Raportul anual al Consiliului - consilium.europa.eu · Partea a II-a analizează cifrele...

R S / 11 / 2 0 0 8

QC

-AF

-08

-00

1-R

O-C

April ie 2008

Raportul anual al Consiliului privind accesul la documente - 2007

Co n s i l i u l u n i u n i i E u r o p E n ESECRETARIATUL GEnER AL

ISSN 1831-0737


Apri l ie 2008

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu). O bibliografie figurează la sfârşitul lucrării. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene, 2008 ISBN 978-92-824-2325-7 ISSN 1831-0737 © Comunităţile Europene, 2008 Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei Printed in Belgium

3

Prezenta broşură conţine raportul anual al Consiliului privind punerea în aplicare a Regulamentului

(CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documente în 2007.

Prezentul raport, adoptat de Consiliu în aprilie 2008, prezintă adaptările normative, administrative şi

practice operate de Consiliu pentru a asigura respectarea dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr.

1049/2001.

De asemenea, acesta furnizează informaţii cu privire la registrul public de documente al Consiliului,

precum şi statistici privind accesul public la documente.

Totodată, raportul evidenţiază principalele evoluţii din cel de al şaselea an al aplicării regulamentului şi

analizează plângerile prezentate ombudsmanului european, precum şi hotărârile pronunţate de

instanţele comunitare în 2007 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 în cauzele referitoare la

accesul la documentele Consiliului.

Informaţii suplimentare (şi rapoartele anterioare) privind accesul la documentele Consiliului şi alte

chestiuni referitoare la transparenţă sunt disponibile pe site-ul internet http://www.consilium.europa.eu,

la rubrica „Documente”.

5

CUPRINS

Pagina

INTRODUCERE 7

I. ADAPTĂRI NORMATIVE, ADMINISTRATIVE ŞI PRACTICE 8

1. Registrul public de documente ale Consiliului 8

2. Adaptări practice 10

3. Transparenţa legislativă 11

4. Instrucţiuni interne, sesiuni de formare, personal 12

II. ANALIZA CERERILOR DE ACCES 13

• Ocupaţiile şi distribuţia geografică a solicitanţilor 13

• Domeniile acoperite de cereri 14

• Numărul de documente examinate şi refuzurile de acces 15

III. APLICAREA EXCEPŢIILOR LA DREPTUL DE ACCES 16

• Motive de refuz 16

• Excepţie specifică pentru consultanţă juridică 16

IV. EVOLUŢII CHEIE 18

1. Cartea verde a Comisiei privind accesul public la documente 18

2. Consultare publică privind revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 19

3. Comisia interinstituţională pentru accesul la documente 20

4. Raportul Preşedinţiei privind punerea în aplicare a politicii globale privind transparenţa 20

V. PLÂNGERI INTRODUSE ÎN FAŢA OMBUDSMANULUI EUROPEAN ŞI ACŢIUNI PROMOVATE ÎN JUSTIŢIE

22

A. PLÂNGERI INTRODUSE ÎN FAŢA OMBUDSMANULUI EUROPEAN 22

B. ACŢIUNI ÎN JUSTIŢIE 23

VI. OBSERVAŢII FINALE 28

ANEXĂ: STATISTICI PRIVIND ACCESUL PUBLIC LA DOCUMENTELE CONSILIULUI 30

7

INTRODUCERE Articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului şi ale Comisiei stipulează că „Fiecare instituţie publică un raport anual privind anul anterior, în care se menţionează numărul de respingeri ale cererilor de acces la documente şi motivele acestora, precum şi numărul de documente sensibile neînscrise în registru”1. Acest raport acoperă punerea în aplicare a Regulamentului nr. 1049/2001 de către Consiliu, în anul 2007. Într-o manieră similară cu rapoartele anuale anterioare2, Partea I din prezentul raport prezintă adaptările normative, administrative şi practice făcute de Consiliu în 2007 în vederea asigurării respectării dispoziţiilor Regulamentului nr. 1049/2001. Partea a II-a analizează cifrele corespunzătoare cererilor de acces pentru perioada de referinţă. Partea a III-a se referă mai exact la aplicarea de către Consiliu a excepţiilor la dreptul de acces în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul nr. 1049/2001. Partea a IV-a enumeră evenimentele cheie ale celui de-al şaselea an de punere în aplicare a regulamentului, iar Partea a V-a abordează plângerile adresate Ombudsmanului European şi acţiunile în justiţie. O secţiune finală, Partea a VI-a, prezintă concluziile raportului.

1 A se vedea rapoartele anterioare ale Consiliului (7957/03, 8036/04, 8896/05, 13354/1/06 REV 1 şi 8184/07) şi ale Comisiei

[COM(2003) 216 final, COM(2004) 347 final, COM(2005) 348 final, COM (2007) 548 final şi COM (2007) 841 final]. Pentru rapoartele Parlamentul European, aferente anilor 2002-2006, a se vedea notele Secretarului General al Parlamentului European adresate biroului, datate 23 ianuarie 2003 (PE 324.992/BUR), 19 februarie 2004 (PE 338.930/BUR/NT), 7 martie 2005 (PE 352.676/BUR./ANN.), 22 martie 2006 (PE 371.089/BUR./ANN.) şi 23 aprilie 2007 (PE 388.097/BUR). În plus, în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1049/2001, Comisia a publicat la 30 ianuarie 2004 un raport privind punerea în aplicare a principiilor regulamentului [COM(2004) 45 final].

2 A se vedea documentele 7957/03, 8036/04, 8896/05, 13354/1/06 REV 1 şi 8184/07.

8

I. ADAPTĂRI NORMATIVE, ADMINISTRATIVE ŞI PRACTICE 1. Registrul public de documente ale Consiliului Articolul 11 din Regulamentul nr. 1049/2001 impune instituţiilor comunitare să pună la dispoziţie un registru al documentelor în formă electronică. Registrul public al documentelor Consiliului, care a devenit operaţional începând cu 1 ianuarie 1999, conţine referinţele documentelor Consiliului introduse în acesta printr-un sistem automat de arhivare. Prin urmare, toate documentele care nu au caracter sensibil înaintate Consiliului sau unuia din grupurile de pregătire ale acestuia, care urmează să servească drept bază pentru deliberări şi care ar putea influenţa procesul decizional sau ar putea reflecta progresul înregistrat cu privire la un anumit subiect, sunt incluse în mod automat în registru. În cazul documentelor sensibil3, autorul menţionează referinţele care pot fi autorizate în vederea includerii în registru4. Registrul permite accesul la textele integrale ale unui număr important de documente care, în conformitate cu articolul 11 din anexa II la regulamentul de procedură al Consiliului, trebuie făcute accesibile publicului în mod direct de îndată ce au fost difuzate5. Acestea sunt documente care se încadrează în următoarele categorii: • ordini de zi provizorii ale reuniunilor Consiliului sau ale grupurilor de pregătire ale acestuia (cu

excepţia anumitor grupuri de pregătire care se ocupă cu chestiuni militare sau de securitate);

• documente transmise Consiliului care sunt înscrise ca subiecte pe ordinea de zi a reuniunii acestuia, marcate prin termenii „deliberare publică” sau „dezbatere publică” în conformitate cu articolul 8 din regulamentul de procedură6;

• în domeniul legislativ, note subiect „I/A” şi „A” transmise COREPER şi/sau Consiliului, precum şi proiecte de acte legislative, proiecte de poziţii comune şi texte comune aprobate de Comitetul de conciliere în competenţa căruia se încadrează;

3 În sensul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001, prin „documente sensibile” se înţeleg documentele clasificate ca

„CONFIDENTIEL”, „SECRET” sau „TRÈS SECRET/TOP SECRET”. Pe această temă, a se vedea articolul 9 alineatul (1) din respectivul regulament.

4 A se vedea articolul 9 alineatul (2) şi articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1049/2001. 5 În 2007, au fost puse la dispoziţia publicului, prin intermediul registrului, 108 343 documente de îndată ce au fost

difuzate. 6 A se vedea articolul 11 alineatul (5) litera (b) din Anexa II la regulamentul de procedură al Consiliului (JO L 285,

16.10.2006, pp. 62-64). Pentru informaţii suplimentare referitoare la acest aspect, a se vedea, de asemenea, capitolul IV punctul (1) din prezentul raport, pp. 15-16.

9

• documente referitoare la un act legislativ, ulterioare adoptării unei poziţii comune, respectiv aprobării unui text comun de către Comitetul de conciliere sau ulterioare adoptării definitive a unui act legislativ;

• orice alt text adoptat de Consiliu care este destinat publicării în Jurnalul Oficial;

• documente care provin de la o terţă parte care au fost făcute publice de către autor sau cu acordul acestuia;

• documente care au fost puse la dispoziţie în formă integrală unui membru al publicului care a făcut o cerere în acest sens.

La 31 decembrie 2007, registrul cuprindea 1 010 217 documente (în toate limbile), dintre care 724 338 (71,7% din totalul înregistrat) erau publice, disponibile, de exemplu, într-un format care poate fi descărcat electronic (700 449 documente în format PDF sau HTML ) sau la cerere (23 889 documente în alte formate). Această cifră a reprezentat o creştere cu 19% a numărului de documente incluse în registru în comparaţie cu anul 2006 (849 117 la sfârşitul lunii decembrie 2006 faţă de 1 010 217 la sfârşitul anului 2007) şi o creştere cu 20% în ceea ce priveşte documentele accesibile direct prin intermediul registrului (583 905 la sfârşitul anului 2006 faţă de 700 449 la sfârşitul anului 2007). În plus, la 31 decembrie 2007, registrul conţinea 16 927 documente cu codificarea „P/A” (parţial accesibil), inclusiv 2 637 documente care erau accesibile on-line (în format PDF)7. Documentele „P/A” înregistrate înainte de 1 februarie 2004 (dată de la care toate noile documente clasificate ca parţial accesibile au devenit accesibile direct publicului prin intermediul registrului) nu pot fi, în mod uzual, descărcate electronic, dar pot fi puse la dispoziţie la cerere. În 2007, 465 612 diferiţi utilizatori s-au conectat la registrul public de documente ale Consiliului (faţă de 380 349 în 2006), reprezentând o creştere cu 22,4% a numărului de utilizatori pe durata unui an. Numărul total de consultări a crescut cu 21% (2 078 602 consultări în 2007 faţă de 1 722 354 în 2006) reprezentând mai mult de 5 700 consultări pe zi. Consultările (din punct de vedere al ecranelor vizualizate) au totalizat 9 212 745.

7 Punerea la dispoziţie parţială este practicată în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din regulament.

10

În perioada considerată, au fost produse 350 documente sensibile (în limba originală), 26 purtând clasificarea „SECRET UE” şi 324 purtând clasificarea „CONFIDENTIEL UE”. Dintre acestea, 3 documente purtând clasificarea „SECRET UE” şi 61 documente purtând clasificarea „CONFIDENTIEL UE” sunt menţionate în registru, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) şi cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1049/2001. 2. Adaptări practice În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, trebuie luate în considerare toate cererile de acces la documentele deţinute de Consiliu referitoare la un aspect legat de politicile, activităţile şi deciziile care cad în sfera de responsabilitate a instituţiei, inclusiv cererile care se referă la documente clasificate. Prelucrarea cererilor de acces la documente clasificate necesită efectuarea de verificări de către departamentele corespunzătoare ale Secretariatului General al Consiliului. În 2007, Departamentul pentru transparenţă a examinat un număr total de 811 documente clasificate, dintre care 9 documente purtând clasificarea „CONFIDENTIEL UE” şi 802 documente purtând clasificarea „RESTREINT UE”8. În vederea efectuării analizei, funcţionarii din Departamentul pentru transparenţă consultă în mod sistematic autorii/departamentele în cauză. În ciuda caracterului adesea complex al dosarelor care a trebuit să fie examinate, Secretariatul General al Consiliului a fost capabil să facă faţă sarcinii administrative crescute asociate activităţii respective şi să respecte condiţiile şi termenele stipulate în Regulamentul nr. 1049/2001. În această privinţă, ar trebui luat notă de faptul că termenul limită pentru formularea unui răspuns este de 15 zile lucrătoare, cu posibilitatea de prelungire cu încă 15 zile lucrătoare în cazuri justificate, de exemplu în situaţiile în care cererea se referă la un număr foarte mare de documente. În 2007, timpul mediu pentru prelucrarea cererilor iniţiale a fost de 13 zile lucrătoare. Secretariatul Consiliului a prelungit termenul în cazul a 19,7% din cererile iniţiale, dar este forţat să facă apel la această alternativă mai frecvent în cazul cererilor de confirmare, care trebuie examinate de Grupul de lucru pentru informaţii înainte de a fi transmise COREPER şi Consiliului spre adoptare, fiecare dintre aceste etape necesitând un anumit timp.

8 Documentele în discuţie se refereau, în special, la domeniile PESA (35, 3%), PESC (28%) şi JAI (25,5%).

11

În conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1049/2001, Consiliul ia, în mod frecvent, în considerare divulgarea unor părţi din documentele solicitate. Această acţiune oferă o mai mare transparenţă, în special în domeniul legislativ.

În situaţia în care un document face încă obiectul discuţiilor în cadrul Consiliului sau al grupurilor de pregătire a acestuia şi respectivul document reflectă poziţiile delegaţiilor, se poate ajunge în situaţia în care divulgarea documentului în forma sa integrală poate interfera cu desfăşurarea corespunzătoare a negocierilor. În asemenea cazuri, Consiliul aplică, ca regulă generală, articolul 4 alineatul (3) din regulament acordând acces la conţinutul documentelor pregătitoare în timp ce acestea se află încă în discuţie, eliminând numai referirile la numele delegaţiilor. Părţile interesate pot astfel să urmărească evoluţia discuţiilor, fără ca procesul instituţional de luare a deciziilor să fie subminat. Această practică nu aduce atingere, totuşi, posibilei aplicări a altor excepţii prevăzute la articolul 4 din regulament.

3. Transparenţa legislativă

În plus faţă de documentele care sunt puse la dispoziţie prin intermediul registrului ca urmare a unei cereri de acces în conformitate cu Regulamentul nr. 1049/2001, un important număr de documente legislative sunt făcute publice anual, în temeiul articolului 11 alineatul (6) din Anexa II la regulamentul de procedură al Consiliului9. Această dispoziţie prevede că, exceptând situaţiile în care una sau mai multe dispoziţii ale articolului 4 din Regulamentul nr. 1049/2001 sunt aplicabile, toate documentele pregătitoare referitoare la un act legislativ sunt puse la dispoziţia publicului în formă integrală după adoptarea finală a actului10.

În paralel cu aceasta, Secretariatul General al Consiliului elaborează un rezumat lunar în care sunt enumerate, inter alia, toate actele legislative care au fost adoptate de către Consiliu pe parcursul respectivei luni. Rezumatul include, de asemenea, informaţii privind rezultatele voturilor, regula de votare aplicabilă precum şi declaraţii referitoare la actele legislative care au fost incluse în procesele verbale ale Consiliului11.

9 Ar trebui reamintit, în acest context, faptul că, în temeiul articolului 255 alineatul (3) din Tratatul CE, atât Consiliul cât şi

Comisia şi Parlamentul European elaborează, în cadrul propriilor regulamente de procedură, dispoziţii specifice referitoare la accesul la documente. În cazul Consiliului, aceste dispoziţii specifice sunt precizate în Anexa II la regulamentul de procedură.

Mai mult, din articolul 207 alineatul (3) din Tratatul CE privind punerea în aplicare a articolului 255 alineatul (3) decurge că, atunci când Consiliul acţionează în calitate de legiuitor, acesta oferă un acces mai larg la documentele sale. Acelaşi principiu, aplicabil celor trei instituţii implicate direct în procesul legislativ, este prevăzut în articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1049/2001.

10 Pe parcursul ultimilor trei ani, o medie de 580 documente pregătitoare au fost făcute publice în fiecare an, în temeiul articolului 11 alineatul (6) din Anexa II la regulamentul de procedură al Consiliului.

11 Rezumatul lunar poate fi consultat pe pagina de internet a Consiliului http://www.consilium.europa.eu la capitolul "Documents" – "Summary of Council acts".

12

4. Instrucţiuni interne, sesiuni de formare, personal Ca şi în anii precedenţi, în 2007 Secretariatul Consiliului a organizat o serie de sesiuni de formare12 destinate personalului Consiliului responsabil cu producerea documentelor în scopul familiarizării acestuia cu procedurile şi practicile care trebuie urmate în ceea ce priveşte accesul public la documente. În 2007, unitatea „Transparenţă, acces la documente şi informaţii pentru public” a Secretariatului General al Consiliului (DG F) număra 19 persoane în rândul personalului său, distribuţia acestora fiind următoarea: Acces la documente: 5 AD şi 8 AST Informaţii pentru public: 6 AST. Personalul serviciului „Informaţii pentru public” gestionează cererile de informaţii primite din partea publicului în conformitate cu codul de bună conduită administrativă al Secretariatului General al Consiliului13. În 2007, serviciul a prelucrat 8 322 de cereri de informaţii primite din partea publicului, dintre care 7 252 au fost transmise prin curier electronic şi 1 070 au fost transmise sub formă de scrisori.

12 În total, pe parcursul perioadei de referinţă au fost organizate trei sesiuni de formare (în februarie, mai şi septembrie

2007); suplimentar, în iunie şi octombrie 2007 au fost organizate reuniuni de informare cu participarea personalului Departamentului pentru transparenţă, a membrilor diferitelor departamente vizate ale SGC şi a membrilor grupurilor de pregătire a Consiliului.

13 Decizia Secretarului General al Consiliului/Înalt Reprezentant pentru politica externă şi de securitate comună din 25 iunie 2001 de stabilire a unui cod de bună conduită administrativă pentru Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene şi personalului acestuia în relaţiile profesionale cu publicul, JO C 189, 5.7.2001, p. 1.

13

II. ANALIZA CERERILOR DE ACCES Cererile adresate de public pentru acces la documentele Consiliului sunt prelucrate în faza iniţială de către Secretariatul General al Consiliului. În cazul unei respingeri totale sau parţiale a accesului la un document de către Secretariatul General al Consiliului, solicitantul poate adresa o cerere de confirmare prin care solicită instituţiei să îşi revizuiască poziţia. În cazul unei respingeri totale sau parţiale a unei cereri de confirmare, solicitantul poate adresa o plângere Ombudsmanului European şi/sau poate sesiza Tribunalul de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene. Anexa la prezentul raport conţine date statistice privind accesul public la documentele Consiliului corespunzătoare ultimilor cinci ani (2003 - 2007). Pe parcursul perioadei de referinţă, Consiliul a primit din partea publicului 1 964 de cereri de acces la un număr total de 7 809 documente. Numărul total de documente oferite spre consultare integral sau parţial (ca urmare a unor cereri iniţiale sau de confirmare) a fost de 6 138 în 2007. Astfel cum demonstrează statisticile privind consultarea pe internet a registrului public de documente ale Consiliului, registrul prin internet continuă să constituie un instrument important de căutare pentru cetăţenii care doresc să urmărească îndeaproape activităţile Uniunii Europene. Această concluzie este susţinută de o creştere cu 21% a numărului de consultări (un număr care a crescut pe parcursul a cinci ani consecutivi). Ocupaţiile şi distribuţia geografică a solicitanţilor Aplicaţiile iniţiale au provenit, în special, din partea studenţilor şi a cercetătorilor (40%). Avocaţii (8,8%), industria şi comerţul şi grupurile de presiune (14,2%) ocupau de asemenea unele dintre primele poziţii pe lista de categorii sociale şi profesionale reprezentate. Întrucât solicitanţilor nu li se cere să îşi decline identitatea şi să îşi motiveze cererile, care sunt de regulă adresate prin e-mail, ocupaţiile unei părţi importante a acestora (13,2%) sunt necunoscute. Majoritatea cererilor de confirmare au provenit, de asemenea, din partea studenţilor şi a cercetătorilor (56,2%). În timp ce 18,7% din cererile de acces de confirmare înregistrate în 2007 au fost depuse de ziarişti, această categorie de solicitanţi a formulat numai 2,9% din cereri în stadiul iniţial. Aceasta se datorează faptului că registrele de documente publice ale instituţiilor reprezintă numai una dintre cele câteva posibile surse de informaţii pentru presă. Mai mult, marea majoritate a ziariştilor este interesată, în special, de ştirile de ultimă oră. De aceea, nu este surprinzător faptul că cele câteva cereri de acces formulate de ziarişti au provenit în special din domeniul jurnalismului de investigaţie şi au fost, astfel, similare cererilor provenite din mediul academic.

14

În ceea ce priveşte distribuţia geografică a solicitanţilor, majoritatea cererilor iniţiale au provenit din Belgia (26,4%), Germania (16%) şi Regatul Unit (9,5%). Cererile provenite din state care nu sunt membre ale UE au reprezentat 8% din numărul total. Cererile de confirmare au provenit în special din Belgia (37,5%) şi din Regatul Unit (25%)14. Numărul relativ mare de cereri iniţiale şi de confirmare provenind din Belgia se explică prin faptul că numeroase companii multinaţionale şi firme internaţionale de avocatură, precum şi un număr important de asociaţii reprezentând diferite sectoare economice şi industriale la nivel european, au sediile la Bruxelles. Domenii care fac obiectul cererilor de acces În ceea ce priveşte domeniile care fac obiectul cererilor, se constată în mod constant un interes deosebit pentru justiţie şi afacerile interne (26,7%)15. În ordine descrescătoare, cererile se referă, cu predilecţie, la documente din domeniul relaţiilor externe şi al PESC (18,1% ), al mediului (8,2%), al agriculturii şi pescuitului (6,8%) şi al apărării şi chestiunilor militare (6%). Interesul manifestat de către solicitanţi pentru justiţie şi afaceri interne (26,7% din cereri în 2007 faţă de 24,5% în 2006) s-a menţinut relativ constant, în timp ce numărul de cereri privind domeniile PESC (18,1% din cereri în 2007 faţă de 14,3% în 2006) şi PESA (6% în 2007 faţă de 2,4% în 2006) a crescut de manieră semnificativă16. Cu toate acestea, se constată că, dacă numărul cererilor de acces la documentele legislative „clasice” referitoare, de exemplu, la piaţa internă a cunoscut o nouă scădere, pentru a atinge 2,9% în 2007 (faţă de 16,3% în 2003 şi 14,2% în 2004), acest fapt nu reprezintă, în mod obligatoriu, dovada unei lipse de interes al publicului pentru respectivul domeniu, ci se datorează mai degrabă faptului că un număr considerabil de documente legislative sunt puse la dispoziţia publicului prin intermediul registrului public de documente ale Consiliului imediat după difuzarea acestora. În 2007, un număr total de 108 343 documente (reprezentând 67,2% din cele 161 121 documente produse şi menţionate în registru în cursul anului) au fost difuzate ca documente publice.

14 În anul 2006, cele mai multe cereri de confirmare au provenit din Regatul Unit (22,9%), Germania (22,8%) şi Belgia

(17,1%) 15 Această cifră a înregistrat o creştere constantă pe parcursul ultimilor trei ani, de la 20,1% în 2004 la 22,5% în 2005 şi

24,5% în 2006, pentru a atinge 26,8% în 2007. 16 Din totalitatea documentelor puse la dispoziţie în versiune integrală ca urmare a unor cereri de acces, 24,8% se

refereau la justiţie şi afaceri interne, 18,6% la PESC şi 10,5% la PESA. Din totalitatea documentelor puse la dispoziţie (integral sau parţial), 26,4% se refereau la justiţie şi afaceri interne, 18,4% la PESC şi 9,6% la PESA.

15

Numărul de documente examinate şi refuzurile de acces Pe parcursul perioadei de referinţă, Secretariatul General a examinat 7 809 documente, dintre care 6 123 au fost puse la dispoziţie în stadiul iniţial (răspuns formulat de Secretariatul General în numele Consiliului). Au fost formulate 18 cereri de confirmare referitoare la 30 de documente, în baza cărora Consiliul a decis să pună la dispoziţie un număr suplimentar de 15 documente (6 integral şi 9 parţial). Din cele 7 809 documente examinate în perioada de referinţă, 1 671 au fost, deci, refuzate (atât în faza iniţială cât şi în faza de confirmare), ceea ce corespunde unei rate de acces de 66,7% (documente solicitate şi puse la dispoziţie integral) sau de 78,9% dacă se iau în considerare şi documentele care au făcut obiectul unui acces parţial.

16

III. APLICAREA EXCEPŢIILOR LA DREPTUL DE ACCES Motive de refuz Referitor la cererile iniţiale, motivele de refuz invocate cel mai des au fost protecţia procesului decizional, care a reprezentat aproape două cincimi din numărul total de refuzuri (38%), urmată de protecţia interesului public în ceea ce priveşte relaţiile internaţionale (15,1%), siguranţa publică (13,3%), precum şi apărarea şi chestiunile militare (2,3%). În 30,2% din cazuri au fost invocate mai multe motive de refuz: astfel, protecţia interesului public în ceea ce priveşte securitatea publică a fost invocată deseori în coroborare cu protecţia interesului public în ceea ce priveşte relaţiile internaţionale (20,4%), în timp ce protecţia procesului decizional al instituţiei a fost menţionată de obicei împreună cu protecţia interesului public în ceea ce priveşte relaţiile internaţionale, inclusiv negocierile privind comerţul, extinderea etc. (5,4%). În ceea ce priveşte cererile de confirmare, protecţia interesului public în ceea ce priveşte relaţiile internaţionale a fost invocată ca motiv în 20% din refuzurile formulate în 2007 (14% în 2006), în timp ce protecţia interesului public în ceea ce priveşte securitatea publică a fost invocată în 6,7% din cazuri (37,2% în 2006). În 33,3% din cazuri, au fost formulate mai multe motive diferite de refuz, cum ar fi protecţia interesului public în ceea ce priveşte securitatea publică coroborată cu protecţia interesului public în ceea ce priveşte relaţiile internaţionale. Excepţie specifică pentru consultanţa juridică Protecţia procedurilor judiciare şi a consultanţei juridice (excepţie prevăzută la articolul 4 alineatul (2) a doua liniuţă din Regulamentul nr. 1049/2001) a fost invocată ca motiv de refuz în faza iniţială în doar 0,8% din refuzurile formulate în 2007 (2% in 2006). Respectivul motiv nu a fost invocat deloc în stadiul de confirmare pe parcursul perioadei considerate, în timp ce în 2006 a fost invocat în 4,6% din refuzuri. Chiar dacă această excepţie nu reprezintă motivul invocat cel mai des de către Consiliu în cazul refuzurilor, importanţa acestuia în derularea corectă şi eficientă a activităţii instituţiei ar trebui, totuşi, să fie evidenţiată17.

17 Practica este, în măsura posibilului, aceea de a oferi acces parţial, în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul

(CE) nr. 1049/2001, la documente care conţin avize ale Serviciului juridic al Consiliului şi contribuţii ale Serviciului juridic la lucrările Consiliului şi ale grupurilor de pregătire ale acestuia. Astfel, conţinutul faptic al unor asemenea documente este pus la dispoziţia solicitanţilor, în timp ce confidenţialitatea avizelor juridice este garantată.

17

Pe baza jurisprudenţei consacrate pe parcursul mai multor ani18 şi confirmate în 2004 de către Tribunalul de Primă Instanţă în hotărârea sa în cauza Turco19, Consiliul consideră că, prin consilierea independentă oferită de către Serviciul juridic Consiliului, i se permite acestuia din urmă să se asigure că actele sale respectă dreptul comunitar şi să asigure progresul discuţiei cu privire la aspectele juridice ale unui dosar. Dacă Consiliul ar fi în situaţia de a pierde acest instrument, eficienţa activităţii sale ar fi compromisă. De aceea, accesul Consiliului la consiliere juridică imparţială este de interes public.

18 În acest sens, a se vedea ordonanţa Tribunalului de Primă Instanţă din 3 martie 1998 în cauza T-610/97 R, Carlsen şi

alţii/Consiliul, Culegere 1998, p. II-485, considerentele 45-47, şi hotărârea acestuia din 8 noiembrie 2000 în cauza T-44/97, Ghignone şi alţii/Consiliul, Culegere 2000, p. II-1023, considerentele 47 şi 48. Această jurisprudenţă a fost citată de Curte în ordonanţa sa din 23 octombrie 2002 în cauza C-445/00, Austria/Consiliul, considerentul 12.

19 A se vedea hotărârea Tribunalului de Primă Instanţă din 23 noiembrie 2004 în cauza T-84/03 Maurizio Turco/Consiliul (nepublicată încă în culegere), considerentul 62 şi următoarele. Această hotărâre se află în faza de apel (cauzele C-39/05 P şi C-52/05 P).

18

IV. EVOLUŢII CHEIE 1. Cartea verde a Comisiei privind accesul public la documente În momentul în care Comisia a hotărât, în noiembrie 2005, lansarea aşa numitei „Iniţiative Europene pentru Transparenţă”, aceasta a inclus o revizuire a Regulamentului nr. 1049/2001 ca parte a unei serii de măsuri având drept scop continuarea creşterii nivelului de deschidere şi de transparenţă la nivel european. Ca urmare a acestei decizii, Comisia a publicat, la 18 aprilie 2007, o Carte verde privind accesul public la documente20 în care a făcut inventarul normelor în vigoare care guvernează dreptul public de acces la documente şi al modului de punere în aplicare a acestora, luând în acelaşi timp în consideraţie jurisprudenţa consacrată de Tribunalul de Primă Instanţă în ceea ce priveşte Regulamentul 1049/2001. În cartea verde, Comisia a propus câteva alternative pentru îmbunătăţirea legislaţiei, în special în ceea ce priveşte transparenţa procesului legislativ, armonizarea normelor privind accesul la documente cu normele privind accesul la informaţiile legate de mediu şi stabilirea unor linii directoare care vor permite instituţiilor să asigure mai uşor un echilibru între principiul transparenţei şi protecţia datelor cu caracter personal şi/sau între transparenţă şi protecţia intereselor comerciale şi economice. În plus, Comisia a evidenţiat o serie de măsuri practice care au drept scop să ofere publicului un acces mai bun la documentele instituţiilor UE. Mai mult, publicarea cărţii verzi a marcat lansarea unei consultări publice privind revizuirea Regulamentului 1049/2001. În acest scop, a doua parte a cărţii verzi a conţinut un chestionar, prin intermediul căruia Comisia a solicitat opiniile publicului asupra regimului de obţinere a accesului la documentele instituţiilor europene şi a invitat cetăţenii, inclusiv organizaţiile reprezentând societatea civilă, operatorii economici, autorităţile publice şi alte organizaţii interesate în afacerile europene să răspundă diferitelor alternative propuse în cartea verde.

20 COM (2007) 185 din 18 aprilie 2007, Carte verde: Accesul public la documente deţinute de instituţii ale Comunităţii

Europene - Analiza situaţiei.

19

2. Consultare publică privind revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 Pe parcursul perioadei de consultare, care a durat până la 31 iulie 2007, Comisia a primit un număr total de optzeci şi una de contribuţii la cartea verde, provenite din partea societăţii civile (30), a autorităţilor publice (25), a societăţilor comerciale (14) şi a cetăţenilor (12). Rezultatul consultărilor a fost ulterior sintetizat într-un document de lucru al serviciilor Comisiei care a fost publicat în ianuarie 200821, şi care cuprinde, inter alia, următoarele constatări: • Marea majoritate a celor care au răspuns ar prefera ca registrele publice şi siturile web ale

instituţiilor să fie mai bine armonizate şi mai uşor accesibile. • În ceea ce priveşte chestiunea referitoare la asigurarea unui echilibru între principiul transparenţei

şi protecţia datelor cu caracter personal şi/sau între transparenţă şi protecţia intereselor comerciale şi economice, un număr important dintre cei care au răspuns, în special ONG-urile şi ziariştii, au susţinut că accentul ar trebui pus pe interesul de a pune la dispoziţie informaţiile respective. Referitor la acest ultim aspect, industria a solicitat o mai bună protecţie a informaţiilor de afaceri.

• O posibilă armonizare a normelor privind accesul la documente astfel cum sunt cuprinse în

Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 cu normele privind accesul la informaţiile legate de mediu prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 (de punere în aplicare a convenţiei de la Aarhus) a fost larg susţinută de către organismele publice şi de către cetăţeni. În schimb, ONG-urile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul mediului au manifestat îngrijorări legate de faptul că o asemenea aliniere ar putea duce la scăderea normelor de transparenţă privind chestiunile de mediu, în timp ce reprezentanţii industriilor chimică şi de biotehnologie au considerat că dispoziţiile de la Aarhus ar trebui să rămână o „lex specialis” în raport cu normele generale privind accesul public la documente.

Se aşteaptă ca Comisia să transmită Parlamentului European şi Consiliului, în cursul celui de-al doilea trimestru al anului 2008, o propunere de modificare a Regulamentului 1049/2001.

21 A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei SEC(2008) 29/2 din 16 ianuarie 2008: Raport referitor la

rezultatele consultării publice privind revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului şi ale Comisiei.

20

3. Comisia interinstituţională pentru accesul la documente În 2002, în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, a fost înfiinţată o comisie interinstituţională însărcinată să analizeze cele mai bune practici, să abordeze eventualele diferende şi să discute evoluţiile viitoare în domeniul accesului public la documente. Cu ocazia ultimei reuniuni la nivel politic, care a avut loc la 2 octombrie 2007, în cadrul comisiei interinstituţionale a avut loc un schimb de opinii asupra rezultatelor consultării publice privind revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 pe baza unei prezentări orale din partea Comisiei Europene. Discuţia s-a concentrat asupra principalelor subiecte, care au făcut obiectul consultării publice, şi asupra necesităţii de a creşte nivelul de adaptare a registrelor publice ale celor trei instituţii la nevoile utilizatorilor, în special prin crearea unui portal internet comun. 4. Raportul Preşedinţiei referitor la punerea în aplicare a politicii globale privind transparenţa22 În iunie 2006, Consiliul European a adoptat o politică globală privind transparenţa23, cele mai importante elemente ale acesteia fiind deschiderea pentru public a dezbaterilor Consiliului în cadrul procedurii de codecizie, precum şi organizarea regulată de dezbateri publice asupra unor chestiuni importante care afectează interesele Uniunii şi ale cetăţenilor acesteia24.

În decembrie 2007, Preşedinţia a transmis Consiliului un raport referitor la punerea în aplicare a politicii globale privind transparenţa şi la evaluarea impactului acesteia asupra eficienţei activităţii Consiliului25.

22 Deşi chestiunea accesului public la procesul decizional al Consiliului nu este acoperită, în sine, nici de Regulamentul

(CE) nr. 1049/2001, nici de articolul 255 din Tratatul CE, este util să se ilustreze evoluţiile din alte domenii de transparenţă în cadrul acestui raport.

23 A se vedea documentul 10633/06, pp. 23 şi 24, precum şi raportul anual al Consiliului privind accesul la documente - 2006, pp. 17-18.

24 Articolul 8 din regulamentul de procedură al Consiliului a fost modificat în acest sens, cf. Deciziei 2006/683/CE, Euratom a Consiliului din 15 septembrie 2006 de adoptare a regulamentului de procedură al Consiliului, JO L 285, 16.10.2006, p. 47. Ca urmare a unei decizii a COREPER în acest sens, organizarea deliberărilor şi a dezbaterilor publice în cadrul Consiliului, în conformitate cu versiunea modificată a articolului 8, a fost aplicată începând cu 1 iulie 2006, înainte chiar de adoptarea formală a regulamentului de procedură modificat de către Consiliul Afaceri Generale la data de 15 septembrie 2006.

25 A se vedea documentele 15827/07 şi 15828/07.

21

În timp ce noile măsuri privind transparenţa nu au apărut ca având un impact negativ asupra capacităţii Consiliului de a lua decizii26, punerea în aplicare a acestora a condus, pe de altă parte, la o creştere remarcabilă a numărului de deliberări şi dezbateri publice27. Mai mult, noua politică globală privind transparenţa a contribuit la lărgirea accesului la documentele Consiliului deoarece documentele referitoare la subiecte discutate în cadrul unor sesiuni publice ale Consiliului sunt, în prezent, făcute publice în mod automat şi sunt disponibile în limbile oficiale ale Uniunii Europene pe situl web al Consiliului28.

26 A se vedea documentul 15828/07, p. 5. 27 Constatările raportului se bazau pe date referitoare la perioada 1 iulie 2006 - 31 octombrie 2007. În comparaţie cu

perioada anterioară de patru ani (1 iulie 2002 - 30 iunie 2006), în care accesul la procesul decizional al Consiliului a fost guvernat de principiile stabilite de către Consiliul European de la Sevilia (aşa numitul „regim Sevilia”), creşterea a fost semnificativă în special în ceea ce priveşte numărul de dosare legislative tratate ca subiecte „B”. În total, 60% din subiectele legislative „B” examinate de Consiliu începând cu data de 1 iunie 2006 au fost tratate public, în timp ce numai 21% astfel de subiecte au fost discutate public pe parcursul perioadei anterioare (iulie 2002 - iunie 2006). Mai mult, un număr total de 70 dezbateri publice, incluzând 64 dezbateri asupra unor chestiuni importante care afectează interesele Uniunii Europene şi ale cetăţenilor acesteia, au fost organizate pe parcursul perioadei analizate de 16 luni, în timp ce numai 33 astfel de dezbateri au avut loc pe parcursul perioadei anterioare de patru ani.

28 A se vedea, în special, articolul 11 alineatul (5) din Anexa II la regulamentul de procedură al Consiliului, JO L 285, 16.10.2006, pp. 63-64.

22

V. PLÂNGERI INTRODUSE ÎN FAŢA OMBUDSMANULUI EUROPEAN ŞI ACŢIUNI ÎN

JUSTIŢIE PROMOVATE

A. PLÂNGERI INTRODUSE ÎN FAŢA OMBUDSMANULUI EUROPEAN

În 2007, nu a fost introdusă nicio plângere referitoare la punerea în aplicare de către Consiliu a Regulamentului nr. 1049/2001. Următoarea parte a prezentului raport face referire în mod succint la o plângere introdusă în 2006 şi soluţionată în iunie 2007.

Plângerea 386/2006/BM, introdusă în faţa Ombudsmanului la 8 februarie 2006

Respectiva plângere, care a fost deja analizată în cadrul raportului anual al Consiliului pentru anul 2006, se referă la refuzul Consiliului de a acorda acces la forma integrală a documentului 15066/05, care conţine în anexă o sinteză a deciziilor luate cu ocazia celei de-a 30-a reuniuni a consiliului de administraţie al Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (OAPI) (mărci, desene şi modele industriale) organizate la Alicante la 23 noiembrie 2005, precum şi o listă cu numele candidaţilor selecţionaţi pentru postul de preşedinte al camerelor de recurs.

În plângerea adresată Ombudsmanului, reclamantul a susţinut că decizia Consiliului de a nu-i acorda acces la rezultatele procesului de selecţie pentru ocuparea poziţiei de preşedinte al camerelor de recurs ale OAPI a fost nejustificată şi a insistat asupra obţinerii accesului la documentul respectiv, cu păstrarea numelui său oriunde acesta ar fi fost menţionat în document şi cu omiterea numelor celorlalţi candidaţi selectaţi.

Reclamantul a informat, de asemenea, Ombudsmanul asupra intenţiei sale de a accepta faptul că, dacă Consiliul îi acordă acces parţial la un document care conţine informaţii despre persoana sa, acesta ar fi obligat să furnizeze un acces parţial similar oricărei alte persoane, în conformitate cu Regulamentul 1049/2001.

În acest context, Consiliul a consultat din nou OAMI pentru a stabili dacă informaţiile suplimentare furnizate de către reclamant Ombudsmanului i-ar permite să furnizeze o cantitate mai mare de informaţii, chiar dacă această chestiune a depăşit domeniul plângerii.

Ca urmare a noii consultări şi dat fiind faptul că reclamantul părea a fi interesat cel mai mult în a cunoaşte dacă numele său apărea pe lista celor trei candidaţi enumeraţi în document şi câte voturi a obţinut, Consiliul l-a putut informa pe reclamant că numele său nu era menţionat în document.

La 21 iunie 2007, Ombudsmanul a închis cazul considerând că nu mai era necesar să se efectueze verificări suplimentare privind reclamaţia.

23

B. ACŢIUNI ÎN JUSTIŢIE Hotărâri pronunţate în conformitate cu normele de acces la documente În 2007, instanţele comunitare au pronunţat trei hotărâri în cauze privind accesul la documentele Consiliului. La 1 februarie 2007, Curtea de Justiţie a pronunţat hotărârea în cauza C-266/05 P (José María Sisón/Consiliul), la care s-a făcut deja referire într-o anumită măsură în raportul anterior al Consiliului privind accesul la documente, asupra căruia cititorul este prin urmare avizat29. Celelalte două hotărâri, din 25 aprilie şi 27 noiembrie 2007, au fost pronunţate de către Tribunalul de Primă Instanţă în cauza T-264/04 (WWF-EPO/Consiliul) şi în cauzele conexe T-3/00 şi T-337/04 (Pitsiorlas/Consiliul şi BCE). Hotărârea din 25 aprilie 2007 în cauza T-264/04 (WWF-EPO/Consiliul) În cauza T-264/04, reclamantul, World Wide Fund for Nature European Policy Programme (WWF-EPO), a sesizat curtea cu o acţiune în anulare a deciziei Consiliului din 30 aprilie 2004 de a-i refuza accesul la documentele Consiliului referitoare la stadiul negocierilor multilaterale privind „Caracterul durabil şi comerţul” desfăşurate în cadrul OMC şi al procedurilor comitetului articolului 133 (delegaţi) din 19 decembrie 2003. În scopul susţinerii cererii sale, WWF-EPO a invocat trei motive: În primul rând, acesta a contestat decizia Consiliului de a refuza accesul la o notă adresată de Comisie comitetului articolului 133 al Consiliului referitoare la stadiul negocierilor OMC privind mediul şi comerţul, ca urmare a Conferinţei ministeriale a OMC organizate la Cancun în septembrie 2003. Reclamantul a invocat, în această privinţă, eşecul Consiliului în a formula un motiv adecvat pentru refuzul de a acorda acces la nota Comisiei şi, mai mult, a menţionat că acesta ar fi trebuit să asigure un echilibru între dreptul cetăţeanului de acces la documente şi interesul Consiliului de a păstra confidenţialitatea.

29 A se vedea raportul anual al Consiliului privind accesul la documente - 2006, pp. 23-26.

24

În al doilea rând, reclamantul a invocat încălcarea de către Consiliu a articolului 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 ca urmare a eşecului în a aplica corect principiul proporţionalităţii în evaluarea posibilităţii unei puneri la dispoziţie parţiale. Al treilea motiv, prin care reclamantul a invocat faptul că nu a fost respectat articolul 2 din Regulamentul 1049/2001, a constat din trei părţi, întemeiate pe, • în primul rând, refuzul Consiliului de acordare a accesului la procesul-verbal referitor la primul

punct aflat pe ordinea de zi a reuniunii din 19 decembrie 2003 a comitetului articolului 133, pe motivul inexistenţei unui asemenea proces-verbal,

• în al doilea rând, refuzul Consiliului de a pune la dispoziţia reclamantului, în absenţa oricărui proces-verbal, a informaţiile privitoare la conţinutul discuţiilor referitoare la punctul de pe ordinea de zi menţionat anterior într-o formă susceptibilă de a fi comunicată şi

• în al treilea rând, refuzul Consiliului de a acorda acces la notele participanţilor la reuniunea comitetului din 19 decembrie 2003.

În hotărârea sa, Tribunalul de Primă Instanţă a respins cele trei motive precum şi acţiunea în ansamblul său. Astfel, Tribunalul de Primă Instanţă a considerat, în hotărârea sa din 30 aprilie 2004, ca suficiente motivele formulate de Consiliu în susţinerea refuzului său de a oferi accesul la notă şi, pe de altă parte, că acesta nu a interpretat eronat condiţiile de aplicare a excepţiilor la accesul public la documentele prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) a treia şi a patra liniuţă din Regulamentul nr. 1049/200130.

30 În temeiul jurisprudenţei consacrate privind accesul la documente, controlul exercitat de Tribunal asupra legalităţii

deciziilor instituţiilor prin care se refuză accesul la documente în temeiul excepţiilor obligatorii referitoare la interesul public, prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 1049/2001, trebuie să se limiteze la verificarea respectării nomelor procedurale şi obligaţiei de motivare, a exactităţii prezentării faptelor, precum şi a eventualităţii producerii unei erori vădite de apreciere a faptelor, precum şi a oricărui abuz de putere .

În cauza de faţă, tribunalul a constatat că, prin considerarea faptului că divulgarea notei Comisiei ar fi putut aduce atingere relaţiilor cu statele terţe menţionate în textul notei, precum şi marjei de negociere de care au nevoie Comunitatea şi statele sale membre în vederea finalizării negocierilor în cadrul OMC, Consiliul nu a comis o eroare vădită de apreciere şi a avut dreptate în a considera că prin comunicarea notei s-ar fi putut genera un risc de prejudiciere a interesului public în privinţa relaţiilor internaţionale şi a politicii financiare, monetare şi economice comunitare.

25

Mai mult, întrucât excepţiile aplicabile în cauză sunt prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1049/2001, Consiliul nu era obligat, în cazul de faţă, să pună în balanţă protejarea interesului public şi interesul reclamantului de a avea acces la notă şi, în consecinţă, pretenţia reclamantului referitoare la faptul că interesul său de a avea acces la notă ar fi trebuit să fie pus în balanţă cu interesul Consiliului de a nu pune la dispoziţie respectiva notă a trebuit să fie respinsă. În ceea ce priveşte al doilea motiv prezentat de reclamant, prin care se invocă eşecul Consiliului în a aplica corect principiul proporţionalităţii atunci când a evaluat posibilitatea unei divulgări parţiale a notei, instanţa a considerat că această posibilitate a fost examinată în mod aprofundat de către Consiliu, care a consultat şi Comisia asupra acestui aspect în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1049/200131. Dat fiind caracterul politic sensibil al negocierilor din cadrul OMC la care se face referire mai sus, instanţa a constatat că întregul conţinut al notei a trebuit să fie considerat ca sensibil şi că, refuzându-i reclamantului accesul parţial la textul notei, Consiliul nu a aplicat în mod incorect articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1049/2001. În ceea ce priveşte al treilea motiv prezentat de reclamant prin care se invocă refuzul Consiliului de a oferi acces la procesul-verbal al reuniunii comitetului articolului 133 (delegaţi) şi se susţine că absenţa unui asemenea proces-verbal ar goli de sens articolul 2 din Regulamentul nr.1049/2001, Tribunalul de Primă Instanţă a considerat că nu se poate concluziona că acţiunea Consiliului de a nu redacta un proces-verbal referitor la primul punct de pe ordinea de zi a reuniunii comitetului articolului 133 din 19 decembrie 200332 a fost întreprinsă într-o manieră arbitrară şi imprevizibilă.

31 Ca urmare a acestei examinări, Consiliul a concluzionat că o asemenea divulgare parţială, în sensul articolului 4

alineatul (6) din Regulamentul nr. 1049/2001, nu era posibilă, întrucât excepţiile avute în vedere la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din respectivul regulament se aplicau notei Comisiei în integralitatea sa.

32 Instanţa a evidenţiat faptul că - în scopul respectării cerinţei de transparenţă care guvernează Regulamentul nr. 1049/2001 - instituţiile în cauză trebuie să elaboreze şi să păstreze, în măsura posibilului şi de o manieră nearbitrară şi previzibilă, documentaţia privitoare la activităţile pe care le desfăşoară. Totuşi, în cauza de faţă, caracterul pur informativ al primului subiect din ordinea de zi a reuniunii din 19 decembrie 2003 şi faptul că acesta nu a necesitat nicio măsură specială de punere în aplicare au explicat motivul pentru care nu a fost considerată necesară redactarea unui proces-verbal şi faptul că respectivul subiect nu a fost menţionat într-un raport de sinteză sau în alt document ulterior al comitetului articolului 133. Ca urmare, nu se poate concluziona că, invocând inexistenţa unui proces-verbal referitor la subiectul în cauză aflat pe ordinea de zi, Consiliul a încălcat dreptul reclamantului de acces la documente, astfel cum este acesta prevăzut de Regulamentul nr. 1049/2001.

26

În ceea ce priveşte refuzul Consiliului, în absenţa oricărui proces-verbal, de a pune la dispoziţia reclamantului informaţii asupra conţinutului discuţiilor referitoare la sus-menţionatul subiect aflat pe ordinea de zi într-o formă susceptibilă de a fi comunicată, instanţa a luat notă de faptul că domeniul de aplicare al Regulamentului nr. 1049/2001, în temeiul articolului 2 alineatul (3), se referă numai la documentele existente „deţinute de o instituţie, adică întocmite sau primite de către aceasta şi aflate în posesia acesteia”. În consecinţă, Consiliul nu a încălcat dreptul reclamantului de acces la documente, astfel cum este acesta recunoscut prin Regulamentul nr. 1049/2001, prin refuzul de a pune la dispoziţia acestuia informaţii asupra conţinutului discuţiilor referitoare la primul subiect aflat pe ordinea de zi a reuniunii din 19 decembrie 2003, deoarece aceste informaţii nu existau sub forma unui document susceptibil de a fi difuzat.

În ceea ce priveşte refuzul Consiliului de a pune la dispoziţie notele Comisiei şi ale delegaţiilor statelor membre care au participat la reuniunea comitetului din 19 decembrie 2003, instanţa a evidenţiat faptul că reclamantul nu a solicitat Consiliului acordarea accesului la astfel de documente interne în momentul depunerii cererii de confirmare şi, drept consecinţă, argumentele reclamantului referitoare la accesul la respectivele note nu au putut fi reţinute. Mai mult, chiar dacă cererea reclamantului a inclus o cerere de acces la notele interne ale Comisiei şi ale delegaţiilor statelor membre, în temeiul articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1049/2001, Consiliul nu ar fi putut comunica respectivele note deoarece acestea nu erau deţinute sau primite de către Consiliu.

Hotărârea din 27 noiembrie 2007 în cauzele conexe T-3/00 şi T-337/04 (Pitsiorlas/Consiliu şi BCE)

În ceea ce priveşte hotărârea Tribunalului de Primă Instanţă în cauzele conexe T-3/00 şi T-337/0433, ar trebui reamintit faptul că reclamantul a solicitat în aceste cauze anularea deciziei Consiliului din 30 iulie 1999 şi a deciziei Băncii Centrale Europene din 8 noiembrie 1999 de a refuza accesul la un document referitor la Acordul Basel-Nyborg privind consolidarea Sistemului Monetar European,

precum şi acordarea de daune interese, în baza articolului 235 şi a articolului 288 alineatul al doilea din Tratatul CE, ca urmare a prejudiciilor provocate de aceste refuzuri.

În hotărârea sa din 27 noiembrie 2007, Tribunalul de Primă Instanţă a considerat că BCE nu şi-a respectat, prin decizia sa din 8 noiembrie 1999, obligaţia de a motiva refuzul şi, în consecinţă, decizia de refuz ar trebui anulată. Instanţa a respins, totuşi, acţiunea în anulare în ceea ce priveşte Consiliul precum şi acţiunea îndreptată împotriva celor două instituţii comunitare prin care se solicitau daune interese.

33 Cererea de acces a fost transmisă şi ulterior examinată în conformitate cu dispoziţiile Deciziei 93/731/EC, JO 1993 L

340, 31.12.1993 p. 43. Pentru detalii asupra stadiului iniţial al procedurilor, a se vedea, de asemenea, Raportul anual al Consiliului privind accesul la documente - 2003, pp. 34-35 precum şi Raportul anual aferent anului 2004, pp. 28-29.

27

În decizia sa din 30 iulie 1999, Consiliul a statuat că documentul solicitat a fost redactat de guvernatorii băncilor centrale şi, în consecinţă, l-a invitat pe reclamant să adreseze cererea direct autorului documentului în conformitate cu dispoziţiile articolului 2 alineatul (2) din Decizia 93/731/CE privind accesul public la documente34. Cu toate acestea, reclamantul a susţinut încălcarea de către Consiliu a „principiului fundamental de drept comunitar privind accesul cetăţenilor la documente” precum şi a articolului 1 din Decizia 93/731/CE şi a articolului 253 din Tratatul CE (neîndeplinirea obligaţiei de motivare). În hotărârea sa, Tribunalul de Primă Instanţă a indicat faptul că, prin decizia sa, Consiliul nu a încălcat dreptul de acces la documente şi nici obligaţia de a-şi motiva decizia şi nici, în cauza respectivă, principiile bunei administrări şi ale protecţiei aşteptărilor legitime: Atunci când, precum în cazul de faţă, Consiliul nu deţinea documentele aferente cererii de acces, Decizia 93/731 nu îl obliga pe acesta să caute şi să identifice documentele relevante, respectiv pe autorii şi deţinătorii acestora în scopul de a putea să informeze în acest sens persoana care dorea să aibă acces la documente. În prezenta cauză, Consiliul a căutat totuşi şi a reuşit să identifice un document vizat de cererea de acces, respectiv raportul Comitetului guvernatorilor, şi a îndrumat în mod util reclamantul să se adreseze BCE, deţinătoarea documentului precizat. În cele din urmă, tribunalul a respins acţiunea pentru daune interese îndreptată împotriva Consiliului şi a BCE, susţinând că, în speţă, nu sunt întrunite condiţiile răspunderii extracontractuale referitoare la existenţa unui prejudiciu cert şi determinat şi a unei legături de cauzalitate directe între prejudiciu şi comportamentul ilegal invocat.

34 Această dispoziţie care cuprinde aşa numita „regulă a autorităţii de origine” menţionează următoarele: „Atunci când

documentul în cauză are drept autor o persoană fizică sau juridică, un stat membru, o altă instituţie sau un alt organ comunitar sau orice alt organism naţional sau internaţional, cererea nu trebuie adresată Consiliului ci direct autorului documentului.” Regula autorităţii de origine a fost abolită odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) 1049/2001 la 3 decembrie 2001, cu excepţia documentelor provenite de la o parte terţă care, deşi se află în posesia instituţiilor, au fost elaborate înaintea datei respective. Pentru mai multe informaţii referitoare la această chestiune, a se vedea Raportul Comisiei privind punerea în aplicare a principiilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului şi ale Comisiei, COM(2004) 45 final, pp. 7-8 şi p. 14.

28

VI. OBSERVAŢII FINALE Experienţa Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare în 2007 a Regulamentului nr. 1049/2001 evidenţiază importanţa registrului său public ca instrument de căutare pentru un public care doreşte să fie la curent cu evoluţiile înregistrate la nivel comunitar. Astfel cum s-a precizat în prima parte a prezentului raport, numărul de utilizatori individuali ai

registrului a crescut cu 22,4% pe parcursul perioadei de referinţă, în timp ce numărul total de consultări

a crescut cu 21% (2 078 602 vizite în 2007 faţă de 1 722 354 în 2006); aceasta a fost a cincea creştere

anuală succesivă. Ar trebui subliniat faptul că 67,2% din documentele produse de Consiliu în 2007 -

adică 108 343 din cele 161 121 documente menţionate în registru - au devenit direct accesibile

publicului după difuzare. În final, începând cu 1 februarie 2004, orice document nou la care Consiliul a

oferit acces parţial poate fi consultat prin intermediul internetului.

În consecinţă, nu ar trebui să reprezinte o surpriză faptul de a afla că numărul de cereri de acces în 2007 a fost oarecum mai scăzut decât cel înregistrat în 2006, dacă se ţine seama de faptul că cererile de acces la documentele Consiliului se referă aproape exclusiv la documente care sunt menţionate în registru, dar nu sunt accesibile direct prin intermediul acestuia. După cum este confirmat de datele statistice prezentate în anexa la prezentul raport, mai mult de 50% din cererile de acces la documentele Consiliului care au fost transmise în 2007 se referă la domeniile Justiţie şi Afaceri Interne, relaţii externe - PESC şi chestiuni militare (PESA). Un număr de 811 documente din totalul de documente considerate (reprezentând aproximativ 10% din documentele solicitate în 2007) purtau clasificarea CONFIDENTIEL UE sau RESTREINT UE; de cele mai multe ori, procesul de examinare deosebit de complex al acestor documente duce la o suplimentare a volumului de lucru nu numai pentru funcţionarii Consiliului care tratează cererile imediat după ce acestea au fost primite, dar şi pentru funcţionarii diferitelor departamente care au produs documentele, care de cele mai multe ori trebuie să analizeze documentele solicitate spre consultare în baza Regulamentului nr. 1049/2001.

29

Acestea fiind spuse, în ciuda complexităţii din ce în ce mai mari a dosarelor care a trebuit să fie examinate, Secretariatul General al Consiliului este capabil să facă faţă sarcinii administrative crescute asociate activităţii respective şi să respecte condiţiile şi termenele stipulate în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001. Ca o ilustrare a acestei afirmaţii, în 2007 timpul mediu pentru prelucrarea cererilor iniţiale a fost de 13 zile lucrătoare. În ceea ce priveşte cererile de confirmare, care sunt examinate de Grupul de lucru pentru informaţii înainte de a fi transmise COREPER şi Consiliului spre adoptare, timpul mediu a fost de 28 de zile lucrătoare, în comparaţie cu 24 de zile lucrătoare în 2006. În această privinţă, trebuie evidenţiate contribuţiile aduse de Grupul de lucru pentru informaţii la prelucrarea cererilor de confirmare. Grupul de lucru s-a reunit de 15 ori în 2007. Principalele sarcini ale acestuia includ examinarea documentelor pentru care s-au primit cereri de confirmare, examinarea şi finalizarea proiectelor de răspuns la aceste cereri, care într-un număr de cazuri se referă la chestiuni complexe din domeniul siguranţei publice, al apărării şi chestiunilor militare sau al relaţiilor internaţionale. Rata de acces la documentele Consiliului a scăzut în 2007 faţă de 2006 (78,9%) în 2007 faţă de 87,7% în 2006). Totuşi, aceasta trebuie privită prin prisma faptului menţionat anterior, şi anume că un număr considerabil de documente au fost puse la dispoziţia publicului direct prin intermediul registrului, imediat după difuzarea acestora. În concluzie, atât analiza prelucrării cererilor de acces cât şi utilizarea de către public a registrului de documente ale Consiliului sugerează faptul că obiectivele stabilite prin tratate şi prin Regulamentul nr. 1049/2001 au continuat să fie îndeplinite în cursul anului 2007.

30

Anexă la ANEXĂ

STATISTICI PRIVIND ACCESUL PUBLIC LA DOCUMENTELE CONSILIULUI

1. Numărul de cereri în temeiul Regulamentului nr. 1049/2001

2003 2004 2005 2006 2007

2.830 2.160 2.100 2.224 1.964

2. Numărul de documente solicitate prin cereri iniţiale 2003 2004 2005 2006 2007

12.565 12.907 9.457 11.353 7.809

3. Documente divulgate de Secretariatul General al Consiliului în faza iniţială 2003 2004 2005 2006 2007

10.912 10.971 7.535 9.606 6.123 35

parţial/integral 1.928 8.984




parţial/integral 945 5.178

4. Numărul de cereri de confirmare (cererile de confirmare pot fi depuse în cazul în care cererea iniţială a fost

respinsă) 2003 2004 2005 2006 2007

45 35 51 40 18

5. Numărul de documente evaluate de Consiliu în urma unor cereri de confirmare + numărul de documente divulgate

2003 2004 2005 2006 2007

162 198 253 142 30

64 parţial/integral

42 22


36 77


60 70


53 46


9 6

6. Rata documentelor divulgate pentru procedură în ansamblu 36 2003 2004 2005 2006 2007

71,7% 87,4% 77% 85,7% 67,3% 81,2% 76,8% 87,7% 66,7% 78,9%

7. Numărul de documente menţionate în Registrul public + numărul de documente publice/care pot fi descărcate electronic

2003 2004 2005 2006 2007

448.236 257.052 (57,3%) 569.372 354.421

(62,2%) 691.410 454.473 (65,7%) 727.685 483.577

(66,4%) 1.010.217 724.338 (71,7%)

35 Pe baza a 7.775 de documente evaluate. 36 Pe baza documentelor divulgate integral (coloana din stânga) sau integral + parţial (coloana din dreapta).

31

8. Profilul profesional al solicitanţilor (cereri iniţiale)

2003 2004 2005 2006 2007

Grupuri de lobby din domeniul mediului

0,9% 0,8%

Alte grupuri de interese

5,3% 4,7%

Sectorul industrial/comercial

10,3% 7%

Societatea civilă

ONG-uri

21,4% 21,8% 17,2%

1,1%

17,6%

1,7%

14,2%

Jurnalişti 2,1% 2,6% 2,3% 2,3% 2,9% Avocaţi 13% 10,7% 10,2% 9,1% 8,8%

Cercetare universitară 24% 25,5

% 31% 32,2%

38,2%

Mediul academic Biblioteci 2,5%

26,5%

2,2%

27,7%

1,3%

32,3%

2,3%

34,5%

1,8% 40%

Autorităţi publice (instituţii din afara UE, reprezentanţi ai unor ţări terţe etc.)

8,4% 7,3% 6,2% 6,9% 6,1%

Membri ai Parlamentului European şi asistenţii acestora

2,3% 2,1% 2,4% 1,5% 1,3%

Altele 9,3% 10,4% 12,6% 14,5% 13,3%

Origine profesională nedeclarată 17% 17,4% 16,8% 13,6% 13,2%

32

9. Profilul profesional al solicitanţilor (cereri de confirmare)

2003 2004 2005 2006 2007

Grupuri de lobby din domeniul mediului

0% 0%

Alte grupuri de interese

8,6% 0%

Sectorul industrial/comercial

0% 0%

Societatea civilă

ONG-uri

7,9% 10,4% 9,4%

0%

8,6%

0%

0%

Jurnalişti 5,3% 6,9% 6,3% 5,7% 18,7%

Avocaţi 23,7% 17,2% 9,4% 11,4% 12,5% Cercetare universitară

34,2% 34,5% 28,1% 51,4% 50% Mediul

academic Biblioteci 0%

34,2%

0%

34,5%

0%

28,1%

2,9%

54,3%

6,2%

56,2%

Autorităţi publice (instituţii din afara UE, reprezentanţi ai unor ţări terţe etc.)

2,6% 0% 3,1% 0% 6,3%

Membri ai Parlamentului European şi asistenţii acestora

10,5% 10,4% 3,1% 0% 0%

Altele 2,6% 10,3% 15,6% 11,4% 6,3%

Origine profesională nedeclarată 13,2% 10,3% 25% 8,6% 0%

33

10. Distribuţia geografică a solicitanţilor (cereri iniţiale)

2003 2004 2005 2006 2007

Belgia 24,7% 27,1% 27,5% 26,2% 26,4%

Bulgaria 0,2% 0,1% 0,4% 0,6% 0,1%

Republic Cehă 0,5% 0,9% 0,9% 1% 1,4%

Danemarca 1,9% 1,7% 1,2% 1,3% 1,1%

Germania 14,1% 14% 12,9% 15,5% 16%

Estonia 0,1% 0,1% 0,1% 0,4% 0%

Grecia 0,9% 1% 1,2% 1,3% 1,3%

Spania 6,4% 4,8% 5,3% 5,7% 5%

Franţa 6,1% 6,7% 7,7% 8,1% 7,1%

Irlanda 1,1% 0,8% 1% 0,9% 0,6%

Italia 5,2% 6,9% 6,9% 6,6% 6%

Cipru 0,3% 0,3% 0,1% 0,3% 0,3% Letonia 0% 0,1% 0,1% 0,2% 0% Lituania 0,3% 0,3% 0,4% 0,4% 0,1%

Luxemburg 2% 0,8% 0,6% 0,7% 1%

Ungaria 0,8% 0,6% 0,9% 0,5% 0,7% Malta 0,2% 0,3% 0,2% 0,2% 0,3%

Ţările de Jos 4,9% 5,5% 7% 6% 5,8%

Austria 2% 1,7% 2% 1,6% 1,7%

Polonia 1,5% 1,2% 1,4% 1,5% 1,5%

Portugalia 1,5% 0,5% 1% 1,2% 0,9%

România 0% 0,1% 0,2% 0,7% 1,1%

Slovenia 0,4% 0,3% 0,2% 0,4% 0,4% Slovacia 0,2% 0,4% 0,3% 0,3% 0,3%

Finlanda 0,8% 0,4% 0,4% 0,5% 0,8%

Suedia 1,3% 1,8% 1,8% 1,6% 1,8%

Regatul Unit 9,6% 8% 8% 7,9% 9,5%

Ţări candidate 0,3% 0,3% 1,3% 1,7% 1%

Ţări terţe Altele 5,1% 6,7% 6,7% 6,8% 7%

Nespecificat

7,9%

7,2% 3,2% 1,8% 0,8%

34

11. Distribuţia geografică a solicitanţilor (cereri de confirmare)

2003 2004 2005 2006 2007

Belgia 26,3% 48,3% 28,1% 17,1% 37,5%

Bulgaria 0% 0% 0% 0% 0% Republica Cehă 0% 0% 0% 0% 6,3% Danemarca 0% 3,5% 0% 0% 0%

Germania 15,8% 3,5% 12,5% 22,8% 6,2% Estonia 0% 0% 0% 0% 0% Grecia 0% 0% 0% 0% 0%

Spania 0% 3,4% 3,1% 0% 0%

Franţa 5,3% 0% 3,1% 5,7% 6,2%

Irlanda 0% 0% 0% 0% 0%

Italia 0% 10,3% 9,4% 8,6% 6,2% Cipru 0% 0% 3,1% 0% 0% Letonia 0% 0% 0% 0% 0% Lituania 0% 0% 0% 0% 0% Luxemburg 0% 0% 0% 0% 0% Ungaria 0% 0% 0% 2,9% 0% Malta 0% 0% 0% 0% 0% Ţările de Jos 29% 6,9% 9,4% 8,6% 6,3%

Austria 0% 0% 6,3% 0% 0% Polonia 2,6% 0% 0% 2,9% 0% Portugalia 0% 0% 0% 0% 0%

România 0% 0% 0% 0% 0% Slovenia 0% 0% 0% 0% 0% Slovacia 0% 0% 0% 0% 6,3% Finlanda 0% 0% 0% 0% 0%

Suedia 0% 0% 3,1% 2,8% 0%

Regatul Unit 18,4% 20,7% 18,8% 22,9% 25%

Ţări candidate 0% 0% 0% 0% 0%

Ţări terţe Altele 2,6% 3,4% 3,1% 5,7% 0%

Nespecificat 0% 0% 0% 0% 0%

35

12. Domenii

2003 2004 2005 2006 2007

Agricultură, Pescuit 4,7% 4,6% 4,2% 5,9% 6,8%

Piaţa internă 16,3% 14,2% 6,2% 4,6% 2,9%

Cercetare 0,1% 0,3% 0,3% 0,6% 0,4%

Cultură 0,5% 0,2% 0,5% 1,1% 0,5%

Educaţie/Tineret 0,8% 1,4% 0,7% 1,2% 1,1%

Industrie 0,5% 0,4% 0,4% 0,3% 0,3%

Competitivitate 0,2% 2,2% 5,3% 5,8% 1,1%

Energie 2,9% 1,4% 1,6% 1,1% 2,1%

Transport 4,4% 4,9% 5,3% 3,8% 3%

Mediu 5,2% 6,8% 7,7% 6,6% 8,2% Sănătate şi protecţia consumatorului 4% 4,3% 3,1% 2,3% 2,1%

Politica economică şi monetară 9,1% 3,3% 2,9% 2,6% 2,2%

Chestiuni fiscale 6% 3,2% 4,4% 2,5% 2,4%

Relaţii externe – PESC 9,1% 14,6% 12,8% 14,3% 18,1%

Protecţie civilă 0% 0,3% 0,1% 0,1% 0,6%

Extindere 2,4% 1,8% 2,2% 1,8% 1%

Apărare şi chestiuni militare 0,7% 2,9% 2,5% 2,4% 6%

Asistenţă pentru dezvoltare 0,2% 0,3% 0,7% 0,7% 0,2%

Politica regională şi coeziunea economică/socială

0,1% 0% 0,9% 1,2% 0,1%

Politica socială 3,5% 2,7% 3% 2,9% 1,9%

Justiţie şi afaceri interne 22% 20,1% 22,5% 24,5% 26,7%

Aspecte juridice 1,6% 2,5% 3,5% 3,8% 3,5%

Funcţionarea instituţiilor 1,2% 1,5% 1,3% 1,7% 1,1%

Finanţarea Uniunii (Buget, Statut) 1% 0,3% 0,2% 0,6% 0,2%

Transparenţă 0,8% 0,9% 0,3% 0,6% 0,3%

Chestiuni de politică generală 1,2% 1,7% 1% 1% 0,4%

Chestiuni parlamentare 1,1% 2,9% 5,4% 5,5% 5,4%

Diverse 0% 0,3% 0,4% 0,4% 0,4%

36

2003 2004 2005 2006 2007 # % # % # % # % # %

Protecţia interesului public în ceea ce priveşte securitatea publică

270 16% 440 21% 302 15,8% 253 17,1% 219 13,3%

Protecţia interesului public în ceea ce priveşte apărarea şi chestiunile militare

62 3,8% 218 11% 123 6,4% 67 4,5% 38 2,3%

Protecţia interesului public în ceea ce priveşte relaţiile internaţionale

482 28,7% 330 16,2

% 395 20,6% 182 12,3% 249 15,1%

Protecţia interesului public în ceea ce priveşte politica financiară, monetară sau economică a Comunităţii sau a unui stat membru

13 21 1,1% 16 0,8% 1 0,1% 0 0%

Protecţia vieţii private şi a integrităţii persoanelor (protecţia datelor cu caracter personal)

5 0,3% 13 0,7% 4 0,2% 5 0,3% 4 0,2%

Protecţia intereselor comerciale ale persoanelor fizice sau juridice, inclusiv a proprietăţii intelectuale

0 0% 1 0% 0 0% 0 0% 1 0,1%

Protecţia procedurilor judiciare şi a consultanţei juridice

185 10,9% 196 8,8% 34 1,8% 29 2% 14 0,8%

Protecţia obiectivelor activităţilor de inspecţie, anchetă şi audit

0 0% 0 0% 1 0% 4 0,3% 0 0%

Protecţia procesului decizional din cadrul instituţiilor

547 31,2% 665 33,3

% 925 48,3% 637 43,2% 627 38%

Mai multe motive coroborate sau alte motive

141 8,4% 158 7,8% 116 6,1% 298 20,2

% 498 30,2%

Document pe care nu îl deţine Consiliul/Alt autor 0 0% 1 0,1% 0 0% 0 0% 0 0%

13. Motive de refuz al accesului (răspunsurile Secretariatului General al Consiliului în faza iniţială)

37

14. Motive de refuz al accesului (răspunsurile Secretariatului General al Consiliului în urma cererilor de confirmare)

2003 2004 2005 2006 2007

# % # % # % # % # %

Protecţia interesului public în ceea ce priveşte securitatea publică

4 4% 24 27% 61 49,6% 16 37,2% 1 6,7%

Protecţia interesului public în ceea ce priveşte apărarea şi chestiunile militare

2 2% 22 25,9% 7 5,7% 7 16,3% 0 0%

Protecţia interesului public în ceea ce priveşte relaţiile internaţionale

61 61,6% 19 21,2% 25 20,3% 6 14% 3 20%

Protecţia interesului public în ceea ce priveşte politica financiară, monetară sau economică a Comunităţii sau a unui stat membru

7 7,1% 0 0% 0 0% 0 0% 0 0%

Protecţia vieţii private şi a integrităţii persoanelor (protecţia datelor cu caracter personal)

0 0% 0 0% 0 0% 0 0% 0 0%

Protecţia intereselor comerciale ale persoanelor fizice sau juridice, inclusiv a proprietăţii intelectuale

0 0% 0 0% 0 0% 0 0% 0 0%

Protecţia procedurilor judiciare şi a consultanţei juridice

7 7,1% 4 4,7% 0 0% 2 4,6% 0 0%

Protecţia obiectivelor activităţilor de inspecţie, anchetă şi audit

0 0% 0 0% 0 0% 0 0% 0 0%

Protecţia procesului decizional din cadrul instituţiilor

14 14,2% 10 11,8% 14 11,4% 3 7% 0 0%

Mai multe motive coroborate sau alte motive

4 4% 8 9,4% 16 13% 9 20,9% 11 73,3%

Document pe care nu îl deţine Consiliul/Alt autor 0 0% 0 0% 0 0% 0 0% 0 0%

38

15. Numărul mediu de zile lucrătoare în care s-a răspuns la o cerere sau la o plângere adresată Ombudsmanului European

2003 2004 2005 2006 2007

pentru cererile iniţiale 7 (2830

cereri soluţionate)

9 (2160 cereri

soluţionate)

13 (2100 cereri

soluţionate)

14 (2224 cereri

soluţionate)

13 (1964 cereri

soluţionate)

pentru cererile de confirmare37 23 (45 cereri soluţionate)

24 (35 cereri soluţionate)

26 (51 cereri soluţionate)

24 (40 cereri

soluţionate)

28 (18 cereri

soluţionate)

media ponderată (iniţiale + de confirmare) 7,25 9,24 13,31 14,17 13,14

Ombudsmanul1 46 36 38 57

16 Numărul de cereri cu termen de răspuns prelungit în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) şi articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001

2003 2004 2005 2006 2007

cereri iniţiale

134 din 2830, reprezentând

4,7% din cereri


8,8% din cereri


15,6% din cereri


18,6% din cereri


19,7% din cereri

cereri de confirmare1 37 [din 45] 24 [din 35] 40 [din 51] 32 [din 40] 14 [din 18]

37 Cererile de confirmare şi plângerile adresate Ombudsmanului European sunt examinate de către Grupul de lucru

pentru informaţii al Consiliului şi de către Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (Partea a 2-a). Răspunsurile către solicitanţi şi către Ombudsmanul European sunt adoptate de către Consiliu.

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE Raportul anual al Consiliului privind accesul la documente - 2007 2008 — 38 p. — 21 x29,7 cm ISBN 978-92-824-2325-7 ISSN 1831-0737 QC-AF-08-001-R

R S / 11 / 2 0 0 8

QC

-AF

-08

-00

1-R

O-C

April ie 2008


Co n s i l i u l u n i u n i i E u r o p E n ESECRETARIATUL GEnER AL

ISSN 1831-0737

Date post:	15-Aug-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times