UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS DIN GALATI FACULTATEA TRANSFRONTALIER DE TIINE UMANISTICE, ECONOMICE I INGINERETI SPECIALIZAREA: MODELARE I SIMULARE N INGINERIA MECANIC

REFERAT

TERMOCENTRALE

Masterand: Burlacu ndrumtor: SL.dr.ing.

Alina

Eugen Rusu

2011-20121

CUPRINS: Surse de energie Noiuni generale Clasificare Funcionare Descriere Schema clasic a unei termocentrale bazat pe crbune Termocentrala sursa de poluare Metode de reducere a emisiilor poluante Principalele termocentrale din Romnia Bibliografie

2

SURSE DE ENERGIEPrincipalele surse de energie de pe planeta noastr sunt: combustibilii fosili(crbunii, petrolul, gazele naturale), fora apelor curgtoare i energia atomic. Mai puin folosite n acest sens sunt lumina soarelui, vntul, fora valurilor i a curenilor marini. Industria energiei electrice a aprut n a doua jumtate a secolului XIX-lea, la nceput pe baza valorificrii energiei apelor(prima central electric a fost o hidrocentral) i a combustibililor minerali fosili(prin termocentrale). Ulterior, au aprut i centralele atomice, geotermice, termomarine, solare, eoliene, pe baz de biomas etc. La ora actual, numai trei tipuri asigur ntreaga producie mondial(circa 99%): termocentrale, atomocentrale i hidrocentrale. Termocentralele - se construiesc rapid i cu costuri mici, folosind ca materie prim combustibilii fosili; - cei mai mari productori de energie electric (Canada, Combustibili fosili pe Glob Frana, Brazilia) au n mare parte, o producie 5% termoenergetic; alte ri crbuni care utilizeaz combustibilii 20% 35% fosili sunt cele din Orientul petrol Mijlociu, Africa de Nord, gaze naturale 40% Golful Mexic i Europa altele Central-Nordic (Germania, Polonia, Cehia pe baz de crbune); n diagrama alturat este artat care sunt cei mai utilizai i care sunt cei mai puin utilizai combustibili fosili. Cele mai rspndite ci de producere a energiei electrice sunt prin intermediul hirdrocentralelor, termocentralelor i a atomocentralelor. Producia de energie electric pe tipuri, i pe ri n anul 1993 -milioane kWhARA Total Termo Hirdo Nuclear 51180 315098 36082 Austria 37600 37582 18 Belarus 72259 27639 1156 43456 Belgia 462263 51296 72522 338445 Frana 537134 357176 21115 158804 Germania 117682 422 117260 Norvegia 132750 129180 3570 Polonia3

600000 500000 400000 Total 300000 200000 100000 0 Termo Hirdo Nuclear

Aa cum se observ din tabel, unele ri se bazeaza aproape exclusiv pe una din cele trei variante. Astfel, n Frana, 73.2% din producia de energie e realizat cu ajutorul atomocentralelor. n Polonia, 97.3% e realizat termic (n termocentrale). n Norvegia, din total, 99.64% e din hidrocentrale. Romnia are 76.98% e obinut din termocentrale, restul n hidrocentrale (n anul 1994). Centrala atomic de la Cernavod a fost nchis din nou n noaptea dinspre 26 spre 27 mai 2001. n 1997, Canada, Mexic i Statele Unite au globalizat 86% din consumul de energie si 80% din producia de energie din cele dou americi (de sud i de nord). Aproximativ 57% din energia produs n America e termic (crbuni, petrol, gaze naturale); 25% de hidrocentrale, 16% nuclear iar geotermal i alte surse neconvenionale 2%. n 1997 energia generat n America a totalizat circa 1.083 gigawai, aproximativ o treime din totalul mondial. California conduce ntreaga lume prin metodele alternative de producere a energiei prin sursele sale nepoluante: vnt, soare i surse geotermale. n 1992, California deinea mai mult de jumtate din energia geotermal obinut, peste 80% din energia eolian i 99% din capacitatea energiei solare obinute la nivel global. i totui, acestea trei mpreun reprezint mai puin de 6% din energia total generat de California. Potenial, SUA ar putea ndruma lumea n dezvoltarea unor surse noi de energie. Industria de aparare a SUA produce cele mai profesionale produse de inginerie, metale i calculatoare. Aceste cunotine sunt necesare pentru a beneficia pe deplin de noile surse energetice din lume.

TERMOCENTRALEO central termoelectric, sau termocentral este o central electric care produce curent electric pe baza conversiei energiei termice obinut prin arderea

Termocentrala Mohave pe crbune, de 1580 MW, lng Laughlin, Nevada

4

combustibillilor. Curentul electric este produs de generatoare electrice antrenate de turbine cu abur, turbine cu gaze, sau, mai rar, cu motoare cu ardere intern. Drept combustibili se folosesc combustibilii solizi (crbune, deeuri sau biomas), lichizi (pcur) sau gazoi (gaz natural). Uneori sunt considerate termocentrale si cele care transform energia termic provenit din alte surse, cum ar fi energia nuclear, solar sau geotermal, ns constructia acestora difer ntructva de cea a centralelor care se bazeaz pe ardere.

ClasificareDup destinaie, termocentralele se clasific n: Centrale termoelectrice (CTE), care produc n special curent electric, cldura fiind un produs secundar. Aceste centrale se caracterizeaz prin faptul c sunt echipate n special cu turbine cu abur cu condensaie sau cu turbine cu gaze. Mai nou, aceste centrale se construiesc avnd la baz un ciclu combinat abur-gaz. Centrale electrice de termoficare (CET), care produc n cogenerare att curent electric, ct i cldur, care iarna predomin. Aceste centrale se caracterizeaz prin faptul c sunt echipate n special cu turbine cu abur cu contrapresiune.

FuncionareDe obicei termocentralele funcioneaz pe baza unui ciclu Clausius-Rankine. Sursa termic, cazanul, nclzete i vaporizeaz apa. Aburul produs se destinde ntr-o turbin cu abur producnd lucru mecanic. Apoi, aburul este condensat ntrun condensator. Apa condensat este pompat din nou n cazan i ciclul se reia. Turbina antreneaz un generator de curent alternativ (alternator), care transform lucrul mecanic n energie electric, de obicei la tensiunea de 6000 V i frecvena de 50 Hz n Europa, respectiv 60 Hz n America de Nord i mare parte din America de Sud.

5

1. Turn de rcire 2. Pompa circuitului de rcire al condensatorului 3. Linie electric de nalt tensiune 4. Transformator ridictor de tensiune 5. Generator electric de curent alternativ 6. Turbin cu abur de joas presiune 7. Pomp de joas presiune 8. Condensator 9. Turbin cu abur de medie presiune

10. Ventile de reglare ale turbinei 11. Turbin cu abur de nalt presiune 12. Degazor 13. Prenclzitor de joas presiune (PJP) 14. Band de alimentare cu crbune 15. Buncr de crbune, eventual cu turn de uscare 16. Moar de crbune

19. Supranclzitor 20. Ventilator de aer 21. Supranclzitor intermediar 22. Priza de aer necesar arderii 23. Economizor 24. Prenclzitor de aer

25. Electrofiltru pentru cenu 26. Exhaustor (ventilator 17. Tamburul cazanului de gaze arse) 18. Evacuarea cenuii 27. Co de fum

Modaliti de producere a energiei electriceExist numeroase modaliti de producere a energiei. Dintre acestea le amintesc pe cele alternative: - Energia solar intens mediatizat ca o surs de energie nepoluant i gratuit, aceasta e departe de a furniza suficient putere electric. - Energia eolian principalele caracteristici: energie puin, nu e constant - Energia mareelor - Energia geotermal Viaa modern nu poate fi conceput fr energie electric. Astfel, cea mai mare parte a descoperirilor din ultimul secol nu ar fi fost realizate dac nu ar fi existat energia electric. Aceasta e folosit pretutindeni. Presupunnd c, brusc, am fi lipsii de energie, iat ce s-ar ntmpla: lipsa luminii electrice cderea sistemelor informatice probleme imense cu transporturile (tramvaie, trenuri, avioane, masini cu sistem de aprindere etc.); cele care vor rmne, vor putea fi folosite doar n timpul zilei la capacitate maxim (lipsa luminii pentru faruri)6

un gol imens n domeniul comunicrii (telefoane de orice fel, aparate radio, TV, internet)

TERMOCENTRALA SURSA DE POLUAREInainte de a vedea cu ce polueaza o termocentrala o sa incerc sa va explic pe scurt cum functioneaza aceasta. Termocentralele funcioneaza pe baza unui ciclu Clasius-Rankine. Ciclul Clausius-Rankine este un ciclu din care se obtine energie electric din energie chimica, prin intermediul energiei termice (furnizate de combustibili fosili in cazul termocentralelor). Ciclul Clausius-Rankine are 4 pasi de functionare (este format din doua izobare + doua adiabate) Ciclul in cazul unei termocentrale este: De la 1-2 = destindere teoretica in turbina cu abur De la 2-3 = condensarea amesteculuiin condensator De la 3-4 = ridicarea presiuni apei(adiabatic) in pompa De la 4-5 = incalzire izobara a apei in cazan De la 5-6 = vaporizarea apei in supraincalzitorul cazanului

7

Sau mai pe intelesul tuturor: sursa termica (carbunele care arde), incalzeste cazanul si vaporizeaza apa. Aburul produs se destinde intr-o turbina cu abur producand lucru mecanic => convertit in energie electrica de catre generatorul atasat de turbina de obicei la tensiunea de 6000 V si frecvena de 50 Hz. Apoi, aburul este condensat intr-uncondensator. Apa condensata este pompata din nou in cazan si ciclul se reia.

Principalii factori poluani la termocentralele alimentate cu carbune sunt:- Zgura si cenusa zburatoare, denumite generic praf, - SO2, - NOX, - CO2, - Metale grele in concentraii foarte mici, - Poluare termica a emisarului. Apa evacuata este cu 8-10oC mai calda, - Poluarea fonica, - Poluarea radioactiva.

Poluarea cu zgura si cenusa - Cenusa depozitata poate fi antrenata de curentul de aer, avand efect de poluare a aerului si a solului cu pulberi, in timpul verii, in perioadele cu umiditate redusa si cu vanturi puternice. Poluarea este mai mare in cazul cenusei de huila deoarece are granulatia si greutatea specifica mult mai mica fata de cenusa de lignit8

Poluarea cu SO2 - Evacuarea gazelor arse si a poluanilor se face prin cosuri de fum, dar difuzia poluanilor nu are loc imediat ce acestia parasesc cosul ci pe distane de la cateva zeci de metri pana la cateva sute de kilometri, funcie de puterea de emisie a sursei. Cele mai la indemana procedee de reducere a emisiilor de SO2 de la termocentralele funcionand pe carbune sunt: - epurarea combustibililor in faza de precombustie (pentru a reduce coninutul de S); - schimbarea combustibilului (in faza de precombustie) cu combustibil superior, pentru a reduce coninutul de sulf, sau arderea unor combustibili nesulfurosi. Poluarea fonica - Instalaiile si echipamentele din depozitul de carbune care produc poluare fonica sunt staia de sortare-concasare, benzile transportoare, masinile cu roi cu cupe. Poluarea radioactiva - Se stie ca, prin ardere, combustibilii solizi si, cu precadere, carbunele energetic prezinta un anumit grad de radioactivitate, care insa nu reprezinta un pericol radiologic pentru personalul de exploatare din cadrul termocentralei.

Metode de reducere a emisiilor poluante - Pentru praf: electrofiltre cu performane superioare, filtre cu saci, evacuare zgura si cenusa in fluid dens. - Pentru SO2 realizare instalaii de desulfurare. - Pentru NOx modernizare cazane si arzatoare. - Pentru CO2: reducerea consumurilor prin cresterea eficienei, captarea CO2, descoperirea unor alte tehnologii. - Pentru apa funcionarea in circuit inchis. ENERGIE CURAT DIN CRBUNETot mai multe companii anun construcia de termocentrale care nu emit CO2 n atmosfer. Cu ajutorul noilor tehnologii vor fi exploatate cantiti imense de crbune, iar emisiile de dioxid de carbon vor fi reduse substanial.9

Prima termocentral din lume pe crbune curat a fost pus n funciune deja n Brandenburg, Germania, pe platforma industrial Schwarze Pumpe, dar are o capacitate redus i funcioneaz pe baz de lignit. Australienii au ns dou noi proiecte, unul de 400 de megawai, iar cellalt de 530 de megawai, menite s produc energie din crbune pe scar industrial. Japonezii plnuiesc i ei s construiasc o termocentral pe crbune cu emisii de carbon zero, ce presupune o putere de 170 de megawai. Americanii au planuri i mai mari. Ei vor construi pn n 2010, n statul Indiana, cea mai mare termocentral pe crbune din lume, dotat cu cel mai performant sistem de captare i stocare a dioxidului de carbon n straturi geologice profunde. Prin tehnologiile folosite vor fi exploatate cantiti imense de crbune, iar emisiile de CO2 vor fi cu mult mai mici dect cele rezultate n urma exploatrii tradiionale.

Oxigen pentru arderea combustibiluluiOpiunea tehnologic aleas pentru realizarea acestui proces a fost oxicombustia, adic utilizarea oxigenului pur n locul aerului pentru a arde combustibilul. Oxicombustia permite creterea net a concentraiei de CO2 n aburul rezultat (pn la 95%). Aceast metod faciliteaz considerabil procesul de captare a dioxidului de carbon n vederea lichefierii gazului cu efect de ser i a stocrii acestuia pe termen lung n subteran.

n europa nu exist nc legislaieRealizarea pe scar larg a termocentralelor pe crbune curat ntmpin deocamdat numeroase obstacole. n Europa nu exist un cadru legislativ pentru captarea, transportul i stocarea geologic a dioxidului de carbon, dar Comisia European lucreaz la adoptarea unei legi n acest sens. n plus, exist nc incertitudini cu privire la locul unde va fi stocat gazul cu efect de ser. Aproximativ 60% din emisiile de CO2 la nivel global provin de la centralele electrice, de la rafinrii, de la instalaiile de procesare a gazelor i de la instalaiile industriale. Gazele evacuate prin courile de fum conin, n proporie de aproximativ 15%, dioxid de carbon diluat.

TERMOCENTRALE ECOIncluderea biomasei in compozitia combustibilului utilizat de centralele termoelectrice va duce atat la reducerea noxelor, cat si la realizarea de economii, prin vanzarea certificatelor de emisie de CO2, bani care apoi sa fie investiti tot n instalatii de mediu.

10

Arderea mixta a biomasei impreuna cu carbunele este o solutie de reducere a costurilor de producere a energiei electrice produsa din surse termo, in contextul reducerii cu 20% de catre Comisia Europeana a cotelor de certificate de dioxid de carbon pentru perioada 2008-2012. Ca urmare a anuntului facut de institutia europeana, producatorii de energie din zona termo au precizat ca masura va duce la o crestere a pretului la certificatele de emisie de pe piata si in acelasi timp la obligativitatea producatorilor de a achizitiona mai multe astfel de certificate de pe piata. Atat cresterea pretului pe certificat, cat si scaderea numarului de certificate alocat fiecarui producator vor duce la cresterea pretului pe MWh de energie electrica si deci se va reflecta in preturile la consumator. Prof. univ. dr Magdalena Matei, sefa catedrei de energetica industriala din cadrul Universitatii Valahia din Targoviste, sustine ca se pot face importante economii in privinta certificatelor de emisie de dioxid de carbon, daca se trece la arderea mixta, lignit-biomasa.

Mai curatRezultatele studiului Reducerea emisiilor de CO2 prin utilizarea biomasei la cazanele de abur alimentate cu carbune arata ca folosirea in diverse proportii a biomasei duce la reducerea cantitatilor dioxidului de carbon emise cu pana la 50%. Astfel, pentru varianta cea mai buna a mixului de combustibil, cu 45% lignit, 5% pacura si 50% biomasa, se emite in atmosfera cantitatea cea mai mica de dioxid de carbon, si anume 1,183 milioane tone pentru o incarcare a cazanului de 95% si de 0,87 milioane tone la un grad de umplere de 70%. Comparativ cu situatia in care se ardea doar lignitul simplu, sunt emise in atmosfera cu 1,212 milioane tone mai putin pentru situatia cu 95% umplere si cu 0,89 milioane tone pentru varianta cu 70% sarcina a cazanului. Trecerea la combustibil mixt are si un alt avantaj, tot in beneficiul producatorilor. Astfel, daca producatorii opteaza pentru aceasta solutie, ei nu vor mai fi nevoiti sa cumpere certificatele de emisie necesare si deci vor mentine un cost pe MWh competitiv in lupta cu noile termocentrale ce se vor construi la Constanta, Borzesti, Doicesti,11

Galati si Braila. Un certificat de emisie este echivalentul unei tone de dioxid de carbon aruncat in atmosfera.

EconomiiPrin amestecul de biomasa in mixul de ardere se obtin si economii din certificatele de emisie. Cum in ultima perioada pretul unui astfel de certificat a variat intre 10 si 30 de euro, studiul calculeaza si sumele de bani care pot intra in conturile producatorilor de energie ce trec la aceasta solutie. Astfel, pentru varianta de incarcare de 95%, la un pret de 10 euro pe certificat, economia facuta este de 12,1 milioane de euro pe an. La 22 euro pe certificat se obtin 26,6 milioane de euro, iar pentru 30 de euro pe certificat se acumuleaza 36,3 milioane de euro anual. In varianta cu 70% grad de incarcare a cazanului se economisesc mai putini bani, dar sumele raman importante. In cazul in care pretul unui certificat va fi de 22 euro pe certificat producatorii raman cu 19 milioane euro in cont.

TERMOCENTRALE CU APA DE MAREZeci de miliarde de metri cubi de gaz toxic otravesc apele Marii Negre. In adancurile lipsite de oxigen, productia hidrogenului sulfurat nu inceteaza nicio clipa, o specie de bacterii anaerobe imbogatind permanent zacamantul de o mare valoare energetica. Daca ar fi extras, prin arderea lui intr-o termocentrala, s-ar putea genera cel putin 4.000 de megawati, obtinanduse in plus cantitati imense de sulf coloidal si apa grea. Hidrogenul sulfurat dizolvat in apele marii are o putere calorica mai mare decat metanul si se aprinde imediat ce intra in contact cu oxigenul atmosferic. Din acest motiv, daca un cutremur l-ar elibera din adancuri, Marea Neagra ar putea fi aruncata in aer de o explozie colosala. Exploatarea acestui gaz poate asigura independenta energetica a Romaniei si ar curata apele marii de o substanta care ucide vietuitoarele. Hidrogenul sulfurat prezent in pungile de petrol tasneste impreuna cu titeiul care se extrage din mare, dar este ars pe loc, la capatul unei conducte, cat mai departe de platforma Exploatarea hidrogenului sulfurat dizolvat in apele de adancime ale Marii Negre ar putea asigura necesarul energetic al Romaniei pentru cel putin 50 de ani Zacaminte asemanatoare din fiordurile Norvegiei sunt folosite la producerea apei grele. Prin aprinderea acestei substante, Marea Neagra ar putea fi detonata.12

Adancul Marii Negre este un urias rezervor de hidrogen sulfurat, spun specialistii romani de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice din Ramnicu Valcea. Acest gaz solubil in apa arde usor in contact cu oxigenul atmosferic si are o putere calorica mai mare decat cea a gazului metan. Cercetatorii au estimat, inca de acum cateva decenii, ca pungile de hidrogen sulfurat constituie un real pericol daca nu sunt utilizate. Pe langa faptul ca viata subacvatica risca sa dispara in urmatorii 30 de ani, in cazul unui cutremur major, cele cateva miliarde de metri cubi de hidrogen sulfurat ar putea iesi la suprafata si in contact cu aerul s-ar aprinde instantaneu, provocand o explozie echivalenta cu a unei bombe atomice.

Ceausescu planuia o centralaAvertizat de expertii militari, fostul lider comunist hotarase construirea unei termocentrale langa Navodari. Aceasta urma sa utilizeze hidrogenul sulfurat adus la mal cu ajutorul unei conducte de captare montate in groapa de mare adancime a Marii Negre situata la est de Constanta, la aproximativ 250 de kilometri de mal. Ca sa-l descurajeze pe Ceausescu, rusii au contrazis analizele chimistilor romani si au pretins ca apa de mare nu contine destul hidrogen sulfurat, iar termocentrala ar fi nerentabila. Verificarile facute de cercetatorul francez Jacques-Yves Cousteau au confirmat insa faptul ca, sub un strat gros de 200 de metri de apa de mare obisnuita, Marea Neagra e plina de hidrogen sulfurat. Proportia minima estimata de Cousteau a fost de 42 de centimetri cubi la litru, dar el a avertizat ca speciile de bacterii anaerobe care produc acest gaz sunt foarte productive si concentratia zacamantului creste continuu. Francezul a recomandat exploatarea gazului, fie pentru producerea apei grele, fie pentru generarea de electricitate prin arderea lui intr-o termocentrala, daca nu in alt scop, macar pentru salvarea vietuitoarelor marine. Prezenta hidrogenului sulfurat dizolvat in apa provoaca disparitia organismelor vii.

Americanii confirma structura apeiIn august 2007, cunoscutul profesor Robert Ballard si o echipa de specialisti de la Institutul de Explorari Oceanice al Universitatii din Delaware au verificat si au confirmat concentratia apelor de adancime din Marea Neagra.13

Devenit celebru dupa ce a descoperit epava Titanicului, Ballard a constatat si el faptul ca 90% din apa Marii Negre este lipsita de oxigen si prezinta importante concentratii de hidrogen sulfurat dizolvat. El spune ca stratul de apa proaspata de la suprafata preseaza ca un capac peste apa toxica, imbibata cu hidrogen sulfurat si apa grea, improprie vietii. Testele s-au desfasurat in Ucraina, in largul portului Sevastopol, cu ajutorul unei sonde subacvatice. Doerri, un submarinrobotizat dotat cu senzori de ultima generatie care pot analiza compozitia apei de mare, a desfasurat mai multe operatiuni de verificare, care in total au durat peste 14 ore, a precizat New Scientist. Apa din adancurile Marii Negre contine importante cantitati de hidrogen sulfurat.

Efecte biologiceUnele celule din organismele mamiferelor produc cu intentie hidrogen sulfurat, pe care il elibereaza in cantitati mici in sange. El actioneaza ca un vasodilatator si este necesar creierului in cadrul activitatii de memorare. Efectul benefic al usturoiului deriva din catabolizarea polisulfurilor din componenta sa, care se transforma treptat in hidrogen sulfurat. Daca celulele produc un exces de hidrogen sulfurat, activitatea creierului este paralizata, unul dintre efecte fiind inducerea hibernarii. Hidrogenul sulfurat adaugat treptat in aer scade dramatic metabolismul si reduce temperatura corpului.

Cercetatorii romani recomanda investitii urgente in domeniuFizicianul Silviu Dragomirescu, cel care a inaintat o cerere de brevet pentru o instalatie de extragere a hidrogenului sulfurat si a apei grele din Marea Neagra inca din 1981, a trimis din nou, in anul 1999, intreaga documentatie oficialitatilor romane. Institutul National de Geologie si Geoecologie Marina a raspuns doar ca este oportuna initierea unor cercetari complexe geologice in acest caz. Studiile au fost reluate abia in anul 2004, de o echipa de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice din Ramnicu Valcea. Directorul stiintific al acestei institutii, Vasile Stanciu, propunea prin 2005 o noua solutie, de ardere in situ, adica in adancuri, a hidrogenului sulfurat cu ajutorul unei pile de combustie cu ardere galvanica.

Concurenta nu sta pe ganduriInstitutul a recomandat insistent autoritatilor exploatarea zacamantului, subliniind ca producerea de energie electrica ar elimina toxicitatea apei pentru vietuitoarele marine si ar reduce riscul unei explozii in caz de cutremur.

14

Energia alternativa bazata pe arderea hidrogenului sulfurat e o idee tentanta pentru toate tarile din jur. Bulgaria si Turcia s-au aratat interesate, iar Ucraina deja initiaza cercetari si propune impartirea Marii Negre. Dragomirescu spune ca exploatarea apei de adancime si aducerea ei la mal, pentru dezvoltarea unei termocentrale care va produce cam 4.000 de megawati, nu este complicata. Apa de adancime are o presiune de peste 200 de atmosfere si prin simpla instalare a unei conducte, solutia-zacamant ar iesi singura la suprafata, conform principiului vaselor comunicante, exact ca petrolul, sustine fizicianul. 50 de ani - de independenta energetica ar obtine Romania prin exploatarea hidrogenului sulfurat din Marea Neagra. Petrolistii de pe platformele marine au la ei masti de gaze, pentru a evita intoxicarea cu hidrogen.

Curiozitati de laboratorHidrogenul sulfurat (H2S) si apa (H2O) sunt asemanatoare din punctul de vedere al legaturilor chimice (covalente), sulful si oxigenul fiind in aceeasi grupa a Tabelului Elementelor. In timp ce apa intretine viata, hidrogenul sulfurat este un gaz toxic.Hidrogenul sulfurat e un gaz cu un puternic miros de oua clocite, dar sulful este un cristal galben inodor. Intre hidrogenul sulfurat si apa obisnuita pot avea loc schimburi izotopice in mai multi pasi, care duc la obtinerea apei grele, cunoscuta pentru capacitatea de a modera reactiile nucleare. H2S se formeaza in timpul procesului de descompunere a organismelor moarte, sub actiunea bacteriilor anaerobe. Cantitati din acest gaz apar si in timpul eruptiilor vulcanice, prin hidroliza sulfurilor metalice.

ISTORIC, ENERGIA ELECTRIC N ROMNIAIn Romania, istoria producerii i folosirii electricitii incepe n secolul 19, prin realizarea n anul 1873 la Iai a unui iluminat electric temporar. Ptrunderea energiei electrice n ara noastr s-a produs gradat n funcie de posibilitile economice i sociale. Anul 1882 - marcheaz nceputul electrificrii n Romnia, n paralel cu rile dezvoltate. In septembrie se pune in functiune centrala electrica de pe Calea Victoriei ce asigura, printr-o linie electrica de 2 kV curent continuu, iluminatul palatului de pe Calea Victoriei - Prima retea de iluminat din tara. In octombrie are loc punerea in functiune a centralei electrice din Gara de Nord din Bucuresti, pentru iluminatul incintei acesteia. Oltenia a beneficiat de electricitate inca din secolul al XIX-lea, la dezvoltarea sistemului energetic contribuind in mare parte faptul ca prin aceasta15

zona trece fluviul Dunarea. Acesta a insemnat pentru Oltenia o sursa extrem de importanta de energie, iar pe parcurs a permis si dezvoltarea din punct de vedere energetic a intregului sistem romanesc.Primul moment important este cel al iluminarii, in anul 1887, a Teatrului National din Craiova. Aproape un deceniu mai tarziu, in 1896, a fost pusa in functiune Uzina electrica din Craiova (430 CP), precum si prima retea de iluminat public din Craiova, care avea 636 de lampi concesionate firmei AEG Berlin pana in anul 1937. In 1902 a fost pus in functiune la Uzina Energetica Craiova primul grup Diesel (tip MAN) de 120 CP din tara, la doi ani dupa darea in exploatare a unor astfel de grupuri Diesel din lume. Acesta a functionat pana in anul 1932. In 1906 a fost pornita prima Uzina electrica de utilitate publica tutelata de primaria Ramnicu-Valcea aparuta ca rezultat al colaborarii dintre primaria acestui oras si Societatea Romana de Electricitate Siemens-Schukert din Bucuresti. In acelasi an a fost pusa in functiune Centrala electrica Calafat cu grupuri Diesel - Sulzer de 2 x 60 CP. Un an mai tarziu au fost inaugurate Centrala electrica Drobeta-Turnu Severin echipata cu trei motoare Diesel-Sulzer de 120CP fiecare, precum si Centrala electrica Slatina, care beneficia de un grup Diesel electric care alimenta cu energie electrica doua strazi. Oltenia a fost legata la Sistemul Energetic National in 1956, iar Craiova in 1959. Pe 14 iunie 1956 are loc prima racordare la Sistemul Energetic National a zonei Oltenia Nord, prin punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Paroseni - Barbatesti (cu functionare initiala la 35 kV) si a liniei electrice aeriene de 35 kV Barbatesti - Rovinari, cu statie electrica de 35 kV la Rovinari. Ulterior au mai fost puse in functiune statiile electrice de 35 kV Balteni, Ticleni si Barbatesti. In 1957, a fost infiintata Intreprinderea Regionala de Electricitate si Constructii Electrice Rurale Pitesti, iar linia electrica aeriana de 110 kV Paroseni - Barbatesti a fost repusa sub tensiunea de 110 kV. Un an mai tarziu apare primul centru de retele electrice la Ramnicu-Valcea care apartine de intreprinderea de Electricitate Targoviste. In 1959, prin punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Barbatesti - Craiova si a statiei 110/35/6 kV Craiova (Est), orasul Craiova a fost racordat la Sistemul Energetic National. Tot in acelasi an, Uzinele Electroputere Craiova au livrat CFR prima locomotiva Diesel electrica de 2100 CP, realizata dupa licenta firmei elvetiene Sulzer, cu o serie de perfectionari originale. In 1963, toate instalatiile de exploatare din subordinea sfaturilor populare sunt trecute in administrarea intreprinderilor regionale de electricitate (IRE). Astfel, ia fiinta IRE Oltenia. Tot atunci a fost infiintat Sectorul de Exploatare Alexandria format din centrele Alexandria, Rosiori de Vede, Zimnicea, Turnu-Magurele, Videle din cadrul IRE Bucuresti. Pe 4 noiembrie 1965 a fost pusa in functiune linia electrica aeriana de 220 kV Slatina - Bucuresti Sud, cu gabarite de 400kv.

16

Principalele termocentrale din Romnia:Centrala TURCENI ROVINARI ISALNITA BRAILA BRAZI LUDUS IERNUT BORZESTI BUCURESTI SUD GALATI CRAIOVA II Puterea Puteri unitare (MW la punerea n inst. (MW) funciune) 2310 1720 1035 960 910 800 655 550 535 300 7x330 2x200+4x330 6x210 3x50+1x55 + 2x100+2x315 3x210+1x330 6X50+2X105+2X200 4x100+2x200 3x25+2x50+1x60+1x210 2x50+2x100+2x125 2x60+1x100+3x105 2x150 Perioada punerii n funciune 1978/1987 1972/1979 1969/1980 1965/1976 1973/1979 1961/1986 1963/1967 1955/1969 1965/1975 1969/1980

DEVA-MINTIA 1260

In ultimii ani multe grupuri energetice au fost inchise si valorificate ca deseuri de fier vechi. Au fost efectuate insa modernizari la principalele centrale din Sistemul Energetic, in special grupurile energetice de la Turceni, Rovinari si Isalnita.

Complexul Energetic TurceniComplexul Energetic Turceni este cea mai mare termocentral din Romnia i asigur, cu o putere instalat de 2.310 MW, circa 10% din consumul anual de electricitate al Romniei. mpreun cu celelalte dou complexuri energetice din Oltenia (CE Rovinari i CE Craiova), acoper circa o treime din producia de electricitate a Romniei, fiind, dup Hidroelectrica i Nuclearelectrica, productorii celei mai ieftine energii din ar. Complexul Energetic Turceni include Termocentrala Turceni, Carierele Jil Sud i Jil Nord, puse n funciune n anul 1977, i Mina Tehomir, pus n funciune n anul 1978. Producia, n TWh: Anul TWh 2009 5,7 2008 7,6 2007 6,7 2006 6,8 2005 5,6 2004 5,6 2003 6,7

Numr de angajai n 2009: 3.957 Cifra de afaceri n 2008: 360,3 milioane euro, Venitul net n 2008: 28 milioane euro.17

Deoarece produce practic exclusiv curent electric, termocentrala este de tip central termoelectric (CTE). Complexul energetic include i partea pentru producia lignitului, extras din bazinul carbonifer al Olteniei, folosit drept combustibil, astfel c este posibil confuzia dintre sigla CET i tipul CET de termocentrale (central electric de termoficare, a crei produs principal este cldura). Este una din cele mai mari termocentrale din Europa, ca putere instalat (mai exist una asemntoare n China). Centrala are 7 grupuri de cte 330 MW putere instalat. Dup anul 1990 uzinele electrice Turceni i Rovinari au fost retehnologizate, o importan deosebit fiind acordat proteciei mediului inconjurtor. n acest sens, n anul 2005 Parlamentul Romniei a adoptat Legea nr. 257 pentru ratificarea Acordului de mprumut dintre Romnia i Banca Japoniei pentru Cooperare Internaional privind Proiectul de reducere a polurii la Termocentrala Turceni, semnat la Bucureti la 31 martie 2005. Complexul Turceni va realiza, pn n 2013, investiii de aproape 800 milioane de euro, majoritatea banilor fiind destinai investiiilor obligatorii de mediu, iar pn n 2013 societatea se va conforma cerinelor de reducere a emisiilor, aa cum a stabilit cu Uniunea European. Din 2010 in complexul turceni functioneaza 5 grupuri a cate 330 MW fiecare.

CONSTRUCIA TERMOCENTRALEI DE LA GALAI AR PUTEA NCEPE N 2012

18

Prefectura Galati a validat hotararea Consiliului Local privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal in vederea construirii unei centrale termoenergetice apartinand Enel Productie SRL, a declarat, vineri, viceprimarul Nicusor Ciumacenco. Potrivit acestuia, constructia are toate avizele, urmand sa primeasca autorizatia de construire din partea Primariei Galati si va fi ridicata in intravilanul municipiului, in Zona Libera. Termocentrala se va construi pe 38,6 hectare, iar valoarea totala a investitiei este estimata la 1,2 - 1,3 miliarde euro, aproximativ jumatate dintre bani fiind alocati pentru ridicarea constructiei. Centrala electrica va avea o capacitate de 900 MW, va functiona cu carbune si va asigura cateva mii de locuri de munca in faza de constructie si aproximativ 200 de locuri de munca in timpul functionarii. Ciumacenco a spus ca lucrarile la noua termocentrala vor incepe la sfarsitul anului 2012 - inceputul lui 2013 si se vor finaliza in trei - patru ani. Constructia termocentralei de la Galati de 400MW, ce va fi dezvoltata de Grupul CEZ din Cehia si Termoelectrica, ar putea incepe in vara lui 2012, a declarat, luni, in cadrul unei intalniri cu presa, directorul general al CEZ Romania, Jan Veskrna. "Memorandumul de Intelegere a expirat in 2009. Am reinceput discutiile cu Termoelectrica. Avem pareri diferite privind valoarea activelor cu care Termoelectrica va participa la societatea mixta", a precizat CEO-ul CEZ Romania. In cadrul proiectului, CEZ va fi actionar majoritar. Grupul CEZ din Cehia, impreuna cu Electrocentrale Galati si Termoelectrica au semnat la 20 noiembrie 2008 Memorandumul de Intelegere pentru proiectul termocentralei de la Galati, de pana in 400 MW, proiect estimat la circa 400 milioane euro. De asemenea, Termoelectrica si consortiul format din E.ON Kraftwerke GmbH si Enel au semnat, la 18 iunie 2008, Memorandumul de Intelegere pentru construirea termocentralei de tip greenfield de la Braila, ale carei costuri se ridica la aproape un miliard euro. In cadrul societatii mixte, Termoelectrica va contribui cu activele curente de la centrala Braila, iar consortiul format din E.ON si Enel va contribui cu banii necesari investitiei. Aceasta unitate noua de productie pe baza de huila va avea o capacitate de 800 MW. In afara de aceste doua termocentrale, Termoelectrica mai are in plan construirea a alte doua termocentrale, la Borzesti si Doicesti. Grupul CEZ din Cehia este unul dintre cei mai mari producatori, furnizori si distribuitori de energie din Europa. In Romania, grupul este prezent din 2005, prin compania CEZ Romania, care include CEZ Distributie (distribuitor de energie electrica in judetele Arges, Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea si Teleorman), CEZ Trade (care se ocupa cu vanzarea si cumpararea de energie electrica pe piata en gros), CEZ Vanzare si CEZ Servicii. Pe sectorul de distributie si vanzari, CEZ detine in Romania o cota de piata de 17%.19

In Europa, CEZ are aproape sapte milioane de clienti si un portofoliu al capacitatii instalate de peste 14.300 MW. Capitalizarea sa pe piata este de peste 30 miliarde euro. Actiunile sale sunt tranzactionate la bursele din Praga si Varsovia. Grupul CEZ activeaza in 11 tari din Europa Centrala si de Sud Est.

Tendine la nivel mondial (GENI)nfiinat de ctre Peter Meisen, care este i Directorul Executiv al acestui institut, GENI (Global Energy Network Institute) reprezint un institut la nivel mondial, non-profit ce are ca scop gsirea de soluii pentru problemele enegetice globale. n acest sens institutul are n vedere realizarea unui proiect la scar mondial ce presupune conectarea tuturor reelelor de energie deja existente, realizndu-se astfel o reea mondial. Aceasta s-a constatat a fi prioritatea numarul 1 la nivel planetar, n urma unui studiu efectuat la nivel global.

20

BIBLIOGRAFIE1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Termocentral%C4%83 2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Complexul_Energetic_Turceni 3. http://www.energie-gratis.ro/termocentrale.php 4. http://www.ziare.com/articole/termocentrale 5. http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/economie/noile-termocentrale-aleromaniei-238937.html 6. http://www.mediafax.ro/tags/termocentrale 7. http://www.paginiaurii.ro/cauta/Termocentrale.html8. http://galateni.net/forum/topic/74-enel-construieste-o-mega-termocentrala/

21