RC Octombrie 2014 – pdf

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:IASICON SA C2ERBAªU SA C3AEDIFICIA CARPAÞI C4Editorial: Pauzele lungi ºi dese,cheia marilor… „succesuri“! 3Palatul Copiilor Iaºi -Consolidare ºi restaurare (II) 4 - 6HIDROCONSTRUCÞIA SA: Contribuþiala edificarea sistemuluihidroenergetic naþional (I) 8, 9PSC: Sectorul construcþiilor,la un pas de colaps? 10, 11MAPEI: Sisteme MAPEIpentru pardoseli de TOP 12, 13IRIDEX GROUP PLASTIC: Poliurea –o alternativã modernã pentru protecþiaanticorozivã a structurilor metalice 14, 15EDILCOM: Armare profesionalãcu fibre din polipropilenãpentru betoane ºi mortare 16, 17LAFARGE: Lianþi hidraulici rutieripentru stabilizarea digurilorde apãrare împotriva inundaþiilor 18, 19ROMFRACHT: Fibre metaliceºi fibre din polipropilenãpentru armarea betoanelor 20, 21Secretele succesului:A VII-a Conferinþã Internaþionalãîn domeniul podurilor - IABMAS14 22, 23Calificarea clãdirilor în parametriide dezvoltare durabilã (I) 24, 26, 28, 29BRIKSTON: Cãrãmida aparentã klinker -soluþii pentru faþade deosebite ºi rezistente! 27Consolidarea structurii de susþinerea Reactorului de Cracare Cataliticã din cadrulRafinãriei Petrobrazi, Ploieºti (I) 30, 31, 32, 34ALMA CONSULTING: Arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã 35TROFEUL CALITÃÞII ARACO:Crearea ºi dotarea bazei de tratament,balneoterapie ºi recuperare„Mirage” D+P+2E 36GEOSTUD: Instalaþie de forajpentru executarea de studii geotehnice 37Parametrii de rezistenþã ºi deformaþieai terenului de fundare, compactat,de la Arena Naþionalã Bucureºti 38 - 40, 42ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA:Câºtigaþi timp preþios cu sistemeledin aluminiu rezistente la foc Aluprof 44, 45BAUDER: Bauder APP -sistemul de membrane cu bitum APP 46, 47Performanþele tehnico-economiceale structurilor metalice realizate din profileformate la rece în comparaþiecu structurile laminate 48 - 50, 52Podurile: bolþi ºi arce (V) 54, 56, 57Personalitãþi româneºti în construcþii -Valeriu BÃNUÞ 58EURO QUALITY TEST: Expertizã -Consultanþã - Teste laborator în construcþii 59Personalitãþi româneºti în construcþii -Gheorghe BADEA 60CONTRACTOR: Expoconferinþaantreprenorilor de construcþii 61Soluþii tehnice de refacere ºi consolidarea unei alunecãri de terenpe un drum judeþean 62 - 65

e d

!t

o r

i a

l Cei mai în vârstã dinþara noastrã îºi amintesccu nostalgie una dintrecele mai gustate glumefãcute de oameni înaintede ’89. Era un fel de aface haz de necaz pentrucã în acea perioadã nuprea era vorba de a facepauze în ceea ce aveai de executat.

Munca era la loc de… frunte dar clasa muncitoare,sãtulã de atâta muncã, îºi gãsea timp ºi scuze pentru ase mai odihni puþin… cu glume!

În zilele noastre, însã, cugetarea din titlu se potri-veºte ca o mãnuºã în ceea ce priveºte construcþiile.

Dupã un avânt promiþãtor postrevoluþionar, cânddezvoltatorii (termen nou, desigur) s-au „aruncat” cumic, cu mare în special la construcþia de locuinþe,ritmul lucrãrilor a început sã se încetineascã pen-tru cã puterea de cumpãrare a oamenilor era ºi esteîncã mult sub nivelul procurãrii onorabile din punct devedere financiar a unui apartament sau a unei garsoniere.

Aºa se face cã, în momentul de faþã, un numãrînsemnat de apartamente, case ºi vile stau nevândute.Alte construcþii, autostrãzile de exemplu, atât de nece-sare unei economii de piaþã specificã lumii capitaliste„toacã ºi toacã” sume impresionante. Adicã se cheltuiebani fãrã a ne putea bucura de foloasele unor aseme-nea reþele rutiere.

A rãspuns penal sau material cineva dintre cei cares-au perindat pe la ministerele ºi organismele care aucheltuit în „van” sume uriaºe? În… van, banii respectiviau burduºit totuºi nelimitat buzunarele unei clientelepolitice care a fãcut ºi face orice numai autostrãzi sãnu fie!

De fapt, este, cum s-ar zice, tot o… pauzã în reali-zarea unor construcþii atât de necesare tuturor.

Pauze lungi sunt ºi în ceea ce priveºte stabilireaunor programe investiþionale care sã scoatã economiadintr-un somn ce pare molipsitor, pentru cã, iatã, în2014 nu ºtim ce vrem ºi încotro ne îndreptãm pentru ada posibilitatea celor interesaþi sã facã investiþii sigureºi mai ales utile.

ªi mai este ceva. Pauzele la care ne-am referit auo influenþã directã ºi mai ales nefastã asupra forþei demuncã aflatã într-un ºomaj mereu crescãtor.

Dacã tot vorbim de pauze, într-un singur loc nu seface pauzã, lucru simþit pe pielea noastrã dupã 1990încoace.

Aþi ghicit, cred, cã este vorba de pauzã electoralã,cea care nu are nicio clipã de rãgaz. Ea are un carac-ter continuu, arãtându-ne parcã faptul cã n-am ºti sãfacem ºi altceva.

Punem pariu cã dupã prezidenþialele din noiembriea.c. imediat încep electoralele de peste… doi ani?

ªi uite aºa, pauze la activitãþi economice ºi continu-itate la cele… electorale aducãtoare pentru unii deposibilitãþi de furt ºi îmbogãþire nepedepsitã penal.

În final, precizez cã eu, ºi mulþi alþii (din construcþii,în primul rând), am cam „obosit” de atâtea… pauze!

Ciprian Enache

Pauzele lungi ºi dese, cheia marilor… „succesuri“!

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� octombrie 20144

Palatul Copiilor IaºiCONSOLIDARE ªI RESTAURARE (II)

dr. ing. Adrian PUIªORU - Complexul Muzeal „Moldova“ Iaºi

Proiectul privind consolidarea ºirestaurarea Palatului Copiilor dinIaºi a fost elaborat de ROMEXPERTSRL - Iaºi, iar execuþia lucrãrilor afost realizatã de cãtre SC IASICONSA IAªI, specializatã în domeniu.

DESCRIEREA LUCRÃRILORRenovarea a cuprins modificãri

la interior, corespunzãtor cu nouadestinaþie, fãrã a afecta faþadele(foto 2 a, b).

În primul rând, planºeele dinlemn au fost înlocuite cu altele dinbeton armat. Au fost refãcute, înacelaºi timp, tencuielile, pardoselileºi tâmplãria.

Finisajele interioare le respectãîntru totul pe cele iniþiale, exceptândgrupurile sanitare, unde s-au execu-tat placaje de faianþã ºi pardoseli dingresie ceramicã.

Planul construcþiei, conceput con-form regulilor sistemului clasicist,este simetric, axul fiind mascat înfaþada principalã prin prezenþa

salonului de la etaj, a cãrui laturã

lungã se decroºeazã în faþadã ºi prin

intrarea de la parterul clãdirii. Soluþia

aminteºte de vechile case boiereºti,

tinda fiind transformatã într-o galerie

de trecere spre curtea din spatele

clãdirii. Cu trecerea timpului ºi

schimbarea funcþiunilor clãdirii,

Înainte ºi dupã Primul Rãzboi Mondial, în mai toate oraºele reprezentative din þara noastrã, au fost ridi-cate unele construcþii care au definit specificul perioadelor parcurse, în strânsã legãturã cu evoluþia arhi-tectonicã ºi destinaþia fiecãreia în parte. Din acest punct de vedere, ies în evidenþã edificiile care au prinsviaþã în Bucureºti, Iaºi, Timiºoara, Cluj, Craiova etc.

Sigur, în acest timp clãdirile au gãzduit mai multe activitãþi faþã de destinaþia lor iniþialã.De remarcat, însã, faptul cã unele dintre ele ºi-au pãstrat profilul pânã în zilele noastre, de exemplu

teatrele. Altele au destinaþii noi, adaptate unor nevoi ºi cerinþe legate de anii pe care îi parcurgem. Sã luãmun exemplu la care ne-am mai referit ºi în numãrul trecut al revistei, Palatul Copiilor din Iaºi, care a cunos-cut transformãri constructive ºi funcþionale pe care specialiºtii este bine sã le cunoascã.

În numãrul din septembrie al revistei v-am prezentat, în principal, lucrãrile de consolidare ºi renovare astructurii clãdirii care gãzduieºte, în prezent, Palatul Copiilor din Iaºi.

În articolul de faþã ne vom opri mai ales asupra lucrãrilor de renovare a interioarelor, precum ºi la celeprivind instalaþiile.

Foto 1: Palatul Copiilor ºi Elevilor - Iaºi. Faþada principalã a clãdirii

Antreprenor general: SC IASICON SA IaºiProiectant general: SC ROMEXPERT SRL Iaºi

Subantreprenor: SC ADEMS SRL PaºcaniBeneficiar: Inspectoratul ªcolar Judeþean Iaºi

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� octombrie 2014 5

aceasta ºi-a pierdut utilitatea, deter-minând modificãri ale planului înraport cu noile cerinþe de utilizare.Mijloacele de expresie plasticã ºiarmonia proporþi i lor conferãclãdirii un caracter umanist, creândo impresie de echilibru ºi de monu-mentalitate.

Pentru adaptarea la funcþiunilede cãmin ºi apoi de club pentrucopii, au fost efectuate câtevaînzidiri de goluri ºi deschidereaaltora. Salonul, care avea iniþial o

uºã pe latura lungã ºi douã pe cele

laterale, a fost modificat pentru a

rãspunde funcþiunii de salã de festi-

vitãþi, amenajându-se în încãperea

din stânga o scenã, prin demolarea

peretelui comun. Locul scãrilor iniþi-

ale este ocupat în prezent, la etaj, de

foaierul sãlii de festivitãþi iar la parter

de douã depozite.

La introducerea încãlzirii cu radi-

atoare din fontã, au fost demolate

sobele. Toatã reþeaua de conducte a

fost îngropatã ºi acoperitã cu ten-cuialã pe rabiþ.

Existã acum 25 de încãperi, dincare o parte se prezintã în foto 3.

CONSOLIDÃRIClãdirea are structura iniþialã pe

ziduri portante, planºeele sunt dinbolþi de cãrãmidã cu dublã curburãºi, parþial, din lemn sau din beton.

Uzura materialelor, modificãrilepracticate ºi cutremurele care auafectat clãdirea în cei 150 de ani deexistenþã au impus consolidãri.

Pentru a nu fi afectate atributelede monument, soluþiile tehniceadoptate nu au modificat arhitecturala interior sau la exterior.

În ceea ce priveºte instalaþiile deîncãlzire, în prezent obiectivul estealimentat cu cãldurã prin racordareala centrala termicã de zonã, ampla-satã la sediul SC Habitat Proiect SAIaºi.

Foto 2: Faþadele: a. posterioarã, b. lateralã stânga

Foto 3: Încãperi dupã renovare

a. b.

continuare în pagina 6��


Având în vedere specificul acti-vitãþii ºi programul diferit de al celor-lalþi consumatori, s-a prevãzutamenajarea unei centrale termiceproprii care sã asigure autonomiefuncþionalã.

În acest sens, s-a montat un cazancu capacitatea de 250 kW, funcþio-nând cu gaze naturale, într-o cen-tralã amplasatã în clãdirea existentã.

Pentru instalaþia interioarã deîncãlzire s-a prevãzut dezafectareaºi refacerea integralã, cu recuperareaparþialã ºi refolosirea radiatoarelor.

Toate radiatoarele existente aufost curãþate, verificate la presiune ºirecondiþionate.

Coloanele ºi legãturile au fostmontate aparent.

Concomitent, conductele princi-pale de distribuþie au fost montate încanalele tehnice existente sub par-doseala parterului ºi respectiv, mas-cate în plintã, la nivelul parterului.

La instalaþiile sanitare ale clãdiriis-au realizat lucrãri specifice lagrupurile sanitare comune ºi punc-tele de apã. În mod suplimentar, afost amenajat un grup sanitar pentrudeservirea vestiarelor de la parterulclãdirii.

Echiparea s-a fãcut cu obiecteºi armãturi sanitare uzuale decategoria I.

Instalaþiile de alimentare cu apãrece ºi caldã s-au executat cu þevidin oþel zincat, iar cele de canalizarecu tuburi de fontã-scurgere, în mon-taj aparent.

Conductele principale de dis-tribuþie ºi de colectare sunt montatela nivelul parterului în canale tehniceamenajate sub pardosealã.

Prepararea apei calde de con-sum se face înt r -un boi ler cuputerea instalatã de 30 kW ºi capaci-tatea de 150 litri, amplasat în cen-trala termicã proprie.

Concomitent cu refacerea insta-laþiilor interioare s-a procedat ºi la

curãþirea, verificarea ºi reabilitareareþelei exterioare de canalizare.

Referitor la instalaþiile electrice,precizãm cã puterea totalã instalatãeste de 107 kW.

Pentru realizarea lucrãrilor deconsolidare, instalaþia electricã afost complet dezafectatã. Alimenta-rea cu energie electricã s-a fãcutprin menþinerea racordului existent.

Clãdirea a fost dotatã cu urmã-toarele categorii de instalaþii elec-trice, pãstrând în principiu funcþiunileproiectului iniþial:

a) instalaþii uzuale de iluminat ºiprize:

Circuitele s-au realizat cu con-ductoare AFY protejate în tuburiIPEY, îngropate în lucrãrile de con-solidare ale pereþilor, fiind pozateînainte de turnarea betonului.

b) Sistemul de iluminat de sigu-ranþã:

S-a menþinut dispunerea exis-tentã, precum ºi încadrarea sa dinpunct de vedere al comunitãþii în ali-mentare cu energie electricã: tipul 4,respectiv alimentat din amonte deîntrerupãtorul general.

c) Sistemul de iluminat al sãlii despectacole:

S-au prevãzut principalele reflec-toare pentru producþia scenicã.

Din cauza spaþiului mic disponibil,rivolta este dotatã cu un troliu ma-nual fãrã contragreutãþi. S-a realizatºi o rivoltã exterioarã scenei, pentrua da posibilitatea realizãrii unor mo-delãri luminotehnice deosebite.

Scena este prevãzutã cu tablouelectric propriu de distribuþie, careinclude ºi dispozitivele de comandãnecesare.

Au fost prevãzute variatoarele decurent pentru reflectoare ºi pentrusistemul de iluminat general echipatcu lãmpi cu incandescenþã.

Sistemul general de iluminat estebivalent, permiþând realizarea unuinivel ridicat de iluminare (300 lx -

lãmpi fluorescente) pentru activitãþi

gen conferinþã, precum ºi o ambianþã

caldã, odihnitoare (150 lx - aplice

decorative cu lãmpi cu incandes-

cenþã) pentru vizionare spectacole.

Comanda întregului sistem este

concentratã pe un pupitru al regiei

tehnice.

d) Instalaþii de curenþi slabi:

S-au menþinut funcþiunile cu care

este dotatã în prezent clãdirea,

respectiv:

� un circuit telefonic cu douã

posturi, la secretariat ºi director;

� sistem de interfon cu centrala

amplasatã la secretariat;

� sistem de sonerie generalã.

Instalaþiile de gaze naturale:

Centrala termicã a SC Habitat

Proiect SA la care este racordat

Palatul Copiilor este branºatã la

reþeaua de distribuþie gaze naturale

de presiune redusã Dn = 50 mm

existentã pe strada V. Pogor.

În cadrul lucrãrilor de renovare a

clãdirii, s-a montat ºi o centralã ter-

micã proprie în spaþiile Palatului

copiilor ºi elevilor.

Lucrãrile s-au executat în

perioada 1996 - 2007.

BIBLIOGRAFIE[1] BÃDÃRÃU, D., CAPROªU, I.

- Iaºii vechilor zidiri, Casa Editorialã

Demiurg, Iaºi, 2007;

[2] OSTAP, Constantin, MITICAN,

Ion - Cu Iaºii mânã-n mânã, Editura

Dosoftei, Iaºi, 2007;

[3] OSTAP, Constantin, MITICAN,

Ion - Iaºul între legendã ºi adevãr,

Editura Tehnopress, Iaºi, 2000;

[4] OSTAP, Constantin - Parfum

de Iaºi, Editura Tehnopress, Iaºi, 2002;

[5] OSTAP, Constantin - Despre

Iaºi - numai cu dragoste, Editura

Vasiliana, Iaºi, 2005;

[6] MITICAN, Ion - Vechi locuri ºi

zidiri ieºene, Editura Tehnopress,

Iaºi, 2007. �

�� urmare din pagina 5

România are resurse de apã modeste. Afirmaþia pare a fi paradoxalã, dat fiind cã nu întâlnim pe teritoriul þãrii,decât în foarte micã mãsurã, zone deºertificate iar vegetaþia este ºi bogatã ºi diversificatã. Totuºi, în comparaþie cuOlanda care are 6.500 m3 apã/locuitor an, Franþa cu 4.000 m3apã /locuitor an, Germania cu 2.600 m3 apã/locuitor an,Anglia cu 2.200 m3 apã/locuitor an, România are doar 1.840 m3 apã/locuitor an.

România dispune, însã, de o reþea hidrograficã bogatã ºi relativ uniform distribuitã pe întreg teritoriul. Majoritatearâurilor izvorãsc de pe versanþii munþilor Carpaþi ºi se varsã în Dunãre, râurile din Ardeal ºi Banat pe teritoriulUngariei ºi al Serbiei, cele din Oltenia, Muntenia ºi Moldova pe teritoriul þãrii. Important este, însã, cum utilizeziaceastã apã.

Dacã evoluþia omenirii, pe succesivele trepte istorice, este însoþitã de o creºtere a consumului de energie dela 5 – 8 kWh/zi om, în preistorie, energie produsã în special de forþa de muncã umanã (roata olarului) ºi mult maitârziu de cea a animalelor de tracþiune, o a treia etapã o constituie apariþia roþilor hidraulice, în special cele pentruacþionarea de mori. Aceastã utilizare a energiei apelor se continuã din antichitate pânã în Evul Mediu, înregistrând oexpansiune remarcabilã în jurul anilor 1400 atunci când, dupã unii analiºti, se ajunge la un consum de 30 kWh/zi om,ceea ce a favorizat trecerea de la producþia casnicã la cea manufacturierã.

Strãmoºii noºtri geto-daci cunoºteau roata olarului cel puþin din sec. VII î.e.n., probabil de la grecii stabiliþi peþãrmul vestic al Pontului Euxin.

De la roata olarului la roata hidraulicã cu fãcaie, nu a mai fost decât un pas ºi acest pas pare sã se fi fãcut fie înPeninsula Balcanicã, fie în Podiºul Anatoliei din Asia Micã. Acest tip de moarã cu fãcaie este menþionat în„Geographica”, lucrare a geografului grec Strabon, ca fiind construitã de regele Pontus-ului, Mithridates, de undepoate fi localizatã în timp cãtre începutul sec. I î.e.n.

În muzeele tehnice de la München ºi Viena, roata hidraulicã cu ax vertical, exemplificatã cu exponate transferatedin aria folcloricã româneascã, este prezentatã drept „moara valahã” ºi este caracterizatã drept precursorul popularal turbinei Pelton.

În muzeul tehnicii „D. Leonida” din Bucureºti ºi în cel din Dumbrava – Sibiu sunt expuse, de asemenea, exem-plare ale acestui tip de moarã.

Secolul XIX aduce mari prefaceri politice, economice ºi sociale în Principatele Române, context în care încep sãse instaleze unele fabrici care, pentru satisfacerea necesitãþilor tehnice de energie, recurg la exploatarea forþeimotrice a cursurilor de apã, mai ales cã, între timp, apãruserã turbinele moderne Francis, Pelton ºi Kaplan.

Hidroenergetica româneascã ºi-a scris primele pagini la puþin timp dupã cele dintâi consemnãri privind apariþia înlume a centralelor electrice acþionate de forþa apei. Dacã, pe plan mondial, prima centralã este consemnatã în 1870la Cragside, Rothbury în Anglia, dupã numai 10 ani, apar ºi pe teritoriul României de azi primele amenajãri defolosire a energiei apei. Nu le putem enumera pe toate cele identificate, dar meritã nominalizate câteva de referinþã:

- 1880, Emil Costinescu fondeazã fabrica de cherestea de la Sinaia, cu o turbinã de 250 kW de provenienþãelveþianã, pentru ca, în 1881, sã deschidã fabrica de cuie ºi sârmã, cu o turbinã Voith de tip Kaplan de 135 kW.

- 1884, pe pârâul Peleº – centrala care deservea Palatul Regal.

Contribuþia S.C. Hidroconstrucþia S.A. la edificarea sistemului hidroenergetic naþional (I)

ing. Mihai COJOCAR

În cei peste 60 de ani de activitate, Societatea Hidroconstrucþia S.A., alãturi de beneficiari, proiectanþi ºimontori, a avut cea mai mare contribuþie la realizarea sistemului hidroenergetic din România.

Dat fiind faptul cã succesiunea generaþiilor nu altereazã caracterul imuabil al activitãþii societãþii, dardiminueazã informaþia în rândul celor interesaþi, ne propunem ca, într-o serie de articole, sã prezentãmcâteva dintre principalele amenajãri complexe ale unor râuri de pe teritoriul þãrii, amenajãri care contribuiesubstanþial la producþia de energie electricã ieftinã ºi nepoluantã pentru uzul populaþiei ºi al economieinaþionale, dar constituie ºi o protecþie decisivã împotriva inundaþiilor, contribuþie demonstratã ºi înperioadele în care climatul ploios a produs multe nenorociri în diverse locuri din þarã, dar nu de-a lungulrâurilor amenajate.

Într-un prim episod, ne propunem o foarte scurtã incursiune în evoluþia amenajãrilor hidroenergeticedin România, pentru a pregãti prezentarea dezvoltãrii ºi realizãrii întregului sistem hidroenergetic al þãrii.

- 1886, Erler înfiinþeazã la Azuga fabrica de var hidraulic, pe care o echipeazã cu o turbinã hidraulicã de 60 CP.- 1886, funcþioneazã la Iacobeni (jud. Suceava), pe Bistriþa, o hidrocentralã, neatestatã, dar identificatã dupã

urmele lãsate dupã distrugere.- 1886, Sadu I de 45 kW, pentru alimentarea cu energie electricã a oraºului Sibiu.- 1889, uzina hidraulicã Grozãveºti pe Dâmboviþa, dupã un proiect întocmit de ing. Cucu, cu o putere instalatã de

2 x 245 kW, alimentatã din lacul Ciurel. Uzina avea patru turbine Girard dintre care douã acþionau un grup de7 pompe cu pistoane pentru ridicarea presiunii în reþeaua de alimentare cu apã potabilã a Capitalei, iar douãacþionau dinamuri de 600 V. În acelaºi an, din aceastã centralã se va alimenta prima instalaþie de iluminat public alstrãzilor din Bucureºti, pe bulevardele Elisabeta ºi Carol I ºi în grãdina Ciºmigiu.

- 1896, Sadu I, 2 x 350 kW pentru extinderea alimentãrii oraºului Sibiu.- în 1898, Sinaia, cu douã grupuri a 250 kW.- în aceeaºi perioadã se mai consemneazã valorificarea cãderilor de apã în Caransebeº, Orãºtie, Bãile Herculane,

Buºteni, Topleþ, Petreºti – Alba ºi multe altele. Construcþia de centrale hidroelectrice a continuat ºi în intervalul 1900 – 1930, puterea acestora fiind de cca. 30 MW,

cu o producþie de energie de cca 75 GWh/an. Pentru acea perioadã, trebuie consemnate, în mod deosebit, amena-jãrile din jurul Reºiþei (1901 – 1909), pe Semenic ºi Bârzava, Sadu II (1907 – 2 x 405 kW) pe râul Sadu care,ulterior, a fost suplimentatã în 1916 ºi 1923 pânã la 1.620 kW, iar barajul a fost reabilitat ºi supraînãlþat în1966 - 69; barajul Scropoasa (1930) pe râul Ialomiþa în cheile Orzei ºi captarea Brãtei pentru centrala Dobreºti.În 1927 s-a realizat ºi prima interconectare între douã centrale, LEA Sinaia – Doftana de 8 kV.

Pânã la proiectul de la Bicaz, România va trece prin încercãrile conflagraþiilor mondiale, va cunoaºte schimbãrifundamentale de regim politic, amputãri teritoriale, foametea din 1947, plãþi înrobitoare ale datoriilor de rãzboi,deportãri ºi înregimentarea sistematicã în închisori ºi lagãre de muncã forþatã a unor întregi categorii de indezirabilipolitic, iar în economie se va impune un sistem de conducere centralizat, bazat pe planificare.

Cu toate greutãþile ºi forþaþi de lipsa energiei electrice se vor realiza barajul Dobreºti ºi centrala Gâlma (Moroeni),iar „Sovrom Construcþia” va începe lucrãrile la amenajarea Sadu V într-o soluþie tehnicã provizorie, cu batardou ºifãrã baraj, care va fi pusã în funcþiune în 1955.

Sub semnul lozincii de import Comunismul este puterea sovietelor plus electrificarea, au fost trasate primelejaloane ale unui proces amplu ºi sistematic de electrificare a þãrii. În 1949 se înfiinþeazã Ministerul Energiei Electricecondus de Gheorghe Gaston Marin, inginer ºcolit în Franþa, care îºi alege drept consilieri pe profesorii DimitrieLeonida, Cristea Mateescu, Constantin Dinculescu, Dorin Pavel ºi inginerii H. Bercovici ºi I. Stãncescu, pentru aschiþa ceea ce va fi primul plan decenal de electrificare.

Dupã un an, la 26 octombrie 1950, Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român dezbate ºiaprobã Planul de electrificare a þãrii pe 10 ani (1951-1961). �

(Continuare în numãrul urmãtor)

1907. Barajul iniþial Sadu II pe râul Sadu (jud. Sibiu) Centrala hidroelectricã Sadu II. Sala maºinilor, în funcþiune ºi azi


Sectorul construcþiilor, la un pas de colaps?

Într-o intervenþie recentã, Preºedintele FederaþieiPatronatelor din Construcþii – FPSC, dl Cristian Erbaºu,previziona cã anii 2016-2017 vor fi critici în sectorul con-strucþiilor, ca urmare a finalizãrii programului financiareuropean 2007-2013, cumulat cu lipsa investiþiilor pri-vate ºi întârzierea punerii în aplicare a noului programfinanciar 2014-2020.

„Premisele, la nivelul programului financiar 2014-2020, nu sunt încurajatoare, în condiþiile în care niciacum nu a apãrut ghidul de aplicare ºi îmi este teamã cãvom începe abia în a doua parte a anului 2017 sã simþimefectul lipsei proiectelor pentru perioada 2014-2020.În momentul de faþã, estimez cã va fi o pauzã de un an,un an ºi jumãtate, între momentul finalizãrii vechiuluiprogram ºi momentul începerii proiectelor pe noul pro-gram“ – a precizat Cristian Erbaºu.

De asemenea, preºedintele Patronatului a afirmat cã,de la începutul crizei, 2014 este anul cu cea mai marescãdere în domeniul construcþiilor, în principal din cauzainvestiþiilor foarte scãzute ºi a numãrului mare de pro-iecte pe fonduri structurale care nu au fost demarate dindiferite motive. O problemã majorã este cauzatã de fap-tul cã procedura de atribuire a contractelor a fost unafoarte lungã, au apãrut nenumãrate contestaþii, proiec-tele nu s-au ridicat la nivelul standardelor, aºadar suntnecesare multe verificãri ºi modificãri care nu suntacceptate de organele de control. Corecþiile se imputã,ulterior, beneficiarului iar, în general, acesta este repre-zentat de autoritãþi locale care nu au fonduri pentruacoperirea diferenþelor apãrute.

,,Economia privatã încã nu ºi-a revenit ºi nu dãsemne de revigorare. Excepþiile sunt reprezentate decâteva mall-uri ºi câþiva dezvoltatori mai curajoºi, ce s-auorientat spre construcþia de locuinþe care se pot încadraîn programul Prima Casã“, a explicat dl Cristian Erbaºu.

Cele mai mari probleme cu care se confruntã sec-

torul construcþiilor sunt cele de finanþare, dar ºi lipsa

personalului adecvat pentru anumite meserii, spre

exemplu, specialiºtii din domeniul tehnic, ce trebuie sã

deruleze lucrãri respectând procedurile impuse, sã facã

documentaþia necesarã în proiecte cu fonduri europene

ºi care nu sunt încã suficient de bine pregãtiþi, astfel

încât aceste proiecte sã se deruleze fãrã sincope.

Dupã mai mulþi ani de crizã economicã globalã,

revenirea la creºterea economicã a României ºi

relansarea investiþiilor erau aºteptate ca ultima speranþã

de sectorul construcþiilor, de la proiectanþi ºi antreprenori

pânã la societãþi producãtoare de utilaje sau materiale

de construcþii. Sacrificarea investiþiilor a fost fãcutã

pentru a acoperi anumite lipsuri din bugetul statului ºi

pentru a se menþine un deficit cât mai scãzut, în condi-

þiile în care tocmai lansarea investiþiilor ar fi reprezentat

soluþia sãnãtoasã pentru rezolvarea acelor probleme.

În primele luni ale acestui an, industria construcþiilor din România, prin reducerea investiþiilor publice,a înregistrat cea mai mare scãdere din Uniunea Europeanã. Sute de firme s-ar putea închide ºi existã peri-colul ca, atunci când statul se va decide sã investeascã în þarã, sã fie prea târziu. Dupã ce investiþiilepublice s-au redus cu cel puþin 30% de la începutul anului, multe industrii au intrat în picaj. Lucrãrile deconstrucþii s-au redus, în doar douã trimestre, cu 20%, înregistrând cea mai abruptã scãdere din UniuneaEuropeanã, conform Eurostat. Noile date economice oferã încã o explicaþie pentru recesiunea tehnicã încare a cãzut economia României, conform datelor prezentate de statistica UE. Informaþiile Eurostat con-firmã, deci, existenþa unei tendinþe clare de scãdere a investiþiilor guvernamentale în lucrãri publice.

Cristian Erbaºu

Prãbuºirea sectorului construcþiilor poate duce nu doarla pierderea de taxe ºi impozite, ci ºi la creºterea, cusiguranþã, a numãrului ºomerilor din sector.

,,Investiþiile statului sunt cele mai importante deoa-rece firmele mari de construcþii, care sã poatã concuracu marile corporaþii, în România sau oriunde, nupot gãsi investitori privaþi de asemenea anvergurã.De aceea, peste tot în lume, statul este investitor ºi prin-cipalul beneficiar pentru lucrãri mari. În lipsa unui pro-gram constant de investiþii apar o serie de problemesistemice pentru sector: se pierde masiv din portofoliulde lucrãri relevante, se diminueazã grav calitatea profe-sionalã a capitalului uman de specialitate, se decapita-lizeazã firmele; unele au dispãrut deja, urmeazã ºialtele, mai ales cã avem semnale cã unele dintre firmelemijlocii ºi mari urmeazã sã intre în insolvenþã“, a declaratTiberiu Andrioaiei, Secretar General al PatronatuluiSocietãþilor din Construcþii.

Recent, FPSC, alãturi de parteneri relevanþi din sector, aluat poziþie faþã de propunerile legislative de împovãrare

economicã a antreprenorilor din construcþii ºi a fãcutapel la autoritãþi sã simplifice procedurile de acordare ºiderulare a proiectelor, precum ºi sã lanseze un programcoerent ºi consistent de investiþii publice, care sã atragãdupã sine ºi încrederea investitorilor privaþi de a-ºi plasacapitalul în România. �

PATRONATUL SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, cam. C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.psc.ro

Tiberiu Andrioaiei

Poliurea – o alternativã modernãpentru protecþia anticorozivã a structurilor metalice

ing. Cristian Tãnase

Tehnologia poliureei aplicatã prin pulverizare este una dintre cele mai recente ºi mai în vogã tendinþe din domeniul protecþiiloranticorozive, în special în cazul protecþiei conductelor metalice ºi în general ca protecþie/peliculã anticorozivã. Poliurea combinãproprietãþile extreme de aplicare cum ar fi întãrirea rapidã, chiar ºi la temperaturi scãzute (-300C), ºi rezistenþa la umiditate cu pro-prietãþi fizice excepþionale: duritate, flexibilitate, rezistenþã la rupere ºi întindere, rezistenþã chimicã ºi la imersie în apã. Acestecaracteristici îi conferã o bunã rezistenþã la îmbãtrânire ºi abraziune. Sistemul are un conþinut de solide de 100%, ceea ce-l faceconform cu cele mai stricte cerinþe privind emisia de compuºi organici volatili. Datoritã timpului rapid de întãrire tehnologia a fostadoptatã în multe domenii, inclusiv la protecþii anticorozive, membrane impermeabile, peliculizãri ºi în general ca un sistem anti-coroziv eficace.

În scurt timp poliurea va deveni alternativa preferatã la materialele pe bazã de polimeri organici utilizaþi în mod curent la pro-tecþia conductelor metalice, datoritã bunei rezistenþe la coroziune, etanºeitãþii la apã ºi aer, rezistenþei la salinitate, imunitãþii lavariaþii mari ale pH-ului, stabilitãþii fizice la temperaturi ridicate ºi performanþelor excepþionale în combinaþie cu protecþiilecatodice, în special la conducte metalice îngropate.

Acest articol vine în sprijinul factorilor de decizie cu argumente care explicã de ce poliurea purã furnizatã de IRIDEX GROUPPLASTIC este alegerea corectã ca sistem de protecþie anticorozivã, în special în cazul conductelor metalice. Cerinþa minimã aunei vopsele de protecþie este sã stopeze procesul de coroziune pe toatã durata de viaþã proiectatã însã, deoarece de cele maimulte ori conductele rãmân în uz mult timp dupã expirarea acestei durate, un obiectiv mai realist ar fi stoparea coroziunii pedurata efectivã de funcþionare. În mod inevitabil vopselele se deterioreazã în urma expunerii la eforturi externe sau ca urmare aunor procese de degradare pe termen lung care afecteazã constituenþii acestora. Aceºti factori conduc de obicei la apariþiadefectelor în filmul de protecþie ºi la expunerea conductei metalice la acþiunea mediului înconjurãtor, însã acest risc de coroziuneeste ºi poate fi controlat prin protecþia catodicã.

Polimerii pe bazã de poliuree au fost concepuþi în scopul de a concura cu produsele trilaminate de tip FBE, 3LPP ºi 3LPE,asigurând performanþe mai ridicate ºi preþuri competitive. Procesele de aplicare sunt simple ºi eficiente iar echipamentele uti-lizate au costuri accesibile comparativ cu cele utilizate la FBE, trilaminate ºi alte tehnologii similare, ca sã nu mai menþionãm ros-turile de aplicare inerente, eliminate în cazul poliureei.

Poliurea este caracterizatã de multe proprietãþi esenþiale care o recomandã ca o vopsea anticorozivã eficace.

Rezistenþa la apã este poate cea mai importantã caracteristicã deoarece apa, ca solvent universal, în combinaþie cu altemateriale, poate forma medii foarte corozive cu puternic efect de deteriorare asupra substraturilor de oþel. Gradul extrem deredus de absorbþie a apei ºi de transfer al vaporilor de apã reprezintã caracteristici esenþiale prin care poliurea se impune ca obarierã eficace pe care puþine alte sisteme o pot egala.

Rezistenþa dielectricã este o caracteristicã cheie a poliureei care ajutã la întreruperea circuitului electric format în timpulreacþiei de coroziune ºi o recomandã ca peliculã rezistentã la coroziune prin rezistenþa sa mare la deplasarea electronilor.Poliurea are o rezistenþã dielectricã de peste 16 kV ceea ce, în combinaþie cu absorbþia scãzutã de apã, o fac idealã ca peliculãanticorozivã.

Înalta rezistenþã a poliureei la transferul ionilor este o caracteristicã de dorit a vopselelor pentru a preveni pãtrunderea ionilorde clor, sulf, a altor tipuri de ioni, care accelereazã fenomenul de coroziune. Rezistenþa la trecerea ionilor este un factor careinfluenþeazã rezistenþa chimicã iar poliurea are o bunã rezistenþã la substanþe chimice având pH-ul între 4 ºi 12, dar în special încazul substanþelor alcaline.

Aderenþa ridicatã a poliureei previne problemele legate de variaþia gradienþilor de temperaturã, de osmozã ºi electro-osmozã,ºi de menþinerea integritãþii pentru durate mari de timp, îmbunãtãþind astfel durabilitatea peliculei de protecþie. Totodatã,aderenþa ridicatã previne exfolierea.

Un sistem elastomeric bine formulat pe bazã de poliuree are bune rezistenþe la abraziune, la impact, la exfoliere, iar pierdereade material la testarea cu cilindrul C17 este < 6 mg, valoare cel puþin comparabilã sau mai bunã faþã de cele mai multe sistemeanticorozive utilizate în prezent.

O altã caracteristicã care face ca poliurea sã fie un sistem unic este rezistenþa la îmbãtrânire ºi menþinerea pe termen lung aproprietãþilor fizice, o calitate în plus, care o recomandã ca sistem de protecþie anticorozivã pe termen lung. O poliuree bineformulatã îºi va menþine dupã îmbãtrânire 90% din proprietãþile iniþiale.

O foarte bunã protecþie anticorozivã pentru conducte din oþel se realizeazã prin combinarea poliureei furnizate de IRIDEXGROUP PLASTIC cu o protecþie catodicã. Pelicula de poliuree asigurã rezistenþa iniþialã principalã împotriva coroziunii iar ulte-rior, în cazul deteriorãrii acesteia, protecþia catodicã va servi la prevenirea apariþiei coroziunii în zonele rãmase expuse. Dete-rioarea în timp a vopselelor de protecþie este un fenomen ce apare la toate conductele protejate cu vopsele tradiþionale însã, încazul poliureei, riscul de deteriorare este minim sau nu se produce deloc, cu excepþia cazurilor de manipulare defectuoasã. �

Istoricul ºi avantajele fibrelor de armare

Armarea cu fibre a materialelor de construcþii are ovechime secularã. Cãrãmizile nearse (chirpici) au fostarmate cu paie tocate sau cu pãr de animale pentru aevita fisurarea ºi pentru a le oferi o rezistenþã sporitã larupere ºi umezealã. Extrapolarea s-a realizat de la argilãla ciment ºi, implicit, de la paie ºi pãr de animale la fibre.Datoritã creºterilor progresive de preþ la oþelul-beton pepiaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economiceelaborate s-a optat, ca soluþie modernã, simplã ºi efi-cientã, pentru folosirea ca armãturã în dispersie a fibrelorpolimerice.

Caracteristicile fizico-mecanice surprinzãtoare ale aces-tor fibre în comparaþie cu fibrele metalice au dus la ocreºtere exponenþialã a utilizãrii ºi implicit a cererii acestuitip de material pe piaþa mondialã a construcþiilor.

În epoca modernã, primul patent de utilizare abetonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard în anul1874, în SUA. Prin studiile sale în anii 40, inginerul românGogu Constantinescu introduce ºi detaliazã conceptulde beton armat cu fibre fiind printre promotorii nouluimaterial.

Fibrele de armare sunt obþinute din polipropilenã purãprintr-un proces de extrudare clasicã (prin rãcire cu apã)pentru fibrele de tip MULTI ºi FIBRI care prin diverse pro-cese de transformare ajung la caractristici fizico-mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare larupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuã cutãierea la diferite dimensiuni începând de la 5 mm pânãla 70 mm, urmând a se ambala în saci de hârtie solubilãîn apã. În timpul tãierii fibrele sunt acoperite cu o peliculãsubþire de superplastifiant care le conferã o alunecaresuperioarã ºi libertatea de a se dispersa tridimensional întoatã masa amestecului, nemaifiind necesar a se adaugaîn betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Pe întregulparcurs al procesului tehnologic se efectueazã un controlal calitãþii riguros ºi sever, atât asupra materiilor prime uti-lizate ºi respectãrii parametrilor tehnologici cât ºi asupraproduselor finite, control efectuat în conformitate cuprevederile Manualului de Management al Calitãþi ISO9001:2008.

Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nu secorodeazã, este rezistentã la alcalii, este antistaticã ºiantimagneticã, având o durabilitate practic nelimitatã. Latemperatura camerei este rezistentã la toþi solvenþiiorganici, nefiind periculoasã.

Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtãþesc pro-prietãþile betonului simplu. Oportunitatea utilizãrii armãriicu fibre apare în situaþia folosirii unui procent mic dearmãturã sau în cazul armãrii constructive a betonuluiarmat obiºnuit.

Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritãîmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãrii defor-maþiilor din contracþii prin uscare sau din mãrirea rezis-tenþei la forfecare.

Un domeniu important îl constituie elementele de con-strucþii solicitate dinamic, la care se poate mãri capaci-tatea de preluare a energiei din aceastã solicitare. Încazul unor lucrãri cu încãrcãturi mari sau la un ecarta-ment de îmbinare mãrit apare necesarã armarea cu fibre.

Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor de armareEDIFIBER 3® are ca prim efect o creºtere semnificativã aindicelui de tenacitate. Fibrele de armare din poli-propilenã EDIFIBER 3® sunt folosite cu succes în substi-tuirea plasei sudate, la plãcile de beton, pardoseliindustriale, plãcile de fundare a cãilor de comunicaþii ºi apistelor aeroportuare precum ºi la alte aplicaþii, deoarecetoate elementele din beton sunt solicitate la încovoiere.

Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentru majoritateamaterialelor de construcþii este mai micã decât solicitareastaticã. Betonul armat cu fibre este avantajos înrealizarea fundaþiilor de maºini cu solicitãri dinamice, afundaþiilor pentru liniile de tramvai datoritã rezistenþeisporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amortizare ºi ladeformare.

Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are o mulþime deavantaje, dintre care amintim:

• asigurã o armare tridimensionalã în toatã masaamestecurilor, betoane sau mortare;

• eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensiunilor ºicontracþiilor, acestea fiind generatoare de rupere;

• creºte considerabil rezistenþa la uzurã, impact ºi lacicluri îngheþ-dezgheþ;

• reduce în mare mãsurã permeabilitatea betoanelor ºia mortarelor;

• fibrele de armare sunt practic neutre la agenþiichimici corozivi;

• mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoanelor ºi amortarelor eliminând segregarea, mustirea ºi tasarea;

• datoritã peliculei de superplastifiant de pe suprafaþafibrelor, betoanele ºi mortarele nu necesitã alþi aditivi.

Armare profesionalã cu fibre din polipropilenãpentru betoane ºi mortare

SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþa materialelor de construcþii încã din anul 2005 când a început poducþia fibrelor de armare din polipropilenã.În prezent firma acoperã toatã gama de armãturi sintetice, începând de la microfibre la macrofibre, toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.

DOMENII DE UTILIZARE

Domenile de utilizare a betonului armat cu fibre au oarie extinsã, din care menþionãm:

• pardoseli industriale;• platforme exterioare, parcãri, piste betonate;• piste aeroportuare;• fundaþii la liniile de tramvai;• consolidãri cu beton torcretat ºi armat pentru tuneluri

ºi povârniºuri;• prefabricate pentru orice destinaþii;• fundaþii cu solicitare dinamicã mare;• conducte din beton;• ziduri de sprijin;• elemente subþiri de faþadã;• fundaþii de maºini unelte.Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3® înlocuieºte

total sau parþial plasa sudatã în majoritatea cazurilor.

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þine cont deurmãtoarele recomandãri:

• la amestecurile cu granulometrie mai micã de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi de pânã la 19 mm.

• la amestecurile cu granulometrie mai mare de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.

Doza standard pentru betoane ºi mortare obiºnuiteeste de 1 kg/mc, cu toleranþa de ±10%.

Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poateface în staþiile de betoane, direct în autobetoniere peºantier sau în betonierele mici de ºantier.

Dupã ciclul obiºnuit de preparare al amestecului(beton sau mortar) se adaugã doza de fibre ºi se con-tinuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minute pânã la omoge-nizarea completã.

Datoritã sacului din hârtie solubilã în care sunt amba-late fibrele, se recomandã adãugarea fibrelor în autobe-toniere sau mixere cu tot cu ambalaj fãrã a fi desfãcut.

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la preparareaoricãrui tip de beton, inclusiv al betonului fluid. Se poateutiliza pompa sau dispersorul de beton pentru aplicareabetonului obþinut.

Important

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnologia deobþinere a fibrei, se recomandã a nu se modifica raportulapã/ciment (A/C) corespunzãtor clasei de beton utilizate.

Pentru betoanele ºi mortarele speciale, dozele deadaos al fibrelor vor fi stabilite de proiectantul de specia-litate, împreunã cu reprezentantul producãtorului ºi potajunge pânã la 2,5 kg.

Mod de ambalare

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se livreazã

pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.


Fibre metalice ºi fibre din polipropilenãpentru armarea betoanelor

ec. Florin FLORIAN - director departament Fibre - Betoane, ROMFRACHT SPEDITION

Dupã cum bine se cunoaºte, armarea clasicã abetoanelor cu plasã de sârmã a fost ºi este înlocuitã,treptat ºi cu mare succes, de armarea cu fibre metaliceºi din polipropilenã pentru armare dispersã.

Din dorinþa de a veni în întâmpinarea constructorilor,societatea noastrã, ROMFRACHT SPEDITION, a inclus noitipuri de fibrã metalicã în gama sa de produse. Prinpunerea în funcþiune a celor patru linii noi de producþie,am mãrit capacitatea de fabricaþie la 2.800 tone pe lunã,ajungând pe prima poziþie în topul producãtorilor de fibrãmetalicã din þarã ºi printre cei mai mari din Europa.

Investiþiile noastre nu se opresc aici. Am pus dejaîn funcþiune prima linie de trefilare cu o capacitate de300 tone/lunã ºi suntem în montaj cu prima linie de fibrepolipropilenã. Estimãm cã în douã sãptãmâni intrãm înproducþie cu fibre polipropilenã.

Noile tipuri de fibre metalice, pe care le producemdeja, sunt:

• FIBRE METALICE CU CIOCURI RFC 80/60,d = 0,75, l = 60 mm

• FIBRE METALICE CU CIOCURI RFC 65/60,d = 0,90, l = 60 mm

• FIBRE ONDULATE în gama d = 0,75 mm .... 1,3 mm,l = 30 mm ... 60 mm.

ªi nu uitaþi cã producem ºi fibrã metalicã cu ciocuriRFC 45/50 (d = 1 mm, l = 50 mm), sortimentul cel maides utilizat în þara noastrã, în sectorul construcþiilor.

Aceste tipuri de fibrã se dimensioneazã uºor, înfuncþie de mãrimea agregatelor din beton.

C â n d f o l o s i m f i b r emetalice ºi când fibre dinpolipropilenã ?

În literatura de specialitatesubiectul acesta este atinsdestul de puþin. Aºadar, cândeste bine sã folosim fibremetalice ºi când sã folosimfibre din polipropilenã? Noi,ca producãtori, venim în spri-jinul constructorilor ºi maiales al beneficiarilor, caresunt cei mai câºtigaþi datoritãcosturilor reduse.

Mai jos vã împãrtãºesc câteva secretedin utilizarea fibrelor

De multe ori ne întâlnim, în practicã, cu recomandãrigreºite, respectiv cu supradozaje. Este bine de ºtiutcapacitatea maximã de absorþie a fibrelor în beton. Lafibra RFC 40/50 absorbþia este max. 40 kg/m3, iar la fibraRFC80/60 este max. 30 kg/m3. Orice depãºire a acestordozaje duce la efecte inverse armãrii.

Nu la fel stau lucrurile la fibrele din polipropilenã. Deexemplu, la fibra Forta Ferro, singura fibrã pentruarmare structuralã, se poate creºte dozajul pânã la 8kg/m3, în cazul în care este necesarã eliminarea ros-turilor de dirijare a fisurilor. Fibrele din polipropilenãpreiau foarte bine contracþiile betonului ºi astfel, aucalitãþi de armare superioare.

Lucrurile acestea, din pãcate, nu se învaþã la ºcoalã.

ec. Florin FLORIAN


La fel, nici metodologia de calcul al dozajelor. De aceea,este important sã fie cerute producãtorului recomandãrireferitoare la dozajele corecte ºi la tipul de fibre ce tre-buie folosit într-o situaþie sau alta. Expresia auzitã dese-ori în ºantier “pune 20 kg cã-i bine“ este total greºitã.

Sunt mulþi factori care influenþeazã dozajul. La noi pesite-ul www.fibre-polipropilena.ro gãsiþi datele pe caretrebuie sã le luaþi în calcul pentru a avea dozajul corect.

Un alt produs al firmei noastre îl reprezintã fibrelemetalice, subiect despre care puteþi afla date ºi infor-maþii accesând site-ul www.fibre-metalice.ro.

Dacã am reuºit sã avem fibre pentru armare dispersã,mai trebuie sã ne gândim sã eliminãm microfisurile. Iaraici fibra recomandatã este un monofilament (atenþie!fibra monofilament nu armeazã, este cunoscutã ºi subnumele de fulgi sau puf). La noi, aceastã fibrã senumeºte Rawwhite ºi este ambalatã în pungi de 600grame.

În urmã cu câþiva ani, aceastã fibrã era ambalatã înpungi de 900 grame deoarece, din cauza tehnologiei vechide producþie, nu se putea obþine firul la grosimea optimã.Astãzi, este suficient sã folosim 600 g fibre Rawwihte, com-plemetar cu armãtura din fier beton sau 300 g, complemen-tar cu fibre metalice sau din polipropilenã Forta Ferro.

De multe ori, beneficiarii sunt pãcãliþi. Am fost pe unºantier unde constructorul a folosit fibra monofilament pen-tru armare. Este total greºit! Bineînþeles cã betonul a fisuratºi a cedat, coroborat ºi cu un strat suport defectuos realizat.Deci, nu întotdeauna preþul mic trebuie sã primeze. Faptulcã o diferenþã de câþiva eurocenþi decide calitatea unei con-strucþii este îngrijorãtor.

Experienþa noastrã stã la dispoziþia tuturor celor ce vorsã aibã o construcþie cu costuri minime ºi rezultate maxime.ªtim sã optimizãm o lucrare, sã combinãm diverse tipuri defibre, pentru a obþine efectele dorite.

Diversitatea tipurilor de fibre este necesarã pentru aputea avea soluþii pentru orice tip de aplicaþie. Astfel, noiproducem peste 15 tipuri de fibre metalice ºi dinpolipropilenã.

Un domeniu nou este armarea prefabricatelor cufibrã Forta Ferro. Deºi în UE este folositã în armareaprefabricatelor de peste 12 ani, la noi în þarã se foloseºteabia de 3 ani ºi destul de timid. Lipsa de încredere estegeneratã doar de necunoaºterea de cãtre proiectanþi autilizãrii acestor fibre. Unele dintre firmele producãtoarede prefabricate folosesc, cu succes, aceste fibreavând rezultate remarcabile, care ar trebui împãrtãºitetuturor producãtorilor. De aceea, vã propun ca temãpentru numãrul urmãtor al revistei: armarea dispersã aprefabricatelor.

ªtiaþi cã la noi în þarã, la Cluj-Napoca, s-a produsprimul perete prefabricat armat cu fibre Forta Ferro? �

www.fibre-polipropilena.rowww.fibre-metalice.ro

www.hidroizolatiibeton.roTel.: 021.256.12.08

Pentru a cunoaºte mai în amãnunt performanþele produselor noastre, vã rugãm sã vizitaþi noua noastrãplatformã www.fibre-polipropilena.ro care este, acum, mult mai prietenoasã,

ea fãcând posibilã interacþiunea online cu un specialist în domeniu!

Lucruri deosebite veþi putea afla ºi dacã, în perioada 19-24 ianuarie 2015,veþi participa la München la tradiþionalul târg BAU!


Secretele succesuluidr. ing. Victor POPA - membru corespondent al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România,

preºedinte CNCisC

Din lucrãrile conferinþei s-audesprins ºi o serie de concluzii pecare am sã încerc sã le sintetizez pescurt.

1. Investiþiile în infrastructurãjoacã un rol deosebit de important înviaþa social-economicã, prin aceeacã asigurã fundamentul pe care seclãdeºte întreaga viaþã a societãþii:economicã, socialã, educaþionalã,culturalã, militarã, sportivã, reli-gioasã etc.

Pentru ca acest întreg lanþ decerinþe sã se afle la un nivel superiorde performanþã, trebuie ca ºi infra-structura sã se gãseascã la un nivelcorespunzãtor. Investiþiile în infra-structurã sunt costisitoare ºi dinacest motiv trebuie realizate cu multdiscernãmânt, iar mai apoi trebuiepãstrate cu mare atenþie. Realizareatrebuie sã porneascã de la oproiectare raþionalã ºi inteligentã,urmatã de o execuþie de bunã cali-tate ºi continuatã cu o întreþineresusþinutã permanentã.

Dintre toate aceste trei activitãþi,cea mai importantã este aceea deproiectare care, deºi nu este spec-taculoasã ºi „la vedere“ (motiv pen-tru care este tratatã uneori cusuperficialitate), stã totuºi la bazasuccesului unei construcþii.

O proiectare raþionalã ºi inteli-gentã depinde de doi factori princi-pali: formularea corectã a cerinþelorpentru proiectare, respectiv Caietulde Sarcini, precum ºi profesionalis-mul ºi seriozitatea elaboratoruluiproiectului.

Formularea cerinþelor de proiec-tare trebuie sã fie „la obiect“: simplã,clarã ºi concisã. Un caiet de sarcinineclar, ambiguu ºi mai ales stufosnu îl ajutã nici pe elaborator sãproiecteze mai bine ºi nici pe benefi-ciar sã aleagã cel mai potrivit proiec-tant. Este o irosire inutilã de muncãºi energie, fãrã atingerea unui scopfolositor. Existã norme bine stabilitedupã care trebuie proiectatã corect olucrare, care nici mãcar nu ar trebuisã mai fie amintite. Acestea trebuiesã fie, evident, în responsabilitateaproiectantului.

Este însã necesar sã fie stabilitcu precizie ºi discernãmânt ce para-metri de bazã trebuie respectaþi delucrare. Profesionalismul ºi seriozi-tatea elaboratorului proiectului suntesenþiale pentru obþinerea unei docu-mentaþii corecte, complete ºi compe-tente, pe baza cãreia lucrarea sãpoatã fi executatã în cele mai onora-bile condiþii de calitate ºi eficienþã.

Eficienþa unei lucrãri este stabilitãîncã din faza de Studiu de Fezabili-tate, prin conceperea soluþiei adop-tate pentru realizarea acesteia. Dinacest motiv, se considerã cã faza deproiectare este, de fapt, ºi cea maiimportantã etapã pentru succesulunei investiþii.

Conceperea unei lucrãri se ba-zeazã pe cunoºtinþe aprofundatepluridisciplinare (staticã, rezistenþã,dinamicã, geotehnicã, topografie,hidraulicã, ingineria construcþiiloretc.), pe studii temeinice de teren

În perioada 7 – 11 iulie 2014 a fost organizatã la Shanghai – China cea de-a ºaptea conferinþã inter-naþionalã a uneia dintre cele mai mari asociaþii profesionale din lume, în domeniul podurilor – IABMAS14,dupã ce alte ºase evenimente asemãnãtoare au avut loc succesiv, din doi în doi ani, la Barcelona – SPANIA(2002), Porto – PORTUGALIA (2004), Seoul – KOREA (2006), Kyoto – JAPONIA (2008), Philadelphia – SUA(2010), Stresa – ITALIA (2012).

Pentru acest eveniment au fost trimise peste 600 de rezumate din 37 de þãri, dintre care au fost accep-tate, pentru a fi prezentate la lucrãrile conferinþei, numai 394 de referate din 30 de þãri. Selecþionarea a fostdeosebit de exigentã, fãcutã de un colectiv de personalitãþi remarcabile pe plan internaþional, astfel încâtprezentãrile au fost de o înaltã þinutã tehnico-ºtiinþificã ºi, mai ales, cu un conþinut interesant ºi utilsocietãþii. În cadrul conferinþei au fost dezbãtute probleme esenþiale privind siguranþa ºi managementulpodurilor, pe întreaga lor perioadã de existenþã – aºa numitul „cycle-life“ – ciclul de viaþã, inclusiv bunafuncþionalitate ºi durabilitatea acestora.

dr. ing. Victor POPA


(topografice, geotehnice, hidrologice,arheologice etc.), dar mai ales peexperienþa ºi ingeniozitatea ingine-rului de a gãsi, din noianul de posi-bilitãþi, soluþiile cele mai potrivite ºieficiente pentru obiectivul respectiv.

Conceperea soluþiei este de oimportanþã covârºitoare pentru suc-cesul unei investiþii, care trebuie sãrespecte patru cerinþe principale:siguranþã, funcþionalitate, economi-citate ºi esteticã. Desigur cã acestorcerinþe fundamentale le mai pot fiadãugate ºi altele, precum: durabili-tatea, fezabilitatea execuþiei, execu-þia facilã etc.

Prin eficienþa unei investiþii tre-buie sã se înþeleagã cã nu estevorba numai de economicitate, ci deîndeplinirea tuturor cerinþelor menþi-onate, inclusiv de constructibilitate,la un nivel superior de calitate, cu uncost de investiþie rezonabil.

O concluzie care se desprindedin cele spuse pânã acum esteaceea cã Studiul de Fezabilitate,care stabileºte soluþia unei lucrãri,trebuie tratat cu suficientã seriozi-tate, cu profesionalism ºi compe-tenþã, astfel ca succesul investiþieisã fie asigurat.

Sistemul de licitaþii pe bazapreþului cel mai scãzut este deosebitde nociv, cãci pentru un costinsignifiant din valoarea investiþieipoate rezulta o construcþie necores-punzãtoare, care, pentru a fi adusãla parametrii necesari de funcþionali-tate, implicã cheltuieli suplimentare,grevând substanþial costul total alinvestiþiei.

De asemenea, impunerea ter-menelor de predare inexplicabil dereduse conduce la proiecte insufi-cient de bine studiate, care nu potasigura realizarea unor construcþiicorespunzãtoare din punct devedere al satisfacerii performanþelorscontate.

La licitaþia unei investiþii, criteriulde alegere trebuie sã se bazeze pecompetenþe, profesionalism, seriozi-tate, experienþã, dotãri ºi nicidecumpe parametri care nu au nicio legã-turã cu îndeplinirea cerinþelor de per-formanþã scontate.

2. Execuþia construcþiei este, deasemenea, deosebit de importantãpentru cã reprezintã materializareainvestiþiei care este „la vedere“, ºi,mai ales, pentru cã încorporeazãponderea majorã a valorii investiþiei.Succesul execuþiei depinde, înprimul rând, de calitatea proiectuluicare stã la baza acestei activitãþi ºiapoi, de profesionalismul, seriozi-tatea, experienþa ºi posibilitãþile dedotare ale antreprenorului. Estedeosebit de important ca la execuþiesã se foloseascã materiale de con-strucþie cu performanþe sporite ºitehnologii de execuþie moderne, curandament ridicat. Utilizarea unormateriale de construcþie ieftine, expi-rate sau cu performanþe scãzute saua unor tehnologii învechite, greoaie,fãrã randament, nu face decât sãconducã la construcþii de slabã cali-tate, pentru a cãror aducere la stan-darde de performanþã sunt necesarecosturi suplimentare, care ar putea fitot în sarcina constructorului, acelaºicare a urmãrit obþinerea unor eco-nomii exagerate în detrimentul buneicalitãþi.

Licitarea execuþiei unei con-strucþii trebuie sã se facã tot pe bazaunui Caiet de Sarcini concis, con-cret, cu cerinþe ºi atribuþii clare, caresã nu dea naºtere la interpretãri ºi,mai ales, pe baza unei documentaþiide execuþie complete, detaliate,menite sã ajute Contractorul sã-ºievalueze precis posibilitãþile ºimijloacele de care are nevoie pentrua rezolva optim sarcina pe care seangajeazã sã o rezolve.

3. Nu mai puþin importantã este ºiîntreþinerea construcþiei dupã dareaei în exploatare, pentru a o menþinepermanent la parametrii proiectaþi ºipentru a-i asigura durabilitatea nece-sarã, prin intervenþii de mentenanþãºi reparaþii, evitându-se ajungerea lastarea de degradare avansatã, cândaceste intervenþii devin complicate ºicostisitoare. În acest sens, estenecesarã o urmãrire competentã ºiorganizatã a comportãrii în timp aconstrucþiei în exploatare pentru a

depista orice defecþiune înainte de aîncepe sã se amplifice. În acest felse pot lua mãsuri de remediere cucosturi suportabile, care sunt maiuºor de acceptat decât cele care ar finecesare în cazul unor avarieriimportante.

Concluzia generalã, care sepoate trage din cele prezentate, estecã toate cele trei activitãþi principalecare concurã la succesul uneiinvestiþii (proiectare, execuþie, între-þinere) trebuie sã se desfãºoare cuprofesionalism, competenþã ºi serio-zitate de cãtre fiecare parte implicatã.

Realizarea cu succes ºi menþi-nerea în bune condiþii sunt dezide-rate deosebit de necesare, deoarececonstrucþiile sunt investiþii costisi-toare, ceea ce impune atenþie ºi dis-cernãmânt din partea factorilor careparticipã la realizarea lor. În acelaºitimp, construcþiile sunt deosebit denecesare deoarece reprezintã funda-mentul întregii vieþi a unei societãþi.

Fiecare activitate în parte, dintrecele menþionate, depinde de succe-sul celei desfãºurate anterior. Astfel,activitatea de întreþinere este maimult sau mai puþin amplã, în funcþiede cum execuþia s-a realizat maimult sau mai puþin bine, în timp ceexecuþia este mai mult sau mai puþinbunã, dupã cum proiectarea a fostmai mult sau mai puþin corectã, com-pletã ºi bine inspiratã.

Tot ceea ce am descris succint înacest articol a rezultat din dezbate-rile unor firme de succes din toatecele trei domenii de activitate (pro-iectare – cercetare, execuþie, între-þinere – exploatare) de pe mai multemeridiane ale lumii, dezbateri careau avut loc recent în Shanghai.M-am gândit sã le reamintesc,deoarece poate, cu timpul, vor fiaplicate ºi la noi câteva dintre acesteprincipii: licitaþii pe bazã de compe-tenþe ºi profesionalism, de seriozi-tate ºi corectitudine din parteacompetitorilor; altfel, ne vom alegecu construcþii neperformante ºicostisitoare ºi cu firme serioaseintrate în faliment. �


Calificarea clãdirilorîn parametrii de dezvoltare durabilã (I)

conf. dr. ing. Adrian CIUTINA, prof. dr. ing. Viorel UNGUREANU, prof. dr. ing. Daniel GRECEA,prof. dr. ing. Dan DUBINÃ - Universitatea „Politehnica“ din Timiºoara,

Departamentul de Construcþii Metalice ºi Mecanica Construcþiilor

Dezvoltarea durabilã este un ter-men foarte des folosit în ultimaperioadã, iar pentru industrie a ajunsun laitmotiv în prezentarea pro-duselor. Factorul primordial carecontribuie la degradarea mediului îlreprezintã energia consumatã, întoate stadiile, pentru producerea ºiexploatarea produselor (procesare,transport, utilizare, inclusiv pentrudebarasare).

Aºa cum demonstreazã TheChartered Institute of Building, UK[1], aproximativ 45% din energiamondialã generatã este folositã pen-tru a permite funcþionarea ºi men-þinerea clãdirilor ºi 5% pentruconstrucþia acestora. Încãlzirea -rãcirea ºi iluminarea clãdirilor, prinintermediul arderii combustibililorfosili (gaz, cãrbune, petrol) ºi indi-rect, prin folosirea electricitãþiireprezintã sursa principalã pentruemisiile de dioxid de carbon ºi cauzagenerãrii a jumãtate din emisiile degaz cu efect de serã. Prin urmare,domeniul construcþiilor poate fi con-siderat principalul vinovat pentrudegradarea mediului.

Diminuarea ºi controlul impactu-lui asupra mediului reprezintã misi-unea strategiei denumitã „dezvoltaredurabilã“ ºi constituie una dintredirecþiile prioritare în momentul de faþãºi în urmãtoarea perioadã de timp.

Implementarea conceptului dedezvoltare durabilã în construcþii nuse poate realiza decât prin inovare lanivel conceptual ºi tehnologic. Pro-cesul este, în mod evident, pluri- ºiinterdisciplinar. Se poate construidurabil, pe baza unor modele con-ceptuale performante (funcþionali-tate, siguranþã, neutre sau cu impactredus faþã de mediu), folosind mate-riale cu caracteristici fizico-mecanicesuperioare (reciclabile ºi cu con-sumuri înglobate scãzute de resurseprimare ºi energie), aplicând sistemeconstructive ºi tehnologii adiacente(siguranþã, flexibilitate, consumurienergetice scãzute, impact minimfaþã de mediu). Utilizarea energiei peîntreaga duratã de serviciu a clãdirii,denumitã ºi energie operaþionalã,este una dintre cele mai importantechei în sectorul de construcþii. Încazul clãdirilor, performanþele ter-mice, respectiv eficienþa energeticã,au un important impact economic,social, cât ºi asupra mediului.

Metodologia tradiþionalã de con-strucþie conduce la o disputã frec-vent întâlnitã, care include douãcondiþii oarecum în contradicþie:

1. Îndeplinirea cerinþelor deproiectare referitoare la siguranþãºi funcþionalitate. Aceasta implicãaspecte referitoare la rezistenþã ºistabilitate sub condiþii severe de

încãrcare, cerinþe arhitecturale, ter-mice, acustice, de hidroizolaþii etc.care în mod practic pot afecta con-fortul interior al utilizatorilor;

2. Realizarea unei structuri eco-nomice. Acest criteriu poate influ-enþa nu numai alegerea unui anumitsistem structural, dar ºi alegereamaterialelor, a învelitorii ºi a compo-nentelor nestructurale.

Aºadar, proiectarea unei con-strucþii pentru o duratã de viaþã stabi-litã prin normele de proiectare la50-100 ani nu se mai poate faceignorând impactul acesteia asupramediului, construit ºi locuit, atât princonsumul de resurse ºi efectele saleîn momentul iniþial, în faza de con-strucþie, cât ºi pe parcursul exploatãrii.

O construcþie ºi aria aferentãacesteia trebuie sã rãspundã urmã-torilor parametri: alegerea eficientã aamplasamentului, proiectarea în ter-meni de durabilitate a construcþiei,selecþia materialelor, execuþia, ma-nagementul deºeurilor, utilizarea efi-cientã a energiei ºi apei, calitateaaerului interior, utilizarea, demon-tarea, refolosirea componentelor,reciclarea, toate acestea cu impactîn evaluarea ciclului de viaþã.

Luând în considerare cantitateaimensã de energie ºi materiale uti-lizate în construcþii, impactul asupramediului este tot mai mult privit ca o

Lucrarea de faþã pune în discuþie problematica dezvoltãrii durabile în construcþii. În prezent, mai multdecât în trecut, iar în viitorul apropiat, semnificativ mai mult decât în prezent, construcþiile trebuie sã fierealizate ºi sã funcþioneze în aºa fel încât sã prezerve resursele existenþei noastre ºi sã minimizezeimpactul asupra mediului. Aceastã abordare modificã, practic, modul de concepere al unei structuri, prinînglobarea în procesul de proiectare a impactului asupra mediului, ºi mai mult, privind acest proces ca peunul de proiectare integratã. Evaluarea impactului asupra mediului, însã, nu trebuie realizat numai pentruprocesul iniþial de construcþie, ci trebuie sã integreze atât procesul de întreþinere cât ºi pe cel dedebarasare a materialelor la sfârºitul ciclului de viaþã.



condiþie necesarã procesului deproiectare. Mai mult decât atât,acest aspect trebuie considerat întoate fazele construcþiei, cum sunt:realizarea construcþiei, exploatareaºi sfârºitul ciclului de viaþã.

Analizele pe ciclu de viaþã (LifeCycle Analysis - LCA) reprezintã ceamai bunã modalitate de determinarea efectelor produselor sau proce-selor asupra mediului. În principal,beneficiarul este acela care iadeciziile de a investi mai mult în fazade construcþie, reducând, astfel, cos-turile din faza de exploatare sauviceversa [1].

În spiritul acestui raþionament,criteriul care guverneazã proiectareaobiectivului devine pur economic.Totuºi, în condiþiile în care domeniulde construcþii este responsabil pen-tru mai mult de jumãtate din emisiilenocive ale planetei, estimareaimpactului pe care acestea îl auasupra mediului va deveni o necesi-tate care, în viitorul apropiat, trebuieintegratã în procesul de proiectare.

În condiþiile actuale ale legislaþieidin România nu existã obligativitateadeterminãrii impactului pe care con-strucþiile nou proiectate îl au asupramediului. Pentru o abordare globalã,însã, aplicând o proiectare integratã

bazatã pe performanþã, impactul pecare o construcþie îl are asupramediului va trebui considerat ca unset de reguli suplimentare. Consi-derând cã prima condiþie (de sigu-ranþã ºi funcþionalitate) reprezintã, înfapt, o condiþie necesarã pentru oclãdire, rezultã faptul cã proiectareatrebuie sã se bazeze pe urmãtorulraþionament: dintre soluþiile care potasigura siguranþa ºi funcþionalitateaunei clãdiri, trebuie aleasã aceeacare conduce la un cost minim ºi laun impact minim asupra mediului.

Evaluarea impactului construcþi-ilor asupra mediului, pe durata ciclu-lui de viaþã LCA, este o metodologieutilizatã pentru evaluarea aspectelorde mediu ºi a potenþialului asociatunui produs prin:

• compilarea unui inventar aldatelor de intrare ºi de ieºire ale unuisistem;

• evaluarea impactului asupramediului potenþial, asociat datelor deintrare ºi ieºire;

• interpretarea rezultatelor înrelaþie cu obiectivele studiului.

LCA studiazã impactul posibil alproduselor asupra mediului, de laachiziþionarea materialului brut, prinprocesul de producþie, utilizare ºi

evacuare (craddle-to-grave). Cate-goriile generale de impact asupramediului care trebuie considerateinclud folosirea resurselor, sãnã-tatea umanã ºi consecinþele ecolo-gice (conform ISO 14040). În acestcontext au fost definite un numãr decategorii de impact pentru care pot ficalculate contribuþiile datorate clã-dirilor. Acestea reprezintã indicatoriLCA.

Prin efectuarea unei analize LCAse pot obþine informaþii cantitativeprivind contribuþia clãdirii la schimba-rea climatului ºi reducerea resurselor.Ulterior, acestea pot fi comparate cualte rezultate similare ale clãdirilor(menþinând aceleaºi condiþii demargine).

Principiul unei analize LCA esterelativ simplu, ºi anume: pentrufiecare stadiu al ciclului de viaþã suntinvestigate cantitãþile de materiale ºienergie folosite ºi emisiile asociateacestor procese. Emisiile (cea maimediatã fiind emisia de CO2) suntapoi multiplicate cu factori de carac-terizare proporþionali cu putereaacestora, fiecare având un impactdiferit asupra mediului. De multe ori,una dintre emisii este aleasã ca refe-rinþã, iar rezultatul este prezentat înechivalenþi faþã de impactul sub-stanþei de referinþã.

Echivalenþii însumaþi pentrufiecare categorie de impact pot fi,ulterior, normalizaþi ºi ponderaþi pen-tru a ajunge la un rezultat agregat(final). Diferite instrumente de calculpot utiliza factori de caracterizarediferiþi ºi date de emisie diferite,dacã procesul de producþie ºi cel decombustie diferã. De asemenea,instrumente diferite de calcul potavea metode de normalizare ºi deagregare diferite, care vor conducela rezultate diferite.

Un instrument LCA de bazãpoate include o bazã de date gene-ricã, cu informaþii asupra emisiilorpentru un numãr de materiale deconstrucþii, procese ºi de tipuri deFig. 1: Ilustrarea stadiilor ciclului de viaþã a unei clãdiri ºi datele de intrare pentru LCA



Casa în care locuim dorim sã fie una care sã ne reprezinte ºi sãfie adaptatã perfect gusturilor ºi necesitãþilor noastre. Încã din stadiulde proiectare o gândim în detaliu, sã se potriveascã cel mai bine cuspaþiul dorit, însã nu trebuie neglijate aspectul final ºi finisajele,întrucât acestea, pe lângã faptul cã îi conferã valoare, definesccãminul mult visat.

Se pune din ce în ce mai mult accent pe finisajele casei iarmultitudinea de materiale disponibile oferã posibilitatea de a opersonaliza aºa cum dorim, reflectând, astfel, frumuseþea ºi bunulgust al proprietarului.

Pe lângã produsele sale de zidãrie rezistente cu care ne-aobiºnuit, BRIKSTON pune la dispoziþie materiale deosebite caaspect dar ºi ca rezistenþã, pentru placarea faþadelor, pavaje, amenajãri interioare prin intermediul gamei Faþade ºiamenajãri. Aceasta cuprinde o largã varietate de modele ºi culori de cãrãmidã aparentã modernã, antichizatãsau clasicã, placaj ceramic klinker modern ºi pavaj ceramic klinker.

Cãrãmida ºi placajul klinker BRIKSTON nu se demodeazã niciodatã ºi se pot combina perfect cu oricarealte materiale clasice sau moderne, precum: zidãrie, lemn, sticlã, aluminiu.

Un alt avantaj major constã în rezistenþa ºi durabilitatea în timp întrucât lucrãrile efectuate cu aceste produse nunecesitã mentenanþã permanentã la trecerea anilor, aºa cum se întâmplã la cele cu tencuieli clasice. Mãrturie staunumeroasele clãdiri vechi, foarte apreciate, placate cu cãrãmidã aparentã.

În afarã de faþade, produsele din aceastã gamã se pot utiliza pentru amenajãri exterioare sau interioare inedite,precum pereþi despãrþitori, ornamente, lucrãri de restaurare, ºeminee, grãtare, garduri, fântâni.

BRIKSTON pune la dispoziþie, pe site-ul www.brikston.ro ºi în broºura Faþade ºi Amenajãri, toate informaþiilenecesare ºi numeroase surse de idei pentru amenajãri inedite, executate cu cãrãmidã ºi/sau placajul klinker. �

Cãrãmida aparentã klinker:soluþii pentru faþade deosebite ºi rezistente!


energii. Este de preferat ca acesteinformaþii sã fie extrase din EPD(Environmental Product Declara-tions - Declaraþiile de Mediu aleProdusului). Instrumentele LCA sofis-ticate au nevoie de acces la baze dedate internaþionale, specifice fiecãruiprodus/proces/material.

Informaþiile de intrare necesarediferitelor stadii ale ciclului de viaþãsunt prezentate în figura 1.

FAZELE UNEI EVALUÃRI LCAPentru efectuarea unei evaluãri

LCA sunt necesare anumite ele-mente cheie. Cu toate cã nu existã osingurã metodã pentru a conduce unstudiu LCA, trebuie ca o analizã LCAsã includã urmãtoarele faze:

• definiþia scopului ºi a domeniu-lui de aplicaþie;

• analiza inventarului;• evaluarea impactului;• interpretarea rezultatelor.Pentru definirea scopului ºi a

domeniului de aplicaþie trebuie defi-nitã o unitate funcþionalã (faþã de

care impactul asupra mediului seraporteazã), respectiv condiþiile demargine (condiþii incluse în evaluare)în conformitate cu scopul studiului.

Definiþia unitãþii funcþionale este,în mod particular, importantã atuncicând sunt comparate diferite pro-duse (clãdiri). În conformitate cuCEN 350 (European StandardisationProcess Sustainability in Construc-tion) se recomandã ca aceasta sã senumeascã echivalent funcþional.Într-o analizã LCA trebuie incluse celpuþin douã stadii ale ciclului de viaþã:spre exemplu, producerea materi-alelor de construcþie, ºi faza opera-þionalã, pentru a justifica abordareape ciclu de viaþã. Analiza inventaruluireprezintã procesul de compilare ainformaþiilor necesare pentru evalu-are. Într-un pas ulterior, se evalu-eazã impactul pe ciclu de viaþã(LCIA - Life Cycle Impact Assess-ment). Paºii care trebuie urmaþi înefectuarea unei analize LCA suntprezentaþi în figura 2.

Pentru efectuarea LCIA sunt nece-sare câteva elemente:

• selectarea categoriilor de impact,indicatori ai categoriilor ºi modele decaracterizare;

• clasificarea rezultatelor LCI;• calculul rezultatelor indicatoa-

relor pe categorii (caracterizarea).Cadrul legislativ actual

Prin integrarea europeanã,România trebuie sã implementeze ºisã aplice inclusiv normativele referi-toare la dezvoltarea durabilã alucrãrilor de construcþii. La niveleuropean existã, în cadrul Comite-tului European de Standardizare(European Committee for Standar-dization - CEN), Comitetul tehnic350 (TC 350), care oferã bazacadrului legislativ privind dezvol-tarea durabilã în sectorul de con-strucþii. TC 350 a furnizat, în modconstant, o cantitate considerabilãde informaþii avansate ºi coerente îndomeniul clãdirilor ºi construcþiilordurabile. Totodatã, a dezvoltatinstrumente de mãsurare ºi deparametrizare pentru impactulasupra mediului, pentru impactuleconomic ºi cel social al clãdirilor,fãcând distincþie între stadiul de pro-ducþie, stadiul de construcþie, cel deutilizare, ºi cel de debarasare (reci-clare ºi eliminare a deºeurilor).

Comitetul tehnic care se ocupãde acest subiect în România esteCT 343, din cadrul ASRO. Docu-mentele CEN TC 350 vor fi reunite înnormative europene, documentelede lucru actuale fiind pre-normativeeuropene cum sunt:

• CEN/TR 15941:2010 - Sustain-ability of construction works - Envi-ronmental product declarations- Methodology for selection and useof generic data;

• EN 15643-1:2010 - Sustain-ability of construction works - Sus-tainability assessment of buildings -Part 1: General framework;Fig. 2: Ilustrarea acþiunilor efectuate în evaluarea unui ciclu de viaþã (ISO 14042)


• EN 15643-2:2011 - Sustainabilityof construction works - Assessmentof buildings - Part 2: Framework forthe assessment of environmentalperformance;

• EN 15643-3:2012 - Sustainabilityof construction works - Assessmentof buildings - Part 3: Framework forthe assessment of social performance;

• EN 15643-4:2012 - Sustainabilityof construction works - Assessmentof buildings - Part 4: Framework forthe assessment of economic per-formance;

• EN 15804:2012 - Sustainabilityof construction works - Environmen-tal product declarations - Core rulesfor the product category of construc-tion products;

• EN 15942:2011 - Sustainabilityof construction works - Environmen-tal product declarations - Communi-cation format business-to-business;

• EN 15978:2011 - Sustainabilityof construction works - Assessmentof environmental performance ofbuildings - Calculation method.

Aceste documente se bazeazã,în parte, pe familia de standardeinternaþionale ISO 14000. În 2006ISO a publicat a doua ediþie a stan-dardelor privind LCA, ºi anume:

• SR EN ISO 14040:2002 - Mana-gement de mediu. Evaluarea cicluluide viaþã. Principii ºi cadru de lucru;

• SR EN ISO 14041:2002 - Mana-gement de mediu. Evaluarea cicluluide viaþã. Definirea scopului, dome-niului de aplicare ºi analiza de inventar;

• SR EN ISO 14042:2002 - Mana-gement de mediu. Evaluarea cicluluide viaþã. Evaluarea impactului ciclu-lui de viaþã;

• SR EN ISO 14043:2003 - Mana-gement de mediu. Evaluarea cicluluide viaþã. Interpretarea ciclului deviaþã;

• SR EN ISO 14044:2007 - Mana-gement de mediu. Evaluarea cicluluide viaþã. Cerinþe ºi linii directoare.

Standardul ISO 14040 descrieprincipiile ºi cadrul pentru efectuareaunei analize LCA. Acesta oferã ºi oprezentare generalã a modalitãþilorde efectuare a unei analize LCA.

Datoritã faptului ca standardul esteaplicabil în diverse sectoare industri-ale ºi de consum, el are doar un ca-racter general. Cu toate acestea, elinclude o serie cuprinzãtoare de ter-meni ºi definiþii, un cadru meto-dologic de aplicare, consideraþii deraportare, abordãri privitoare larecenziile critice precum ºi o anexãcare descrie aplicaþiile LCA.

Standardul ISO 14044 specificãcerinþele ºi oferã indicaþii de aplicarepentru LCA. Standardul este gânditpentru pregãtirea ºi conducereaanalizelor de tip ciclu de viaþã pre-cum ºi pentru oferirea de indicaþii învederea interpretãrii impactului ºi adiverselor faze LCA, precum ºiasupra naturii ºi calitãþii datelorcolectate.

(Va urma)*** Lucrare inclusã în vol. „Tendinþe

actuale în ingineria structurilor metalice.Lucrãrile celei de-a XIII-a ConferinþeNaþionale de Construcþii Metalice,Bucureºti, 21 - 22 noiembrie, 2013“. �


Consolidarea structurii de susþinere a Reactorului de CracareCataliticã din cadrul Rafinãriei Petrobrazi, Ploieºti

prin transformarea structurii metalice în sistem de tip cadre cu noduri rigideºi sporirea amortizãrii structurii folosind amortizori vâscoºi (I)

ing. Ionuþ VASILESCU - Dir. tehnic, Popp & Asociaþii Consulting Engineersing. Emil TÃNASE - Popp & Asociaþii Consulting Engineers

În Judeþul Prahova, în cadrul Rafinãriei Petrobrazi seaflã o instalaþie de cracare cataliticã, având în compo-nenþa sa un Reactor de Cracare Cataliticã.

Instalaþia cuprinde, în principal, trei utilaje tehnologice:reactor, regenerator ºi camera cu orificii (fig. 1).

Proprietarul Rafinãriei intenþioneazã sã modernizezetehnologic aceastã instalaþie prin modificarea Reactorului,în sensul sporirii capacitãþii acestuia ºi, implicit, a maseiºi greutãþii sale.

Întrucât este vorba despre o structurã care a fostrealizatã ºi datã în folosinþã în urmã cu cca. 40 ani, carea fost proiectatã ºi executatã dupã metode ºi dupã norme

care s-au modif icatsemnificativ în aceastãperioadã, norme multdepãºite la ora actualãdin punct de vedere alsiguranþei în exploa-tare, a fost obligatorierealizarea unei exper-tize tehnice, pentru ase stabili dacã ºi în cecondiþii modificãrile doritese pot realiza.

Expertiza Tehnicãcare a stat la baza pro-iectului de consolidarea fost efectuatã dedr. ing. Traian Popp.

Este de menþionatfaptul cã în anul 2000structura a mai trecutprintr-un proces deconsolidare care, dupãanalize îndelungate, a

constat într-un sistem structural ce implicã disipare deenergie, printr-o amortizare cu o masã acordatãamplasatã la partea superioarã a construcþiei. Interesanteste cã, încã din anul 2000, calculele au arãtat cã soluþiacea mai bunã este introducerea amortizãrii suplimentareîn construcþie.

În anii 2011 ºi 2012 s-au mai întocmit douã expertizetehnice, care au vizat posibilitatea mãririi capacitãþiireactorului cu 83, respectiv 13 tone.

ªi atunci, dar ºi acum, la 14 ani distanþã de consoli-darea din anul 2000, odatã cu o nouã cerere de mãrire acapacitãþii reactorului, calcule sistematice au indicat,încã o datã, cã soluþia cea mai bunã este aceeaºi,respectiv introducerea unei amortizãri globale supli-mentare în construcþie.

Pentru cei interesaþi, vã prezentãm în cele ce urmeazã o soluþie de consolidare a structurii care susþinereactorul de cracare cataliticã din cadrul Rafinãriei Petrobrazi. Structura metalicã zãbrelitã a fost proiec-tatã ºi construitã în anii 1965-1968, dupã normele americane de la acea vreme. Prin aceastã nouã soluþie seintenþioneazã mãrirea capacitãþii reactorului existent, crescând, astfel, cu cca. 43% greutatea acestuia.

A fost nevoie de o soluþie care sã þinã cont de atingerea mai multor deziderate, atât de naturã tehnicã,cât ºi de naturã tehnologicã. Dupã analizarea mai multor posibilitãþi, s-a stabilit cã singura soluþie viabilãpentru atingerea tuturor dezideratelor este sporirea semnificativã a amortizãrii vâscoase a structurii – prinintroducerea de amortizori vâscoºi în diagonalele structurii, concomitent cu consolidarea propriu-zisã astructurii metalice ºi transformarea acesteia într-o structurã de tip cadre cu noduri rigide.

Fig. 1 Fig. 2: Structurã existentã pe teren ºi model structural


PREZENTARE STRUCTURÃ EXISTENTÃRadierul general are grosimea de 90 cm iar grinzile

întoarse au înãlþimea totalã de 554 cm; între grinzi esterealizatã o umpluturã de balast (fig. 2, 3, 4).

Stâlpii structurii de rezistenþã metalice sunt din profile“H” ºi reazemã la intersecþia grinzilor radierului, iarprinderea bazelor stâlpilor este realizatã cu câte 8buloane de ancoraj M68; bazele stâlpilor, inclusivbuloanele de ancoraj, sunt înglobate în cuzineþi de beton.

Elementele metalice structurale sunt betonate, învederea protecþiei la foc, pânã la cota de +10 m faþã debazã (pe primele douã niveluri), conform normelor ºireglementãrilor Rafinãriei.

Ansamblul tehnologic ºi constructiv iniþial a fostproiectat ºi executat în SUA, în anii ‘60.

Structura metalicã de rezistenþã care susþine reac-torul are alcãtuire spaþialã ºi este un turn vertical zãbrelitcu douã celule de formã pãtratã în plan, cele douã celuleavând regim de înãlþime uºor diferit. Celula principalã,care susþine coloana reactorului, are 6,045 m × 6,045 mîn plan ºi înãlþimea actualã de 36,27 m iar celula secun-darã adiacentã, în care se aflã scara, liftul ºi diferitepodeste, are 6,045 m × 6,045 m în plan ºi înãlþimeaactualã de cca. 43 m (fig. 5, 6).

Structura metalicã de rezistenþã are o înãlþime ma-ximã de circa 47,3 m deasupra terenului. Nivelurile princi-pale sunt urmãtoarele: +4,461, +10,367, +16,272, +21,416,+27,321, +33,350, +36,541, +38,570, +44,115, +47,315.Cota de rezemare a reactorului este aproximativ +38,00.La cota +3,540 m structura metalicã este echipatã cu unsistem rigid zãbrelit realizat în scopul de a oprideplasãrile laterale ale pãrþii inferioare a riser-ului.

Celula reactorului are ºapte niveluri de înãlþimidiferite, delimitate de platforme tehnologice iar celulasecundarã (structura în zona în care se aflã scara ºiascensorul) are încã douã niveluri în plus faþã de celulaprincipalã.

Contravântuirile sunt realizate cu diagonale în “X”, “/”,“\”, în funcþie de cerinþele tehnologice, care în multe locurinu au permis amplasarea a douã diagonale. Diagonaleleîn “X” sunt alcãtuite din perechi de corniere solidarizatecu gusee ºi fururi, iar diagonalele simple din profileamericane („H”).

Toate grinzile sunt din profile “I” sau “H”, cu douã tãlpiºi inima plinã, rezemarea ºi prinderea reciprocã ºi pestâlpi fiind realizatã cu ºuruburi plasate numai pe inimilegrinzilor (prindere articulatã).

Structura de rezistenþã este realizatã din oþel OL37(S235).

Fig. 4

Fig. 3: Plan fundaþii Reactor + Regenerator + Camera de orificii

Fig. 5: Plan structurã Fig. 6: Schema de axe structurã



OBIECTUL ªI CERINÞELE TEMEI DE PROIECTARELa ora actualã se doreºte o nouã modernizare din

punct de vedere tehnologic, prin înlocuirea reactorului.Tronsoanele superioare (reactorul propriu-zis ºi Striper-ul)vor fi înlocuite cu unele cu capacitate / greutate maimare. Tronsonul inferior - Riser – va rãmâne nemodificat.

Rezultã un spor de masã ºi greutate de 152,1 tone,adicã cca. 43% (tabelul 1).

Faþã de toate situaþiile propuse ºi analizate în aniiprecedenþi, aceasta reprezintã cea mai mare creº-tere a capacitãþii reactorului, cu cele mai importanteºi severe implicaþii asupra structurii de rezistenþã pecare este susþinut acesta.

O altã constrângere, venitã din partea Beneficiarului,a fost ca deplasãrile maxime de la cota de rezemare areactorului sã nu depãºeascã 32 cm pentru acþiuneaseismicã – SLU.

Structura trebuie inclusã în Clasa I de importanþã,datoritã conþinutului extrem de periculos al interioruluireactorului, precum ºi a importanþei economice deose-bite pe care o are funcþionarea în parametri normali arafinãriei.

Intervenþiile la nivelul fundaþiilor trebuie sã fie minimaleºi doar la partea superioarã a acestora. În plus, consoli-darea structurii trebuie realizatã pãstrându-se reactorul înfuncþiune.ANALIZA STRUCTURII EXISTENTE CU REACTORUL PROPUS

- Acþiunea seismicã:Acceleraþia maximã a terenului în amplasament: ag = 0,28 gFactorul de importanþã-expunere γ1 = 1,4Spectrul inelastic de proiectare (fig. 7)Pentru Ploieºti: TB=0,1 s, TC=1,0 s, TD=3,0 sConstrucþia are comportarea unui pendul inversat,

având cca. 80% din masã concentratã la vârf. Din acestmotiv, factorul de comportare global, folosit în analizeleelastice bazate pe spectre de rãspuns, a fost: q=2.

Încãrcarea utilã pe platformele de acces ºi mente-nanþã: 0,70 kN/m2.

Încãrcãri tehnologice: conform schemelor tehno-logice ºi datelor primite de la Proiectantul General. Nuvom detalia aici aceste încãrcãri, întrucât au o configu-raþie complicatã ºi nu fac obiectul articolului de faþã. Caordin de mãrime, totalul acestor încãrcãri tehnologiceeste de 457 kN (fãrã a include în aceastã valoare ºi coe-ficienþii parþiali de siguranþã).

Acþiunea vântului a fost luatã în calcul conformCR 1-1-1-4:2012.

Acþiunea zãpezii, pentru structura de faþã, se poateneglija. Este o structurã zãbrelitã deschisã, care nu per-mite ºi nu favorizeazã depunerea zãpezii, iar procesultehnologic este însoþit de degajare mare de cãldurã înzona reactorului, ceea ce conduce la topirea even-tualelor depuneri de zãpadã.

Combinarea efectelor acþiunilor s-a realizat conformCod de Proiectare CR0 – 2012 – Bazele ProiectãriiConstrucþiilor.

Rezultatele analizei modale pentru structura exis-tentã, cu reactorul nou propus sunt redate în figura 8.

Greutatea construcþiei, în grupãrile care includacþiunea seismicã: G = 6.400 kN.

Deplasarea maximã la cota de rezemare a reac-torului (+36,27):

• întrucât deplasãrile pe ambele direcþii sunt compa-rabile, cele de pe direcþia transversalã – Y – fiind, totuºi,uºor mai mari, vom prezenta valorile numai pentruaceastã direcþie transversalã (fig. 9).

Indicatorul R3 ºi clasa de risc seismic, rezultateîn urma evaluãrii prin calcul a structurii:

• din analize spectrale: R3 = 0,38. • din analize dinamice neliniare: R3 = 0,50. Prin urmare, structura existentã, cu reactorul propus,

se încadreazã în Clasa II de risc seismic.

Fig. 7

Fig. 8

Fig. 9

Tabelul 1




- În ceea ce priveºte sistemul de fundare existent:S-a verificat posibilitatea apariþiei efectului de rãs-

turnare, dar acesta nu reprezintã un pericol sau o pro-blemã realã, întrucât fundaþia este una comunã pentruReactor, Regenerator ºi Camera de Orificii de Admisie.Problema realã, la nivelul fundaþiilor, este constituitã deeforturile care pot apãrea în secþiunea de fundaþie dintrestructura reactorului ºi cea a regeneratorului.

În urma evaluãrii capacitãþii de rezistenþã la încovo-iere a sistemului de fundare, în secþiunea arãtatã, arezultat o capacitate:

ABORDARE ªI CONCEPT DE CALCULPENTRU STABILIREA SOLUÞIEI DE CONSOLIDARE

Soluþii analizate ºi soluþia aleasãAu fost analizate diverse soluþii, cu diverse particula-

ritãþi de abordare ºi calcul. Unele dintre soluþiile studiatenu pot aduce structura în parametrii de siguranþã impuºide norme.

În termeni de energie, sistemul este caracterizat deurmãtoarea ecuaþie:

EI = Ek + Es + Eh + EdUnde:- EI reprezintã energia de “input” sau energia seis-

micã- Ek reprezintã energia cineticã a structurii (care se

poate neglija)- Es reprezintã energia disipatã prin deformaþii elas-

tice- Eh reprezintã energia disipatã prin histerezis (defor-

maþii plastice)- Ed reprezintã energia disipatã prin amortizarePrincipial, pentru o energie de input datã, rãspunsul

structurii se poate conforma prin diferite abordãri:a) Fie prin sporirea capacitãþii structurii de deformaþii

elastice;b) Fie prin sporirea ductilitãþii structurii ºi sporirea

capacitãþii acesteia de a se deforma plastic;c) Fie prin sporirea amortizãrii structurii.Vom trece în revistã mai întâi soluþiile analizate, în

concordanþã cu principiile a) ºi b) de mai sus.Consolidarea clasicã

Prin consolidare clasicã s-a încercat sporirea capa-citãþii de rezistenþã a stâlpilor, grinzilor ºi contravântui-rilor, fie prin înlocuirea acestora, fie prin adãugarea detole metalice sudate.

Factorul de comportare s-a considerat q=2.Practic, în ecuaþia generalã a egalitãþii energiilor, se

intervine prin încercarea de creºtere a valorii termenului Es.

EI = Ek + Es + Eh + EdConsolidare prin folosirea

de diagonale împiedicate la flambaj (brb),deci cu sporirea ductilitãþii structurii

Principiul acestui tip de consolidare este asemãnãtorcu cel al unei consolidãri clasice (în sensul consolidãriisau înlocuirii elementelor structurale), cu diferenþa

majorã datã de faptul cã diagonalele din profile laminatese înlocuiesc cu diagonale împiedicate la flambaj, careconduc la o structurã cu ductilitate mare, caracterizatãde un factor de comportare mult mai mare.

Practic, în ecuaþia generalã a egalitãþii energiilor, seintervine prin încercarea de creºtere a valorii termenului Eh.

EI = Ek + Es + Eh + Ed

Pentru cã în cadrul unui singur articol nu putemdetalia ºi analizele sau rezultatele analizelor pentru toatesoluþiile studiate, vom spune pe scurt doar cã niciunadintre variantele de mai sus nu a condus la o soluþie caresã satisfacã toate cerinþele, atât din punct de vedere alrezistenþei ºi stabilitãþii globale ºi la nivel de element, câtºi din punct de vedere al condiþionãrilor tehnologice.

Rezultatele analizelor prin calcul, precum ºi imposi-bilitatea fizicã de a realiza consolidarea stâlpilor, pânã laun nivel acceptabil de siguranþã, rezistenþã ºi stabilitate,au condus la concluzia cã o abordare clasicã a reabi-litãrii structurii nu este practic posibilã.

Izolarea bazeiS-a pus ºi problema studierii ºi implementãrii unui

sistem de izolare a bazei construcþiei. Aceastã soluþie afost eliminatã, însã, încã de la bun început, la cerinþaClientului, întrucât ar fi fost imposibil de realizat deoare-ce la nivelul bazei construcþiei existã extrem de multeinstalaþii, echipamente, conducte îngropate între grinzilede fundare etc. Prezenþa acestora face imposibilã modi-ficarea sistemului de fundare pentru a permite montareaunor izolatori de bazã.

Sporirea amortizãrii structuraleIdeea acestei soluþii constã în transformarea struc-

turii într-un sistem de tip cadre cu noduri rigide (“momentframe”), concomitent cu introducerea unui sistem desporire a amortizãrii structurale.

Sistemul structural devine mai flexibil, amplificãriledinamice sunt, însã, mai mici decât în cazul unui sistemzãbrelit, deci input-ul seismic ºi eforturile în elementelestructurale scad.

Dar, pentru a obþine o scãdere cu adevãrat semni-ficativã de eforturi în elementele structurale, este nevoieºi de sporirea amortizãrii structurale, care sã ºi limitezedeplasãrile laterale ale sistemului devenit mai flexibil.Acest lucru se poate obþine folosind diverse sisteme saudispozitive seismice.

În cazul de faþã, cele mai potrivite sunt elementele detip amortizori vâscoºi, montaþi în diagonalele structurii,menþinându-se, astfel, nemodificatã geometria struc-turii ºi traseele tehnologice.

Practic, în ecuaþia generalã a egalitãþii energiilor, seintervine prin încercarea de creºtere a valorii termenului Ed.

EI = Ek + Es + Eh + Ed(Va urma)



Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezent, sunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

� Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - FondulEuropean pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã(FEADR);

� Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective deinteres local;

� Reabilitare ºi modernizare ºcoli;� Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL;� Ansambluri de locuinþe sociale;� Reabilitare termicã clãdiri;� Restaurãri ºi puneri în valoare ale monumentelor

istorice;� Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a

animalelor ºi procesãri produse alimentare - din FonduriEuropene pre ºi post aderare;

� Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri dedrumuri de interes local;

� Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;� Înfiinþãri de baze sportive.b) Alte lucrãri:Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:� Ansambluri de locuinþe;� Reabilitare termicã a ºcolilor.c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectare

ºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea lor s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

INFRASTRUCTURANECESARÃ REALIZÃRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþãtehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, demãsurã ºi control in situ, soft specializat, precum ºimijloacele de transport necesare pentru inspectarealucrãrilor de construcþii.

Pentru proiectare, societatea are un atelier dotat, oreþea de calculatoare, inclusiv programele necesareelaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri,instalaþii, reþele tehnico-edilitare.

În prezent, 18 specialiºti cu studii superioare suntpermanent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTING SRLFocºani a primit premii, distincþii ºi atestãri. Deþinecertificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile

oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de TopulNaþional al firmelor private. �

Sc ALMA CONSULTING srl FocºaniARHITECTURÃ, INGINERIE ªI SERVICII DE CONSULTANÞÃ TEHNICÃ

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani s-a înfiinþat în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã, pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilorpublice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, testãri ºi analize tehnice, precum ºiactivitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.


Crearea ºi dotarea bazei de tratament,balneoterapie ºi recuperare „Mirage” D+P+2E

Proiect finanþat prin ProgramulOperaþional Regional 2007-2013,derulat pe o perioadã de 20 deluni. Din valoarea proiectului, circa50% reprezintã suma eligibilãnerambursabilã.

S-a considerat cã, atât din punctde vedere economic cât ºi din punctde vedere tehnic, cea mai eficientãsoluþie pentru fundare este reali-zarea unei reþele de grinzi din betonarmat dispuse pe direcþii ortogonale.

Fundaþiile, pereþii, centurile, grin-zile ºi planºeul de peste demisolasigurã comportarea acesteia ca ocutie rigidã capabilã sã preia ºi sãtransmitã terenului de fundare efor-turile verticale ºi orizontale dinsuprastructurã.

Structura de rezistenþã a clãdiriieste o structurã din cadre de betonarmat, cu grinzi dispuse pe douãdirecþii ºi cu planºee din beton armatde 15 cm grosime, dispuse la nivelulgrinzilor, formându-se, astfel, sistemestructurale cu rol de ºaibã rigidã.

Finisaje interioare ºi exterioare:• zidurile exterioare au fost exe-

cutate din cãrãmidã cu goluri (blocuri

ceramice) cu grosime de 30 cm +polistiren expandat de 10 cm gro-sime, în zona cu finisare tencuialã ºiplacare cu vatã mineralã de 80 mm,în zonele de placare exterioarã cuplãci de calcar sau aluminiu compozit;

• placare cu vitroceramicã albas-trã a piscinei - hidroizolaþie cu mortarimpermeabilizant elastic bicomponent;

• tancul de nãmol de la demisol afost placat cu gresie antiacidã;

• covor PVC la kinetoterapie ºirecuperare medicalã, gimnasticãmedicalã;

• protecþii din profile PVC pentrupereþii holurilor ºi muchii;

• plafoane din gips-carton fono-absorbant;

• învelitoare de tip terasã circula-bilã plus strat drenaj, nisip ºi pãmântvegetal.

Baza va utiliza ca factori naturalipentru terapie: nãmol sapropelic,provenit din lacul Techirghiol dinvecinãtate, apã de ghiol din acelaºilac, apã marinã.

Baza de tratament, fiind situatã petrei nivele plus demisol, include: echi-pamente aferente piscinei de exerciþiiºi relaxare, echipamente automate depreparare a nãmolului pentru bãile denãmol, împachetare cu nãmol ºiparafinã, echipamente pentru sectorulde electroterapie, sectorul kineto-terapie, vestiare ºi duºuri ºi grupurisanitare pentru pacienþi ºi pentru per-sonalul medical al bazei.

Toate echipamentele profesio-nale ale Bazei, aflate în contact cupacientul, asigurã electrosecuritateapacientului ºi a utilizatorului, respec-tând normele europene în domeniu. �

Antreprenor: SC DIOCONSTRUCT SRLBeneficiar: SC BRIZA MÃRII NEGRE SRLProiectant general: SC DECODESIGN-A SRLProiectant de rezistenþã: SC LITORAL PROIECT CONSTRUCT SRLStudiu geotehnic: SC TG 5 PROIECT SRLStudii topografice: SC ALFEUS TOPO SRLProiectant instalaþii: SC INK BUILDING SRL


ec. Petru NICOLAE - director generaldr. ing. Aurel BARARIU - consilier tehnic

ing. Ioana Cristina CARP - consultant

Activitatea de achiziþie a utilajului ademarat prin procedura „Selecþie deofertã” la care au participat 3 firme deprestigiu cu reprezentanþe în România.Dupã desfãºurarea tuturor proce-durilor legale, a fost declaratã câºtigã-toare societatea Beretta Alfredo SRLdin Italia iar în decembrie 2013 s-asemnat contractul de achiziþie cu o va-loare de 149.100 euro. Utilajul BerettaT44 a fost adus la SC GEOSTUD SRLîn data de 17 februarie 2014.

La sfârºitul lunii februarie 2014, lalucrarea „Varianta de ocolire Tg Jiu”,au început probele tehnologice ºiinstruirea personalului GEOSTUD învederea exploatãrii ºi întreþinerii utila-jului. Apoi s-a fãcut ºi recepþia cali-tativã, conform specificaþiilor tehnice,iar utilajul a primit dreptul de a executalucrãri pentru diverºi beneficiari.

Utilajul BERETTA T44

BERETTA T44 foreazã în pãmân-

turi ºi roci cu prelevare de probe tulbu-

rate ºi netulburate cu ºtuþuri Shelby.

De asemenea, executã penetrãri dina-

mice standard în foraje, pentru verifi-

carea stãrii de consistenþã sau de

îndesare a pãmânturilor.

Performanþele instalaþiei:

• An de fabricaþie 2014 cu eticheta CE;

• Instalaþia corespunde prevederilor

EUROCOD 7 SR EN 1997-1 privind

metodele de foraj geotehnic ºi prele-

vare de probe tulburate ºi netulburate;

• Instalaþia s-a realizat cu declaraþii

de conformitate privind:

- Directiva Utilaje 2006/42;

- Directiva 2000/14/CE privind emi-

siile de zgomot;

- Norma EN 791 - Siguranþa utila-

jelor de foraj;

- Directiva 2004/108/CE Compati-

bilitate Electromagneticã;

- Directiva 2006/95/CE Joasã Ten-

siune;

• Instalaþia de foraj funcþioneazã în

condiþii optime în intervalul -10 C ÷ +300 C.

Utilajul dispune de urmãtoareleechipamente:

a) echipament complet pentru caro-taj continuu ºi prelevare de probenetulburate; adâncime coloanã de foraj40,00 metri, diametru probe 101 mm;

b) tuburi carotiere duble, echipatecu coroane pentru a fora în toatetipurile de roci, inclusiv roci foarte dure(diamantate), diametru probe 84 mm;

c) coloana de prãjini 76 mm, tubu-latura de protecþie 152 mm pentruadâncimea de 40 metri;

d) prelevator de probe netulburatetip Shelby;

e) echipament complet SPT.Cu utilajul Beretta T 44 putem sã

executãm cca. 15.00 ml/zi de foraj, înstraturi necoezive ºi roci tari ºi 20.00 ml/ziîn straturi coezive.

Pânã în prezent s-au executat cca.1.000,00 ml de foraj în pãmânturicoezive, necoezive ºi roci.

Având în vedere performanþele uti-lajului, SC GEOSTUD SRL s-a impli-cat cu succes în rezolvarea unorprobleme privind alunecãrile de terenîn judeþele Gorj, Constanþa ºi Hune-doara ºi la alte lucrãri importante. �

În anul 2012 SC GEOSTUD SRL a depus, la Ministerul Economiei, ocerere de finanþare prin Programul Operaþional Sectorial „CreºtereaCompetitivitãþii Economice (POS CCE)” ºi a obþinut fonduri pentru achi-ziþia unei instalaþii de foraj, complet echipatã, pentru executarea studiilorgeotehnice ºi prelevãri de probe netulburate de pãmânturi ºi roci.

Instalaþie de foraj pentru executarea de studii geotehnice


Parametrii de rezistenþã ºi deformaþieai terenului de fundare, compactat,

de la Arena Naþionalã Bucureºti

Nicolae RADUINEA - SC INFRACON SRL, Bucureºti

Amplasamentul fostului Stadion Naþional, ºi respectival actualei Arene Naþionale, se aflã pe o fostã groapã decca. 8 m adâncime, rezultatã cu cca. 80 de ani în urmã,atunci când lutul de Bucureºti era exploatat pentrucãrãmidãrii, iar nisipul cu pietriº de sub acesta, pentrulucrãri de construcþii. Cota terenului înconjurãtor este decca. 77,0 m RMN.

Fostul Stadion Naþional avea gradenele de b.a. tur-nate pe panta taluzului, acesta fiind înãlþat la creastã cucca. 7 m faþã de terenul înconjurãtor; de asemenea, întretribune ºi terenul de joc exista pista de atletism.

Actuala Arenã Naþionalã are gradenele prefabricate,montate pe o structurã de b.a., parþial monolit, parþialprefabricat. Totodatã, gradenele existente pornesc dinvecinãtatea terenului de joc, renunþându-se la pista deatletism.

La Tribuna 1 cota tãlpilor de fundare este 69,70 mRMN (-3,0 m), iar la Tribuna 2 ºi Peluze este 78,20 mRMN (+ 5,50 m), cota ± 0,0 fiind 72,70, respectiv cotaterenului de joc. Fostul teren de joc avea cota 71,0.

Faþã de situaþia de mai sus ºi faþã de cele constatatepe amplasament, s-a concluzionat:

• în zona înaltã a gradenelor terenul de fundare este„bun“, el fiind consolidat timp de peste 50 de ani prinsupraînãlþarea taluzului peste sarcina geologicã; în zonajoasã a gradenelor ºi în zona pistelor de atletism, terenulde fundare este „slab“, el fiind descãrcat de sarcina geo-logicã;

• configuraþia tribunelor ºi peluzelor este favorabilã,în zona înaltã a structurii de b.a. (cota maximã este+35,38 m) existând un teren bun de fundare, iar în zonajoasã, unde este un teren slab de fundare, încãrcãrilesunt reduse;

• faþã de cota ridicatã de fundare la Tribuna 2 ºiPeluze, terenul a trebuit sã fie supraînãlþat prinrealizarea unei perne de pãmânt compactat, tema deproiectare fiind de a se utiliza, în cât mai mare mãsurã,pãmântul excavat de la Tribuna 1;

• fostele gradene erau fisurate ºi crãpate, executatedintr-un beton slab, în consecinþã fiind înlãturate;

• sub fostele gradene, umplutura executatã predo-minant dintr-un pãmânt nisipos s-a afânat în timp, înurma ºiroirii apelor din precipitaþii prin crãpãturile exis-tente ºi, drept urmare, aceasta a fost înlãturatã.

La Tribuna 1, presiunile maxime transmise terenuluide fundare au fost estimate prin Proiect la cca. 280 kPa,în gruparea fundamentalã ºi la cca. 420 kPa, în grupareaspecialã a încãrcãrilor. La Tribuna 2 ºi Peluze presiunilemaxime transmise terenului de fundare au fost estimateprin Proiect la cca. 200 kPa, în gruparea fundamentalã ºila cca. 300 kPa, în gruparea specialã a încãrcãrilor.

CONDIÞII DE AMPLASAMENTªI SOLUÞIA DE FUNDARE LA TRIBUNA l

Amplasamentul Tribunei 1 are o formã semi-elipticãîn plan, cu o suprafaþã de cca. 145 (287) m x 59 m.

Conform Studiilor geotehnice realizate în zona sta-dionului, a rezultat urmãtoarea stratificaþie a terenului defundare de pe amplasament:

• 84,4 (creasta fostelor tribune - peluze) ... 77,0(75,5) m - umpluturi de pãmânt compactat, coezive ºiuneori necoezive;

• 77,0 (75,5)... 72,7 (71,5) m - luturi de Bucureºti, îngeneral plastic vârtoase;

• 72,7(71,5) ... 60,2 (60,4) m - nisipuri ºi nisipuri cupietriº de Colentina, mediu îndesate - îndesate, avândvalori NSPT = 20 ... 51 lov/30 cm, cu o lentilã argiloasãde cca. 1 m grosime, în zona dintre fosta Tribunã 1 ºiterenul de joc, la cota de ~66,0 m;

• 63,0 (60,5) ... 56,0 m (adâncimea investigatã) -argile intermediare, plastic vârtoase, cu valori NSPT =25-28 Iov/30 cm ºi Ic = 0,8 - 0,83.

Apa subteranã a fost întâlnitã în foraje la cote de69,2 m - 69,5 m, respectiv cu cca. 1,5 m sub cotafostului teren de joc (71,0); nivelul apei poate oscilasezonier cu ± 1,0 m.

Faþã de stratificaþia de mai sus, luând în considerarecã nisipurile cu pietriº de Colentina pot fi mediu îndesatesau îndesate, s-a optat pentru fundarea directã pe pernãde balast (fig. 1) de 1,0 m grosime, deoarece aceastaare urmãtoarele avantaje:

• mãreºte capacitatea portantã a terenului de fundare,în special sub talpa fundaþiei unde acþioneazã presiuneareactivã;

• uniformizeazã tasãrile.Grosimea pernei s-a ales din motive constructive,

legat de necesitatea eliminãrii în totalitate a umpluturilorheterogene improprii fundãrii directe, cât ºi din necesi-tatea de a avea un strat uniform ºi compact sub talpafundaþiilor.

Articolul descrie condiþiile de teren existente la data începerii demolãrii vechiului stadion ºi modul încare s-a creat un teren nou de fundare, îmbunãtãþit prin compactare, astfel încât acesta sã suporte, însiguranþã, solicitãrile noii structuri a stadionului ºi în limitele unor deformaþii acceptabile.

Se prezintã caracteristicile de rezistenþã ºi deformaþie ale terenului de fundare avute în vedere laproiectare, precum ºi cele determinate în timpul execuþiei.

Dupã cum ºtiþi, þara noastrã a câºtigat dreptul de a gãzdui în anul 2020 una dintre finalele fotbalului european.Este o recunoaºtere a performanþelor asigurate de Arena Naþionalã din Bucureºti. În cele ce urmeazã, iatã

argumentele prezentate de specialiºtii care au realizat acest obiectiv.


Pentru perna de balast de la Tribuna 1 s-a folositbalastul de Ariceºti, care a fost gãsit corespunzãtor,având parametrii Proctor determinaþi de cãtre GTFLaborator Bucureºti: wopt = 5,2%, γdmax = 21,3 kN/m3.

Umiditatea optimã de compactare a balastului dindepozit s-a verificat zilnic, admiþându-se o variaþie aacesteia în limitele (5,2 ± 1)%.

Determinarea curbei granulometrice ºi parametrilorProctor s-a fãcut pentru fiecare transport nou de balastºi ori de câte ori conducãtorul tehnic al lucrãrii constatacã materialul este diferit.

Verificarea umiditãþii balastului pus în operã (în strat)s-a fãcut cel puþin zilnic ºi dupã fiecare aport de precipi-taþii. În cazul unor ploi importante s-a întrerupt com-pactarea ºi s-a aºteptat infiltrarea apei în teren; s-areverificat umiditatea stratului.

Prin Proiectul de structurã s-a adoptat fundarea peradier general de beton armat (în zona centralã a Tri-bunei 1), combinat cu tãlpi din beton armat în zonelemarginale (fig. 1).

Pregãtirea terenului în vederea începerii execuþieipernei de balast compactat s-a fãcut conform Proiectuluide sãpãturã întocmit de SC CONSILD (ing. Lazãr Dorin).

Analizându-se, dupã normativul C 29-77, elementelenecesare pentru realizarea pernei de balast, a rezultat:

• grosimea necesarã a pernei hp = 1,0 m (cu bazapernei la cota 68,7 ºi partea superioarã la 69,7 m);

• densitatea în stare uscatã, minimã, a balastului deAriceºti compactat din corpul pernei, ρd > 2,05 t/m3;

• modulul de deformaþie, minim, estimat al pernei debalast a fost E = 30.000 kPa;

• tasãrile probabile (calculate) ale construcþiei au fostde 1...3,5 cm, þinând cont de neomogenitãþile terenului,de încãrcãrile diferite ale construcþiei ºi mai ales de fap-tul cã forma fostului taluz a consolidat terenul de fundarepe jumãtatea exterioarã a viitoarei Tribune ºi mai puþinsau deloc pe jumãtatea interioarã. Pentru reducereaacestor diferenþe de tasare s-a adoptat, la proiectareapernei de balast, armarea cu 2 rânduri de geogrile (fig.1); geogrilele au rolul de a uniformiza în ºi mai maremãsurã tasãrile ºi de a mãri capacitatea portantã aterenului de fundare, acest lucru fiind foarte util în spe-cial la seism;

• geogrila a fost de tip PORNIT 30/30, având nodurileþesute, cu o rezistenþã la rupere de minimum 30 kN/m ºio deformaþie la rupere ≥8%; ochiurile reþelei au fost de 4 cm;

• pentru perna de balast compactat s-a acceptat ungrad de compactare D ≥96%, care satisface condiþiile derezistenþã ºi deformaþie ale pernei.

Grosimea stratului elementar de pãmânt afânat (iniþial)a fost în funcþie de cilindrul compactor folosit, astfel:

Grosimea stratului compactat a rezultat cu cca. 20%mai mic. SC APOLODOR a început execuþia pernei înaprilie 2008 cu 2 utilaje ºi 2 parcele succesive.

Din numãrul de treceri de mai sus, jumãtate s-au rea-lizat fãrã vibrare, iar jumãtate cu vibrare.

Lãþimea zonei de gardã (de extindere a pernei faþãde perimetrul exterior al fundaþiilor) a fost de 1,0 m(adicã egalã cu grosimea pernei).

Sãpãtura pe amplasament s-a executat cu taluz 3:2în lutul de Bucureºti ºi 1:1 în nisip cu pietriº de Colentina.Toate taluzurile s-au protejat, împotriva apelor de ºiroire,cu folie de plastic ancoratã bine sus ºi jos.

Dupã realizarea, strat cu strat compactat, a pernei debalast ºi dupã recepþia acesteia (pe baza rezultatelorprobelor cerute prin Caietul de sarcini), s-a turnatbetonul de egalizare ºi apoi s-a cofrat, s-au armat ºi s-aubetonat fundaþiile, conform Proiectului de structurãîntocmit de SC CONSILD.

Deoarece pentru realizarea pernei s-a sãpat cu0,7 m - 0,9 m sub nivelul apei subterane, a fost necesarsã se execute un sistem de epuisment conform Proiec-tului de epuisment întocmit de SC INFRACON.

Umpluturile în jurul fundaþiilor (precum ºi în jurul sub-solurilor) s-au executat din pãmânt nisipos compactat(rezultat din sãpãtura de deasupra lutului de Bucureºtide la Tribuna 1), având ρd ≥ l,70 t/mc.

Deºi fundaþiile pentru Tribuna 1 nu sunt în apã (NH =69,4, cota talpã = 69,7), dar deoarece în timp este posi-bil ca nivelul apei sã mai urce cu 1 m - 1,5 m, atât par-doseala cât ºi pereþii exteriori (îngropaþi) ai subsolurilorau fost hidroizolaþi; pardoseala a fost armatã.

Dupã turnarea pereþilor de subsol s-au montat reperiide mãsurare a tasãrilor, conform Programului deurmãrire în timp a construcþiilor, întocmit prin Proiectulde structurã.

CONDIÞII DE AMPLASAMENT ªI SOLUÞIA DE FUNDARELA TRIBUNA 2 ªI PELUZE

Amplasamentele Tribunei 2 ºi Peluzelor au, în plan,o formã cvasitrapezoidalã (cu baza mare ºi baza micãcurbilinii), dimensiunile fiind:

• Tribuna 2, baza mare 164 m, baza micã 116 m ºiînãlþimea ~ 56 m;

• Peluzele, baza mare 146 m, baza micã 68 m ºiînãlþimea ~ 56 m.

Fig. 1: Secþiune transversalã prin perna de balast - Tribuna 1



Conform Studiilor geotehnice realizate pe amplasa-ment, a rezultat urmãtoarea stratificaþie a terenului defundare:

• 84,4 (creasta actualelor tribune - peluze) ... 77,0(75,5 ºi 69,5 spre terenul de joc) m - umpluturi depãmânt compactat, necoezive ºi uneori slab coezive;

• 77,0 (75,5) ... 71,2 (71,6) m - luturi de Bucureºti, îngeneral plastic vârtoase (spre terenul de joc acestealipsesc);

• 71,2 (71,6) ... 63,0 (60,2) m - nisipuri ºi nisipuri cupietriº de Colentina, mediu îndesate - îndesate, avândvalori NSPT = 22 ... 50 lov/30 cm;

• 63,0 (60,2) ... 56,0 m (adâncimea investigatã) -argile intermediare, plastic vârtoase, cu valori NSPT =25-28 Iov/30 cm ºi Ic = 0,8 - 0,83.

Apa subteranã a fost întâlnitã în foraje la cote de 69,2 m- 69,5 m, respectiv cu cca. 1,5 m sub cota fostului terende joc (71,0); nivelul apei poate oscila sezonier cu ± 1,0 m.

Faþã de stratificaþia de mai sus, luând în considerarecã terenul de fundare trebuia supraînãlþat cu cca. 7,0 mºi þinând cont de presiunile pe talpã, s-a optat pentrufundarea directã, parþial pe lut de Bucureºti natural (spreexterior) ºi parþial pe pernã de pãmânt local (lut deBucureºti) compactat pe cca. 7,0 m grosime (fig. 2),deoarece aceasta are urmãtoarele avantaje:

• asigurã capacitatea portantã a terenului de fundare;• uniformizeazã tasãrile, execuþia fiind controlatã.

Lutul de Bucureºti folosit pentru execuþia pernelor laTribuna 2 ºi Peluze a fost cel excavat de la Tribuna 1(cf. Proiect sãpãturã întocmit de SC CONSILD).

Pentru lutul de Bucureºti caracteristicile Proctor decompactare au fost ρdmax = 1,7 t/m3 ºi Wopt = 18%. Umi-ditatea optimã de compactare a Lutului de Bucureºti dindepozit s-a verificat zilnic; s-a admis o variaþie a acesteiaîn limitele (18 ± 1)%. Grosimea pernei s-a ales dinmotive constructive, legat de necesitatea înãlþãrii ºinivelãrii terenului la cota de fundare, cât ºi din necesi-tatea de a avea un strat uniform ºi compact sub talpafundaþiilor.

Prin Proiectul de structurã s-a adoptat fundarea peradier general de beton armat (în zona centralã a Tri-bunei 2 ºi Peluzelor), combinat cu tãlpi de beton armatîn zonele marginale (fig. 2). Trasarea pe teren a per-nelor de pãmânt la Peluza N, Peluza S ºi la Tribuna 2s-a fãcut prin raportare la axele construcþiilor; suprafaþaîn plan a fost materializatã pe teren prin þãruºi. Planei-tatea fundului sãpãturii, precum ºi a suprafeþei fiecãruistrat compactat, s-a verificat topometric prin nivelment(un punct de mãsurare la fiecare 600 m2); s-au admisabateri faþã de Proiect de ±2 cm.

Analizându-se, dupã normativul C 29-77, elementelenecesare pentru realizarea pernei de pãmânt, a rezultat:

• grosimea necesarã a pernei hp ≈7,0 m (cu bazapernei la cota 70,85 ºi partea superioarã la 78,2 m);

Fig. 3: Montare geogrile Tribuna 2 ºi Peluze

Fig. 2: Secþiune transversalã prin pernã - Tribuna 2 ºi Peluze




• densitatea în stare uscatã, minimã, a pãmântului(lut de Bucureºti) compactat din corpul pernei, a fostρd > 1,65 t/m3;

• modulul de deformaþie, minim, estimat al pernei depãmânt a fost E = 20.000 kPa [1; 2; 3];

• tasãrile probabile (calculate) ale construcþiei au fostde 2 cm ... 5 cm, þinând cont de neomogenitãþile terenu-lui, de încãrcãrile diferite ale construcþiei, ºi mai ales defaptul cã forma actualului taluz a consolidat terenul defundare pe jumãtatea exterioarã a viitoarelor Tribuna 2 ºiPeluze ºi mai puþin sau deloc pe jumãtatea interioarã.Pentru reducerea acestor diferenþe de tasare s-a adop-tat, la proiectarea pernei de pãmânt, armarea cu 6 rân-duri de geogrile (fig. 3); geogrilele au rolul de auniformiza, în ºi mai mare mãsurã, tasãrile ºi de a mãricapacitatea portantã a terenului de fundare, acest lucrufiind foarte util în special la seism; totodatã, geogrilele aurolul de a asigura coeziunea pãmântului din pernã,coeziune care pentru pãmântul remaniat dispare,refãcându-se în timp [4];

• geogrila a fost aceeaºi ca mai sus;• pentru perna de pãmânt compactat s-a acceptat un

grad de compactare minim D ≥ 96% care satisfacecondiþiile de rezistenþã ºi deformaþie ale pernei;

• caracteristicile de rezistenþã pentru proiectare aufost: (ϕ’ = 180, c’ = 15 kPa [1; 2; 3]; pentru lut ranforsats-a considerat ϕ’ = 200 ºi c’ = 20 kPa [3] [4].

Grosimea stratului elementar de pãmânt afânat(iniþial) va fi în funcþie de cilindrul compactor folosit, astfel:

Execuþia pernei a început în mai 2008. SC APOLODORa lucrat cu 2 utilaje ºi pe 4 parcele succesive. Zona degardã s-a asigurat spre exterior, prin înfrãþirea pernei cuterenul natural, iar spre interior prin panta taluzului.

Din numãrul de treceri orientativ de mai sus, jumãtates-au realizat fãrã vibrare, iar jumãtate cu vibrare.

Dupã realizarea, strat cu strat compactat, a pernei depãmânt ºi dupã recepþia acesteia (pe baza rezultatelorprobelor cerute prin Caietul de sarcini), s-a turnat betonulde egalizare ºi apoi s-au cofrat, s-au armat ºi s-au beto-nat fundaþiile conform Proiectului de structurã.

Fundul excavaþiei s-a compactat cu 8-10 treceri alecilindrului compactor.

Dupã turnarea fundaþiilor s-au montat reperii deurmãrire a tasãrilor conform Programului de urmãrire întimp a construcþiilor întocmit prin Proiectul de structurã.

VERIFICAREA TERENULUI DE FUNDARE. CONCLUZIITribuna 1Verificãrile pernei de balast, efectuate pe fiecare strat

compactat, au condus la urmãtoarele rezultate: a) den-sitãþi uscate: ρd = 2,15 ... 2,23 t/m3 > 2,05 t/m3;

b) moduli de deformaþie liniarã determinaþi prin încãr-cãri cu placa ϕ600 mm:

Dupã o ploaie consistentã:• pentru presiuni p = 0,2 - 0,3 Mpa : E = 310 - 450 daN/cm2;

p = 0,3 - 0,4 Mpa : E = 320 - 460 daN/cm2

În condiþii fãrã ploaie:• pentru presiuni p = 0,2 - 0,3 Mpa : E = 820 - 930 daN/cm2;

p = 0,3 - 0,4 Mpa : E = 720 - 850 daN/cm2

Tribuna 2 ºi PeluzeVerificãrile pernei de lut de Bucureºti, efectuate pe

fiecare strat compactat, au condus la urmãtoarele rezul-tate (argilã, argilã prãfoasã, praf argilos):

a) densitãþi uscate: ρd = 1,69 ... 1,8 t/m3 > 1,65 t/m3;b) indici de consistenþã: Ic = 0,80 ... 0,97;c) moduli de deformaþie liniarã, determinaþi prin

încercãri cu placa ϕ600 mm:• strat peste geogrilã: E1-2 = 349 ... 458 daN/cm2;

E2-3 = 280 ... 312 daN/cm2; E3-4 = 216 ... 232 daN/cm2.• fãrã influenþã geogrilã: E1-2 = 236 ... 380 daN/cm2;

E2-3 = 202 ... 285 daN/cm2; E3-4 = 145 ... 231 daN/cm2.d) încercãrile de permeabilitate pe probe prelevate

din corpul pernei au condus la valorile:• argila prãfoasã: k = (1,01 ... 5,31) x 10-6 cm/s• argila prãfoasã nisipoasã: k = 1,37 x 10-5 ... 1,39 x 10-6 cm/se) caracteristici de rezistenþã din încercãri pe probe

saturate: ϕ’ = 16-180 ºi c’ = 15-22 kPaf) efectuându-se calculul la deformaþii, a rezultat:Tribuna 1• ppl = 2200 kPa• tasãri calculate pe baza încãrcãrilor pe placã,

sc = 1,0 ... 2,8 cm• tasãri mãsurate, sm = 1,4 ... 2,0 cm (în iunie 2010

practic s-au amortizat).Tribuna 2• ppl = 690 kPa• tasãri calculate pe baza încãrcãrilor pe placã,

sc = 1,5 ... 4,0 cm• tasãri mãsurate, sm = 1,5 ... 3,5 cm (cf. mãsurãtorii

din iunie 2011; în iunie 2012 a urmat o nouã mãsu-rãtoare).

g) folosindu-se programul de calcul Fine - Geo5(Cehia) din dotarea SC CONSILD, s-a efectuat calcululstabilitãþii taluzului pentru Tribuna 2 ºi Peluze, rezultândpentru sarcini statice un factor de siguranþã FS = 2,7, iarpentru sarcini seismice FS = 1,58.

h) probele netulburate prelevate din corpul pernei depãmânt au indicat valori ale gradului de saturaþiecrescând cu adâncimea astfel: Sτ = 0,62 la 1,0 m,Sτ = 0,73 la 2,0 m, Sτ = 0,85 la 3,0 m, Sτ = 1,0 la 4,0 mºi în continuare. Deci practic de la 4,0 m în jos pãmântuldin pernã este saturat. Totuºi, rosturile dintre gradenes-au etanºat cu mastic special ºi în plus acestea aucaneluri speciale de colectare a eventualelor infiltraþii deapã, care vor fi conduse la canalizare.

BIBLIOGRAFIE1. INCERC (1980) - Încercãri efectuate pe teren natu-

ral ºi consolidat. Corelaþii privind rezultatele obþinute înlaborator ºi pe teren ºi modul de utilizare în proiectare ºiexecuþie, pentru pãmânturi slab coezive (Ctr. 532/1980 -4 faze), nepublicat;

2. INCERC (1991) - Experimentãri în laborator decompresibilitate edometricã ºi triaxialã (sarcini statice)efectuate pe pãmânturi slab coezive, nesaturate ºi satu-rate (Ctr. 258/1991-4 faze), nepublicat;

3. INCERC (1983) - Determinarea caracteristicilor derezistenþã ºi deformaþie ale loessurilor consolidate prinprocedee mecanice (Ctr. 10/1982 - 4 faze), nepublicat;

4. INCERC (1984) - Comportarea la solicitãri staticeºi dinamice ale pãmânturilor ranforsate. Experimentãride laborator ºi în poligonul INCERC (Ctr. 127/84 - 5faze), nepublicat. �


CÂªTIGAÞI TIMP PREÞIOSCU SISTEMELE DIN ALUMINIUREZISTENTE LA FOC ALUPROF Gama largã de sisteme oferite de ALUPROF permite obþinerea unor elemente structurale, în vederea asigurãrii”zonelor anti-incendiu” din clãdiri ºi oferã condiþiile necesare pentru evacuarea persoanelor aflate în interior. Acestesoluþii includ ambele produse legate structural de sistemele de ferestre ºi de uºi ºi reprezintã interfaþa cu sistemul detip montant-traversã. Rezistenþa la foc a acestui tip de produs, în funcþie de cerinþe, poate varia de la clasa EI 15la EI 120, pentru structurile verticale, putând ajunge pânã la clasa REI 20 / RE 30, pentru acoperiºuri.

Urmãtoarele produse sunt incluse în grupa de produse responsabile de siguranþa persoanelor aflate în clãdire întimpul unui incendiu: pereþi ºi uºi despãrþitoare interioare ºi exterioare MB-78EI (clasele EI 15 la EI 90), uºi glisanteautomate MB-78EI DPA (EI 30), pereþi ignifugi MB-118EI (EI 120), faþadeignifuge MB-SR50N ºi MB-SR50N EI (clasele EI 15 la EI 60), acoperiºuriignifuge sticlate (REI 20 / RE 30), uºã etanºã la fum MB-45D ºi ferestre ºitrape de evacuare a fumului.

O importantã caracteristicã a soluþiilor ALUPROF o reprezintã posibilitateade îmbinare a diferitelor structuri, menþinând rezistenþa ignifugã corespun-zãtoare, aºa cum este implementatã pentru uºile cu sisteme de tip încorpo-rat în faþade MB-78EI. Întreaga structurã poate avea, astfel, o clasã EI 30sau EI 60. O funcþie asemãnãtoare de încorporare a uºilor sistemului MB-78EI este implementatã în sistemul MB-118EI. Toate produsele descrise aufost testate cu succes în laboratoare ºi instituþii de cercetare din Polonia ºialte þãri europene.

STRUCTURI INGNIFUGE / MB-78EI

Îmbinare unghiularã a pereþilor ficºi la 900

Secþiune transversalã uºi MB-78EI în faþada MB-SR50 EI


Bauder APPSistemul de membrane cu bitum APPBauder APP este sistemul de membrane hidroizolante pe bazã de bitum modificat cu polimeri plastomeri

APP (polipropilenã atacticã) ºi armãturã din poliester.Membranele hidroizolante sunt clasificate pentru primul strat ºi stratul final de hidroizolaþie / închidere.Compoziþia bitumului oferã caracteristici plastice excelente, în ceea ce priveºte stabilitatea la cald ºi

creºterea funcþionalitãþii în timp a acoperiºului.

Bauder PP 3t

Membranã hidroizolantã pe bazã de bitum aditivat cu APP, utilizatã ca prim strat de hidroizolaþiesau strat suport, armatã cu voal poliester; oferã proprietãþi excelente la cald ºi flexibilitate larece (-10 0C).Partea superioarã este caºeratã cu talc iar partea inferioarã cu folie termofuzibilã.

Bauder PYP PV 200 S5 EN

Membranã hidroizolantã de închidere de calitate superioarã, pe bazã de bitum aditivat cu APP,utilizatã pentru strat final de hidroizolaþie / închidere, armatã cu poliester cu o rezistenþãsuperioarã la tracþiune ºi proprietãþi plastice superioare la cald; flexibilitate la rece mãritã, de -15 0C;rezistentã la radiaþii UV. Partea superioarã este caºeratã cu ardezie naturalã iar partea inferioarãcu folie termofuzibilã.

Bauder PP4 ard

Membranã hidroizolantã pe bazã de bitum aditivat cu APP, utilizatã pentru strat final dehidroizolaþie / închidere, armatã cu voal poliester; oferã proprietãþi excelente la cald ºi flexibilitatela rece (-10 0C); rezistentã la radiaþii UV. Partea superioarã este caºeratã cu ardezie naturalãiar partea inferioarã cu folie termofuzibilã.

Bauder PP 4t

Membranã hidroizolantã pe bazã de bitum aditivat cu APP, utilizatã ca prim strat de hidroizolaþie,armatã cu voal poliester; oferã proprietãþi excelente la cald ºi flexibilitate la rece (-10 0C).Partea superioarã este caºeratã cu talc iar partea inferioarã cu folie termofuzibilã.


Performanþele tehnico-economice ale structurilor metalicerealizate din profile formate la rece

în comparaþie cu structurile laminateconf. dr. ing. Zsolt NAGY - Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcþii

mrd. ing. Anca JURCUÞ - University of Toronto, Canadamrd. ing. Andra POP - Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcþiimrd. ing. Ilinca MOIª - Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcþii

IPOTEZE ªI OBIECTIVE URMÃRITEConfiguraþiile geometrice includ

ºase modele analizate, structurateîn funcþie de deschidere ºi înãlþime,cele patru travei fiind considerateconstante, fiecare de 4,5 m. Datoritãfaptului cã elementele structurale,realizate din profile formate la rece,funcþioneazã eficient pentru deschi-deri limitate la maximum 12 m, încondiþiile de încãrcare din zãpadãdin România, pentru analizã s-austabilit deschiderile de 8 m, 10 m ºi12 m. Înãlþimile uzuale luate în con-siderare sunt de 4 m, respectiv 5 m.

Evaluarea încãrcãrilor climaticeºi seismice s-a fãcut pentru zonaBucureºti, conform standardelorexistente de zãpadã [1], vânt [2] ºiseism [3]. Structurile sunt alcãtuitedin cadre transversale articulate labazã ºi rigidizate pe direcþie longitu-dinalã cu rigle ºi cu un sistem decontravântuiri situate atât în planulacoperiºului, cât ºi în planul pere-þilor. Spre deosebire de cadreleintermediare, cadrele de frontonsunt prevãzute cu câte un stâlp inter-mediar, conform figurilor 1, 2, 3.

Structurile metalice uºoare repre-zintã un sector aparte în domeniulconstrucþiilor, iar calitatea de a fisustenabile ºi reutilizabile le situ-eazã în topul intereselor investitorilorºi proiectanþilor. Astfel, prin analizeleefectuate s-a urmãrit optimizarea

atât din punct de vedere structural,cât ºi economic. Ca urmare, s-aumonitorizat urmãtoarele indicatoarecheie: consumul de oþel pe mp,preþul pe mp ºi durata de montaj astructurii.

ANALIZA COMPARATIVÃDE STABILITATE GLOBALÃ

ªI DE FLAMBAJAnalizele efectuate pentru confi-

guraþiile structurale propuse au por-nit de la premisa cã elementelestructurale componente pot fi debi-tate relativ uºor, iar preasamblareanu necesitã un volum mare demanoperã. Un caz aparte îl repre-zintã grinzile cu zãbrele, care pre-zintã unele dezavantaje din punct devedere constructiv, detaliate în celece urmeazã.

Au fost efectuate analize de sta-bilitate globalã ºi de flambaj pentrucele trei tipuri de structuri propuse:cadre parter din profile formate larece de tip C, cadre parter realizatecu profile laminate ºi cadre parterutilizând o combinaþie de stâlpi dinþevi rectangulare ºi grinzi cu zãbreledin bare cu pereþi subþiri de tip C.Dupã cum a fost menþionat anterior,în toate cele trei situaþii cadrele aureazeme articulate la bazã.

Structurile au fost analizate uti-lizând programul Consteel 7.0, con-form Eurocod 3: Partea 1-1 [4],Partea 1-3 [5], ºi Partea 1-5 [6],considerând condiþii de încãrcareidentice.

Contextul economic în care se aflã piaþa construcþiilor din þara noastrã impune necesitatea unor construcþiiuºoare ºi eficiente, realizate cu cost minim ºi într-un timp cât mai scurt. Pornind de la acest concept de bazã,s-au configurat câteva structuri de referinþã, în vederea analizei performanþelor tehnice ºi economice.

Principalul obiectiv al lucrãrii pe care o prezentãm este evidenþierea rezultatelor studiului tehnico-eco-nomic realizat pe structuri metalice tipizate în cadre de tip parter, cu deschideri mici ºi mijlocii. Rezultateleobþinute pot servi ca bazã de plecare pentru proiectanþi, precum ºi pentru investitorii care intenþioneazã sãrealizeze construcþii metalice cu structuri parter, avantajoase din punct de vedere economic.

Lucrarea analizeazã construcþiile tipizate, alese prin prisma a trei soluþii structurale diferite: structuri încadre metalice cu grinzi ºi stâlpi din profile laminate, structuri în cadre metalice cu grinzi ºi stâlpi din pro-file formate la rece cu secþiune de tip C ºi structuri în cadre metalice cu grinzi cu zãbrele din bare cu pereþisubþiri, de asemenea de tip C, ºi stâlpi din profile rectangulare. Soluþiile de principiu sunt prezentate înfigurile 1, 2 ºi 3.

Fig. 1: Configuraþie structuralã care utilizeazãprofile C formate la rece (BPS)

Fig. 2: Configuraþie structuralã care utilizeazãprofile laminate (Laminate)

Fig. 3: Configuraþie structuralã care utilizeazãgrinzi cu zãbrele ºi stâlpi rectangulari (Zãbrele)


S-a evidenþiat, drept combinaþiedominantã, cea în care intervinîncãrcãrile permanente, zãpada ºivântul pe direcþie transversalã. Învederea simplificãrii comparãriirezultatelor din analiza structurilors-au neglijat celelalte combinaþii deîncãrcãri. Au fost efectuate ºi analizela încãrcãri seismice, dar structurilefiind uºoare, acþiunea seismicã, îngeneral, nu a rezultat ca încãrcaredominantã, care sã intervinã ladimensionarea cadrului transversal.Rezultatele comparative monitori-zate au fost fãcute pentru verificãriledin stare limitã ultimã.

Primul tip de soluþie analizatãeste alcãtuitã din grinzi ºi stâlpi rea-lizaþi din profile C dispuse spate înspate, din oþel de clasã S 350. Struc-tura principalã a fost conceputã pebaza soluþiilor testate anterior [7] cusubansamble formate din grinzi,stâlpi ºi elemente de cuplareîmbunãtãþite pentru noduri. Grinzileºi stâlpii au fost modelaþi în Consteelcu profile standard C, iar îmbinãrilede streaºinã ºi de coamã au fostsimulate cu table sudate. Elemen-tele de cuplare au fost consideratecu o lungime de 0,5 m faþã de punc-tul de intersecþie, atât pe stâlp, câtºi pe grindã, satisfãcând, astfel,condiþia ca pentru toate tipurile destructuri analizate configurarea nodu-lui sã se realizeze pe o lungimeegalã cu minimum 75% din înãlþimeaprofilului cuplat. S-au pãstrat, astfel,configuraþii similare de noduri,ajustând doar detaliile dupã înãlþi-mea profilelor C rezultate.

Pentru deschiderile de 8 m ºi 10 m,atât la înãlþimea de 4 m, cât ºi laînãlþimea de 5 m, sistemul conceputfãrã contrafiºe sau tiranþi pe direcþietransversalã funcþioneazã fãrã reþi-neri, obþinându-se un factor de ampli-ficare a încãrcãrii de minimum 2,6, ºiun grad de utilizare de maximum101,7% (cazul D = 10 m, H = 5 m).

În cazul deschiderii de 12 m,dacã utilizãm o soluþie cu deschidereliberã fãrã tiranþi sau contrafiºe, seobþine un factor de amplificare aîncãrcãrii de 2,23, respectiv o uti-lizare maximã de 121,1%. Dacã seajusteazã cadrul prin introducereade tiranþi, se ajunge la valorile de2,44 pentru factorul de amplificare aîncãrcãrii ºi utilizare de 104,1%.

Se poate observa cã sistemul for-mat din bare cu pereþi subþiri din pro-file C spate în spate funcþioneazãpentru deschideri de 8 m ºi 10 mfãrã îngroºãri la colþuri. Pentru 12 mse situeazã la limitã adãugând ele-mente suplimentare de rigidizare detip tiranþi (fig. 11, 12).

Fig. 4. Configuraþia nodului BPS - Consteel 7.0

Fig. 7: ααcr = 2,6 (D = 10 m, H = 5 m) Fig. 8: Utilizare max. = 101,7% (D = 10 m, H = 5 m)

Fig.9: ααcr = 2,23 (D = 12 m, H = 5 m - fãrã tiranþi)

Fig. 11: ααcr = 2,44 (D = 12 m, H = 5 m - cu tiranþi) Fig. 12: Utilizare max. = 104,1% (D = 12 m, H = 5 m -cu tiranþi)

Fig. 10: Utilizare max. = 121,1% (D = 12 m, H = 5 m -fãrã tiranþi)

Fig. 5. Configuraþia nodului BPS - Tekla Structures Fig. 6. Exemplu de nod BPS executat(Halã metalicã, Odorheiu Secuiesc)



Existã ºi posibilitatea utilizãriiunor contrafiºe la colþuri (fig. 13),aceastã soluþie nefiind studiatã înprezentul articol. De aceea, pentru ocomparaþie concludentã a celor treitipuri de sisteme structurale, în cerce-tarea efectuatã nu s-a optat pentrudeschideri ce depãºesc 12 m.

Al doilea tip de structurã estealcãtuit din grinzi ºi stâlpi realizaþidin profile laminate, oþel de clasã S355. Secþiunile utilizate sunt tip IPEpentru elementele principale de fron-ton ºi pentru grinzile cadrelor inter-mediare, iar restul stâlpilor (cadreintermediare) sunt de tip HEA. Mo-delele statice analizate sunt alcãtuitedin cadre articulate la bazã, conside-rând nodurile rigide. Soluþia optimã,din punct de vedere al execuþiei, ar ficea în care nodurile cadrelor sã fierealizate fãrã vute. Pentru aceastãconfiguraþie, în cazul D = 10 m, H = 5 m,se obþine un factor de amplificare aîncãrcãrii minim de 2,91. Gradulmaxim de utilizare pentru combinaþiade încãrcãri analizatã este 87,8%.

Adãugarea de vute permite o uti-lizare mai judicioasã a secþiunilor,dar problema care intervine în acestcaz este dificultatea sporitã amanoperei ºi, implicit, durata maimare de fabricaþie. De aceea, atât însituaþia profilelor formate la rece, câtºi în cazul laminatelor s-a omis dis-punerea vutei sau a contrafiºelor.

A treia modalitate de configuraþiestructuralã, dupã cum a fost precizatanterior, este cea în care se uti-lizeazã stâlpi din þevi rectangulare ºigrinzi cu zãbrele realizate din profile C.Factorul critic minim de amplificareeste αcr = 2,85 în cazul deschideriide 10 m, cu înãlþime de 5 m, obþinutpentru cedarea primelor diagonalecomprimate. Gradul de utilizare estesub 100% pentru toate deschiderileanalizate, în condiþiile de încãrcaresimilare celor anterioare.

ASPECTE PRIVIND EXECUÞIAªI MONTAJUL STRUCTURILOR ANALIZATE

Obiectivul urmãrit prin aplicarede soluþii tipizate este obþinerea unuiprodus standardizat, care sã permitãun nivel ridicat de automatizare aprocesului de fabricaþie ºi montaj ºimontajul rapid pe ºantier.

Un aspect important, în acest caz,conform studiilor anterioare [8] esterelaþia între gradul de standardizare,nivelul de calificare al forþei demuncã, nivelul de automatizare alprocesului de realizare a produsuluiºi volumul de produse similare.Relaþia între cei patru factorimenþionaþi se poate defini conformgraficului din figura 14.

Din punct de vedere al montaju-lui, pentru a ajunge la un maxim deeficienþã, sunt necesare modelestructurale bine gândite, cât mai sim-ple, cu elemente repetitive montateprin bulonare, fãrã a necesita prelu-crãri suplimentare pe ºantier. Astfel,toate structurile analizate pot fi mon-tate într-o singurã zi, utilizând forþãde muncã cu calificare scãzutã, ceimpune nivel înalt de standardizareºi nivel ridicat de automatizare a pro-ducþiei, dar ºi un volum ridicat deproduse similare. Astfel, pe dia-grama din figura 14, poziþionareaprodusului se poate plasa în zonapunctului 2.

În cazul sistemului de hale parterconceput cu profile formate la rece,respectiv secþiuni C spate în spate,elementele principale de rezistenþãsunt formate din grinzi, stâlpi, noduride streaºinã ºi noduri de coamã.Conform menþiunilor anterioare,stâlpii ºi grinzile vor fi construite dinprofile C, solidarizate spate în spatecu ºuruburi prin intermediul unorplãci de rigidizare, iar nodurile vor fialcãtuite din table sudate ºi corniere.

Astfel, având elementele asamblatese poate gândi ºi un sistem de ele-mente premontate pentru a uºuraprocesul de montaj de pe ºantier:nodurile de streaºinã, respectiv decoamã vor fi ataºate elementelor tipgrindã. Elementele secundare alestructurii conþin riglele longitudinalede legãturã ºi sistemul de contravân-tuiri din planul pereþilor ºi din planulacoperiºului. În aceastã manierã,montajul pe ºantier presupune pre-montarea cadrului la sol (poziþio-narea stâlpilor, ataºarea grinzilorîmpreunã cu nodurile), ridicarea pepoziþie ºi montarea elementelor derigidizare: rigle longitudinale ºi con-travântuiri.

Dacã facem referire la soluþia cuprofile laminate, conceptul de bazãeste similar, doar cã se vor folosistâlpi ºi grinzi din europrofile de tipHEA ºi IPE. În acest caz intervineproblema prelucrãrii ºi asamblãriielementelor prin operaþiuni mai com-plexe (debitare, sudurã, sablare,vopsire în fabricã).

Renunþarea la vute presupunedimensionarea elementelor în funcþiede zona cea mai solicitatã, mizândpe elemente cu secþiune constantã.Deºi acest aspect duce la o creºterea consumului de materiale, rezultã osimplificare din punct de vedere alfabricaþiei.

Prin comparaþie cu cele douã sis-teme prezentate anterior, soluþiastructuralã care utilizeazã cadrealcãtuite din stâlpi din þevi rectangu-lare ºi grinzi cu zãbrele din profile Ceste probabil cea mai ineconomicãdin cauza manoperei care implicãexecuþia subansamblelor de fermã,dar poate deveni performantã prinutilizarea tehnologiilor de producþiecu nivel de automatizare ridicat (debi-tare ºi pregãurire automatã).

Fig. 14: Interdependenþa între factorii carestabilesc nivelul de standardizare al produselor [8]

Fig. 13: Exemplu de structurã Lindab Astroncu contrafiºe




PERFORMANÞELETEHNICO-ECONOMICEALE CELOR TREI SOLUÞII

Rezultatele analizelor conduc lao serie de factori interdependenþicare evidenþiazã avantajele ºi deza-vantajele configuraþiilor structuralepropuse. Dacã se face o evaluare înfuncþie de cantitatea de oþel rapor-tatã la m2, se poate observa dingrafic (fig. 15) cã primele douãsoluþii, cu profile formate la rece ºicu profile laminate, sunt avantajoasepentru deschideri de 8 m, 10 m. Înschimb, soluþia cu grinzi cu zãbreleºi stâlpi rectangulari se pãstreazã întopul celor trei soluþii, din punct devedere al consumului de material uti-lizat, raportat la suprafaþa pe m2.

Un alt factor important de men-þionat ar fi robusteþea structurii, fiinddefinit ca rezerva de rezistenþã astructurii. Considerând cã se aplicãaceeaºi încãrcare pe diferite tipuride structuri, se poate evidenþia cuuºurinþã eficienþa configuraþiei struc-turale utilizate. Astfel, se poateobserva cã se pot obþine rapoarte depânã la 30 de ori încãrcarea apli-catã, raportat la greutatea cadrului,chiar ºi cele mai mici valori înregis-trate depãºind valoarea de 10 ori(fig. 16). Raportul încãrcarea/greu-tatea unui cadru intermediar estemaxim în cazul grinzilor cu zãbrele,urmat de soluþiile care utilizeazãbare cu pereþi subþiri, soluþia cucadre laminate având cele mai slabeperformanþe.

CONCLUZIIConform rezultatelor obþinute se

poate observa cã toate cele trei con-figuraþii structurale prezentate suntposibil de aplicat, cu avantajele ºidezavantajele ce decurg în fiecaresoluþie în parte. Configuraþiile struc-turale analizate au simplificat, înmod intenþionat, înnãdirile suban-samblelor, cu scopul de a evita ma-nopera suplimentarã. Se poateconstata cã utilizarea tiranþilor delegãturã, a contrafiºelor în nodul destreaºinã sau formarea de vute, con-duc la o capacitate sporitã a cadruluitransversal la încãrcãrile analizate,dar, pe de altã parte, au impactasupra manoperei ºi a timpului deexecuþie. Cu o pregãtire adecvatã înprocesul de fabricaþie, toate configu-raþiile analizate pot fi montate într-osingurã zi.

Odatã cu performanþele struc-turale, trebuie luate în calcul ºieconomiile realizate cu materiaprimã (Tabelul 1). Astfel, dacã luãmca punct de referinþã configuraþiilestructurale cu profile C formate larece, laminatele aduc un suplimentde 5-18% de kg/m2 oþel, pe cândcombinaþia de grinzi cu zãbrele ºistâlpi rectangulari utilizeazã cu 2-6%mai multe kg/m2 pentru deschiderimai mici de 12 m, dovedindu-se a fifoarte eficiente în cazul deschiderilorde 12 m (reducere de pânã la 17%).

Un alt factor luat în considerareîn cadrul studiului este manopera ºimontajul, în termeni de tehnologiede lucru ºi timpi de execuþie.Deoarece toate cele trei soluþii uti-lizeazã prinderi simple bulonate, fãrãsuduri pe ºantier, sistemele func-þioneazã cel mai eficient pentrusoluþiile cu profile formate la rece ºicu profile laminate; soluþia cu profileformate la rece are o flexibilitatesporitã, permiþând adaptarea formeila geometriile dorite, fãrã a pierdedin eficienþa tipizãrii pe seamatehnologiei de fabricaþie automati-zate, ceea ce este mai greu de rea-lizat în cazul soluþiilor cu profilelaminate. Soluþia structuralã careutilizeazã cadre alcãtuite din stâlpidin þevi rectangulare ºi grinzi cu

zãbrele din profile C poate repre-zenta o alternativã performantã, prinutilizarea tehnologiilor de producþiecu nivel de automatizare ridicat(debitare ºi pregãurire automatã).

Articolul prezintã soluþiile de prin-cipiu aplicate ºi cifre de referinþã, cuajutorul cãrora poate fi estimat cuuºurinþã consumul de oþel pe m2,urmãrindu-se performanþa soluþiilorîn termeni de preþ pe m2 ºi duratã demontaj.

BIBLIOGRAFIE[1] CR 1-1-3/2012 „Cod de

proiectare. Evaluarea acþiunii zãpeziiasupra construcþiilor“;

[2] CR 1-1-4/2012 „Cod de pro-iectare. Evaluarea acþiunii vântuluiasupra construcþiilor“;

[3] P100-1/2006 „Cod de proiec-tare seismicã“;

[4] SR EN 1993-1-1: „Proiecta-rea structurilor de oþel. Reguli gene-rale pentru clãdiri“;

[5] SR EN 1993-1-3: „Proiectareastructurilor de oþel. Reguli generale -Reguli suplimentare pentru elementestructurale ºi table formate la rece“;

[6] SR EN 1993-1-5: „Proiectareastructurilor de oþel. Elemente struc-turale din plãci plane solicitate înplanul lor“;

[7] Zs. NAGY, „Studiul soluþiilorconstructive ºi performanþelor struc-turale ale halelor uºoare cu structurarealizatã din profile de oþel formatela rece“, Tezã de doctorat, Universi-tatea „Politehnica“ din Timiºoara,2006;

[8] M. CRISTUÞIU, A. DOGARIU,Zs. NAGY, „Performanþe tehnico-economice ale tipizãrii în domeniulhalelor cu structurã metalicã“. �

Fig. 15: Grafic privind raportul cantitate oþel/m2 în funcþie de deschidere(H = 4 m - stânga, H = 5 m - dreapta)

Fig. 16: Încãrcarea pe cadru raportat la greutatea cadrului (H=4m - stânga, H=5m - dreapta)

Tabelul 1: Performanþele soluþiilor structurale comparate cu BPS în termeni de kg/mp



Poduri din zidãrie de piatrã semai gãsesc, izolat, ºi pe alte drumurinaþionale.

1. DN 22C, Cernavodã - Basa-rabi, traverseazã, la km 23+334,calea feratã Medgidia - Tulcea, cuun pasaj superior.

Pasajul din zidãrie de piatrã are odeschidere de 18,5 m, boltã cu caleasus, dublu încastratã; construit înanul 1925, odatã cu execuþia cãiiferate Medgidia –Tulcea - Foto 1.

2. Un pod peste lac, cu o boltãdublu încastratã din zidãrie de pia-trã, este în exploatare din anul 1899,pe DN 3 Ostrov - Basarabi, lakm 145+786.

Podul are o deschidere de 16,50 m,

parte carosabilã de 6,00 m, borduri

de siguranþã fãrã trotuare, este exe-

cutat din blocuri de piatrã prelucrate

ºi traverseazã o baltã în apropiere

de localitatea Gaiþa - Foto 2.

3. Pe Drumul Naþional 1, la km

194+373, în localitatea Vlãdeni,

traseul vechi traversa pârâul Homo-

rod pe un pod din zidãrie de piatrã,

cu trei deschideri, boltã dublu încas-

tratã în plin cintru.

Podul a fost scos din circulaþie în

anul 1971, dupã execuþia pasajului

superior peste calea feratã Braºov -

Fãgãraº. În prezent, este folosit

pentru circulaþie localã. Are degra-dãri la zidãria de piatrã din amonte -Foto 3 ºi din aval - Foto 4. Se apre-ciazã cã a fost executat în jurul anu-lui 1900.

4. În localitatea Vãlenii de Munte,DN 1A traverseazã pârâul Vãleanca,la km 112+503, pe un pod nou, con-struit în anul 1982. Amonte de podulnou, aflat în exploatare, pârâulVãleanca era traversat de un poddin zidãrie de piatrã cu douãdeschideri, bolþi dublu încastrate cudeschideri de cca. 14,00 m - Foto 5.Se apreciazã cã a fost executat înjurul anului 1900.

Podul vechi este folosit în pre-zent ca spaþiu comercial, în con-strucþii provizorii executate în lungulcãii podului. Pentru menþinereapodului în stare de viabilitate nu s-aufãcut lucrãri de întreþinere saureparaþii, starea actualã putând con-duce la accidente.

La o scarã mult redusã, primãriaoraºului ar putea amenaja podulpentru spaþii comerciale de tipulPonte Vecchio (Florenþa), evident ºicu lucrãri de reabilitare pentru pod.

Podurile: bolþi ºi arce (V)

Foto 1: Pasaj superior pesteCF Medgidia - Tulcea, pr DN 22 D, km 23+334.

Vedere Medgidia

Foto 2: Pod peste Baltãla Gaiþa DN 3, km 145+788.

Vedere boltã, zidãrie de piatrã prelucratã

Foto 3: Pod peste Homorod, la Vlãdeni. Variantaveche DN 1. Vedere amonte - zidãrie degradatã

la bolþi ºi pile

Foto 4: Pod peste Homorod, la Vlãdeni.Varianta veche DN 1. Vedere aval -

zidãrie reparatã cu beton

Foto 5: Pod peste Vãleanca, la Vãlenii de Munte.Podul vechi. Vedere generalã cu degradãri

la boltã ºi timpane

(Continuare din numãrul anterior)

Dupã cum aþi observat, în mai multe numere ale publicaþiei noastre am prezentat informaþii desprepoduri realizate de-a lungul anilor în þara noastrã. Acest lucru a fost posibil pentru cã unul dintrespecialiºtii români în domeniu a strâns, pentru posteritate, principalele date despre asemenea lucrãri careintereseazã retroactiv mulþi dintre specialiºtii în domeniu.

Continuãm acest serial cu noi informaþii legate de podurile din zidãrie de piatrã rãspândite pe teritoriulîntregii þãri.



5. Pe Drumul Naþional 71, Târ-goviºte - Sinaia, peste Valea Dorului,s-a executat, în anul 1926, un poddin zidãrie de piatrã de talie cu treideschideri, bolþi dublu încastrate înplin cintru, deschiderea centralã de26,00 m ºi marginale cu lumina de6,50 m. Podul este normal ºi tra-verseazã valea într-un sector al dru-mului în serpentine - Foto 8.

Zidãria este realizatã cu blocuridin piatrã de talie pe zonele carac-teristice, bolþi, parapet ºi zidãrie dinpiatrã prelucratã, opus în certum petimpane ºi ziduri întoarse. Pe parcur-sul exploatãrii, parapetul din piatrãprelucratã a fost înlocuit cu beton ºimetal - Foto 6 ºi 7.

6. DN 1 Braºov - Fãgãraº tra-verseazã pârâul Ghimbãºel, laGhimbav, km 175+864, pe un poddin zidãrie de piatrã, cu o deschiderede 11,50 m, boltã dublu încastratã -Foto 9 ºi 10, lungime de 26,85 m,cale de 6,00 m. Podul a fost reabili-tat în anul 1981, cu o placã din betonarmat pentru calea amonte Fãgãraº– Braºov - Foto 11 ºi cu un pod noupentru calea aval, cu o parte caro-sabilã de 14 m, spaþiu de siguranþãcentral ºi racordãri cu terasamentelecu sferturi de con cu plãci de beton.

7. Probabil, ultimul pod executatdin zidãrie de piatrã este podul pesteValea Naparului pe DN 1, la km113+175, la Posada, pod dat înexploatare în anul 1940.

Suprastructura sa a fost realizatãcu o boltã dublu încastratã, culumina de 15,00 m, lãþime de 8,00 mºi infrastructura din beton ºi betonarmat.

Bolta la corniºe a fost executatãdin blocuri de piatrã prelucratã cuaceleaºi dimensiuni ºi timpanele cuzidãrie din piatrã semiprelucratã, curosturi orizontale - Foto 12.

8. DN 57, Orºova - MoldovaNouã, traverseazã un pârâu în loca-litatea Pescari, la km 95+265, cu unpod din zidãrie de piatrã de talie,boltã dublu încastratã în plin cintru,cu deschidere de 6,00 m. Podul afost executat în totalitate din zidãriede piatrã, adicã boltã, culee ºi tim-pane - Foto 13 ºi 14.

Foto 6: Viaduct Valea Dorului, la Sinaia DN 71, km105+673. Vedere generalã - viaduct ºi drum

Foto 7: Viaduct Valea Dorului, la Sinaia,Vedere viaduct amonte mal stâng

Foto 9: Pod peste Ghimbãºel, la Ghimbav DN 1,km 175+864. Vedere generalã pod vechi

Foto 10: Pod peste Ghimbãºel, la Ghimbav DN 1,km 175+864. Vedere aval

Foto 11: Pod peste Ghimbãºel, la Ghimbav DN 1,km 175+864. Reparaþii bolþi ºi timpane, lãrgire cu

placã generalã din beton armat

Foto 13: Pod peste scurgere la Pescari, DN 57,km 95+265. Vedere aval mal drept

Foto 14: Pod peste scurgere la Pescari, DN 57, km95+265. Vedere boltã, culee ºi timpane de zidãrie

de piatrã prelucratã

Foto 12: Pod peste Valea Naparului, la Posada,DN 1, km 113+175. Vedere boltã ºi timpane aval

Foto 8: Viaduct Valea Dorului, la Sinaia.Vedere generalã Sinaia


9. DN 11, Braºov - Bacãu, la

km 93+115, traverseazã râul Oituz,

la Poiana Sãratã, pe un pod din

zidãrie de piatrã, boltã dublu încas-

tratã, cu lungime de 53,10 m, parte

carosabilã de 7,00 m ºi 8,10 m

adâncimea vãii la nivelul apei.

Dupã informaþiile beneficiarului

D.R.D.P. laºi, podul a fost executat

în anul 1951 pentru clasa l de încãr-

care - Foto 15, 16, 17.

În acest capitol au fost selecþio-

nate podurile din zidãrie de piatrã

cele mai reprezentative, cu o pre-

zentare generalã ºi imagini caracte-

ristice, pentru o cunoaºtere a

evoluþiei executãrii podurilor defini-

tive din România, în soluþia cu bolþi

dublu încastrate.

Cu siguranþã, pe reþeaua de dru-

muri din þara noastrã sunt, încã, în

exploatare sau pãrãsite ºi alte poduri

din aceeaºi clasã. Important ar fi ca

aceste construcþii care aparþin primei

etape de execuþie a podurilor defini-

tive din þara noastrã sã fie în atenþia

beneficiarilor lor ºi sã existe pre-

ocupãri pentru conservarea lor în

condiþii cât mai apropiate de faza

iniþialã.

Este necesarã, totodatã, o cola-

borare între diverse instituþii pentru a

constata care sunt lucrãrile clasifi-

cate ca monumente istorice sau cele

care pot fi trecute în aceastã cate-

gorie de construcþii.

(Din vol. Podurile: Bolþi ºi arce,

autor Gh. Rudi Buzuloiu)

(Va urma)

Foto 15: Pod peste Oituz, pe DN 11, km 93+115.Vedere generalã aval

Foto 16: Pod peste Oituz, pe DN 11, la PoianaSãratã. Vedere boltã aval

Foto 17: Pod peste Oituz, pe DN 11, la PoianaSãratã. Vedere boltã amonte


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIValeriu BÃNUÞ

S-a nãscut la 15 octombrie 1933în Brãila.

Între anii 1944-1952 a urmat LiceulNicolae Bãlcescu din aceeaºi localitate.

Începând din anul 1952, a frec-ventat cursurile Facultãþii de Con-strucþii Civile ºi Industriale dinInstitutul de Construcþii Bucureºti,devenind inginer în anul 1957.

Activi tatea inginereascã aînceput-o la ªantierul Combinatuluide celulozã ºi hârtie de la Chiºcani,ºantier care aparþinea Trustului deConstrucþii Hidrotehnice Bucureºti.În anul 1958, a fost transferat laªantierul Arcuda, unde a coordonatexecutarea unui tronson de 3,5 kmdin cei 10 km ai conductei de aducþi-une Argeº - Arcuda; subtraversarearâului Ciorogârla, cu subtraversareaa douã dintre vechile decantoare dininteriorul staþiei Arcuda, o staþie detransformare ºi o centralã termicã.

La desfiinþarea Trustului de Con-strucþii Hidrotehnice, de care apar-þinea ºantierul, a trecut la Direcþia deconstrucþii a Primãriei Capitalei,Întreprinderea de construcþii hidro-tehnice ºi foraje, unde a coordonatexecutarea corpurilor B ºi C ale con-densatorului atmosferic de la Fabricade lapte din cartierul Militari ºi oparte din reþeaua de termoficare acartierului. Între anii 1962-1966, alucrat la CSCAS - Secþia Inspecþiade Stat în Construcþii, ca inginerinspector principal, participând laverificarea calitãþii proiectelor ºi exe-cuþiei unora dintre cele mai impor-tante lucrãri de construcþii din þarã,în acea perioadã. A efectuat exper-tize de accidente la construcþiileaflate în execuþie sau în exploatareºi a întreprins studii privind com-portarea construcþiilor amplasate peterenuri sensibile la umezire.

Între anii 1966-1968, s-a trans-ferat la Centrul de Mecanica Solide-lor al Academiei Române, SecþiaMecanica construcþiilor.

Activitatea în învãþãmânt aînceput-o în anul 1962 (prin cumul)la Catedra de mecanicã I, de la Insti-tutul de Construcþii Bucureºti, iar dinanul 1968 a devenit asistent cunorma de bazã. În învãþãmânt aobþinut toate gradele: ºef de lucrãri(1969), conferenþiar (1977), profesor(2000), predând, la Facultatea deHidrotehnicã, cursurile de Mecanicaconstrucþiilor la Secþia de sub-ingineri, Statica construcþiilor, Stabi-litatea ºi Dinamica construcþiilor,Calculul matriceal al structurilor laSecþia de ingineri ºi Calculul neliniaral structurilor la Studii aprofundate. Amai predat cursul Calculul struc-turilor cu ajutorul calculatoarelor laFacultatea de Construcþii Civile(3 ani) ºi Analyse des structures laDepartamentul de Inginerie Civilã -Secþia francezã (10 ani).

În paralel cu activitatea didacticã,prof. Valeriu Bãnuþ a desfãºurat ºi ointeresantã muncã de cercetareºtiinþificã, în special în domeniul cal-culului neliniar al structurilor. Rezul-tatele acestei activitãþi au fostconcretizate în teza de doctorat:Studiul stabilitãþii structurilor îndomeniul elastic ºi elasto-plastic, uti-lizând metoda elementelor finite.

Dintre lucrãrile ºtiinþifice elabo-rate, considerãm ca deosebit deimportante, în afara tezei de doc-torat, cãrþile: Stabilitatea structurilorelastice, Calculul neliniar al struc-turilor, Calculul structurilor din betonarmat cu stâlpi zvelþi. De altfel, prof.Valeriu Bãnuþ are o însemnatã acti-vitate publicisticã: 10 cãrþi tipãrite,9 manuale pentru studenþi multipli-cate ºi 40 de articole publicate înreviste din þarã ºi strãinãtate, pre-cum ºi comunicãri la diferite sesiuniºtiinþifice sau congrese. Dintre aces-tea menþionãm cãrþile tipãrite: Staticaconstrucþiilor. Culegere de probleme,Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, 1968(coautor); Statica construcþiilor, Ed.Didacticã ºi Pedagogicã, 1972(coautor); Stabilitatea structurilorelastice, Ed. Academiei Române,

1975 (coautor); Îndrumãtor pentrucalculul structurilor de hale industri-ale, Buletinul construcþiilor, 1977(coautor); Calculul structurilor dinbeton armat cu stâlpi zvelþi, Ed.Tehnicã, 1979 (coautor); Calcululneliniar al structurilor, Ed. Tehnicã,1981; Statica, stabilitatea ºi dina-mica construcþiilor, Ed. Didacticã ºiPedagogicã, 1982 (coautor); Statica,stabilitatea ºi dinamica construcþiilor.Calcul practic, vol. l, 1984, vol. 2,1985, Ed. Dacia (coautor); Staticaconstrucþiilor. Aplicaþii, vol. 1 ºi vol.2, Ed. Matrix, 2003 (coautor); Calcu-lul de ordinul II ºi de stabilitate al ele-mentelor ºi structurilor de rezistenþã,Ed Conspress, 2005; Dinamica con-strucþiilor - Aplicaþii rezolvate, Ed.Matrix, 2007 (coautor); Calculul deordinul II ºi de stabilitate - Aplicaþiirezolvate, Ed. Matrix, 2007 (coautor).

În anul 1972 (timp de 6 luni) astudiat la Universitatea din Liègedomeniul utilizãrii calculatoarelorelectronice în calculul structurilorprin metoda elementelor finite.

Între anii 1975-1976, a fostprodecan al Facultãþii de Hidro-tehnicã, între anii 1975-1989 a fostmembru al Comisiei Naþionale pen-tru utilizarea calculului automat înactivitatea de proiectare ºi de cer-cetare în construcþii - comisie subor-donatã Ministerului ConstrucþiilorIndustriale, iar din anul 1992 esteconducãtor de doctoranzi.

Talentul pedagogic îl atestã ca peunul din cei mai buni profesori deStatica construcþiilor din þarã.

Datoritã contribuþiei aduse, înspecial la calculul neliniar al struc-turilor prin metoda elementelor finite,este cunoscut ºi apreciat ca unuldintre specialiºtii cu lucrãri de valoa-re din domeniu.

Îndrãgostit de profesia de dascãl,prof. Valeriu Bãnuþ face parte dinfamilia personalitãþilor de seamã aleînvãþãmântului universitar în construcþii.

(Din. vol. Personalitãþi româneºti în construcþii -autor Hristache Popescu)

Expertizã - Consultanþã - Teste laborator în construcþii

Oferta de Servicii furnizate cuprinde:1. Expertizare tehnicã, Consultanþã ºi inginerie, Arhitecturã ºi

Proiectare, Testãri in situ de construcþii ºi cãi de comunicaþii ºiLaborator grad II autorizat ISC pe domeniile:

GTF - Geotehnicã ºi teren de fundare;MBM - Materiale pentru betoane ºi mortare;BBABP - Beton, beton armat, beton precomprimat;ANCFD - Agregate naturale pentru lucrãri de CF ºi drumuri;MD - Materiale pentru drumuri;D - Drumuri;HITIF - Hidroizolaþii, izolaþii termice ºi izolaþii fonice;VNCEC - Verificãri nedistructive ºi ale comportãrii în exploatare

a construcþiilor;2. Studii Geotehnice, Geologotehnice, Hidrogeologice ºi

Impact de mediu, Foraje pentru apã, Foraje de observaþie nivelhidrostatic ºi Epuismente pentru construcþii ºi cãi de comuni-caþii – Drumuri, Cãi Ferate, Poduri, Lucrãri de artã, Construcþiicivile ºi industriale;

3. Servicii de Arhitecturã – PUZ, PUD, CU, PAC, PTh+DDE;4. Subtraversãri prin foraj dirijat de cãi de comunicaþii - dru-

muri ºi cãi ferate.

EURO QUALITYTEST pune la dispoziþia beneficiarilor serviciilorsale personal competent / recunoscut / atestat / autorizat de:

• ISC - ªef laborator ºi ªefi Profile;• MLPAT(MLPTL) - Diriginþi/Inspectori de ªantier, AQ, CQ,

Verificatori de proiecte ºi Experþi Tehnici pe domeniile Af, A1,A2, A3, A4, B2, B3, D;

• MTI-AFER – Responsabili SC.EURO QUALITY TEST are documentat, implementat ºi

certificat un Sistem de management integrat conform stan-dardelor SR EN ISO 9000:2008 - Calitate, 14000:2005 - Mediuºi OHSAS 18001:2008 – Sãnãtate ºi Securitate Ocupaþionalã,iar pentru Laboratorul de încercãri conform SR EN ISO/CEI17025:2005.

EURO QUALITY TEST este membrã a asociaþiilor profesionale:• CNCisC - Comisia Naþionalã Comportarea in Situ a

Construcþiilor;• APDP - Asociaþia Profesionalã de Drumuri ºi Poduri din România;• RNLC - Reþeaua Naþionalã a Laboratoarelor din Construcþii;• AICPS - Asociaþia Inginerilor Constructori Proiectanþi de Structuri;• SRGF – Societatea Românã de Geotehnicã ºi Fundaþii;• ISSMGE - Societatea Internaþionalã de Mecanica Solului ºi

Inginerie Geotehnicã;• EuroGeoSurvey - Societatea Europeanã a Inginerilor

Geotehnicieni. �

Realizarea unei investiþii de calitate, durabile ºi eficiente nu se mai poate face astãzi fãrã a apela la serviciile unorfirme de specialitate, care furnizeazã activitãþi de inginerie ºi consultanþã tehnicã. Aceste exigenþe sunt cerute prindiferite reglementãri tehnice, juridice ºi economice aparþinând Uniunii Europene ºi asumate de cãtre România.

O asemenea firmã, prezentã de mai mult timp în Revista Construcþiilor, este EURO QUALITY TEST SRL Bucureºti.

drd. ing. dipl. Gabriel TRIF - Administrator EQTdrd. ing. ec. dipl. Daniela TRIF - Director EQT


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIGheorghe BADEA

S-a nãscut la 25 octombrie 1944,în comuna Domneºti, judeþul Ilfov.

Dupã terminarea Liceului nr. 36din Bucureºti, a urmat Facultatea deInstalaþii - Institutul de ConstrucþiiBucureºti, pe care a absolvit-o înanul 1969.

Activitatea didacticã a început-o,ca ºef de lucrãri, la disciplina Insta-laþii sanitare ºi gaze la InstitutulPolitehnic din Cluj-Napoca. Par-curgând etapele universitare, adevenit profesor în anul 1992.

Titlul de doctor inginer l-a obþinutîn anul 1981, cu o tezã din domeniulinstalaþiilor ºi echipamentelor pentruenergia nuclearã.

Menþionãm cã a participat la pro-gramul Copernicus-Inventica de laBudapesta (1992); Educaþie, economie,energie la Universitatea Bordeaux(1993); Energia, la universitãþile dinGeneva (1995) ºi Bordeaux (2000).

În domeniul cercetãrii ºtiinþifice, aefectuat studii dintre care le amintimpe cele cuprinse în contractele decercetare: tratarea apei cu ajutorulcâmpurilor magnetice; utilizareatehnicii membranelor în proceseletermice ºi de separare (ambele con-tractate de Ministerul învãþãmântuluiºi ªtiinþei); studiul de soluþie privindfolosirea membranelor schimbã-toare de ioni la tratarea apelor dealimentare a agregatelor termice(pentru Institutul de Proiectare ºiTehnicã de Calcul); reconversia sis-temelor de distribuþie a cãldurii înlocalitãþi (pentru Consiliul Naþional alCercetãrii ªtiinþifice Universitare) etc.

Amintim cã a organizat (ca pre-ºedinte), de la prima ediþie, conferin-þele internaþionale ªtiinþa modernã ºienergia, ajunse la ediþia a XXV-a.

Activitatea tehnicã are ca începutºantierul de instalaþii al Întreprinderiide Construcþii Montaj Buzãu. Laaceeaºi firmã a coordonat, între anii1970 - 1972, lucrãrile de instalaþii, cainginer ºef, pentru ºantierele dinBuzãu ºi Râmnicu Sãrat. De aseme-nea, a coordonat execuþia instala-þiilor la blocurile de locuit, clãdirile

social-culturale ºi administrative,precum ºi la cramele podgoriilor dela Ruºeþu ºi Pietroasele.

Între anii 1972 - 1975, a activat,ca inginer ºef, la Grupul întreprinde-rilor de Gospodãrire Comunalã dinCluj, realizând, în principal, ali-mentarea cu apã a municipiului Clujdin lacul de acumulare Tarniþa, aflatla 30 km, ºi a cartierului de locuinþeMãnãºtur. De asemenea, s-a pre-ocupat de modernizãrile energeticeale centralelor termice din Cluj,Turda, Dej, Gherla, Huedin precumºi ale cazanelor Metalica (ce echi-pau centralele termice de marecapacitate aferente microraioanelorde locuinþe).

Activitatea publicisticã. Prof.Gheo r ghe Badea a pub l i ca tnumeroase articole în reviste dinþarã ºi strãinãtate ºi 11 cãrþi, dintrecare inserãm: Dezvoltarea pro-ducþiei de energie; Instalaþii sanitare;Producerea, transportul ºi utilizareaenergiei (coautor) ºi alte cãrþi laInstitutul Politehnic din Cluj-Napoca.

A obþinut 12 brevete de invenþii,dintre care amintim: Instalaþie modu-latã pentru desalinizarea apei; Insta-laþie pentru ridicarea presiunii apei ºirecipiente hidropneumatice cu func-þionare automatã etc.

Este verificator ºi expert tehnic,atestat de MLPAT, din 1995, îndomeniul Instalaþii pentru construcþii;expert evaluator în Comisiile Naþi-onale CNCSIS ºi CNCSU - Comisiade ºtiinþe inginereºti ºi membru înComitetul Naþional Tehnic 4, deavizare a normelor tehnice dindomeniul instalaþii pentru construcþii.

Sunt de menþionat ºi unele dintrefuncþiile de rãspundere pe care le-aavut în decursul anilor: ºeful Cate-drei de instalaþii pentru construcþii laFacultatea de Construcþii din Cluj-Napoca (din anul 1992), conducãtorde doctorat în domeniul Ingineriecivilã - Instalaþii pentru construcþii(din anul 1991), expert ONU laComisia Economicã de Energie ºiEficienþã Energeticã de la Geneva

(1991), director ºtiinþific al Institutuluide Cercetãri pentru Echipamente ºiTehnologii de Mecanizare a Con-strucþiilor - Filiala Transilvania (dinanul 1998), membru al colectivuluide redacþie al revistei Instalaþii (dinanul 2004), auditor energetic pen-tru clãdiri ºi preºedintele ComisieiNaþionale la Filiala Transilvania (dinanul 2005).

De asemenea, este membru almai multor asociaþii profesionale dinþarã ºi din strãinãtate; dintre celedin urmã amintim: Asociaþia Tehnicãpentru Economia de Energie, Franþa;Asociaþia Inginerilor Americani deÎncãlzire, Frig ºi Climatizare; mem-bru de onoare al Asociaþiei Energeti-cienilor din Bordeaux.

Din anul 2006, este membru alComitetului Naþional Român al Con-siliului Mondial al Energiei, iar dinanul 2007, membru în ConsiliulNaþional de Echivalare a Diplomelorla Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Pentru laborioasa sa activitate, afost distins cu diplome ºi ordine: ºefde lucrãri universitar evidenþiat,diplomã de excelenþã a Facultãþii deInstalaþii din Universitatea Tehnicãde Construcþii Bucureºti (2004),Ordinul Meritul pentru învãþãmânt îngrad de Ofiþer acordat prin DecretPrezidenþial (2004) etc.

În anul 2013 a primit distincþia aso-ciaþiei Europene „REHVA ProfessionalAward”, pentru activitatea de cerce-tare în domeniul ºtiinþei, pentru con-tribuþia sa la îmbunãtãþirea eficienþeienergetice ºi a mediului interior alclãdirilor.

Seriozitate, probitate profesionalã,inventivitate, corectitudine, onestitate,dragoste pentru aproapele – suntcalitãþi care aparþin prof. GheorgheBadea, calitãþi care l-au înscrisprintre cele mai de seamã persona-litãþi ale ºtiinþei ºi tehnicii româneºtiîn domeniul instalaþiilor în con-strucþii, preþuit de specialiºti din þarãºi strãinãtate.

(Din. vol. Personalitãþi româneºti în construcþii -autor Hristache Popescu)


Soluþii tehnice de refacere ºi consolidarea unei alunecãri de teren pe un drum judeþean

ing. Alin BUZURIU - SC TRISKELE SRL Timiºoaraº. l. dr. ing. Ciprian COSTESCU - Universitatea „Politehnica“ din Timiºoara, Facultatea de Construcþii,

Departamentul de Cãi de Comunicaþii Terestre, Fundaþii ºi Cadastru

Sectorul de drum proiectat estesituat într-o zonã geograficã cu spe-cific deluros. Caracteristicile drumuluisunt adaptate acestei particularitãþi,acesta fiind realizat în profil transver-sal mixt: în dreapta drumului estedebleu, iar în partea stângã, drumuleste în rambleu, panta terenului na-tural fiind variabilã. Atât în amontecât ºi în aval, în afara amprizei dru-mului, terenul natural are numeroasedenivelãri, din cauza alunecãrilorcare s-au produs în timp. Asemeneaalunecãri au afectat ºi umplutura dinterasament de pe partea stângã adrumului.

Odatã cu deplasarea masei depãmânt s-a produs ºi cedareaterasamentului drumului, împreunãcu o parte din platforma sa, pe circa45,00 m. Asemenea degradãri aleterasamentului ºi ale suprastructuriidrumului îngreunau foarte mult circu-laþia autovehiculelor pe acest sector,mai ales în condiþii de precipitaþiiabundente, existând riscul produceriide accidente nedorite.

Din punct de vedere geologic,dupã cum se precizeazã ºi în studiulgeotehnic, la suprafaþã este o co-pertã alcãtuitã din materiale cu gra-nulozitate finã (argile, argile prãfoase,

prafuri argiloase etc), care acoperãdepozite de marne, nisipuri ºipietriºuri aflate în adâncime.

Sub aspect hidrogeologic, înzonã sunt prezente izvoare, unele curegim permanent, care, local, întreþinumiditatea ridicatã, aproape ºi pestecea de saturaþie a pãmânturilorargiloase, fapt dovedit ºi de exis-tenþa, în unele locuri, a vegetaþieispecifice de baltã (pipirig).

CAUZELE ALUNECÃRIIDupã cum se poate vedea ºi în

figura 1, alunecarea produsã a afec-tat corpul drumului pe o lungime decirca 40 m, fruntea ºi faþa de des-prindere a alunecãrii profilându-seaproximativ la jumãtatea lãþimii pãrþiicarosabile. De asemenea, fotografiilearatã prezenþa de material granular

(balast) în zona alunecatã, balastcare a fost aºternut în timp pentrurefacerea corpului drumului ºi care afost antrenat în alunecare.

O altã mãsurã care a fost luatã,cu circa un an în urmã, a constat înrealizarea unui ºanþ deschis neame-najat pe partea dreaptã a drumului(în sensul kilometrajului) opusãalunecãrii (fig. 2).

Din cauzã cã adâncimea ºanþuluia fost relativ micã (sub 1,0 m),acesta a asigurat, parþial, doarcolectarea ºi evacuarea apei desuprafaþã, neputând face ºi odrenare subteranã.

Obiectul investigaþiilor geotehniceîl constituie analizarea cauzelor alu-necãrii de teren produsã ºi stabilireasoluþiilor tehnice de stabilizare ºi

Lucrarea îºi propune sã prezinte cauzele unei alunecãri de teren, produse pe drumul judeþean 585, lakm 40+450, drum care se aflã în administraþia Consiliului Judeþean Timiº - Direcþia Administraþiei Dru-murilor ºi Podurilor Timiº. De asemenea, sunt prezentate soluþiile tehnice de consolidare ºi refacere a cor-pului drumului afectat de alunecarea de teren.

Investigaþiile geotehnice au fost efectuate de Universitatea „Politehnica“ din Timiºoara, DepartamentulCãi de Comunicaþie Terestre, Fundaþii ºi Cadastru, în baza contractului încheiat cu societatea comercialãTRISKELE SRL din Timiºoara. Investigaþiile au evidenþiat cauzele principale ale alunecãrii ºi dezvoltãrii, întimp, a acesteia.

Localitatea Visag, în apropierea cãreia s-a produs alunecarea de pe DJ 585, aparþine de comuna VictorVlad Delamarina, fiind situatã în apropierea limitei dintre judeþul Timiº ºi judeþul Caraº-Severin. Având învedere cauzele alunecãrii de teren, pentru consolidarea ºi refacerea corpului drumului s-au prevãzuturmãtoarele lucrãri: refacerea structurii rutiere pe lungimea afectatã de alunecarea de teren, executareaunui podeþ tubular φφ1.000, cu amenajarea în amonte a unei camere de cãdere, realizarea a patru drenuritransversale în aval, cu cãmine de vizitare ºi ranforþi cap de dren ºi construcþia, în amonte, a unui ºanþtrapezoidal protejat ºi a unui dren fund de ºanþ cu descãrcare în camera de cãdere a podeþului.

Fig. 1: Configuraþia terenului în zona alunecãrii Fig. 2: ªanþ existent la marginea pãrþii carosabile


consolidare a acesteia, respectiv derefacere a corpului drumului pe porþi-unea afectatã.

În zona alunecãrii care a afectatcorpul drumului DJ 585, au fost efec-tuate 4 foraje geotehnice (F1...F4) ºitrei penetrãri dinamice cu con(PDU1...PDU3), folosind penetro-metrul dinamic uºor (cu secþiuneatransversalã a conului 10 cm, masaberbecului 10 kg, înãlþimea decãdere 50 cm).

Pentru determinarea naturii ºistãrii pãmânturilor prezente în strati-ficaþia terenului, au fost efectuate, peprobele de pãmânt prelevate dinforaje, determinãri de laborator pen-tru stabilirea granulozitãþii, plasti-citãþii ºi consistenþei, rezultatele fiindprezentate în fiºele geotehnice aleforajelor. De asemenea, a fost ana-lizatã o probã de apã, prelevatã dinforajul F3, unde, în timpul execuþieiforajului, nivelul apei s-a stabilizat laadâncimea de 2,10 m faþã de nivelulterenului din locul de execuþie aforajului.

Analizând fiºele geotehnice aleforajelor F1...F4, executate în apro-pierea porþiunii în care alunecarea aafectat corpul drumului, se observãcã, sub aspectul naturii pãmânturilor,stratificaþia terenului în zonã este re-lativ omogenã, fiind alcãtuitã, pânãîn jurul adâncimii de 6,00...7,00 m,dintr-un pachet de straturi argiloaseºi prãfoase, pe alocuri slab nisi-poase. Diferenþele între stratificaþiileaferente celor 4 foraje constau doarîn succesiunea diferitã ºi grosimeastraturilor, precum ºi în ponderea pecare o au straturile argiloase, înraport cu cele prãfoase, în stratifi-caþia aferentã fiecãrui foraj.

Sub aspectul plasticitãþii, între-gul pachet de straturi argiloase ºiprãfoase se caracterizeazã printr-oplasticitate mijlocie spre mare(Ip = 18,3...30,3 %). Din punct devedere al consistenþei, valorile indi-cilor de consistenþã nu reflectã,peste tot, situaþia din teren, indicândo consistenþã mai ridicatã a pãmân-turilor. Acest lucru se datoreazãmicºorãrii umiditãþii naturale a pro-belor din cauza cãldurii, pe duratade timp scursã între momentulprelevãrii ºi cel al efectuãrii deter-minãrilor de laborator (cu toatemãsurile de protecþie luate).

Sondajul de penetrare dinamicãPDU3, executat lângã forajul F2, si-tuat în partea dreaptã a drumului(înspre amonte), indicã o compresi-bilitate medie a pachetului argilos-prãfos între adâncimile de 1,00 m ºi3,80 m (modulul de deformaþiel in iarã evaluat pr in penetrareE = 68,88...83,51 daN/cm2). Subadâncimea de 3,80 m starea de con-solidare a argilei ºi argilei prãfoaseprezentate în stratificaþie este maibunã (E = 132,66...160,40 daN/cm2).

În schimb, sondajele de penetrarePDU1 ºi PDU2, executate lângãforajele F3 (cotã teren 192,30) ºi F4(cotã teren 190,50), ambele situateîn partea stângã a drumului (undes-a produs alunecarea), evidenþiazãgradul de tulburare a masei alu-necate, respectiv starea precarã destabilizare ºi consolidare naturalã aacesteia. Astfel, diagrama de pene-trare aferentã sondajului PDU1pune în evidenþã o valoare relativredusã ºi cu variaþii foarte mari anumãrului de lovituri N10, pânã laadâncime de circa 5,00 m, intervalpe care ecartul de variaþie a modulu-lui de deformaþie liniarã este mare(E = 28,85...78,65 daN/cm2).

Aceeaºi situaþie este evidenþiatãºi de diagrama de penetrare afe-rentã sondajului PDU2, în specialpânã la adâncimea de circa 2,50 m

(E = 15,8...66,16 daN/cm2), iar încontinuare, pânã la adâncimeade 5,00 m, variaþia modulului dedeformaþie liniarã este mai micã (E =70,58...77,32 daN/cm2). La ambelesondaje de penetrare (PDU1 ºi PDU2),sub adâncimea de circa 5,00 m,starea de consolidare a pãmântuluieste relativ bunã (E = 129,46...156,40 daN/cm2 la PDU1 ºi E =87,26... 132,14 daN/cm2 la PDU2)cu menþiunea cã, în locul de exe-cuþie a sondajului de penetrarePDU1, cota terenului este cu circa1,80 m mai ridicatã, faþã de ceacorespunzãtoare sondajului PDU2.Diagramele de penetrare dinamicãsunt prezentate în figura 4.

Se menþioneazã, de asemenea,cã în apropierea locului de execuþiea forajului F4 ºi a sondajului de pe-netrare PDU2, se gãseºte un izvorparþial amenajat, folosit în perma-nenþã de locuitorii satului Visag, careau casele situate la distanþã relativredusã faþã de acesta.

Analizând investigaþiile geoteh-nice, se pot evidenþia urmãtoarelecauze principale ale alunecãrii deteren:

• morfologia, respectiv microre-lieful zonei aratã cã aceasta estepotenþial activã din punct de vedereal fenomenelor de instabilitate îngeneral ºi al alunecãrii de teren, înparticular;

Fig 3: Amplasarea în plan a sondajelor efectuate



• natura argilos-prãfoasã ºi prãfos-argiloasã a formaþiunii acoperitoaredin zonã faciliteazã declanºarea ºidezvoltarea unor fenomene de insta-bilitate a terenului;

• cantitatea mare de apã aferentãzonei, provenitã direct din precipitaþiiºi din izvoarele existente, care seîncorporeazã în masa pãmânturilorargilos-prãfoase ºi prãfos-argiloase,reduce substanþial valorile para-metrilor rezistenþei la forfecare aacestora, înrãutãþind condiþiile destabilitate;

• având în vedere cã aspectelemenþionate la punctele anterioaresunt caracteristice zonei expertizate,se apreciazã cã declanºarea ºi dez-voltarea, în timp, a alunecãrii aredrept cauzã principalã acþiuneadefavorabilã a apei, manifestatãasupra pãmânturilor de naturãargiloasã ºi prãfoasã prezente înlitologia terenului.

SOLUÞIA DE CONSOLIDAREPrin soluþia de consolidare adop-

tatã s-a urmãrit eliminarea saudiminuarea efectului principalelorcauze ale fenomenelor de instabili-tate produse, vizând asigurarea sta-bilitãþii, atât a corpului drumului cât ºia terenului natural de suport al acestuia.

S-au prevãzut urmãtoarele lucrãri:• refacerea completã a podeþului

existent în zonã, cu mãrirea adân-cimii ºi dimensiunilor în plan alecamerei de cãdere, folosirea unuitub de scurgere cu φ1.000 ºirealizarea unor aripi ale podeþuluiextinse ºi rezistente;

• realizarea unui ºanþ amenajat,care sã preia ºi sã conducã însprevale apa evacuatã de podeþ;

• realizarea unui ºanþ amenajat înpartea dreaptã a drumului (în sensulkilometrajului), pe toatã lungimeasectorului de drum reproiectat, pre-vãzut cu dren sub el, care sedescarcã în camera de cãdere apodeþului;

• realizarea unui ºanþ amenajat,care sã preia ºi sã descarce în ca-mera de cãdere a podeþului apacolectatã de viroaga existentã înpartea dreaptã a drumului ºi orien-tatã relativ perpendicular pe direcþiaacestuia;

• realizarea unor drenuri orizon-tale închise, amplasate în zona undealunecarea a afectat corpul drumu-lui, ale cãror direcþii sunt aproximativperpendiculare pe axa drumului, ºicare sunt prevãzute cu câte uncãmin de vizitare ºi terminate cu ran-forþi cap de dren, cu rol de elementede sprijin;

• îmbunãtãþirea geometriei traseu-lui în sectorul alunecãrii, prin mãrirearazei curbei existente, obþinându-seo deplasare a drumului spre dreapta(adicã spre partea opusã alunecãrii);

• realizarea, pe sectorul de drumreproiectat, a impermeabilizãrii pãrþiicarosabile, prin execuþia unei îmbrã-cãminþi rutiere adecvate.

Podeþ tubularApele colectate în lungul ºanþului

ºi a drenului fund de ºanþ dever-seazã în camera de cãdere apodeþului nou proiectat φ1.000 la km40+467,26, cu lungimea de 8,0 m.

Caracteristicile principale alecamerei sunt: lungimea 3,50 m,lãþimea 3,00 m ºi adâncimea 1,80 m.Elementele se realizeazã din betonsimplu C16/20.

Podeþul tubular se aºeazã pe unradier din beton simplu C16/20 cugrosimea de 55 cm. La ieºirea dinpodeþ în aval se executã douã aripidin beton armat cu înãlþimea de2,50 m, cu rol de dirijare a apelorcolectate.

Alte amenajãri proiectate la podeþconstau din realizarea unui ºanþ pro-tejat transversal în amonte faþã decamera de cãdere în lungime de10,00 m ºi realizarea unui pereu, în

aval, în lungime de 10,00 m, pentruevacuarea apelor colectate de podeþ.

ªanþ protejat ºi dren fund de ºanþDrenul longitudinal care se exe-

cutã sub fundul de ºanþ are rolul de acapta apele de infiltraþie din amonte.Se realizeazã pe o lungime de 97,00 m,lãþimea de 60 cm ºi o înãlþime vari-abilã (1,42...2,08 m). Declivitatea radi-erului drenului este de 6,35...10,00%.

Radierul drenului longitudinal seexecutã din beton simplu C16/20 cuo secþiune dreptunghiularã de 20 cmx 60 cm. Filtrul drenului se va realizadin geotextil care acoperã pereþii la-terali ai tranºeei ºi radierul drenului.Corpul drenului, cu lãþime de 60 cm,se va construi din piatrã brutã.

ªanþul proiectat cu secþiuneatrapezoidalã are dimensiunile deb=0,50 m ºi h=0,50 m. ªanþul seprotejeazã cu dale din beton prefa-bricate cu grosimea de 6 cm,aºezate pe un pat de nisip pilonat,cu grosimea de 5 cm.

Drenuri transversaleÎn zona afectatã de alunecare, la

marginea platformei drumului, s-aprevãzut executarea a 4 drenuritransversale D3, D4, D5 ºi D6’ culungime variabilã cuprinsã între20,5.. .25,0 m.

Radierele drenurilor se realizea-zã din beton simplu C16/20 cugrosimea de 30 cm. Din cauza dife-renþelor de nivel mai mari ale terenu-lui, unele dintre radierele drenurilortransversale se vor executa în treptecu lungimea de 1,0 m ºi înãlþimea de25 m. Rigola drenului (φ=10 cm) seacoperã cu un capac perforat (semi-tub cu φ=20 cm). Lãþimea drenului

Fig. 4: Diagrame de penetrare dinamicã

PDU 1 PDU 2 PDU 3



este de 1,00 m. Înãlþimea drenurilortransversale este variabilã ºi cuprin-sã între 1,75 m ... 3,43 m.

Pe lungimea corespunzãtoaretaluzurilor, drenurile transversale seînchid cu un pereu din piatrã brutã,rostuit cu mortar de ciment pe o fun-daþie din beton. Fiecare dren esteprevãzut cu un cãmin de vizitare iarla ieºire, cu un ranfort cap de dren.

Cele patru cãmine de vizitare,CV3, CV4, CVS ºi CV6’ suntamplasate la 7,50 m ... 8,00 m faþãde axa drumului proiectatã. Cãmi-nele de vizitare se vor executa dintuburi din beton cu cep ºi buzã, cudiametrul φ1.000 mm pe un radierd in beton s implu C16/20, cugrosimea medie de 40 cm. Cãminelede vizitare sunt prevãzute cu scãri

prefabricate din OB 37 ºi acoperitecu un capac din beton armatC20/25. Adâncimea cãminelor devizitare este variabilã, cuprinsã între2,00 m … 3,20 m.

La capetele drenurilor transver-sale s-au prevãzut ranforþi cap dedren din beton simplu C16/20. Ran-forþii cap de dren au o fundaþie întrepte cu lãþimea totalã de 2,50 m ºiînãlþimea de 1,50 m. Elevaþia ran-forþilor cap de dren are înãlþimea de1,50 m ºi lãþimea, la partea supe-rioarã, de 50 cm, iar la nivelul rostu-lui elevaþie fundaþie, de 1,00 m.Grosimea pereþilor elevaþiei este de40 cm pentru pereþii laterali ºi de50 cm pentru peretele din faþadrenului transversal.

Structura rutierãPentru refacerea ºi consolidarea

corpului drumului afectat de alune-carea de teren s-a proiectat urmã-toarea structurã rutierã:

• 6,0 cm beton asfaltic;• 15,0 cm piatrã spartã împãnatã;• 30,0 cm balast.

CONCLUZIIAnaliza cauzelor ºi a soluþiilor

tehnice de consolidare a alunecãriiprezentate confirmã, încã o datã,importanþa ºi rolul hotãrâtor pe careîl are investigarea tehnico-geologicãºi geotehnicã în soluþionarea efi-cientã, atât tehnic cât ºi economic, aacestor categorii de fenomene deinstabilitate specifice drumurilor.

Pe de altã parte, având în vedereºi alte lucrãri similare proiectate ºiurmãrite în exploatare de cãtreautori, se subliniazã ºi faptul cã esteabsolut necesarã executarea inte-gralã ºi fãrã întreruperi de duratã, atuturor lucrãrilor prevãzute în proiec-tul consolidãrii unei alunecãri de teren.

BIBLIOGARFIE1. COSTESCU, C., VOICU,

CRISTINA, CIOPEC, ALEXANDRA- Causes and Solution for the Con-solidation of a Landslide Producedon the Country Road 605, Buletinulªtiinþific al Universitãþii „Politehnica“din Timiºoara, seria Construcþii-Arhitecturã, Tom 49(63), Fascicola l,pag. 19-26, Editura Politehnica,Timiºoara, 2004;

2. HAIDA, V., MARIN, M., MIREA,MONICA - Mecanica pãmânturilor,Editura Orizonturi Universitare,Timiºoara, 2004;

3. COSTESCU, C., CIOPEC,ALEXANDRA - Considerations onthe Consolidation of the Road Pave-ment on DJ 665, Buletinul ªtiinþific alUniversitãþii „Politehnica“ din Timi-ºoara, seria Construcþii-Arhitecturã,Tom 53(67), Fascicola l, pag. 11-14,Editura Politehnica, Timiºoara, 2006;

4. SC TRISKELE SRL Timiºoara- Proiect Tehnic „Refacere ºi conso-lidare corp drum pe DJ 585, km40+450, la Visag“, Timiºoara, 2010. �

Fig. 5: Plan de situaþie proiectatã

Fig. 6: Secþiune transversalã caracteristicã

Începând cu luna ianuar ie 2013,Revista Construcþi i lor a lansat nouaformã a s i te -u lu i publicaþiei noastre:www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºimodernã, site-ul poate fi accesat acummult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vãþinem la curent, în timp real, cu noutãþile dindomeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate deredacþie, abonamente ºi date de contact, însite sunt introduse, online, majoritatea arti-colelor publicate în revista tipãritã, în cei9 ani de activitate, articole scrise de presti-gioºii noºtri colaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informa-þiile sunt structurate pe categorii, cum ar fi:arhitecturã / proiectare / consultanþã;geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje;izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / le-gislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cuajutorul cãruia pot fi gãsite, mai uºor, arti-colele în funcþie de numele autorului, detitlul articolului, dupã cuvinte cheie etc.De asemenea, toate numerele revistei, înce-pând din 2005 ºi pânã în prezent, în formalor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea„arhiva” a site-ului. Totodatã, RevistaConstrucþiilor poate fi consultatã sau descãr-catã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus caRevista Construcþiilor sã fie, pe lângã sursãde informare ºi o punte de legãturã între ce-rerea ºi oferta din domeniul construcþiilor.În acest sens, site-ul revistaconstrucþiilor.eupune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, îndiverse formate ºi bine poziþionate din punctde vedere vizual, pentru promovarea pro-duselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“paginile site-ului nostru pentru a descoperi ca-litatea articolelor publicate de profesioniºtiiromâni în domeniul construcþiilor. Totodatã, vãrugãm sã contactaþi conducerea redacþieipentru o eventualã prezenþã cu publicitate,constând în oferta dvs. pentru potenþiali clienþi,costul apariþiei fiind negociabil. �

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. dr. ing. Dan Dubinãconf. dr. ing. Adrian Ciutinaprof. dr. ing. Viorel Ungureanuprof. dr. ing. Daniel Greceaconf. dr. ing. Zsolt Nagydr. ing. Victor Popaº. l. dr. ing. Ciprian Costescudr. ing. Adrian Puiºoruing. Nicolae Raduineadr. ing. Felician Eduard Ioan Hann

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

„Revista Construcþiilor“este o publicaþie lunarã care sedistribuie gratuit, prin poºtã, lacâteva mii dintre cele maiimportante societãþi de: pro-iectare ºi arhitecturã, con-strucþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºiutilaje pentru construcþii, bene-ficiari de investiþii, instituþiicentrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compa-nia de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Statîn Construcþii, Camera de Comerþa României etc.) aflate în bazanoastrã de date.

În fiecare numãr al revisteisunt publicate: prezentãri demateriale ºi tehnologii noi,studii tehnice de specialitatepe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având catemã problemele cu care seconfruntã societãþile implicateîn aceastã activitate, reportajede la evenimentele legate deactivitatea de construcþii, pre-zentãri de firme, informaþii dela patronate ºi asociaþiile profe-sionale, sfaturi economice ºijuridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acestmod, un schimb de informaþii ºiopinii cât mai complet între toþi ceiimplicaþi în activitatea de con-strucþii.

Caracteristici:� Tiraj: 6.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

www.revistaconstructiilor.euImportant

Date post:	02-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	vuthuan
View:	231 times
Download:	0 times

RC Octombrie 2014 – pdf

Documents