Compusii din afine au un efect foarte puternic asupra oaselor, facandu-le mai tari, mai sanatoase si mai rezistente, dupa cum reiese dintr-un studiu efectuat pe soareci de laborator.

Ji-Rai Chen, cercetator pe probleme legate de scheletul uman, in cadrul Universitatii din Arkansas, si colegii sai au vrut sa afle in ce masura hrana din timpul copilariei afecteaza cresterea osoasa a viitorului adult si daca se poate declansaosteoporozain lipsa unoralimente.

PotrivitScienceDaily, in cazul cobailor mici, polifenolii gasiti in afine si altefructesilegume rosii sau mov ajuta la cresterea rezistentei osoase. Specialistii se gandesc acum sa foloseasca fructele in tratamente care sa previna distrugerea oaselor.

Investigatia a aratat ca animalele care au fost hranite cu afine in proportie de 10% din mancarea totala aveau oase mult mai sanatoase decat celelalte.

Culturile de laborator au aratat formarea osteoblastelor, adica a unor structuri osoase tinere, la cobaii ce au beneficiat de aceasta hrana. Acestia aveau mai mult acid fenolic, derivat din polifenoli. In acest fel, oasele isi mentineau pentru mai mult timp sanatatea.

Chen spune ca acizii fenolici pot activa doua gene, TCF si LEF, dar si o proteina numita beta-catenina, toate avand un rol in aparitia osteoblastelor.Cele mai sanatoase alimente pentru oase

Soia

Soia este foarte bogata inproteine, continand si calciu. Un adult are nevoie, in medie, de 1.000 mg de calciu zilnic.

O jumatate de cana de tofu fortifiat cu calciu contine in jur de 25% substanta activa. O cana de boabe de soia are 261 de miligrame de calciu, plus 108 mg de magneziu.

Cereale fortifiate

Multe produse destinate micului dejun vin fortifiate cu vitamina D. Pentru beneficii maxime, ia o asemenea marca decereale, astfel incat sa incepi ziua cu macar 10% din necesar.

Migdalele

Nucile si migdalele, la fel ca uleiul de masline, sunt bogate ingrasimiesentiale si constituie o parte importanta dnin dieta mediteraneana. O portie de circa 30 de grame de migdale iti ofera 80 mg de calciu, dar si aproape 80 mg de mageziu, un alt element cheie pentru oase puternice.

Legume cu frunze verzi

Vitamina K, continuta de acestea, ajuta foarte mult la formarea unor oase sanatoase, potrivit oamenilor de stiinta de la Universitatea Tufts. Consuma napi, spanac, varza si ale asemenealegume.

Adultii ar trebui sa consume intre 90 si 120 mcg de vitamina K pe zi. Un nap crud contine 547 mcg si o cana de spanac 145.

Cartofii

O dieta bogata in potasiu ajuta, de asemenea, la o mai buna absorbtie a calciului in organism. Un adult are nevoie de aproximativ 4.700 mg de potasiu zilnic. Un cartof rosu mediu, cu coaja, are 542 mg de potasiu, iar unul alb 751 mg.

Bananele

Bananele sunt cunoscute ca fiind o adevarata "mina" de potasiu, asa ca iti ajuta inclusiv sistemului osos. Un singur fruct are 422 mg de potasiu.

Suc de portocale fortifiat

Cauta in comert suc de portocale fortifiat cu vitamina D, care te poate ajuta sa ai un mic-dejun gustos si sanatos. Chiar si daca nu gasesti un asemenea sortiment, banalul suc de portocale obtinut acasa, prin stoarcerea fructelor, iti va ajuta corpul sa absoarba mai bine calciul.

http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/mineralele-functii-si-beneficii_7562#Functii_biologice_si_beneficiiMagneziul, la fel de important ca si calciul in formarea unor oase sanatoase

Magneziul, la fel de important ca si calciul in formarea unor oase sanatoaseSanatatea oaselor in cazul copiilor este data nu doar de consumul laptelui si al altoralimentebogate in calciu, ci si de semintele de dovleac,ciocolataneagra, somon si migdale, arata un studiu recent al Societatilor de Pediatrie prezentat la intalnirea anuala din Washington DC.

Studiul arata ca alimentele bogate in magneziu joaca un rol important in formarea oaselor in cazul copiilor, conformDaily Mail.

O multime de nutrienti joaca un rol important in fomarea unor oase puternice, iar magneziul se numara printre acestea, spun cercetatorii. In timp ce se cunostea ca magneziul este important pentru sanatatea oaselor adultilor, existau putine studii care sa arate ca asimilarea acestuia este esentiala si pentru copii.

Cercetatorii au facut un studiu pe 63 de copii sanatosi intre patru si opt ani care nu luat multivitamine sau minerale. Copiii erau dusi la spital pentru a li se masura nivelul calciului si magneziului. Si parintilor li s-au dat niste dispozitive pentru a masura aceste valori in timp ce copiii se aflau acasa. Dieta acestora includea alimente bogate in calciu si magneziu.

Cercetarile au demonstrat ca nivelul de magneziu consumat si asimilat joaca un rol important in formarea oaselor. Nivelul de calciu nu a fost asociat in mod semnificativ cu nivelul de minerale din oase sau cu densitatea acestora.

Cercetatorii recomanda odietaechilibrata, bogata in minerale, incluzand atat calciu, cat si magneziu

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/sanatate/magneziul-la-fel-de-important-ca-si-calciul-in-formarea-u

nor-oase-sanatoase-1233898

Alimente pentru oase puternice

Structura osoasa a organismului se intareste in primii ani deviatapana in adolescenta, dar odata cu varsta ea se slabeste si apar problemele. Alimentatia bogata in calciu si magneziu este foarte importanta pentru evitarea neplacerilor adultului.

Varza este si ea benefica pentru structura ta osoasa. Spanacul si brocoli pot face si ele parte din alimentatia zilnica pentru efectele lor asupra structurii tale osoase.

Micul dejun este foarte important. Astfel, cerealele sau sucul de portocale de dimineata sunt cel mai bun mic dejun, in special pentru adultii care vor sa evite problemele osoase.

Soia poate fi inclusa si ea in alimentatia zilnica. Nutritionistii americani sunt de parere ca alimentul este ideal pentru femeile trecute de a doua tinerete, care resimt problemele osoase mai acut decat barbatii.

Nucile si semintele pot fi desertul perfect pentru intarirea structurii osoase. La fel si alunele, migdalele si arahidele, bogate in calciu si potasiu, minerale vitale pentru intarirea oaselor.

Fructele ajuta adolescentele sa aiba oase puterniceFructele sunt esentiale la orice varsta, insa in cazul adolescentilor, si mai ales a fetelor, ele au un efect marit asupra oaselor, pastrandu-le puternice.

Conform unui studiu realizat de Universitatea Ultster din Irlanda, cu cat fructele sunt mai multe, cu atat oasele adolescentilor vor fi mai sanatoase, relateazaCookingWell.com.

Cercetatorii au evaluatdietasi densitatea osoasa in cazul a 1.345 de adolescenti din Irlanda, cu varste cuprinse intre 12 si 15 ani. Cea mai stransa corelatie s-a observat in cazul fetelor de 12 ani.

Cea mai mare densitate a mineralelor din oase - indicator al duritatii oaselor - se intalneste in cazul adolescentelor care consuma zilnic cel putin 200 de grame defructe. In absenta fructelor, acizii pot face ca mari cantitati de calciu sa nu mai ajunga in oase.

Exista o proteina care intervine in pierderea de masa osoasa in osteoporoza

Stire medicala13 Iunie 2007

Se estimeaza ca 10 milioane de americani sufera de osteoporoza si alte 34 de milioane sunt supusi riscului de a dezvolta aceasta boala, ce se caracterizeaza de o reducere severa a densitatii minerale osoase, fragilitate osoasa si risc crescut pentru fracturi de sold, coloana vertebrala si articulatie radiocarpiana (pumn). Mecanismul de baza care se afla in spatele osteoporozei se datoreaza unui dezechilibru dintre formarea si pierderea de os mineral (demineralizare osoasa), insa procesele biologice detaliate care determina acest dezechilibru nu sunt pe deplin intelese.In prezent cercetatorii de la Institutul National de Boli Infectioase si Alergie raporteaza noi descoperiri privitoare la biologia pierderii osoase, avand la baza un studiu realizat pe 14 barbati cu sindrom hiper ImM X-linkat. Aceasta afectiune genetica se intalneste la aproximativ 1 din 4 barbati americani (exclusiv barbati) si este cauzat de o deficienta a unei importante proteine a sistemului imun cunoscuta drept ligand CD40.Aceasta proteina este esentiala pentru dezvoltarea si maturarea celulelor imune, iar fara aceasta persoanele cu sindrom de hiper IgM X-linkat sunt susceptibile la o gama larga de infectii oportuniste.Un nou studiu confirma aceasta legatura neasteptata. Ligandul CD40 pare sa participe la reglarea celulelor care secreta substante chimice implicate in blocarea metabolismului osos, iar odata cu pierderea acestei proteine la persoanele cu sindrom de hiper IgM X-linkat. Ulterior, va fi necesara investigarea ipotezei daca tratamentele experimentale cu scopul de a corecta deficienta imunologica din hiper IgM X-linkat pot avea de asemenea un efect reversibil asupra pierderii osoase. Daca acest lucru se confirma atunci cunostiintele obtinute in urma acestor studii pot avea un rol benefic pentru persoanele supuse riscului de a dezvolta osteoporoza.http://www.sfatulmedicului.ro/Osteoporoza/exista-o-proteina-care-intervine-in-pierderea-de-masa-osoasa-in-osteopor_2349Vitamine i minerale pentru sntatea oaselor.Vitamina B pentru oase puternice din grupul vitaminei, B cea mai important pentru os i muchi este vitamina B1 sau tiamina surse de vitamina B1 carnea de pasre, cerealele integrale, glbenuul de ou, germenii de gru, oleaginoasele, petele, mazrea, trele de orez, drojdia de bere, broccoli, sparanghelul, prunele, strugurii plante care conin tiamin: lucern, mce, coada-oricelului, urzic, zmeur (frunze) atenie! consumul de antibiotice i sulfamide,alcool, cafein, precum i contraceptivele orale scad nivelul de tiamin din organism!Vitamina C pentru oase sntoase este un antioxidant puternic, necesar pentru creterea i refacerea esuturilor ajut la absorbia fierului, n metabolismul acidului folic, reduce nivelul lipoproteinelor (LDL colesterolul ru), previne apariia i extinderea aterosclerozei, ajut n formarea colagenului surse de vitamina C: fructe i legume verzi, sparanghel, coacze, broccoli, varz, lmi, kiwi, ceap, ardei grai, ananas, cpuni, spanac, leurd, gulie sucul de fructe i legume reprezint o excelent surs de vitamina C, dac este proaspt i fr a fi pasteurizat plante care conin vitamina C: ctin, mce, orz, coada-calului, urzic, frunze de zmeur gravidele nu trebuie s depeasc un aport de 4.500 mg vitamina C pe zi.Vitamina D favorizeaz absorbia calciului vitamina solubil n ulei este util pentru absorbia calciului este foarte necesar pentru dezvoltarea oaselor i aprarea muchilor de atrofii sau distrofii musculare vitamina D luat ca supliment nu este foarte activ, ea este transformat la nivelul ficatului n vitamina D activ surse de vitamina D: ficatul de peste (cod, merlucius, rechin, somon), pete de ap srat, produse lactate (glbenu de ou), ciuperci, uleiuri vegetale. Plante: lucerna, coada-calului

Bioflavonoizii pentru oase puternice denumii uneori vitamina P, bioflavonoizii sunt necesari pentru absorbia vitaminei C nu pot fi produi de corpul uman, aa c i obinem din alimentaie au rol important n tratamentul leziunilor care apar la sportivi, pentru c reduc durerea i vntile, elimin durerea de picioare, de spate, durerile musculare i osoase surse de bioflavonoizi: coacze, caise, afine, ciree, struguri, prune, citrice (grepfrut, portocale, lmi), hric. Plante: traista-ciobanului, trifoi-rou, coada-calului.Coenzima Q10 substan asemntoare vitaminelor, e cel mai puternic antioxidant ajut circulaia, sistemul imunitar, crete oxigenarea esuturilor este benefic n lupta contra obezitii, n tratamentul i prevenirea bolilor cardiovasculare cantitatea prezent n organism scade o dat cu vrsta, aa nct trebuie suplimentat, prin alimentaie, mai ales la persoanele de peste 50 de ani. surse de Q10: macrou, somon, sardine, spanac, carne de vit i alune.Bor, pentru oase i muchi acest mineral este necesar n cantitate foarte mic, pentru sntatea oaselor i a muchilor persoanelor n vrst li se recomand suplimente de 2 mg pe zi carena n bor accentueaz deficientul de vitamina B i mpiedic absorbia calciului surse de bor: mere, morcov, struguri, pere, alune, cerealeAtenie!nu se recomand mai mult de 3 mg/zi supliment de bor.De ce este calciul att de important pentru oase este un mineral vital pentru formarea i rezistena oaselor necesar pentru creterea muchilor i pentru fora lor de contracie lipsa de calciu poate s duc la apariia de dureri n ncheieturi, crampe muscular, amoreli ale braelor i picioarelor, rahitism, insomnie surse de calciu: broccoli, varz, lactate, sparanghel, algele verzi, Frunze de ppdie, urzica, spanac, smochine, semine de susa, rocove, gulia verde, ppdie, fenicul, coada-calului, mcee, coada-oricelului, tevieAtenie! persoanele care fac sport i femeile la menopauz trebuie s mreasc cantitatea de calciu administrat; n schimb, exerciiile fizice moderate menin cantitatea de calciu n organism dieta bogat n grsimi, zahr scade absorbia de calciu consumul excesiv de sare i alcool duce la pierderi de calciu calciul acioneaz mai puin cnd este luat ntr-o singur doz mare este de preferat s se ia mai multe doze pe zi, care s nu depeasc 500 mg/doz calciul poate interaciona, n unele boli de inim i hipertensiune, cu hormonul tiroidian, cu unele anticonvulsivante i cu unele antibiotice. Cupru ajut la formarea oaselor i acioneaz la nivelul elastinei i al colagenului din esutul epitelial, precum i din tendoane i ligamente surse de cupru: alune, avocado, fasole, broccoli, usturoi, ridichi, stafide, ciuperci Atenie!Administrarea unor cantiti excesive de cupru poate duce la distrugerea esutului ochilor. Fosfor este necesar pentru formarea oaselor i pentru buna funcionare a muchilor (inclusive cel al inimii) surse de fosfor: sparanghel, porumb, lactate, usturoi, cereale Atenie!Vitamina D accentueaz aciunea fosforului. Magneziu ajut la meninerea nivelului calciului i potasiului n organism este necesar n prevenirea calcificrii esuturilor moi surse de magneziu: produse lactate, peste, mere, caise, banane, pepene galben, smochine, usturoi, alune, piersici, cereale integrale. Plante: ppdie, fenicul, coada-calului, lemn-dulce, ptrunjel, coada-oriceluluiAtenie!Consumul de alcool, diuretice, bolile diareice, consumul crescut de grsimi, cacao, cafea, ceai verde scad absorbia magneziului. Potasiu ajut la contractarea corect a muchiului i controleaz, mpreun cu sodiul, apa din organismul surse de potasiu: lactate, pete, carne de pasre, cereale integrale, caise, banane, curmale, cartofi, dovleac. Plante: salvie, urzic, trifoi-rou, coada-caluluiAtenie!Tutunul, cafeina, bolile de rinichi, diureticele, diareea sau laxativele reduc cantitatea de potasiu din organism. Siliciu este necesar pentru formarea colagenului, esut osos, esut muscular ajut la absorbia calciului n organism surse de siliciu: lucerna, sfecla, orezul brun, fasolea, coada-calului. Sodiu regleaz funcionarea muchilor i echilibrul n ap al organismului surse de sodiu: toate alimentele conin sodiuAtenie!Este sntos s se pstreze un echilibru ntre sodiu i potasiu: avnd n vedere c, din sarea de mas, ne procurm un aport sporit de sodiu, este nevoie s lum i suplimente de potasiu. Zinc acest mineral este vital pentru formarea oaselor surse de zinc: drojdie de bere, glbenu de ou, pete, carne de miel, legume, ciu-perci, semine de dovleac, soia, cereale integrale, plante: rdcin de brusture, lumnrica, trifoi-rou, rdcin de ppdieAtenie! consumul de ap dura, calcaroas, poate scdea nivelul zincului n organism nu se iau suplimente de zinc i fier n acelai timp, pentru c i blocheaz reciproc aciunea nu se iau mai mult de 100 mg de zinc pe zi!

Sursa:Vitamine i minerale pentru sntatea oaselor. Vezi unde se gsesc! - Wellness | Unica.rohttp://www.unica.ro/detalii-articole/articole/sanatate-vitamine-minerale-oase-surse-34720.html#ixzz3HG02xnSU

Scheletul umaneste un esut viu aflat ntr-o constanta schimbare. Dup vrsta de 25 de ani, oasele devin n mod progresiv mai subiri, iar riscul de a dezvolta osteoporoz crete o dat cu naintarea n vrst.O diet echilibrat, bogat n alimente proaspete este fundamentul pentru snatatea oaselor noastre. Astfel, gsim n natur cele mai importante remedii mpotriva pierderii osoase :Legume i fructe - Un consum ridicat de fructe i legume promoveaz sntatea oaselor, ntruct acestea sunt bogate n vitamine, minerale i antioxidanti, ceea ce poate ajuta la fortificarea oasele i la meninerea musculaturii.Vitamine i minerale - iat o list cu cele mai importante minerale i vitamine dar i sursa de unde acestea pot fi procurate:Magneziu: spanac, frunze de sfecl, bame, produse din roii, anghinare, banane, cartofi, cartofi dulci, varz i stafide;Potasiu: tomate, stafide, cartofi, spanac, cartofi dulci, papaya, portocale, suc de portocale, banane i prune uscate;Vitamina C: ardei rou, ardei verde, portocale, grapefruit, broccoli, cpuni, varz de Bruxelles, papaya i ananasVitamina K : anumite legume cu frunze verzi cum ar fi: varza, spanac, frunze de nap i varz de Bruxelleshttp://www.exploremedicinetv.ro/boli/boli-geriatrie/sanatatea-oaselor.html

Potassium, the hidden bone guardian

Potasiul este un mineral de mare importan pentru organism - de fapt, doza adult adecvat (AI) pentru potasiu la 4700 mg este de aproape patru ori mai mare dect de calciu (de la 1.200 mg). Dei este cunoscut faptul c de potasiu, alturi de sodiu, servete pentru a menine echilibrul critic de lichide n organism, rolul su n domeniul sntii oaselor este mai bine apreciat.

Aa cum se ntmpl, organismul are propriul sistem de prioriti pentru a asigura supravieuirea. Meninerea echilibrului hidro adecvat n interiorul i n afara celulelor este o prioritate, ntr-adevr. Meninerea sistemice acido-bazic (pH), homeostazia este, de asemenea, a avut loc n prioritate foarte mare, ca modificarile in echilibrul pH-ului sanguin poate duce la deces n cteva minute. Ca organismul produce diferii acizi prin procesele sale metabolice, exist o nevoie de a neutraliza sau tampon acestor acizi cu alcaline (de baz) compui. Pentru a asigura echilibrul acido-bazic, corpul i menine rezervele de regimul alimentar derivat alcaline din snge, alte fluide i esuturi. In plus, magazine osoase rezerve alcaline suplimentare de rezerv disponibile pentru transferul n snge atunci cnd compui alcalini din snge, alte fluide i esuturi se epuizeze.

Bone (i stratul de hidratare n jurul osului) prevede doar rezervorul suplimentar substanial de baz disponibil pentru titrarea acizi metabolici exces. Cnd ne-am epuizat toate celelalte rezerve alcaline disponibile, compuii de alcalinizare sunt trase de la i n jurul oaselor. Aceast scurgere de alcalinizare compusi din oase conduce la rndul su, a distrugerii oaselor sporit i pierderi de ambele minerale osoase si matricei osoase.

Rolul de potasiu pentru sntatea osoas se refer la capacitatea de sruri de potasiu selectate pentru a neutraliza acizii metabolici care epuizeaz osoase. Dup cum sa discutat n articolul meu pe acidoz metabolic, aceti acizi "mananca departe" la os, la fel ca ploaia acid mnnc departe la o statuie de calcar. Este, cu toate acestea, este n mare parte neutralizat de compui de potasiu, i n mai mic Compuii de magneziu grad, obinut din fructe i legume.

Fructe, legume, seminte, si cele mai multe condimente conin cantiti mari de compui de potasiu. Aceti compui de potasiu (cunoscut sub numele de sruri de potasiu) include forme de alcalinizare de potasiu, inclusiv citrat de potasiu, malat de potasiu, i gluconat de potasiu. n cadrul aparatului, aceste sruri de potasiu sunt metabolizate pentru a produce bicarbonat de potasiu, care, la rndul su, asigur organismul cu bicarbonat de neutralizare acizi metabolici. Dac aceste sruri minerale nu sunt consumate n cantiti adecvate, compui minerale osoase de alcalinizare sunt trase pe pentru a ajuta la reducerea acidozei metabolice de calitate inferioar, provocnd resorbia osoas crescut i pierdere consolidat de minerale in urina.

O varietate de studii populaionale documenta acum asocierea pozitiv ntre consumul ridicat de potasiu i magneziu alimente de formare de baz i sntatea oaselor. De exemplu, mai multe studii cu aduli au descoperit o asociere pozitiv ntre fructe i legume i a densitatii minerale osoase. In plus, urinare de potasiu, ca marker al aportului de potasiu, este pozitiv asociat cu densitatea mineral osoas la copii. n general, un efect benefic asupra masei osoase de la fructe de mare de potasiu i legume a fost demonstrat la femeile aflate in premenopauza si in post-menopauza, la varstnici, la copii, i la brbai.

Prin neutralizarea acizilor metabolici, potasiu conserv de calciu n organism i reduce pierderea de calciu urinar. Suplimentele bicarbonat de potasiu echivalent cu cel gsit n 7-8 portii de fructe si legume au fost gsite s inverseze pierderea de calciu urinar indus de consumul ridicat de sare. De-a lungul aceleai linii, Trial DASH de intervenie a constatat c simpla cretere fructe i legume 3.6-9.5 portii pe zi a scazut pierderea urinar de calciu de la 157 mg pe zi la 110 mg pe zi. Privind la ea un alt mod, expert sanatatea oaselor Dr. Robert Heaney explica faptul ca a manca un mediu cartof copt sau o banana mare poate conserva aproximativ 60 mg de calciu n organism. Pentru a pune acest lucru n perspectiv, o pierdere urinar de un plus de 60 mg de calciu pe zi ar duce la un 18-21% pierdere de calciu total scheletului de peste un deceniu.

Mai mult, Dr. Sebastian si colegii de la Universitatea din California au reuit nu numai s scad urina calciu i fosfor pierderi, dar, de asemenea, capabil de a reduce distrugerii oaselor, i a stimula formarea de os nou la femeile n postmenopauz, prin adugarea suficiente sruri de potasiu de alcalinizare pentru a neutraliza acizii metabolici .

Fructe i legume furnizeaz sruri minerale cu compui alcalini (ca citrat de potasiu) utile pentru neutralizarea acidului endogen net. n plus fa de promovarea unui mediu alcalin, o dieta bogata in fructe, legume, leguminoase si ofera nutrienti, cum ar vitaminele C, E, A, i B este, quercetina, i multe alte substane fitochimice care promoveaz, de asemenea, sanatatea oaselor. Creterea de legume i aportul de fructe este metoda preferat pentru a creste aportul de potasiu i poart multiple beneficii pentru normalizarea tensiunii arteriale, reducerea riscului de accident vascular cerebral, si controlul greutatii, n afar de a fi de protecie-os.Google Traducere pentru companii:Translator ToolkitInstrumentul de traducere a site-urilor webGlobal Market Finder

http://www.betterbones.com/bonenutrition/potassium/benefits.aspx

Dieta alcalina sanatatea oaselor

Dieta alcalina sau cum afecteaz echilibrul acido bazic sntatea oaselorDate statistice recente arat c n Japonia incidena facturilor femurale, cauzate de osteoporoz, sunt mult mai rare dect n rndul populatiei americane (durata medie de va fiind aproxiamtiv aceeasi). Japonezii consum mai puine alimente bogate n calciu, de exemplu lactate, dect americanii. La populaia european cea mai mare consumatoare de produse lactate fracturile cauzate de osteoporoz sunt cele mai frecvente pe plan global. Rezult cnu exist o legtur direct ntre consumul de produse bogate n calciu i incidena osteoporozei. Aparent pare a fi fie o contradicie, care ar putea fi explicate printr-o examinare mai atent a echilibrului acido basic al sngelui i implicit a alimentaiei.Statistici recente indic faptul c n rile n care consumul de lactate set ridicat (America, Europa Occidental, Australia, Noua Zeeland) incidena fracturilor femurale este cu 50-70% mai mare dect n ri unde nu se consum sau se consum puine lactate (Asia, Africa). Rezult de aici o contradicie (aparent) n sensul n care administrarea alimentelor cu un nivel de calciu nu previne osteoporoza, ci dimpotriv.Elucidarea acestei contradicii aparente vine din partea biochimitilor i a nutriionitilor care abordeaz apariia osteoporozei din alt punct de vedere, respectiva ca urmare a dezechilibrului acido basic al sngelui. Ei consider c reacii biochimice din circuitul sanguin pot fi cauza scderii masei osoase (eliberrii calciului din oase sub form de carbonat de calciu). Pe cale de consecin, prevenirea osteoporozei s-ar putea realiza prin gestionarea optima a echilibrului acido-bazic al sngelui.Cele 50 de trilioane de celule ale organismului nostru sunt programate s funcioneze n parametrii bine stabilii, precum o temperature a corpullui situat ntre 36.5 37.5 grade Celsius, la o presiune atmosferic de 755-760 mm coloan de mercur, ntr-o atmosfer compus din azot i oxygen n raport de 80% 20%, la un pH neutru. Referitor la acest ultim parametru, se tie c n organismal uman, sngele exercit cea mai important aciune de reglare a echilibrului acidobasic. Valorile normale ale pH-ului sngelui este situeaz n zona 7.35 7.45 (pe scara de pH de la 1-14, neutru nseam o valoare de 7, peste 7 mediul este alcalin, iar sub 7 mediul este acid).Nutrienii care intr n circuitul sanguin influeneaz pH-ul sngelui. De exemplu, o alimentaie bogat n protein animal (carne de vit, pui porc, pete) are un efect acidifiant asupra sngelui. La fel i produsele lactate (lapte, iaurt, brnz). Imediat ce apare acest efect acidifiant, periculos pentru organismal uman, sistemele de autoreglare intr n alert i reacioneaz rapid pentru a reface echilibrul acido-basic. Cu alte cuvinte, se declaneaz reacii similar celor pe care le producem atunci cnd vrem s reducem aciditatea gastric cu ajutorul carbonatului de calciu (existent de exemplu n pansamente gastrice). n mod similar, n circuitul sangvin sunt vrsai compui alcalini, de exemplu, este dizlocat carbonatul de calciu din oase. Excesul de carbonat de calciu eliberat din sistemul osos este eliminate prin urin. Exist deci o corelare ntre existena osteoporozei i cantitatea de carbonat de calciu din urin. Efectul acidifiant al alimentaiei bogate n protein animal i implicit pierderea de calciu din oase nu pot fi compensate de suplimentele de calciu administrate fie prin suplimente sau printr lactate, acestea din urm avnd un efect acidifian prin metabolizare. Pe de alt parte, caracterul acidifiant este cumulative. Pe termen lung, sngele are o aciditate cronic , care duce la scaderea densitatii osoas.Fructele i legumele conin i ele proteine, dar n cantiti mai mici, suficiente nsp pentru a menine o stare de sttate bun. Proteinele vegetale n cantiti mici nu produc acelai efect acidifiant asupra circuitului sanguine ca i proteinele animale. Pe de alt parte, legumele i fructele conin o cantitate mult mai mare de substane alcaline existente n structura lor fibroas. n plus, srurile menerale sub form de carbonai, de exemplu carbonat de de potasiu i magneziu, acioneaz imediat, ca un tampon, pentrui regularizarea echilibrului acido-bazic. Prin urmare, nu apare acea acidifiere cronic a sngelui i nu mai este necesar dizlocarea de carbonat de calciu din oase.Date statistice indic n mod evident faptul c incidena fracturilor femurale crete odat cu coninutul de protein animal din hran i scade totodat semnificativ odat cu creterea aportului de fructe i legume din alimentaie.n plus, trebuie menionat faptul c, n formarea oaselor sunt implicate active i ali 17 nutrieni, care pot fi asigurai de alimentaia bogat n fructe i legume. A suplimenta numai calciu nseamn a face un pod numai din crmizi, fr a utiliza i alte materiale de constructie.Teoria dietelor alcaline a aprut n urm cu 40 de ani, dar nu i s-a acordat destul atenie. n prezent ea ns se face legatura ntre apariia osteoporozei, a cauzelor care duc la dizlocarea carbonatului de calciu din oase (osteoporoza primar ce apare att la barbate ct i la femei odat cu naintarea n vrst) i cu administrarea unei diete bazat pe legume i fructe. Prevenia i tratamentul alternativ este bine explicat n cartea cu titlui original Building Bone Vitality autori, Dr. Amy Joy Lanou i Michael Castleman, McGrew Hill, 2009.Nu trebuie s devenim vegetarieni, dar s-ar putea aplica i aici regula lui Paretto: 80% din alimentele administrate zilnic s aibe efect alcalinizant, iar 20% s aiba un efect acidifiant.Cteva dintre cele mai importante alimente i caracterul acido basic al produselor lor de matabolizare.Alimente alcalinizante:-legume (legume de culoare verde precum paranghel, anghinare, varz, salat verde, fasole verde, elin, verdeuri, dar i conopid, ridichi, varz roie, castravete),-fructe (lmi, linte, avogado, roie, grepfruit),-buturi (buturi verzi, lapte de soia, lapte de migdale, sup de legume, ceai de fructe n vrac, limonad din suc de lamiae, ap plat),-semine i germeni (migdale, susan, floarea soarelui, chimen, semine ncolite, germeni)-uleiuri, grsimi (in, cnep, mslline, avocado).Alimente acidifiante:-carne (porc, miel, vit, curcan, crustacee, pui, pete),-produse lactate (lapte, brnz, smntn, iaurt, ngheat),-buturi (coca cola, sucuri acidulate, cafea, ceai, bere, ap mineral, buturi dulci cu zahr),-altele (sosuri gata preparate din comer, oet, paste, pine alb, condimente, prjituri),-semine (alune, fistic, caju),-uleiuri, grsimi (ulei de floarea soarelui, grsime animal, margarin).

http://www.intreabaexpertul.ro/dieta-alcalina-sanatatea-oaselor/

Prunele uscate menin oasele puterniceUitai de osteoporoz!Toate fructele au un efect benefic n nutriie, ns prunele uscate ncetinesc procesul de scdere a densitii osoase mai mult dect stafidele, smochinele sau cpunile i merele uscate. Conform unui studiu care a durat un an i s-a desfurat cu ajutorul a 55 de participante, care au fost instruite s consume 100 g de prune uscate pe zi (aproximativ zece). Un alt grup de 45 de femei a consumat 100 g de mere uscate n fiecare zi, timp de un an. Toate participantele la studiu au consumat zilnic i suplimente alimentare, sub form de calciu i vitamina D. Rezultatele au artat o diferen semnificativ n densitatea osoas a coloanei vertebrale ntre femeile care au consumat mere uscate i cele care au mncat zilnic aproximativ 10 prune uscate. Riscul cel mai mare de dezvoltare a osteoporozei este prezent n primii cinci, pn la apte ani dup menopauz.Consumul zilnic de prune uscate ncetinete substanial scderea densitii osoase de 3%-5% pe an. Cercettorii recomand introducerea prunelor uscate n diet ct mai repede, nu dup ce suferii o fractur, iar medicul descoper c avei osteoporoz.http://www.taifasuri.ro/taifasuri/farmacie-verde/6964-prunele-uscate-mentin-oasele-puternice-nr394-sapt18-24-oct-2012.html

Osteoporoza este o boal sistemic caracterizat prin deteriorarea arhitecturii esutului osos, avnd drept consecine creterea fragilitii osoase i creterea riscului de fractur.

Incidena este peste 40 la sut n cazul femeilor i 20 la sut la brbaii cu vrste de peste 50 de ani. Organizaia Mondial a Sntii (OMS) pune osteoporoza n grupul celor mai frecvente 10 boli din lume, aceasta fiind cea mai frecvent tulburare de metabolism osos.Din motive legate de obiectivitate diagnostic, osteoporoza este definit de OMS ca o scdere a densitii minerale osoase cu mai mult de 2,5deviaii standardfa de media persoanelor tinere de acelai sex, msurat cuDEXA.

Factori de risc menopauza vrsta peste 65 de ani tratament cronic cu corticosteroizi aport inadecvat de calciu alimentar activitate fizic insuficient greutate corporal prea mic

Semne i simptomeOsteoporoza se poate dezvolta pentru un timp ndelungat, fr a da nici un semn. Se prezint ca reducerea masei osoase i printr-o structur osoas poroas. Ambii factori pot duce la ruperea oaselor. Zonele tipice care se pot fractura suntvertebrele, oldurile, sau ncheieturile minii.De obicei fracturile apar fr influene exterioare.

Calciuleste necesar pentru edificarea osului, ns un aport generos de calciu nu este suficient pentru a preveni osteoporoza. Aportul inadecvat de calciu poate accentua tendina de demineralizare a osului. Pentru absorbia calciului i fixarea sa n os, este necesar vitamina D. Un adult are nevoie zilnic de 1000-1500 mg calciu i 400-800 UI vitamina D.Este vital ca i tinerii s aiba un aport adecvat de calciu. Osul pierdut, mai trziu nu mai poate fi recuperat, orict s-ar crete aportul de calciu. Laptele degresat, pasteurizat sau fiert este bogat n calciu, dar acesta se absoarbe n cantitate redus. Produsele vegetale bogate n calciu sunt cerealele integrale, seminele, legumele de culoare verde nchis. Muli cercettori cred c magneziul este la fel de important ca i calciul n tratamentul i prevenia osteoporozei, avnd un rol esenial n metabolismul calciului la nivelul osului.Dac dieta este srac n calciu i magneziu, se poate folosi un supliment de tipulPolivitamine Naturale de Hofigal cu Calciu i Magneziu.Calciuleste esenial pentru transmiterea impulsului nervos, contracia muscular, funcia cardiac i permeabilitatea capilarelor i membranelor celulare; Magneziuljoac un rol vital n diferite activiti enzimatice, n transmiterea impulsului nervos i excitabilitatea muscular.

Aminoacizii:studiile pe animale au artat c lipsa anumitor aminoacizi, n special a lizinei crete excreia calciului. Lizina este folosit de organism pentru fabricarea colagenului, un compus foarte important al osului. O concentraie crescut de aminoacizi se regeste n preparatele pe baz de spirulin:Spirulin cu Seleniu(fiecare comprimat acoperit conine pulbere de algSpirulina Platensis,drojdie seleniat, extract de topinambur),Spirulin cu extract total de ctin(comprimatele conin biomasSpirulina Platensis,extract concentrat de ctin -Hyppophae rhamnoides),Ctinofort(capsulele conin pulbere din pulp de fruct de ctin -Hippophae fructus,pulbere din biomas spirulin -Spirulina platensis,ulei esenial de fenicul -Foeniculi aetheroleum,ulei esenial de levnic -Lavandulae aetheroleum,ulei esenial de ment -Menthae piperita aetheroleum),Protein for(comprimatele conin biomas Spirulin -Spirulina Platensis,protein foliar din elin -Apii graveolentidis folium,ulei esenial de levnic -Lavandulae aetheroleum,ulei esenial de fenicul -Foeniculi aetheroleum),Complexul Alfalfa(un comprimat conine suc de lucern -Medicaginis succus,pulbere de tuberculi de topinambur -Helianthi tuberosi tuber,biomas de spirulin -Spirulina platensis, extract de lemn dulce -Liquiritiae radix).

Vitamina Ceste una din multele vitamine de care este nevoie pentru a preveni i trata osteoporoza, ca i pentru vindecarea fracturilor. Combinaia de vitamina C cu bioflavonoizi este mai eficient, aa cum se regsete n preparatulFlavovit C.Are rol de echilibrare a sistemului imunitar; diferite forme de avitaminoze; cardioprotector; fragilitate capilar, flebite, varice; artroze; anemii; hepatoprotector; dup traumatisme sau postoperator pentru accelerarea procesului de cicatrizare i de prevenire a complicaiilor septice; tonic general al organismului.

Dieta Trebuie preparat aa numita hran vie, pe baz de legume i fructe proaspete, la care se adaug cerealele nedecorticate, seminele oleaginoase i leguminoasele. Mslinele negre consumate ca atare i uleiul din msline, obinut prin presare la rece (poart denumirea comercial de ulei extravirgin). Se consum din belug, ns nepreparate termic (n salate). Germenii de gru - sunt o adevrat surs de hormoni naturali, rdcina de elin crud i frunzele verzi de elin, soia boabe i mai ales germenii de soia, fulgii de ovz, miezul de nuc, seminele de floarea-soarelui neprjite, susanul.http://www.revistahofigal.ro/articole/osteoporoza---i-produsele-naturale.html

Osteoporoza - FapteOsteoporoza este o boala care afecteaza oasele, devenind slabe, fragile si mai predispuse la rupere (fracturare); osteoporoza apare cel mai frecvent la nivelul coloanei vertebrale, incheietura mainii si a soldurilor.Aceasta afecteaza un procent estimat de trei milioane de oameni din Marea Britanie cu una din trei femei si unul din 12 barbati in curs de dezvoltare la un moment dat in viata.Femeile care folosesc medicamentatie cu steroizi, fumeaza, consuma foarte mult alcool si au un istoric familial al bolii sunt cele mai expuse riscului.

O ilustrare a osteoporozei la o femeie de varsta mijlocieIn copilarie, oasele cresc foarte repede si se vindeca la fel de repede, dar acest proces incetineste pe masura ce imbatranim si de la varsta de aproximativ 35 de ani, vom pierde treptat din densitatea oaselor. Aceasta este o parte normala a procesului de imbatranire, dar pentru unii oameni, poate duce la osteoporoza si un risc crescut de fracturi.Osteoporoza se dezvolta atunci cand osteoclastele (celulele care descompun oasele vechi prin eliminarea calciului si fosforului care le da putere) incep sa depaseasca osteoblastele (celule responsabile pentru formarea oaselor sanatoase).

mportana de calciu, potasiu, i acid-baz Homeostazia in domeniul sanatatii oaselor si osteoporoza Prevention1,2 Frances A. Tylavsky3, Lisa A. Spence4, *, i Laura Harkness5 + Afilieri Autor

3Department de Medicin Preventiv, Universitatea din Tennessee Health Science Center, Memphis, TN 38105; 4Nutrition Cercetrii, Consiliul Naional de lactate, Rosemont, IL 60018-5616; i 5Nestle R & D Center, Solon, OH 44139 * Pentru cine coresponden ar trebui s fie abordate. E-mail: lisas@rosedmi.com. Ipoteza cenu de acid propus Wachman i Bernstein (1), n 1968 a pus mai departe paradigma c acidul net obinut din dieta occidentalizat ar putea contribui la dezvoltarea osteoporozei. Algoritmi concepute special pentru a cuantifica aciditatea relativ a dietei au fost dezvoltate. Aceste ecuaii sunt derivate empiric relaiile dintre analiz de nutrieni din tabelele de alimente i cantitatea de acid excretat n urin (2,3) i estimarea produciei nete de acid endogen (4). Premisa de baz a acestor algoritmi de regimul alimentar pe baz de este faptul c aportul alimentar este factorul de modulare care protejeaza os mpotriva produciei n exces de acid metabolic. La persoanele sanatoase, tamponarea acidului metabolic este sub controlul rinichi, plmni, i scheletul. n teorie, atunci cand dieta nu este n msur s asigure o tamponare, scheletul este utilizat pentru a menine concentraiile de ioni de hidrogen din snge, meninnd pH ntre 7,35 i 7,45 (5).

Cercetare documentarea efectele negative ale unei diete relativ productoare de acid asupra densitii minerale osoase la persoanele care triesc liberi-a dat mici, dar nu ntotdeauna efecte semnificative statistic (6-11), provocnd pe unii s speculeze cu privire la efectele unei diete de acid productoare de pe se. Perioada de mult timp de laten necesar nainte de tehnologia actual poate evalua efecte negative asupra densitii minerale osoase a fost o limitare a numeroase studii. Studiile pe termen lung ale MacDonald i noi i colegii lor (12,13) sprijin Wachman i afirmaia lui Bernstein c 15% din calciu osos poate fi pierdut peste un deceniu pentru a amortiza o acidoz metabolic uoar, ca urmare a practicilor de alimentare (1). Cercetatorii au investigat acidoz metabolic au artat c devieri mici descendente ale pH-ului duce la creterea activitii osteoclastice, un indicator al resorbiei osoase (14-17). Studiile metabolice susin conceptul c o stare alcalin mai mare manipulat de dieta sau de ageni randamentele farmacologice efecte pozitive asupra balantei calciului i creterea nivelului pH-ul sanguin (17). Este prin aceste studii clinice, care de potasiu a aprut ca un factor esenial n a stabili dac dieta unei persoane este o entitate acid sau alcalin productoare de net.

Rafferty i colab. (18) afirma ca o crestere a rezultat potasiu dietetice n scderea calciului urinar, dar sunt echilibrate de o scdere compensatorie n absorbia calciului, rezultnd astfel nici o schimbare net n echilibru de calciu. Altele (19) au contestat concluziile lor prin a afirma c aceste rezultate sunt aplicabile numai n cazul n care sursa tot mai mare de potasiu este de la produsele lactate. Dei fructele si legumele sunt surse importante de potasiu, ele ofer, de asemenea tamponare, prin generarea de bicarbonat (19). Indiferent de sursa, a aportului de potasiu mai mare a fost asociat in mod pozitiv cu metabolismul osos (5,12).

Rolul potasiu dietetice n modularea masei osoase const n interaciunea complex ntre fluidul interstiial care inconjoara osul cristalin i fluidul extracelular sistemic. Fluidul interstiial Osul are concentraii mai mari de potasiu i sodiu i concentraii mai sczute de calciu i fosfor, comparativ cu cristale sau plasm (20) osoase. Coninutul de potasiu de lichid interstiial osului este direct legat de cantitatea de potasiu consumata si este de prima linie compartimentul scheletice de aprare n tamponare loturile de acid metabolice (5,20). Astfel, dac aportul de potasiu este mai mare, indiferent de sursa de hrana, atunci nu va fi adaptri care afecteaz echilibrul nu numai de calciu (18), dar indicii metabolice ale metabolismului osos, cum ar fi markeri ai resorbiei osoase (20). Prezena de potasiu i bicarbonat in fructe si legume pot fi dual important in furnizarea de o capacitate mai mare de tamponare, dei alte componente cum ar fi uleiuri eseniale i monoterpene (21-23) poate fi, de asemenea, responsabil pentru aceast aciune.

mpreun cu literatura acido-bazic, aportul de proteine este considerat a fi o substan productoare de acid net i, astfel, un factor de risc net negativ pentru dizolvare os. Cu toate acestea, literatura substanial susine efectele benefice asupra metabolismului osos cnd un nivel mai ridicat de proteine sunt consumate n mod concertat cu calciu adecvat, potasiu si alte minerale, indiferent de sursa de protein (24-26).Abordri dietetice pentru oprire Hipertensiune arteriala (DASH) dieta (27) este o dieta bogat n calciu, care pune accentul pe fructe, legume i produse lactate degresate. Aceasta dieta subliniaza importanta de a consuma o completare a produselor alimentare din carne, cereale, produse lactate, fructe si legume ar fi prudent pentru promovarea sntii optime oaselor. n urmtoarele articole, Rafferty i Lanham-New citii cu atenie dovezile privind interaciunea componentelor dieta specifice care sanatatea oaselor impact i de a ncheia c un regim alimentar echilibrat, cu portii recomandate de produse lactate i de o varietate de fructe si legume este prudent pentru o sntate optim oaselor . n plus, ei comenteze directii viitoare de cercetare n vederea examinrii de ctre comunitatea tiinific.