Contabilitate 76. Societatea Comercial A import n comision m rfuri din Canada, pentru care se cunosc urm toarele date:

- valoarea extern a m rfii 100000 euro 400000 - taxe vamale 20% 80000 - comision vamal 1% 4000 - comisionul entit ii de import export 5% la valoarea facturii externe - TVA 19% - curs de schimb 4 lei/euro S se nregistreze n contabilitate opera iunile.

Rezolvare:

504000 428000 76000

% 371 4426

=

% 401

504000 400000

446.01 80000 446.02 4000

446.03 20000

86. Societ ile comerciale A i B, ncheie un contract de asociere n participa ie, n scopul realiz rii unei activit i de produc ie, n urm toarele condi ii:

- Contabilitatea asocierii se va ine de societate a A; - Amortizarea utilajelor puse la dispozi ie de c tre societatea B se va transmite societ ii A n baza unui decont lunar; - Cota de participare la profit sau pierdere a celor dou societ i este de 50% pentru societatea A , 50% pentru societ atea B. Dup prima lun de activitate a asocierii situa ia se prezint astfel: - S-au nregistrat cheltuieli n valoare de 6.000 lei, astfel: - Cheltuieli cu materiile prime: 2.000 lei; - Cheltuieli cu materialele auxiliare : 130 lei; - Cheltuieli cu salariile personalului : 2.500 lei; - Contribu ii sociale, pentru salariile personalului: 720 lei; - Cheltuieli cu amortizarea imobiliz rilor: 650 lei, din care 500 lei, amortizarea utilajelor transmis prin decont de c tre societatea B .

- S-au ob inut venituri din vnzarea produselor finite n valoare de 8.000 lei; S se nregistreze n contabilitate opera iunile.

Rezolvare: Inregistr ri ale asociatului A 1. inregistrare cheltuieli cu materiile prime: 601 = 301 2000 2. inregistrare cheltuieli cu materiile auxiliare: 6021 = 3021 130

3. inregistrare cheltuieli cu salariile: 641 = 421 2500

4. inregistrare cheltuieli cu asigur riile sociale: 645 = 4311 720

5. inregistrare cheltuieli cu amortizarea: 6811 = 281 650

6. inregistrare transmitere cheltuial cu amortizarea c tre societatea B : 4582.B = 6811 500

7. inregistrare venit din vanzarea produselor finite : 4111 = 701 8000

8. inregistrare transmitere venit din vnzarea produselor finite c tre societatea B : 701 = 4581.B 4000

Inregistr ri ale asociatului B 1. preluare venituri de la asociatul A 4582.A = 701 4000 preluare cheltuial cu amortizarea de la asociatul A 6811 = 4581.A 500

2.

93. O societate comercial pl titoare de impozit pe profit nregistreaz la 31 decembrie a anului 2009 urm toarele date:

- cheltuieli cu materiile prime: 120.500 lei; - cheltuieli cu materiale auxiliare: 3.200 lei; - cheltuieli cu energia i apa: 5.500 lei; - cheltuieli privind m rfurile: 180.000 lei; - cheltuieli cu repara iile curente ale utilajelor: 25.500 lei; - cheltuieli de reclam i publicitate: 1.500 lei; - cheltuieli de protocol: 2.800 lei; - alte cheltuieli cu serviciile executate de ter i: 85.500 lei; - cheltuieli cu impozite i taxe: 6.200 lei; - cheltuieli cu salariile personalului: 115.000 lei; - cheltuieli cu contribu iile sociale: 33.350 lei; - cheltuieli cu major ri de ntrziere: 1.550 lei; - cheltuieli de sponsorizare: 3.500 lei; - alte cheltuieli din exploatare: 650 lei; - cheltuieli cu amortizarea utilajelor: 45.500 lei; - ajust ri pentru deprecierea crean elor clien i: 4.550 lei; - cheltuieli cu dobnzile: 9.200 lei;Total cheltuieli: 644.000 lei

- venituri din vnzarea produselor fi nite: 355.000 lei; - venituri din vnzarea m rfurilor: 243.000 lei; - venituri din prest ri servicii: 73.450 lei; - alte venituri din exploatare: 3.700 lei; - venituri din dobnzi: 550 lei.Total venituri: 675.700 lei

Pierderea fiscal de recuperat aferent exerci iului precedent este n sum de 9.350 lei. desf Cheltuielile nregistrate n contabilitatea societ ii sunt efectuate n scopul ur rii obiectului de activitate al societ ii i a ob inerii de venituri impozabile.

Din valoarea cheltuielilor cu major rile de ntrziere 1.340 lei reprezint major ri pentru plata cu ntrziere a obliga iilor bugetare iar 210 lei major ri de ntrziere datorate n cadrul contractelor economice c tre furnizori. Alte cheltuieli reprezint cheltuieli nregistrate n contabilitate, care nu au la baz un document justificativ corespunz tor. Amortizarea a fost calculat prin utilizarea metodei liniare, valoarea contabil a activelor amortizabile corespunde cu valoarea fiscal i nu exist reevalu ri a ac estor active. Ajust rile pentru deprecierea crean elor clien i s -au constituit cu respectarea prevederilor art. 22 din Codul fiscal, fiind considerate cheltuieli deductibile. Cheltuielile cu dobnzile sunt aferente unui credit bancar, fiind astfel conside rate integral deductibile. Pn la data de 30 septembrie a exerci iului financiar societatea a constituit, declarat i pl tit un impozit pe profit n sum de 1.850 lei.

Societatea nu are constituite rezerve legale, capitalul social subscris v rsat al soc iet ii avnd o valoare de 20.000 lei. Suma de 3.700 lei, nregistrat la alte venituri din exploatare, reprezint penalit i de ntrziere pl tite bugetului de stat i anulate ulterior, care n momentul nregistr rii lor au fost tratate ca i cheltuieli n edeductibile. n consecin suma de 3.700 lei reprezint venituri neimpozabile. Pe baza veniturilor totale realizate n anul 2008 de c tre societate, n sum de 211.500 lei, a fost stabilit un impozit minim anual de 4.300 lei. nchiderea exerci iului financiar se definitiveaz pn la data de 15 februarie a anului urm tor. Se cere s se determine: impozitul pe profit i s se nregistreze opera iunile n contabilitatea societ ii.

Rezolvare: 1. cheltuieli cu materiile prime: 120.500 lei; 601 = 301 120500

2. - cheltuieli cu materiale auxiliare: 3.200 lei; 6021 = 3021 3200

3. - cheltuieli cu energia i apa: 5.500 lei; 605 = 401 5500

4. - cheltuieli privind m rfurile: 180.000 lei; 607 = 371 180000

5. - cheltuieli cu repara iile curente ale utilajelor: 25.500 lei; 611 = 401 25500 i publicitate: 1.500 lei; 401 1500

6. - cheltuieli de reclam 623,01 =

7. - cheltuieli de protocol: 2.800 lei; 623.02 = 401 2800

8. - alte cheltuieli cu serviciile executate de ter i: 85.500 lei; 628 401 85500

9. - cheltuieli cu impozite i taxe: 6.200 lei;

635

=

446

6200

10. - cheltuieli cu salariile personalului: 115.000 lei; 641 = 421 115000

11. - cheltuieli cu contribu iile sociale: 33.350 lei; 645 = 4311 33350

12. - cheltuieli cu major ri de ntrziere: 1.550 lei; 6581 = % 1550 4311 1340 401 210

13. - cheltuieli de sponsorizare: 3.500 lei; 6582 = 5121 3500

14. - alte cheltuieli din exploatare: 650 lei; 658 = 5121 650

15. - cheltuieli cu amortizarea utilajelor: 45.500 lei; 6811 = 2814 45500

16. - ajust ri pentru deprecierea crean elor clien i: 4.550 lei; 6814 = 491 4550

17. - cheltuieli cu dobnzile: 9.200 lei; 666 = 5186 9200

18. - venituri din vnzarea produselor finite: 35 5.000 lei; 4111 = 701 355000

19. - venituri din vnzarea m rfurilor: 243.000 lei; 4111 = 707 243000

20. - venituri din prest ri servicii: 73.450 lei; 4111 = 704 73450

21. - alte venituri din exploatare: 3.700 lei;

4482 =

7588 3700

22. - venituri din dobnzi: 550 lei. 5187 = 766 550

23. Inchidere conturi de cheltuieli 121.01 = % 644000 601 120500 6021 3200 605 5500 607 180000 611 25500 623.01 1500 623.02 2800 628 85500 635 6200 641 115000 645 33350 6581 1550 6582 3500 658 650 6811 45500 6814 4550 666 9200

24. Inchidere conturi de venituri % = 701 707 704 7588 766 121.01 675700 355000 243000 73450 3700 550

Profi brut = 675700 - 644000 +1340 3700 = 29340 Imp/Pr = 29340 * 16% = 4694 La 30.09 a fost declarat si pl tit imp/pr 1850 25. Stornare impozit pe profit de la 30.09 691 = 441 = -1850 691 -1850

121.01

26. Inreg. Impozit pe profit 691 = 441 = 4694 691 4694

121.01

Impozit / Pr de plat r mas = 4694 1850 = 2844 Dup nregistr ri Creditul contului 441 va fi de 2844

141. Societatea comercial A cump r n leasing financiar un echipament n valoare de 500.400 lei de la o societate de leasing romneasc . Durata leasingului este de 36 luni, avansul este 30%, valoarea rezidual este de 20%, iar rata lunar este de 6.950 lei. E alonarea ratelor se g se te n urm torul tabel. nregistra i opera iile aferente n contabilitatea locatorului i locatarului. Utiliza i IAS 17 Contracte de leasing.

Rata

Valoare r mas

Dobnd

Avans Rata 1 Rata 2 Rata 3 Rata 4 Rata 5 Rata 6 Rata 7 Rata 8 Rata 9 Rata 10 Rata 11 Rata 12 Valoare rezidual Total

150,120 20,850 20,850 20,850 20,850 20,850 20,850 20,850 20,850 20,850 20,850 20,850 20,850 100,080 500,400

350,280 329,430 308,580 287,730 266,880 246,030 225,180 204,330 183,480 162,630 141,780 120,930 100,080 0 x 46,120 43,201 40,282 37,363 34,444 31,525 28,606 25,687 22,768 19,849 16,930 14,011 0 x

Inregistr ri n contabilitatea locatorului Cedarea echipamentului4111 = 2131500.400 lei

ncasarea chiriei de la locatar, lunar 5121 = 4111 6950 lei

Veniturile obtinute ca dobnzi afrente trimestrului 1 an 1 5187 = 766 (14% * valoare r mas ) 46120 lei

Locatarul va contabiliza : Achizitionarea contractului 2131 167 = = 404 167 500400 lei 500400 lei

Virarea ratei lunar 404 = 5121 6950 lei

nregistrarea cheltuielilor cu dobnzile aferente trimestrului 1 an 1 666 = 168 (14% * valoare r mas ) 46120 lei Plata dobnzii 168 = 5121 46120 lei

La sf r itul celor 3 ani se va nregistra: La locatar:

Plata valorii reziduale 404 = 5121 100080

Audit 27. Prezentati patru tipuri de misiuni speciale de audit.Raspuns: Standardul International de Audit (ISA) nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale. Misiunile de audit cu scop special se pot referi la : Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale; Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare; Respectarea clauzelor contractuale; Situatii financiare condensate (rezumate)

29. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui cabinet ,o societate sau membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate renuntarii la propriile convingeri. Rezolvare:Apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaza, sau poate fi perceput a promova situatia sau opinia unui client pna la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi nteleasa ca fiind compromisa. Aceasta ar putea fi cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple n acest sens, fara a fi exhaustive, care pot crea a-menintari la adresa independentei de acest fel pot fi: - a se ocupa cu, a fi promotor al actiunilor sau a altor titluri de valoare ale clientului; - a actiona ca un avocat sau consilier al clientului, n litigiile sau n rezolvarea nentelegerilor cu terte parti.

36. Exprimarea unei opinii asupra situatiilor financiare auditate este responsabilitatea a) Auditorului intern b) Auditorului extern c) Contabilului sef Rezolvare: b)

41. Prezentati succint continutul unei scrisori de misiune de audit . Rezolvare:Continut: - obiectivul auditului situatiilor financiare; - responsabilitatea conducerii intreprinderii; - intinderea lucrarilor de audit; - forma oricariu raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit; - riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative; - necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document.

42. Elemente probante in audit- prezentare si exemplificare .Rezolvare: Elementele probante n audit Potrivit Standardelor Internationale de Audit, elementele probante intr-o misiune de audit reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta isi fondeaza opinia; aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. Elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de procedura sunt testele care permit obtinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii si function rii sistemelor contabile si de control intern. Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului in contabilitatea intreprinderii si constau in proceduri care urmaresc obti nerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative in situatiile financiare; ele sunt de doua tipuri:

-controale privind tranzactiile, operatiile si soldurile conturilor; -proceduri analitice care constau in analiza tendintelor si ratiourilor (rapoartelor) semnificative, examenul variatiior si examene de coerenta cu alte informatii. In functie de credibilitatea informatiilor obtinute in etapele precedente, auditorul stabileste programele de control a conturilor pe baza carora s poat ob ine elementele probante necesare fundament rii opiniei sale. Aceasta etap a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elem entelor probante pentru a putea exprima o opinie motivat asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectarii regulilor legale si regulamentare de catre intreprindere i anume: -regulile de prezentare si de evaluare stipulate in normele legale si in cele profesionale; -reguli de prudenta; -regulile referitoare la inventarieri; -reguli de tinere a registrelor si a contabilitatii; -existenta activelor si faptul c acestea apartin intreprin derii; -pasivele patrimoniale, veniturile si cheltuielile privesc in treprinderea in cauza.

Elementele probante trebuie s indeplineasc cumulativ dou conditii de calitate pentru a putea sa stea la baza fondarii unei opinii: s fie suficiente si s fie juste (adecvate). Caracterul suficient se stabileste in raport cu num rul de elemente probante colectate; caracterul just se apreciaz in raport cu gradul de adecvare, cu pertinenta, fiabilitatea lor. In mod normal, auditorul considera necesar sa se sprijine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele insele, dar care contribuie la elaborarea convingerii sale. El poate deseori sa fie determinat sa caute elemente probante de surs sau natur diferit pentru a corobora o aceeasi afirmatie. Elementele probante trebuie, n ansamblul lor, s permita auditorului s -si faca o opinie cu privire la situatiile financiare. In general, auditorul nu examineaza totalitatea informatiilor la care are acces pentni a-si forma opinia, n m sura in care el poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont, o categorie de operatii sau un control intern, aplicand tehnici de sondaj bazate pe ration ament profesional sau esantion statistic.

Factorii care influenteaza rationamentul auditorului in leg t ur constituie elemente probante suficiente cuprind:

cu ceea ce

-Importanta riscului de inexactitate; acest risc poate depinde de: natura elementelor in cauza; adecvarea controlului intern; natura activit ilor realizate; existen a unor situatii susceptibile de a exercita o influen neobisnuit asupra conducerii ntreprinderii; situatia financiar a intreprinderii. -Importanta relativ a elementului seama de ansamblul informatiilor bilantului contabil. avut in vedere, tinand

-Experienta c p tata n cursul unor auditari anterioare. -Concluziile procedurilor de audit, in special descoperirea eventual fraude sau erori. -Tipul de informatie disponibila. a unor

In cazul obtinerii de elemente probante pornind de la testele de procedura, aspectele sistemelor contabile si de control intern asupra c rora auditorul va strange elemente probante se refer la: -conceperea sistemelor contabile si de control intern; sunt aceste sisteme concepute de o manier care s previn sau s detecteze si s corecteze anomalii semnificative? -functionarea sistemelor contabile si de control intern; aceste sisteme au functionat de o maniera satisfacatoare pe toat perioada?

In cazul obtinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie s determine dac elementele rezultate din aceste controale precum si din testele de procedur sunt suficiente si adecvate pentru a stabili dac la elaborarea situa iilor financiare de c tre conducerea intreprinderii au fost intrunite criteriile urm toare: de existen : un element al activului sau pasivului exist la un moment dat ;

-

-

de drepturi si obligatii: un element de activ este un drept al intreprinderii, iar un element de pasiv este o obligatie pentru intreprinderea dat , la un moment dat; de apartenen (de realitate) tranzactiile sau evenimentele se refer la intreprinderea dat si s-au produs in cursul perioadei respective; de exhaustivitate: activele, datoriile, tranzactiile sau eveni mentele au fost inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate; de evaluare: inregistrarea unui activ sau a unei datorii s -a facut la valoarea lor de inventar: de m surare: o operatie sau un eveniment este inregistrat la valoarea sa de tranzactionare si un venit sau o cheltuiala apartine perioadei; - de prezentare si publicitate: o informatie este prezentata, clasata si descrisa conform referentialului contabill apli cabil.

Obtinerea de elemente probante privind o informatie dat , de exemplu, existen a de stocuri, nu scuteste obtinerea de elemente probante pentru o alt afirmatie, de exemplu, evaluarea lor. Auditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci cand elementele probante adunate, de origine si de natur diferite, sunt concordante. In acest caz, auditorul poate obtine un grad de certitudine global superior ce lui pe care il obtine din fiecare din elementele probante luate izolat. Invers, atunci cand elementele probante obtinute din surse diferite nu sunt concordante intre ele, poate fi necesara folosirea unor proceduri suplimentare in scopul rezolvarii contradictiei. Trebuie s existe un raport rezonabil intre costul pentru obtinerea unor elemente probante si utilitatea informatiei obtinute. Cu toate acestea, dificultatile si costurile suportate pentru a controla un element deosebit nu pot justifica vala bil, prin ele nsele, omisiunea unei proceduri. Atunci cand auditorul are dubii legitime cu privire la o infor matie care prezint o importan semnificativ , el trebuie s se str duiasc s obtina elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. Dac nu este n m sura s obtina aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie s formuleze o opinie f r rezerv . Tehnici de control pentru obtinerea elementelor probante Pe tot parcursul misiunii sale, auditorul urmareste obtinerea elementelor probante care s i permit s dea certificarea asupra situatiilor financiare, utilizand diverse procedee si tehnici care privesc:y

controlul asupra pieselor justificative i control de verosimilitate;y y

observarea fizic ; examenul analitic.

Pentru obtinerea elementelor probante, tehnicile de control folosite sunt:

-inspectia fizica si observatia, care constau n a examina activele, conturile sau in a observa maniera de aplicare a procedurilor; -confirmarea extern (direct ), care consta in a obtine de la tertii intreprinderii informatii asupra soldurilor conturi lor bilaterale sau asupra operatiilor derulate; -examenul documentelor primite de c tre intreprindere, care servesc ca piese justificative sau la controlul operatiil or respective; -examenul documentelor emise de catre intreprindere: copii facturi, conturi, balante, etc.; -control aritmetic; -analize, estimari si confr unt ri ntre informatii si docu mente; -examen analitic, care const n: - efectuarea de comparatii ntre datele care rezult din situatiile financiare si datele anterioare, posterioare si previzionale ale intreprinderii; - analiza abaterilor i tendintelor; -studiul si analiza elementelor neobisnuite care rezult din comparatiile efectuate; -informatii verbale obtinute de la conducere si de la alte cadre din intreprindere.

a) Tehnica sondajului Tinand seama de numarul de operatii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El cauta elementele probante pe un esantion adecvat, utilizand tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecarei situatii. Sondajul este definit ca o tehnica care consta in selectionarea unui anumit numar sau p rti dintr-o multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga mas sau multime. Teh nica sondajului sate reglementata de Standardul International de Audit (ISA) nr. 530. Sondajele pe care le realizeaza auditorul in cursul misiunii sale sunt de doua naturi diferite:

-in unele cazuri, in general cu ocazia verificarii fuction rii controlului intern, auditorul cauta s demonstreze c elementele care constituie masa, multimea, prezinta o caracteristic comuna (de exempla, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumpararilor); sondajele efectuate in astfel de cazuri sunt sondaje asupra atributiilor; -in alte cazuri, in general cu ocazia controlului conturilor, auditorul cauta s verifice valoarea dat unei rnultimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor. Auditorul poate folosi in general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic si sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe experienta sa profesionala; acesta din urm , insa, nu permite o extrapolare riguroas a rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime. Alegerea intre cele dou tipuri de sondaje depinde de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul de credibilitate pe care acesta doreste s il dea concluziilor sale. Oricare ar fi ins tipul de sondaj, este important s fie respectate cateva reguli riguroase privind decizia asupra e antionului si pentru parcurgerea unor etape obligatorii. b) Tehnica ohserv rii fizice Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, ns ea nu aduce decat o partee din elementele probante necesare i anume numai existen a bunului respectiv; celelalte elemente probante ca: proprietatea asupra bunului, valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte tehnici. Actiunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea c : -intreprinderea a prev zut mijloace corespunzatoare care permit recenzarea activelor in conditii de fiabilitate; aceast faz a interventiei const in studierea procedurilor de inventariere si se situeaza deci inaintea inventarierii propriu-zise; -aceste mijloace sunt puse in aplicare in mod satisf c tor; aceast faz const in verificarea faptului c persoanele insarcinate cu inventarierea aplica in mod corect procedurile si se situeaza in timpul inventarierii popriu -zise; -lucrarile de inventariere au fost corect exploatate (valorifi cate); aceasta faza consta in a controla daca cantitatile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor si se situeaza deci dupa inventarierea propriu -zisa. c) Confirmarea extern (direct ) Este o procedur care const in a cere unui tert, avand legaturi de afaceri cu intreprinderea verificata, s confirme direct auditorului infonnatiile privind existen a operatiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina conditiile si intinderea acestei proceduri.

Procedura se demareaza cu acordul conducerii ntreprinderii supusa controlului; dac aceasta nu se arat favorabila pentru o astfel de procedur , auditorul se poate gasi in una din urmatoarele doua situatii: -sau consider c tehnicile compensatorii de control ii aduc elemente suficiente de prob ; -sau consider c alte controale nu -l conduc la elemente probante fa de limitele impuse de conducerea intre prinderii, care va suporta consecintele necesare cu privire la certificare.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 505 defineste principalele cazuri in care auditorul are obligatia s procedeze la folosirea tehnicii confirm rii directe: -confirmarea unor cauze in baza carora s -au realizat unele tranzactii; -confirmarea de catre b nci a soldurilor conturilor si alte informatii considerate necesare; -confirmarea conturilor de clienti si debitori; -confirmarea stocurilor in depozite vamale, in consignatie si alte stocuri la terti; -valori mobiliare cump rate prin intermediari financiari; imprumuturi de la terti; -confirmarea soldurilor conturilor de furnizori si creditori.

Confirmarea poate s fie pozitiv , atunci cand tertul solicitat isi exprim acordul asupra informatiei primita sau furnizeaza chiar el informatia, sau negativat atunci cand tertului solicitat i se cere s nu raspund decat in cazul in care nu este de acord cu informatia care i s-a prezentat. Auditorul trebuie s ia n consideratie orice fapt de natur s pun fiabilitatea r spunsului obtinut la cererea de con firmare extern (direct ). in discutie

Procedurile si principiile fundamentale, precum i modalit ile l or de aplicare, in legatura cu utilizarea de catre au ditor a procedurii confirm rii externe (directe) ca mijloc de obtinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul International de Audit (ISA) 505, aplicabil incepand cu auditul situatiilor financiare ale anului 2001.

d) Procedurile analitice

Procedurile intreprinderii:

analitice

cuprind

compararea

informatiilor

finan ciare

ale

-cu informatiile comparabile ale exercitiilor precedente; -cu rezultatele stabilite de ntreprindere - bazate pe bugete sau pe previziuni sau estimate de auditor (cum ar fi cele privind cheltuielile cu amortiz rile); -cu informatiile similare din sectorul de activitate din care face parte ntreprinderea; anume: Procedurile analitice sunt utilizate in dife rite etape ale misiunii de audit si

-pentru a ajuta auditorul s planifice natura, calendarul si intinderea altor proceduri de audit (etapele anterioare); -in controalele substantive pentru gasirea elementelor pro bante; -ca mijloc de revizuire a coerentei de ansamblu a situatiilor financiare (etapa V urm toare). Atunci cand auditorul foloseste procedurile analitice ca substantive, trebuie s tina seama de unii factori precum: -obiectivele procedurilor analitice si gradul de fiabilitate al lor; -disponibilitatea informatiilor si fiabilitatea lor; -sursele informatiilor disponibile; sursele externe inde pendente sunt, n general, mai fiabile decat sursele interne; -caracterul comparabil al surselor disponibile; - cunostintele dobandite cu auditurile precedente etc. Tehnica procedurilor analitice este reglementata prin Standar dul International de Audit (ISA) nr. 520. i controale

51. Simulati o misiune de examen limitat asupra stocurilor.Lucr ri de efectuat intr-o misiune de examen limitat asupra stocurilor : 1. Dac toate sumele datorate ntreprinderii au fost ncasate. 2. Dac toate sumele ncasate au fost contabilizate. 3. Dac toate sumele pl tite au fost contabilizate. 4. Dac toate desc rc rile clien ilor corespund unor ncas ri efective.

5. Dac 6. Dac 7. Dac 8. Dac 9. Dac 10. Dac

efectele remise spre ncasare au fost corect evaluate. ncas rile sunt contabilizate la suma real . ncas rile i pl ile sunt nregistrate n perioada n care au avutloc. ncas rile i pl ile sunt imputate corect n conturi. opera iile de ncas ri i pl i sunt justificate i autorizate. jurnalele (registrele) sunt corect totalizate i centralizate.

- cunoa terea activit ilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte; - analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprindere; - analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i ntocmirea documentelor de sintez , strngerea informa iilor ce vor fi nscrise n notele anexe i preg tirea situa iilor financiare; - aplicarea procedurilor analitice destinate identific rii varia iilor, tendin elor i elementelor neobi nuite, constnd n mod deosebit n: compararea situa iilor financiare cu cele ale exerci iilor precedente; compararea situa iilor financiare cu situa iile bugetare ale perioadei i cele previzionale; Trezoreria este unul din posturile strategice ale oric rei ntreprinderi,deoarece ea condi ioneaz capacitatea de finan are a activit ilor inevoilor ntreprinderii. Se acord , deci, importan deosebit analizeiconturilor de trezorerie i n elegerii evolu iei sale de la un exerci iu laaltul.Auditul realizndu-se la o dat de nchidere anume, analiza soldrilor detrezorerie ale exerci iului sunt studiate prin revizuirea rezultatului financiar i prin elaborarea rezultatului financiar i prin elaborareatabloului de fluxuri de trezorerie.Controlul situa iei trezoreriei la data nchideriiObiectiv i rol verificarea faptului c soldurile conturilor de trezorerie,care figureaz n bilan , sunt justificate; o anomalie n soldurile conturilorde trezorerie poate nsemna iregularit i n procedurile interne (deturn ride fonduri, etc.) i poate pune n cauz situa ia maselor bilan iere. Deexemplu, o supraevaluare a conturilor de trezorerie se poate traduceprintr-o subevaluare a NFR de exploatare.Controale de efectuat:- Stabilirea unui tablou comparativ al evolu iei de la o nchidere la alta asoldurilor conturilor bancare nscrise n balan a general , se separasoldurile pozitive de cele negative i se verifica dac la prezenterea nbilan s-a respectat principiul necompens rii soldurilor;- Se verifica dac soldurile la nchidere au fost corect preluate ladeschiderea exerci iului urm tor;- Se analizeaza lista persoanelor care sunt autorizate s aprobe i s efectueze mi c ri n aceste conturi: func ii, pozi ie ierarhic ,incompatibilit i;- Se identifica conturile f r mi care i verifica i juste ea prelu riisoldurilor;- Se confrunta soldurile cu extrasele de cont bancare de la data chiderii i cu cele de la deschidere, stabili i diferen ele i explica iile acestora:- n cazul opera iilor care figureaz n contabilitate, dar nu apar nextrasele de cont, se identifica pl ile vechi i dac nu exist veniturinenregistrate i concluziona i cu privire la impactul ajust rilor f cute,aplicnd principiul pruden ei; - Se circularizeaza la b nci i se confrunta soldurile primite cu cele dinextensie i din contabilitate;- Se controleaza conversia la data nchiderii soldurilor n devizeAuditul casierieiCasa este, n generel, o zon de risc pu in semnificativ , ntruct, deregul , prin lege, se stabilesc plafoane ale soldului de cas . n unelecazuri, ns , n comer de exemplu, fluxurile sunt foarte importante iprocedurile trebuie adaptate n consecin .- Se analizeaza procedurile interne de supraveghere i control ale casei;aten ie la respectarea principiilor de separare a func iilor;- Se confrunta soldurile contabile cu jurnalul de cas sau orice

altdocument stabilit de ntreprindere pentru inventarierea mi c rilor nscrisen jurnalul de cas ;- Ne asiguram c ntreprinderea controleaz periodic casa prin inventarfizic; separarea func iilor ntre persoana care face sau valideaz inventarul fizic i cea care are sarcina curent de supraveghere a casei.- Se studiaza natura tranzac iilor prin cas ;- Dac soldurile sunt mari i se estimeaza c procedurile interne suntinsuficiente, se procedeaza la verificarea fizic a soldului de cas la dataauditului;- Studiem, n timp, soldurile casei i ne asiguram c nu sunt solduricreditoare;- Pentru casa n devize, ne asiguram de corectitudinea aplic rii conversieila data nchiderii.Analiza NFR de exploatare- Analizam NFR de exploatare, innd seama de volumul de activitate alntreprinderii; dac activitatea ntreprinderii genereaz un NFR pozitiv, analizam modalit ile de finan are ale acestuia;- Analizam dac la nchiderenu exist descoperiri de conturi bancare;- Apreciem dac ntreprinderea a procedat la cesiuni de crean e.Angajamente n afara bilan ului- Luam cuno tin de ansamblul cau iunilor i garan iilor date i primitede societate, prin circularizarea cu institu iile de credit; verifica i dac aceste angajamente n afara bilan ului figureaz n anexele la situa iilefinanciare;- Pentru angajamentele acordate de societate, detrminam nivelul risculuide activare a acestor angajamente; dac acesta antreneaz cheltuielisuplimentare pentru societate, dac nu este cazul constituirii unuiprovizion pentru acestea.Valori mobiliare de plasamentObiectivul principal este de a stabili c veniturile i cheltuielile legate deplasamente de trezorerie sunt corect tratate i nregistrate n conturile nconturile auditate, innd cont de natura acestor plasamente.- Facem un recapitulativ al plasamentelor existente la data nchiderii,preciznd pentru fiecare cantit ile de inute, valorile unitare i valoareatotal ; izolam plasamentele n obliga iuni, al c ror tratament contabildifer ;Verificam concordan a dintre valorile figurnd n aceast situa ieanalitic i soldurile conturilor din bilan ; confruntam apoi cu r spunsurileprimite la circulariz ri; asigurandu-ne c societatea este proprietaravalorilor mobiliare nscrise n bilan - Facem o situa ie recapitulativ a mi c rilor: intr ri corespunz toareachizi iilor, ie iri corespunz toare vnz rilor;- Apreciem metoda de evaluare a valorilor mobiliare cedate, re inute de ntreprindere i valida i conformitatea la regulile fiscale; numai metodaFIFO este admis sau CMUP (costul mediu unitar ponderat); asigurandu-ne de respectarea principiului permanen ei metodelor; dac au avut locschimb ri de metode, m sura i impactul asupra rezultatului i verificamc s-au f cut men iuni anexe; prin sondaj, Verificam respectarea metodeide men iuni evaluare a ie irilor de valori mobiliare n plasament;- Controlam dac : Metoda CMUP este aplicat , valoarea unitar a plasamentelor lanchiderea exerci iului trebuie s corespund costului mediu unitarponderat al ultimelorintr ri; face i aceasta pe categorii de titluri; Metoda FIFO este aplicat , valoarea unitar a plasamentelor lanchidere trebuie s corespund costului unitar al ultimelor intr ri; face iaceasta pe categorii de titluri.- Pentru fiecare categorie de valori mobiliare, verificam c valoarea net contabil n bilan la nchidere este conform cursului real de nchiderecomunicat de institu iile financiare; evaluam, pentru fiecare categorie,plus valoarea sau minus valoarea latent ; dac este plus valoare latent ,verificam ca aceasta s nu fie prins n bilan ul de nchidere (pruden a);n toate cazurile verificam c analiza s-a realizat f cnd distinc ia ntrefiecare categorie de valori i c nu s-au f cut compens ri ntre plusvaloare i minus valoare latent ;- Pentru fiecare categorie de obliga iuni figurnd n bilan , comparamvaloarea lor contabil cu cota ia acestora i aprecia i rezultatul latent;analiza se face separat pe categorii de obliga iuni i nu se faccompens ri;- Analizam tratamentul contabil al dobnzilor neajunse la scaden ; nprincipiu, un venit financiar se contabilizeaz n contrapartid cu un cont

de activ (508); corelativ, verifica i dac cupoanele, neajunse la scden lanchidere, au f cut obiectul unei nregistr ri n contrapartid ;- Evaluam ansamblul veniturilor financiare contabilizate n timpulexerci iului i justifica i-le f cnd trimitere la controalele precedente;explica i evolu ia veniturilor financiare de la un exerci iu la altul iconcluziona i cu privire la respectarea principiului separa iei exerci iilor.Nivelul i evolu ia trezoreriei- Completam tabloul de flux de trezorerie (anexat) i analizam evolu ia dela un exerci iu la altul;- Dac activitatea a degajat excedente de trezorerie disponibil importante, apreciem modul de utilizare a lor: investi ii, sc dereandator rii, remunera ii, ac ionari, etc.;- Dac activitatea a degajat nevoi de finan are suplimentare, analizamoriginea: insuficien a rezultatelor, definit n partea superioar a bilan ului,NFR de exploatare n deteriorare, etc.; apreciem schema de finan arefolosit de ntreprindere;Fluxurile de trezorerie plurianuale dovedesc o situa ie financiar s n toas i inut sub control?Capacitatea de autofinan are de exploatare, plurianual n n-1 n-2 n-3Rezultat net contabil+Datorii la amortiz ri i provizioane-Relu ri de amortiz ri i provizioaneRezultat asupra cesiunilor de activ (diferen a dintre conturile 775 i 675)-Cota parte de subven ii virate la rezultate (cont 777)=Capacitatea de autofinan are net +Cheltuieli financiare efectuate (dobnzi, etc.)-Venituri financiare ncasate (venituri, etc.)+Cheltuieli excep ionale pl tite-Venituri excep ionale ncasate (altele dect cele asupra ie irilor deactive)=Capacitatea de autofinan are de exploatare-Varia ia pozitiv de NFR+Varia ia negativ de NFR=I. Flux de trezorerie de exploatare-Achizi ii de imobiliz ri (valori brute)+Ie irile de imobiliz ri (valori de ie ire)-Cre terea brut a cheltuielilor de repartizat-Varia ia pozitiv a NFR n afara exploat rii+Varia ia negativ a NFR n afara exploat rii=II. Flux de trezorerie privind activitatea de investi ii+mprumuturi realizate n exerci iu (valori brute)+ Subven ii de investi ii notificate n timpul exerci iului+Cre teri de capital+Cre terea altor pasive pe termen lungRamburs ri de mprumuturi-Cheltuieli financiare pl tite-Diminu ri de capital-Distribuiri de dividende-Varia ia pozitiv a NFR a exerci iului-Varia ia negativ a NFR a exerci iului=III. Flux de trezorerie aferent activit ii de finan are= Varia ia net a trezoreriei n exerci iu(I+II+III) +Trezoreria la deschiderea exerci iului=Trezoreria la nchiderea exerci iului

Evaluare 108. Explicati relatia dintre activul net corijat al unei ntreprinderi si valoarea acesteia. Rezolvare:Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de v rs minte de ncasat sau de pl tit ulterior. Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.

109. Cum se calculeaz valoarea substantial brut a unei ntreprinderi? Explicati semnificatia acesteia.

Rezolvare:Valoarea substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. Ea semnifica valoarea bunrilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza intreprinderea la un moment dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.

Organizarea auditului intern 1. Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern.

Rezolvare:Conceptele de control intern si audit intern, desi diferite, au o serie de elemente care le apropie si altele care le diferentiaza, ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre specialisti. Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii economice n scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conduce re a acestuia. Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si cu reglementarile legale , in vederea administr arii fondurilor in mod economic, eficient si eficace, care include structurile organizatorice , metodele si procedurile Auditul intern are urmatorul rol : - Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile, programele si managementul acestuia, n conformitate cu prevederile legale; - Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii n scopul cresterii eficientei activitatii entitatii economice; - Evaluarea gradului de adecvare a datelor/informatiilor financiare si nefinanciare destinate

conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica; - Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel. Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la : - Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale, precum si la indeplinirea cu regularitate, in mod economic, eficace si eficient a sarcinilor stabilite - Utlilizarea optima si eficienta a resurselor, protejarea activelor prin prevenirea si detectarea abaterilor, erorilor si a fraudelor - Efectuarea si mentinerea de nregistrari contabile corecte si complete, sistematizarea si prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor financiare, conform unui referential contabil adoptat Controlul intern, datorita caracterului sau siste matic si atotcuprinzator, raspunde nevoilor de informare ale managerilor, membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de Directie, precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie, favorizand dialogul dintre acstea, asigurand transparenta si democratia. Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern, conducerea are posibilitatea sa -si fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate, la organizarea si coordonarea structuriilor entitatii, la delimitatrea responsabilitatilor pe compartimente si pe persoanele implicate n efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective si n consemnarea si prelucrarea informatiilor. Urmarind efectuarea tranzactilor si a operatiunilor in conformitate cu normele legale si cu deciziile conducerii, controlul intern previne si elimina neregulile si eventualele conflicte din interiorul entitatii sau dintre entitate si terti (organe fiscale, clienti, creditori etc. ). In practica, managementul este perceput ca fiind preocupat de organizarea sistemului de control intern si de actualizarea permanenta a acestuia, datorita evolutiei riscurilor cu care se confrunta entitatea. Exista forme de control care nu implica costuri suplimentare pe care manag erul le stabileste pentru domeniul sau si care sunt menite sa limiteze sau sa elimine riscurile asociate activitatilor sub forma : - Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a procedurilor de control institu ite - Controlul mutual, realizat ntre fazele unui lant procedural, exercitat de fiecare post de lucru asupra modului de efectuare a prelucrarilor n cadrul postului de lucru anterior, pentru a putea adauga propriile prelucrari si a pregatii controlul pe c are il va efectua postul de lucru urmator - Controlul ierarhic, exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate - Controlul partenerial, care se realizeaza prin delegarea unor competente intre diferite

paliere de responsabilitate. Prin auditul intern se rea lizeaza: - Cunoasterea mai aprofundata a specificul entitatii; - Garantarea permanentei interventiilor operative pentru redresarea situatiei, pentru modificarea sau aplicarea corecta a metodelor de gestiune; - Abordarea si a domeniilor mai putin semnificat ive sau prioritare, avnd un cost mai redus; - Prin rapoartele pe care le ntocmeste, informeaza conducerea, la intervale mai scurte de timp, asupra concluziilor sale referitoare la sistemul contabil si sistemul de control intern din entitatea respectiva; - Asigurarea unei confidentialitati mai mari a informatiilor etc.

2. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Vinzari -Incasari pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar, inclusiv. Rezolvare:Proceduri generale 1. Examina i jurnalele i fi ierul sistematic, identificnd opera iunile i sumele neobi nuite; 2. Examina i fi ierul sistematic, identificnd credit rile diverse; 3. Calcula i totalurile pe linii i coloane ale jurnalului ncas rilor i ale jurnalului vnz rilor i confrunta i-le cu cartea mare; 4. Observa i dac contabilul confer soldul contului bancar cu eviden ele contabile interne; 5. Observa i dac se folose te o andosare restrictiv pentru ncas ri; 6. Observa i dac situa iile recapitulative lunare sunt expediate clien ilor; 7. Observa i dac contabilul compar totalul fi ierului sistematic cu contul de carte mare; 8. Examina i fi ierul totalurilor pe pachete de date, identificnd ini ialele angajatului responsabil de controlul datelor; 9. Examina i lista de pre uri aprobate din fi ierul sistematic al stocurilor, verificnd corectitudinea i autorizarea adecvat ;

Expedierea (livrarea) bunurilor 10. Verifica i o por iune din succesiunea numeric a documentelor de livrare; 11. Confrunta i documentele de livrare selectate cu jurnalul vnz rilor, pentru a confirma c fiecare dintre ele a fost inclus.

Facturarea clien ilor i nregistrarea vnz rilor n eviden ele contabile 12. 13. a) b) Verifica i o por iune din succesiunea numeric a facturilor de vnz ri din jurnalul vnz rilor; Confrunta i numerele de facturi de vnzare selectate din jurnalul vnz rilor cu: Fi ierul sistematic al crean elor-clien i, verificnd suma, data i num rul facturii; Copia facturii de vnzare, verificnd suma total nregistrat n jurnal, data, numele clientului i clasificarea contului. Verifica i pre urile, nmul irile i nsum rile. Examina i documentele justificative, identificnd men iunea verific rii interne;

c) Avizul de expedi ie, verificnd numele clientului, descrierea produselor, cantitatea i data; d) Copia ordinului de vnzare, verificnd numele clientului, descrierea produselor, cantitate, data i men iunea verific rii interne; e) Comanda clientului, verificnd numele clientului, descrierea produselor, cantitatea, dar i aprobarea credit rii. 14. Confrunta i vnz rile nregistrate pornind de la jurnalul vnz rilor spre dosarul documentelor justificative, care cuprinde o copie a facturii de vnzare, avizul de expedi ie, a ordinului de vnzare i a comenzii clientului;

Prelucrarea ncas rilor i nregistrarea sumelor n eviden ele contabile 15. Ob ine i o list preliminar a ncas rilor i confrunta i sumele cu jurnalul ncas rilor, verificnd numele, sumele i datele; 16. Compara i lista preliminar a ncas rilor cu copia borderoului de v rs mnt, verificnd numele, sumele i datele. Confrunta i totalul din jurnalul ncas rilor cu extrasul de cont bancar, verificnd ntrzierile n depozitare; 17. Examina i listele preliminare, verificnd clasificarea corect a conturilor; 18. ntocmi i o justificare a ncas rilor; 19. Confrunta i ncas rile nregistrate n jurnalul ncas rilor cu extrasul de cont bancar, verificnd datele i sumele depozitelor; 20. Confrunta i nregistr rile selectate din jurnalul ncas rilor cu nregistr rile din fi ierul sistematic al crean elor-clien i verificnd datele i sumele; 21. Confrunta i credit rile selectate din fi ierul sistematic al crean elor-clien i cu jurnalul ncas rilor,verificnd datele i sumele.

Prezentarea SEBASTIAN S.R.L. SEBASTIAN S.R.L., a fost nfiin at n anul 1990 de asociatul unic, domnul Victor Mihu , ca o societate cu r spundere limitat i func ioneaz cu sediul principal n Bucure ti avnd sucursale n Bra ov i Pite ti. Activele societ ii au valoare de 18 593 798,3 lei calculate la data de 01.01.2009. Activit ile se desf oar n: Bucure ti: 8 700 mp teren i 2 400 mp construc ii; Bra ov: Pite ti: 1 000 mp teren i 1 860 mp construc ii; 1 300 mp teren i 650 mp construc ii.

Toate spa iile construite sau neconstruite sunt libere de sarcini i sunt proprietatea societ ii SEBASTIAN S.R.L. Capitalul social a fost majorat de la 100 lei n 1991, la 7 189 000 lei n prezent prin aportul exclusiv al domnului Pre edinte Victot Mihu .

Activitatea firmei

Societatea SEBASTIAN a desf urat de la nfiin are pn n prezent urm toarele activit i, evolu ia fiind ascendent , trecnd prin mai multe faze: 1990 activitate de taximetrie 1992 comercializare de autoturisme OLTCIT i activitatea de rent-a-car ale autoturismelor; 1993 primele vnz ri cu plata e alonat de autoturisme OLTCIT; -se demareaz construc ia sediului propriu n Bucure ti; 1997 ncepe activitatea de vnzare a autoturismelor n sistem leasing; -demareaz activitatea de repara ii auto; -demareaz construc ia sediului n Pite ti; 1998 SEBASTIAN S.R.L. devine distribuitor autorizat al DAEWOO AUTOTURISME; -ncepe vnzarea de autoturisme DAEWOO cu plata n rate cu suport financiar propriu i bancar; -se definitiveaz sediul din Bucure ti; 2000 se ncheie primele contracte n leasing-ul propriu, pentru autoturismele DAEWOO; 2002 acord finan ri pentru toate tipurile de autoturisme; -leasing-ul devine principala activitate a firmei; -vnzarea de autoturisme DAEWOO este n continu cre tere i se adaug i alte m rci de

prestigiu n domeniul auto: BMW, MERCEDES, W, OPEL, LAND ROVER, SKODA, RENAULT, PEUGEOUT, MITSUBISHI, KIA, NISSAN. - se finalizeaz sediul din Pitesti; 2004 ponderea contractelor de leasing ncepe s fie de inut de utilaje i echipamente astfel: SEBASTIAN S.R.L. pred la chee fabrici de cherestea, de pine, de confec ii, nc l minte, utilaje de construc ii (toat gama). -ncepe construc ia sediului propriu n Bra ov; 2006 ncepe modernizarea sediului din Bucure ti, n l area cu trei etaje (metal i sticl ) 2008 - ncepe o a doua investi ie la Bra ov: sediu, service auto ultra modern; 2009 - la Pite ti ncepe o alt investi ie i anume: showroom, sal , capacit i de cazare. Atlierele auto ale societatii sunt aprovizionate de Registrul Auto Roman pentru desfasurarea activitatii curente cat si pentrui efectuarea de inspenctii tehnice periodice.

Recunoa terea activit ii evolutive a societ ii a fost confirmat prin clasific ri meritorii n Topul Firmelor ntocmit de Camera de Comer i Industrie a Romniei: 2002 locul IV n topul firmelor pe municipiul Bucure ti; - locul V n Topul Na ional al Firmelor; 2004 locul III n Topul Firmelor pe municipiul Bucure ti; -locul III n Topul Na ional al Firmelor; 2006 locul II n Topul Firmelor din municipiul Bucure ti; 2008 locul II n Topul Na ional al Firmelor; 2009 locul IV n Topul Firmelor din Bucure ti (n domeniul comer ului)

Pentru viitor se inten ioneaz : 1. Dezvoltarea cu preponderen a activit ii de leasing; 2. mbun t irea calit ii serviciilor oferite clien ilor prezen i i viitori;

Datele Firmei Capitalul social: 24 112 000 lei la data subscrierii i v rs rii Nr. Reg. Com.: J40/775/1991 Codul fiscal: R1553653 Conturi Bancare: BCR Lipscani 2511.1-7/ROL BCITI 101005797000 BCR Bra ov 2511.31-115.2/ROL BRD Bra ov 25110096206218 BCR Pite ti 2511.1-93.1/ROL BANCA TRANSILVANIA Pite ti 2511000003501276 ABN AMRO BANK S.A. Pite ti 264.10.01.00.648/ROL BANCA AGRICOL sucursala coordonatoare Arge BRD-GSG sucursala Arge 251100996026445 284670

Adresele sediilor: Bucure ti: str. mp ratul Traian, nr. 32, sector 4 Tel.: 021/332.28.52; 021/332.36.14; Fax: 092.154.049 E-mail: bucure ti@sebastian.ro

Bra ov: str. Avram Iancu, nr. 36 Tel.: 0268/417.332 Fax: 0268/414.581 E-mail: bra ov@sebastian.ro

Pite ti: Aleea R zboieni, bl. 20, sc.A, parter Tel.: 0248/250.900; 0248/250.127 Fax: 092/154.047 E-mail: pite ti@sebastian.ro

Descirerea etapelor n succesiunea logic Etapa 0: Zilnic, secretariatul marketing-vnz ri are obliga ia de a nscrie n programul SAM contacte de leasing ncas ri zilnice pentru fiecare contract. n acest scop prime te: De la compartimentul financiar-contabil, copii de pe extrasele de cont bancare; Informare, de la compartimentul financiar-contabil, privind sumele ncasate pentru leasing prin caseria sucursalei; - Copii ale ordinelor de plat transmise prin fax de c tre utilizatori; - Orice alte documente, se refer la ncas ri pentru leasing ( proces-verbal de compensare, contracte barter etc.) numai cu aprobarea managerului de sucursal . Decadal, directorul marketing-vnz ri al sucursalei efectueaz analiza ncas rilor la contractele de leasing, n acest scop folosind raportul Lista soldurilor la zi din macheta Urm rire contracte leasing .-

urm rire

Managerul sucursalei mpreuna cu directorul de marketing-vnz ri vor analiza pentru luna care a trecut Lista Soldurilor la Zi .

Etapa 1: n urma analizei zilnice, decadale i lunare se stabile te, de c tre Direc ia marketingvnz ri, modul de desfacere a contractelor.

Etapa 2: Decadal se verific de c tre Direc ia marketing-vnz ri dac pentru contractele a c ror desfacere nu este normal , exist excep ii reprezentnd conven ii scrise sau verbale cu utilizatorul. ATENTIE! Conven iile ncheiate cu utilizatorul se vor p stra obligatoriu la dosarul de leasing. De difuzarea acestora se va ocupa managerul, singurul n m sur s adopte o asemenea conven ie. Pentru conven iile verbale stabilite de manager, Direc ia markering-vnz ri va completa formularul Conven ie Verbal i va solicita managerului confirmarea prin semnatur .

Etapa 3: Decadal se aduc la cuno tin managerului conven iile cu utilizatorii, acesta efctun d reglajele necesare n programul Urm rire contracte leasing .

Etapa 4: Zilnic, secretariatul marketing-vnz ri al sucursalei completeaz formularul de ncas ri zilnice conform informa iilor primite n Etapa 0 i l transmite electronic prin secretariatul sucursalei la secretariatul general cu destina ia Direc ia marketing-vnz ri SEBASTIAN S.R.L. Decadal, secretariatul marketing-vnz ri al sucursalei completeaz formularul de raportare reglaje pe care l transmite electronic. Lunar, secretariatul marketing-vnz ri al sucursalei completeaz formularul de raportare nchideri contracte.

Etapa5: Directorul marketing-vnz ri analizeaz lunar termenele de nchidere ale contractelor i stabile te dac la termenele respective contractele s-au nchis normal prin ncasarea valorii totale a contractelor i a eventualelor penalit i. Dac un contract se nchide normal dispune secretariatului marketing -vnz ri ntocmirea fi ei de radiere. Dac la termenul de nchidere nu s-a ncasat valoarea contractului i eventualele penalit i, contractul se consider a se desf ura anormal i se revine la Etapa 1.

Etapa 6: Se ntocme te de c tre secretariatul marketing-vnz ri fi a de radiere conform datelor din programul Urm rire contracte leasing

Etapa 7: Secretara marketing-vnz ri se deplaseaz cu fi a de radiere n scopul ob inerii vizelor la:-

Compartimentul administrativ la inspectoratul de asigur ri care se va nscrie dac sunt sau nu sume de ncasat de la utilizator; Compartimentul financiar-contabil care va certifica sumele nscrise n fi a de radiere conform evidentelor contabile.

Etapa 8: n situa ia n care compartimentul ce verific i vizeaz fi a de radiere au nscris n aceste eventuale debiete ale utilizatorului, direc ia marketing-vnz ri a sucursalei urmare te ncasarea acestora dup care supune din nou fi a de radiere viz rii.

Etapa 9: Dac fi a de radiere a ob inut vizele, secretariatul marketing-vnz ri solicit de la managerul de sucursal aprobarea pentru radiere.

Etapa 10: Dup ce fi a de radiere a fost probat , se nmneaz la compartimentul financiar contabiln vederea emiterii facturii de vnzare Compartimentul financiar-contabil are obliga ia de a solicita avizul telefonic al Direc iei financiarcontabile pentru emiterea facturii. Obligatoriu va nscrie n fi a de radiere num rul i data facturii de vnzare i o va restitui Direc iei marketing-vnz ri.

Etapa 11: Direc ia marketing-vnz ri a sucursalei nu va primi de la compatimentul financiar contabil fi a de radiere dect cu num rul facturii de vnzare nscris. Fi a de radiere se anexeaz la dosarul de leasing. n acest moment va in tiin a compartimentul administrativ, respectiv inspectorul de asigur ri i biroul nmatriculare, faptul c bunul respectiv poate fi radiat din proprietatea SEBASTIAN S.R.L. dar nu se va mai asigura de c tre firm . Direc ia marketing-vnz ri va pune la dipozi ia acestora toate documentele necesare radierii. Dac este cazul compartimentului administrativ, va solicita de la intitu iile n drept restituirea sumelor ce reprezint luni de asigurare neutilizate sau impozite i taxe achitate n plus fa de perioada n care bunul a fost proprietatea SEBASTIAN S.R.L. Compartimentul administrativ are obliga ia de a radia bunul i programul SAM Patrimoniului dup ce a intrat n posesia documentelor ce atest radierea. Eviden a

Compartimentul administrativ nmneaz direc iei marketing-vnz ri documentele referitoare la radiere.

Etapa 12: Direc ia marketing-vnz ri ata eaz la dosarul de leasind documentele referitoare la radiere i arhiveaz dosarul.

Etapa 13: Dac din analizele efectuate rezult c un contract de leasing nu se desf oar normal, c pentru contractul respectiv nu exist excep ii i c ncerc rile de a se ncasa debitele nu au avut rezultate, managerul de sucursal va hot r rezilierea contractului care se va lua cel mai trziu la dou rate consecutive nencasate. Hot rrea de reziliere se va aduce la cuno tin compartimentului juridic. direc iei marketing-vnz ri a sucursalei i a

reziliere

Etapa 14: Direc ia marketing-vnz ri va completa, n urma hot rrii de reziliere, formularul Fi a de i o va nmna managerului de sucursal mpreun cu dosarul de leasing.

Etapa 15: Managerul de sucursal verific dac fi a de reziliere este corect ntocmit .

Etapa 16: Dac fi a de reziliere este corect ntocmit , aceasta se va napoia direc iei marketing vnz ri i se va difuza compartimentului juridic sau direc iei din societate care a ncheiat cu un asigurator o asigurare de risc financiar. Compartimentul juridic va notifica utilizatorul despre rezilierea contractului i l va soma s achite debitul financiar. Direc ia marketing-vnz ri prin persoana desemnat , va completa biletele la ordin cu debitul financiar din fi a de reziliere i le va nainta cu borderou compartimentului financiar-contabil, care le va introduce n banc pentru decontare.

Etapa 17: Compartimentul financiar-contabil va urm ri ncasarea sau introducerea biletelor la ordin neonorate. Biletele la ordin neonorate se predau cu borderou prin mesager la compartimentimentul juridic i extrasul de cont cu sume ncasate din biletele de ordin la direc ia marketing-vnz ri. Compartimentul juridic, prin persoana desemnat , va ntreprinde imediat toate demersurile necesare pentru investirea biletelor la ordin cu formula executorie.

3. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Achizitii -Plati pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar , inclusiv. Rezolvare:Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei intreprinderi asigurarea in ceea ce priveste gradul de control asupra operatiunilor, o indruma pt a-i imbunatati operatiunile si contribuie la adaugarea unui plus de valoare. Aceasta operatiune este efectuata de un profesionist contabil din cadrul intreprinderii si are ca obiecttiv verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern. O misiune de audit presupune parcurgerea mai multor etape. In acest sens, seful compartimentului de audit intern intocmeste un Plan de audit intern, respectand cerintele standardelor de audit intern. Etapele parcurse in misiunea de audit sunt dupa cum urmeaza: a. Intocmirea planului de audit de catre seful compartimentului de audit. PLAN DE AUDIT Nr.crt. Tema misiunii Obiective Unitatea Per.supusa auditarii Per.de desfasurare 1. Verificarea ciclului achizitii Eliminarea achizitiilor inutile FORTUNATO SRL 01.01.2010 - 01.09.2010 01.10.2010 01.11.2010 Reducerea cheltuielilor cu achizitiile Achizitiile sa fie efectuate doar in interesul intr. 2. Verificarea ciclului plati Plati efectuate doar in baza documentelor FORTUNATO SRL 01.01.2010 01.09.2010 01.10.2010 01.11.2010 Respectarea termenelor de plata pt evitarea penalitatilor

b. Emiterea ordinului de misiune de catre comitetul de audit Destinatar Seful departamentului de audit Copie pt informare Seful activitatii auditate Obiectul misiunii Verificarea ciclului de achizitii-plati c. Intocmirea ordinului de serviciu Ordinul de serviciu se intocmeste de catre conducatorul departamentului de audit intern si prin acesta se numesc auditorii interni, precum si sarcinile de serviciu ale fiecaruia. ORDIN DE SERVICIU In conformitate cu prevederile ordinului de misiune nr 1 si cu planul anual de audit intern, se va efectua o misiune de audit intern la SC FORTUNATO SRL in perioada 01.10.2010 01.11.2010. Scopul

misiunii este varificarea operatiunilor legate de ciclul de Achizitii si Plati. Echipa misiunii de audit este formata din urmatorii auditori: -Ionescu Diana, seful misiunii de audit; -Gavra Adrian, auditor; -Bora Marin, auditor. d. Declansarea misiunii de audit In aceasta etapa se trimite o notificare privind declansarea misiunii de audit catre conducatorul activitatii auditate. e. Colectarea si prelucrarea informatiilor Aceasta etapa presupune: -identificarea domeniului de activitate al unitatii auditate: -domeniul de activitate al societatii FORTUNATO SRL comert cu ridicata-verificarea contractelor cu furnizorii; -verificarea comenzilor catre furnizori; -se verifica daca achizitiile effectuate sunt conform cu comenzile facute -verificarea contractelor cu clientii; -verificarea comenzilor de la clienti; -verificarea registrului de casa si a extrasului de cont; -se verifica daca achitiile nu sunt prea mari in raport cu comenzile lintilor -verificarea stocurilor; -se verifica daca stocurile nu sunt prea mari, acest lucru demonstrand faptul ca nu se fac comenzi conform cererii clientilor si se blocheaza banii in stocuri -verificarea respectarii termenelor scadente la facturi; -verificarea existentei sau nu a unor penalitati pt nerespectarea termenelor de plati; -confruntarea situatiei fiecarui furnizor din evidenta societatii cu situatia primita de la fiecare furnizor; f. Se intocmeste Tabelul analiza riscurilor (matricea riscurilor) MATRICEA RISCURILOR Nr. crt. Risc DA NU 1. Exista contracte cu furnizorii? x 2. Achizitiile corespund cu comenzile? x 3. Exista contracte cu clientii? x 4. Exista comenzi de la clienti? x 5. Achizitiile se fac tinand seama de comenzile clientilor? x 6. Platile numerar sunt toate trecute in registrul de casa? x 7. Stocurile sunt prea mari in raport cu ritmul de vanzare? x 8. S-au respectat termenele scadente la plati? x 9. Exista penalitati de intarziere? x 10. Exista neconcordante intre situatia platilor din evidentale societatii si evidentele furnizorilor? x

Riscul reprezinta orice eveniment, actiune, situatie sau comportament cu impact nefavorabil asupra capacitatii entitatii publice de a-si realize obiectivele.

Expertize contabile

2. Explica i independen a absolut contabil. Rezolvare:

i independen a relativ a expertului

Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala. Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii.

27. Incompatibilit i n exercitarea profesiei.

Rezolvare:

Profesionistul contabil de bazeaza in conduita sa pe mai multe principii: - Integritatea Un profesionist contabil trebuie sa fie sincer si corect in realizarea serviciilor profesionale. - Obiectivitatea Profesionistul contabil trebuie s fie impartial si nu trebuie s admita prejudecati sau abateri, conflicte de interese sau influentarea sa de ctre altii in privinta inclcrii obiectivitatii.

- Competenta profesionala si bunavointa Profesionistul contabil trebuie s indeplineasca serviciile profesionale cu bunavointa, competenta, asiduitate si are datoria permanenta de a -si mentne cunostintele profesionale si aptitudinile la nivelul cerut pentru a se asigura ca un client sau un patron este beneficiarul unui serviciu profesional competent, bazat pe ultimele evolutii din domeniul practicii, legislaiei si tehnicii. - Confidentialitatea Profesionistul contiabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobndite in timpul indeplinirii serviciilor profesionale si nu trebuie s utilizeze sau s divulge aceste informatii f r autorizare clara si expresa sau numai dac exista un drept legal sau profesional sau datoria de a face acest lucru. - Profesionalism - Comportamentul profesional Profesionistul contabil trebuie s actioneze intr -o manier conform cu buna reputatie a profesiei si s se abtina de la orice comportament care ar putea discredita profesia. Ob1igatia de a se abtine de la orice activitate care ar discredita profesia ceea ce presupune existenta unor responsabilitati ale profesionistului contabil fata de clienti, fata de terti, de alti membri ai profesiei contabile, de angajati si colaboratori, de patroni, si fata de publicul larg. - Respectarea normelor tehnice si profesionale Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta (dupa curn se va vedea in Sectiunea 8 de mai jos). In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: - IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit) - Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate - Ministerul Finantelor Publice - C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari - Legislatia relevant

Incalcarea principiilor inseamna tot atatea incompatibilitati in exercitarea profesiei

35. Onorariile i independen a. Rezolvare:Cnd onorariile primite de la un client sau de la un grup de care apar ine acelclient, reprezint o parte importan din onorariile brute totale ale cabinetului n ansamblu, dependen a instruc iuni membrilor lor fa de acest client sau grup trebuie examinat cu aten ie, c ci independen a poate fi pus n pericol. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli i furnizeaz referitoare la acest subiect; acestea trebuie s fie n concordan contabile, cu situa ia economic a fiec rei ri. Serviciile profesionale nu trebuie s fie propuse sau efectuate, unui client, pe baz de acorduri sau contracte conform c rora facturarea onorariilor este condi ionat descoperite sau de rezultatele acestor servicii. n obligatorie. Onorariile fixate de tribunal sau de alt autoritate public nu sunt considerate ca intrnd n aceast categorie. Dimpotriv , onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrnd n aceast categorie. rile n care facturarea onorariilor este condi ionat de rezultat, este autorizat de legisla ie de importan a problemelor cu nivelul de dezvoltare a profesiei

sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independen a nu este

Studii de fezabilitate

19 Un proiect investi ional, cu o valoare total a investi iei de 11.445 lei, prezint urm toarea structur a fluxurilor de numerar: An Cost Costuri de Total cost Total ncas ri Cash-flow investi ie exploatare anual net 0 1 11.445 lei 6.420 lei 6.420 lei 17.865 lei 6.420 lei 8.520 lei 9.440 lei -9.345 lei 3.020 lei

2 3 4 5 Total 11.445 lei

6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 38.760 lei

6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 50.205 lei

9.440 lei 9.700 lei 9.700 lei 9.700 lei 56.500 lei

3.020 lei 3.200 lei 3.200 lei 3.200 lei 6.295

Calcula i valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investi ional prin intermediul acestui indicator.

Rezolvare: Valoarea actualizata neta se determina ca diferenta intre fluxurile de trezorerie viitoare si actualizate la rata dobanzii de piata. VAN = -11.445 7.787,50 + 2097,22 + 1747,69 + 1543,21+ 1286,02 + 1072,67 =11485,6922 Rata de actualizare este un element esen ial n metodele de fezabilitate bazate pe actualizare. Care este con inutul acestei rate? Rezolvare: Valorile ratei de actualizare sunt in functie de trei elemente : 1.durata de functionare (Df) ; 2.valoarea avantajului economic (Ph,Bh) ; 3.valoarea coeficientului de actualizare (a). Astfel avem relatia : Pact= f(Ph,Df,a) Daca Ph si Df sunt considerate constante Df Ph = K = ctn Pact = Kf(a) Valoarea profitului actualizat Pact este influentat direct de valoarea factorului de actualizare, a carui marime arata daca un efort investitional este eficient sau nu. Marimea limita a volumului de investitii este desemnata de stabilirea factorului de actualizare . Daca prin realizarea unei investitii este obtinut un profit anual Ph de 2000 $ iar durata de functionare Df este de 10 ani, valoarea maxima aefortului investitional care urmeaza sa fie acoperita din profitul actualizat va fi : a. pentru a = 3% de 17060 $ b. pentru a = 5% de 15442 $ c. pentru a = 7% de 13030 $ d. pentru a = 9% de 12954 $ e. pentru a = 10% de 11518 $ f. pentru a = 11% de 11074 $ g. pentru a = 14% de 10432 $

Din aceasta reiese ca daca efortul investitional este de 11500$ vor fi acceptate toate variantele de proiect la care rata de actualizare este mai mica de 10% si vor fi respinse toate proiectele la care este mai mare de 10%. Tinandu-se cont de regulile acualizarii, se foloseste factorul de dicontare multipla : ( 1+a) Daca Ph este constant atunci : Pact = Kf (a, Df) Sunt impuse urmatoarele precizari care pot fi demonstrate : a. cu cat coeficientul de actualizare este mai mic, influenta duratei de functionare (Df) cuprinsa in factorul de actualizare are o influenta mai mare asupra cresterii limitei acceptabileale investitiei ; b. cresterea duratei de functionare conduce la reducerea inflatiei factorului de actualizare in relatia : c. daca creste atat durata de functionare (Df) cat si factorul de actualizare (a) influentata in factorul tinde spre zero, ceea ce ne permite sa stabilim pana la ce durata de functinare (Df) este oportun sa se aplice actulizarea. In opinia lui J.M KEYNES si P. A SAMUELSON rata de actualizare trebuie sa exprime eficienta marginala a efortului investitional si care ar exprima importanta care se acorda eforturilor investitionale viitoare considerata afi limita minima a eficientei investitiilor derulate la nivel de economie nationala, care este necesara pentru realizarea unui echilibru economic si a unui ritm optim de crestere economica. Marimea ratei de actualizare este influentata de : - rata dobanzii ; - cresterea si oferta de capitaluri ; - rata somajului ; - rata profitului ; - rata de inflatie ; - stabilitatea monetara ;23 Unul din indicatorii utiliza i n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investi ionale este termenul de recuperare. Care este modul de calcul i con inutul indicatorului?

Rezolvare:Se defineste ca fiind numarul de ani nece-sari pentru recuperarea investitiei totale originale. Surplusul de venit asupra cheltu-ielilor secalculeaza naintea amortizarii, impozitelor si taxelor. Acesta este un con-cept foarte simplu: ct timp dureaza pna cnd mi voi recupera banii? . Evident, sunt favorizate proiectele cu termen de re-cuperare mai scurt. Termen de recuperare = Investitia initiala/Profit brut Nota: Exista variante de calcul n care se utilizeaza profitul net, n locul profitului brut. Desi prezinta, ca avantaje, simplitatea si indicacorect gradul de risc al proiectului (cu ct termenul de recuperare e mai mare, investitia este mai riscanta), metoda pre-zinta o serie de dezavantaje: nu sunt luate n considerare ratele profiturilor pentru di-feritele proiecte, nu sunt puse n evidenta profiturile aparute dupa perioada de recu-perare, nu sunt puse n evidenta efectele ratelor marginale.

Analiza diagnostic a intreprinderii78. s se calculeze capacitatea de autofinan are i autofinan area pornind de la informa iile prezentate mai jos: Indicator Venituri din vnzarea m rfurilor Produc ia vndut Produc ia stocat Subven ii de exploatare Venituri din vnzarea mijloacelor fixe Cheltuieli cu materii prime Costul m rfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu provizioane Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu asigur ri sociale Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate Impozite i taxe Venituri din dobnzi Venituri din diferen e favorabile de curs valutar Cheltuieli cu dobnzi Cheltuieli cu provizioane financiare Impozit pe profit Rata de distribuire a profitului u.m. 1000 18000 2500 2000 600 2500 700 10000 600 200 200 1200 400 300 200 200 800 100 300 40%

Rezolvare:

EBE= VA +Subventii-Impozite si Taxe-Cheltuieli cu personalul VA= MC+QE-Consumuri intermediare MC=Venituri din vanzarea marfurilor-Costul marfurilor vandute=1000-700=300 QE=QV+/-QS+/-QI =18000+2500=20500 VA=300+20500-(2500+200)=18100 EBE =18100+2000-300-(10000+1200)=8600 RE =EBE +Venituri din vz activelor-Ch cu activele vandute-Ch cu amortizarea Ch cu provizioanele pt exploatare+Ven din prov privind exploatarea=8600+600-400-600-200=8000 RC = RE+Ven. financiare- Ch.financiare =8000+(200+200)-(800+100)=7500 RB=RC+Ven extr-Ch.extr=7500 RN=7500-300 =7200 ICAF =EBE +Alte venituri din exploatare -Alte cheltuieli pentru exploatare +Venituri financiare (fara reluari asupra provizioanelor )

-Cheltuieli financiare (fara amortizari si provizioane financiare calculate ) +Venituri extraordinare (fara venituri din cesiunea elementelor de activ;cote parti din subventii virate asupra rezultatului exercitiului ) -Cheltuieli extraordinare (fara valoarea net contabila a elementelor de activ cedate ) -Impozitul pe profit CAF = 8600+0-0+400-800-300=7900 II CAF= RN

+Ch cu amortizarea si provizioanele calculate -Ven. din provizioane +Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate -Venituri din vanzarea activelor -Subventii pt investitii virate asupra rezultatului exercitiului CAF = 7200+(600+200+100) -0+400-600=7900 Autofinantarea =CAF-Dividende distribuite=7900-2880=5020 Dividende =7200*40%=2880

88. S se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru ac ionari n cazul unei intreprinderi despre care se cunosc urm toarele: cifra de afaceri 40000 u.m., cheltuieli materiale 25000 u.m., cheltuieli salariale 10000, cheltuieli cu amortizarea 2000 u.m., cheltuieli cu dobnzi 1000 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cump r ri de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vnzarea mijloacelor fixe 500 u.m., cre terea activului circulant net 100 u.m., datorii financiare la nceputul anului 10000, datorii financiare la sfr itul anului 11000. Rezolvare: Datele te obliga sa folosesti metoda directa: Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz Pierderi din creante Sf) - Plati catre fr si angajati - Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = (40000-25000)-10000 -1000-200 = 3800

Flux de numerar din activitati de investitii=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari (mijloace fixe) = 500-1000=-500 (flux de numerar din investitii folosit) Flux de numerar din acticitati de finantare = Venituri financiare - Datorii financiare = 10000-11000= -1000 CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitati de investitii+Flux de numerar din acticitati de finantare = 3800-500-1000=2300

93. Aprecia i oportunitatea unui mprumut suplimentar de capitaluri pe termen lung n valoare de 500 la rata de dobnd de 20%, daca acesta va cre te valoarea profitului net cu 200.

Rezolvare: Rata dobanzii anuale Proiectie pe 1 an D = S0 * d * n = 500 * 20% = 100 Proiectie pe o perioada mai mare de 1 an : 3 ani D = S0 (1 + d )n - S0 = 500* ( 1 + 20%)*3 -500 = 1300

In primul exercitiu dupa accesare imprumtului rata dobanzii la credit va fi de 100 de lei ceea c ear genera un profit de 200 de lei. In aceasta situatie imprumutl este oportun. Pe termen lung insa in corelatie cu o dobanda compusa imprumutul nu este oportun deoarece ar genera o doband mult prea mare fata de profitul obtinut. Singura conditie ca imprumutul sa fie oportun pe termenul lung este aceea ca rata protilui sa fie mai mare decat rata dobanzii. Unde D = dobanda S0 = suma depusa initial ( in cazul depozitelor) sau suma creditatad = rata dobanzii n = perioada de timp ; n = numarul de zile ale depozitului/360 zile In acest caz, dobanda nu se capitalizeaza ci se incaseaza la sfarsitul perioadei.

Administrarea si lichidarea intreprinderii 14. n ce ordine vor fi pl tite crean ele n cazul falimentului? Rezolvare:Fondurile ob inute din vnzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, n favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garan ii reale mobiliare ori drepturi de reten ie, de orice fel, vor fi distribuite n urm toarea ordine: 1. taxe, timbre i orice alte cheltuieli aferente vnz rii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea i administrarea acestor bunuri, precum i plata retribu iilor persoanelor angajate n condi iile art. 28; 2. crean ele creditorilor garanta i, cuprinznd tot capitalul, dobnzile, major rile i penalit ile de orice fel, precum i cheltuielile. (2) n cazul n care sumele realizate din vnzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata n ntregime a respectivelor crean e garantate, creditorii vor avea, pentru diferen , crean e chirografare care vor veni n concurs cu cele cuprinse n categoria corespunz toare, potrivit naturii lor, prev zute la art. 122, i vor fi supuse dispozi iilor art. 45. Dac dup plata sumelor prev zute la alin. (1) rezult o diferen n plus, aceasta va fi depus , prin grija lichidatorului, n contul averii debitorului. (3) Un creditor cu crean garantat este ndrept it s participe la orice distribuire de sum , f cut naintea vnz rii bunului supus garan iei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi sc zute din cele pe care creditorul ar fi ndrept it s le primeasc ulterior din pre ul ob inut prin vnzarea bunului supus garan iei sale, dac aceasta este necesar pentru a mpiedica un astfel de creditor s primeasc mai mult dect ar fi primit dac bunul supus garan iei sale ar fi fost vndut anterior distribuirii.

61. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societ ile comerciale? Rezolvare:1. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului. 2. Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de acti vitate, asociatii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate in conditiile prevazute de art. 204 din Legea societatilor comerciale, fie pentru dizolvarea societatii comerciale. 3. Declararea nulitatii societatii comerciale Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui. 4. Hotararea adunarii generale In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot re veni asupra hotararii de dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva ho tararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a. 5. Hotararea tribunalului Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Neintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele administrate in cauza. 6. Falimentul societatii Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de radierea din Registrul Comertului. 7. Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile urmatoare: y Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni.

y

y

y

Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani. Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii. Impotriva hotararii tribunalului orice persoana interesata poate face apel, in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial .

II. Operatiunile care se efectueaza in situatia dizolvarii societatii comerciale, cu exceptia dizolvarii prin falimentul societatii In continuare mentionam, exemple de astfel de operatiuni: a) inventarierea si evaluarea elementelor de activ si pasiv ale societatii, inregistrarea rezultatelor inventarierii si evaluarii; b) intocmirea situatiilor financiare de catre societatea care urmeaza sa se lichideze, in functie de rezultatele inventarierii si evaluarii; c) stabilirea de catre AGA a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator; d) valorificarea elementelor de activ; e) achitarea datoriilor societatii comerciale catre: y y y bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fond urilor sociale; salariati; alti terti (cum ar fi: furnizori, creditori diversi).

f) stabilirea rezultatului lichidarii; g) calcularea, retinerea si virarea obligatiilor fiscale (impozit pe profit si impozit pe dividende, TVA); h) intocmirea bilantului de partaj; i) efectuarea partajului capitalului propriu. Partajul consta in impartirea activului net rezultat din lichidare, intre asociatii/actionarii societatii, in functie de prevederile actului constitutiv, ale hotararii AGA si de cota de participare la capitalul social.

Consultan

fiscal acordat contribuabililor

Problema 1. O persoan de ine n Alba Iulia un apartament construit n anul 1983, avnd o suprafa util de 66,34 mp i situat ntr -un bloc de locuin e cu 4

etaje, 19 apartamente i f r lift (zona C). S se calculeze impozitul datorat de respectivul contribuabil la bugetul local.Supr.desf. = 66,34 * 1,2 = 79,61mp * 806 lei/mp = 64.164,05 leiRang II, zona C, bloc peste 3et. 8 locuin e, rezult coefficient 2,1 = 64.164,05*2,1 = 134.744,50. Impozitul datorat, dac ar fi prima proprietate= 134.744,5 * 0,1% = 134,74 = 135 lei - ptr.a II-a proprietate = 135 + 65% = 223 lei - ptr. aIII-a proprietate = 135 + 150% = 337 lei - ptr. aIV-a proprietate = 135 + 300% = 540 lei.

Problema 3. Organizatorii unui spectacol artistic dedicat Zilei Europei au ob inut ncas ri din vnzarea biletelor de intrare n sum de 700 lei. S se calculeze impozitul pe spectacole pe care trebuie s l achite organizatorii spectacolului bugetului local.

Rezolvare: impozitul pe spectacol = 700 * 5% = 35 leiProblema 8. O persoan de ine un teren n Alba Iulia(localitate de rangul II) despre care se tiu urm toarele: - zona n cadrul localit ii A; - categoria de folosin livad ; - suprafa a terenului - 1200 mp S se calculeze impozitul pe teren datorat de c tre contribuabilul respectiv.

Rezolvare:Teren rang II zona A livad 1,2 ha- intravilan 1,2 * 46lei/ha * 4 = 220,8 = 221 lei- extravilan 1,2 * 48lei/ha * 2,4 = 1 38,24 = 138 lei.

Problema 12. Creditorul S.F. solicit executarea silit a imobilului debitorului B.C. pentru realizarea crean ei de 50000 lei. Debitorul B.C. formuleaz contesta ie la executare sus innd c nu datoreaz dect 30000 lei. n leg tur cu taxa judiciar de timbru emite i o posibil solu ie. Rezolvare: (ntre 38789,61 lei i 193.948,20 lei) Creditorul SF va plati taxa judiciara de timbru in valoare de 2.023 lei + 2% pentru ce dep e te 38.790 lei = 2023 + 2% * 11210 = 2023 + 224,2 =2247,2

(ntre 19.394,81 lei i 38789,60 lei ) Debitorul BC sustine ca datoreza doar 30000, In acest caz el va plait o taxa de timbru de 1.247 lei + 4% pentru ce dep e te 19.395 lei = 1247 + 4% * 10605 = 1247 + 424,2 = 1671,2