Faţă de contabilitatea finaciară, contabilitatea managerială reprezintă un domeniu distinct în cadrul evidenţei contabile, care furnizează informaţii analitice de detaliu referitor la eficienţa utilizării factorilor de producţie.
29
Cap.1 – 2 Faţă de contabilitatea finaciară, contabilitatea managerială reprezintă un domeniu distinct în cadrul evidenţei contabile, care furnizează informaţii analitice de detaliu referitor la eficienţa utilizării factorilor de producţie. Conceptul de contabilitate managerială a apărut destul de greu, îmbrăcând această formă nu înainte de a deţine alte denumiri precum contabilitate de gestiune sau contabilitate analitică. Prima formă a contabilităţii manageriale a fost reprezentată de contabilitatea indrustrială ca urmare a dezvoltării acestui sector, însă cu timpul acesta s-a exstins şi în cardul celorlalte sectoare (inclusiv şi cazul prestaţilor de servicii sau în activitatea bancară) motiv ce a detreminat schimbarea denumirii acestei discipline în cantabilitate de gestiune şi apoi contabilitate managerială. Obiectivele contabilităţii manageriale Obiectivul principal al contabilităţii manageriale este reprezentat de măsurarea, colectarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiei pentru planificare(bigetare), calculaţie, control şi analiza executării bugetelor în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale. Institutul contabilităţii de gestiune American defineşte contabilitatea de gestiune astfel: ‘ Procesul de identificare, colectare, analiză, prelucrare, interpretare şi transmitere a informaţiilor fincianciare şi nefinaciare utilizate de manageri pentru realizarea funcţiilor și evidenţierii corespunzătoare resurselor acesteia’. Astfel prin contabilitatea de gestiune se determină costul de producţie pe produs, lucrare sau servicii (P.L.S.), costul pe centre de responsabilitate, costul diferitelor funcţiuni, rezultatele analitice (pe produse, lucrare sau serviciu și pe centre) exprimate atât în unităţi cât şi nemonetare (bucăţi, tone, m 2 etc. ).
Transcript
Cap.1 – 2
Faţă de contabilitatea finaciară, contabilitatea managerială reprezintă un domeniu distinct în cadrul evidenţei contabile, care furnizează informaţii analitice de detaliu referitor la eficienţa utilizării factorilor de producţie.
Conceptul de contabilitate managerială a apărut destul de greu, îmbrăcând această formă nu înainte de a deţine alte denumiri precum contabilitate de gestiune sau contabilitate analitică.
Prima formă a contabilităţii manageriale a fost reprezentată de contabilitatea indrustrială ca urmare a dezvoltării acestui sector, însă cu timpul acesta s-a exstins şi în cardul celorlalte sectoare (inclusiv şi cazul prestaţilor de servicii sau în activitatea bancară) motiv ce a detreminat schimbarea denumirii acestei discipline în cantabilitate de gestiune şi apoi contabilitate managerială.
Obiectivele contabilităţii manageriale
Obiectivul principal al contabilităţii manageriale este reprezentat de măsurarea, colectarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiei pentru planificare(bigetare), calculaţie, control şi analiza executării bugetelor în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale. Institutul contabilităţii de gestiune American defineşte contabilitatea de gestiune astfel: ‘ Procesul de identificare, colectare, analiză, prelucrare, interpretare şi transmitere a informaţiilor fincianciare şi nefinaciare utilizate de manageri pentru realizarea funcţiilor și evidenţierii corespunzătoare resurselor acesteia’.
Astfel prin contabilitatea de gestiune se determină costul de producţie pe produs, lucrare sau servicii (P.L.S.), costul pe centre de responsabilitate, costul diferitelor funcţiuni, rezultatele analitice (pe produse, lucrare sau serviciu și pe centre) exprimate atât în unităţi cât şi nemonetare (bucăţi, tone, m2 etc. ).
Principalele funcţii și obiecive ale conatbilităţii managerile sunt:
determinarea diferitelor marje și rezultate analitice pe produse, servicii sau activităţi; calcularea costurilor pe produse (lucrări, servicii), activităţi şi pe unităţi
organizaţionale (diviziuni, departinmente,secşii, servicii etc.); cunoaşterea detaliată a proceselor de alocare a resurselor în interiorul întrepinderii pe
centre de responsabilitate şi pe produse; metode de transformare a resurselor consumate în rezultate elaborarea previziunilor având la bază consumurile trecute putându-se evalua în timp
consecinţele activelor viitoare; furnizarea informaţilor necesare elaborării bugetelor; furnizarea de informaţii pentru stabilirea abaterilor între previziuni şi realizări; furnizarea datelor pentru exercitarea conrolului gestionar; furnizarea de informaţii destinate măsurării performanţelor (rentabilitate,
productivitate) la nivelul sectoarelor de activitate şi al produselor; furnizarea datelor penrtu exercitarea controlului gestionar; luarea deciziilor manageriale pe termen lung şi coordonarea dezvoltării întreprinderii.
Dacă privim influenţa contabilităţii manageriale asupra conducerii întreprinderii din punct de vedere al existenţei de-a lungul timpului, observăm că aceasta ocupă un loc secundar, locul principal fiind ocupat de contabilitatea financiară. În timp însă, pe măsura dezvoltării managementului întreprinderii s-a produs fenomenul de creştere a nevoilor de informare, motiv pentru care a avut loc o recunoaştere tot mai mare a importanţei contabilităţii manageriale, ca un domeniu separat de cel al contabilităţii financiare.
Schimbările care au avut loc în conducere au dus la intensificarea nevoii informaţionale, la informaţii capabile să redea fluxurile operaţionale interne şi care nu pot fi obţinute din rapoartele, situaţiile financiare obişnuite. De asemenea nu numai dezvoltarea managementului întreprinderii a determinat creşterea importanţei contabilităţii manageriale, ci şi factorii precum evoluţia proceselor şi tehnologiilor de producţie, intensificarea concurenţei pe piaţa de desfacere a produselor şi serviciilor organizaţiei.Informaţia contabilă furnizată de contabilitatea internă societăţii trebuie să prezinte următoarele caracteristici care să justifice valoarea resurselor umane, materiale şi financiare pentru obţinerea ei: a.informaţia trebuie să fie relevantă; b.informaţia contabilă trebuie să fundamanteze deciziile conducerii.Scopurile sau obiectivele pentru care sunt elaborate informaţiile sunt următoarele:
elaborarea de planuri şi monitorizarea realizării acestor planuri; coordonarea zilnică incluzând şi stabilirea preţurilor şi a unei politici adecvate
privind publicitatea; stabilirea limitei inferioare a preţurilor produselor până la care se poate consimţi; determinarea rentabilităţii produselor; evaluarea stocurilor de materii prime, materiale, produse în curs de execuţie, produse
finite sau mărfuri. analiza eficienţei procesului de producţie; analiza performanţelor atinse de diferite subunităţi ale întreprinderii; evidenţierea abaterilor de la norme, a pierderilor şi risipei; izolarea şi eliminarea costurilor nenecesare sau neeconomicoase.
Cap.3
Prezentarea societăţii SC Shoe Fashion SRL
Societatea comercială SC Shoe Fashion SRL a fost constituită în anul 1999 în baza Legii31/1990 privind societăţile comerciale fiind înregistrată la Registrul Comerţului. Societatea este înfiinţată sub forma unei societăţi cu răspundere limitată.
Obiectul de activitate al S.C. Shoe Fashion SRL constă în producerea unei game largi de articole de încălţăminte. Structura companiei , flexibilitatea, diversificarea produselor şi a serviciilor, permit adaptarea continuă la schimbările şi cererea pieţei din România.
Societatea comercială poate înfiinţa filiale, sucursale, agenţii, reprezentanţe, puncte de lucru,magazine, depozite, secţii de producţie, ateliere de prestări servicii, în ţară sau
străinătate, în conformitate cu legile în vigoare. Societatea se obligă să înmatriculeze filialele sau sucursalele la Registrul Comerţului în judeţul în care va funcţiona filiala respectivă, înainte de începerea activităţii.
Numirea şi înlocuirea administratorului se face exclusiv de către asociatul unic. Administratorul nu poate îndeplini aceeaşi funcţie în două societăţi având acelaşi obiect de activitate. analiza eficienţei procesului de producţie; analiza performanţelor atinse de diferite subunităţi ale întreprinderii; evidenţierea abaterilor de la norme, a pierderilor şi risipei; izolarea şi eliminarea costurilor nenecesare sau neeconomicoase.
Obiectul de activitate al SC Shoe Fashion SRL
Domeniul principal: Fabricare încălţăminte Activitate principală: Fabricare încălţăminte, inclusiv în sistem lohn
(operaţiuni de import-export a tuturor produselor ce fac obiectul de activitate al societăţii).
Activităţi secundare:o Activităţi de intermediere în comerţul cu ridicata: intermedieri în comerţul cu
textile, confecţii, încălţăminte şi articole din piele;o Comerţ cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare: comerţ
cu ridicata al îmbrăcămintei şi încălţămintei;o Comerţ cu ridicata al maşinilor, echipamentelor şi furniturilor: comerţ cu
ridicata al maşinilor pentru industria textilă, maşinilor de cusut şi de tricotat;o Manipulări şi depozitări.
S.C. Shoe Fashion SRL produce şi comercializează următoarele produse şi grupe de produse principale:
Încălţăminte piele Încălţăminte pentru femei Încălţăminte pentru fete Încălţăminte cusută la maşină Încălţăminte cu talpa lipită Încălţăminte fabricată prin procedeu mixt Încălţăminte cu talpa din plastic sau cauciuc Încălţămine de stradă Pantofi şi cizme Cizme şi ghete Încălţăminte după specificaţia clientului
Organizarea societăţii
Societatea se constituie, se organizează şi îşi desfăşoară activitatea potrivit legislaţiei din România şi în conformitate cu prevederile statului. Scopul societăţii este prestarea şi realizarea unor activităţi economice – conform obiectului de activitate – pentru promovarea şi punerea în aplicare a iniţiativei particulare, precum şi realizarea de profit.
Atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele organismelor de management sunt evidenţiate în Statutul firmei şi Regulamentul de organizare şi funcţionare. Pentru personalul de management şi execuţie, documentele ce consemnează sarcinile, competenţele şi responsabilităţile sunt fişele de post.Toate produsele şi serviciile societăţii sunt controlate şi evaluate după un plan stabilit anterior.Toţi angajașii sunt orientaţi spre rezultate şi acţionează decisiv pentru a le obţine
Societatea realizează următoarele operaţiuni, în condiţiile legii:∗ Întocmeşte documentele justificative pentru orice operaţie care afectează patrimoniul unităţii;∗ Înregistrează în contabilitate operaţiunile patrimoniale;∗ Inventariază patrimoniul unităţii;∗ Întocmeşte balanţa şi bilanţul contabil.
Contabilitatea ca instrument principal de cunoaştere, gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute, trebuie să asigure: înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii cât şi în relaţiile cu clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice. Contabilitatea se ţine în moneda naţională.
Contabilitatea se organizează în compartimentele distincte şi este condusă de contabilul şef. Contabilitatea mijloacelor fixe se ţine pe categorii şi pe fiecare obiect de evidenţă. Contabilitatea clienţilor şi furnizorilor, a celorlalte creanţe şi obligaţii se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică. Profitul sau pierderea se stabileşte lunar.Registrele care se folosesc în contabilitatea SC Shoe Fashion SRL sunt:registrul-casă, jurnale TVA pentru cumpărări şi vânzări, registrul-jurnal, registrul-inventar, cartea mare.
Registrele de contabilitate pot fi prezentate sub formă de registre, foi volante, fişe, documente informatice. Registrele de contabilitate se numerotează înainte sau pe parcursul întocmirii lor, iar la închiderea conturilor, aceasta se barează, nefiind admisă înregistrarea unor operaţiuni ulterioare.
Cadrul de organizare a contabilităţii manageriale la SC Shoe Fashion SRL
Organizarea contabilităţii manageriale pentru societatea SC Shoe Fashion SRL se realizează în sistem autonom.
Concepţia organizării contabilităţii manageriale într-un circuit distinct, autonom faţă de contabilitatea financiară, constă în instituirea a două circuite de preluare şi prelucrare a cheltuielilor şi veniturilor, ancorate pe obiectivele distincte ale celor două contabilităţi.
Organizarea contabilităţii în circuit autonom se poate realiza în următoarele moduri: -Utilizarea unui sistem de coduri ale contabilităţii manageriale care să asigure atingerea obiectivelor printr-un calcul exclusiv în cadrul contabilităţii
-Utilizarea unui sistem de conturi ale contabilităţii manageriale dezvoltat pe structura conturilor de cheltuieli şi venituri ale contabilităţii financiare, printr-o detaliere analitică a acestora fie utilizând structura sistemului de conturi de gestiune bazată pe un sistem de codificare care să satisfacă cerinţele de prelucrare integrală a informaţiilor privind costurile în cadrul contabilităţii manageriale.
Concepţia dualistă de organizare a contabilităţii manageriale trebuie să răspundă nevoilor de informare a managerilor în condiţiile unei complexităţi a proceselor şi fenomenelor economice derulate în cadrul entităţilor economice. Codificarea analitică a conturilor poate asigura imperativele de confidenţialitate ale informaţiei contabile.
Obiectivele contabilităţii manageriale
Obiectivele contabilităţii manageriale reprezintă un element primordial al acestei secţiuni a contabilităţii . Ele se pot grupa astfel : -obiective de evidenţă analitică a structurilor contabile care iau naştere în urma operaţiunilor şi activităţilor derulate de entităţi; -obiective de performanţă privind calculul unor indicatori parţiali şi integrali utilizaţi în măsurarea rentabilităţii operaţiunilor şi activităţilor entităţii, precum şi a costului acestora - obiective de previzionare şi control realizate prin intermediul bugetelor de venituri şi cheltuieli detaliate de la nivel de entitate la nivel de funcţie, structură organizatorică, activitate, produs,lucrare sau serviciu realizat; - realizarea unui control de gestiune exercitat asupra activităţii entităţii prin sistemul informaţional al costurilor, abaterilor bugetelor şi a indicatorilor de monitorizare, măsurare şi control al performanţei.
Dezvoltarea sistemului de conturi utilizate
Organizarea contabilității manageriale prin intermediul clasei a 9-a de conturi “Conturi de gestiune” se fundamentează pe utilizarea a trei grupe de conturi,respectiv:
1.Grupa 90 “Decontări interne”Contabiliatea decontărilor interne a cheltuielilor,veniturilor si rezultatelor contabilitățiimanageriale se bazează pe funcționarea următoarelor conturi:
a)901 “Decontări interne privind cheltuielile”b)902 “Decontări interne privind producția obținută”c)903 “Decontări interne privind diferențele de preț”
2.Grupa 92 “Conturi de calculație”Preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiară si prelucrarea acestora în cadrul
calculației costurilor se realizează cu ajutorul conturilor de calculație incluse în grupa 92 “Conturi de calculație” dezvoltată în cinci conturi operaționale după cum urmează:
a)921 “Cheltuielile activității de bazăb) 922 “Cheltuielile activității auxiliare”c)923 “Cheltuieli indirecte de producție”d)924 “Cheltuieli generale de administrație”e)925 “Cheltuieli de desfacere”
3.Grupa 93 “Costul producției”Articularea veniturilor contabilității financiare cu contabilitatea veniturilor
contabilității manageriale se realizează cu ajutorul grupei 93 “Costul producției” care detaliazî în două conturi,respectiv:
a)931 “Costul producției obținute” este un cont sintetic de gradul I, care se poate detalia analitic, corespunzător activităților, produselor, lucrărilor și serviciiloranalizate
b)933 “Costul producției în curs de execuție” este un cont sintetic de gradul I care se poate detalia analitic pe produse, lucrări, servicii,respectiv pe elemente primare de cheltuieli, se utilizează pentru evidențierea cheltuielilor efective ale producției în curs de execuție.
Analiza balanței de verificare (cheltuieli din exploatare)
Balanța de verificare care face obiectul analizei este cea aferentă lunii ianuarie a anului 2007. Împreuna cu balanța de verificare se calculează lunar rezultatele financiare atât pentru exercițiul financiar încheiat cât și cumulat de la începutul anului.Obiectul de activitate al societății comerciale analizate este producția, deoarece în balanța se observă că o pondere mare o au veniturile din vânzarea produselor finite (contul 701).
Soldul debitor al contului 121 „Contul de profit și pierderi” indică faptul că societatea înregistrează pierderi în valoare de 52.940.421,64 lei.Fiind o societate de producție care funcționează în sistem lohn observăm că nu există contul de materii prime, cheltuielile de exploatare efectuate formează costul prelucrării și nu costul produsului.
Analiza cheltuielilor din exploatare
Contul 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile”- ține evidență:• materialelor auxiliare detaliate pe: 6021.bir. „Cheltuieli auxiliare ale
biroului”(rechizite, consumabile pentru echipamentele de birotică etc.); 6021.cr. „Cheltuieli auxiliare ale secţiei de croit” ( piele, căptuşeală, pânză pentru întărire, adeziv); 6021.cus. „Cheltuieli auxiliare ale secţiei de cusut” (aţa, accesorii: capse, inele, cârlige,pietricele); 6021.tr. „Cheltuieli auxiliare ale secţiei de tras” (tocuri, tălpi interioare, tălpide cauciuc). Rulajul cumulat al contului 6021este în corespondenţă cu rulajul creditoral contului 3021 „Materiale auxiliare” (153.814.634 lei ).
• cheltuielilor privind combustibilul;• cheltuielilor privind piesele de schimb.
Contul 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” ţine evidenţa materialelor de natura obiectelor de inventar, la darea în folosinţă a acestora. În debitul contului se înregistrează valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar inclusă pe cheltuieli în corespondenţă cu creditul contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”.
Rulajul cumulat al contului 603 coincide cu rulajul creditor al contului 303 (4.127.969 lei ).În contul 604 „Cheltuieli privind materialele nestocate” sunt înregistrate cheltuielile cu imprimarea tichetelor de masă.Contul 605 „Cheltuieli privind energia şi apa” reprezintă totalul facturilor de energie electrică, apă şi gaz primite de la furnizori şi distribuită de responsabilul energetic în funcţie de factorii consumatori din întreprindere.
În contul 608 „Cheltuieli privind ambalajele” sunt înregistrate cheltuielile cu ambalajele( cutii individuale şi cutii colective ). Rulajul contului 608 este egal cu rulajul creditor al contului 381„Ambalaje”.
Suma înregistrată în contul 612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile”este defalcată pe: 612.ch. „Cheltuieli privind chiria deductibilă” corespunde chiriei
spaţiului în care societatea îşi desfăşoară activitatea şi 612.nd. „Cheltuieli privind chiria nedeductibilă” corespunde chiriei spaţiului de locuit a tehnicianului societăţii.
Evidenţa cheltuielilor privind transportul salariaţilor este înregistrată în contul 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal”.Contul 625 „Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări” ţine evidenţa cheltuielilor de deplasare efectuate în interesul general al societăţii şi justificate prin deconturile de cheltuieli la ordinele de deplasare aferente.Contul 626 „Cheltuieli poștale şi taxe de telecomunicaţii” prezintă valoarea facturilor de telefon şi a taxelor de mesagerie poştală.Contul 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” reprezintă cheltuielile cu comisioanele bancare conform extraselor de cont aferente perioadei.Contul 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” este defalcat în: 628.ex „Cheltuieli servicii externe” care evidenţiază serviciile de asistenţă tehnică şi promovare a produselor realizate de o firmă din Italia şi 628.tr. „Cheltuieli servicii executate de terţi” care ţine evidenţa serviciilor de asistenţă tehnică efectuate de terţii din România.Contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” în care sunt înregistrate cheltuielile efectuate de societate la camera de muncă şi fondul de accidente.Contul 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” ţine evidenţa cheltuielilor cu salariile personalului conform centralizatorului statelor de salarii. Acesta se debitează în corespondenţă cu contul 421 „Personal-salarii datorate”. Se observă că rulajul cumulat creditor al contului 421 este egal cu rulajul contului 641 (608.178.599 lei ).Contul 645 „Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” evidenţiază cheltuielile cu asigurările şi protecţia socială. Se observă corelaţiile dintre conturile de contribuţii 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”, 4313 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”,4371 „Contribuţia unităţii la fondul de somaj” şi conturile de cheltuieli aferente: 6451 „ Cheltuieliprivind contribuţia unităţii la asigurările sociale”, 6452 „Cheltuieli privind contribuţia unităţii la fondulde somaj ”, 6453 „Cheltuieli privind contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”:
Contul 658 „Alte cheltuieli de exploatare”evidenţiază pe de o parte cheltuielile privind chiria administratorului, iar pe de altă parte despăgubirile, amenzile, penalităţile datorate terţilor.Contul 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” evidenţiază cheltuielile cu amortizările conform situaţiilor de calcul ale amortiărilor. Rulajul debitor 6811(59.630.548 lei ) = Rulajul creditor cumulat 2808 ( 2.159.397 lei ) + Rulajul creditor cumulat 2811( 57.471.151 lei ).
Organizarea calculaţiei costurilor- Metoda pe faze
Preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiară.În luna ianuarie a anului 2007 datele înregistrate în contabilitatea financiară au fost preluate şi reclasate pe baza documentelor justificative în contabilitatea managerială astfel:
Salarii:P = pantofi S = sandale Contribuţia la asigurări sociale şi fondul de şomaj
645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”Faze: 190.792.964 921-croit 38.115.958 din care 921/f1.cr P 19.057.979 921/f1.cr /P S 12.704.049 921/f1.cr /SSalarii indirecte 6.353.930 923/f1.cr-cusut 74.643.746 din care: 921/f2.cus P 38.115.933 921/f2.cus /P S 25.410.597 921/f2.cus/SSalarii indirecte 11.117.216 923/f2.cus-tras-tălpuit 78.033.260 din care 921/f3.t-t P 38.088.424 921/f3.t-t/P S 26.998.728 921/f3.t-t/SSalarii indirecte 12.946.108 923/f3.t-tSectorul admin. Generală 2.384.608 924
641 “Cheltuieli cu salariile personalului”
Faze: 600.671.164 923-croit 120.000.000 din care: 921/f1.cr P 60.000.000 921/f1.cr /P S 40.000.000 921/f1.cr.SSalarii indirecte 20.000.000 923/f1.cr cusut 235.000000 din care 921/f2.cus P 120.000.000 921/f2.cus /P S 80.000.000 921/f2.cus /SSalarii indirecte 35.000.000 923/f2.cus-tras-tălpuit 245.671.164 din care: 921/f3.t-t P S
6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb”Faze: 550.838 923-croit - 923/f1.cr-cusut - 923/f2.cus-tras-tălpuit 550.838 923/f3.t-t
Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”Faze: 4.127.969 923-croit 3.127.969 923/f1.cr-cusut 500.000 923/f2.cus-tras-tălpit 500.000 923/f3.t-t
Chetuielile cu imprimarea tichetelor de masă ( repartizate în funcţie de numărul de salariaţi: secţia de croit 17, secţia de cusut 30, secţia de tras-tălpuit 23, administraţie generală 1)604 “Cheltuieli privind materialele nestocate”Faze: 1.234.680 923-croit 299.000 923/f1.cr-cusut 529.000 923/f2.cus-tras-tălpuit 406.680 923/f3.t-tSectorul administraţie Generală 17.600 924
Chetuielile reprezentând valoarea tichetelor de masă ( repartizate în funcţie de numărul de salariaţi:secţia de croit 17, secţia de cusut 30, secţia de tras-tălpuit 23, administraţie generală 1)6458“Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”Faze: 91.390.000 923-croit 22.194.000 923/f1.cr-cusut 39.167.000 923/f2.cus-tras-talpuit 30.029.000 923/f3.t-tSectorul administraţie Generală 1.300.000 924Chetuieli privind energia şi apa conform facturilor de la furnizori:secţiile de bază: 55.000.000 lei şi administraţia generală: 2.058.108 lei. Chetuielile secţiilor de bază sunt repartizate în funcţie de suprafața acestora:
• secţia de croit : 200 m2
• secţia de cusut : 500 m2
• secţia de tras-tălpuit : 400 m2
605“Cheltuieli privind energia şi apa”Faze: 55.000.000 923-croit 10.000.000 923/f1.cr-cusut 25.000.000 923/f2.cus-tras-tălpuit 20.000.000 923/f3.t-tSectorul administraţie Generală 2.058.108 924
Cheltuieli privind ambalajele ( cutii individuale şi cutii colective)608“Cheltuieli privind ambalajele”Faze: 136.857.748 923
Cheltuieli privind chiria spaţiului în care societatea îşi desfăşoară activitatea conform facturilor de la furnizori: secţiile de bază 70.000.000 lei, administraţia generală 7.348.000 lei.Chetuielile secţiilor de bază sunt repartizate în funcţie de suprafaţa acestora:
secţia de croit : 200 m2
secţia de cusut : 500 m2
secţia de tras-tălpuit : 400 m2
612 “Cheltuieli cu redevenţele,locaţii de gestiune şi chiriile”Faze: 70.000.000 923
Cheltuieli privind serviciile de asistenţă tehnică şi promovarea produselor efectuate de un furnizor extern.628.ex “Cheltuieli cu serviciile externe”
Faze: 303.027.000 923
-croit 90.027.000 923/f1.cr
-cusut 170.000.500 923/f2.cus
-tras-tălpui 42.999.500 923/f3.t-t
Cheltuieli privind serviciile de asistenţă tehnică efectuate de furnizori interni628.tr “Cheltuieli cu serviciile executate de terţi”Faze: 220.014.508 923-croit 20.014.508 923/f1.cr-cusut 100.000.000 923/f2.custras-tălpuit 100.000.000 923/f3.t-t
Cheltuieli privind transportul salariaţilor ( repartizate în funcţie de numărul de salariaţi: secţia de croit 17, secţia de cusut 30, secţia de tras-tălpuit 23, administraţie generală 1)635“Cheltuieli cu alte impozite,taxe şi vărsăminte asimilate”Faze: 9.920.583 923-croit 2.407.284 923/f1.cr-cusut 4.251.678 923/f2.cus-tras-tălpuit 3.259.621 923/f3.t-tSectorul administraţie Generală 141.700 924
Cheltuieli privind amortizarea , conform situaţiilor de calcul ale amortizării.6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”
Chetuieli de protocol aferente sectorului administrativ623 “Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitateSectorul administraţie Generală 1.112.536 924
Cheltuieli de deplasare în interesul general al intreprinderii.625 “Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari “Sectorul administraţie Generală 18.984.150 924
Cheltuieli privind chiria spaţiului de locuit al tehnicianului.612.nd “Cheltuieli privind chiria nedeductibila”Sectorul administraţie generală 4.000.000 924
Chetuieli cu serviciile bancare.627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”Sectorul administraţie generală 3.649.348 924
Cheltuieli reprezentând chiriaad ministra torului.6581 “Despagubiri, amenzi şi penalităţi”Sectorul administraţie generală 3.529.738 924
Alte cheltuieli de exploatare6588 “Alte cheltuieli de exploatare ”Sectorul administraţie generală 25.655.320 924
Chetuieli privind diferenţele de curs valutar665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”Sectorul administraţie generală 35.172.470 924
Repartizarea costurilor directe de producţie pe faze şi în cadrul acestora pe produse.Explicatii
921/f1.cr 921/f2.cus 921/f3.t-t TOTAL
P() S TOTAL
P S TOTAL P S TOTAL
641(milioane)
60 40 100 120. 80 200 115 85 200 500
645 19.057.979
12.704.049
31.762.028
38.115.933
25.410.597
63.526.530 38.088.42426
26.998.728
65.087.152
160.375.710
TOTAL 79.057.979
52.704.049
131.762.028
138.115.933
105.410.597
263.526.530
153.088.42
111.998.728
265.087.15
660.37
4 2 5.710
Repartizarea costurilor indirecte pe faze.Explicatii 923 924 TOTAL
Repartizarea costurilor indirecte ale fazelor pe produse.Faza1 - croit Repartizarea costurilor indirecte de producţie Nr.crt. Produse Costuri
indirecteCoeficientderepartizare(Cr)
Baza derepartizare( B r )
Costuriindirecte
repartizate1. P 2.13046617 60.000.000 127.827.9702. S 40.000.000 85.218.647TOTAL 213.046.617 100.000.000 213.046.617
Baza de repartizare: manoperă directăCr = Σ Costurilor indirecte/ Σ Br = 213.046.617 / 100.000.000 = 2.13046617
2.Faza2 - cusut
Repartizarea costurilor indirecte de producţieNr.crt. Produse Costuri
indirecteCoeficientderepartizare(Cr)
Baza derepartizare( B r )
Costuriindirecte
repartizate1. P 19808101 158.115.933 313.197.6372. S 105.410.597 208.79.391TOTAL 521.996.028 263.526.530 521.996.028 Baza de repartizare: manoperă directă + CAS
Costul de producţie al semifabricatelorSemifabricatele se obţin în urma fazei de croit şi a fazei de cusut:
feţe pantofi feţe sandale
Costul unitar f1.cr P = 206.885.949 / 4.703 = 43.990,208165 leiCostul unitar f1.cr S= 137.922.696 / 7.193 = 19.174,5719449 leiCostul unitar f2.cus P = 471.313.570 / 4.703 = 100.215,515628 leiCostul unitar f2.cus S = 314.208.988 / 7.193 = 43.682,6064229 lei Faza1.cr:cost P = 43.990,208165 * 2.774 = 122.028.826 leicost S = 19.174,5719449 * 3.556 = 68.184.767 leicost Ps = 43.990,208165 * 1.929 = 84.857.123 leicost Ss =19.174,5719449* 3.637 = 69.737.929 lei Faza2.cus:cost P = 100.215,515628* 2.774 = 122.028.826 leicost S = 43.682,6064229 * 3.556 = 68.184.767 leicost Ps =100.215,515628 * 1.929 = 84.857.123 leicost Ss =43.682,6064229 * 3.637 = 69.737.929 lei
Toată producţia lansată în fabricaţie se vinde.Preţurile de vânzare sunt următoarele:
Produse Producţia obţinută Producţia vândută Preţ de vânzareP 2.774 2.774 229.749S 3.556 3.556 209.651Ps 1.929 1.929 123.225Ss 3.637 3.637 105.723
Calculul rezultatului pe total şi pe produseExplicatie P S PS SS TOTALCA 637.323.726 745.518.956 237.701.025 384.514.551 2.005.058.258Costul de producţie alproducţiei vândute
Analiza cost –volum -profit Calculul punctului de echilibru ( punctul critic )
Punctul critic este un indicator care reprezintă nivelul vânzărilor ce permite acoperirea totalităţii costurilor variabile aferente volumului vânzărilor şi a costurilor fixe aferente
perioadei de referinţă.Exprimă acel volum al activităţii în care veniturile obţinute din vânzarea activităţii şi costurile totale aferente sunt în echilibru, degajând un rezultat nul.
qo = CF / marja medie pe cost. var.marja medie pe cost. var. = Σ M/CV /Σqv
Cantitatea critică ( qo = 16.491 buc ) reprezintă cantitatea ce ar trebui vândută pentru ca societatea să-și acopere costurile fixe din marja pe costurile variabile. Se observă : cantitatea vândută în realitate (11.896 buc ) este mai mică, ceea ce se reflectă şi în rezultatul negativ. Se observă faptul că pe fiecare produs cantităţile critice sunt mai mari decât cantităţile vândute în realitate ( P 2.774 buc, S3.556 buc, Ps 1.929 buc, Ss 3.637 buc). Putem concluziona : pentru ca societatea să înregistreze profit ar trebui să producă o cantitate suplimentară de produse.
Importanţa elaborării bugetelor de venituri şi cheltuieli
Pentru desfăşurarea unei activităţi profitabile, conducerea oricărei unităţi economice trebuie să îşi previzioneze veniturile şi cheltuielile, precum şi încasările şi plăţile pentru o anumită perioadă de timp, pentru a asigura anumite relaţii de echilibru. Necesitatea şi importanţa bugetului de venituri şi cheltuieli rezidă nu numai din nevoile proprii ale agenţilor economici, ci şi din nevoi personale, cum ar fi cele privind întocmirea bugetului public naţional. Elaborarea acestuia nu este posibilă fără elaborarea în prealabil a bugetelor de către agenţii economici, deoarece veniturile statului se formează, cupreponderenţă din impozitele indirecte şi directe de la agenţii economici.Bugetul de venituri şi cheltuieli ca obiectiv al contabilităţii manageriale constituie în acelaşi timp şi un instrument de control al cheltuielilor şi veniturilor prin compararea previziunilor cu realizările. Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte la nivel de unitate economică, pe baza informaţiilor furnizate de contabilitate, pentru perioada trecută şi a celor rezultate din calculele efectuate pentru perioada prognozată.
Cap.4
Concluzii asupra referatului
Prin utilizarea metodelor de calculaţie a costurilor şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli în gestiunea unităţilor economice se crează cadrul favorabil pentru analiza performanţelor prin compararea situaţiei efective cu cea previzionată şi se impune folosirea planificării în conducerea afacerilor. Mai mult de atât, se promovează coordonarea şi comunicarea în cadrul departamentelor şi funcţiunilor întreprinderilor astfel încât să se atingă obiectivele preconizate. Totodată prin folosirea acestor instrumente se asigură participarea la activitatea de planificare atât a conducerii, cât şi a executanţilor şi permite implementarea unui sistem contabil eficient. Nu în ultimul rând se asigură o monitorizare a eficienţei pe centrele de responsabilitate şi responsabili din cadrul entităţilor, eliminându-se într-un mod operativ şi eficient totalitatea cauzelor nefavorabile şi realizându-se în acest mod acordarea activităţii curente la obiectivele strategice ale entităţilor.
BIBLIOGRAFIE:
Gheorghe Fătăcean, Contabilitate Managerială, Cluj Napoca 2009, Editura Alma Mater.Paul Deaconu, Contabilitate Managerială, 2006, Editura Economica.Internet
Aspecte teoretice și practice privind implementarea contabilității manageriale la o
