Raport științific 2017-2019 PN-III-P4-ID-PCE-2016-0021 Tragedii colective și individuale

în Europa romană de la Augustus la Dioclețian (27 a.Chr.-284 p.Chr.). Termenul de

”tezaur monetar” între eveniment istoric și secvențe ale vieții cotidiene

Pe durata perioadei de desfășurare a grantului de cercetare au fost respectate toate etapele

planului de realizare. Datorită bunei desfășurări a grantului obiectivele pe faze au fost depășite.

Colectarea datelor numismatice, epigrafice și literare s-a făcut conform cu tematica și aria

geografico-istorică și planul de realizare al grantului:

La ora actuală au fost incluse în baza de date, informațiile din foatele provincii romane din Europa:

Dacia, Moesia, Thracia, Illyricum, Pannonia, Achaia, Noricum, Raetia, Italia, Germania Britannia,

Gallia, Hispania, Lusitania

În urma acestor demersuri au fost încărcate peste 4150 de tezaure de pe teritoriul fostei

Euope romane, care vor permite, ulterior, extragerea de fenomene comune și specifice privind

tezaurizarea pe un anumit spațiu, într-un anumit segment cronologic și un anumit context

economico-istoric.

Paralel au fost selectate izvoarele literare și epigrafice care menționează momente de violență în

diferite părți ale Imperiului în diferite momente. Încărcarea acestor surse în aplicația GITRE

(acronimul grantului de cercetare) permite corelarea zonelor de concentrare a tezaurelor cu

menționarea momentelor de invazii/raiduri/războaie civile. Astfel: Surse epigrafice: - 42 intrări,

perioada Principatului, Europa latină; monumente care indică tragedii personale (latrones etc.), dar

și posibile tragedii colective,

‘border skirmishes’ (hostes),

zone montane

nepacificate/nesigure;

documentele epigrafice privind

războaiele cu dacii (Domițian și

Traian), provenite din lumea

romană; Surse literare: - 164

intrări, perioada Principatului,

Europa latină; sunt acoperiți toți

autorii majori și nu numai, extrase locația, data, atestarea conflictelor armate de toate felurile

(atacuri externe, ciocniri la graniță, războaie, războaie civile).

Rezultatele științifice au fost diseminate le evenimente științifice naționale și internaționale

și ăn publicații de

sine (monografii) și

în reviste științifice

de prestigiub

(recunoscute în baze

internaționale și

națională).

Datorită

acestor rezultate a

fost posibilă

organizarea unui

secțiunii

internaționale pe tema grantului la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie: ”‘War and

Peace’! Roman Coin Hoards in Archaeological Context – From Daily Life Episodes to Group

Tragedies”. În cadrul secțiunii au fost prezentate lucrări de actualitate care vor contribui cu

certitudine la ridicarea stabndardelor reultatelor finale ale grantului: Cristian Gazdac (Institute of

Archaeology, Cluj-Napoca): Group vs Individual Tragedies: The Meaning of Hoards with/without

Archaeological Contexts; Aleksander Bursche and Kyryło Myzgin (Uniwersytet Warszawski):

The Abtritus Battle and Roman Gold and Silver Hoards; Benjamin Hellings (Yale University Art

Gallery): What Happened with Neronian Gold?; Silke Hahn (Goethe-Universität Frankfurt):

Conflict, Abandonment or Inflation? The ‘Trouble’ and ‘Monetary’ Hypotheses of Coin Hoards

in Germania Inferior Revisited; Antoine Hostein (Ecole Pratique des Hautes Etudes, Paris),

Alexandre Burgevin (Institut National de Recherche en Archéologie Preventive), Pierre Nouvel

(Université de Franche-Comté): Des travaux de Blanchet au projet TréMoG. La lente prise en

compte des contextes dans l’étude des dépôts monétaires à travers l’exemple de la Gaule du

Centre-Est; Franz Humer (Archaeological Park Carnuntum): The Archaeological Evidence of

Some Roman Coin Hoards in Carnuntum.

Discuțiile purtate în cadrul secțiunii au dus la concluzii privind modul de interpretare a

diferitelor tipuri de depozite monetare descoperite în context arheologic. Dacă fiecare tezaur

monetar trebuie conectat cu un eveniment istoric sau trebuie observate fenomene generale și

specifice ale distribuției tezaurelor la un moment dat.

În cadrul aceluiași eveniment, la secțiunea ”Postere”, s-au prezentat de către membrii

echipei de cercetare postere pe tema grantului: Petru Ureche - Patterns of hoarding: historical

events vs. daily life hazard – an open-acess web application connecting archaeology, numismatics

and epigraphy: Rada Varga - The reflection of personal and collective tragedy in Latin epigraphy.

Două articole publicate în reviste indexate in Web of Science: Living by the Coins on the Roman

Frontier. The Hoards and Single Finds Evidence at the Auxiliary Forts in Roman Dacia. Articolul

prezintă sistemul monetar roman imperial în secolele I-III p.Chr. care permite o analiză a teoriei

monetare și realitatea din descoperiri. Analiza descoperirilor monetare și a tezaurelor permit

identificarea unor episoade de viață cotidiană a soldatului roman pe frontieră: tranzacții,

aprovizionarea monetară, momente de primejdie.

C. Găzdac, R. Varga, P. Ureche, Hoards and tragedies in Roman Europe, Digital ancient history

and archaeology workshop, 14-15 June, Cluj-Napoca

Prezentare a bazei de date aferente proiectului, în cadrul unui workshop internațional de metode

digitale în studierea istoriei antice și arheologiei.

R. Varga, Abordări digitale ale prosopografiei romane provinciale, Sesiunea științifică anuală a

MNUAI, 26-26 Nov. 2018.

Prezentarea s-a axat pe direcțiile moderne existente în prosopografie, respectiv utilizarea bazelor

de date, a linked open data, a studiilor de rețea.

C. Găzdac: Viminacium (Serbia), Parcul Arheologic, Dacia vs Pannonia: Patterns of hoarding

Prezentarea a relevat pe baza bazei de date ale proiectului fenomene specifice și generale în cea ce

privește tezaurizarea monetară din cele două provincii în secolele II-III p.Chr.

C. Găzdac: Klagenfurt (Austria), Universitate: Roman Administration or Roman Control? Coin

circulation on the Middle and Lower Danube in the 4th century AD.

Prezentarea a demonstrat faptul că numărul mare de tezaure desoperite pe teritoriul fostei

provinciei romane Dacia este o altă formă de control a unor populații aflat la marginea granițelor

imperiului care cunosc funcția economică a monedei.

C. Găzdac: Atena (Grecia), Romanian Institute of Archaeology: General and specific patterns of

coin hoarding in the Roman provinces from the Balkans

Comunicarea a dem onstrat pe baza a peste 3000 de depozite monetare introduse în baza de date

că există o delimitare clară între diverse categorii de tezaure monetare. Valoarea de piață, contextul

de descoperire, aria geografică și segmentul cronologic, fiind factori fundamentali în separarea

categoriilor de tezaure după destinația lor.

C. Găzdac, P. Ureche, R. Varga: Cluj-Napoca (Romania), Universitate simpozion internațional:

The Dacian Wars of Trajan – the perspective of hoarding patterns.

Comunicaree a demonstrat existența unui tipar de tezaurizare în preajma războaielor dacice cu o

monedă republicană încă frecvent în circulație la începutul sec. II p.Chr.

R. Varga, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Colocviul tinerilor istorici: Prosopografia

centrelor urbane din Dacia Porolissensis

Comunicarea a avut ca obiect prezentarea unor cazuri epigrafice care indică existența unor

evenimente istorice care au afectat provincia Dacia Porolissensis.

Totodată, au fost analizate și prezentate aspecte privind tezaurizarea ca un indicator al statutului

social al proprietarului la scara individuală și comunitară: Brașov: Individual and collective

tragedies. Case study for the imperial monetary hoard from Gruia, Mehedinți County; Cluj-

Napoca: The coin hoard as a mark of a social statute. Myth or reality?

Pe lângă evidența numismatică, conform obiectivelor prezentului grant de cercetare, analiza

izvoarelor epigrafice și a surselor literare a permis creionarea unor realități prosopografice pe

anumite arii geografice și anumite segmente cronologice pe baze digitale: Alba Iulia, Abordări

digitale ale prosopografiei romane provinciale; Cluj-Napoca, Comunități, statute și ideologie

politică în Dacia romană. O abordare metodologică

Analiza bazei de date a permis prezentarea fenomenului de tezaurizare la nivel individual și

comunitar și posibile cauze de ascundere și de nerecuperare la o multitudine de evenimente

academice naționale și internaționale: Valencia (Spania): Collective and individual tragedies

revealed by coin hoarding in Roman Empire; Trieste (Italia): Small hoard, large hoard? The

categories of hoards by size on the Middle and Lower Danube; Deva: Tragedii colective și

individuale reflectate de procesul tezaurizării în provinciile romane de la Dunărea de Mijloc și de

Jos; Câteva date despre un posibil fragment dintr-un tezaur monetar roman din colecţia

numismatică „Alexandru Borza”; Brașov: Tezaurul monetar roman de la Ulpia Traiana

Sarmizegetuza.

A.-I. Pázsint, R. Varga, Conflict at the borders: negative interactions between communities,

Migrations and identity in European history: communities, connections, conflicts (Humboldt-

Kolleg), 26-28 Sept. 2019, Iași

Prezentarea se axează pe confruntările de graniță atestate, atât literar cât și epigrafic, și pe rolul lor

în modelarea societății și a formelor ei de expresie. Este bazată pe concluziile celor două articole

descrise mai sus.

R. Varga, Economia epigrafiei rurale în Dacia romană, Mediul rural în Dacia și Moesia Inferior,

12 Aprilie 2019, Cluj-Napoca

Prezentarea încearcă să determine care erau detaliile materiale ale epigrafiei rurale din Dacia

romană : care erau posibilitățile materiale ale celor ce ridicau monumnete de piatră, ce justifica

aceste costuri la nivel de statut, care erau prețurile monumentelor etc.

C. Găzdac: Viena, Universitate (Austria) 2019: Invasions and coin hoards. Reality or myth?

O prezentare de sinteză la conferință internațională, prin care utilizarea aplicației online a grantului

a permis relevarea unor zone și segmente cronologice de tezaurizare frecventă clare conectate de

evenimente majore istorice (conflicte armate). Pe baza aceleiași aplicații, aplicarea filtrelor de

căutare a datelor indicat o confirmare a acestor evenimente istorice de către sursele epigrafice și

literare

C. Găzdac: Ruse, Muzeu (Bulgaria) 2019: Hoarding between Historical Events and Daily Life.

Pe baza documentării, cercetărilor, constituirii bazei de date, aplicației online și a analizei

comparative pe regiuni segmente cronologice, această prezentare de sinteză pe tema gratului a

evidențiat tiparele de tezaurizare pe timp de pace și de război, precum și cazurile de ascundere

deliberată, depunere votivă și pierdere accidentală

C. Găzdac: Cluj-Napoca, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, 2019: Urban vs rural. Unde

preferau să-și îngroape tezaurele? Un demers statistic

O prezentare de sinteză pe baza rezultatelor finale ale grantului de data aceasta indicându-se zonele

de tezaurizare în funcție de mediu social: urban, militar, rural. S-a demonstrat faptul că marea

majoritate a tezaurelor ascunse în mod deliberat provin din mediul rural cu precizarea că ele au

fost găsite în preajma drumurilor romane, cea ce indică o dinamică accentuată, cauzată, în cazul

orizonturilor de tezaure de evenimente istorice.

C. Găzdac: Iași, Universitate 2019: 5th International Conference on Roman Danubian Provinces:

Living by the Hoards! General and Specific Patterns of Hoard in Roman Europe during 1st–3rd

Centuries AD

Prezentare de sinteză pe baza rezultatelor finale ale grantului în care tezaurizarea monetară este

analizată pe teritoriul Europei romane prin relevarea cazurilor de tezaurizare ca indicator social și

economic; tezaurul ca reper de eveniment violent la scară largă sau individuală/locală.

C. Găzdac: Klagenfurt, Universitate, 2019: Collective and individual tragedies in the light of

hoarding the area of Central and Eastern Roman Europe

Comunicare de sinteză în care sunt reluate vechile descoperiri și reinterpretate prin noile

metodologii. Concluziile comunicării arată o imagine total schimbată în cea ce privește

tezaurizarea ca cantitate monetară economisită și ascunsă deliberat față de ansambluri monetare

depuse cu caracter votiv și pierderile cotidiene de bani.

PUBLICAȚII

Carte

C. Găzdac, M. Neagoe: Individual or collective tragedy? The Roman Imperial Hoard from Gruia

(Mehedinți County), 2018, Oxford, Archaeopress.

Cartea apărută la această editură de prestigiu din străinătate prezintă în cele mai mici detalii, unul

dintre cele mai mari tezaure de epocă romană descoperite în România. Peste 1500 de monede de

argint au fost analizate, descrise și fotografiate piesă cu piesă, iar interpretarea a arătat că tezuaurul

respectiv era o adevărată avere în epocă, iar ascunderea tezaurului se încadrează în orizontul de

tezaure provocat de războiul carpic a lui Philip I la Dunărea de Jos între anii 245-247.

Articole

C. Găzdac, Patterns of hoarding in the Roman provinces from the Middle and Lower Danube (2nd-

3rd c. AD), în M. Cacamo-Caltabiano, M. Puglisi: Proceedings of the XV International

Numismatic Congress, 2018, Taormina, 879-884.

R. Varga: Life in the cities of Northern Dacia. A prosopographical perspective, in D. Deac (ed.),

Dacia Porolissensis. A Province at the Fringes of the Roman Empire, Archaeopress, 2018.

Articolul prezintă spectrul social al vieții cotidiene în Dacia Porolissensis. Pe baza evidenței

epigrafice sunt prezentate cazuri de diverse status-uri sociale și ocupații profesionale.

R. Varga, Observations on the prosopography of the urban centers of Dacia Porolissensis, Acta

Musei Napocensis, 55/I, 2018, 45-61.

Pe baza comunicării ținute în prealabil, articolul constituie o analiză a societății din centrele urbane

ale Daciei, punând accent pe relațiile prosopografice și detaliile biografice – acolo unde este cazul.

Înțelegerea în detaliu a societății provinciale, a structurilor ei și a elementelor pe care ea le valoriza

este fundamentală pentru înțelegerea intrinsecă a surselor (epigrafice, numismatice, arheologice)

pe care acea societate le-a creat. Studiul a revelat, dincolo de deosebiri, o unitate de expresie destul

de ridicată a Daciei Porolissensis.

Găzdac C. (2018): The coin assembly as a votive deposit in Iron Age. The case of coins in the

ritual complex at the Dacian fortress of Costești-Cetățuie (Hunedoara County, Romania), Journal

of Ancient History and Archaeology 5/3, 56-65 (DOI: 10.14795/j.v5i3.333)

Articolul analizează un depozit monetar descoperit în interiorul unei arii sacrii de la o citadelă

dacică – Costești-Cetățuie. Pe baza catalogului detaliat, a celor mai apropiate analogii, a

distribuției tipurilor monetare, a iconografiei se indică funcționalitatea acestui depozit monetar.

Caracterul votiv primează în fața funcției economice a monedei datorită mediului de depozitare și

a altor artefacte specifice asociate în același context arheologic. Se demonstrează ca acest fenomen

întâlnit la Costești este parte dintr-un fenomen mai larg întâlnit și la alte comunități înainte de

cucerirea romană sau din primii ani de după eveniment.

R. Varga, A.-I. Pázsint, The Reflection of Personal and Collective Tragedies in Ancient Sources.

1. Personal Tragedies in Roman Epigraphy, JAHA, 5/4, 2018, 22-31.

Articolul analizează modul în care episoadele violente la scară mică/personală se reflectă în

epigrafie. Am analizat atestările de latrones, briganzi, atacuri ale piraților. Analiza a revelat o

preponderență a surselor în partea de limbă latină a Imperiului, față de cea greacă, și o

preponderență a atacurilor și incidentelor violente în zona muntoasă, Balcanică.

R. Varga, A.-I. Pázsint, The Reflection of Personal and Collective Tragedies in Ancient Sources.

2. Collective Tragedies in Roman Epigraphy, JAHA…

Articolul continua cercetarea anterioară, însă de data aceasta ne-am axat pe sursele epigrafice care

atestă conflicte pe scară mai largă, războaie, confruntări cu hostes/barbari din afara granițelor.

Corelarea cu sursele literare a făcut analiza interesantă și valoroasă, redând imaginea unor zone

ale Imperiului dominate de conflicte și violență chiar și în perioadele de ‘pace’.

Găzdac C., Pollhammer, E. Melchart, W. (2019): The Roman Metropolis Carnuntum Reveals

More Gold Coins, Journal of Ancient History and Archaeology 6/2, 70-72 (DOI:

10.14795/j.v6i2.401)

Articol care prezintă noi descoperiri de monede imperiale romane de aur care pe baza identificării

locului și condițiilor de descoperire s-a demonstrat că ele nu au aprținut unui tezaur dispersat dar

că valoarea lor intrinsecă poate să le ofere statut de tezaur prin prisma puterii de cumpărare în

epocă

Găzdac, C. (2019): Das Erdbeben von Carnuntum – Münzfunde im Archäologischen Kontext, in

Konecny, A., Humer, F. and Decker, K. (eds.): Das Carnuntiner Erdbeben im Kontext. Bad

Vöslau, 119-125.

Articolul prezintă cazuri de descoperiri monetare în context arheologic a căror prezență în sol nu

se datorează unei ascunderi sau depuneri deliberate ci a unei pierderi cauzate de un fenomen

natural – seism.

Cărți sub tipar:

C. Găzdac, O. Oargă: The Roman hoard from Ulpia Traiana Sarmizegetuza.

Cartea va prezenta cazul unui tezaur imperial roman a cărui descoperire se datorează tendințelor,

din păcate, delicvente, de recuperare din sol a artefactelor antice. Cazul tezaurului de la Ulpia

Traiana se înscrie pe această direcție. Din punct de vedere al tematicii grantului, tezaurul este

important întrucât indică existența unei locuiri în zona Ulpiei Traiane în preajma cuceririi romane

Volumul dedicat tematicii grantului Tragedii colective și individuale în Europa romană care va

include peste 20 de studii ale unor specialiști români și străini din Europa și SUA, în limba engleză.

Volumul abordează toate aspectele care fac subiectul acestui proiect de cercetare.

Volumul dedicat tezaurului roman imperial de la Desa (jud. Dolj): ”The Roman Imperial Coin

Hoard from Desa (Dolj County, Romania)”. Publicarea acestui tezaur se înscrie pe linia

metodologică a grantului de re-valorificare a vechilor descoperiri în lumina noilor standarde de

cercetare. Noua catalogare și interpretare a acestui tezaur expune într-o lumină nouă orizonturile

de tezaure incheiate ca urmare a unui eveniment istoric major -răboiul carpic (245-247).

Volumul dedicat monedelor cuplului de uzurpatori imperiali, Regalianus și Dryantilla:

”Ugly and famous. The coins of imperial usurpers, Regalianus and Dryantilla”. Aflate printre cele

mai rare monede ale numismaticii imperiale romane – datorită perioadei de două luni de ”domnie”

în anul 260 p.Chr. -, prezența lor în cadrul tezaurelor din Imperiul Roman indică faptul că au avut

o valoarea lor de piață acceptată de tezaurizare. Totodată, area geografică de distribuție a acestor

tezaure relevă faptul că monedele au avut o arie restrânsă de circulație, practic, doar pe teritoriul

Pannoniei Superior (azi, părți din austria, Ungaria, Croația) sau dincolo de granița imperiului dar

în imediata apropriere a ei.

Articole sub tipar:

C. Găzdac: Patterns of Coin–Hoarding in Roman Dacia, în Coin Hoarding in the Roman Empire,

Oxford University Press, Oxford (sub tipar)

Articol de sinteză vast (40 de pagini) care prezintă aspectele tezaurizării în Dacia romană de la

cucerirea romană la abandonarea provinciei de către romani.

Un rol fundamental în toate etapele planului de realizare a grantului de cercetare l-a jucat

aplicația gratuită online GITRE. De la crearea, asamblarea, punerea online și continua aducere la

zi, această a aplicație a permis decisiv formularea preliminară și finală a rezultatelor științifice

privind fenomenologiei tezaurizării monetare în Europa romană

Acest instrument de lucru utilizează atât informația oferită de tezaurul monetar cât și pe cele

provenite din sursele epigrafice și literare antice pentru a crea tiparul fenomenului de tezaurizare,

oferiiind utilizatorului posibilitatea de filtrare a informației între evenimentul istoric și episodul de

viață cotidian

Aplicația a plecat de la harta de bază oferită de Google maps page cu adăugarea unor puncte

pentru a creiona forma actuală. În momentul de față, aplicația ilustrează granițele Imperiului

Roman și cele dintre provincii, precum și terenul și punctele de interes: tezaure, inscripții, surse

literare. Aceste ultime categorii sunt notificate prin simboluri reprezentative. Odată activat

cursorul pe un tezaur se va releva tipul de container utilizat, date despre structura tezaurului,

bibliografie, terminus post quem.

Nucleul acestei aplicații este baza de date, care a cunoscut mai multe faze de dezvoltare.

Inițial s-au creat trei baze de date distincte, care, în final, într-una comună care include toată

infomația necesară realizării obiectivelor grantului de cercetare.

Provocările avute pe parcursul dezvoltării bazei de date și a aplicației în sine au fost:

1. Modul de afișare pe hartă a infomației provenite din sursele literare antice și epigrafice

pe hartă pentru a o corobora cu cea oferită de tezaurele studiate în funcție de aria

geografică și segmentul cronologic;

2. Ce fel de informație să fie extrasă din fiecare tip de sursă și afișată de către aplicație;

3. Definirea criteriilor de filtrare;

4. Uniformizarea și inter-relaționarea infomațților oferite de către membri echipei de

cercetare.

Formatul ales pentru baza de date a fost șișier de tipul Comma Separated Value (CSV),

adus la zi permanent și interpretat în mediul de tipul MySQL și PHP.

Ca diseminare, metodologia acestei aplicații online a fost prezentată specialiștilorăn cadrul

unor conferințe internaționale:

1. The Dacian Wars of Trajan – the perspective of hoarding patterns at Trajan: Power and

Ideology. The 18th International Conference of the Department of Ancient History and

Archaeology, Babeş-Bolyai University Cluj, November 17th-18th 2017, Cluj.

2. Patterns of hoarding: historical events vs. daily life hazard – an open-acess web application

connecting archaeology, numismatics and epigraphy at Roman Archaeology Conference,

RAC/TRAC Edinburgh, 12-15 April 2018

Hoards and tragedies in Roman Europe at Digital Ancient History and Archaeology Workshop,

14-15 June 2018, Cluj-Napoca.

Subiectul acestui grant de cercetare este unul care atras dintotdeauna nu doar interesul

cercetătorilor dar și pe cel al publicului. Tezaurul monetar a fost perceput atât ca un simbol al

bogăției și puterii cât și al tragediei umane. Generații întregi de cercetători au avut doar o percepție

contemporană asupra acestor depozite monetare ca nefiind recuperate de cei care le-au ascuns

datorită unor evenimente istorice de violență majoră (războaie, invazii).

Proiectul de cercetare demonstrează că analiza pe baza unor criterii bine stabilite – valoarea în

epoca respectivă a depozitului monetar; contextul de descoperire; distribuția geografică; segmentul

cronologic - tezaurele monetare pot fi asociate și cu alte cauze/funcționalități: tragedie individuală

(e.g. incendiu local); depunere votivă (e.g. ofrandă de construcție, ofrandă templu) pierdere

accidentală de bani (valoare foarte mică a depozitului monetar).

Proiectul de cercetare a venit cu un demers în premieră. Înainte de toate, datorită specificului temei

de cercetare – tezurul monetar – proiectul nu s-a limitat la o arie restrânsă/micro-zone ci plecând

de la criteriul local a analizat o unitate geografico-istorică largă – Europa romană.

La finalul acestui grant de cercetare, se poate afirma că piramida schemei metodologice a jucat un

rol fundamental. Cercetarea a plecat de la nivelul individual (Loc(al), iar aplicând principiul

interdisciplinarității s-au putut analiza fenomene generale și specifice la nivelul provinciilor,

sintetizându-se în final informațiile privind aspectele tezaurizării monetare în Europa romană.

provincie

Loc

provincie provincie

Loc Loc Loc Loc Loc

Europa

romană

Pe baza criteriilor menționate mai sus tezaurele pot oferi de acum o altă viziune socio-

economică. Se va putea discuta de acum despre capacitatea socio-economică a proprietarului

tezaurului în funcție de mediul în care a fost descoperit ansamblul monetar (e.g. urban militar,

rural; funcționalitatea ansamblului monetar (e.g. avere personală; depunere votivăș pierdere

cotidiană de bani).

Totodată, cartarea tezaurelor evidențiază și aspecte metodologice care ignorate pot duce la

concluzii istorice false. Astfel, se evidențiază zone cu frecvență ridicată de descoperire a tezaurelor

(e.g. România, Bulgaria, Franța, Marea Britanie) sau din contră zone care la prima vedere indică

regiuni nemonetizate. Aici intervine analiza pe regiune cu concluzii legate de existența unui hiatus

monetar datorită lipsei habitatului uman (zone geografice improprii locuirii umane) dar și zone în

care frecvența scăzută a tezaurelor este rezultatul unei publicării sărace a evidenței numismatice

(e.g. Kosovo, Albania).

Trebuie menționat că din punct de vedere al surselor epigrafice și literare utilizate pentru

dezvoltarea bazei de date și utilizarea acestora în cadrul analizei fenomenului de tezaurizare in

contextul tragediilor individuale și colective statistica indică:

• Surse epigrafice: - 110 intrări, perioada Principatului, Europa romană

- monumente care indică tragedii personale (latrones etc.), dar și tragedii

colective, ‘border skirmishes’ (hostes), zone montane

nepacificate/nesigure (astea sunt între cele 2 categorii de mai sus)

- documentele epigrafice privind războiaele cu dacii (Domitian și Traian),

provenite din toată lumea romană

• Surse literare: - 172 intrări, perioada Principatului, Europa romană

- sunt acoperiți toți autorii majori și nu numai, extrase privind locația, data,

atestarea conflictelor armate de toate categoriile (atacuri externe, ciocniri de

graniță accidentale, războaie, războaie civile)

O contribuție capitală a acestui proiect este faptul că elaborararea unei baze de date extrem

de largi urmată de cartarea interarctivă a datelor pune la dispoziția cercetătorului și publicului

posibilitatea de a decide singuri legătura dintre ascunderea de tezaure și evenimente violente

istorice majore sau alte cauze. Aplicația online permite selectarea zonelor geografice și

segmentelor cronologice din Europa romană pentru observa zonele de frecvență de tezaurizare la

un anumit moment. În premieră, aplicația online oferă posibilitatea certificării de momente de

violență majoră prin evidența epigrafică și literară (autori antici) a evenimentelor respctive.

Practic, utilizarea concomitentă a evidențelor numismatice, epigrafice arheologice și literare

antice, împreună metode topografice, cartografice și de IT au condus convergent la evidențierea

comportamentului uman legat de criteriul socio-economic (tezaurul) în viața cotidiană (timp de

pace) și în fața unui pericol major colectiv (timp de război).

Prin demersurile sale acest proiectul de cercetare aduce o utilitae importantă. Metodele de

lucru, și interdisciplinaritatea sa poate fi aplicată la toate perioadele istorice și în toate zonele care

au cunoscut economie monetară. Această utilitate este posibilă datorită a două aspecte științifice

importante abordate în cadrul proiectului de cercetare: reanalizarea vechilor descoperirii prin

aplicarea noilor metodologii și interpretări și aplicarea acestora direct asupra noilor descoperiri.