Raport studiu de referinţă

Extinderea managementului integrat al deşeurilor solide în localităţile din bazinul râului

Ciorna

RAPORT STUDIU DE REFERINŢĂ

Chişinău, 2011

1

http://www.giz.de/de/startseite.html

Prezentul raport descrie rezultatele studiului de referinţă „Extinderea managementului integrat al deşeurilor solide în localităţile din bazinul râului Ciorna”, realizat de Asociaţia Obştească Agenţia pentru Dezvoltare Regională „Habitat”, cu suportul financiar al GIZ (Deutsche Gesellshaft fur Internationale Zussamenarbeit GmbH). Grupul de implementare a studiului exprimă recunoştinţe tuturor persoanelor implicate, inclusiv intervievatorilor şi respondenţilor pentru participare şi sinceritate.

Grupul de implementare:

Vasile Cantarji – Expert coordonator, sociolog; elaborarea conceptului metodologic, a instrumentelor de cercetare, instruirea echipei de intervievatori, elaborarea raportului.

Valeriu Rusu – Director AO ADR „Habitat”, coordonator zonal; elaborarea chestionarelor, realizarea interviuri lor cu liderii locali, participare la elaborarea raportului.

Svetlana Rusu - expert relaţii cu publicul AO ADR „Habitat”, coordonarea lucrărilor de teren, procesarea datelor, participare la elaborarea raportului.

Echipa de intervievatori: Ciapa Ghenadie, Cojocaru Zinaida, Clapon Ecaterina, Ioncu Cristina, Ioncu Mihail, Morari Vasile, Nasu Vasile, Negară Daniela, Panico Liuba, Polişciuc Aliona, Racu Victor, Rusu Elena, Sandic Anton, Sandic Claudia, Strah Maria, Ţurcanu Aliona, Ungur Diana, Vidraşcu Aliona, Volontir Boris, Volontir Tatiana.

GIZ

Strada Bulgară 31A,

Chişinău, MD-2001

Republica Moldova

Relaţii la tel.: +373 22 860588

Fax: +373 22 860839

www.giz.md

AO ADR ”Habitat”

Strada Păcii 61,

Oraşul Rezina, MD-5400

Republica Moldova

Relaţii la tel.: +373 254 21360

Fax: +373 254 21360

www.habitat.md

2


CUPRINS

Introducere.......................................................................................................................................................4

Despre GIZ.....................................................................................................................................................4

Despre proiect...............................................................................................................................................4

Metodologia efectuării studiului...................................................................................................................6

Situaţia comunităţii – gradul de satisfacţie a populaţiei....................................................................................9

Descrierea zonei............................................................................................................................................9

Situaţia prezentă cu privire la gestionarea deşeurilor.................................................................................11

Situaţia social-economică a comunităţilor: gradul de satisfacţie şi probleme comunitare..............................14

Actorii locali: responsabilităţi şi capacităţi......................................................................................................19

Atitudinea privind gestionarea deşeurilor solide.............................................................................................24

Gestionarea deşeurilor....................................................................................................................................29

Practicile de depozitare a deşeurilor............................................................................................................30

Combaterea practicilor de depozitare inadecvată a deşeurilor...................................................................35

Colectarea selectivă a deşeurilor.................................................................................................................36

Costul serviciilor...........................................................................................................................................38

Accesul femeilor la serviciile publice...............................................................................................................40

Colaborarea intercomunitară şi inter-sectorială.............................................................................................42

Matricea indicatorilor de referinţă..................................................................................................................47

Concluzii..........................................................................................................................................................51

Lista figurilor............................................................................................................................................56

Lista tabelelor..........................................................................................................................................57

Anexa 1: Chestionar pentru gospodării.......................................................................................................58

Anexa 2: Chestionar pentru lideri locali.......................................................................................................65

Anexa 3: Ghid de interviu individual............................................................................................................72

3


Introducere

Omenirea este chemată zi de zi să contribuie la reducerea impactului cauzat naturii de activităţile umane. Una din căi este gestionarea deşeurilor, volumul cărora a crescut îngrijorător, sporind, de asemenea, nocivitatea şi timpul lor de degradare şi integrare in mediu. Devine deşeu orice obiect, element, componentă care a fost introdusă in pubela consumătorului şi care, prin amestec, devine „murdar”, greu de separat ulterior şi de introdus in procesul de reutilizare.

La nivelul Uniunii Europene, gestionarea deşeurilor este considerată o componentă specifică a serviciilor publice, căreia i se acordă aceeaşi importanţă ca şi altor servicii de utilităţi. Planificarea gestionării deşeurilor este un proces continuu, care se reia şi se adaptează în timp, realizările evaluându-se periodic, în scopul soluţionării cât mai eficiente şi durabile a problemelor ecologice la toate nivelele: local, naţional şi regional.

Gestionarea deşeurilor este una din problemele dificile, complexe şi departe de a fi rezolvata în Republica Moldova, conform restricţiilor şi standardelor internaţionale. Acutizarea problematicii deşeurilor, în special, a deşeurilor menajere solide, este generată de modul defectuos în care sunt soluţionate în prezent diferitele etape de management integrat al deşeurilor.

Despre GIZ

Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ), cunoscută anterior ca Agenţia pentru Cooperare Tehnică a Germaniei (GTZ) este fondată în 1975. După fondare funcţionează pentru organizaţiile din sectorul public şi are sediul în Eschborn, Germania. La unu ianuarie 2011 au fuzionat trei organizaţii din Germania: Serviciul German de Dezvoltare (DED), Agentia pentru Cooperare Tehnică (GTZ) şi International Trening and Capacity-Building (InWEnt), astfel GTZ apare sub o alta denumire si anume Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ).

Serviciile furnizate de către Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ) se bazează pe o multitudine de expertize regionale, tehnice şi un management inovativ. Ca o întreprindere federală, GIZ sprijină realizarea obiectivelor Guvernului Federal German în domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare durabilă.

Despre proiect

La începutul anului 2010 GIZ a iniţiat proiectul „Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova”. Proiectul este implementat în colaborare cu structurile Guvernului RM de la nivel local, regional şi central, iar partenerul principal al GIZ în realizarea acestui proiect este Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiei. În cadrul proiectului a fost înfiinţat Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională, iar autorităţile publice locale sunt încurajate să înainteze, prin Agenţiile de Dezvoltare Regională, propuneri de proiecte care să vizeze îmbunătăţirea sectoarelor-cheie ale serviciilor publice locale.

4


Despre studiu

Unul din proiectele deja selectate la momentul demarării studiului este proiectul „Extinderea managementului integrat al deşeurilor solide în localităţile din bazinul râului Ciorna”. Acest proiect îşi propune să ofere servicii de gestionare a deşeurilor în şapte sate şi oraşul Şoldăneşti, o zonă cu aproximativ 15.000 de locuitori. Managementul integrat al deşeurilor solide cuprinde colectarea periodică, reciclarea şi eliminarea deşeurilor prin depozitare într-un depozit DMS şi compostarea gunoiului de grajd.

Acest studiu este realizat în cadrul proiectului, având ca obiectiv principal: Investigarea şi descrierea amplă a situaţiei de referinţă în oraşul Şoldăneşti şi 7 sate (Parcani, Hlingeni, Mihuleni, Şestaci, Şipca şi Olişcani din raionul Şoldăneşti şi satul Lipceni din raionul Rezina), privind calitatea serviciilor de salubrizare.

Studiul include următoarele obiective specifice:

1. Determinarea gradului de satisfacţie a consumatorilor:

a) Determinarea gradului de satisfacţie al locuitorilor cu calitatea serviciilor de gestionare a deşeurilor în şapte sate (Parcani, Hligeni, Mihuleni, Şestaci, Şipca, Olişcani, Lipceni) şi oraşul Şoldăneşti.

b) Colectarea feedback-ului pentru evaluarea gradului de satisfacţie a rezidenţilor pe fiecare segment al sistemului existent de gestionare a deşeurilor, inclusiv: modalităţile de colectare a deşeurilor / transport, frecvenţa (cât de des), procesele de separare şi de reciclare (dacă este cazul), precum şi taxele percepute pentru colectarea deşeurilor pe gospodărie si agent economic, etc.

c) Identificarea nivelului de conştientizare a populaţiei cu privire la separarea, reciclarea şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor menajere şi comerciale.

d) Determinarea gradului de satisfacţie al companiei de gestionare a deşeurilor cu echipamentul din dotare (vehicule, tomberoanele, urnele de gunoi, etc.).

e) Interviu cu locuitorii pentru a evalua satisfacţia lor cu nivelul general actual de gestionare a deşeurilor, (curăţenia şi întreţinerea centrului / zonele periferice / străzile şi drumurile din sate şi din oraşul în care trăiesc).

f) Evaluarea gradului de satisfacţie al populaţiei, cu amplasarea de containere şi pubele de gunoi de pe trotuare sau pe străzi.

g) Evaluarea gradului de satisfacţie a populaţiei cu privire la locaţia depozitului de deşeuri menajere solide şi platforme de pre-colectare a deşeurilor.

h) Evaluarea opiniei publice cu privire la perceperea aspectelor de mediu şi de sănătate legate de deşeuri.

i) Evaluarea nivelului de cunoaştere a drepturilor si obligaţiilor consumatorilor şi dorinţa lor de a contribui la îmbunătăţirea situaţiei.

j) Identificarea rolurilor din sectoarele privat şi public. k) Identificarea opiniile cetăţenilor cu privire la taxele pentru colectarea deşeurilor, transportarea,

tratare şi eliminare (disponibilitatea de a plăti, accesibilitate). l) Evaluarea capacităţii manageriale a furnizorului de servicii. m) Evaluarea sistemului existent de sancţiuni şi stimulente aplicate în domeniu, subliniind lacunele şi

cauzele de ineficienţa acestuia.

5


n) Colectarea feedback-lui de la public cu privire la accesul liber al rezidenţilor la depozitul de deşeuri.o) Identificarea nivelului de sensibilizare a consumatorilor la cerinţele economice, tehnice şi de mediu

ale serviciilor furnizate.

2. Identificarea gradului de participare a mai multor actori:

a) Identificarea nivelului de participare a tuturor actorilor societăţii civile în procesul de planificare, implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice în serviciile publice locale.

b) Evaluarea gradului de acces al femeilor la serviciile publice locale. c) Evaluarea nivelului de cooperare între cetăţeni şi autorităţile publice în domeniul serviciilor publice

locale.

3. Colaborare intercomunitară şi inter-sectorială:

a) Identificarea nivelului de colaborare sectoriale a actorilor implicaţi în furnizarea de servicii publice la diferite niveluri.

b) Identificarea gradului de cooperare intercomunitare în ceea ce priveşte serviciile publice în sectorul managementului deşeurilor solide.

c) Identificarea nivelului de colaborare inter-sectoriale în procesul de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală.

4. Capacităţile Autorităţilor Publice Locale:

a) Identificarea capacităţilor administraţiei publice locale în planificarea şi gestionarea investiţiilor în serviciile publice.

b) Identificarea capacităţilor autorităţilor locale de management pentru servicii publice. c) Identificarea capacităţilor autorităţilor locale de gestionare a patrimoniului public. d) Evaluarea utilităţii training-urilor care au fost oferite în timpul ultimilor trei ani în domeniul

serviciilor publice locale.

Identificarea nevoilor de dezvoltare a capacităţilor autorităţilor locale în domeniul serviciilor publice locale.

5. Accesul femeilor la servicii publice

Metodologia efectuării studiului

Pentru realizarea obiectivelor a fost întreprinsă o investigaţie sociologică cu aplicarea metodelor cantitative şi calitative de colectare a datelor:

1. Cercetare şi consultare a documentelor relevante din sursele locale şi naţionale;2. Sondaj de opinie în rândul gospodăriilor casnice;3. Interviuri semi-structurate cu persoane juridice (instituţii publice, APL, agenţi economici,

ONG)4. Interviuri individuale (in-depth) cu factorii de decizie (managerii instituţiilor sus-

menţionate)

6


Componenta cantitativă

Au fost colectate date pe un eşantion reprezentativ pentru zona bazinului râului Ciorna, care cuprinde oraşul Şoldăneşti şi satele Parcani, Hlingeni, Mihuleni, Şestaci, Şipca şi Olişcani din raionul Şoldăneşti şi satul Lipceni din raionul Rezina.

Volumul total al eşantionului: 1194 gospodării şi 56 actori locali, cu mărime prestabilită în mod convenţional a eşantionului pentru fiecare localitate.

Stratificare

Pentru obţinerea unui număr de interviuri suficient pentru a realiza analiza la nivel de localităţi aparte, s-a decis realizarea a 400 interviuri în oraşul Şoldăneşti şi câte 100 interviuri în cadrul gospodăriilor din fiecare localitate rurală.

Populaţie(Recensământ 2004)

Numărul de interviuriGospodării Actori

Şoldăneşti 6304 421 18Şestaci 1184 108 10Hlingeni 1007 120 5Mihuleni 618 102 5Parcani 769 114 4Lipceni 641 50 2Şipca 756 100 9Olişcani 3025 179 3Total 14304 1194 56

Ponderare

Ulterior, pentru obţinerea indicatorilor pentru întregul univers de cercetare s-a produs ponderarea datelor, fiind calculaţi ponderi probabilistice în funcţie de numărul gospodăriilor în fiecare comunitate.

Stadii de randomizare:

a. Localitatea: localităţi prestabilite din componenţa proiectului.b. Gospodăria: selectate prin metoda rutei aleatoare, cu un pas statistic prestabilit ca

numărul total de gospodării pe rută împărţit la numărul de interviuri care urmează a fi realizate.

c. Persoana: capul gospodăriei, sau persoana care îl înlocuieşte în cazul absenţei acestuia pe o perioadă mai lungă decât perioada de colectare a datelor.

7


Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ pentru zona proiectului, cu o eroare maximală de ±2.8% pentru întregul eşantion, ±4.8% pentru oraşul Şoldăneşti şi o eroare apropiată de ±9% pentru sate (cu excepţia satului Lipceni).

Perioada de culegere a datelor: 1 – 23 august 2011. Interviurile au fost realizate la domiciliul respondenţilor.

Componenta calitativă

Diferite aspecte ale practicilor prezente, problemelor şi abordărilor pe viitor în domeniul managementului deşeurilor au fost abordate în cadrul interviurilor individuale cu reprezentanţii comunităţilor. Au fost realizate 4 interviuri cu primari, 2 cu managerii IMM, 4 cu manageri ai instituţiilor de învăţământ şi 2 interviuri cu alte categorii (preot şi manager ai întreprinderii de stat).

Primar Manager IMM

Manager instituţie de învăţământ

Altă categorie

Şoldăneşti 1Şestaci 1HlingeniMihuleniParcani 1 2LipceniŞipca 1 1 1 1Olişcani 1 1 1Total 4 2 4 2

Instrumente de colectare a datelor

Datele au fost colectate pe baza instrumentelor elaborate în cadrul studiului:

1. Chestionar pentru gospodării (anexa 1)2. Chestionar pentru lideri locali (anexa 2)3. Ghid de interviu individual (anexa 3)

Situaţia comunităţii – gradul de satisfacţie a populaţiei

Descrierea zoneiAria de studiu a constituit-o grupul de localităţi amplasate în bazinul acvatic al râului Ciorna, incluzând oraşul Şoldăneşti, traversat de râu, şi şapte localităţi rurale, aflate în apropiere de oraş. Amplasarea zonei este una foarte compactă, la cea mai mare distanţă până la oraşul Şoldăneşti aflându-se satul Lipceni (unica

8


localitate ce nu face parte din raionul cu aceiaşi denumire) – 15 km. Acest lucru face foarte atractive proiecte de infrastructură ample, care să cuprindă mai multe localităţi.

Raionul Şoldăneşti, din care fac parte 7 din cele 8 localităţi incluse în studiu, este una dintre cele mai deprivate unităţi administrativ teritoriale ale Republicii Moldova, ocupând locul 21 (din 35) după indicele de deprivare multiplă a ariilor mici (anul 2009). Dar în special, raionul se află pe ultimele locuri după deprivarea condiţiilor de trai, cu un indice de 221 puncte (locul 32 din 35).

În zonă inclusă în studiu locuiesc 13,5 mii persoane, numărul gospodăriilor casnice fiind de 5010 în anul 2009. Gradul sporit de deprivare al condiţiilor de trai este determinat de absenţa în zonă a serviciilor comunale.

Conform datelor Ministerului Economiei, în anul 2009 doar 958 locuinţe din zona dată au fost conectate la apeduct, ceea ce constituie 19,1% din gospodării. De fapt putem vorbi de prezenţa serviciilor centralizate de asigurare cu apă doar în oraşul Şoldăneşti, pe când în localităţile rurale acesta lipseşte.

O situaţie asemănătoare şi la capitolul acoperire cu servicii centralizate de canalizare. Asemenea servicii sunt disponibile doar în oraşul Şoldăneşti, în care 47,6% din gospodării sunt conectate la reţeaua de canalizare. În localităţile rurale aceste servicii lipsesc, astfel încât pe întreaga zonă nivelul de acoperire constituie 17,4% din gospodării.

9


Gazificarea localităţilor este realizată, metaforic vorbind, doar pe jumătate. Doar 48,6% din locuinţe din zonă sunt conectate la reţeaua de gaze, fiind gazificate în proporţii mari oraşul Şoldăneşti şi satele Mihuleni şi Şipca.

Încălzire centralizată există doar în Şestaci, Mihuleni şi Parcani, unde acoperă un număr nesemnificativ de gospodării. La nivelul întregii zone, numărul de locuinţe încălzite centralizat raportat la numărul total de gospodării indică un nivel de 2,9%.

În anul 2009 de computere personale în zonă dispuneau 12,9% gospodării, asigurate cu acces la internet doar 1%.

Tabelul 1. Zona de studiu: date privind prezenţa serviciilor comunaleO

R.SO

LDAN

ESTI

S.LI

PCEN

I

S.H

LIG

ENI

S.M

IHU

LEN

I

S.O

LISC

ANI

S.PA

RCAN

I

S.SE

STAC

I

S.SI

PCA

Tota

l

Populaţia prezenta - total, persoane 6088 590 954 582 2690 784 1128 695 13511Populaţia absenta mai mult de un an - persoane 754 2 25 23 64 24 21 22 935

Numărul gospodăriilor casnice 1817 226 416 234 1170 306 531 310 5010Numărul caselor, apartamentelor ce beneficiază de apeduct 948 0 0 0 0 10 0 0 958

Procent gospodării 52,2% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 3,3% 0,0% 0,0% 19,1%Numărul caselor, apartamentelor ce beneficiază de canalizare 864 0 0 0 0 10 0 0 874

Procent gospodării 47,6% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 3,3% 0,0% 0,0% 17,4%Numărul caselor, apartamentelor gazificate centralizat 1949 0 10 198 101 13 0 165 2436

Procent gospodării 0,0% 2,4% 84,6% 8,6% 4,2% 0,0% 53,2% 48,6%Numărul caselor, apartamentelor asigurate cu încălzire

0 0 0 57 0 9 77 0 143

Procent gospodării 0,0% 0,0% 0,0% 24,4% 0,0% 2,9% 14,5% 0,0% 2,9%Numărul caselor, apartamentelor asigurate cu computere personale 557 12 5 16 15 11 17 11 644

Procent gospodării 30,7% 5,3% 1,2% 6,8% 1,3% 3,6% 3,2% 3,5% 12,9%Numărul caselor, apartamentelor asigurate cu acces la Internet

0 0 0 16 15 11 5 4 51

Procent gospodării 0,0% 0,0% 0,0% 6,8% 1,3% 3,6% 0,9% 1,3% 1,0%Distanta până la oraşul Şoldăneşti, km 0 15 7 4 6 3 10 4

Sursa: Ministerul Economiei, Indicele de deprivare, anul 2009

10


Situaţia prezentă cu privire la gestionarea deşeurilorLa momentul actual serviciile de gestionare a deşeurilor în zonă este unul subdezvoltat. La nivel centralizat şi sistematic acest serviciu există doar în oraşul Şoldăneşti şi satul Parcani, fiind prestat de întreprinderea comunală Regia Apă Şoldăneşti.

Regia Apă ŞoldăneştiÎntreprinderea a fost creată în anul 2007, pentru prestarea serviciilor comunale în oraşul Şoldăneşti şi în împrejurimi. Statutul întreprinderii prevede prestarea următoarelor servicii:

- Captarea, epurarea şi distribuţia apei;- Eliminarea deşeurilor şi a apelor uzate;- Asanare, salubritate şi activităţi similare.

Serviciile de salubritate ai RAŞ includ:- Măturatul manual al străzilor, carosabilului şi a trotuarelor;- Golirea şi întreţinerea coşurilor pentru hârtii;- Colectarea deşeurilor stradale;- Depozitarea şi presarea nisipului pe străzi pe timp de iarnă.

La 1 iunie 2011 întreprinderea prestează servicii colectare deşeuri la 1182 clienţi, din care 22 agenţi economici şi 1830 persoane fizice. Gradul de acoperire cu acest serviciu fiind estimat la 66,3% din populaţie din aria de activitate a întreprinderii.

În urma implementării proiectului „Modernizarea serviciilor de salubrizare din oraşul Şoldăneşti” în anul 2009 au fost amplasate pe zona ce cuprinde 2/3 din suprafaţa oraşului Şoldăneşti şi 1/3 din satul Parcani a 27 platforme dotate cu câte 4 5‐ tomberoane şi o ladă pentru plastic şi 3 ECO căsuţe pentru colectarea deşeurilor solide prin selectare.

La moment la o fază incipientă se află procesul de implementare colectării selective a deşeurilor. Sursa: „Analiza Diagnostică a ÎM „Regia Apă Şoldăneşti”, 2011, elaborat de Compania Pro-Consulting

În celelalte comunităţi din zonă servicii centralizate de management al deşeurilor lipsesc, iar APL întreprinde unele măsuri de management, însă în mod sistematic şi insuficient. Astfel, conform studiului „Analiza Diagnostică a ÎM „Regia Apă Şoldăneşti”:

- primăria satului Parcani alocă aproximativ 20 000 lei anual, cu toate acestea în sat există 10 gunoişti neautorizate, o parte dintre acestea fiind situate în preajma bazinului râului Ciorna;

- primăria satului Şipca alocă aproximativ 3 000 lei anual, şi acesta dispune de 2 gunoişti autorizate şi 2 gunoişti neautorizate, iar costul necesar recultivării unei gunoişti neautorizate fiind de 5 000 lei;

- primăria satului Olişcani alocă 8 000 lei anual pentru amenajarea teritoriului, din contul acestei sume fiind re cultivate gunoiştile neautorizate, iar în localitate există 3 gunoişti neautorizate şi una‐ autorizată;

- primăria localităţii Lipceni alocă aproximativ 5 000 lei anual pentru amenajarea teritoriului, iar în localitate există o gunoişte autorizată şi 7 neautorizate;

- primăria satului Şestaci alocă aproximativ 4 000 lei anual pentru colectarea deşeurilor, iar în localitate există 6 gunoişti neautorizate şi nici una autorizată;

11


- primăria satului Mihuleni alocă aproximativ 6 500 lei anual pentru colectarea deşeurilor, iar în

localitate există doar o singură gunoişte autorizată.

În total, în zona cuprinsă de studiu există circa 30 gunoişti neautorizate masive, fiind răspândite şi locuri unde sunt depozitate în mod neautorizat deşeuri în cantităţi mai mici.

Situaţia de referinţă în zona dată în domeniul managementului deşeurilor este oferită şi de persoanele din comunităţile date care au fost intervievate. În continuare, spusele respondenţilor în cadrul interviurilor individuale sunt redate cu indicarea funcţiei însă fără a indica localitatea respondentului, din considerentele păstrării confidenţialităţii.

Aşadar, situaţia în domeniu este considerată de respondenţi ca una mai degrabă deplorabilă. Practic toţi respondenţii enunţă problema gunoiştilor neautorizate, chiar dacă acestea există în preajma localităţii:

- „Majoritatea au căruţe dar nu duc gunoiul la gunoiştea autorizată, dar îl aruncă prin râpi, la margine de drum şi în alte locuri neautorizate” (manager unitate de business)

- „De când ţin eu minte satul abia acum are o gunoişte cât de cât amenajată, dar din păcate nu toţi oamenii duc gunoiul spre ea, mulţi din ei îl aruncă unde nimeresc” (manager instituţie de învăţământ)

Studiul confirmă faptul că dincolo de perimetrul de activitate a RAŞ acţiuni ample şi sistematice de colectare a deşeurilor nu se întreprind, ceea ce duce la practici inadecvate în managementul deşeurilor:

- „Un serviciu care ar funcţiona regulat nu există. Fiecare se descurcă cum poate, cine poate le duc la gunoiştea autorizată, alţii le dau foc, iar unii le aruncă în locuri neautorizate, în râpi, pădure etc.” (manager instituţie de învăţământ)

- „Nu avem o evacuare centralizată a deşeurilor, fiecare le evacuează cum poate. În preajma sărbătorilor la evacuarea deşeurilor contribuie şi agenţii economici cu transport, de regulă asta o fac liderii din agricultură” (primar)

- „Deşeurile nu sunt colectate în mod regulat, ca tradiţie curăţenie se face înainte de sărbători. Nu se face acest lucru de colectare şi evacuare a deşeurilor din insuficienţă de bani în bugetul local, şi din cauza că lumea este săracă, sărăcia este probabil cea mai gravă problemă ecologică, când oamenii sunt săraci nu se mai gândesc la natură” (manager instituţie de învăţământ)

Unul din respondenţi a oferit o abordare mai critică, dar amplă privind managementul deşeurilor în oraşul Şoldăneşti, accentuând că şi RAŞ nu are un program sistematic şi uniform pe parcursul timpului, că eforturile depuse pentru a spori calitatea colectării şi a dezvolta colectarea selectivă, depuse până acum încă nu asigură rezultatul, fiind necesare chiar şi unele acţiuni mai dure:

- Au fost amenajate locuri pentru colectarea deşeurilor dar ele nu sunt păstrate de cetăţeni, deşeurile nu sunt stocate selectiv, cred că se cer mecanisme administrative, din partea APL, cu implicarea poliţiei, Centrului de Medicină Preventivă şi Inspecţiei Ecologice. Serviciile responsabile pentru menţinerea curăţeniei în oraş trebuiesc şcolite privind însemnătatea managementului integrat al deşeurilor. De regulă se observă o activizare în oraş, cu privire la salubrizarea lui numai înainte de sărbători, dar acest lucru ar trebui să devină o tradiţie necesară pentru fiecare de a menţine oraşul

12


într-o stare ecologico-sanitară bună. Lumea nu este conştientă despre acest lucru, şi probabil nu percep că o stare ecologică-sanitară deplorabilă le afectează sănătatea. În acest sens se cer campanii masive de conştientizare şi lucru cu populaţia şi acest lucru trebuie făcut periodic, pentru că ea aşa a fost educată în perioada sovietică.

La fel este menţionat faptul că în trecut (perioada sovietică) salubritatea se afla în responsabilitatea unităţilor agricole colective (colhoz), şi managementul deşeurilor era asigurat la un nivel mai înalt decât în prezent:

- „Avem o gunoişte autorizată, dar din păcate este cam departe de sat şi cetăţenilor le este greu de transportat spre ea deşeurile. În trecut această gunoişte era amenajată de colhoz la anumite cerinţe ecologice periodic, acum din lipsă de finanţe acest lucru nu prea se face, decât cu tractorul se mai grămădesc deşeurile” (manager instituţie de învăţământ)

- „Ce ţine de trecut în privinţa deşeurilor solide satul nu a avut o gunoişte amenajată, şi erau stocate chiar pe malul râuleţului Ciorna. Salubrizarea satului în trecut, după cum vorbesc oamenii era pusă în sarcina colhozului, împreună cu sovietul sătesc” (primar)

- „Loc autorizat pentru gunoişte este dar e departe de sat şi lumea neavând cu ce duce gunoiul îl aruncă pe marginea râpilor sau la marginea drumurilor. În trecut salubrizarea satului era în sarcina gospodăriei agricole, care era bine dezvoltată” (primar)

Situaţia social-economică a comunităţilor: gradul de satisfacţie şi probleme comunitare

Aprecierea situaţiei social-economice din localitate este indicatorul primar direct asupra gradului de îmbunătăţire a serviciilor prestate în comunităţi. În primul rând prin prisma condiţiilor de trai populaţia apreciază situaţia social-economică a localităţii.

Chiar dacă infrastructura în zona cercetată este una slab dezvoltată, situaţia social-economică a comunităţilor incluse în studiu este privită de către populaţia acestora mai degrabă pozitiv decât negativ. Aprecierile pozitive predomină numeric asupra celor negative, deşi grupul cel mai mare îl constituie cei cu aprecieri mediocre (aşa şi aşa). Astfel, unu din zece cetăţeni (9,8%) este foarte satisfăcut de situaţia social economică, unu din trei (33,3%) satisfăcut. Grupul major – 38,8% îl constituie cetăţenii care au aplicat calificativul aşa şi aşa.

În schimb liderii locali sunt ceva mai critici în aprecierea situaţiei social-economice ai comunităţilor decât populaţia. Niciunul din ei nu s-a declarat ca foarte satisfăcut, 23,3% s-au declarat ca fiind satisfăcuţi, iar unul din doi a ales calificativul aşa şi aşa. Un grup semnificativ în constituie cei cu aprecieri negative – 19.6% se declară nesatisfăcuţi iar 7,1% chiar foarte nesatisfăcuţi.

13


Pentru a vedea cum a evoluat situaţia social-economică a comunităţilor în ultimii ani, a fost măsurat gradul de satisfacţie a cetăţenilor (întrebare în retrospectivă) în anul 2008. În acelaşi mod se va proceda şi în studiul de după finalizarea proiectului de extinderea managementului integrat al deşeurilor. În percepţia populaţiei dezvoltarea social-economică a comunităţilor îşi ia un ritm mai accelerat. Dacă per total se arată satisfăcuţi de dezvoltarea comunităţii în prezent circa 43 la sută din cetăţenii şi 23,2% din liderii comunitari, de felul în care comunitatea se dezvolta cu trei ani în urmă se considerau satisfăcuţi 23% cetăţeni şi circa 18% lideri.

14


Figura 1. Gradul de satisfacţie de situaţia social-economică a comunităţii în prezent

B1. În ce măsură sunteţi satisfăcut de faptul cum se dezvoltă din punct de vedere social-economic comunitatea Dvs. în prezent (2011)?B2. În ce măsură eraţi satisfăcut de faptul cum se dezvolta din punctul de vedere social-economic comunitatea Dvs. cu 3 ani în urmă (2008)?

O satisfacţie mai înaltă de situaţia social-economică a comunităţii manifestă persoanele de 41-50 ani (48.8% se declară satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi), cei cu studii superioare (satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi 58,7%) sau medii liceale (satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi 47,8%), persoanele singuratice (46,3%), cei angajaţi în câmpul muncii (50,3%) şi studenţii şi cei aflaţi în concediu de maternitate (47,6%). Remarcăm o satisfacţie mai sporită în cazul persoanelor din gospodăriile cu starea economică mai favorabilă – 12,8% foarte şi 41,7% satisfăcuţi.

Pe comunităţi remarcăm grad mai sporit de satisfacţie a locuitorilor comunei Lipceni (satisfăcuţi şi foarte satisfăcuţi 70% din respondenţi) şi din oraşul Şoldăneşti (57,9% respectiv). În aceleaşi localităţi se înregistrează cel mai înalt grad de apreciere a situaţiei social-economice cu trei ani în urmă. Aceste două localităţi sunt specifice prin faptul că satul Lipceni este unica localitate dintre cele studiate care face parte din raionul Rezina, iar Şoldăneşti este unica localitate urbană, având şi serviciile comunale pe măsură.

Din perspectiva de gen remarcăm că bărbaţii manifestă un grad de satisfacţie un pic mai sporit decât femeile. Astfel, sunt foarte satisfăcuţi de situaţia social-economică a localităţii 10,2% bărbaţi faţă de 9,5%, satisfăcuţi se declară 36 faţă de 30,6% în cazul femeilor. Această observaţie este una foarte valoroasă, fiind că tocmai femeile, care îngrijesc căminul familial, sunt cel mai mult afectate de lipsa unor condiţii de trai adecvate.

15


Salubritatea şi serviciile de evacuare a gunoiului (mai degrabă lipsă în zonă) este un aspect care stârneşte cele mai mari nemulţumiri din partea populaţiei. Şase din zece respondenţi nu sunt mulţumiţi de acest element al infrastructurii comunitare, şi doar 17% se declară mulţumiţi. Salubritatea este devastată după ponderea celor nemulţumiţi doar de infrastructura drumurilor (71% nemulţumiţi), şi serviciile de canalizare (68%).

Figura 2. Gradul de satisfacţie de diferite aspecte comunitare

În cadrul studiului calitativ respondenţii evocă aceleaşi probleme – drumurile, alimentarea cu apă, reparaţiile necesare ale edificiilor, şi aproape toţi respondenţii menţionează printre principalele probleme ale comunităţii problema managementului deşeurilor.

Analiza comparativă oferă câteva aspecte foarte de valoare şi scoate în evidenţă specificul de gen. În general, femeile sunt mai puţin satisfăcute, deci sunt mai afectate, de lipsa sau calitatea proastă a serviciilor comunale. În rândul lor procentul celor care se declară satisfăcuţi este mai mic decât în cazul bărbaţilor practic la toate din aspectele apreciate în studiu. Dar în special, comparativ cu bărbaţii femeile sunt mai puţin satisfăcute de calitatea sau lipsa serviciilor de canalizare (doar 6% satisfăcute, comparativ cu 11% bărbaţi), de serviciile şi/sau practicile de evacuare a deşeurilor (18% satisfăcute, comparativ cu 23% bărbaţi), situaţia cu accesul la apă (satisfăcute 39% femei şi 45% bărbaţi) şi relaţiile dintre consăteni (52% femei şi 61% bărbaţi satisfăcuţi). De remarcat că cel mai redus grad de satisfacţie se înregistrează în aprecierea calităţii drumurilor de acces în localităţi atât în cazul femeilor, cât şi în cazul bărbaţilor.

16


Comparativ pe localităţi mai întâi remarcăm că în lipsa serviciilor de salubritate gradul de satisfacţie de acest aspect al vieţii comunitare este unul dezaprobat complet de locuitorii satelor studiate, satisfăcuţi de situaţia din prezent în acest domeniu se declară între 0% şi 14% din respondenţi. În oraşul Şoldăneşti serviciile de evacuare a gunoiului şi salubritate sunt apreciate de 43% locuitori.

Tabelul 2. Gradul de satisfacţie de diferite aspecte comunitare, în funcţie de genul şi localitatea respondentului

Ponderea respondenţilor care se declară satisfăcuţi

Sex: Localitatea:

Masculin Feminin

Şold

ăneş

ti

Şest

aci

Hlig

eni

Mih

ulen

i

Parc

ani

Lipc

eni

Şipc

a

Oliş

cani

Relaţiile între oameni 61% 52% 53% 39% 42% 38% 40% 66% 50% 80%Viaţa culturală 42% 39% 42% 63% 23% 13% 62% 14% 20% 45%Alimentare cu apă 45% 39% 41% 52% 64% 10% 11% 20% 62% 48%Alimentarea cu gaze naturale 52% 50% 56% 79% 6% 82% 36% 46% 73% 40%Securitatea personală a cetăţenilor şi a proprietăţii 32% 30% 23% 25% 10% 59% 57% 44% 56% 34%

Şcoli, instituţii educaţionale 71% 65% 62% 75% 76% 73% 84% 34% 78% 73%Evacuarea gunoiului şi salubritatea 23% 18% 43% 1% 1% 5% 14% 1% 5%

Drumuri de acces în comunitate 6% 6% 7% 28% 6% 1% 7%Canalizarea 11% 6% 11% 2% 1% 4% 1% 15%

Drept urmare în lista priorităţilor pentru comunitate, în opinia locuitorilor, după drumuri se plasează sisteme de colectare şi evacuare a gunoiului. Astfel, 45,1% din cetăţenii intervievaţi sunt de părere că cea mai stringentă problemă care necesită a fi rezolvată în comunitate sunt drumurile. Unul din patru a indicat că în primul rând trebuie dezvoltate servicii de colectare şi evacuare a gunoiului iar 6,6% au indicat o problemă direct legată de salubritate, şi anume că atenţia trebuie acordată în primul rând problemelor de protecţie a mediului ambiant. Pe locul trei după ponderea celor ce au indicat se plasează necesitatea dezvoltării sistemelor de aprovizionare cu apă (21,7%), deşi doar circa 19% de gospodării din zona cercetată au o conectare la un sistem centralizat de aprovizionare cu apă.

În cazul liderilor topul problemelor care necesită rezolvare în mod prioritar este asemănător, ieşind în faţă în mod detaşat aceleaşi trei domenii. Aici însă, comparativ cu populaţia, importanţa dezvoltării serviciilor de colectare şi evacuare a gunoiului şi celor de aprovizionare cu apă potabilă sunt mai evidenţiate.

17


Figura 3. Probleme comunitare care trebuie rezolvate în mod prioritar

Populaţie Lideri

Prioritizarea problemelor comunitare nu este foarte diferită între genuri, atât bărbaţii cât şi femeile pun pe primul loc problema drumurilor (49% şi 46%), deşi femeile într-o măsură mai mare optează pentru crearea şi dezvoltarea serviciilor de evacuare a gunoiului (24% femei şi 18% bărbaţi) şi celor de aprovizionare cu apă (21% şi 18% respectiv).

Există unele deosebiri şi între comunităţi. Problema drumurilor este indicată ca cea mai prioritară în toate localităţile, cu excepţia satelor Mihuleni şi Parcani.

În localităţile Mihuleni şi Şipca pe primul loc după prioritate se află problema serviciilor de evacuare a gunoiului (52% şi 91% respectiv), pe când în oraşul Şoldăneşti această problemă nu se află în topul priorităţilor, fiind menţionată doar de 8% cetăţeni.

Tabelul 3. Probleme comunitare care trebuie rezolvate în mod prioritar, în funcţie de genul şi localitatea respondentului


Sex: Localitatea:

Masculin Feminin

Şold

ăneş

ti

Şest

aci

Hlig

eni

Mih

ulen

i

Parc

ani

Lipc

eni

Şipc

a

Oliş

cani

sisteme de apă 17% 21% 21% 20% 20% 28% 39% 22% 37% 3%servicii de asistenţă socială 2% 5% 6% 3% 8% 3% 6%

18



Sex: Localitatea:

Masculin Feminin

Şold

ăneş

ti

Şest

aci

Hlig

eni

Mih

ulen

i

Parc

ani

Lipc

eni

Şipc

a

Oliş

cani

şcoli, grădiniţe, instituţii extraşcolare 3% 3% 6% 2% 1% 4% 1%

centre comunitare/ case de cultură

2% 2% 3% 2% 3% 2%

sisteme de colectare şi evacuare a gunoiului 18% 24% 8% 44% 23% 52% 11% 2% 91% 22%

oficiul medicului de familie/centrul medicilor de familie/centrul de sănătate

2% 3% 1% 5% 3% 6% 3% 6% 7% 1%

drumuri şi poduri 49% 46% 49% 53% 59% 10% 26% 52% 47% 51%sisteme gaz 3% 5% 5% 1% 9% 10% 4% 3%mediul ambiant 11% 5% 5% 16% 3% 1% 3% 18%telefonie 1% 0% 7%electricitate 0% 1% 1% 3%programe de ocrotire a sănătăţii 3% 4% 4% 7% 6% 2% 5% 2% 1%

programe educaţionale 1% 1% 2% 3% 1%

Actorii locali: responsabilităţi şi capacităţi

Identificarea cercului de actori, care în percepţia populaţiei sunt principalii responsabili de soluţionarea problemelor social-economice ai comunităţii permite să stabilim care ar fi formatul acceptat din partea populaţiei în implementare unor proiecte comunitare. Datele studiului sugerează că populaţia nu percepe dezvoltarea comunitară asigurată prin parteneriate între mai mulţi actori de diferită natură. Cel care este responsabil de dezvoltarea comunitară este statul, prin organele sale de diferite nivele. Aceasta deoarece din cei patru actori, care au obţinut cele mai multe menţiuni, se numără organele de stat de la toate cele trei nivele, cu descreşterea importanţei pe verticală.

Aşadar, administraţia publică locală este pilonul de bază a dezvoltării comunitare, fiind menţionat de către 94% cetăţeni şi 96% lideri locali ca şi cel mai responsabil actor pentru dezvoltarea comunitară. Urmează administraţia statului de nivelul doi, de nivel raional, consiliul raional fiind menţionat de 71% lideri locali şi 81% cetăţeni.

Populaţia se plasează pe locul trei în topul „responsabilizării” , menţionată de 43% lideri şi 44% cetăţeni, fiind urmată de guvern (34% şi 36% respectiv).

În acest context concluzionăm că la nivel local predomină percepţii că dezvoltarea comunitară este posibilă doar dacă este asigurată de către stat, iar parteneriatul „extins” în vederea rezolvării problemelor social-

19


economice la nivel local ar include, în percepţia respondenţilor, doar administraţia publică şi populaţia în formă neasociată - fiecare cetăţean aparte. Prin termenul de formă neasociată ne referim la faptul că organizaţiile neguvernamentale şi cele de caritate, care sunt nu altceva decât asocieri oficializate între mai multe persoane, pe de o parte şi biserica, cu un potenţial de mobilizare imens, pe de altă parte nu sunt privite, în percepţia celor intervievaţi, ca potenţial serios în rezolvarea problemelor comunităţii.

Figura 4. Actorii responsabili pentru soluţionarea problemelor social-economice comunitare

Datele studiului indică faptul că nivelul de încredere în capacitatea administraţiilor locale în rezolvarea problemelor comunităţilor nu este promiţător. Doar 31 la sută din cetăţenii intervievaţi sunt de părere că APL din localitatea lor se descurcă în mare măsură sau foarte mare măsură cu rezolvarea problemelor social-culturale a comunităţii, fiecare al doilea cetăţean (46,1%) a oferit o apreciere medie iar 20% sunt de părere că APL mai degrabă nu face faţă problemelor comunităţii.

Aprecierile liderilor locali intervievaţi sunt mai dispersate. O apreciere neconturată (aşa şi aşa) au dat o treime din respondenţi (33,9%), în restul cazurilor opiniile se dispersează în mod aproximativ egal, 30% oferind o apreciere pozitivă, iar 34% una negativă.

20


De remarcat că liderii locali sunt foarte rezervaţi cu privire la implicaţia populaţiei în rezolvarea problemelor localităţii. Doar 6% din ei sunt de părere că populaţia se implică în careva măsură, 46% sunt de părere că populaţie se implică în mică măsură şi 7% deloc. Locuitorii intervievaţi, deşi la fel sunt preponderent sceptici la acest capitol, se „creditează” totuşi într-o măsură mai mare, 21% considerând că locuitorii de rând se implică în mare măsură, iar 26% consideră că se implică în mică măsură sau deloc.

Societatea civilă la nivel local este percepută mai degrabă ca fiind subdezvoltată, cu implicaţii minime în treburile comunităţilor. Doar 15% respondenţi (din ambele grupuri) au afirmat că ONG-urile se descurcă mult mare sau foarte mare măsură cu problemele social-economice ale comunităţilor, pe când 59% din lideri şi 22% locuitori au oferit aprecieri negative.

Figura 5. Aprecierea capacităţii APL, ONG şi a populaţiei de rând în soluţionarea problemelor social-economice din comunitate în prezent

În ce măsură consideraţi că … se descurcă cu soluţionarea problemelor social-economice ai comunităţii Dvs.?

Remarcăm diferenţe mari în popularitatea componenţei organelor publice locale în diferite comunităţi. Oraşul Şoldăneşti şi satele Parcani şi Lipceni sunt comunităţile în care administraţia locală se bucură de cea mai înaltă apreciere din partea cetăţenilor. Să ţinem însă cont de faptul că studiul a fost realizat la relativ scurt timp după alegerile locale, ce îşi poate lăsa amprenta asupra „raitinig-ului”.

21


Figura 6. Aprecierea capacităţii APL în soluţionarea problemelor social-economice din comunitate în prezent pe localităţi

Şi totuşi în cadrul studiului calitativ sunt oferite multe exemple de acţiuni în care toţi actorii din cadrul localităţii se implică pentru rezolvarea problemelor comunitare. Cele mai „bune practici” realizate, care arată că există experienţă de conlucrare pentru implementarea proiectelor comunitare la moment ţin de reparaţii ai edificiilor de învăţământ:

- „Noi am câştigat multe proiecte: gazificarea liceului, schimbarea uşilor şi geamurilor, un şir de proiecte ce ţin de consolidarea performanţei procesului de educaţie şi instruire. Acum mai continuăm alte lucrări ce ţin de reparaţia capitală a liceului. Aceste proiecte am reuşit să le câştigăm şi să le realizăm cu succes datorită susţinerii comunităţii, agenţilor economici, părinţilor, primăriei şi autorităţilor din raion. În concluzie contribuţia comunităţii la orice proiect este foarte importantă, de altfel pierdem proiectele. La unele proiecte parteneri ne-au fost gospodăria raională de gazificare şi Consiliul Raional” (manager instituţie învăţământ)

- „Ca atare noi nu avem servicii publice în sat. Dar la unele lucrări cetăţenii, oamenii de afaceri şi APL ajută. Spre exemplu părinţii copiilor au ajutat la reparaţia grădiniţei” (manager instituţie învăţământ)

- „Fiecare contribuie în măsura posibilităţii. Părinţii au contribuit financiar la proiectul ce ţine de reparaţia liceului, au dat de la 100 lei până la 300 lei. Agenţii economici au contribuit cu sume mai mari” (manager unitate de business)

Există experienţe de realizare în colaborare cu toţi actorii comunitari şi a altor proiecte, din alte domenii, inclusive şi salubrizare:

22


- „Alt exemplu la care au contribuit cetăţenii cu câte 200 lei, din mahalaua noastră este reparaţia

drumului în variantă albă/pietriş, de asemenea oamenii au acoperit şi unele servicii de transport a pietrişului” (manager unitate de business)

- „Ca atare în sat nu există servicii publice centralizate. De regulă ONG-le, agenţii economici şi cetăţenii se implică în activităţi de salubrizare, declanşate de primărie înainte de sărbători” (primar)

- „La moment implementăm 2 proiecte, unul finanţat de PNUD Moldova şi altul finanţat de GIZ. Avem un ONG, care implică cetăţenii în soluţionarea problemelor comunitare, lucrăm cu agenţii economici” (primar)

- „În sat în 2009 am creat un Centru Comunitar, finanţat de PNUD Moldova. Un alt proiect a ţinut de elaborarea Planului Strategic al satului pentru anii 2009-2014. Procesul de elaborare a fost unul participativ, cetăţenii au fost activi şi sau implicat, identificând problemele cu care ei se confruntă. Un alt proiect a ţinut de soluţionarea problemelor tinerilor din sat, în cadrul căruia tinerii s-au implicat şi au fost activi” (primar)

Pe parcurs, în percepţia respondenţilor capacităţile actorilor locali cresc. Sunt de părere că comparativ cu trei ani în urmă aportul APL la soluţionarea problemelor comunităţii s-a îmbunătăţit 55% din locuitori şi 38% din liderii locali intervievaţi. Fiecare al doilea lider şi fiecare al treilea cetăţean consideră că nu sunt careva modificări în acest sens.

Consideră că a crescut aportul populaţiei de rând în soluţionarea problemelor comunitare 49% cetăţeni de rând şi 20% lideri. La fel a crescut şi aportul adus de ONG în opinia a 20% lideri şi 40% cetăţeni de rând.

Figura 7. În ce măsură s-a îmbunătăţit aportul … la soluţionarea problemelor social-economice

23


Atitudinea privind gestionarea deşeurilor solide

Discuţiile individuale cu managerii instituţiilor publice şi private din comunităţile din zonă permit să constatăm că pe de o parte problema managementului deşeurilor este vizat în mod permanent de agenda publică. Însă, în opinia majorităţii interlocutorilor în cadrul studiului, problema este vizată doar de autorităţile publice locale şi mai puţin de alţi actori şi populaţie.

- „Oamenii văd şi cunosc consecinţele problemei deşeurilor solide, dar nu prea discută, mai des sunt discutate aceste probleme la şedinţele Consiliului Local şi de APL” (manager instituţie de învăţământ)

- „Sigur că este discutată şi această problemă de săteni, dar mai ales de primărie. Gravitatea acestei probleme constă în transportul deşeurilor către gunoiştea autorizată” (manager instituţie de învăţământ)

- „Nu prea este discutată de cetăţeni. Se discută mai mult la şedinţele consiliului local, dar cetăţenii îşi caută de nevoile lor” (manager unitate de business)

- „Este o problemă care stă permanent în atenţia primăriei, cetăţenii sunt tot timpul preveniţi de poliţistul de sector să ducă deşeurile la gunoiştea amenajată, primăria a petrecut şi o adunare generală în privinţa deşeurilor după ce au fost lichidate gunoiştile neautorizate, problema a fost discutată şi la Consiliul Local, Dar mai avem cetăţeni inconştienţi care aruncă gunoiul în râpi şi la marginea drumurilor. La ieşirile din sat noi am instalat panouri de avertisment, să nu arunce gunoiul în locuri neautorizate, că vor fi amendaţi” (primar)

Unii respondenţi au menţionat totuşi prezenţa unor luări de atitudini din partea cetăţenilor de rând:

- „O atitudine comunitară unică faţă de deşeuri nu există, dar parţial unii cetăţeni activi discută aparte pe grupuri şi această problemă” (manager întreprindere de stat)

- „Cetăţenii discută problema deşeurilor şi nu sunt indiferenţi, am observat cum unii cetăţeni gospodari cu stimă în sat când îi văd pe unii, care aruncă gunoiul la nimereală le fac observaţii şi cer să ducă gunoiul la gunoiştea autorizată, acest lucru îl fac şi eu, şi încerc şi prin copii să influenţez părinţii să păstreze mediul înconjurător curat, spunându-le că asta în primul rând este benefic pentru sănătatea tuturor” (manager instituţie de învăţământ)

Iar din spusele unui primar eforturile pentru impune disciplină în acest sens încă trebuie depuse:

- „Sigur că această problemă este în vizorul primăriei, şi este discutată şi la şedinţele Consiliului Local. Oamenii discută această problemă, pentru că le afectează şi sănătatea, multe din deşeuri după ploi mari nimeresc pe loturi agricole şi în apele de suprafaţă. Sincer nu toţi locuitorii retrăiesc şi păzesc curăţenia şi starea ecologică a satului, mai avem oameni care aruncă deşeurile solide în locuri neautorizate, cu ei se lucrează prin metode civilizate de prevenire, dar dacă nu îşi vor schimba atitudinea faţă de ei vor fi aplicate măsuri mai dure” (primar)

Al doilea compartiment al studiului cantitativ care reflectă gradul de satisfacţie a populaţiei de serviciile de gestionare a deşeurilor în comunităţi cuprinde un set de indicatori menite să exprime percepţia pe cât de

24


adecvate sunt serviciile/practicile existente de gestionare a deşeurilor, atitudinea privind selectarea separată a deşeurilor, percepţia necesităţii de amplasare a gunoiştilor autorizate şi altele. Percepţia generală este că gunoiştile autorizate trebuie să existe în fiecare localitate, 93% din cetăţenii intervievaţi fiind sprijinind o asemenea afirmaţie.

Necesitatea abordării complexe şi în mod centralizat a colectării şi evacuării deşeurilor este complet acceptată de către cetăţeni. Doar 4% din cei intervievaţi nu vad necesitatea unei gestionări în acest domeniu, pe când 73% sunt complet de acord că gestionarea deşeurilor în localitatea lor este una necesară, iar alţii 21% înclină spre acest punct de vedere.

Deşi, vom vedea mai târziu, practicile gestionării „inadecvate” a deşeurilor sunt destul de răspândite, locuitorii în mare parte admit aplicarea pedepsei pentru depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate, 90% din respondenţi fiind de acord cu aplicarea amenzilor pentru depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate.

Colectarea deşeurilor separată pe tipuri este o practică, de succesul implementării căreia cetăţenii se îndoiesc. Consideră că aplicarea acesteia în localitatea lor nu se va solda cu succes fiecare al doilea cetăţean.

Deşi doi din trei cetăţeni afirmă că aceste informaţii sunt complete şi pe înţelesul fiecăruia, gradul de supraestimare, caracteristic pentru asemenea indicatori (oamenii deseori se evită să spună că ceva nu le este clar), cât şi faptul că 21% din respondenţi nu au ştiut să răspundă la această întrebare arată că informaţiile în domeniul managementului deşeurilor disponibile populaţiei în prezent suferă la capitolul completitudine şi eficienţă.

25


Figura 8. Percepţii ale cetăţenilor privind diferite aspecte ale serviciilor/practicilor de gestionare a deşeurilor din localitate

În funcţie de genul respondentului diferenţe majore în abordări şi atitudini privind gestionarea deşeurilor solide nu sunt înregistrate.

În schimb înregistrăm abordări diferite din partea locuitorilor diferitor localităţi din zona cercetată. Remarcăm faptul că locuitorii oraşului Şoldăneşti, unica localitate care dispune de un serviciu comunal centralizat de gestionare a deşeurilor (Regia Apă Şoldăneşti), manifestă un grad mediu (comparativ cu alte localităţi) de apreciere a necesităţii gestionării deşeurilor (73%). La fel în Şoldăneşti se înregistrează cel mai scăzut nivel de acceptare amendării pentru depozitarea neautorizată a deşeurilor. Cel mai important este faptul că în oraş înregistrăm cel mai mare procent de respondenţi care se arată reticenţi cu privire la reuşita selectării separate a deşeurilor – 21,6%, acesta fiind probabil un indicator care exprimă gradul de „executare” de către locuitori ai colectării deşeurilor prin selectare, serviciu oferit prin proiectul ”Modernizarea serviciilor de salubrizare din oraşul Şoldăneşti” din 2009.

Reticenţă la reuşita practicii de colectarea selectivă a deşeurilor manifestă într-un grad sporit şi locuitorii satelor Şestaci (21%), Mihuleni (21%) şi Şipca (22%).

De remarcat faptul că în satele Mihuleni şi Şipca înregistrăm cel mai mare procent al celor ce se declară de acord cu aplicarea amenzilor pentru depozitarea neautorizată a deşeurilor (90,2% şi 92%) respectiv. Acest lucru este determinat de numărul relativ redus de gunoişti neautorizate în aceste localităţi comparativ cu

26


altele din zonă. În satul Mihuleni nu există gunoişti neautorizate, pe când în Şipca doar două din cele patru gunoişti nu sunt autorizate.

Tabelul 4. Percepţii ale cetăţenilor privind diferite aspecte ale serviciilor/practicilor de gestionare a deşeurilor din localitate pe sexe şi localităţi

Ponderea respondenţilor care se declară totalmente de acord cu afirmaţia

Sex: Localitatea:

Masculin Feminin

Şold

ăneş

ti*

Şest

aci

Hlig

eni

Mih

ulen

i

Parc

ani*

Lipc

eni

Şipc

a

Oliş

cani

În localitatea Dvs. gestionarea deşeurilor este una foarte necesară;

71,8% 74,1% 72,7% 56,5% 79,2% 79,4% 95,6% 14,0% 93,0% 77,1%

În localitatea Dvs. trebuie amendaţi locuitorii care depozitează deşeurile la gunoişti neautorizate

56,0% 61,5% 54,2% 50,0% 60,0% 90,2% 70,2% 58,0% 92,0% 53,6%

Selectarea separată a deşeurilor în localitatea Dvs. nu va avea succes;

18,1% 18,1% 21,6% 21,3% 9,2% 20,6% 16,7% 10,0% 22,0% 13,4%

Numărul gunoiştilor1 # 7 # 1 10 8 4 4din ele neautorizate # 6 # 0 10 7 2 3

* 2/3 din suprafaţa oraşului Şoldăneşti şi 1/3 din suprafaţa satului Parcani sunt acoperite de platforme pentru colectarea deşeurilor solide prin selectare

Practicile de gestionare a deşeurilor solide afectează foarte tare locuitorii din zona studiului. Cea mai gravă problemă, percepută de locuitori, sunt gunoiştile spontane, neautorizate. Această problemă a fost menţionată de fiecare al doilea cetăţean intervievat. O problemă gravă semnalată de cetăţeni este practica arderii deşeurilor, semnalată de 41% respondenţi. Lipsa condiţiilor de colectare separată a deşeurilor se plasează pe locul trei în tipul problemelor (20%), ceea ce denotă o cerere sporită în rândul locuitorilor de un astfel de serviciu de colectare.

Studiul denotă faptul că populaţia feminină şi cea masculină suferă în egală măsură de deficienţa situaţiei existente, doar că femeile se arată ceva mai îngrijorate de lipsa posibilităţilor de colectare separată a deşeurilor (24% faţă de 17% în rândul bărbaţilor).

Iese în evidenţă locuitorii satului Lipceni, care anterior într-o măsură mai mică remarcau necesitatea dezvoltării serviciilor de gestionare a deşeurilor, iar acum fiecare al patrulea locuitor indică faptul că practica existentă nu îi creează nici un fel de incomodităţi (24%). Remarcăm că acest lucru ar ţine mai degrabă de gradul scăzut de conştientizare de către locuitori a riscurilor pe care le implică gestionarea iresponsabilă a deşeurilor, în localitatea dată 7 din cele 8 locuri de depozitare a deşeurilor sunt neautorizate.

1 „Analiza Diagnostică a ÎM „Regia Apă Şoldăneşti”, 2011, elaborat de Compania Pro-Consulting27


Iarăşi semnalăm că în satele Mihuleni şi Şipca persoanele intervievate manifestă o percepţie mai sensibilizată, cu cei mai mulţi respondenţi care se arată îngrijoraţi de gunoiştile neautorizate, de practica arderii deşeurilor şi de lipsa posibilităţilor de colectare separată.

Tabelul 5. Problemele resimţite în legătura cu serviciile/practicile existente de colectare şi depozitare a deşeurilor


General

Sex: Localitatea:

Masculin

Feminin

Şold

ăneş

ti

Şest

aci

Hlig

eni

Mih

ulen

i

Parc

ani

Lipc

eni

Şipc

a

Oliş

cani

periodicitatea colectării deşeurilor 6% 4% 8% 8% 13% 5% 2% 4% 8% 3% 1%

lipsa condiţiilor pentru colectare separată 20% 17% 24% 14% 30% 28% 52% 40% 83% 6%

arderea deşeurilor 41% 41% 41% 20% 65% 43% 58% 34% 50% 94% 56%gunoiştile spontane în comunitate 53% 52% 54% 56% 41% 79% 73% 41% 16% 95% 37%

nu mă afectează 6% 7% 5% 6% 1% 13% 14% 24% 1%Alt răspuns 0% 0% 0% 0% 2%

28


Gestionarea deşeurilor

La momentul actual în zonă există o singură întreprindere care prestează servicii de salubrizare – Regia Apă Şoldăneşti (RAŞ). În anul 2010 RAŞ presta servicii de colectare a deşeurilor la 22 agenţi economici şi 4160 locuitori, acoperind oraşul Şoldăneşti şi o parte din satul Parcani. Acoperirea populaţiei cu acest serviciu pe zona de proiect constituie maximum 30%. Anunţăm maximum deoarece cifra reiese din statisticile efective ale RAŞ, nefiind racordată la aprecierile privind accesibilitatea de facto în unele străzi/zone ale oraşului.

În celelalte comunităţi agenţi de prestare serviciilor de gestiune a deşeurilor lipsesc, iar acţiunile de în domeniul salubrizării, întreprinse de primării sunt sporadice şi insuficiente. Cheltuielile anuale ale APL din satele din zonă variază între 3 şi 20 mii lei anual2. Implicare sub nivelul necesar ai APL, în mare parte din lipsa fondurilor pentru acest domeniu, fac ca practic în toate satele să existe numeroase gunoişti neautorizate.

Studiul relevă următoarele tipuri de deşeuri solide produse de gospodării, după cum urmează în diagramă. Trebuie să remarcăm şi unele deficienţe în percepţia populaţiei a noţiunii de deşeuri. În multe localităţi există gospodării care nu au raportat producerea de deşeuri de bucătărie, lucru puţin probabil în practică. Acest lucru se datorează percepţiei în cazul când deşeurile de bucătărie sunt utilizate în mare parte pentru alimentarea animalelor domestice (gen porcine). În total, producerea de astfel de deşeuri raportează 86% gospodării.

Deşeuri de curte raportează 75% gospodării, deşeuri de plastic 67% gospodării. Deşeuri animaliere raportează 52% gospodării, cu nivel scăzut, evident, în oraşul Şoldăneşti (30%). Deşeuri de sticlă au raportat 31% gospodării.

Tabelul 6. Tipuri de deşeuri produse de gospodăriile din zonă


General

Localitatea:

Şold

ăneş

ti

Şest

aci

Hlig

eni

Mih

ulen

i

Parc

ani

Lipc

eni

Şipc

a

Oliş

cani

Deşeuri de bucătărie 86% 86% 96% 99% 100% 76% 98% 78% 78%Deşeuri de curte 75% 73% 99% 100% 97% 83% 98% 82% 50%Sticle şi ambalaje din plastic 67% 71% 96% 98% 95% 61% 90% 86% 27%Deşeuri animaliere 52% 30% 94% 73% 83% 56% 72% 98% 47%Sticle şi ambalaje din steclă 31% 29% 57% 57% 83% 17% 58% 22% 6%Haine, mobilă veche 22% 10% 77% 80% 54% 8% 62% 3% 2%Resturi metalice 14% 11% 31% 28% 42% 7% 34% 5% 3%Altceva 1% 1% 2% 2% 2%



Practicile de depozitare a deşeurilorPractic în toate localităţile există gunoişti masive neautorizate şi la sigur în fiecare localitate sunt locuri în care sunt aruncate deşeuri în cantităţi mai mici, produse de una sau două gospodării. Studiul calitativ arată că lupta cu această practică există, însă ea trebuie menţinută în continuu, deoarece acestea apar la scurt timp după ce sunt lichidate. Cauzele principale sunt nivelul scăzut de sensibilizare a problemei în rândul populaţiei, după cum am descris anterior, şi lipsa capacităţilor financiare pentru a transporta deşeurile către depozitele autorizate:

- „Au existat mai multe gunoişti neautorizate, dar după alegerea noului primar au fost lichidate. Acum apar din nou, dar cum am mai menţionat eu socot că din lipsă de transport centralizat al deşeurilor apar aceste gunoişti” (manager instituţie de învăţământ)

- „Nu prea există în ultimul timp gunoişti neautorizate, dar mai apar aşa periodic, în râpa de la izvor, la marginea pădurii şi în alte locuri” (manager instituţie de învăţământ)

- „Există, care apar simultan în văi, râpi, păduri, fâşii forestiere, în valea râuleţelor. De regulă locuitorii de la periferia oraşului aruncă deşeurile în locurile neautorizate. Cam 35% din deşeuri sunt aruncate în râpi, păduri, în valea râuleţului Ciorna” (manager întreprindere de stat)

- „Există, mai multe. Cetăţenii care trăiesc lângă pădure aruncă gunoiul în pădure, care lângă râpă aruncă în râpă, cei de lângă drumurile de la marginea satului aruncă în buruienile de pe marginea drumului. La aceste gunoişti neautorizate sunt depozitate, cam 50% din deşeurile solide” (management unitate de business)

Practicile de utilizare sau depozitare a deşeurilor diferă evident după tipul deşeurilor. În acelaşi timp avem primul indicator care reflectă situaţia de-a dreptul dezastruoasă din perspectiva gestionării raţionale a deşeurilor şi a protecţie mediului. Pe lângă depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate, sunt foarte răspândite practicile de ardere şi de îngropare a acestora în sol în preajma curţii.

Deşeurile de bucătărie şi cele de curte sunt tipurile de deşeuri cu cele mai diverse practici de gestionare a acestora de către populaţia din zonă. După pondere, în 21% gospodării aceste deşeuri sunt evacuate de serviciile centralizate de colectare a deşeurilor, 18% gospodării îi plasează în gunoişti neautorizate, 16% le îngroapă în curte, 12% practică utilizarea acestor deşeuri pentru alimentarea animalelor domestice. În total, raportul între practicile adecvate şi cele inadecvate este de 55% la 43%.

În gestionarea deşeurilor de curte sunt răspândite patru practici diferite:

- 24% gospodării plasează în gunoişti neautorizate;- 22% în locuri autorizate, după care acestea sunt evacuate de serviciile specializate;- 20% practică arderea acestora şi- 19% plasează în locuri autorizate.

Alte 10% gospodării practică îngroparea acestora în curte.

Raportul între gospodăriile care adoptă practici adecvate în gestionarea deşeurilor de curte şi cele cu practici inadecvate este de 49% la 53%, predominând numeric gospodăriile care gestionează incorect acest tip de deşeuri.

30


Cele mai alarmante din punctul de vedere a protecţiei mediului sunt practicile de gestionare a deşeurilor plastice şi de metal. În total procedează în mod corect cu acest tip de deşeuri doar 35% din gospodăriile incluse în studiu care au menţionat că produc asemenea deşeuri, pe când 67% le gestionează în mod incorect, în majoritatea cazurilor prin arderea acestora, practicată de 50% gospodării.

Deşeurile metalice sunt depozitate de marea parte a gospodăriilor care au asemenea deşeuri la gunoişti neautorizate – 40%, iar raportul adecvat/inadecvat în cazul lor este înregistrat la nivelul 58%/42%.

Deşeurile din steclă sunt depozitate şi ele în marea parte la gunoişti neautorizate (42% gospodării). În total 47% gospodării gestionează în mod inadecvat acest tip de deşeuri, făcând imposibilă reciclarea acestora.

Cel mai mic nivel de gestionare corectă o înregistrăm în cazul deşeurilor provenite din haine şi mobilă vechi, 71% gospodării practică arderea acestora, pe când deşeurile animaliere sunt tipul de deşeuri cel mai raţional utilizate, în mare parte din cauza gospodăriilor care utilizează aceste deşeuri ca şi îngrăşăminte organice.

Tabelul 7. Practica de utilizare/evacuare a deşeurilor pe tipuri

Deş

euri

de

bucă

tărie

Deş

euri

de

plas

tic

Deş

euri

de

stec

lă

Deş

euri

met

alic

e

Hai

ne/

mob

ilă

Deş

euri

anim

alie

re

Deş

euri

de

curt

e

Le ardem 10% 50% 1% 1% 71% 1% 20%Le îngropăm în curte 16% 3% 4% 1% 6% 10%Pregătim îngrăşăminte 6% 63% 6%Îl ducem la o gunoişte comună improvizată (neautorizată) 18% 14% 42% 40% 14% 15% 24%

Sunt colectate de către cineva responsabil 6% 8% 7% 15% 4% 1%Îl ducem la o gunoişte comună autorizată 10% 9% 17% 10% 3% 10% 19%Evacuate de un serviciu privat de colectare a gunoiului 4%

Evacuate de un serviciu al administraţiei locale de colectare a deşeurilor 21% 18% 29% 29% 10% 6% 22%

Alimentarea animalelor domestice 12% Altceva 4% 1% 4%

Practici adecvate 55% 35% 53% 58% 13% 82% 49%Practici inadecvate 43% 67% 47% 42% 85% 22% 53%

Notă: suma procentelor poate depăşi 100% în unele cazuri, deoarece multe gospodării practică mai mult decât un singur mod de gestionare a deşeurilor de acelaşi tip

În total, conform datelor studiului, 21.3% practică depozitarea în locuri autorizate a cel puţin o parte din deşeurile produse. Beneficiază de servicii de salubritate 21.2% gospodării3.

În acelaşi timp constatăm că populaţia deseori percepe eronat statutul unui depozit de deşeuri. De exemplu în satul Parcani, unde toate cele 10 gunoişti existente sunt neautorizate, 37,7% respondenţi au anunţat că evacuează deşeuri către gunoişti autorizate. Aici cel mai probabil se confundă gunoiştea autorizată cu containerele de gunoi, deoarece doar 0,9% gospodării au raportat că deşeurile sunt evacuate de serviciile

3 Reprezintă ponderea gospodăriilor care au raportat această practică la cel puţin unul din tipurile de deşeuri 31


specializate, în timp ce într-o treime din perimetrul localităţii sunt amplasate platforme cu tomberoane, evacuate de serviciul de salubritate ai RAŞ.

În schimb în satul Mihuleni au raportat plasarea deşeurilor în locuri autorizate doar 1% gospodării, pe când din datele noastre în acest sat există o singură gunoişte, şi aceasta este autorizată4.

Important de menţionat că beneficiază de servicii de salubritate (iarăşi vorbim de percepţia populaţiei) doar jumătate (48,2%) din gospodăriile oraşului Şoldăneşti. Deci serviciul de salubritate disponibil, fie nu acoperă integral necesităţile populaţiei, fie este vorba despre rezistenţa populaţiei din cauza nivelului scăzut de conştientizare a daunelor, aduse de un management al deşeurilor deficitar.

Tabelul 8. Gospodării care utilizează gunoiştile autorizate şi serviciile de salubrizare

Depozitează la gunoişti autorizate

Gunoişti autorizate disponibile

Beneficiază de servicii de salubritate

Servicii de salubritate disponibile

Total 21,3% 21,2%Şoldăneşti 19,2% + 48,2% +ŞestaciHligeni 50,8% +Mihuleni 1,0% +Parcani 37,7% - ,9% +Lipceni 34,0% + 6,0% necunoscutŞipca 32,0% +Olişcani 18,4% +

Studiul „Analiza Diagnostică a ÎM „Regia Apă Şoldăneşti”, realizat în primăvara anului 2011 de Compania Pro-Consulting estimează cantitatea de deşeuri produse în zona proiectului la 260,17 tone lunar, sau 3122,1 tone anual.

Per total, în zona studiată, practica managementului inadecvat al deşeurilor predomină ca şi număr de gospodării. În opinia a 54,2% respondenţi localnicii obişnuiesc să arunce deşeurile preponderent în locuri neautorizate, fie este vorba despre gunoişte neautorizată (33,3%), fie de locuri separate pe lângă gospodărie („la râpă”) (20,9%). Pe când persoanele care consideră că marea parte a localnicilor depozitează deşeurile în locuri autorizate doar 44,5% intervievaţi.



Figura 9. Modalităţile de depozitare a deşeurilor, practicate de populaţie

Unde obişnuiesc localnicii să arunce deşeurile?

O altă estimare a distribuţiei volumului total al deşeurilor plasate în diferite tipuri de depozite a fost obţinută pe baza opiniilor exprimate de actorii locali. Aceştia au fost rugaţi să estimeze a câta parte (în %) din deşeurile produse în localitate sunt depozitate în diferite tipuri de gunoişti. În diagrama ce urmează prezentăm procentele medii obţinute pe întreg eşantion. Chiar dacă, am văzut anterior, 44,5% din cetăţenii intervievaţi susţin că populaţia plasează deşeurile preponderent în locuri autorizate, dacă e să ne referim la volumul deşeurilor, în containere (fie de colectare separată fie comună) sunt plasate, după estimările liderilor doar 13,8% din deşeuri. În gunoişti autorizate doar 17,1% din volumul total de deşeuri.

Marea parte de deşeuri din zonă sunt depozitate în locuri neautorizate – 69,2%.

33


Figura 10. Distribuţia volumului total al deşeurilor pe locuri de depozitare: estimare realizată de către liderii comunitari

Fiecare al doilea respondent consideră că în locuri neautorizate sunt depozitate peste 50 la sută din deşeuri. Chiar şi în cazul oraşului Şoldăneşti şi Parcani, unde există serviciu de salubritate, foarte mulţi respondenţi sunt de părere că părţi semnificative din volumul total al deşeurilor sunt plasate în mod inadecvat. În Şoldăneşti o treime de respondenţi consideră că volumul deşeurilor abandonate la gunoişti ilegale este sub 20% din total, 36,8% consideră că 20%-50% din deşeuri, iar 29,7% consideră că mai mult de jumătate din volumul total al deşeurilor. În Parcani a fost obţinută o distribuţie asemănătoare.

Remarcăm satul Lipceni, unde 68% respondenţi au fost de părere că volumul deşeurilor plasate în locuri neautorizate nu depăşeşte 20 la sută din total .

Satele Şestaci, Hligeni; Mihuleni şi Olişcani deopotrivă se remarcă prin volum mare al deşeurilor plasate ilegal.

34


Tabelul 9. Ponderea deşeurilor plasate la gunoiştile neautorizate: aprecierea populaţieiPână la

20%20%-50%

Peste 50%

General: 20,1% 29,1% 50,8%

Localitatea:

Şoldăneşti 33,5% 36,8% 29,7%Şestaci 15,7% 84,3%Hligeni 5,0% 17,5% 77,5%Mihuleni 3,9% 96,1%Parcani 25,4% 45,6% 28,9%Lipceni 68,0% 22,0% 10,0%Şipca 4,0% 49,0% 47,0%Olişcani 3,4% 20,1% 76,5%

Liderii comunitari sunt şi mai critici în apreciere, 77% din ei consideră că volumul deşeurilor plasate în locuri neautorizate depăşeşte 50%, din care 23,2% consideră chiar că peste 75% deşeuri.

Figura 11. Ponderea deşeurilor plasate la gunoiştile neautorizate: aprecierea liderilor

Combaterea practicilor de depozitare inadecvată a deşeurilorPână acum au fost discutate mai multe aspecte care demonstrau că măsurile de salubrizare şi realizarea unor acţiuni menite să combată practicile de plasare a deşeurilor în locuri neautorizate nu sunt sistematice. Din studiul calitativ aflăm că aproape în fiecare comunitate au fost aplicate în trecutul nu prea îndepărtat sancţiuni în formă de amenzi sau condamnări la muncă în folosul comunităţii, dar nu există o activitate

35


permanentă în acest sens. Sunt petrecute şi măsuri scopul principal al cărora ţine de sensibilizarea opiniei publice în domeniul protecţiei mediului:

- „Ştiu precis că mulţi cetăţeni au fost amendaţi, unii chiar de câteva ori, mai ales în perioada după lichidarea gunoiştilor autorizate. Aceste sancţiuni au fost întreprinse împreună cu primăria, conducerea raionului şi inspecţia ecologică. Satul nostru ca şi întreg raionul a participat la 16 aprilie 2011, la salubrizarea ţării cu genericul „Hai Moldova”, elevii liceului şi profesorii au participat foarte activ, într-un fel această acţiune a atenţionat cetăţenii şi s-a încercat prin copii să fie influenţaţi şi părinţii” (manager instituţie de învăţământ)

- „Nu a fost sancţionat nimeni. Pur şi simplu încercăm să convingem oamenii, le dăm un termen să strângă gunoiul pe care l-au aruncat în locuri neprevăzute, dar este imposibil să depistezi pe toţi, trebuie de lucrat pe educaţia oamenilor” (manager unitate de business)

- „Sancţiuni au fost aplicate de către inspecţia ecologică din raion, au fost sancţionaţi circa 10 persoane, precis nu ştiu în acest an sau anul trecut. Pe lângă primărie funcţionează o comisie, care se ocupă de problemele ecologice ale satului, efectuând periodic raiduri prin sat şi atenţionează cetăţenii care au gunoi la poartă, adică în drum” (manager instituţie de învăţământ)

- „În permanenţă se duce acest lucru de către primărie. Au fost şi cazuri când cetăţenii au plătit amendă, dar au fost şi cazuri când cetăţenii nu au putut plăti amenda şi au lucrat pentru comunitate” (manager instituţie de învăţământ)

- „Au fost amendate 2 persoane, care nu au putut achita amenzile din cauza sărăciei, dosarele lor au fost în litigiu şi Judecătoria din or. Şoldăneşti a hotărât ca ei să lucreze câte 40 de ore în folosul comunităţii” (primar)

De menţionat faptul alarmant că nici unul din cei intervievaţi nu a abordat problema arderii deşeurilor şi îngropării acestora, deşi practicile acestea, am văzut că sunt răspândite, şi sunt la fel practici inadecvate.

Colectarea selectivă a deşeurilorDacă e să vorbim despre zona cercetată în întregime, la moment au acces la servicii de colectare selectivă a deşeurilor 46,3%. Este vorba de fapt despre populaţia oraşului Şoldăneşti (93,3% au afirmat că în localitatea lor este disponibil acest serviciu) şi satul Parcani (95,6%). În cazul satului Mihuleni 10,8% respondenţi au afirmat că au acces la acest serviciu, referindu-se cel mai probabil la platformele amplasate în satul Parcani.

Referindu-ne la întreaga zonă, acces scăzut la serviciul de colectare selectivă a deşeurilor din zonă au o serie de categorii sociale. Mai întâi este vorba despre persoanele în vârstă, din persoanele cu 60 ani şi mai mult doar 36% consideră că au acces, iar din rândul pensionarilor 37%. Într-o proporţie asemănătoare şi persoanele cu nivel scăzut de studii (medii incomplete sau mai puţin) – 36,2%.

Starea economică a gospodăriei implică şi ea anumite variaţii în acest sens. Au acces la servicii de selectare colectivă a deşeurilor doar 23,9% din gospodării clasate ca având un nivel socio-economic scăzut.

Aceste categorii sunt şi mai puţin dispuse în a sprijini crearea unor asemenea servicii.

36


În funcţie de localităţi, constatăm că populaţia satelor Hligeni şi Lipceni este şi ea mai puţin dispusă să sprijine dezvoltarea acestor servicii, doar 72,5% şi 64% respectiv se declară dispuşi să contribuie şi să susţină colectarea selectivă a deşeurilor.

Tabelul 10. Acces la servicii de colectare selectivă a deşeurilor şi disponibilitatea de a contribui la crearea a asemenea servicii

Gospodării care afirmă că au acces la servicii de

colectare selectivă a deşeurilor

Gospodării care ar susţine şi ar contribui la

dezvoltarea unui asemenea serviciu

General: 46.3% 87,5%

Sex:Masculin 45.9% 88,1%Feminin 46.8% 87,0%

Vârsta:

sub 40 ani 49.1% 90,1%41-50 ani 52.9% 93,2%51-60 ani 45.4% 84,4%peste 60 ani 36.0% 81,1%

Studii:

medii incomplete 36.2% 79,7%medii, liceale 51.2% 88,9%medii profesionale 42.9% 90,8%superioare 60.1% 94,0%

Mărimea gospodăriei:

1 persoană 58.6% 83,4%2 persoane 46.3% 88,9%3 persoane 44.6% 83,7%4 persoane şi mai mult 41.6% 91,3%

Ocupaţie:

angajat 54.8% 91,3%şomer 40.4% 86,7%pensionar/invalid 37.0% 80,4%student/concediu de maternitate 69.6% 97,3%angajat peste hotare 45.1% 89,2%

Localitatea:

Şoldăneşti 93.3% 92,6%Şestaci 88,0%Hligeni 72,5%Mihuleni 10.8% 86,3%Parcani 95.6% 96,5%Lipceni 64,0%Şipca 98,0%Olişcani 82,1%

Starea economică a gospodăriei:

scăzută 23,9% 78,6%medie 39,8% 88,0%înaltă 65,3% 93,9%

37


Costul serviciilorNici populaţia şi nici liderii locali nu sunt dispuşi la creşterea taxelor pentru îmbunătăţirea serviciilor de gestionare a deşeurilor. Părţi considerabile din respondenţi (14,6% cetăţeni şi 37,5% lideri locali) consideră că îmbunătăţirea acestora nu necesită creşterea tarifelor, iar alţii 38,3% cetăţeni şi 28,6% lideri sunt de părere că tarifele chiar trebuie micşorate.

Figura 12. Necesitatea majorării tarifului pentru îmbunătăţirea serviciilor

Însă pentru dezvoltarea unor practici speciale în serviciile de gestionare a deşeurilor mulţi cetăţeni ar fi disponibili să suporte cheltuieli suplimentare. Cei mai mulţi cetăţeni ar fi dispuşi să achite tarif mai mare pentru sporirea frecvenţei de evacuare a deşeurilor, deşi anterior doar 6% din respondenţi se arătau nemulţumiţi de periodicitatea colectării acestora. Urmează colectarea selectivă a deşeurilor, pentru care sunt dispuşi să suporte cheltuieli suplimentare 38,3%.

Surprinzător este faptul că abordările mai avansate în gestionarea deşeurilor sunt mai puţin acceptate de populaţie. Doar 28% din cetăţenii intervievaţi consideră că locuitorii comunităţii lor ar fi disponibili să achite taxe mai mari în cazul introducerii sistemului de rambursare a cheltuielilor pentru colectarea selectivă a deşeurilor, iar 29,3% că populaţia ar fi disponibilă la majorarea tarifelor pentru reciclarea deşeurilor.

38


Figura 13. Aspectele ale serviciilor de colectare a deşeurilor pentru care populaţia ar fi disponibilă să achite taxe mai mari (cetăţeni)

Liderii comunitari sunt şi mai rezervaţi în aprecierea disponibilităţii populaţiei de a plăti mai mult pentru servicii mai performante, cu excepţia reciclării deşeurilor. Dacă această practică ar fi introdusă, 45% din liderii intervievaţi sunt de părere că populaţia ar accepta majorarea tarifelor pentru serviciile de gestionare a deşeurilor.

Figura 14. Aspectele ale serviciilor de colectare a deşeurilor pentru care populaţia ar fi disponibilă să achite taxe mai mari (lideri comunitari)

39


Accesul femeilor la serviciile publice

Femeile constituie circa jumătate din populaţia ţării noastre, din populaţia aptă de muncă şi populaţia ocupată. Funcţionarea principalelor sfere de activitate bugetare, precum învăţământul şi sănătatea, este asigurată în mare parte de femei.

În acelaşi timp, femeile sunt defavorizate în plan social şi economic. În anul 2010 salariul mediu al unei femei este cu 23,9% mai mic decât al unui bărbat iar pensia medie cu circa 15%.

Femeile nu se regăsesc pe deplin în administraţia statului la toate nivelele. La ultimele alegeri parlamentare doar 20 din cei 101 deputaţi aleşi sunt femei. La Alegerile locale generale din iunie a.c. sunt femei doar 18% din primarii aleşi, 28,6% din consilierii locali şi 17,4% din consilierii raionali.

În zona studiului situaţia nu este mai strălucită. Toţi primarii din cele 8 primării sunt bărbaţi, iar în consiliile locale femeile constituie sub 1/3 – 27,4%.

Dezbaterile în domeniul egalităţii de gen şi studiile relevante oferă suficiente argumente că oferta şi accesul redus la servicii publice au un impact dublu asupra femeilor, punându-le într-o ipostază şi mai dezavantajoasă. În condiţiile de lipsă a unor servicii comunale relevante şi de calitate femeia, responsabilă de menajul casnic, este suprasolicitată ca volum şi timp de lucru în gospodărie. De aceia, nivelul scăzut de prezenţă a serviciilor precum electricitate, aprovizionare cu apă, gaze naturale, canalizare, încălzire centralizată şi nu în ultimul rând serviciile de salubritate sunt indicatori direcţi care sunt invocate în reflectarea populaţiei nivelului de trai ai populaţiei dar şi a gradului de dezavantajare a femeii ca şi fenomen social.

În acest context lipsa serviciilor primare pentru asigurarea unor condiţii de trai decente în zona studiului, când doar 19,1% gospodării sunt conectate la apeduct, doar 17,4% la canalizare, servicii disponibile aproape exclusiv doar în oraşul Şoldăneşti, ca şi serviciile centralizate de salubritate şi evacuare a deşeurilor, servesc indicatori direcţi ai situaţiei dificile în care se pomeneşte femeia.

Cât priveşte accesul femeilor la alte servicii publice apelăm la studiul tematic „Abilitarea socio-economică a femeilor din mediul rural”, realizat în cadrul Programului “Abilitarea economică a femeilor prin creşterea oportunităţilor de angajare în câmpul muncii în Republica Moldova” cu suportul Agenţiei Suedeze de Dezvoltare Internaţională (SIDA) şi Fondului Naţiunilor Unite pentru femei. Reproducem aici concluziile studiului dat, care cât se poate de clar descriu situaţia şi mai dezavantajată a femeilor din regiunile rurale ale ţării:

Femeile din mediul rural în proporţie doar de o treime sunt angajate în câmpul muncii. Cele mai vulnerabile sunt femeile tinere, pentru care este caracteristică cea mai mare rată a şomajului.

Fiecare a treia femeie neangajată în câmpul muncii este casnică, iar fiecare a zecea sunt cele care se află în concediu de îngrijirea copilului. Principalul motiv al neangajării indicat de către aceste femei este imposibilitatea găsirii unui loc de muncă, inclusiv a unui serviciu bine remunerat.

40


Prezenţa copiilor în gospodărie este un alt factor care determină angajarea femeii în câmpul muncii.

Responsabilităţile familiale sunt motivul de bază pentru 18% din femei neangajate în câmpul muncii, iar în cazul celor cu copii 30% nu sunt angajate din cauza responsabilităţilor familiale.

Disponibilitatea şi calitatea serviciilor de îngrijire pentru copii poate contribuie la reducerea impactului responsabilităţilor familiale asupra ratei de ocupare a femeilor. Instituţiile preşcolare în majoritatea cazurilor (91%) sunt disponibile în fiecare localitate, dar totuşi 9% din femeile cu copii care temporar nu au un loc de muncă au indicat drept motiv al neangajării insuficienţa locurilor în instituţiile preşcolare.

Iniţierea şi administrarea unei afaceri este domeniul cel mai puţin explorat de către femei. Din total femei intervievate doar 5% au experienţă în iniţierea şi administrarea unei afaceri proprii, iar altele 12% în trecut nu au fost implicate în afaceri, dar pe viitor intenţionează să lanseze o afacere proprie. Femeile în vârstă de până la 35 ani manifestă un interes mai mare faţă de lansarea unei afaceri proprii, în special fiind orientate spre afaceri în domeniul serviciilor cum ar fi, comerţul, alimentaţia publică şi divertisment. În cazul femeilor din grupa de vârstă de 35-55 ani cel mai solicitat sector al economiei este agricultura.

Practic fiecare a treia femeie consideră că nu este pregătită şi nici nu are experienţă în domeniul afacerilor, şi respectiv doreşte să beneficieze de instruire în domeniul afacerilor. Cea mai solicitată informaţie în contextul iniţierii unei afaceri este domeniul creditării, impozitare, piaţa de desfacere, pregătirea unui plan de afaceri şi stabilirea unor contacte şi relaţiile de afaceri.

Pe parcursul ultimilor 5 ani fiecare a zecea femeie a participat cel puţin la un curs de perfecţionare. De cele mai multe instruiri au beneficiat femeile angajate în sectorul public şi în special, din domeniul construcţiilor şi dezvoltării teritoriului, sănătate, cultură şi artă, ştiinţă şi educaţie şi administraţie publică.

Fiecare a cincea femeie a indicat că are nevoie la moment de cursuri de recalificare, iar 16% consideră că îşi doresc un curs de îmbunătăţire a calificării. Cel mai solicitat domeniu de instruire este agricultura, după care urmează educaţie, croitorie, sănătate, finanţe şi economie.

Disponibilitatea la nivel local a serviciilor de instruire şi consultanţă variază de la un tip de serviciu la altul. Cel mai uşor pot fi accesate la nivel local serviciile de consultanţă în domeniul drepturilor funciare şi cel agricol. Informaţia privind locurile de muncă în regiune de asemenea poate fi obţinută în localitate, dar mai des aceasta este disponibilă în centrul raional. La nivel local mai puţin disponibile sunt serviciile de instruire profesională, consultanţă juridică, consultanţă în domeniul orientării profesionale şi în domeniul iniţierii unei afaceri.

Accesul şi deţinerea proprietăţii femeii asupra terenurilor agricole nu este restricţionat în cazul Moldovei. Circa două treimi din femeile intervievate deţin în proprietate terenurile agricole din posesia gospodăriei casnice. Principala problemă cu care se confruntă femeile în prelucrarea şi gestionarea terenurilor agricole este insuficienţa mijloacelor financiare şi a braţelor de muncă.

Accesul la credite de asemenea nu este restricţionat pentru femei, dar în unele cazuri acestea nu pot beneficia de aceste servicii, dat fiind insolvabilităţii financiare şi lipsa gajului.

41


Colaborarea intercomunitară şi inter-sectorială

La capitolul colaborării intercomunitare şi intersectoriale trebuie să începem cu o notă mai puţin optimistă. În rândul populaţiei localităţilor din zonă organizarea prestării serviciilor de management al deşeurilor la nivel intercomunitar este percepută mai degrabă negativ. Şapte din zece cetăţeni consideră că acest lucru nu ar contribui la sporirea calităţii acestor servicii.

Figura 15. Crearea serviciilor de colectare a deşeurilor la nivel de raion/regiune ar asigura o calitate mai mare pentru aceste servicii? Opinia cetăţenilor

Respingerea ideii de colaborare intercomunitară probabil se datorează lipsei de cunoştinţă a locuitorilor de rând cu mecanismele de creare şi funcţionare a serviciilor comunitare.

Aceasta deoarece liderii comunitari salută şi susţin idea prestării serviciilor la nivel intercomunitar. În prezent puţine servicii publice din zonă sunt organizate la nivel intercomunitar. Putem clasa toate serviciile publice după acest indicator în trei grupe. Serviciile publice prestate preponderent la nivel intercomunitar sunt cele ce ţin de organizarea de evenimente sportive şi culturale, când 59% şi 61% lideri au anunţat că serviciile date sunt prestate în comun pentru mai multe comunităţi.

În grupul de cooperare comunitară de intensitate medie se plasează managementul deşeurilor (mai mult din cauza acoperirii de servicii de salubritate ai RAŞ a localităţilor Şoldăneşti şi Parcani) şi reparaţia şi mentenanţa drumurilor. La moment, consideră 41% din liderii intervievaţi, reparaţia şi mentenanţa drumurilor şi evacuarea deşeurilor sunt prestate în comun pentru mai multe comunităţi, iar 39% că în acest fel sunt prestate şi serviciile de depozitare a deşeurilor.

42


Serviciile de încălzire, aprovizionare cu apă şi evacuarea apelor uzate sunt domeniile în care cooperarea intercomunitară practic lipseşte.

Figura 16. Gradul de colaborare intercomunitară în prestarea serviciilor comunitare în prezent

Ce servicii publice sunt acordate la moment în colaborare cu comunităţile vecine?

Pentru serviciile din grupurile doi şi trei (gruparea după abordare intercomunitară în prezent), în opinia liderilor comunitari, trebuie aplicată abordarea intercomunitar, mai mult ca atât, serviciile de management al deşeurilor, în opinia majorităţii liderilor, pot fi prestate doar în comun cu participarea mai multor comunităţi.

Mai mult de jumătate (57%) din lideri sunt de părere că evacuarea şi depozitarea deşeurilor solide poate fi prestată doar în comun, iar alţii 7%-9% consideră că prestarea în comun ar fi oportună. Doar 21% din respondenţi declară că nu văd formula în care asemenea servicii pot fi prestate în comun.

În proporţii mai mari este susţinută cooperarea intercomunitară în domeniul drumurilor, 52% consideră că acest serviciu poate fi prestat doar în comun, iar 29% că ar fi oportun.

43


Figura 17. Servicii publice care ar fi oportun să fie prestate în comun / intercomunitar pentru mai multe comunităţi

Care din următoarele servicii publice credeţi că necesită a fi create şi prestate în comun cu mai multe comunităţi?

Participarea sectorului privat în prestarea serviciilor publice este acceptată de majoritatea actorilor intervievaţi însă cu restricţii importante în formula de management.

Pe de o parte, marea majoritatea a actorilor şi indiferent de serviciul la care s-au referit sunt de părere că aceste servicii pot fi prestate doar cu participarea a sectorului privat – aprovizionarea cu apă 82%, evacuarea şi depozitarea deşeurilor 79%, scurgerea apelor menajere 77%, reparaţia drumurilor 71% şi sistemul de încălzire 52%.

44


Figura 18. Servicii publice care ar fi oportun să fie prestate în comun cu sectorul privat

Care din următoarele servicii publice credeţi că necesită a fi create şi prestate în comun cu sectorul privat?

Pe de altă parte, statutul companiilor private în această participare trebuie să fie unul de subcontractor, iar gestionarul de bază al serviciilor trebuie să fie sectorul public. Două treimi din lideri (67,9%) sunt de părere că serviciile comunitare este mai bine să fie prestate de companii comunale.

45


Figura 19. Implicarea sectorului privat în prestarea serviciilor publice

Credeţi că prestarea serviciilor comunitare de către furnizori privaţi este mai oportună?

Nu este salutată şi formula intersectorială în prestarea serviciilor publice, majoritatea celor intervievaţi susţinând specializarea companiilor publice în serviciile prestate. Doar 34% din cei intervievaţi susţin că serviciile publice trebuie să fie prestate de un furnizor comun.

Figura 20. Acceptarea prestării serviciilor comunitare în formulă intersectorială, prin crearea furnizorului unic pentru mai multe servicii

Credeţi că prestarea mai multor servicii comunitare este bine să fie realizată în un furnizor comun sau de furnizori specializaţi?

46


Matricea indicatorilor de referinţă

OBIECTIVE INDICATORI NIVELUL DE REFERINŢĂ1. Determinarea gradului de satisfacţie a consumatorilor: a) Determinarea gradului de satisfacţie al locuitorilor cu calitatea serviciilor de

gestionare a deşeurilor % populaţie satisfăcută de calitatea serviciilor de evacuare a gunoiului şi salubritate

17%

b) Colectarea feedback-ului pentru evaluarea gradului de satisfacţie a rezidenţilor pe fiecare segment al sistemului existent de gestionare a deşeurilor

% populaţie care se declară deranjaţi de:periodicitatea colectării deşeurilor 5,9%lipsa condiţiilor pentru colectare separată 20,4%arderea deşeurilor 40,7%gunoiştile spontane în comunitate 52,6%

c) Identificarea nivelului de conştientizare a populaţiei cu privire la separarea, reciclarea şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor menajere şi comerciale.

% populaţie care declară importante modalităţile de reciclare:Reciclare 52,3%Reutilizarea pungilor de plastic 40,8%Compost la domiciliu – deşeurile de grădină 35,0%

Compost la domiciliu – deşeurile de bucătărie 36,1%

d) Satisfacţia de nivelul general actual de gestionare a deşeurilor % populaţie care este de acord că în localitatea lor gestionarea deşeurilor este una adecvată

4%

e) Evaluarea gradului de satisfacţie al populaţiei, cu amplasarea de containere şi pubele de gunoi de pe trotuare sau pe străzi.

% populaţie care îşi exprimă susţinerea pentru aceasta 87,5%

f) Evaluarea gradului de satisfacţie a populaţiei cu privire la locaţia depozitului de deşeuri menajere solide şi platforme de pre-colectare a deşeurilor.

Doar 21% din populaţia în zonă la moment beneficiază de servicii de salubrizare şi are teoretic acces la platforme de pre-colectare a deşeurilor. Astfel acest indicator trebuie estimat la măsurarea finală, de după proiect

g) Evaluarea opiniei publice cu privire la perceperea aspectelor de mediu şi de sănătate legate de deşeuri.

Indicator indirect: % populaţiei care consideră că problema gestionării deşeurilor la moment este una prioritară pentru populaţie

25,4%

47


OBIECTIVE INDICATORI NIVELUL DE REFERINŢĂ

Locul problemei date în topul priorităţilor pentru comunităţi 2

h) Evaluarea nivelului de cunoaştere a drepturilor si obligaţiilor consumatorilor şi dorinţa lor de a contribui la îmbunătăţirea situaţiei.

% respondenţi care consideră că populaţia ar accepta taxe mai mari pentru:Colectarea selectivă a deşeurilor 38,3%Reciclarea deşeurilor 29,3%

i) Identificarea rolurilor din sectoarele privat şi public. % lideri care salută:Implicarea sectorului privat în gestionarea deşeurilor 79%

Consideră că serviciile comunitare este mai bine să fie prestate de companii private

32,1%

j) Identificarea opiniile cetăţenilor cu privire la taxele pentru colectarea deşeurilor, transportarea, tratare şi eliminare (disponibilitatea de a plăti, accesibilitate).

% respondenţi care consideră că populaţia ar accepta taxe mai mari pentru:Colectarea selectivă a deşeurilor 38,3%Reciclarea deşeurilor 29,3%introducerea sistemului de rambursare a cheltuielilor pentru colectarea selectivă 28,0%

colectarea deşeurilor cu o periodicitate mai mare 44,7%

crearea la nivel raion/regiune facilităţi pentru a motiva populaţia la colectarea selectivă a deşeurilor

27,6%

k) Evaluarea sistemului existent de sancţiuni şi stimulente aplicate în domeniu, subliniind lacunele şi cauzele de ineficienţa acestuia.

Datele studiului calitativ

Sancţiuni Toate sancţiunile aplicate până la moment sunt amendările şi munci în folosul comunităţii.

Stimulente Nu existăLacune Nu sunt depuse eforturi continue în

combaterea managementului inadecvat.Măsurile sporadice luate au efect

48



de scurt timp

Cauzele ineficienţeiLipsa resurselor disponibile APLLipsa măsurilor de educaţie ecologică a populaţiei

l) Colectarea feedback-lui de la public cu privire la accesul liber al rezidenţilor la depozitul de deşeuri.

Indicator indirect al accesibilităţii depozitelor autorizate este % deşeurilor plasate în locuri neautorizate, estimarea liderilor

69,4%

m) Identificarea nivelului de sensibilizare a consumatorilor la cerinţele economice, tehnice şi de mediu ale serviciilor furnizate

Indicator indirect: % populaţiei care nu acceptă mărirea tarifului pentru servicii de management al deşeurilor în vederea sporirii calităţii

78,7%

2. Identificarea gradului de participare a mai multor actori: a) Identificarea nivelului de participare a tuturor actorilor societăţii civile în

procesul de planificare, implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice în serviciile publice locale Datele studiului calitativ

confirmă existenţa practicilor de implementare de proiecte şi rezolvarea unor probleme comunitare cu implicarea tuturor actorilor din comunitate

b) Evaluarea gradului de acces al femeilor la serviciile publice locale. Se va reflecta prin ponderea gospodăriilor cu acces direct la servicii publice comunale:Conectate la apeduct 19.1%Conectate la canalizare 17.4%Conectate la gazoduct 48.6%Beneficiază de servicii de salubritate şi evacuare a deşeurilor

<30%

c) Evaluarea nivelului de cooperare între cetăţeni şi autorităţile publice în domeniul serviciilor publice locale.

Datele studiului calitativ

arată existenţa practicilor de implementare de proiecte şi rezolvarea unor probleme comunitare cu implicarea cetăţenilor

3. Colaborare intercomunitară şi inter-sectorială: a) Identificarea nivelului de colaborare sectoriale a actorilor implicaţi în

furnizarea de servicii publice la diferite niveluriÎn zona dată doar în perimetrul de activitate a RAŞ există practică de prestare de mai multe servicii de

49



acelaşi furnizor.% lideri care consideră că mai multe servicii comunitare este mai bine să fie furnizate de un singur furnizor

34%

b) Identificarea gradului de cooperare intercomunitare în ceea ce priveşte serviciile publice în sectorul managementului deşeurilor solide.

Cooperarea intercomunitară la moment este realizată doar în cadrul manifestărilor culturale şi sportive.% lideri care afirmă că serviciile sunt prestate în comun cu comunităţile vecineAprovizionare cu apă 7%Evacuarea apelor menajere 7%Sistemul de încălzire 11%Depozitarea deşeurilor solide 39%Evacuarea deşeurilor solide 41%Reparaţia şi menţinerea drumurilor 41%Evenimente culturale 61%Evenimente sportive 59%

c) Identificarea nivelului de colaborare inter-sectoriale în procesul de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală.

Studiul nu a identificat careva practici de colaborare intersectorială în acest sens.

50


Concluzii

Volumul deşeurilor solide de producţie (din agricultură, construcţie şi alte activităţi economice, alte servicii comunitare) şi a celor menajere, acumulate in zona de cercetare este de cca 1506 tone anual numai pe oraşul Şoldăneşti. Date statistice exacte pentru cele 7 sate nu există, însă conform datelor statistice pentru anul 2010 a Secţiei Agricole Şoldăneşti, din cele 200000 tone de deşeuri animaliere, produse de cele 34 sate din raion, din care aproximativ 20000-25000 tone sunt folosite ca îngrăşăminte pentru agricultură, restul sunt amestecate cu alte deşeuri şi exportate spre gunoişti. Reese, că un sat produce anual cca 5900 tone numai de deşeuri animaliere. Aşadar cantitatea de deşeuri animaliere din aceste 7 localităţi este de cca 41300 tone. Salubrizarea localităţilor din zonă a fost şi continuă să rămână o problemă dificilă şi prioritară, fiind clasată pe cel de-al doilea loc după problema drumurilor şi podurilor (figura 3. Probleme, care trebuie rezolvate în mod prioritar). Fiecare localitate din zonă dispune actualmente de 1-2 gunoişti şi, ca regulă, acestea nu sunt amenajate conform standardelor de salubrizare şi celor ecologice. Ţinând cont de datele, obţinute în prezentul raport, cu privire la deşeuri , constatăm că în localităţile rurale din zonă se manifestă o gestionare neadecvată a deşeurilor menajere, prin extinderea suprafeţelor gunoiştilor neautorizate, care conduc la poluarea terenurilor arabile, inclusiv a apelor freatice, a râului Ciorna şi ca urmare a râului Nistru. Gestionarea deşeurilor este una din problemele dificile, complexe şi departe de a fi rezolvată nu numai în zona de referinţă, dar şi pe întreg teritoriul Republicii Moldova, conform restricţiilor şi standardelor internaţionale. Acutizarea problematicii deşeurilor, în special, a deşeurilor menajere solide, este generată de modul defectuos, în care sunt soluţionate în prezent problemele la diferite etape ale managementului integrat al deşeurilor. Cea mai utilizată metodă de tratare a deşeurilor menajere în zonă este depozitarea pe sol, care reprezintă o sursă gravă de poluare a solului şi apelor subterane. Este de menţionat, că în marea lor majoritate gunoiştile, prin modul în care sânt realizate şi exploatate, sânt departe de respectarea exigenţelor de mediu. În localităţile din zonă nu sânt amenajate depozite pentru stocarea selectivă a deşeurilor solide menajere şi industriale. Fiind la etapa iniţială de dezvoltare a managementului deşeurilor: oraşul Şoldăneşti şi satul Parcani, eliminarea acestora se efectuează prioritar, prin colectare selectivă. Gunoiştile existente în zonă nu au semne informative speciale, nu sânt îndiguite şi nu dispun de sisteme de drenaj, pentru evacuarea scurgerilor nocive. Nu se efectuează lucrări de înhumare a deşeurilor. O parte din ele se depozitează în afara perimetrelor admise şi special amenajate. Impactul deşeurilor asupra mediului a crescut alarmant în ultimii ani. Administrarea necorespunzătoare a acestora generează contaminări ale solului şi ale pânzei freatice, precum şi emisii de metan, CO2 şi gaze toxice, cu efecte negative directe asupra sănătăţii populaţiei şi mediului.

Se poate constata, că zona de referinţă nu dispune de o capacitate tehnologică suficientă, pentru colectarea, reciclarea sau recuperarea deşeurilor şi pentru utilizarea lor ca materie primă secundară pentru alte procese tehnologice. În aceste condiţii majoritatea deşeurilor generate ajung la gunoişti cu toate, ca conţin în ele materii utile, cum ar fi: sticla, metalul, hârtia, plasticul, etc.

51


Ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării defectuase, depozitele de deşeuri se numără printre obiectele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică.

Principalele forme de impact şi risc, determinate de deşeurile solide menajere şi industriale din zonă, în ordinea în care sunt percepute de populaţie:

modificări de peisaj şi disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafaţă; modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate. poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor de deşeuri menajere actuale, în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte.

Un aspect negativ, identificat în zona de referinţă, este acela, că multe materiale reciclabile şi utile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile, fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic, iar recuperarea lor este dificilă.

Problemele, cu care se confruntă gestionarea deşeurilor din zonă, pot fi sintetizate astfel:

depozitarea pe teren descoperit este cea mai utilizată metodă pentru eliminarea finală a acestora; depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile: in apropierea locuinţelor, a apelor de suprafaţă sau subterane, a zonelor de agrement; depozitele de deşeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecţia mediului, conducând la poluarea apelor şi solului din zonele respective; depozitele actuale de deşeuri nu sunt operate corespunzător: nu se compactează şi nu se acoperă periodic cu materiale inerte, în vederea prevenirii incendiilor, a răspândirii mirosurilor neplăcute;

nu exista un control strict al calităţii şi cantităţii deşeurilor, care intra pe depozit; nu există facilităţi pentru recuperarea biogazului produs; drumurile de acces spre depozite şi in interiorul acestora nu sunt întreţinute, iar mijloacele de transport nu sunt spălate la ieşirea din depozite; depozitele nu dispun de împrejmuire, cu intrare corespunzătoare şi panouri de avertizare. Terenurile, ocupate de depozitele de deşeuri, sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; colectarea deşeurilor menajere de la populaţie se efectuează neselectiv, ajungând la gunoişti amestecate, astfel pierzându-se o mare parte a potenţialului lor util: hârtie, sticlă, metale, materiale plastice;

Toate aceste duc la concluzia, că gestiunea deşeurilor necesită adoptarea unor politici publice şi măsuri specifice, pentru asigurarea unei logistici eficiente şi adecvate fiecărei faze de eliminare a deşeurilor în mediu. Respectarea acestor măsuri trebuie să constituie obiectul activităţii de monitoring a factorilor de mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor, şi întroducerea în practică în zona de referinţă a tuturor cerinţelor şi principiilor managementului integrat al deşeurilor solide.

52


Mai mult ca atât, studiul arată că sinergia eforturilor şi parteneriatul public – privat sunt susţinute şi necesare pentru un management eficient şi durabil al deşeurilor solide, pentru a soluţiona problemele deşeurilor solide în localităţile din zonă de referinţă. Acest lucru este confirmat de faptul, că mai mult de jumătate (57%) din lideri sunt de părerea, că evacuarea şi depozitarea deşeurilor solide poate fi prestată doar în comun, iar alţii - 7%-9% consideră, că prestarea în comun ar fi oportună. Doar 21% din respondenţi declară, că nu văd formula, în care asemenea servicii pot fi prestate în comun. Probabil această atitudine este determinată de faptul, că populaţia nu este familiarizată cu efectele negative, care apar în lipsa gestionării deşeurilor conform principiilor managementului integrat al deşeurilor solide, necunoscând nici beneficiile cu valenţe ecologice, sociale şi economice, care vin după procesarea şi reciclarea deşeurilor.

Necesitatea constituirii unui parteneriat public - privat în domeniul managementului integrat în zonă este confirmat şi de faptul, că participarea sectorului privat în prestarea serviciilor publice este acceptată de majoritatea actorilor intervievaţi, însă cu restricţii importante în formula de management. Pe de altă parte, marea majoritatea a actorilor, indiferent de serviciul, la care s-au referit, sunt de părerea, că serviciile publice, prestate pentru locuitorii zonei, pot fi eficiente, prestate la un nivel înalt de calitate, doar cu participarea sectorului privat, cum ar fi: aprovizionarea cu apă (82%), evacuarea şi depozitarea deşeurilor (79%), scurgerea apelor menajere( 77%), reparaţia drumurilor (71%) şi sistemul de încălzire (52%).

La moment în ţările dezvoltate se acumulează anual cca 800 – 1000 kg deşeuri pe cap de locuitor, în R. Moldova – cca 340 kg, Chişinău – cca 400kg. Gestionarea corectă a deşeurilor, care prin natura lor reprezintă atât o sursă de poluare, cât şi un izvor de materii prime seculare, trebuie realizată în mod integrat, cu înţelegerea consecinţelor pe termen lung a deciziilor adoptate. În legătură cu aceasta tendinţele actuale, privind abordarea problemei deşeurilor, trebuie să ţină cont de următoarele aspecte:

- micşorarea cantităţii de deşeuri;

- evitarea poluării mediului.

Ecologizarea localităţilor, înţeleasă, în general, ca activitate de salubrizare, are în vedere realizarea şi menţinerea igienei unei aşezări umane (urbane sau rurale), de care depind, în bună măsură, calitatea vieţii populaţiei. În conformitate cu legislaţia actuală din Republica Moldova, salubrizarea este "un serviciu public local de gospodărire comunală, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale". În acest sens eforturile Autorităţilor Publice trebuie să fie direcţionate spre implementarea unor aspecte, legate de manifestarea deşeurilor solide în raport cu factorii de mediu şi cu impactul lor ecologic, pentru a se găsi cele mai potrivite, eficiente şi durabile soluţii de rezolvare a problemelor, pe care le ridică domeniul managementului deşeurilor, elemente strategice de planificare; clasificarea deşeurilor; prevederile legislaţiei de mediu şi directivelor UE în domeniul gestionării deşeurilor; metode de recuperare şi eliminare a deşeurilor; concepţia înhumării sanitare a deşeurilor; proiectarea, construcţia, operarea şi închiderea depozitelor pentru deşeuri menajere solide; responsabilitatea producătorilor şi consumatorilor în generarea deşeurilor.

53


Din numeroasele probleme de mediu, care ameninţă planeta noastră, o problemă majoră o constituie, fără nici o îndoială, deşeurile. Fiecare dintre noi, mic sau mare, aruncă zilnic în pubela sa obiecte, care nu ne mai servesc, care sunt goale, sparte sau uzate.

Puţini din noi gândim la managementul deşeurilor pentru un viitor mai decent, un mediu mai curat şi o viaţă sănătoasă. Nu apreciem la justa valoare reciclarea deşeurilor, ca un mare câştig pentru mediul pe care trebuie să-l lăsăm curat generaţiilor viitoare. Pentru aceasta, e de datoria fiecăruia din noi, să ne gândim, înainte de a arunca lucrurile, care nu ne mai trebuie.

Concluziile, menţionate mai sus, sunt în plină rezonanţă cu gradul de satisfacţie şi insatisfacţie a populaţiei din zona de referinţă nu numai faţă de lipsa serviciilor publice şi calitateaa lor acolo, unde ele există (or. Şoldăneşti, satele Parcani şi Lipiceni), dar şi faţă de calitatea actului de guvernare la nivel local. Aceste aprecieri se găsesc la toate grupurile de respondenţi din localităţile, vizate de studiu. O satisfacţie mai înaltă faţă de situaţia social-economică a comunităţii manifestă persoanele de 41-50 ani (48.8% se declară satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi), cei cu studii superioare (satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi - 58,7%) sau medii liceale (satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi - 47,8%), persoanele singuratice (46,3%), cei angajaţi în câmpul muncii (50,3%) şi studenţii şi cei aflaţi în concediu de maternitate (47,6%). Se remarcă o satisfacţie mai sporită în cazul persoanelor din gospodăriile cu starea economică mai favorabilă – 12,8% - foarte şi 41,7% - satisfăcuţi. Pe comunităţi se remarcă un grad mai sporit de satisfacţie a locuitorilor comunei Lipceni (satisfăcuţi şi foarte satisfăcuţi - 70% din respondenţi) şi din oraşul Şoldăneşti (57,9%) respectiv. În aceleaşi localităţi se înregistrează cel mai înalt grad de apreciere a situaţiei social-economice cu trei ani în urmă. Aceste două localităţi sunt specifice prin faptul, că satul Lipceni este unica localitate dintre cele studiate, care face parte din raionul Rezina, iar Şoldăneşti este unica localitate urbană, având şi serviciile comunale pe măsură. Un asemenea tablou mai degrabă este determinat de peroiada de tranziţie traversată şi de necunoaşterea populaţiei a altor standarde de viaţă, a serviciilor publice, existente pentru cetăţeni în ţările UE, SUA, etc.

Liderii locali sunt ceva mai critici în aprecierea situaţiei social-economice ai comunităţilor decât populaţia, mai ales în localităţile Olişcani şi Şestaci, în care mulţi din ei îşi dezvoltă cu succes afacerile iniţiate cu 3-5 ani în urmă. În interviurile individuale, realizate cu liderii locali, tot în aceste localităţi, din partea lor există atitudinea de a aduce valoare adăugată economiei locale, stării sociale şi de mediu în propriile localităţi, prin procesarea şi recilarea deşeurilor. În localitatea Şestaci un manager a unei unităţi de business regret, că s-au ars vre-o 400 tone de deşeuri din lemn, din care ar fi putut produce pilete pentru încălzire. După acest caz, singur, în mod voluntar, colectează aceste deşeuri de la gunoiştile autorizate şi neutorizate din zonă, depozitându-le într-un loc special amenajat. La momentul interviului avea o cantitate de cca 150 tone, afirmând, că odată cu consolidarea afacerii, va dezvolta o mini-tranşă tehnologică, pentru confecţionarea piletelor.

Acest exemplu şi atitudine vorbesc de la sine, despre necesitatea stringentă de punere în aplicare a depozitului de stocare, cu structuri de procesare a deşeurilor solide la cele mai înalte standarde, în apropierea satului Parcani, care ar avea toate şansele să devină unul cu caracer regional, fapt, care ar asigura durabilitatea proiectului în cauză şi ar crea oportunităţi de utilizare nu numai a resurselor alternative

54


termice, obţinute din deşeuri, dar şi de reutilizare a altor deşeuri, care ar putea fi furnizate în calitate de materie primă pentru alte structuri de procesare.

Nici unul din liderii locali nu s-a declarat ca foarte satisfăcut, 23,3% s-au declarat ca fiind satisfăcuţi, iar unul din doi a ales calificativul aşa şi aşa. Un grup semnificativ îl constituie cei cu aprecieri negative – 19.6% se declară nesatisfăcuţi, iar 7,1% chiar foarte nesatisfăcuţi. Acest fapt vorbeşte, că acest grup ţintă este mai informat, mai pregătit şi are voinţa de a se implica şi schimba situaţia spre bine, lucru foarte imortant pentru zona respectivă, cu grad sporit de deprivare al condiţiilor de trai, care este determinat de absenţa în aceste localităţi a serviciilor comunale.

Studiul dat oferă câteva aspecte foarte valoroase şi scoate în evidenţă specificul de gen. În general, femeile sunt mai puţin satisfăcute, deci sunt mai afectate de lipsa sau calitatea proastă a serviciilor comunale. În rândul lor procentul celor, care se declară satisfăcuţi este mai mic decât în cazul bărbaţilor, practic la toate din aspectele, apreciate în studiu. În special, comparativ cu bărbaţii femeile sunt mai puţin satisfăcute de calitatea sau lipsa serviciilor de canalizare (doar 6% satisfăcute, comparativ cu 11% bărbaţi), de serviciile şi/sau practicile de evacuare a deşeurilor (18% satisfăcute, comparativ cu 23% bărbaţi), situaţia cu accesul la apă (satisfăcute 39% femei şi 45% bărbaţi) şi relaţiile dintre consăteni (52% femei şi 61% bărbaţi satisfăcuţi). De remarcat, că cel mai redus grad de satisfacţie se înregistrează în aprecierea calităţii drumurilor de acces în localităţi atât în cazul femeilor, cât şi în cazul bărbaţilor.

Această apreciere, insatisfacţie şi atitudine al femeilor din zonă sunt determinate de faptul,

că femeile au un comportament mai înclinat spre responsabilitatea socială, iar lipsa confortului,

derterminat de serviciile comunale publice, are un impact deosebit de negativ asupra rolului de mamă al

femeii, pentru că statutul social al femeilor are triple consecinţe benefice: atât creşterea confortului şi

bunăstării familiei sale, nivelului de trai, cât şi reducerea gradului de sărăcie din zona, vizată.

„Abilitarea femeilor, egalitatea între femei şi bărbaţi sunt premise pentru realizarea securităţii tuturor

oamenilor în domeniul politic, social, economic, cultural şi mediului inconjurător”, această afirmaţie din

Platforma de Acţiuni de la Beijing, a Conferinţei a IV-a Mondială, cu privire la Femei din Beijing, din 4 – 15

septembrie 1995, vorbeşte despre rolul femeilor din zonă nu numai în realizarea acestui proiect, dar şi

despre faptul, că femeile vor deveni motorul cel mai puternic în reluarea creşterii economice şi dezvoltării

durabile mondiale. Numerosi specialişti atrag atenţia5, că viitoarea mare putere nu va fi China sau India, ci o

vor reprezenta femeile. Un studiu al Bancii Mondiale6, la care au participat cca 12 000 femei din 22 de ţări, a

arătat acest rol important al femeilor.

5 http://www.foxsmallbusinesscenter.com/strategy/2010/02/19/study-women-rock-small-business-owners/6 http://business.ro/content/view/87090/2/; http://siteresources.worldbank.org/GENDEREXT/Resources/appB.pdf;

http://www2.goldmansachs.com/citizenship/10000women/about/10000-women-fact-sheet.pdf

55

http://www.foxsmallbusinesscenter.com/strategy/2010/02/19/study-women-rock-small-business-owners/


Lista figurilorFigura 1. Gradul de satisfacţie de situaţia social-economică a comunităţii în prezent...................................15Figura 2. Gradul de satisfacţie de diferite aspecte comunitare......................................................................16Figura 3. Probleme comunitare care trebuie rezolvate în mod prioritar........................................................18Figura 4. Actorii responsabili pentru soluţionarea problemelor social-economice comunitare.....................20Figura 5. Aprecierea capacităţii APL, ONG şi a populaţiei de rând în soluţionarea problemelor social-economice din comunitate în prezent.............................................................................................................21Figura 6. Aprecierea capacităţii APL în soluţionarea problemelor social-economice din comunitate în prezent pe localităţi.........................................................................................................................................22Figura 7. În ce măsură s-a îmbunătăţit aportul … la soluţionarea problemelor social-economice.................23Figura 8. Percepţii ale cetăţenilor privind diferite aspecte ale serviciilor/practicilor de gestionare a deşeurilor din localitate...................................................................................................................................26Figura 9. Modalităţile de depozitare a deşeurilor, practicate de populaţie....................................................33Figura 10. Distribuţia volumului total al deşeurilor pe locuri de depozitare: estimare realizată de către liderii comunitari.......................................................................................................................................................34Figura 11. Ponderea deşeurilor plasate la gunoiştile neautorizate: aprecierea liderilor................................35Figura 12. Necesitatea majorării tarifului pentru îmbunătăţirea serviciilor....................................................38Figura 13. Aspectele ale serviciilor de colectare a deşeurilor pentru care populaţia ar fi disponibilă să achite taxe mai mari (cetăţeni)..................................................................................................................................39Figura 14. Aspectele ale serviciilor de colectare a deşeurilor pentru care populaţia ar fi disponibilă să achite taxe mai mari (lideri comunitari).....................................................................................................................39Figura 15. Crearea serviciilor de colectare a deşeurilor la nivel de raion/regiune ar asigura o calitate mai mare pentru aceste servicii? Opinia cetăţenilor..............................................................................................42Figura 16. Gradul de colaborare intercomunitară în prestarea serviciilor comunitare în prezent..................43Figura 17. Servicii publice care ar fi oportun să fie prestate în comun / intercomunitar pentru mai multe comunităţi.......................................................................................................................................................44Figura 18. Servicii publice care ar fi oportun să fie prestate în comun cu sectorul privat...............................45Figura 19. Implicarea sectorului privat în prestarea serviciilor publice..........................................................46Figura 20. Acceptarea prestării serviciilor comunitare în formulă intersectorială, prin crearea furnizorului unic pentru mai multe servicii.........................................................................................................................46

Lista tabelelorTabelul 1. Zona de studiu: date privind prezenţa serviciilor comunale..........................................................10Tabelul 2. Gradul de satisfacţie de diferite aspecte comunitare, în funcţie de genul şi localitatea respondentului................................................................................................................................................17Tabelul 3. Probleme comunitare care trebuie rezolvate în mod prioritar, în funcţie de genul şi localitatea respondentului................................................................................................................................................18

56

http://www2.goldmansachs.com/citizenship/10000women/about/10000-women-fact-sheet.pdf

http://siteresources.worldbank.org/GENDEREXT/Resources/appB.pdf

http://business.ro/content/view/87090/2/


Tabelul 4. Percepţii ale cetăţenilor privind diferite aspecte ale serviciilor/practicilor de gestionare a deşeurilor din localitate pe sexe şi localităţi....................................................................................................27Tabelul 5. Problemele resimţite în legătura cu serviciile/practicile existente de colectare şi depozitare a deşeurilor........................................................................................................................................................28Tabelul 6. Tipuri de deşeuri produse de gospodăriile din zonă......................................................................29Tabelul 7. Practica de utilizare/evacuare a deşeurilor pe tipuri.....................................................................31Tabelul 8. Gospodării care utilizează gunoiştile autorizate şi serviciile de salubrizare...................................32Tabelul 9. Ponderea deşeurilor plasate la gunoiştile neautorizate: aprecierea populaţiei.............................35Tabelul 10. Acces la servicii de colectare selectivă a deşeurilor şi disponibilitatea de a contribui la crearea a asemenea servicii............................................................................................................................................37

57


Anexa 1: Chestionar pentru gospodării CHESTIONAR DE EVALUARE A POZIŢIEI CETĂŢENILOR PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR

Stimate Domn/Doamnă,Chestionarul dat este elaborat de ADR „Habitat” în domeniul managementului deşeurilor solide

creat în cadru proiectului „Modernizarea serviciilor comunale în Republica Moldova” implementat de Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ) din Republica Moldova.

Vă rugăm mult să răspundeţi la următoarele întrebări. Vă garantăm, că informaţia furnizată este confidenţială. Apreciem bunăvoinţa Dumneavoastră.

Nr. chest._______Data ____ Luna_____ 2011

A: DATE STATISTICE

A1. Vârsta Dvs.: |__|__| ani A2. Sexul Masculin 1 Feminin 2A3. Numărul de persoane în gospodărie: |__|__| persoaneA4. Care este ultima instituţie de învăţământ pe care aţi absolvit-o Dvs.? (un singur răspuns)

Fără studii 1 Liceu 5Studii medii incomplete 2 Şcoală post-liceală (colegiu) 6Şcoală generală 3 Studii superioare, superioare incomplete 7Şcoală profesională 4 Nu răspunde 8

A5. Sunteţi...căsătorit(ă) 1 trăieşte în cuplu, necăsătorit 4divorţat(ă) 2 nu a fost căsătorit niciodată 5văduv(ă) 3

A6. Dacă e să ne referim la ultimul loc de muncă, Dvs. sunteţi angajat în RM sau peste hotare?În Republica Moldova 1Peste hotare 2

Nu lucrează 0

A7. Care este ocupaţia Dvs. de bază în Republica Moldova? (un singur răspuns)Angajat în sfera non-agricolă 1 Elev/student 5Angajat în agricultură 2 Pensionar/invalid 6Muncitor ocazional (cu ziua) 3 Concediu de maternitate 7Şomer 4 Muncesc peste hotare 8

Altceva (ce anume?) ______________ |__|__|

A8. În ce limbă vorbiţi de obicei?

Moldovenească / Română 1Rusă 2Alta 3REFUZ 9

A9. Aveţi în proprietate…? (pe linie câte un răspuns) Da Nu NR1) Pământ 1 2 92) Case, în afara celei în care locuiţi 1 2 9

58


3) Unităţi comerciale 1 2 9

A10. Aveţi în gospodărie (casă)? (indicaţi numai obiectele care funcţionează) Da Nu NR1. Apă curentă (apeduct) 1 2 92. Canalizare 1 2 93. Televizor 1 2 94. Gaz natural 1 2 95. Automobil 1 2 96. Telefon fix 1 2 97. Telefon mobil (GSM) 1 2 98. Maşină de spălat 1 2 99. Casetofon / Video 1 2 910. Televiziune prin Cablu 1 2 911. Antenă TV prin satelit 1 2 912. Frigider / congelator 1 2 913. Computer 1 2 914. Conectare la Internet 1 2 9

A11. Domiciliul Urban 1 A12. Localitatea _______________________________|__|__|Rural 2 A13. Raionul______________________________|__|__|

B: STAREA COMUNITĂŢII

B1. În ce măsură sunteţi satisfăcut de faptul cum se dezvoltă din punctul

de vedere social-economic comunitatea Dvs. în prezent

(2011)?

B2. În ce măsură eraţi satisfăcut de faptul cum se dezvolta din punctul de vedere social-

economic comunitatea Dvs. cu 3 ani în urmă (2008)?

1. foarte satisfăcut 1 12. satisfăcut 2 23. aşa şi aşa 3 34. nesatisfăcut 4 45. absolut nesatisfăcut 5 58. NŞ 8 89. NR 9 9

B3. Mai exact, cât de satisfăcut sunteţi de următoarele servicii social-economice din comunitatea Dvs. în prezent?

Serviciile foarte satisfăcut

satisfăcut

aşa şi aşa nesatisfă

cut

absolut nesatisf

ăcutNŞ NR

1. Relaţiile între oameni 1 2 3 4 5 98 99

2. Viaţa culturală 1 2 3 4 5 98 993. Alimentare cu apă 1 2 3 4 5 98 994. Alimentarea cu gaze naturale 1 2 3 4 5 98 995. Securitatea personală a cetăţenilor

şi a proprietăţii1 2 3 4 5 98 99

6. Şcoli, instituţii educaţionale 1 2 3 4 5 98 997. Evacuarea gunoiului şi salubritatea 1 2 3 4 5 98 99

59


8. Drumuri de acces în comunitate 1 2 3 4 5 98 999. Canalizarea 1 2 3 4 5 98 99Altceva (ce anume _________________________________________________________________________________________________________________)

B4. Care consideraţi că este cea mai stringentă problemă la momentul de faţă în comunitatea Dvs. ? Ce trebuie făcut acum în primul rând pentru comunitate?

OPERATOR! NU CITIŢI CLASIFICATORUL. ASCULTAŢI RĂSPUNSUL RESPONDENTULUI ŞI SELECTAŢI DIN CLASIFICATOR RĂSPUNSUL CEL MAI POTRIVIT

1. sisteme de apă 2. servicii de asistenţă socială3. şcoli, grădiniţe, instituţii extraşcolare (inclusiv centre educaţionale)4. centre comunitare/ case de cultură5. sisteme de colectare şi evacuare a gunoiului6. oficiul medicului de familie/centrul medicilor de familie/centrul de sănătate7. drumuri şi poduri8. sisteme gaz9. mediul ambiant

10. telefonie11. electricitate

12. programe de ocrotire a sănătăţii (instruiri, echipament, turnee de studiu, etc. fără lucrări de construcţii)

13. programe educaţionale (instruiri, echipament, mobilă, cărţi, etc. fără construcţii)97. altele (notaţi _________________________________________ )98. NŞ/NR

B5. În ce măsură consideraţi că administraţia publică locală (primăria) se descurcă cu soluţionarea problemelor social-economice ai comunităţii Dvs.?

1 2 3 4 5 98 99foarte mare măsură mare măsură aşa şi aşa mică măsură deloc NŞ NR

B6. În ultimii 3 ani (comparativ cu 2008) în ce măsură consideraţi că s-a îmbunătăţit aportul administraţiei publice locale (primăriei) la soluţionarea problemelor social-economice? 1 2 3 4 5 98 99

s-a îmbunătăţit mult

s-a îmbunătăţit în careva măsură

neschimbat s-a înrăutăţit puţin s-a înrăutăţit mult

NŞ NR

B7. În ce măsură consideraţi că organizaţiile neguvernamentale (ONG) se descurcă cu soluţionarea problemelor social-economice ai comunităţii Dvs.?


B8. În ultimii 3 ani (comparativ cu 2008) în ce măsură consideraţi că s-a îmbunătăţit aportul organizaţiilor neguvernamentale (ONG) la soluţionarea problemelor social-economice? 1 2 3 4 5 98 99


s-a îmbunătăţit în careva măsură neschimbat s-a înrăutăţit puţin s-a înrăutăţit

mult NŞ NR

60


B9. În ce măsură consideraţi că locuitorii de rând se descurcă cu soluţionarea problemelor social-economice ai

comunităţii Dvs.? 1 2 3 4 5 98 99

foarte mare măsură mare măsură aşa şi aşa mică măsură deloc NŞ NR

B10. În ultimii 3 ani (comparativ cu 2008) în ce măsură consideraţi că s-a îmbunătăţit aportul locuitorilor de rând la soluţionarea problemelor social-economice? 1 2 3 4 5 98 99


s-a îmbunătăţit în careva măsură neschimbat s-a înrăutăţit puţin

s-a înrăutăţit mult NŞ NR

B11. Cine credeţi că este cel mai responsabil pentru soluţionarea problemelor social-economice comunitare? 1. În primul

rând2. În al

doilea rând3. În al

treilea rândOrganizaţiile neguvernamentale 1 1 1Consiliul Raional 2 2 2Oamenii de afaceri din localitate 3 3 3Organismele internaţionale 4 4 4Oamenii simpli din localitate 5 5 5Primăria 6 6 6Biserica din localitate 7 7 7Guvernul RM 8 8 8Organizaţiile de caritate 9 9 9Nimeni 10Altele (notaţi _____________________________) |__|__| |__|__| |__|__|

C. GESTIONAREA DEŞEURILOR / SALUBRIZAREA LOCALITĂŢILOR

C1. Ce tipuri de resturi solide (gunoi) produce gospodăria Dvs.?1. Gunoi de bucătărie2. Sticle şi ambalaje din plastic3. Sticle şi ambalaje din steclă 4. Resturi metalice (cutii de bere)5. Haine, mobilă veche6. Deşeuri animaliere (bălegar)7. Gunoi de curte8. Altceva, indicaţi ___________________________________________________

C2. Cum se procedează cu resturile solide (gunoiul) în gospodăria Dvs.? (Indicaţi pentru fiecare tip de deşeuri marcat la C1)

1.G

unoi

de

bucă

tărie

2.

Sticl

e şi

am

bala

je d

in

plas

tic

3.

Sticl

e şi

am

bala

je d

in

stec

lă

4.

Rest

uri

met

alic

e

5.

Hai

ne,

mob

ilă v

eche

6.

Deş

euri

anim

alie

re

(băl

egar

)

7.

Gun

oi d

e cu

rte

8.

Altc

eva

Le ardem 1 1 1 1 1 1 1 1Le îngropăm în curte 2 2 2 2 2 2 2 2Pregătim îngrăşăminte 3 3 3 3 3 3 3 3

61


Îl ducem la o gunoişte comună improvizată 4 4 4 4 4 4 4 4Sunt colectate de către cineva responsabil 5 5 5 5 5 5 5 5Îl ducem la o gunoişte comună autorizată 6 6 6 6 6 6 6 6Este colectat de un serviciu privat de colectare a gunoiului 7 7 7 7 7 7 7 7

Este colectat de un serviciu al administraţiei locale de colectare a gunoiului

8 8 8 8 8 8 8 8

Altceva ______________________________________

C3. Cu cine de regulă evacuaţi gunoiul din gospodăria Dvs.? (Indicaţi pentru fiecare tip de deşeuri marcat la C1)

1.G

unoi

de

bucă

tărie

2.

Sticl

e şi

am

bala

je d

in

plas

tic

3.

Sticl

e şi

am

bala

je d

in

stec

lă

4.

Rest

uri

met

alic

e

5.

Hai

ne,

mob

ilă v

eche

6.

Deş

euri

anim

alie

re

(băl

egar

)

7.

Gun

oi d

e cu

rte

8.

Altc

eva

1.Îl evacuează serviciu specializat 1 1 1 1 1 1 1 12.Îl evacuăm singuri cu roaba 2 2 2 2 2 2 2 23.Îl evacuăm singuri cu propriul transport 3 3 3 3 3 3 3 34.Îl evacuăm împreună cu vecinii 4 4 4 4 4 4 4 4Altceva ______________________________________

C4. Unde obişnuiesc localnicii să arunce deşeurile? 1. În containerele de gunoi;2. În containerele pentru colectare separată3. La gunoişti improvizate (neautorizate)4. La gunoiştea autorizată5. La râpă 6. Nu sunt deşeuri7. Altele

C5. Dacă gunoiul este evacuat. Cât de

des evacuaţi gunoiul?

C6. Cât costă o evacuare?

Pe an |__|__| |__|__|__|__|Pe lună |__|__| |__|__|__|__|Pe săptămână |__|__| |__|__|__|__|Pe zi |__|__| |__|__|__|__|

C7. Sunt create în localitatea Dvs. condiţii pentru colectarea selectivă a deşeurilor (containere de colectare selectivă, puncte de predare a deşeurilor etc.) ?

1. Da 2. Nu

C8. Vă rugăm să menţionaţi daca veţi contribui şi susţine colectarea selectivă a deşeurilor? (Explicaţi de ce?)1. Da 2. Nu

62


C9. Colectarea şi evacuarea deşeurilor se efectuează contra plata? Da Nu

C10. În caz de răspuns pozitiv, tariful pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor este de/ de ce? 1. Pentru o persoana 1. Pentru familie 2. până la 5 lei 2. până la 5 lei 3. până la 10 lei 3. până la 10 lei4. până la 15 lei 4. până la 15 lei5. Alt răspuns (Vă rugăm specificaţi) 5. Alt răspuns (Vă rugăm specificaţi)

C11. În ce măsură, în viziunea Dvs. populaţia cunoaşte modalitatea de calculare a tarifului pentru evacuarea deşeurilor?1. În mare măsură2. În mică măsură 3. Nu sunt informaţi

C12. Cum consideraţi pentru care din activităţile indicate mai jos populaţia va fi de acord să achite taxe mai mari.

DA NU1. colectarea selectivă a deşeurilor 1 22. reciclarea deşeurilor 1 23. introducerea sistemului de rambursare a cheltuielilor pentru colectarea

selectivă 1 2

4. colectarea deşeurilor cu o periodicitate mai mare 1 25. crearea la nivel raion/regiune facilităţi pentru a motiva populaţia la colectarea

selectivă a deşeurilor 1 2

C13. Ce este necesar, în viziunea Dvs., să fie întreprins pentru îmbunătăţirea serviciilor de colectare şi evacuare a deşeurilor, explicaţi ?

1. Mărirea considerabilă a tarifului pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor (25-35%)2. Mărirea neesenţială a tarifului pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor e vor mări (10-20%)3. Menţinerea tarifului actual pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor4. Micşorarea tarifului actual pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor5. Altele (menţionaţi)

C14. Conform opiniei Dvs., care este volumul total de deşeuri abandonate la gunoiştile ilegale, % ?

1. Pînă la 20%2. Pînă la 50%3. Mai mult de 50%

C15. Care ar putea fi contribuţia Asociaţiilor Obşteşti la soluţionarea problemei deşeurilor? (selectaţi două, de ce?)

1. Informarea şi conştientizarea populaţiei, copiilor;

63


2. Elaborarea şi implementarea proiectelor de gestionare a deşeurilor;

3. Colaborarea cu autorităţile centrale şi locale pentru soluţionarea problemei date;

4. Contribuţia la salubrizarea localităţilor şi componentelor mediului;

5. Promovarea aplicării bunelor practici şi experienţei internaţionale în domeniu;

6. Elaborarea şi publicarea broşurilor, pliantelor etc.;

7. Altele

C16. Comparativ cu celelalte servicii din listă, cât de important este să fie îmbunătăţit fiecare din următoarele servicii?

Foarte Destul de Nu prea DELOC

satisfăcut/ă satisfăcut/ă satisfăcut/ă satisfăcut/ă

Electricitate............................................. 1.................. 2.................. 3.................. 4

Aprovizionare cu apă............................... 1.................. 2.................. 3.................. 4

Scurgerea apelor menajere..................... 1.................. 2.................. 3.................. 4

Depozitarea deşeurilor solide.................. 1.................. 2.................. 3.................. 4

Evacuarea deşeurilor solide.................... 1.................. 2.................. 3.................. 4

Sistemul de încălzire................................ 1.................. 2.................. 3.................. 4

Drumuri................................................... 1.................. 2.................. 3.................. 4

B: ATITUDINEA PRIVIND DEŞEURILE SOLIDE

C17. În dreptul fiecăreia din afirmaţiile de mai jos, bifaţi celula care corespunde cu opinia Dvs. referitor la cele menţionate:

Totalmente de acord

Mai degrabă de acord

Dezacord total

NŞ/ NR

1. În localitatea dvs. gestionarea deşeurilor este una adecvată şi foarte necesară; 1 2 3 9

2. În localitatea dvs. trebuie amendaţi locuitorii care depozitează deşeurile la gunoişti neautorizate

1 2 3 9

3. Selectarea separată a deşeurilor în localitatea dvs. nu va avea succes;

1 2 3 9

4. Gunoişti autorizate trebuie să fie amenajate pentru fiecare localitate din Moldova; 1 2 3 9

5. Informaţia privind domeniul managementului deşeurilor 1 2 3 9

64


este una completă şi pe înţelesul fiecăruia;

C18. Utilizand următoarea clasificare, puteţi clasifica importanţa pentru dumneavoastră a următoarelor modalităţi de reciclare?

Totalmente de acord

Mai degrabă de acord

Dezacord total

NŞ/ NR

Reciclare 1 2 3 9Reutilizarea pungilor de plastic 1 2 3 9Compost la domiciliu – deş. de grădină 1 2 3 9Compost la domiciliu – deş. de bucătărie 1 2 3 9

C19. Care din aspectele indicate mai jos privind gestionarea deşeurilor în comunitate vă deranjează mai mult

Vă mulţumim pentru colaborare!

Anexa 2: Chestionar pentru lideri locali CHESTIONAR DE EVALUARE A POZIŢIEI CETĂŢENILOR PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR

Stimate Domn/Doamnă,Chestionarul dat este elaborat de ADR „Habitat” în domeniul managementului deşeurilor solide

creat în cadru proiectului „Modernizarea serviciilor comunale în Republica Moldova” implementat de Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ) din Republica Moldova.

Vă rugăm mult să răspundeţi la următoarele întrebări. Vă garantăm, că informaţia furnizată este confidenţială. Apreciem bunăvoinţa Dumneavoastră.

Nr. chest.____Data__Luna__ 2011

A: DATE STATISTICE

A14. Vârsta Dvs.: |__|__| ani A15. Sexul Masculin 1 Feminin 2A16. Tip respondent:

1. primar2. consilier3. reprezentant ONG4. manager IMM5. lider local (specificaţi _______________ )

A17. Domiciliul Urban 1 A18. Localitatea _______________________________|__|__|Rural 2 A19. Raionul______________________________|__|__|

B: STAREA COMUNITĂŢII

65

periodicitatea colectării deşeurilor 1lipsa condiţiilor pentru colectare separată 2arderea deşeurilor 3gunoiştile spontane în comunitate 4nu mă afectează 5Alt răspuns (Vă rugăm specificaţi)


B12. În ce măsură sunteţi satisfăcut de faptul cum se

dezvoltă din punctul de vedere social-economic comunitatea

Dvs. în prezent (2011)?

B13. În ce măsură eraţi satisfăcut de faptul cum se

dezvolta din punctul de vedere comunitatea Dvs. cu 3 ani în

urmă (2008)?1. foarte satisfăcut 1 12. satisfăcut 2 23. aşa şi aşa 3 34. nesatisfăcut 4 45. absolut nesatisfăcut 5 58. NŞ 8 89. NR 9 9

B14. Mai exact, cât de satisfăcut sunteţi de următoarele servicii social-economice din comunitatea Dvs. în prezent?

Serviciile foarte satisfăcut

satisfăcut

aşa şi aşa nesatisfă

cut

absolut nesatisf

ăcutNŞ NR

10. Relaţiile între oameni 1 2 3 4 5 98 99

11. Viaţa culturală 1 2 3 4 5 98 9912.Alimentare cu apă 1 2 3 4 5 98 9913.Alimentarea cu gaze naturale 1 2 3 4 5 98 9914. Securitatea personală a cetăţenilor

şi a proprietăţii1 2 3 4 5 98 99

15.Şcoli, instituţii educaţionale 1 2 3 4 5 98 9916. Evacuarea gunoiului şi salubritatea 1 2 3 4 5 98 9917.Drumuri de acces în comunitate 1 2 3 4 5 98 9918.Canalizarea 1 2 3 4 5 98 99Altceva (ce anume _________________________________________________________________________________________________________________)

B15. Care consideraţi că este cea mai stringentă problemă la momentul de faţă în comunitatea Dvs. ? Ce trebuie făcut acum în primul rând pentru comunitate?

OPERATOR! NU CITIŢI CLASIFICATORUL. ASCULTAŢI RĂSPUNSUL RESPONDENTULUI ŞI SELECTAŢI DIN CLASIFICATOR RĂSPUNSUL CEL MAI POTRIVIT

1. sisteme de apă 2. servicii de asistenţă socială3. şcoli, grădiniţe, instituţii extraşcolare (inclusiv centre educaţionale)4. centre comunitare/ case de cultură5. sisteme de colectare şi evacuare a gunoiului6. oficiul medicului de familie/centrul medicilor de familie/centrul de sănătate7. drumuri şi poduri8. sisteme gaz9. mediul ambiant

10. telefonie11. electricitate12. programe de ocrotire a sănătăţii (instruiri, echipament, turnee de studiu, etc. fără lucrări de

66


construcţii)

13. programe educaţionale (instruiri, echipament, mobilă, cărţi, etc. fără construcţii)97. altele (notaţi _________________________________________ )98. NŞ/NR

B16. În ce măsură consideraţi că administraţia publică locală (primăria) se descurcă cu soluţionarea problemelor social-economice ai comunităţii Dvs.?


B17. În ultimii 3 ani (comparativ cu 2008) în ce măsură consideraţi că s-a îmbunătăţit aportul administraţiei publice locale (primăriei) la soluţionarea problemelor social-economice? 1 2 3 4 5 98 99


s-a îmbunătăţit în careva măsură neschimbat s-a înrăutăţit puţin

s-a înrăutăţit mult NŞ NR

B18. În ce măsură consideraţi că organizaţiile neguvernamentale (ONG) se descurcă cu soluţionarea problemelor social-economice ai comunităţii Dvs.?


B19. În ultimii 3 ani (comparativ cu 2008) în ce măsură consideraţi că s-a îmbunătăţit aportul organizaţiilor neguvernamentale (ONG) la soluţionarea problemelor social-economice? 1 2 3 4 5 98 99


s-a îmbunătăţit în careva măsură neschimbat s-a înrăutăţit puţin s-a înrăutăţit

mult NŞ NR

B20. În ce măsură consideraţi că locuitorii de rând se descurcă cu soluţionarea problemelor social-economice ai comunităţii Dvs.?


B21. În ultimii 3 ani (comparativ cu 2008) în ce măsură consideraţi că s-a îmbunătăţit aportul locuitorilor de rând la soluţionarea problemelor social-economice? 1 2 3 4 5 98 99


s-a îmbunătăţit în careva măsură

neschimbat s-a înrăutăţit puţin s-a înrăutăţit mult

NŞ NR

B22. Cine credeţi că este cel mai responsabil pentru soluţionarea problemelor social-economice comunitare? 1. În primul

rând2. În al

doilea rând3. În al

treilea rândOrganizaţiile neguvernamentale 1 1 1Consiliul Raional 2 2 2Oamenii de afaceri din localitate 3 3 3Organismele internaţionale 4 4 4Oamenii simpli din localitate 5 5 5Primăria 6 6 6Biserica din localitate 7 7 7Guvernul RM 8 8 8Organizaţiile de caritate 9 9 9

67


Nimeni 10Altele (notaţi _____________________________) |__|__| |__|__| |__|__|

B23. Cum aţi aprecia capacitatea următorilor autori locali în rezolvarea problemelor social-economice a comunităţii în prezent, comparativ cu 3 ani în urmă?

Mult mai bine

Mai bine La fel Mai rău Mult mai rău

1 Organizaţiile neguvernamentale 1 2 3 4 52 APL 1 2 3 4 53 Agenţi economici 1 2 3 4 54 Locuitorii 1 2 3 4 5

B24. Cum aţi aprecia capacitatea următorilor autori locali în gestionarea proiectelor de dezvoltare comunitară în comunitate în prezent, comparativ cu 3 ani în urmă?

Mult mai bine Mai bine La fel Mai rău Mult mai

rău1 Organizaţiile neguvernamentale 1 2 3 4 52 APL 1 2 3 4 53 Agenţi economici 1 2 3 4 54 Locuitorii 1 2 3 4 5

C. GESTIONAREA DEŞEURILOR / SALUBRIZAREA LOCALITĂŢILOR

C20. Unde obişnuiesc localnicii din comunitatea Dvs. să arunce deşeurile? Indicaţi câte procente din cantitatea totală de deşeuri este depozitată în fiecare tip de depozit.

În containerele de gunoi |__|__|__| %În containerele pentru colectare separată |__|__|__| %La gunoişti improvizate (neautorizate) |__|__|__| %La gunoiştea autorizată |__|__|__| %La râpă |__|__|__| %8. Nu sunt deşeuri |__|__|__| %9. Altele |__|__|__| %

C21. Există în localitatea Dvs. o gunoişte autorizată?1. Da 2. Nu

C22. Dacă Da, La ce distanţă din centrul comunităţii este amplasată? |__|__|__|__|__| metri

C23. Sunt create în localitatea Dvs. condiţii pentru colectarea selectivă a deşeurilor (containere de colectare selectivă, puncte de predare a deşeurilor etc.) ?

1. Da 2. Nu

C24. Colectarea şi evacuarea deşeurilor se efectuează contra plata? Da Nu

C25. În caz de răspuns pozitiv, tariful pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor este de/ de ce? Pentru o persoana Pentru familie

68


până la 5 lei până la 5 lei până la 10 lei până la 10 leipână la 15 lei până la 15 leiAlt răspuns (Vă rugăm specificaţi) Alt răspuns (Vă rugăm specificaţi)

C26. În ce măsură, în viziunea Dvs. populaţia cunoaşte modalitatea de calculare a tarifului pentru evacuarea deşeurilor?

În mare măsurăÎn mică măsură Nu sunt informaţi

C27. Cum consideraţi pentru care din activităţile indicate mai jos populaţia va fi de acord să achite taxe mai mari.

DA NU6. colectarea selectivă a deşeurilor 1 27. reciclarea deşeurilor 1 28. introducerea sistemului de rambursare a cheltuielilor pentru colectarea

selectivă 1 2

9. colectarea deşeurilor cu o periodicitate mai mare 1 210. crearea la nivel raion/regiune facilităţi pentru a motiva populaţia la colectarea

selectivă a deşeurilor 1 2

C28. Ce este necesar, în viziunea Dvs., să fie întreprins pentru îmbunătăţirea serviciilor de colectare şi evacuare a deşeurilor, explicaţi ?

6. Mărirea considerabilă a tarifului pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor (25-35%)7. Mărirea neesenţială a tarifului pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor e vor mări (10-20%)8. Menţinerea tarifului actual pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor9. Micşorarea tarifului actual pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor10. Altele (menţionaţi)

C29. Conform opiniei Dvs., care este volumul total de deşeuri abandonate la gunoiştile ilegale, % ? 4. Pînă la 25%5. 25%-50%6. Pînă la 50%7. 50%-75%8. Mai mult de 75%

C30. Care ar putea fi contribuţia Asociaţiilor Obşteşti la soluţionarea problemei deşeurilor? (selectaţi două)8. Informarea şi conştientizarea populaţiei, copiilor;

9. Elaborarea şi implementarea proiectelor de gestionare a deşeurilor;

10. Colaborarea cu autorităţile centrale şi locale pentru soluţionarea problemei date;

11. Contribuţia la salubrizarea localităţilor şi componentelor mediului;

12. Promovarea aplicării bunelor practici şi experienţei internaţionale în domeniu;

69


13. Elaborarea şi publicarea broşurilor, pliantelor etc.;

14. Altele

C31. Comparativ cu celelalte servicii din listă, cât de important este să fie îmbunătăţit fiecare din următoarele servicii?

Foarte Destul de Nu prea DELOC

satisfăcut/ă satisfăcut/ă satisfăcut/ă satisfăcut/ă

Electricitate............................................. 1.................. 2.................. 3.................. 4

Aprovizionare cu apă............................... 1.................. 2.................. 3.................. 4

Scurgerea apelor menajere..................... 1.................. 2.................. 3.................. 4

Depozitarea deşeurilor solide.................. 1.................. 2.................. 3.................. 4

Evacuarea deşeurilor solide.................... 1.................. 2.................. 3.................. 4

Sistemul de încălzire................................ 1.................. 2.................. 3.................. 4

Drumuri................................................... 1.................. 2.................. 3.................. 4

70


D. COLABORAREA INTERCOMUNITARĂ ŞI INTER-SECTORIALĂ

D1. Ce servicii publice sunt acordate la moment în colaborare cu comunităţile vecine?Nici un fel de

colaborareColaborarea

sporadicăSunt prestate în

comun pentru mai multe comunităţi

Nu există asemenea servicii

1 Aprovizionare cu apă 1 2 3 42 Scurgerea apelor menajere 1 2 3 43 Depozitarea deşeurilor solide 1 2 3 44 Evacuarea deşeurilor solide 1 2 3 4

5Reparaţia şi menţinerea drumurilor de nivel local 1 2 3 4

6 Sistemul de încălzire 1 2 3 47 Evenimente culturale 1 2 3 48 Evenimente sportive 1 2 3 4

D2. Oferiţi exemple de probleme de ordin comunitar rezolvate în comun cu alte comunităţi? Descrieţi cât mai amănunţit situaţia. Operator! Notaţi cu exactitate răspunsul respondentului

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

D3. Care din următoarele servicii publice credeţi că necesită a fi create şi prestate în comun cu mai multe comunităţi?

Pot fi prestate doar în comun

Prestarea în comun ar fi oportună

Prestarea în comun ar prezenta dificultăţi

Nu văd cum poate fi prestat în colaborare cu alte

comunităţi1 Aprovizionare cu apă 1 2 3 42 Scurgerea apelor menajere 1 2 3 43 Depozitarea deşeurilor solide 1 2 3 44 Evacuarea deşeurilor solide 1 2 3 45 Sistemul de încălzire 1 2 3 4

6Reparaţia şi menţinerea drumurilor locale 1 2 3 4

D1. Credeţi că prestarea serviciilor comunitare de către furnizori privaţi este mai oportună?1. Serviciile comunitare este mai bine să fie prestate de companii private2. Este mai bine să fie prestate de companii cu statut comunal

D2. Care din următoarele servicii publice credeţi că necesită a fi create şi prestate în comun cu sectorul privat?

Pot fi prestate doar cu

participarea sectorului privat

Prestarea cu participarea sectorului privat ar fi oportună

Prestarea cu participarea

sectorului privat ar prezenta dificultăţi

Nu văd cum poate fi prestat în colaborare cu sectorul privat

71


1 Aprovizionare cu apă 1 2 3 42 Scurgerea apelor menajere 1 2 3 43 Depozitarea deşeurilor solide 1 2 3 44 Evacuarea deşeurilor solide 1 2 3 45 Sistemul de încălzire 1 2 3 4

6 Reparaţia şi menţinerea drumurilor locale

1 2 3 4

D3. Credeţi că prestarea mai multor servicii comunitare este bine să fie realizată în un furnizor comun sau de furnizori specializaţi?

1. Doar de un furnizor comun, care să presteze mai multe servicii2. Mai degrabă de un furnizor comun3. Mai degrabă de mai mulţi furnizori specializaţi4. Doar de furnizori specializaţi, fiecare prestând un serviciu

72


Anexa 3: Ghid de interviu individual Studiul situaţiei de referinţă în

proiectul ”Îmbunătăţirea managementului deşeurilor solide în oraşul Şoldăneşti şi şapte sate”IntroducereCare sunt, în opinia Dvs. trei cele mai stringente probleme ale comunităţii Dvs.? De ce anume acestea? Dar căror probleme comunitare se acordă prioritate la moment de către APL, cetăţeni, agenţii economici locali?În ce măsură comunitatea este capabilă la moment să rezolve probleme de ordin comunitar? Argumentaţi.

Deşeuri 1. Descrieţi istoria comunităţii în ce priveşte managementul resturilor solide?2. În ce măsură problema resturilor solide este discutată la nivel comunitar?3. Descrieţi situaţia actuală din comunitate privind deşeurile solide. Cum sunt colectate? Unde se

depozitează? Deşeurile sunt colectate în mod regulat? Daca nu, de ce?4. Există în comunitate o gunoişte autorizată? Vă rog să o descrieţi (la ce distanţă se află, cum este

amenajată)?5. A câta parte din resturi solide produse de localitate sunt depozitate la această gunoişte?6. Există un sistem central de salubrizare şi management al deşeurilor in oraş/sat Dvs. Dacă da, ce

procentaj de gospodării folosesc acest serviciu si cat de bine funcţionează sistemul?7. Există în comunitate gunoişti neautorizate? Descrieţi-le. Ce parte din gospodării obişnuiesc să

depoziteze resturile solide în aceste gunoişti? Ce parte din resturi solide produse de localitate sunt depozitate la gunoişti neautorizate?

8. Au fost iniţiate careva activităţi să rezolvaţi problemele legate de depozitarea resturilor solide? Ce măsuri sunt întreprinse pentru a restricţiona evacuarea gunoiului către gunoişti neautorizate? De ex. câţi gospodari în anul curent au fost sancţionaţi pentru plasarea gunoiului în locuri neautorizate? În ce constă sancţiunile? Cine a întreprins sancţiunile?

Proiecte de utilitate publică9. În ce măsură APL de nivelul I şi II, agenţii economici locali, ONG-urile, locuitorii (întrebăm pentru fiecare

împarte) se implică în procesul de implementare, menţinere şi dezvoltare a serviciilor publice? 10. Cum aţi evalua gradul de cooperare a acestor actori pentru rezolvarea problemelor comunităţii?11. Oferiţi exemple de activităţi / proiecte de nivel comunitar realizate în comunitate? Descrieţi procesul de

realizare a acestora, actorii implicaţi?12. Cum vedeţi posibilă rezolvarea problemelor legate de deşeuri?13. Cine ar fi actorii potriviţi pentru rezolvarea problemelor legate de colectarea şi depozitarea deşeurilor

(APL de nivelul I şi II, agenţii economici locali, ONG-urile, locuitorii)? Cum vedeţi atribuţia acestora?14. În ce măsură actorii sus menţionaţi sunt pregătiţi pentru realizarea proiectelor în vederea rezolvării

problemelor legate de deşeuri?15. Credeţi că populaţia este dispusă să contribuie financiar la rezolvarea problemei colectării şi depozitării

resturilor solide? Pentru a îmbunătăţi serviciul dat? Dar agenţii economici?16. În ce măsură este posibilă şi necesară cooperarea intercomunitară în vederea soluţionării problemelor

deşeurilor? Cum vedeţi această cooperare? Argumentaţi.

73


17. Care ar fi impedimentele în realizarea unor proiecte ample de rezolvare a problemei deşeurilor? Dar

care ar fi lucrurile care ar face mai uşoară rezolvarea acestor probleme comparativ cu celelalte care afectează comunitatea?

Viitor18. Cum vedeţi comunitatea Dvs. peste 5 ani? Care va fi agenda problemelor comunitare? Ce probleme vor

fi rezolvate şi care nu? Dar problema deşeurilor?19. Cât de oportun credeţi că este ca în viitorul apropiat vor fi realizate careva proiecte ample în vederea

rezolvării problemei deşeurilor? Care ar fi impedimentele?

74


Date post:	22-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	adr-habitat
View:	314 times
Download:	3 times

Raport studiu de referinţă

Documents