SIMION DANILA

REFLEXE ALE GENITIVULUI DIALECTAL, iN ONOMASTICA gi,NArB,qnA

1. S:a,r€flarcat de cdhe dialectologi cd ceea ce individualizeazd graiurilebSnifene sub aspectul flexiunii cazvale este frecvenla tuturor modalitililor derealizare a.cazurilor oblicer. Astfel, exprimarea sintetici Ei cea analiticd agenitivului coexisti in subdialectul b6ndfean (dar fenomenul acesta este propriy,in prqpo(ii diferite, Ei altor graiuri dacoromdne gi, in general, limbii vorbite). Inarticolul de fatl ne propunem si urmdrim doar unele aspecte ale genitiwluisintetic feminin reflectat in onomastica bdnS{eand.

2. Cum in romdna contemporand genitiwl analitic cu articolul proclitic /aitinde sd ia locul celui sintetic (cu articolul enclitic), indeosebi la numele depersoane masculine2, utilizarea in limbajul locuitorilor din Betin! TM, spre a nereferi'la un grai pe care il cunoaqtem bine, a genitivului denumirii in forma luisiriteticd, la nume de persoane de genul feminin sau de genul masculin cu aspectfeminin, de cdtrb vorbitorii mai in vf,rsti sau de cdtre cei ce imit6, dintr-un rnotivsau altul, graiul de altldatd, pare atAt de desuetd, incAt stAmeEte adesea ilaritate(lui lordan, Top. rom., p. 487, construcliile sintetice de felul acestora, aflate instructurile toponimice personale, ii apar ca arhaice).

Cu toate acestea, onomastica bdndleand (qi nu numai aceasta, desigur3)

I Tratat de dialectologie romdneascd, Craiovz, I 984, p. 258.

' Al. Graur, Tendinlele actuale ale limbii romdne, Bucuregti, 1968, p. 160; pentru aspectul

diacr<rnic,al problemei, vezi Al. Gra,ur, Articolul hotdrdt Ia numele de perseane rumdnersti, inSCL, XVII, 1966, nr. I , p. l9-25; Rodica Bogza-limie, Despre unele caracteri.ttici Jlexionareale numelor de persoand tn limha textelor din secolul al XW-lea; CalinaGhilu, Particulurttdliarhaicebiindlene; Paula Diaconescu, Declinarea cu artiutl proclitic a substantivelor proprii,nume de persoand, tn limba romdnd, toate in Omagiu lui Alexandru Rosetti iu 70 de ani,

Bucurqti, 1965 (1966), p.69-72, resp.296 si l7l-175; Dragog Moldovanu, Aspecte aleinterpenetrdliei sistemek)r toponimice; toponimele descriptive cu articol deJinit proclitic, in vol.Profesorul Gaviil Istrate la 70 de ani, laqi,1984, p. 295-3ll; Marica Pietreanv, Consecinle

morlblogice ale raportului tlintre numele proprii si numele comune, in SO, IV, p' 54-60;I: Rizescu; Observagii asupra sufixului antroponimic'-ese, in SCL, XXVI, 1975, nr.5, p. 539-

54r.1 Cf. Puiu Filipescu, Particularitdli regionule de linbd in enktpice si toponime din vulea

Zeletinului (judelul Bucdu), in AnL, XXX, 1985, p. 329.

DAC1ROMANIA serie noud, II, 1996-1997, Cluj-Napocu, p. 6l'68

62 SIMION DANILA

cunoftea, pdnd nu de mult, cu precddere asemenea construclii, cdci, ,,potrivitfactorului tradilie, graiurile populare pot pbstra un timp mai mult sau mai pulinindelungat qi formele articulate cu articol enclitic la substantive pentru care, inlimba literard, s-au impus formele cu articol proclitic"a.

2. 1. Am putut urmiri asemenea forme la Belin! - penfru antroponimie * pe

baza a doui conscriplii intocmite pentru uz personal: prima ! depr,in 19.07 - de

cdtre un slujba; al primdriei, a doua - din 1930 - de c6fte un ftlrefionar al poEtei

locale. Ambeie inregistreazl, pe l6ngd prenumele ;i numele de familie, qi

supranumele - in multe caztvi la genitiwl sintetic (forma populard). Ddm inparanteze rotunde, spre comparafie, supranumele din 1930, acolo undeestecazttl: Armanchii<Armanca, nf B, sec. XVIII * XD(, Binchii, azi pin qq, pgmecunoscut in onomastica bdni{eand (cf. poezia lui Victor Vlad Detarnirina,Scrisoarea Bincii), Briii (Bria) (cf. P6trut, Nume, p, 85), Catilii.(Ceti{a, qi

Catilii)<scr., magh., Cechinii (Cuhina, nf B, sec. XVm) { scr., Gltivdlu{KChivdlula, hip. de la Paraschiva, Ciroanii (pentru terna Cir-, vezi Pdvut, On.

rom., p.75, Ei sprn, Cira, la Drdgoiegti TM, Ciru,la Ramna CS), Florli<Florea, Floroanii (Floroane)<Florea, Garii (Gara) (cf, DOR, p.434), Giuchii,azi Giuca (cf. DOR, p.67,284),Ielii (ela, nf B, sec. XVru - XD()< scf ,,Iodhli(loanii), Jdroanii (Jdra)< sct., Linehii < Linca, nf B, in a doua jumdtate a Sec:

XVIL Mdri[ii<Mdrila. nf B, frecventin sec. XV[I, Mezinchii<Mezinca, nfB,sec. XV[I, Nastii<Nqsta, nf B, sec. XVIII - XIX, Orboanii<Orboan4o,rbu,sprn. B, Oprii (Oprea), Pipii (Pipii)<Pipd, sprn. B, sau Pipa (cf. Grddina IuPipa,DTB,IV, p. 125, Cracu Pipii, DTB, II, p.127)(vezi qi DOR, p. 347), Pi.tii(Pild) (ct. Pi1a, DOR, p. 348), Ruichii (Ruichii), azi Ruica (cf, DOR, p. 364),Rugii, azi Ru;a, hip. dela Fira, nf B, sec. XVIU, Sapcii (Sapta), var. anf Safta,B, frecvent in sec. XVIII - XIX, $cioapii ($cioapii)<$cioapa, Ticapetrii(Ticapetrii)<Ticd a Petrii, de la Petra: Df B, sec. XVII - XD(, Vdduvii(Vdduva).

2. 2. Numeroase exemple ne oferd protocoalele bisericeqti din secolele XVIII_XIX:

PB, 1780: Mdrtinu Lavrii (vezi, la 1781, Pefu Lavrea), Petu Giurchii;1781: Alixandru Marii: 1795: Gheorghe {onii (dar, la 1797: Gheorghe fonea);1796: Pau Blajii<Blaja<scr. (DOR, p. 173).

PR, 1784: Mida sora,ltott Marta (vezi gi, la 1806, Mdrie fata lui Iliia Sroii);1785: Ianco Cechinii (vezi, la 1803, Cechinc lui Iancu Cebzan); 1788: IancoCdtdlinii, Costa Popii (la 1782: Anna a Costii Popii), Sdmziiana a LeichiiGiurchii (1788: Babric Leca), Givrca Pepovir, Mdrie Florii Mutari (l'784:Iordanca lui Florea Murar), AniqcaNr'co/ii Pdnovan qi Gheorghe Biri;u Nrcoiii

a Paula Diaconescu, Declinarea cu ,,articol de/init" proclitic in limba romdnd. Genitiv-dutivul ^suhstantivelor comune, nume de persoana', in SCL, XVI!, 1966, nr. 6, p. 557.

REFLEXE ALE CENITIVULUI DIALECTAL

5 Wotfgang Fleischer, Onomastische Strukuren in der deutschen Sprache der Gegenwart,

in ,,Onomastici slavogermanica", V, 1970, p. 4l .

6 Radu Flora, Numele de femilie romdneSti din Banat (P.S.A.V), in Contribulii la istoria

eulturalii a romdnilor din Voivodina, Il, Panciova, I 974, p. 108.

63

ginere (1805: Mdrie fata lui Nicola $anoviceanu);1793: Cumbrie fata lui loanCrdciunesii; 1794: Pau Giurii<Giura<scr.; 1816: Simon fiul lovanii $oca!,Mariqca fata Saftii Prohab; 1817: Solomie muierea Sdcalii Damian < Sdcula(var. a lt:l, Secula, DOR, p. 369).

2. 3. Prin elipsa determinahrlui (de obicei, numele de botez in cazul

nominativ), multe genitive sintetice s-au impus eaatare tn anhoponimie, fie ca

nume de familie, fie ca supranume. Fenomenul este cunoscut qi altor limbi (de

pild6: germ. Heinrichs, Dietrichs,nfam de la prenumele Heinrich, Dietrichingenitit'; ngt. Anastasiu, Dilnitriu, Yasiliu, genitive delaAnastasios, Dimitrios,Vasilios;cf. Graur, Nume pers., p. 84 etc.).

' gi in onomastica satului Ba[nt ne intimpind citeva genitive sintetice

crisializate in nume de familie: Nicoli; Peri (cf. spm. Pera, hip. scr.; vezi qi

Grufiu Perii,DTB,IV, p, 142); Radi (familie originard din satul Checheq TM,dar cf. PR, I 801 : Awaam lui Rada Pascu); Vasi (cf . spm. l/asa, hip' scr, ; darpoate fi qi hip. de la Vasile) sau in supranume: Pipii (vezi supra).-

lnsd onomastica blndfeand in ansamblul ei este mult mbi bogati in asemenea

formalii. Iatii cdteva nume de familie rnai intdi: Albi (D:r:, XLV, 1988, nr.

13.466, p. 4YAIba(DOR, p. I 80); Babi (Tel. TM, p. 85)< Baba ; Bdlii (Tel, TM,p.94)<Bdla;Boci (Tel. TM, p. t04'7<Boca (ibidem); Bodi (ibidem; vezi qi Dosu

Bodii, DTB, III, p. '66)<Bodea (Tel. TM, p. 104); Boii (ibidem, p' 107)<Boia(ibidemt, p. 106); Buni (ibidem. p. 118)<Ban(e)a (ibidem' p' 117); Casmi(ibidem, p. l44fCosma; Cristi (ibidem, p. 150)< Cristea; Flori (ibidem, p.

|79)<Florea, Fochi (RB, 1990, nr. 157, p.3)<Foca; Iorghi (Tel. TM, p.

Sl3Ylorga; Iovi (tbidem, p.220)<Iova (ibidem); Jichii (ibidem, p' 225)<Iica,

hip. scr. delaJivan; Jivi (ibidem, p.226)<Iiva (ibidem, p'225); Lazi (ibidem,

p.239\<Laz(e)a (ibidem, p. 238 -239\; Magdi (ibidqm, p'248\<Magda; Marii(RB, I 990, m. 127, p. 3)<Marea, nf frecvent in Banat; Mdrii (T el. TM, p. 25 8)< Mara; Meri (D.r., XLItr, 1986, nr. 12.928, p. 4) < Mer(e)a (DOR, p. l1 l,320-321\; Mirci (Tel. TM, p. 267\<Mircea; Moisii (ibidem, p. 271)<Moisd(ibidem, p.270); Nechiti (RB, 1990, nr. 185, p. 4)<Nechita (Tel. TM, p' 282);

Negii (ibiden, p. 283)<Neaga ; P aQi (ibidem, p. 297)<P ald (DOR, p. 141); P egi

(lalomdnii din Banatul sdrbesc6)<Pega (Tel. TM, p, 309); Popii (ibidem,

p.320)<Popa; Puti (ibidem, p.32l'S<Puta (ibidem); Ruii (ibidem, p' 337)<Ruia(ibidem);Savii(ibiden,P.340-34lYSava; Seculi(ibidem, p' 346)'(vezi supra);Stoi (ibidem, p. l5a; <Snia;,Sto4; (D,r., XLV, 1988, nr. 13 637, p.4)<Stoila(Tel. TM, p. 360); $oti (ibidem, p. 370)<^fotea (ibidem); Todi (nume dobinditprin cdsdtorie de renumita c0ntireali de muzicd popular[ bdndleand Elena

64 SIMION DANILA

Jurjescu)<Zodea (ibidem, p.379); Trugi (ibidem, p.384)<Tru{d (ibidem); Tari(D.r., XLIV, 1987, nr. l3.l3l, p 4);i ldri (Dl., XLIV, i987, nr. 13 321. p.4)<lard (Tel. TM, p. 386; vezi gi DOR, p. 396); Yighi qi Vigi (Tel. TM, p.398)<Viga (DOR, p. 406); Vinchi (Tel. TM, p. 398)<Yinca (ibidem); Vladi(D.r., XLIV, 1987, nr. 13.193, p.6)<Vlada.

Aproape cd nu existl sat bIn6lean in care sE nu d6m peste supranumeprovenite de la nume de botez in cazul genitiv cu articol enclitic. Un simplusondaj (efectuat prin elevi) in aceste sate a scos la iveald nenumdrate supranumede acest tip: Bibii (Crivobara TM)<Biba (DOR, p. 201); Colti (GruniTM)<Cola, hip. de laNicola(e); Didii(Co;tsiTM\<Did(e)a (Tel. TM, p. 160);Drlu (S6lbdgelTM)<Dilea (DOR, p.260); Fonii (CoqteiTM)<Fond (spm. B)sas Fonea (Tel. TM, p. 180);Miclil (Paniova TM; cf. qi Moara Iu Micli, DTB,Y I, p. 5 4\<M i c I ea ; P dn ci i (ChizAthu TM)<P dn a, nPantea"; P e p i i (P aniova TM)< Pepa (spm. Rddmdneqti TM; nfam Tel. TM, p. 304); Pupii (Babqa TM\<Pupa(sprn. B, 1907); Toncif (Sdlbdgel TM)<Tonca (DOR, p. 14); fiirT (S6lbigelTM\<fil(e)c (DOR, p.397; cf. ;i ffld, spm. B) gi exemplele s-ar putea inmu[1i7.

2. 4. Este prea numeroasd aceast6 categorie de anfoponime, ca sd nu ficontibuit qi in alt fel la imbogIlirea onomasticii noasfie. DeEi nu chiar atdt deevidente ca in formele de rnai sus, genitive feminine sintetice pot fi totuqirecunoscute qi in alte nume. Sextil Pugcariu credea cd poate deslugi genitive inanfioponimele terminate in -ea, a cdror form6 mai veche trebuie sd fi fost -ia (detipul Florea, dinfr-un mai vechi Floria; deci Florii * -a> Floria. desemnind pefiul femeii numite Floare).,,,4.ddogarea lui -a ar avea in cazul acesta un motivasemdndtor cu cel din limbile iberice: tocmai la bdrbalii numili dupi mamele lorar fi explicabild inten$a batjocoritoare redati prin nfeminizareao lor" (DR, II, p.698).

Nu este locul sd discutim aici valabilitatea acestei teze. Am vrut doar sdardtim cd genitivul numelor proprii a fost luat in calcul ca posibild sursdetimologi'id pentru anumite nume de persoane.

Noi nu ne indoim c6, pe l6ngd clasele de anhoponime tenninate in -iustabilite de Pdru; Nume, p. 99-1048, existd gi una care se bazeazl pe

t Categoria antroponimicl discutati aici se intilneqte qi in alte pirli locuite de romini. Depildi, $tefan Paya, Nume, o comenteazi in introducere (p. I I 7), unde di ;i o listii a numelor defamilie respective. Multe altele insi apar in cuprinsul lucririi: Biilly 1722 (sub Bdlea / Bdtea),Bdrdngii, spm. < Bdrangd, Boldi 1680 (sub Boldea), Bonyi 1788 (sub Bonea), ^Boczi I 633 (subBogea), Bulibi 1787 (sub Bulicrea), Consi 1634 (sub ComSa), Daly 1722 (sub Dalea), Dobri1722 {sub D6bre, dqi mai sus inregistieazi nfam Dobra, care il explici cel mai bine pe Dohri),Ganyi 1787 (slb Gdnea),Geczl I726 (sub Ghllea), Gyini 1758 (sub Ghinea), Kotocsi I?22 (subCotricea),Mumuli 1726(sub Mamulea),NenilTTlliNyeny 1726(sub Nenea), Szod 1766(subSora), Tomi 1726 (sub Toma), Vojli I680 (sub Voila) q.a.

E Problemao abordeazdEi Al. Graur, Nume terminate in ,,-iu",in LLR, XIII. 1984, nr. 2,p. 3; vezi Ei lon A. Florca, Ortoepia rteobgismului lutinesc. Formalii ca -iu, in AnL, XXX,

REFLEXE ALE CENITIVULUI DIALECTAL

nominativizarea, cu ajutorul lui -a, a formelor genitivale sintetice, fenomensimilar oarecum cu crearea singularului unor toponime cu aspect de plural:Bucure;tiu, Pa;caniu etc.

Astfel, nfam Bariu din Belinl se explicd printr-un Bcrc (DOR, p. 191), a;acum ne-o indicd genitiwl Bcrii(PR,1779: Mirila lui Petru Bcrfi; 1788: IancuBarii; 1789: Oprita lui Alexandru Barii; 1801: Pefu fecio[ruI] lui Mdrtin Barii;1807: Achim lui Adam Barii; 1809: BrinduEe muierea lui Isac Barii Dragoi luiGhcorghie Barii'1. Din acela;i c6mp antroponimic belin{ean mai fac parte, prinpolarizare, Mara Bdruleasd (PR, 1781) Ei spm. Bdroniu, un colectiv cu -ori ,tro1iiei din neamul Bariu", adus la forma de singular prin -r,re.

Alte nume asemdndtoare: nfam Beyiulo< bdn. Bela (DOR, p.96); spm. Bigiu(Cogtei TM)<*Big(e)a sau * Bij(e)a (cf. sl. Bih, Pdtru| On. rom,, p, 24), prinforma de genitiv Brgri (sprn. Lugoj"); nfam Budiu (Tel. TM, p. ll6)<Bud(e)a(ibidem, p. 1 1 5- 1 1 6); nfam .Bz liu (Tel. TM, p. 120)<Buld (ibidem, p. I 1 9- 1 20);nfamCi6ciu (Pa;ca, Nume, p. 206)<nfam Cioacd (ibidem, p.205\; Cociu QTB,ll, p. 94\<Cocea (ibidem, p. 92\; nfam CriSciu (Tel. TM, p. 151) ;i Crdgciu(B)<nf Crigla, CrdEta (cf. PB, 1795: Criqta, mamd; PR, 1780: Criqta lui VoinaMarcu; 1796: Criqta lui Nicolae Giurgii; vezi qi spm. CrdSta. Drigoie;ti TM);nfam Ferchia (Tel. TM, p. 176\<Farca (ibidem, p. 174; DOR, p. 271); sprn.

Gigiu (Cogtei TM)<sprn. Gigea (B); sprn. Gudiu (RB, nr. 178, 1990,p. 6)<Gudi<Gudea (ambele in DOR, p. 289); Gugiu (La Gugiu, DTB, V, p.

lA4; Moara lu Gugiu, DTB, V[' p. 531<Gugi (Imoru lu Gugi: guli, DTB,Y, p.

&)<Gugea (sprn. B;vezi qi Pagca, Nume, p.250, DOR, p. 289); Gdgiu (DTB,IV, p. 95)< Gddea in pronunlie b6nlleana=; nfam lovi{iu (Tel. TM, p.

221')<Iovi{d (ibidem): Iugiu (DTB, V, p. 5l}<antrop. Iugiu<*Iugii<luga, iar nuiugd ,ydntde sud" < bg., scr.7lrg,,idem" (DA), la care trimit autorii DTB; nfamtagu (lel. TM, p. 237)<*Latii<La{a (ibidem, p.237); Mdniu (pentru accent,

vezi DTB, VI, p. 14; PaEca, Nume, p. 274)<Manii (cf . PaEca, Nume, p. 274:Mdny 1520, Manyi 1758; Ei losdMani, profesor la Blaj pe la mijlocul sec.

XD(t') <Manea gilsalu Mand (cf. Domiischim Man! din $ipet TM, D.r., XLII,1985, nr. 12648, p.6)"; nfamNediu (Tel. TM, ii;.283)<Nedi[i] (ibidem) <

1986-1987, p. 375-382.e Vezi gi Bdruld, Bdru(i, Bdralia (Tel. TM, p.95), BdruEu (DTB, I, p. 53) sau chiar Bdroni,

vechi n. top. in Jara Romineasci (Chr. lonescu, Toponime de origine antroponimicii, in SCL,

XXXV, 1984, nr. 3,p.24\.toR. Flora, art. cit.,p.92.

" Petru Barbu, Porecle logoienesti, Cluj, 1927, p. 13.

'2 George Em. Marica, Fouie pentru minte, inimd Si literaturd, Bucuresti, 1969, p. 30rr Al. Rosetti, in Istoria limbii romdne, I, Bucureqti, 1986' p. 300, indici un bg. Manio, iar

Iorgu lordan, DNFR, p. 290, gr. Manios, Maniu oti Munea (sau Manu), cu suf. -iu, credem cIpentru stabilirea etimologiei unor asemenea nume este valabili aserliunea lui I. Pdtru1, Penrnr

un diclionar antroponimic rcmdnesc, in CL-,IXXIV, 1989, nr. 2, p' 155: ,,Daci dupd cercetiri

65

66 SIMION DANILA

atente nu se poate dovedi cE numele respectiv e derivat romanesc sau imprumut, suntem nevoitisi recurgem la dubla etimologie". in cazul lui Adrian Maniu e clar cd numele de familie nu esteimprumut grecesc, din moment ce poetul se hage din familia lui Vasile Mdniu,istoric bEniteanstabitit la Bucureqti in secolul recut (victor Neumann, vasile Maniu, Timiqoara, I 9s4, p. I bg).E vorba doar de deplasarea accentului dupi model grecesc.

'ocf.n,top.germ, Albrechts,Gerhart.s,Gilnthers(w.Fleischer,.arLcit,p.4l),rezultatgprin eliminarea componentului final al compusului. Este vorba de aga-zisele formatii toponiinicegenitivale dezantroponimizate: Itlahtolfeshus > Machtkts, Eggihardeshach > Eckharcls,Eurlunlsdor{> Burlurds, A.M. Skljarenko, Typologischer Vergleich einJbcher Toponyme (idMaterial von slawi.schen, germanischen und ramanisc:hen sprachen), in ,NamenkundliciiiiInformationen", nr. 35, 1979, p.8. in englezi: saint George's, localitate din Grenada, .iarnr

Ned (e) a (ib id em, p. 28L2831; Negriu (ibidem, p. 28a\<Negri[i]< Negrea; Nugiu(DTB, VI, p. 93) presupune un *Nugd; *Nugd, hip, de la nume ca:lrtdnigd,Stdnugd (DOR, p. LXVf; Petriu (Tel. TM, p. 308)<Petri[i] (ibidem)<Pdtra;Vuliu (Pa;ca, Nume,:'p.'350), socotit hip. de la Chiwg, este mai curend gehitiwllui Vula (ibidem), hip. de la Eva sau Paraschiva * -u. :

O alti categoridde antroponime, e drept cd mult mai resftinsd, pe care le:amputut identifica drept:genitive sinteticelabaz6,prezinta fenomenul disimit6riivocalice e - >:e * e: nfam Ferche (Tel. TM, p. 176) provine dintr-un Ferchii,pe care il regdsim in Ferchiu, vezi supra; spm. Meche (B) figureazi in caietuldin 1930 in forma Mechii, explicabil[printr-un Meca (DOR, p. 320); nfamYeche(B),consemnatin,1930 Yechii,< Veca, hip. de la Raveca(Paqca, Nume,p. 3 i 2), ,nf int6lnit in pi'otocoalele bisericii din Belinl in sec; XVIII - XIX.

3. 1. stnrcturile toponimice formate din entopic qi antroponim feminin saumasculin cu aspect feminin in cazul genitiv, cu articol enclitic, abundd inonomastica de pe intre$ teritoriul lErii. Enumerrm cdtev4cu titlu infoimativ. dinonomasticd bdni[eand: DTB, II: Calea Dabii (p. 2), Cdmpu Mdrinii (p. 75),Cleanlu Drichii (p. 84)<Drrca, hip. de la Andrica (DTB, I, p. 16, li'-Ooti,p. lI), Coasta Ciurii,"'-Ieni[i] (p. 90), Catu Gherghii, - Gongii (p.|Z})<Gongea (nfam Tel. TM, p; 195, qi spm. B), - Gulii (p. l}g,7roiuBdrlii, -Glavii, - Grozii,:-Lalii, -Micolii, -Nistoresii, -PaSii, -Raichii,-Raii, -Nelii, )Zdriii'(p. 127); DTB, III: Dealu Bdluqii,'-Benghii,)Bochii, -Crdstii, -Ddnilii (p. l1), - Domqii, -Gruii, -Loghii(p. tZ),Ildmbu'Budii (p, 48), Dosu Badii, - Cqnii, - Pbichii (p. 66); DTB,N: FayaDdnesii, * Imbroani[i], - LupSii, - Micqii (p. 3), Fdntdna Duchii, - Iconilil,- Iovii, * Panii (p. Zf), Gaiu Gughii (p.73), Gruiu Hogii (p.142); DTB, V:Huncu Nelii (p.22\ etc.

3. 2. Este de aqteptat, deci, intocmai ca in cazul anhoponimelor, ca prinelipsa primului termen (aici a entopicului) sd rezulte toponime exprimate doarprin genitivul sintetic cu articolul enclitic al unui nume de persoand. Fenomenulse intilneqte mult mai rar, dar el existr in toponimia noasfa, pr€cum exist5 gi inalte limbir4. in toponimia urband sunt freCvente nume ca Eati;tei, steianttui,

REFLEXE ALE GENITIVULUI DIALECTAL 67

Bldnorilor, genitive sintetice desprinse din sintagme confinAnd ca prim termenentopicele strada, aleea ets. o localitate Yiilor se afl6 in judegul Mureg, inclusdin municipiul sighigoara. Aqa se vor fi format qi structurile cu anhoponime pecare Em. N. Burefeat5 le discutii in cdteva oiconime olteneqti: corzu, iniqialCorzii Ei Corzi (sec. XVf, apoi ,,satul Corzei'(1626)<anhop . Conea; Ihrili,,atestat in 1538 sub forma Poiana Urdlii, apoi IJrdgi[iJ, Urdli[d,.are

"*te,evident, genitivul de la antrop. rlratea/(Jrdtea, iar nu un plural nume oe grup,cum in0linE si cread[ autorul.

Iatd acum cdteva exemple din toponimia b6ni[ean6: Andrecdi (DTB,I, p.16), inregistrat Ei in forma Andrdcdi'1 < antrop. Andreca (DOR, p. ll);,lniitl(DTB, I, p. 16) qiAnifi] Mateica, nume de teren agricol (B), nu este hip. modemde la Ana, ci genitivul popular al aceslui nume femin n; Bathij (Suciu, II, p.295\, grafre maghiard penfru genitiwl Batii< antrop. Bat(e)a (DOR, p, 193);Bay (Suciu, II, p, 295), penffu Baii< antop. Baia (DOR, p. 147); Gheri[i](DRB,IV, p. 86)<anfrop. Gher(e)a (DOR, p. 68).

ConsiderEm cd Ei Isiiii, numele popular al localitilii lftsiaq TM,nesatisftcdtor explicat din maghiard (Pdbut, studii, p.220) sau din apelatiwlosioc ,,lemn uscat", ar putea fi la bazd un anhoponim in genitiv de la un*Isdiagd<Isdia/Isaifu * -agd. Recunoaqtem insl cE, nefiind atestat un asemeneaderivat (sau necunoscindu-l noi), reconsfuilea lui ar p[rea pufin forfa6. Totuqi,dat fiind faptul ci numele Isdia / Isailzapare in frrnc$e toponimicE absoluu 1cf.Isaiia, localitate in jud. Iaqi), ci dezvoltr o familie de antroponime (Isaicu,Isdicula, Isaiescul / Isdescul, Isail, Isdildi Sa(ilia,' Saie, Sdia, Sdild, toate inDOR, p. 88,Isdild, Pagca, Nume, p.263) qi c6 numele in -(e)agd / -(i)a7d,

John's din canada etc. (D. Bloch, Geographische Namen lun erHiin, Gotha, r 98g, p. 192). cuprivire la n. top. de origine slavd Bratula, Dobrula, Al. Graur contesti ci -a ar fi desinenfa slavia genitiv-acuzativului, care a putut fi luatt drcpt nominativ (puEcariu, pR, vI, p. 532, nota I ),susfinind_ci ,,urai curlnd ar fi vorba de un genitiv riimas singur prin elipsa substantivului innominativ" (Numeloc., p. l5l). |,ap.67 vorbeqtcdeformatiilegcnitivalesiavecudesinenta-ova temelor in -c generaliz*i apoi la masculinele pt alti temi: rus. ^Ros/ov, bg. Svrglov, pol.

{ry6w, Lwdw. ln Dol1, numelc popular al localitilii DotalTM, viorica Giicu qi RooicaSuflelel-Moroianu vld genitivul sct. Dolca de la Doll1i(Probleme de etimologie a numelor delocalitdli,ln LR, XXXVII, 1989, nr. 5, p. 451). Pentru spafiul romanic, vezi,de pildi, n. top.fr. Dargies, Dargoire, Darnets, Daubdze, Dawse, Dituge, Donirat (A.Dauzat,Ch: nostaing,Dictionnaire dtymologique des nons de lieux en Frsnce, od. r II-a, paris, I 989, p. 240-242,24i),in care se recunosc antroponime in genitiv cu aglutinarca prepozilieide.

It Emilian N. Burefea, Nume de sate olteneEfi. contribulii etimologice, in LR, XXXVll,1988, nr. 5,p.445449.

16 Vasile loni[5, Glosar toponimic. CaraS-Sewrin, Reqiga, 1972, p. 5?.

68 DOINA NECOMIREANNU

-(e)aga / -(i)aga sunt destul de frecvente (Beleagdtl, BeSleagds, Bobeleagd,

sprn, la L[puqnic TM, Boboiaga. DOR, p, LV, Comeagd, DNFR, p' 143,

Hoqleagatn, Mileaga, personaj dn Firul de iarbd de Horia Ungureanu, cf. qi

Mileghi, DMR, p.307, MoiagazI, Oneaga, DOR, p. 82, Pderagd, sprn. la

Chizdtda TM, Pdtdragd, loc arabil la Honorici TM, Pdgdraga, n. top. intre

Pidureni qi Piefioasa Mare TM, cf. bg' Paterov, DNFR, p. 335, qi Picioragu;

nume de mina in Munfii Apuseni, dup6 o informafie a lui Emil Popa, $ileagd2t ,

Suiaga2z, Toleagd, DOR, p. LVm, Toroiag&3 ), credem cdipoteza noastrd ar

nutea fi luati in seam6.' 4. in concluzie, examinarea cu mai mare atenfie a reflexelor in onomasticd

ale genitivului sintetic, cu articol enclitic, al numelor de persoane de genul

feminin sau masculin cu aspect feminin, din graiurile bdnElene, deschide o altd

poart[ spre etimologia intemS, spre o mai siguri qi fireascd explicare a

tezaurului nosffu de nume ProPrii'

SIGLE $IABREVIERI

B = Satul Belinl, jud. Timiq.D.r. = ,,Drapelul roqu", fost cotidian timiqorean.

PB = Proticolul botezalilor al Episapiei Temiqorii Si tn supusa eparhie aceStiiu in acest

hotarprotopopesc tnperohia Belin(,vol- I 1780-1784' vol. II 1795-1799'p'h. =

'Protocolul celor ce repusazd tn parohiia satului Belinl care iaste .rupusd la

episcopeascil eparhiia a Temi.Sorii qi sd (ine de protopopescul linutul a Hasiiasului, vol. I I 779-

I 8 14, vol. II I 8 l4-l 825.

RB :,,Renaqterea bIn[{eani', ziar cetitenesc independent, Timiqoara.

Tel. TM = l,ista abonalilar la senieiul telefonic din municipiul TimiSoara qi judelul TimiS,

1982.Celelalte sigle sunt cele folosite in SO, V.

Belinl, jud. Tini{

't L-A. Cardrcq ov. Dersrsiann, Th. D. speranlia; Graiul nostm, vol. II, Bucurqti, 1908, p. 32.

I' Radu Flon, Ian-Nilii Secoqan (1900-1939), poet in graiul bdnii(ean ;i comedhgruJ' in

contribulii la istoria anlturald a romdnilor din voivodina,IV, VArq4' 1977, p.68; cf. si DNFR,

p. 63.' !o Ilie Dan, Toponimie Si continuilate in Moldova de nord, Iaqi, 1980, p. I 88.

20 Radu Sp. Popescu, Graiul gorienilor de ldngd munte, Cniova, I980' p l38

,2! Nicolae Stoica de Haleg, Scrieri, Timiqoara, 1984, p' 206.2t vasile Lohan, Istoricul Liceului ,,coriolan Brediceanu" din Lugoj, Lugoj, 1922, p. 5 I .

,, Elisabeta Faic iuc, Toponimia comunei Dragomiresti (iud. Maramureq), in so, IV' p. 3 I 8