Raven

1.Matricele Progresive Raven1.1.Consideratii generaleMatricele progresive Raven formeaza o proba perceptiva neverbala utilizata pentru examinarea inteligentei generale.Cercetarile factoriale arata ca anumite functii mintale sunt n strnsa legatura cu inteligenta generala, adica sunt foarte"saturate"n inteligenta. Prin"masurarea"performantelor unor astfel de functii puternic saturate n inteligenta, se poate determina nivelul inteligentei generale, adica se pot construi teste de inteligenta, care sa nu fie compuse din sarcini psihometrice eterogene, ci sa cuprinda probe omogene.Testul"Matricelor Progresive Standard" (Standard Progresive Matrices), setul A, B, C, D si E,elaborat n 1938de J.C. Raven n colaborare cu L.S. Penrose, revizuit n 1947 si 1956, este un test omogen de inteligenta generala.Matricele Progresive Standard (sau Matricele Progresive Raven sau Raven necolorat, seriile A, B, C, D si E)sunt construite astfel nct sa "acopere" nivele variate (slab - mijlociu - bun) ale abilitatilor mintale si sa fie aplicabile la toate vrstele (copii, adulti, batrni),indiferent de nivelul de scolarizare, nationalitate sau conditie fizica.n 1947 J.C. Raven construieste"Matricele Progresive Colorate" (The Coloured Progresive Matrices, set A, Ab and B),publicate n 1949, revizuite n 1956, destinate examinarii inteligentei generale a copiilor (ntre 5 ani si jumatate si 11 ani) si batrnilor (ntre 65 si 85 de ani).n practica examinarii inteligentei generale a aparut nsa necesitatea elaborarii unui test fidel si sensibil de eficienta mintala, aplicabil la persoanele cu capacitati intelectuale bune si foarte bune, n vederea stabilirii diferentelor interindividuale ntre persoane cu aptitudini superioare. Testul"Matricele Progresive Avansate" (Advanced Progresive Matrices, set I, II)elaborat de catre Raven (1941-1943, revizuit n colaborare cu G.A. Foulds, ambele serii n 1947 si numai seria a II-a n 1962), serveste acestui scop practic si poate fi aplicat ncepnd de la vrsta de 11 ani.1.2.Notiunea de inteligenta generala (factorul "g")Inteligenta generala, sugerata de catre F. Galton (1869), masurata si teoretizata pentru prima data n 1904 de catre Ch. Spearman (teoria factorului central, 1904-1914; teoria celor doi factori, 1914-1931), este contestata de L.L. Thurstone (1938) care n urma identificarii"abilitatilor mintale primare"postuleaza structura multipla(multifactoriala)a inteligentei, negnd existenta factorului"g"si implicit structura unitara a inteligentei.Confruntarile teoretice dintre Spearman si Thurstone, n aparenta contradictorii, se completeaza mai degraba reciproc. Ele ofera o imagine mai reala n legatura cu structura inteligentei si cu variatele ei forme (verbala, practica, matematica etc.) de manifestare.Introducerea metodei multifactoriala cu axe oblice, spre deosebire de cea cu axe ortogonale i permite lui Thurstone intercorelarea factorilor de grup(a "abilitatilor mintale primare")si explicarea corelatiilor gasite printr-unfactor general de gradul II.Thurstone, spre deosebire de conceptia lui Spearman, admite multiplicitatea factorului general de ordinul al doilea.O asemenea "multiplicitate" a factorului"g" (inteligenta generala)apare n teoria inteligentei fluide si cristalizatea lui R.B. Cattell (1941, 1963, 1967). Autorul sustine existenta inteligentei generale fluide("gf"),adica a potentiabilitatilor mintale latente, neinfluentate de cultura (sauinteligenta de tip "A"dupa D.O. Hebb) si a inteligentei generale cristalizate("gc"),care este produsul interactiunii aptitudinii fluide cu influentele culturale formative, modelatoare (inteligenta "B"dupa Hebb).Aptitudinea fluidaatinge nivelul maxim de dezvoltare la 14-15 ani, ramne la acest nivel pna la circa 20 de ani si scade nmod treptat de la 20 la 65 de ani. Spre deosebire de"gf", "gc"are un punct de urcare mai tardiv (de la 14 la 20 de ani), variind dupa esantioanele culturale, si ramne la nivelul atins pe toata durata vrstei adulte (chiar si pna la 65 de ani).Performantele la testul Raven se schimba foarte mult n functie de vrsta subiectului, ntruct reusita la testul Raven este conditionata n primul rnd de inteligenta generala fluida.Teoria ierarhica a structurii aptitudinilor,elaborata de P.E. Vernon (1950), sub influenta lui Ch. Spearman si C. Burt, ne sugereaza, pe de alta parte, ca testul Raven abordeaza inteligenta generala plecnd mai ales de la factorul major de grup"K:m".Din acest motiv examinarea unei persoane numai cu testul Raven nu ofera imaginea"totala"a inteligentei generale a subiectulu 20220v2122u i. Aceasta este cauza pentru care J.C. Raven recomandaasociereaMatricelor Progresive Standard (seriile A, B, C, D si E) cu scara de vocabular Mill Hill si a Matricelor Progresive Colorate (seriile A, Ab si B) cu scara de vocabular Crichten. Scarile Mill Hill si Crichten fiind teste verbale de inteligenta generala abordeaza factorul"g"plecnd mai ales de la factorul major de grup"V:ed"[1](figura 1)Figura 1.Inteligenta generala si "masurarea" ei din punct de vedere al teoriilor lui C. Spearman, P.E. Vernon si R.B. Cattell

1.3.Natura psihologica a factorului "g"Primele tentative de interpretare psihologica a factorului"g"sunt cuprinse nteoria energiei mintale(Ch. Spearman). Factorul specific("s")corespunde astfel dezvoltarii organizarii unui grup particular de neuroni, iar factorul general("g")este datorat energiei provenite din ntregul cortex.Mai trziu aceasta interpretare fiziologica, patrunsa de un realism naiv, este nlocuita de Spearman printeoria proceselor neogeneticebazata pe:legea ntelegerii (trairii) experientei proprii;a educatiei (stabilirii) relatiilor(figura 2 A) sia educatiei corelatelor(figura 2 B)."G"masoara neogeneza.Figura 2Ilustrarea grafica a conceptiei neogenetice a lui Ch. Spearman: Educatia relatiilor (Proba A) si a corelatelor (Proba B)

M. Reuchlin (1964)ncearca sa clarifice natura psihologica a factorului"g"printeoria operatorie a inteligentei(elaborata de J. Piaget). Ipoteza lui M. Reuchlin - dupa care teoria operatorie a lui J. Piaget ar explica natura psihologica a factorului"g"a fost verificata si confirmata de F. Langeat (1969). Astfel conduitele preoperatorii si operatorii inferioare ignora aproape total coerenta logica a testului Raven. Reluarea clinica a probei Raven n aceste cazuri nu duce la ameliorarea performantei. Efectele pozitive ale nvatarii la proba Raven sunt mai evidente la conduitele operatorii mai dezvoltate (mai ales la cele formale). Capacitatea de transfer pare sa fie n strnsa legatura cu nivelul de dezvoltare si cu eficienta inteligentei.Rezolvarea corecta a celor 36 de itemi (Raven colorat), a celor 60 de itemi (Raven necolorat) si a celor 48 de itemi (Raven avansat) cuprinsi n variantele Matricelor Progresive presupune ntelegerea structurii modelului (a Gestaltului), descoperirea principiilor de aranjare a figurilor n interiorul modelului si evaluarea gradului n care una dintre cele 6, respectiv 8 figuri particulare, asezate sub model, ar putea completa lacune din model. Acest ansamblu de operatii mintale ar corespunde cuinteligenta generala, adica cu educatia relatiilor si educatia corelatiilor, definitie data de catre Ch. Spearman factorului"g".Factorul"g"(deci si inteligenta generala, adica analiza), deintegrare(sinteza unui ansamblu de impresii) si totodata deinventie(sau variabilitate combinatorie).Testul Raven examineaza deci spiritul de observatie, capacitatea de a desprinde, dintr-o structura, relatiile implicite, capacitatea de a mentine pe plan mintal informatiile descoperite (memoria de scurta durata) si abilitatea de a opera cu ele, n mod simultan, pe mai multe planuri. Proba Raven, deci, este prin excelenta intelectuala, evidentiind si trasaturi dinamice, temperamentale si motivationale ale personalitatii.2.Matricele Progresive Colorate MP (c) - seriile A, Ab si BTestul Raven colorat, construit pentru examinarea copiilor (51/2-11 ani), poate contribui la evaluarea gradului de maturitate scolara, la descifrarea etiologiei insucceselor scolare, la diagnosticarea timpurie a deficientei mintale, la cunoasterea abilitatii mintale a deficientilor auditivi (surzi si hipoacuzici), la examinarea persoanelor cu tulburari grave de vorbire (afazie, blbiala, etc.) precum si a strainilor care nu cunosc limba tarii respective. De asemenea, se utilizeaza la vrstele mai naintate (65-85 ani) n scopuri clinice (de exemplu, stabilirea determinarii mintale) si antropologice (studii de antropologie comparata).MP (c)examineaza, n general, potentialul intelectual si mai putin volumul de cunostinte.2.1.Prezentarea testuluiTestul MP (c)consta din trei serii(A, Ab si B)de cte 12 matrici. Seriile A si B din proba MP colorat si necolorat sunt identice, cu exceptia ca seriile A si B dinMP (c)sunt prezentate pe un fond colorat. Seria Ab nu are corespondent n testul MP Standard. Fiecare matrice este formata dintr-o figura sau o succesiune de figuri abstracte. n coltul din dreapta jos lipseste un fragment, sau unul din elementele componente ale matricei. Segmentul care lipseste este dat, ntre alte desene, mai mult sau mai putin asemanatoare, n partea de jos a foii, subiectul trebuind sa-l indice.Probele din cadrul unei serii sunt de dificultate crescnda, dar ele se rezolva pe baza aceluiasi principiu (acelorasi principii), pe care subiectul trebuie sa-l (sa le) descopere.Datorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara, subiectul ntelege sarcina cu o instructie prealabila minima si-si exerseaza tehnica de rezolvare n nsusi cursul parcurgerii probelor.Pentru ca proba sa fie mai atractiva si sa mentina atentia copiilor, figurile sunt desenate pe un fond viu colorat. n plus, n afara de prezentarea testuluisub forma de caiet(obiectul studiului de fata) s-a creat o varianta n care sarcina apare mai clara, deoarece matricea este data subforma unei plansete, iar piesele, ntre care se gaseste cea adevarata, sunt mobile, completarea avnd loc n mod practic.2.2.Principiile care stau la baza construirii testuluin dezvoltarea activitatii intelectuale, J.C. Raven identifica, n urma unor studii experimentale premergatoare construirii testului, 5 stadii sau momente cruciale:a)copilul devine capabil, nainte de toate, sa distinga figurile identice de cele diferite (nonidentice) si apoi pe cele similare de cele nesimilare;b)ceva mai trziu, el apreciaza corect orientarea figurii att n raport cu propria persoana, ct si fata de obiectele din cmpul perceptiv;c)mai trziu reuseste sa perceapa ca formnd un ntreg (o cantitate organizata) doua sau mai multe figuri distincte, izolate;d)apoi copilul poate sa analizeze elementele, caracteristicile ntregului perceput si sa faca distinctie ntre ceea ce este dat n test si ceea ce trebuie sa adauge el nsusi;e)ncele din urma copilul ajunge sa compare schimbarile similare n caracteristicile percepute si sa adopte comparatia ca metoda logica de gndire (rationare).Matricele lacunare (3 x 12)sifigurile eligibile (6 x 12)pentru "ntregirea" matricelor, sunt construite n scopuri diagnostice diferite. Acestea pot fi ntelese prinanaliza calitativa a itemilor (3 x 12),respectiv aalegerilor corecte si gresite (tabelul 1, 2 si 3)n raport cu momentele cruciale ale dezvoltarii intelectuale la copii.n partea de sus, n stnga fiecaruitabel (1, 2 si 3)sunt prezentate, n ordinea importantei (de la stnga la dreapta), acele operatii mintale fundamentale care conditioneaza ntelegerea si rezolvarea problemelor prezentate n mod succesiv. Operatia esentiala este subliniata prin majuscule. n partea de jos (n stnga) a fiecarui tabel sunt grupate dupa tipul de greseala comisa, toate figurile care pot fi alese de subiect pentru completarea matricelor. Figurile sunt ordonate n 5 grupe (tipuri), iar n interiorul primelor patru se analizeaza mai nuantat alegerile gresite(notate cu literele "A - J"),alegerile concrete(notate cu "X")formeaza cea de-a cincia categorie.n partea de sus (n dreapta) a fiecarui tabel sunt calificate (cu litere) cele 6 figuri eligibile si prin aceasta se arata si greseala de rationare, de gndire n cazul alegerilor inadecvate. Din partea de jos (n dreapta) a fiecarui tabel se poate aflafrecventa celor 11 tipuri de alegeri ("A - X")n fiecare serie(A, Ab si B).

Tabelul numarul 1Seria A - ntelegerea identitatii si a schimbarilor produse n interiorul matricelor continueSuccesiunea matricelorOrdinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvateAlegeri posibile

123456

1Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, asemanarii si identitatiiabxbj

2Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea DEOSEBIRII si identitatiiaaasxa

3Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, ASEMNRII, identitatiixajaaa

4Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, ASEMNRII, identitatiibxjjbb

5Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, ASEMNRII, identitatiijcbjjx

6Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, orientarii, identitatiiijxbbij

7Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului, tendintei de nchiderejjbejx

8Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului,gxfjch

9Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, orientarii, identitatiixbbbjci

10Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, orientariibixbjcjc

11Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului, tendinte de nchiderejcgjxhb

12Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea asemanarii, orientarii sieducatiei de corelatejjcigxh

Felul alegerilorTipul si natura figurilor eligibileFrecventa dupa pozitie

123456

aDeosebireFigura nu contine nici un fel de model131212

bDeosebireFigura aleasa este total inadecvata314332

cIdentificarea neadecvataFigura cuprinde elemente inadecvate si distorsiuni11

dIdentificarea neadecvataFigura combina (uneste) elementele n mod inadecvat

eIdentificarea neadecvataFigura este nsusi modelul sau jumatatea din el cu care se completeaza lacuna1

fRepetarea matriceiFigura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra si n stnga lacunei1

gRepetarea matriceiFigura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra lacunei111

hRepetarea matriceiFigura este identica cu partea din matrice care se gaseste la stnga lacunei12

iCorelatie incompletaFigura are orientare gresita1112

jCorelatie incompletaFigura se ncadreaza corect n matrice, dar completarea este partiala433332

xFigura adecvataFigura completeaza matricea att pe orizontala, ct si pe verticala222222

Tabelul numarul 2Seria Ab - ntelegerea figurilor discontinue (separate) ca si ntreguri legate spatialSuccesiunea matricelorOrdinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvateAlegeri posibile

123456

1Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, ASEMNRII, identitatiibjjxbb

2Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, ASEMNRII, ORIENTRII,identitatiibecbixc

3Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea asemanarii, orientarii, identitatiixcccij

Completarea matricelor discontinue (separate) implica ntelegerea faptului ca cele trei figuri sunt elemente independente ale unui ntreg care se completeaza cu un al patrulea element prin sesizarea:

4deosebirii, SIMETRIEI NCHISE si orientarii partii care lipsestegebhbx

5deosebirii, SIMETRIEI NCHISE si orientarii partii care lipsestefxgbeh

6ASIMETRIEI nchise si orientarii partii care lipsestexgfeihe

7deosebirii, simetriei DESCHISE si orientarii partii care lipsesteegxbhc

8asimetriei nchise, SCHIMBRII si orientarii partii care lipsestecgecxfc

9simetriei deschise, SCHIMBRII si orientarii partii care lipsesteefgdhx

10simetriei deschise si orientarii partii care lipsestecbbxfeg

11simetriei nchise si orientarii OBLICE a partii care lipsestehbcfexbd

12ASIMETRIEI DESCHISE, schimbarii si orientarii partii care lipsestegxchij


123456

aDeosebireFigura nu contine nici un fel de model



dIdentificarea neadecvataFigura combina (uneste) elementele n mod inadecvat1



gRepetarea matriceiFigura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra lacunei2321


ICorelatie incompletaFigura are orientare gresita12



Tabelul numarul 3Seria B - ntelegerea schimbarilor asemanatoare (analoge) ale figurilor legate n mod spatial si logicSuccesiunea matricelorOrdinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvateAlegeri posibile

123456

1Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, asemanarii, identitatiibxbbbb

2Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, asemanarii, identitatiibcccajx

3Perceperea celor trei figuri ca si un ntreg care se completeaza prin ntelegerea asemanarii, SIMETRIEI sI ORIENTRII partii care lipsestexcjchfe

4Perceperea celor trei figuri ca si un ntreg care se completeaza prin ntelegerea asemanarii, SIMETRIEI sI ORIENTRII partii care lipsestejxegech

5Perceperea celor trei figuri ca si un ntreg care se completeaza prin ntelegerea asemanarii, ASIMETRIEI sI ORIENTRII partii care lipsestexbhfgb

6Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin ntelegerea SCHIMBRII ASIMETRICE si orientarii oblice a figurii care lipsestehjxgid

7Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin ntelegerea SCHIMBRII ASIMETRICE si orientarii oblice a figurii care lipsestehgcjxi

8Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin ntelegerea schimbarii asimetrice n figura MODIFICATchifhgx

9Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin ntelegerea SCHIMBRII ASIMETRICE si orientarii oblice a figurii care lipsestegcjxhfc

10Gndirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica ntelegerea analogiilor logice prin perceperea ADUGRII unei caracteristici date la o figura modificataghxjdf

11Gndirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica ntelegerea analogiilor logice prin perceperea SCDERII unei caracteristici date dintr-o figura modificatadhgxdf

12Gndirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica ntelegerea analogiilor logice prin perceperea DUBLEI SCDERI din caracteristicile date ale figuriijghjxf


123456

aDeosebireFigura nu contine nici un fel de model1



dIdentificarea neadecvataFigura combina (uneste) elementele n mod inadecvat121



gRepetarea matriceiFigura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra lacunei


iCorelatie incompletaFigura are orientare gresita111



TestulMP (c)este destinat sa evalueze, n primul rndclaritatea capacitatii de observatie, gndirea clara si niveluldezvoltarii intelectuale a persoanei. Raspunsurile gresite nu pot fi utilizate n mod satisfacator n vederea evaluarii cantitative a disfunctiei mintale. Ele indica doar unde, n ce si eventual de ce esueaza subiectul. Gradul de ncredere al concluziilor desprinse n urma analizei greselilor depinde, pe de o parte, de natura greselilor si pe de alta parte de numarul lor. Analiza greselilor are o semnificatie psihologica mai redusa n cazurile n care se greseste n prea putine sau n prea multe alegeri, fata de acele cazuri n care circa jumatate din raspunsuri ntr-un fel sau altul sunt gresite,adica cota totala variaza ntre 15 si 27 de puncte.2.3.Instructiunile de aplicareDupa cum afirma I. Holban, n aplicarea matricelor colorate, ca si a oricarei alte probe psihologice de durata, psihologului nu trebuie sa-i scape din vedere o caracteristica a copiilor, si anume aceea de a fi grabiti, de multe ori superficiali sau neglijenti. Dealtfel, n aceste manifestari comportamentale pe care poate gresim daca le catalogam ntr-un fel sau altul, este implicata si o anumita caracteristica a atentiei copilului. Acest fapt presupune prezenta activa a psihologului n sustinerea atentiei copilului, a interesului sau pentru proba.Interventiile psihologului vor prezenta un ajutor dat copilului pe linia mobilizarii atentiei acestuia asupra temei. Este necesara obtinerea asigurarii ca modelul a fost privit cu atentie si ca figura indicata este considerata de copil cu satisfactie ca fiind figura care completeaza n mod corect modelul.Aplicarea testului este precedata de o pregatire dispozitionala a copilului prin care se urmareste nu numai cstigarea copilului pentru test, dar si crearea unei anumite ambiante psihologice (normalizarea relatiei psiholog - copil, scaderea starii tensionale, atenuarea emotivitatii sau invers, crearea unei anumite stari de seriozitate etc.)n cazul aplicarii formei de caiet a testuluiMP (c),copiii nu au posibilitatea "sa vada" rezultatul ncadrarii figurii alese n matricea lacunara. Din acest motiv ei pierd usor interesul pentru sarcina si devin neatenti. Examinatorul trebuie sa asigure mentinerea (stabilitatea) atentiei subiectului, adica sa-l incite pe copil la perceperea atenta a materialului.Copilul trebuie sa se convinga singur ca figura indicata de el este unica figura adecvata pentru completarea lacunei din matrice.Seria A.Dupa o scurta discutie introductiva (stabilirea contactului) psihologul aseaza n fata subiectului caietul deschis la itemulA1."Uita-te aici"!(i se arata modelul de sus)Acesta este un model, din care lipseste o bucata. (s-a taiat o bucata). Una din aceste bucati(i se arata cu degetul fiecare dintre cele 6 figuri asezate sub model)completeaza exact acest gol(i se arata lacuna din model),se potriveste aici. Aceasta, care are numarul 1 are aceeasi forma, dar desenul nu este potrivit. n figura 2, nu este desen de loc. Cea de-a treia este gresita de tot. Figura a 6-a este aproape potrivita, dar aici(i se arata partea alba a figurii)este gresita. Numai una este corecta. Arata care este cea corecta.Daca subiectul nu indica figura adecvata, psihologul continua sa explice sarcina pna cnd subiectul va ntelege natura problemei care trebuie sa fie rezolvata.A2- A3: "Dar din acesta, care lipseste ? Arata-mi"n cazul n care subiectul greseste, psihologul poate reluaA1demonstrnd din nou sarcina, dupa care revine laA2. Daca subiectul rezolva corectA2se trece laA3, cu aceleasi instructiuni ca si laA2.A4- A5:Fara a-i lasa timp pentru alegere, i se spune subiectului: "Priveste foarte atent modelul"(i se arata tragnd degetul mare peste model).Numai una se potriveste total. Mai nti sa te uiti atent la fiecare(i se arata cu degetul fiecare dintre cele 10 figuri).Numai dupa aceea sa-mi arati acea figura unica, care se potriveste aici(i se arata lacuna din model). Dupa ce copilul a ales una, indiferent daca este corecta sau gresita, i se spune: Aceasta este corecta ? Se potriveste aici ?(i se arata figura indicata si lacuna din model). Daca subiectul raspunde afirmativ("da"),psihologul aproba alegerea, indiferent de caracterul ei adecvat sau neadecvat. Daca copilul doreste sa-si schimbe alegerea, psihologul va spune:"Bine, arata-mi acea figura unica pe care o socotesti corecta."Dupa o noua alegere facuta de catre subiect, indiferent daca este corecta sau nu, psihologul ntreaba:"Aceasta este figura corecta ?"Daca copilul raspunde afirmativ, examinatorul accepta alegerea. Daca nsa subiectul are ndoieli si de data aceasta, psihologul continua:"Dar care este cea corecta ?"Figura indicata la aceasta ntrebare se considera decizia finala a subiectului.La itemulA5se procedeaza ntocmai ca si laA4.De laA1laA5psihologul poate reveni oricnd, daca este necesar, pentru a ilustra din nou sarcina, stimulndu-l pe subiect la o noua ncercare. Daca copilul este incapabil sa rezolve corect itemiiA1- A5,examinarea se ntrerupe pentru a fi reluata cu forma de planseta (cu piese mobile) a testului Raven colorat. Daca nsa subiectul rezolva usor si corect primele sarcini, examinarea se continua cuA6.A6- A12:"Priveste atent modelul ! Care se potriveste aici(i se arata lacuna din model)din aceste figuri(i se arata cele 6 figuri)? Fii atent, numai una este corecta. Care este aceea ? S-o arati numai atunci cnd esti sigur ca ai gasit-o pe cea corecta.".La itemii urmatori se da aceeasi instructie, n masura n care ea este necesara. Daca examinatorul repeta prea mult instructia, subiectul nu va mai fi atent la ea. Din acest motiv, instructia, n cazurile n care copilul este atent si ntelege ceea ce are de facut, poate fi prescurtata.Seriile Ab si B.Ab1- Ab5:LaAb1, psihologul arata pe rnd cele trei figuri ale modelului si n cele din urma lacuna:"Vezi cum merg ? Aceasta, aceasta, aceasta ...... Care va fi aceea ? Fii atent ! Uita-te pe rnd la fiecare. Numai una se potriveste. Care este aceea ?"De laAb1la AB5,dupa ce subiectul indica una din cele 6 figuri, indiferent daca alegerea este corecta sau nu, psihologul ntreaba:"Aceasta este figura care ncheie bine ? (corect) modelul(i se arata figura aleasa si lacuna din model) ? Ca si mai nainte, daca copilul raspunde prin"da",psihologul aprobnd raspunsul, accepta alegerea indicata. Daca nsa copilul doreste sa-si schimbe parerea, psihologul procedeaza ntocmai ca si la seriileA. El va accepta drept corecta alegerea la care tine copilul n cele din urma.Ab6- Ab12:Dupa a 5-a matrice, copilul nu mai trebuie ntrebat asupra corectitudinii alegerii. Psihologul va spune doar urmatoarele:"Priveste atent modelul(i se arata pe rnd figurile modelului, apoi lacuna care urmeaza sa fie completata).Fii atent, numai o singura figura completeaza corect modelul(i se arata pe rnd fiecare figura).Care este aceea ?Aceasta instructie se va da si la sarcinile urmatoare, n masura n care ea este necesara.Laseria B, se da aceeasi instructie ca si laA6. Atentia copilului trebuie orientata asupra modelului ( matricei) care urmeaza sa fie completata. Se subliniaza ca din cele 6 figuri prezentate sub model, doar una singura este adecvata, invitndu-l sa examineze atent fiecare figura si sa indice alegerea dupa care s-a convins ca a gasit-o pe cea corecta.Cei 36 de itemi se rezolva fara ntrerupere n ordinea prevazuta n test, de la nceputulseriei Apna la sfrsitulseriei B.Instructia standardizata este dirijarea maxima de care poate beneficia subiectul. Nu se acorda nici un fel de ajutor care sa depaseasca limitele instructiei standardizate. Deciziile, alegerile subiectului nu se comenteaza.Alegerea corecta, chiar daca subiectul nu o poate argumenta verbal, se considera raspuns corect.Psihologul noteaza n fisa de raspuns, la fiecare model, numarul figurii indicate de catre subiect. Este recomandat sa se noteze si manifestarile comportamentale ale subiectului n situatia de examinare (inclusiv cele verbale).Copiii mai dotati, sunt invitati sa-si consemneze ei nsisi alegerile n fisa de raspuns. n aceste cazuri, examinatorul supravegheaza succesiunea corecta a itemilor (subiectul sa nu ntoarca doua sau mai multe pagini, "sarind" peste itemi) si corectitudinea nsemnarii alegerilor (numarul figurii alese sa fie introdus la locul potrivit n fisa de cotare. Majoritatea copiilor cuVC> 8anirealizeaza corect aceasta sarcina. Astfel, de laVC>8 anitestul poate fi aplicat colectiv, n conditiile unei supravegheri atente.Daca testulMP (c)este rezolvat corect si usor de catre subiectul examinat n mod individual, la vrsta de 8 ani, se poate trece n continuare laseriile C, D,iar ncepnd de la 9 ani laseriile C, D, E ale Matricelor Progresive Standard.n aceste cazuri, performanta (cota partiala) de laseria Abnu se considera n calcularea celei totale. Cota totala astfel obtinuta se interpreteaza dupa etalonul Ravenului necolorat.Pentru examinarea colectiva a copiilor cuVC>10 ani, se recomanda aplicareaMatricelor Progresive Standard. Daca subiectul nscrie mai multe cifre ntr-o singura rubrica a fisei de raspuns, n cazul administrarii sau aplicarii colective a testului, i se atrage atentia sa "stearga" (sa taie cu creionul) si sa ramna doar o singura cifra n rubrica. Daca notarea mai multor cifre se observa numai dupa ncheierea examenului,se considera ca si raspuns corect ultima cifra (cifra de la extrema dreapta),indiferent daca celelalte cifre mentionate sunt sau nu corecte.2.4.Cotarea raspunsurilorRaspunsurile (alegerile) corecte sunt indicate n tabelul numarul 4.Tabelul numarul 4Grila de corectie a Matricelor Progresive ColorItemulSeria123456789101112

A451263621345

Ab451621346352

B261213564345

Cotarea raspunsurilor este facilitata prin aplicareagrilei de cotarepeste foaia de raspunsuri (n care sunt consemnate alegerile facute de catre subiect). Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Prin adunarea tuturor punctelor realizate de subiect se obtinecota totala.Ea serveste ca punct de plecare pentru interpretarea performantei subiectului, adica pentru cunoasterea nivelului de dezvoltare si de eficienta a inteligentei generale.Se observa deci ca performanta subiectului laMP (c),ca si la majoritatea testelor, este exprimata numeric si direct, sub forma decota bruta(numarul raspunsurilor corecte). O cota bruta nsa, obtinuta la un test psihologic, prin ea nsasi nu are semnificatie. Ea trebuie interpretata n comparatie cu un standard(etalon)al rezultatelor. Diferentele si scorurile brute, n general, nu reprezinta "distante reale" (distante adevarate) ntre subiecti. Din acest motiv, cota bruta obtinuta de un subiect laMP (c)trebuie comparata prin intermediul etalonului, cu scorul mediu al grupului de referinta (grupul de vrsta din care face parte subiectul) examinat n vederea etalonarii testului.2.5.Interpretarea rezultatelor2.5.1.Interpretarea cantitativaInterpretarea cantitativaeste primul pas, care consta n raportarea performantei individuale la performanta etalon (tabelul numarul 5) pentru stabilirea gradului de inteligenta a subiectului.

Tabelul numarul 5MP (c) Raven - Etalon I (Romnia) realizat de catre C. Zaharnic si colaboratorii n 1974CentileScoruri (cote)

6 ani7 ani8 ani9 ani10 ani

1002326282833

902024262729

801821242428

701719222326

601617202225

501516182124

401515171922

301414161720

201213151617

101112141516

Tabelul numarul 6MP (c) Raven - Etalon (Anglia)CentileScoruri (cote)

51/2ani6 ani61/2ani7 ani71/2ani8 ani81/2ani9 ani91/2ani10 ani101/2ani11 ani

95192123242526283032323335

90172021222324262831313134

75151718192021232628282931

50141515161718202224242628

25121314141516171921222224

10-1212131415151618202021

5---121213141516171717

Prezentam n continuare alte doua etaloane, pentru vrstele de 5 ani si jumatate - 11 ani(tabelul numarul 6)si 65 - 85 ani(tabelul numarul 7)elaborate de catre J. C. Raven pentru populatia engleza. Aceste etaloane straine nu pot fi utilizate dect n mod orientativ, pentru populatia din Romnia.Tabelul numarul 7MP (c) Raven - Etalon (Anglia)CentileScoruri (n cote) la vrsta medie (n ani) de:

6570758085

953331302928

903029282625

752826242321

502422201816

251817161412

101413121110

512111110-

Performantele intelectuale astfel "masurate" (prin raportare la etalon) pot fi ierarhizate n 5 grade (nivele) diferite de inteligenta:Gradul I:Inteligenta superioara.Performanta subiectului, raportata la performanta medie a grupului de vrsta din care face parte, atinge sau depaseste centilul 95.Gradul II:Inteligenta peste nivelul mediu.Performanta atinge sau depaseste centilul 75.Gradul II +:performanta atinge sau depaseste centilul 90.Gradul III:Inteligenta de nivel mediu.Performanta se situeaza ntre centilele 25 si 75.Gradul III +:performanta depaseste centilul 50.Gradul III -:performanta se situeaza sub centilul 50.Gradul IV:Inteligenta sub nivelul mediu.Performanta nu depaseste centilul 25.Gradul IV -:performanta nu depaseste centilul 10.Gradul V:Deficienta mintala.Performanta nu depaseste centilul 5.ntruct reusita laMP (c)este sensibila fata de fluctuatiile functionale ale activitatii mintale, J.C. Raven recomanda studierea eventualelor discrepante "abateri" care pot sa apara, la cele trei cote partiale obtinute laseriile A, Ab si B. Cu ajutorultabelului numarul 8, elaborat de J.C. Raven, se pot calcula discrepantele interne ale cotei totale (a scorului total) fata de scorurile asteptate.De exemplu dacacota totala (= 24 puncte)este compusa din cotele partiale:A = 9; Ab = 8; B = 7, atuncidiscrepantele sunt: -1; 0; +1.Sau, dacacota totala (= 25 puncte)este compusa dinA = 12, Ab = 8, B = 5,discrepantele sunt: +2;-1; -1.

Tabelul numarul 8Compozitia normala a scoruluiScorulPartialla scorul total de:

asteptat1011121314151617181920212223242526272829303132333435

A56777788888999101010111111111111111212

Ab33334445667788899101010101011111112

B2223344445555666778891010111111

2.5.2.Interpretarea calitativa a performanteiRezultatul obtinut laMP (c) (cota totala)desi depinde n primul rnd de operatiile mintale, de calitatile inteligentei, reusita este conditionata si de factorii nonintelectuali de personalitate (emotivitate, anxietate, stabilitate - instabilitate emotionala, angajarea eu-lui n rezolvarea sarcinii, trasaturi temperamentale etc.) Pe de alta parte, diferiti subiecti pot realiza aceeasi performanta prin mecanisme intelectuale diferite, ceea ce pentru psiholog nu este indiferent. Semnificatia psihologica a scorului total se desprinde numai cu conditia relevarii mecanismelor psihice prin care s-a ajuns la rezultatul respectiv. Ceea ce este posibil prininterpretarea rezultatului final n raport cu comportamentul global al subiectului(manifestat n situatia de examinare).Prezentam n continuare, pentru ilustrare, rezultatele examinarii subiectuluiT.I.(Cl. I, Sc. gen., EC = 8 ani si 11 luni, sex femeiesc). Subiectul cu insuccese scolare accentuate este examinat la cererea nvatatoarei.n timpul examinarii se observa laT.I.:privire obtuza; incapacitate de concentrare; activitate nestructurata; stil de lucru difuz; abandonarea frecventa a sarcinii; ntelege greu instructia pe care de cele mai multe ori nu si-o poate transforma n autoinstructie, datorita functiei reglatoare insuficient dezvoltate a limbajului. Nu interiorizeaza sarcina, se abate usor de la ea prin asociatii spontane, ntmplatoare, nu constientizeaza si nu traieste insuccesul.Cota totala= 11 puncte(A = 7, Ab = 2, B = 2);Discrepantele=+1, -1, 0;Subiectul totalizeaza 25 de alegeri gresite, dintre care n cele mai multe cazuri: repeta n mod stereotip figura gresita; identifica n mod inadecvat, nu sesizeaza distorsiunile, orientarea gresita si elementele neadecvate; greseste n mod sistematic la acele sarcini care serezolva prin operare simultana cu doua sau mai multe criterii etc.Pe baza acestor rezultate se poate formula undiagnostic ipotetic de deficienta mintala.Informatiile diagnostice furnizate deMP (c)desi sunt confirmate de nereusita scolara, diagnosticul ramne ipotetic pna la confirmarea(sau infirmarea) lui de alte probe de inteligenta. Pe de alta parte, diagnosticul trebuie precizat (Debilitate mintala ? Imbecilitate ? etc.), ceea ce devine posibil tot prin largirea metodelor diagnostice.n continuare, subiectul a fost examinat cu scara metrica de masurare a inteligentei Binet - Simon si cu probe piagetiene(de conservare a cantitatii).Datele cantitative(VMBinet= 5 ani; QIBinet= 55; CotaPiaget=Q1)concordante atestadebilitatea mintala accentuata, la limita imbecilitatii a subiectului. Greselile laMP (c)sunt generate de repetarea stereotipa a figurii neadecvate, deneanalizare a modelului, nesesizarea elementelor care se abat de la model. Dificultatile cele mai mari le ntmpina n sesizarea asemanarilor perceptive. Subprobele cuprinse n scara Binet - Simon laVM de 5 si 6 ani, sunt sarcini care depasesc capacitatile mintale ale subiectului.T.I.nu conserva cantitatile; nu poate compara doua multimi concrete compuse din cte 6 elemente; utilizeaza doar izolat termenii "mult" si "putin"; nu poseda relatia cantitativa "mai mult-mai putin".Debilitatea mintala a luiT.I.este incontestabila. Se recomanda transferarea elevei la scoala ajutatoare.2.6.Calitati psihometrice ale MP (c)n urma studierii fidelitatii, prin procedeul retestarii (coeficient de constanta), si a validitatii concurente (comparate), autorul testului ajunge la rezultate bune(tabelul numarul 9),care pledeaza pentru valoarea diagnostica a probei MP (colorat).Tabelul numarul 9Comparatii ntre MP (c), Terman - Merrill si testul Crichton la copii de 9 aniTestulMP(c)Terman - MerrillCrichton

MP(c)0,80 0,50,66 0,060,65 0,07

Terman - Merrill-0,90 0,020,83 0,04

Crichton--0,95 0,02

3.Matricele Progresive StandardM.P. (s) - seriile A, B, C, D si E3.1.Consideratii generaleJ.C. Raven formuleaza n 1936principiul "matricelor progresive",care sta la baza constituiriitestului M.P (s).n 1938 apare prima forma a testului (revizuita pe baza rezultatelor experimentale, n 1937 si n 1956). Testul si are originea n gndirea psihologica a lui C.H. Spearman, C. Burt s.a. si n teoria psihologiei configurationiste (Gestaltpsychologie). Desi datele asupra validitatii conceptuale prezinta unele discordante, majoritatea psihologilor gasesc ca testul M.P. standard este puternic saturat n factorul"g"si"K:m".J.C. Raven accentueaza ca testul propus de el nu masoara pur si simplu o performanta intelectuala, ci o capacitate generala de organizare a Gestaltului si de integrare a relatiilor.Faptul ca rezolvarea corecta a M.P. Raven presupune o buna performanta la testul Bender - Gestalt(Bender - Santucci) - proba de structurare perceptiv - motrica a spatiului -, arata ca perceperea figurilor structurate, adica performantele vizual-motrice joaca un rol important n reusitele la testul Raven. S-ar putea spune ca daca testulM.P. (s)"masoara functia intelectuala", atunci realizeaza acest lucru bazndu-se pe performantele vizual-motrice. Scorul total laM.P (s)este influentat pe lnga factorii amintiti, de capacitatea inductiva, de ntelegerearelatiilor spatiale etc. si de factori nonintelectuali de personalitate (temperament, afectivitate, motivatie etc.)n cursul celui de-al doilea razboi mondialM.P. (s)a fost utilizat pe scara larga n Anglia (fiind aplicat la cca.3 milioane recruti). De atunci si pna n prezent matricele progresive Raven (necolorat) si-au dovedit validitatea att n orientarea scolara si profesionala a normalilor, devenind un test de inteligenta aproape "international", ct si n examinarea surzilor, a deficientilor mintali si a bolnavilor psihici.3.2.Prezentarea testuluiTestulM.P. (s)cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Fiecare item consta dintr-un desen abstract, adesea dintr-un grupaj de figuri ("matrice"), din care lipseste o parte(un element). n urma examinarii matricei, subiectul trebuie sa decida care este figura unica (din cele 6 sau 8 oferite pe aceeasi plansa sub matrice) potrivita pentru "ncheierea" corecta a matricei. Probele simple sunt grupate n serii de cte 12 matrici, seriile fiind notate de la "A" la "E". Fiecare serie dezvolta o tema diferita ("A" -stabilitatea de relatii n structura matricei continue;"B"- analogii ntre perechile de figuri ale matricei,"C"- schimbari progresive n figurile matricei; "D"- permutari, adica grupari de figuri n interiorul matricei;"E"- descompuneri n elemente ale figurilor matricei). TestulM.P. (s)desi cuprinde un singur gen de sarcini, prin varietatea temelor sale poate evidentia, n strnsa legatura cu inteligenta generala, capacitatea de restructurare (mobilitatea - rigiditatea mintala) si de transfer ntruct subiectul si exerseaza tehnica de rezolvare n cursul parcurgerii probelor.Fiecare probancepe cu o sarcina usoara (a carei rezolvare pare "de la sine"), urmata apoi de 11 probleme de dificultate crescnda. Unele cercetari arata nsa, ca ordinea de dificultate a itemilor nu este riguros progresiva si se propune reordonarea itemilor n interiorul testului. Seriile se succed tot n ordinea dificultatii gradate, ceea ce favorizeaza o nvatare reala pe parcursul problemelor.3.2.1.Seria ACuprinde matrici statice cu modele omogene. Subiectul poate sa gaseasca figura unica necesara pentru completarea matricei din cele 6 figuri asezate sub matrice prin: analiza si diferentierea perceptiva fina a elementelor matricei, ntelegerea relatiilor ntre elementele structurii, identificarea partii lacunare, completarea marginilor partii lacunare (a "cmpului") cu fiecare figura din cele 6, date sub matrice si prin sinteza marginilor.3.2.2.Seria Bn seria Bfiecare matrice se compune din 4 elemente dintre care cel de-al IV-lea lipseste. n itemiiB1siB2, cele 4 parti ale matricei sunt identice. n itemii urmatori elementele difera si formeaza un ntreg cu o structura relationala logica. Sarcina subiectului consta n descoperirea analogiei ntre doua figuri (stabilirea relatiilor), prin diferentierea treptata a elementelor(capacitatea de a concepe simetria ntre figuri). Elementul potrivit pentru completarea matricei se alege din 6 figuri.3.2.3.Seria CSeria Ceste formata din matrici de cte 9 elemente ordonate (3 x 3) din care unul lipseste. Probele seriei se rezolva prin descoperirea schimbarilor progresive ale figurilor n interiorul matricei. Figurile prezinta modificari continue de pozitie si schimbari spatiale dinamice, care determina mbogatirea figurilor att n plan orizontal, ct si n plan vertical (totalizarea elementelor noi n figura care lipseste). Raspunsul corect se alege din 8 posibilitati.3.2.4.Seriile D si ESeriile D si Ecuprind cte 12 matrici, fiecare fiind compusa din cte 9 elemente(dar unul lipseste). Partea care lipseste se alege din 8 figuri prezentate sub matrice.Probele din seriile Dsunt repartizate dupa principiul restructurarii figurilor pe plan orizontal si vertical. Rezolvarea corecta presupune urmarirea regularitatii consecutive a figurilor si alternarea lor n structura matricei (descoperirea criteriilor schimbarii complexe).Probele din seria Ese rezolva prin operatii de abstractizare si sinteza dinamica ce au loc n procesul gndirii superioare. Se cere observarea evolutiei complexe, cantitative si calitative, a sirurilor cinetice (dinamice). Elementul care lipseste poate fi completat pe baza de operatii algebrice(adunare, scadere) efectuate asupra elementelor matricei.3.3.Desfasurarea examinariiTestul poate fi aplicat individual sau n grup (ncepnd de la 8 ani), fie cu timp limitat, fie cu rezolvarea n ritm propriu (n care caz se rezolva n maximum o ora). J.C. Raven este de parere can scopul cercetarilor cu caracter genetic sau n studiile clinice, este de preferat sa nu se fixeze un timp limitade rezolvare, deoarece "capacitatea maxima de gndire clara" variaza mai putin n functie de sanatate si se perfectioneaza mai putin prin practica dect viteza unei activitati intelectuale de precizie. n acest caz testulM.P (s)"masoara" n primul rnd capacitatea maxima de observatie si de gndire clara. Examinatorul poate sa nregistreze n aplicarea individuala a testului, timpul scurs de la nceperea si pna la terminarea rezolvarii problemelor.Timpul mediu necesar rezolvarii celor 60 de itemi este de 40-50 minute; ritmul de activitate al subiectului poate fi considerat normal pna la timpul maxim de 60 de minute. Se stie nsa ca sub 30 de ani ritmul rezolvarii testului este mult mai rapid, timpul mediu fiind de 30-35 minute.n cazurile n care testulM.P (s)se aplica n scopul ierarhizarii membrilor unui anumit grup cum ar fi selectia profesionala a candidatilor, este preferabilarespectarea unui timp limita(se recomanda timpul maxim de 30 minute), ceea ce se comunica subiectilor. Testul "masoara" n acest caz capacitatea efectiva de rezolvare a subiectului n timpul dat. Datorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara, subiectul ntelege sarcina cu oinstructie prealabila minima. Vom prezenta totusi, n cele ce urmeaza, o instructie mai detaliata, destinata examinarii colective, care poate fi utilizata cu schimbari minime si n testarea individuala.n situatia de examinare colectiva, se distribuie fiecarui subiect un exemplar din test tiparit(subforma de caiet) si o fisa personala de cotare pentru nregistrarea raspunsurilor. Caietul test ramne nchis (n fata subiectilor) pna la semnalul dat pentru nceperea probei. Subiectii completeaza nti cu datele personale (numele, vrsta, locul de munca (scoala), ocupatia, data examinarii, data nasterii) n rubricile corespunzatoare ale fisei de cotare, dupa care toate creioanele se pun pe masa. Cerem atentie sporita si avertizam sa nu se scrie nimic pe caietul test.Consemnul:"Aveti n fata un caiet cu 60 de planse (desene). Ele sunt aranjate n 5 grupe, notate cu literele A,B,C,D si E. n fiecare serie (grupa) sunt 12 probleme, aranjate n asa fel nct la nceputul fiecarei serii sunt probe mai usoare, iar la sfrsitul lor probele sunt mai grele. Deschideti caietele la prima pagina. n partea de sus a paginii (li se arata matricea A1) se afla un desen notat cu A1, din care lipseste o parte (li se arata pata ramasa alba). Sub aceasta imagine mare se afla 6 figuri, asemanatoare ca forma cu portiunea goala ramasa alba din desenul mare. Numai una din aceste figuri completeaza n mod corect, ca forma si ca desen, imaginea mare (li se arata matricea A1). Care este acea figura unica ? Daca cineva raspunde corect spunem: "Foarte bine". Daca cineva raspunde gresit spunem: "Mai gnditi-va!".Apoi, indiferent daca au gasit sau nu figura adecvata, continuam: "Daca alegem figura nr.1, observam ca ea completeaza desenul ca forma, dar n interior nu are acelasi desen. Acelasi lucru l constatam si n cazul figurilor 3 si 5. Figura nr.2 este nepotrivita fiindca nu cuprinde nici un desen. Limitele din interiorul figurilor nr.4 si 6 sunt la fel cu cele din imaginea mare, care trebuie completata. Care se potriveste dintre 4 si 6 ? Figura nr.6 nu, deoarece are o parte alba, incompleta (li se arata). Deci figura nr.4 este cea corecta, fiindca primele 2 liniute orizontale din interiorul ei (li se arata) si cele 4 liniute verticale de la marginea interioara (li se arata) continua exact liniutele ncepute, dar neterminate ale imaginii mari (li se arata din A1).si acum, scrieti n rubrica corespunzatoare (A1) a fisei primite de fiecare numarul 4, adica numarul figurii corecte. Aveti grija sa scrieti raspunsul vostru n rubricile care poarta seria si numarul problemei.Ati nteles cum trebuie sa lucrati?n cazul n care subiectii (sau unii dintre ei) nu au nteles sarcina, examinatorul va repeta explicatiile. Daca toti subiectii au nteles, examinatorul continua:"n fiecare proba, ntr-un cadru mare se afla o imagine compusa din anumite figuri. Aceste figuri sau desene nu sunt alcatuite la ntmplare, ci dupa o anumita regula. Aceasta regula trebuie sa o descoperiti la fiecare proba, ca sa puteti completa partea ramasa alba, cu una din cele 6 sau 8 figuri care se afla sub imaginea mare.Treceti succesiv de la o proba la alta. Sa nu omiteti si sa nu saritipeste nici o plansa. Respectati neaparat ordinea lor. Chiar daca aveti impresia ca ati rezolvat gresit o proba, sa nu va ntoarceti la ea. Raspunsul vostru, adica numarul figurii alese, l scrieti cu atentie n rubrica corespunzatoare a fisei personale. Eventualele greseli le corectati prin taiere (cu creionul) numarul gresit si nu cu guma.Dupa ce examinatorul s-a convins (pe baza probelor exercitiu:A1- A5la care este indicat sa se dea ajutor) ca toti subiectii nteleg sarcina, li se precizeaza timpul de rezolvare si se da comanda: "ncepeti sa lucrati ct mai corect si ct mai repede posibil" -fiind vorba de o examinare cu limitarea timpului. Sau: "Lucrati atent. Sa nu va grabiti prea mult. ncepeti." -atunci cnd timpul este nelimitat (maximum o ora).Instructia de fata poate fi prescurtata n functie de nivelul de ntelegere al subiectilor (subiectului). Examinatorul nu va oferi celor examinati nici un fel de ajutor care depaseste limitele instructiei.n cazul examinarii individuale, nsusi examinatorul noteaza raspunsurile subiectului n fisa de cotare. si n acest caz se respecta instructia (cu mici modificari impuse de aplicarea individuala a testuluisi cu prescurtari posibile). Daca subiectul si modifica raspunsul ales, examinatorul noteaza "corectarea" prin taierea raspunsului anterior si nscrierea celui nou n aceeasi rubrica. La evaluarea rezultatelor, raspunsurile se coteaza ca si n cazul evaluarii colective, adica ultimul raspuns indicat de subiect.3.4.Cotarea raspunsurilorSe acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect.Raspunsurile corecte la cei 60 de itemi sunt date ntabelul 1.Punctajul obtinut prin numararea raspunsurilor corecte se calculeazaatt pentru fiecare serie(cote partiale),ct si pentru testul ntreg(cota totala). Subiectul poate realiza cel mult 60 de puncte (cota maxima). Pentru numararea si cotarea rapida a raspunsurilor corecte se recomanda folosireagrilei de corectie(care se va aseza peste fisa personala a subiectului).Tabelul numarul 1Grila Matricelor Progresive Raven - StandardSeriaItemulABCDE

1.42837

2.56246

3.11338

4.22872

5.61781

6.33465

7.65551

8.26146

9.14713

10.33622

11.44154

12.55265

3.5.Interpretarea rezultatelorCota bruta, adica numarul total de raspunsuri corecte obtinute de catre subiect, nu are semnificatie psihologica luata izolat. Ea primeste valoare diagnostican raport cu rezultatele standardizate (etalon) si comportamentul subiectului n situatia de examen.Datele adunate formeaza un "limbaj al sistemelor", care contine si vehiculeaza n forma codificata informatii, sensuri psihologice. ntelegerea semnificatiei psihologice cuprinse n conduite si n performante presupune "interpretarea" (decodificarea) lor, pe baza cunoasterii codului.3.5.1.Interpretarea cantitativaRaportarea performantei la etalon permite stabilirea (n Centile sau n coeficient de inteligenta) nivelul de inteligenta generala al subiectului. Acest prim pas reprezinta momentulinterpretarii cantitativea rezultatelor examenului psihologic. Prezentam n continuare cteva etaloane(tabelele numarul 2, 3 si 4, elaborate de catre I. Holban (Romnia), J.C. Raven (Anglia) si L. Rapen (Cehoslovacia)- pentru interpretarea rezultatelor adunate prin administrarea colectiva (folosite si n caz de autoadministrare) sau individuala a testuluiM.P(s).Mentionam nsa ca etaloanele straine prezentate nu au dect valoare orientativa pentru populatia romneasca.Tabelul numarul 2Test colectiv - Etalon pentru elevi (Romnia)CentileVrsta cronologica (ani)

14151617181920

9049535353565452

8046505150535349

7545495049525148

7043484948515046

6041454646494844

5038424443474542

4035394140454440

3032353837424137

2529323532413836

2027293228383733

1015162115312824

Tabelul numarul 3Test colectiv - Etalon pentru copii (Anglia)CentileVrsta cronologica (n ani)

881/2991/210101/211111/212121/213131/214

9538394143454850515252525353

9034363841434547494950505152

7524293234373941454546474848

5018212438303335373941434444

250141618202326293234353738

1000013131516182225272828

5000001314151617192123

Tabelul numarul 4Test colectiv - Etalon pentru adulti (Anglia)CentileVrsta cronologica adulti (Anglia)

20253035404550556065

9555555453525048464442

9054545351494745434139

7549494745434139373533

5044444240383533302724

2537373430272421181513

102828250000000

52323190000000

Tabelul numarul 5Test individual - Etalonul pentru copii (Anglia)CentileVrsta cronologica (n ani)

661/2771/2881/2991/210101/211111/212121/2

951922252833373940424447505253

901720222428333536384144484949

751517192123262931333538424345

501314161719212224262931353738

2500131414161718202326283031

1000000131314141520212324

500000000131416181920

Tabelul numarul 6Test colectiv (30 minute) - Etalon realizat pe populatie generala (Romnia)Note bruteNota standardCalificativ

56 - 609Foarte bine

53 - 558Bine

50 - 527Bine

46 - 496Mediu superior

44 - 455Mediu

40 - 434Mediu inferior

35 - 393Slab

29 - 342Slab

0 - 281Foarte slab

Fixarea nivelelor de reusita la MP (s) n intervale Centile, corespunzatoare gradelor diferite ale inteligentei, permite clasificarea persoanei examinate n functie de scorul realizat. Performanta intelectuala astfel "masurata" permite includerea subiectului n unul dintre cele cinci grade (nivele) diferite de inteligenta.Gradul I:Inteligenta superioara.Performanta subiectului, raportata la performanta medie a grupului de vrsta din care face parte, atinge sau depaseste centilul 95.Gradul II:Inteligenta deasupra nivelului mediu.Performanta atinge sau depaseste centilul 75.Gradul II +:Performanta atinge sau depaseste centilul 90.Gradul III:Inteligenta de nivel mediu.Performanta se situeaza ntre centilele 25-75.Gradul III +:Performanta depaseste centilul 50.Gradul III -:Performanta se situeaza sub centilul 50.Gradul IV:Inteligenta sub medie.Performanta nu depaseste centilul 10.Gradul IV -:Performanta nu depaseste centilul 10.Gradul V:Deficienta mintala.Performanta nu depaseste centilul 5.Cota totala realizata de catre subiect poate fi interpretata si ntermeni ce coeficient de inteligenta (QI),ntruct fiecare performanta corespunde unei valori definiteQI. Prezentam n continuare- dupa L. Repan - valorileQIcare corespund scorurilor realizate de subiectii ntre 8 si 30 de ani.(tabelul numarul 7).Tabelul numarul 7Transformarea rezultatelor n QICotatotalaVrsta cronologica (n ani)

881/2991/210101/211111/212121/213131/216-30

1.7368655957545350484846460

2.7470676158565451494948470

3.7672686260575553515049490

4.7773706461595754525150500

5.7975716563605855535352510

6.8176836764615957555453520

7.8278746866636158565554540

8.8479767067646260575755550

9.8581777169666461595857560

10.87837973706765626059585755

11.89848074726966646161595957

12.90868276737068656462606058

13.92878377757169676463626159

14.93897976737168656565636261

15.95908680787472696766646462

16.97928882797673716867666565

17.98948983817775726969676665

18.100959185827976747170686766

19.101979286848078757271696967

20.103989488858179767372717069

21.1041009589878380787574727170

22.1051019791888482797675737271

23.1071039892908683817776747472

24.10810410094918785827978767574

25.10910610195938986838079777675

26.11010710397949087858180787776

27.11210810498969189868382807978

28.113110106100979390888383818079

29.115111107102999492898584828180

30.1161131091031009693908786838282

31.1171141101051029794928887858483

32.1181151121061039996938988868584

33.12011711310810410097959190878686

34.12111811510310510299969291888787

35.122120116111107103100979392908988

36.123121118112109105102999593919090

37.1251221191141101071041009695929191

38.1261241211151121081051029796949292

39.1271251221171131101071049997959494

40.12912712411811511210910610099969595

41.130128125120117113111108102100979696

42.131129127121118115112109104102999798

43.1321311281231201171141111061041009999

44.134132130125121118116113108106102100100

45.135134131126123120118115110109105102102

46.136135133127125122120117112111107105104

47.138136134129126123121118114113109107106

48.139138136130128125123121116115111110108

49.140139137132129127125123118117114112110

50.142141139133131128127124120119116115112

51.143142140135133130128126122121118117114

52.144143142136134132130128124123121120116

53.146144143138136133132130126126123122118

54.147146145139137135134132128128125123120

55.148148146141139137136134130130127127122

56.149149148142144138137136132132130130124

57.151150149144142140139138134134132132126

58.152152151145144142141139136136134134128

59.153153152147145143143141141138138137130

60.155155154148147144143140140140139139130

Pentru subiectii de la 35 la 60 de ani, QI se calculeaza cu ajutorul unei formule de corectie (reusita fiind sensibila la factorul vrsta):Tabelul numarul 8Performanta asteptata (n %) la:Vrsta cronologica%

16-30100

3597

4093

4588

5082

5576

6070

De exemplu,T.B. (VC = 50 ani),Cotat totala = 33 puncte.Scorului de 33 de puncte la vrstele cronologice de 16-30 de ani icorespunde unQI = 86 (tabelul 6).nmultim 86 cu 100 si mpartim rezultatul la 82 (performanta asteptata la 50 de ani, dupa tabelul 7). Deci,, adica 105 rotunjit.Pe baza coeficientului de inteligenta, subiectul este inclus n unul din nivelele de inteligenta dintabelul numarul 9.

Tabelul numarul 9Clasificarea intelectualaQINivel de inteligenta

Peste 140inteligenta extrem de ridicata

120 - 140inteligenta superioara

110 - 119inteligenta deasupra nivelului mediu

100 - 109inteligenta de nivel mediu (buna)

90 - 99inteligenta de nivel mediu (slaba)

80 - 89inteligenta sub medie

70 - 79inteligenta de limita

50 - 69deficienta mintala usoara (debilitate mintala)

20 - 49deficienta mintala medie (imbecilitate)

0 - 19deficienta mintala grava (idiotie)

Persoana examinata poate "rezolva" (corect sau gresit) prin ghicire, unele din cele 60 de probleme cuprinse nMP (s).Numarul alegerilor ghicite este proportional cu totalul raspunsurilor gresite. Persoanele cu performante scazute rezolva corect, n general, mai multe probleme prin ghicire dect subiectii cu cote ridicate. Din aceasta cauza, un scor total scazut este ntotdeauna mai putin valid si mai putin fidel dect unul ridicat.Pentru majoritatea cotelor totale s-au stabilit scorurile partiale asteptate la fiecare serie(tabelele 9 si 10). Prin scaderea scorului partial asteptat din cota partiala realizata se obtinediscrepantafiecarei serii. Aceste discrepante se exprima numeric(de exemplu, 0, -1, +2, -2, +1)si constituie de asemenea un indice al validitatii si fidelitatii rezultatelor. Scorul total compus din cote partiale care prezinta discrepante de peste doua puncte nu poate fi acceptat la valoarea lui normala ca fiind o estimare precisa a capacitatii intelectuale generale. Totusi, n scopuri mai generale se accepta si un scor total ca fiind relativ valid, chiar daca prezinta discrepante interne mai mari de doua puncte.Totaliznd valorile absolute ale discrepantelor (indiferent de faptul ca sunt+ sau -), obtinem indicele de variabilitate a rezultatelor (stabilitate - fluctuatie n activitatea subiectului).Daca indicele de variabilitate este mai mare sau egal cu 7, se acorda o ncredere redusa rezultatului examinarii, subiectul fiind retestat cu o alta metoda.Tabelul numarul 10Compozitia normala a scoruluiScorul partial asteptatla scorul total de:

10152025303540455055

A68910101010111212

B2467889101111

C1234678101011

D112347991011

E00012345710

3.5.2.Interpretarea calitativaInteligenta nu poate fi "masurata" n stare pura. n diagnosticarea ei, pe lnga criteriul procesualitatii mbinat cu aspectul de performanta (de efect), trebuie sa tinem seama de ntreaga personalitate a subiectului examinat. Existenta interdependentelor ntre inteligenta si celelalte aspecte ale personalitatii nu face nsa imposibila masurarea inteligentei. Dar neglijarea legilor interactiunii constituie o sursa sigura a diagnosticarii incorecte. Chiar n rezolvarea aceleiasi sarcini - cotidiene sau experimentale - contributiile factorilor de personalitate variaza de la un om la altul. La unii, de exemplu, functiile psihice implicate se structureaza ntr-un mod adecvat sarcinii, asigurnd astfel reusita chiar n conditiile unor aptitudini intelectuale mai modeste. La altii, dimpotriva, insuccesul - n pofida factorilor intelectuali mai dezvoltati - de datoreaza absentei autocontrolului, a organizarii si planificarii, a nivelului motivatiei. Tocmai acesti factori fundamentali ai adaptabilitatii la situatiile problematice, care contribuie la individualizarea personalitatii, scapa n mare masura probelor de inteligenta, ceea ce nu nseamna ca examinatorul care dispune de o intuitie (insight) psihologica dezvoltata nu le poate sesiza.

Tabelul numarul 11Compozitia normala a scorului (testare colectiva sau autoadministrare)Scorul partial asteptatla scorul total de:

15161718192021222324252627282930313233343536

A8888888999101010101010101011111111

B4455666677777777788888

C2333334444455666777778

D1112222223334455555677

E0000011111111112222222

la scorul total de:

3738394041424344454647484950515253545556575859

1111111111111212121212121212121212121212121212

9991010101010101010111111111111121212121212

8888999991010101010111111111112121212

7888899999991010101011111111111212

22333334556667788899101011

Sarcina examinatorului, n cursul diagnosticarii, nu se reduce numai la includerea subiectului n diverse tipuri de inteligenta sau de afectivitate, temperament etc. definite n mod teoretic. Gratie caracterului lor general, definitiile teoretice nu se potrivesc ntocmai cazului particular. Pornind de la tipologie, psihodiagnosticianul cauta sa evidentieze individualitatea, unicitatea cazului studiat.Concretizarea principiilor metodologice enuntate se realizeaza prin "arta profesionala" a psihologului. Prin formularea diagnozei individuale se urmareste ntelegerea, cunoasterea "amanuntelor" importante. Examinarea psihologica va fi astfel conceputa si realizata, nct sa permita - pe bazainterpretarii calitative a datelor- conturarea profilului intelectual al subiectului.Ilustram cele spuse prin prezentarea cazuluiL.S.(Cl. a VIII-a, Sc. gen.,VC = 15 ani si 9 luni, sexbarbatesc):Cota totala = 22 puncte;Discrepanta: -2; -1; +2; -2; 0;Gradul: IV ;QI= 71;Timp= 30 minute.Datele psihometrice prezentate indica subdezvoltarea mintala generala a subiectului. Performantele sale l situeaza la limita superioara a debilitatii mintale. Potentialitatile intelectuale ale luiL. S.sunt foarte limitate. Ignorarea aproape totala a coerentei logice laMP (s),care ne indica inteligenta generala slaba, se datoreaza capacitatii reduse de a stabili relatii, datorita cantonarii n conduite operatorii inferioare vrstei cronologice a subiectului.n continuare subiectul este examinat - att pentru verificarea informatiilor furnizate de proba Raven, ct si pentru cunoasterea inteligentei verbale -cu probe piagetiene (teste operatorii formale de: combinare; logica propozitiilor si proportii-probabilitati), BINET-SIMON si WISC.Rezultatele:CotaPiaget= Qi; VNBinet= 11 ani si 9 luni; QIBinet=74; QIVWISC=70 - 74; QIPWISC=70 - 74; QITWISC=70 - 74.Performanta slaba la testul Raven este confirmata de nereusita subiectului la probe piagetiene (T.O.F.C., T.O.F.L.P. si T.O.F.P.). Subiectului i sunt inaccesibile problemele formale. Capacitatea de inventie, de gndire asociativa si de organizare sunt nedezvoltate. Factorul de planificare fiind deficitar, subiectul trebuie condus, dirijat n ntelegerea si rezolvarea problemelor. Astfel, la proba cuburilor si la aranjarea de imagini (din WISC), fara reglare externa, subiectul nregistreaza o reusita inferioara celeia realizate n conditiile acordarii ajutoarelor externe. Capacitatea lui de utilizare eficienta a ajutoarelor programate ne permite sa-l diferentiem, prin efectul factorului educabilitate, de ntrziatii mintali.Coeficientii de validitate, cuprinsi ntabelele 11 si 12sunt puternic semnificativi(p = 0,01).n urma verificarii fidelitatii testuluiMP (s)(procedeul retestarii) J.C. Raven gaseste coeficientii de constanta (stabilitate) ntre 0,83 si 0,93 la subiectii ntre 13 si 50 ani.Dispersia mare a performantelor la WISC(Scara verbala: ntelegere +; aritmetica - -; Asemanari +; Vocabular -; Scara de performanta; Completare de imagini++; Aranjare de imagini - -; Cuburi -; Cod B 0)indica eterogenitatea mare a performantelor. Subiectul stapneste insuficient limbajul, ceea ce i mpiedica accesul la formele superioare ale gndirii verbale, la operatiile formale, fapt constant si la probele operatorii (piagetiene).La probele de analiza si reconstructieL.S.prezinta dificultati de analiza, sinteza, generalizare si abstractizare chiar si la nivel concret. Aranjarea de imagini n vederea reconstituirii unei istorioare evidentiaza dificultati in ntelegerea, n cautarea dirijata, n desprinderea ideii directoare din context, n controlul critic al ipotezelor. Rezultatele slabe la rationamentul matematic, corelat cu performanta la proba Raven si la probele de calcul din scaraBinet - Simon indica un ritm lent si o nesiguranta mare n gndire, alaturi de dificultatea de a opera cu continuturi (informatii) abstracte si absenta deprinderilor elementare de calcul mintal. Datorita capacitatii reduse de a organizamaterialul,L.S.pierde frecvent informatii esentiale. Subiectul memoreaza mai bine materiale verbale nestructurate. Fidelitatea nsa, chiar si n acest caz lasa de dorit.L.S.este timid si anxios n situatii de examen, prezinta frecvent inhibitii emotionale. Subiectul apartine tipului slab, cu reactivitate emotionala mare si cu rezistenta redusa la efort. Aceste trasaturi se accentueaza la acele sarcini verbale care implica cu precadere operatii formale. Subiectul n aceste situatii, contrar asteptarilor devine pripit si superficial.L.S.se simte degajat la probele mai usoare, predominant practice, desi performantele sale nici la acestea nu depasesc nivelul operator concret.n concluzie, subiectul prezinta ntrziere n dezvoltarea mintala, apropiata de constructia genetica neterminata proprie debililor mintali. Totusi prin capacitatea sa de nvatare, superioara debilitatii mintale,L.S.se diferentiaza de categoria ntrziatilor mintali.Diagnostic: inteligenta de limita.

3.6.Calitati psihometrice ale testului MP (s)Tabelul numarul 12Validitatea concurenta si de continut a MP (s)SubiectiVariabile corelateMP(s)Autor

Nr.V.C. (n ani)Scor totalQI

1506 - 13Termen - MerrilEM0,86J.C. Raven (1948)

?sub 30Mill HillScor total0,60J.C. Raven (1948)

709 -10QITQIP0,75E.S. Barrett (1956)

709 - 10WISCQIP0,69E.S. Barrett (1956)

709 - 10QIVQIP0,70E.S. Barrett (1956)

3711 - 12WISCQIT0,66T. Kulcsar (1974)

3711 - 12WISCQIV0,58T. Kulcsar (1974)

3711 - 12WISCQIP0,62T. Kulcsar (1974)

3711 - 12Binet - SimonQI0,72T. Kulcsar (1974)

3711 - 12Bender-SantucciScor total0,42T. Kulcsar (1974)

3711 - 12Probe piagetieneScor total0,72T. Kulcsar (1974)

Tabelul numarul 13Validitatea predictiva a MP (s)Variabile corelateSubiecti (elevi)Autor

TestulReusita scolaraCl. a V-a (N=37)Cl. a VIII-a (N=39)

MP (s)Romna0,500,061T. Kulcsar (1974)

MP (s)Matematica0,590,67T. Kulcsar (1974)

MP (s)Biologie0,600,68T. Kulcsar (1974)

4.Matricele Progresive Avansate - MP(a)n vederea unei testari rapide a inteligentei generale, J.C. Raven propuneproba MP (a)- forma experimentala n 1941, iar versiunea pentru testarea de rutina n 1943. Testul urmeaza sa indice nivelul intelectual - "scazut" (deficienta mintala), "mediu" (inteligenta normala) sau "ridicat" (inteligenta superioara) - ntr-un rastimp scurt de examinare. Se urmareste, de asemenea, obtinerea unui test mai fidel, sensibil pentru diferentierea persoanelor cu inteligenta deasupra mediei si de nivel superior.Fata de forma din 1943, folosita n selectia personaluluide conducere din armata, prima revizuire completa a probei realizata n colaborare cu G.A. Foulds (1947) - capata o utilizare generala, ca proba neverbala de deficienta intelectuala. Subiectul compara figuri si dezvolta o metoda rationala de gndire n timpul rezolvarii sarcinilor. Spre deosebire de testele verbale,MP (a) evalueaza potentialul intelectual, mai mult sau mai putin independent de factorii educationali; de asemenea, n raport cu testele de performanta, MP(a) ofera informatii diagnostice mai exacte si mai valoroase.Experimentele efectuate cu MP (a) - versiunea din 1947 sub conducerea lui G.A. Foulds - precum si analiza de itemi realizata de A.R. Forbes si H.G. Bevans (pe baza de protocoale adunate n scop de orientare si selectie profesionala) au permis reordonarea optima a probelor elementare incluse n MP (s).Astfel, n 1962 se renunta la acei itemi din seria a II-a care nu diferentiaza ndeajuns scorurile adultilor cu inteligenta deasupra mediei. Probele elementare mentinute suntrearanjate dupa frecventa rezolvarii lor corecte.MP (a) versiunea din 1962 este astfel construita nct proba sa poata fi la fel de bine utilizata cu sau fara limitarea timpului de aplicare.Testul Raven avansat (1962) cuprinde doua serii de subteste (total 60 de itemi). Seria I consta din 12 matrici, care acopera toate procesele intelectuale solicitate la MP (s) si la seria a II-a a MP (a). Seria a II-a cuprinde 48 de itemi, ai caror complexitate si dificultate creste continuu.Seria I este destinata familiarizarii persoanei cu tehnica de lucru (dupa care se introduce examinarea cu seria a II-a).Totodata, ea serveste la examinarea rapida a inteligentei, cnd se utilizeaza independent de seria a II-a.Subiectului i se prezinta matricea numarul 1 cu instructiunile necesare. Este recomandabil ca n ncheierea exercitiului sa i se spuna:"ncearca sa rezolvi fiecare problema. nainte de a trece la plansa (matricea) urmatoare care cuprinde o sarcina mai dificila. Cauta sa te convingi ca ai gasit figura potrivita pentru completarea corecta a matricei. Controleaza exactitatea alegerii facute".Apoi subiectul este invitat sa rezolve n continuare itemii 2 - 12. Astfel, n cteva minute (circa 10) se poate stabili daca subiectul prezinta deficiente mintale (cota sub 6 puncte), inteligenta medie sau superioara (face o singura greseala).Seria a II-a se administreaza persoanelor care rezolva fara dificultate mai mult de jumatate din probele seriei I. De mentionat faptul ca, n pofida asemanarii itemilor din cele doua serii, probele din seria a doua sunt mai dificile. Dificultatea lor creste continuu. n vederea evaluarii capacitatii intelectuale - att de observatie ct si de gndire - seria a II-a se administreaza fara ntrerupere si n timp nelimitat (maximum o ora). Pentru evaluarea eficientei intelectuale seria a II-a se aplica cu timp limitat ca orice test de viteza (durata optima este de 40 de minute).5.Cuprinsul1.Matricele Progresive Raven...............................................................................................11.1.Consideratii generale...................................................................................................11.2.Notiunea de inteligenta generala (factorul "g")..........................................................21.3.Natura psihologica a factorului "g"..............................................................................42.Matricele Progresive Colorate MP (c) - seriile A, Ab si B...............................................71.1.Prezentarea testului.....................................................................................................71.2.Principiile care stau la baza construirii testului...........................................................81.3.Instructiunile de aplicare...........................................................................................171.4.Cotarea raspunsurilor................................................................................................221.5.Interpretarea rezultatelor..........................................................................................231.5.1.Interpretarea cantitativa..............................................................................................................................231.1.2.Interpretarea calitativa a performantei.......................................................................................................291.6.Calitati psihometrice ale MP (c)................................................................................313.Matricele Progresive StandardM.P. (s) - seriile A, B, C, D si E................................323.1.Consideratii generale.................................................................................................321.2.Prezentarea testului...................................................................................................331.2.1.Seria A............................................................................................................................................................341.2.2.Seria B............................................................................................................................................................341.1.3.Seria C............................................................................................................................................................341.1.4.Seriile D si E...................................................................................................................................................351.3.Desfasurarea examinarii.............................................................................................351.4.Cotarea raspunsurilor................................................................................................381.5.Interpretarea rezultatelor..........................................................................................391.5.1.Interpretarea cantitativa..............................................................................................................................401.1.2.Interpretarea calitativa.................................................................................................................................471.6.Calitati psihometrice ale testului MP (s)...................................................................544.Matricele Progresive Avansate - MP(a)...........................................................................555.Cuprinsul..........................................................................................................................58

[1]"V:ed" (factorul verbal-educational)este unul din cei doi factori majori de grup, alaturi de"K:m" (factorul spatial-mecanic),descrisi de P.E. Vernon.

Date post:	07-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	andreea-toader
View:	12 times
Download:	2 times

Raven

Documents