Lucrare Profesional Semestrial C.E.C.C.A.R (EC)

Stagiar:

Lungu Andrei Ovidiu

-Anul 1, Semetrul 1-

-2014-

AUDIT

6. O misiune de audit statutar are drept obiectiv

a) obtinerea unei asigurari cu privire la situatiile financiare

b) exprimarea de catre auditor a unei opinii

c) certificarea situatiilor financiare

b)

8. Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si sinceritatii contabilitatii

Regularitatea presupune conformitate la regulile si procedurile contabile, deci la principiile

contabile general admise;reglementrile contabile romne prevd, de altfel, c pentru a da o

imagine fidel patrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor obtinute trebuie respectate

regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii contabile, cum sunt:

- principiul prudentei;

-principiul permanentei metodelor

-principiul continuittii activittii

-principiul independentei exercitiului

-principiul intangibilittii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie s corespund cu

bilantul de nchidere a exercitiului precedent;

-principiul necompensrii

Sinceritatea presupune aplicarea cu bun credint a regulilor si procedurilor contabile, n

functie de cunoasterea pe care responsabilii conturilor trebuie s o aib despre realitatea si

importanta operatiilor, evenimentelor si situatiilor din ntreprindere.

14. In vederea evaluarii riscurilor juridice intocmiti un chestionar pentru consilierul juridic.

CHESTIONAR EVALUARE RISCURI JURIDICE

Misiunea de audit: Activitatea juridica

Perioada auditata: 01.01. - 31.12.2013

Intocmit: Data:

Avizat: Data:

A. INTREBARI ADRESATE DA NU OBS.

Obiectivul I. Organizarea, planificarea si raportarea activitatii juridice

Exista un sistem de proceduri specifice care sa reglementeze activitatea

juridica? X

Cadrul

legal

Procedurile specifice existente sunt scrise si formalizate?

Procedurile specifice existente sunt cunoscute si aplicate de personalul

compartimentului ?

Atributiile cuprinse in procedurile specifice se regasesc in fisele posturilor?

Aveti stabilit un responsabil cu elaborarea si actualizarea

procedurilor specifice?

Structura organizatorica acopera intreaga paleta de sarcini privind realizarea

obiectivelor?

Activitatea juridica se desfasoara pe baza de plan?

Exista persoana responsabila cu fundamentarea si elaborarea Planului?

Planul indeplineste conditiile de conformitate?

Serviciul elaboreaza lucrari de sinteza?

Analizati modul de intocmire a rapoartelor catre conducere?

Verificati realitatea datelor din aceste rapoarte?

Analizati documentele emise in cadrul unitatii care trebuie avizate de Serviciul

Juridic?

Obiectivul II. Sistemul de gestionare a dosarelor cauzelor la care entitatea este parte (inregistrare,

repartizare, constituire si urmarire)

Exista Registru unic al cauzelor?

X

Verificati daca toate documentele primite sunt inregistrate? X

Corespondenta primita este repartizata in vederea solutionarii? X

Exista termene de solutionare stabilite? X

Verificati daca evidenta este completa si la zi? X

Dosarele finalizate sunt arhivate? X

Verificati daca acestea cuprind toate documentele? X

Verificati daca acestea au fost completate pe parcurs cu toate documentele X

primite de la instanta sau intocmite ulterior?

Obiectivul III. Reprezentarea entitatii in instantele de judecata

Verificati dosarele de instanta? X

Verificati citatiile primite? X

Verificati hotararile emise la fiecare sedinta? X

Verificati daca institutia a fost reprezentata in instanta la fiecare sedinta? X

Verificati daca au fost sustinute interesele la fiecare sedinta? X

Verificati daca sunt formulate intampinari? X

Verificati daca intampinarile combat in totalitate problemele? X

Toate actiunile in instanta au fost formulate in termen?

X

Verificati daca exista debite prescrise si neactionate? X

Verificati daca toate actiunile sunt finalizate? X

Daca da, toate actiunile finalizate au obtinut hotarari definitive? X

Hotararile definitive sunt transmise compartimentelor de specialitate in

vederea punerii in aplicare? X

Obiectivul IV. Modalitatile de analiza a cauzelor

care au determinat respingerea in instanta a actiunilor formulate

Verificati toate actiunile pierdute? X

Verificati intocmirea recursului? X

Verificati daca recursul este formulat in termen? X

Verificati daca recursul cuprinde toate exceptiile? X

Verificati modul de formulare a actiunii? X

Verificati daca s-a staruit in sustinerea intereselor?

X

Verificati daca concluziile sunt formulate la obiect si combat din toate

punctele de vedere cauza ?

X

Verificati daca s-a insistat pe retinerea de catre instanta a anumitor aspecte in

sustinerea cauzei? X

Verificati daca la actiunile pierdute au fost utilizate toate caile de atac? X

Verificati daca la actiunile pierdute in prima instanta s-a formulat apel X

Verificati daca apelul este formulat in termen?

X

Verificati daca apelul a fost insotit de sustinerea scrisa a mentiunilor? X

Obiectivul V. Investirea hotararilor judecatoresti si

solicitarea punerii lor in aplicare de catre organul de executare

Cunoasteti daca toate hotararile definitive au fost investite cu formula

executorie? X

Daca da, investirea s-a realizat in termen? X

Verificati toate biletele la ordin primite X

Verificati daca acestea au fost investite cu formula executorie in cazul

X

debitelor neachitate

Verificati daca investirea s-a facut in termen X

Verificati daca s-a solicitat la executorii judecatoresti executarea silita a

debitorilor X

Verificati daca aceasta solicitare este facuta in termen X

Verificati daca s-a staruit pe langa executori in vederea intocmirii la termen a

actelor procedurale X

Verificati daca s-a urmarit ca executorii sa sechestreze si sa valorifice

bunurile debitorilor

X

Verificati daca exista contestatii la executare X

Verificati daca s-au sustinut corect interesele societatii referitor la contestatii X

Obiectivul VI. Declansarea falimentului in vederea recuperarii debitelor

Verificati toate debitele

X

Verificati actiunile formulate X

Verificati daca hotararile definitive obtinute sunt executate? X

Exista debitori care nu au putut fi executati din lipsa de bunuri? X

Daca da, s-a solicitat lichidarea judiciara , impotriva acestora? X

Verificati documentele de inscriere la masa credala? X

Daca da, confruntati datele din acestea cu cele din evidenta contabila? X

Se calculeaza dobanzi si penalitati? X

Daca da, au fost inscrise la masa credala? X

Obiectivul VII. Sistemul informatic

Dispuneti de dotare hard si soft suficienta si corespunzatoare activitatii pe

care o desfasurati? X

Programele informatice utilizate au licenta si sunt actualizate? X

Personalul responsabil are experienta necesara? X

Personalul responsabil beneficiaza de pregatire profesionala continua?

X

Exista un sistem pentru prevenirea si detectarea accesarilor si modificarilor

neautorizate in sistem?

X

Obiectivul VIII. Arhivarea dosarelor

Aveti un sistem privind organizarea arhivarii? X

Exista o persoana responsabila cu arhivarea dosarelor?

X

Verificati daca dosarele sunt arhivate?

X

Spatiul destinat depozitarii dosarelor este corespunzator? X

15. In vederea evaluarii riscurilorde piata intocmiti un chestionar pentru personalul de marketing.

CHESTIONAR EVALUARE RISC DE PIA

Perioada auditata: 01.01. - 31.12.2013

Intocmit: Data:

Avizat: Data:

A. INTREBARI ADRESATE DA NU OBS.

19. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare.

Principiul independenei exerciiului se refer la delimitarea n timp a cheltuielilor i

veniturilor aferente activitii agentului economic pe msura angajrii acestora i a trecerii lor la

rezultatul exerciiului la care se refer. Astfel, efectele tranzaciilor i ale altor evenimente sunt

recunoscute atunci cnd acestea se produc i nu pe msur ce numerarul sau echivalentul su este

ncasat sau pltit i este nregistrat n evidenele contabile i raportat n situaiilefinanciare ale

perioadelor aferente. Situaiile financiare care respect acest principiu ofer informaii

utilizatorilor nu numai despre tranzaciile trecute, care au implicat pli i ncasri, dar i despre

obligaiile de plat din viitor i despre resursele privind ncasrile viitoareAuditorul trebuie s

se asigure c toate veniturile i cheltuielile aferentea ctivitii agentului economic sunt delimitate

n timp pe msura angajrii i decontate asupra rezultatului exerciiului la care se refera.

Auditorul trebuie s obin un grad rezonabil de asigurare c bilanul respect principiile

fundamentale ale contabilitii:

- continuitatea activitii de exploatare;

- contabilitatea de angajamente. Bilanul contabil ofer comparabilitatea elementelor

patrimoniale pe cel puin dou exerciii financiare, metodele de evaluare i prezentare sunt

identice cu cele ale anului precedent, iar dac sunt modificri, ele s fie nscrise i justificate n

notele ataate bilanului;

- elementele de activ i de pasiv sunt evaluate fr a se face compensri ntre active i pasive,

ntre cheltuieli i venituri;

- bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere a exerciiului precedent;

- auditorul procedeaz pentru fiecare cont la verificarea contabil a credibilitii

componentelor sale i a soldului su;

- datele de inventar ale elementelor de activ i de pasiv sunt regrupate nregistrul inventar

cantitativ i valoric, dup caz. Auditorul procedeaz la o comparare ntre valorile contabile i

valorile de inventar furnizate de ntreprindere, apreciind credibilitatea lor.

23. Probele de audit sunt mai credibile atunci cand:

a)sunt obtinute dintr-o sursa independenta,din exteriorul intreprinderii

b)este furnizata de un alt auditor

c)este obtinuta pe suport de hartie sub forma unei fotocopii

a)

27) Prezentati patru tipuri de misiuni speciale de audit

Misiunile de audit cu scop special se pot referi la:

- Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit se standardele

internationale de raportare financiara si de normele nationale;

- Raporturi asupra unor rubrici din situatiile financiare;

- Raport privind respectarea clauzelor contractuale;

- Raport asupra situatiilor financiare condensate.

29) Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui cabinet ,o societate sau

membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate renuntarii la propriile convingeri.

Cauzele datorate de renuntarea la propriile convingeri apar atunci cand cabinetul sau societatea

promoveaza sau poate fi perceput a promova situatia sau opinia unui client pana la punctual in

care obiectivitatea sa este sau poate fi inteleasa ca fiind compromisa. Exemple:

* a se ocupa cu, a fi promotor al actiunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului.

* a actiona ca avocat sau consilier al clientului in litigiile sau in rezolvarea

neintelegerilor cu terte parti.

31) Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui cabinet, o societate sau

membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate unor actiuni de intimidare.

Membrii societatii de audit pot fi impiedicati sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta

profesionala prin amenintari reale sau percepute de la persoanele care gestioneaza

patrimoniul clientului. Exemple:

* amenintarea cauzata de cererea din partea clientului catre cabinetul/societatea

respective de a inlocui un membru al acestuia/acesteia in cazul unui dezacord de aplicare a unui

principiu contabil;

* presiunea din partea clientului pentru a reduce necorespunzator cantitatea de munca

executata de membrii cabinetului, in scopul reducerii onorariilor.

33) In ce constau masurile de protejare a independentei stabilite in interiorul propriilor sisteme si

proceduri ale cabinetelor /societatilor?

Masurile de protejare a independentei stabilite in in cadrul contractului incheiat cu clientul

constau in:

Importanta independentei acordata de conducerea societatii;

Politici si proceduri de implentare si monitorizare a controlului calitatii nivelului

de asigurare al angajamentului cu clientul;

Proceduri de supraveghere a respectarii aplicarii procedurilor privind

independenta

Politici si procedure privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor de la un

singur client

Procedure si politici care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre

cabinete si membrii acestora si clientii serviciilor prestate;

Desemnarea unui membru cu experienta al managementului cabinetului drept

delegat responsabil pentru supravegherea functionarii adecvate a sistemului de

protejare a independentei.

Un mecanism disciplinar pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile

stabilite;

Rotirea personalului cu functii de conducere

Consultarea unei terte personae cum ar fi un comitet de administratori

independenti, un organism professional de reglementare sau un alt profesionist

contabil.

Eliminarea unei personae din echipa de audit si servicii conexe cand are

participatii financiare personale care pot crea o amenitare la adresa independentei.

42) Elemente probante in audit- prezentare si exemplificare

Elementele probante ntr-o misiune de audit reprezint informaii obinute de auditor pentru a

ajunge la concluzii pe care acesta i fondeaz opinia; aceste informaii constau n documente

justificative i documente contabile care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate

cu informaii din alte surse.

Sunt obinute printr-o combinare adecvat a testelor de procedur cu controalele substantive

sau numai prin controalele substantive. Testele de procedur sunt testele care permit obinerea de

elemente probante privind eficacitatea conceperii i funcionrii sistemelor contabile i de

control intern. Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului n contabilitatea

intreprinderii i constau n proceduri care urmresc obinerea elementelor probante prin care sunt

detectate anomalii semnificative n situaiile financiare; ele sunt de dou tipuri:

controale privind tranzaciile, operaiile i soldurile conturilor;

proceduri analitice care constau n analiza tendinelor i ratiourilor (rapoartelor) semnificative,

examenul variaiilor i examene de coeren cu alte informaii.

Trebuie s ndeplinesc cumulativ dou condiii de calitate pentru a putea s stea la baza

fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate). Caracterul suficient se stabilete n

raport cu numrul de elemente probante colectate; caracterul just se apreciaz n raport cu gradul

de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor. n mod normal, auditorul consider necesar s se

sprijine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele nsele, dar care contribuie la

elaborarea convingerii sale. El poate deseori s fie determinat s caute elemente probante de

surs sau natur diferit pentru a corobora o aceeai afirmaie.

Trebuie, n ansamblul lor, s permit auditorului s-i fac o opinie cu privire la situaiile

financiare. n general, auditorul nu examineaz totalitatea informaiilor la care are acces pentru

a-i forma opinia, n msura n care el poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont,

o categorie de operaii sau un control intern, aplicnd tehnici de sondaj bazate pe raionament

profesional sau eantion statistic.

In cazul obinerii de elemente probante pornind de la testele de procedur, aspectele sistemelor

contabile i de control intern asupra crora auditorul va strnge elemente probante se refer la:

conceperea sistemelor contabile i de control intern; sunt aceste sisteme concepute de o manier

care s previn sau s detecteze i corecteze anomalii semnificative

funcionarea sistemelor contabile i de control intern; aceste sisteme au funcionat de o manier

satisfctoare pe toat perioada

n colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate, auditorul se

asigur de posibilitatea obinerii unor afirmaii n materie:

de existen: controlul intern exist?

de eficacitate: controlul intern funcioneaz eficace?

de permanen: controlul a funcionat eficace pe toat perioada n cursul creia auditorul nelege

s se sprijine pe el?

n cazul obinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie

s determine dac elementele rezultate din aceste controale precum i din testele de procedur

sunt suficiente i adecvate pentru a stabili dac la elaborarea situaiilor financiare de ctre

conducerea ntreprinderii au fost ntrunite criteriile urmtoare:

de existen: un element al activului sau pasivului exist la un moment dat;

de drepturi i obligaii: un element de activ este un drept al intreprinderii iar un element de pasiv

este o obligaie pentru intreprinderea dat, la un moment dat;

de apartenen (de realitate) tranzaciile sau evenimentele se refer la intreprinderea dat i s-au

produs n cursul perioadei respective;

de exhaustivitate: activele, datoriile, tranzaciile sau evenimentele au fost nregistrate i toate

faptele importante au fost menionate;

de evaluare: nregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a fcut la valoarea lor de inventar;

de msurare: o operaie sau un eveniment este nregistrat la valoarea sa de tranzacionare i un

venit sau o cheltuial aparin perioadei;

de prezentare si publicitate: o informaie este prezentat, clasat i descris conform

referenialului contabil aplicabil.

Obinerea de elemente probante privind o informaie dat, de exemplu, existena de stocuri, nu

scutete obinerea de elemente probante pentru o alt afirmaie, de exemplu, evaluarea lor.

Auditorul poate obine un grad de certitudine mai ridicat atunci cnd elementele probante

adunate, de origine i de natur diferite, sunt concordante. n acest caz, auditorul poate obine un

grad de certitudine global superior celui pe care l obine din fiecare din elementele probante

luate izolat. Invers, atunci cnd elementele probante obinute din surse diferite nu sunt

concordante ntre ele, poate fi necesar folosirea unor proceduri suplimentare n scopul rezolvrii

contradiciei. Trebuie s existe un raport rezonabil ntre costul pentru obinerea unor elemente

probante i utilitatea informaiei obinute. Cu toate acestea, dificultile i costurile suportate

pentru a controla un element deosebit nu pot justifica valabil, prin ele nsele, omisiunea unei

proceduri. Atunci cnd auditorul are dubii legitime cu privire la o informaie care prezint o

importan semnificativ, el trebuie s se strduiasc s obin elemente probante suficiente

pentru a elimina aceste dubii. Dac nu este n msur s obin aceste elemente probante

suficiente, el nu trebuie s formuleze o opinie fr rezerv.

45) Din motive obiective nu ati putut participa la inventariere anuala (ati fost numit auditor

statutar dupa momentul inventarierii.Ce fel de opinie veti formula?

Imposibilitatea exprimrii unei opinii:

Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa procedam la confirmarea

directa a conturilor de clienti, din cauza limitarii intinderii lucrarilor noastre, impusa de catre

directiune.

Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra

conturilor anuale."

48) Considerand ca in urma misiunii de audit statutar desfasurata la societatea ABC SA care a

intocmit situatiile financiare pentru anul 2009 in conformitate cu prevederile OMFP1752/2005

ati identificat aspecte care nu afecteaza opinia auditorului, redactati un raport de audit modificat

respectand continutul acestuia conform ISA701 (Modificari ale raportului de audit )

.

55) Simulati o misiune de examen limitat asupra angajamente si datorii contingente

CREDITORI I ANGAJAMENTE

Iniiale Data

Client: SC Client 1 SRL ntocmit de: L.A. 17.04.2014

Perioada: 2013

Revizuit de: I.I.

17.04.2014

n ce

Msur

Ref.

sit.

Iniiale

Probleme aprute

Probe de audit necesare

1. Obinei un tabel sintetic al creditorilor i al obligaiilor angajate aferente exerciiului curent i anterior. Dac clientul ine un jurnal al cumprrilor i o situaie a cumprrilor zilnice, efectuai testul 2. n caz contrar, efectuai testul 3.

2. Obinei o list a soldurilor finale din jurnalul de cumprri i asigurai-v c suma acestora este egal cu totalul de control al creditorilor din cartea mare. Verificai nregistrrile n contul de control al jurnalului cumprrilor din decursul ntregului exerciiu financiar. (a) Investigai nregistrrile cu valoare

-

-

Tabel

1

Jurnal

Cump

arari.

XLSX

A.L.

A.L.

-

Suma soldurilor din

J.C. este egala cu

suma creditorilor

din registrul Cartea

Mare.

In luna Septembrie

2013 s-au

nregistrat valori

mare sau neobinuit. (b) Investigai orice variaie mare sau neobinuit a cumprrilor sau a notelor de credit. (c) Comparai un eantion de solduri cu nregistrrile din jurnalul cumprrilor i invers. (d) Verificai adunrile din lista soldurilor.

3. Dac nu exist un jurnal al cumprrilor, obinei o list cu soldurile finale ale creditorilor comerciali i verificai dac acestea concord cu evidenele contabile.

4. Verificai lista soldurilor finale ale creditorilor. (a) Verificai dac soldurile principalilor furnizori i un eantion din soldurile celorlali furnizori concord cu extrasele de cont ale respectivilor furnizori. (b) Revizuii lista creditorilor din exerciiul anterior pentru a depista eventuale omisiuni semnificative n exerciiului curent.

ale cumprrilor cu

mult peste media

lunar datorit

unor cumprri

semnificative pe

un proiect

punctual, costuri

ce au fost

refacturate la

client in aceesi

luna.

S-au examinat

toate documentele

si nu s-au constatat

nereguli. Exist

ns o sum n

litigiu n valoare de

5000 lei: obligaie

de plat a unui

furnizor in cazul

caruia societatea

considera ca nu a

respectat termenii

contractului. Se

asteapta decizia

instantei

Msur

Ref.

sit.

Iniiale

Aspecte care apar

(c) Investigai soldurile debitoare semnificative

din list i nregistrai ca obligaii angajate

facturile omise, dac este cazul.

(d) Cercetai dac exist sume n litigiu.

5. Testai respectarea principiului

independenei exerciiului pentru cumprri / creditori / pli.

6. Verificai cheltuielile angajate examinnd registrul de pli i facturile primite / stornrile primite dup sfritul exerciiului.

7. Impozitul pe salarii /contribuia la asigurri sociale, omaj, pensia suplimentar, etc. (a) Verificai dac obligaiile privind impozitul pe salarii i contribuiile la asigurrile sociale i alte contribuii similare corespund cu evidenele privind decontrile cu personalul. (b) Testai corectitudinea operaiunilor privind impozitul pe salarii i contribuiile la asigurrile sociale n cursul exerciiului financiar (inclusiv decontrile privind angajaii temporari, dac este cazul).

8. Asigurai-v c soldurile contractelor de leasing i de cumprare n rate sunt corect calculate i prezentate.

9. Examinarea analitic (a) Comparai soldurile finale ale creditorilor i ale cheltuielilor angajate cu cele din exerciiul anterior, notnd modificri semnificative. (b) Comparai raportul creditori /cumprri din exerciiul auditat cu cel din exerciiul anterior.

10. n ceea ce privete mprumuturile de la

directori, obinei confirmarea scris a soldurilor, ratelor dobnzii, dac este cazul, i a condiiilor de rambursare.

11. Asigurai-v c s-au nregistrat toate celelalte obligaii i c s-au prezentat obligaiile condiionate.

Cheltuielile au fost

inregistrate in luna

angajarii lor.

S-au constatat

stornari primite

dupa sf. Ex.

Cauzate de

neprestarea

serviciilor. Suma:

3200 lei.

Toate obligatiile

privind impozitul

pe salarii si

contributiile au

fost inregistrate

corect. Nu exista

angajati temporari

Societatea nu

detine active

achizitionate in

sistem leasing sau

in rate.

S-au constatat

modificari

semnificate

datorate

dezvoltarii si

cresterii cifrei de

afaceri a

companiei

Nu exista

asemenea

imprumuturi.

Auditorul a

apreciat ca toate

obligatiile s-au

inregistrat corect.

CREDITORI I OBLIGAII ANGAJATE (CONTINUARE)

Iniiale Data

Client: SC Client 1 SRL ntocmit de: AL 17.04.2014

Perioada: 2013

Revizuit de: II

17.04.2014

Msur

Ref.

sit.

Iniiale

Probleme aprute

Teste suplimentare

Seciunea

L

Concluzie:

Cu excepia aspectelor supuse ateniei verificatorului, am obinut o asigurare rezonabil c creditorii

i obligaiile angajate:

1. Au fost nregistrate corect i n totalitate.

2. Exist i aparin societii.

3. Sunt corect evaluate n bilan.

4. Sunt prezentate corect n situaiile financiare, n conformitate cu OMF 3055/2009 i cu standardele internaionale de contabilitate.

Semnat: Andrei Lungu Data 17.04.2014

Verificator/ Responsabil de misiune: Ion Ion

56) Simulati o misiune de examen limitat asupra imprumuturilor de platit

Obiectivul unei misiuni de examen limitat este s permit auditorului s concluzioneze c nici

un fapt semnificativ care s-l fac s cread c situaiile financiare nu au fost stabilite n toate

aspectele lor semnificative conform unui referenial contabil identificat( asigurare negativ) nu a

fost descoperit. Auditorul trebuie s respecte regulile de etic: independena, integritatea,

obiectivitatea, competena profesional, confidenialitate, profesionalismul i respectful fa de

normele tehnice i profesionale.

Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire):

1. Auditorul trebuie sa satisfaca Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul

auditului financiar

2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu acest standard

3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o atitudine de scepticism

profesional, recunoscand ca pot exista circumstante care sa aiba drept rezultat situatii financiare

in mod semnificativ eronate

4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire, auditorul trebuie sa

obtina probe adecvate suficiente, in primul rand, prin investigatii si proceduri analitice pentru a

putea sa traga concluzii

Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire):

1. - cunoaterea activitiilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte;

2. - analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi;

3. - analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i

ntocmirea documentelor de sintez;

4 .- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor, tendinelor i

elementelor neobinuite.

In cazul n care se consider c informaiile supuse examenului limitat pot conine anomalii

semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai extinse.

Exemplu : Linia de credit acordata de Banca Transilvania

Dupa incheierea exercitiului financiar 2009, respectiv la data de 24.02.2010 a fost rambursata

integral linia de credit la banca BCR si in urma unei licitatii s-a incheiat contractul de imprumut

nr. 07563/20.02.2013, in valoare de 1,700,000 Euro, cu Banca Transilvania. Noua linie de

credit este garantata prin creante si unele imobile din patrimoniul propriu al societatii.

In anul 2011, respectiv in cursul lunii Martie, a fost organizata o licitatie pentru linia de credit iar

in urma finalizarii procedurii de licitatie a fost declarata castigatoare tot banca Transilvania, fapt

pentru care s-a incheiat cu aceasta Actului aditional nr.1/19.03.2011 la contractul de imprumut

nr. 07563/20.02.2013.

Soldul creditului pe termen scurt la data de 31.12.2010 este de 7,419,650 lei, acesta fiind

echivalentul a sumei de 1,700,000 Euro, la cursul de 4,3645 lei/Euro.

n concluzie, niciun fapt semnificativ nu a fost descoperit asupra imprumuturilor de plata, care s

ne fac s credem c situaiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative

conform referenialului contabil OMFP 3055/2009.

60) Pornind de la o populatie de 200 de elemente procedati la esantionarea acesteia utilizind trei

metode de esantionare.

Se examineaz 200 exemplare facturi de vnzare.

A) Selecie stratificata: cele 200 de facturi se pot stratifica astfel:

- 90 facturi cu valoare sub 10.000 lei (45%)

- 60 de facturi cu valoare intre 10.001- 20.000 lei (30%)

- 20 de facturi cu valori intre: 20.001- 50.000 lei (10%)

- 16 facturi intre 50.001 i 100.000 lei (8%)

- 10 facturi intre 100.000 200.000 lei (5%)

- 4 facturi peste 200.000 lei (2%)

Procentele au fost calculate prin alocarea proportionala. De exemplu, dac facturile sub 10.000

de lei au fost in numar de 1350, iar numarul total de facturi emise in anul 2013 a fost de 3000,

rezulta ca procentul de alocare este 1350 / 3000= 45%. Acest procent se aplica populatiei de 200

de elemente ale esantionului si rezulta 90 de facturi cu valoare sub 10.000 de lei pe care auditorul

trebuie sa le verifice.

B) Selecia aleatoare: prin care orice combinaie posibil de elemente din colectivitate are

aceeai probabilitate de a intra n eantion. Eantionarea aleatorie simpl este folosit cnd nu s-

a fcut straticarea n scopul auditrii. Utilizarea seleciei aleatoare presupune folosirea de

numere generate aleatoriu de ctre un computer. Dup selectarea unui punct de plecare

aleatoriu, auditorul veric n tabel pentru a gsi primul numr aleatoriu care se ncadreaz n

intervalul numerelor documentelor testate. Numai atunci cnd abordarea adoptat are

caracteristicile eantionrii statistice, sunt valide evalurile statistice ale riscului de eantionare.

Se poate face in Excel cu ajutorul unui Macro care genereaza numere aleatorii.

C) Selecia sistematic (numit i sondaj mecanic) elementele se succed n mod natural n

spaiul sau timpul social, auditorul dispune de o listare prealabil a colectivitii i a formulat

decizia privind dimensiunea eantionului. Auditorul calculeaz un pas de numrare, i

selecteaz metodic elementele eantionului n funcie de dimensiunea pasului. Pasul de numrare

este determinat prin mprirea volumului colectivitii la numrul de uniti de eantion dorite.

Avantajele selectrii sistematice este facilitatea utilizrii ei. n majoritatea cazurilor, un eantion

sistematic poate extras repede, iar metoda aranjeaz automat numerele n serii succesive.

Ex: daca facturile totale emise in 2013 sunt de la 1 la 3000, iar esantionarea se face pe 200 de

facturi, pasul de numarare va fi: 3000/200= 15.

Asfel, auditorul va verifica facturile cu nr.: 15, 30, 45, 60, 75, 90....

CONTABILITATE

59. Se diminueaza capitalul social al SC ALFA SA prin rambursarea catre actionari a unei

parti de 1.000 lei (1.000 actiuni x 1 leu).

a) diminuarea capitalului social si inregistrarea datoriei fata de actionari:

1012 = 456 1.000 lei

b) achitarea propriu-zisa a capitalului:

456 = 5121 1.000 lei

24. La SC CLASICIOR SA se majoreaza capitalul social prin incorporarea:

- profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei:

121 = 129 500 lei

129 = 1012 500 lei

- profitului net din exercitiile precedente cu 1.500 lei:

1171 = 1012 1.500 lei

- alte rezerve 2.000 lei:

1068 = 1012 2000 lei

- de prime legate de capital 700 lei:

1041 = 1012 700 lei

- de rezerve din reevaluare in plus 300 lei:

Conform Legii Societatilor Comerciale 31/1990, diferentele favorabile din reevaluarea

patrimoniului nu pot majora capitalul social.

4. Aportul la capitalul social in valuta este:

- aportul subscris in valuta 10.000 USD

- curs valutar la data subscrierii 2,9 lei/USD

- curs valutar la data varsarii capitalului 3 lei/USD

Conform OMFP 3055/2009, 185. (6) Inregistrarea contravalorii in lei a capitalului social

subscris in valuta se face la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a

Romaniei, din data subscrierii.

Diferentele de curs valutar intre cursul de la data subscrierii si cursul de la data varsarii

capitalului social in valuta se inregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs

valutar, dupa caz.

Astfel, inregistrarile sunt urmatoarele:

-Inregistrarea subscrierii capitalului:

456 = 1011 29.000 lei (10.000 usd * 2.9 lei/usd)

-Inregistrarea varsarii capitalului:

456 = 765 1.000 lei (diferenta de curs valutar: 30.000 29.000 = 1.000 lei)

5121 = 456 30.000 lei

-Inregistrarea transferului din contul de capital subscris nevarsat la contul de capital subscris

varsat:

1011 = 1012 29.000 lei

101 .S.C. ALFA S.A. efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii, in valoare de 80 lei, astfel:

-taxa de inscriere la Registrul Comertului, achitata din contul de disponibil de la banca, in suma

de 40 lei:

201 = 5121 40 lei

-factura nr. 101, primita de la o societate specializata, pentru cercetarea pietei, in suma de 30 lei;

201 = 404 30 lei

-sume platite pentru publicitate TV, din casieria unitatii 10 lei.

201 = 5311 10 lei

Cheltuielile de constituire se amortizeaza in 5 ani, cu o cota anuala de 16 lei, dupa care se scot

din evidenta.

-Amortizarea lunara:

6811 = 2801 1.33 lei

-Scoaterea din evidenta la sfarsitul perioadei de amortizare:

2801 = 201 40 lei

In situatia in care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o

distribuire din profituri, cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile pentru

distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.

Altfel spus, la finele exercitiului se compara cheltuielile de constituire neamortizate, determinate

ca diferenta intre cheltuielile inregistrate in contul 201 "Cheltuieli de constituire" si amortizarea

cumulata a acestora evidentiata in contul 2801 - "Amortizarea cheltuielilor de constituire", cu

suma rezervelor inregistrate in contul 1068 - "Alte rezerve" si a profitului reportat inregistrat in

contul 117 - "Rezultat reportat".

Situatia 1:

Sold debitor ct. 201 - sold creditor ct. 2801 > sold creditor ct. 1068 + sold creditor ct. 117

Nu este permisa repartizarea profitului.

Situatia 2:

Sold debitor ct. 201 - sold creditor ct. 2801 < sold creditor ct. 1068 + sold creditor ct. 117

Este permisa repartizarea profitului cu suma care depaseste suma neamortizata a cheltuielilor

de constituire.

Sumele prezentate in bilant la elementul "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate in note.

Din punct de vedere fiscal

Potrivit Codului fiscal, imobilizarile necorporale care se recupereaza prin intermediul

deducerilor de amortizare sunt cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor,

licente, marci de comert sau fabrica si alte valori similare, precum si cheltuielile de dezvoltare

calificate de lege ca imobilizari necorporale.

Din punct de vedere fiscal, cheltuielile de constituire nu sunt incluse in categoria imobilizarilor

necorporale ce pot fi amortizate. Asadar, cheltuielile de constituire nu se amortizeaza fiscal, ci

doar contabil.

La calculul profitului impozabil, cheltuielile de constituire vor fi deduse direct prin includerea

acestora in cheltuielile deductibile ale societatii.

76. SC STIMIN SA achizitioneaza un utilaj in valoare de 4.000 lei, amortizabil liniar in 5 ani si

care este subventionat de la bugetul de stat in suma de 1.600 lei.

- Primirea facturii de la furnizor:

% = 404 4960

2131 4.000

4426 960

- Inregistrarea subventiei de primit de la bugetul statului:

4451 = 131 1600 lei

- Incasarea subventiei in contul bancar:

5121 = 4451 1600 lei

- Plata furnizorului de imobilizari prin O.P.:

404 = 5121 4960 lei

- Amortizarea utilajului in primul an de functionare (identic si pentru anii urmatori):

Amortizarea anuala = 4000 / 5 = 800 lei/an, din care:

Amortizarea anuala subventionata = 1.600 / 5 = 320 lei/an

6811 = 2813 800 lei

- Trecerea la venituri a subventiei aferente amortizarii (identic si pentru anii urmatori):

131 = 7584 320 lei

46. Adunarea generala a actionarilor de la SC SIMCOR SA hotaraste alocarea a 10% din

profitul anului curent pentru rezerva legala si includerea primei de emisiune in valoare de 20 lei

la aceasta rezerva. Profitul exercitiului financiar este de 600 lei.

- Repartizarea profitului si includerea a 10% din profit la rezerva legala :

121 Profit sau pierdere = % 600

129 Repartizarea profitului 60

1171 Rezultat reportat 540

129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale 60 lei

- Includerea primei de emisiune in rezerva legala:

1041 = 1061 20 lei

18. SC GLADY SA avand un capital de 10.000 lei divizat in 1.000 actiuni decide majorarea

capitalului prin emiterea a 100 actiuni noi, la un pret de 10,3 lei/actiune, ce va fi achitat in

numerar.

Capitalul social al societatii este format din 1.000 de actiuni la valoare nominala de 10 lei/

actiune.

456 = % 1.030 lei

1011 1.000 lei

1041 30 lei [ prima de emisiune: (10.3 10)* 100 actiuni ]

5131 = 456 1.030 lei

1011 = 1012 1.000 lei

114. S.C. MULTIMOD S.R.L. achizitioneaza un program informatic la costul de achizitie de

900 lei, T.V.A 171 lei.

Se amortizeaza pe durata a 4 ani, dupa care se scoate din evidenta.

- achizitia:

% = 404 1171 lei

208 900 lei

4426 171 lei

- amortizarea lunara liniara:

6811 = 2808 18.75 lei (900/4/12) - aceasta inregistrare se repeta pana la sfarsitul

celor 4 ani

- scoatarea din evidenta dupa 4 ani:

2808 = 208 900 lei

87. SC OMEGA SA emite 10.000 obligatiuni, fara prima de rambursare, cu o valoare nominala

de 1 leu. La scadenta obligatiunile se convertesc in actiuni, in conditiile in care valoarea

nominala a actiunilor este de 9.000 lei. Dobanda pentru imprumutul obligatar este de 3.000 lei.

- Subscrierea imprumutului:

461 = 1618 10.000 lei (10.000 actiuni * 1 leu/actiune)

-Plata sumelor datorate de catre cei care au subscris:

5121 = 461 10.000 lei

- Inregistrarea cheltuielii cu dobanda:

666 = 1681 3.000 lei

- Achitarea dobanzii:

1681 = 5121 3.000 lei

- Conversia obligatiunilor in actiuni ale societatii:

1618 = % 10.000 lei

1012 9.000 lei

1044 1.000 lei

60. Se diminueaza capitalul social al SC SOMESUL SA prin rascumpararea si anularea a

1.000 actiuni proprii. Valoarea nominala este de 10 lei, costul de achizitie 9 lei.

- rascumpararea actiunilor:

109 = 5121 9.000 lei

- anularea actiunilor la Valoarea nominala si inreg. Primei de emisiune:

1012 = % 10.000 lei

109 9.000 lei

1041 1.000 lei

25. SC CRISUL SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni, in conditiile in

care valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei, astfel:

- emiterea a 200 actiuni reprezentand trecerea la capitalul social a fondului de participare a

salariatilor la profit in suma de 2.200 lei:

424 = % 2200 lei

1012 2000 lei (200 * 10 lei/ actiune)

1041 200 lei (diferenta)

- trecerea rezervelor legale in valoare de 2.300 lei, la capitalul social:

Conform art. 210 alin. 2 din Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu

modificarile ulterioare capitalul social se poate majora si prin incorporarea rezervelor, cu

exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin

compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. De

asemenea, conform art. 210 alin. 3 din lege diferentele favorabile din reevaluare vor fi incluse in

rezerve, dar nu pot majora capitalul social.

- 1.000 actiuni ce remunereaza un aport in natura constand din utilaje pentru productie in valoare

de 12.000 lei, la o valoare evaluata a unei actiuni de 12 lei:

2131 = % 12.000 lei

1012 10.000 lei (1000 actiuni * 10 lei/ actiune)

1043 2.000 lei [1000 actiuni * (12-10)]

- emisiunea a 150 actiuni noi prin incorporarea in capital a unor prime de emisiune;

1041 = 1012 1.500 lei

- convertirea a 2.000 obligatiuni, cu o valoare de rambursare de 11 lei/obligatiune in 1500

actiuni.

1618 = % 22.000 lei (2.000 obligatiuni * 11 lei/obligatiune)

1012 15.000 lei (1.500 actiuni * 10 lei/actiune VN)

1044 7.000 lei (diferenta = prima de conversie a obligatiunilor in actiuni)

6. Se constituie SC FELIX SA cu un capital de 2.000 lei, divizat in 40 actiuni, cu 50 lei

nominalul.

Aporturile actionarilor sunt:

- in natura-un utilaj 1.600 lei

456 = 1011 1.600 lei

2131 = 456 1.600 lei

1011=1012 1.600 lei

- in contul curent 400 lei

Aportul in natura este eliberat imediat la constituire, iar aportul in numerar este eliberat 3/4 la

subscriptie, iar 1/4 ulterior.

456 = 1011 400 lei

5311 = 456 300 lei

1011 = 1012 300 lei

Incasarea si eliberarea ulterioara a diferentei:

5311 = 456 100 lei

1011 = 1012 100 lei

Cheltuielile de constituire sunt de 60 lei si se achita prin banca.

201 = 5121 60 lei ( daca societatea opteaza pentru imobilizarea acestora )

+ amortizarea: 6811 = 2801

+ scoaterea din evidenta la final: 2801 = 201

Sau: 628 = 5121 50 lei (daca societatea opteaza sa le includa in cheltuielile aferente primei

luni de activitate)

105. La S.C. U.A.M.T. S.A. se inregistreaza cheltuieli de dezvoltare efectuate pe cont propriu,

in suma de 420 lei. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare se face in 5 ani, cu o cota lunara de

amortizare de 7 lei, dupa care se scot din evidenta.

203 = 721 420 lei

6811 = 2803 7 lei -aceasta inregistrare se repeat lunar pana la sf. Celor 5 ani, apoi se scoat ch

de dezvoltare din gestiune astfel:

2803 = 203 420 lei

79. SC VEGA SA primeste cu titlu gratuit un mijloc de transport a carui valoare de inregistrare

este de 80.000 lei, amortizabil in 4 ani prin regimul liniar. Dupa doi ani de folosire mijlocul de

transport respectiv se caseaza. Valoarea neamortizata se trece integral asupra cheltuielilor.

- Primirea cu titlu gratuit:

2133 = 4753 80.000 lei

- Trecerea lunara pe venit a unei parti din valoarea donatie egala cu amortizarea

(80.000/4/12 = 1666.67)

4753 = 7582 1666.67 lei (dupa 2 ani suma trecuta pe venit va fi 40.000 lei)

- Amortizarea lunara:

6811 = 2813 1666.67 lei (inregistrarea se face lunar cate 80.000/4/12 = 1666.67 lei/ luna).

Dupa 2 ani suma totala amortizata va fi 40.000 lei

- Recunoasterea venitului din donatii ramas si scoaterea din gestiune in urma casarii:

4753 = 7582 40.000 lei (venitul ramas: 80.000 40.000 = 40.000)

2813 = 2133 40.000 lei (scoaterea din gestiune a partii amortizate)

6583 = 2133 40.000 lei (trecerea pe cheltuieli a partii neamortizate)

16. Aportul unui actionar, in natura, la capitalul social al SC GAMA SA este:

- cladire 13.000 lei

- materii prime 500 lei

- materiale auxiliare 200 lei

Alti actionari au efectuat varsaminte de 8.000 lei in numerar din care 50% la constituire.

Cheltuielile de constituire sunt de 119 lei, din care 19 lei TVA.

- Subscrierea capitalului:

456 = 1011 21.800 lei

- Inregistrarea aportului:

% = 456 17.800 lei

212 13.000 lei

301 500 lei

3021 200 lei

5121 4000 lei (50% * 8000)

- transferul capitalului subscris nevarsat la capitalul subscris varsat:

1011 = 1012 17.800 lei

- Intregistrarea (plata) ch. De constituire (prin OP):

% = 5121 119 lei

201 100 lei

4426 19 lei

- inregistarea diferentei de aport (restul de 50%):

5121 = 456 4000 lei

1011 = 1012 4000 lei

2. Se subscrie la capitalul social al societatii SC BETA SA, urmatoarele bunuri:

- disponibil in contul bancar 6.000 lei;

- cladiri 4.000 lei;

- terenuri 3.000 lei;

- brevete de inventii 7.000 lei;

Total 20.000 lei

- Subscrierea la capital:

456 = 1011 20.000 lei

- eliberarea aporturilor la data constituirii:

% = 456 20.000 lei

5121 6.000 lei

212 4.000 lei

2111 3.000 lei

205 7.000 lei

- transferul capitalului subscris nevarsat la capitalul subscris varsat:

1011 = 1012 20.000 lei

Analiza Diagnostic

92. Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul precedent se cunosc urmtoarele

informaii:

Indicator u.m.

Cheltuieli de exploatare platibile 2700

Amortizare 300

Cheltuieli cu dobnzi 150

Impozit pe profit 200

S se calculeze i s se interpreteze ratele de solvabilitate i cele de rentabilitate pentru

ntreprindere.

Total Cheltuieli= 3150

Impozit pe profit = 200 = 16%* (Venituri 3150) Rezulta:

200/0.16 = Venituri 3150 Sau 1250 + 3150= Venituri impozabile

Venituri Impozabile = 4400.

Cheltuieli deductibile = 3150

Profit Brut= 1250

Profit Net= 1050 (1250 200 impozitul)

Profit din Exploatare = Venituri exploatare Ch. Exploatare = 4400 2700= 1700 (daca nu

exista si alte venituri financiare si/sau extraordinare)

Solvabilitatea Patrimoniala se poate calcula in doua moduri, insa in ambele moduri se folosesc

date din Bilan nu din Contul de Profit si Pierdere. Din acest motiv, cu datele din exemplul dat nu

pot calcula.

Prima varianta:

Rs1= Total Activ / Total Datorii. De obicei se considera valoari acceptabile cele peste 2, dar

depinde i de sectorul de activitate al companiilor.

A doua varianta:

RS2 = Capitaluri Proprii / Total Pasiv * 100. Se considera valori ideale cele peste 60%, insa

cum am spus depinde de domeniul de activitate. De exemplu nu putem compara valorile unei

banci cu cele ale unei companii din domeniul energetic. Banca, operand cu foarte multe

capitaluri imprumutate va avea valori mult mai mici. Pentru a evidentia pun acest printscreen in

care se observa valorile mici ale Rs pentru cele 2 Banci (BRD si Banca Carpatica):

Ratele de profitabilitate sunt urmatoarele:

1) Rata Profitabilitatii din Exploatare= Rezultat Brut din Exploatare / Venituri din Exploatare

* 100= 1700 / 4400= 38,6%.

2) ROE (Return on Equity)= Profit Net / Capitaluri Proprii * 100 (nu avem CP in problema,

deci nu putem calcula)

3) ROA (Return on Assets)= Profit Net / Active Totale * 100 (nu avem Activele, deci nu putem

calcula)

4) Rata Profitabilitatii Nete= Profit Net / Venituri Totale = 1050 / 4400= 23.9%.

Valorile Ratelor de Profitabilitate de 38.65% (rata prof. din exploatare) si 23.9% (profitabilitatea

net) au valori foarte bune. La vanzari de 100 de lei compania reuseste sa realizeze un profit brut

de aprox. 39 de lei, ceea ce reprezinta o situaie favorabila. Cu toate acestea se recomanda

analiza rezultatelor in comparatie cu cele ale altor companii din acelasi sector de activitate +

compararea acestora cu media sectorului. (pentru a avea o imagine mai clara despre eficienta

companiei).

96. Apreciai oportunitatea unui mprumut suplimentar de capitaluri pe termen lung n valoare de

250 la rata de dobnd de 30%, daca acesta va crete valoarea profitului de exploatare cu 100.

Un imprumut de 250 cu rata a dobanzii 30% reprezinta pentru companie, la rambursare, un cost

total de 250 (principalul) + 250* 0.3= 75 dobanda, in total 325 u.m. Daca raportam profitul din

exploatare generat de imprumut, la acest cost, obtinem o Rata de Rentabilitate a Capitalului

Angajat de 100 / 325 = 30.76 %, cee ce reprezinta o valoare foarte buna (depinde insa si de

perioada de timp in care se realizeaza).

EXPERTIZA CONTABIL

2. Explicai independena absolut i independena relativ a expertului contabil?

Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei

opinii neafectate de influente care compromit rationamentul professional, permitand expertului

contabil sa actioneze cu integritate, obiectivitate si prudenta profesionala

Independenta relativ denota din faptul c profesionistul contabil in rationamentul profesional

nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice, acest lucru fiind imposibil

deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii.

Componentele independenei:

1. Independena de spirit (n gndire):

- Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fr s fie

afectat judecata profesional;

- Ea presupune integritate i obiectivitate

2. Independena n aparen:

- reprezint capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independenei de spirit au fost

limitate sau eliminate, astfel nct o ter persoan s nu poat s pun la ndoial obiectivitatea

profesionistului contabil;

- este componenta fundamental a independenei.

Un funcionar public nu poate fi niciodat independent. Activitatea de expert contabil este

incompatibil cu orice alt activitate curent.

Cerinele de independen se aplic tuturor profesionitilor contabili cu practic liberal, cu

deosebire auditorilor statutari i tuturor persoanelor care sunt n msur de a influena lucrrile

profesionistului contabil.

20. Cum se numesc experii contabili n dosarele civile?

Art. 202 din Codul de procedur civil prevede c: Experii se vor numi de ctre instan, dac

prile nu se nvoiesc asupra numirii lor. ncheierea de numire va statornici i plata experilor. De

regul, prile nu se nvoiesc cu privire la numirea experilor contabili. Atunci instanele civile

procedeaz la numirea experilor contabili recomandai. Indiferent dac prile din procesele

civile cad sau nu la nvoial asupra numelui expertului, numirea acestuia se face prin

ncheiere de edin care trebuie s cuprind cel puin 4 paragrafe:

1. un paragraf din care s rezulte numele expertului numit din oficiu i/sau la cererea

prilor;

2. un paragraf cu obiectivele (ntrebrile) la care expertul trebuie s rspund;

3. un paragraf din care s rezulte termenul (data) la care trebuie depus raportul de expertiz

contabil;

4. onorariul (plata) statornicit() expertului, dup ce, de regul, instana a consultat prile

asupra acestui aspect.

Dac unul din paragrafele 2-4 lipsete din ncheierea de edin, expertul contabil este

ndreptit, iar profesionalismul su l oblig, s cear instanei introducerea, n ncheierea de

edin, a paragrafelor lips.

22. Care este diferena dintre expertul contabil i economistul salariat; dar ntre contabilul

autorizat i contabilul salariat?

Prima situatie

Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile O.G. nr.

65/1994, avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de

conducere a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea

societilor comerciale i de a verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit i

pierdere si a celorlalte component a situatiilor financiare.

Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui

economist salariat; economistul este subordonat unui ef ierarhic i execut atribuiile specifice

fiei postului su. De asemenea, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii,

marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil.

Expertul contabil este un economist, absolvent al specializrii financiar-contabile,

independent fa de societatea comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un

salariu, ci un onorariu prevzut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa.

A doua situatie

Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile O.G. nr.

65/1994 i are capacitatea de a ine contabilitatea si de a pregati lucrarile necesare intocmirii

situatiilor financiare. Contabilul autorizat, ca i expertul contabil, este un profesionist

independent, nesalarizat de o entitate economic.

Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia

individual. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari, mijlocii, execut toate lucrrile contabile.

De regul, este specializat pe un sector al contabilitii.

Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor

executate, putnd fi stimulat ori penalizat de eful Irarhic sau la propunerea acestuia. Expertul

contabil, contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa de

ntreprindere. De asemenea, ei pot pierde ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de

venit.

In schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul sau n urma unor

proceduri anevoioase.

30. Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

a. Comportament necuviincios fa de membri Corpului, de reprezentantul MFP sau de

ali participani la reuniunile de lucru ale organelor de conducere i control ale Corpului.

b. Absena nemotivat de la ntrunirea AG a filialei sau de la CN.

c. Nerespectarea dispoziiilor Codului, privind conduita etic i profesional a experilor

contabili i contabililor autorizai din Romnia, referitoare la publicitate.

d. Absena nejustificat de la cursurile de pregtire i perfecionare profesional,

reglementate prin normele emise de Corp.

e. Prestarea de servicii de contabilitate fr contract scris ncheiat cu clientul sau pe

baza unui contract, n care nu a fost nscris calitatea profesional a celui care l ncheie: EC, CA.

f. Nerespectarea obligaiilor de pstrare a secretului profesional.

g. Nedeclararea sau declararea parial a veniturilor, n scopul sustargerii de la plata

cotizaiei stabilite de Regulament.

h. Fapta membrului Corpului de a nu depune, n termenul stabilit, la filiala de care aparine,

fia pentru persoane fizice sau juridicice (pentru persoanele juridice rspunderea incumb

preedintelui consiliului de administraie, sau administratorului, dup caz).

i. nclcarea dispoziiilor privind exercitarea profesiei i rspunderea disciplinar,

administrativ, civil sau penal, potrivit Legii i Regulamentului. Este interzis efectuarea de

lucrri pentru entitile unde sunt salariai sau sunt rude sau afini pn la gr. IV cu administratorii

sau salariaii, n afara Corpului sau activitate comercial.

j. Refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului a documentelor privind

activitatea profesional.

k. Declaraii neconforme realitii n relaiile cu Corpul sau cu terii, cu producerea de

consecine juridice, precum i orice alte nclcri ale conduitei etice i profesionale.

32. Ce reprezint noiunea de interes public?

Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea

responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile

desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca

profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului

de elaborare sau auditare a situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii

financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul .

ADMINISTRARE

19. Ce prevede raportul prezentat de lichidator privind modalitatea de vnzare n bloc?

n cazul vnzrii n bloc, judectorul sindic va desemna un expert (sau o comisie de experi) care,

n termen de 30 de zile, va (vor) dispune un raport n care vor fi indicate, descrise i evaluate

bunurile ce urmeaz a fi vndute mpreun precizndu-se i sarcinile de care, eventual,

sunt grevate. Vor fi propuse i modalitile de vnzare.

30. Rolul administratorului special i atributiile sale.

Administratortul special este reprezentantul, persoan fizic sau juridic, desemnat de adunarea

general a acionarilor/asociailor debitorului, persoan juridic, s efectueze n numele i pe

seama acestuia actele de administrare necesare n perioadele de procedur cnd

debitorului i se permite s-i administreze activitatea i s le reprezinte interesele n

procedur pe perioada n care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Adunarea

general a acionarilor, asociailor sau membrilor persoanei juridice va fi convocat de

administratorul judiciar ori de lichidator, pentru desemnarea administratorului special, n termen

de maximum 20 de zile de la deschiderea procedurii sau, dup caz, de la ridicarea dreptului

debitorului de a-i administra averea. Adunarea general va fi prezidat de administratorul

judiciar sau de lichidator, dup caz.

Administratorul special, este un alt participant la procedura insolvenei, instituit de legiuitor n

scopul ocrotirii intereselor acionarilor/asociailor debitorului - persoan juridic.

Administratorul special are urmtoarele atribuii:

- exprim intenia debitorului de a propune un plan, n condiiile legii;

- particip, n calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea aciunilor pentru anularea

actelor frauduloase ncheiate de debitor n dauna drepturilor creditorilor i a aciunilor pentru

anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale ctre teri i pentru restituirea

de ctre acetia a bunurilor transmise i a valorii altor prestaii executate;

- formuleaz contestaii n cadrul procedurii insolvenei;

- propune un plan de reorganizare;

- administreaz activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dup

confirmarea planului;

- dup intrarea n faliment, particip la inventar, semnnd actul, primete raportul final i bilanul

de nchidere i particip la edina convocat pentru soluionarea obieciunilor i aprobarea

raportului;

- primete notificarea nchiderii procedurii

52. Atribuiile principale ale consiliului de supraveghere.

Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale:

a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;

b) numeste si revoca membrii directoratului;

c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale

a operatiunilor de conducere a societatii;

d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la

activitatea de supraveghere desfasurata.

In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate

convoca adunarea generala a actionarilor.

Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu

toate acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi

efectuate decat cu acordul consiliului. In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel

de operatiune, directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii

generale cu privire la un asemenea acord este data cu o majoritate de 3 patrimi din numarul

voturilor actionarilor prezenti. Actul constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula

alte conditii.

STUDII FEZABILITATE

1.Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia;

Un plan de afaceri este un plan care creeaza premisele pentru dezvoltarea viitoare a

afacerii, alocarea resurselor, concentrarea pe punctele cheie si pregatirea pentru eventuale

probleme si oportunitati.. El stabileste misiunea, obiectivele, strategia si planurile de actiune

pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate.

Utilitatea planului de afaceri este atat interna (ca instrument de lucru al managerilor) cat si

externa (pentru obtinerea unei finantari, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o alta

firma). Planul de afaceri este modul preferat de comunicare intre intreprinzatori, potentialii

finantatori si investitori. El este de folos si pentru a explica angajatilor sensul tuturor atributiilor

stabilite, si rolul pe care acestia il au in cadrul firmei.

Structura planului de afaceri nu este standardizata. Fiecare firma are propriile ei nevoi de

planificare. Totusi bancile uneori ofera modele proprii ale planurilor de afaceri, mai mult sau mai

putin relevante din punctul de vedere al unei planificari riguroase. Un tip foarte utilizat de

structura a planului de afaceri este cea departamentala. In cadrul acestei structuri, toate analizele,

obiectivele si strategiile sunt definite in functie de specificul activitatilor din cadrul firmei.

Structura departamentala a planului de afaceri este urmatoarea:

1. Sumarul executiv

2. Analiza pietei si a industriei

3. Descrierea afacerii

4. Planificarea de marketing

5. Planificarea productiei si operatiunilor

6. Planificarea resurselor umane si organizationala

7. Planificarea financiar-contabila

8. Managementul riscurilor

9. Implementarea planului de afaceri

10. Anexe

Pentru ca planificarea sa aiba relevanta si in acelasi timp sa se pastreze intre niste limite

ale realismului, perioada acoperita ar trebui sa fie intre trei si cinci ani. In economiile instabile

perioada rezonabila de planificare este intre 1-3 ani, deoarece intr-un mediu de afaceri nesigur nu

se poate anticipa nimic pe termen lung, decat cu marje de eroare intolerabile. Romania devine,

totusi, din ce in ce mai stabila economic. De aceea este posibil construirea de planuri de afaceri

profesioniste pe o perioada de cinci ani.

12.Prin prism strategic, ce presupune o investiie de nlocuire?

Este o investitie facut pentru mentinerea venitului preexistent si conservarea

potentialului de productie existent. Investitiile de inlocuire sunt destinate refacerii si reinnoirii

capitalului fix consumat, adica a capitalului scos din functiune in urma uzurii fizice.

CONSULTAN FISCAL

Problema 4. O entitate dispune de urmtoarele informaii pe parcursul unui exerciiu financiar:

- venituri totale 350.000 lei, din care venituri neimpozabile 15.000 lei;

- cheltuieli totale 230.000 lei (altele dect cele cu impozitul pe profit), din care cheltuieli

de protocol 20.000 lei.

Se cere determinarea rezultatului net

Profit impozabil= Venituri impozabile Cheltuieli deductibile, unde

Venituri impozabile= Venituri totale Venituri neimpozabile= 350.000 15.000 =

335.000 lei relaia(1)

Cheltuieli deductibile = Cheltuieli totale Cheltuieli nedeductibile

Chelt. de protocol sunt deductibile n limita a 2% din (Venituri impozabile Cheltuieli

aferente veniturilor + cheltuieli cu impozitul pe profit + cheltuieli de protocol + sponsorizare) =

2% * (335.000 230.000 + 20.000) = 2% * 125.000 = 2500 lei.

Diferenta de 20.000 2.500 = 17.500 reprezint cheltuial nedeductibil.

Deci, Cheltuielile deductibile= 230.000 17.500= 212.500 lei relaia(2)

Din (1) i (2) rezult Profit impozabil= 335.000 lei 212.500 lei= 122.500 lei.

Impozitul pe Profit= 0.16 * Profit impozabil= 0.16* 122.500= 19.600

Rezultatul Brut= Venituri Totale Cheltuieli totale= 350.000 230.000= 120.000 lei

Rezultat net = Rezultat brut- Impozit pe profit= 120.000 19.600= 100.400

Problema 6. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri:

- venituri salariale 850 lei;

- ajutor de nmormntare 1.270 lei, ca urmare a justificrii cu documente.

- 150 lei reprezentnd cadou cu ocazia Patelui.

Salariatul nu are nici o persoan n ntreinere. S se stabileasc salariul net.

Conform art 55 alin 4 din Codul fiscal si art 29615 lit b , sumele acordate cu destinatia de

ajutor de inmormantare, ajutor de nastere, reprezinta venituri neimpozabile, nedatorandu-se

impozit pe venit si nici contributiile sociale individuale si cele ale angajatorului, in situatia in

care aceste ajutoare sunt acordate conform Contractului Colectiv de Munca, a Contractului

individual de munca, regulamente interne, etc., la nivelul stabilit de acestea.

Cadourile oferite angajaiilor de Pate sunt neimpozabile n limita a 150 lei/persoan.

n cazul n care prin Venituri salariale se ntelege Venitul Brut:

Salariul net se calculeaz astfel:

Salariu net= Venit Brut din salarii Contravaloare avantaje n natur Contributii Impozit

Venit impozabil= Venit Brut- Contributii- DP- Cotizaia sindical- Pensii facultative (max. 400

euro/an) + indemnizatie delegare nedeductibil + indemnizatie de cazare nedeductibil +

avanjate in natura.

Contribuiile= cotele* Venit Brut= 10.5% * 850 + 5.5* 850 + 0.5* 850= 16.5% * 850= 140 lei

Deducerea personala= 250 lei

Venit impozabil= 850- 140 250= 460 lei

Impozit pe salariu= 0.16 * Venit Impozabil= 0.16* 460 = 74 lei

Salariu net= 850- 140- 74= 636 lei

Angajatul primeste in luna respectiv Salariu net + ajutor inmnormantare + cadou paste

neimpozabil= 636 + 1.270 + 150= 2.056 lei

Problema 5. O entitate dispune de urmtoarele informaii:

- venituri totale 3.980.000 lei, din care venituri din anularea datoriilor n schimbul titlurilor de

participare la o persoan juridic 110.000 lei;

- cheltuieli totale (fr cheltuielile cu impozitul pe profit) 2.720.000 lei, din care:

cheltuieli nregistrate n contabilitate care nu au la baz documente justificative 12.000 lei;

cheltuieli cu sponsorizrile 4.300 lei;

cheltuieli cu taxa pe valoare adugat aferent bunurilor acordate salariailor sub forma unor

avantaje n natur 4.930 lei, fr ca valoarea bunurilor s fi fost impozitat prin reinere la surs;

penaliti prevzute n cadrul contractelor economice 2.300 lei;

amenzi datorate autoritilor romne 8.000 lei;

- cifra de afaceri 1.800.000 lei.

Se cere stabilirea impozitului pe profit de pltit de ctre entitate.

Limita cheltuieli de sponsorizare pentru diminuarea impozitului pe profit :

Minimum ntre :

3 din cifra de afaceri = 3 x 1.800.000 lei = 5.400 lei

20% din impozit datorat = 20% x 188.677 = 37.735 lei

Venituri neimpozabile = 110.000 lei

Venituri impozabile = 3.980.000 lei - 110.000 lei (?) = 3.870.000 lei

Cheltuieli nedeductibile = 12.000 + 4.300 + 4.930 (?) + 8.000 = 29.230 lei

Cheltuieli deductibile = 2.720.000 - 29.230 = 2.690.770 lei

Profit impozabil = 3.870.000 lei 2.690.770 = 1.179.230 lei

Impozit pe profit = 1.179.230 x 16% = 188.677 lei

Impozit pe profit datorat = 188.677 4.300 = 184.377 lei

Problema 7. S se calculeze i nregistreze n contabilitate impozitul pe profit pe baza

urmtoarelor date:

Venituri totale: 1.200.000 lei, din care:

- venituri din vnzarea produselor finite: 800.000 lei;

- venituri din vnzarea ambalajelor: 200.000 lei;

- venituri din reluarea unor ajustri pentru deprecierea imobilizrilor corporale: 30.000 lei;

- venituri din vnzarea investiiilor financiare pe termen scurt: 170.000 lei;

Cheltuieli totale: 700.000, din care:

- cheltuieli cu ambalajele: 180.000 lei;

- cheltuieli cu salariile: 300.000 lei;

- cheltuieli cu materialele nestocate: 40.000 lei;

- cheltuieli cu comisioanele bancare: 7.000 lei;

- cheltuieli cu investiiile financiare pe termen scurt cedate: 150.000 lei;

- cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate: 23.000 lei;

Venituri impozabile= 1.200.000 lei

Cheltuieli deductibile= 700.000 lei

Profit impozabil= 1.200.000- 700.000= 500.000 lei

Impozit pe profit= 500.000 lei*0.16= 80.000 lei

Inregistrare contabila impozit:

691 = 4411 80.000 lei

Plata impozitului prin cont bancar:

4411=5121 80.000 lei

Problema 8. Se cunosc urmtoarele date despre o entitate:

- venituri din exploatare 80.000 lei;

- venituri financiare 50.000 lei;

- venituri extraordinare 10.000 lei;

- cheltuieli de exploatare 60.000 lei;

- cheltuieli financiare 30.000 lei;

- cheltuieli extraordinare 30.000 lei.

S se determine rezultatul entitii pe tipuri de activiti, precum i impozitul pe profit de pltit,

dac cheltuielile nedeductibile sunt n sum de 5.000 lei.

Rezultatul din exploatare= Venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare= 80.000

60.000= 20.000 lei

Rezultatul financiar= Venituri fin. Cheltuieli fin.= 50.000- 30.000= 20.000 lei

Rezultatul extraordinar= Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare= 10.000 lei- 30.000

lei= -20.000 lei

Rezultatul exercitiului= 20.000 + 20.000 -20.000= 20.000 lei

Impozitul pe profit= (20.000 + 5.000)* 0.16= 4.000 lei

Rezultatul net al exercitiului= 20.000- 4.000= 16.000 lei

Problema 12. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri:

- venituri salariale 850 lei;

- ajutor de nmormntare 1.270 lei, ca urmare a justificrii cu documente.

- 150 lei reprezentnd cadou cu ocazia Patelui.

Salariatul nu are nici o persoan n ntreinere. S se stabileasc salariul net.

Contribuiile= cotele* Venit Brut= 10.5% * 850 + 5.5* 850 + 0.5* 850= 16.5% * 850= 140 lei

Deducerea personala= 250 lei

Venit impozabil= 850- 140 250= 460 lei

Impozit pe salariu= 0.16 * Venit Impozabil= 0.16* 460 = 74 lei

Salariu net= 850- 140- 74= 636 lei

Angajatul primeste in luna respectiv Salariu net + ajutor inmnormantare + cadou paste

neimpozabil= 636 + 1.270 + 150= 2.056 lei

EVALUARE

5. Ce relatie exist ntre valoarea ntreprinderii si rata de actualizare:

a) direct proportional;

b) invers proportional;

c) depinde de numrul si mrimea riscurilor.

Raspuns: b)

12. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi care prezint urmtorul bilant

economic: imobilizri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri

300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitti 20.000:

a) 140.000;

b) 150.000;

c) 780.000.

Este Valoarea Activului Net contabil sau Capitalurile proprii, adica Active Totale- Datorii

Totale= (60.000+ 400.000 + 300.000 + 20.000) 640.000 = 140.000 lei

Raspuns: a)

23. Rata de actualizare este:

a) un element al pietei financiare;

b) un element al pietei de bunuri si servicii;

c) dobnda la mprumutul de stat.

Raspuns: a)

33. Evaluarea economic si financiar a ntreprinderii se face pe baza:

a) unui act normativ;

b) unei expertize si diagnostic;

c) bilantului contabil al ntreprinderii.

Raspuns: c)

41. Analiza structurii salariatilor pe niveluri de pregtire, sexe si vechime n ntreprindere relev

anomalii n ceea ce priveste:

a) nivelul corespunztor de pregtire a personalului;

b) ocuparea functiilor de conducere de ctre personalul feminin;

c) nivelul corespunztor de pregtire a sefilor de compartimente.

Raspuns: a)

101. Care sunt pasii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi?

Paii n determinarea ANC sunt:

1.Separarea tuturor elementelor de active n elemente necesare exploatrii i elemente n afara

exploatrii (necesare intreprinderii)

2. Reeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatrii;

3. Calculul matematic al activului net corectat.

130. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacittii beneficiare a unei

ntreprinderi?

Teoretic se poate utiliza una din urmtoarele 4 variante:

- Capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale previzionale, variant

recomandat n cazul evalurilor pentru privatizare;

- Capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale corectate, variant

recomandat pentru management, modificri ale capitalului social, resturcturri etc.;

- Capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor anuale din ntreaga perioad trecut i

viitoare, recomandat n evaluarea ntreprinderilor tranzacionate n sectorul privat;

- Capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor anuale din diferite perioade trecute si

viitoare.

200. Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actual n Romnia nu pot fi acceptate n

totalitate, n cazul evalurii economice, fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza

acestora?

Bilanul contabil, fiind ntocmit dup anumite reguli i principii referitoare la evaluare, face

ca patrimoniul s nu fie exprimat n valori de pia iar performanele s nu fie cele care s-ar fi

obinut n condiiile normale ale pieii.

Principiile contabile aplicabile n Romnia care nu pot fi acceptate n totalitate n cazul

evalurii economice sunt:

Principiul permanenei metodelor (spre exemplu amortizarea imobilizarilor corporale trebuie ajustat

astfel ncat valoarea acestora s fie cea de pia);

Principiul prudenei (spre exemplu prin politica de provizioane);

Principiul independenei exerciiului (cheltuielile n avans sunt excluse de la calcularea activului net

corijat).

Subiecte pe care nu am tiut sa le rezolv: Audit (15 si 48)

Subiecte unde nu sunt sigur de rspuns: Fiscalitate ( 5: venituri din anularea datoriilor n

schimbul titlurilor de participare la o persoan juridic 110.000 lei sunt neimpozabile ? ;

cheltuieli cu taxa pe valoare adugat aferent bunurilor acordate salariailor sub forma unor

avantaje n natur 4.930 lei, fr ca valoarea bunurilor s fi fost impozitat prin reinere la

surs sunt nedeductibile ?)