64
Consiliul European în 2014 FEBRUARIE 2015 Consiliul European
Consiliul European în 2014
FEBRUARIE 2015
Consiliul European
Consiliul European în 2014
FEBRUARIE 2015
Această broșură este publicată de Secretariatul General al Consiliului.www.consilium.europa.eu
Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2015ISBN 978-92-824-4827-4ISSN 2363-2992doi:10.2860/33950
© Uniunea Europeană, 2015Reutilizarea este autorizată cu condiția menționării sursei.Printed in BelgiumTipărit pe hârtie ecologică
3
Cuprins
Consiliul European în 2014, prezentat de președinții Consiliului European
Acceptarea provocăriiDonald Tusk, în funcție de la 1 decembrie 2014
Simțim că avem un scop 5
Perspective 7
Axarea pe rezultateHerman Van Rompuy, în funcție până la 30 noiembrie 2014
Împreună, stabilind o direcție 9
Consolidarea economiilor noastre 10
Uniunea în lume 13
Lucrări privind schimbările climatice și energia 17
Lideri noi și o agendă strategică în vremuri în schimbare 20
Concluziile Consiliului European și declarații ale șefilor de stat sau de guvern 27
4
Consiliul European, decembrie 2014
55
Simțim că avem un scop
La 1 decembrie 2014 am venit de la Varșovia la Bruxelles pentru a prelua Președinția Consiliului European. Pentru instituțiile Uniunii a fost actul final al unei perioade de reînnoire politică începute odată cu alegerile europene. Pentru mine personal a fost începutul unei vieți noi, o mare onoare și o provocare enormă.
Am fost și sunt în continuare convins că, în această perioadă dificilă, Uniunea Europeană trebuie să reușească, acum mai mult ca oricând. Președinții și prim-miniștrii, uniți în cadrul Consiliului European, trebuie să contribuie decisiv la acest succes. Pentru mine, succesul Uniunii astăzi înseamnă patru aspecte. În primul rând, trebuie să ne afirmăm cu fermitate valorile noastre fundamentale: solidaritatea, libertatea și demnitatea umană, inclusiv dreptul la o viață lipsită de teamă. Aceasta înseamnă de asemenea să luptăm cu inamicii acestor valori – oricine ar fi aceștia și oriunde s-ar afla.
În al doilea rând, avem nevoie de fermitate în hotărârea de a pune capăt crizei economice și, mai ales, de a reduce șomajul. Este de asemenea responsabilitatea noastră să creăm o uniune economică și monetară veritabilă – o sarcină pe care o iau foarte în serios. Trebuie să ne continuăm lucrările menite să asigure soliditatea monedei noastre comune, euro.
În al treilea rând, Uniunea Europeană trebuie să fie puternică pe plan internațional. Îi vom sprijini pe aceia din vecinătatea noastră care ne împărtășesc valorile. Uniunea nu va închide ochii atunci când sunt schimbate prin forță granițe pe continentul nostru. Am fost uniți cu privire la acest aspect și vom fi la fel în continuare. Numai unitatea ne poate aduce rezultate în această direcție.
În cele din urmă, relațiile dintre Europa și Statele Unite reprezintă o piatră de temelie a prosperității și libertății noastre. Cred că una dintre cele mai importante provocări este de a realiza progrese în cadrul negocierilor privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții. Europa și America ar trebui să depună toate eforturile pentru a finaliza negocierile până la sfârșitul anului 2015.
În fiecare dintre aceste demersuri, toate instituțiile europene trebuie să conlucreze pentru binele comun, cu respectarea rolului fiecăreia dintre ele. Numai răspunzând provocărilor cu care ne confruntăm cu energie și optimism le vom putea depăși. În mod sigur, nicio națiune europeană, niciun stat nu poate izbândi pe cont propriu. În ceea ce mă privește, le-am promis colegilor să valorific toate aptitudinile pe care le am pentru a menține lucrările Consiliului European orientate spre rezultate și concentrate pe aspectele care contează cu adevărat. Cu toții trebuie să continuăm să simțim cu tărie că avem un scop.
Summitul din decembrieEste evident că a urmări totul este echivalent cu a nu urmări nimic. Dacă avem zece priorități, nu avem, de fapt, niciuna. De aceea, cu ocazia reuniunii Consiliului European din 18 decembrie, prima de pe parcursul Președinției mele, am invitat șefii de guverne să se concentreze numai pe două chestiuni de importanță crucială, care necesită atenția noastră imediată. Acestea au fost atragerea de investiții în economia europeană și situația de la frontierele noastre estice cu Ucraina și Rusia. Întrerupând puțin o practică veche, am transformat summitul într-un eveniment de o zi. Am reușit, totodată, să menținem concluziile Consiliului European neobișnuit de scurte și foarte la obiect. Pentru mine, concizia încurajează asumarea răspunderii.
Am discutat și am convenit asupra planului de a institui un Fond european pentru investiții strategice, pe care președintele Comisiei Juncker îl prezentase la puțin timp după preluarea funcției. În cadrul reuniunii noastre, liderii și-au manifestat sprijinul și au stabilit un termen ferm. Între timp, Comisia și-a prezentat propunerea legislativă detaliată, iar acum le revine Consiliului și Parlamentului European să se asigure că fondul este gata până în luna iunie.
Scopul constă în generarea unui nou val de investiții în economia europeană. Banca Europeană de Investiții poate începe deja să autorizeze primele proiecte începând
Acceptarea provocăriiDonald Tusk
6
din ianuarie 2015. Toți liderii sunt, desigur, conștienți că nu există vreo piatră filozofală a economiei care să ofere răspunsul la situația noastră actuală. O redresare reală va necesita lucrări neîntrerupte, idei noi și eforturi pe toate fronturile. În acest sens, planul de investiții completează strategia economică a Uniunii Europene, bazată pe finanțe publice solide și reforme structurale.
În ceea ce privește situația din Ucraina și din Rusia, liderii au purtat un schimb de opinii franc și strategic. Cu privire la sancțiuni, am convenit că, pentru moment, cel mai bine este să ne menținem direcția. Vom decide asupra
pașilor următori în martie. Între timp, vom sprijini Ucraina și guvernul acesteia, inclusiv la nivel financiar. Membrii Consiliului European sunt cu toții convinși că ajutorul acordat „noii Ucraine” este benefic și pentru propriul nostru viitor. De aceea am discutat posibilitatea acordării de ajutor financiar suplimentar Ucrainei. La puțin timp după summit, Comisia a propus un împrumut suplimentar de 1,8 miliarde de euro către Ucraina. De asemenea, liderii au salutat intenția de a spori ajutorul umanitar. Ucrainenii trebuie să știe și să vadă că Europa este alături de ei.
Donald Tusk în deschiderea reuniunii Consiliului European, decembrie 2014
7
Perspective
În anul pe care îl avem înainte economia va rămâne o preocupare principală. Toate țările UE și instituțiile Uniunii trebuie să facă tot ce le stă în putere pentru a accelera redresarea economică. Vom acorda în continuare cea mai mare atenție crizei din interiorul și din jurul Ucrainei, la fel ca și evenimentelor din vecinătatea noastră mai largă, în special din sud.
Cu ocazia reuniunii din decembrie am stabilit o agendă clară pentru 2015. În februarie, liderii vor discuta modalitățile de a îmbunătăți guvernanța în cadrul uniunii noastre economice și monetare. În martie vom discuta uniunea energetică; de asemenea, vom discuta abordarea noastră față de Rusia și Ucraina și vom pregăti reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului estic din mai, de la Riga. În iunie, vom lua decizii privind piața unică digitală, vom revizui Fondul de investiții și vom analiza din nou chestiunea evaziunii fiscale. Vom pregăti, de asemenea, o serie de reuniuni și summituri internaționale.
Între timp, evenimente dramatice și-au făcut loc pe agenda politică. Oribilele atacuri de la Paris de la începutul anului 2015 au șocat Franța și întreaga noastră Uniune. În urma consultărilor cu președintele Franței, am decis ca, în cadrul reuniunii din februarie, liderii să abordeze provocarea pe care o constituie aceste atacuri. Vom reveni de asemenea asupra situației din Ucraina. Evenimentele influențează politica în egală măsură cu planurile elaborate dinainte, astfel încât agenda pe care am stabilit-o va evolua, cu siguranță, pe parcursul anului 2015.
Cea mai mare parte a acestei publicații prezintă anul care a trecut. Ca politicieni, nu putem construi calea către viitor fără să știm de unde plecăm. Desigur, atunci când evenimentele politice se succed cu o viteză uluitoare – cum se întâmplă acum cu Ucraina sau cum s-a întâmplat în trecut cu euro –, este esențial să ne reîmprospătăm memoria și să ne păstrăm simțul proporțiilor.
Doresc să aduc un omagiu predecesorului meu, Herman Van Rompuy, pentru că a ghidat cu succes Uniunea Europeană într-o perioadă de tulburări fără precedent și, de asemenea, pentru tot ceea ce am învățat de la el pe vremea când mă aflam de cealaltă parte a mesei, ca membru al Consiliului European. Îi mulțumesc pentru prezentarea care urmează, în care ne împărtășește, în calitate de președinte în exercițiu până la 30 noiembrie, modul în care a condus activitățile instituției în 2014 și cum a influențat acest lucru provocările cu care ne confruntăm în prezent.
DONALD TUSK
8
Ceremonia de preluare a Președinției de către noul președinte Donald Tusk de la președintele la final de mandat, Herman Van Rompuy
99
Împreună, stabilind o direcție
Pentru Europa, anul 2014 nu a fost doar un an de reînnoire politică; acesta a însemnat și un test de rezistență și hotărâre. După revenirea la stabilitate financiară la sfârșitul anului 2012, calea către redresarea economică și crearea de locuri de muncă s-a dovedit mai lungă decât au sperat sau au estimat mulți dintre noi. Tulburările violente survenite în vecinătatea noastră imediată și la scară mai largă în Orientul Mijlociu ne-au forțat să ne revizuim securitatea. În aceste circumstanțe, cetățenii așteaptă o idee clară de direcție. Alături de celelalte instituții ale UE, Consiliul European și-a jucat pe deplin rolul de a stabili o nouă direcție comună.
Consiliul European în 2014 prezintă activitățile instituției pe parcursul anului trecut. Pe parcursul întregului an, am continuat lucrările privind consolidarea economiilor noastre, punând accentul pe reforme economice, bugete solide și investiții orientate către viitor. Pe lângă alte evoluții la nivel internațional, evenimentele dramatice din Ucraina au fost în prim-planul agendei liderilor. De asemenea, am obținut un acord privind clima și energia, am stabilit prioritățile strategice ale Uniunii Europene pentru următorii cinci ani și – după alegerile europene din mai 2014 – am ales o nouă echipă la conducerea Uniunii.
Consiliul European reunește în jurul aceleiași mese liderii de vârf ai Uniunii Europene: cei 28 de șefi de stat sau de guvern, președintele Comisiei și președintele Consiliului European. Împreună, stabilim prioritățile politice și ne asumăm responsabilitatea în situații de criză. Înaltul Reprezentant al UE participă la toate dezbaterile referitoare la afaceri externe, șeful Băncii Centrale Europene ni se alătură de obicei atunci când discutăm chestiuni economice și, în mod excepțional, avem și alți invitați.
În 2014, Consiliul European a organizat patru reuniuni oficiale (inclusiv cea din decembrie, prezidată de succesorul meu, Donald Tusk), două reuniuni informale și două reuniuni speciale, plus o reuniune la nivel înalt a zonei
euro, în urma reuniunii din octombrie. Pe parcursul anului am urat bun-venit unor colegi noi (sau care au revenit) și ne-am luat rămas-bun de la colegi care au plecat în urma schimbării guvernelor din Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Polonia, Slovenia și Suedia; schimbarea liderilor Comisiei Europene și ai propriei noastre instituții au completat tabloul.
Consiliul European este un grup fluid. Șefii de guvern vin și pleacă. Componența variabilă a clubului este foarte diferită față de un guvern național, în care călătoria comună durează patru sau cinci ani cu aceeași echipă. În cei cinci ani pe care i-am petrecut ca președinte, am avut în jurul mesei 69 de președinți și prim-miniștri diferiți. De aceea, consolidarea încrederii este un proces constant; de la bun început, aceasta a fost pentru mine principala preocupare. Încrederea este o condiție prealabilă pentru adoptarea de decizii comune.
Așa cum le-am și spus liderilor în discursul meu de bun-rămas de la summitul din octombrie, am încercat întotdeauna să acționez în numele interesului european. Acesta înseamnă mai mult decât suma a douăzeci și opt de interese naționale, dar înseamnă, în același timp, și această sumă. De fiecare dată a trebuit să cădem de acord, toți cei douăzeci și opt. Nu întotdeauna „din prima” și, câteodată, mai trăgând, mai împingând puțin. Însă, împreună, pe parcursul acestor ultimi cinci ani, am demonstrat ceea ce ar putea părea neverosimil: că o Uniune cu douăzeci și opt de țări poate funcționa și chiar funcționează.
Primele unsprezece luni din 2014 au oferit numeroase exemple de astfel de decizii ferme, de forță ascunsă a Europei; și, cu Donald Tusk la conducerea instituției noastre, se va întâmpla la fel, fără îndoială, și în anii următori.
Axarea pe rezultateHerman Van Rompuy
10
Consolidarea economiilor noastre
La începutul anului 2014, după criza din anii precedenți, au existat semne de redresare economică, dar aceasta a fost – după cum am avut grijă să subliniem public de fiecare dată – „slabă, fragilă și neuniformă”. Toți membrii Consiliului European s-au arătat dornici să utilizeze reuniunile noastre pentru a accelera redresarea și consolidarea economiilor noastre. Am făcut acest lucru punând laolaltă toate eforturile naționale și instrumentele Uniunii într-o serie de reuniuni (care începuseră deja din 2013) dedicate îmbunătățirii competitivității noastre și stimulării creării de locuri de muncă.
Am introdus industria pe ordinea de zi a Consiliului European din martie. Am subliniat faptul că, departe de a fi depășită, industria este un domeniu care se reinventează, și că avem nevoie să reinvestim. Industria reprezintă 25 % din locurile de muncă din sectorul privat și generează mult mai multe în sectorul serviciilor – și, astfel cum au subliniat colegii, ar putea fi și ar trebui repatriate în Europa mai multe locuri de muncă din sectorul industriei. În concluziile noastre, am insistat în special asupra unei cooperări mai strânse la nivel european în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor generice esențiale, cum ar fi bateriile pentru automobilele electrice sau biomaterialele inteligente; am insistat de asemenea asupra unei implicări mai puternice a sectorului industrial în educație și în formarea profesională, pentru a aborda deficitele evidente de competențe-cheie în domenii precum știința, matematica și ingineria.
În martie am reușit, de asemenea, să facem un pas uriaș înainte în combaterea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale. În termeni tehnici, Consiliul European a convenit să adopte directiva revizuită privind impozitarea veniturilor din economii – după nu mai puțin de șase ani de negocieri între guvernele statelor membre. În termeni politici, ne-am ținut promisiunea făcută în mai 2013 și am demonstrat un angajament puternic și unanim pentru combaterea fraudei fiscale la nivel global. Combaterea fraudei fiscale nu este doar o chestiune de finanțe publice, ci este și o chestiune care ține de echitate și justiție socială.
În luna iunie am convenit asupra unei agende strategice pentru următorii cinci ani (mai multe informații sunt prezentate în cele ce urmează) care pune, în ceea ce privește economia, un accent puternic pe crearea de locuri de muncă, creștere economică și competitivitate. În cadrul aceleiași reuniuni, ca parte a ciclului de politici economice anuale, am avut de asemenea un schimb de opinii pe marginea unei bine cunoscute dileme: cum se poate găsi un echilibru între disciplina fiscală și necesitatea de a sprijini creșterea economică? A existat un larg consens privind necesitatea ca țările să continue, simultan, reformele și consolidarea fiscală (într-o manieră diferențiată și favorabilă creșterii) și să efectueze investițiile necesare pentru viitor. Ambele aspecte sunt esențiale pentru o economie sănătoasă. Concluzia Consiliului European a fost angajamentul nostru comun, al tuturor, față de Pactul de stabilitate și de creștere și față de faptul că aceasta înseamnă să folosim la maximum flexibilitatea care caracterizează regulile de politică bugetară existente.
Depresii de sfârșit de varăÎn timpul verii, datele economice primite au confirmat că redresarea economică a rămas slabă, inflația extrem de scăzută, iar rata șomajului inacceptabil de ridicată. Acest lucru a fost și este valabil mai ales în zona euro. În cadrul unei reuniuni speciale organizate la 30 august cu privire la alte chestiuni urgente, Consiliul European a profitat de ocazie pentru a impulsiona lucrările în curs la nivel ministerial în domeniul economic. Am decis de asemenea să organizăm o reuniune la nivel înalt a zonei euro în luna octombrie și – la inițiativa guvernului italian – să ne reunim în cadrul unei conferințe privind șomajul în rândul tinerilor. Pe parcursul toamnei, s-a ajuns din ce în ce mai mult la un consens privind necesitatea unor investiții sporite în Europa, un subiect transmis succesorului meu pentru a fi tratat în cadrul Consiliului European din decembrie.
1111
Discuții în cadrul Consiliului European
12
Summitul privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor a avut loc la 8 octombrie, la Milano. Desigur, organizarea unei conferințe nu este suficientă în sine pentru a rezolva o problemă, însă ajută la menținerea ritmului în soluționarea acestei probleme. Reuniunea de la Milano a oferit o bună ocazie de a face un bilanț și de a reorienta eforturile în combaterea șomajului. M-a impresionat modul în care liderii, indiferent de propriile analize subiacente, au căzut de acord în jurul a trei puncte care s-au impus ca necesare pentru abordarea acestei probleme.
În primul rând, redirecționarea impozitării, astfel încât aceasta să nu mai fie suportată în special de forța de muncă. Este posibil ca acesta să fie, în sine, cel mai important stimulent pentru ocuparea forței de muncă. Presiunea constantă din partea Consiliului European și a Comisiei pe această temă începe să dea roade. În al doilea rând, flexibilizarea piețelor forței de muncă. Flexibilitate nu înseamnă doar reducerea salariilor sau a numărului de locuri de muncă; flexibilitate înseamnă să se ofere întreprinderilor și lucrătorilor mai multă libertate de a decide care este cea mai bună modalitate de a se adapta la condițiile pieței în conformitate cu modelele noastre sociale. În al treilea rând, depășirea decalajului tot mai mare de pe piața forței de muncă între cei „din interiorul sistemului” și cei „din afară”; cu alte cuvinte, între cei care
au un loc de muncă protejat și cei al căror loc de muncă este temporar, neprotejat – în principal femeile, tinerii și lucrătorii necalificați migranți. Mai mulți membri ai Consiliului European au pus în aplicare importante reforme în țara lor în acest sens.
Finalizarea uniunii monetareÎn 2014, Consiliul European a urmărit îndeaproape dezvoltarea uniunii economice și monetare, dar nu a fost nevoie să intervină în mod decisiv. După lupta eroică dusă în 2010-2012 și după exercițiul prospectiv din 2012-2013, activitatea privind aspectele legate de zona euro a fost mai puțin intensă în acest an. În luna martie, am salutat acordul privind ultimele detalii nerezolvate cu privire la Mecanismul unic de rezoluție, acord la care miniștrii de finanțe au ajuns – așa cum se întâmplă adesea atunci când trebuie soluționate probleme dificile – cu doar câteva ore înainte de reuniunea liderilor de la Bruxelles. Acesta a fost un pas important către finalizarea uniunii bancare, lansată în mod oficial la 1 noiembrie, odată cu demararea Mecanismului unic de supraveghere. În octombrie, am convenit că îmbunătățirea coordonării politicii economice – celălalt element principal nesoluționat – trebuie să continue în 2015.
1313
Uniunea în lume
Anul 2014 a adus cea mai mare provocare la adresa securității la frontierele Europei dintr-o lungă perioadă de timp. Invadarea și anexarea ulterioară a Crimeei de către Rusia, urmată de evenimentele dramatice din estul Ucrainei (încă în curs la momentul redactării acestei prezentări), au tulburat ordinea în materie de securitate care domnea pe continentul nostru de la sfârșitul Războiului Rece încoace. Abordarea acestei chestiuni le-a revenit liderilor. Pe parcursul anului, Consiliul European a ghidat acțiunile Uniunii, atât față de Ucraina, cât și față de Rusia. Dar am abordat și alte probleme grave de politică externă, printre care, nu în ultimul rând, situația din Orientul Mijlociu.
După CrimeeaLa început de an, în 2014, nimeni, de niciuna dintre părți, nu s-ar fi așteptat ca protestele populare din Piața Maidan din Kiev să continue săptămâni la rând, în ciuda frigului și a represiunii. Dar au continuat. Când președintele Comisiei și cu mine ne-am întâlnit cu președintele Putin la sfârșitul lunii ianuarie la Bruxelles pentru organizarea reuniunii periodice la nivel înalt UE-Rusia, au existat tensiuni, dar acestea nu păreau încă insurmontabile. O lună mai târziu, Crimeea a schimbat totul.
După invadarea peninsulei, am convocat o reuniune extraordinară a șefilor de stat sau de guvern ai Uniunii Europene, la 6 martie. (A fost doar cel de al doilea astfel de summit de urgență referitor la o criză externă organizat în cursul Președinției mele, după summitul privind Libia din 2011.) În deschiderea reuniunii, prim-ministrul Ucrainei Iațeniuk a făcut o descriere puternică, de impact, a situației din țara lui. În timp ce eram în reuniune, au început să sosească primele știri despre intenția de a organiza un referendum în Ucraina, o încălcare clară a constituției ucrainene. Acest lucru a întărit și mai mult hotărârea noastră.
În cadrul acestei reuniuni din 6 martie, Consiliul European a condamnat cu fermitate încălcarea gratuită de către Rusia a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și
a îndemnat Moscova să își retragă imediat forțele armate. Liderii au stabilit parametrii răspunsului european față de Rusia prin convenirea unei abordări în trei etape. Cuvântul de ordine a fost dezamorsarea. Prima etapă, convenită pe loc, a constat în măsuri politice: suspendarea discuțiilor bilaterale cu Rusia, de exemplu privind accesul la vize; sprijinul pentru decizia membrilor europeni de a-și suspenda participarea la summitul G8 (prevăzut pentru luna iunie la Soci). A doua etapă, care urma a fi demarată în cazul în care situația nu se îmbunătățea rapid, consta în măsuri suplimentare, cum ar fi interdicții de călătorie aplicate anumitor persoane, înghețări de active și anularea summitului UE-Rusia. Cea de a treia și ultima etapă urma să constea în sancțiuni economice substanțiale („consecințe suplimentare și cu vaste implicații pentru relațiile dintr-o serie largă de domenii economice”); acest tip de răspuns, cel mai categoric, ar fi urmat unor eventuale acțiuni din partea Rusiei menite să destabilizeze și mai mult situația. Aceștia au fost parametrii care au determinat răspunsurile noastre pe tot parcursul anului.
Și cu privire la Ucraina, în cadrul reuniunii din 6 martie s-a stabilit cursul pe care să îl urmeze răspunsul Europei: am acordat țării sprijinul nostru politic, reiterându-ne angajamentul de a semna Acordul de asociere înainte de alegerile ucrainene din 25 mai. Ne-am angajat, de asemenea, să acordăm sprijin financiar, contribuind la refacerea stabilității macroeconomice și convenind asupra unor măsuri comerciale speciale de care urma să beneficieze în mod unilateral partea ucraineană – aspecte cu privire la care Comisia Europeană a lucrat intens. Pentru a încuraja schimbările democratice, sprijinul nu a fost necondiționat: încă de la început, am subliniat nevoia unor alegeri libere și echitabile, a unei reforme constituționale și a anchetelor privind actele de violență; de asemenea, am subliniat necesitatea ca guvernul să fie deschis către participarea tuturor regiunilor, persoanelor și minorităților, precum și necesitatea combaterii corupției și a lansării reformelor economice la scară mai largă.
În toate reuniunile ulterioare ale Consiliului European am discutat despre situația din Ucraina. La reuniunea
14
noastră periodică de primăvară, după referendumul ilegal din Crimeea, am confirmat intrarea în etapa a doua a sancțiunilor, prin anularea reuniunilor bilaterale la nivel înalt și prin adăugarea a douăsprezece persoane pe lista persoanelor care fac obiectul interdicției de acordare a vizei și al înghețării activelor. Am semnat, de asemenea, dispozițiile politice din Acordul de asociere cu Ucraina. În cadrul reuniunii din iunie, în urma unei discuții cu noul președinte Petro Poroșenco, am sprijinit planul său de pace pentru încheierea ostilităților militare din estul Ucrainei. În cadrul unei ceremonii impresionante, am semnat de asemenea părțile rămase ale Acordului de asociere cu Ucraina, precum și acordurile cu Georgia și Moldova – acorduri bilaterale ambițioase cu un puternic impact economic și geopolitic. La 16 iulie, în cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului European convocate pentru alte aspecte, întrucât situația din estul Ucrainei se deteriora, am adoptat sancțiuni mai severe, de exemplu stoparea fluxului de bani publici din UE către Rusia și limitarea suplimentară a investițiilor în Crimeea.
O a doua schimbare de cursDoborârea aeronavei malaysiene MH-17 în estul Ucrainei, la 17 iulie, a fost a doua schimbare de curs în această criză, după invadarea Crimeei. Lansarea celei de a treia etape a sancțiunilor – în acel moment se impuneau deja sancțiuni economice ample. Dezbaterea din primăvară referitoare la calendarul, amploarea și eficacitatea sancțiunilor era de acum depășită: a devenit neîndoielnic faptul că aveam nevoie de un răspuns mai ferm. În urma unor schimburi intense, toți liderii UE și-au însărcinat ambasadorii să ia această decizie, la sfârșitul lunii iulie. Cu toate acestea, situația s-a deteriorat și mai mult, odată cu izbucnirea unor lupte intense și a fluxurilor de luptători și de arme din Rusia către estul Ucrainei. În cadrul reuniunii noastre din 30 august am convenit că toate eforturile ar trebui îndreptate către oprirea vărsării de sânge. Un plan de pace a fost semnat la Minsk la 5 septembrie, dar, până în prezent, acesta nu a fost încă pe deplin pus în aplicare, în ciuda repetatelor avertismente adresate liderilor Rusiei.
La aproape un an de când a început escaladarea, învățămintele desprinse sunt clare. Așa cum am afirmat cu ocazia Adunării Generale a ONU din septembrie: „Atunci când aduci atingere frontierelor, aduci atingere păcii.”
SummituriSituația de urgență de la estul Uniunii a reprezentat, de asemenea, tema mai multor reuniuni internaționale cu partenerii noștri din întreaga lume. Un eveniment major a avut loc la 4 și 5 iunie, când Uniunea Europeană a găzduit pentru prima dată un summit G7 – ca urmare a anulării summitului G8 de la Soci. Aceasta a fost o confirmare importantă a noului statut diplomatic al Uniunii, precum și o reuniune cu adevărat specială. Am acoperit toate aspectele obișnuite (economia globală, comerțul, energia și schimbările climatice, dezvoltarea) și, bineînțeles, Ucraina. Reuniunea a ilustrat foarte bine modul în care membrii G7 și Uniunea Europeană au reacționat unitar la criză, atât în ceea ce privește răspunsul la actele de agresiune rusă, cât și în ceea ce privește elaborarea unei ordini de zi pozitive de dezamorsare și stabilizare.
Au existat și alte momente când Bruxelles-ul a funcționat ca o platformă diplomatică mondială, nu în ultimul rând în perioada primăverii. La sfârșitul lunii martie ne-am întâlnit cu președintele Obama în cadrul reuniunii la nivel înalt organizate periodic între Statele Unite și Uniunea Europeană. O săptămână mai târziu, am găzduit reuniunea la nivel înalt UE-Africa, o reuniune productivă și o provocare fără precedent din punct de vedere organizatoric, reunind nu mai puțin de 70 de șefi de stat sau de guvern prezenți în clădirea Consiliului. În aceeași perioadă, președintele chinez a vizitat de asemenea instituțiile UE și, la puțin timp după aceea, am găzduit o reuniune la nivel înalt cu Japonia. În octombrie am organizat reuniunea bianuală la nivel înalt între liderii europeni și cei asiatici (ASEM), la Milano; în marja acesteia a avut loc o reuniune între europeni și președintele Rusiei, cu o largă participare, dar în cadrul căreia care nu s-a ajuns la concluzii.
15
Summituri și reuniuni cu țări terțe
16
În cursul verii, situația a luat o întorsătură negativă și în ceea ce privește Orientul Mijlociu – în Libia, în Gaza, dar mai ales în Irak și în Siria. Cu ocazia reuniunii Consiliului European din 30 august, liderii s-au declarat consternați de atrocitățile comise de gruparea Statul Islamic (ISIL); aceștia au solicitat miniștrilor de externe să analizeze mijloace pentru a priva ISIL de beneficiile generate de veniturile ilegale obținute din petrol. Preocupat de numărul de tineri și de femei din propriile noastre țări care călătoresc în regiune, liderii au declarat drept prioritate de vârf combaterea radicalizării în plan intern. În consecință, am convenit să accelerăm măsurile menite să oprească fluxul de luptători străini – un subiect inclus, de asemenea, pe ordinea de zi a Consiliului de Securitate al ONU, câteva săptămâni mai târziu, cu ocazia unei reuniuni memorabile prezidate de președintele Obama.
Epidemia de Ebola care a lovit Liberia, Sierra Leone și Guineea a fost o altă evoluție dramatică în vecinătate, care a necesitat atenție. În cadrul reuniunii din luna octombrie, am promis un miliard de euro pentru lupta împotriva acestui flagel modern (cuantumul finanțării furnizate de statele membre ale UE și instituțiile Uniunii). Dincolo de finanțare, Europa a convenit să sprijine mai mult țările din Africa de Vest aflate în centrul crizei, contribuind cu know-how medical și cu personal de sprijin. Când ne apropiam de începutul anului 2015, situația părea să intre treptat sub control.
Vizita efectuată de Herman Van Rompuy în Piața Maidan din Kiev, Ucraina
17
Lucrări privind schimbările climatice și energia
Energia a ocupat un loc de frunte pe ordinea de zi pe parcursul anului trecut. Aceasta a fost, pe de o parte, o consecință a instabilității din Ucraina și, pe de altă parte, s-a datorat faptului că aveam de finalizat un acord european privind schimbările climatice și energia în perspectiva viitoarelor negocieri ale ONU referitoare la încălzirea globală. Acest acord a fost, în opinia mea, una dintre reușitele cruciale ale Uniunii din 2014, confirmând astfel faptul că ne-am angajat ferm pe calea către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Chestiunea energiei este întotdeauna în centrul atenției președinților și prim-miniștrilor. Prețurile energiei sunt importante pentru consumatori și industrii, energia curată este esențială în lupta împotriva schimbărilor climatice și, în mod clar, energia are și implicații geopolitice. În lipsa unor măsuri decisive, peste douăzeci de ani țările noastre vor depinde de importuri în proporție de până la 80 % din petrolul și gazul pe care le folosim, o mare parte provenind de la un singur furnizor, ceea ce nu contribuie la securitatea noastră.
În ultimii ani, Consiliul European a organizat deja o serie de sesiuni dedicate energiei – de exemplu, în februarie 2011 și în mai 2013. Anul trecut, energia a fost inclusă pe ordinea de zi a trei sesiuni, în martie, iunie și octombrie, pe parcursul cărora o mare parte din lucrările anterioare au produs rezultate.
Uniunea energeticăÎn martie, discuția noastră s-a concentrat în primul rând asupra modalităților de reducere a dependenței noastre energetice accentuate (o temă care chiar a câștigat în relevanță în contextul situației din Ucraina) și a modului în care să ținem sub control prețurile la energie (o problemă care și-a pierdut o parte din importanță, datorită scăderii rapide a prețurilor petrolului).
În jurul mesei, a existat un sentiment puternic că avem nevoie de o nouă modalitate de a face afaceri în domeniul energiei, că trebuie să colaborăm mai mult ca o echipă atunci când negociem contracte, să punem la dispoziție mai multe informații și să introducem o transparență sporită în condițiile contractuale. Toate acestea vor crește puterea noastră comună de negociere. După cum am declarat la conferința de presă de la încheierea acelui summit: „La început, Europa a fost creată ca o comunitate a cărbunelui și a oțelului. 64 de ani mai târziu și în noi circumstanțe, este clar că trebuie să ne îndreptăm către o uniune a energiei.”
Cu această nouă determinare de a asigura securitatea energetică, am convenit în iunie cu privire la consolidarea mecanismelor noastre de reacție rapidă – planuri de urgență, infrastructura transfrontalieră și capacitatea de depozitare. De asemenea, am intensificat cooperarea cu vecinii noștri din Balcani și din Est. În octombrie, Consiliul European a luat decizii concrete pentru a accelera lucrările privind interconectarea și schimbul de informații, toate acestea în vederea atingerii aceluiași obiectiv.
18
Încheierea unui acordDar nu ne-am oprit nici pe departe aici. Anul trecut am decis, de asemenea, cu privire la un nou cadru privind schimbările climatice și energia pentru perioada până în 2030. În cadrul unei discuții inițiale din martie, ne-am fixat drept termen pentru un acord la nivelul UE „cel târziu în octombrie 2014”. Spre satisfacția mea și spre surprinderea multor observatori, am respectat această promisiune. Acordul îi permite Europei să dea tonul în următoarea rundă a negocierilor internaționale privind clima, înaintea reuniunii la nivel înalt a ONU de la Paris, la sfârșitul anului 2015. Importanța sa nu ar trebui subestimată: acesta este baza pentru o tranziție energetică pe termen lung, în beneficiul rezilienței și securității energetice a Europei.
A fost o negociere pregătită cu grijă și uneori extrem de complexă. În octombrie, în ciuda unei incertitudini încordate timp de o oră în cursul ultimei nopți de negocieri, liderii au convenit asupra a patru obiective principale. Toate aceste obiective duc în aceeași direcție: să furnizeze o energie mai ecologică, mai sigură și mai accesibilă din punct de vedere financiar.
În primul rând, obiectivul climatic: o reducere internă de cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030. Această cifră, care se raportează la nivelurile din 1990, este obligatorie. Aproximativ jumătate din noul efort va fi realizat în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, în sectoarele industrial și energetic. În această privință, ne-am asigurat că nici competitivitatea noastră internațională, nici locurile de muncă din Europa nu vor fi periclitate de ambiția noastră ecologică. Cealaltă jumătate a efortului va fi realizată în celelalte sectoare, prin mecanisme care să facă efortul nostru colectiv cât mai eficient din punctul de vedere al costurilor.
Primul semestru al anului 2014, cu Grecia aflată la Președinția prin rotație a Consiliului de miniștri al UE
1919
Al doilea semestru al anului 2014, cu Italia aflată la Președinția prin rotație a Consiliului de miniștri al UE
Imediat după acest acord privind emisiile de gaze cu efect de seră, Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, a salutat „menținerea poziției de lider mondial a Uniunii Europene”; obiectivul nostru climatic a fost prezentat ca un exemplu pentru alți actori-cheie.
Al doilea obiectiv: energia curată. Ne-am angajat la un obiectiv de cel puțin 27 % surse regenerabile de energie în 2030. Această cifră se referă la o parte din totalul energiei consumate (aproape dublând ponderea actuală a energiei din surse regenerabile) și obiectivul este obligatoriu la nivelul UE.
Al treilea obiectiv: conservarea energiei. Ne-am angajat să îmbunătățim eficiența energetică cu cel puțin 27 %. Această cifră este orientativă – la fel ca în programul anterior – și se raportează la previziunile pentru 2030 bazate pe consumul și pe tehnologia actuale. Cifra va fi revizuită până în 2020, cu scopul de a se ajunge la 30 %.
Al patrulea și ultimul obiectiv: conectarea rețelelor energetice. Interconexiunile contribuie la corelarea cererii cu oferta la nivel transfrontalier și sunt, de asemenea, o asigurare în caz de perturbări locale. Obiectivul este realizarea de proiecte concrete, în întreaga Europă, pentru a se asigura furnizarea de gaze și a avea interconexiuni electrice în proporție de 15 % din totalul aprovizionării până în 2030.
Astfel de proiecte concrete reprezintă cea mai bună modalitate de a construi cu adevărat o uniune energetică – un proiect despre care știu că este foarte important și pentru succesorul meu.
20
Lideri noi și o agendă strategică în vremuri în schimbare
În cadrul unei serii de reuniuni la nivel înalt desfășurate între luna mai și luna august, liderii au luat act de alegerile pentru Parlamentul European și au decis cu privire la noua echipă de conducere a UE. De asemenea, am convenit asupra unei agende strategice pentru Uniunea Europeană pentru următorii cinci ani.
După alegeriAlegerile europene au avut loc între 22 și 25 mai și am convocat o reuniune extraordinară la 27 mai, în vederea unui prim schimb de opinii cu privire la calea de urmat. Bineînțeles, rezultatele alegerilor au fost diferite în fiecare țară, cu un amestec de continuitate și de schimbare, însă, în ansamblu, alegătorii au transmis un mesaj puternic, care s-a aflat în centrul discuțiilor noastre.
Prima sarcină a Consiliului European a fost de a propune Parlamentului European un candidat la funcția de președinte al Comisiei, „ținând seama de alegeri[...] și după ce a procedat la consultările necesare” (după cum se spune în tratat). La reuniunea din luna mai, membrii Consiliului European m-au mandatat să mă consult cu liderii grupurilor politice ale Parlamentului. Multe voci parlamentare indicaseră deja din timpul campaniei electorale că nu își pot imagina altceva decât că va fi propus candidatul partidului câștigător – Partidul Popular European. La reuniunea noastră ordinară de la sfârșitul lunii iunie, în urma amplelor consultări pe care le-am avut între timp, Consiliul European a adoptat decizia de a-l propune pe Jean-Claude Juncker drept președinte al Comisiei. Am făcut acest lucru după o procedură oficială
Inaugurarea monumentului „Banca Păcii” de către membrii Consiliului European la poarta Menin, în Ypres
21
de vot cu majoritate calificată; în afară de Regatul Unit și de Ungaria, toți au votat în favoarea propunerii. Important este faptul că programul electoral al candidatului a fost apropiat de prioritățile politice ale Uniunii pe care Consiliul European le stabilise în seara precedentă (a se vedea în cele ce urmează). Trei săptămâni mai târziu, Parlamentul i-a acordat votul de încredere lui Jean-Claude Juncker.
La 30 august, am soluționat și celelalte nominalizări de la vârf. Am făcut acest lucru după o discuție intermediară la 16 iulie și după ce am discutat de mai multe ori cu fiecare coleg din Consiliul European ca să ne asigurăm că am luat decizia corectă, cu susținerea tuturor părților. Astfel, am fost foarte încântat să pot anunța către presă numele prim-ministrului polonez, Donald Tusk, drept președinte al Consiliului European, și pe cel al ministrului italian de externe, Federica Mogherini, ca fiind noul nostru
Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. Între timp, ei și-au preluat noile responsabilități cu multă siguranță și vigoare.
La poarta MeninÎn iunie, ne-am reunit în mod excepțional în afara Bruxelles-ului, la Ypres, aproape de „câmpiile Flandrei” unde atâtea mii de soldați au murit în Primul Război Mondial. Înainte de respectiva reuniune, am ținut, la invitația mea, o comemorare la poarta Menin, care a fost chiar mai impresionantă decât mi-am imaginat. Emoția și spiritul istoriei au rămas prezente pe parcursul serii, când am identificat și am convenit asupra a cinci priorități care vor configura agenda europeană pentru următorii cinci ani.
22
Pe scurt, cele cinci priorități asupra cărora am convenit la primăria orașului Ypres sunt:
• economii mai puternice, cu mai multe locuri de muncă;
• societăți capabile să ofere posibilități și protecție pentru toți cetățenii;
• un viitor sigur din punct de vedere energetic și climatic;
• un spațiu fiabil al libertăților fundamentale;
• o acțiune comună eficace pe scena mondială.
Cu privire la toate aceste cinci puncte, am indicat acțiuni concrete care ar trebui realizate. Cu toate acestea, obiectivul principal al Consiliului European nu a fost să intre în detalii, ci să stabilească direcția pentru activitatea legislativă în următorii cinci ani; să realizeze ceea ce oamenii se așteaptă ca Europa să facă. Aceste cinci priorități trebuie să orienteze acțiunea și planificarea la nivelul instituțiilor UE în anii care vin și este important ca toate instituțiile să își organizeze activitatea în consecință.
Acest exercițiu de planificare a venit într-un moment foarte special: nu numai la începutul unui nou ciclu de cinci ani, ci și într-o perioadă în care țările noastre sunt pe cale de a ieși încet-încet dintr-o criză care, pentru multe dintre ele, a fost cea mai gravă criză economică a unei generații, precum și într-o perioadă în care deziluzionarea publică legată de politică s-a extins. Toți liderii au fost pe deplin conștienți de această dublă dimensiune și dornici să demonstreze că, împreună, ca Uniune, putem oferi rezultate care să conteze pentru oameni.
Europa: un spațiu sau un loc?Uneori este important să ne detașăm puțin de procesul de luare a deciziilor și să analizăm elementele fundamentale. Acest lucru este cu siguranță valabil atunci când este vorba despre modul în care cetățenii apreciază activitatea și valoarea Uniunii. Se pare că oamenii văd astăzi în Uniunea Europeană o realitate din cauza căreia se simt neputincioși și fără vreun cuvânt de spus – în vreme ce Uniunea a fost construită tocmai pentru a-i face mai puternici și a le permite să își recapete controlul asupra propriei istorii. Așa cum am declarat în discursul meu cu ocazia primirii Premiului Charlemagne, în luna mai 2014 la Aachen, un mod de a înțelege mai bine această deziluzionare publică este să înțelegem cum Uniunea noastră este percepută de oameni în primul rând ca un spațiu și aproape niciodată ca un loc.
Spațiul și locul nu reprezintă chiar același lucru. Un loc aduce protecție, stabilitate și sentimentul apartenenței. Este un cămin, este acolo unde oamenii se simt acasă. Un spațiu, pe de altă parte, înseamnă deschidere către mișcare și posibilități. Înseamnă direcție, viteză și timp. Ca ființe umane, avem nevoie de ambele. Un spațiu în care să zburăm și un cuib pe care-l putem numi al nostru. Oamenii sunt creaturi foarte simple!
În cazul Europei, accentul s-a pus întotdeauna pe spațiu. Gândiți-vă puțin. De la bun început, acțiunea tipică a fost eliminarea frontierelor, pentru bunuri, lucrători, investiții, pentru a permite oamenilor și societăților să circule, să ia inițiative, să profite de oportunități. Chiar și astăzi, în domenii diverse precum energia, telecomunicațiile sau economia digitală, este vorba tot de deschiderea
Herman Van Rompuy împreună cu Federica Mogherini și cu Donald Tusk, proaspăt numiți în funcția de Înalt Reprezentant al UE și, respectiv, de președinte al Consiliului European
23
frontierelor, de crearea acestui mare spațiu comun. Însă nu ne-am gândit niciodată cu adevărat la Europa ca la un cămin, ca la un adăpost, iar astăzi plătim prețul pentru acest lucru.
Timp de decenii a mers bine. Frontierele deschise au adus ocazii uriașe, pentru muncă, pentru comerț, pentru studii în străinătate. Iar impactul întregii deschideri a fost în mare parte amortizat – de creșterea economică și de statele sociale, create în paralel. În mod fundamental, diviziunea muncii în toți acești ani a însemnat că Europa s-a deschis, iar guvernele naționale au fost în măsură să protejeze. Nimeni nu se aștepta la altceva. Însă lucrurile s-au schimbat. Globalizarea a pus statele sociale sub presiune. Criza a forțat instituțiile Uniunii Europene să aibă un nou rol.
Rezultatul este o schimbare dramatică și rapidă: în vreme ce timp de decenii Europa a însemnat numai deschidere, eliberare, deblocare, emancipare, abilitare... astăzi este văzută deodată ca intervenind, judecând, prescriind, dictând, corectând, chiar pedepsind. Europa, marele „deschizător” de oportunități, este astăzi percepută de către mulți ca un „intrus” nedorit, prietenul libertății și spațiului este văzut drept o amenințare la adresa protecției și a locului.
Trebuie să găsim un echilibru. Este esențial ca Uniunea să fie și de partea protecției. Este imperativ ca Uniunea să
nu fie văzută ca aducând beneficii numai societăților, ci și angajaților; nu numai „celor care circulă”, ci și „celor care se stabilesc”; nu numai celor cu diplome și competențe lingvistice, ci tuturor cetățenilor; și oamenilor, nu numai în calitate de consumatori care apreciază produsele ieftine și au o alegere largă, ci și ca lucrători care îi pot percepe pe ceilalți drept concurenți pentru locurile lor de muncă.
Cum putem găsi un echilibru? Când vine vorba de protecție, oamenii se așteaptă la două lucruri din partea Uniunii Europene. În primul rând, pentru problemele pe care nicio țară în parte, nefiind desigur destul de mare, nu le poate combate de una singură, oamenii se așteaptă ca Uniunea să intervină. În chestiunile globale și transfrontaliere, oamenii doresc cu adevărat ca Europa să le apere interesele și să țină sub control amenințările. În al doilea rând, atunci când autoritățile naționale sunt cel mai bine plasate pentru a oferi asistență, oamenii se așteaptă ca Uniunea să nu intervină. Într-adevăr, există cazuri în care, tocmai din cauza dimensiunii sale, Uniunea trebuie să pășească în vârful picioarelor.
Nu perturbând, ci respectând locurile familiare de protecție și apartenență – de la alegerile naționale în materie socială, trecând prin tradițiile și identitățile regionale, până la brânzeturile locale.
Jean‑Claude Juncker, proaspăt numit în funcția de președinte al Comisiei Europene, și Herman Van Rompuy, iulie 2014
24
Din această perspectivă, mesajul cetățeanului către Uniune este clar. După cum a afirmat Consiliul European în concluziile sale din luna iunie: „Uniunea trebuie să fie mai puternică în exterior și mai grijulie în interior.” În opinia mea, aceasta este una dintre principalele provocări viitoare, și anume protejarea încrederii oamenilor în Uniunea noastră. Și sunt pe deplin încrezător că noua echipă de conducere va aborda fără rețineri această responsabilitate importantă, în 2015 și mai departe.
HERMAN VAN ROMPUY
Premiul Charlemagne, Aachen
25
Din culisele Consiliului European
2727
Concluziile Consiliului European și declarații ale șefilor de stat
sau de guvern
Reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern privind Ucraina – 6 martie 2014 29
Consiliul European – 20 și 21 martie 2014 31
Cina informală a șefilor de stat sau de guvern – 27 mai 2014 37
Consiliul European – 26 și 27 iunie 2014 39
Reuniunea specială a Consiliului European – 16 iulie 2014 47
Reuniunea specială a Consiliului European – 30 august 2014 49
Consiliul European – 23 și 24 octombrie 2014 52
Reuniunea la nivel înalt a zonei euro – 24 octombrie 2014 58
Consiliul European – 18 decembrie 2014 59
29
1. Ne-am întâlnit astăzi cu prim-ministrul Ucrainei, Arseniy Yatseniuk, care ne-a informat despre situația din țara sa. Aplaudăm curajul și rezistența de care a dat dovadă poporul ucrainean în aceste ultime luni și săptămâni.
2. Aprobăm concluziile adoptate de Consiliu la 3 martie. Condamnăm cu fermitate încălcarea gratuită a suveranității și integrității teritoriale ucrainene de către Federația Rusă și îndemnăm Federația Rusă să își retragă imediat forțele armate către zonele de staționare permanentă a acestora, în conformitate cu acordurile relevante. Îndemnăm Federația Rusă să permită accesul imediat al unor observatori internaționali. Soluția la criza din Ucraina trebuie să se bazeze pe integritatea teritorială, pe suveranitatea și pe independența Ucrainei, precum și pe aderarea strictă la standardele internaționale. Considerăm că decizia Consiliului Suprem al Republicii Autonome Crimeea de a desfășura un referendum cu privire la viitorul statut al teritoriului este contrară constituției ucrainene și prin urmare ilegală.
3. Uniunea Europeană are relații importante cu Ucraina și cu Federația Rusă și este dispusă să se angajeze într-un dialog sincer și deschis cu acestea. UE are o responsabilitate deosebită pentru pacea, stabilitatea și prosperitatea din Europa. Vom urmări aceste obiective prin utilizarea tuturor mijloacelor disponibile și solicităm reprezentanților UE să ia toate inițiativele necesare. Uniunea Europeană va participa de asemenea la mecanismul multilateral (grup de contact/de coordonare) af lat în curs de pregătire în vederea dezamorsării situației, care ar trebui să aibă, între altele, obiectivul consolidării încrederii între părți, al vegherii la respectarea integrității teritoriale și a suveranității țării, al protejării tuturor cetățenilor împotriva intimidărilor, al vegherii la respectarea drepturilor minorităților, al sprijinirii pregătirii unor alegeri libere și echitabile și al monitorizării punerii în aplicare a acordurilor și a angajamentelor.
4. Obiectivul comun al Uniunii Europene și al Federației Ruse de a avea o relație bazată pe interesul reciproc și pe respectarea obligațiilor internaționale trebuie restabilit de urgență. Cazul în care Federația Rusă nu acționează în această direcție și mai ales cazul în care refuză în continuare să participe la un dialog productiv cu Guvernul Ucrainei vor reprezenta motive de regret profund. Astăzi am hotărât să luăm măsuri, inclusiv cele preconizate de Consiliu la 3 martie, în special prin suspendarea convorbirilor bilaterale cu Federația Rusă în materie de vize, precum și a convorbirilor cu Federația Rusă cu privire la noul acord. Susținem decizia membrilor europeni ai G8 și a instituțiilor UE de a-și suspenda participarea la pregătirile summitului G8 până la noi dispoziții.
5. Ar trebui să se găsească o soluție pentru criză prin negocieri între guvernul Ucrainei și al Federației Ruse, inclusiv prin eventuale mecanisme multilaterale. Aceste negocieri trebuie să demareze în cursul zilelor următoare și să producă rezultate într-o perioadă determinată. În absența unor astfel de rezultate, Uniunea Europeană va decide asupra unor măsuri suplimentare, cum ar fi interdicții de călătorie, înghețări de active și anularea reuniunii la nivel înalt UE-Rusia. Comisia și SEAE vor întreprinde lucrări pregătitoare cu privire la măsurile respective.
Orice alte măsuri suplimentare din partea Federației Ruse în vederea destabilizării situației din Ucraina ar atrage consecințe suplimentare și cu vaste implicații pentru relațiile dintr-o gamă largă de domenii economice dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Federația Rusă, de cealaltă parte.
6. Uniunea Europeană felicită noul guvern ucrainean pentru răspunsul său ponderat de până acum. Încurajăm autoritățile ucrainene să își continue eforturile, printr-un proces favorabil incluziunii, pentru a asigura alegeri libere și echitabile, pentru a înregistra progrese în legătură cu reforma constituțională și pentru a ancheta toate actele de violență. Eforturile ar trebui să aibă în continuare efecte în toate regiunile Ucrainei și pentru toate categoriile populației, precum și să asigure protecția deplină a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale, pe baza expertizei Consiliului Europei și a OSCE.
7. Suntem alături de Ucraina și ne angajăm să îi oferim un sprijin financiar important. Salutăm prezentarea de către Comisie a pachetului de asistență cuprinzător și însărcinăm toate organele relevante ale Consiliului să îl examineze cu rapiditate. Sprijinul din partea FMI va fi esențial pentru deblocarea asistenței din partea Uniunii Europene. Redobândirea stabilității macroeconomice prin politici fiscale, monetare și de curs de schimb solide constituie prioritatea imediată. În același timp, adresăm guvernului apelul de a lansa de urgență un set ambițios de reforme structurale, inclusiv în vederea combaterii corupției și a creșterii transparenței. Salutăm decizia Consiliului privind înghețarea și recuperarea activelor aparținând persoanelor identificate ca fiind răspunzătoare de deturnarea fondurilor statului. De asemenea, suntem dispuși să răspundem imediat la solicitările de ajutor umanitar.
8. Uniunea Europeană și Ucraina au luat deja o măsură importantă pentru aprofundarea relației lor prin parafarea acordului de asociere, incluzând o zonă de liber schimb complex și cuprinzător. Reiterăm angajamentul Uniunii Europene de a semna acordul de asociere, incluzând o zonă de liber schimb complex și cuprinzător. Vom
REUNIUNEA INFORMALĂ A ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN PRIVIND
UCRAINA – 6 MARTIE 2014
Declarație
30
semna foarte curând toate capitolele politice, aceasta reprezentând o chestiune prioritară. Uniunea Europeană intenționează să adopte măsuri unilaterale care ar permite Ucrainei să profite în mod considerabil de avantajele oferite în zona de liber schimb complex și cuprinzător. Aceste măsuri ar presupune o ofertă de a aplica dispozițiile referitoare la importul mărfurilor prin reducerea tarifelor și prin deschiderea contingentelor tarifare datorită așa-numitelor măsuri comerciale autonome.
9. Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul de a spori contactele interpersonale dintre cetățenii Uniunii Europene și cei ai Ucrainei, printre altele prin liberalizarea procesului de acordare a vizelor, în conformitate cu condițiile convenite în cadrul Planului de acțiune privind liberalizarea regimului de vize.
10. Energia și securitatea energetică reprezintă elemente importante ale relațiilor externe ale Uniunii. Ne
vom continua eforturile pentru a garanta securitatea aprovizionării. De asemenea, vom solicita punerea în aplicare eficace și coerentă a celui de al treilea pachet privind energia, de către toți actorii de pe piața europeană a energiei. Uniunea Europeană este de asemenea dispusă să acorde asistență Ucrainei în ceea ce privește garantarea aprovizionării cu energie printr-o diversificare mai mare, prin creșterea eficienței energetice și prin interconectări efective cu Uniunea Europeană.
11. Uniunea Europeană își exprimă obiectivul de a consolida și mai mult asocierea politică și integrarea economică cu Georgia și cu Republica Moldova. Ne confirmăm obiectivul de a semna acordurile de asociere, incluzând zonele de liber schimb complex și cuprinzător, pe care le-am parafat la Vilnius în luna noiembrie a anului trecut, cel târziu la sfârșitul lunii august 2014.
31
I. CREȘTERE, COMPETITIVITATE ȘI LOCURI DE MUNCĂ
A. SEMESTRUL EUROPEAN1. Consiliul European din decembrie 2013 a aprobat cele
cinci priorități generale de politică pentru Uniunea Europeană și statele sale membre, prezentate în analiza anuală a creșterii (A AC) pentru 2014: urmărirea unei consolidări fiscale diferențiate și favorabile creșterii, reluarea activității normale de creditare a economiei, promovarea creșterii și a competitivității, combaterea șomajului și a consecințelor sociale ale crizei și, în același timp, modernizarea administrației publice. Pentru a orienta discuțiile din cadrul Consiliului referitoare la semestrul european 2014, Consiliul European a pus un accent deosebit pe politicile privind îmbunătățirea competitivității, sprijinirea creării de locuri de muncă și combaterea șomajului, în special a șomajului în rândul tinerilor, precum și pe monitorizarea reformelor în vederea îmbunătățirii funcționării piețelor muncii. Programele naționale de reformă și programele de stabilitate și de convergență ar
trebui să abordeze chestiunile identificate în recomandările specifice fiecărei țări pentru anul trecut și în recenta analiză efectuată de Comisie în contextul supravegherii integrate a dezechilibrelor macroeconomice și fiscale, inclusiv bilanțurile sale aprofundate și Pactul de stabilitate și de creștere, ținând seama totodată pe deplin de discuțiile desfășurate de Consiliu în cadrul semestrului european.
2. Consiliul European a evaluat punerea în aplicare a strategiei Europa 2020 pe baza comunicării Comisiei. Realizarea obiectivului strategiei privind o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii rămâne crucială. Criza a încetinit progresele către îndeplinirea obiectivelor-cheie ale strategiei, iar dificultățile pe termen lung care afectează creșterea în Europa nu au dispărut. Consiliul European solicită intensificarea eforturilor în vederea atingerii obiectivelor Europa 2020 și așteaptă cu interes revizuirea planificată pentru 2015 a strategiei Europa 2020.
* * *
CONSILIUL EUROPEAN – 20 ȘI 21 MARTIE 2014
Concluzii
Consiliul European a purtat o discuție aprofundată cu privire la situația din Ucraina. Consiliul European a adoptat un mesaj puternic în sprijinul Ucrainei și a convenit asupra unei serii de măsuri concrete în această privință. Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia au semnat dispozițiile politice din Acordul de asociere cu Ucraina. Consiliul European a condamnat ferm anexarea Crimeei și a Sevastopolului la Federația Rusă și nu o va recunoaște. În absența oricăror pași care să ducă la evitarea escaladării, Consiliul European a decis să extindă interdicția de acordare a vizelor și înghețarea activelor și a anulat următoarea reuniune la nivel înalt UE-Rusia. Rămânând deschis către dialog, Consiliul European nu a exclus, în același timp, consecințe suplimentare și de anvergură pentru relațiile cu Rusia în cazul în care Federația Rusă ia orice alte măsuri pentru destabilizarea situației din Ucraina și a solicitat Comisiei și statelor membre să pregătească eventuale măsuri specifice. De asemenea, Consiliul European a decis să avanseze în direcția semnării acordurilor de asociere cu Georgia și cu Moldova.
Europa este în curs de ieșire din criza financiară și economică. Economia europeană este în curs de redresare, după mai mulți ani de creștere limitată sau chiar negativă. Se așteaptă o consolidare a redresării în cursul acestui an. Consiliul European a susținut un schimb de opinii cu privire la situația actuală și perspectivele din domeniile economic și social. Consiliul European a discutat în special cu privire la răspunsul cel mai potrivit în materie de politici pe termen scurt și mediu. Consiliul European a încheiat prima fază a semestrului european și a purtat o primă discuție cu privire la punerea în aplicare a strategiei Europa 2020, anticipând revizuirea acesteia la jumătatea perioadei, cu ocazia Consiliului European din primăvara anului 2015. Consiliul European s-a concentrat, de asemenea, asupra consolidării competitivități industriale europene ca motor al creșterii economice și al creării de locuri de muncă. Consiliul European a susținut o primă dezbatere de orientare referitoare la cadrul pentru climă și energie în perioada 2020-2030 și a convenit asupra direcției de urmat. Consiliul European a subliniat legătura importantă dintre strategia Europa 2020, competitivitatea industrială și politicile din domeniile climei și energiei.
Consiliul European a salutat acordul la care s-a ajuns în privința Regulamentului privind MUR, care va deschide calea pentru finalizarea uniunii bancare. Acesta reprezintă un alt pas esențial către o uniune economică și monetară mai solidă și mai rezistentă. În cele din urmă, acesta a pregătit calea pentru adoptarea Directivei privind impozitarea veniturilor din economii.
* * *
32
3. Consiliul European felicită negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului pentru acordul la care s-a ajuns cu privire la Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție. După cum s-a subliniat în cursul schimbului de opinii care a avut loc astăzi între președintele Parlamentului European și Consiliul European, aceasta este o realizare majoră care va deschide calea către finalizarea uniunii bancare. În acest moment, este important să se adopte formal regulamentul înainte de sfârșitul actualei legislaturi. Împreună cu Acordul interguvernamental privind transferul și mutualizarea contribuțiilor la Fondul unic de rezoluție, acesta reprezintă un alt pas esențial către o uniune economică și monetară mai solidă și mai rezistentă.
4. Consiliul European salută raportul Comisiei privind stadiul actual al negocierilor cu țări terțe europene (Elveția, Liechtenstein, Monaco, Andorra și San Marino) privind impozitarea veniturilor din economii și solicită țărilor respective să se angajeze pe deplin să pună în aplicare noul standard global unic pentru schimbul automat de informații, elaborat de OCDE și aprobat de G20, precum și cu privire la inițiativa „clienților precoce”.
Consiliul European solicită Comisiei să ducă mai departe rapid negocierile cu țările respective în vederea încheierii acestora până la sfârșitul anului și invită Comisia să prezinte un raport asupra situației în cadrul reuniunii sale din decembrie. Dacă nu se înregistrează progrese suficiente, raportul Comisiei ar trebui să analizeze posibile opțiuni de asigurare a respectării noului standard global.
Din această perspectivă, Consiliul va adopta Directiva privind impozitarea veniturilor din economii în cadrul viitoarei sale reuniuni din martie 2014.
Consiliul European invită Consiliul să asigure faptul că, odată cu adoptarea Directivei privind cooperarea administrativă până la sfârșitul lui 2014, legislația UE este aliniată pe deplin la noul standard global.
B. COMPETITIVITATEA ȘI POLITICA INDUSTRIALĂ
5. Europa are nevoie de o bază industrială puternică și competitivă în ceea ce privește atât producția, cât și investițiile, drept vector principal al creșterii economice și creării de locuri de muncă. Competitivitatea necesită un mediu stabil, simplu și previzibil, inclusiv o mai bună legiferare și, în special, un program REFIT ambițios. Cadrul general la nivel european și național trebuie să devină mai permisiv pentru investiții și inovare și pentru repatrierea locurilor de muncă din sectoarele de producție. Comunicarea Comisiei „Pentru o renaștere industrială europeană” aduce o contribuție importantă în acest sens; Comisia este invitată să prezinte o foaie de parcurs în vederea avansării lucrărilor pe această bază.
6. Preocupările privind competitivitatea industrială ar trebui integrate în mod sistematic în toate domeniile de politică ale UE și ar trebui să facă parte din evaluările impactului, în vederea obținerii unei baze industriale mai puternice pentru economia noastră. Acest lucru ar trebui să fie însoțit de teste de competitivitate. Statele membre sunt invitate
să se alinieze măsurilor europene în vederea consolidării competitivității industriei la nivel național.
7. Eforturile trebuie să continue în direcția finalizării pieței interne de bunuri și servicii și a exploatării depline a potențialului acesteia, inclusiv la nivelul economiei digitale, precum și a încurajării antreprenoriatului. Adoptarea la timp a pachetului „continentul conectat” va contribui la acest obiectiv. Rețelele de infrastructură, inclusiv rețelele digitale, trebuie dezvoltate și actualizate prin tehnologii inteligente și inovatoare. Ar trebui acordată o atenție deosebită încurajării creării și dezvoltării IMM-urilor, inclusiv facilitării accesului la finanțare în întreaga UE.
8. Prin intermediul bugetului său, Uniunea Europeană contribuie la competitivitatea industrială. Instrumente ale UE precum Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei, fondurile structurale și de investiții europene și COSME, precum și instrumentele financiare bazate pe piață și alte instrumente financiare inovatoare ar trebui valorificate în cel mai bun mod posibil, în vederea sprijinirii competitivității și accesului IMM-urilor la finanțare.
În acest context, specializarea inteligentă ar trebui promovată la toate nivelurile, inclusiv prin utilizarea eficientă a investițiilor publice în cercetare. Aceasta va facilita contactele dintre firme și clustere și va îmbunătăți accesul la tehnologiile inovatoare.
9. Competitivitatea industriei europene pe piețele internaționale nu poate fi considerată de la sine înțeleasă. Eforturile ar trebui să continue în vederea îmbunătățirii accesului pe piață în întreaga lume, prin facilitarea integrării societăților europene în lanțurile valorice globale și prim promovarea unui comerț liber, echitabil și deschis, susținând totodată interesele sale, într-un spirit de reciprocitate și beneficii mutuale. Consiliul European solicită Băncii Europene de Investiții să contribuie în continuare la sporirea internaționalizării și competitivității societăților europene. Avansarea în direcția unor obiective ambițioase în materie de comerț și de investiții și promovarea standardelor și reglementărilor europene și internaționale, inclusiv privind combaterea contrafacerii, reprezintă elemente importante care contribuie la sporirea competitivității industriale a UE la nivel mondial. Acest lucru ar trebui să contribuie la deschiderea piețelor, la apărarea intereselor UE și la promovarea activă a unor condiții de concurență echitabile pe piețele din țările terțe. De asemenea, trebuie continuate acțiunile care vizează asigurarea accesului la materiile prime esențiale.
Consiliul European salută planurile Comisiei de a moderniza normele privind ajutoarele de stat, care vor intra în vigoare în iunie 2014. În special, acesta salută intenția Comisiei de a facilita punerea în aplicare a unor politici și programe ale UE mai ample, inclusiv a fondurilor structurale și de investiții ale UE, prin extinderea domeniului de aplicare al Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare, menținând în același timp condiții de concurență echitabile între statele membre.
33
10. Stimularea creșterii industriale a Uniunii necesită competențele adecvate. Consiliul European îndeamnă Comisia și statele membre să soluționeze în mod prioritar deficitul de competențe din domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (competențele STIM), cu implicarea sporită a industriei. Sectoarele public și privat ar trebui să depună eforturi suplimentare în direcția promovării mobilității, a educației și a formării profesionale. În acest scop ar trebui utilizate toate instrumentele disponibile, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), noua generație Erasmus+, Marea coaliție pentru locuri de muncă în sectorul digital, Alianța europeană pentru ucenicii sau Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și garanția pentru tineret. Industria ar trebui să fie mai mult implicată în prognozarea nevoilor viitoare în materie de competențe.
11. Proprietatea intelectuală și brevetarea reprezintă factori-cheie de creștere și inovare. În pofida rolului său de lider într-o serie de industrii tehnologice, Uniunea Europeană înregistrează întârzieri în domeniul brevetării. Prin urmare, Consiliul European solicită intensificarea sprijinului pentru aceste sectoare cu o rată mare de creștere, în vederea menținerii poziției de lider a Uniunii Europene în domeniul tehnologic. Părțile vizate ar trebui să ratifice, în conformitate cu prevederile lor constituționale, acordul privind Curtea Unică în materie de Brevete și ar trebui să ia măsurile juridice și administrative necesare pentru ca regimul UE al brevetelor să poată intra în vigoare până la sfârșitul anului 2014.
12. Consiliul European reamintește faptul că tehnologiile generice esențiale (TGE) au o importanță crucială pentru competitivitatea industrială. TGE care prezintă un interes industrial deosebit, cum ar fi bateriile pentru electromobilitate, materialele inteligente, producția de înaltă performanță și bioprocesele industriale, ar trebui consolidate prin identificarea rapidă a unor proiecte de interes european. Ar trebui acordată o atenție specială rolului tehnologiilor curate ca element transversal pentru sporirea competitivității industriei europene. Comisia este invitată să prezinte un raport cu privire la modalitățile de promovare a tehnologiilor curate prin acțiuni concrete în toate politicile relevante ale UE.
13. Pe baza orientărilor sus-menționate, Consiliul European invită Consiliul, Comisia și statele membre să își continue lucrările. Consiliul European va reveni asupra acestor chestiuni în martie 2015, în contextul revizuirii strategiei Europa 2020.
14. O bază industrială europeană puternică, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă trebuie asociată cu o politică europeană coerentă în domeniul climei și al energiei, inclusiv prin abordarea problemei costurilor ridicate ale energiei, în special pentru industriile energointensive.
C. CLIMĂ ȘI ENERGIE15. O politică europeană coerentă în domeniul energiei și
al climei trebuie să asigure prețuri accesibile la energie, competitivitate industrială, securitatea aprovizionării și
realizarea obiectivelor noastre în domeniul climei și al mediului. Au fost înregistrate progrese substanțiale în vederea atingerii obiectivelor UE referitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, energia din surse regenerabile și eficiența energetică, care trebuie îndeplinite integral până în 2020.
16. Având în vedere calendarul convenit la Varșovia în vederea încheierii unui acord global în domeniul climei cu ocazia celei de a 21-a sesiuni a Conferinței părților care va avea loc la Paris în 2015, Consiliul European confirmă că Uniunea Europeană își va transmite contribuția cel târziu până la sfârșitul primului trimestru al anului 2015, iar toate marile economii ar trebui să procedeze la fel. În perspectiva Reuniunii la nivel înalt a ONU din septembrie 2014, obiectivul specific al UE pentru 2030 privind reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră va fi în deplină concordanță cu obiectivul ambițios convenit de UE pentru 2050. Aprobarea unui astfel de cadru de politică al UE referitor la emisiile de gaze cu efect de seră, sursele regenerabile de energie și eficiența energetică, care urmează să fie elaborat pe baza comunicării Comisiei, va asigura stabilitatea și previzibilitatea necesare pentru operatorii economici din UE și va confirma rolul acesteia pe plan mondial.
17. Noul cadru ar trebui să se bazeze pe următoarele principii:• îmbunătățirea în continuare a coerenței dintre
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, eficiența energetică și utilizarea surselor regenerabile de energie și atingerea obiectivelor pentru 2030 într-o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor, un rol central în această privință avându-l o schemă reformată de comercializare a certificatelor de emisii;
• dezvoltarea unui cadru al UE de sprijin pentru realizarea de progrese privind sursele regenerabile de energie și pentru asigurarea competitivității internaționale;
• asigurarea securității aprovizionării cu energie a gospodăriilor și a societăților la prețuri accesibile și competitive;
• asigurarea f lexibilității pentru statele membre în ceea ce privește modul în care își îndeplinesc angajamentele pentru a ref lecta circumstanțele naționale, precum și respectarea libertății acestora de a-și determina mixul de energie.
18. În vederea obținerii unui acord timpuriu privind un nou cadru de politică în domeniul energiei și al climei pentru perioada 2020-2030, Consiliul European invită Consiliul și Comisia să continue lucrările și să obțină rapid progrese în privința următoarelor elemente:• analiza implicațiilor pentru fiecare stat membru în
parte pe care le au propunerile Comisiei referitoare la obiectivele la nivelul UE privind reducerile de emisii și energia din surse regenerabile;
• elaborarea unor mecanisme care vor duce la o partajare globală echitabilă a eforturilor și vor stimula modernizarea sectorului energetic;
• dezvoltarea unor măsuri pentru a preveni o posibilă relocare a emisiilor de dioxid de carbon și lansarea
34
unui apel pentru siguranța planificării pe termen lung în domeniul investițiilor industriale în vederea asigurării competitivității industriilor energointensive ale Europei;
• revizuirea Directivei privind eficiența energetică în timp util și dezvoltarea unui cadru de eficiență energetică.
Consiliul European va trece în revistă progresele înregistrate cu privire la aceste chestiuni în cadrul reuniunii sale din iunie, printre altele pe baza consultărilor cu statele membre, în vederea adoptării unei decizii finale privind noul cadru de politică cât mai rapid posibil, dar nu mai târziu de octombrie 2014. Consiliul European face apel la președintele său și la Comisia Europeană să adopte măsurile necesare pentru pregătirea acestei decizii.
19. Rămân prioritare obiectivele privind finalizarea pieței interne a energiei până în 2014 și dezvoltarea interconexiunilor astfel încât să se pună capăt, până în 2015, tuturor situațiilor de izolare a statelor membre de rețelele europene de gaz și energie electrică. Consiliul European solicită intensificarea eforturilor, în special în ceea ce privește:• punerea rapidă în aplicare a tuturor măsurilor care
vizează îndeplinirea obiectivului de obținere, pentru toate statele membre, a unei interconectări a cel puțin 10 % din capacitatea instalată a acestora de producere de energie electrică. Consiliul European invită Comisia să propună până în luna iunie obiective specifice în materie de interconectare care trebuie îndeplinite până în 2030, în vederea adoptării unei decizii cel târziu până în octombrie 2014. Ar trebui acordată o atenție specială îmbunătățirii interconexiunilor cu părțile mai îndepărtate și/sau mai puțin bine conectate ale pieței unice, inclusiv prin îmbunătățirea și crearea unor f luxuri inversate, precum și integrării statelor membre în rețelele continentale europene;
• o punere în aplicare eficace și coerentă a celui de al treilea pachet privind energia de către toți actorii de pe piața europeană a energiei;
• aplicarea eficace și asigurarea respectării normelor UE privind integrarea pieței și eficiența energetică, precum și depunerea de eforturi în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile pentru societățile care își desfășoară activitatea în interiorul UE.
20. Ar trebui intensificate eforturile de reducere a ratelor mari de dependență energetică de gaz a Europei, în special pentru statele membre cele mai dependente. Moderarea cererii de energie prin sporirea eficienței energetice ar trebui să constituie prima etapă, care va contribui la îndeplinirea și a altor obiective în materie de energie și de climă. Consiliul European solicită Comisiei să efectueze un studiu aprofundat al securității energetice a UE și să prezinte, până în iunie 2014, un plan cuprinzător pentru reducerea dependenței energetice a UE. Planul ar trebui să ref lecte faptul că UE are nevoie să accelereze diversificarea în continuare a aprovizionării sale cu energie, să își sporească puterea de negociere și eficiența
energetică, să continue dezvoltarea unor surse de energie regenerabile și a altor surse de energie autohtone, precum și să coordoneze dezvoltarea infrastructurii în sprijinul acestei diversificări într-un mod durabil, inclusiv prin dezvoltarea de interconexiuni. Aceste interconexiuni ar trebui de asemenea să includă Peninsula Iberică și zona mediteraneeană. Acolo unde este relevant, ar trebui dezvoltate interconexiuni și cu țări terțe. Statele membre vor da dovadă de solidaritate în cazul unor întreruperi neprevăzute ale aprovizionării cu energie într-unul sau mai multe state membre. În plus, ar trebui luate măsuri suplimentare pentru a sprijini dezvoltarea coridorului sudic al gazelor, inclusiv noi ramificații prin Europa de Est, pentru a examina modalități de facilitare a exporturilor de gaze naturale din America de Nord către UE și pentru a analiza modul optim în care acest lucru se poate ref lecta în TTIP, precum și pentru a spori transparența acordurilor interguvernamentale în domeniul energiei.
21. În scopul atingerii obiectivelor sus-menționate, punerea în aplicare a unor proiecte relevante de interes comun ar trebui accelerată, iar resursele UE disponibile, inclusiv MIE și capacitatea de finanțare a BEI, ar trebui mobilizate rapid.
22. Având în vedere principalii factori de cost, identificați în comunicarea Comisiei, Consiliul European solicită eforturi susținute în vederea moderării costurilor la energie suportate de utilizatorii finali, în special prin:
• o evoluție progresivă a mecanismelor de sprijin pentru sursele regenerabile de energie către un sistem mai eficient din punctul de vedere al costurilor și bazat într-o mai mare măsură pe piață, precum și o convergență sporită a schemelor naționale de sprijin după 2020;
• investiții susținute în eficiența energetică și gestionarea cererii, de-a lungul întregului lanț valoric, precum și în etapa de cercetare și dezvoltare;
• o utilizare mai intensă a capacității de producere a energiei electrice disponibile pe piața internă, în loc de a recurge exclusiv la capacitățile naționale, recunoscându-se totodată rolul statelor membre în asigurarea securității aprovizionării;
• promovarea resurselor interne și a concurenței pe piețele de aprovizionare cu gaz și soluționarea chestiunii corelării contractuale a prețurilor gazului și petrolului.
Toate acestea ar trebui să fie conforme cu normele privind ajutoarele de stat și cu normele pieței interne.
Pe baza măsurilor sus-menționate, statele membre vor întreprinde acțiunile adecvate care să ducă la o reducere a costurilor în modul cel mai potrivit pentru circumstanțele lor specifice. Trebuie asigurată coordonarea între statele membre, precum și între politicile sectoriale, în scopul de a facilita îndeplinirea obiectivelor la nivelul UE.
23. În plus, Consiliul European solicită statelor membre să continue examinarea diferitelor lor practici naționale privind taxele din cadrul politicii energetice, componentele de preț formate din impozite și costurile de rețea, cu scopul de a reduce la minimum consecințele negative pentru prețurile la energie. Pe baza experienței recente,
35
statele membre vor continua să facă periodic schimb de informații cu privire la deciziile naționale majore în domeniul energiei care pot avea impact asupra altor state membre, respectând totodată pe deplin opțiunile naționale privind mixul de energie.
* * *
CIPRU24. Consiliul European salută reluarea pe deplin a negocierilor
de conciliere, pe baza declarației comune din 11 februarie, în scopul reunificării Ciprului. Consiliul European sprijină identificarea unei soluții cuprinzătoare și viabile la problema Ciprului, în cadrul ONU, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU și în acord cu principiile pe care se întemeiază Uniunea Europeană. Consiliul European subliniază că divizarea Ciprului durează de prea mult timp și evidențiază importanța menținerii impulsului actual. Consiliul European este pregătit să contribuie la sprijinirea negocierilor. Reunificarea Ciprului ar fi în avantajul întregului popor cipriot și, în această privință, Consiliul European sprijină toate măsurile de consolidare a încrederii convenite de cele două părți, care ar putea contribui decisiv la crearea unui climat de încredere reciprocă și ar putea impulsiona procesul de negociere.
II. RELAȚII EXTERNE
Ucraina25. Uniunea Europeană sprijină poporul ucrainean și dreptul
acestuia de a-și alege propriul viitor. Uniunea Europeană este alături de guvernul ucrainean în ceea ce privește eforturile acestuia de a stabiliza Ucraina și de a realiza reforme. În acest context, Uniunea Europeană va continua eforturile alături de comunitatea internațională pentru a oferi asistență Ucrainei.
26. Uniunea Europeană, statele membre ale acesteia și Ucraina vor semna dispozițiile politice din Acordul de asociere. Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia se angajează să semneze partea restantă din Acordul de asociere, incluzând zona de liber schimb complex și cuprinzător, care, alături de dispozițiile politice, constituie un instrument unic. Consiliul European convine ca prima reuniune din cadrul dialogului politic prevăzut în temeiul acordului să aibă loc în aprilie. Consiliul European solicită Consiliului și Parlamentului European să adopte rapid propunerea de eliminare temporară a taxelor vamale, așa-numitele măsuri comerciale autonome, privind exporturile ucrainene în Uniunea Europeană.
27. Restaurarea stabilității macroeconomice în Ucraina constituie o prioritate imediată. Guvernul ucrainean trebuie să inițieze rapid un program ambițios de reforme structurale, incluzând lupta împotriva corupției și sporirea transparenței tuturor operațiunilor fiscale. Consiliul European solicită Consiliului să convină rapid asupra unei asistențe macrofinanciare și subliniază faptul că un acord cu FMI este deosebit de important pentru a permite o astfel de asistență. Statele membre ale UE
convin să își coordoneze pozițiile în cadrul FMI în ceea ce privește condițiile pentru acordarea de asistență Ucrainei. Consiliul European salută înființarea unui punct focal pentru coordonarea eforturilor care ar trebui să stea la baza tranziției structurale în Ucraina, cu participarea comunității internaționale și a instituțiilor financiare internaționale.
28. Uniunea Europeană salută reacția cumpătată demonstrată până în prezent de Ucraina. Consiliul European salută angajamentul guvernului ucrainean de a asigura caracterul reprezentativ și deschis tuturor al structurilor guvernamentale, ref lectând diversitatea regională, de a asigura protecția deplină a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, de a efectua reforma constituțională, de a ancheta toate încălcările drepturilor omului și actele de violență și de a combate extremismul. În acest context, Uniunea Europeană încurajează guvernul Ucrainei să se asigure că alegerile prezidențiale din 25 mai vor fi libere și corecte.
29. Uniunea Europeană își menține angajamentul de a susține suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Consiliul European nu recunoaște referendumul ilegal din Crimeea, care încalcă f lagrant Constituția Ucrainei. Acesta condamnă cu tărie anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului la Federația Rusă și nu o va recunoaște. Consiliul European solicită Comisiei să evalueze consecințele juridice ale anexării Crimeei și să propună restricții economice, comerciale și financiare referitoare la Crimeea, care să fie puse rapid în aplicare.
30. În lumina celor sus-menționate și în absența oricăror pași care să ducă la evitarea escaladării, Consiliul European convine să extindă lista persoanelor care fac obiectul interdicției vizelor și al înghețării activelor. Consiliul European decide să anuleze următoarea reuniune la nivel înalt UE-Rusia și ia act de faptul că, pentru moment, statele membre nu vor desfășura obișnuitele reuniuni bilaterale la nivel înalt. În plus, Consiliul European și statele membre sprijină viitoarea reuniune a țărilor G7 de la Haga. De asemenea, Consiliul European și statele membre sprijină suspendarea negocierilor cu privire la aderarea Rusiei la OCDE și la AIE.
31. Consiliul European crede cu tărie că recurgerea la forță și la constrângere pentru schimbarea frontierelor nu își are locul în secolul XXI. Acțiunile rusești încalcă în mod f lagrant procesul de la Helsinki care, în ultimii 40 de ani, a contribuit la depășirea divergențelor din Europa și la clădirea unui continent pașnic și unit. Consiliul European deplânge faptul că Rusia încă nu a făcut pași care să ducă la dezamorsarea crizei și că încă nu au început negocieri între Ucraina și Federația Rusă. Consiliul European îndeamnă la obținerea rapidă a unui acord cu privire la o misiune a OSCE care să fie desfășurată în Ucraina cât mai curând posibil, pentru a ajuta la stabilizarea situației. În acest context, Consiliul European solicită Înaltului Reprezentant să întocmească rapid planuri pentru o contribuție din partea UE, cu scopul de a facilita lucrările misiunii OSCE. În absența unui acord, în următoarele zile, cu privire la o misiune OSCE credibilă, UE va institui o misiune a UE.
36
32. Uniunea Europeană are o responsabilitate deosebită pentru pace și stabilitate în Europa. Aceasta va continua să se af le în prima linie a eforturilor de facilitare a unui dialog semnificativ și de angajare într-un astfel de dialog, care să implice Ucraina și Rusia, inclusiv prin înființarea unui mecanism multilateral, în vederea găsirii unei soluții politice.
33. Consiliul European reamintește că orice nouă acțiune a Federației Ruse în direcția destabilizării situației din Ucraina ar duce la consecințe suplimentare și de anvergură la adresa relațiilor dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte, într-o serie vastă de domenii economice. În această privință, Consiliul European cere Comisiei și statelor membre să pregătească eventuale măsuri orientate.
34. Uniunea Europeană își reafirmă obiectivul de a consolida în continuare asocierea politică și integrarea economică cu Georgia și cu Republica Moldova. Ne confirmăm obiectivul de a semna, cel târziu în luna iunie 2014, acordurile de asociere, incluzând zone de liber schimb complex și cuprinzător, pe care le-am parafat la Vilnius în luna noiembrie a anului trecut.
Relațiile UE‑Africa35. În așteptarea celei de a patra reuniuni la nivel înalt
UE-Africa din 2 și 3 aprilie 2014, Uniunea Europeană își menține angajamentul de a constitui cu Africa un parteneriat între egali și de a consolida relațiile în toate domeniile relevante, ca răspuns la interdependența din ce în ce mai mare dintre Uniunea Europeană și Africa. Consiliul European exprimă disponibilitatea UE de a coopera în continuare cu partenerii săi africani în ceea ce privește promovarea comerțului și dezvoltării, a democrației și a bunei guvernanțe, a statului de drept și a drepturilor omului. De asemenea, Consiliul European subliniază importanța abordării aspectelor referitoare la migrație și mobilitate, inclusiv la migrația ilegală și la combaterea introducerii ilegale de migranți și a traficului de ființe umane, într-un spirit de responsabilitate partajată între țările de tranzit, cele de origine și cele de destinație.
36. Consiliul European subliniază în special faptul că un sprijin internațional continuu pentru partenerii africani în domeniul securității rămâne crucial și încurajează alți donatori să participe la repartizarea sarcinilor. Prin urmare, Uniunea Europeană va continua să furnizeze sprijin operațional prin intermediul misiunilor sale de gestionare civilă a crizelor și al operațiilor sale militare, la cererea țărilor respective și în strânsă cooperare cu alți actori regionali și internaționali. În acest context, Consiliul European subliniază faptul că este urgent să se mobilizeze un sprijin financiar și operațional pentru Misiunea internațională de sprijin pentru Republica Centrafricană, sub conducere africană (MISCA), și reafirmă angajamentul Uniunii de a desfășura operația sa EUFOR RCA în următoarele săptămâni.
37. Uniunea Europeană va analiza, de asemenea, căile și mijloacele de sprijinire a inițiativelor africane de consolidare a capacităților, care vor întări arhitectura africană pentru pace și securitate și vor permite partenerilor africani să prevină conf lictele și să soluționeze crizele în mod eficace și rapid. Consiliul European încurajează continuarea lucrărilor la nivelul UE în vederea intensificării sprijinului pentru dezvoltarea capacităților africane într-un mod cuprinzător și sistematic, prin consiliere, îndrumare, formare și furnizarea de echipamente. Consiliul European invită Înaltul Reprezentant să facă noi propuneri în acest sens, inclusiv cu privire la un potențial mecanism „clearing house” privind furnizarea de echipamente în sprijinul formării furnizate de UE.
Sri Lanka38. Consiliul European rămâne angajat cu privire la
răspundere, reconciliere și drepturile universale ale omului în Sri Lanka. Consiliul European solicită adoptarea unei rezoluții privind Sri Lanka în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului care să prevadă anchetarea internațională a crimelor de război invocate de ambele părți în timpul războiului, astfel cum a recomandat Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului.
37
1. Astăzi am discutat situația care a survenit în urma alegerilor prezidențiale desfășurate la 25 mai în Ucraina. Reamintim și reconfirmăm declarația noastră din 6 martie, precum și concluziile noastre din 21 martie. Salutăm desfășurarea alegerilor drept o exprimare a voinței poporului ucrainean. Alegerile prezidențiale au fost caracterizate de un nivel ridicat al prezenței la vot și de o hotărâre clară din partea autorităților de a desfășura alegeri credibile, care au fost în mare măsură în conformitate cu angajamentele internaționale și care au respectat libertățile fundamentale, în ciuda mediului de securitate ostil din două regiuni estice ale țării. Invităm toate părțile să accepte rezultatul alegerilor și așteptăm cu interes să colaborăm îndeaproape cu noul președinte.
2. Susținem în mod ferm suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și condamnăm cu hotărâre anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului la Federația Rusă, pe care nu o vom recunoaște. Reafirmăm angajamentul Uniunii Europene față de declarația comună de la Geneva din 17 aprilie și salutăm rolul misiunii speciale de monitorizare a OSCE în acordarea de asistență pentru punerea în aplicare a acesteia, precum și eforturile depuse până în prezent de către autoritățile ucrainene în vederea punerii sale în aplicare. Având în vedere cele mai recente evoluții, reiterăm apelul nostru adresat Federației Ruse de a întreprinde acțiuni în vederea punerii în aplicare pe deplin a declarației comune de la Geneva. De asemenea, sprijinim pe deplin eforturile suplimentare depuse de OSCE și de președintele în exercițiu al acesteia, asigurând în același timp asumarea responsabilității de către Ucraina. Eforturile tuturor părților ar trebui să vizeze soluționarea crizei din punct de vedere politic, prin încetarea violențelor și a tensiunilor din estul Ucrainei, inclusiv dezarmarea tuturor grupărilor armate ilegale și amnistia celor care au predat armele în mod voluntar și care nu au comis infracțiuni grave. Luăm act cu îngrijorare de deteriorarea
situației drepturilor omului în Crimeea din momentul anexării ilegale a acesteia de către Federația Rusă.
3. Ne așteptăm ca Federația Rusă să coopereze cu președintele nou ales și legitim, să continue retragerea forțelor armate de la frontiera ucraineană și să își folosească inf luența asupra separatiștilor armați pentru a aplana situația din estul Ucrainei. Federația Rusă ar trebui, în mod prioritar, să împiedice trecerea separatiștilor și introducerea de arme în Ucraina. În acest context și în vederea consolidării unei soluții politice, încurajăm Federația Rusă să se angajeze într-un dialog sincer și deschis.
4. Încurajăm autoritățile ucrainene, pe baza legitimității președintelui nou ales, să continue să stabilească relații cu populația și societatea civilă din toate regiunile Ucrainei, inclusiv în cadrul meselor rotunde de dialog național. Salutăm Memorandumul de pace și bună înțelegere adoptat de parlamentul ucrainean la 20 mai. Desfășurarea rapidă și cuprinzătoare a reformelor constituționale și de descentralizare constituie, prin valorificarea experienței relevante a Consiliului Europei, un element-cheie în cadrul acestui proces. Eforturile de reformă în ceea ce privește sistemul judiciar, parchetul și sectorul de securitate, precum și combaterea corupției trebuie să continue. Uniunea Europeană este dispusă să sprijine aceste eforturi. Drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să fie pe deplin asigurate în conformitate cu standardele relevante ale Consiliului Europei.
5. Vom continua să acordăm sprijin Ucrainei, cu scopul de a contribui la stabilizarea situației macroeconomice și la realizarea reformelor economice structurale. În acest scop, Comisia a creat un Grup de sprijin specific pentru Ucraina, pentru a ajuta autoritățile ucrainene să pună în aplicare o Agendă europeană de reformă, stabilită de comun acord, în coordonare cu statele membre, donatorii internaționali
CINA INFORMALĂ A ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN – 27 MAI 2014
Declarație privind Ucraina
38
și societatea civilă. Salutăm înființarea platformei donatorilor internaționali sub conducerea Uniunii Europene și intenția de a organiza, înainte de venirea verii, o reuniune de coordonare la nivel înalt, care va avea loc la Bruxelles. O serie de măsuri au fost deja aplicate, inclusiv prima tranșă de asistență macrofinanciară, în prezent în valoare de 1,61 miliarde de euro, și semnarea unui contract de sprijin în vederea consolidării statului între Comisia Europeană și guvernul Ucrainei.
6. Reafirmăm angajamentul nostru de a spori contactele interpersonale între cetățenii Uniunii Europene și cei ai Ucrainei, printre altele prin procesul de liberalizare a vizelor, într-un mediu sigur și bine gestionat, și în cazul în care toate condițiile sunt îndeplinite, în conformitate cu condițiile stabilite în cadrul Planului de acțiune privind liberalizarea vizelor. Comisia a înaintat un raport prin care recomandă trecerea la etapa a doua a procesului de liberalizare a vizelor, în vederea acordării regimului de călătorii fără viză pentru cetățenii ucraineni, de îndată
ce procesul de liberalizare a vizelor este finalizat în mod corespunzător.
7. Este important ca guvernul Ucrainei să îmbunătățească echilibrul macroeconomic și climatul mediului de afaceri, precum și să elimine corupția. Partenerii internaționali, inclusiv Federația Rusă, ar trebui să contribuie la aceste eforturi de stabilizare. Este important, pentru stabilizarea economiei Ucrainei, să se ajungă la un acord privind condițiile de aprovizionare cu gaze din Federația Rusă către Ucraina. Sperăm că discuțiile în curs, facilitate de Uniunea Europeană, se vor încheia în curând. Reamintim că contractele referitoare la aprovizionarea cu gaze din Rusia către Uniunea Europeană trebuie să fie respectate.
8. Luăm act de faptul că lucrările pregătitoare realizate de Comisie și de SEAE cu privire la eventualele măsuri specifice sunt în curs de desfășurare și convenim să continuăm pregătirile pentru posibile acțiuni ulterioare pe această bază, în cazul în care evenimentele impun acest lucru.
39
I. LIBERTATE, SECURITATE ȘI JUSTIȚIE1. Unul dintre obiectivele-cheie ale Uniunii este crearea
unui spațiu de libertate, securitate și justiție fără frontiere interne, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. În acest scop, trebuie adoptate măsuri coerente de politică referitoare la azil, imigrație, frontiere și cooperarea polițienească și judiciară, în conformitate cu tratatele și cu protocoalele lor relevante.
2. Toate dimensiunile unei Europe care își protejează cetățenii și oferă drepturi efective persoanelor din interiorul și din exteriorul Uniunii sunt interconectate. Succesul sau eșecul dintr-un domeniu depinde de performanța din alte domenii, precum și de sinergiile cu domeniile de politică conexe. Răspunsul la multe dintre provocările din spațiul de libertate, securitate și justiție se regăsește în relațiile cu țările terțe, ceea ce impune o îmbunătățire a legăturii dintre politicile interne și cele externe ale UE. Acest fapt trebuie să se ref lecte în cooperarea dintre instituțiile și organele UE.
3. Pe baza programelor anterioare, în prezent prioritatea generală este transpunerea consecventă, punerea în aplicare efectivă și consolidarea instrumentelor juridice și a măsurilor de politică în vigoare. Intensificarea cooperării operaționale, utilizând totodată potențialul inovațiilor din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor, consolidarea rolului diferitelor agenții ale UE și asigurarea utilizării strategice a fondurilor UE vor fi primordiale.
4. În dezvoltarea în continuare a spațiului de libertate, securitate și justiție pe parcursul anilor următori, va fi
esențial să se asigure protecția și promovarea drepturilor fundamentale, inclusiv protecția datelor, abordând totodată preocupările în materie de securitate, inclusiv în cadrul relațiilor cu țările terțe, precum și să se adopte un cadru general solid de protecție a datelor la nivelul UE până în 2015.
5. În fața unor provocări precum instabilitatea din multe părți ale lumii, dar și tendințele demografice mondiale și europene, Uniunea are nevoie de o politică eficientă și bine gestionată în materie de migrație, azil și frontiere, bazată pe principiile din tratat ale solidarității și distribuirii echitabile a răspunderii, în conformitate cu articolul 80 din TFUE și cu punerea în aplicare efectivă a acestuia. Este necesară o abordare cuprinzătoare, care să optimizeze beneficiile migrației legale și să ofere protecție celor care au nevoie, combătând totodată în mod ferm migrația neregulamentară și gestionând în mod eficient frontierele externe ale UE.
6. Pentru a rămâne o destinație atractivă pentru cei talentați și pentru cei care dețin competențe, Europa trebuie să dezvolte strategii de maximizare a oportunităților de migrație legală, prin intermediul unor norme coerente și eficiente și pe baza unui dialog cu comunitatea de afaceri și cu partenerii sociali. De asemenea, Uniunea ar trebui să susțină eforturile depuse de statele membre în direcția punerii în aplicare a unor politici de integrare activă care să promoveze coeziunea socială și dinamismul economic.
7. Angajamentul Uniunii față de protecția internațională necesită o politică europeană solidă în domeniul azilului, bazată pe solidaritate și răspundere. Transpunerea
Consiliul European a convenit să îl propună Parlamentului European pe Jean-Claude Juncker drept candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene. În acest context, Consiliul European a convenit asupra agendei strategice cuprinzând prioritățile-cheie pentru următorii cinci ani. Acesta a invitat instituțiile UE și statele membre să pună integral în aplicare aceste priorități în activitatea lor.
Consiliul European a definit orientările strategice ale planificării legislative și operaționale pentru următorii ani în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție (a se vedea secțiunea I de mai jos) și a abordat, de asemenea, o serie de aspecte orizontale conexe. Acesta a încheiat semestrul european 2014 și a îndemnat la depunerea unor eforturi suplimentare în vederea consolidării capacității Europei de a crește și de a genera mai multe locuri de muncă. Consiliul European a trecut în revistă progresele înregistrate în direcția luării, în luna octombrie, a unei decizii finale referitoare la cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și și-a exprimat susținerea pentru punerea în aplicare imediată a unui set de măsuri extrem de urgente vizând consolidarea rezilienței Europei și îmbunătățirea securității sale energetice. În cadrul pregătirilor pentru reuniunea Consiliului European din luna octombrie, Consiliului i s-a solicitat să analizeze în mod mai aprofundat alte măsuri pe termen mediu spre lung prin care să se consolideze securitatea energetică a UE.
Consiliul European a salutat semnarea acordurilor de asociere, inclusiv privind zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, dintre Uniunea Europeană și Georgia, respectiv Republica Moldova, precum și semnarea părților restante din acordul de asociere și privind zona de liber schimb complexă și cuprinzătoare dintre Uniunea Europeană și Ucraina.
* * *
CONSILIUL EUROPEAN – 26 ȘI 27 IUNIE 2014
Concluzii
40
integrală și punerea în aplicare efectivă a sistemului european comun de azil (SECA) reprezintă o prioritate absolută. Aceasta ar trebui să aibă drept rezultat standarde comune înalte și o cooperare mai strânsă, care să creeze condiții uniforme pe baza cărora solicitanții de azil să beneficieze de aceleași garanții procedurale și de aceeași protecție în întreaga Uniune. Aceste elemente ar trebui corelate cu consolidarea rolului Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO), în special în ceea ce privește promovarea punerii în aplicare uniforme a acquis-ului. Practicile convergente vor spori încrederea reciprocă și vor permite avansarea către noi etape viitoare.
8. Abordarea cauzelor profunde ale f luxurilor de migrație neregulamentară constituie un capitol esențial al politicii UE în domeniul migrației. Acest capitol, alături de prevenirea și de combaterea migrației neregulamentare, va contribui la evitarea pierderii de vieți în rândul migranților care întreprind călătorii periculoase. Nu se poate găsi o soluție sustenabilă decât prin intensificarea cooperării cu țările de origine și de tranzit, inclusiv prin acordarea de asistență în scopul consolidării capacității lor de gestionare a migrației și a frontierelor. Politicile în materie de migrație trebuie să devină o parte integrantă cu o pondere mai mare în cadrul politicilor externe și de dezvoltare ale Uniunii, pe baza principiului „mai mult pentru mai mult” și prin valorificarea abordării globale în materie de migrație și mobilitate. Accentul ar trebui pus pe următoarele elemente:• consolidarea și extinderea programelor de protecție
regionale, în special în apropierea unor regiuni de origine, în strânsă colaborare cu Înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICONUR); creșterea contribuțiilor la eforturile mondiale de relocare, în special având în vedere actuala criză prelungită din Siria;
• abordarea cu mai multă fermitate a introducerii ilegale de migranți și a traficului de ființe umane, punând accentul pe țările și rutele prioritare;
• instituirea unei politici comune eficace în materie de returnare și asigurarea respectării obligațiilor privind readmisia din acordurile cu țările terțe;
• punerea în aplicare deplină a acțiunilor identificate de Grupul operativ pentru Marea Mediterană.
9. Spațiul Schengen, care le permite cetățenilor să călătorească fără controale la frontierele interne, precum și numărul tot mai mare de persoane care călătoresc spre UE impun o gestionare eficientă a frontierelor externe comune ale UE pentru a asigura o protecție puternică. Uniunea trebuie să mobilizeze toate instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a sprijini statele membre în sarcina lor. În acest scop:• gestionarea integrată a frontierelor externe ar trebui
modernizată într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, pentru a asigura gestionarea inteligentă a frontierelor cu ajutorul unui sistem de intrare/ieșire și al unui program de înregistrare
a călătorilor și cu sprijinul noii Agenții Europene pentru Sisteme Informatice la Scară Largă (eu-LISA);
• în calitate de instrument al solidarității europene în domeniul gestionării frontierelor, Frontex ar trebui să își consolideze asistența operațională, în special pentru sprijinirea statelor membre confruntate cu presiuni semnificative la frontierele externe, și să își îmbunătățească capacitatea de reacție la evoluțiile rapide din cadrul f luxurilor de migrație, utilizând pe deplin noul Sistem european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR);
• în contextul dezvoltării Frontex pe termen lung, ar trebui analizată posibilitatea instituirii unui sistem european de polițiști de frontieră prin care să se consolideze capacitățile de control și supraveghere la frontierele noastre externe.
În același timp, politica comună în domeniul vizelor trebuie modernizată prin facilitarea călătoriilor în scopuri legitime și prin consolidarea cooperării consulare locale Schengen, menținând totodată un nivel ridicat de securitate și punând în aplicare noul sistem de guvernanță Schengen.
10. Este esențial ca cetățenilor europeni să li se asigure un spațiu real de securitate, prin cooperarea polițienească operațională și prin prevenirea și combaterea formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate, inclusiv a traficului de ființe umane, a introducerii ilegale de imigranți, precum și a corupției. Este necesară, totodată, o politică eficace a UE de combatere a terorismului, în cadrul căreia să coopereze îndeaproape toți actorii relevanți și care să integreze aspectele interne și externe ale luptei împotriva terorismului. În acest context, Consiliul European reafirmă rolul coordonatorului UE pentru lupta împotriva terorismului. În lupta sa împotriva criminalității și a terorismului, Uniunea ar trebui să susțină autoritățile naționale prin mobilizarea tuturor instrumentelor de cooperare judiciară și polițienească, acordând Europol și Eurojust un rol de coordonare consolidat, inclusiv prin:• revizuirea și actualizarea strategiei de securitate
internă până la jumătatea anului 2015;• îmbunătățirea schimburilor de informații
transfrontaliere, inclusiv cu privire la cazierele judiciare;
• dezvoltarea în continuare a unei abordări cuprinzătoare privind securitatea cibernetică și criminalitatea informatică;
• prevenirea radicalizării și a extremismului și acțiuni în vederea abordării fenomenului luptătorilor străini, inclusiv prin utilizarea eficace a instrumentelor existente pentru emiterea de alerte la nivelul întregii UE și prin dezvoltarea unor instrumente precum sistemul UE al registrului cu numele pasagerilor.
11. Buna funcționare a unui veritabil spațiu european de justiție, cu respectarea diferitelor sisteme și tradiții juridice ale statelor membre, este vitală pentru UE. În acest sens, încrederea reciprocă în sistemele de justiție ale celorlalte state membre ar trebui consolidată în
41
continuare. O politică europeană viabilă în domeniul justiției va contribui la creșterea economică, permițându-le întreprinderilor și consumatorilor să beneficieze de un mediu de afaceri fiabil în cadrul pieței interne. Se impune luarea de măsuri suplimentare cu privire la:• promovarea consecvenței și a clarității legislației UE
pentru cetățeni și întreprinderi;• simplificarea accesului la justiție, promovarea unor căi
de atac eficiente și utilizarea inovațiilor tehnologice, inclusiv a e-justiției;
• continuarea eforturilor de consolidare a drepturilor persoanelor acuzate și suspectate în cadrul procedurilor penale;
• examinarea consolidării drepturilor persoanelor, în special ale copiilor, în cadrul procedurilor de facilitare a executării hotărârilor în materie de drept al familiei și în materie civilă și comercială cu implicații transfrontaliere;
• consolidarea protecției victimelor;• promovarea recunoașterii reciproce a deciziilor și
hotărârilor în materie civilă și penală;• consolidarea schimbului de informații dintre
autoritățile statelor membre;• combaterea comportamentelor frauduloase și
a prejudiciilor aduse bugetului UE, inclusiv prin înregistrarea de progrese în cadrul negocierilor privind Parchetul European;
• facilitarea activităților transfrontaliere și a cooperării operaționale;
• promovarea formării profesioniștilor din domeniu;• mobilizarea expertizei agențiilor relevante ale
UE, cum ar fi Eurojust și Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FR A).
12. Dreptul cetățenilor UE de a circula liber și de a locui și a lucra în alte state membre constituie una dintre libertățile fundamentale ale Uniunii Europene și, prin urmare, trebuie protejat, inclusiv față de posibilele utilizări necorespunzătoare sau cereri frauduloase.
13. Consiliul European solicită instituțiilor UE și statelor membre să asigure luarea de măsuri legislative și operaționale adecvate pe baza prezentelor orientări și va desfășura o evaluare la jumătatea perioadei în 2017.
II. CREȘTERE ECONOMICĂ, COMPETITIVITATE ȘI LOCURI DE MUNCĂ
A. SEMESTRUL EUROPEAN14. Semnele recente de redresare economică sunt
încurajatoare și demonstrează că eforturile comune ale statelor membre și ale instituțiilor UE dau roade. Creșterea este în curs de reluare și se manifestă o creștere modestă a ratei ocupării forței de muncă, chiar dacă în multe zone din Europa șomajul, în special în rândul tinerilor, înregistrează în continuare niveluri inacceptabile și fără
precedent. Sărăcia și excluziunea socială rămân preocupări majore.
15. Grație eforturilor statelor membre, corectarea dezechilibrelor macroeconomice a progresat, iar finanțele publice continuă să se îmbunătățească. Consiliul European salută abrogarea, în cazul câtorva state membre, a procedurii aplicabile deficitelor excesive. Ar trebui exploatate posibilitățile pe care le oferă cadrul fiscal existent al UE pentru echilibrarea disciplinei fiscale cu nevoia de a susține creșterea. Având în vedere persistența nivelurilor ridicate ale datoriei și ale șomajului și creșterea slabă a PIB nominal, precum și provocările legate de îmbătrânirea societății și de sprijinirea creării de locuri de muncă în special pentru tineri, consolidarea fiscală diferențiată și favorabilă creșterii trebuie continuată. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită reformelor structurale care stimulează creșterea economică și îmbunătățesc sustenabilitatea fiscală, inclusiv prin intermediul unei evaluări adecvate a măsurilor fiscale și a reformelor structurale, utilizând totodată în mod optim f lexibilitatea cu care sunt înzestrate normele Pactului de stabilitate și de creștere. În acest context, până la data de 14 decembrie 2014, Comisia va înainta Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea cadrului de guvernanță al UE, după cum se prevede în dreptul UE („pachetul privind guvernanța economică” și „pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare”).
16. Redresarea este încă fragilă și inegală, iar eforturile de punere în aplicare a unor reforme structurale de stimulare a creșterii economice trebuie continuate și intensificate în scopul consolidării capacității Europei de a crește și de a genera locuri de muncă mai multe și mai bune. Este necesară intensificarea măsurilor în scopul de a reduce sarcina fiscală asupra costului forței de muncă, de a reforma piețele produselor și serviciilor și administrațiile publice, de a îmbunătăți mediul de afaceri și mediul de cercetare, dezvoltare și inovare, de a facilita accesul la finanțare, de a îmbunătăți funcționarea industriilor de rețea și de a reforma sistemele de educație.
17. În acest context, Consiliul European a aprobat la nivel general recomandările specifice fiecărei țări (CSR), încheind astfel semestrul european 2014. Punerea în aplicare a acestora este vitală pentru accelerarea creșterii. Pe baza principiilor asumării răspunderii la nivel național și dialogului social, statele membre ar trebui să respecte recomandările în cadrul viitoarelor lor decizii privind bugetele, reformele structurale și politicile sociale și de ocupare a forței de muncă. Consiliul și Comisia vor monitoriza în continuare punerea în aplicare a CSR și vor lua măsurile necesare.
Adecvarea reglementării18. Consiliul European a analizat progresele înregistrate în
domeniul adecvării și funcționării reglementărilor, pe baza comunicării Comisiei. S-au înregistrat progrese semnificative în implementarea programului REFIT de către Comisie, celelalte instituții ale UE și statele membre, ceea ce a dus la o reducere efectivă a sarcinii de
42
reglementare. Consiliul European consideră că adecvarea reglementărilor ar trebui să rămână o prioritate a activității instituțiilor. Aceasta presupune un angajament ferm în sensul simplificării și reducerii sarcinilor de reglementare în cadrul activității legislative și o mai bună utilizare a evaluării impactului și a evaluării ex-post pe parcursul întregului ciclu legislativ, la nivelul UE și la nivel național.
19. Măsurile de adecvare a reglementării de la nivel european ar trebui să fie însoțite de inițiative privind adecvarea reglementării ale statelor membre. În această privință, statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin dispozițiile referitoare la f lexibilitatea în materie de reglementare în cadrul punerii în aplicare a legislației UE, în beneficiul întreprinderilor mici și mijlocii.
20. Consiliul European invită Consiliul să procedeze la o examinare detaliată a comunicării Comisiei. Comisia, celelalte instituții ale UE și statele membre sunt invitate să continue punerea în aplicare a programului REFIT într-un mod ambițios, ținând seama de protecția consumatorilor și a angajaților, precum și de aspectele referitoare la sănătate și mediu.
B. CLIMĂ ȘI ENERGIE21. Consiliul European a trecut în revistă progresele
înregistrate în direcția luării, în luna octombrie, a unei decizii finale referitoare la cadrul privind clima și energia pentru 2030, în conformitate cu concluziile sale din martie 2014. În acest context, Consiliul European a subliniat importanța elaborării rapide a elementelor-cheie ale cadrului și așteaptă cu interes, în special, prezentarea până în luna iulie de către Comisie a unei revizuiri a Directivei privind eficiența energetică și a modalităților prin care eficiența energetică poate contribui la cadrul privind clima și energia pentru 2030. Acesta reafirmă importanța Reuniunii la nivel înalt a ONU privind clima din septembrie 2014 și confirmă că obiectivul specific al UE pentru 2030 privind reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră va fi în deplină concordanță cu obiectivul ambițios al UE pentru 2050 asupra căruia s-a convenit.
22. Consiliul European a salutat Strategia europeană pentru securitate energetică (SESE) a Comisiei și a organizat o primă dezbatere pe această bază. Strategia este strâns legată de cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030. Consiliul European face apel la intensificarea eforturilor de reducere a dependenței energetice ridicate a Europei și susține punerea în aplicare imediată a unui set de măsuri extrem de urgente vizând consolidarea rezilienței Europei și îmbunătățirea securității energetice pe termen scurt, înainte de iarna 2014-2015. Acesta convine în special că:• în lumina evaluărilor riscului de întrerupere
a aprovizionării pe termen scurt, mecanismele de urgență și de solidaritate existente, inclusiv depozitarea gazelor, infrastructura de urgență și f luxurile inversate, vor fi consolidate pentru a aborda acest risc, în special în statele membre cele mai vulnerabile;
• în vederea consolidării securității energetice a UE, investițiile relevante în infrastructura energetică, inclusiv cele care implică țări terțe, ar trebui să se efectueze cu respectarea deplină a tuturor normelor UE privind piața internă și concurența, care trebuie puse în aplicare cu consecvență;
• UE va colabora cu partenerii săi internaționali în vederea reducerii riscului de întrerupere a aprovizionării cu energie;
• Comunitatea Energiei, care vizează extinderea acquis-ului UE în materie de energie la țările vizate de politica de extindere și de cea de vecinătate, ar trebui consolidată, pentru a asigura aplicarea acquis-ului în țările respective.
În pragul reuniunii sale din octombrie, Consiliul European a solicitat Consiliului să analizeze în mod mai aprofundat alte măsuri pe termen mediu spre lung pentru a consolida securitatea energetică a UE, pe baza SESE a Comisiei. Consiliul European a subliniat importanța eficienței energetice, a dezvoltării în continuare a producției interne, a punerii în aplicare și a integrării sporite a pieței europene a energiei, pe baza unei abordări regionale, sporind transparența pe piața gazelor naturale, precum și a încurajării dezvoltării infrastructurii care lipsește, pentru a pune capăt oricărei izolări a statelor membre de rețelele europene de gaze și energie electrică până în 2015. În conformitate cu obiectivul finalizării pieței europene a energiei până la sfârșitul anului 2014, interconectivitatea trebuie să sporească, inclusiv prin examinarea în continuare a noului obiectiv în materie de interconectare propus de Comisie.
23. Consiliul European va lua o decizie finală cu privire la noul cadru de politici privind clima și energia, inclusiv cu privire la noi măsuri vizând consolidarea securității energetice a Europei și la obiectivele specifice în materie de interconectare care trebuie îndeplinite până în 2030, cel târziu în octombrie 2014. În scopul respectării acestui termen, asupra căruia s-a convenit, vor fi mobilizate toate eforturile.
24. Consiliul European sprijină, de asemenea, inițiativa privind energia a Reuniunii G7 de la Roma, care servește la punerea în aplicare a unor politici în scopul creării unui sistem energetic mai competitiv, mai diversificat și mai rezilient, cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, prin promovarea utilizării unor tehnologii sigure și durabile.
III. URMĂTORUL CICLU INSTITUȚIONAL25. Consiliul European a adoptat decizia prin care îl propune
Parlamentului European pe Jean-Claude Juncker drept candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene. Președintele Consiliului European va desfășura consultări în vederea altor numiri care urmează să fie făcute.
26. Consiliul European a convenit asupra agendei strategice din anexă. Acesta invită instituțiile UE și statele membre să pună integral în aplicare aceste priorități în activitatea lor. De asemenea, agenda va îndruma instituțiile în programarea anuală și multianuală, precum și în planificarea legislativă; ele ar trebui să își organizeze
43
lucrările în consecință. Consiliul European va asigura monitorizarea periodică a punerii în aplicare a acestor priorități strategice.
27. Regatul Unit a exprimat unele preocupări legate de dezvoltarea viitoare a UE. Va fi necesar ca aceste preocupări să fie abordate.
În acest context, Consiliul European a luat act de faptul că conceptul unei uniuni tot mai strânse permite diferite căi de integrare pentru diferite țări, dând celor care doresc să aprofundeze integrarea posibilitatea de a progresa, respectând totodată dorința celor care nu doresc continuarea acestei aprofundări.
Odată ce noua Comisie Europeană va fi efectiv instituită, Consiliul European va avea în vedere procesul de numire a președintelui Comisiei Europene în viitor, cu respectarea tratatelor europene.
IV. ALTE PUNCTE28. Consiliul European a felicitat Lituania pentru convergența
realizată pe baza unor politici economice, fiscale și financiare viabile și a salutat îndeplinirea de către aceasta a tuturor criteriilor de convergență menționate în tratat. Consiliul a aprobat propunerea Comisiei ca Lituania să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2015.
Ucraina29. Reamintind declarațiile șefilor de stat sau de guvern
privind Ucraina din 6 martie și 27 mai, Concluziile Consiliului European din 21 martie și Concluziile Consiliului Afaceri Externe referitoare la Ucraina din 23 iunie, Consiliul European își exprimă sprijinul față de planul de pace anunțat săptămâna trecută de președintele Poroșenko. Consiliul European ia act de declarația prin care președintele rus își exprimă sprijinul de principiu față de planul de pace, precum și de decizia Consiliului Federal de a revoca autorizația de a utiliza forțe rusești în scopul unei intervenții militare în Ucraina.
30. Consiliul European regretă faptul că încetarea focului, deși respectată de autoritățile ucrainene, nu a dus la încetarea completă a ostilităților militare. Prin urmare, Consiliul European invită toate părțile să se angajeze în mod real față de punerea în aplicare a planului de pace și să cimenteze încetarea activităților militare. Acesta îndeamnă Federația Rusă să își utilizeze în mod activ inf luența asupra grupărilor armate ilegale și să stopeze f luxul de arme și militanți peste graniță, pentru a obține rezultate rapide și tangibile în ceea ce privește detensionarea. Consiliul European susține OSCE în monitorizarea punerii în aplicare a planului de pace, precum și rolul său în sprijinirea încetării focului și instituirea unor controale eficace la frontieră.
31. Consiliul European își reafirmă angajamentul de a sprijini procesul de stabilizare economică în Ucraina și salută cele două plăți semnificative, efectuate recent de Comisie, în valoare totală de 750 de milioane EUR, în cadrul contractului pentru consolidare statală și al asistenței macrofinanciare. În acest context, Consiliul European așteaptă cu interes reuniunea la nivel înalt de coordonare
a donatorilor privind Ucraina, care urmează să aibă loc la Bruxelles la 8 iulie.
32. În urma concluziilor sale din luna martie și a deciziei de a nu recunoaște anexarea ilegală a Crimeei și Sevastopolului, Consiliul European salută eforturile depuse de Comisie în vederea aplicării acestei politici și decizia de a interzice importul mărfurilor din Crimeea și Sevastopol care nu dețin un certificat ucrainean.
33. Consiliul European reamintește că Comisia Europeană, SEAE și statele membre desfășoară lucrări de pregătire cu privire la măsuri specifice, după cum a solicitat Consiliul European în martie, astfel încât să se poată întreprinde noi acțiuni fără întârziere. În acest sens, Consiliul European preconizează că, până luni 30 iunie, se vor face următorii pași:• obținerea unui acord cu privire la un mecanism de
verificare, monitorizat de OSCE, pentru încetarea focului și controlul eficace al frontierelor;
• revenirea sub controlul autorităților ucrainene a celor trei puncte de control la frontieră (Izvarino, Doljanski, Krasnopartizansk);
• eliberarea ostaticilor, inclusiv a tuturor observatorilor din partea OSCE;
• lansarea unor negocieri de substanță cu privire la punerea în aplicare a planului de pace al președintelui Poroșenko.
Consiliul va evalua situația și, dacă va fi cazul, va adopta deciziile necesare.
Consiliul European subliniază angajamentul său de a se reuni din nou, în orice moment, în vederea unor noi măsuri restrictive semnificative.
34. Consiliul European a aprobat concluziile Consiliului din 24 iunie 2014 privind Albania.
ANEXA I
AGENDA STRATEGICĂ PENTRU UNIUNE ÎNTR-O LUME ÎN SCHIMBAREAlegerile europene din mai 2014 deschid o nouă legislatură. Acest moment de reînnoire politică survine tocmai când țările noastre depășesc o criză economică de mai mulți ani și când reticența populației față de politică s-a intensificat. Este momentul propice să stabilim pe ce anume dorim să se axeze Uniunea și în ce mod dorim ca aceasta să funcționeze.Consiliul European a convenit asupra a cinci priorități globale care vor orienta activitatea Uniunii Europene în următorii cinci ani: economii mai puternice cu mai multe locuri de muncă; societăți cărora li s-a conferit capacitatea de a autonomiza și de a proteja; un viitor energetic și climatic sigur; un spațiu fiabil al libertăților fundamentale; o acțiune comună eficace pe scena mondială.Este vital să se acționeze în aceste domenii, date fiind provocările importante cu care se vor confrunta societățile noastre. Deși redresarea câștigă teren în Europa, șomajul continuă să provoace cele mai mari îngrijorări, în special în rândul tinerilor, iar inegalitățile cresc. Între timp, economia mondială
44
este într-o rapidă schimbare. În era digitală, cursa pentru inovare, competențe și piețe le forțează pe toate țările noastre să anticipeze și să se adapteze pentru a putea prospera. Penuria de resurse naturale, costul energiei și impactul schimbărilor climatice constituie provocări majore; actuala dependență de energie a Europei reprezintă un punct vulnerabil. În întreaga lume, radicalizarea și extremismul sunt motive de îngrijorare. Stabilitatea geopolitică la propriile noastre granițe nu poate fi considerată de la sine înțeleasă. Tendințele demografice sunt o provocare, îmbătrânirea populației exercitând presiuni suplimentare asupra sistemelor noastre de asistență socială, iar f luxurile de migrație neregulamentară solicită răspunsuri comune și o acțiune concertată.În acest context, principalul obiectiv în efortul Uniunii din anii care vin trebuie să fie acela de a echipa societățile noastre pentru viitor și de a consolida încrederea.Țările Europei se af lă în postura unică de a modela schimbarea, atât pe plan individual, cât și colectiv, ca Uniune. Diversitatea noastră este un atu, unitatea noastră ne conferă forță. În Uniunea noastră există diferite grade de cooperare și integrare. Politica noastră de extindere continuă să încurajeze democrația și prosperitatea.În conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității, Uniunea trebuie să își concentreze acțiunea asupra domeniilor în care face într-adevăr diferența. Uniunea nu ar trebui să întreprindă acțiuni atunci când statele membre pot realiza aceleași obiective mai bine. Credibilitatea Uniunii depinde de capacitatea sa de a asigura acțiuni adecvate ulterioare deciziilor și angajamentelor sale. Pentru aceasta este nevoie de instituții puternice și credibile, dar și o implicare mai apropiată a parlamentelor naționale va fi benefică. Mai presus de orice, ar trebui pus accentul pe rezultate concrete în următoarele cinci domenii.
1. O Uniune a locurilor de muncă, a creșterii economice și a competitivității
Țările noastre depășesc în prezent cea mai profundă criză economică a ultimei generații. Suntem martorii rezultatelor produse de eforturile depuse și de reforme. Și totuși, nu ne vom întoarce la promisiunile de altădată. Ne rămân de abordat provocări importante: o creștere economică lentă, un șomaj ridicat, investiții publice și private insuficiente, dezechilibre macroeconomice, datorii publice și lipsa competitivității. Respectăm Pactul de stabilitate și de creștere. Toate economiile noastre trebuie să își continue reformele structurale. În mod evident, forța noastră comună se articulează în succesul fiecărei țări în parte. Iată de ce Uniunea trebuie să ia măsuri ambițioase de stimulare a creșterii, de accelerare a investițiilor, de creare de locuri de muncă mai multe și mai bune și de încurajare a reformelor destinate competitivității. Pentru aceasta, trebuie să se recurgă de asemenea, în mod optim, la f lexibilitatea cu care sunt înzestrate normele Pactului de stabilitate și de creștere.Viitoarea evaluare a Strategiei UE 2020 va constitui un prilej pentru a o alinia pe deplin la prezenta agendă strategică.Prin urmare, pentru următorii cinci ani stabilim următoarele priorități pentru Uniune:• exploatarea integrală a potențialului pieței unice în
toate dimensiunile sale: prin finalizarea pieței interne
de bunuri și servicii, prin finalizarea pieței unice digitale până în anul 2015;
• promovarea unui climat de spirit întreprinzător și creare de locuri de muncă, nu în ultimul rând pentru IMM‑uri: prin facilitarea accesului la finanțare și investiții; prin asigurarea unei reglementări financiare mai reziliente; prin îmbunătățirea funcționării piețelor forței de muncă și prin reorientarea fiscalității de la nivelul forței de muncă; prin reducerea sarcinilor administrative inutile și a costurilor de conformitate într-un mod bine orientat, respectând protecția consumatorilor și a angajaților, precum și de preocupările legate de sănătate și de mediu;
• investiții și pregătiri ale economiilor noastre pentru viitor: prin abordarea nevoilor de investiții mult așteptate în domeniul transporturilor, al energiei și al infrastructurii de telecomunicații, precum și în eficiența energetică, inovare și cercetare, competențe, educație și inovare; prin utilizarea pe deplin a fondurilor structurale ale UE; prin mobilizarea combinației optime dintre finanțarea privată și cea publică și facilitarea investițiilor pe termen lung; prin utilizarea și dezvoltarea instrumentelor financiare, precum cele ale Băncii Europene de Investiții, în special pentru proiectele pe termen lung; prin asigurarea cadrului de reglementare adecvat pentru investițiile pe termen lung;
• consolidarea atractivității globale a Uniunii ca loc de producție și investiții, cu o bază industrială puternică și competitivă și o agricultură prosperă, și încheierea negocierilor pe tema acordurilor comerciale internaționale, în spiritul avantajelor reciproce și al transparenței, inclusiv a Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții, până în 2015;
• transformarea uniunii economice și monetare într‑un factor mai solid și rezistent de stabilitate și de creștere economică: cu o guvernanță a zonei euro mai puternică și cu o coordonare, o convergență și o solidaritate mai puternice ale politicii economice, respectând în același timp integritatea pieței interne și menținând transparența și deschiderea față de țările din UE care nu fac parte din zona euro.
2. O Uniune care își autonomizează și își protejează toți cetățenii
Europenii beneficiază de oportunitățile pe care le oferă economiile integrate cu frontiere deschise, dar avantajele nu sunt întotdeauna imediat tangibile pentru toată lumea. Multe persoane se tem de sărăcie și fac obiectul excluziunii sociale. Uniunea trebuie să facă în continuare ceea ce știe să facă, deblocând în continuare oportunități, dar trebuie să fie, de asemenea, percepută și simțită ca o sursă de protecție. Populația se așteaptă ca Europa să îi apere interesele și să țină amenințările la distanță, respectând însă totodată identitățile și sentimentul de apartenență al fiecăruia. Uniunea trebuie să fie mai puternică în exterior și mai grijulie în interiorul său.Prin urmare, respectând competențele statelor membre, care răspund de propriile lor sisteme de asistență socială, prioritățile pe care le stabilim pentru Uniune în acest domeniu pentru următorii cinci ani sunt:
45
• contribuția la dezvoltarea de competențe și la descoperirea de talente și de șanse la viață pentru toți: prin accelerarea luptei împotriva șomajului în rândul tinerilor, în special al tinerilor care au abandonat sistemul de educație, locul de muncă sau formarea profesională; prin promovarea competențelor optime pentru economia modernă și învățarea pe tot parcursul vieții; prin facilitarea mobilității lucrătorilor, în special în domenii cu locuri de muncă vacante în mod recurent sau cu necorelare a competențelor; prin protejarea uneia dintre cele patru libertățile fundamentale ale Uniunii, și anume dreptul tuturor cetățenilor UE de a circula liber și de a locui și a lucra în alte state membre, inclusiv față de posibilele utilizări necorespunzătoare sau cereri frauduloase;
• garantarea echității: prin combaterea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale astfel încât toți să contribuie în mod echitabil;
• garantarea faptului că societățile noastre dispun de propriile dispozitive de siguranță care să însoțească schimbările și să corecteze inegalitățile, prin sisteme de protecție socială eficiente, echitabile și adaptate viitorului; într-adevăr, investițiile în capitalul uman și în structura socială sunt esențiale, de asemenea, pentru perspectivele de prosperitate pe termen lung ale economiei europene.
3. Către o Uniune a energiei cu o politică prospectivă privind clima
Evenimentele geopolitice, concurența mondială în domeniul energiei și impactul schimbărilor climatice declanșează o regândire a strategiei noastre privind energia și schimbările climatice. Trebuie să evităm dependența atât de ridicată a Europei de importurile de combustibili și de gaz. Pentru a asigura controlul deplin asupra viitorului nostru energetic, dorim să clădim o Uniune a energiei care vizează o energie la prețuri accesibile, sigură și durabilă. Eficiența energetică este esențială, întrucât cea mai ieftină și mai curată energie este cea care nu se consumă.În perspectiva acestei provocări, politicile noastre privind energia și schimbările climatice pentru următorii cinci ani trebuie să se axeze pe:• o energie la prețuri accesibile pentru întreprinderi
și cetățeni: prin moderarea cererii de energie grație unei eficiențe energetice sporite; prin finalizarea pieței noastre integrate a energiei; prin găsirea modalităților de sporire a puterii de negociere a Uniunii; prin creșterea transparenței pe piața gazelor naturale; prin stimularea cercetării, a dezvoltării și a bazei industriale europene din domeniul energiei;
• o energie sigură pentru toate țările noastre: prin accelerarea diversificării aprovizionării cu energie și a rutelor de aprovizionare cu energie, inclusiv din surse regenerabile, sigure și durabile și din alte surse de energie indigene, ca mod de reducere a dependenței energetice, în special de o sursă unică sau de un furnizor unic; prin dezvoltarea infrastructurii necesare, de tipul interconectărilor; prin punerea la dispoziția actorilor privați și publici a unui cadru de planificare adecvat, astfel
încât aceștia să poată lua decizii de investiții pe termen mediu și lung;
• o energie verde: prin asumarea în continuare a rolului de lider în combaterea încălzirii globale înaintea reuniunii Conferinței părților a Națiunilor Unite, care va avea loc la Paris în 2015 și după aceasta, inclusiv prin stabilirea unor obiective ambițioase pentru anul 2030, pe deplin aliniate obiectivului convenit al UE pentru 2050.
4. O Uniune a libertății, securității și justițieiCetățenii se așteaptă ca guvernele lor să le ofere justiție, protecție și echitate cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a statului de drept. Acesta necesită, totodată, o acțiune comună la nivel european, bazată pe valorile noastre fundamentale. Având în vedere dimensiunea lor transfrontalieră, fenomene precum terorismul și criminalitatea organizată necesită o cooperare mai fermă la nivelul UE. Același lucru este valabil pentru aspectele legate de justiție, întrucât, într-o măsură tot mai mare, cetățenii studiază, fac afaceri, se căsătoresc și au copii în țări diferite ale Uniunii. O altă provocare pentru anii care vin va fi gestionarea f luxurilor migratoare, af late în creștere ca urmare a instabilității și sărăciei dintr-o mare parte a lumii și a tendințelor demografice, aspect care necesită solidaritate și o repartizare echitabilă a responsabilității.Prin urmare, pentru următorii cinci ani stabilim următoarele priorități pentru Uniune:• o mai bună gestionare a migrației, sub toate aspectele
sale: prin abordarea lacunelor în materie de competențe specifice și prin atragerea talentelor; printr-o abordare mai robustă a migrației neregulamentare, inclusiv printr-o cooperare mai bună cu țările terțe, inclusiv cu privire la readmisie; prin protejarea celor care au nevoie de ajutor printr-o politică fermă în domeniul azilului; prin gestiunea consolidată și modernă a frontierelor externe ale Uniunii;
• prevenirea și combaterea criminalității și a terorismului: prin combaterea criminalității organizate, precum traficul de ființe umane, introducerea ilegală de imigranți și cibercriminalitatea; prin abordarea corupției; prin combaterea terorismului și contracararea radicalizării, garantând, totodată, drepturile și valorile fundamentale, inclusiv protecția datelor cu caracter personal;
• îmbunătățirea cooperării judiciare între țările noastre: prin crearea de punți între diferite sisteme și tradiții juridice; prin consolidarea instrumentelor comune, inclusiv a Eurojust; prin recunoașterea reciprocă a hotărârilor judecătorești, astfel încât cetățenii și întreprinderile să își exercite mai ușor drepturile pe întreg teritoriul Uniunii.
5. Uniunea ca actor mondial puternicEvenimentele recente arată cât de rapid se schimbă în prezent mediul strategic și geopolitic, nu în ultimul rând la frontierele estice și sudice ale Uniunii. Instabilitatea din vecinătatea noastră extinsă este la cele mai ridicate cote din toate timpurile. În același timp, necesitatea de a-i implica pe partenerii noștri cu privire la aspecte de interes reciproc sau mondial este mai importantă ca oricând. Pentru a ne apăra interesele și valorile și pentru a ne
46
proteja cetățenii este crucial un angajament mai puternic al Uniunii pe scena internațională.Prin urmare, pentru anii următori se vor avea în vedere următoarele priorități de politică externă:• sporirea la maximum a inf luenței noastre: prin
asigurarea consecvenței dintre obiectivele de politică externă ale statelor membre și cele ale UE și prin îmbunătățirea coordonării și coerenței dintre principalele domenii ale acțiunii externe a UE, precum comerțul, energia, justiția și afacerile interne, politicile de dezvoltare și cele economice;
• să fim un partener puternic în vecinătatea noastră: prin promovarea stabilității, a prosperității și a democrației în țările cele mai apropiate de Uniune, pe continentul european, în Mediterana, în Africa și în Orientul Mijlociu;
• implicarea partenerilor noștri strategici mondiali, în special a partenerilor noștri transatlantici, cu privire la gamă largă de aspecte – de la securitatea comercială și cibernetică la drepturile omului și prevenirea conf lictelor, la neproliferare și gestionarea crizelor – la nivel bilateral și în forurile multilaterale;
• dezvoltarea cooperării în materie de securitate și apărare, astfel încât să ne putem onora angajamentele și responsabilitățile în întreaga lume: prin consolidarea politicii de securitate și apărare comune, în deplină complementaritate cu NATO; prin garantarea faptului că statele membre își mențin și își dezvoltă capabilitățile civile și militare necesare, inclusiv prin grupare și utilizare în comun; printr-o industrie europeană a apărării mai puternică.
ANEXA II
DOCUMENTE APROBATE DE CONSILIUL EUROPEAN• Raportul Consiliului din 24 iunie 2014 privind
recomandările specifice fiecărei țări pentru anul 2014• Concluziile Consiliului din 24 iunie 2014 privind Albania• Strategia de securitate maritimă a Uniunii Europene• Concluziile Consiliului din 19 mai 2014 referitoare la
Raportul anual privind asistența oficială a UE pentru dezvoltare
47
REUNIUNEA SPECIALĂ A CONSILIULUI EUROPEAN – 16 IULIE 2014
Concluzii
I. URMĂTORUL CICLU INSTITUȚIONAL1. În urma alegerii de către Parlamentul European
a președintelui Comisiei Europene, Consiliul European a susținut un schimb de opinii cu președintele ales, dl Jean-Claude Juncker, referitor în special la prioritățile stabilite în Agenda strategică pentru Uniune într-o lume în schimbare, convenită la 27 iunie 2014. Aceasta invită toate instituțiile să își concentreze activitățile asupra domeniilor în care Uniunea poate aduce o schimbare reală. Consiliul European și-a reiterat angajamentul de a asigura o monitorizare periodică a acestor priorități strategice.
2. Președintele Consiliului European a informat asupra consultărilor pe care le-a desfășurat, în conformitate cu tratatele, cu privire la alte numiri pentru următorul ciclu instituțional. Consiliul European a desfășurat o primă dezbatere în acest sens și a convenit să revină asupra chestiunii, în vederea unei decizii finale, cu ocazia unei reuniuni speciale care va avea loc la 30 august.
3. Noua Comisie va fi numită de Consiliul European în urma unui vot de aprobare al Parlamentului European cu privire la președinte, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și ceilalți membri ai Comisiei, ca organ colegial.
II. RELAȚII EXTERNE
Ucraina4. Reamintind declarațiile șefilor de stat sau de guvern
privind Ucraina din 6 martie și 27 mai și concluziile sale din 21 martie și 27 iunie, Consiliul European își evidențiază încă o dată sprijinul pentru o soluționare pașnică a crizei din Ucraina, subliniind mai ales nevoia stringentă de a se ajunge la un acord al tuturor părților privind o încetare a focului veritabilă și de durată, pentru a crea condițiile necesare pentru punerea în aplicare a planului de pace al președintelui Poroșenko. Consiliul European susține eforturile diplomatice ale Ucrainei, Federației Ruse, Franței și Germaniei, precum și Declarația comună de la Berlin din 2 iulie.
5. Consiliul European condamnă continuarea activităților ilegale de către militanți înarmați în Ucraina de Est, inclusiv ocuparea de clădiri publice, luarea de ostatici și atacurile armate asupra autorităților de aplicare a legii și a polițiștilor de frontieră ucraineni. Consiliul European îndeamnă Federația Rusă să își utilizeze în mod activ inf luența asupra grupărilor armate ilegale și să stopeze f luxul de arme și militanți peste graniță, pentru a obține o detensionare rapidă. În acest context, Consiliul European reamintește decizia din 11 iulie de a extinde interdicția de călătorie și înghețarea activelor în cadrul Uniunii Europene la încă 11 persoane, pentru acțiuni
care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Statele membre au convenit totodată să întrerupă aplicarea acordului lor din 20 februarie 2014 privind licențele de export.
6. Consiliul European regretă faptul că pașii solicitați enunțați în concluziile sale din 27 iunie nu au fost parcurși în mod corespunzător. Drept urmare, Consiliul European convine să extindă măsurile restrictive, cu scopul de a viza entități, inclusiv din Federația Rusă, care sprijină material sau financiar acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei. Acesta îi transmite Consiliului sarcina de a adopta instrumentele juridice necesare și de a decide, până la sfârșitul lunii iulie, cu privire la o primă listă a entităților și persoanelor, inclusiv din Federația Rusă, care urmează a fi vizate de măsurile restrictive în temeiul criteriilor consolidate. Consiliul European solicită, de asemenea, examinarea posibilității de a viza persoane sau entități care furnizează în mod activ sprijin material sau financiar factorilor de decizie ruși responsabili de anexarea Crimeei sau de destabilizarea Ucrainei de Est. Consiliul European solicită BEI să suspende semnarea de noi operațiuni financiare în Federația Rusă. Statele membre ale Uniunii Europene își vor coordona pozițiile în cadrul Consiliului Guvernatorilor al BERD în vederea suspendării, de asemenea, a finanțării de noi operațiuni. În sfârșit, Consiliul European invită Comisia să evalueze din nou programele de cooperare UE-Rusia în vederea luării unei decizii, de la caz la caz, privind suspendarea punerii în aplicare a programelor de cooperare bilaterale și regionale ale Uniunii Europene. Totuși, proiectele care vizează exclusiv cooperarea transfrontalieră și societatea civilă vor fi menținute.
Consiliul European reamintește că Comisia, SEAE și statele membre desfășoară lucrări de pregătire cu privire la măsuri specifice, după cum a solicitat Consiliul European în martie, astfel încât să se poată întreprinde noi acțiuni fără întârziere. Consiliul European își menține angajamentul de a se reuni oricând, în cazul în care evenimentele o vor impune.
În conformitate cu politica de nerecunoaștere a anexării ilegale a Crimeei și Sevastopolului, Consiliul European solicită Comisiei și SEAE să prezinte propuneri de măsuri suplimentare, în special privind restrângerea investițiilor în Crimeea și Sevastopol. De asemenea, Consiliul European se așteaptă ca instituțiile financiare internaționale să nu finanțeze niciun fel de proiecte prin care se recunoaște explicit sau implicit anexarea ilegală a Crimeei și Sevastopolului.
7. Consiliul European salută eforturile OSCE și ale președinției actuale a acesteia, în special în ceea ce privește facilitarea reuniunilor grupului de contact în Ucraina, și
48
disponibilitatea sa de a institui o misiune de monitorizare a frontierelor, pentru care Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia sunt gata să ia în calcul o contribuție substanțială.
8. Consiliul European subliniază angajamentul Uniunii Europene de a continua discuții trilaterale privind condițiile aprovizionării cu gaze naturale din Federația Rusă către Ucraina și salută eforturile Comisiei în acest sens. Găsirea unui acord rapid este importantă pentru păstrarea securității aprovizionării și tranzitului gazelor naturale prin Ucraina către statele membre ale UE și pentru stabilizarea economiei Ucrainei.
9. Consiliul European subliniază importanța ratificării acordului de asociere de către Ucraina în vederea unei aplicări provizorii timpurii. Consiliul European salută desfășurarea de consultări trilaterale la nivel ministerial între Ucraina, Federația Rusă și Uniunea Europeană la 11 iulie privind punerea în aplicare a acordului de asociere. În acest context, Consiliul European salută, de asemenea, instituirea unui mecanism de consultare pentru abordarea dificultăților potențiale care pot rezulta din efectele punerii în aplicare a zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare asupra punerii în aplicare a acordului de liber schimb al Comunității Statelor Independente.
Gaza10. Consiliul European urmărește cu multă îngrijorare
continuarea violențelor din Israel și Gaza. Consiliul European condamnă lansarea de rachete din Gaza spre Israel și vizarea nediferențiată a civililor. Israel are dreptul de a își proteja populația împotriva acestui tip de atacuri. Procedând astfel, Israel trebuie să acționeze proporțional
și să asigure protecția civililor în orice moment. Consiliul European deplânge profund pierderile de vieți omenești nevinovate și numărul ridicat de civili răniți din Fâșia Gaza ca urmare a operațiilor militare israeliene și își exprimă profunda îngrijorare față de deteriorarea rapidă și dramatică a situației umanitare. Consiliul European face apel la ambele părți să dezamorseze situația, să pună capăt violenței, să pună capăt suferințelor populațiilor civile, în special prin permiterea accesului la asistență umanitară, și să revină la calm. Consiliul European salută eforturile actuale depuse de partenerii regionali, și în special inițiativa lansată de Egipt, pentru realizarea unei încetări a focului și solicită Hamas să convină asupra unei astfel de încetări a focului. Uniunea Europeană este pregătită să acorde sprijinul necesar în acest sens. Uniunea Europeană continuă să solicite punerea în aplicare deplină a Rezoluției 1860 (2009) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.
11. Evenimentele tragice din ultimele zile evidențiază nevoia urgentă ca toate părțile să conlucreze în vederea unei reluări a procesului diplomatic și să urmărească o soluție la conf lictul israeliano-palestinian bazată pe coexistența a două state. Uniunea Europeană își reafirmă oferta făcută ambelor părți privind un pachet de sprijin politic și economic european și privind un parteneriat privilegiat special cu Uniunea Europeană, în cazul în care se ajunge la un acord final de pace.
12. Israelienii și palestinienii trebuie să facă alegerea strategică a păcii, pentru a permite generațiilor lor viitoare să ducă o viață eliberată de conf lictele din trecut și să se bucure de stabilitatea, securitatea și prosperitatea care le sunt refuzate în prezent.
49
REUNIUNEA SPECIALĂ A CONSILIULUI EUROPEAN – 30 AUGUST 2014
Concluzii
I. URMĂTORUL CICLU INSTITUȚIONAL1. Având în vedere consultările desfășurate de președintele
Consiliului European, Consiliul European a adoptat astăzi, în conformitate cu tratatele, următoarele decizii:
2. Consiliul European l-a ales pe Donald Tusk în calitatea de președinte al Consiliului European pentru perioada 1 decembrie 2014-31 mai 2017 (1). Consiliul European a solicitat Secretarului General al Consiliului să asiste președintele ales al Consiliului European în perioada de tranziție.
3. Consiliul European a numit-o, cu acordul președintelui ales al Comisiei, pe Federica Mogherini în calitatea de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, pentru perioada cuprinsă între sfârșitul actualului mandat al Comisiei și 31 octombrie 2019 (2).
4. Consiliul European a invitat Consiliul să adopte fără întârziere, de comun acord cu președintele ales al Comisiei, lista celorlalte persoane pe care le va propune pentru funcția de membri ai Comisiei.
5. Noua Comisie va fi numită de Consiliul European în urma unui vot de aprobare al Parlamentului European cu privire la președinte, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și ceilalți membri ai Comisiei, ca organ colegial.
6. Consiliul European a salutat decizia șefilor de stat sau de guvern ai părților contractante la Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare, a căror monedă este euro, de a-l numi pe Donald Tusk în calitatea de președinte al reuniunii la nivel înalt a zonei euro pentru perioada 1 decembrie 2014-31 mai 2017 (3).
II. ASPECTE ECONOMICE7. În pofida îmbunătățirii semnificative a condițiilor de pe
piața financiară și eforturilor structurale depuse de statele membre, situația economică și a ocupării forței de muncă în Europa creează motive semnificative de îngrijorare. În ultimele săptămâni, datele economice au confirmat faptul că redresarea economică este fragilă, în special în zona euro, inf lația este extrem de scăzută, iar rata șomajului
(1) Decizia Consiliului European de alegere a președintelui Consiliului European (EUCO 144/14).
(2) Decizia Consiliului European de numire a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (EUCO 146/14).
(3) Decizia șefilor de stat sau de guvern ai părților contractante la Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare, a căror monedă este euro, de numire a președintelui reuniunii la nivel înalt a zonei euro (documentul 11949/14).
este inadmisibil de mare. În acest context, Consiliul European reamintește concluziile sale din 27 iunie 2014 privind semestrul european, precum și acordul său privind o agendă strategică cu un puternic accent pe crearea de locuri de muncă, creștere economică și competitivitate. Consiliul European solicită realizarea de progrese rapide în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor orientări. În acest scop solicită Consiliului să evalueze situația socioeconomică și să demareze fără întârziere lucrările cu privire la aceste aspecte. Consiliul European salută, de asemenea, intenția guvernului italian de a organiza, în octombrie, o conferință la nivel de șefi de stat sau de guvern pe tema ocupării forței de muncă, în special în rândul tinerilor, în urma celor organizate la Berlin și la Paris. În această toamnă, Consiliul European va aborda, de asemenea, situația economică, urmând ca pe această temă să fie convocată o reuniune la nivel înalt a zonei euro.
III. RELAȚII EXTERNE
UCR AINA8. Reamintind declarațiile șefilor de stat sau de guvern cu
privire la Ucraina din 6 martie și din 27 mai și concluziile sale din 21 martie, 27 iunie și 16 iulie, Consiliul European este în continuare extrem de preocupat de luptele actuale din ce în ce mai intense din estul Ucrainei și condamnă în continuare cu fermitate anexarea ilegală a Crimeei. Acesta condamnă creșterea af luxului de luptători și arme de pe teritoriul Federației Ruse în estul Ucrainei, precum și agresiunea de pe teritoriul ucrainean a forțelor armate rusești. Consiliul European invită Federația Rusă să își retragă imediat toate resursele militare și forțele armate din Ucraina. Uniunea Europeană reafirmă necesitatea urgentă de a se găsi o soluție politică durabilă bazată pe respectarea suveranității, a integrității teritoriale, a unității și a independenței Ucrainei.
9. Consiliul European subliniază importanța punerii în aplicare fără întârziere a planului de pace al președintelui Poroșenko. O încetare a focului viabilă și convenită de comun acord, restabilirea controlului Ucrainei asupra frontierei sale și încetarea imediată a f luxului de arme, materiale și personal militar din Federația Rusă în Ucraina ar trebui să constituie primul pas în acest sens, alături de eliberarea de urgență a tuturor ostaticilor deținuți de grupările armate în mod ilegal și a prizonierilor deținuți pe teritoriul Federației Ruse. De asemenea, Consiliul European își reiterează apelul pentru accesul imediat, sigur și nerestricționat la locul prăbușirii avionului care efectua zborul MH-17, ca parte a încetării focului. Consiliul European își exprimă încă o dată sprijinul pentru eforturile valoroase ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.
50
10. Consiliul European salută discuțiile trilaterale inițiate între Uniunea Europeană, Ucraina și Federația Rusă privind chestiunile practice referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere/acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător, precum și discuțiile pe tema energiei. Consiliul European face apel la toate părțile implicate să mențină dinamica pentru a ajunge la rezultate concrete în termenele convenite. Acesta îndeamnă de asemenea toate părțile să sprijine și să faciliteze transportarea în condiții de stabilitate și securitate a resurselor energetice, în special a gazului natural.
11. Consiliul European invită toate părțile implicate să sprijine și să faciliteze fără întârziere lucrările organizațiilor umanitare internaționale, în conformitate cu dreptul internațional umanitar și cu principiile aferente. Impactul umanitar al conf lictului asupra populației civile nu ar trebui exploatat în scopuri militare sau politice. Consiliul European solicită tuturor contribuitorilor, inclusiv Federației Ruse, să sprijine efortul de asistență internațională condus de Organizația Națiunilor Unite, cu recunoașterea deplină a rolului guvernului Ucrainei ca primă entitate de intervenție.
12. Consiliul European rămâne angajat în monitorizarea și evaluarea măsurilor restrictive adoptate de Uniunea Europeană și este pregătit să ia măsuri suplimentare substanțiale, în funcție de evoluția situației de pe teren. Acesta solicită Comisiei să demareze de urgență lucrări pregătitoare, împreună cu SEAE, și să prezinte propuneri spre analiză în termen de o săptămână. Consiliul European solicită Comisiei să includă în propunerea sa o dispoziție în temeiul căreia va fi inclusă pe listă fiecare persoană și fiecare instituție care are legături cu grupările separatiste din Donbass.
13. Consiliul European salută măsurile excepționale luate de Comisie pentru stabilizarea piețelor agricole și alimentare din UE cu scopul de a atenua efectele restricțiilor aplicate importurilor de anumite produse agricole din UE în Rusia. Acesta invită Comisia să monitorizeze situația și să aibă în vedere adoptarea eventuală de noi măsuri, dacă este necesar.
IR AK/SIRIA14. Consiliul European este consternat de deteriorarea
situației umanitare și de securitate din Irak și din Siria ca urmare a ocupării unor părți din teritoriul acestora de către „Statul Islamic al Irakului și Levantului (ISIL)”. Consiliul European este consternat și condamnă cu fermitate asasinatele aleatorii și încălcările drepturilor omului comise de acesta și de alte organizații teroriste, în special împotriva minorităților creștine și a altor minorități religioase și etnice, care ar trebui să facă parte dintr-un Irak nou și democratic, precum și împotriva grupurilor celor mai vulnerabile. Persoanele responsabile de astfel de fapte trebuie să fie trase la răspundere. Consiliul European subliniază importanța unei acțiuni coordonate din partea țărilor din regiune pentru a contracara aceste amenințări. Consiliul European îndeamnă toți liderii irakieni să formeze un guvern cu adevărat reprezentativ, drept prim răspuns politic la criza actuală, și este pregătit să sprijine guvernul irakian în desfășurarea reformelor necesare.
15. Instabilitatea din Siria, provocată de războiul brutal purtat de regimul Assad împotriva propriului popor, a permis ISIL să se dezvolte considerabil. O soluție de durată necesită urgent o tranziție politică în Siria.
16. Consiliul European face apel la toate părțile implicate în conf lictul din Siria să respecte mandatul Forței Organizației Națiunilor Unite pentru supravegherea demilitarizării (UNDOF) și să asigure siguranța și libertatea de circulație a trupelor ONU, inclusiv a celor care provin din statele membre ale UE, și condamnă recentele atacuri asupra UNDOF și privarea de libertate a unora dintre membrii acesteia.
17. Consiliul European consideră crearea unui califat islamic în Irak și Siria, precum și exportul islamist-extremist de terorism pe care se întemeiază, drept o amenințare directă la adresa securității țărilor europene. Uniunea Europeană este hotărâtă să contribuie la combaterea amenințării reprezentate de ISIL și de alte grupuri teroriste din Irak și Siria, în conformitate cu apelul lansat în cadrul Rezoluției 2170 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. În acest context, Consiliul European salută eforturile depuse de SUA și de alți parteneri, precum și inițiativa de a organiza o conferință internațională privind securitatea din Irak. Acesta sprijină decizia unor state membre de a furniza materiale militare Irakului, inclusiv autorităților regionale kurde. Acesta solicită Consiliului să ia în considerare o utilizare mai eficace a măsurilor restrictive existente, în special pentru a priva ISIL de beneficiile vânzărilor ilicite de petrol sau ale vânzărilor de alte resurse de pe piețele internaționale. De asemenea, Consiliul European își reafirmă angajamentul de a furniza asistență umanitară populațiilor afectate.
* * *18. Consiliul European are convingerea fermă că este nevoie
de acțiuni hotărâte pentru a opri f luxul de luptători străini. Acesta solicită accelerarea punerii în aplicare a pachetului de măsuri ale UE de sprijinire a eforturilor statelor membre, astfel cum a fost convenit la nivelul Consiliului după reuniunea din iunie 2013, în special pentru a preveni radicalizarea și extremismul, pentru a realiza un schimb de informații mai eficient, inclusiv cu țările terțe relevante, pentru a descuraja, a detecta și a perturba călătoriile suspecte și a investiga și urmări penal luptătorii străini. În acest context, Consiliul European solicită Consiliului și Parlamentului European să finalizeze lucrările referitoare la propunerea privind registrul cu numele pasagerilor al UE înainte de sfârșitul anului.
Consiliul European subliniază, de asemenea, necesitatea unei cooperări strânse cu țările terțe în vederea elaborării unei abordări coerente, inclusiv pentru consolidarea securității granițelor și a aviației, precum și a capacității de combatere a terorismului în regiune.
Consiliul European solicită Consiliului să reexamineze eficiența măsurilor și să propună măsuri suplimentare, după caz. Consiliul European va reexamina această chestiune la reuniunea sa din decembrie.
51
GAZA19. Consiliul European salută acordul de încetare a focului
încheiat sub auspiciile autorităților egiptene. Acesta îndeamnă ambele părți să îl respecte pe deplin și să poarte în continuare negocieri care să ducă la îmbunătățirea fundamentală a condițiilor de trai pentru populația palestiniană din Fâșia Gaza prin eliminarea regimului de încercuire a Gazei, precum și la încetarea amenințării pe care o reprezintă pentru Israel gruparea Hamas și alte grupări militante din Gaza. Acest lucru ar trebui să fie susținut prin intermediul monitorizării și verificării la scară internațională pentru a asigura deplina punere în aplicare a unui acord cuprinzător. Toate grupările teroriste din Gaza trebuie să procedeze la dezarmare.
Prin urmare, este necesar ca guvernul palestinian de consens să își exercite de urgență responsabilitățile depline atât în Cisiordania, cât și în Fâșia Gaza, inclusiv în domeniul securității și al administrației civile.
Consiliul European rămâne profund preocupat de situația umanitară dezastruoasă din Fâșia Gaza. Consiliul European solicită autorizarea accesului imediat și neîngrădit al organizațiilor umanitare în conformitate cu dreptul internațional.
20. Consiliul European reafirmă disponibilitatea Uniunii Europene de a contribui la o soluție cuprinzătoare și durabilă menită să consolideze securitatea, bunăstarea și prosperitatea palestinienilor și israelienilor deopotrivă.
21. Numai un acord final întemeiat pe soluția bazată pe coexistența a două state va aduce pacea durabilă și stabilitatea. Prin urmare, Consiliul European încurajează ambele părți să redemareze negocierile în acest sens. Fâșia Gaza va face parte dintr-un viitor stat al Palestinei.
LIBIA22. Consiliul European condamnă ferm escaladarea
conf lictului din Libia, în special atacurile asupra zonelor rezidențiale, a instituțiilor publice, a instalațiilor și a infrastructurii critice.
23. Acesta face apel la toate părțile din Libia să accepte o încetare imediată a focului, să pună capăt suferinței populației și să se angajeze în mod constructiv într-un
dialog politic reprezentativ. În acest sens, Consiliul European sprijină pe deplin eforturile misiunii ONU în Libia.
24. Consiliul European încurajează, de asemenea, țările învecinate și țările din regiune să sprijine încetarea imediată a ostilităților și să se abțină de la acțiuni care ar putea amplifica disensiunile actuale și submina tranziția democratică a Libiei.
25. Consiliul European invită guvernul interimar al Libiei și Camera Reprezentanților să instituie de urgență un guvern cu adevărat reprezentativ, capabil să răspundă nevoilor poporului libian. Acesta încurajează Adunarea pentru elaborarea constituției să își continue de urgență activitatea de elaborare a unui text constituțional care să consacre și să protejeze drepturile tuturor libienilor.
EBOLA26. Consiliul European își exprimă îngrijorarea în legătură
cu criza provocată de virusul Ebola în Africa și subliniază importanța oferirii unui sprijin coordonat substanțial din partea comunității internaționale în ansamblu pentru țările din regiune, pentru ONG-uri și pentru Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care să le ajute să combată boala cât mai rapid și mai eficient posibil. În acest sens, Consiliul European salută acordarea de fonduri suplimentare din partea Uniunii Europene și a statelor membre ale acesteia, precum și eforturile acestora de a pune la dispoziție resurse financiare și umane suplimentare în scopul de a satisface în special cererea sporită de experți pe teren. Consiliul European aduce un omagiu eforturilor lucrătorilor din domeniile umanitar și sanitar implicați în prima linie. Acesta îndeamnă toate țările să urmeze orientările OMS și să facă posibilă continuarea legăturilor aeriene, în condițiile în care acestea sunt controlate, către și din țările în cauză, pentru a favoriza eficacitatea eforturilor de sprijinire și pentru a permite funcționarea în continuare a economiilor lor. Consiliul European solicită o coordonare sporită, la nivelul UE, a asistenței furnizate de statele membre ale UE și invită Consiliul să adopte un amplu cadru de răspuns al UE pentru a aborda această criză.
52
I. CADRUL DE POLITICI PRIVIND CLIMA ȘI ENERGIA PENTRU 2030
1. S-au realizat progrese substanțiale în direcția atingerii obiectivelor UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, energia din surse regenerabile și eficiența energetică, care trebuie să fie îndeplinite integral până în 2020. Pe baza principiilor identificate în concluziile Consiliului European din martie 2014, Consiliul European a convenit astăzi asupra cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030 în Uniunea Europeană. În consecință, UE își va aduce contribuția, cel târziu în primul trimestru din 2015, în conformitate cu calendarul convenit la Varșovia de către CCONUSC pentru încheierea unui acord global privind schimbările climatice. Consiliul European îndeamnă toate țările să prezinte obiective și politici ambițioase cu mult înainte de cea de a 21-a sesiune a Conferinței părților de la Paris. Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni după Conferința de la Paris. Consiliul European va continua examinarea tuturor elementelor cadrului și va continua să ofere orientări strategice, după caz, în special în ceea ce privește consensul cu privire la ETS, la non-ETS, la structurile de interconectare și la eficiența energetică. Comisia va continua să poarte un dialog periodic cu părțile interesate.
Obiectivul de reducere a emisiilor de GES2. Consiliul European a aprobat pentru UE un obiectiv
obligatoriu de reducere până în 2030 a emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 % față de 1990. În acest scop:2.1. obiectivul va fi îndeplinit în mod colectiv de către
UE în modul cel mai eficace cu putință din punctul de vedere al costurilor, cu reduceri în sectoarele ETS și non-ETS care să ajungă până în 2030 la 43 % și, respectiv, la 30 % față de 2005;
2.2. toate statele membre vor participa la acest efort, printr-un echilibru între corectitudine și solidaritate;
EU ETS2.3. principalul instrument european pentru îndeplinirea
acestui obiectiv va fi o schemă de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) reformată și funcțională, însoțită de un instrument de stabilizare a pieței în conformitate cu propunerea Comisiei; factorul anual de reducere aplicat plafonului nivelului maxim al emisiilor admise va fi modificat, începând cu 2021, de la 1,74 % la 2,2 %;
2.4. alocarea cu titlu gratuit nu va expira; măsurile existente vor continua după 2020 pentru a preveni riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon din cauza politicii privind clima, atât timp cât
alte economii importante nu depun eforturi comparabile, cu obiectivul de a se asigura niveluri adecvate de sprijin pentru sectoarele care riscă să piardă din competitivitate pe plan internațional. Criteriile de referință pentru alocarea cu titlu gratuit vor fi revizuite în mod periodic, în conformitate cu progresele tehnologice din sectoarele industriale respective. Vor fi luate în considerare atât costurile directe, cât și cele indirecte ale reducerii emisiilor de dioxid de carbon, în acord cu normele UE privind ajutoarele de stat, pentru a se asigura condiții de concurență echitabile. Pentru a se menține competitivitatea internațională, instalațiile cele mai eficiente în aceste sectoare nu ar trebui să se confrunte cu costuri nejustificate legate de reducerea emisiilor de dioxid de carbon, care să ducă la relocarea emisiilor de dioxid de carbon. Alocările viitoare vor asigura o mai bună aliniere la schimbarea nivelurilor de producție în diferite sectoare. În același timp, se vor menține pe deplin stimulentele pentru inovare acordate industriei și nu va crește complexitatea administrativă. Se va ține cont de considerentul asigurării unor prețuri abordabile pentru energie și de cel al evitării profiturilor excepționale;
2.5. în acest context, statele membre cu un PIB pe cap de locuitor sub 60 % din media UE pot opta să acorde în continuare sectorului energetic certificate de emisii cu titlu gratuit până în 2030. Cantitatea maximă acordată cu titlu gratuit după 2020 nu ar trebui să fie mai mare de 40 % din certificatele de emisii alocate pentru licitație în temeiul punctului 2.9 statelor membre care utilizează această opțiune. Modalitățile actuale, inclusiv transparența, ar trebui să fie îmbunătățite pentru a se asigura că fondurile sunt utilizate pentru promovarea investițiilor reale prin care se modernizează sectorul energetic, evitându-se totodată denaturarea pieței interne a energiei;
2.6. instrumentul existent, NER300, va fi reînnoit, inclusiv pentru captarea și stocarea dioxidului de carbon și pentru sursele regenerabile de energie, domeniul de aplicare fiind extins pentru a cuprinde inovarea legată de reducerea emisiilor de dioxid de carbon în sectoarele industriale și alocarea inițială fiind majorată la 400 de milioane de certificate (NER400). Vor fi eligibile proiectele de investiții din toate statele membre, inclusiv proiectele la scară mică;
2.7. se va pune deoparte o rezervă de 2 % din certificatele EU ETS pentru a satisface necesitățile deosebit de mari de investiții suplimentare în statele membre
CONSILIUL EUROPEAN – 23 ȘI 24 OCTOMBRIE 2014
Concluzii
53
cu venit redus [PIB pe cap de locuitor (1) mai mic de 60 % din media UE]. Aceasta va prezenta următoarele caracteristici:
— încasările din rezervă vor fi utilizate pentru îmbunătățirea eficienței energetice și pentru modernizarea sistemelor energetice ale acestor state membre, astfel încât să le asigure cetățenilor lor energie mai curată, sigură și abordabilă ca preț;
— utilizarea acestor fonduri va fi pe deplin transparentă;
— certificatele din rezervă vor fi licitate în conformitate cu aceleași principii și modalități ca și celelalte certificate;
— rezerva va fi utilizată pentru instituirea unui fond a cărui gestionare va fi partajată de statele membre beneficiare, implicând BEI în selectarea proiectelor. Vor fi asigurate mecanisme simplificate pentru proiectele de scară mică. Până la 31 decembrie 2030, distribuirea fondurilor se va baza pe o combinație de 50 % emisii verificate și 50 % criteriul PIB, dar baza pe care vor fi selectate proiectele va fi revizuită înainte de sfârșitul anului 2024;
2.8. pentru solidaritate, creștere și interconectare, 10 % dintre certificatele EU ETS care urmează să fie scoase la licitație de către statele membre se vor distribui între acele țări al căror PIB pe cap de locuitor nu depășea 90 % din media UE (în 2013);
2.9. restul certificatelor se vor distribui între toate statele membre pe baza emisiilor verificate, fără să se reducă proporția certificatelor care urmează să fie scoase la licitație;
Sectoarele non-ETS2.10. metodologia de stabilire a obiectivelor naționale
de reducere pentru sectoarele non-ETS, cu toate elementele aplicate în cadrul Deciziei privind partajarea eforturilor pentru 2020, va fi menținută până în 2030, eforturile fiind distribuite pe baza PIB relativ pe cap de locuitor. Toate statele membre vor contribui la reducerea globală la nivelul UE din 2030, obiectivele încadrându-se între 0 % și −40 % față de 2005;
2.11. obiectivele pentru statele membre cu PIB pe cap de locuitor peste media UE vor fi ajustate relativ pentru a ref lecta eficacitatea din punctul de vedere al costurilor într-un mod corect și echilibrat;
2.12. se vor îmbunătăți semnificativ disponibilitatea și utilizarea instrumentelor de f lexibilitate existente în cadrul sectoarelor non-ETS pentru a se asigura eficacitatea din punctul de vedere al costurilor a efortului colectiv al UE și convergența emisiilor
(1) Toate trimiterile se fac la PIB din 2013 în euro la prețurile pieței.
pe cap de locuitor până în 2030. O nouă f lexibilitate în îndeplinirea obiectivelor – pentru statele membre cu obiective de reducere la nivel național atât peste media UE, cât și peste potențialul lor de reducere eficace din punctul de vedere al costurilor, precum și pentru statele membre care nu au beneficiat de o alocare cu titlu gratuit pentru instalațiile industriale în 2013 – va fi stabilită printr-o reducere limitată unică a certificatelor ETS, care urmează a fi hotărâtă înainte de 2020, menținându-se, în același timp, previzibilitatea și integritatea mediului;
2.13. este important să se reducă emisiile de gaze cu efect de seră și riscurile legate de dependența de combustibil fosil în sectorul transporturilor. Prin urmare, Consiliul European invită Comisia să examineze în continuare instrumente și măsuri în vederea unei abordări cuprinzătoare și neutre din punct de vedere tehnologic astfel încât promovarea reducerii emisiilor și a eficienței energetice în transporturi, a transportului electric și a surselor regenerabile de energie în transporturi să continue și după 2020. Consiliul European îndeamnă la adoptarea rapidă a Directivei de stabilire a metodelor de calcul și a cerințelor de raportare în conformitate cu Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea benzinei și a motorinei. De asemenea, Consiliul European reamintește că, în temeiul legislației existente, statele membre pot opta să includă sectorul transporturilor în cadrul ETS;
2.14. ar trebui să fie recunoscută importanța obiectivelor multiple ale sectorului agricol și ale sectorului exploatării terenurilor, cu potențialul lor de atenuare mai scăzut, precum și necesitatea de a se asigura coerența între obiectivul securității alimentare a UE și cel legat de schimbările climatice. Consiliul European invită Comisia să examineze cele mai bune mijloace de încurajare a intensificării durabile a producției alimentare, optimizând, în același timp, contribuția sectorului la reducerea nivelului gazelor cu efect de seră și la sechestrarea gazelor cu efect de seră, inclusiv prin împădurire. Politica de stabilire a modalității prin care se vor include exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura în cadrul pentru 2030 de reducere a nivelului gazelor cu efect de seră va fi stabilită de îndată ce o vor permite condițiile tehnice și în orice caz înainte de 2020.
Sursele regenerabile și eficiența energetică3. Se stabilește un obiectiv la nivelul UE de cel puțin 27 %
energie regenerabilă consumată în UE în 2030. Acest obiectiv va fi obligatoriu la nivelul UE. El va fi îndeplinit prin contribuții din partea statelor membre, determinate de necesitatea îndeplinirii colective a obiectivului UE, fără a împiedica statele membre să-și stabilească propriile obiective naționale mai ambițioase și oferindu-le sprijin, în acord cu orientările în materie de ajutoare de stat, precum și ținând seama de gradul lor de integrare în piața internă
54
a energiei. Integrarea nivelurilor crescânde ale surselor regenerabile de energie intermitente necesită o piață internă a energiei mai interconectată și un sistem de sprijin adecvat, care ar trebui să fie coordonate, după caz, la nivel regional.
Se stabilește un obiectiv orientativ de cel puțin 27 % la nivelul UE pentru îmbunătățirea eficienței energetice în 2030 în comparație cu proiecțiile privind consumul de energie în viitor, pe baza criteriilor actuale. Acesta va fi îndeplinit într-un mod eficace din punctul de vedere al costurilor și va respecta pe deplin eficacitatea sistemului ETS în contribuția la obiectivele globale privind clima. Acesta va fi reexaminat până în 2020, luând în considerare un nivel al UE de 30 %. Comisia va propune sectoare prioritare în care se pot obține câștiguri semnificative în ceea ce privește eficiența energetică, precum și modalități de abordare a acestora la nivelul UE, în condițiile în care UE și statele membre își vor concentra eforturile de reglementare și financiare asupra acestor sectoare.
Aceste obiective vor fi îndeplinite cu respectarea deplină a libertății statelor membre de a-și determina propriul mix energetic. Obiectivele nu vor fi transpuse în obiective obligatorii la nivel național. Fiecare stat membru este liber să-și stabilească propriile obiective naționale mai ambițioase.
Realizarea unei piețe interne a energiei pe deplin funcționale și conectate4. Consiliul European a luat act de importanța fundamentală
a unei piețe interne a energiei pe deplin funcționale și conectate. Reamintind concluziile din martie 2014 privind realizarea acesteia, Consiliul European a subliniat că trebuie să se mobilizeze toate eforturile pentru realizarea de urgență a acestui obiectiv. Prevenirea interconectării inadecvate a statelor membre la rețelele europene de gaze și de energie electrică și asigurarea unei funcționări sincronizate a statelor membre în cadrul rețelelor continentale europene, astfel cum se prevede în Strategia europeană pentru securitate energetică, vor rămâne prioritare și după 2020. În acest context, Consiliul European a decis că:
— Comisia Europeană, sprijinită de statele membre, va adopta măsuri urgente pentru a garanta îndeplinirea în regim de urgență a unui obiectiv minim de 10 % din interconexiunile de energie electrică existente, și cel târziu în 2020 cel puțin pentru statele membre care nu au atins încă un nivel minim de integrare pe piața internă a energiei, și anume statele baltice, Portugalia și Spania, și pentru statele membre care reprezintă principalul lor punct de acces pe piața internă a energiei. Comisia va monitoriza progresele înregistrate și va raporta Consiliului European cu privire la toate sursele posibile de finanțare, inclusiv cu privire la posibilitățile de finanțare din partea UE pentru a asigura îndeplinirea obiectivului de 10 %. Din această perspectivă, Consiliul European invită Comisia să facă propuneri, inclusiv cu privire la finanțare, în limitele instrumentelor relevante ale CFM, după caz. Reamintind concluziile
Consiliilor Europene din martie și iunie, care au pus accentul pe necesitatea de a se asigura participarea deplină a tuturor statelor membre la piața internă a energiei, Comisia va raporta totodată Consiliului European, în mod periodic, cu scopul de a se ajunge la obiectivul de 15 % până în 2030, conform propunerii Comisiei. Ambele obiective vor fi atinse prin punerea în aplicare a PIC;
— statele membre și Comisia vor facilita punerea în aplicare a proiectelor de interes comun, inclusiv a celor identificate în Strategia europeană pentru securitate energetică, prin care se conectează în special statele baltice, Spania și Portugalia, la restul pieței interne a energiei și se vor asigura că acestea se bucură de cea mai mare prioritate și că vor fi încheiate până în 2020. Se va acorda o atenție specială părților mai îndepărtate și/sau mai puțin conectate ale pieței unice, cum ar fi Malta, Cipru și Grecia. În acest context, Consiliul European salută, ca prim pas, recenta strategie comună a operatorilor de transport și de sistem pentru realizarea interconectării Peninsulei Iberice cu piața internă a energiei electrice, strategie care include proiecte concrete pentru creșterea capacității. Consiliul European solicită punerea în aplicare a strategiei și încurajează operatorii de transport și de sistem și autoritățile de reglementare să includă proiectele relevante în viitoarele planuri de dezvoltare a rețelei pe zece ani;
— în cazul în care punerea în aplicare a acestor proiecte nu va fi suficientă pentru îndeplinirea obiectivului de 10 %, se vor identifica noi proiecte, care vor fi adăugate cu prioritate la viitoarea revizuire a listei de proiecte de interes comun și vor fi puse rapid în aplicare. Pentru aceste proiecte ar trebui să fie pusă la dispoziție cofinanțare din partea UE. Comisia este invitată să prezinte, înainte de Consiliul European din martie 2015, o comunicare privind cele mai bune căi de acțiune pentru a se îndeplini efectiv obiectivul sus-menționat.
Securitatea energetică5. Reamintind concluziile sale din iunie 2014, Consiliul
European a aprobat noi acțiuni de reducere a dependenței energetice a UE și de îmbunătățire a securității sale energetice atât pentru energia electrică, cât și pentru gaze. Moderarea cererii de energie prin sporirea eficienței energetice va contribui de asemenea la acest obiectiv. Consiliul European a luat act de raportul Președinției privind securitatea energetică (1). Acesta a salutat raportul Comisiei privind acțiunile imediate în vederea creșterii rezilienței UE în condițiile unei posibile întreruperi majore în iarna care urmează. Acest raport oferă o imagine completă a robusteții sistemului energetic european (exercițiul testului de rezistență). În acest context, Consiliul European a salutat contribuțiile din partea
(1) 13788/14.
55
tuturor statelor membre, a factorilor-cheie din domeniul energiei, precum și a țărilor vecine și a partenerilor. De asemenea, Consiliul European a recunoscut că securitatea energetică a UE poate fi îmbunătățită prin recurgerea la resurse indigene, precum și la tehnologii sigure și sustenabile cu emisii reduse de dioxid de carbon.
Consiliul European a convenit asupra punctelor următoare: — punerea în aplicare a proiectelor esențiale de interes
comun în sectorul gazelor, precum coridorul nord-sud, coridorul sudic al gazelor și promovarea unei noi platforme de comercializare a gazelor în Europa de Sud, precum și a proiectelor-cheie în materie de infrastructură care îmbunătățesc securitatea energetică a Finlandei și a statelor baltice, pentru a se asigura diversificarea furnizorilor de energie și a rutelor de aprovizionare cu energie, precum și funcționarea pieței;
— îmbunătățirea mecanismelor pentru o mai bună utilizare a capacității de regazeificare și de stocare din sistemul gazelor pentru a aborda mai bine situațiile de urgență;
— invitarea Comisiei să își intensifice sprijinul pentru asigurarea unei mai bune coordonări a eforturilor de finalizare a proiectelor esențiale de interes comun și să elaboreze acțiuni specifice, precum consultanța tehnică sau stabilirea de grupuri operative multilaterale privind anumite structuri de interconectare cu statele membre relevante, pentru a rezolva rapid problemele apărute în punerea în aplicare;
— raționalizarea procedurilor administrative la nivel național în conformitate cu orientările Comisiei și dezvoltarea în continuare a unei politici de abordare a protejării infrastructurii energetice esențiale, inclusiv împotriva riscurilor legate de TIC;
— pentru a consolida puterea de negociere a UE în cadrul negocierilor energetice, utilizarea pe deplin a Deciziei de instituire a unui mecanism de schimb de informații cu privire la acordurile interguvernamentale între statele membre și țările terțe în domeniul energiei, în special în ceea ce privește dispozițiile standard și asistența Comisiei în cadrul negocierilor;
— încurajarea faptului că statele membre și societățile implicate furnizează Comisiei informații relevante și solicită sprijinul acesteia în cadrul negocierilor, inclusiv în privința evaluării ex-ante a compatibilității acordurilor interguvernamentale cu legislația UE și cu prioritățile acesteia în materie de securitate energetică;
— consolidarea în continuare a Comunității Energiei care urmărește să extindă acquis-ul UE în domeniul energiei la țările care fac obiectul extinderii și țările învecinate, din perspectiva preocupărilor UE în materie de securitate a aprovizionării;
— utilizarea instrumentelor de politică externă ale UE și ale statelor membre pentru a transmite mesaje coerente legate de securitatea energetică, în special
partenerilor strategici și furnizorilor importanți de energie.
Consiliul European va reveni asupra chestiunii securității energetice în 2015 pentru a evalua progresele înregistrate.
Guvernanța6. Consiliul European a convenit să se dezvolte un sistem de
guvernanță fiabil și transparent, fără sarcini administrative inutile, pentru a contribui la asigurarea îndeplinirii de către UE a obiectivelor sale de politică în domeniul energiei, cu f lexibilitatea necesară pentru statele membre și cu respectarea deplină a libertății acestora de a-și stabili mixul energetic. Acest sistem de guvernanță:6.1. se va baza pe elementele structurale existente,
precum programele naționale privind schimbările climatice, planurile naționale pentru energia din surse regenerabile și pentru eficiența energetică. Se vor raționaliza și cumula liniile separate de planificare și raportare;
6.2. va promova rolul și drepturile consumatorilor, transparența și previzibilitatea pentru investitori, printre altele prin monitorizarea sistematică a indicatorilor esențiali pentru un sistem energetic accesibil, sigur, competitiv, securizat și sustenabil;
6.3. va facilita coordonarea politicilor energetice naționale și va stimula cooperarea regională între statele membre.
Consiliul European reamintește obiectivul său de a construi o uniune energetică prin care se vizează o energie la prețuri accesibile, sigură și durabilă, astfel cum se afirmă în agenda sa strategică, și va examina periodic punerea în aplicare a acestui obiectiv.
II. ASPECTE ECONOMICE7. Situația economică și cea a ocupării forței de muncă
rămân cele mai mari priorități ale noastre. Recentele evoluții macroeconomice sunt dezamăgitoare, cu creșteri scăzute ale PIB și niveluri foarte ridicate și persistente ale șomajului în cea mai mare parte a Europei, precum și o inf lație excepțional de scăzută. Acest lucru subliniază urgența punerii prompte în aplicare a măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a competitivității, precum și a celor care vizează autonomizarea și protejarea cetățenilor Uniunii, astfel cum se stabilește în Agenda strategică pentru Uniune într-o lume în schimbare. Reformele structurale și finanțele publice solide reprezintă condiții esențiale pentru investiții. În acest sens, Consiliul European a invitat Comisia, Consiliul și statele membre să traducă fără întârziere aceste orientări în acțiuni concrete de politică.
8. Pentru a deschide calea unei redresări economice solide și durabile, Europa trebuie să investească în propriul viitor. Investițiile scăzute de astăzi erodează potențialul de creștere de mâine. Consiliul European sprijină intenția viitoarei Comisii de a lansa o inițiativă prin care se mobilizează 300 de miliarde EUR în investiții suplimentare din surse publice și private pe perioada 2015-2017. Trebuie să încurajăm utilizarea pe deplin
56
a tuturor resurselor UE existente și alocate. Consiliul European a salutat instituirea unui grup operativ, condus de Comisie și de Banca Europeană de Investiții, în vederea identificării unor acțiuni concrete de stimulare a investițiilor, inclusiv a unei rezerve de proiecte potențial viabile relevante la nivel european care să fie realizate pe termen scurt și mediu. Consiliul European a invitat Comisia și Consiliul, în strânsă cooperare în special cu BEI, să promoveze fără întârziere această inițiativă și să raporteze Consiliului European în decembrie.
9. Progresele către instituirea uniunii bancare, au contribuit la îmbunătățiri semnificative ale condițiilor pe piața financiară. Un sistem bancar european rezilient, bine supravegheat și reglementat va contribui la sprijinirea redresării economice. În acest sens, Consiliul European a salutat lansarea mecanismului unic de supraveghere la 4 noiembrie 2014.
III. ALTE PUNCTE
Ebola10. Consiliul European este profund îngrijorat de răspândirea
în continuare a virusului Ebola în Africa de Vest și de numărul tot mai mare de persoane infectate și care mor din cauza acestuia. Consiliul European a apreciat eforturile guvernelor țărilor afectate și ale ONG-urilor de a da un răspuns la o problemă de sănătate fără precedent. De asemenea, Consiliul European și-a exprimat aprecierea profundă pentru devotamentul și spiritul de sacrificiu dovedite de lucrătorii din domeniul sănătății în această criză, precum și pentru curajul și profesionalismul acestora.
11. Unindu-și forțele cu Organizația Națiunilor Unite, cu organizațiile regionale și cu alți parteneri-cheie, Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia s-au af lat în prima linie a eforturilor internaționale pentru a da un răspuns de urgență, oferind capacități-cheie, precum personal cu experiență, laboratoare mobile cu capacitate de acțiune în cazuri de Ebola, centre de tratament și transport atât aerian, cât și maritim, ca parte a răspunsului cuprinzător al UE. Finanțarea din partea Uniunii Europene și din partea statelor membre ale acesteia a ajuns în prezent la peste 600 de milioane EUR. Recentul Consiliu Afaceri Externe și reuniunea miniștrilor sănătății din UE au definit în continuare acțiunea UE, iar Consiliul European îndeamnă la o punere rapidă în aplicare a concluziilor acestora.
12. Este necesar un răspuns susținut, coordonat și intensificat pentru a contracara tendințele actuale. Este nevoie de asistență suplimentară pentru a se intensifica răspunsul pe teren, mai ales în ceea ce privește îngrijirea medicală și echipamentele medicale, precum și în consolidarea screeningului la ieșire. Consiliul European a salutat angajamentele statelor membre de sporire a asistenței financiare care vor face ca finanțarea totală să ajungă la 1 miliard EUR. În plus, statele membre s-au angajat să intensifice desfășurarea de personal medical și de sprijin în regiune. De asemenea, statele membre și Comisia au convenit să garanteze îngrijirea corespunzătoare a lucrătorilor internaționali din domeniul sănătății, în limita resurselor disponibile, pentru a primi tratamentul
de care au nevoie, inclusiv prin evacuare medicală. În plus, utilizarea Centrului de coordonare a răspunsului la situații de urgență ca mecanism „clearing house” pentru desfășurarea de experți voluntari în domeniul sănătății reprezintă o prioritate.
13. Dimensiunea epidemiei reprezintă o amenințare nu doar pentru economia și stabilitatea țărilor afectate, ci și pentru regiune în ansamblu. Consiliul European solicită Înaltului Reprezentant și Comisiei să elaboreze un pachet de măsuri care să abordeze implicațiile politice, de securitate și economice mai ample ale crizei Ebola în Africa de Vest.
14. Ajutorul acordat Africii de Vest pentru a face față crizei reprezintă calea cea mai eficace de prevenire a izbucnirii unui focar grav al acestei boli în altă parte. În același timp, odată cu primele cazuri confirmate de Ebola în Europa, gradul de pregătire în cadrul Uniunii Europene și continuarea eforturilor de protejare a țărilor Uniunii Europene și a cetățenilor acestora sunt de cea mai mare importanță, în special măsurile de precauție pentru reducerea riscurilor de contagiune, inclusiv acțiunile preventive coordonate în cadrul UE, precum schimbul de informații și cele mai bune practici, formarea profesioniștilor în domeniul sănătății și, după caz, screeningul la intrare.
15. În vederea consolidării suplimentare a capacității de răspuns a UE împotriva Ebola, UE l-a numit pe viitorul comisar Christos Stylianides drept coordonator al UE pentru Ebola. Sprijinit de Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență, acesta va lucra împreună cu instituțiile UE, cu statele membre, cu ONU și cu alte organizații internaționale și părți interesate.
16. Consiliul European îl invită pe președintele Comisiei și pe Înaltul Reprezentant să revină cu un raport în cadrul următoarei reuniuni, cu privire la măsurile adoptate pentru a se răspunde la criza Ebola.
Ucraina17. Reamintind concluziile sale din 30 august, Consiliul
European a salutat protocolul de la Minsk din 5 septembrie și memorandumul de la Minsk din 19 septembrie, ca pași către obținerea unei soluții politice durabile pentru criză, care trebuie să se bazeze pe respectarea independenței, a suveranității și a integrității teritoriale ale Ucrainei. Consiliul European se așteaptă ca părțile să se implice pe deplin și să pună în aplicare rapid toate angajamentele asumate în temeiul documentelor de la Minsk, mai ales în ceea ce privește punerea în aplicare pe deplin a încetării focului, stabilirea de mecanisme complete de control la frontieră și organizarea de alegeri anticipate în regiunile Donețk și Lugansk, în conformitate cu dreptul ucrainean. Consideră că organizarea de alegeri „prezidențiale” și „parlamentare” solicitată de către autoritățile autoproclamate ar fi contrară literei și spiritului protocolului de la Minsk și nu va fi recunoscută. Consiliul European își reiterează apelul pentru un acces imediat, sigur și nerestricționat la locul prăbușirii avionului care efectua zborul MH-17.
18. Uniunea Europeană așteaptă din partea Federației Ruse să respecte suveranitatea națională și integritatea teritorială
57
ale Ucrainei și să contribuie la stabilizarea politică și la redresarea economică ale Ucrainei. Consiliul European reafirmă că nu va recunoaște anexarea ilegală a Crimeei. Federația Rusă ar trebui să își asume responsabilitățile pentru deplina punere în aplicare a acordurilor de la Minsk. În mod special, autoritățile ruse ar trebui să împiedice orice deplasare de forțe armate, de arme sau de luptători de pe teritoriul său în Ucraina. Autoritățile ruse ar trebui să își exercite inf luența pentru a se asigura că separatiștii pun în aplicare cu bună credință obligațiile asumate la Minsk. De asemenea, Federația Rusă ar trebui să sprijine eforturile de verificare ale OSCE.
19. Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia rămân pe deplin angajate în sprijinul unei soluții politice la criza ucraineană, inclusiv prin contribuții la îmbunătățirea capacității de monitorizare a OSCE, prin intensificarea asistenței umanitare și prin încurajarea și oferirea de asistență Ucrainei în procesul acesteia de reformă, în special privind descentralizarea și protecția drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale. Consiliul European a salutat viitoarea aplicare provizorie a Acordului de asociere. Consiliul European a subliniat importanța respectării stricte de către Federația Rusă, Ucraina și Uniunea Europeană a angajamentelor ref lectate în declarația ministerială comună din 12 septembrie.
20. În perspectiva alegerilor parlamentare de la 26 octombrie, Consiliul European își reiterează voința de a sprijini Ucraina în abordarea reformei politice și economice, inclusiv în sectorul energetic, în conformitate cu angajamentele asumate de ambele părți prin Acordul de asociere.
21. Consiliul European a salutat progresele înregistrate în rezolvarea crizei energetice din Ucraina. Consiliul European așteaptă cu interes finalizarea negocierilor trilaterale în curs dintre Federația Rusă, Ucraina și Comisia Europeană.
22. Consiliul European a reamintit deciziile precedente ale UE cu privire la măsurile restrictive. Consiliul European va păstra în atenția sa situația din Ucraina, pentru a oferi în continuare orientări, după caz.
Republica Moldova23. Consiliul European așteaptă cu interes organizarea
de alegeri parlamentare în Republica Moldova, la 30 noiembrie, ca nou pas important pe agenda europeană a Republicii Moldova, în urma recentei aplicări cu titlu provizoriu a Acordului de asociere. Consiliul European se așteaptă ca viitoarele alegeri parlamentare să fie libere și corecte și recomandă autorităților din Republica Moldova să conlucreze îndeaproape cu observatorii electorali internaționali. În acest context, toate forțele politice ar trebui să desfășoare o campanie electorală deschisă și corectă.
Cipru24. Consiliul European și-a exprimat îngrijorarea serioasă
cu privire la reînnoirea tensiunilor din estul Mării Mediterane și a îndemnat Turcia să dea dovadă de reținere și să respecte suveranitatea Ciprului asupra mării sale teritoriale și drepturile suverane ale Ciprului în zona sa economică exclusivă. Consiliul European a reamintit Declarația Comunității Europene și a statelor sale membre din 21 septembrie 2005, inclusiv faptul că recunoașterea tuturor statelor membre este o componentă necesară a procesului de aderare. În condițiile actuale, Consiliul European a considerat că este mai important decât oricând să se asigure un climat pozitiv, astfel încât negocierile pentru o soluționare cuprinzătoare a problemei Ciprului să poată fi reluate.
Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice25. Consiliul European a aprobat Strategia Uniunii Europene
pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (EUSAIR) și a cerut tuturor actorilor relevanți să o pună în aplicare fără întârziere, astfel cum figurează în concluziile Consiliului din 29 septembrie 2014.
Aspecte instituționale26. Consiliul European a adoptat Decizia de numire
a Comisiei Europene.
58
REUNIUNEA LA NIVEL ÎNALT A ZONEI EURO – 24 OCTOMBRIE 2014
În urma discuțiilor din cadrul Consiliului European privind aspectele economice și a concluziilor adoptate în acest sens (punctele 7-9 din concluziile Consiliului European), reuniunea la nivel înalt a zonei euro a examinat în mod special situația economică și a ocupării forței de muncă în zona euro. Consiliul European a convenit că o mai strânsă coordonare a politicilor economice este esențială pentru asigurarea bunei funcționări a uniunii economice și monetare.
În acest sens, Consiliul European a cerut să se lucreze în continuare, în strânsă cooperare cu Comisia, la elaborarea unor mecanisme concrete pentru mai strânsa coordonare, convergență și solidaritate a politicii economice. Consiliul European l-a invitat pe președintele Comisiei să pregătească, în strânsă cooperare cu președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro, cu președintele Eurogrupului și cu președintele Băncii Centrale Europene, pașii următori către o mai bună guvernanță economică în zona euro.
59
I. STIMULAREA INVESTIȚIILOR ÎN EUROPA1. Stimularea investițiilor și abordarea eșecurilor pieței
în Europa este un deziderat fundamental în materie de politici. Accentul nou asupra investițiilor, combinat cu angajamentul statelor membre de a intensifica reformele structurale și de a urmări o consolidare fiscală favorabilă creșterii, vor sta la baza creșterii economice și a creării de locuri de muncă în Europa. Consiliul European:(a) solicită înființarea Fondului european pentru
investiții strategice (FEIS) în cadrul Grupului BEI, cu scopul de a mobiliza noi investiții în valoare de 315 miliarde EUR în perioada 2015-2017. Comisia va prezenta o propunere în ianuarie 2015, pe care organele legislative ale Uniunii sunt invitate să o aprobe până în luna iunie, astfel încât noile investiții să poată fi activate încă de la jumătatea anului 2015. Grupul BEI este invitat să demareze activitățile utilizând propriile fonduri începând cu ianuarie 2015. FEIS va fi deschis contribuțiilor din partea statelor membre, direct sau prin intermediul băncilor naționale de promovare economică. Consiliul European ia act de poziția favorabilă exprimată de Comisie față de aceste aporturi de capital în contextul evaluării finanțelor publice în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, în mod necesar în conformitate cu f lexibilitatea inerentă normelor existente ale acestuia;
(b) susține intenția Comisiei și a BEI de a consolida asistența tehnică pentru proiectele de la nivel european și de a crea o platformă de consiliere în materie de investiții care să fie operațională începând cu jumătatea anului 2015;
(c) subliniază faptul că FEIS va completa și se va alătura programelor actuale ale UE și activităților tradiționale ale BEI. În acest context, trebuie încurajată utilizarea deplină a tuturor resurselor UE existente și alocate. Comisia va conlucra îndeaproape cu statele membre în cauză pentru a găsi soluții în vederea utilizării la maximum a angajamentelor din cadrul CFM pentru perioada 2007-2013 și recunoaște caracterul oportun al realizării de proiecte pe termen lung în anii următorii, utilizând f lexibilitatea normelor existente;
(d) invită Comisia și organele legislative ale Uniunii să își accelereze activitatea în ceea ce privește măsuri esențiale menite să sporească atractivitatea Uniunii pentru sectoarele producției, investițiilor și inovării și să îmbunătățească cadrul de reglementare pentru investiții, inclusiv în ceea ce privește trecerea către piețe de capital mai bine integrate, urmărind în același timp în mod consistent agenda pentru o mai bună reglementare, prin care se vizează o reglementare transparentă și simplă obținută cu
costuri minime, în conformitate cu concluziile Consiliului din 4 decembrie 2014;
(e) solicită accelerarea adoptării, a transpunerii și a punerii în aplicare a legislației Uniunii în domeniul pieței unice și sporirea eforturilor de înlăturare a obstacolelor și de finalizare a pieței interne de bunuri și servicii;
(f) îi solicită Comisiei să prezinte o propunere cuprinzătoare privind uniunea energetică cu mult timp înainte de Consiliul European din martie 2015;
(g) le solicită organelor legislative ale Uniunii să ofere un nou impuls lucrărilor referitoare la propunerile pendinte privind piața unică digitală, iar Comisiei îi solicită să prezinte o comunicare ambițioasă în acest domeniu cu mult timp înainte de Consiliul European din iunie 2015;
(h) solicită continuarea consolidării sistemului comercial multilateral și încheierea de acorduri comerciale bilaterale cu principalii parteneri. UE și SUA ar trebui să depună toate eforturile pentru finalizarea, înainte de sfârșitul anului 2015, a negocierilor privind un Parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) ambițios, cuprinzător și reciproc avantajos.
2. Consiliul European va face periodic bilanțul punerii în aplicare a orientărilor sus-menționate.
3. Trebuie sporite de urgență eforturile de combatere a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive, atât la nivel mondial, cât și la nivelul UE. Consiliul European subliniază importanța transparenței și așteaptă cu interes, în acest sens, propunerea Comisiei privind schimbul automat de informații referitoare la deciziile fiscale în UE. Consiliul va desfășura discuții privind calea de urmat pentru a se realiza progrese cu privire la toate aceste chestiuni și va raporta în acest sens Consiliului European din iunie 2015.
4. Coordonarea mai strânsă a politicilor economice este esențială pentru asigurarea bunei funcționări a uniunii economice și monetare. În urma unei discuții privind această chestiune, desfășurate pe baza unei note de analiză, în cadrul reuniunii informale a șefilor de stat sau de guvern din luna februarie, președintele Comisiei, în strânsă cooperare cu președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro, cu președintele Eurogrupului și cu președintele Băncii Centrale Europene, va prezenta un raport în cadrul Consiliului European din iunie 2015, cel târziu. Statele membre vor fi implicate îndeaproape în activitatea de pregătire.
CONSILIUL EUROPEAN – 18 DECEMBRIE 2014
Concluzii
60
II. UCRAINA5. Consiliul European felicită Ucraina pentru noul său
guvern și îi salută hotărârea de a desfășura reforme politice și economice. După cea de a doua eliberare de fonduri din partea Comisiei, din luna decembrie, în valoare de 500 de milioane EUR pentru asistență macrofinanciară, UE și statele sale membre sunt pregătite să faciliteze și să sprijine în continuare procesul de reformă al Ucrainei, alături de alți donatori și în conformitate cu condiționalitatea impusă de FMI. Consiliul European salută disponibilitatea Comisiei de a spori ajutorul umanitar acordat persoanelor din Ucraina af late în suferință.
6. Situația din estul Ucrainei rămâne deosebit de îngrijorătoare. Politica Uniunii de a nu recunoaște anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului a fost înăsprită astăzi și mai mult. UE își va menține poziția; Consiliul European este dispus să adopte noi măsuri dacă va fi necesar. Toate părțile, inclusiv Rusia, ar trebui să se implice în mod activ și să pună în aplicare pe deplin acordurile de la Minsk. Consiliul European solicită acordarea de acces neîngrădit la locul prăbușirii avionului care efectua zborul MH-17, în interesul anchetelor în curs.
Rue de la Loi/Wetstraat 1751048 Bruxelles/BrusselBELGIQUE/BELGIËTel. +32 (0)2 281 61 11www.consilium.europa.eu
Consejo Europeo
ISBN 978-92-824-4827-4ISSN 2363-2992doi:10.2860/33950
QC-AO-14-001-RO-N
