive

Vor fi prezentate obiectivele/metodele si cerintele cursului precum si competenŃele ce vor fi dobândite. Sportul de curs este distribuit studenŃilor pe cale electronică.

2. The European Union Institutions Prelegere, intrebari si discutii interactive

3. NATO Structure Prelegere, intrebari si discutii interactive

4. NATO Functions Prelegere, intrebari si discutii interactive

5. In Service of Peace Idem 6. United Nations Organization Idem 7. World Trade Organization Idem

Bibliografie obligatorie � Ştefan, R., English Language for Diplomacy. Applications, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de

Mâine, 2006. � Bondrea, E., Ştefan R. (coordonatori), DicŃionar explicativ poliglot de termeni comunitari, Bucureşti,

Editura FundaŃiei România de Mâine, 2006. Bibliografie facultativ ă:

�� GălăŃeanu-Fârnoagă, G., Parks, D., ExerciŃii şi teste de gramatică engleză. Timpurile verbale, Bucureşti, Edit. Paralela 45, 2000.

�� Gosset Claude, Verbele limbii engleze, Bucureşti, Editura Teora, 1998. �� Swan, M., Practical English Usage. International Student’s Edition, Oxford, OUP, 2003. �� Thomson, A.J. and Martinet, A.V., A Practical English Grammar, Oxford , OUP, 1986. �� Vince, M., Intermediate Language Practice, Oxford, Macmillan Heinemann, 2003.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1. Types of international

organisations. Questions and answers. Negation

Discutii si interactiune cu studentii.

2. Structure of the European Union – bodies, processes. Past and Present

Idem

3. NATO evolution. Future. Passives

Idem

4. NATO specific tasks. Phrasal Verbs

Idem

5. Peacekeeping forces. Gerund and Infinitive. Modals

Idem

6. United Nations Organization history. Conditionals. Subjunctive

Idem

7. Economic institutions and activities. Reported Speech

Idem

Bibliografie orientativa � Ştefan, R., English Language for Diplomacy. Applications, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de

Mâine, 2006. � Bondrea, E., Ştefan R. (coordonatori), DicŃionar explicativ poliglot de termeni comunitari, Bucureşti,

Editura FundaŃiei România de Mâine, 2006.

6

9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare



Examen 70%


10%


Participare activa. 20%


• Sustinerea unei conversatii in limba engleza. • Intelegerea unui text si capacitatea de a raspunde la intrebari pe baza acestuia.

X.

1.1.InstituŃia de învăŃământ superior 1.2.Facultatea

1.3.Departamentul Departamentul de Relatii Internationale Istorie si

Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Universitatea Spiru Haret 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei LIMBA FRANCEZ Ă (curs practic)/RIIF/Ri/2/3/10 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lector univ.dr. Gabriela IliuŃă 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Asist. Geta Popescu 2.4. Anul de studiu II 2.5Semestrul

3 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7Regimul

disciplinei DC

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: curs 1 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 28 din care: curs 14 seminar/laborator 14DistribuŃia fondului de timp oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităŃi ……… 103.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenŃe • 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului

• Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia.


•


7

Com

pete

nŃe

prof

esio

nal

e

C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaŃiilor internaŃionale în studiul proceselor europene si

internationale

Com

pete

nŃe

tran

sver

sal

e

CT1. Gestionarea informaŃiilor specifice rezolvării sarcinilor complexe în context (receptarea, transmiterea, prelucrarea, stocarea infromaŃiilor în documente de profil), inclusiv prin utilizarea la nivel avansat a unei limbi de circulatie internatională si la nivel mediu sau avansat a unei a doua

limbi străine

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • AchiziŃionarea de competenŃe orale şi scrise;

• AcchiziŃionarea fondului lexical şi a structurilor gramaticale corecte;

• AchiziŃionarea limbajului de specialitate corespunzător domeniului de studiu;

7.2 Obiectivele specifice - Dezvoltarea posibilităŃilor de înŃelegere şi de exprimare orală şi scrisă în domeniul de specialitate : discurs diplomatic;

- AchiziŃionarea competenŃelor de comunicare orale şi scrise centrate pe situaŃii specifice profesiei de diplomat şi pe cercetarea literaturii de specialitate ;

• AchiziŃionarea libajului de specialitate (terminologia diplomatică)

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii Les moyens de la diplomatie. Procédures. Les nouvelles formes de diplomatie

Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia

L’ambassade traditionnelle ; L’ambassade nouvelle

Le rôle du consulat ; Le consul La chancellerie consulaire ou section consulaire ; Les services spécialisés

Les missions du MAE Négociations Protocole et usages diplomatiques

Bibliografie Ceban, T. Et alii., Discours diplomatique, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2008 SEMINAR Metode de predare ObservaŃii L’ambassade d’aujourd’hui Manuale obligatorii,

sinteza curs Se recomandă studenŃilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacŃiona în timpul predării.

L’Ambassadeur ; Nomination d’un ambassadeur

Le consul – administrateur et tuteur ; Le consul – relais de l’ambassadeur

Les services spécialisés : - L’attaché de défense - Le conseiller économique et commercial « chef de la Mission économique » - Le conseiller culturel, scientifique et de coopération - D’autres services spécialisés

8

Allocution d’un Président de la République à l'occasion de la présentation des vœux du corps diplomatique.

Lettres exceptionnelles Tableau des formules polies Bibliografie

1. Cali, C. et alii, La conférence internationale, Hachette, Paris, 1985. 2. Bassi, C., Chapsal, A.M., Diplomatie.com, Cle International, Paris, 2005.

Riehl Laurence et alii., Le Français des relations européennes et internationales, Hachette-Livre, 2006. 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Participarea studenŃilor la acŃiunile organizate de universitate (alocuŃiuni ambasadori invitaŃi, colocvii internaŃionale, târguri de locuri de muncă, serate culturale organizate împreună cu institute internaŃionale de cultură) 10. Evaluare


10.4 Curs Examen Blackboard 80% 10.5 Seminar/laborator Evaluare pe parcurs 20% 10.6 Standard minim de performanŃă Abilit ăŃi dobândite de student: abilitatea de a citi in limba franceza abilitatea de a intelege un text scris sau vorbit abilitatea de a vorbi in limba franceza pe un subiect dat referitor la relaŃiile internaŃionale.

XI. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei PRACTICA DE SPECIALITATE 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lector univ. dr. Alexandru Lucinescu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar 2.4. Anul de studiu 2 2.5.Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul

disciplinei DS

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 90 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităŃi ……… 3.7 Total ore studiu individual 3.9 Total ore pe semestru 90 3.10 Număr de credite 3 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Discipline care trebuie studiate anterior – InstituŃii şi organizaŃii internaŃionale

9

4.2 de competenŃe Este preferabilă existenŃa unor competenŃe transversale, cum ar fi: • de utilizare a tehnologiei informaŃiei şi comunicaŃiilor; • de studiere a documentaŃiei de specialitate a Uniunii Europene în limbile oficiale.

5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


CompetenŃe

profesionale • C3 Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaŃiilor internaŃionale si afacerilor europene

• C5 Asigurarea de asistentă în domeniul negocierii internationale şi medierii între grupuri cu interese diverse

Competen

Ńe

transvers

ale

CT2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară corespunzatoare diverselor paliere ierahice


• Familiarizarea studentului cu mediul social, politic, instituşional si organizaŃional

7.2 Obiectivele specifice • Identificarea structurilor organizaŃionale, instituŃionale, manageriale, a mecanismelor şi sistemelor relaŃionale dintre organizaŃia/instituŃia şi mediul intern si internaŃional. • Dezvoltarea unor abilităŃi de integrare în colectivitate şi adaptarea la specificul de lucru al organizaŃiei/intituŃii. • Sprijinirea studentului în orientarea sa soci-profesională pe baza capabilităŃii remarcate. StudenŃii vor completa un caiet de practică cu activitatea zilnică cu documentele şi informaŃiile primite şi vor elabora un proiect de practică de specialitae

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii Bibliografie 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii

1. Dezvoltare unui subiect pretabil la specificul organizaŃiei/instituŃiei cu referire la disciplinele de specialitate parcurse în anul I şi II.

2. Culegerea de informaŃii privind capacitatea organizaŃiei/instituŃiei de a avea un sistem informaŃionla on-line (surse de informŃii) şi adaptarea acestuia la mediul legislativ, de afacerii interne şi internŃionale.

3. AcŃiunile şi măsurile pe care organizaŃia/instituŃia este dispusă să le ia pentru integrarea României în structurile Europei şi armonizarea legislativă la acquis-ul comunitar.

4. AcŃiuni întreprinse de organizaŃie/instituŃie de contactare şi stabilirea unei relaŃii de afaceri cu o organizaŃie/instituŃie similară, de acreditare şi recunoaştere internaŃională, de participare la un program şi proiecte finanŃate internaŃional de cunoaştere a standardelor internŃionale (legislative, organizaŃionale, brunckmarking) şi aliniere la acestea prin tratate, acorduri,convenŃii, certificare, twinning, etc.)

5. Programele de perfecŃionare sau proiectele internaŃionale în care

10

organizaŃia/instituŃia a fost implicată în vederea cunoaşterii mediului legislativ, economic, politic, social, cultural european.

6. Analiza SWOT asupra organizatiei /instituŃiei gazdă şi organizaŃiei/instituŃiei similare din Ńările Europene - studiu de caz (15-20 p.).

Bibliografie


• ConŃinuturile disciplinei vor fi mereu actualizate funcŃie de evoluŃia relaŃiilor internaŃionale; • ConŃinuturile vor fi aliniate cerinŃelor de pregătire formulate de beneficiari.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3

Pondere din nota finală

10.4 Curs Gradul de intelegere a mecanimelor institutionale in care s-a desfasurat perioada de practica

Colocviu 40%

Capacitatea de a opera cu cunoştinŃele asimilate în activităŃi intelectuale complexe.

Proiect 20 %



Elaborarea şi susŃinerea de proiectului de pactica

40%


- 15 zile a câte 6 ore pe zi conform tematicii ( 3 săptămâni) - elaborarea unui caiet de practică semnat de instituŃia/organizaŃia gazdă - eliberarea unei adeverinŃe constatatoare că studentul a desfăşurat practica in perioada respectivă, a fost

coordonat de un reprezentant al instituŃiei (semnată si parafată) - 1 zi consultaŃii asupra elaborării proiectului si caietului de practică cu tutorii şi coordonatorii de disciplină - 1 zi colocvii de practică (în sesiunea din toamnă)

XII. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Specificul cultural al Europei de Sud-Est 2.2.Titularul activităŃilor de curs Conf. univ. dr. Cristina Păiuşan-Nuică 2.3.Titularul activităŃilor de seminar 2.4. Anul de studiu II 2.5Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7Regimul

disciplinei A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator - DistribuŃia fondului de timp 100 h Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 2

11

Examinări 2 Alte activităŃi ……… 1 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Cursul de Introducere in studii europene 4.2 de competenŃe • 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•


Competen

Ńe

profesion

ale

• C.1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaŃiilor internaŃionale în studiul proceselor europene si

internationale. C.4 Proiectarea de strategii in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene.

Competen

Ńe

transvers

ale


• Dezvoltarea capacităŃii de analiză a problemelor legate de comunicarea interculturală.

7.2 Obiectivele specifice • Dezvoltarea capacităŃii de sinteză şi interpretare a proceselor culturale care stau la baza structurilor specifice ariei culturale sud-est europene.

• ÎnŃelegerea conceptelor şi structurilor specifice civilizaŃiilor sud-est europene. • Cunoaşterea modului în care s-a dezvoltat civilizaŃia orientală din sud-estul

Europei în raport cu celelalte civilizaŃii ale continentului european; • IniŃierea studenŃilor în problematica genezelor statale şi culturale în Europa

răsăriteană - structuri, natură, funcŃii, evoluŃii. 8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii

1. “Inventarea” Europei de Est Expunerea sistematică a cunoştiinŃelor. ConversaŃia euristică. Problematizarea.

Sunt prezentate principalele momente in definirea – geografica, politica, culturala etc. - a Europei de Est, cu diferitele sale variatiuni denominative

2. „Coridoare culturale” ale Europei de Sud-Est (2 prelegeri).

Expunerea sistematică a cunoştiinŃelor. ConversaŃia euristică. Problematizarea.

Este prezentat suportul de curs şi se recomandă parcurgerea capitolelor indicate pentru a putea interacŃiona în cursul predării. Se indică tema pentru următoarea prelegere.

3. Geneze statale şi culturale în Europa răsăriteană

Idem Idem

4. Geneza alfabetului chirilo-metodian Idem Idem 5. Crepusculul bizantin între Orient şi Occident Idem Idem 6. Italia umanismului si Europa de Est Idem Idem 7. Rusia: „a treia Roma” Idem Idem 8. Europa Estica: cultura şi solidarităŃi regionale

Idem Idem

9. Balcanii – arie de competitie între modelele politice ale Vestului şi Estului

Idem Idem

10. Europa ortodoxă Idem Idem 11. Europa Centrala si de Est – identitate si Idem Idem

12

interculturalitate: Aromanii 12. Stereotipuri culturale: imaginea celuilalt in spatiul est-central european.

Idem Idem

13. Monarhii moderne sud-est europene Idem Idem 14. Imagine şi reflecŃie istorică modernă în Sud-Estul Europei

Idem Idem

Bibliografie obligatorie 1. Theodorescu Răzvan, Specificul politic şi cultural al Europei de Sud-Est, Editura FundaŃiei România de Mâine,

Bucureşti, 2004; 2..Braudel Fernand, Gramatica civilizaŃiilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1995; Bibliografie suplimentară 1.Ion Bulei, Gabriel Păun, Monarhi şi monarhii europene, Editura Silex, Bucureşti, 1997 2. Al. Dutu, Political Models and National Identities in 'Orthodox' Europe, Babel Publishing House [Studia Politica],

Bucharest, 1998 3. Ioan Horga, Sorin Sipos, Istvan Suli-Zakar, Europe and Its Borders: Historical Perspective, Editura Universitatii din

Oradea, 2006 4. Ioan Horga, Sorin Sipos, De la Mica la Marea Europa: Marturii franceze de la inceputul secolului al XIX-lea despre

frontiera de Est a Europei, , Editura Universitatii din Oradea, 2006. 5. Iorga Nicolae, BizanŃ după BizanŃ, Editura Enciclopedia Română, Bucureşti, 1972; 6. Răzvan Theodorescu , Drumuri către ieri, Editura FundaŃiei Culturale Române, Bucureşti, 1992; 7. Idem, Picătura de istorie, Editura FundaŃia Culturală Română, Bucureşti, 1999; 8. Idem, Roumains et Balkanique dans la civilisation sud-est europene, Editura Enciclopedica, Bucureşti, 1999. 9. Larry Wolff, Inventarea Europei de Est. Harta civilizaŃiei în Epoca Luminilor, trad. din engleză de Bianca Rizzoli.

Humanitas - seria Istorie. Bucureşti – 2000 Brower (Daniel R.),Lazzerini (Edward J.), eds., Russia’s Orient : Imperial Borderlands and Peoples, 1700-1917. Bloomington : Indiana University Press, 1997. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii Bibliografie 10. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor

profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cunoaşterea elementelor care definesc identitatea sud-est europeana, precum şi a modului în care acesta s-a structurat de-a lungul secolelor a fost considerată ca importantă atât de ONG-urile care activează pentru promovarea culturii, cât şi de către instituŃii ale statului precum Ministerul Culturii şi Ministerul de Externe sau Institutul de Studii Sud-Est Europene. 10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză


70%

Autoevaluare pe parcurs Teste grila pe platforma Blackboard 30% 10.5 Seminar/laborator

10.6 Standard minim de performanŃă Studentul trebuie să poată preciza cel puŃin o personalitate şi/sau un eveniment care au avut impact formator asupra popoarelor din sud-estul Europei.

1

XIII. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Filosofie, Istorie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Studii de arie: Balcanii de Vest/ RIIF/Ri/2/4/12 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lector univ. dr. Alexandru Lucinescu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar 2.4. Anul de studiu 2 2.5Semestrul 4 2.6 Tipul de

evaluare ES 2.7Regimul disciplinei A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 28 din care:

3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator -

DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităŃi ……… 1 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • InstituŃii şi organizaŃii internaŃionale

• Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei 1, 2 • InstituŃiile Uniunii Europene

4.2 de competenŃe • 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de


•


Competen

Ńe

profesion

ale

• C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaŃiilor internaŃionale în studiul proceselor europene si

internationale C4 Proiectarea de strategii in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene

Competen

Ńe

transvers

ale

Utilizarea principalelor informaŃii legate de zona Balcanilor de Vest la analize curente privind tensiunile zonei şi rezolvările acestora.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Prezentarea problematicii specifice zonei Balcanilor de Vest 7.2 Obiectivele specifice 1. Indicarea principalelor elemente de geografie economică și politică ale zonei

Balcanilor de Vest 2. Explicarea modului în care Marile Puteri europene au influențat situația politică din Balcanii de Vest în secolul al XIX-lea 2. Identificarea rolului pe care statele din Balcanii de Vest l-au avut în cadrul celor două conflagrații mondiale 3. Analizarea structurii și funcționării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia

2

4. Examinarea efectelor conflictelor armate desfășurate în spațiul ex-iugoslav 5. Evaluarea parcursului euro-atlantic al statelor din Balcanii de Vest

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Balcanii de Vest – delimitări politico-geografice Prelegere 2 ore 2. Mișcările naționale și intervențiile puterilor europene in secolul al XIX-lea

Prelegere 2 ore

3. Alianțe și conflicte în prima parte a secolului al XX-lea

Prelegere 2 ore

4. De la Broz Tito la Slobodan Milosevic – federalizarea ca soluție pentru Balcanii de Vest

Prelegere 2 ore

5. Dezintegrarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia – cauze și efecte

Prelegere 4 ore

6. Semnificațiile Acordului de la Dayton (1995) Prelegere 2 ore 7. Intervenția NATO în Republica Federală Iugoslavia (1999)

Prelegere 4 ore

8. Independența Kosovo – un caz controversat Prelegere

4 ore

9. Extinderea NATO către Balcanii de Vest Prelegere 2 ore 10. Perspectivele aderării statelor din Balcanii de Vest la Uniunea Europeană

Prelegere 4 ore

Bibliografie obligatorie 1. Abramowitz, Morton, Jacques Rupnik, The Western Balkans and the EU : "the hour of Europe", Paris, Institute for Security Studies, 2011 2. CodiŃă, Cornel (coord.), Balcanii. Ieşirea din trecut, Editura ISIS, 1999 3. Gallagher, Tom, Balcanii în noul mileniu : în umbra războiului și a păcii, BucuresȘti, Humanitas, 2006 4. Giuliani, Jean-Dominique, Lărgirea hotarelor Europei, București, Ideea Europeană, 2007 5. Hayden, Robert M, From Yugoslavia to the Western Balkans : Studies of a European Disunion, 1991-2011, Leiden, Brill, 2013 6. Independent International Commission on Kosovo, The Kosovo Report : Conflict, International Response, Lessons Learned, New York, Oxford University Press, 2000. 7. Jelavich, Barbara, Istoria Balcanilor I, II, Editura Institutul European, Iași, 2001 8. Lazăr, Dan, Nat�ionalismul în Balcanii secolului XX: ideologii, mitologii, extremisme, Iași: Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, 2011 9. Lipatti, Valentin, Război s�i pace în Balcani, BucuresȚti, Editura Fundației România de Mâine, 1994 10. Todorova, Marija N, Balcanii și balcanismul, Bucuresti, Editura Unives, 2000 11. Turnock, David, The human geography of East Central Europe, London, Routledge, 2003 12. Weller, M, Contested statehood: Kosovo's struggle for independence, New York, Oxford University Press, 2009 Bibliografie facultativă 1. Cohen, Lenard J., John R Lampe, Embracing democracy in the western Balkans : from postconflict struggles toward European integration, Baltimore, Johns Hopkins University Press, 2011 2. Dzihic, Vedran, Daniel S Hamilton, Unfinished business : the Western Balkans and the international community, Washington DC, Johns Hopkins University, 2012 3. Hehir, Aidan, Kosovo, intervention and statebuilding : the international community and the transition to independence, New York, Routledge, 2010 4. Pavlowitch, Stevan K., Istoria Balcanilor. 1804-1945, Iași, Polirom, 2002 5. Petersen, Roger Dale, Western intervention in the Balkans : the strategic use of emotion in conflict, New York, Cambridge University Press, 2011 6. Schnabel,Albrecht, Ramesh Thakur, Kosovo and the Challenge of Humanitarian Intervention: Selective Indignation, Collective Action, and International Citizenship, New York, United Nations University Press, 2000 7. Velter, Tiberiu, Marea Britanie și Balcanii: pagini de diplomat�ie,1914-1915, Cluj-Napoca, Presa UniversitaraȘ ClujeanaȘ, 2004 8. Weller, M, Stefan Wolff, International state-building after violent conflict : Bosnia ten years after Dayton, London, Routledge, 2008 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea continutului disciplinei cu specialisti ai Ministerului Afacerilor Externe cu experti din cadrul Ministerului Apararii Nationale și cu reprezentanți ai societății civile

3

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota

finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu

întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Examen scris 80%

Teste de evaluare pe parcurs Test grila pe platforma Blackboard 20% 10.5 Seminar/laborator

10.6 Standard minim de performanŃă: analizarea parcursului euro-atlantic al unui dintre statele situate în Balcanii de Vest Se înregistrează frecvenŃa şi soliditatea interacŃiunii la orele de curs – minim 7 cursuri.

XIV. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale si Studii Europene 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei FEMINISMUL IN RELAłIILE INTERNAłIONALE 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lector univ. dr. Irina Velicu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar 2.4. Anul de studiu

II 2.5 Semestrul

4 2.6 Tipul de evaluare

ES 2.7 Regimul disciplinei

A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 28 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator - DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 16 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităŃi ……… 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Ideologii politice contemporane

• Teoria relaŃii internaŃionale 4.2 de competenŃe • Cunoaşterea limbii şi literaturii române

• Cunoaşterea unei limbi străine 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de




Competen

Ńe

profesion

ale

Utilizarea fundamentelor teoretice feministe pentru o analiza critica a studiilor globale si europene. Utilizarea metodologiilor de analiză feminista în domeniul relaŃiilor internaŃionale si afacerilor europene.

4

Competen

Ńe

transvers

ale

Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară corespunzătoare diverselor paliere ierarhice. Comunicare si prezentare.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Intelegerea rolului si importantei feminismului pentru Relatiile

Internationale 7.2 Obiectivele specifice • Introducerea cadrului conceptual al teoriei feministe (patriarhie,

paternalism, masculinitate, rezistenta, subiectivitate, gen, etc.) • Intelegerea principalelor provocari pe care feminismul le-a adus

teoriilor diminante in IR • Analiza unor studii de caz relevante intelegerii controverselor

feministe (discriminarea de gen, feminizarea saraciei, revolta lumii non-occidentale, militarizare etc.)


1. Introducere: Pozitionarea feminismelor in cadrul teoriilor IR. Vor fi prezentate obiectivele/metodele si cerintele cursului precum si competenŃele ce vor fi dobândite. Scurta prezentare a temelor/conceptelor.

InteracŃiunea cu studenŃii este regulă de predare/prelegere.


2. Personalul este politica globala insasi. Critica feminista a teoriilor hegemonice in IR.

Prelegere. Discutii interactive in grup si plen.

3. Teorii feministe: Perspectiva liberala Prelegere. Idem

4. Feminism socialist Idem Idem

5. Femeile, statul si razboiul. Idem Idem

6. Drepturile omului, drepturile femeilor Idem Idem 7. (In)Securitati globale, perspectiva

feminista. Idem Idem

8. Eco-feminism Idem Idem

9. Feminizarea saraciei. Idem Idem

10. Violenta globala si militarizare. Cand soldatii violeaza. (Bosnia si Kosovo; C. Enloe)

Idem Idem

11. Miscari feministe pentru pace. Idem Idem

12. Feminism si post-colonialism. Testele nucleare in regiunea Pacificului (Pacific Women Speak Out).

Idem Idem

13. Gen si feminism: (De)Constructia sociala a conceptelor.

Idem Idem

14. Feminismul post-modernist Idem Idem Bibliografie Butler, Judith. "Gender Trouble, Feminist Theory, and Psychoanalytic Discourse." Feminism/Postmodernism. Ed.

Linda Nicholson. New York and London: Routledge, 1990. 324-40.

5

Campbell, K. ‘Rape as a “crime against humanity”: trauma, law and justice in the ICTY’, Journal of Human Rights, 2 (4), 2003: 507-555.

Enloe, Cynthia (1989) Bananas, Beaches & Bases. Making Feminist Sense of International Politics, London: Pandora,

Enloe Cyntia (2000) Maneuvers. The International Politics of Militarizing the Women’s Lives, Berkeley: University of California, Press, Chapter 4 „When Soldiers Rape", p. 108 – 152

Hutchings, K., ‘The Personal is International: Feminist Epistemology and the Case of International Relations’ in Lennon & Whitford (eds) Knowing the Difference: feminist perspectives in epistemology, London, Routledge, 1994

Keohane, Robert O. Beyond Dichotomy: Conversations Between International Relations and Feminist Theory, in International Studies Quarterly (1998) 42, 193-198

Pettman, Jan, Jindy (2000) „Gender Issues" in Baylis, John. Smith, Steve (Eds) The Globalization of World Politics Oxford: Oxford University Press, Chapter 25, p. 483 –497

Miroiu, Mihaela (1999) Societatea Retro, Bucuresti: Editura Trei. Bucur, M. ‘Between the Mother of the Wounded and the Virgin of Jiu: Romanian women and the Gender of Heroism

During the Great War’, Journal of Women’s History, Vol. 12, No. 2, 2000. Tickner, J. Ann (1997) „You Just Don’t Understand: Troubled Engagements Between Feminists and IR Theorists", in

International Studies Quarterly (1997) 41, 611-632. Chinkin Christine (1999) „Gender Inequality and International Human Rights Law" in Woods, Ngaire and Hurrell

Andrew (eds.) Inequality, Globalization, and World Politics, Oxford: Oxford University Press. Martha C. Nussbaum and J. Glover, (eds.), Women, Development and Culture: A Study of Human Capabilities.

Oxford: Clarendon Press. Castells, Manuel (1999) The Information Age: Economy, Society and Culture. The Power of Identity, Oxford:

Blackwell, Chapter 4. "The End of Patriachalism: Social Movements, Family and Sexuality in the Information Age", p. 134-202.

Women In Black Website Address: http://www.womeninblack.net/ 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Continutul si standardele cursului au fost realizate comparativ urmarind cerintele comunitatii epistemice internationale din universitati occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate, experienta proprie a Lectorului in universitati din Europa si SUA) precum si din institutii cum ar fi Institutul de Politici Globale, Centrul pentru Political Globala – Berlin, Uniunea Europeana, Banca Mondiala, Institutul European. 10. Evaluare



Se înregistrează frecvenŃa şi soliditatea interacŃiunii la ore.

90%



• Frecventarea si implicarea activa in cadrul a minim 14 cursuri. XV. .1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea RelaŃii InternaŃionale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii LicenŃă 1.6.Programul de studii/Calificarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei ROMÂNIA ÎN RELAłIILE INTERNAłIONALE/ RIIF/Ri/2/4/06 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lector univ.dr. Elena Iuliana Lache 2.3.Titularul activităŃilor de seminar 2.4. Anul de studiu II 2.5Semestrul 4 2.6 Tipul de

evaluare ES 2.7Regimul disciplinei O


6

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităŃi 0 3.7 Total ore studiu individual 58 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei 4.2 de competenŃe • Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noŃiunilor, datelor şi momentelor fundamentale

ale relaŃiilor internaŃionale ale României de la al doilea război mondial până la integrarea în structurile europene şi euroatlantice;

• Cunoaşterea şi relevarea contribuŃiei politico-diplomatice a României la soluŃionarea marilor probleme ale lumii contemporane;

• Explicarea, proceselor şi fenomenelor ce caracterizează evoluŃiile politice, economice, sociale, culturale etc. ale României contemporane în context internaŃional.

5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la hărŃi şi videoproiector. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Seminariile se desfăşoară în săli cu acces la hărŃi, lucrări de specialitate din lista bibliografică şi videoproiector.


Competen

Ńe

profesion

ale

• C1 – Utilizarea fundamentelor teoriilor relaŃiilor internaŃionale în studiul proceselor europene şi internaŃionale

C3 – Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaŃiilor internaŃionale si afacerilor europene

Competen

Ńe

transvers

ale

Utilizarea informaŃiilor privind relaŃiile internaŃionale ale statului român în analize punctuale ale unor crize actuale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cunoaşterea relaŃiilor internaŃionale ale României din ajunul celui de-al

doilea război mondial până la aderarea la Uniunea Europeană. 7.2 Obiectivele specifice • Prezentarea rolului României în planul politico-diplomatic pentru

apărarea identităŃii naŃional-statale, suveranitatea şi integritatea teritorială.

• Identificarea demersurilor de politică externă care s-au impus pe scena internaŃională şi au fost luate în considerare în luarea deciziilor de către organismele internaŃionale.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Primele forme de reprezentare diplomatică ale României InteracŃiunea cu

studenŃii. Se prezintă studenŃilor suportul de curs pe hârtie.

2. România – actor al relaŃiilor internaŃionale: transformări, însemnătate

Prelegere, dezbatere.


3. România şi Marile Puteri în cele două războaie mondiale: neutralitate, implicare, rezultate

Prelegere Idem

4. RelaŃiile internaŃionale ale României şi orientarea spre puterile Axei Roma-Berlin

idem Idem

5. DiplomaŃia românească şi Al Doilea Război Mondial (1939-1945)

idem Idem

7

6. România şi organizarea relaŃiilor internaŃionale postbelice. 1945-1947

idem Idem

7. RelaŃiile internaŃionale ale României în perioada 1948-1960: perioada primatului sovietic

idem Idem

8. România în relaŃiile internaŃionale 1960 – 1968 – autonomie şi deschidere spre Vest

idem Idem

9. România în relaŃiile internaŃionale 1969 – 1982 – de la atuu-ul independenŃei, la diplomaŃia lumii a treia

prelegere Idem

10. România în relaŃiile internaŃionale 1982 – 1989: închistare, regres, plata datoriilor externe. Cultul personalităŃii şi relaŃiile internaŃionale ale României

idem Idem

11. 1989 – 1990 Izolarea internaŃională a României idem Idem 12. 1991 – 1996 diplomaŃia românească şi eforturile de reintegrare pe arena internaŃională

Idem Idem

13. 1997 – 2007 de la eforturi pe calea integrării europene, la aderarea la NATO şi Uniunea Europeană

Idem Idem

14. DiplomaŃia actuală şi poziŃia României într-o lume globalizată

Idem Idem

Bibliografie obligatorie: Lache, Ştefan, (2007): România în relaŃiile internaŃionale, 1939-2006, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine; Lache, Elena Iuliana (2010): Statutul internaŃional al României de la război la pace. 1939-1947, Bucureşti, Editura Militară; Buzatu, Gheorghe, (2003): România şi Marile Puteri (1939-1947), Bucureşti, Editura Enciclopedică; Bibliografie suplimentară: * * *, (2003): Istoria Românilor, vol.VIII. România întregită (1918-1940), coordonator Ioan Scurtu, Bucureşti, Editura Enciclopedică, p. 514-598; * * *, (2008): Istoria Românilor, vol. IX. România în anii 1940-1947, coordonator Dinu C. Giurescu, Bucureşti, Editura Enciclopedică; Corneanu, Constantin, (2007): Sub povara marilor decizii. România şi geopolitica marilor puteri. 1941-1945, Bucureşti, Editura Scripta; DuŃu, Alesandru, (2008): EvoluŃii diplomatice şi teritoriale în Europa în secolele XIX-XX, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine; Kissinger, Henry, (2003): DiplomaŃia, Bucureşti, Editura Bic All; Morgenthau, Hans. J., (2007): Politica între naŃiuni. Lupta pentru putere şi lupta pentru pace, Bucureşti, Editura Polirom; Vlad, Constantin, (2006): DiplomaŃia secolului XX, Bucureşti, FundaŃia Europeană Titulescu; Watts, Larry L., (2010): With Friends like this... The Soviet Bloc’s Clandestine War against Romania, Volume I, Bucureşti, Editura Militară; (2007): DirecŃii principale în studiul relaŃiilor internaŃionale în România, Coordonator: Ruxandra Ivan, Iaşi, Institutul European. (2000): 1989. Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, EdiŃie Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura FundaŃiei Culturale Române. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare



Examen scris 60%

Teste de autoevaluare Test grila pe platforma Blackboard 20 % 10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi

discutarea problemelor Elaborarea şi susŃinerea de referate pe teme alese de către grupuri de 2-3 studenŃi

20%



8

• Se înregistrează frecvenŃa şi soliditatea interacŃiunii la orele de curs – minim 7 cursuri. • Se înregistrează frecvenŃa şi soliditatea interacŃiunii la orele de seminar – minim 4 seminarii.

XVI. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale si Studii Europene 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei GLOBALISM SI GLOBALIZARE 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lector univ. dr. Irina Velicu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar 2.4. Anul de studiu

II 2.5 Semestrul

4 2.6 Tipul de evaluare

ES 2.7 Regimul disciplinei

A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 28 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator - DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 16 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităŃi ……… 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Ideologii politice contemporane

• Teoria relaŃiilor internaŃionale • Istoria relaŃiilor internaŃionale

4.2 de competenŃe • Cunoaşterea limbii si literaturii romane • Cunoaşterea unei limbi străine

5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la Internet şi cu echipament de



Competen

Ńe

profesion

ale

Utilizarea fundamentelor teoretice in studiile globale si europene. Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaŃiilor internaŃionale si afacerilor europene.

Competen

Ńe

transvers

ale

Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară corespunzatoare diverselor paliere ierahice. Comunicare si prezentare.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Dezvoltarea cunoştinŃelor/noŃiunile de baza privind fenomenul

globalizarii si ideologia globalismului 7.2 Obiectivele specifice • Insusirea unor cunoştinŃe sintetice privind principalele interpretari ale

9

globalismului ca ideologie dominanta a globalizarii Insusirea unor cunoştinŃe empirice privind principalele evenimente/fapte/cazuri in conexiune cu fenomenul globalizarii

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Introducere: Globalism si Globalizare Vor fi prezentate obiectivele/metodele si cerintele cursului precum si competenŃele ce vor fi dobândite. Scurta prezentare a temelor/conceptelor.

InteracŃiunea cu studenŃii este regulă de predare/prelegere.


2. Globalizarea Modernitatii (Anthony Giddens) Prelegere. Discutii interactive in grup si plen.

3. „Sfarsitul Istoriei’ şi Inceputurile Globalismului (Fukuyama si liberalismul post-1989).

Prelegere. Idem

4. Globalizarea pietelor si globalismul de piata (Manfred Steger, Theodore Levitt)

Idem Idem

5. Regionalizare/triadizare si Noul Regionalism Bjorn Hettne

Idem Idem

6. Intre stat si actori transnationali: eroziunea statului national si guvernarea politica globala (Baylis & Smith, Friedman, Mittelman, Krugman)

Idem Idem

7. Globalism ca Ideologie a Globalizarii (Manfred Steger).

Idem Idem

8. Promisiunea Incalcata a Institutiilor Globale (Joseph Stiglitz)

Idem Idem

9. Contradictii Globale: bogatie-saracie, globalism-localism (Scholte, Baylis & Smith)

Idem Idem

10. Societatea-Retea si Guvernarea Globala (Manuel Castells, Jackie Smith)

Idem Idem

11. Riscuri Globale si Post-Developmentalismul (Ulrich Beck, Z. Bauman, A. Escobar)

Idem Idem

12. Societate Civila Globala (Mary Kaldor)

Idem Idem

13. Hegemonie si Imperiu: Transformarea Comunitatii Politice (David Held, Michael Hart si Antonio Negri),

Idem Idem

14. Anti-globalism (de la Dreapta la Stanga) Idem Idem Bibliografie Barber, Benjamin. Jihad vs. McWorld: How Globalism and Tribalism Are Reshaping the World (Ballantine Books,1996). Bauman Zygmunt. Globalizarea si efectele ei sociale”, (Bucuresti, Antet, 1999). Baylis, John and Steve Smith (eds.). The Globalization of World Politics: An Introduction to International Relations (Oxford: Oxford University Press, 1997). Beck, Ulrich. Global Risk Society (Societatea Mondiala de risc) (Cambridge: CPP, 1999).

Escobar, Arturo. Encountering Development: The Making and Unmaking of the Third World, (NJ: Princeton University Press, 1995),

Friedman, Thomas. The Lexus and the Olive Tree: Understanding Globalization (Lexus și Măslinul) (New York; Anchor Books, 2000, revised ed.). Giddens Anthony. „Traind cu capitalismul global”, Secolul 21, nr. 7-9, 2001. Hettne, Bjorn. “Globalization, the New Regionalism and East Asia” (Globalizarea, Noul Regionalism și Asia de Est), http://www.unu.edu/unupress/globalism.html, accesat 20.02.2010. Krugman, P. 2008. “The Great Illusion”. The New York Times. August 15. p. 14.

Nye, Joseph. Globalism Versus Globalization in The Globalist, http://www.theglobalist.com/storyid.aspx?StoryId=2392

10

Steger, Manfred B. ed., Globalization: the greatest hits: a global studies reader, Paradigm Publishers, Boulder, CO, 2010. Steger. Manfred. ‘Ideologies of Globalization’, Journal of Political Ideologies, 10:1, February 2005, pp. 11-30. Steger. Manfred. ‘Globalism: The New Market Ideology’, Logos, 1:3, Summer 2002, Online: http://logosonline.home.igc.org/steger.htm. Stiglitz Joseph E. Globalizarea. Sperante si deziluzii (Bucuresti, Editura Economica, 2003). Steger Manfred with Erin Wilson, ‘Anti-globalization or alter-globalization? Mapping the political ideology of the Global Justice Movement’, International Studies Quarterly, vol. 56, issue 6, 2012, pp. 439–454. 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Continutul si standardele cursului au fost realizate comparativ urmarind cerintele comunitatii epistemice internationale din universitati occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate, experienta proprie a Lectorului in universitati din Europa si SUA) precum si din institutii cum ar fi Institutul de Politici Globale, Centrul pentru Political Globala – Berlin, Uniunea Europeana, Banca Mondiala, Institutul European. 10. Evaluare



Examen final 60%

Examen partial 20% Participare activă 20% 10.6 Standard minim de performanŃă

• Frecventarea si implicarea activa in cadrul a minim 7 cursuri.

XVII. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Relatii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii InternaŃionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii LicenŃă 1.6.Programul de studii/Calificarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Antropologie europeană 2.2.Titularul activităŃilor de curs Conf. univ. dr. Teodora Stanciu Stănescu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Conf. univ. dr. Teodora Stanciu Stănescu 2.4. Anul de studiu II 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul disciplinei S 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităŃi ……… 3.7 Total ore studiu individual 58 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenŃe 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare

11




CompetenŃe

Profesionale

Analizele comparative şi trans-culturale, necesare în contextul actual al mondializării-europenizării CompetenŃe

transversale

CT2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară corespunzatoare diverselor paliere ierahice

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Definirea şi cultivarea studiilor de antropologie europeană aplicată 7.2 Obiectivele specifice oferă competenŃe în analizele comparative şi trans-culturale, tot mai necesare în

contextul actual al mondializării-europenizării. încearcă o situare adecvată a antropologiei culturale în contextul mai larg al ştiinŃelor sociale să familiarizeze studenŃii cu “ noŃiuni-cheie” ale antropologiei culturale şi cu teme de interes legate de o Antropologie a Europei

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de

predare ObservaŃii

Antropologie. Antropologie europeană – departajări conceptuale şi metodologice.



“Vârstele” Antropologiei. Curente. ReprezentanŃi Prezentări de cazuri; dezbateri.

Cu accent pe studii de caz (Propuneri : John Locke ; Auguste Comte)

Antropologia culturală – perspectiva ultimului secol Idem Cu accent pe studii de caz (Propuneri : Cl. Levi-Strauss

Religiile Europei


Rural versus Urban în Europa secolelor XX-XXI Idem Analiză de texte Inventarea-reinventarea Europei de Est Idem Cu accent pe simulare şi

interpretare Imaginar colectiv : imaginea despre Sine ; imaginea celuilalt în spaŃiul comunitar versus Europa non UE

Idem Cu accent pe simulare şi interpretare

Literatura noii Europe – posibile “reŃete de succes”?! Idem Cu accent pe simulare şi interpretare

Euroscepticism şi Europenizare Idem Cu accent pe simulare şi interpretare

« Oamenii graniŃelor ». SpaŃii periferice. Idem Cu accent pe simulare şi interpretare

12

« SimŃurile » Europei contemporane : o experienŃă culinară Idem « SimŃurile » Europei contemporane : o experienŃă vizuală Idem « SimŃurile » Europei contemporane: o experienŃă auditivă Idem “Forma” Europei: corp şi corporalitate Idem Bibliografie obligatorie Bonte, P, Izard, M, DicŃionar de etnologie şi antropologie, Polirom, 1999 Branda, A., Repere în antropologia culturală, EFES, 2002 F. Chabot, Storia dell’Idea d’Europa, Bari, 1964. M. Coman, Introducere în antropologia culturală, mitul şi ritul, Editura Polirom, Iaşi, 2008. Jean Copens, Introducere in etnologie si antropologie, Iasi, Polirom, 1999 Cuisenier, J , Etnologia Europei, Institutul European, 1999. Goddard, V., C. Shore & J. Llobera. eds., The Anthropology of Europe: Identity and Boundaries in Conflict. Oxford, Berg, 1994. Geraud, Marie-O., Leservoisier, O., Pottier, R., NoŃiunile –cheie ale etnologiei. Analize şi texte, Polirom, 2001 Vintilă Mihăilescu, Antropologie. Cinci introduceri, Editura Polirom, Iaşi, 2007 Bibliografie opŃională M. Auge, Pour une anthropologie des mondes contemporains, Paris, Aubier, 1994. Marcel Mauss, Eseu despre dar, Editura Polirom, Iaşi, 1997. Magyari- Vincze Eniko, Quigley, Colin, Troc, Gabriel (editori), Întâlniri multiple. Antropologi Occidentali despre Europa de Est, EFES, 2000 Mesnil, M, Popova, A., Etnologul între şarpe şi balaur. Eseuri de mitologie balcanică, Paideia, 1997. Pagden, coord., The Idea of Europe: From Antiquity to the European Union , Cambridge University Press, 2002. Piette A., Le fait religieux, Paris, Economica, 2003. Wolff, L., Inventarea Europei de Est, Humanitas, 2000 http://www.easaonline.org/ HTTP://JOURNALS.BERGHAHNBOOKS.COM/AJEC/ HTTP://WWW.ANTROPOLOGIA.RO HTTP://WWW.E-ANTROPOLOG.RO/ 8.2 Seminar/laborator Metode de

predare ObservaŃii

1. Miturile şi reprezentările Europei Occidentale


Vor fi prezentate obiectivele/metodele şi cerinŃele seminarului.

2. Miturile şi reprezentările Europei Nordice Dezbateri pe echipe de studenŃi

3. Miturile şi reprezentările Europei Centrale Dezbateri pe echipe de studenŃi

4. Miturile şi reprezentările Europei Răsăritene Idem 5. A petrece şi a te petrece în Europa Idem 6. Antropologie culinară europeană Idem 7. Antropologie urbană Idem Bibliografie orientativa BabeŃi, Adriana, Ungureanu, Cornel, (coord.), Europa Centrală. Nevroze, dileme , utopii, Editura Polirom, Iaşi, 1997 BabeŃi, A., Ungureanu, C, (coord.), Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă, Editura Polirom, Iaşi, 1998 Karnoouh, Claude, Adio diferenŃei (Eseu asupra modernităŃii târzii), Idea Design, Bucureşti, 2001 Todorova , M., Balcanii şi balcanismul, Editura Humanitas, Bucureşti, 2000 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului ConŃinutul şi standardele cursului au fost realizate comparativ, urmărind cerinŃele comunităŃii epistemice internaŃionale din universităŃi occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate), precum şi din instituŃii reprezentative pentru domeniu. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din





20%

13


XVIII. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Politici internaŃionale în Orientul Mijlociu/ RIIF/Ri/2/4/15 2.2.Titularul activităŃilor de curs Conf. univ. dr. Cristina Păiuşan-Nuică 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Conf. univ. dr. Cristina Păiuşan-Nuică 2.4. Anul de studiu II 2.5Semestrul 4 2.6 Tipul de


disciplinei A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităŃi dezbateri, conferinŃe, work-shopuri 8 3.7 Total ore studiu individual 58 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Discipline care trebuie studiate anterior

– Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei 1şi 2 - InstituŃii şi organizaŃii internaŃionale

4.2 de competenŃe Este preferabilă existenŃa unor competenŃe transversale, cum ar fi: • de utilizare a tehnologiei informaŃiei şi comunicaŃiilor; • de studiere a documentaŃiei de specialitate în domeniul relaŃiilor internaŃionale

în Orientul Mijlociu 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Este necesar ca sala de curs să fie dotată cu un calculator, un sistem de




CompetenŃ

e profesional

e

C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaŃiilor internaŃionale în studiul proceselor europene si internationale C4 Proiectarea de strategii in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene

Competen

Ńe

transvers

ale

Utilizarea termenilor şi conceptelor generale privind Orientul Mijlociu.

14


• Familiarizarea studenŃilor cu evoluŃiei relaŃiilor internaŃionale si a politicilor internaŃionale din Orientul Mijlociu

• ÎnŃelegerea conceptelor şi structurilor statale specifice Orientului Mijlociu, a evoluŃiei acestei zone strategice şi a modului în care Marile Puteri au influenŃa dezvoltarea acestei zone

7.2 Obiectivele specifice • IniŃierea studenŃilor în problematica Orientului Mijlociu: civilizaŃia musulmană, influenŃele europene, dominaŃia Imperiului Otoman şi apoi a Marilor Puteri, a modului în care şi-au dobândit independenŃa.

• Cunoaşterea modului în care a evoluat diplomaŃia statelor Orientului Mijlociu în funcŃie de diplomaŃia petrolului.

• Analiza pârghiilor de putere şi a politicilor internaŃionale aplicate în ultimul secol în zona Orientului Mijlociu.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de

predare ObservaŃii

1. Departajări conceptuale: drumul de la Orientul Apropiat la Orientul Mijlociu, caracteristici şi diferenŃe. Repere bibliografice.



2. Periplu istoric a zonei Orientului Mijlociu, de la Evul Mediu la modernitate, influenŃele Marilor Puteri asupra acestei zone înainte de descoperirea resurselor petroliere.



3. Strategiile Marilor puteri si ridicarea statelor naŃiune. Prelegere, Problematizare


4. OrganizaŃii internaŃionale şi implicarea acestora în Orientului Mijlociu.



5. Monarhie, dictatură si democraŃie în Orientul Mijlociu – influenŃe externe si voinŃă internă.



6. Petrolul şi noua strategie a Marilor Puteri aplicată Orientului Mijlociu



7. IntervenŃii internaŃionale în cele şase decenii de conflicte din Orientul Mijlociu.



8. Problema Palestiniană istoric, strategii internaŃionale, soluŃii şi rezolvări



9. Rolul diplomatic al Ligii Arabe Prelegere, Problematizare


10. DiplomaŃia statelor din Orientul Mijlociu între o viziune proprie si una internaŃională.



11. OrganizaŃia NaŃiunilor Unite si Orientul Mijlociu: partajări, rezoluŃii, strategii, eficacitate



12. Islamul şi sistemul democratic



13. RealităŃi si strategii politice actuale: de la diplomaŃia antiteorism la primăverile arabe



14. DiplomaŃia islamică şi interesele petroliere la începutul secolului XXI.



Bibliografie obligatiorie 1. Francois Massouile, Conflictele din Orientul Mijlociu, Editura ALL, Bucuresti, 2005 2. Cristina Păiuşan-Nuică, Politici internaŃionale în Orientul Mijlociu, sinteză, bibloteca virtuala a Facultatii de RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie 3. Stewart Ross, Orientul Mijlociu în flăcări, Editura Niculescu, Bucureşti, 2011. Bibliografie facultativă 1. Charles Enderlin, Paix ou guerre. Les secrets des négocioations israélo-arabes, 1917-1995, Edition Fayard, Paris, 2004

15

2.Robert Fisk, The Great War for civilization, the conquest of the Middle East, Harper Perennial, London, 2006 3.Jean Flori, Război sfânt, jihad, cruciadă. ViolenŃă şi religie în creştinism şi islam, Editura Cartier, Chişinău, 2003 4. Thomas Friedman, From Beirut to Ierusalim, Harper Collins, 2000 4.Raymond Hinnebusch, The International Politics of the Middle East, Manchester University Press, 2003 5. Henri Lammens, Islamul. CredinŃe şi instituŃii, Editura Corint, Bucureşti, 2003. 6. Bernard Lewis, What Went Wront: Western Impact and Middle East Response, Oxford University Press, 2002 7. Amin Maalouf, Crudiadele văzute de arabi, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007. 8. Michael B. Oren, Six days of War: June 1967 and the Making of Modern Middle East, Oxford University Press, 2000. 9. Dominique Sourdel, Istoria arabilor, Editura Corint, Bucureşti, 2001. http://geopolitics.ro 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1. Teritoriul Orientului Mijlociu DemonstraŃie, argumentaŃie,

dezbatere Analiză de text

2. Stâlpii islamului DemonstraŃie, argumentaŃie, dezbatere

Referate

3. Imperiul Otoman şi arabii


Referate

4. Imperiul Britanic si statele arabe


Referate

5. 1922 – împărŃirea Orientului Mijlociu


Referate

6. Politicile Marilor Puteri si independenŃa statelor arabe DemonstraŃie, argumentaŃie, dezbatere

Referate

7. Crizele petroliere şi influenŃa acestora asupra relaŃiilor internaŃionale mondiale


Referate

Bibliografie obligatiorie 1. Francois Massouile, Conflictele din Orientul Mijlociu, Editura ALL, 2005. 2. Cristina Păiuşan-Nuică, Politici internaŃionale în Orientul Mijlociu, sinteză, bibloteca virtuala a FacultăŃii de RelaŃii

InternaŃionale, Istorie şi Filosofie, Bibliografie facultativă 3. Charles Enderlin, Paix ou guerre. Les secrets des négocioations israélo-arabes, 1917-1995, Edition Fayard, Paris, 2004. 4. Jean Flori, Război sfânt, jihad, cruciadă. ViolenŃă şi religie în creştinism şi islam, Editura Cartier, Chişinău, 2003. 5. Henri Lammens, Islamul. CredinŃe şi instituŃii, Editura Corint, Bucureşti, 2003. 6. Amin Maalouf, Crudiadele văzute de arabi, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007. 7. Dominique Sourdel, Istoria arabilor, Editura Corint, Bucureşti, 2001. 8. Stewart Ross, Orientul Mijlociu în flăcări, Editura Niculescu, Bucureşti, 2011. 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului


• ConŃinuturile vor fi aliniate cerinŃelor de pregătire formulate de beneficiari 10. Evaluare


10.4 Curs Gradul de asimilare a cunoştinŃelor dobândite în cunoaşterea evoluŃiilor diplomatice ale Orientului Mijlociu

Evaluare sumativă – Examen sub forma de test grila susŃinut pe

platforma Blackboard

60 %

Posibilitatea de a sintetiza cunoştinŃele dobândite şi a le corela cu evenimentele actuale din sfera relaŃiilor internaŃionale

10.5 Seminar/ Laborator

Capacitatea de a opera cu cunoştinŃele asimilate în domeniul aplicării politicilor internaŃionale


20%

Capacitatea de a analiza diverse evenimente internaŃionale din prisma intereselor statelor implicate

Evaluare de progres – Teste de autoevaluare sustinute pe platforma

Blackboard

20 %


16

• Însuşirea minimă a conceptelor generale din domeniul disciplinei Politici internaŃionale în Orientul Mijlociu PosibilităŃi minime de interpretare a relaŃiei dintre state, aliante de state.

XIX. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Studii de arie. Regiunea Extinsă a Mării Negre

RIIF/RI/2/4/15 2.2.Titularul activităŃilor de curs Conf.univ.dr. Dragoş Frăsineanu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Conf.univ.dr. Dragoş Frăsineanu 2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităŃi ……… 4 3.7 Total ore studiu individual 58 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenŃe • 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de




Competen

Ńe

profesion

ale

• C3 Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaŃiilor internaŃionale si afacerilor europene • C5 Asigurarea de asistentă în domeniul negocierii internationale şi medierii între grupuri cu interese diverse

Competen

Ńe

transvers

ale

• CT2. Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară, atitudine etică faŃă de grup, respect faŃă de diversitate şi multiculturalitate; acceptarea diversităŃii de opinie.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Însuşirea de către studenŃi a cunoştinŃelor despre Regiunea Extinsă a

Mării Negre 7.2 Obiectivele specifice • Dobândirea de competenŃe gnoseologice: să reproducă noŃiunile

fundamentale ale cursului, să opereze cu aparatul epistemologic al disciplinei; să identifice diversitatea şi complexitatea proceselor şi fenomenelor specifice Regiunea Extinsă a Mării Negre

• Stimularea capacităŃii de analiză şi interpretare a proceselor şi

17

fenomenelor din Regiunea Extinsă a Mării Negre. 8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Regiunea Extinsă a Mării Negre aspecte

epistemologice Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

2. Delimitarea teritorială. Actori statali şi suprastatali

Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

3. Caracteristicile fizico-geografice ale regiunii Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

4. Caracteristicile socio-demografice ale regiunii Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

5. Caracteristicile economice ale regiunii Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

6. Caracteristicile geopolitice ale regiunii Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

7. Caracteristicile geostrategice ale regiunii Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

8. Caracteristicile culturale ale regiunii Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

9. Riscuri şi ameninŃări în Regiunea Extinsă a Mării Negre


10. România şi Marea Neagră Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

11. Uniunea Europeană şi Marea Neagră Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

12. NATO şi Marea Neagră Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

13. Regiunea Extinsă a Mării Negre în contextul globalizării


14. Teme majore ale secolului XXI în Regiunea Extinsă a Mării Negre


18

Bibliografie obligatorie - Frăsineanu, D. (2007), Geopolitica, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti; Bibliografie facultativa - AnechiŃoae, C., Geopolitica sistemelor maritime, Editura Top Form, Bucureşti, 2008 - Brătianu, Gh.I., Marea Neagră. De la origini până la cucerirea otomană, Editura Meridiane, Bucureşti, 1988 - Bădescu, I. (2004), Tratat de geopolitică, Editura Mica Valahie, Bucureşti; - Bădescu, I., Mihăilescu, I., Sava, I.N. (2003), Geopolitică, globalizare, integrare, Editura Mica Valahie, Bucureşti; - Chauprade, A., Thual, F. (2003), DicŃionar de geopolitică. State, concepte, autori, Grupul Editorial Corint, Bucureşti; - Claval, P. (2001) Geopolitică şi geostrategie. Gândirea politică, spaŃiul şi teritoriul în secolul al XX-lea, Editura Corint, Bucureşti; - Ionescu, M.E., Regiunea extinsă a Mării Negre: concept, evoluŃie, perspective, Editura Militară, Bucureşti, 2007 - Maior, G.C., Konoplyov, S., (coord.), Cunoaştere strategică în zona extinsă a Mării Negre, Editura RAO, Bucureşti, 2011 - NeguŃ, S. (2005), Geopolitica, Editura Meteor Press, Bucureşti; - Serebrian, O., Geopolitica spaŃiului pontic, Editura Cartier, Chişinău, 2006 - Vicol, S., Geopolitică şi geostrategie în Regiunea Extinsă a Mării Negre, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008 - Vicol, S., Securitatea europeană şi securitatea în Regiunea Extinsă a Mării Negre, Editura Militară, Bucureşti, 2009 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1. O perspectivă istorică asupra evoluŃiei spaŃiului

Mării Negre - dezbatere

2. Caracteristicile acvatoriului Mării Negre - dezbatere 3. Maritimitatea - dezbatere, brainstorming 4. Marea Neagră şi globalizarea - proiect colectiv,

brainstorming

5. Probleme actuale în Regiunea Extinsă a Mării Negre

- proiect individual

6. Rolul şi poziŃia României la Marea Neagră - dezbatere 7. RelaŃiile între statele riverane Mării Negre - dezbatere, brainstorming,

studii de caz

Bibliografie obligatorie - Frăsineanu, D. (2007), Geopolitica, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti; Bibliografie facultativa - Ionescu, M.E., Regiunea extinsă a Mării Negre: concept, evoluŃie, perspective, Editura Militară, Bucureşti, 2007 - Maior, G.C., Konoplyov, S., (coord.), Cunoaştere strategică în zona extinsă a Mării Negre, Editura RAO, Bucureşti, 2011 - Serebrian, O., Geopolitica spaŃiului pontic, Editura Cartier, Chişinău, 2006 - Vicol, S., Geopolitică şi geostrategie în Regiunea Extinsă a Mării Negre, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008 - Vicol, S., Securitatea europeană şi securitatea în Regiunea Extinsă a Mării Negre, Editura Militară, Bucureşti, 2009 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Discutarea conŃinutului disciplinei cu specialişti de la Institutul de Geografie, precum şi cu reprezentanŃi ai Ministerului Afacerilor Externe.


nota finală 10.4 Curs Sinteza cunostintelor

dobandite Examen 60%

10.5 Seminar/laborator Implicare activă 20%

Evaluare pe parcurs pe platforma E-learning

Verificare pe parcurs 20%

10.6 Standard minim de performanŃă • parcurgerea tuturor etapelor de realizare a referatului în conformitate cu programul anunŃat • Sustinerea unui proiect individual

19

FIŞELE DISCIPLINELOR

Anul III


20

Nr. crt

DENUMIREA DISCIPLINEI

Statutul disciplinei

Codul disciplinei

sem. 5 sem. 6 Evaluare (E, V)

Nr. ore pe disciplină Credite

C S L P C S L P Total Curs Seminar sem. 5

sem.

A. DISCIPLINE OBLIGATORII

1. ConstrucŃie europeană

DF RIIF/Ri/3/5/01 2 2 - - - - - - E5 56 28 28 5

2. Tehnici de negociere în relaŃiile internaŃionale

DS RIIF/Ri/3/5/02

- - - - 2 2 - - E6 48 24 24

3. Analiza conflictelor internaŃionale

DS RIIF/Ri/3/6/03 - - - - 2 2 - - E6 48 24 24 -

4. Managementul proiectelor europene

DF RIIF/Ri/3/5/04 2 2 - - - - - - E5 56 28 28 5

5. Geostrategie şi geopolitică

DS RIIF/Ri/3/5/05 2 2 - - - - - - E5 56 28 28 5

6. Partide politice europene

DS RIIF/Ri/3/6/06 - - - - 2 1 - - E6

36 24 12 -

7. Studii de securitate

DS RIIF/Ri/3/6/07 2 2 - - - - - - E5 56 28 28

5

8. Sociologia relaŃiilor internaŃionale

DS RIIF/Ri/3/6/08 - - - - 2 2 - - E6

48 24 24 -

9. Dreptul Uniunii Europene

DF RIIF/Ri/3/6/09 2 2 - - - - - - E5

56 28 28 5

10.

Pregatirea examenului de licentă - seminar practic

DC RIIF/RI/3/6/10

- - - - - 2 - - Cv 6

24 s 60

- 24 -

B. DISCIPLINE OPłIONALE

11.

Europa in relaŃiile internaŃionale/ Drepturile omului *

DS

RIIF/Ri/3/6/11 - - - - 2 1 - - E6 36 24 12 -

12. Integrare economica europeana/ Statistică internaŃională *

DS RIIF/Ri/3/5/12

2 1 - - - - - - E5

42 28 14 5

13. Mişcări politice în Europa de Sud-Vest/ Protocol şi etichetă diplomatice *

DS RIIF/Ri/3/6/13

- - - 2 - - - E6 24 24 -

14. Etica în relaŃiile internaŃionale/ Surse si trasee energetice la inceputul secolului XXI *

DS RIIF/Ri/3/6/14

- - - - 2 - - - E6 24 24 - -

C. DISCIPLINE FACULTATIVE

15 Instruire asistată de calculator

DC RIIF/Ri/3/6/15 (1) (1) - - -- (Cv) (28) (14) (14) (2)

16 Practică pedagogică în învăŃământul preuniversitar oblogatoriu (1)

DC RIIF/Ri/3/6/16

(1) (1) - - - - (Cv) (42) - (42) (3)

17 Managementul clasei de elevi

DC RIIF/Ri/3/6/17 - - (1) (1) - - - - (E) (24) (12) (12) - (3)

18 Practică pedagogică în învăŃământul preuniversitar oblogatoriu (2)

DC RIIF/Ri/3/6/18

(C) (36) - (36) - (2)

21

19 Evaluare finală modul psihopedagogic – nivel 1

DC RIIF/Ri/3/6/19

(E) (5)

Total ore /săptămână

12 10 - - 14 9 - - 23 24

Total credite 60 30 Total ore/ an de

studiu

640 340 264

Total evaluări/semestru (E, Cv, V)

6 E5+1 V5 7 E6

Examen de licenŃă: Evaluarea cunoştin Ńelor fundamentale si de specialitate şi Prezentarea şi susŃinerea lucrării de licenŃă 10

22

I. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Relatii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii InternaŃionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii LicenŃă 1.6.Programul de studii/Calificarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei ConstrucŃie europeană 2.2.Titularul activităŃilor de curs Conf. univ. dr. Dorel Buşe 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Conf. univ. dr. Dorel Buşe 2.4. Anul de studiu III 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul disciplinei S 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 23 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităŃi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenŃe 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare




CompetenŃe

Profesionale

C3 Utilizarea m etodologiilor de analiz ă în domeniul rela Ńiilor interna Ńionale si afacerilor europene C 3.3 Utilizarea unor teorii şi metode în conceperea unor solutii pentru rezolvarea unor situaŃii de criză date C.3.4 Evaluarea condiŃiilor de risc şi incertitudine specifice procesului decizional in relaŃiile europene și internaŃionale

CompetenŃe

transversale Aplicarea cunoştinŃelor dobândite privind reperele şi dimensiunile construcŃiei europene.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea principalelor elementele ale procesului de construcŃie europeană 7.2 Obiectivele specifice Construirea unui profil (economic-politic-social) al Uniunii Europene în lume.

Analiza apariŃiei şi funcŃionării unor politici comune europene. Dezbaterea viitorului Uniunii Europene.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1.ConstrucŃie europeană – departajări conceptuale şi metodologice.


Vor fi prezentate obiectivele/metodele şi cerinŃele cursului, precum şi competenŃele ce vor fi dobândite. Suportul de curs este distribuit studenŃilor pe cale electronică. Se

23

recomandă studenŃilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacŃiona în timpul predării.

2.Preistoria construcŃiei europene Prezentări de cazuri; dezbateri.


3.Principale repere în construcŃia europeană: valuri de extindere


4.Principale repere în construcŃia europeană: valuri de extindere


5.De la Tratatul de la Paris (1951) la Tratatul de la Lisabona

Idem Analiză de texte

6.ConstrucŃia comunitara - dimensiunea economica


7.Constructia comunitara - dimensiunea juridica Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 8.Constructia comunitara – dimensiunea administrativa


9.ConstrucŃia comunitara – dimensiunea politica Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 10.Constructia comunitara – dimensiunea de securitate si apărare.


11.CetăŃeanul european – partea a contrucŃiei europene

Idem

12. Parlamentul european Idem 13. Uniunea Europeana – actor pe scena internaŃionala

Idem

14. Uniunea Europeană – globalizarea şi provocările secolului XXI

Idem

Bibliografie obligatorie ••• Documente de bază ale ComunităŃii şi Uniunii Europene, EdiŃia a II-a, Editura Polirom, Bucureşti, 2002 Gh. Bărbulescu, UE de la naŃional la federal, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005. Gh. Bărbulescu, Politicile extinderii, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007. Adrian Ivan, Statele Unite ale Europei. Uniunea Europeană între interguvernamentalism şi supranaŃionalism, Iaşi, Institutul European, 2007 Ivan Adrian, Perspective teoretice ale constructiei europene, Editura Eikon, Bucuresti, 2003. N. Păun, Istoria construirii europene: Europa postbelică, Editura FundaŃiei pentru Studii Europene, Cluj, 1999. Sidjanski, Dusan. Viitorul federalist al Europei. Comunitatea Europeana de la origini pana la Tratatul de la Lisabona, Editura Polirom, Iasi, 2010. K. Smith, Politica externă a Uniunii Europene, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005. Vasile Vese, Adrian L. Ivan, Istoria integrării europene, Presa Universitară Clujeană, 2001 Bibliografie opŃională Houteer, Christine. La construction europeenne. Etaps, objectifs, realisations. Paris, Nathan, 2000. John Pinder, The Building of the European Union, Oxford University Press, 1998. H. Wallace, W. Wallace, Procesul politic în Uniunea Europeană, Editura Arc, Bucureşti, 2004. http://www.europa.eu.int 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii Aparitia si evolutia UE: Tratatele de la Maastricht, Amsterdam, Nisa

Integrarea europeană între principiul cooperării interguvernamentale şi cel al federalismului suprastatal

Uniunea Europeană – construcŃia economică. Zona Euro


Uniunea Economică – Politica de apărare. PESC-PESA-IESA-NATO-UEO


Noua politica de vecinatate a UE Dezbateri pe echipe de studenŃi

InstituŃiile UE Idem

24

Parlamentul european – grupuri parlamentare; elite parlamentare; problematici

Idem

EvoluŃia relaŃiilor dintre Uniunea Europeană şi România

Idem

Rolul regiunilor în construcŃia europeană Idem Tratatul constituŃional şi eşecul acestuia Idem «Valul 5 » şi extinderea cu 10 în 2004; 2007 şi Europa celor 27.

Idem

Euro-scepticismul versus euro-optimism Idem Lideri mondiale şi perspective asupra proiectului Uniunii Europene

Idem

ConstrucŃia europeană la începutul mileniului III Idem Bibliografie orientativa Bruno Alomar, Sebastien Daziano, Christophe Garat, Marile probleme europene, Editura Institutul European, 2010. Gérard Bossuat, Les fondateurs de l’Europe unie, Éditions Belin, Paris, 2001 Dyson, Kenneth (ed.), European States and the Euro, Oxford University Press, 2002. Andrei Marga, Filosofia unificării europene, Cluj Napoca, Biblioteca Apostrof, ediŃia a III-a 2003. Nicolae Păun, Adrian Ciprian Păun, Georgiana Ciceo, Europa unită, Europa noastră, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003 John Pinder, Uniunea Europeană. Foarte scurtă introducere, Editura All, Bucureşti, 2005 V. Puşcaş, Adrian Ivan, Regiune şi regionalizare în Uniunea Europeană, Institutul Cultural Român, Cluj Napoca, 2004. Charles Zorgbibe, ConstrucŃia europeană. Trecut, prezent, viitor, Editura Trei, 1998. 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului ConŃinutul şi standardele cursului au fost realizate comparativ, urmărind cerinŃele comunităŃii epistemice internaŃionale din universităŃi occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate), precum şi din instituŃii reprezentative pentru domeniu. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din


intrebari, comentarii. Examen 60%



20%


II. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei

TEHNICI DE NEGOCIERE ÎN RELAłIILE INTERNAłIONALE 2.2.Titularul activităŃilor de curs Conf. univ. dr. Dorel BUŞE 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Conf. univ. dr. Dorel BUŞE 2.4. Anul de studiu 3 2.5Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul

disciplinei DS


25

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 0 Examinări 0 Alte activităŃi ……… 4 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Discipline care trebuie studiate anterior – InstituŃii şi organizaŃii internaŃionale 4.2 de competenŃe Este preferabilă existenŃa unor competenŃe transversale, cum ar fi:

• de utilizare a tehnologiei informaŃiei şi comunicaŃiilor; • de studiere a documentaŃiei de specialitate în limbile de circulaŃie internaŃională


proiecŃie şi un ecran de proiecŃie sau tablă interactivă. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Activitatea de seminar se desfăşoară în sala de clasă sau în altă sală cu dotarea similară cerinŃelor pentru desfăşurarea seminarului.


CompetenŃe

profesionale

• CompetenŃa 1 Să identifice şi să descrie conceptele specifice tehnicilor de negociere în relaŃiile internaŃionale;

• CompetenŃa 2 Să explice procesele şi fenomenele ce caracterizează procesul de negociere în relaŃiile internaŃionale;

• CompetenŃa 3 Să interpreteze conŃinuturile teoretice şi practice ale caracterizează procesul de negociere în relaŃiile internaŃionale;

• CompetenŃa 4 Să înŃeleagă modalităŃile de concretizare a tehnicilor de negociere.

CompetenŃe transversale

• CompetenŃa 1 Să înŃeleagă, să-şi însuşească şi să aplice în practică valorile şi normele eticii organizaŃiilor internaŃionale;

• CompetenŃa 2 Să asigure executarea responsabilă a unor sarcini profesionale complexe în condiŃii de autonomie şi independenŃă profesională în cadrul organizaŃiilor internaŃionale;

• CompetenŃa 3 Să promoveze permanent raŃionamentului logic, convergent şi divergent, să urmărească în practica zilnică latura aplicabilităŃii practice, evaluarea obiectivă şi autoevaluarea în procesul de negociere;

• CompetenŃa 4 Să managerieze activităŃile curente specifice organizaŃiilor de securitate, urmărind exercitarea eficientă a tuturor rolurilor specifice muncii în echipă;

• CompetenŃa 5 Să promoveze spiritul de iniŃiativă, dialogul, cooperarea, atitudinea pozitivă şi respectul faŃă de oameni, să promoveze diversitatea şi să urmărească îmbunătăŃirea continuă a propriei activităŃi.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cursul, destinat studenŃilor FacultăŃii de Relatii Internationale, Istorie şi

Filosofie, anul III, urmăreşte introducerea perspectivei tehnicilor de negociere în relaŃiile internaŃionale.

7.2 Obiectivele specifice • Cursul oferă suportul explicativ şi fundamentul conceptual pentru lărgirea capacităŃii studenŃilor de a înŃelege procesele sociale specifice domeniului negocierii relaŃiilor internaŃionale.

• Aprofundarea cunoştinŃelor necesare cunoaşterii mediului intern şi internaŃional de securitate şi a evoluŃiilor care au loc în aceste medii în urma proceselor de negociere.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii Natura negocierii: arta negocierii şi părŃile angajate în negociere

Prelegere, problematizare

Sportul de curs este distribuit studenŃilor pe cale electronică la debutul activităŃii. Se recomandă studenŃilor parcurgerea prealabilă

26

a suportului de curs pentru a putea interacŃiona în timpul predării.

FuncŃiile negocierii


Idem

Stiluri de negociere Prelegere, problematizare

Idem

Modelul procesului de negociere


Idem

Factorii fundamentali ai negocierii


Idem

Pregătirea negocierilor Prelegere, problematizare

Idem

Etapele desfăşurării negocierii


Idem

Tehnici de tratare a obiectului negocierii


Idem

Tehnici de tratare a elementelor de negociere Prelegere, problematizare

Idem

Tehnici de prezentare şi discutare a ofertelor Prelegere, problematizare

Idem

Tehnici de combatere a obiecŃiilor


Idem

Ascultarea activă Prelegere, problematizare

Idem

Argumentarea şi demonstraŃia Prelegere, problematizare

Idem

Etica negocierilor


Idem

Bibliografie obligatory Kremenyuk, Viktor A., International Negotiation: Analysis, Approaches, Issues, Jossey-Bass Ed. 2nd edition, 2002. Perry, G., Duffy, P., Nixon, C, An exploration of factors influencing ethical and unethical behavior in negotiation, JAAE nr. 37, 1, 2005. Sebenius, James, Negotiation Analysis, Harvard Business School, 2006. Sebenius, James, Guide to smart negotiation, Harvard Business School, 2003. Bibliografie facultativă Buşe, Dorel, Centre şi raporturi de putere în relaŃiile internaŃionale în epoca post Război Rece, Bucureşti, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”, 2012. Graham, Evans, Newnham, Jeffrey, DicŃionar de relaŃii internaŃionale, Editura Universală Dolti, Bucureşti, 2001. Guilhaudis, Jean-Francois, Relations Internationales Contemporaines, Litec, Editions du Juris-Classeur, 2002 Malita, Mircea, Jocuri pe scena lumii, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2007. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii

Negocierea ca modalitate de rezolvare a conflictelor


Negocierea ca modalitate de adoptare a deciziilor DemonstraŃie, argumentaŃie Referate Negocierea ca modalitate de realizare a schimburilor economice


Domeniile de aplicare a negocierii DemonstraŃie, argumentaŃie Referate Situatiile de negociere DemonstraŃie, modelare Referate Obiectul negocierii DemonstraŃie, modelare Referate Contextul negocierii DemonstraŃie, modelare Referate Interesele negocierii DemonstraŃie, argumentaŃie Referate Miza negocierii DemonstraŃie, modelare Referate Puterea de negociere DemonstraŃie, modelare Referate Continutul fazelor negocierii propriu-zise DemonstraŃie, modelare Referate Inceperea negocierii DemonstraŃie, argumentaŃie Referate Explorarea şi ajustarea pozitiilor DemonstraŃie, modelare Referate Faza încheierii negocierii DemonstraŃie, modelare Referate

27

Bibliografie obligatory Kremenyuk, Viktor A., International Negotiation: Analysis, Approaches, Issues, Jossey-Bass Ed. 2nd edition, 2002. Perry, G., Duffy, P., Nixon, C, An exploration of factors influencing ethical and unethical behavior in negotiation, JAAE nr. 37, 1, 2005. Sebenius, James, Negotiation Analysis, Harvard Business School, 2006. Sebenius, James, Guide to smart negotiation, Harvard Business School, 2003. Bibliografie facultativă Buşe, Dorel, Centre şi raporturi de putere în relaŃiile internaŃionale în epoca post Război Rece, Bucureşti, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”, 2012. Graham, Evans, Newnham, Jeffrey, DicŃionar de relaŃii internaŃionale, Editura Universală, Bucureşti, 2001. Guilhaudis, Jean-Francois, Relations Internationales Contemporaines, Litec, Editions du Juris-Classeur, 2002 Malita, Mircea, Jocuri pe scena lumii, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2007. 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• ConŃinuturile disciplinei vor fi mereu actualizate funcŃie de evoluŃia tehnicilor de negociere internaŃionale; • ConŃinuturile vor fi aliniate cerinŃelor de pregătire formulate de beneficiari.


nota finală 10.4 Curs Gradul de asimilare

conceptelor tehnicilor de negociere în relaŃiile internaŃionale




20%



20%

10.6 Standard minim de performanŃă • Cunoaşterea aspectelor esenŃiale ale conceptelor tehnicilor de negociere în relaŃiile internaŃionale; • AbilităŃi minime în interpretarea strategiilor internaŃionale de negociere.

III. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei ANALIZA CONFLICTELOR INTERNAłIONALE 2.2.Titularul activităŃilor de curs Conf. univ. dr. Dorel BUŞE 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Asist. univ. drd. Cristina Mitea 2.4. Anul de studiu 3 2.5Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul

disciplinei DS

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 48 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 24 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 21 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2

28

Examinări 2 Alte activităŃi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 52 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Discipline care trebuie studiate anterior – InstituŃii şi organizaŃii internazionale 4.2 de competenŃe Este preferabilă existenŃa unor competenŃe transversale, cum ar fi:

• de utilizare a tehnologiei informaŃiei şi comunicaŃiilor; • de studiere a documentaŃiei de specialitate în limbile oficiale NATO.


proiecŃie şi un ecran de proiecŃie sau tablă interactivă. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Activitatea de seminar se desfăşoară în sala de clasă sau în altă sală cu dotarea similară cerinŃelor pentru desfăşurarea seminarului.


CompetenŃe

profesionale

• CompetenŃa 1 Să identifice şi să descrie conceptele specifice domeniului analizei conflictelor internaŃionale;

• CompetenŃa 2 Să explice procesele şi fenomenele ce caracterizează mediul internaŃional de securitate; • CompetenŃa 3 Să interpreteze conŃinuturile teoretice şi practice ale disciplinei pentru dezvoltarea

culturii de securitate internaŃională; • CompetenŃa 4 Să înŃeleagă modalităŃile de concretizare a cunoştinŃelor teoretice în scenarii de analiză

de conflict.

CompetenŃe transversale

• CompetenŃa 1 Să înŃeleagă, să-şi însuşească şi să aplice în practică valorile şi normele eticii organizaŃiilor internaŃionale;

• CompetenŃa 2 Să asigure executarea responsabilă a unor sarcini profesionale complexe în condiŃii de autonomie şi independenŃă profesională în cadrul organizaŃiilor internaŃionale;

• CompetenŃa 3 Să promoveze permanent raŃionamentului logic, convergent şi divergent, să urmărească în practica zilnică latura aplicabilităŃii practice, evaluarea obiectivă şi autoevaluarea în luarea deciziilor;

• CompetenŃa 4 Să managerieze activităŃile curente specifice organizaŃiilor de securitate şi management al crizelor, urmărind exercitarea eficientă a tuturor rolurilor specifice muncii în echipă;

• CompetenŃa 5 Să promoveze spiritul de iniŃiativă, dialogul, cooperarea, atitudinea pozitivă şi respectul faŃă de oameni, să promoveze diversitatea şi să urmărească îmbunătăŃirea continuă a propriei activităŃi.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cursul, destinat studenŃilor FacultăŃii de Relatii Internationale, Istorie si

Filosofie, anul III, urmăreşte introducerea perspectivei analizei conflictelor internaŃionale.

7.2 Obiectivele specifice • Cursul oferă suportul explicativ şi fundamentul conceptual pentru lărgirea capacităŃii studenŃilor de a înŃelege procesele sociale specifice domeniului relaŃiilor internaŃionale.

• Aprofundarea cunoştinŃelor necesare cunoaşterii mediului intern şi internaŃional de securitate şi a evoluŃiilor care au loc în aceste medii.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii Analiza conflictelor internaŃionale. ApariŃia diciplinei, domeniul de studiu, definiŃii şi concepte fundamentale



Dinamica conflictelor şi evoluŃia disciplinei analiza conflictelor internaŃionale


Idem

Actorii, nivelurile de analiză şi elementele conflictelor internaŃionale


Idem

Structura sistemului relaŃiilor internaŃionale şi Prelegere, Idem

29

generaŃiile conflictelor internaŃionale problematizare Şcoli, curente şi abordări în analiza conflictelor internaŃionale şi a situaŃilor conflictuale


Idem

Modele teoretice şi practice în analiza conflictelor internaŃionale


Idem

Tipologia şi clasificare conflictelor internaŃionale Prelegere, problematizare

Idem

Costurile conflictelor internaŃionale; învingători şi învinşi


Idem

Prevenirea conflictelor internaŃionale Prelegere, problematizare

Idem

Gestionarea conflictelor internaŃionale şi limitarea violenŃei armate


Idem

Încheierea conflictelor internaŃionale şi reconstrucŃia păcii


Idem

Rolul organizaŃiilor internaŃionale în soluŃionarea crizelor şi conflictelor internaŃionale


Idem

Bibliografie obligatorie Buşe, Dorel, Managementul crizelor şi conflictelor regionale, Editura FundaŃiei României de Mâine, Bucureşti, 2006. Chifu, Iulian, Analiză de Conflict, Editura Politeia SNSPA, Bucureşti, 2004. Dufour, Jean Louis, Crizele internaŃionale de la Beijing la Kosovo, Corint, Bucureşti, 2002. Hensen, Dan, Crisis and Perspectives on Policy Change, SNDC-CRISMART, Stokholm, 2007. Bibliografie facultativă Buşe, Dorel, Centre şi raporturi de putere în relaŃiile internaŃionale în epoca post Război Rece, Bucureşti, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”, 2012. Buşe, Dorel, Sfârşitul Războiului Rece (1989-1991), Bucureşti, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”, 2007. Brecher, Michael, Crisis în World Politics, Theory and Reality, Pergamon Press, Exeter, 1993. Graham, Evans, Newnham, Jeffrey, DicŃionar de relaŃii internaŃionale, Editura Universală Dolti, Bucureşti, 2001. Herrberg, Antje, Conflict resolution in Georgia, CMI, 2007. Stern, Eric, Crisis Decisiomaking, Stokholm University Press, 2001. Wallensteen, Peter, Understanding Conflict Resolusion, Sage Publication, London, 2003. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii Formele de manifestare ale conflictelor internaŃionale DemonstraŃie, argumentaŃie Referate Conflictele internaŃionale şi dinamica acestora DemonstraŃie, modelare Referate Cauzele conflictelor violente DemonstraŃie, argumentaŃie Referate Transformarea conflictelor DemonstraŃie, modelare Referate Războiul – forma supremă de manifestare a unui conflict internaŃional


SoluŃionarea constructivă a conflictelor DemonstraŃie, modelare Referate Principalele crize şi conflicte de la începutul „Războiului Rece” până în 1962


Principalele crize şi conflicte din perioada 1962-1989 DemonstraŃie, modelare Referate Sfarşitul „Războiului Rece” DemonstraŃie, modelare Referate Principalele crize şi conflicte din perioada post „Război Rece”


Atentatele din 11 septembrie 2001 şi implicaŃiile în configurarea arhitecturii de putere mondială


Abordarea critică în analiza conflictelor internaŃionale DemonstraŃie, modelare Referate Bibliografie obligatorie Buşe, Dorel, Managementul crizelor şi conflictelor regionale, Editura FundaŃiei României de Mâine, Bucureşti, 2006. Chifu, Iulian, Analiză de Conflict, Editura Politeia SNSPA, Bucureşti, 2004. Dufour, Jean Louis, Crizele internaŃionale de la Beijing la Kosovo, Corint, Bucureşti, 2002. Hensen, Dan, Crisis and Perspectives on Policy Change, SNDC-CRISMART, Stokholm, 2007. Bibliografie facultativă Buşe, Dorel, Centre şi raporturi de putere în relaŃiile internaŃionale în epoca post Război Rece, Bucureşti, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”, 2012. Buşe, Dorel, Sfârşitul Războiului Rece (1989-1991), Bucureşti, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”,

30

2007. Brecher, Michael, Crisis în World Politics, Theory and Reality, Pergamon Press, Exeter, 1993. Graham, Evans, Newnham, Jeffrey, DicŃionar de relaŃii internaŃionale, Editura Universală Dolti, Bucureşti, 2001. Herrberg, Antje, Conflict resolution in Georgia, CMI, 2007. Stern, Eric, Crisis Decisiomaking, Stokholm University Press, 2001. Wallensteen, Peter, Understanding Conflict Resolusion, Sage Publication, London, 2003. 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• ConŃinuturile disciplinei vor fi mereu actualizate funcŃie de evoluŃia conflictelor internaŃionale; • ConŃinuturile vor fi aliniate cerinŃelor de pregătire formulate de beneficiari.


nota finală 10.4 Curs Gradul de asimilare

conceptelor analizei conflictelor internaŃionale, prevenirii şi gestionării acestora.




20%



20%

10.6 Standard minim de performanŃă • Cunoaşterea aspectelor esenŃiale ale conceptelor analizei conflictelor internaŃionale; • AbilităŃi minime în interpretarea strategiilor internaŃionale de analiză şi prevenire a conflictelor internaŃionale actuale.

IV. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie, 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE/ RIIF/Ri/3/5/04 2.2.Titularul activităŃilor de curs Conf. univ. dr. Daniela Elena Stefanescu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Conf. univ. dr. Daniela Elena Stefanescu 2.4. Anul de studiu III 2.5Semestrul 5 2.6 Tipul de


disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6

seminar/laborator 28

DistribuŃia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 16 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 16 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităŃi: elaborare cerere de finantare pentru aplicatie proiect 15 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5

31

4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenŃe • 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfasoara in sali cu echipamente de predare

multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Com

pete

nŃe

prof

esi

onal

e

C2- Elaborarea proiectelor europene si internaŃionale

Com

pete

nŃe

tran

sver

sal

e

Elaborarea unor proiecte de cercetare sau aplicative privind de la cunoştinŃele acumulate.


� Cunoasterea tipurilor de oportunitati de finantare; cunoasterea caracteristicilor programelor si proiectelor europene;

� Aprofundarea cunoştinŃelor necesare managementului de proiect; � Intelegerea mecanis Prelegere melor de functionare ale ciclului de proiect; � PerfecŃionarea deprinderilor necesare în redactarea documentelor cheie ale

proiectului si a responsabilitatilor „actorilor” principali implicati in proiect. 7.2 Obiectivele specifice

� Redactarea de proiecte cu finantare externa (dupa scheletul standard recomandat pentru proeicte europene) pentru diferite tipuri de actori şi instituŃii/organizaŃii;

� Dezvoltare de abilitati pentru scriere cu succes a proiectelor cu finantare externa; � Dezvoltarea de abilitati pentru managementul eficient al proiectelor.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii Managementul proiectelor (definitii, caracteristici, principii, etape, domenii)

Interactiunea cu studentii este regula de predare.

Studentii sunt familiarizati cu suportul de curs.

Tipuri de proiecte; oportunitati de finantare

Prelegerile sunt axate pe utilizare de support power point.

Se recomanda studentilor parcurgerea prealabila a suprotului de curs pentru a putea interactiona in timpul predarii.

Instrumente structurale ale Uniunii Europene- in general si alocari pentru Romania

Prelegere Idem

Planificarea strategica si importanta ei Prelegere Idem Elemente generale pentru scrierea de proiecte cu finantare externa

Prelegere Idem

Etape parcurse de la idee la proiect Prelegere Idem Managementul ciclului de proiect

Prelegere Idem

Planificarea proiectelor Prelegere Idem Implementarea proiectelor Prelegere Idem Managementul financiar pentru implementarea proiectelor

Prelegere Idem

Ablitati pentru un management eficient al proiectelor

Prelegere Idem

Managementul schimbarii Prelegere Idem Proceduri pentru atribuirea contractelor Prelegere Idem Bibliografie Stefanescu, Daniela Elena (2006): Managementul proiectelor europene, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti; *** (1998): Project Management Manual, Guvernul Romaniei, Departamentul pentru Afaceri Europene, 1998 www.fonduri-structurale.ro

32

8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii Concepte de baza ale managementului de proiecte Prezentare Linii directoare pentru redactarea unui proiect de succes;

Prezentare

Instrumente pentru planificarea resurselor si activitatilor proiectelor;

Prezentare

Construirea matricii logice Metodologie de construire a matricii logice

Redactarea principalelor documente de referinta ale unui proiect;

Proiect referitor la completarea cererii de finantare in cazul unei aplicatii concrete

Studii de caz pentru deprinderea de abilitati de management performant al proiectelor (identificarea valorilor dominante ale propriului management; tehnici de evaluare personala ca potential manager; tehnici de organizare si evaluare a sedintelor de lucru ale proiectelor);

Exercitii practice

Studii de caz pentru deprinderea de abilitati de management performant al proiectelor (tehnici de luare a deciziilor; tehnici de comunicare si rezolvare a conflictului in cadrul echipei proiectului; managementul schimbarii)

Exercitii practive

Bibliografie *** (1998): Project Management Manual, Guvernul Romaniei, Departamentul pentru Afaceri Europene, 1998 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea continutului disciplinei cu specialisti de la Autoritatea de Coordonare Instrumente Structurale, Ministerul Afacerilor Europene 10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea in prelegere cu intrebari/ comentarii


60%

Test grila pe platforma Blackboard 10 % 10.5 Seminar/laborator

Implicarea in pregatirea si discutarea problemelor


30%

10.6 Standard minim de performanŃă Elaborarea si sustinerea in cadrul unui grup de 4-5 studenti a unei aplicatii de proiect cu finantare externa.

1

V. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei GEOSTRATEGIE şi GEOPOLITICA (RIIF/RI/3/5/05) 2.2.Titularul activităŃilor de curs Conf.univ.dr. DRAGOŞ FRĂSINEANU 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Conf.univ.dr. DRAGOŞ FRĂSINEANU 2.4. Anul de studiu 3 2.5. Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităŃi ……… 0 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Geografia economica si poltica mondiala 4.2 de competenŃe • 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de




Competen

Ńe

profesion

ale

• C3 Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaŃiilor internaŃionale si afacerilor europene

C5 Asigurarea de asistentă în domeniul negocierii internationale şi medierii între grupuri cu interese diverse

CompetenŃe

transversal

e

• CT2. Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară, atitudine etică faŃă de grup, respect faŃă de diversitate şi multiculturalitate; acceptarea diversităŃii de opinie. CT3. Autoevaluarea nevoii de formare profesională continuă în scopul inserŃiei şi adaptabilităŃii la cerinŃele pieŃii

muncii. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

• Însuşirea de către studenŃi a cunoştinŃelor geopoliticii moderne

7.2 Obiectivele specifice • Dobândirea de competenŃe gnoseologice: să reproducă noŃiunile fundamentale ale cursului, să opereze cu aparatul epistemologic al disciplinei; să identifice diversitatea şi complexitatea proceselor şi fenomenelor geopolitice.

• Stimularea capacităŃii de analiză şi interpretare a proceselor şi fenomenelor geopolitice contemporane.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Definirea geostrategiei şi geopoliticii Prelegere (prezentare

2

Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

2. Locul geostrategiei şi geopoliticii în cadrul sistemului ştiinŃelor


3. EvoluŃia gândirii geostrategice şi geopolitice Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

4. Perioada clasică a dezvoltării geostrategiei şi geopoliticii


5. Perioada „anatemizării“geostrategiei şi geopoliticii


6. Perioada „renaşterii“geostrategiei şi geopoliticii Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

7. Analiza geostrategică şi geopolitică Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

8. Criterii, principii şi metode folosite în geostrategie şi geopolitică


9. Teorii geostrategice şi geopolitice Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

10. SpaŃiul geostrategic şi geopolitic – noŃiune, proprietăŃi, caracteristici


11. Regionarea geostrategică şi geopolitica a spatiului


12. Domeniul geopolitic statal Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

13. Domeniul geopolitic regional si global Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

14. Teme geopolitice majore ale secolului XXI Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

Bibliografie Obligatorie - Frăsineanu, D. (2005), Geopolitica, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti; Facultativa

3

- Bădescu, I. (2004), Tratat de geopolitică, Editura Mica Valahie, Bucureşti; - Bădescu, I., Mihăilescu, I., Sava, I.N. (2003), Geopolitică, globalizare, integrare, Editura Mica Valahie, Bucureşti; - Chauprade, A., Thual, F. (2003), DicŃionar de geopolitică. State, concepte, autori, Grupul Editorial Corint, Bucureşti; - Claval, P. (2001) Geopolitică şi geostrategie. Gândirea politică, spaŃiul şi teritoriul în secolul al XX-lea, Editura Corint, Bucureşti; - Frunzeti, T. (2009), Geostrategie, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti; - Gray, C.S., Geoffrey S. (1999), Geopolitics, Geography and Strategy. Portland, OR: Frank Cass; - Hlihor, C. (2005), Geopolitica şi geostrategia în analza relațiilor internaționale, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, Bucureşti; - Lacoste, Y., (2006), Géopolitique, la longue histoire d’aujourd’hui. Paris: Larousse; - NeguŃ, S. (2005), Geopolitica, Editura Meteor Press, Bucureşti; - Ó Tuathail, G., Dalby, S., Routledge, P., (eds.) (2006), The Geopolitics Reader. 2d ed. London and New York: Routledge; - Taylor, P. J., (2007), Political Geography: World-Economy, Nation-State, and Locality. 5th ed. Harlow, UK: Pearson/Prentice Hall. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1. EvoluŃia gândirii geostrategice şi geopolitice - dezbatere 2. Teorii geostrategice şi geopolitice - dezbatere 3. Scenarii geostrategice şi geopolitice - dezbatere, brainstorming,

studii de caz

4. ImplicaŃiile geostrategice şi geopolitice ale disoluŃiei sistemului bipolar

- proiect colectiv, brainstorming, studii de caz

5. Politectonică globală - spre o ordine planetară multipolară

- proiect individual

6. Globalizare sau regionalizare? - dezbatere 7. Terorismul – o ameninŃare globală - dezbatere, brainstorming,

studii de caz

Bibliografie Obligatorie - Frăsineanu, D. (2005), Geopolitica, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti; Facultativa - Bădescu, I. (2004), Tratat de geopolitică, Editura Mica Valahie, Bucureşti; - Bădescu, I., Mihăilescu, I., Sava, I.N. (2003), Geopolitică, globalizare, integrare, Editura Mica Valahie, Bucureşti; - Chauprade, A., Thual, F. (2003), DicŃionar de geopolitică. State, concepte, autori, Grupul Editorial Corint, Bucureşti; - Claval, P. (2001) Geopolitică şi geostrategie. Gândirea politică, spaŃiul şi teritoriul în secolul al XX-lea, Editura Corint, Bucureşti; - Defarges, M.P. (2001), RelaŃii internaŃionale după 1945, Editura Institutul European, Iaşi; - Frunzeti, T. (2009), Geostrategie, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti; - Gray, C.S., Geoffrey S. (1999), Geopolitics, Geography and Strategy. Portland, OR: Frank Cass; - NeguŃ, S. (2005), Geopolitica, Editura Meteor Press, Bucureşti; 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conŃinutului disciplinei cu specialişti de la Institutul de Geografie, precum şi cu reprezentanŃi ai Ministerului Afacerilor Externe 10. Evaluare


10.4 Curs Sinteza cunostintelor dobandite

Examen 60%

10.5 Seminar/laborator Participare activă 20%



10.6 Standard minim de performanŃă • parcurgerea tuturor etapelor de realizare a referatului în conformitate cu programul anunŃat

Sustinerea unui proiect individual

4

VI. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea RelaŃii InternaŃionale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii LicenŃă 1.6.Programul de studii/Calificarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene

10. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei PARTIDE POLITICE EUROPENE 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lector univ. drd. Andrei Răutu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Lector univ. drd. Andrei Răutu 2.4. Anul de studiu 3 2.5.

Semestrul 6 2.6.Tipul de

evaluare ES 2.7.Regimul

disciplinei A DS

11. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care: curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ

36 3.5 din care: curs 24 3.6 seminar/laborator 12

DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităŃi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 64 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4

12. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Obligatorii: InstituŃiile Uniunii Europene

• Recomandate: Introducere în RelaŃiile InternaŃionale ; Teoria RI ; InstituŃii şi OrganizaŃii InternaŃionale ; Politici comunitare.

4.2 de competenŃe • - 13. CondiŃii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• -


Competen

Ńe

profesion

ale

C.2. Elaborarea proiectelor europene si internaŃionale C.3 Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaŃiilor internaŃionale si afacerilor europene

Competen

Ńe

transvers

ale

Utilizarea informaŃiilor cu privire la evoluŃia si structura partidelor politice europene, coroborarea acestor

informaŃii cu cele legate de partidele politice autohtone.


• Studiul aprofundat al modul de organizare al structurilor organizationale cunoscute sub numele de partide politice la nivel european

7.2 Obiectivele specifice • Obişnuirea studentilor cu conceptul de partid politic la nivel european • ÎnvăŃarea principiilor de bază de functionare a partidelor transnationale/federale • Dezvoltarea abilităŃii de a interpreta corect datele obŃinute în urma cercetării asupra

cazurilor de studiu 16. ConŃinuturi

8.1 Curs Metode de predare

ObservaŃii

1. Introducere în studiul structurilor politice numite partide politice la nivel Prelegere

5

european 2. Tipologii ale partidelor politice europene Prelegere 3. Sisteme de partide politice in Europa Prelegere 4. Criteriile de analiza ale partidului federal Prelegere 5. Consecintele modelului democratiei partizane pentru partidele europene

Prelegere

6. Sinteza comparativa a procesului decizional in partidele europene Prelegere 7. Partide politice la nivel european/partide federale din federatii existente 1.

Prelegere

8. Partide si sisteme politice in Europa post comunista Prelegere 9. Concluzii 1: Impactul partidelor la nivel european asupra evolutiei Uniunii

Prelegere

10. Concluzii 2: Provocarile secolului XXI : Viitorul partidelor politice europene

Prelegere

Bibliografie Minimală : Fuerea, Augustin, Manualul Uniunii Europene, Editura Actami, Bucuresti, 2001. Delwit, Pascal, „Est-il possible de qualifier les partis politiques europeens de partis politiques? Tentatives de definition et de comparaison”, in Les Cahiers du GERSE, No. 3, February 1999, Nancy : Universite de Nancy. Centre Europeen Universitaire, pp. 45-62 Dorget, Christelle, „Des federations de partis nationaux aux partis politiques europeens”, in Les Cahiers du GERSE, No. 3, February 1999, Nancy, Universite de Nancy, Centre Europeen Universitaire, pp. 5-18. Lawrence LeDuc, Richard G. Niemi, and Pippa Norris (eds.), Comparing Democracies 2: New Challenges in the Study of Elections and Voting. London, Sage, 2002. Hix Simon, ‘Elections, Parties and Institutional Design: A Comparative Perspective on European Union Democracy’, in West European Politics, Vol. 21, No. 3 (July 1998), pp. 19-52 Hix Simon and Abdul G. Noury, Democratic politics in the European Parliament, Cambridge, Cambridge University Press, 2007. Richard S. Katz and William M.Crotty (eds.), Handbook of Party Politics.London and Thousand Oaks, Sage, 2006. Rautu, Tudor-Andrei, 'Organisational Structure and Decision-Making in the European People’s Party – Party and Parliamentary Group in the European Parliament', in Studia Politica. Romanian Political Science Review/Revista Romană de ŞtiinŃă Politică, Bucureşti: Institutul de Cercetări Politice/Humanitas, Vol. IV No.1/2004, pp. 39-76 Daniel-Louis Seiler, Partidele politice în Europa, Institutul European, Iasi, 1997. George Voicu, Pluripartidismul. O teorie a democraŃiei, Editura All, Bucuresti, 1998. Alan Ware, Political Parties and Party Systems, Oxford, Oxford University Press, 1996. Suplimentară: Corbett, Richard, Jacobs, Francis & Shakleton, Michael, The European Parliament, fourth edition, London: John Harper Publishing, 2000. Jansen, Thomas, The Making of a European Party. Origins, the Early Years, the Development of the European People’s Party, final draft, Brussels: EPP headquarters, January 1996 [Published as JANSEN, Thomas, The European People’s Party: Origins and Development, London: Basingstoke, 1998]. Moussis, Nicholas, Guide to European Policies, 15th revised edition 2009-2010, Rixensart: European Study Service, 2009. Peterson, John, Bomberg, Elizabeth, Decision-Making in the European Union, London: MacMillan Press ltd, 1999. Peterson, J. and Bomberg, E. Decision-making in the European Union, Basingstoke: Palgrave, 2009. Wallace, Helen, William, Wallace, Policy-Making in the European Union, 6th edition, Oxford, Oxford University Press, 2010. Westlake, Martin, A Modern Guide to the European Parliament, London and New York, PINTER Publishers, 1994. http://www.europedia.moussis.eu http://www.europarl.europa.eu/portal/ro http://www.europarl.europa.eu/meps/ro/map.html http://www.europarl.europa.eu/the-secretary-general/en/secretary_general/home/home_all.html http://www.eppgroup.eu/home http://www.socialistsanddemocrats.eu/gpes/index.jsp?request_locale=RO http://www.alde.eu/ http://www.greens-efa.eu/ http://ecrgroup.eu/ http://www.efdgroup.eu/ http://www.guengl.eu/showPage.php

6

http://www.epp.eu/ http://www.pes.eu/ 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1. Organizarea Partidului Popular European – studiu de caz Prelegere. ConversaŃie euristică 2. Organizarea Partidului Socialistilor europeni – studiu de caz


3. Studiu de documente de partid : Partidul popular European.


4. Grupuri parlamentare europene – documente programatice, imagine, activitate


5. Campanii electorale la nivel european – strategii si tactici Prelegere. ConversaŃie euristică 6. Partidele politice din Romania si Uniunea Europeana Prelegere. ConversaŃie euristică


În elaborarea conŃinuturilor cursului s-au avut în vedere opiniile exprimate de specialişti în ştiinŃe politice de la Facultatea de ȘtiinŃe Politice şi Administrative, Universitatea din Bucureşti, precum şi de la Institutul de Cercetări Politice. Am luat în calcul conŃinuturile cursurilor similar de la universităŃi europene relevante (Katholieke Universiteit Leuven, Université catholique de Louvain, Université Libre de Bruxelles). Calitatea conŃinuturilor a fost testată în discuŃii cu şefi de divizie şi unitate de la Secretariatul Parlamentului European, ale căror standard administrative înalte sunt bine cunoscute.


nota finală

10.4 Curs Cunoaşterea sistemului conceptual, a metodelor şi procedeelor utilizate

Examen scris- Teste de evaluare pe parcurs

60%

20%

Abilitatea de a utiliza adecvat conceptele şi metodele


- Participare activă, referate 20%

10.6 Standard minim de performanŃă • Cunoaşterea contextului dezvoltării partidelor politice europene. • Însuşirea şi capacitatea de a utiliza adecvat conceptele fundamentale predate la curs.

VII. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei STUDII DE SECURITATE / RIIF/Ri/3/6/07 2.2.Titularul activităŃilor de curs Prof. univ.dr Mihai Vasile Ozunu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Asist. univ. drd Mihaela Ramona Istrate 2.4. Anul de studiu III 2.5Semestrul V 2.6 Tipul de


disciplinei O



DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15

7

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităŃi: Elaborare proiect de grup final 6 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Introducere in relatii internationale

• Doctrine politice contemporane 4.2 de competenŃe • 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament

de predare multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pete

nŃe

prof

esio

nal

e

• C3. Utilizarea metodologiilor de analiza in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene

C6. Asigurarea asistentei in managementul relatiilor din cadrul organizatiilor si institutiilor implicate in procese europene si internationale

Com

pete

nŃe

tran

sver

sal

e

Utilizarea conceptelor de securitate, apărare naŃională şi plasarea acestora în contextul european şi mondial

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cunoasterea conceptelor de securitate si aparare precum si

evolutia acestora de- a lungul timpului 7.2 Obiectivele specifice • Prezentarea coordonatelor sistemului international si a afctorilor

de risc la adresa securitatii internationale si nationale dein perspectiva istorica.

• Evidentierea modalitatilor in care raporturile de putere influenteaza elaborarea strategiilor nationale de securitate;

• Facilitarea intelegerii acestor dinamici si interdependente prin studii de caz.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Mediul international de securitate Prelegere 2. SpaŃiul de interes strategic al României. Prelegeri 3. Concluzii privind poziŃia geopolitică şi geostrategică a României

Prelegere

4. Securitatea României la început de secol XX

Prelegere

5. Interesele naŃionale ale României. Prelegeri 6. Riscuri, ameninŃări şi vulnerabilităŃi la adresa securităŃii naŃionale.

Prelegere

7. CorelaŃia securitate individuală - securitate naŃională - securitate internaŃională.

Prelegere

8. Politica de securitate naŃională a României.

Prelegere

9. Strategia de securitate naŃională a României.

Prelegere

10. Politica de apărare a României. Prelegere 11. Strategia militară a României. Prelegere 12. Reforma şi modernizarea Armatei Prelegere

8

României conform standardelor NATO. 13. ImplicaŃiile procesul de globalizare asupra securităŃii naŃionale a României.

Prelegere

14. România actor regional şi internaŃional. Prelegere Bibliografie obligatorie

Buzan Barry, Popoarele, statele si teama, Editura Cartier, Chisinau, 2000 David A. Baldwi, Neorealism si neoliberalism, Institutul European, Bucuresti, 2010 Ghica Luciana Alexandra, Zulean Marian, Politica de securitate nationala, Editura Polirom, Iasi, 2007 Ionel Nicu Sava, Studii de securitate, Centrul Roman de Studii Regionale, Bucuresti, 2006 Kolodziey Edward, Securitatea si relatiile international, Editura Polirom, Iasi, 2007 Mihail Vasile Ozunu, Studii de securitate si aparare, note de curs, Biblioteca virtuala. Radu Sebastian Ungureanu, Securitate, suveranitate si institutii internationale, Editura

Polirom, Iasi, 2010 Bibliografie facultative

1. Gilpin Robert, Razboi si schimbare in politica mondiala, Editura Scrisul Romanesc, Bucuresti, 2000 2. Hirst Paul, Razboi si schimbare in secolul XXI, Editura Antet, Bucuresti,2003 3. Ionescu M.I, Dupa hegemonie. Patru scenarii de securitate in Europa de Est in anii’90, Editura Scripta, Bucuresti, 1993 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii

Raporturile de putere între actori. Perspectivă istorică.

Discutii, analiza de text

1. Noul mediu de securitate în perioada post „război rece”. InterdependenŃe şi riscuri asimetrice.

Discutii, analiza

2. Strategii de securitate naŃională. Studiu de caz

3. Politici de securitate la nivel regional şi global. Studii de caz.

Studii de caz

5. Rolul instituŃiilor internaŃionale şi al organizaŃiilor regionale în politica de securitate.


6. ONU- sistemul securităŃii colective în ordinea mondială post „război rece”.


7. Terorismul. Studiu de caz Bibliografie Documente 1. Carta Albă a Securitătii si Apărării Nationale, Bucuresti, 2004 2. Constitutia României, Bucuresti, 2003 3. Strategia securitătii nationale a României, Bucuresri, 2004 4. Strategia Europeană de securitate si politica de securitate si apărare comună , 2010

Strategia natională de apărare a Romaniei, Bucuresti, 2010 6. Barry Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde, Security: A new Framework for Analysis, Editura Lynne Rienner, Londra, 1998

7. Bill McSweeney, Security, Identity and Interests: A Sociology of International Relations, Cambridge studies in International Relations, Cambridge University Press, 1999

8. Sava Ionel Nicu, Mediul de securitate global si euroatlantic, Editura Militară, Bucuresti , 2005 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanŃilor comunităŃii

epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Discutarea continutului disciplinei cu specialistii Comisiilor Parlamentare (Comisia de Aparare, Comisia de Politica Externa) din Parlamentul României, precum si cu reprezentantii Ministerului Afacerilor Externe si Ministerul Apărării Nationale. 10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea in prelegeri cu intrebari, comentarii,

sugestii.

Examen test grila sustinut pe platforma Blackboard

60%

9

10.5 Seminar/laborator Implicarea in pregatirea

tematicii de seminar Se inregistreaza participarea

activa la seminar 30%

Evaluare pe parcurs Test grila sustinut pe platforma Blackboard

10%

10.6 Standard minim de performanŃă • Elaborarea si prezentarea unui proiect in Power Point in urma unei analize, in grup (de max. 8 studenti.) • Prezenta la obligatorie la minimi 7 cursuri si 7 sedinte de seminar

Prezentarea si caracterizarea factorilor de risc la adresa securitatii nationale

VIII. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relații Internaționale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Relații Internaționale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relații Internaționale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licență 1.6.Programul de studii/Calificarea Relații Internaționale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei SOCIOLOGIA RELA łIILOR INTERNA łIONALE

RIIF/RI/3/6/08 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lector univ. drd. Tudor-Andrei Răutu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Lector univ. drd. Tudor-Andrei Răutu 2.4. Anul de studiu 3 2.5.

Semestrul 6 2.6. Tipul de

evaluare ES 2.7. Regimul

disciplinei DO /DS

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 22 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat Examinări Alte activităŃi ……… 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Obligatorii: Doctrine politice contemporane RIIF/Ri/2/3/03

• Recomandate: Istoria Europei contemporane RIIF/Ri/2/4/04 4.2 de competenŃe • Capacitatea de analiză obiectivă în materie de politică internațională,

capacitate de sinteză pornind de la evenimente istorico-politice disparate. 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului

• Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia.


• Seminariile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia.


Com

pete

nŃe

prof

esio

nal

e

• C4 Proiectarea de strategii in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene C5 Asigurarea de asistentă în domeniul negocierii internationale şi medierii între grupuri cu interese

diverse

10

Com

pet

enŃe

tr

ansv

ers

ale

CT 2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară corespunzătoare diverselor paliere ierarhice Utilizarea scenariilor socilogice in studierea relaŃiilor internaŃionale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cursul, destinat studenŃilor FacultăŃii de RelaŃii InternaŃionale şi

Studii Europene, anul III, urmăreşte introducerea perspectivei sociologice asupra relaŃiilor internaŃionale

• Cursul oferă suportul explicativ şi fundamentul conceptual pentru lărgirea capacităŃii studenŃilor de a înŃelege procesele sociale specifice domeniului relaŃiilor internaŃionale

• Aprofundarea cunoştinŃelor necesare cunoaşterii mediului intern şi internaŃional de securitate şi a evoluŃiilor care au loc în aceste medii

7.2 Obiectivele specifice 1. Cunoaştere şi înŃelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noŃiunilor specifice disciplinei)

1. Cunoaşterea noŃiunilor şi conceptelor specifice sociologiei relațiilor internaționale

2. Cunoaşterea modului în care sociologia abordează domeniul relațiilor internaționale.

3. Utilizarea adecvată a paradigmelor specifice studiului relațiilor internaționale.

2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conŃinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei)

4. Explicarea sociologică a proceselor şi fenomenelor fundamentale în domeniul relațiilor internaționale;

5. Explicarea sociologică a rolului pe care statul îl ocupă în cadrul relațiilor internaționale şi a rolului său în cadrul procesului de integrare europeană.

6. Interpretarea conŃinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei pentru dezvoltarea aptitudinilor de analist/expert în domeniul relațiilor internaționale şi al studiilor europene;

7. ÎnŃelegerea modalităŃilor de concretizare a cunoştiinŃelor teoretice în planuri şi strategii de acțiune în plan internațional pentru o instituŃie/organizaŃie.

3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităŃilor practice specifice; utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare)

8. Construirea unor scenarii şi strategii de implementare a politicilor europene pentru diferite tipuri de actori şi instituŃii/organizaŃii;

9. Aplicarea tehnicilor de investigare în unele studii de caz. 4.Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile față de domeniul ştiinŃific/cultivarea unui mediu ştiinŃific centrat pe valori şi relaŃii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice/ valorificarea optimă şi creativă a propriului potenŃial în activităŃile ştiinŃifice/ implicarea în dezvoltarea instituŃională şi în promovarea inovaŃiilor ştiinŃifice/ angajarea în relaŃii de parteneriat cu alte persoane – instituŃii cu responsabilităŃi similare/participarea la propria dezvoltare profesională)

10. Cultivarea sentimentului de datorie civică centrată pe valorile culturale şi morale specifice democraŃiei liberale şi statului de drept;

11. Dezvoltarea simŃului civic şi a unui civism bazat pe valori constituționale.

12. Stimularea angajării în dezvoltarea instituțională şi organizațională.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii Abordarea şi studiul sociologic al relaŃiilor internaŃionale.

Prelegere

11

ParticularităŃi ale relaŃiilor internaŃionale ca relaŃii sociale.

Prelegere

Contribuția relaŃiilor internaŃionale la realizarea funcŃiilor societale fundamentale.

Prelegere. Conversație euristică

Sistemul internaŃional. Prelegere Cooperare, competiŃie şi conflict în domeniul relaŃiilor internaŃionale.


Putere, dominare şi influenŃă în relaŃiile internaŃionale.

Conversație euristică

Securitatea statelor şi a sistemului relaŃiilor internaŃionale.

Prelegere

OrganizaŃiile internaŃionale – tipologie şi rol. Prelegere Bibliografie

Minimal ă : Costea Ştefan, Istoria Generală a Sociologiei, Bucureşti: FundaŃiei România de Mâine, 2002, cap.XII p.250-259 Goodin R, Klingemann H-D, Manual de ŞtiinŃă Politică, Cap.16.p.353-358 Coenen-Huther Jacques, Sociologia Elitelor, Iaşi: Polirom, 2007, Cap.2, p.63-81 MaliŃa Mircea, Mihăilescu Ioan, Sociologie Generală, Iaşi: Polirom, 2003, Cap.8.p.174-185 Puşcaş Vasile, RelaŃii InternaŃionale şi TransnaŃionale, EIKON, 2007, Cap.1.p.13-24;Cap.4. p.74-80; Cap.7.p131-138

Suplimentară: Moussis, Nicholas, Guide to European Policies, Rixensart: European Study Service, 2000. Peterson, John, Bomberg, Elizabeth, Decision-Making in the European Union, London: MacMillan Press ltd, 1999 Pollitt, Christopher, Bouckaert, Geert, Public Management Reform. A Comparative Analysis., Oxford: Oxford University Press, 2000 Wallace, Helen, William, Wallace, Policy-Making in the European Union, Oxford: Oxford University Press, 1999 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii Diversele concepŃii în relaŃiile internaŃionale. Prelegere Perspectivele sociologice anglo-saxone în relaŃiile internaŃionale.


Suveranitate/putere în relaŃiile internaŃionale. Conversație euristică Adaptarea statului la globalizare în contextul european.


Factori potenŃiali de risc şi destabilizare. Matrici de securitate : europeană, panarabă şi extrem-asiatică.

Conversație euristică. Modele simbolice

„Centrele de putere” şi rolul lor în determinarea climatului politico-social al raporturilor internaŃionale.


Influenta actorilor individuali în cadrul relatiilor internationale. Exemplificare asupra integrării europene.

Conversație euristică. Studii de caz

Uniunea Europeană – discuŃie asupra poziŃionării în continuumul federalism/confederalism.

Studii de caz

Bibliografie Minimal ă :

Bauman, Zygmunt, Globalizarea şi efectele ei sociale, Filipeştii de Târg: Antet, nd Merle, Marcel, Sociologie des relations internationales, Toulouse : Imp. F. Boiseau, 1974

Suplimentară: Rezsöházy, Rudolf, Pour comprendre l’action et le changement politiques, Louvain-la-Neuve : Duculot, 1996 Moussis, Nicholas, Guide to European Policies, Rixensart: European Study Service, 2000 Peterson, John, Bomberg, Elizabeth, Decision-Making in the European Union, London: MacMillan Press ltd, 1999 Wallace, Helen, William, Wallace, Policy-Making in the European Union, Oxford: Oxford University Press, 1999

12


• La stabilirea conținuturilor cursului şi seminarului au fost luate în calcul părerile exprimate de specialişti în ştiința politică din cadrul Facultății de Științe Politice şi Administrative a Universității din Bucureşti, precum şi din cadrul Institutului de Cercetări Politice. Au fost de asemenea consultate programe de studii similare de la Katholieke Universiteit Leuven.

• Calitatea metodelor de cercetare (analiză şi sinteză) a fost testată prin discuții cu şefi de unitate şi de divizie din cadrul secretariatului Parlamentului European, cunoscută fiind cerințele înalte pentru accesul în acest sistem administrativ.


nota finală 10.4 Curs Cunoaşterea sistemului

conceptual, a metodelor şi procedeelor utilizate

Examen pe calculator, inclusiv grilă (adevărat/fals, multiple

choice)

60%

Capacitatea de a folosi în mod adecvat conceptele însuşite, precum şi a metodelor

Teste de evaluare pe parcurs 20 10.5 Seminar/laborator Înțelegerea şi însuşirea

problematicii tratate la curs şi seminar

Participarea activă la seminar

Studii de caz analizate la seminar

20%

Capacitatea de a explica şi utiliza modelele şi metodele de analiză Evaluarea critică a argumentelor proprii, precum şi ale colegilor

10.6 Standard minim de performanŃă • Cunoaşterea contextului în care se dezvoltă sociologia relațiilor internaționale. • Însuşirea şi capacitatea de a utiliza adecvat conceptele fundamentale predate la curs.

IX. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea RelaŃii Internationale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul RelaŃii Internationale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii LicenŃa 1.6.Programul de studii/Calificarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Dreptul Uniunii Europene / RIIF/Ri/3/6/09 2.2.Titularul activităŃilor de curs Prof. univ. dr. Ion DRAGOMAN 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Asistent univ.drd. Anelis-Vanina ISTRĂTESCU 2.4. Anul de studiu III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de

evaluare E 2.7 Regimul

disciplinei DS

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 4 Examinări 4 Documentare pe Internet

13

3.7 Total ore studiu individual 83 3.8 Total ore pe semestru 125 3.9 Număr de credite 5 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Drept internaŃional

InstituŃiile Uniunii Europene 4.2 de competenŃe 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Este necesar ca sala de curs să fie dotată cu un calculator, un sistem de


• Activitatea de seminar se desfăşoară în sala de clasă cu acces la Internet.


CompetenŃe

profesionale

C6 Asigurarea asistentei în managementul relaŃiilor din cadrul organizaŃiilor şi instituŃiilor implicate în procese europene si internationale

CompetenŃe

transversale

Aplicarea cunoştinŃelor de drept al Uniunii Europene in analiza relaŃiilor internaŃionale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea şi aprofundarea noŃiunilor si principiilor ordinii juridice a Uniunii

Europene, a mecanismelor sale de funcŃionare şi a politicilor Uniunii;

7.2 Obiectivele specifice - Cunoaşterea şi înŃelegerea instituŃiilor juridice, politicilor si mecanismelor de funcŃionare a Uniunii Europene;

- Aprofundarea relaŃiei dintre Uniunea Europeană si cetăŃenii europeni; - Cunoaşterea cadrului general al Tratatului de aderare a României la

Uniunea Europeană; - Dobândirea abilităŃilor de aplicare a dreptului Uniunii Europene în activitatea

desfăşurată la nivel naŃional şi/sau internaŃional 8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Originea şi evoluŃia Uniunii şi a dreptului său Prelegere, prezentare

power point

2. Filosofia constituŃională a Uniunii şi dreptul european Prelegere, prezentare power point

3. Ordinea juridică unională şi cea a statelor-membre Prelegere, prezentare power point

4. Izvoarele dreptului Uniunii Europene Prelegere, prezentare power point

5. Subiectele dreptului Uniunii Europene Prelegere, prezentare power point

6. CompetenŃe unionale şi obiectul dreptului european Prelegere, prezentare power point

7. Legiferarea în Uniunea Europeană Prelegere, prezentare power point

8. Puterea executivă şi administraŃia Uniunii Europene Prelegere, prezentare power point

9. Puterea judecătorească şi acŃiunile judiciare Prelegere, prezentare power point

10. Dreptul pieŃei interne şi al Uniunii Economice Monetare

Prelegere, prezentare power point

14

11. Aspecte juridice ale cetăŃeniei europene în spaŃiul de libertate, securitate şi justiŃie


12. Dreptul european al drepturilor omului Prelegere, prezentare power point

13. Politica externă europeană Prelegere, prezentare power point

14. Politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene


Bibliografie : � Robert Schutze, Dreptul constituŃional al Uniunii Europene, Editura Universitară, Bucureşti, 2012 � Gheorghe Costache (coord.), Radu Stancu, Marin Voicu, Mădălina Viziteu, Denisa Loredana Bica, Ana-Maria

Bejan, Oana Surdescu, Introducere în dreptul european, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2010 � Mihaela Augustina Dumitraşcu, Dreptul Uniunii Europene şi specificitatea acestuia, Editura Universul Juridic,

Bucureşti, 2012 � Gilbert Gorning, Ioana Eleonora Rusu, Dreptul Uniunii Europene, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2010 � Augustin Fuerea, Manualul Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2009 � Dacian Cosmin Dragoş, Uniunea Europeană: instituŃii, mecanisme, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2007 � Ivan Boev, Droit europeen, Breal, Paris, 2011 � Tratatul de instituire a Uniunii Europene (consolidat) � Tratatul de funcŃionare a Uniunii Europene (consolidat) � Parlamentul European, EdiŃia a 6-a, de Richard Corbet, Francis Jacobs şi Michael Shakleton, Monitorul Oficial,

Bucureşti, 2007 � Comisia Europeană, editată de David Spence în colaborare cu Geoffrey Edwards, Editura Monitorul Oficial,

Bucureşti, 2008 � Francisco Aldecoa Luzarranga, Mercedes Guinea Llorente, Europa viitorului-Tratatul de la Lisabona, Editura

Polirom, Iaşi, 2011 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1. Lărgirea competenŃelor, perfecŃionarea instituŃională şi extinderea geografică în istoria Uniunii Europene

DiscuŃii libere, dezbateri pe teme ridicate de studenŃi

2. Natura constituŃională a Uniunii Europene: de la confederaŃie la federaŃie

DiscuŃii libere, dezbateri pe teme ridicate de studenŃi, discutie dirijată, exemplificare, prezentări sintetice

3. Explicarea integrării ordinii juridice unionale în ordinea juridică statală


4. Argumentarea efectelor directe şi indirecte ale actelor juridice europene


5. Legitimitatea instituŃiilor Uniunii Europene DiscuŃii libere, dezbateri pe teme ridicate de studenŃi, discutie dirijată, exemplificare, prezentări sintetice

6. Comentarea principiilor atribuirii de competenŃe, subsidiarităŃii şi proporŃionalităŃii


7. Reglementarea “inteligentă” ca obiectiv actual al Uniunii Europene


8. Rolul Comisiei de gardian al tratatelor DiscuŃii libere, dezbateri pe teme ridicate de studenŃi, discutie dirijată, exemplificare, prezentări sintetice

9. AcŃiuni judiciare la CJUE în care este implicată România


10. ParticularităŃile dreptului concurenŃei în piaŃa unică europeană


11. Rolul Mediatorului European în promovarea DiscuŃii libere, dezbateri pe teme

15

drepturilor fundamentale ridicate de studenŃi, discutie dirijată, exemplificare, prezentări sintetice

12. Activitatea AgenŃiei Europene a Drepturilor Fundamentale


13. Explicarea competenŃelor Serviciului European de AcŃiune Externă


14. Gestionarea civilă şi militară a crizelor în guvernarea europeană multinivel


Bibliografie � Tudorel Ştefan, Beatrice Andruşan-Grigoriu, Dreptul Uniunii Europene, grile şi speŃe, Editura C.H. Beck, Bucureşti,

2010 � Marin Voicu, Mirela Georgiana Sabău, Dreptul comunitar general, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti,

2009 � Walter Cairns, Introducere în legislaŃia Uniunii Europene, Editura Universal Dalsi, 2001 � Ion Dragoman, Dreptul european al drepturilor omului, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2010 � Ion Dragoman, Anelis-Vanina Istrătescu, ProtecŃia juridică a drepturilor omului, Editura FundaŃiei România de

Mâine, Bucureşti, 2013 � Iulia Motoc, Uniunea Europeană: dreptul şi politica extinderii la Est, Editura Paideia, 2001 � Gheorghe Stan, Sistemul relaŃiilor internaŃionale în geopolitica Uniunii Europene, Editura Militară, Bucureşti, 2011 � Christian Hen, Jacques Leonard, Uniunea Europeană , ediŃia a 10 –a, Editura CORESI, Bucureşti, 2002 � Stelian Scăunaş, Uniunea Europeană, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008 � Andrei Popescu, Drept social european, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006 � Dana Apostol Tofan, InstituŃii administrative europene, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006 � Ion Jinga, Uniunea Europeană în căutarea viitorului, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008 � Eugen Popescu, Teorii ale integrării europene, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009 � Gavril Paraschiv, Drept penal al Uniunii Europene, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008 � Proiectul de tratat de instituire a unei ConstituŃii pentru Europa, 2003

ConstituŃia României 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

- ConŃinutul disciplinei include informaŃii care conduc la dobândirea cunoştintelor teoretice şi practice, precum şi a abilităŃilor necesare aplicării dreptului Uniunii în activitatea desfăşurată la nivel naŃional şi/sau internaŃional, în instituŃii sau autorităŃi publice naŃionale sau internaŃionale, în activitatea unor entităŃi de drept privat, precum şi informaŃii necesare exercitării drepturilor cetăŃeneşti în raport cu instituŃiile Uniunii Europene


nota finală 10.4 Curs Cunoaşterea principalelor

probleme Examen scris 60%

10.5 Seminar/laborator PrezenŃa la seminar minim

60% Evaluarea activităŃii de seminar 20%

Promovarea verificării pe parcurs

Evaluare pe parcurs /test 20 %

10.6 Standard minim de performanŃă Minimale: (pentru nota 5) • InŃelegerea principiilor generale ale dreptului Uniunii Europene; • Cunoaşterea rolului principalelor instituŃii ale Uniunii Europene, precum şi a unor elemente de bază de privind

competenŃele exercitate de aceastea şi procesul decizional; • Cunoşterea unor principii şi noŃiuni de bază legate de sistemul jurisdicŃional al Uniunii Europene; • înŃelegerea unor elemente de bază legate de cetăŃenia europeană; • O însuşirea minimă a materiei, iar lucrarea să nu conŃină erori grave legate de noŃiuni fundamentale Maximale (cerinŃe pentru nota maximă): Raspuns corect la toate subiectele, activitate susŃinută în timpul semestrului, cunoaşterea cursului şi a elementelor din bibliografia indicată.

16

X. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Relatii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii InternaŃionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii LicenŃă 1.6.Programul de studii/Calificarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Europa în relaŃiile internaŃionale 2.2.Titularul activităŃilor de curs Prof. univ.dr. Gheorghe Onişoru 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Prof. univ.dr. Gheorghe Onişoru 2.4. Anul de studiu III 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul disciplinei S 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 36 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 12

DistribuŃia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 4 Examinări 4 Alte activităŃi ……… 1 3.7 Total ore studiu individual 89 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenŃe 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare




CompetenŃe

Profesionale

C 4.Proiectarea de strategii in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene C.4.2.Recunoaşterea metodelor fundamentale pentru explicarea și interpretarea proceselor și strategiilor specifice acestui domeniu C 4.3 Aplicarea cunoştinŃelor asimilate la situaŃii date de evaluare și valorificare empirică a elementelor evaluate

CompetenŃe

transversale

Aplicarea cunoştinŃelor legate de relaŃiile europene în contextul global actual.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei ÎnŃelegerea conceptelor generale legate de Europa şi rolul acestui conglomerat

de state în relaŃiile internaŃionale 7.2 Obiectivele specifice Analiza completă şi complexă a Europei - spaŃiu politic, economic şi de

securitate. ÎnŃelegerea sferelor europene şi a modului care diversele regiuni ale continentului au fost implicate în relaŃiile internaŃionale ÎnŃelegerea modului în care au variat centrele de putere în Europa


17

1.Aspecte teoretice ale studiului relaŃiilor internaŃionale



2.Istoriografie şi identitate în studiul Europei şi a relaŃiilor internaŃionale

Prezentări de cazuri; dezbateri.


3.Europa – europo-centrismul şi sistemul relaŃiilor internaŃionale

Idem

4.Europa în conflict – studii de caz secolul XIX, până la mijlocul secolului XX


5. Europa divizată: Politica sferelor de influenŃă – studii de caz: pactul Molotov-Ribbentrop; „acordul de procentaj” Churchill-Stalin


6.Crize în fosta sferă sovietică de hegemonie: revolta muncitorilor est-germani (1953), „octombrie polonez” şi revoluŃia maghiară (1956); „primăvara de la Praga” (1968) şi criza poloneză (1980-1981); prăbuşirea comunismului în Răsăritul Europei (1989-1991)

Idem Analiză de texte

7. Religie şi securitate în Europa Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 8.Suveranitatea şi relaŃiile internaŃionale europene Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 9.AlianŃe în Europa – secolele XVIII-XXI Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 10.Europa de Vest : crize şi geopolitică Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 11.Europa Nordică în sistemul relaŃiilor internaŃionale actuale

Idem

12.UE – în sistemul relaŃiilor internaŃionale Idem Bibliografie obligatorie BERSTEIN, S.; MILZA, P., Istoria Europei, Iaşi, Institutul European, 5 vol, 1998 Carpentier, Jean; Lebrun, Francois, Istoria Europei, Bucuresti, Humanitas, 1992 JeanǎBaptiste Duroselle, Istoria relaŃiilor internaŃionale, vol. I, II, Bucureşti, 1996 Bibliografie opŃională Stefano Bianchini, Problema iugoslavă, Ed. BIC ALL, 2003 Em. Bold, I. Ciupercă, Europa în derivă (1918ǎ1940), Iaşi, 2001 Stephen Fischerş GalaŃi, Europa de Est şi Războiul Rece: percepŃii şi perspective, Iaşi, 1996 Colin S. Gray, Războiul, pacea şi relaŃiile internaŃionale, Editura Polirom, Iaşi, 2010. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. II, Iaşi, 2000 S. Miloiu, O istorie a Europei Nordice si Baltice. De la razboiul rece la era globalizarii, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2005. Nye Jr., Joseph S., Descifrarea conflictelor internaŃionale. Teorie şi istorie, Antet, 2005 Miroiu, A., Ungureanu, Manual de RelaŃii InternaŃionale, Bucureşti, Editura Polirom, 2006 Pop, Adrian, TentaŃia tranziŃiei. O istorie a prăbuşirii comunismului în Europa de Est, Editura Corint, Bucureşti, 2002 Richard Rothstein (ed.), The Evolution of Theory in International Relations, South Carolina, University of South Carolina Press, 1991 Smith, Karen E. Politica externă a Uniunii Europene. Bucureşti: Tritonic, 2005 TILLY, Ch., RevoluŃiile europene, Iaşi, Ed. Polirom, 2002 L. Tsoukalis, Ce fel de Europa?, Editura All, Bucureşti, 2005. www.europainfo.ro www.europeana.ro 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1. Europa – actor major pe scena relaŃiilor internaŃionale

Vor fi prezentate obiectivele/metodele şi cerinŃele seminarului. Vor fi creionate principiile de funcŃionare ale UE

2. Noile mecanisme de gestionare a relaŃiilor internaŃionale. De la Sistemul concertelor şi


18

Congreselor, la Sistemul de la Versailles. 3. Focare de criză şi instabilitate în Europa – sec. XVIII-XXI


4.Rolul Europei în construirea lumii contemporane Idem Proiect interactiv: pe grupe, studenŃii vor prezenta funcŃionarea unei instituŃii a UE

5.DiplomaŃi europeni Idem 6. UE şi SUA în Sistemul de RelaŃii InternaŃionale în Crizele secolului XXI: Irak, Afganistan, Libia,

Idem

Bibliografie orientativa Achcar, Gilbert, Noul Război Rece. Lumea după Kosovo, Editura Corint, Bucureşti, 2002 Buzan, Barry, Popoarele, statele şi teama. O agendă pentru studii de securitate internaŃională în epoca de după Războiul Rece, Editura Cartier, Chişinău, 2000 Calvocoressi, Peter, Europa de la Bismarck la Gorbaciov, Bucureşti, Polirom, 2003 Ciachir, Nicolae, Gheorghe Bercan, DiplomaŃia europeană în epoca modernă, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984. Dufour, Jean-Louis, Crizele internaŃionale. De la Beijing (1900) la Kosovo(1990), Editura Corint, Bucureşti, 2002 Cipriano Giachetti, Congresul de la Viena.1815, Timişoara, Editura Helicon, 1999 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului ConŃinutul şi standardele cursului au fost realizate comparativ, urmărind cerinŃele comunităŃii epistemice internaŃionale din universităŃi occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate), precum şi din instituŃii reprezentative pentru domeniu. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din





30%


XI. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea RelaŃii InternaŃionale, Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul RelaŃii InternaŃionale, Filosofie, Istorie si Geografie 1.4.Domeniul de studii RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii LicenŃa 1.6.Programul de studii/Calificarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei DREPTURILE OMULUI 2.2.Titularul activităŃilor de curs Prof. univ. dr. Ion Dragoman 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Asist. univ. drd. Anelis-Vanina Istrătescu 2.4. Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul

disciplinei DS


3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 36 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 12 DistribuŃia fondului de timp ore

19

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităŃi ……… 3.7 Total ore studiu individual 89 3.8 Total ore pe semestru 125 3.9 Număr de credite 5 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum • Cunoaşterea şi aprofundarea instituŃiilor studiate la disciplinele Drept internaŃional şi Dreptul Uniunii Europene

4.2 de competenŃe • 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului

• Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia.


• Pe parcursul desfăşurării seminariilor, studenŃii vor utiliza ca instrumente de lucru, tratate şi culegeri de practică judiciară elaborate în materia drepturilor omului.


CompetenŃe profesionale

• C3 – Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaŃiilor internaŃionale şi afacerilor europene C6 – Asigurarea asistenŃei în managementul relaŃiilor din cadrul organizaŃiilor şi instituŃiilor implicate în procese

europene şi internaŃionale

CompetenŃe

Cunoaşterea drepturilor omului şi posibilitatea de a clama încălcarea acestora de către varii instituŃii, persoane.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cunoaşterea fundamentelor protecŃiei drepturilor omului prin mijloace politice, administrative şi judiciare în vederea dezvoltării personalităŃii umane

7.2 Obiectivele specifice • Identificarea şi valorificarea instituŃiilor naŃionale, europene şi globale de promovare a demnităŃii umane fără nici un fel de discriminare;

• Acumularea deprinderilor necesare pentru analiza şi implementarea politicilor guvernanŃei multinivel în domeniul libertăŃilor fundamentale, precum şi pentru îndeplinirea unor funcŃii în cadrul instituŃiilor guvernamentale şi organizaŃiilor neguvernamentale de apărare a drepturilor individuale;

• Investigarea proceselor şi fenomenelor specifice sistemului de protecŃie a drepturilor omului;

• ÎnŃelegerea importanŃei drepturilor şi libertăŃilor fundamentale pentru buna guvernare a statului de drept, consolidarea democraŃiei şi perfecŃionarea administraŃiei.

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Filosofia drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale omului


StudenŃii vor beneficia de suportul de curs în formă

20

electronică. 2. GuvernanŃa multinivel a promovării şi respectării demnităŃii umane

Prelegerile se vor desfăşura în forma prezentării pe suport power-point.

Se recomandă studenŃilor parcurgerea prealabilă a notelor de curs puse la dispoziŃie în format electronic, pentru a conferi cursului caracter interactiv.

3. TradiŃii şi practici naŃionale de protecŃie a libertăŃilor civice

Idem

4. Sisteme regionale de apărare a drepturilor individuale

Idem

5. Dreptul european al drepturilor omului Idem 6. Dreptul internaŃional global al drepturilor fiinŃelor umane

Idem

7. ConŃinutul drepturilor civile, politice, economice, sociale şi culturale

Idem

8. Dreptul internaŃional umanitar în conflictele armate Idem 9.IntervenŃiile umanitare şi responsabilitatea de a proteja umanitatea

Idem

10. JurisdicŃia drepturilor omului şi libertăŃilor fundamentale

Idem

11. Controlul nejurisdicŃional al respectării drepturilor omului

Idem

12. OperaŃii umanitare actuale Idem Bibliografie obligatorie Dragoman, Ion, Istrătescu, Anelis-Vanina, (2013), ProtecŃia juridică a drepturilor omului, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine; Dragoman, Ion, (2009): Dreptul european al drepturilor omului, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine; Dragoman, Ion, Ungureanu, David, (2012), Drept internaŃional umanitar, Editura Sitech, Craiova; JurisprudenŃa CurŃii Europene a Drepturilor Omului – cazuri recente cu privire la România, (2011), IRDO, Bucureşti. Bibliografie suplimentară Olteanu, Ionel, (2007), Dreptul european al drepturilor omului, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine; Dănişor, Gheorghe, (2011), Filosofia drepturilor omului, Bucureşti, Editura Universul Juridic; Lupulescu, Nicolae, (2009), Drept umanitar, Bucureşti, Editura C.H.Beck; Olteanu, Florin, (2010), IntervenŃiile umanitare – o provocare a mileniului 3, Ploieşti, Editura UniversităŃii Petrol-Gaze; Moroianu-Zlătescu, Irina, (2008), Drepturile omului – un sistem în evoluŃie, Bucureşti, IRDO; CorlăŃean, Titus, (2011), Executarea hotărârilor CEDO, Bucureşti, Editura Universul Juridic. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 1. Originea şi evoluŃia celor trei generaŃii de drepturi ale omului

Expunere sistematică

2. Mecanisme constituŃionale de apărare a drepturilor omului

Analiza comparativă DemonstraŃia didactică ConversaŃia

Se recomandă consultarea prealabilă a unor site-uri.

3. RevoluŃii ale drepturilor omului şi bune practici administrative de rezolvare a reclamaŃiilor

DemonstraŃia didactică ConversaŃia

Se recomandă consultarea prealabilă a site-ului Consiliului Europei.

4. Analiza particularităŃilor sistemului american, african şi arab de protecŃie a libertăŃilor fundamentale

Expunere sistematică Problematizare

Se recomandă consultarea prealabilă a site-ului Consiliului Europei. Sunt abordate studii de caz.

5. Studiu comparativ al promovării drepturilor Analiza comparativă Se recomandă studenŃilor

21

individuale în Consiliul Europei, UE şi OSCE ConversaŃia să asiste în prealabil împreună cu titularul de seminar, la procese derulate în faŃa instanŃelor judecătoreşti.

6. Rolul şi atribuŃiile Consiliului Drepturilor Omului în sistemul universal al libertăŃilor individuale

ConversaŃia DemonstraŃia didactică

Se folosesc extrase de jurisprudenŃă şi se lecturează prevederile relevante din ConvenŃia Europeană a Drepturilor Omului

Bibliografie obligatorie Beşteliu –Miga, Raluca, Brumar, Catrinel, (2010), ProtecŃia juridică a drepturilor omului, Bucureşti, Editura Universul Juridic; Sudre, Frederic, (2006), Dreptul european şi internaŃional al drepturilor omului, Iaşi, Editura Polirom; Selejan-GuŃan, Bianca, (2011), ProtecŃia europeană a drepturilor omului, Bucureşti, Editura C.H. Beck ConstituŃia României (2003); ConvenŃia Europeană de Apărare a Drepturilor Omului şi LibertăŃilor Fundamentale (1950); Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2003); DeclaraŃia Universală a Drepturilor Omului (1948); Carta NaŃiunilor Unite (1945). Bibliografie suplimentară Babonea, Gheorghe, Diaconu, Ion, Costache, Gheorghe, Crumpănă, Diana, Nicolau, Ileana Ingrid, (2008), Drepturi şi libertăŃi fundamentale, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine; Gâlea, Ioan, (2012), Aderarea UE la CEDO, Bucureşti, Editura C.H. Beck; Cloşcă, Ionel, CodiŃă, Dumitru, (2013), DicŃionar enciclopedic de drept internaŃional umanitar, Ploieşti, Editura Karta-Graphic; Aurescu, Bogdan, (2005), Sistemul jurisdicŃiilor internaŃionale, Bucureşti, Editura C.H. Beck; Stuparu, Cristina, (2009), Statul-societatea-libertăŃile religioase, IRDO, Bucureşti; Onica-Jarka, Beatrice, (2011), Drept internaŃional umanitar, Bucureşti, Editura Universul Juridic; Popescu, Eugen, (2011), Drept internaŃional umanitar, Bucureşti, Editura Universul Juridic; Kaldor, Mary, (2010), Securitatea umană – reflecŃii asupra globalizării şi intervenŃiei, Cluj-Napoca, Editura C.A. Publishing


Discutarea conŃinutului disciplinei cu specialişti din domeniul juridic şi cu reprezentanŃi ai unor organisme şi instituŃii de protecŃie a drepturilor omului.


nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu

întrebări, comentarii sau exemple de analiză

Examen scris 60%

Testare pe parcurs 20% 10.5 Seminar/laborator

Participare activă 20% 10.6 Standard minim de performanŃă

• Însuşirea fundamentelor drepturilor omului • Elaborarea a unui referat

FrecvenŃa la cursuri şi seminarii

1

XII. 1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Filosofie si Istorie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Integrare economică europeană/RIIF/RI/3/5/12 2.2.Titularul activităŃilor de curs Conf univ. dr. Miltiade Stanciu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar

Conf univ. dr. Miltiade Stanciu

2.4. Anul de studiu III 2.5Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7.Regimul disciplinei

A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăŃământ

42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14

DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 2 Examinări 1 Alte activităŃi: elaborare documentar de statistică internaŃională 20 3.7 Total ore studiu individual 83 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Absolvirea cursului de Economie Mondială ( anul 1) 4.2 de competenŃe 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipamente de predare multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Competen

Ńe

profesion

ale

C2 – Elaborarea proiectelor europene şi internaŃionale; C3 – Utilizarea metodologiei de analiză în domeniul relaŃiilor internaŃionale europene; C5 – Asigurarea de asistenŃă în domeniul negocierii internaŃionale şi medierii între grupuri cu interese diverse

Competen

Ńe

transvers

ale


• Să abordeze integrarea europeană din perspectiva economică, concentrandu-se asupra analizei economice a integrării.

• Evaluarea PieŃei Unice europene din punctul de vedere al efectelor asupra creşterii economice, a convergenŃei economice şi a alocării sectoriale şi geografice a resurselor.

7.2 Obiectivele specifice • Studierea impactului liberalizării şi politica concurenŃială în cadrul UE; • Studiul principalelor politici europene care beneficiază de transferuri

bugetare – politica agricolă comună şi politica regională şi reformele lor. 8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii

2

Istoria integrării economice europene InteracŃiunea cu studenŃii este regula de predare

StudenŃii sunt familiarizaŃi cu suportul de curs

Bugetul UE Prelegere Se recomandă studenŃilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interactiona în timpul predării

Federalismul fiscal şi alocarea sarcinilor pe niveluri de guvernare

Prelegere Idem

Economia politicii comerciale Prelegere Idem

Efectele integrării economice asupra alocării sectoriale a resurselor . Politică concurenŃială.

Prelegere Idem

Efectele integrării economice asupra acumulării

capitalului . Creşterea economică.

Prelegere Idem

Efectele integrării economice asupra alocării geografice a resurselor . Politica regională.

Prelegere Idem

Politica agricolă comună Prelegere Idem

Sistemul Monetar European Prelegere Idem

Uniunea Monetară Prelegere Idem

Politica fiscală şi pactul de stabilitate Prelegere Idem

PieŃele financiare Prelegere Idem

Integrare europeană şi piaŃa muncii Prelegere Idem

ConsecinŃele economice al extinderii UE. Beneficii şi costuri

Prelegere Idem

Bibliografie BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE

• Bîrsan Maria, Integrare economică europeană, Ed. Syllabus, facultatea de Studii Europene, Cluj Napoca, 2001 • Baldwin Richard, Wyplosz Charles, Economia integrării europene, Ed. Economica, Bucureşti 2006

8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii DistribuŃia de putere ăn UE şi legitimitatea deciziei

Prezentare

Participarea UE la liberalizarea multilaterală a comerŃului internaŃional

Prezentare

Viitorul politicii concurenŃiale a UE

Prezentare

Resursele bugetare ale UE destinate agriculturii noilor membri

Metodologie de construire a matricii logice

Politica de coeziune în UE extinsă Proiect referitor la completarea cererii de finanŃare în cazul unei aplicaŃii concrete

Aderarea noilor state member ale UE la uniunea monetară.

ExerciŃii practice

3

Procesul Lisabona ExerciŃii practice Bibliografie

• Mocearov Andrei, Integrare economică europeană, Note de curs • Bîrsan Maria, Integrare economică europeană, Ed. Syllabus, facultatea de Studii Europene, Cluj Napoca, 2001 Baldwin Richard, Wyplosz Charles, Economia integrării europene, Ed. Economica, Bucureşti 2006

9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conŃinutului disciplinei cu specialişti de la Institutul NaŃional de Statistică, Academia de Studii Economice 10. Evaluare



Examen sub formă de test grila susŃinut în Blackboard

60%

Evaluare pe parcurs Evaluare pe parcurs test grilă pe platforma Blackboard

20%


Abilitatea ştiinŃifică de aconcepe şi redacta un referat de seminar

20%


• Se înregistrează frecvenŃa şi soliditatea interacŃiunii la orele de curs – minim 7 cursuri. Se înregistrează frecvenŃa şi soliditatea interacŃiunii la orele de seminar – minim 7 seminarii

XIII. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei STATISTICA INTERNATIONALA /RIIF/RI/3/5/12 2.2.Titularul activităŃilor de curs Conf. univ. dr. Daniela Elena Stefanescu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar Conf. univ. dr. Daniela Elena Stefanescu 2.4. Anul de studiu III 2.5.Semestrul 5 2.6. Tipul de

evaluare ES 2.7. Regimul

disciplinei A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6

seminar/laborator 14

DistribuŃia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 2 Examinări 1 Alte activităŃi: elaborare documentar de statistica internationala 20 3.7 Total ore studiu individual 83 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Absolvirea cursului de Economie Mondiala (anul 1 de studii) 4.2 de competenŃe • 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul)

4

5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfasoara in sali cu echipamente de predare multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

6. CompetenŃele specifice acumulate C

ompe

tenŃ

e prof

esio

nal

e

• C2 - Elaborarea proiectelor europene si internaŃionale; • C3 - Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaŃiilor internaŃionale si afacerilor

europene; • C5 - Asigurarea de asistentă în domeniul negocierii internationale şi medierii între grupuri cu

interese diverse

Com

pete

nŃe

tran

sver

sal

e

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei � Cunoaşterea structurii si principiilor de functionare a statisticii

internationale; � Intelegerea principalelor functii ale statisticii internationale; � Intelegerea elementelor fundamentale ale statisticii oficiale; � Cunoasterea principalilor indicatori statistici prin care statistica

internationala isi operationalizeaza functiile. 7.2 Obiectivele specifice � Interpretarea continuturilor teoretice si practice ale disciplinei pentru

dezvoltarea aptitudinilor de lucru cu indicatorii statistici si de interpretare a mesajului cifrelor statistice.

� Compararea nivelului de dezvoltare a tarilor; � Evaluarea performantelor dezvoltarii tarilor versus standarde globale

de dezvoltare; � Asimilarea gandirii statistice.


Definirea statisticii si rolului sau in societatile democratice; incursiune in istoria statisticii

Interactiunea cu studentii este regula de predare.

Studentii sunt familiarizati cu suportul de curs.

Sistemul statistic global: palierul international

Prelegere Se recomanda studentilor parcurgerea prealabila a suportului de curs pentru a putea interactiona in timpul predarii.

Sistemul statistic global: palierul european Prelegere Idem Sistemul statistic national Prelegere Idem Principiile fundamentale ale statisticii pe plan international; managementul calitatii totale in statistica

Prelegere Idem

Functii ale statisticii internationale: evaluarea performantelor tarilor versus standarde globale de dezvoltare

Prelegere Idem

Compararea nivelului de dezvoltare a tarilor Prelegere Idem Productia statisticilor oficiale pentru monitorizarea politicilor economice

Prelegere Idem

Productia de statistici oficiale pentru monitorizarea politicilor sociale

Prelegere Idem

Productia de statistici oficiale in domeniile agricultura, dezvoltare rurala si mediul inconjurator, competitivitatea intreprinderilor

Prelegere Idem

Productia de statistici oficiale in domeniile transport; societate informationala; stiinta si inovare; turism

Prelegere Idem

Romania in UE Prelegere Idem Romania in lume: pozitionare din perspectiva Prelegere Idem

5

cifrelor statistice Bibliografie Stefanescu, Daniela, (2004) Statistica internationala 1, Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti; Isaic- Maniu, Alexandru (coord.), (2003) Dictionar de statistica generala, Bucuresti, Editura Economica; Anghelache, Constantin (1999) Statistica generala- teorie si aplicatii, Bucuresti, Editura Economica; Jaba, Elisabeta, (2000) Statistica, Bucuresti, Editura Economica 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii Sistemul statistic global: organizare pe paliere si principii de functionare;

Prezentare

Organizatii internationale/ europene cu preocupari statistice

Prezentare

Principii de organizare si functionare a statisticii pe plan international;

Prezentare

Standarde globale de dezvoltare reflectate prin statistici;

Metodologie de construire a matricii logice

Metode de comparare a nivelului de dezvoltare a tarilor: ierarhizarea tarilor;

Proiect referitor la completarea cererii de finantare in cazul unei aplicatii concrete

Productia de statistici oficiale in domeniile economic, social: indicatori, mod de calcul, mesaje transmise de cifrele statistice;

Exercitii practice

Romania in UE Exercitii practive Romania in lume. Bibliografie Stefanescu, Daniela, (2004) Statistica internationala 1, Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti; http://epp.eurostat.ec.europa.eu http://unstats.un.org/unsd/. 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea continutului disciplinei cu specialisti de la Institutul National de Statistica 10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea in prelegere cu intrebari/ comentarii


60%

Evaluare pe parcurs test grila pe platforma Blackboard

10 %

10.5 Seminar/laborator Implicarea in pregatirea si discutarea problemelor


30%

10.6 Standard minim de performanŃă Elaborarea si sustinerea in cadrul unui grup de 4-5 studenti a unui documentar cu date statistice comparabile Romania – alte state membre UE

1

XIV . 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Filosofie, Istorie si Geografie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Mi şcări şi partide politice din Europa de Sud-Est în

secolele XX-XXI 2.2.Titularul activităŃilor de curs Conf. univ. dr. Cristina Păiuşan-Nuică 2.3.Titularul activităŃilor de seminar 2.4. Anul de studiu 3 2.5Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7Regimul

disciplinei DS

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 24 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator - DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităŃi ……… 3.7 Total ore studiu individual 76 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Introducere în ştiinŃa politicii

I 4.2 de competenŃe 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Competen

Ńe

profesion

ale

C.3 Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaŃiilor internaŃionale si afacerilor europene

Competen

Ńe

transvers

ale

Ulizarea cunoştinŃelor legate de evoluŃia politică a Europei de Sud-Est in secolele XX şi XXI Aplicarea cunoştinŃelor acumulate în intelegerea şi analizarea actualei crize din Grecia.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei -Asimilarea unor informaŃii, idei, teorii, concepte, modele, procese politice pentru

istoria recentă a spaŃiului sud-est european şi a dezvoltărilor politice interne din Ńările balcanice de la începutul Războiului Rece la definitivarea procesului de integrare europeană şi euroatlantică

7.2 Obiectivele specifice -Integrarea dispozitivului de cunoştinŃe al disciplinei în tabla de materii a ramurii studiilor europene şi regionale şi a corpusului tematic al doctrinelor politice contemporane prin complementarităŃi tematice

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1.Pluripartidismul grec, insulă a democraŃiei în Prelegere dezbatere,

2

Balcanii totalitari, de la războiul civil la criza politică (1965)

problematizare

2.Stânga greacă în era democraŃiei fragile (1950-1967). TendinŃa de front popular prin Uniunea Democratică a Stângii (pacifism, parlamentarism, pluralism, socialism democratic).

Prelegere dezbatere, problematizare

3.Bipartidismul elen după tranziŃia democratică (metapolitfesi) şi perioada finală a Războiului Rece.PASOK versus Noua DemocraŃie .Panelenism socialist şi radical-liberalism,tradiŃionalism interbelic. Dinastiile politice Papandreu şi Karamanlis


4.Partidul Comunist Iugoslav/Uniunea Comuniştilor Iugoslavi.


5.Partidul Comunist Bulgar – jivkovism panslavist excepŃionalist, partid unic antiminorităŃi şi prosovietic. Gorbaciovizarea şi Petăr Mladenov


6.Partidul Comunist Albanez/Partidul Muncii -împletirea stalinismului cu maoismul în era regimului ateist hodjan


7.Sistemul politic al Greciei contemporane (1990-2012).

Prelegere sinteză

8.Albania, de la democraŃie la totalitarism. ApariŃia partidelor politice. Partidul Socialist şi marxism-leninismul în poststalinism (Ramiz Alia), social-democraŃia europeană/ orientare social-liberală (Fatos Nano), influenŃa modelului PASOK (Edi Rama).Mişcarea Socialistă pentru Integrare (Ilir Meta). Partidul Democrat (Sali Berisha) şi conservatorismul albanofon

Derularea unei prelegeri cu oponent ,

9.Sistemele politice ale Serbiei şi CroaŃiei post-iugoslave.


10. Sistemul politic bulgar postcomunist. Prelegere dezbatere, problematizare

Bibliografie 1.Nicolae Ciachir, Istoria popoarelor din Sud-Estul Europei în epoca modernă,Bucureşti, Editura ȘtiinŃifică şi Enciclopedică, 1987 (reeditare 1998) 2.Veselin Traikov, Curente ideologice şi programe din mişcarea de eliberare naŃională din Balcani până în anul 1878, Bucureşti, Editura StiinŃifică şi Enciclopedică, 1986 3.Mircea Muthu, Balcanologie, Bucureşti, 1995 4.Idem,Dinspre sud-est, Bucureşti, 1999 5.Holm Sundhausen,Experimentul Iugoslavia.De la întemeiere la destrămarea statului,Bucureşti, Editura Pro Historia, 2003 6.Tzvetan Todorov,Noi şi ceilalŃi, Iaşi, Institutul European, 1998 7.Maria Todorova,Balcanii şi balcanismul, Bucureşti, 2000 8.Armand GuŃă,Conflicte interetnice şi interconfesionale în Balcani.Studiu de imagologie:noi,voi şi ceilalŃi,Bucureşti, Editura Etnologică, 2010 9.Barbara Jelavich,Charles Jelavich,Formarea statelor naŃionale balcanice, Cluj-Napoca, 1998 10.Herman Keyserling,Analiza spectrală a Europei,Iaşi, Institutul European, 1992 11.Georges Corm,Europa şi Orientul de la balcanizare la libanizarea istoriei, Cluj-Napoca, Dacia, 1999 12.Daniel Smilov, The Politics of Bulgarian Ctizenship, Amsterdam University Press,2011 13.Karen Dawisha, Bruce Parrot, Politics,Power and the Struggle for Democracy in South-East Europe, Cambridge University Press,1995 14.Sabrina P. Ramet, Central and South East European Politics since 1989, Cambridge University Press, 2011 15.Dusko Doder, Louise Branson, Miloşevici.Portretul unui tiran,Bucureşti,All, 2004 16.Jelio Jelev,Fascismul, Bucureşti, 1995 17.Paul G. Lewis, Political Parties in Post-Communist Eastern Europe, London and Routledge,2000

3

18.Plamen Georghiev,The Bulgarian Political Culture, Gottingen, Vandenhoeck Ruprecht,2000 19.Pierre Brechon,Partidele politice, Cluj-Napoca, Eikon, 2004 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului -Domeniile de interes didactic ale disciplinei (situate la intersecŃia studiilor regionale cu analiza doctrinelor politice) se conjugă cu tendinŃele tematice de cercetare ale comunităŃii academice balcanice şi dezbaterilor de specialitate; utilitate informativă şi noutate a conŃinuturilor structurale, subiectelor studiate şi modelarea formativă a capacităŃii de analiză de profil (doctrine, ideologii, teme, proiecte politice într-un spaŃiu specific, denumit adesea butoiul cu pulbere -powder keg- al Europei) 10. Evaluare


10.4 Curs Receptarea creativă a cunoştinŃelor de specialitate,interpretarea critică a realităŃilor culturale, politice din Balcani

Apreciere cumulativă de etapă a omogenizării cunoştinŃelor de specialitate/reliefarea capacităŃii analitice de a sesiza teorii, tendinŃe,evoluŃii,teze,concepte din sfera doctrinelor politice regionale

60%

Testare pe parcurs 20% 10.5 Seminar/laborator Interpretarea documentelor

şi textelor programatice ale mişcărilor politice din Sud-Estul Europei

Abilitatea ştiinŃifică de a concepe şi redacta un referat ordinar de seminar

20%

10.6 Standard minim de performanŃă -Integrarea progresivă a informaŃiilor în câmpul general al disciplinei relaŃiilor internaŃionale şi al studiilor europene şi a celor regionale -Creşterea capacităŃii de a interpreta şi comunica subiectele cercetate din tabloul politic al mişcărilor şi doctrinelor din Balcani, de la independenŃă la comunizarea regională postbelică

XV. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea RelaŃii InternaŃionale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul RelaŃii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii LicenŃă 1.6.Programul de studii/Calificarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Protocol şi etichetă diplomatice 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lector univ. dr. Bianca Droc 2.3.Titularul activităŃilor de seminar 2.4. Anul de studiu III 2.5Semestrul 4 2.6 Tipul de

evaluare ES 2.7Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator - DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 1

4

Examinări 1 Alte activităŃi 0 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei

• Politică externă şi diplomaŃie 4.2 de competenŃe • 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la videoproiector. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•


Competen

Ńe

profesion

ale

• C1 – Utilizarea fundamentelor teoriilor relaŃiilor internaŃionale în studiul proceselor europene şi internaŃionale

C3 – Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaŃiilor internaŃionale si afacerilor europene

Competen

Ńe

transvers

ale

Utilizarea ceremonialului diplomatic, precum şi cunoaşterea tuturor privilegiilor şi imunităŃilor diplomatice.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noŃiunilor, datelor şi

momentelor fundamentale ale protocolului şi etichetei diplomatice

7.2 Obiectivele specifice • Cunoaşterea şi relevarea contribuŃiei protocolului şi etichetei diplomatice la evoluŃia relaŃiilor internaŃionale;

Explicarea proceselor şi ceremonialului diplomatic, a principalelor reguli ale etichetei diplomatice

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Definirea protocolului diplomatic şi rolul acestuia în politica externă şi diplomaŃie

Prelegere, interacŃiunea cu studenŃii.

Se prezintă studenŃilor suportul de curs pe hârtie.

2. Istoria protocolului diplomatic în lume şi în România 2 Prelegere Se recomandă studenŃilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacŃiona în timpul predării.

3. Ierarhii diplomatice Idem 4. Eticheta şi ceremonialul diplomatice Idem 5. Curtoazia, politeŃea, bunele maniere şi protocolul diplomatic

Idem

6. DiplomaŃia şi protocolul Idem 7. DiplomaŃia şi comunicarea Idem 8. Ceremonialul diplomatic: evenimente sociale, informale, formale,

2 prelegeri Idem

9. InvitaŃia, discursurile, Ńinuta, regulile sociale Idem 10. UzanŃe de protocol diplomatic şi ceremonial Idem 11. Privilegii şi imunităŃi diplomatice Idem 12. Protocolul instituŃionalizat: rol şi vizibilitate Idem Bibliografie obligatorie: Anghel, Ion M., Dreptul diplomatic şi consular, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002 Dussault, Louis, Protocolul, instrument de comunicare, Editura Galaxia, Bucureşti, 1996 Ioana Varsta, Protocol şi etichetă diplomatice, Editura C.H. Beck, 2011 Bibliografie facultativă Feltham R.G., Diplomatic handbook - Ghid de diplomaŃie, Institutul European, Iaşi, 2005

5

Georgescu, Toma, Caraiani, Gheorghe, UzanŃe diplomatice şi protocol în relaŃiile internaŃionale, Editura Sylvi, Bucureşti, 2002 Limbeanu, George, DiplomaŃie, protocol, ceremonial: entităŃi cu proiecŃie spre mileniul trei, Sibiu, Editura UniversităŃii „Lucian Blaga”, 2005 Manciur, Emilian, Protocol instituŃional, Bucureşti, Comunicare.ro, 2002 Maxim, Ioan, Manual diplomatic, editat de Ministerul Afacerilor Externe, Bucureşti, 1996 Mel French, Mary United States Protocol: TheGuide of Official Diplomatic Etiquette, Rowman &Littlefield Publishers, 2010 Mitchell Mary, Corr John, Ghidul manierelor elegante în afaceri, Cluj-Napoca, Paralela 45, 2006 Mucchielli, Alex, Comunicarea în instituŃii şi organizaŃii, Editura Polirom, Iaşi, 2008 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare



Examen scris 60%

Teste de autoevaluare Test grila pe platforma Blackboard 20 %

Elaborarea şi susŃinerea de referate

pe teme alese de către grupuri de 2-3 studenŃi

20%



Se înregistrează frecvenŃa şi soliditatea interacŃiunii la orele de seminar – minim 7 seminarii

XVI. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Filosofie, Istorie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei ETICA ÎN RELA łIILE INTERNA łIONALE/ RIIF/Ri/3/6/14 2.2.Titularul activităŃilor de curs Lector univ. dr. Alexandru Lucinescu 2.3.Titularul activităŃilor de seminar 2.4. Anul de studiu 3 2.5Semestrul 6 2.6 Tipul de


disciplinei A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 28 din care:

3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator

DistribuŃia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităŃi ……… 1 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100

6

3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Dreptul european al drepturilor omului;

• Istoria relaŃiilor internaŃionale şi a diplomaŃiei 2 4.2 de competenŃe • 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de


•


Com

pete

nŃe pr

ofes

iona

le


• C4 Proiectarea de strategii in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene C5 Asigurarea de asistentă în domeniul negocierii internationale şi medierii între grupuri cu interese

diverse

Com

pete

nŃe

tran

sver

sal

e


• Evaluarea morala a acŃiunilor actorilor internaŃionali

7.2 Obiectivele specifice 1. Conştientizarea faptului că relaŃiile internaŃionale ridică probleme etice fundamentale 2. Analizarea relaŃiilor internaŃionale în termeni de valori 3. ÎnŃelegerea importanŃei principiilor etice în justificarea acŃiunilor actorilor internaŃionali 4. Analizarea principiilor etice prezente în unele dintre cele mai importante documente internaŃionale 5. Utilizarea instrumentelor etice în evaluarea problemelor de politică externă

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Etica si relatii internationale:instrumente teoretice

Prelegere

2. IntervenŃia umanitară si protejarea dreptului la viaŃă

Prelegere

3. Dreptul la secesiune Prelegere 4. Sărăcia extremă şi obligaŃiile bunăstării Prelegere 5. ImigraŃie si suveranitate Prelegere 6. Război drept şi război nedrept Prelegere 7. Interesul naŃional si constrîngerile etice Prelegere Bibliografie Bibliografie obligatorie 1. Carr, E.G. Criza celor douazeci de ani (1919-1939): o introducere in studiul relatiilor internationale, Polirom, 2011 2. Ellis, Anthony (ed), Ethics and International Relations, Manchester University Press, 1986

3. Morgenthau J.Hans, Limitările puterii nationale în Politica între naŃiuni, Ed. Polirom, Iaşi, 2007

4. McElroy, Robert W.,Moralitatea in politica externă americană: rolul eticii în relaŃiile internaŃionale, Editura Paideia, 1997, ColecŃia Gândirea Nouă, traducere de Costică BrădăŃan. 5. Nardin, Terry, Mapel David R, (eds), Traditions of International Ethics, Cambridge University Press, 1992 6. Singer Peter, Tratat de Etica, Polirom, 2006 7. Smith, Karen E. Margot Light (eds.) - Ethics and Foreign Policy, Cambridge University Press, 2001 Bibliografie facultativ ă 1. Annan, Kofi, Intervention in The Ethics of War, Gregory M. Reichberg, Henryk Syse si Endre Begby, Blackwell Publishing, 2006

7

2. Buchanan, Allen, Theories of Secession, Philospohy and Public Affairs, vol.26 nr.1, 1997 3. Blake, Michael, Immigration in A Companion to Applied Ethics, R.G.Frey si C.H.Wellman(ed), Blackwell Publishing, 2005 4. Coady, C.A, War and Terrorism, in A Companion to Applied Ethics, R.G.Frey si C.H.Wellman (ed), Blackwell Publishing, 2005 5. Dower, Nigel, World Ethics, Edinborough University Press, 1998 6. Dower, Nigel, Saracia o problema globala in Tratat de etica, Peter Singer(ed), Polirom, 2006 7. Mayall, James, Non Intervention, Self Determination and the „new world order” in International Affairs, Royal Institute of International Affairs, vol 67, no 3, 1991 8. Moore, Margaret, Allen Buchanan (ed.), States, Nations and Borders: The Ethics of Making Boundaries, Cambridge University Press, 2003 9. Moore, Margareth, The Ethics of Nationalism, Oxford University Press, 2001 10. Pinstrup, Andersen Per, Peter Sandoe, Ethics ,Hunger and Globalization, Springer, 2007 11.Reichberg, Gregory M, Henryk Syse si Endre Begby(ed.), The Ethics of War, Blackwell Publishing, 2006 12.Singer, Peter, Famine, Affluence and Morality in Philosophy and Public Affaires,Vol.1, No.3. (Spring,1972) 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea continutului disciplinei cu specialisti ai Ministerului Afacerilor Externe si ai Ministerului Culturii si Patrimoniului National precum si cu experti din cadrul Ministerului Apararii Nationale. 10. Evaluare




80%

Teste de autoevaluare Test grila pe platforma Blackboard

20 %


10.6 Standard minim de performanŃă Se înregistrează frecvenŃa şi soliditatea interacŃiunii la orele de curs – minim 7 cursuri.

XVII. 1.1.InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Surse şi trasee energetice la începutul secolului XXI 2.2.Titularul activităŃilor de curs Conf.univ.dr. DRAGOŞ FRĂSINEANU 2.3.Titularul activităŃilor de seminar 2.4. Anul de studiu 3 2.5. Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăŃământ 24 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator DistribuŃia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 2 Examinări 2

8

Alte activităŃi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 76 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenŃe • 5. CondiŃii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de




CompetenŃe

profesional

e

• C3 Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaŃiilor internaŃionale si afacerilor europene • C5 Asigurarea de asistentă în domeniul negocierii internationale şi medierii între grupuri cu interese diverse

CompetenŃe

transversal

e

• CT2. Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară, atitudine etică faŃă de grup, respect

faŃă de diversitate şi multiculturalitate; acceptarea diversităŃii de opinie. .

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Însuşirea de către studenŃi a cunoştinŃelor despre sursele şi traseele

energetice la începutul secolului XXI 7.2 Obiectivele specifice • Dobândirea de competenŃe gnoseologice: să reproducă noŃiunile

fundamentale ale cursului, să opereze cu aparatul epistemologic al disciplinei; să identifice diversitatea şi complexitatea proceselor şi fenomenelor geoenergetice

• Stimularea capacităŃii de analiză şi interpretare a proceselor şi fenomenelor din domeniul geoenergetic

8. ConŃinuturi 8.1 Curs Metode de predare ObservaŃii 1. Contextul geopolitic şi geo-economic mondial

la începutul secolului XXI Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

2. Problematica energie la începutul secolului XXI


3. Securitatea energetică Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

4. Clasificarea surselor de energie Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

5. Asimetria dispunerii surselor energetice Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

6. Locul şi rolul predominant al petrolului în balanŃa energetică mondială


9

7. Gaze, cărbune, energia atomică şi alte surse de energie


8. Tipuri şi modalităŃi de transport Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

9. Fluxurile de energie la nivel mondial Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

10. Principalele trasee energetice - caracteristici Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacŃiunea cu studenŃii)

11. România în contextul geoenergetic mondial. Marile puteri în bătălia resurselor


12. Locul şi rolul OPEC în contextul geoenergetic mondial. Crizele energetice


Bibliografie - Dolghin, N., Geopolitica. DependenŃele de resursele naturale, Editura UniversităŃii NaŃionale de apărare „Carol I“, Bucureşti, 2004 - Erdeli, G., Braghină, C., Frăsineanu, D., Geografia Economică Mondială, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2000 - Frăsineanu, D., Geopolitica, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 - Hlihor, C., Geopolitica şi geostrategia în analiza relaŃiilor internaŃionale contemporane, Editura UniversităŃii NaŃionale de apărare „Carol I“, Bucureşti, 2005 - Manolache, M., Stăncilă, L., Securitatea energetică la începutul secolului XXI, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009 - Manolache, M., Stăncilă, L., Societatea contemporană şi securitatea energetică, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2010 - Negoescu, B., Vlăsceanu, Gh., Geografia economică. Resursele Terrei, Editura Meteora Press, Bucureşti, 2001 - Nouschi, A., Petrolul şi relaŃiile internaŃionale din 1945 până în prezent, Institutul European, Iaşi, 2007 8.2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii 9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Discutarea conŃinutului disciplinei cu specialişti de la Institutul de Geografie, precum şi cu reprezentanŃi ai Ministerului Afacerilor Externe.


nota finală 10.4 Curs Sinteza cunostintelor

dobandite Examen 60%

10.5 Seminar/laborator Prezenta 20%



10.6 Standard minim de performanŃă • parcurgerea tuturor etapelor de realizare a referatului în conformitate cu programul anunŃat • Sustinerea unui proiect individual

10

ALTE INFORMA łII UTILE

PREGĂTIREA PENTRU CARIERA DIDACTIC Ă Concomitent cu studiile universitare de licenŃă de specialitate, programul de studii de licenŃă

RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene, în colaborare cu Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, entitate academică distinctă a UniversităŃii, abilitată să asigure pregătirea viitorilor profesori, oferă tuturor studenŃilor interesaŃi şi Programul de pregătire pentru cariera didactică. Programul se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare, în conformitate cu Planul naŃional unitar de formare iniŃială a personalului didactic, care prevede studiul psihologiei educaŃiei, fundamentelor pedagogiei, teoria şi metodologia curriculum-ului, instruirii şi evaluării în învăŃământ, metodica specialităŃii, practica pedagogică, sociologia educaŃiei şi management educaŃional.

StudenŃii înscrişi au obligaŃia de a participa la cursurile, seminariile şi celelalte activităŃi didactice, de a îndeplini sarcinile specifice disciplinelor de studiu şi de a promova probele de evaluare la toate disciplinele din planul de învăŃământ, precum şi proba de evaluare finală cu care se încheie Programul.

Absolvirea Programului se finalizează cu: • obŃinerea unui număr de 30 de credite transeferabile suplimentare, pe baza cărora

studenŃii dobândesc o a doua calificare, pe lângă cea de specialitate; • obŃinerea unei AdeverinŃe de absolvire însoŃită de o anexă cu-prinzând situaŃia

şcolară şi competenŃele absolventului, act oficial de studii fără de care nu este posibilă practicarea profesiei didactice şi ocuparea de posturi didactice în învăŃământ;

• şanse sporite de inserŃie şi integrare în viaŃa profesională activă, învăŃământul reprezentând un domeniu vast, care prin natura sa, oferă permanent locuri de muncă pentru absolvenŃii studiilor universiatre de licenŃă, calificaŃi pentru munca în învăŃământ;

• oportunităŃi de promovare profesională în carieră, personalul didactic având posibilitatea de a participa, pe întreaga durată a carierei, la programme de formare şi formare continuă şi la concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere, de îndrumare şi control din întregul sistem al învăŃământului preuniversitar.

Participarea la program se face pe baza taxei stabilită de Senatul UniversităŃii. Înscrierea şi înmatricularea la Program se face odată cu înscrierea anuală a studenŃilor la

secretariatele facultăŃilor sau la secretariatul Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din strada Ion Ghica nr. 13, etajul 5, camerele 510 şi 511.

OBłINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETEN łĂ LINGVISTIC Ă, NECESAR PENTRU ÎNSCRIEREA LA EXAMENUL DE LICEN łĂ

• Certificatul de competenŃă lingvistică se eliberează gratuit de către

Departamentul de Limbaje Specializate studenŃilor facultăŃilor în care limba străină este obligatorie şi care au promovat examenul/colocviul de limbă străină, indiferent de forma de învăŃământ (ZI/FR/ID).

• Se eliberează Certificate de competenŃă lingvistică, studenŃilor facultăŃilor în care limba străină este facultativă, după cum urmează:

1

EXTRASE DIN REGULAMENTUL

PRIVIND ACTIVITATEA PROFESIONALĂ A STUDENłILOR Art. 18. La începutul fiecărui an universitar, conducerile facultăŃilor aduc la cunoştinŃa

studenŃilor disciplinele prevăzute în planul de învăŃământ în anul respectiv de studiu, formele de evaluare a cunoştin Ńelor (examen, colocviu, verificare pe parcurs etc.), precum şi structura anului universitar.

Art. 19. Anul universitar este format din două semestre, durata unui semestru fiind de 14 săptămâni, cu excepŃia semestrelor anului terminal, care, având în vedere examenul de licenŃă, pot avea o altă durată, stabilită de consiliile facultăŃilor.

Art. 20. În Universitatea Spiru Haret se organizează 3 sesiuni de exa-mene: sesiunea din iarnă, sesiunea din vară şi sesiunea din toamnă. Volumul şi nivelul cunoştinŃelor cerute la examene şi colocvii se stabilesc în concordanŃă cu programa analitică a disciplinei respective.

Art. 23. Examenele şi celelalte forme de evaluare a cunoştinŃelor, prevăzute în planul de învăŃământ al unui an de studiu, se susŃin, fără taxă, în sesiunile stabilite pentru anul de studiu respectiv, conform structurii anului universitar.

Art. 24. StudenŃii au dreptul să se prezinte la examen/colocviu numai dacă şi-au îndeplinit toate obligaŃiile profesionale (lucrări practice, proiecte, referate etc.) stabilite prin programa analitică a disciplinei respective şi şi-au achitat toate obligaŃiile financiare (taxa de şcolarizare, taxa de examen-restanŃă, cazarea la cămin etc.).

Art. 34. Înscrierea studentului(ei) în anul următor de studiu se face, la cerere, cu condiŃia obŃinerii în anul universitar precedent a numărului de credite stabilit de Senatul UniversităŃii.

Art. 36. Studentului (ei) care repetă anul i se echivalează, la cerere, examenele/colocviile promovate în anul universitar anterior.

Art. 37. Examenele/colocviile restante din anul sau anii de studiu anteriori se pot susŃine, la cererea scrisă a studentului şi cu aprobarea conducerii facultăŃii, în sesiunile stabilite prin structura anului universitar sau în presesiuni special organizate pe parcursul anilor universitari urm ători , cu plata taxei stabilite de Senatul UniversităŃii.

Art. 39. Pe baza cererii scrise, aprobate de decanul facultăŃii, studentul(a) poate susŃine, în sesiunile prevăzute prin structura anului universitar, examen de mărire a notei la una sau mai multe discipline pe care le-a promovat anterior, în anul respectiv de studiu, cu plata taxei stabilite de Senatul UniversităŃii. Examenul de mărire de notă se acordă la disciplinele din anul de studiu în care studentul este înscris. În situaŃia în care studentul (a) dovedeşte o pregătire superioară, profesorul examinator consemnează, în catalogul disciplinei, nota mărită obŃinută şi menŃionează: mărire de notă. La acordarea bursei de merit se ia în consideraŃie prima notă de promovare obŃinută, şi nu cea mărită.

Art. 40. În Universitatea Spiru Haret, planurile de învăŃământ sunt alcătuite conform sistemului de credite transferabile. Creditele sunt o valoare numerică alocată unei discipline de studiu, valoare care desemnează volumul de muncă al studentului (ei), - participarea la ore de curs, seminar, laborator, proiecte, studiu individual, pregătire pentru examen, activitate practică/stagii clinice etc., suficientă şi necesară pentru a asigura asimilarea disciplinei respective.

Art. 42. Numărul de credite obligatoriu pentru un an de studiu, obŃinute la disciplinele obligatorii şi opŃionale, este de 60, la toate formele de studii universitare de licenŃă. […]

Art. 44. Sunt declaraŃi absolvenŃi ai facultăŃii şi se pot înscrie la examenul de licenŃă numai studenŃii care au promovat toate examenele din toŃi anii de studiu, obŃinând cele 180 de credite necesare. […]

Art. 48. Transferul la Universitatea Spiru Haret al studenŃilor de la specializări autorizate sau acreditate, din cadrul altor instituŃii de învăŃământ superior, se face în condiŃiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentul Regulament pentru studenŃii proprii (art.34), cu recunoaşterea perioadelor de studiu efectuate şi cu obligaŃia susŃinerii examenelor/colocviilor restante sau de diferenŃă. Transferul se aprobă de Rectorul UniversităŃii.

Art. 49. În cadrul UniversităŃii Spiru Haret, studenŃii se pot transfera de la o specializare la alta, din domenii de licenŃă identice sau apropiate, de la o formă de învăŃământ la alta (zi, frecvenŃă redusă, învăŃământ la distanŃă) în cadrul aceleiaşi facultăŃi, cu susŃinerea examenelor de diferenŃă. Cererile de transfer se depun, cu cel puŃin o săptămână înaintea deschiderii anului universitar, la

2

secretariatele facultăŃilor care urmează să primească studentul(a), se avizează de către decanul facultăŃii de la care pleacă studentul(a) şi se aprobă de către decanul facultăŃii care îl(o) primeşte.

Art. 52. Activitatea profesională a studentului(ei) de la învăŃământul de zi, de la învăŃământul cu frecvenŃă redusă sau învăŃământul la distanŃă poate fi întreruptă în cazuri motivate, la cererea acestuia, fără a se considera repetenŃie, cu aprobarea decanului facultăŃii. SituaŃia şcolară a acestor studenŃi se încheie cu menŃiunea: întrerupere de studii. Reînscrierea în anul respectiv se face în baza cererii de întrerupere, cu plata taxei de şcolarizare şi nu necesită o altă aprobare.

Date post:	03-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

RELA łII INTERNA łIONALE ŞI STUDII EUROPENE · - capacitatea de colaborare cu speciali şti din...

Documents