Nr. m Braşov, Sâmbătă 8 (21 Noemvrie n.) 1914.

ABONAMENTULK* Ofl «A . . . y*' 0<w.Pa o jatt. Û» m ti »P* %r«i luat. . . ö n

Pwcifir# Roméin »)

P» eut *,a> . . . 40 1*1.?# c imn. ă» »« 20 *

ZIARW W W j k aao.

POLITIC NAŢIONAL.

R E D A O Ţ I A Şt ADMINISTRAŢIA

Str. Prundului Nr. 15

INSKRATAIiB m primele 1» Sfaflni» fcrnţie. Preţul după tecii

fi Învoială.«mM0

Manuscrisele na ee tn- napoiasft.

m

SITUAŢIAotTB îia&ă€?rea Şerbilor,

&e#ilof e» Belgarfei.— expresul nostru, —

Bucureşti 19 Nov. 1914. >DMB&aţa* de azi din

să diplomatică urmâtcareîe infor- ţimxl:

Acţiunea diplomatică pentru >ăcarea sârbilor şi grecilor cu gării continuă.

Când a fost dăunăzi tn Capi* i d. de Giers, fostul ambasador Constantinopol, s ’a discutat la modalitatea de*a restabili rapor*

: amicale în tre România şi Bul­la.

S ’a răspuns d*lui de Giers că endicărfie importante, de ordin ional, ale Bulgariei sunt în pri- .1 loc în; Serbia şi Grecia.

Dacă marile puteri ale triplei degeri vor reuşi să împace pe bi şi greci cu b u lg ă r iră ii foarte ie şi o înţelegere cu România.

Imediat au început tratative la şi A tena din partea miniştrilor

uipotenţiari ai triplei înţelegeri.In cu rsu l acestor tratative gu-

uul sârb a sondat şi la Bucu- tî, prin dé Rişti ci, care este pâre*

guvernului rom ân asupra undr mtuale concesiuni teritoriale din tea Serbiei faţă de Bulgaria,

Gavernal ro m â n s ’a grăbit a nunica m inistrului Serbiei că la i se v a privi cu m ulţum ire o în- egere sâ rb o b u lg ară .

A cum două s\le însă tratati- e delà Niş, ca şi cele delà Ate-

riau reu şitPretenţiunile bulgarilor fiind

asiderate de sârbi ca exagerate , vernul a declarat că chiar în ca- 1 când Bulgaria s ’ar h o ta râ să clare răsboiu Serbiei şi a r învin- , to t nu va lua mai m ult decât eace pretinde să i se dea prin nă înţelegere.

Delà A tena s ’a răspuns pur sim plu că Grecia nu poate sa­lace cererile Bulgariei.

*Dl Sassonow văzând că trata­

tele n ’au reuşit a intervenit alai* Ori la Bucureşti rugând guvernul tstru» sâ sprijine la Niş şi Atena

împăciuitoare începută de prezentanţii triplei înţelegeri.

După informaţiunile ce le a-

aWH1 L".i <S=SSSSSSg!__ *J ■■■*̂ 5=

vem din su rsă diplomatică autori­zată, guvernul rom ân a şi in terve­n it Mercuri a tâ t la Niş cât şi la A tena stăru ind m ult pentru a a- plana, pe cale paoinică diferendele eu Bulgaria.

P ân ă aseară n ’a sosit încă nici un răspuns.

A. W.

O ferta Japoniei. Ziarele ita­liene primesc din Londra ştirea că ja ­ponezii ar dori să trimeată în Europa o expedfţiune de 250.000 de oameni, ca să contribue într’un mod mult mai larg la cauza aliaţilor. Din motive politice şi d e teama de compîlcaţiuni, oferta a fost respinsă.

I ta lia si p ro c la m a rea r ă z ­b o iu lu i sfân t. Ziarul italian >Po- polo Romano« crede că în ce priveşte agitaţiunea panislamistică, cel puţin pentru prezent, nu este cazul de a ne îngrijora peste măsură.

Noi nu credem, zice ziarul, că a- ceastă ameninţare a războiului sfânt musulman, după cum ne arată trecutul, sfi producă mare mişcare în teritoriile africane ce atârnă de Europa.

Aceasta este şi părerea ce dom­neşte în Franţa» după cum dovedeşte t̂ eglŞMIBO din Bordeaux», din care re­zultă că ştirile din Africa de Nord— Algeria, Tunisia, Maroc, Egipt şi deci şi Libia, arată că populaţiunea musul­mană de acolo nu pare dispusă să facă act de solidaritate cu turcii.

ŢLpăttd socoteală de acestea, pozi- ţtunea Italiei nu este aşa ca s& ne alarmeze, ceea* ce nu exclude ca să stăm mereu gata de apărare, după cum ne învaţă un bun precept evan­ghelic.

Nu va f i dar de prisos o dublare a pazei în Cirenaica, şi chiar şi încru­cişarea a năvVor noastre in marea Ro­şie. pentru a împiedeca o eventuală în­chidere a canalului Suez, aceasta în scop de a avea liberă comunicaţiunea cu Somalu), unde influenţa islamitică ar putea să ne producă oare cari nea­junsuri.

Cât priveşte ocuparea neprobabilă a Egiptului, nu merită nici osteneala de a o discuta; căci nu e vorba decât de sugestiuni din partea acelora care se obosesc în zadar de a împinge pe Italia să iasă din neutralitate.

i s n i l a m s m i s t i F h

L

In garnizoană.!S’a întors acasă de pe câmpul de

pţ$ cu o uşoară rană Ia uu picior.Rana s-ar fl vindecat uşor. Dar l-a

pus boala aceea înfricoşată a cărei tyfgeni l-a cules pe câmpiile triste e^Galiţiel.

Câteva zile de agonie chinuitoare >ols’a stins pe veci. Biata lui femee

o copilă băla* nu au fost admis* :ţft$ 1® sicriul de metal, care cuprin-

— to t ce au. avut mal dtrjg îum

In zâna înmormântării o lume ei^ă s-a adşmat tn iaţa capelei din f i e r u l oraşului,

Haipeie negre a-le nemilRarUor. spşr pe lângă numărul neobicinuit * acare al ofiţerilor, cari în frunte cu Moralul au venit să dee ultimei onor

camerad de armeiDeoparte .e postată o semicom-

mk) de soldâţi cu muzica militară.In iăuntru Ia capelă preotul în

i^â te duioase îşi ia răipas bup dela

cel ce^şi-a Împlinit datoria de apărător al patriei.

Ţipete sfâşietoare de femei îi întrerup mereu vorbirea.

Deodată se aude o comandă :— Drepţi 1 La rugăciune !Trompeta plânge duios în înălţă­

toare acorduri.In uşa capelei se iveşte cosciugul

purtat de şease soldaţi.Ofiţerii ridică mâna dreaptă Ja

chipiu stând drepţi şi nemişcaţi în faţa si­criului care e pus in carul mortuar acoperit de zeci de cununi, iu ochii

ţmultora mijesc lacrimi.Tristul convoi se porneşte încet

pe deal in bus, în t r ic o rd u r i le jalnice ale muzical militare.

In urma carului mortuar tinera văduvă cu şi mai tinera orfană păşesc, sprijinite de rudenii. Vaetele lor s’au prefăcut în neşte gemete. Ochii le sunt secaţi de lacrimi

In faţa groapei se opreşte mul* ţimea. Preotul rosteşte o scurtă rugă­ciune, un orator în haine negre îşi ia încă odată rămas bun dela ce), ce şi in viaţa civilă a însemnat ceva.

Un signal strident al gornistului străbate până departe uude la coman-

pe câmpul de răsboiu.Azi dimineaţă am primit dela bi­

roul de presă al prim-ministrului urmă­toarele comunicate oficiate telegrafice:

Luptele din nordul Monarhiei.

Budapesta 19 Nov. u. Ia Po­lonia rusească luptele se desfăşură favorabil pentru noi. Conform ra­porturilor de până acum trupele noastre au făcut prizioneri 7000 de Ruşi şi au capturat 18 mitralieze precum şi mai multe tunuri.

General Hofer, locţiitorul şefului statului major.

Luptele anglo-franco- rusogermane.

Budapesta 19 Nov. n. Din marele cartier -general german se comunică oficial cu data de azi:

In Flandria vestică, precum şi în nordul Franţei situaţia a rămas neschimbată.

O flotilă aeriană germ ană a constrâns două aparate duşmane, ca să aterizeze, Unui dintre cele două aparate s’a prăbuşit. Despre unul dintre aeroplanele noastre nu ştim, efe s’a făcut.

In raionul Servon-ului, la m ar­ginea de vest a pădurilor argonice am respins un atac vehement de-al Francezilor cauzându-le acestora mari perderi. Perderile noastre sunt neîn­semnate.

Luptele, cari s ’au reluat pe câmpul de operaţii dela est sunt încă în curgere.

Budapesta 19 Nov. n. Amirali­tatea germană comunică oficial:

Armata noastră maritimă a în­chis intrarea portului Libau prin scufundare de vase şi a bombar­dat unele edificii însemnate din punct de vedere militar. Torpiioarele cari au pătruns în port au constatat, că n ’au um blat pe*acolo vase duşmane.

Amiral Behnke

A t i t u d i n e a C h in e i . In cer­curile politice din Londra se observă că atitudinea Chinei a devenit nesigură cam la fel cu aceia în care se scălda Turcia înainte de a se declara inamică Trlpiicei.

da : »General decharge !< soldaţii trag salva de onoare, care face să se cu- trămure văzduhul.

Apoi sicriul e scoborât încet în pământul primitor. După signalul de >8tângere< al gornistului totul sa finit..

Lumea se grăbeşte spre ieşire.Numai biata nevastă trebue smulsă

ou forţa da lângă mormântul scum­pului ei soţ.«.

II.Pe câmpul de luptă.

A plecat şi el în ziua întâiu de mobilizare generală. Peste câteva zile regimentul a prim;t ordinul de plecare pe câmpul de luptă.

O cale de triumf până la gară. Flori şi priviri dulci din ochi frumoşi de femee.

Trenul se pune în mişcare. Flu­turări de batistă şi urale voiniceşti, apoi totul reintră în monotonia obici­nuită a transpoartelor militare.

Se trânteşte obosit pe o perină ăl compartimentului de ci. II, rezervat ofiţerilor. Ar durmi, dar un gând nu-i dă pade;

Ştiri din Bucovina.5

Ziavul bucovinean „Viaţa Nouă“ din 15 1. c. n. ce ne soseşte azi la redacţie, aduce următoarele ştiri:

Mizerabilii denunţiauţi.închisorile tribunalului din Su­

ceava nu mai încap să cuprindă popo­rul adus cu sutele din părţile care fusese invadate de trupele ruseşti. Sunt mare parte Ruteni, dar şi Români, băr­baţi, femei şi copii din părţile Şiretului. Storojineţului şi Cernăuţuluf, învinuiţi de a fl participat la jafurile întinse făptuite de miliţia rusească.

Avem deplină încredere în orga­nele justiţiei noastre, dară ne facem datoria de a îndrepta atenţiunea asupra nenumăratelor plângeri care ne sosesc din acelea părţi unde un larg sistem de uricioase denunţări a produs adâncă a- mărăciune în toate straturile poporului dela ţară. Se impune înainte de toate ca acţiunea instrucţiunii să fie grăbită şi ca cei deţinuţi pe nedreptul în în­chisoarea preventivă să fie eliberaţi, căci în nenumărate case ţărăneşti au rămas copiii lipsiţi de tată şi de mamă şi lăsaţi în plata lui D-zeu.

Aşteptăm însă că justiţia noastră va şti să urmărească de astădată cu cuvenită asprime nu numai pe jăfuitori, dar şi pe netrebnicii denunţianţi.

Tribunalul ţării mutat la Suceava.

In urma ordinului ministrului de justiţie tribunalul ţârii din Cernăuţi s’a mutat la Suceava, începându-şi activi­tatea cu ziua din 14 Noemvrie.

Pretura (judecătoria districtuală) pentru procedura civilă şi penală va funcţiona şi deacum înainte la Cer­năuţi.

Conducătorul tribunalului ţării din Cernăuţi mutat în ^Suceava este vice- prezidentul Dr. Vasilie Iacubovicf.

Situaţia ia Cernăuţi.Oraşul Cernăuţi începe a se în­

făţişa iarăş în ţinuta sa obicinuită. Mişcarea pe stradă devine mai vie; prăvăliile încep a se Înzestra ca marfă adusă, ce e drept» cu multă greutate din centrul Monarhiei pe lungul încon­jur prin Bistriţa şi Vatra-Dorhei. Ofi* ciiie statului şi-au reluat din nou acti­vitatea.

închise au rămas şi vor rămânea lungă vreme institutele financiare. A fost multă Vpsă de considerare faţă de întreaga popuiaţiune a ţării că nici un institut financiar L’a ştiut să se pună în vremuri atârt de grele în servicftil ei şi urmările diu această pricină vor fi pentru interesele economice ale ţării numai decât dezsstroase. Comitetul ţării împreună cu mareşalul, baronul Dr. A. Hurmuzachi, s’a încărcat de mare răspundere, pentru că n’au de­terminat Banca Ţârii să-şi deschidă o

Pe la miezul nopţii vor trece pe lâ o gară de unde o mică linie laterală, duce până la oraşul unde şi*a petrecut anii din urmă a vieţii sale t ’nere.

In acest oraş a lăsat un tată bătrân gârbovit de povara acrilor şi o mamă dulce şi iubitoare.

Aici au rămas prietinii şi cunos­cuţii cu cari a petrecut atâtea zile fericite.

Doamnei să fi avut aripi, ca în dele câteva minute, cât a stat trenul în gară să sboare până acasă să-şi mai Zărute odată părinţii şi să mai strângă mima prietinilor şi prietenelor !

Dar trenul merge, fără îndurare înainte.Ş &Tot mai departe înapoi rămân pla­iurile iubite şi tot mai aproipd e locul de groază unde moartea rece stă ia pândă la spatele vieţilor tinere.

Aproape trei luni a suportat cu eroism toate ostenelele uneori supra­omeneşti ale răsboiului.

Dar moartea par’că nu vrea s& ştie de ei.

A răbdat foame şi sete, frig, plo­aie şi oboseli neînchipuite.

11 nutria şi susţinea însă nădej­dea că odată şi odată

sucursală la sediul guvernului dfu Vatra-Dornei.

De altfel populaţiunea Ceinăuţu- lui, cât a mai rămas, a început a se linişti după încercările grele de pe vremea ocupaţiunii ruseşti. Această li­nişte este însă din când tn Când între­ruptă de bubuitul tunarilor,care se aude de pe linia Prutului şi bogă in groază pe cei cari îiau tăria să se obicinuiască şi cu această muzică sguduitoare. Ruşii ocupând şi astăzi izvoarele apaductului de peste Prut, au demontat staţiunile de pompe, şi apa nu mai curge prin oalele conductului

S’au reîntors vremile vechi, când sacagii moldoveneşti cărau în poloboace apa dela izvoare şi stângeau cu îndes­tulare setea locuitorilor. <S’au întors acele vremuri, însă cu ele împreună n’au venit belşugul şi îndestularea de odinioară.

Zilele aceste contele Meran, care şi înţelege cu atâta hărnicie răspunderea sa, a petrecut timp de 2 zile în Cer­năuţi şi împreună cu reprezentanţii o- raşului a luat măsurile trebuincioase pentru îngrijirea oraşului cu alimente şt materiile de prima necesitate.

Hienele satelor.Marele răsboiu european, care pe

zi ce merge la proporţii tot mai îngro- toare, a dat naştere îndată dela înce­putul său unui soia de neoameni, cari folosindu*se de credulitatea populaţiei o exploatează în modul cel mai ne- omenos. Sunt aşa numitele hiene ale satelor, cari ca şi corbii, cari urmăresc din depărtare armatele beligerante pen­tru ca la momentul dat să se arunce cu furie asupra cadavrelor celor căzuţi, — dau târcoale în jurul celor răhrirşi acasă pentru ca să-i exploateze în fel şl chip.

Cu toate străduinţele organelor administraţiei noastre, aceste hiene Sşi fac încă în unele ţinuturi memdrele lor şi contribue nu numai la desbrăca- reă şi sărăcirea poporului dar şi la po­tenţarea scumpete! generale.

Foaia maghiară bistriţană «Besz- tereze» Nr. 40 din 12 Nov., pe care ne o trimite un prietin al ziarului nos­tru, vorbind de mizeriile şi de scum- petea, de care este bântuit comitatul Histriţa-Năsăud, scrie între altele urmă­toarele rânduri pline de o revoltă în­dreptăţită:

Din toate părţile ne vin plân­geri, că satele sunt jefuite fă ră milă. Oameni fără m ilă jefm sc pe săteni de productele şi vitele lor zicând că şi aşa aceste vor fl recvirate pentru arm ată .

I .tr’o dulce primărarâ*Fi-va iarăşi pace’n ţară

şi se va întoarce şi el la ai săi şi va cbntinua viaţa aceea de fcicăr alintat fâr& griji şl fără suferinţe.

E doar aşă: de ţină!a. Abia a ajuns se guste diu plăcerile vieţii...

Dar, într’o zi cam cătră ameazi veni un glonte duşman isbindud cu violenţă în piept.

Sabia i-a căzut din mână. Picioa­rele au început a-i slăbi şi cu un lung oftat s’a prăbuşit pe-o mirişte trista.

Sângele tinâr a început a se scur­ge din rană şi cu fiecare picur s t scur- giea şi viaţa dîn ei.

In jurul lui sgomot de luptă, tro­pot de cai şi vaiete de răniţi.

Dar ei ie aude numai ca prin vis . O ceaţă tot mai deasă se lasă pe ochii lui. Cearcă să se ridice. Dar mânile recad slăbite.

încă un oftat ş i . . . totul s’a sfârşit.

Intr’un târziu, când sgombtul lup­tei s’a îndepărtat în alte părţi, un pireot militar cu câţiva soldaţi de ambulanţă hau aflat, cu faţa înspre cer desfigu­rată de suflul rece al morţii.

1 au săpat îa grabă o groapă şi

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 2 4 7 -1 9 1 4 .

Trebue să accentuăm, că în a- ceastâ mnncft de g&de nemilos a- genţii evrei îşi câştigă merite nepe- ritoare. Această speţă de oameni nu s ’a dovedit vrednică de vremurile mari pe cari le trăim. Fii acestui neam dau cel mai mare procent din contigentul celor, cari prin speculă s’au substras îndatoririlor militare. Contuziile de nesuportat din săptă­mânile trecute numai lor le putem mulţămi, deoarece aceşti oameni re- fugiindu-se din Bucovina au umplut oraşul cu veşti cari de cari mai a- lanrante şi mai îngrozitoare.

Toate aceste însă treacă meargă. Dar nu vom suporta nici odată ca invazia perciunilor să ne aducă pe cap — pe lângă laşitatea şi nepu- tincioşia ei — ş i foametea ş i să­răcia. Autorităţile să fie la postul lor1 şi să-şi facă datorinţa împrăştiind aceste bande, cari privesc şi a- ceste vremuri grele numai din punc­tul de vedere al gheşeftului. Armata apără şi salvează această ţeară pen­tru noi şi pe seama noastră, iar au­torităţile la rândul lor trebue să a- pere şi să salveze şi ele pentru ar­mată, ceea ce hienele războiului n'au şterpelit încă.u

Cuvinte aspre dar îndreptăţite şi adevărate, dovadă că cenzura n-a su­primat acest pasaj din ziarul bistriţan.

Dar suntem convingi, că hienele răsboiului, de care se face amintire mal sus, îşi continuă acţiunea lor de­testabilă şi în alte ţinuturi ale ţării. Chiar şi în comitatul nostru, unde or­ganele administraţiei şl poliţiei îşi dau cea mai mare silinţă, ca să strivească pe aceşti şerpi în chip de om, s’au ivit şi se mai ivesc cazuri sporadice de soiul celor amintite mai sus. Nu de mult ni s’a adus la cunoştinţă că nişte agenţi, mizerabili au cutreierat satele din com tatul nostru oferind oamenilor de bună credinţă preţul de jumătate pentru bonurile de reehiziţie, spunând sătenilor că va trece încă mult timp pănă ce vor primi banii pentru caii şi vitele, cari le-au fost rechiziţionate. Dar nici atunci nu vor primi suma În­treagă ce le compete, ci numai o parte neînsemnată. Norocul a fost, că majo­ritatea celor asaltaţi de aceste hiene nu le-a dat crezământ şi bine au fă cut că ia câteva zile ii s’a plătit oa­menilor din vist aria statului întreaga sumă pentru caii rechiziţionaţi. Cu toate aceste unii oameni au căzut vic­timă agenţilor fără suflet.

Scumpirea bucatelor a avem s’o mulţumim în mare parte aceloraşi agenţi, cari cumpărând sub diferite pretexte bucatele oamenilor, Ie desfac mai târziu cu preţuri îndoite.

Ni se impune deci tuturor să luăm lupta pe întreagă linie faţă de aceste lichele hrăpăreţe, denunţându-i şi dăndu-i pe mâni te organelor poJi- ţiale, cari, cu toată bunăvoinţa lor, nu pot să intervină la moment în toate cazurile. Averlisăm cn deose­bire familiile locuitoriilor noştri dela

l-au aşezat spre etern repaos, pe când preotul cu lacrimi In ochi i-a rostit rugăciunea de desiegare.

La o săptămână părinţii au primit e corespondenţă roşie scrisă de mâna iubită a fiului lor, dar care uu apucase să-o espedeze până ce-a fost încă în viaţă:

„Iubiţi părinţi !*„Sunt sinătos. Până acum am scăpat

teafăr. Desr veni ceasul acum pei revederi..Iar dedesnptui acestor şire mai erau

Încă eâteva cuvinte scrise Insă de - o mână s t r e i n ă :

„Pe fiul D-voastră l-am înmor­mântat azi. Odihnească în pace, iar pe D voastră să vă mângăe Dzeu cel bun şi îndurător«.

N. N.preot militar,

*Dormi In pace iubite Aurel Fe-

neşan in pământ strein departe de toţi câţi te-au cunoscut şi iubit în viaţă!

Nirne nu va şti unde ţi-e mor­mântul, Părinţii şi prietinii nu vor pu­tea vărsa nicicând o lacrimă peste ţărâna t a . • .

O ursitoare fatală ţi-a ursit la că­pătâiul leagănului ca să ai parte de un mormânt:

. . . iăr de noroc.Şi fără de prieteni.

v. m .

| sate, r&mase fără capul familiei, să nu | dea ascultare agenţilor, cari le calcă

pragul uşii, şi înainte de*a le vinde ceva, să se sfătuiască cu preotul sa­tului şi cu alţi fruntaşi, ca să nu se repete şi în alte ţinuturi cele scrise de foaia ungurească din Bistriţa. Avem destule greutăţi şi năcazuri de îndurat din cauza r&sboiuiui crâncen şi să nu mai contribuim prin ignoranţa şi pros­tia noastră la potenţarea miseriei, căci D-zeu ştie când va lua acest răstoiu sfârşit.

Să fim deci toţi cu ochii în patru şl să ne ajutăm unii pe alţii cu sfatul şl cu fapta.

0 convorbire caSeiM islam.

Din Berlin se anunţă:Seik ul Islam, capul religluni! mu­

sulmane, a primit zilele trecute pe co­respondentul din Constantinopol al zla- tului »Berliner Tageblatt«, care comu­nică ziarului său următoarele impresii:

Cel mai înalt demnitar al călifa­rului, a cărui fetva (sentinţă) e în stare chiar să detroneze pe sultan, e un om de o vârstă mijlocie, a cărui ochi cu­minţi negrii privesc de sub turbanul alb, de pe faţa încadrată cu barbă. Deasupra vestmântului alb, Şeik-ul Is­lam poartă obişnuita manta neagră. Hairi ben Avri vorbeşte numai turceşte, dar prin mijlocirea tălmaciului şi a musteşarifului al Şek-ul Islamului răs­punde la întrebările mele relative la organizarea spirituală a Islamului şi a importanţei războiului sfânt pentru mo- hamedani.

Niciodată — îmi declară Hairi prin intermediul muşteşarifului, — callfatul, în forma în care este acuma n’a des­făşurat steagul războiului sfânt şi chiar războaele sfinte purtate de Islam în timpurile cruciatelor nu sunt de com­parat cu importanţa celui de acuma. De atunci au trecut secole, dar cuvântul scripturii care vorbeşte de războiul sfânt a continuat să trăiască în inimile mo- hamedaniior şi dacă el este declarat de fetva, orice credincios mohamedan şi chiar fiecare femee mohamedană ştie care e datoria lor.

Inamicii Islamului cari ameninţă callfatul ne-au silit b& proclamăm răz­boiul sfânt Sute de mii de pelerini, cari pleacă dela Mecca la Medina ştiu de lansarea fetva-lei. Ga microbii vor pătrunde ei în corpurile statelor ina­mice şi în special in aceia al Angliei şi ale coloniilor sale şi-şi vor întinde activitatea lor sugându-le măduva ; în Oran oa şi în coloniile africane, pro­clamarea războiului sfânt va zdruncina nervul de viaţă al tuturor duşmanilor noştri! şi al tuturor acelora care-o spri­jină, chiar şl al acelora cari în viitor vor trece de partea ior. Copii lui Mo- hamed, ai profetului, nu vor pieri. Noi suntem ferieiţi că purtăm acest răz- boiu împreună cu armatele Austro-Un- gare şi ale împăratului Wllhelm, al cărui cuvânt: »Sunt prietenul a 300 de milioane de mohamedanU e cunoscut de toţi adepţii Islamului.

ŞTIRI.— 7 Novemvrie n. 1914.

F iin d m âne sărbătoare , A rh .M ih . ş i Gctvril, z ia ru l nu va a- pare p â n ă L u n i seara .

Căzut pe câmpul de luptă.O nouă victimă a datoriei, un

nou erou căzut pe câmpul de luptă!Cu posta de astăzi am primit

următorul anunţ dureros :Jalnicii subscrişi, cu inima frântă

de durere, aducem la cunoştinţa tutu­ror rudeniilor, prietinilor şi cunoscuţilor, că muit iubitul nostru soţ, tată, fiiu, frate, ginere şi cumnat

Dr. ŞTEFAN CHIRILOVICUJ,advocat în llia, deputat în sinodul Arehf- diecezan, director de despărţământ al Asociaţiunii pentru literat, şi cultura poporului român, membru ai Congre­gaţiei şi prim-epitrop ai bisericii gr.-or. din llia, — în calitate de sublocotenent în regimentul Nr. 23 de glotaşi, iar în războiu avansat la rang de comandant de companie, — după ştirile primite dela cunoscuţii de pe câmpul de războiu, a murit moarte eroică, In sângeroasa luptă, întâmplată Ja 14 Oc tu in vrie st. n. 1914, lângă oraşul Chyrôw din Gili- ţia, — fiind lovit de un şrapnei în pept.

Defunctul ne-a părăsit în etate de 34 ani si în al 4-lea an al fericitei sate

căsătorii. — Pentru odihna sufletului său nobil, Sâmbătă, în 21 Noemvrie, la 11 oare, adecă în ziua de Arhanghelii Mihail şi Gavril, să va servi parastas în biserica gr. or. diD Dobra.

Fie-i somnul lin şi memoria bine­cuvântată !

Dobra, la 15 Noemvrie 1914. Leti- ţia Dr. Chiroloviciu n. Leşnican, ca soţie. Del ia şi Radu, ca fii.

Ştefan Chiriioviciu şi soţia Maria Chiriioviciu, ca părinţi. Pavel Chiriioviciu, Ludovic Chiriioviciu, Ioen Chiriioviciu, Maria Chiriioviciu, Terezia Chiriioviciu, Berta Chiriioviciu şi Vilma Chiriioviciu, oa fraţi ş» surori.

Adam Leşnican şi soţia Victoria Leşnican, ca socrii. Dr. Simeon Drago- mir, Melania Dr. Dragomir, Roza Chi­riioviciu, Margareta Chiriioviciu, Juliana Chiriioviciu şi Laurenţia Leşnican, ca cumnaţi şi cumnate.

Adresăm familiilor întristate sin­cere condolenţe.

0 enciclică a Papei Benedlct XV .Papa a adresat zilele aceste o enciclică episcopilor lumii catolice, spunându-le între altele că; urcând u-se in scaunul Sf. Petru, a avut o impresiune dure­roasă din cauza condiţiunei lamenta­bile în care st> afiă acum societatea civilă. Enciclica motivează pe larg a- ceastă impresie, făcând aluzie în pri­mul rând ia groaznicul războiu actual şi în genere la războiul sufletesc dintre oameni, ale căror cauze ar fl patru : 1) lipsa de iubire mutuală sinceră din­tre oameni; 2) dispreţul autorităţii; 3) nedreptatea m raporturile dintre deo­sebitele clase de cetăţeni; 4) binele material devenit obiectul unic al acti­vităţii omumi. Papa încheie făcând u- rări călduroase pertsu pace.

Starea poetului Angliei. Din iaşise anunţă: Starea ooe'uiui D, Angliei s’a îmbunătăţit simţitor D. dr. Petre Anghel, fratele poetului anunţă că în urma îngrijirilor date poetul Anghel va părăsi în curând patul.

Mitropolitul Bucovinei ia VatraBornei. O telegramă din Cernăuţi ne comunică că, I. P. S. Sa Mitropolitul Repta, la sfatul guvernorulul austro- ungar din Cernăuţi şi a transpus reşe­dinţa la Vatra Dornei.

Dela Academia Română. Astăzi Vineri ia ora 2 ti. a. Academia Româ­nă va ţinea şedinţă publică. Vor vorbi d-nii: Duilia Zamfirescu despre »Sufle­tul războaielor in trecut şi prezent«; şi N, lorga, despre »Imperialismul aus­triac şi cei rus în deşvoltare paraie'ă«

Pentru fondul ziariştilor. DinSibiiu ni se scrie: Domnul Nic. P. Feirescu dir. de bancă, Fofeldea a do­nat la fondul ziariştilor suma de cor. 10 (zece) întru smintirea harnicului şi muit apreciatului său nepot han Petra iest şef contabil la »Drâgauulc în Beiuş şi mort pe cămpui de războiu în Gaiiti», ca sublocotenent în rezervă.

Corespondenta prizonieri or de răzhol. Ziarele ita-iene află din Berna câ 40 de fuactiouari de la poşta elveţiană sunt însărcinaţi la Berna cu primirea şi expedierea scrisorilor şi grupurilor de valori trimise prizonierilor internaţi In Franţa şi în Germania. Numărul scrisorilor expediate într’o iună întrece cifra de o sură de urii.

Fiindcă sfarea de războiu a între­rupt orice comunicaţie poştală între sta­tele beligerante. Confederaţiunea elve­ţiană şi a luat de la sine frumoasa în­sărcinare de â sluji drept intermedia­ră între Franţa şi Germania. Toată corespondenţa adresată przonierilor de războiu e scutită de taxa poştală.

Cu darea informaţiilor cerute de familiile interesate asupra prizonierilor de războiu din ceie două state, e în­sărcinat Comitetul internaţional al Cru- cei Roşii, care precum se ştie, ’şi-are sediul la Geneva. Un birou anume a fost alcătuit pe iângă zisul Comitet. Dacă nu-i cu putinţă a se obţine de ia acest birou informaţiile dorite, atuncia cei interesaţi trebiie să apeleze la dife­ritele comisiuni pentru prizonierii de războiu înfiinţate la Bordeaux, Berlin, Londra şi Copenhaga pentru Rusia.

Medicamente şl muniţii pentru a r ­mata română. Cetim în ziarul oficios «Viitorul» următoarele:

Luni a plecat din Capitală în spre America comisianea însărcinată de ga- vern, pentru cumpărarea de medicamente şi gloanţe. După cât suntem informaţi comisiunea se va opri î i drum şi ia Londra.

Dăruiţi ţigări pentru răniţii FilialaBraşov a societăţii filantropice »Sana­toriulprinţul losift dă următorul apel cătră ou. public:

Conform raportului autorităţilor de spitale până acum s’au împărţit în­tre răniţi 3000 de ţigarete.

Dacă ar vedea on. public cu câtă bucurie primesc eroicii noştri răniţi cari şi*au jertfit viaţa şi sângele pen-

1 tru noi şi pentru patrie, cele 4—5 ţi- | garete, câte i-se vîn unuia, suntem si­

guri, că s’ar aduna şi mai multe ţiga­rete fiind mai mare dărnicia.

Căci numărul ţigaretelor câte se vin pe un rănit e mic, foarte mic.

E dureros, că înainte de-a fl aşe­zate cutiuţele pentru colectarea ţiga­retelor, bravii noştrii răniţi nusuferiau o aşa de mare lipsă de ţigarete, ca a- cum. Dărnicia on. public se pare, că era atunci mai mare, ca acum, când fiecare are ocazia să-şi arate inima bună şi dragostea faţă de cei cari luptă pentru noi.

Până acum n’am putut împărţi ţi­garete numai în 2 spitale; unde rămân insă celelalte spitale în număr de vre-o 4 - 5 ?

Rugăm respectuos şi de data a- ceasta pe on. public să se arate mai darnic isţâ de soldaţii noştri răniţi, punând cât mai multe ţigarete în cu­tiuţele espuse anume pentru acest scop.

Totodată mulţumim din inimă domnului, care eşia din cafeneua „Ber­lin“ pentru darul mărinimos de 20 de ţigări fine de foi. — Dzeu să-i răs­plătească.

Ajutoare Dela magistratul oraşu­lui primim spre publicare următorul aviz: Carnetele dela fundaţiunea princi­pelui Schwarzenbe g-Griin sunt a se împărţi ca premii în sume de câte 20 de coroaue la astfel de feciori, foşti militari în armata ces. şi reg. sau la honvezimea reg. ung. — începând dela strajameşter în jos până la soldatul fără grad —, cari aparţin uneia din comunele, cari se ţineau odinioară de cercul Braşovului. Provocăm deci pe toate persoanele militare apaţinătoare cercului Braşov, cari aspirează de a fi împărtăşite de numita fundaţiune, să-şi prezenteze până la 1 Decemvrie a. c. petiţiunile — bine instruite — la sub­scrisul oficiu. Petiţiuni intrate mai târziu vor fi respinse.

Preţul alimentelor da prima nece­sitate în Braşov începând cu ziua de 18 Noemvrie 1914.:

Făină depâne cu adaus de 33# făină de orz kgr. 69 fii., făină de porumb (cucuruz) kgr. 28 fileri, pâne mijlocie din făină amestecată 45 fileri.

Carne de vacă kgr. 1*36 —1*69 cor slănina neafumată kgr. 2’20 c., untură de porc kgr. 2*20 cor., lapte de vacă litru 28 fii, lapte de bivoliţă litru 36 fileri, ouă 3 —4 bucăţi 40 fileri, zahăr kgr. 1*04 —1*06 coroane, orez kgr. 36—80 fileri, fasole 46—50 fileri, pi cloci 1 sac 3.20 fileri, petroleu litru 50—52 fileri, ceapă o cu­nună: 40-80 fii. linte litru 8 0 -90 fii. păsat litru 26—40 fileri.

Plata pe zi la muncitori de câmp fără mâncare 1*80—3' coroane; plata la altă muncă fără mâncare 2—3.50 cor.

Magistratul orăşenesc.

La regia militară (tazarma (neagră se va ţinea în 8 Decembre st. n. per• tractarea ofertelor pentru 1000 capete de boi pe timpul dela 1 Ianuarie — SI Decembre 1915. Amănunte în cancelaria regiei militare (cazarma neagră).

Oficiul regiei militare din Braşov caută cumpărători pentru pieile, oasele şi sâul celor 1000 bol, cari vor îl tăiaţi ta decursul anului viitor. Ofertele au să se înainteze tot până la 8 Decembre a. c. în cancaiaria regiei militare. 2—3

ApOllO-BiO. Program pentru Sâm­bătă şi Duminecă: »Sârbia declară răsboiu«, comedie în 2 acte. »Castelul Kreoyenstein« (Vedere), »Două mame« dramă socială in 2 acte. »Logodnă dublă« comedie în 2 acte, »Prietinul păzitorul din turn« dramă.

Peutru împrumutai de războiu. Ma­gistratul oraşului ne trimite spre pu­blicare următorul avis:

Pensioniştii sau pensionistele oră­şeneşti, cari doresc să subscrie din pen­siunea lor vreo sumă oareşcare ia îm­prumutul de răsboiu—sunt învisat a se înştiinţa cel mai târziu Luni în 23 Noemvrie a. c. în cancelaria prim-no- tarului orăşenesc, edificiul Magistratului etagiu I, unde vor primi inform aţi uni mai detaiate.

Proprietar :Tip. A. Mureşianu : Branisca & Comp.

Redactor responsabil : loan Lacea.

p rim ac a l i t a t eIEMNE de fag pentru ars

I b la n e ş i tă ia te , cu vagonu, C - j l f U « I i t a c o fI duse acasă ieftine se canâtâ la U ulJV lfflu U l/f lu C »

I TelsfiTelefon 508 MKM

S t r a d a A JVr. 51.Se poate comanda - ca preturi originale ia

H.OVÂC0 A- Trafica mare, Şirul florilor Nr t3.Fu lop Jf. Magazin cu delicatese Str. V&tnei Nr. 31. Health» Lubr&r.e Strada Porţii Nr. 52.

I. Scheiu, Băile de abur Nr. 35.

LEMNE DE FA Gpentru a r s

pei* v a g o n , « a u b la n e ş i t ă ia t e

c u p r e ţ u r i le d e z i d u se a c a s ă

s e c a p ă tă la

SAGER ARTHUR& FIUStrada Hihael-Weis Nr- 14.

Anunţuriprimeşte Administrajinaea

cu preţurile cele mai 2v£OID E I 2 ^ . T E .

f e t i ţ i ş i r ă s p â n d i ţ i

„Gazeta Transilvau/ei”.

VMEr S p ec ia lita te de apă m nerală.

Isvorul MATILD din Bodokeste cei mai apreciat reprezentant al apelor m inerale aicalice.

A pă m inerală de prim ul rangcare amestecată cu vin este superioară celorlalte ape minerale.

Beutura de predilecţie a cercurilor celor mai înalte sociale

care în urma conţinutului şi îngrijirei conştientizase ş t cu­rate a isvoralui, sa preferă din partea medicilor apei mi­nerale mondial renumite Gieshubler.

Cel mai bun semncontra falsificărilor a apei minerale M ATILD este lim pezeala absolută până la cea din urmă picătură.

Deposit. principal a apei MÁTILD în Braşov la firma E- O- & L* TfiEIL, »Strada gátéi Nr. 25. T elefon 364 se capătă în cele mai multe prăvălii cu ape m inerale şi în restau­rantele mai de frunte.

v? Cu toată stimaAdministraţia isvorului, losef QyBfgy,

ŞepSibOftOkl(Ardeal).

T I P O G R A F I A A. M U R E Ş I A N U B R A N I S C E 4 C O M P B R A Ş O V .