1
Raport privind Impactul asupra Mediului
Proiect “ Construire ferma pentru cresterea puilor de carne” comuna
Lumina, judetul Constanta
Beneficiar: S.C. LA FERM GRUP S.R.L., comuna Lumina, judeţul
Constanţa
Intocmit: Profesor dr. Ing. Georgescu P. Lucian
Octombrie 2010
2
Cuprins
1. Informatii generale ............................................................................ .. 1.1. Informatii despre titularul proiectului ................................................ 1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu ......................................... 1.3. Denumirea proiectului ........................................................................ 1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia .......................... 1.4.1. Amplasamentul obiectivului si adresa .................................................... 1.4.2. Descrierea etapelor de realizare a proiectului ........................................ 1.5. Durata etapei de functionare................................................................... 1.6. Informatii privind productia.............................................................. 1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice 1.8. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa.......................................................................... 1.9. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica.................................................. 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele.................................................... 2. Procese tehnologice...................................................................................... 2.1. Procese tehnologice de productie .............................................................. 2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute in vedere ...................................... 2.1.2. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile.............................................................................. 2.2. Activitati de dezafectare ........................................................................... 3. Deseuri .......................................................................................................... 4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora........................................................ 4.1 APA 4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului .................................... 4.1.2. Alimentarea cu apa ................................................................................. 4.1.3. Managementul apelor uzate.................................................................... 4.1.4. Prognoza impactului ............................................................................... 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului .......................................................... 4.2. Aerul 4.2.1 Date generale.......................................................................................... 4.2.2 Surse si poluanti generati ........................................................................ 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului .................................................................. 4.2.4 Masuri de diminuare a impactului ...........................................................
3
4.3 Solul 4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitie granulometrica, permeabilitate, densitate)................................................................................... 4.3.2 Conditii chimice din sol, activitatea biologica, poluarea in zona ........... 4.3.3 Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante; conditii geotehnice 4.3.4 Tipuri de culturi in vecinatate................................................................. 4.3.5 Poluarea existenta: tipuri si concentratii de poluanti................................ 4.3.6 Sursele de poluare a solului .................................................................... 4.3.7. Prognoza impactului................................................................................ 4.3.8 Masuri de diminuare a impactului ........................................................... 4.2. Geologia subsolului ................................................................................... 4.4.1 Caracterizarea subsolului pe amplasament............................................... 4.2.2. Impactul prognozat ................................................................................. 4.3. Biodiversitatea............................................................................................ 4.3.1. Informatii despre biotipurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helestee si nisipuri. 4.3.2. Ariile de protectie de interes comunitar SCI .......................................... 4.3.3. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia speciilor............................................................................................................. 4.3.4. Habitate ale speciilor de plante in Cartea Rosie .................................... 4.3.5. Rute de migrare ...................................................................................... 4.3.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci ......................................... 4.3.7. Impact prognozat .................................................................................... 4.4.Peisajul........................................................................................................ 4.4.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia ... 4.4.2. Impactul prognozat ................................................................................. 4.4.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural ......................................... 4.4.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone-tampon); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor.......................................................................................... 4.4.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor. 4.4.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare; numarul si diversitatea punctelor de observare............................ 4.4.7. Masuri de diminuare a impactului .......................................................... 4.5. Mediul social si economic......................................................................... 4.5.1. Evaluarea mediul social si economic ..................................................... 4.5.2. Masuri de diminuare a impactului ......................................................... 4.6. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural.......................................
4
4.6.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale . 4.6.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice .................................. 5. Analiza alternativelor.................................................................................... 5.1. Descrierea alternativelor: amplasament alternative, alt moment pentru demararea proiectului, alte solutii tehnice si tehnologice. Masuri de ameliorare a impactului asupra mediului ......................................................... 5.2. Analiza marimii impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului si pentru fiecare componenta de mediu ............................................................ 6.1. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul desfasurarii lucrarilor de constructie. .................................................................................................... Monitorizarea factorilor de mediu in timpul functionarii fermei de crestere a puilor ................................................................................................................ 7. Situatii de risc ............................................................................................... 7.1. Riscuri naturale .......................................................................................... 7.2. Accidente potentiale................................................................................... 7.3. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului............................................................................. 7.4. Planuri pentru situatii de risc .................................................................... 7.5. Masuri de prevenire a accidentelor............................................................ 8. Descrierea dificultatilor................................................................................. 9. Rezumat fara caracter tehnic........................................................................ 9.1. Descrierea activitatii, evitandu-se utilizarea termenilor tehnici, a explicatiilor stiintifice etc................................................................................. 9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului si, daca exista, incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului ......................................................................................................... 9.3. Impactul prognozat asupra mediului ........................................................ 9.4. Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu ................. 9.5. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului……………………………………………………………………… 9.6. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact......................................................... 10. Surse de informare ...................................................................................... 11. LISTA ABREVIERILOR .........................................................................
5
Raport privind impactul asupra mediului
Proiect
“Construire ferma mixta pentru cresterea puilor de carne”
1. Informatii generale
1.1 Informatii despre titularul proiectului
S.C. LA-FERM GRUP S.R.L. str. D1 NR.79, Depozit 10-trup Mamaia
Nord, lotul 320,localitatea Navodari, judetul Constanta.Tel:0723208990
1.2 Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a
impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu
PFA Georgescu P. Lucian, persoana fizica autorizata, atestata de
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor
1.3 Denumirea proiectului
“Construire ferma mixta pentru cresterea puilor de carne”
Scopul evaluarii de mediu
Studierea impactului activitatilor care se vor desfasura, va evidentia
posibilele surse de poluare si efectele pe care le pot determina, pe baza
6
carora se va mentiona necesitatea de a fi luate masuri care sa contracareze
eventualele efecte negative.
Analiza activitatilor si a contextului in care acestea se desfasoara
permite identificarea si estimarea efectelor pe care le determina, efecte pe
baza carora se vor mentiona masurile care le contracareaza pe cele negative.
Studiul de evaluare a impactului asupra mediului stabileste efectele
ce vor rezulta din impactul activitatii care urmeaza a fi desfasurata in cadrul
investitiei, denumita , „Construire ferma pentru cresterea puilor de carne”,
precum si asupra factorului social si economic.
Obiectivele Studiului de evaluare a impactului au in vedere stabilirea
urmatoarelor:
� modificari posibile pozitive sau negative, ce pot interveni in calitatea
factorilor de mediu prin desfasurarea activitatii;
� nivelul de afectare a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei si al
riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major;
� modul de incadrare in reglementarile legale in vigoare privind
protectia mediului;
� masuri ce pot fi luate pentru a se asigura protectia mediului.
Raportul privind Impactul asupra Mediului s-a intocmit conform
recomandarilor din Ghidul metodologic privind etapa de definire a
domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare
aprobat prin OM nr. 863/2002.
La intocmirea Raportului privind Impactul asupra Mediului au fost
analizate urmatoarele documente:
• Contract vanzare cumparare nr.739/26.03.2008
• Certificat de Urbanism nr. 316/2009 “ Construire ferma mixta pentru
cresterea puilor de carne”;
7
• Avize si notificari ale autoritatilor judetului Constanta (aviz DSP
nr.8630/01.102009, notificare ANSVSA DSV Constanta nr.26/
01.10.2009, aviz DADL Constanta nr.78/27.10.2010);
• Adeverinta nr. 8980RP/01.10.2009 Agentia pentru Protectia
Mediului Constanta;
• Plan de incadrare in zona 1:5000;
• Plan de situatie si amplasare in zona
• Studiu de fezabilitate intocmit de SC TWINS MANAGEMNT LCN
SRL;
• Documente de referinta BAT/BREF - Cele mai bune tehnici
disponibile aplicabile pentru proiectul propus.
1.4 1.4 1.4 1.4 Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuiaDescrierea proiectului si descrierea etapelor acestuiaDescrierea proiectului si descrierea etapelor acestuiaDescrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia
Obiectivele principale urmărite prin realizarea investiţiei sunt următoarele:
Crearea unei exploataţii agricole şi a unei noi capacităţi de producţie
animalieră în condiţii eficiente şi de creştere a competitivităţii între
unităţile de producţie româneşti şi cele din Uniunea Europeană;
Implementarea standardelor comunitare în materie prin adaptarea
acestora la realizarea exploataţiei agricole;
Realizarea de produse cu o valoare adăugată cât mai mare;
Introducerea de echipamente de producere şi utilizare a energie din
surse regenerabile de energie în scopul protejării şi îmbunătăţirii
calităţii mediului împotriva surselor de poluare cu efect de seră.
Sporirea productivităţii muncii în agricultură.
Cresterea gradului de absorbire a fondurilor europene
Avantajul major al amplasamentului ales il constituie plasarea lui in
centrul de interes al activitatilor cu specific agricol si de crestere a
8
animalelor si pasarilor, cu posibilitatea de acces si crearea de utilitati
necesare functionarii in conditii optime.
In plus, beneficiarul se afla in procedura de pregatire a cererii de finantare
pentru fonduri structurale Implementarea proiectului va imbunatati rata
atragerii fondurilor nerambursabile de la UE, va crea locuri de munca si va
utiliza in mod favorabil potentialul economic si social al zonei.
S.C. LA-FERM GRUP S.R.L. detine in proprietate terenul in suprafata de
6,36 ha unda se va amplasa ferma pentru cresterea puilor de carne .
De asemenea un alt avantaj in constituie posibilitatea accesarii Fondului
European Agricol pentru Dezvoltare Rurala implementat prin Programul
National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, Masura 121, „Modernizarea
exploatatiilor agricole”.
Comuna Lumina din judeţul Constanţa are determinat un potenţial MEDIU
agricol pentru categoria păsări potrivit “Studiului pentru determinarea
zonelor de potenţial, a zonelor geografice şi marjelor brute de standard
unitare pentru proiectele din cadrul măsurii 3.1 Investiţii în exploataţiile
agricole” elaborate de către Institutul de Cercetări pentru Podologie şi
Agrochimie (ICPA) – Bucureşti şi Institutul de Cercetare – Dezvoltare
pentru Economie Agrară (ICDEA).
1.4.1. Amplasamentul obiectivului si adresa
Amplasamentul obiectivului propus „ Construire ferma pentru
cresterea puilor de carne” aflat in folosinta S.C. LA-FERM GRUP S.R.L.,
conform contractului de vanzare – cumparare autentificat cu nr.
739/26.03.2008, este situat in extravilanul comunei Lumina, sat Sibioara,
judetul Constanta, parcela A 915/21.
9
Suprafata de teren pe care se realizeaza investitia este incadrata
conform Certificatului de urbanism nr.316/2009 ca si folosinta actuala in
categoria „teren arabil”, destinatia stabilita prin planurile de urbanism si de
amanajare a teritoriului aprobate fiind de “teren cu destinatie agricola
TDA”.
Vecinatatile amplasamentului destinat investitiei sunt:
� la Nord – Rizescu Codruta;
� la Est – drum exploatare 914;
� la Sud – drum exploatare 916;
� la Vest – lot 915/20.
Accesul la amplasament se va asigura din drumul de exploatare DE
914 la intilnirea cu DE 916.
• In zona exista in apropierea terenului analizat o linie electrica
de medie tensiune, beneficiarul avind astfel posibilitatea asigurarii
energiei electice prin amplasarea pe teren a unui post de
transformare la sol.
• Deoarece in zona nu exista retele de apa potabila, pentru
asigurarea apei necesare se vor fora 2 puturi de adincime cu un
rezervor de colectare a apei, in imediata vecinatate a puturilor.
• In zona nu exista retele de canalizare astfel incit se va monta o
microstatie de epurare biologica.
Parametrii terenului si constructiilor propuse sunt:
S teren = 4 ha
Suprafata totala construită la sol va fi de Ac = 3000mp
P.O.T. = 4,7 %;
P.O.T. maxim propus = 15%;
10
C.U.T. = 0,047
C.U.T. maxim propus= 0,25
Amplasamentul se inscrie in zona seismica D cu perioada de colt Tc=1s si
coeficient seismic KS=0,16.
1.4.2. Descrierea etapelor de realizare a proiectului
Pe amplasamentul situat in Comuna Lumina, sat Sibioara se va
amenaja o ferma de crestere a puilor pentru carne, proiect ce se va derula in
doua faze:
� I - constructie proiect
� II – punere in functiune ferma crestere a puilor pentru carne.
Investiţia propusă a se realiza constă în:
� Construirea a două hale – adăposturi pentru creşterea intensivă a
puilor pentru carne în localitatea Lumina sat Sibioara judeţul
Constanţa care va avea o capacitate de producţie de
47.600/capete/ciclu/fermă;
� Construirea unui spaţiu care să deservească personalului de
producţie;
� Construirea unei platforme betonate care să aibă ca scop
depozitarea dejecţiilor rezultate în urma încheierii fluxul
tehnologic şi folosirea acestuia ca îngrăşământ organic natural
aplicat solului înainte de înfiinţarea fiecărei culturi conform unui
plan de fertilizare întocmit şi avizat de organismele abilitate,
respectiv Agenţia de Consultaţă în Pedologie şi Agrochimie;
� Amenajarea aleilor betonate în incinta fermei;
� Realizarea împrejmuirii perimetrale a fermei;
11
� Asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de investiţie, energie,
apă, canalizare, gaz etc.;
� Realizarea iluminatului exterior;
� Asigurarea fluxului tehnologic al halelor – adăposturi prin
achiziţionarea sistemelor de transport al hranei, adăpare, ventilaţie
şi climatizare, silozuri depozitare furaje etc.;
� Achiziţionarea echipamentelor tehnologice necesare bunei
funcţionări a fermei luându-se în consideraţie consecinţele şi
impactul producerii unor riscuri precum întreruperea cu energie
electrică a fermei datorită unei defecţiuni sau avarii la sistemul
naţional energetic, motiv pentru care se impune achiziţionarea ca
echipament tehnologic a unui grup electrogen care să asigure
alimentare cu energie electrică a exploataţie pe durata întreruperii
pănâ la restabilirea şi furnizarea energiei electrice din sistemului
naţional energetic;
� Achiziţionarea echipamentelor şi dotarea fermei cu sisteme de
producere a energiei termice prin intermediul surselor regenerabile
de energie, precum panourile solare.
Procesele parcurse in faza de constructie a proiectului sunt:
Lucrari de constructii, pentru obiectivele:
Hale-adaposturi pentru cresterea puilor de carne de inaltime P, cu
Sc=1219mp/hala
Spatiu administrativ P Sc=200mp
Platforma betonata pentru depozitarea dejectiilor
Microstatie de epurare a apelor uzate
Puturi forate si rezervor colectare apa
12
Lucrari de montaj, hidro ce cuprind:
• executare instalatii electrice;
• iluminat artificial interior;
• amplasare utilaje;
• conectare sisteme de automatizare;
• alimentare utilitati;
Lucrarile propuse a se executa pentru realizarea fermei constau in
construirea a:
o doua hale-adaposturi pentru cresterea puilor de carne de
la 1 zi pina la 42 de zile.
o spatiu administrativ in suprafata de 180 mp
o 2 puturi forate
o Rezervor de colectare a apei
o microstatie de epurare biologica a apelor uzate
o platforma betonata pentru depozitare deseuri
o siloz furaj
Constructiile vor fi cu caracter definitiv potrivit legii 50/1991 cu
modificarile si completarile ulterioare.
Toate lucrarile de constructii si constructii-montaj aferente realizarii
investitiilor propuse se vor desfasura cu respectarea prevederilor OUG
195/2005 modificata si completata cu legea 265/2006 privind protectia
mediului pe perioada de executie si exploatare.
HALELE – ADĂPOST
Lucrarile propuse a se executa pentru realizarea fermei constau in construirea
a doua hale, nivel parter – adaposturi pentru cresterea intensivă a puilor de
13
carne de la 1 zi pana la 42 zile. Suprafata construita la sol a unei hale va fi de
1200 mp/hala, construcţia va fi
realizată pe structură metalică,
cu fundaţie de beton, având
pereţi din panouri
termoizolante de tip
“sandwich” cu urmatoarele
dimensiuni
L = 85 m ; l = 14 m ; H
coama=3.5 m.
Halele sunt amplasate in partea de est a amplasamentului , catre drumul de
exploatare DE 914.Orientarea este motivata de functionalitate, de punctele
cardinale si de accesul rutier. Relatia rutiera se va face dinspre drumul de
exploatare DE 914 care la randul lui are acces din DE 916 care vine din DN
22A Tulcea-Constanta.
Cladirile propuse vor avea regimul de inaltime parter, considerindu-se cota
zero deasupra drumului de acces si se vor realiza pe structura metalica cu
inchideri usoare (panouri Rompan,izolatie din vata minerala,invelitoare din
panouri Rompan, tabla cutata sau onduline).Fundatiile se vor face din beton
armat, izolate, in zona stilpilor metalici de sustinere ai intregii structuri.
CONSTRUIRE PLATFORMĂ BETONATĂ
Construirea unei platforme betonate cu dimensiunile L x l= 32 m x 13
m=416 m.p, prevazuta cu acoperis, care să aibă ca scop depozitarea
dejecţiilor/a patului epuizat rezultate în urma încheierii fluxul tehnologic şi
folosirea acestuia ca îngrăşământ organic natural aplicat solului înainte de
Figură 1 – Hala adăpost proiectată pentru creşterea
puilor de carne
14
înfiinţarea fiecărei culturi conform unui plan de fertilizare întocmit şi avizat
de organismele abilitate, respectiv Agenţia de Consultanţă în Pedologie şi
Agrochimie Constanta. Capacitatea de stocare a platformei va fi de aprox.
500 mc. (32 x13x1,2)
Birou administrativ + laborator + filtru sanitar
Investiţia cuprinde şi construirea unui spaţiu care
să deservească personalului de producţie,
respectiv, birourile maistrului, medicului veterinar,
a şefului de fermă, un spaţiu de servire a mesei,
grupurile sanitare şi nu în ultimul rând vestiarele
filtru conform normelor sanitar – veterinare în
vigoare.
Spaţiul va avea o suprafaţă construită de 180 mp
Se vor amenaja in trei camere separate ce au ca scop desfasurarea
activitatiilor de birou: arhivarea documentatiei, intocmirea si urmarirea
tuturor activitatilor curente precum si a activitatilor din ferma sub aspect
sanitar. Zona de filtru sanitar cuprinde: vestiar dezechipare personal, dus,
vestiar echipare personal, hol, curatatorie echipament lucru sala de mese si
camera odihna personal. Vestiarul – filtru este amplasat la limita zonei de
productie, astfel incat intrarea persoanelor in vestiar sa se faca din afara
zonei de productie, iar iesirea din vestiar sa asigure accesul direct in zona de
productie a exploatatiei. La intrarea si iesirea din vestiarul – filtru vor fi
amenajate sisteme de dezinfectie pentru incaltaminte.
Figură 2 spatiile care deservesc
personalului de producţie
15
In laboratorul veterinar se vor desfasura activitati specifice de analiza,
conservare, cercetare. Laboratorul va fi dotat cu echipamente specifice:
calculator, aparate de diagnostic si analiza, microscop etc.
Pentru realizarea constructiilor aferente biroului administrativ, filtrului
sanitar si laboratorului se vor executa lucrari de realizare a fundatiilor,
constructie/montaj pereti, structuri acoperis, instalatiilor electrice, utilitati
etc.
2 PUTURI FORATE cu H= 15m, executate in sistem hidraulic cu
noroi subtiat si continuate in partea superioara sialterata a sisturilor verzi cu
3-5m si echipate cu pompe.
1 REZERVOR DE COLECTARE A APEI -tip hidrosfera si cu
V=70mc, care va fi utilizat atat pentru inmagazinarea apei cat si pentru
rezerva de apa intangibila pentru incendii.
1 MICROSTATIE DE EPURARE BIOLOGICA
CARACTERISTICI TEHNICE: • Diametru 1,6 m
• Lungime 1,83 m
• Volum util 3000 litri
• Nu necesita bioactivatori
Statia este prevazuta cu:
-Recipient cilindric orizontal dublu compartimentat cu volum util de
3000 litri
-Separator de grasimi
-Dispozitiv de dispersie a aerului ( tub cu membrana de cauciuc
perforata pentru aerarea cu bule )
-Aerator(suflanta de aer)
16
-Furtune, mufe, racorduri necesare punerii in functiune a instalatiei
-Racorduri intrare – iesire flexibile pe teava PVC 110 mm
-Gura de vizitare/vidanjare cu h= 400 mm si diametrul de 1000 mm
-Capac pentru gura de vizitare.
Modul de functionare se poate descrie astfel: in bazinul de sedimentare
materia organica cu greutate specifica mai mare decat a apei sedimenteaza,
iar restul se ridica la suprafata apei formand un strat de cativa centimetri. In
bazinul de aerare sub actiunea bacteriilor aerobe apa isi imbunatateste
parametri si totodata aici se formeaza flocoane de namol care se depun pe
fundul bazinului.
Siloz furaj tip Chore-Time 1.0 buc 45-00905 9 FT. / 2.75 m cu urmatoarele caracteristici :
Capacitate stocare : 19.4 t
Volum : 30.3 m³
Inaltime : 7.7 m
Diametru : 2.75 m
Umplere pneumatica cu tub de umplere de 160 mm si tub de evacuare aer de
102 mm.
Moara cu ciocanele MC 11 CV
Caracteristici tehnice :
- capacitate de macinare : boabe – cca. 1,1 – 1,4 t/h
stiuleti – cca. 0.6 t/h
orz – ovaz – cca. 0.6 – 0.9 t/h
- putere instalata – 13.2 kW/380V
- actionare - EM - 11 kW/3000 rot/min
- EM - 2.2 kW/3000 rot/min
17
- numar de ciocanele – 40 buc
- dimensiuni orificii site – 3-5 mm
- suprafata necesara (de lucru) – 2,5x2,5 mp
- inaltime (pentru ciclon) – cca. 2800 mm
- greutate – cca. 450 kg
ÎMPREJMUIREA PERIMETRALĂ
Se va realiza împrejmuirea perimetrală pe întreaga suprafaţă a fermei
avicole.
Lungimea totală a împrejmuirii este de 400 ml. In interiorul incintei se vor
asigura conditii de apropiere a autoutilitarelor p.s.i fata de toate constructiile
care se vor executa in acest sens se a pietrui si se va compacta si drumul de
acces.
Spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi
cultivate cu culturi specifice si necesare cresterii pasarilor.
Se recomanda ca pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia
cladirii sa se evite impermeabilizarea terenului peste minimul necesar pentru
accese.
In zonele din imediata vecinatate a sediului administrativ se recomanda
plantarea speciilor de arbori ale caror radacini contribuie la stabilizarea
terenurilor.
ALIMENTAREA CU APĂ
- Sursa: subteran, in incinta fermei, constand in doua puturi forate cu H=15 m; Qmax.4-8 mc/ora.
18
Apa va fi pompată în reţeaua de distribuţie prin intermediul a unui hidrofor,
amplasat adiacent rezervorului de înmagazinare a apei.
Hidroforul de tip Gardena asigura alimentarea automata cu apa a halelor, a
sediului administrativ asigurind un debit si o presiune constanta.
Pompa porneste automat atunci cand este nevoie de apa si se opreste
automat cand consumul de apa inceteaza.
Volume de apa captate din subteran (conform Avizului DADL) :
-Necesarul de apa
Mediu zilnic=25,40mc (0,30 l/s)
Maxim zilnic=33,02mc (0,38 l/s)
Maxim orar=2,75mc (0,76 l/s)
-Cerinta de apa
Mediu zilnic =27,20mc (0,31l/s)
Maxim zilnic =35,36mc (0,41l/s)
- Volume evacuate:
zilnic maxim 0,69 mc, anual 251,85 mc
zilnic mediu 0,55 mc, anual 200,75mc
- Instalatii de aductiune si inmagazinare: conducta de aductiune a apei de la
foraje la rezervorul de inmagazinare a apei va fi executata din metal cu
D=4”.
-Retea de distributie: este din otel, cu Dn 3-4 toli.
-Apa pentru stingerea incendiilor – este asigurata din rezervorul tip
hidrosfera de V= 70 mc, prin hidranti interiori, hidranti exteriori .
Aparate de masura si control- apometru amplasat pe conducta de alimentare.
UTILITATI, RETELE
19
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ
Alimentarea cu energie electrică a fermei pentru creşterea intensivă a puilor
de carne se va realiza prin construirea unui post de transformare la sol în
anvelopă având o tensiune nominal de 100kVA care să asigure cantitatea
necesară de energie electrică pentru funcţionarea în bune condiţii a activităţii
de creştere a puilor broiler.
Alimentarea cu energie electrică se va efectua în două etape, şi anume:
1. Racordul postului de transformare la reţeaua electrică aeriană de medie
tensiune existentă în partea de sud amplasamentului.
2. Alimentarea cu joasă tensiune a halelor şi a spaţiului de deservire a
personalului de producţie.
În vederea racordării la reţeaua electric aeriană de medie tensiune
beneficiarul investiţiei SC LA – FERM GRUP S.R.L va solicita
operatorului de reţea din zonă, în speţă S.C ENEL DISTRIBUŢIE
DOBROGEA S.A – UNITATEA TERITORIALĂ REŢEA CONSTANŢA,
eliberarea unui aviz tehnic de racordare. După obţinerea acestui aviz tehnic
de racordare prin care se aprobă racordarea la reţeaua electrică de distribuţie
se va întocmi un proiect tehnic conform Legii 50/1991 pentru alimentarea cu
energie electrică a fermei.
Proiectul tehnic va fi întocmit de către un operator economic atestat în
condiţiile Legii 13/2008 a energiei electrice de către autoritatea competentă,
în speţă ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul
Energiei şi supus avizării în comisia tehnică de avizare din cadrul Unităţii
Teritoriale Reţea ENEL Constanţa.
Partea de racord la reţeaua electrică de distribuţie de medie tensiune se va
efectua prin plata de către beneficiar a tarifului de racordare care este un tarif
20
reglementat conform HG 90/2008 – privind aprobarea Regulamentului de
racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public.
Receptoarele de energie electrica constau din: iluminat artificial,
aparate de ventilare, aparatura de birou, pompe, ventilatoare, instalatii
frigorifice, moara de cereale destinata producerii furajelor, transportoare
melcate, sisteme de asigurare a furajelor si a apei in halele de crestere a
puilor.
DENUMIRE MATERIAL UM CANTITATE DESTINATIE
1. PLATBANDA 40X4 M 580 PRIZA PAMANT-ORIZONTALA
2. TARURI-TEAVA OLZN-2.5” 36 M 120 PRIZA PAMANT- VERTICALA
3. CUTI SEPARATIE CU ECLISA BUC 16 PRIZA PAMANT
4. PLATBANDA OL ZN25X4 ML 70 CAPTARE PARATRAZNET
5. CAPTATOR PARATRAZNET BUC DCC+ PARATRAZNET
6. TIJA SUSTINERE CAPTATOR OL
ZN 11/4”
ML 6M PARATRAZNET
7. CLEME FIXARE PLATBANDA BUC 70 PARATRAZNET
8. STALP MT SC 15015 BUC 2 RETEA MT
9. DESCARCATORI MT 24KV
DOMS-24
BUC 3 MT-STALP1
10. SUPORT DESCARACTORI STPS
DOMS-24
BUC 1 MT-STALP1
11. SEPARATOR STEPno 24 KV BUC 1 MT-STALP1
12. CONSOLA DERIVATIE MT CDVi-
550
BUC 1 MT-STALP EXISTENT
13. CONSOLA INTINDERE CIT-140 BUC 1 MT-STALP1/STALP2
14. IZOLATORI INTINDERE24KV BUC 12 MT-STALP
EXISTENT/STALP1/STALP2
15. TUB PROTECTIE
MECANIC(ENEL) CABLU MT
KGEM 125/3M-S
M 12 MT-STALP1
16. CABLU MT(LEC) ARE45H5RX
1X150 3x(1x150)
M 20 MT-LEC
17. Bratara metalica suport cablu
DS1206
BUC 5 MT-STALP1
18. Kit cap terminal 20 Kv DJ-
4476/1(2X3)
BUC 2 MT-LEC
19. POST TRAFO MT 100KVA-
COMPLET ECHIPAT MT SI
MASURA JT
BUC 1 MT-TRAFO
20. CABLU ACYABY3X35+16 M 100 JT- ALIM. HA1
21
21. CABLUACYABY3X25+16 M 40 JT- ALIM. HA2
22. CABLU ACYABY 4X16 M 30 JT- ALIM. SEDIU ADM
23. CABLU CYABY4X2.5 M 600 CIRC ILUM EXT
24. STALPI ILUMINAT METALICI
H=6.5 TIP KLMK(DUOVERIZIO)
BUC 5 ILUM EXT
25. CORPURI DE ILUMINAT
EXTERIOARE 250W PVB
BUC 8 ILUM EXT.
26. TABLOU CU FOTOCELULA –
LUXOMAT 1
BUC 1 ILUM EXT
27. FIRIDA BRANSAMENT FB3 BUC 3 H1+H2+ PAV ADM
28. LINII FURAJARE BUC/HALA 3 FLUX TEHNOLOGIC
29. SISTEM SUPENDARE SI DE
RIDICATLINII DE FURAJARE
BUC/HALA 3 FLUX TEHNOLOGIC
30. SISTEM DE ADAPARE PUI DE
CARNE LA SOL
BUC/HALA 4 FLUX TEHNOLOGIC
31. SIST DE SUSPENDARE SI
RIDICARE LINII DE ADAPARE
BUC/HALA 4 FLUX TEHNOLOGIC
32. TRANSP DE FURAJARE CU
SPIRALA
BUC/HALA 1 FLUX TEHNOLOGIC
33. SISTEM DE CONTROL AL
FURAJULUI SI CANTARIRE
SILOZ FURAJAT
BUC/HALA 1 FLUX TEHNOLOGIC
34. PLACA DE CANTARIRE HG-
20INCLUSIV SOFTWARE
BUC/HALA 1 FLUX TEHNOLOGIC
35. SILOZ FURAJAT BUC/HALA 1 FLUX TEHNOLOGIC 36. VENTILATOARE MINIMA
VENTILATIE
BUC/HALA VEZI LISTA
UTILAJE
DETALIATA
SISTEME HALA
37. CLAPETI DE AER BUC/HALA VEZI LISTA
UTILAJE
DETALIATA
SISTEME HALA
38. VENTILATOARE PENTRU
MAXIMA VENTILATIE
BUC/HALA VEZI LISTA
UTILAJE
DETALIATA
SISTEME HALA
39. CLAPET VENT. TUNEL BUC/HALA VEZI LISTA
UTILAJE
DETALIATA
SISTEME HALA
40. CORTINE ACOPERIRE
PANOURIDE RACIRE
BUC/HALA VEZI LISTA
UTILAJE
DETALIATA
SISTEME HALA
41. PANOURI DE RACIRE BUC/HALA VEZI LISTA
UTILAJE
DETALIATA
SISTEME HALA
42. SISTEM DE ALARMA BUC/HALA VEZI LISTA
UTILAJE
SISTEME HALA
22
DETALIATA
43. SISTEM ILUMINAT ORION -
LAMPA11W –U-V pentru hala-
(FARA CABLU)
BUC/HALA VEZI LISTA
UTILAJE
DETALIATA
SISTEME HALA
44. COMPUTER CONTROL CLIMAT BUC/HALA VEZI LISTA
UTILAJE
DETALIATA
SISTEME HALA
45. SISTEM INCALZIRE CU
AEROTERME AER CALD ERMAF
BUC/HALA VEZI LISTA
UTILAJE
DETALIATA
SISTEME HALA
46. SISTEM COMUNIATII DATE BUC/HALA VEZI LISTA
UTILAJE
DETALIATA
SISTEME HALA
47. CABLU CYYF 3X2.5 M/HALA 600 SISTEME HALA
48. CABLU CYY F4X4 M/HALA 400 SISTEME HALA
49. JGHEAB METALIC 200 mm M/HALA 200 INST ELECTRICE
50. CORP ILUMINAT TIP PO –HOL
TAMPON
BUC/HALA 4 INST ELECTRICE/HALA
51. INTRERUPATOR BUC/HALA 5 INST ELECTRICE/HALA 52. CABLU CYY-F 3X1.5 M/HALA 400 INST ELECTRICE/HALA 53. CABLU CYY-F 3X2.5 M/HALA 50 INST ELECTRICE/HALA 54. CABLU 4X2.5 M/HALA 50 INST ELECTRICE/HALA 55. CABLU CYYF 4X6 ML/HALA 10
56. PRIZA 220V 16A BUC/HALA 2 INST ELECTRICE/HALA 57. PRIZA 380V 16A BUC/HALA 1 INST ELECTRICE/HALA 58. CORP ILUMINAT SIGURANTA
/EVACUARE 2X8W
BUC/HALA 2 INST ELECTRICE/HALA
59. TABLOU GENERAL TG-10
MODULE Pi-30KW
BUC/HALA 1 INST ELECTRICE/HALA
60. CORP ILUMINAT FIDI/FIDA
4X18W 220V
BUC 30 INST ELECTRICE/ PAV ADM.
61. CORP IL SIG 2X8W 220V BUC 4 INST ELECTRICE/ PAV ADM. 62. INSTRERUPATOARE 220V BUC 6 INST ELECTRICE/ PAV ADM. 63. PRIZA ST 220V BUC 16 INST ELECTRICE/ PAV ADM. 64. CODUCTOR FY2.5 M 500 INST ELECTRICE/ PAV ADM. 65. CONDUCTOR FY1.5 M 250 INST ELECTRICE/ PAV ADM. 66. TUB PVC M 300 INST ELECTRICE/ PAV ADM. 67. CONDUCTOR FY6 M 20 INST ELECTRICE/ PAV ADM. 68. CABLU TCS 2X2X0.5 M 50 INST TEL/ PAV ADM
69. FIRIDA/JB/ TELEFONIE FIXA BUC 1 INST TEL/ PAV ADM
Achiziţionarea echipamentelor tehnologice necesare bunei funcţionări a
fermei luându-se în consideraţie consecinţele şi impactul producerii unor
riscuri precum întreruperea cu energie electrică a fermei datorită unei
23
defecţiuni sau avarii la sistemul naţional energetic, motiv pentru care se
impune achiziţionarea ca echipament tehnologic a unui grup electrogen care
să asigure alimentare cu energie electrică a exploataţie pe durata întreruperii
pănâ la restabilirea şi furnizarea energiei electrice din sistemului naţional
energetic.
ALIMENTAREA CU GAZ
Distanta de siguranta fata de diferite obiective :
- cladire, spatii de productie, anexe – 10 m
- limita de proprietate – 10 m
- linii de inalta tensiune – 25 m
Caracteristici rezervor, fundatie si imprejmuire rezervor :
- rezervor - Lungime 4.70 m
- latime 1.20 m
- inaltime 1.56 m
- fundatie (placa beton) – Lungime 5.50 m, latime 2.00 m, grosime 15
cm (deasupra solului)
- imprejmuire – inaltime plasa 1.80 m
Realizarea sistemelor de canalizare
Evacuarea apelor uzate menajere, rezultate de la spatiul destinat
personalului, precum si a apelor uzate tehnologice, provenite de la
igienizarea halelor, se va face intr-un bazin betonat cu capacitatea de 50mc.
Inainte de evacuare apele uzate sunt epurate intr-o ministatie de epurare,care
se va monta la limita sud-vestica a amplasmentului. Reteaua de canalizare se
va executa din conducte PVC-KG cu D=160 mm. Apa din bazin va fi
utilizata la irigarea terenului agricol detinut de SC LA FERM GRUP SRL.
24
Pichet incendiu - In interiorul exploatatiei va fi amplasat 1 pichet de
incendiu complet echipat cu mijloace de prima interventie necesare stingerii
inceputurilor de incendii: topor-tarnacop PSI; dulap pentru materiale PSI;
cange cu coada, ranga PSI, galeata PSI, stingatoare cu CO2 si pulbere, lopata
PSI, lada cu nisip etc. Vor fi achizitionate ca mijloace de prima interventie in
caz de incediu 32 stingatoare portabile tip P6.
Obiective in cadrul proiectului
Obiectivele generale si
obiectivele specifice
Obiectivele urmarite prin proiect Descrierea modului in care se
urmareste atingerea
obiectivelor
EG1 – Proiectul respecta:
conformitatea cu obiectivul
general al măsurii:
cresterea competitivitatii
sectorului agricol printr-o
utilizare mai buna a resurselor
umane si a factorilor de
productie si indeplinirea
standardelor nationale si a
standardelor comunitare
a) şi cu cel puţin unul din
obiectivele specifice:
Crearea unei noi exploataţii
agricole în scopul creşterii puilor
de carne
construirea unei ferme mixte
pentru creşterea puilor de
carne de la o zi până la 42 de
zile cu o greutate medie la
sacrificare de 1,970 kg.
înfiinţarea culturilor de cîmp în
special porumb şi grâu.
a) Adaptarea
exploataţiilor la standardele
comunitare;
b) Creşterea veniturilor
exploataţiilor agricole sprijinite;
Implementarea standardului
privind protecţia apelor împotriva
poluării cu nitraţi proveniţi din
surse agricole
Construirea unei platforme
betonate pentru colectarea
şi depozitarea dejecţiilor
solide rezultate în urma
încheierii fiecărui ciclu de
producţie şi folosirea
acestuia ca îngrăşământ
natural organic înainte de
înfiinţarea culturilor de camp
25
conform planului de
fertilizare a solului.
Obiectivele generale si
obiectivele specifice
Obiectivele urmarite prin proiect Descrierea modului in care se
urmareste atingerea
obiectivelor*
EG2 - Proiectul să fie în acord
cu:
a) potenţialul agricol al zonei20 şi
b) să demonstreze
îmbunătăţirea performanţei
generale a exploataţiei agricole
la data dării în exploatare a
investiţiei:
Obiective tehnice:
- achiziţia de tractoare,
combine, maşini, utilaje,
echipamente etc, care
determină creşterea
productivităţii muncii,
îmbunătăţirea calităţii
produselor agricole,
introducerea de tehnologii
performante,
îmbunătăţirea condiţiilor de
lucru;
- construirea şi/sau
modernizarea clădirilor
Construirea fermei pentru
creşterea puilor de carne
Construirea a două hale –
adăposturi pe structură
metalică cu fundaţii izolate la
stâlpii de sustinere, zid
perimetral care să unească
fundaţiile stâlpilor, pereţii vor fi
din panouri termoizolante de
tip “sandwich”, învelitoarea va
fi din acelaşi material ca pereţii
şi va avea o grosime de 0,70
mm.
Adăposturile va asigura
microclimatul necesar
bunăstării şi sănătăţii
26
operaţionale care conduc la
asigurarea conformităţii cu
standardele comunitare;
- diversificarea producţiei în
funcţie de cerinţele pieţei,
realizarea de noi produse şi
introducerea de noi tehnologii .
Obiective economico-
financiare:
- creşterea viabilităţii
economice.
Obiective de mediu
- reducerea emisiilor
dăunătoare cu efect de seră şi
o mai bună gestionare a
deşeurilor rezultate din
activitatea de producţie;
- reducerea emisiilor de
amoniac (şi a altor gaze), în
special în exploataţiile de
creştere a animalelor prin
respectarea standardelor
sanitar-veterinare, de igienă şi
de bunăstare a animalelor;
- asigurarea respectării
cerinţelor fitosanitare,
ecologice etc.;
animalelor conform normelor
sanitar – veterinare în vigoare.
Montarea panourilor solare
pentru asigurarea energiei
termice si electrice în spaţiile
destinate personalului de
producţie;
Sisteme moderne de
climatizare şi ventilaţie
amplasate în halele –
adăposturi pentru asigurarea
microclimatului puilor
Microstatie de epurare a apei
uzate
27
Constructie Dotari Caracteristici constructive
Hale Adapost
Sistemul de crestere (adapostire)
Sistemul de crestere utilizat este „la sol” folosind asternut
permanent
Sitemul de hranire si alimentare cu apa
Halele adapost sunt prevazute cu 4 linii de adapare si 3 linii de
furajare.Hala adapost cuprinde si o camera tampon.
Sistem de furajare pui de carne la sol
Sistem hranire,compus din hranitori model C2-Shallow
w/windows, assy, control hranitoare,unitate de control,
motoreductor 0,37 kW -380 V-3 ~ inclusiv releu protective
motor,si buncar
- Capacitate:23.800 pui/hala
- suprafata construita: Sc = 1.200 mp lungime: L = 85 m
- latime: l = 14 m
- inaltime utila (interioara, la streasina): Hstreasina = 3,00 m
- inaltime la coama: Hcoama = 3,50 m
- 3.0 buc x Linie furajare cu urmatoarele caracteristici:
lungime Linie : 79.3 m
lungime tub hranire : 3.05 m
numar tuburi de hranire: 26.0 buc
numar hranitori / tub : 4 .0 buc
numar hranitori / linie: 105.0 buc
kit buncar model 150 plastic: 1.0 buc
- motoreductor cu releu de protectie : 1.0 buc
28
Constructie Dotari Caracteristici constructive
Sistem de suspendare si ridicare linii de furajare
Lungime linie furajare: 79.3 m
Sistem de adapare pui de carne la sol
4 linii de adapare prevazute cu nipluri /hala
Sistem de suspendare si ridicare linii de adapare
Lungime linie adapare: 79.3 m
-3.0 buc x Sistem complet cu actionare manuala, scripeti,
cabluri, un punct de suspendare la fiecare 2,44 m, cu inaltimea
medie de max. 4,00 m
4.0 buc x Linie de adapare cu urmatoarele caracteristici :
� lungime linie adapare : 79.3 m
� lungime tub adapare : 3.05 m
� numar tuburi adapare / linie 26.0 buc
� distanta intre niple: 15.0 cm
� numar niple / tub 20.0 buc
Inclusiv releu protectie motor, buncar si accesorii.
4.0 buc x Sistem complet cu actionare manuala,scripeti,
cabluri, un punct de suspendare la fiecare 2,44 m,cu inaltimea
medie de max. 4,00 m
29
Constructie Dotari Caracteristici constructive
Controlul climatului in hale
Computer Controlul Climatului CC36 Vision 911/16 R
1 computer/hala
Sistem de Ventilatie Ventilatoare pentru minima ventilatie
1 Ventilator 1450 C 200-240V/50 Hz
Clapeti de admisie aer 1 buc/hala
4 Senzori de temperatura, 16 iesiri digitale cu releu si 2 iesiri analogice 0-10 V Control turatie ventilator variabil Speedtronic 506, 20 Amp Senzor umiditate H-701 Senzor presiune statica 355 0-10V Cutie cu 16 relee Tub protectie cablu (rola 100 m) Cablu pentru senzori de temperatura si Comunicare PC, 1x2x0.8, Perechi torsadate (Rola 500 m) Cablu senzor de umiditate,3 x 0,8,rosu,Rola 100 m) Presetupa PG 16 Piulta pentru Presetupa PG 16 Clapeta de inchidere pentru ventilator 1450C Grilaj de protectie pentru ventilator 1450C Clapet admisie tronson lateral,PU,Dim. LxHxW=650x270x95mm Plasa protectie Kit scripete si Sfoara Clapet admisie Fronton,PU,Dim. LxHxW=842x305x120mm Plasa protectie Kit scripete si Sfoara Clapet admisie Fronton,PU,2 Nivele,Dim. LxHxW=1500x800x135mm
30
Constructie Dotari Caracteristici constructive
Ventilatoare pentru maxima ventilatie
1 ventilator Tip 140 R/S /hala
Cortina automata pentru sistemul de racire
1 /hala
Sistem de racire cu panouri evaporative closed top
1 buc/hala
Sistem de încalzire cu aeroterme aer cald Ermaftip GP 95
1buc/hala
clapeta de inchidere grilaj de protectie, elice otel inox . Intreruptor manual Scripete D= 22mm material plastic Clema plastic pentru reglare cablu Troliu cu motor WM125 / 300KG 230-240V 50/60HZ 1PH Senzor transmitere pozitie Set Montaj WM125 / WM250 Ghidaj cablu WM125 / WM250 Dia.80 + 2.5mtr. cable Intreruptor protectie motor Panou Racire - 1'x6' - Acoperire G.COR KIT,COOL SUMP - (9/03) SUB Pompa,Submersilbila - DOC7T W/FITT TROUGH,T-COOL 24"X100MILX31'' - KIT,TURBO COOL PAD FRAME 30'' - Intreruptor,Automat protectie pompa la lipsa apa Generator de aer cald GP 95, Gaz Lichefiat, 230V - 95kW Kit furtun Gaz Lichefiat Robinet Gaz 3/4"
1 camera tampon in fiecare hala
Camera – filtru este asezata inainte de intrarea in ferma, este prevazuta cu o antecamera, dotata cu dulapuri metalice, unde personalul va lasa hainele de strada. De aici se trece intr-o incapere aseptica, unde cei care intra in ferma se vor echipa cu echipamentul de protectie, (halat, boneta, talpici). Iesirea
31
Constructie Dotari Caracteristici constructive
din aceasta incapere este, practic, intrarea in ferma si se face prin traversarea unui filtru dezinfectat, format din solutii dezinfectante speciale, impregnate intr-un suport textil special.
Siloz depozitare
furaje 1.0 buc tip 45-00905 9 FT. / 2.75 m
Capacitate stocare : 19.4 t Volum : 30.3 m³ Inaltime : 7.7 m Diametru : 2.75 m
Statie de Epurare 1 microstatie de epurare biologica
CARACTERISTICI TEHNICE: • Diametru 1,6 m • Lungime 1,83 m • Volum util 3000 litri Frecventa vidanjare – 2 ani
platforma
depozitare
dejectii/patului
epuizat
1 platforma betonata
Dimensiunile platformei sunt L = 32 ml, l = 13 ml. Platforma va fi acoperita, iar capacitatea de stocare va fi calculata astfel incat sa permita inmagazinarea gunoiului din cele doua hale pentru intreaga perioada din an in care este interzisa imprastierea gunoiului de grajd pe terenurile agricole (noiembrie - februarie, respectiv iulie – august)
Birou
administrativ –
laborator, filtru
sanitar
Birouri, calculator, aparate de diagnostic si analiza,
microscop.
Vestiar, dus.
Panouri solare Venti SV 30- 2 buc
suprafata construita: Sc = 180 mp Cladirea va fi dispusa pe un singur nivel se vor amenaja in trei camere separate ce au ca scop desfasurarea activitatiilor de birou: arhivarea documentatiei, intocmirea si urmarirea tuturor activitatilor curente precum si a activitatilor din ferma sub aspect sanitar.
32
Pentru punerea in functiune si desfasurarea activitatilor specifice fermei de crestere a puilor de carne se vor derula
urmatoarele procese tehnologice:
· probe tehnologice ale instalatiilor si utilajelor;
· aprovizionarea cu materii prime;
· punerea in functiune a obiectivului – “Ferma crestere pui de carne “
Dotari tehnologice auxiliare
Dotari Caracteristici
Sistem de epurare fizico-chimica a apelor menajere si tehnologice
Capacitatea statiei de epurare 3mc/zi.
Alimentarea cu apa potabila
Din 2 foraje de adancime si stocare intr-un rezervor tampon
Panou de alimentare cu energie electrica
Racord trifazat 380V
.
33
1.5 Durata etapei de functionare
Ferma de crestere a puilor de carne din comuna Lumina sat Sibioara, judetul Constanta, va functiona o perioada
nedeterminata de timp in functie de cerinta de carne de pasare, de conditiile economico-sociale generale, de
existenta conditiilor legale de functionare precum si de strategia de dezvoltare pe termen lung a proprietarului.
1.6 Informatii privind productia
Halele – adăposturi din cadrul exploataţiei propusă a se infiinţa vor avea o capacitate de 23.800 pui/hala rezultând
o densitate de populare de 20 pui/m2
În cadrul exploataţiei se vor construi 2 hale – adăposturi şi capacitatea totală de producţie va fi de 23.800 x 2 =
47.600 pui/fermă/ciclu.
Fluxul tehnologic în creşterea puilor pentru carne, pe aşternut permanent este de 8 săptămâni din care: cresterea
pasarilor 6 saptamâni, curatirea si igienizarea halelor 2 saptamâni.
Denumirea activităţii Durata/săptămâni Zile
Creşterea păsărilor 6 săptămâni 42 zile
Curăţare şi igienizare
hală
2 săptămâni 14 zile
34
Acest flux permite creşterea a 6,5 cicluri/an pe aceeaşi suprafaţă.
Perioada de crestere a puilor pentru carne cuprinde trei faze :
Start (0-2 saptamani) – faza cea mai dificila din viata puilor, dar si cea mai importanta;
Crestere (de la varsta de doua saptamani pana la cca o saptamana inainte de livrare) – faza cea mai lunga din
viata puilor unde realizeaza cel mai mare spor in greutate si consuma cea mai mare parte a furajelor;
Finisare (in ultima saptamana inainte de livrare).
1.7 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice.
Principalele materii prime si materiale auxiliare (raportate la produsele finite rezultate (47600
capete pui de carne/serie ). Pentru fiecare categorie de pui de carne (greutate corporala) se folosesc categorii de
nutret combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate conform tabelului:
35
Materii prime
Proces tehnologic/ activitate in care se utilizeaza
Natura chimică/ Compoziţia
Cantitati zilnice/ anuale/capacitati maxime
Destinaţie in mediu
Mod de depozitare
Periculozitate pentru mediu (prin natura chimica sau mod de depozitare)
1 2 3 4 5 6 7
Nutreturi combinate
Hrana pui Conform Retetei
4,3 kg hrana/pui/serie (2,7 kg furaj/kg pui viu)
100% metabolizat 80% eliminat si evacuat o data cu dejectiile
Se aduce de la FNC la ferma si se va depozita pe amplasament in buncarele prevazute pentru fiecare hala
Nu
Apa pentru consum menajer si in scopuri tehnologice - din care
Apa de baut pentru pui
Prelevata din subteran; calitate potabila
8,4 l/pui/serie calculat la 0,2l/pui/zi
partial metabolizata, partial eliminata si evacuata o data cu dejectiile
Nu se stocheaza Nu
Spalari hale pui 0,36mc/mp/an mai maredecat in BAT calculat cu dif.de 0,15 l/pui/zi
Evacuare in reteaua de canalizare a fermei.
Nu
Energie electrica
Iluminat interior si exterior; Functionare motoare linii de furajare, electropompe si ventilatoare
5kW/h/pasar
e/serie Se preia din Sistemul Energetic National printr-un post TRAFO de 250 kVA Pentru situatii de avarii: grup electrogen.
Nu
36
GPL
Incalzirea halelor Functionarea aerotermelor pentru aer cald tip Ermaf
270 000Nmc/an
evacuat in aer sub forma de gaze arse
Alimentare din rezervor de GPL
Nu
Asternut (paie sau rumegus)
Asternut in hale
Material lemnos Rumegus sau paie
max. 400 tone/an
evacuat o data cu dejectiile si folosit ca material fertilizant pentru terenurile agricole
Pe amplasament pe platforma betonata amenajata in acest sens.
Nu
Medicamente
Medicatia necesara puilor (administrate in apa de baut si in furaje)
Vitamine
Conform prescriptiilor medicului epizootolog
Absorbit in organism
Cantitatile necesare fiecarei serii se aduc de la unitati specializate si se pastreaza In frigider special in cladirea filtrului sanitar
Nu
Vaccinuri
Medicatia necesara puilor (administrate in aerosoli si in apa de baut)
STRESOL
COLINA
Conform prescriptiilor medicului epizootolog
Absorbit in organism
Cantitatile necesare fiecarei serii se aduc de la unitati specializate si se pastreaza In frigider special in cladirea filtrului sanitar
Da Datorita naturii biologice
Materiale degresante si dezinfectante
Dezinfectia/igienizarea halelor dupa fiecare ciclu de productie; desinfectia asternutului proaspat
DM CID S - desogerme-sanishoc - clorura de var.
40 litri 64 litri
Evacuat o data cu dejectiile
Cantitatile necesare fiecarei serii se aduc de la unitati specializate in bidoane de plastic (sau pungi de plastic) si sunt depozitate pe perioade scurte de timp in magazia inchisa.
Nu: in cantitate mica si solutie diluata
37
1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de
activitatea propusa
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere
sau alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
ipul
pol
uarii
Sursa de poluare Numarul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
polu
are
de f
ond
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de
protectie/
restrictie
aferente
obiectivului,
conform
legislatiei in
vigoare
Fara masuri
de
eliminare/
reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare/ reducere
a poluarii
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
Perioada de constructie
Trafic rutier (utilaje si
autovehicule de
transport) emisii
specifice activitatilor de
transport, particule de
praf
CMA STAS
12574-87 - da
Verificarea periodica a starii
tehnice a utilajelor aflate in
dotare
Pol
uare
atm
osfe
rica
Transportul si
descarcarea materialelor
Functie de numarul
utilajelor si
autovehiculelor care vor
fi utilizate in cadrul
organizarii de santier
CMA STAS
12574-87
- da Pulberi antrenate
de curentii
Acoperirea materialelor in
timpul transportului
38
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere
sau alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
ipul
pol
uarii
Sursa de poluare Numarul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
polu
are
de f
ond
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de
protectie/
restrictie
aferente
obiectivului,
conform
legislatiei in
vigoare
Fara masuri
de
eliminare/
reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare/ reducere
a poluarii
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
de constructie (pulberi,
COV etc.)
atmosferici in
zonele vecine
Depozitarea necontrolata
a materiilor prime si
materialelor, a deseurilor
Ord. MAPPM
756/1997 - da
Respectarea conditiilor
impuse in urma organizarii
de santier, amenajarea
depozitelor specifice fiecarui
tip de material, amenajarea
unei platforme betonate
pentru operatiunile de
incarcare-descarcare Pol
uare
a so
lulu
i
Scurgeri de produse
petroliere
Functie de starea tehnica
a utilajelor si masinilor
Ord. MAPPM
756/1997 - da
Utilizarea unor utilaje cu
revizia tehnica realizata in
mod regulat Schimburile de
39
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere
sau alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
ipul
pol
uarii
Sursa de poluare Numarul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
polu
are
de f
ond
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de
protectie/
restrictie
aferente
obiectivului,
conform
legislatiei in
vigoare
Fara masuri
de
eliminare/
reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare/ reducere
a poluarii
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
ulei se realizeazade catre
persoane instruite/autorizate
Pol
uare
a fo
nica
Functionarea utilajelor
Functie de numarul
utilajelor utilizate in
cadrul organizarii de
santier
STAS
10009/88 da
Monitorizarea nivelului de
zgomot
Scurgeri accidentale de
produse petroliere
In cazul aparitiei unor
poluari accidentale in
perioada organizarii de
santier
NTPA
001/2002 da
Utilizarea unor utilaje cu
revizia tehnica realizata in
mod regulat Schimburile de
ulei se realizeazade catre
persoane instruite/autorizate
Pol
uare
a ap
ei
Acumulari de ape
pluviale
In functie de nivelul
precipitatiilor
NTPA
001/2002 da
Mentinerea/intretinerea
rigolelor pentru dirijarea
apelor pluviale catre
40
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere
sau alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
ipul
pol
uarii
Sursa de poluare Numarul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
polu
are
de f
ond
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de
protectie/
restrictie
aferente
obiectivului,
conform
legislatiei in
vigoare
Fara masuri
de
eliminare/
reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare/ reducere
a poluarii
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
exteriorul amplasamentului
Perioada de functionare
Utilaje, masini de
transport
Utilaje si autovehicule
ce vor realiza
aprovizionarea cu
materii prime
CMA STAS
12574-87 - da
Monitorizarea starii tehnice
a utilajelor
Pol
uare
a ae
rulu
i
Hale de crestere a puilor
de carne
statii de tratare/epurare
platforma betonata pentru
depozitare dejectii
2 hale crestere
1 statie
1 platforma
STAS 12574-
87
da Perdea vegetala
perimetrala
amplasamentului si
statiei de epurare
pentru limitarea
impactului asupra
sanatatii populatiei.
Monitorizarea imisiilor in
aerul inconjurator.
Mentinerea nivelului optim
al pernei de apa pentru
inhibarea proceselor
degradative si limitarea
producerii gazelor rezultate
41
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere
sau alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
ipul
pol
uarii
Sursa de poluare Numarul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
polu
are
de f
ond
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de
protectie/
restrictie
aferente
obiectivului,
conform
legislatiei in
vigoare
Fara masuri
de
eliminare/
reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare/ reducere
a poluarii
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
Folosirea
inhibitorilor de
miros.
prin fermentatie
Pol
uare
a so
lulu
i
Depozitarea necontrolata
a materiilor prime si
materialelor, a deseurilor
rezultate.
Ordin
MAPPM
756/1997
da Respectarea conditiilor
impuse in functionarii
instalatiei, amenajarea
depozitelor specifice fiecarui
tip de material, amenajarea
unei platforme betonate
pentru operatiunile de
42
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere
sau alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
ipul
pol
uarii
Sursa de poluare Numarul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
polu
are
de f
ond
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de
protectie/
restrictie
aferente
obiectivului,
conform
legislatiei in
vigoare
Fara masuri
de
eliminare/
reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare/ reducere
a poluarii
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
incarcare- descarcare
Scurgeri de produse
petroliere
Functie de starea tehnica
a utilajelor si masinilor
ce vor realiza
aprovizionarea sau
achizitionarea de
produse finite
Ordin
MAPPM
756/1997
da
Utilizarea unor utilaje cu
revizia tehnica realizata in
mod regulat
Schimburile de ulei se
realizeaza de catre persoane
instruite/autorizate
Pol
uare
a
foni
ca
Traficul rutier
Functie de numarul
autovehiculelor care vor
tranzita amplasamentul
STAS
10009/88 da
Monitorizarea starii tehnice
a utilajelor ce vor tranzita
amplasamentul
43
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere
sau alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
ipul
pol
uarii
Sursa de poluare Numarul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
polu
are
de f
ond
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de
protectie/
restrictie
aferente
obiectivului,
conform
legislatiei in
vigoare
Fara masuri
de
eliminare/
reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare/ reducere
a poluarii
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
Functionarea utilajelor
Utilajelor utilizate in
cadrul activitatii de
functionare a Fermei de
crestere a puilor de carne
STAS
10009/88 da
Monitorizarea nivelului de
zgomot produs de catre
utilaje.
Pol
uare
a ap
ei
Evacuarea necontrolata a
apelor uzate tehnologice
In cazul aparitiei unor
poluari accidentale in
perioada de functionare
prin eliminarea apelor in
receptori naturali
NTPA
001/2002 da
Mentinerea intr-o stare buna
de functionare a sistemului
de epurare si a bazinului
colector a apelor uzate
tehnologice
Hale de crestere a puilor
de carne
statii de tratare/epurare
platforma depozitare
dejectii
2 hale crestere
1 statie
1 platforma
STAS 12574-
87 da
Perdea vegetala
perimetrala
amplasamentului si
statiei de epurare
pentru limitarea
Monitorizarea imisiilor in aerul
inconjurator.
Mentinerea nivelului optim al
pernei de apa pentru inhibarea
proceselor degradative si limitarea
44
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere
sau alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
ipul
pol
uarii
Sursa de poluare Numarul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
polu
are
de f
ond
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de
protectie/
restrictie
aferente
obiectivului,
conform
legislatiei in
vigoare
Fara masuri
de
eliminare/
reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare/ reducere
a poluarii
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
impactului asupra
sanatatii populatiei.
Folosirea
inhibitorilor de
miros.
producerii gazelor rezultate prin
fermentatie
Depozitarea necontrolata
a materiilor prime si
materialelor, a deseurilor
rezultate.
MAPPM
756/1997 da
Respectarea conditiilor impuse in
functionarii instalatiei, amenajarea
depozitelor specifice fiecarui tip de
material, amenajarea unei
platforme betonate pentru
operatiunile de incarcare-
45
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere
sau alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
ipul
pol
uarii
Sursa de poluare Numarul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
polu
are
de f
ond
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de
protectie/
restrictie
aferente
obiectivului,
conform
legislatiei in
vigoare
Fara masuri
de
eliminare/
reducere a
poluarii
Cu implementarea
masurilor de
eliminare/ reducere
a poluarii
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
descarcare
46
1.91.91.91.9 Alte tipuri de poluare fizica sau biologicaAlte tipuri de poluare fizica sau biologicaAlte tipuri de poluare fizica sau biologicaAlte tipuri de poluare fizica sau biologica
Nu este cazul.
1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor
alegerii uneia dintre ele
In ceea ce priveste alternativele alese acestea nu au fost supuse analizei deoarece locatia fermei de crestere a puilor
de carne din extravilanul localitatii Lumina detine infrastructura necesara punerii in exploatare a unei ferme de
crestere a puilor de carne. Comuna Lumina judeţul Constanţa are o tradiţie în domeniul creşterii păsărilor deoarece
aici a existat încă din anul 1976 înfiinţat complexul avicol “Lumina” unde avea o capacitate de producţie de
180.000 pui de carne pe serie.
Avantajele amplasamentului ales constau în existenta drumurilor de acces (DE 914 si De 916), respectarea distantei
fata de zonele locuite, prevazute in Ord. Ministerului Sanatatii nr.536/1997, precum si distanta considerabila fata
de o alta instalatie similara, respectiv SC AVICOLA LUMINA SA (7km).
Amplasamentul ales asigura masuri de protectie pentru functionarea proiectului.
47
2.Procese tehnologice
2.1 Procese tehnologice de productie
Constructiile ce urmeaza a fi construite pentru cresterea puilor pentru carne vor avea regimul de inaltime
parter, considerindu-se cota zero deasupra drumului de acces, se vor realiza pe structura metalica cu inchideri
usoare (panouri Rompan, izolatie din vata minerala, invelitoare din panouri Rompan, tabla cutata sau onduline.)
Fundatiile se vor face din beton armat, izolate in zona stilpilor metalici de sustinere a intregii structuri. Arhitectura
cladirilor va respecta caracterul specific fermelor de crestere a pasarilor, cu acoperisul in doua ape.Suprafata
actuala a amplasamentului se va mentine neschimbata. Indicii de ocupare rezultati vor fi POT max propus=15%;
CUT max propus=0,25.
Lucrari propuse pentru realizarea proiectului:
• Construire hale-adapost
• Construire puturi forate
• Construire spatiu administrativ
• Construire microstatie de epurare biologica
• Construire silozuri depozitare furaje
• Construire platforma betonata pentru depozitarea deseurilor.
• Construire rezervor de colectare a apei
48
• Construire drumuri si alei de acces
• Construire post trafo la sol
• Amenajare spatii: birou, laborator veterinar, filtru sanitar;
• Construire sistem canalizare.
Ferma de crestere a puilor de carne va functiona in regim de aproximativ 6,5 serii de productie/an, o serie de
productie (un ciclu de crestere) avand o durata de cca 8 saptamani, din care 6 saptamani de crestere si 2 saptamani
perioada necesara igienizarii halelor (vidul sanitar). Puii ajung la sfarsitul unui ciclu de crestere la o greutate de
1,3-1,6 kg, cu un consum specific de cca 2,7 kg furaj/ kg pui viu.
Cei 47.600 pui de carne/serie sunt crescuti la sol pe asternut din paie in strat gros, la o densitate maxima de
populare a halelor de 20/m2.Procesul tehnologic al fermei este de crestere a puilor de carne la sol, pe asternut de
paie, in sistem intensiv, in flux continuu, pe principiul „totul-plin totul-gol”. Durata totala a ciclului de productie
(inclusiv igienizarea) este de 56 de zile (pana la greutatea de 1,3-1,6 kg). Anual se cresc aproximativ 6,5 cicluri x
47600 capete de pui/ciclu (serie).Ferma de crestere a puilor ce carne este alcatuita din 2 hale-adapost, fiecare hala
avind si o camera tampon.
Halele – adăposturi din cadrul exploataţiei propusă a se infiinţa vor avea o capacitate de 23.800 pui/hala rezultând
o densitate de populare de 20 pui/m2
49
În cadrul exploataţiei se vor construi 2 hale – adăposturi şi capacitatea totală de producţie va fi de 23.800 x 2 =
47.600 pui/fermă/ciclu.
Fiecare hala a fi prevazuta cu 4 linii de adapare si 3 linii de furajare.
Descrierea fluxului tehnologic
Fluxul tehnologic in cresterea puilor pentru carne, pe asternut permanent, este de 8 saptamani, din care :
6 saptamani (42 zile) cresterea puilor;
2 saptamani (14 zile) curatare si igienizare hala;
Acest flux permite cresterea a 6,5 cicluri/an pe aceeasi suprafata.
Pregatirea adapostului pentru populare
Inainte de popularea adapostului cu pui de o zi se vor lua toate masurile ca aceasta sa fie pregatit pentru populare, iar
instalatiile sa fie functionale. Astfel:
Se va asigura o hranitoare pentru fiecare 70 pui ;
50
Se va asigura un picurator pentru fiecare 10 pui ;
Se va incalzi adapostul cu cateva ore inainte pentru a se realiza temperatura optima in adapost ;
Se va asigura apa in adaposturi cu 2-3 ore inainte de populare, pentru a se incalzi la o temperature de 16 – 18
grade C. Apa trebuie sa contina vitamine si antibiotice.
Folosirea unui asternut curat, uscat, întins uniform pe toată suprafaţa adăpostului.
Popularea cu pui de o zi
Puii pentru populare trebuie să prezinte urmatoarele însusiri :
� să aibă picioarele drepte;
� tonicitatea sau marimea abdomenului normal;
� ombilicul să fie uscat, cu plaga inchisa;
� sa aiba puful uscat, neaglutinat, fara resturi de ou şi să fie sănătoşi.
Puii de o zi se transportă in mijloace de transport adecvate, curate, dezinfectate si aerisite. De asemenea, transportul
trebuie sa fie cat mai scurt si mai putin stresat.
51
Puii de o zi trebuie introdusi in adapost cat mai repede dupa ce au fost eclozinati. Principalul argument al
introducerii cat mai urgente in hala dupa acloziune este nevoia acestora de a consuma apa. Lipsa prelungita a
adaparii determina deshidratarea puilor.
Furajele vor fi puse in hranitori la 2-3 ore dupa populare. In primele 3 zile se aplica tratamentul antistres.
Vaccinarea contra preudopestei aviare se face la 9, 24, si 42 de zile, iar pentru bursita la 14 zile cu vaccinuri
recomandate de medicul veterinar. Ultima vaccinare trebuie aplicata cu 7 zile inainte de livrarea la abator. La fiecare
vaccinare se intervine antistresant cu Stresol 10 g + 2 ml Colina la 10 litri apa.
Se va urmarii tot timpul comportamentul puilor pentru a putea depista si remedia orice problema aparuta.
Cresterea puilor de carne
Perioada de crestere a puilor pentru carne cuprinde trei faze :
Start (0-2 saptamani) – faza cea mai dificila din viata puilor, dar si cea mai importanta;
Crestere (de la varsta de doua saptamani pana la cca o saptamana inainte de livrare) – faza cea mai lunga din
viata puilor unde realizeaza cel mai mare spor in greutate si consuma cea mai mare parte a furajelor;
Finisare (in ultima saptamana inainte de livrare). In cresterea puilor pentru carne se folosesc doua retete de nutret combinat :
52
O reteta de crestere (start) 21 – 1;
O reteta de continuare si finisare 21 – 2.
In ceea ce priveste proteina bruta, normele prevad in perioada 0-4 saptamani 22.8% PB si 22.2% PB in perioada 4-6
saptamani.
De asemenea, nivelul energetic al ratiei furajere trebuie sa fie de cca 3.000 kgcal/kg pe intreaga perioada de crestere.
O reteta cu nivel energetic ridicat, dar neechilibrata su raport proteic va aduce la depuneri de grasime pe carcase si
viscera, lucru nedorit atat de crescator, cat si de consumator.
Alimentatia rationala a pasarilor presupune si :
Asigurarea frontului optim de furajare care influenteaza cresterea puilor;
Administrarea de ratii elaborate dupa un program de furajare strict, in functie de tehnologia de crestere;
Elaborarea unei ratii echilibrate pentru mentinerea apetitului si evitarea carentelor nutritionale.
Necesarul total de apa este de 0.25 litri/pui/zi, din care 0.1 litri/pui/zi consum biologic.
In ceea ce priveste iluminatul artificial, pentru puii de carne indicele de iluminare normal este de 2.5 – 1.0 W/m.p. in
primele zile, apoi scade in asa fel incat la opt zile este de 0.7 – 0.9 W.m.p. iar intensitatea luminii este de 5-20 lucsi.
Cresterea pentru carne în perioada 0 - 3 saptamani
53
In primele saptamani de viata, puii au nevoie de o temperatură apropiată de aceea de incubatie, o hrana deosebit de
echilibrata si proaspata, o ingrijire atenta din partea crescatorului.
Asigurand aceste conditii se va limita la minimum pierderile prin mortalitate si se va obtine pui sanatosi, vigurosi si
apti de a da sporuri foarte bune in greutate.
In primele zile de viata, puii se hranesc si se adapa din tavite si adapatori simple.
Se va administra cantitati mici de furaje, in tainuri cat mai dese, astfel incat furajul sa fie permanent proaspat si sa
trezeasca intersul puilor fata de consumul de foraj.
La doua saptamani, tavitele si adapatorile simple vor fi scoase si se vor instala hranitori si instalatia de adapare.
De asemenea, intensitatea luminii este mai puternica deoarece puii au o vedere mai slaba in primele zile de viata,
astfel ca in prima saptamana din 24 de ore ale zilei programul de iluminat este de 23 ore lumina cu o ora intuneric.
O grija deosebita se va acorda mentinerii unui asternut uscat si curat.
Cresterea puilor pentru carne in perioada 3 - 6 saptamani
In aceasta perioadă problemele principale care trebuie avute in vedere sunt hranirea, adaparea si microclimatul.
Puiul de carne se dezvolta foarte repede, atat ca greutate corporala, cat si ca inaltime. Pentru aceasta crescatorul
trebuie sa aiba grija ca inaltimea hranitorilor sa fie usor superioara inaltimii spinarii puilor (10-20 cm).
54
Daca inaltimea este mai mica, hranirea si adaparea sunt incomode si are loc risipa de furaje si apa; puii circula greu
si se lovesc, deteriorandu – se calitatea carcaselor dupa taiere. De asemenea, nu trebuie sa existe o distantă mai
mica de 50 cm intre doua hranitori tronconice deoarece puii se hranesc concomitant la ambele si se jeneaza,
neputandu – se furaja normal.
Pentru cresterea puilor de carne pentru o serie de productie, pornind de la popularea halelor cu pui de o zi, este
necesara o cantitate de 2,70 kg de hrana/cap de pui/ciclu de ingrasare pentru un spor de un kg. Incalzirea fiecarei
hale se face cu aeroterme, echipate complet cu termostate cu reglare electronica. Programul de lumina asigurat
pentru cresterea puilor este variabil, durata variind in functie de varsta puilor.
Totodata, nu mai este nevoie ca tainurile sa se administreze de mai multe ori pe zi ca in primele saptamani. Furajul
se poate administra o data pe zi sau chiar o data la doua – trei zile, fara a influenta negative sporul in greutate.
Furajul administrat va fi de tip finisare si trebuie sa asigure din punct de vedere calitativ toate elementele nutritive
necesare acestei perioade de dezvoltare.
Necesarul de substante nutritive
Tipul
hibridului
E.M.
Kcal./kg
P.B.
%
M.
%
M.+C.
%
L.
%
Ca.
%
P.
%
Ross 3225 19-21 0.47 0.85 1.13 0.85 0.44
Hybro 3200 17.5 0.35 0.70 0.94 0.80-0.85 0.39
Nota :
E. M. – energie metabolizabila
P. B. – proteina bruta
55
M. – metionima
M.+ C. – metionima + cristina
L. – lizina
Ca. – calciu
P – fosfor
Evacuarea dejectiilor rezultate in urma cresterii puilor de carne din cadrul fermei se face la sfarsitulul unei serii,
dejectiile solide fiind colectate la sfarsitul ciclului de productie in interior in capatul fiecarei hale.
Din hala dejectiile se incarca direct in mijloacele auto urmand a fi transportate la platforma proprie de depozitare a
dejectiilor prevazuta cu pereti cu inaltimea de minim 1,5 m. Platforma de depozitare a dejectiilor este executata din
beton si este prevazuta cu acoperis, in acest fel evitandu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica, a apei in
amestec cu dejectiile, in cazul in care, potential pot aparea fisuri in fundatia platformei. Totalul volumului de
stocare a platformei este de aproximativ 624 m3 Din care capacitatea efectiva (utila) este de 500 m3.
Colectarea, transportarea si imprastierea dejectiilor pe terenurile agricole se vor face de doua ori pe an. Perioadele
optime de imprastiere a acestora sunt: toamna, dupa recoltare si primavara, inainte de insamantare.
Igienizare hale si utilaje
Dupa depopulare, halele intra in perioada de vid sanitar, in care are loc curatirea, spalarea si igienizarea
acestora.
56
Procesul de igienizare a halelor si utilajelor consta intr-o succesiune de activitati:
� sunt evacuate pasarile din adapost;
� Se ridica liniile de adapare si liniile de furajare ,
� se evacueaza asternutul impreuna cu dejectiile
� se scoate de sub tensiune reteaua electrica a spatiului in care urmeaza a se executa decontaminarea;
� se umezeste – cu apa sub presiune - intreaga suprafata vizata a fi decontaminata;
� se executa o curatire mecanica cu perii si dispozitive de ras suprafete;
� sunt executate reparatiile curente necesare reluarii procesului de productie;
� se aplica dezinfectantul;
� se realizeaza dezinfectia cu cloramina si produse specifice admise de ANSVSA.
2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute
in vedere.
Nu au fost studiate alte tehnologii, tehnici sau echipamente, intrucât titularul a optat pentru echipamente
care corespund prevederilor BAT/BREF pentru cresterea puilor de carne .
2.1.2 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile
57
Cele mai bune tehnici disponibile aplicabile pentru proiect propus „Ferma mixta de crestere puilor de carne”
sunt:
� Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs, July 2003;
� Draft Reference Document on Best Available Techniques on emissions from storage, January 2005;
� References Document on the General Principles of Monitoring, July 2003.
Activitatea propusa a se desfasura pe amplasament „ferma de crestere a puilor de carne” va respecta de la
bun inceput cele mai bune tehnici disponibile (BAT) prin masurile luate in proiectarea intregului procesul
tehnologic de crestere a pasarilor.
Selectia materiilor prime
In ferma se aplica recomandarile BAT privind tehnicile de nutritie, care asigura dejectii cu continut scazut de
azot si fosfor. Astfel:
� operatorul mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta lunara a consumurilor de materii prime si
materiale auxiliare.
� furajele pentru hranirea pasarilor sunt preparate in conformitate cu recomandarile BAT. Pentru fiecare
categorie de animale se folosesc categorii de nutret combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta maxima
de transformare furaj/greutate.
58
Scopul este de a satisface nevoile animalelor imbunatatind digestibilitatea nutrientilor. Prin echilibrarea
concentratiei diferitelor componente esentiale cu componente nediferentiate de N se urmareste imbunatatirea
eficientei sintezei de proteine a corpului.
De asemenea, nivelul energetic al ratiei furajere trebuie sa fie de cca 3.000 kgcal/kg pe intreaga perioada de crestere.
O reteta cu nivel energetic ridicat, dar neechilibrata su raport proteic va aduce la depuneri de grasime pe carcase si
viscera, lucru nedorit atat de crescator, cat si de consumator.
Alimentatia rationala a pasarilor presupune si :
Asigurarea frontului optim de furajare care influenteaza cresterea puilor;
Administrarea de ratii elaborate dupa un program de furajare strict, in functie de tehnologia de crestere;
Elaborarea unei ratii echilibrate pentru mentinerea apetitului si evitarea carentelor nutritionale.
Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile privind consumul de furaje. Activitatea in ferma de crestere a puilor de carne
Cerinte BAT Conformare (Da / Nu)
1 2 3 a) Tehnici de nutritie Puii sunt hraniti dupa retete diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala. Se utilizeaza furaje combinate pe
Hranire in faze diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala a puiului
Da
59
baza de porumb, soia, faina de peste si alte microelemente Faza de start Proteina -19-21 % Fosfor total -0,65-0,75 % Faza de crestere Proteina -19-21 % Fosfor total- 0,60-0,70 % Faza de final Proteina – 18- 20 % Fosfor total 0,57-0,67%
Faza 1 Proteina – 20 – 22 % Fosfor total – 0,65 – 0,75 % Faza 2 Proteina – 19 – 21 % Fosfor total – 0,60 – 0,70 % Faza 3 Proteina – 18 – 20 % Fosfor total – 0,57 – 0,67 % Nota: Valorile sunt indicative deoarece depind de continutul energetic al hranei. De aceea nivelurile trebuie sa fie adaptate la conditiile locale.
Da
Activitatea in ferma de crestere a puilor de carne
Cerinte BAT Conformare (Da / Nu)
b) Consum de nutret Consum mediu de nutret de 2,7 kg/ kg pui viu. Avand in vedere greutatea medie de 1,6 kg, rezulta o cantitate medie consumata de 4.32 kg furaj/ pui
Cantitatea medie consumata este de 3,3 – 4,5 kg furaj/ pui/ ciclu de productie (BREF ILF Sectiunea 3.2.1.1, tabelul 3.2)
Da
Utilizarea eficienta a apei
In desfasurarea activitatii se are in vedere reducerea consumului de apa proaspata aplicand urmatoarele
recomandari BAT:
60
� consumul de apa potabila va fi contorizat si inregistrat lunar in evidentele societatii;
� igienizarea adaposturilor se va face cu sisteme cu jet de apa sub presiune;
� se va efectua calibrarea periodica a sistemului de adapare a puilor;
Se va urmari permanent detectarea scurgerilor si repararea imediata a defectiunilor constatate.
Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT), privind consumul de apa in cadrul fermei Activitatea in ferma Cerinte BAT Conformare
(Da / Nu) a) Apa de baut Linii de adapare moderne, cu picuratori Suspendate, 6 pui la picurator (conform BAT).
Reducerea consumului de apa de baut nu este considerata o masura practica. Este obligatoriu sa se asigure accesul permanent la apa pentru pasari. S-au inregistrat consumuri mai mici la sistemul cu picuratori decat la cele rotunde datorita pierdrilor mai reduse (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.1) dar nu s-a ajuns la o concluzie care anume dintre ele este BAT (BREF ILF Sectiunea 5.3.3)
Da
Consum de cca. 0,2 l/ pui /zi Consum mediu pt. apa de baut: 40 – 70 l/ pui/ an (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.1, tabel 3.11)
Da
Presiunea apei si inaltimea liniilor de adapare se regleaza in functie de varsta pasarilor, astfel incat pasarile sa aiba in permanenta acces la apa dar fara a se produce scurgeri si deversari.
Calibrarea periodica a instalatiei de baut pentru evitarea deversarilor (BREF ILF Sectiunea 5.3.3).
b) Curatarea si igienizarea halelor Curatirea cu apa sub presiune dupa ciclul de Da
61
Halele se curata uscat dupa fiecare ciclu de productie, apoi se spala cu poma de spalat, folosind apa la presiunea inalta, precum si dezinfectanti.
productie. (BREF ILF Sectiunea 5.3.3) Pastrarea unui echilibru intre consumul de apa si mentinerea curateniei. (BREF ILF Sectiunea 5.3.3).
Se foloseste o cantitate de 0,0032 m3/m2 de pardoseala/ciclu
Consumul mediu de apa pentru curatenie per ciclu: 0,012 – 0,120 m3/ m2 de pardoseala (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.2; tab. 3.12)
Da
c) Monitorizarea consumului de apa Se face doar inregistrarea consumului total. Nu exista apometre la hale.
Evidente privind consumul de apa. (BREF ILF Sectiunea 5.3.3).
Da
d) Detectarea si remedierea pierderilor necontrolate Scurgerile se detecteaza prin control vizual si eventualele defectiuni se remediaza cat mai repede posibil.
Detectarea si remedierea scurgerilor. (BREF ILF Sectiunea 5.3.3).
Da
Sistemele de crestere a puilor de carne
Sistemele de adapostire pentru pui din cadrul fermei corespund cerintelor BAT datorita echiparii halelor:
halele sunt echipate cu 3 linii de furajare si 4 linii de adapare. Activitatea de creştere intensivă a puilor se va face
pe aşternut permanent. Aşternutul este constituit din reziduri vegetale (paie) şi rumeguş care se aplică pe
pardoseală, cu scopul de a asigura puilor un loc călduros, moale, elastic şi uscat. Rolul acestuia este de a reduce
diferenţa de temperatură dintre pui şi suprafaţa pardoselii.
62
Acest tip de aşternut are capacitatea de izolare termică şi absorbţie mare,este
elastic, netoxic şi nu are capacitatea de iritare a pielii fiind neaderent la
pene.
Aşternutul se va aduna la sfârşitul fiecărui ciclu de producţie şi se va
aşeza pe platforma betonată în scopul obţinerii unui îngrăşământ
natural bine fermentat.
Se va asigura o hranitoare pentru fiecare 70 pui ;
Se va asigura un picurator pentru fiecare 10 pui;
In primele zile de viata, puii se hranesc si se adapa din tavite si adapatori
simple. La doua saptamani, tavitele si adapatorile simple vor fi scoase si se
vor instala hranitori si instalatia de adapare.
In perioada 3-6 saptamini crescatorul trebuie sa aiba grija ca inaltimea
hranitorilor sa fie usor superioara inaltimii spinarii puilor (10-20 cm).
De asemenea, nu trebuie sa existe o distantă mai mica de 50 cm intre doua
hranitori tronconice deoarece puii se hranesc concomitant la ambele si se
jeneaza, neputandu – se furaja normal.
63
Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT), privind sistemul de crestere in cadrul fermei Activitatea in ferma Cerinte BAT Conformare
(Da / Nu)
1 2 3
Crestere la sol pe asternut de rumegus si paie de 10 – 15 cm grosime; - Fiecare hala este incalzita cu aeroterme cu ardere completa; - ventilare mecanica; - apa de baut se asigura prin instalatie dotata cu linii de picuratori fara scurgeri, cu reglarea presiunii si inaltimii liniilor de adapare in functie de varsta pasarilor.
Conform BREF ILF sectiunea 5.3.2.2, pentru puii de carne BAT este: • Hala ventilata natural cu podea acoperita complet cu asternut si echipata cu sistem de furnizare a apei de baut fara scurgeri (sistem descris in BREF ILF Sectiunea 2.2.2 si Sectiunea 4.5.3) sau • Hala bine izolata, ventilata cu ventilatoare, cu podea acoperita complet cu asternut si echipata cu sistem de furnizare a apei de baut fara scurgeri (sistem VEA descris in BREF ILF Sectiunea 4.5.3) Masuratori foarte precise au aratat ca ambele sisteme (considerate ca sistem de referinta) au acelasi factor de emisie pentru emisiile de amoniac si anume: 0,08 kg NH3/ loc/ an (BREF ILF
Sectiunea 4.5.3)
Da
Reducerea emisiilor de amoniac din aer de la sistemele de adapostire a puilor
de carne se va realiza pe baza urmatoarelor principii:
· ventilatie automata a halelor ce asigura aerarea si mentinerea unei
temperaturi scazute a dejectiilor;
· aplicarea masurilor si a tratamentelor suplimentare: inhibatori de miros,
evacuarea si aerarea periodica pentru a realiza scaderea temperaturii
dejectiilor.
64
Evacuarea apelor uzate si managementul dejectiilor
Dejectiile solide colectate la sfarsitul unui ciclul de productie (serie) se
colecteaza in interior in capatul fiecarei hale de unde se incarca direct in
mijloacele auto si transportate la platforma betonata pentru stabilizare in
vederea utilizarii ca material fertilizant pe terenuri arabile. Tehnica utilizata
in cadrul fermei este BAT. Platforma va fi prevazuta cu rigola pentru
preluarea apelor pluviale (levigatului) din dejectii si dirijarea acestora in
statia de epurare. Apele uzate rezultate de la spalarea halelor se colecteaza
prin intermediul sistemului de canalizare intern din hale si se dirijeaza catre
statia de epurare proprie.
Tehnica este BAT reclamand insa respectarea cerintelor stipulate atat in
legislatia nationala.
Depozitarea dejectiilor pe platforma are ca efect compostarea ce duce la
pierderi de azot, potasiu si fosfor. Cea mai mare parte din azot se evapora in
aer sub forma de amoniac si numai o mica parte ramane in ingrasamant.
Evaporarea azotului sub forma de amoniac NH3 este iminuata/evitata prin
acoperirea fractiei solide cu paie si rumegus pana la utilizarea acestea ca
fertilizant pe terenurile agricole.
Imprastierea acestora pe teren sub forma de ingrasamant organic, se va face
de doua ori pe an, primavara si toamna, cand terenul agricol nu este cultivat.
Depozitarea fracţiei solide pe platformă are ca efect compostarea.
Evaporarea azotului sub forma de amoniac NH3 este diminuată prin
acoperirea fracţiei solide cu paie şi rumeguş până la utilizarea acestea ca
fertilizant pe îngrăşămintele agricole. Platforma betonată, are scop duplicitar
atât în ceea ce priveşte depozitarea şi apoi folosirea dejecţiilor rezultate în
urma încheierii ciclului de producţie ca îngrăşământ natural organic înainte
65
de înfiinţarea culturilor conform planului de fertilizare întocmit de către
organismele abilitate sau centre şi institute de cercetare – dezvoltare în
agrochimie şi pedologie, cât şi în ceea ce priveşte protejarea apelor
împotriva nitraţilor care pot, după cum am arătat pot genera nitriţi şi în
cantităţi mari aceştia pot avea un impact negativ asupra sănătăţii oamenilor
cât şi a mediului.
Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole
Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole si utilajele
necesare aplicarii pot varia in functie de:
� tipul si natura dejectiilor;
� utilizarea si structura terenului de aplicare;
conditii meteorologice.
Utilizarea compostului (fractiei solide) ca fertilizant se va face cu
respectarea prevederilor Ord.MMGA nr.344/2004-Ord.MAPDR 708/2004,
prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor
impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA
1182/2005 - Ordinul MAPDR 1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA
nr.242/2005-Ord. MAPDR 197/2005.
Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul dejectiilor si al apelor uzate Activitatea in ferma Cerinte BAT Conformare
(Da/ Nu) 1 2 3
a) Stocarea dejectiilor
solide
In fermele de pasari se impune sa fie mentinute
dejectiile solide in forma uscata pentru a reduce
Da
66
Exista prevazuta o
platforma de depozitare,
acoperita, amenajata
special, pentru
depozitarea
dejectiilor solide
emisiile de amoniac si pentru o mai usoara
manevrare sau manipulare. (BREF ILF
Sectiunea 2.12).
De obicei se utilizeaza un spatiu de depozitare
inchis, acoperit, cu pat impermeabil, echipat cu
deschideri pentru ventilatie si cu o usa de acces
pentru facilitarea transportului.
Pentru mentinerea unor emisii gazoase reduse,
dejectiile trebuie sa fie ferite de influente
externe cum sunt ploaia si lumina solara (BREF
ILF Sectiunea 4.8.1.3) BAT este depozitarea
intr-un hambar cu podea impermeabila si cu
ventilatie suficienta. Capacitatea depozitului
trebuie sa fie suficienta pentru pastrarea
dejectiilor pana la tratarea ulterioara
sau aplicarea pe camp (BREF ILF Sectiunea
5.3.5).
b) Aplicarea
dejectiilor
Nu este o activitate
proprie fermei
BAT este (BREF ILF Sectiunea 5.1):
1. Cantitatea de dejectii aplicata trebuie sa tina
cont de necesitatile prognozate ale culturilor in
ce priveste azotul si fosforul precum si de
aportul acestora din sol si ingrasamintele
aplicate.
2. Trebuie sa se tina cont de caracteristicile
terenului: panta, tipul de sol, conditii climatice,
ploaie, irigatii, practici agricole si de folosire a
Nu se poate stabili
67
terenului, asolament
3. Dejectiile nu vor fi aplicate pe teren atunci
cand campul este saturat cu apa, inundat,
inghetat, acoperit cu zapada.
4. Dejectiile nu vor fi aplicate pe terenuri cu
panta accentuate sau pe cele din apropierea
cursurilor de apa.
5. Aplicarea dejectiilor trebuie sa tina cont de
vecinatati pentru a evita neplacerile din cauza
mirosurilor (sa nu se aplice in timpul zilei, sa se
evite zilele de weekend si de sarbatoare, sa se
tina cont de directia vantului.
BAT pentru aplicarea dejectiilor de pasare -
uscate sau umede –este incorporarea intr-un
interval de 12 ore. Doua State Membre nu
sprijina aceasta parere sustinand ca BAT este
incorporarea intrun
interval de 24 de ore cu o reducere de 60-70 %
a emisiilor de amoniac (BREF ILF Sectiunea
5.3.7)
Stocarea si Tratarea
apelor de spalare
Colectarea in sistemul
de canalizare al fermei
si descarcarea in statia
de epurare proprie.
Apele uzate, care inseamna amestecul de ape de
spalare, ape menajere si ape pluviale care au
fost contaminate cu dejectii, pot fi amestecate
cu dejectiile lichide sau semisolide si
gospodarite in
acelasi fel.
68
In fermele de pasari, de obicei, apa uzata este
stocata in rezervoare
si gospodarita separat. Daca se stocheaza
separat, apa uzata poate fi 1) aplicata pe teren
prin masini de irigat cu rata/debit redus sau
2) tratata intr-o instalatie de tratare a apelor
reziduale (BREF ILF sectiunea 2.12).
Se va tine cont de urmatoarele conditii:
- la tratarea in statii de epurare cu evacuarea
efluentului in receptorii naturali: respectarea
tuturor reglementarilor nationale cu privire la
protectia apelor impotriva poluarii cu poluantii
specifici
- la stocarea in rezervoare si aplicarea pe camp:
respectarea reglementarilor comunitare privind
protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati
proveniti din surse agricole.
2.2 Activitati de dezafectare
In conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea si
completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de
constructii, art. 6 alin(1):
„Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, partiala sau totala, a
constructiilor si instalatiilor aferente constructiilor, a instalatiilor si utilajelor
tehnologice, inclusiv elementele de constructii de sustinere a acestora,
inchiderea de cariere si exploatari de suprafata si subterane, precum si a
69
oricaror amenajari se face numai pe baza autorizatiei de desfiintare obtinute
in prealabil de la autoritatile prevazute la art. 4."
Constructiile se vor debransa de la utilitati numai cu acordul detinatorului de
retele de apa, energie electrica, gaze.
Investitia analizata se doreste a fi durabila, fiind proiectata pentru o
perioada de functionare cat mai lunga, insa, in momentul in care investitia nu
va mai satisface necesitatile beneficiarului si se va dori schimbarea
destinatiei de baza a terenului se vor efectua lucrari de dezafectare si
demolare in sensul invers de punere in opera a acestora, pentru care se va
respecta legislatia de protectia mediului in vigoare la momentul dezafectarii.
Activitatile implicate in dezafectarea proiectului sunt:
- Punerea în siguranţă a instalaţiilor;
- Oprirea alimentării cu energie electrică, gaz metan şi apă
industrială;
- Golirea tuturor instalaţiilor;
- Eliminarea completă, în deplină siguranţă, a uleiurilor şi emulsiilor
de răcire din echipamentele tehnologice, colectarea lor în recipiente
adecvate şi predarea lor la unităţi specializate de
valorificare/eliminare;
- Dezafectarea tuturor zonelor de stocare materii prime;
- Demontarea instalaţiilor şi valorificarea/eliminarea materialelor
rezultate
- Colectarea deşeurilor generate în spaţii amenajate şi
valorificarea/eliminarea lor corespunzătoare prin firme autorizate;
- Investigaţii privind nivelul de contaminare a solului şi a apei
subterane şi compararea rezultatelor cu valorile determinate initial;
- La demolarea şi demontarea instalaţiilor tehnologice materialele
70
feroase şi neferoase, precum şi cele provenite din construcţii vor fi
valorificate prin societăţi autorizate;
- Ecologizarea întregului amplasament, după dezafectarea tuturor
instalaţiilor;
- Asigurarea pazei non-stop a obiectivului şi menţionarea într-un
registru de evidenţă a tuturor evenimentelor ce apar pe
amplasamentul instalaţiei;
- Anunţarea oricărui eveniment la Agenţia Regională pentru Protecţia
Mediului Galaţi.
La încetarea activităţii se va analiza impactul produs de activitatea
tehnologică asupra solului pentru a constata gradul de poluare şi necesitatea
oricăror remedieri în vederea aducerii terenului într-o stare satisfăcătoare din
punct de vedere al categoriei de folosinţă avută anterior.
Dezafectarea, demolarea instalaţiilor şi construcţiilor se va face obligatoriu
pe baza unui proiect de dezafectare. Solicitarea şi obţinerea acordului de
mediu sunt obligatorii pentru proiectele de dezafectare aferente activităţii cu
impact semnificativ asupra mediului.
3. Deseuri.
Surse de generare deseuri in perioada de constructie
In timpul construirii obiectivului de investitie „I nfiintare ferma de
crestere a puilor de carne”, vor rezulta deseuri specifice organizarii de
santier, rezultate ca urmare a lucrarilor de constructie, amenajare hale si
montaj instalatii si utilaje.
Din activitatile de amenajare hale si amplasare utilaje vor rezulta
urmatoarele deseuri:
71
� deseuri de materiale de constructie, materiale inerte: pietris, beton,
tencuieli;
� deseuri metalice, fractii metalice;
� deseuri ambalaje: material plastic, hartie, lemn, carton;
� deseuri menajere – din activitati igienico-sanitare ale personalului
angajat.
Deseurile rezultate din activitatea de constructie si deseurile
municipale/menajere vor fi colectate selectiv si eliminate prin firme
autorizate.
Surse de generare deseuri in perioada de functionare a
obiectivului
In urma activitatilor desfasurate in cadrul fermei de crestere a puilor
de carne pe amplasament vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:
o Deseuri menajere municipale, deseuri ce sunt depozitate in container tip
Europubela si sunt ridicate periodic de catre societati de salubritate
autorizate specializate.
o Dejectii animaliere– sunt colectate separat si depozitate pe platforma
betonata impreuna cu asternutul din reziduri vegetale(paie) si rumegus
care se aduna la sfarsitul fiecarui ciclu de productie in scopul obtinerii unui
ingrasamint natural bine fermentat.
o Deseuri de medicamente neutilizate, degradate sau expirate,
ambalajele de deseuri periculoase-substante folosite la dezinsectie,
deratizare .
Sunt deseuri a caror colectare si eliminare fac obiectul unor masuri speciale
pentru prevenirea contaminarii.
72
Aceste deseuri periculoase stocate in recipiente etanse sunt depozitate in
cadrul filtrului sanitar si sunt predate societatilor specializate pentru
neutralizarea lor.
Deseurile de medicamente vor fi depozitate in cutii speciale si colectate de
catre serviciul veterinar si predate unei companii specializate in incinerarea
materialelor cu respectarea reglementarilor legale.
o Deseuri de tesuturi animale - cadavre rezultate in urma mortalitatii
efectivelor de pasari pot prezinta un risc potential in constituirea focarelor
de imbolnavire a animalelor sau a oamenilor sunt stocate in lada frigorifica,
in incinta sub filtru sanitar si protectie. Aceste deseuri periculoase sunt
predate unei companii specializate in incinerarea deseurilor de tesuturi
animale cu respectarea reglementarilor legale.
o DEEE (deseuri de echipamente electrice si electronice) –rezultate ca
urmare a casarii, defectarii, scoaterii din uz a instalatiilor sau componente
din instalatii electronice si electrice sunt colectate separat si stocate intr-
un spatiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzator.
Evidenta gestiunii deseurilor este tinuta de catre personalul fermei si
monitorizata de catre serviciul de protectie a mediului al beneficiarului.
Surse de generare a deseurilor in perioada de dezafectare a
obiectivului
Din activitatile de dezafectare/demolare hale si a utilajelor componente vor
rezulta urmatoarele deseuri:
� deseuri de materiale de constructie, materiale inerte: pietris, beton,
tencuieli;
� deseuri metalice, fractii metalice;
� deseuri ambalaje: material plastic, hartie, lemn, carton;
73
� deseuri menajere – din activitati igienico-sanitare ale personalului
angajat.
Deseurile rezultate din activitatea de demolare/dezafectare vor fi
colectate selectiv si eliminate prin firme autorizate.
Prognozarea impactului
Deseurile rezultate vor fi stocate temporar, in spatii special amenjate,
pe platforme betonate, in conditii corespunzatoare, astfel incat sa nu
influenteze desfasurarea activitatilor pe amplasament.
Stocarea temporara a deseurilor se realizeaza in conformitate cu
legislatia specifica in vigoare, astfel:
� pe platforme betonate si acoperite/descoperite;
� spatii special amenajate pentru deseurile periculoase;
� in containere transportabile, butoaie metalice;
� in spatii inchise si acoperite.
Masuri de diminuare a impactului
Societatea va realiza un Plan de gestionare a deseurilor, generate pe
amplasament, in care se va specifica denumirea deseului produs, codul
deseului, cantitatea produsa, cantitatea valorificata, destinatia deseului,
precum si stocul existent la sfarsitul anului.
Prin masurile luate inca din faza de proiectare a procelor tehnologice
desfasurate in cadrul proiectului, poluarea datorata generarii deseurilor se
considera a fi situata in domeniul nesemnificativ.
Atat in perioada de constructie in faza de functionare cat si in faza de
dezafectare societatea va lua toate masurile necesare, astfel incat eliminarea
si valorificarea deseurilor se realizeaza controlat, fara a duce la poluarea
mediului inconjurator, astfel incat nu se preconizeaza un impact direct si
74
semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin
eliminarea acestor deseuri de catre firmele specializate.
In cazul DEEE (deseuri de echipamente electrice si electronice) -
Unelte electrice si electronice, societatea va realiza reciclarea acestora,
conform HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si
electronice.
Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporara a
acestora se realizeaza intr-un spatiu special amenajat, impermeabil, marcat
corespunzator.
Toate lucrarile de constructii si constructii-montaj aferente realizarii
investiei propuse se vor desfasura cu respectarea preederilor OUG 195/2005
modificat si completat cu legea 265/2006 privind protectia mediului pe
perioada de executie si exploatare.
Reconstructia ecologica a zonelor, gropilor de imprumut si carierelor
este indispensabila.In aceeasi situatie se afla si depozitele platformelor cu
materiale,organizarea de santier, productia de materiale(betoniera,
echipament pentru fabricarea asfaltului) .Pentru protectia mediului
inconjurator se vor respecta prevederile actelor normative cu privire la
organizarea de santier, depozitarea combustibililor, materialelor de
constructii in locuri special amenajate. Excedentul de pamint se va depozita
in spatiile puse la dispozitie de catre administratia publica locala.
La executarea lucrarilor se vor folosi numai utilaje si mijloace de
transport ce corespund din punct de vedere tehnic in vederea evitarii poluarii
mediului cu noxe sau materiale de constructie in vrac.Se interzice deversarea
pe sol sau in reteaua hidrografica de produse petroliere, uleiuri uzate.
Deseurile rezultate in perioada executiei obiectivului vor fi gestionate
cu respectarea prevederilor Ordonantei nr.78/2000, respectiv legii
75
426/2001.La finalizarea lucrarilor suprafetele de teren se vor reda folosintei
anterioare in starea initiala.
4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra
componentelor mediului si masuri de reducere a acestora
Activitatea de crestere intensiva a puilor de carne determina aparitia unor
fenomene negative, directe sau indirecte asupra mediului cum ar fi: poluarea
aerului (NH3, H2S, SO2, NOx), eutrofizarea (N, P), afectarea stratului de
ozon, producerea efectului de sera (CO2, CH4, N2O), perturbari ale
ambientului local (miros, zgomot), cresterea continutului de metale grele in
sol. Datorita cunoasterii tot mai profunde a diferitelor cauze ale acestor
fenomene, a avut loc o sporire a atentiei acordate aspectelor de mediu
datorate cresterii intensive a puilor.
Aspectul cheie este strans legat de procesul natural de viata si anume de
faptul ca animalele metabolizeaza hrana si elimina resturile de nutrienti prin
dejectii.
Din punct de vedere ecologic, eficienta cu care pui de carne transforma
hrana in energie, viteza de crestere si alimentatia sunt foarte importante.
Pentru a se asigura ca cerintele nutritionale sunt indeplinite, se
obisnuieste in mod frecvent ca animalele sa fie hranite cu nutrienti in exces.
Totodata, emisiile de amoniac in mediul inconjurator sunt in mare parte o
consecinta a acestui dezechilibru.
Calitatea si compozitia dejectiilor, respectiv modul in care sunt
gestionate si depozitate acestea sunt factori determinanti pentru nivelele de
emisii in cazul cresterii intensive a puilor.
76
În anul 2000 a fost adoptată Hotărârea Guvernului României nr. 964 prin
care aproba Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva nitraţilor
proveniţi din surse agricole, act normativ care transpunea în legislaţia
naţională Directiva Consiliului nr. 91/676/CEE din 12 decembrie 1981.
Conform Planului de acţiune se prevedea instituirea unei comisii care să
adopte măsuri în vederea protejării mediului înconjurător, a solului si a
apelor subterane şi de suprafaţă împotriva nitraţilor proveniţi din surse
agricole.
Potrivit Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împoriva
poluării cu nitra ţi unde se defineşte nitraţii ca fiind acele substanţe care pot
genera nitriţi care în cantităţi mari au efecte nocive asupra sănătăţii umane1.
De asemenea, dacă fosfaţii şi nitriţii ajung pe diferite căi în apele stătătoare
contribuie la producerea şi intensificarea procesului de eutrofizare care în
final determină degradarea acestora, şi distrugerea parţială sau chiar totală a
faunei prin eliminarea oxigenului şi formarea unor compoşi chimici.
Reducerea impactului egativ asupra mediului înconjurător se poate realiza,
în primul rând prin mijloace de prevenire a poluării prin utilizarea raţională
şi conservarea resurselor naturale.
În concluzie, investiţia ce se va realiza va cuprinde ca obiect şi platforma
betonată, investiţie care scop duplicitar atât în ceea ce priveşte depozitarea şi
apoi folosirea dejecţiilor rezultate în urma încheierii ciclului de producţie ca
îngrăşământ natural organic înainte de înfiinţarea culturilor conform planului
de fertilizare întocmit de către organismele abilitate sau centre şi institute de
cercetare – dezvoltare în agrochimie şi pedologie, cât şi în ceea ce priveşte
1 Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, revizuit în luna noiembrie
2005
77
protejarea apelor împotriva nitraţilor care pot, după cum am arătat pot
genera nitriţi şi în cantităţi mari aceştia pot avea un impact negativ asupra
sănătăţii oamenilor cât şi a mediului.
4.1 APA
4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului
Obiectivul este amplasat din punct de vedere geomorfologic in
Dobrogea Centrala, limitata la nord de falia Pecineaga – Camena si la sud de
falia Capidava Ovidiu.
Partea centrala a Dobrogei are aspectul unui platou, a carui altitudine
descreste de la N la S si catre Marea Neagra.
In lungul vaii Casimcea se distinge o zona mai joasa denumita
depresiunea Casimcea. Aceasta depresiune separa podisul Ulmetum spre N,
de podisul Tortomanului spre S, podisul Tortomanului cuprinzand partea
centrala a Dobrogei intre Vaile Casimcea si Carasu. Acest podis prezinta
spre E o zona mai joasa denumita podisul Litoralului, in care este amplasat
obiectivul proiectat.
Platoul dobrogean este strabatut de vai putin adanci care sunt tributare
la doua bazine hidrografice distincte: al Marii Negre catre E si al Dunarii
catre W. Vaile, cu exceptia vaii Casimcea, sunt lipsite de apa in afara
perioadelor de precipitatii abundente.
In zona Lumina - Sibioara podisul atinge cote maxime de +100 m in
partea de nord a bazinului hidrografic al vaii Sibioara, in partea sa vestica
spre localitatea M Kogalniceanu platoul aeroportului avand cote de 95,0 –
100,0 m si +80,0 m in zona amplasamentului investitiei. Amplasamentul
78
investitiei face parte din bazinul hidrografic al lacului Siutghiol in apropierea
liniei de cumpana cu bazinul hidrografic al lacului Tasaul.
Date hidrogeologice
In zona analizata au fost puse in evidenta urmatoarele orizonturi
acvifere :
- Orizontul acvifer din depozitele calcaroase jurasice care apar in
sinclinalul Casimcea, in zona carierei Sitorman si in satul Piatra, puse in
evidenta de forajele hidrogeologice executate pe valea Sitorman si de pestera
lui Ivan gasita la limita SW a satului Piatra. Stratul impermeabil al acestui
orizont acvifer il constituie depozitele marnoase intalnite la baza jurasicului,
sau sisturile verzi.
- Orizontul acvifer cuaternar cantonat in depozitele loessoide care
acopera cea mai mare parte a zonei studiate, care are ca strat impermeabil
sisturile verzi care sunt in general lipsite de apa subterana. Alimentarea
acestui acvifer se face din precipitatii
In zona amplasamentului fermei de crestere a puilor de carne, s-a
format un acvifrer freatic cantonat la baza loessurilor si in zona alterata a
sisturilor verzi, avand ca strat impermeabil sisturile verzi compacte intlnite
in aceasta zona la adancimea de cca. 15,0 m.
Starea apelor subterane
Analizele chimice executate pe probe de apa recoltate din forajele
executate in zona in special in localitatea Sibioara si in drenul existent pe
valea Sibioara, amonte de drumul national DN 22 Constanta - Tulcea, arata
ca apa subterana de la baza depozitelor cuaternare loessoide are un continut
relativ ridicat de saruri, respectiv 1.100 – 1235 continut situat la limita
79
prevederilor legii nr 458 privind calitatea apei potabile. Se inregistreaza
depasiri fata de legea apei potabile la sulfati si azotati.
Debitele reduse solicitate de beneficiar, precum si faptul ca in zona
apropiata, captarile existente sunt reduse, ne conduc la concluzia ca executia
lucrarilor proiectate, vor avea o influienta redusa asupra regimului apelor de
suprafata sau subterane din zona
Starea apelor de suprafata
Apele de suprafaţă sunt reprezentate prin Lacurile Taşaul şi Corbu.
Acestea sunt alimentate în special din Canalul Poarta Albă – Midia
Năvodari, aportul de suprafaţă (Râurile Casimcea şi Corbu) fiind
nesemnificativ.
Principalul afluent al Lacului Taşaul (Râul Casimcea), are un debit mediu
annual de 1,2 mc/s. Apa lacului, având un volum de cca. 49 milioane mc, are
un character mixt – oligohalin suferind, în ultimii ani, un intens proces de
eutrofizare sub influenţa factorilor poluanţi din bazinul său de recepţie ani,
un intens proces de eutrofizare sub influenţa factorilor poluanţi din bazinul
său de recepţie.
În cazul Lacului Tăbăcărie, lac cunoscut pentru procesele intense de
eutrofizare, asociaţia fitoplanctonică a prezentat, în ultimii ani, o dezvoltare
explozivă, cu producerea proceselor de eutrofizare, cu elemente algale
aparţinând grupului sistematic Cyanopliyta.
În ultimii ani, valorile medii înregistrate de fitoplancton au fost de 25
mil.celule/l – densitate şi 14 mg/l – biomasă.
Procesele de „înflorire” algală menţionate, determină calitatea
necorespunzătoare a apei ecosistemelor acvatice considerate, concretizată
prin : scăderea transparenţei apei până la câţiva zeci de cm., suprasaturaţii
mari de oxigen la suprafaţa apei şi carenţa de oxigen în straturile de fund ale
80
apei, miros specific, sărăcirea şi chiar dispariţia faunei bentonice, înlocuirea
descompunătorilor aerobi cu cei anaerobi, fenomene care pot fi însoţite şi de
mortalităţi piscicole.
Ceea ce atrage atenţia în mod deosebit în acest sector este sistemul
lacustru ( Siutghiol, Taşaul, Corbu), separat de mare printr-o barieră lungă şi
îngustă de nisip, sprijinită cu un capăt pe pintenul Tăbăcăriei constituit din
calcare lumaşelice sarmaţiene şi Capul Midia constituit din conglomerate şi
calcare jurasice. Marea a constituit acest cordon în tendinţa ei de regularizare
a ţărmului, ca şi în alte părţi de altfel, ceea ce ne face să presupunem că nu
este un ţărm de dată recentă; dimensiunile barierei sunt diferite – mai lată în
nord, ajungând la cca. 1400m. în dreptul oraşului Năvodari şi mai îngustă în
sud, cca. 400m, în dreptul Staţiunii Mamaia; altimetric, scade de la 6 – 7m în
sud, la 4 – 5m, în nord.
Lacul Siutghiol, situat la capătul unui sinclinal faliat (Falia Palazu),
spre deosebire de celelalte lacuri din zona litorală, prezintă o cuvetă de
origine tectonică – singurul lac tectonic de altfel din ţara noastră în faza
actuală – fapt care-i explică şi adâncimea maximă pe care o are, 17m; fundul
acestuia prezintă multe neregularităţi, fapt care se pune pe seama evoluţiei
îndelungate a calcarelor.
Ceea ce atrage atenţia este o altă particularitate – aceea că apele
acestui lac sunt ape dulci şi nu sărate ca ale Mării Negre, fiind alimentat prin
izvoare bogate de fund. Nivelul lacului, raportat la acel al Mării Negre, este
mai ridicat decât al acesteia cu cca. 2m. Belşugul de ape subterane, datorat
structurii geologice din aceată zonă, îi asigură Lacului Siutgiol rolul de
„regulator” între apele sărate ale Mării Negre şi captările de apă potabilă din
partea de sud al lacului.
81
Lacul Siutghiol este unul din lacurile mari de pe litoral, având o
suprafaţă de 18 km2 (lung de 8km, iar cea mai mare lăţime ajunge la 3,5km).
Lacul Taşaul, ocupă o suprafaţă de 1830 ha. Configuraţia alungită dă
imaginea clară a unui sector din valea Casimcei, inundat de apele mării şi
ulterior izolat printr-un perisip (cordon litoral) pe care trece o şosea şi o cale
ferată. Cuveta lacustră prezintă în general adâncimi mici.
Versantul sudic al ţărmului, între Năvodari şi Sibioara, este abrupt în cea
mai mare parte, prezentând o faleză lacustră.Investiţia „Canalizare menajeră
şi pluvială, zona lotizării Ciocârliei”, este amplasată în partea de sud a
oraşului Năvodari, pe malul stâng al Canalului Poarta Albă – Midia
Năvodari.Lacurile Taşaul şi Corbu s-au format prin bararea gurilor de
vărsare a râurilor Casimcea, respectiv Corbu, prin cordoane de nisip, la
contactul cu linia ţărmului, în decursul ultimei secvenţe transgresive
(flandriene) din evoluţia Mării Negre.
Influenta lucrarilor proiectate asupra regimului apelor de
suprafata sau subterane.
Forajele proiectate nu influienteaza regimul apelor de suprafata. Nici
procesele tehnologice ale fermei de crestere a puilor nu influenteaza regimul
si calitatea apelor de suprafata, avand in vedere masurile de colectare si de
evacuare a acestora
4.1.2. Alimentarea cu apa
Sursa: subteran in incinta fermei, constind in doua puturi forate cu H=15 m;
Qmax=4- 8 mc/ora.
Instalatii de tratare – nu se face tratare
Apa va fi pompată în reţeaua de distribuţie prin intermediul a unui hidrofor,
amplasat adiacent rezervorului de înmagazinare a apei.
82
Hidroforul de tip Gardena asigura alimentarea automata cu apa a halelor, a
sediului administrativ asigurind un debit si o presiune constanta.
Pompa porneste automat atunci cand este nevoie de apa si se opreste
automat cand consumul de apa inceteaza.
Volume de apa captate din subteran:
-Necesarul de apa
Mediu zilnic=25,40mc (0,30 l/s)
Maxim zilnic=33,02mc (0,38 l/s)
Maxim orar=2,75mc (0,76 l/s)
-Cerinta de apa
Mediu zilnic =27,20mc (0,31l/s)
Maxim zilnic =35,36mc (0,41l/s)
- Volume evacuate:
zilnic maxim 0,69 mc, anual 251,85 mc
zilnic mediu 0,55 mc, anual 200,75mc
- Instalatii de aductiune si inmagazinare: conducta de aductiune a apei de la
foraje la rezervorul de inmagazinare a apei va fi executata din metal cu
D=4”.
-Retea de distributie: este din otel, cu Dn 3-4 toli.
-Apa pentru stingerea incendiilor – este asigurata din rezervorul tip
hidrosfera de V= 70 mc, prin hidranti interiori, hidranti exteriori .
Aparate de masura si control- apometru amplasat pe conducta de alimentare.
Regimul de functionare al fermei va fi de: 365 zile/an si 24 ore/zi.
Alimentarea cu apa tehnologica (industriala) – aceeasi sursa
subterana prezentata anterior
Apa pe amplasament va fi utilizata in urmatoarele scopuri:
83
� igienico–sanitare, pentru personalul permanent de deservire la ferma
de crestere a puilor de carne si statia de epurare a apelor uzate;
� necesar potabil pentru pasari
� igienizarea celor 2 hale.
Norme de consum de apa
� in scopuri igienico – sanitare pentru personal: 60 l/zi/persoana
conform STAS 1478-90
� pentru cresterea puilor de carne: 0,2l /pui/zi
� igienizarea si curatarea halelor – 2 mc x 2 hale = 4,0 mc/ciclu;
� 0,0032 mc/mp pardoseala/ciclu
Caracteristici cantitative ale sursei de apa in sectiunea de
prelevare
Alimentarea cu apa a fermei de crestere a puilor de carne se va face utilizind
apa din sursa proprie cu ajutorul a doua puturi forate si construirea unui
bazin tampon, tip hidrosfera, cu capacitatea de 70mc pentru a asigura un
debit la presiune constanta urmand ca din acesta sa se realizeze distributia in
reteaua din incinta fermei.
Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa
Pentru alimentarea cu apa a fost aleasa varianta construirii a 2 puturi forate
din urmatoarele motive:
• nu exista o alta sursa sigura de alimentare cu apa potabila in zona;
• costuri reduse pentru realizare sistemul de bransare si distributie a
apei potabile in cadrul proiectului;
• sursa de apa potabila necontaminata.
Masuri de inbunatatire a alimentarii cu apa
Apa potabila va indeplini conditiile de potabilitate conform prevederilor
legale stabilite prin STAS 1342- Apa potabila.
84
Masurile adoptate pe amplasament de catre titularul activitatii sunt reprezentate
de:
- instituirea de zone de protectie sanitara in jurul rezervorului de apa si a
conductelor de transport;
- controlul riguros al calitatii si al consumului de apa
Informatii privind calitatea apei folosite: indicat ori fizici,
chimic, microbiologici
Alimentarea cu apa potabila se va realiza din cele 2 foraje care se vor
construi iar calitatea apei va corespunde din punct de vedere al parametrilor
fizico-chimici si microbiologici.
Motivarea folosirii apei subterane in scopuri productive
Nu este cazul.
Alti utilizatori de apa, curenti sau prognozati, in zona de
impact a activitatii propuse
In zona analizata alti utilizatorii care folosesc aceasi sursa de apa sunt
reprezentati de locuitorii comunei Lumina.
4.1.3. Managementul apelor uzate
In cadrul fermei de crestere a puilor pentru carne apa va fi utilizata
pentru:
- nevoi igienico – sanitare, pentru personalul permanent de deservire
din cadrul fermei – 10 persoane;
- spalarea – igienizarea unor utilaje si a incintelor/halelor de crestere a
puilor;
- consumul pasarilor;
85
In activitatea de crestere a puilor de carne care se va desfasura pe
amplasament se vor utiliza tehnici comparabile cu cele mai bune tehnici
disponibile (B.A.T.).
Consumurile de apa estimate in cadrul proiectului se bazeaza pe
rezulatele mentionate in literatura de specialitate cat si pe exemplele
prezentate in documentul de referinta B.A.T./B.R.E.F.
Consumul de apa estimat prin aplicarea tehnicilor propuse de titularul activitatii
Consumul de apa pentru ferma de crestere a puilor de carne depinde in
primul rand de perioada (stadiu de productie) crescand odata cu varsta si
cantitatea de furaje furnizata fiecarui animal.
Astfel consumul de apa pentru cresterea puilor de carne are o influenta clara
asupra volumului si calitatii dejectiilor.
Consumul de apa necesar procesului tehnologic de crestere si ingrasare a
puilor de carne se desfasoara in sistem intensiv industrial in flux continuu pe
stadiile de productie conform tabelului:
Consumul de apa necesar in procesul tehnologic
Categorie Capacitate Capete/locuri
Stadii productie
Consum apa l/cap pui
Pui de carne 47600 crestere 0,2 l/pui
Consumul de apa estimat pentru cresterea puilor de carne este de 0,2
l/pasare rezultand un consum total:
Consum total de apa zilnic 47600 x 0,2 l/pasare = 9,52 mc/serie;
Consum total de apa serie: 9,52 x 6,5= 61,88 mc/an
86
Necesarul de apa
Q med.zi = Ni x qspi = 1/1000 (10 x 60 + 47.600 x 0,2 + 1.000 x 1) = 1/1000
(600 + 9520 + 1.000) = 11,12 mc/z (0,128 l/s);
Q max.zi = Qmed.zi x Kzi = 11,12 mc/zi x 1,3 = 14,45 mc/zi (0,167 l/s);
Q max.orar = 1/24 x Q max.zi x Ko = 1/24 x 14,45 x 2,0 = 1,20 mc/h (0,33
l/s)
- Kzi = 1,3; Korar = 2,0; (STAS 1343/3-89);
Apa uzata menajera
Qu med.zi = Q med.zi x 0,8 = 1,6 x 0,8 = 1,28 mc/zi;
Qu max.zi = Qu med.zi x Kzi = 1,6 x 1,3 = 2,08 mc/zi
Apa uzata tehnologica
Q ind = 2 mc x 2 hale = 4,0 mc/ciclu
Q ind. med.zi = 4,0 mc : 14 zile = 0,285 mc/zi
Total apa uzata menajera si industriala care ajunge la statia de epurare
Qu med.zi = Qu men. + Qu ind =1,28 + 0,285 = 1,565 mc/zi;
Qu max.zi = 2,08 + 0, 285 = 2,365 mc/zi
Consumul de apa necesar activitatilor de igienizare si curatenie a
spatiilor de crestere a puilor de carne prin spalarea sub presiune a
pardoselelor si indepartarea dejectiilor, este de 2 mc apa/hala de 1200 mp.
Rezultă un consum specific de 0,0016 m3/m2 de pardoseala, ce corespunde
cerintelor BAT prezentate in tabelul urmator.
87
Conform BAT volumul de apa utilizat pentru spalarea pardoselilor este:
Consumul mediu de apa pentru curatenie per serie
Consum apa curatenie conform BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.2; tab. 3.12
Pui de carne 0,002 – 0,020 m3/m2 de pardoseala
Debitul de apa uzate menajere provenite de la pavilionul administrativ si de
la dezinfectia halelor dupa fiecare ciclu de de productie, va fi ( pentru apele
uzate menajere se ia 0,8 din din necesarul de apa potabila si igienico-sanitara
stabilit in breviarul de calcul al necesarului de apa:
Qu med.zi = Q med.zi x 0,8 =1,60 x 0,8 =1,28 mc/zi;
Qu max.zi = Qu med.zi x Kzi = 1,6 x 1,3 = 2,08 mc/zi
Volumul de apa consumat pentru spalare – dezinfectie hale de productie la
un ciclu de productie + perioada de evacuarea dejectiilor solide, curatirea
halelor, spalarea si dezinfectarea halelor, 14 zile este de 2 mc/hala (din
experienta unor ferme similare) :
Q ind = 2 mc x 2 hale = 4,0 mc/ciclu
Q ind. med.zi = 4,0 mc : 14 zile = 0,285 mc/zi
Sursele de generare a apelor uzate in faza de constructie a
proiectului
Construirea obiectului de investitie nu reprezinta o sursa de poluare
pentru ape. Pentru a diminua impactul asupra mediului inconjurator se
interzice deversarea apelor uzate rezultate pe perioada constructiei in spatiile
naturale existente inzona. Se vor folosi WC-uri ecologice iar deseurile vor fi
adunate in containere speciale si transportate in locuri special amenajate.
88
Acesta este motivul pentru care urmează a fi asigurate toalete ecologice
transportabile pentru angajaţii ce lucrează în perioada de construcţie, prin
obligație contractuala. Nu există surse de contaminare estimate pentru apă pe
durata perioadei de construcţie.
Descrierea surselor de generare a apelor uzate in faza de functionare
a fermei de crestere a puilor de carne.
Sursele de generare a apelor uzate in cadrul fermei sunt reprezentate de:
- apele tehnologice rezultate in urma igienizarii halelor la sfarsitul unei serii
de crestere;
- apele tehnologice rezultate in urma igienizarii utilajelor si spatiilor de
lucru din cadrul abatorului de pasari;
- filtrul sanitar, statia de dezinfectie, laborator;
- sistemul de colectare a apelor pluviale.
In cazul analizat, titularul proiectului de investitie a ales un sistem de
colectare a apelor uzate menajere intr-o retea de canalizare si epurarea
acestora intr-o statie de epurare biologica.
Statia de epurare va avea o capacitate de 3 mc/zi si va fi amplasata in patrea
de sud-vest a fermei.
Modul de functionare se poate descrie astfel: in bazinul de sedimentare
materia organica cu greutate specifica mai mare decat a apei sedimenteaza,
iar restul se ridica la suprafata apei formand un strat de cativa centimetri. In
bazinul de aerare sub actiunea bacteriilor aerobe apa isi imbunatateste
parametri si totodata aici se formeaza flocoane de namol care se depun pe
fundul bazinului
Sursele de generare a apelor uzate in faza de
dezafectare/demolare a proiectului
89
În timpul perioadei de dezafectare/demolare a proiectului vor rezulta
ape uzate menajere specifice activitatti de santier desfasurate. Ca si in faza
de constructie vor fi asigurate toalete ecologice transportabile pentru
angajaţii ce lucrează în perioada de dezafectare/demolare a proiectului. Nu
există alte surse de contaminare estimate pentru apă pe durata perioadei de
dezafectare.
Cantitati si caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate
2.1.1.1. Cantitati si caracteristici fizico-chimice ale apelor
uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale, etc.)
Apele uzate evacuate din cadrul fermei sunt reprezentate din dejectiile
evacuate in sistem lichid care includ, apele menajere, pluviale si cele din
igienizarea spatiilor tehnologice (halele de crestere).
Caracteristici cantitative.
- In documentele care prezinta cele mai bune tehnici disponibile privind
activitatea evaluata (BAT/BREF), se mentioneaza ca nu exista foarte
multe date disponibile pentru a putea aprecia cantitatile de apa
utilizate pentru igienizarea spatiilor de productie (halele de crestere);
Calculul cantitatii de apa pluviala se estimeaza avand in vedere
cantitatea specifica de 0,5 mc/mp/an stabilita la nivelul intregii tari prin
normativ.
Ape uzate din activitatea de crestere a puilor de carne
Consumul de apa pentru ferma de crestere a puilor de carne depinde in
primul rand de perioada (stadiu de productie) crescand odata cu varsta si
cantitatea de furaje furnizata fiecarui animal. Pentru un pui de carne
90
consumul de apa este de aproximativ 8,4 l/pui/ciclu (0,2 l/pui/zi x 42
zile/ciclu) incadrandu-se in maximele prevazute in avizul de gospodarire a
apelor nr.78/27.10.2010. Conform Documentului de Referinta asupra Celor
mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a puilor: ratia apa/furaj in
perioada de productie influenteaza cantitatea de dejectii si continutul in
materie uscata a dejectiilor de la pui.
Pe baza informatiilor mai sus prezentate, in cazul concret evaluat, efectivul
maxim existent la un moment dat in cadrul fermei de crestere a puilor de
carne este de 47600 pui/serie.
Pentru apa utilizata pentru igienizarea halelor de crestere a puilor de carne
prin spalarea sub presiune a pardoselelor si indepartarea dejectiilor s-au
utilizat factori de consum prevazuti in documentul de referinta BAT. In
cazul tehnologiei propuse in cadrul proiectului, pentru spalarea pardoselilor
se foloseste apa pentru igienizarea halelor.
Volumul de apa utilizat pentru spalarea pardoselilor este:
Consum apa curatenie Categorie
mc/ m2 de pardoseala/an mc/an
pui de carne 0,0208 49,92
Luand in calcul un consum de apa potabila de 0,0208 m3/m2 de pardoseala va
rezulta:
Volumul total al apelor uzate rezultat ca urmare a curateniei spatiilor de
crestere a puilor de carne (spalare pardoseli) este:
- volum ape uzate pe ciclu productie:
o V = 2400 m2 x 0,0208 m3/m2
= 49,92 m3;
- volum ape uzate pe an:
o V = 49,92 m3 x 6,5cicluri/an = 324,48 m3
91
Ape uzate – dejectii
Consumul de apa pentru ferma de crestere a puilor de carne depinde in
primul rand de perioada (stadiu de productie) crescand odata cu varsta si
cantitatea de furaje furnizata fiecarui pui.
Conform Documentului de Referinta asupra Celor mai bune tehnici
disponibile in cresterea intensiva a pasarilor: ratia apa/furaj in perioada de
productie influenteaza cantitatea de dejectii si continutul in materie uscata a
dejectiilor la puii pentru sacrificare.
Regimul graficul generarii apelor uzate
Regimul de generare a apelor uzate menajere cat si al celor rezultate din
procesul de igienizarea al halelor de crestere a puilor de carne va fi
discontinuu.
Refolosirea apelor/recircularea apelor
In proiectul de investitie titularul nu a prevazut refolosirea/recircularea
apelor uzate. Totusi, pentru reducerea cantitatii de apa uzata rezultata din
activitatea fermei vor fi aplicate urmatoarele masuri:
� Igienizarea halelor se realizeaza utilizandu-se apa la presiune
inalta;
� Detectarea scurgerilor si interventia imediata pentru inlaturarea
cauzelor producerii acestora;
Verificarea periodica a instalatiilor care asigura alimentarea cu apa in
hale.
2.1.1.2. Sistemul de colectare a apelor uzate
Apele uzate menajere sunt transportate la statia de epurare proprie si
dupa epurare sunt colectate intr-un bazin betonat cu capacitatea de 50mc.
92
Apele epurate sunt utilizate la irigarea terenului agricol deţinut de societate.
Apele uzate rezultate de la spalarea/igienizarea halelor la sfarsitul ciclului de
productie sunt epurate in statia de epurare. Volumul bazinului de colectare
asigura o colectare a apelor uzate pe o perioada de minimum 3 luni, in
perioada de iarna cand apele nu se pot folosi la irigatii. Nu se poate utiliza
alternativa introducerii apelor uzate epurate in canalul de irigatii care se afla
la 200 m de locul investitiei deoarece acesta este dezafectat, in prezent fiind
imburuienat si imposibil de utilizat in scopul pentru care a fost construit.
Apele rezultate de la platforma de deshidratare/stabilizare a patului epuizat
vor fi colectate prin intermediul unei retele de rigole si deversate in reteaua
de canalizare urmand a fi epurate in statia proprie.
2.1.1.3. Locul de descarcare al apelor uzate neepurate/epurate
in canalizarea oraseneasca, in statia de epurare sau direct in receptorii
naturali
Apele uzate vor fi descarcate in statia de epurare care va deservi ferma
de crestere a puilor de carne. Dupa epurare apa din ultimul bazin al statiei de
epurare va fi preluata cu vidanja si va fi imprastiata pe terenurile agricole in
vederea fertilizarii acestora.
2.1.1.4. Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in
reteaua de canalizare a altor obiective economice
Nu este cazul
2.1.1.5. Indicatori ai apelor uzate: concentratii de poluanti
Cei mai importanti indicatori pentru apele uzate care rezulta din
fermele de crestere a pasarilor sunt:
- materiile totale in suspensii (MTS);
93
- substante volatile;
- consumul chimic de oxigen (CCO), care reprezinta cantitatea de
oxigen necesar pentru oxidarea substantelor organice;;
- consumul biochimic de oxigen (CBO5), care exprima cantitatea de
substanta organica, prin oxigenul folosit de microorganisme pentru
oxidarea biochimica a acesteia.
Instalatii de preepurare si/sau epurare, daca exista: capacitatea
statiei si metoda de epurare folosita
In cazul analizat, titularul proiectului de investitie a ales un sistem de
epurare a apelor uzate compus dintr-o instalatie de tratare fizico-chimica cu
floculatie inclusa, urmata de o treapta de tratare biologica. Instalatia va epura
apa uzata industriala rezultata din procesul de crestere intensiva a puilor de
carne (apa menajere si ape rezultate de la igienizarea halelor de crestere).
Indicatorii de calitate ai apei epurate vor fi in conformitate cu prevederile
Normativului NTPA 001/2005, fapt mentionat siin avizul DADL Constanta.
Analiza capacitatii de stocare a apelor uzate/dejectiilor
Conform datelor prezentate in capitolele anterioare, capacitatile de stocare a
apelor uzate este urmatoarea:
Statie epurare capacitate 3 mc/zi;
-Statia este prevazuta cu:
Recipient cilindric orizontal dublu compartimentat cu volum util de 3000
litri
Separator de grasimi
Dispozitiv de dispersie a aerului (tub cu membrana de cauciuc perforata
pentru aerarea cu bule )
94
Aerator(suflanta de aer)
Furtune, mufe, racorduri necesare punerii in functiune a instalatiei
Racorduri intrare – iesire flexibile pe teava PVC 110 mm
Gura de vizitare/vidanjare cu h= 400 mm si diametrul de 1000 mm
Capac pentru gura de vizitare
Gospodarirea namolului
Namolul rezultat de la statia de epurare reprezinta o sursa importanta
de ingrasamant natural cu care pot fi fertilizate terenurile agricole. Namolul
proaspat are umiditatea de 75-85% fiind greu de transportat si administrat pe
teren. Pe langa avantaje, utilizarea namolului ca ingrasamant are si unele
incoveniente:
- umiditatea ridicata ingreuneaza transportul si distribuirea pe terenurile
agricole;
- capacitatea de fermentare redusa, datorita continutului scazut in
substante energetice;
- poate contine agenti patogeni, cu posibilitatea raspandirii unor boli
infecto-contagioase.
Inconvenintele cu privire la utilizarea namolului ca fertilizant pentru
terenurile agricole sunt inlaturate prin aplicarea practicii deshidratarii si
mineralizarii namolului rezultat pe platforma betonata proiectata in cadrul
fermei.
Namolul de epurare a fi depozitat temporar in vederea stabilizarii pe
platforma de deshidratare si apoi utilizat la fertilizarea terenurilor agricole.
Obligatiile producatorilor de namol conform Ord. nr. 344/2004 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a
95
solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, sunt
urmatoarele:
- sa anunte autoritatea teritoriala de mediu si utilizatorii despre
eventualii poluanti existenti in namol;
- sa identifice utilizatorul si suprafetele agricole (inclusiv pe cele
sensibile) care intrunesc conditiile necesare utilizarii namolului, pe
baza studiilor pedologice intocmite la cererea producatorului de catre
oficiile teritoriale de studii pedologice si agrochimice (O.S.P.A.);
- sa contacteze utilizatorul de namol si sa evalueze posibilitatile de
utilizare a acestuia;
- sa asigure transportul si imprastierea namolului;
- sa anunte autoritatea teritoriala de mediu in cazul nerespectarii
conditiilor initiale de eliberare a permisului de imprastiere, la
schimbarea terenului, in cazul in care utilizatorul refuza ulterior
namolul;
- sa aleaga solutia de eliminare a namolului (incinerare, depozitare) in
cazul neobtinerii autorizatiei de imprastiere a acestuia sau in cazul in
care nu gaseste loc de imprastiere;
- sa tina la zi registrele cu:
� cantitatile produse si cantitatile de namoluri furnizate pentru
agricultura;
� compozitia si caracteristicile namolurilor fata de parametrii
specificati in tabelul nr. 1.2 (Ord. nr. 344/2004 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a
solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in
agricultura);
� tipul de tratament efectuat;
96
� numele si adresele destinatarilor de namoluri si locurile de
utilizare a namolurilor;
� sa comunice la cererea autoritatilor competente informatiile
care se gasesc in registrele de evidenta;
� sa realizeze studiul agrochimic special de control si monitoring
al solului pe care s-a aplicat namolul.
Totodata, generatorul de namol trebuie sa furnizeze periodic
utilizatorului de namol informatii cu privire la cantitatea disponibila si
caracteristicile acestuia: pH, umiditate, pierdere la calcinare, carbon organic
total, azot, fosfor, potasiu, cadmiu, crom, cupru, mercur, nichel, plumb, zinc.
Pentru utilizarea namolului ca fertilizant pentru sol, generatorul de
namol va trebui sa respecte urmatoarele conditii:
- trebuie avute in vedere necesitatile nutritionale ale plantelor penttru
care se realizeaza fertilizarea;
- sa nu se degradeze solurile si apele de suprafata;
- valoarea pH-ului din solurile pe care urmeaza a fi aplicate namoluri de
epurare trebuie sa fie mentinuta la valori peste 6,5.
Dejectiile rezultate de la pasari, datorita continutului ridicat de materie
organica, precum si a altor elemente nutritive precum fosforul, potasiul si
microelementele, sunt considerate ca o sursa de substante fertilizante foarte
utile pentru sol.
Breviar de calcul volum dejectii rezultate/ciclu de crestere a puilor de
carne
Cantitatea de dejectii a puilor de carne variaza in functie de categoria de
pui, si continutul de nutrienti din furaje, precum si de stadiile de productie cu
97
procesul tipic de metabolism asociat.Procesul tehnologic al fermei de
crestere a puilor de carne se desfasoara insistem intensiv industrial in flux
continuu conform tabelului:
Categorie/ producţie
Capacitate Capete
Cantitatea de dejectii produsa conform BAT /BREF (kg/loc/an)
Perioada/serie de crestere (zile)
Crestere si ingrasare pui de carne
47600 8 56
Conform Documentului de Referinta asupra Celor mai bune tehnici
disponibile in cresterea intensiva a puilor: ratia apa/furaj in perioada de
productie influenteaza cantitatea de dejectii si continutul in materie uscata a
dejectiilor de la pui.
Astfel in urma extrapolarii datelor prevazute in BAT/BREF rezulta o
productie de dejectii de 381 tone/an cu umiditate intre 38-86%. La acestea se
adauga 54 mc/serie asternut uzat (la densitate medie de 0,5 t/mc rezulta 27
tone/serie; 176 tone/an).
Volumul total al deseurilor este de 381 tone/an cu o densitate medie de
1,8 tone/m3, adica un volum total de deseuri de 211,66 m3 /an. Perioada
de 6 luni necesara deshidratarii (mineralizarii) corespunde unui volum
de 106 m3.
Pentru depozitarea dejectiilor solide, pentru un timp de stationare de 6 luni
(perioada in concordanta cu prevederile BAT) s-a proiectat o plaforma
betonata cu suprafata de 416 mp (32 x 13mp), prevazuta cu pereti din beton
cu inaltimea de minim 1,5 m si un volum total de 500 m3.
98
Concentratia medie a fractiei solide, dupa deshidratare (mineralizare) timp
de cca. 6 luni pe platforma, va fi de cca. 80% insemnand 106 x0,8 =84,8 m3
deseuri solide demineralizate.
Volumul total al deseurilor este de 381 t/an dejecţii cu o densitate medie de
1,8 t/ m3, adica un volum total de deseuri de 685,8 m3/an. Perioada de 6 luni
necesara deshidratarii (mineralizarii) corespunde unui volum de 342,9 m3.
2.1.1.6. Incarcarea cu poluanti a apelor evacuate (conform
NTPA 002 sau 001/2002, dupa caz)
Neaplicabil, deoarece nu vor fi ape uzate evacuate in resursele
naturale sau in retelele de canalizare/statii de epurare ale localitatilor.
2.1.1.7. Receptorul apelor uzate provenite de la statia de
epurare sau a celor neepurate.
Proiectul de investitie nu prevede deversarea apelor uzate provenite
din statia de epurare in receptori naturali. Apele epurate vor fi preluate cu
vidanja in vederea imprastierii pe terenurile agricole.
2.1.2. Prognoza impactului
Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice
si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului
Pentru exploatarea fermei de crestere a puilor se preleveaza apa din
doua foraje, iar titularul activitatii are in vedere utilizarea unei tehnologii si
tehnici de exploatare care au in vedere utilizarea unei cantitati reduse de apa.
Impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de
schimbarile previzibile ale conditiilor hidrogeologice si hidrogeologice
ale amplasamentului.
Nu este cazul.
99
2.1.2.1. Impactul previzibil asupra ecosistemelor, corpurilor
de apa si asupra zonelor de coasta provocat de apele uzate generate si
evacuate
Nu este cazul.
2.1.2.2. Folosinte de apa (zone de recreere, prize de apa, zone
protejate, alti utilizatori) in zona de impact potential provocat de
evacuarea apelor uzate
Nu este cazul.
2.1.2.3. Posibile descarcari accidentale de substante poluante
in corpurile de apa (descrierea pagubelor potentiale)
Riscul unor deversari accidentale de substante poluante in corpurile de apa
este posibil in situatia in care nu este asigurata o capacitate de rezerva
(capcitate tampon) pentru bazinele de la statia de epurare in cazul aparitei
ploilor torentiale extreme. Consecintele si gravitatea poluarii in astfel de
situatii depind intr-o mare masura de cantitatea de apa uzata deversata cat si
de calitatea acesteia. In acest caz, efectele poluarii pot fi semnificative,
contribuind la contaminarea corpurilor de apa cu agenti patogeni si
favorizarea aparitiei procesului de eutrofizare ca urmare a aportului de
nutrienti.
2.1.2.4. Impactul transfrontier
Nu este cazul.
Descrierea metodei de evaluare a impactului asupra mediului
Evaluarea impactului asupra mediului s-a facut prin metoda unitaţilor de
impact negativ.
100
Aceasta metoda de cuantificare a impactului asupra mediului are la baza
transpunerea nivelului de impact asupra fiecarui factor de mediu in unitati de
impact negativ (N), atat pentru perioada de construcţie cât şi pentru perioada
de funcţionare a proiectului.
Numarul de unitati de impact acordate este direct proportional cu nivelul
impactului suportat direct de catre factorul de mediu sau indirect prin
actiunea cumulata a impactului asupra celorlalti factori de mediu. In cazul in
care proiectul are un imapct pozitiv evident asupra factorului de mediu, fara
a avea si efecte negative, se considera ca proiectul are efect pozitiv (P). In
cazul in care proiectul nu afecteaza in nici un sens factorul de mediu, acesta
se considera a fi neafectat.
INTERPRETAREA IMPACTULUI ASUPRA COMPONENTELOR DE
MEDIU
P Efect pozitiv
0 Neafectat
1N Usor afectat
2N Afectat in limite admisibile
3N Afectat peste limite admisibile
4N Afectat grav
N- unitate de impact negativ
Tabelul unităţilor de impact
Componenta de
mediu (cm)
IPC IPF IMCcm
Apa 0 0 0
Aer 1N 1N 1N
101
Sol 1N 1N 1N
Biodiversitate 1N 0 1N
Aşezări umane 1N P 1N
Peisaj 0 0 0
IPC- impact in perioada de constructie
IPF-impact in perioada de functionare
IMCcm-impact maxim cuantificat pe componenta de mediu
1N-unitate de impact negativ
cm-componenta de mediu
Masuri de diminuare a impactului
2.1.2.5. Masuri pentru reducerea impactului asupra
caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa
Nu este cazul.
2.1.2.6. Alte masuri de diminuare a impactului asupra
corpurilor de apa si a zonelor de mal ale acestora
Pe cele trei laturi ale amplasamentului platformei de deshidratare/stabilizare
a dejectiilor si asternutului uzat se vor construi canale de garda pentru
preluarea scurgerilor din drenare (in cazul ploilor torentiale sau al unor
incidente de functionare). Scurgerile se vor dirija catre reteaua de canalizare
si statia de epurare.
2.1.2.7. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie
hidrologica, conform H.G. 101/1997
In zona amplasamentului sau la mai putin de cca. 250 m nu exista
lucrari de captare, constructii si instalatii de alimentare cu apa potabila,
102
zacaminte de ape minerale sau namoluri terapeutice dar exista un canal de
irigatie la cca 200 m l de ferma. Respectivul canal este dezafectat.
Masuri de prevenire a poluarilor accidentale ale apelor
• verificarea periodica a volumului de apa uzata stocata in bazinele
statiei de epurare in vederea prevenirii depasirii capacitatii efective
de stocare a acestora;
• imprastierea fertilizantilor (dejectiilor solide) se realizeaza cu
sisteme moderne si cu respectarea stricta a urmatoarelor prevederi:
• imprastierea se realizeaza numai in baza permisului de imprastiere
obtinut in baza Studiului Agrochimic realizat de O.J.S.P.A. –
Constanta stabileste cantitatea optima de N si P pentru terenurile
agricole;
• Codul Bunelor Practici Agricole, care stabileste perioadele si
conditiile optime de imprastiere;
• Ord. M.M.G.A. nr. 344/2004 si Ord. M.A.P.D.R. nr. 708/2004,
modificat si completat de Ord. 27/2007, pentru aprobarea Normelor
tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se
utilizeaza namolurile de epurare in agricultura;
• Toate celelalte prevederi ale Directivei 91/676/EEC referitoare la
reducerea poluarii apelor freatice si de suprafata cu nitrati proveniti
din surse agricole.
• monitorizarea calitatii apei din freatice si a solului: in acest scop se
realizeaza doua foraje de observatie amplasate pe directia de
curgere a apei, astfel: unul in amonte de intregul amplasament si
unul in aval fata de statia de epurare a apei.
103
Masuri de diminuare a impactului in perioada de construcție si
dezafectare/demolare amplasament
Pentru aceste perioade, prin conditii contractuale se vor lua măsuri ce
urmează a fi întreprinse pentru a preveni contaminarea apei:
- un depozit special pentru depozitarea deșeurilor;
- un depozit etanș pentru materialele care urmează a fi utilizate pentru
construcții;
- toaletele ecologice pentru personalul implicat in lucrările de
construcții si dezafectare;
- facilitați cu stații de spălare pentru vehiculele care utilizează
drumurile publice după părăsirea zonei;
- pancarte de avertizare in toate locurile ce par a fi periculoase, atât
timp cat sunt implicate aspecte de mediu și de sănătate;
- masuri adecvate de prevenirea răspândirii materialelor (sol, argila,
deșeuri sau materiale de construcții) in zonele publice in alte locuri
unde sănătatea sau mediul ar putea reprezenta risc.
4.2. Aerul
4.2.1 Date generale
4.2.1.1 Conditii de clima si meteorologie pe amplasament/zona.
Temperatura, precipitatii, vant dominant, radiatie solara, conditii de
transport si difuzie a poluantilor
Climatul localitatii se inscrie in cel al Dobrogei centrale caracterizat prin
continentalism, cu oscilatii diurne si anuale mari ale temperaturii aerului,
cantitati de precipitatii reduse. Vecinatatea relativa a marii influenteaza
asupra circulatiei maselor de aer.
104
Temperatura inregistreaza valoarea medie anuala de +10,8oC , media
minima are aloarea -1,7oC si se inregistreaza in ianuarie , iar media maxima
are valoarea de +22,4o C si se inregistreaza in luna iulie. Se consemneaza ca
fenomen specific caracterul torential frecvent al ploilor avind ca efect
inundatiile. De aceea trebuie sa se tina seama la amplasarea constructiilor
de dimensionarea canalizarii pluviale.
Localitatea Lumina beneficiaza de un climat placut, determinat de asezarea
geografica si de relief.Clima localitatii este de stepa cu temperaturi medii
anuale de 10,9 oC.
Contrastele intre iarna si vara sunt puternice, iernile sunt geroase, verile
calduroase, chiar caniculare. Primaverile sunt placute si cu variatii de
temperatura bruste, toamnele calduroase si prelungite.In aceste ultime doua
anotimpuri apar brumele ce pun in pericol recoltele.
Temperatura.
Influienta bazinului Marii Negre asupra temperaturii aerului se
manifesta mai mult in lunile de primavara cand temperatura este mai scazuta
decat in restul tarii si in lunile de toamna cand temperatura aerului in zona
litoralului este mai ridicata.
Valori caracteristice ale temperaturii:
- Temperatura medie anuala este de 11,3 gr. C ;
- Media lunii cele mai reci, ianuarie, -0,3 gr. C ;
- Media lunii cele mai calde, iulie, +22,3 gr. C ;
- Temperatura maxima absoluta, + 38,5 gr. C, la 10.07.1927 ;
- Temperatura minima absoluta, - 25 gr. C, la 10.02.1929 ;
105
Peste 60 de zile temperaturile maxime zilnice ale aerului depasesc 25 gr.C,
datorita predominarii in zona a timpului senin si frecventei mari a invaziilor
de aer tropical si continental.
Zona studiata este caracterizata printr-un climat de litoral maritim, cu veri
calduroase (in iulie temperaturi medii de peste 22 gr.C) si mai mult senine
(in medie 25-28 zile insorite pe luna, cu durata de stralucire a soarelui de 10-
12 ore/zi) si cu ierni blande (in ianuarie temperaturi medii de 0 gr.C).
Temperatura medie anuala este de 11,2 gr.C, iar precipitatiile atmosferice
insumeaza cca. 400 mm anual.
Masuratorile executate la statia hidrografica Lumina (statia
hidrometrica cea mai apropiata de valea Sibioara-cca. 6 km) pe o perioada
de 23 ani (1980-2002), indica o valoare medie multianuala de 386,23
mm/an.
Precipitatiile medii anuale sunt de 465 mm, desi s-au inregistrat si valori
extreme , cu maximum in lunile iunie-iulie si deficit in ultimele patru luni
ale anului.Regimul eolian se caracterizeaza prin predominarea vanturilor de
nord-est , indeosebi crivatul, aducind zapada,viscol si ger, iar din sud-est
bate saracila aducind arsita si seceta.
Cele mai reduse cantitati lunare se constata in perioada februarie –
aprilie si la sfarsitul verii si inceputul toamnei, iar cantitatile cele mai mari in
mai, iunie, iulie.
Valori caracteristice :
- Precipitatiile medii anuale sunt de 387 mm (statia Constanta)
- Luna cea mai ploioasa - iunie cu precipitatii medii lunare de
47,9 mm ;
106
- Luna cea mai secetoasa - august cu precipitatii medii lunare
de 28,5 mm
- Volumul maxim de precipitatii cazute in 24 ore, 73,4 mm la 21.08.1894.
Vanturile.
In zona litoralului frecventa maxima o au vanturile din sectorul nordic
- directia predominanta este sectorul nordic cu o frecventa anuala
de 40-50%;
- vanturile din vest sunt dominante in 6 luni (noiembrie-ianuarie si
iulie-septembrie) ;
- vanturile din sud sunt mai frecvente in aprilie – iunie ;
- vanturile din nord sunt dominante in februarie si octombrie ;
- vanturile din nord-est sunt mai frecvente in martie.
Frecventa medie anuala a vanturilor pe directii este :
N – 17,5 % ; NE – 11,7 % ; E – 6,1 % ; SE – 11,7 % ; S – 10,8 % ; SV
– 7,5 % ;
V – 12,7 % ; NV – 13,2 % ; calm – 8,8 %.
Media anuala a vitezei vantului oscileaza intre 3,8 si 7,0 m /s, dar
valorile maxime sunt destul de frecvente in special in anotimpurile de
tranzitie
4.2.1.2 Scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si
mobile existente in zona, surse de poluare dirijate si nedirijate. Nivelul
de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului.
Amplasamentul fermei se afla intr-o zona inconjurata de terenuri
agricole, teren proprietate privata, drumuri de exploatare si drumuri
comunale. Folosinta actuala a terenului este “arabil” iar destinatia stabilita
prin planurile de urbanism si amenajare a teritorilui aprobate a fi de “teren
107
cu destinatie agricola” in zona nefiind surse de poluare a aerului, iar
activitatile desfasurate nu au impact asupra mediului. Amplasamentul
destinat realizarii proiectului se afla la o distanta de 2 km de zona de
locuinte. Principala sursa de emisie a poluantilor (poluanti gazosi, miros)
este reprezentata de statia de epurare si platforma de stabilizare a dejectiilor.
Distanta fata de zonele locuite si masurile luate in faza de exploatare a
fermei asigura protectia asezarilor umane fata de principalii factori de stres.
4.2.2 Surse si poluanti generati
4.2.2.1 Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti
atmosferici aferente obiectivului
Sursele de poluare identificate in timpul executiei lucrarilor
constructie a cladirilor.
In perioada realizarii lucrariilor de amenajare a fermei, principalele
surse de poluare a aerului sunt:
- Mijloacele de transport (traficul generat de aprovizionarea cu materiale
de constructie, evacuarea deseurilor rezultate de pe amplasament);
- lucrarile de constructie propriu-zise.
Sursele de poluare identificate in perioada de exploatare a fermei
In perioada de functionare a fermei de crestere a puilor de carne
sursele de polaure ale aerului sunt:
- halele pentru cresterea puilor;
- traficul autovehiculelor care deservesc activitatea din cadrul
fermei;
- statia de epurare;
- imprastierea dejectiilor/fertilizarea terenurilor agricole.
108
Halele pentru cresterea puilor de carne
Dejectiile proaspete rezultate din activitatea de crestere a puilor de
carne sunt mai putin ofensive din punct de vedere al emisiilor de poluanti
decat cele aflate in descompunere.
In situatia in care dejectiile se acumuleaza in interiorul halelor de
crestere pe o perioada mai mare de 3-5 zile, din descompunerea anaeroba a
acestora va rezulta o cantitate mai mare de emisii de amoniac. Un mediu
cald si umed contribuie la intensificarea mirosurilor, chiar daca temperatura
si umiditatea pot fi controlate prin intermediul sistemelor de ventilatie.
In cazul halelor de crestere a puilor, emisia are loc prin spatiile ferestrelor
prevazute cu fante pentru ventilatie, respectiv prin hornurile din acoperis, in
acest caz tipul sursei de poluare a aerului fiind variata (sursa de suprafata si
punctuala).
Platforma de deshidratare
Platforma de deshidratare a dejectiilor are o suprafata mare de evaporare si
acest lucru implica un potential semnificativ de eliberare a mirosurilor. In
prima faza se va produce un nivel ridicat de mirosuri, pana cand substantele
si procesele biologice se stabilizeaza. Apa uzata menajera si tehnologica
rezultata de pe amplasament care va fi tratata si stocata in statia de epurare
este in general concentratǎ, iar supraincarcarea temporarǎ a acestor structuri,
mareste potentialul de eliberare a mirosurilor care rezulta din stocarea
namolului si sunt considerate minore si inofensive, datorita activitatii
bacteriilor anaerobe.
109
Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole
Metodele de aplicare a dejectiilor rezultate de la pasari sunt in general
reprezentate de: imprastierea pe suprafata solului, incorporarea si injectia
acestora in sol. Fiecare metoda de aplicare a dejectiilor are un potential
diferit din punct de vedere al generarii mirosurilor, dar fiecare poate deveni
la randul ei o sursa importanta de mirosuri daca nu se respecta tehnologia de
aplicare/incorporare a dejectiilor in sol).
Tehnologia de imprastiere a dejectiilor la suprafata solului reprezinta
cel mai mare potential de generare a mirosurilor, deoarece componentele cu
impact olfactiv major sunt dispersate pe o suprafata mare.
Metoda de incorporare in sol, imediat dupa imprastierea la suprafata,
reduce riscul de aparitie a mirosurilor. Injectarea in sol, in zona radacinilor
culturilor agricole, are cel mai mic potential de generare a mirosurilor dintre
toate metodele utilizate. Din practica curenta, se considera ca injectarea si
incorporarea dejectiilor in sol reduce eliberarea mirosurilor cu 90%.
De asemenea, sursa de poluare ca urmare a utilizarii metodei de
imprastiere pe sol este de tip suprafata.
Sursele de emisii si poluantii specifici ai aerului rezultati din
activitatea de crestere a puilor de carne
Poluanti Surse de emisii
NH3 Hale de crestere a puilor, depozitarea si imprastierea dejectiilor
CH4 Depozitarea si tratarea dejectiilor
N2O Depozitarea si imprastierea dejectiilor
CO2 Instalatii de incalzire si transport in cadrul fermei
110
H2S Depozitarea si imprastierea dejectiilor
pulberi Depozitarea hranei si din halele de crestere
Surse de poluare a aerului in faza de dezafectare/demolare a
obiectivului
Lucrările de dezafectare implica operațiuni care reprezintă surse de
emisii de praf in aer. Aceste operațiuni includ: lucrări de terasament,
demolare constructii, dislocări ale pământului de suprafața.
Eroziunea eoliana reprezintă o sursa suplimentara de praf. Eroziunea
vântului are loc datorita prezentei zonelor neacoperite, care sunt supuse
acțiunii vântului pentru o anumita perioada de timp.
Principalele activități care reprezintă surse de emisii a prafului sunt:
- lucrările de dezafectare;
- lucrările de excavare;
- lucrările de demolare constructii;
In afara acestor surse de praf, de asemenea exista surse de poluare cu
emisii specifice motoarelor cu combustie interna (vehiculele care transporta
deseurile rezultate din demolari si a meterialelor dezafectate
Indiferent de tipul lor, utilajele și vehiculele cu motoare Diesel și
gazele emanate, evacuate in aer, conțin toata gama de poluanți specifici
pentru motoarele cu ardere interna: oxizi de azot, compuși organici volatili
ne-etalici, metan, oxizi de carbon, amoniac și macroparticule.
Gama de poluanți organici și anorganici evacuați in aer prin gazele
eliminate de vehicule conțin substanțe cu diferite niveluri de toxicitate.
Astfel in afara de poluanții obișnuiți (NOx, SO2, CO, particule) exista
111
protoxid de azot (N2O) și NH3. Toate vehiculele vor respecta normele de
emisii in vigoare.
4.2.3. Prognozarea poluarii aerului
4.2.3.1 Calculul concentratiilor de poluanti (imisii) utilizand
modelarea matematica a dispersiei poluantilor in atmosfera
In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul asupra
factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu gaze de esapament ca
urmare a cresterii frecventei transportului in zona, respectiv a realizarii
lucrarilor de constructie.
Tinand cont de urmatoarele aspecte:
- zona nu este sensibila din punct de vedere al gradului de poluare
atmosferica;
- natura lucrarilor propuse in cadrul proiectului nu presupune derularea
unui volum de trafic, respectiv utilizarea unor substante toxice si
periculoase;
se poate aprecia ca poluarea aerului in zona amplasamentului fermei in
perioada de executie a lucrarilor va avea un caracter temporar, iar impactul
asupra factorului de mediu aer va fi redus.
In perioada functionarii fermei de crestere a puilor de carne, poluarea
aerului va fi determinata de emisiile rezultate din degradarea dejectiilor,din
emisiile autoturismelor ce vor deservi ferma. In general, natura emisiilor de
poluanti atmosferici cat si cantitatea acestora, depinde intr-o mare masura de
continutul si cantitatea dejectiilor. Practica curenta a demonstrat ca prin
introducerea in ratia de hrana a unor furaje cu continut crescut de celuloza,
ori prin utilizarea unor furaje combinate, creste cantitatea de materii fecale
112
ca urmare a diminuarii digestibilitatii hranei cat si a accentuarii tranzitului
intestinal, contribuind in acest mod la o crestere a gradului emisiilor de
poluanti.
4.2.3.2 In cazul poluantilor mutageni si cancerigeni evaluarea
riscului potential pentru sanatatea populatiei
4.2.3.2-1 Descrierea modelului/modelelor de calcul
utilizat/utilizate
Nu este cazul.
4.2.3.2-2 Datele de intrare in model
Nu este cazul.
4.2.3.2-3 Dimensiunile si coordonatele ariei in care se calculeaza
dispersia
Nu este cazul.
4.2.3.2-4 Informatii despre poluarea de fond a aerului
Nu exista poluare de fond a aerului in zona amplasamentului
4.2.3.2-5 Evaluarea riscului potential pentru sanatatea populatiei in
cazul poluantilor mutageni si cancerigeni.
Din activitatea fermei de crestere a puilor de carne, emisiile rezultate
nu contin tipuri de poluanti mutageni si cancerigeni care ar putea avea un
potential asupra sanatatii populatiei din zona.
113
4.2.4 Masuri de diminuare a impactului
4.2.4.1 Solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului, epurarea
gazelor emise
Solutiile tehnice prevazute in cadrul fermei au fost necesare doar
pentru halele de crestere a puilor in cazul evacuarilor emisiilor, in acest sens
s-au prevazut sisteme automate de ventilatie combinate cu cele natural.
Alte masuri de diminuare a impactului asupra aerului in zona
In afara masurilor tehnice de protectie a aerului mai sus prezentate,
titularul activitatii va respecta o serie de masuri care vor reduce emisiile
specifice si disconfortul cauzat de mirosurile generate in cadrul fermei fata
de zonele locuite.
O masura de protectie a aerului prevazuta pentru perioada de functionare a
fermei ar fi realizarea unei perdele vegetale perimetrale amplasamentului
prin plantarea de puieti din specii de foioase, arbusti dar si pomi fructiferi
Masuri de diminuare a impactului asupra aerului in perioada de
construcție si dezafectare a amplasamentului
Prin clauze contractuale se vor stabili următoarele:
- Masuri organizatorice;
- Inspecția zilnica a locației;
- Utilaje performante priviind emisiile si zgomotele;
- Umectari in timpul verii pentru limitarea prafului in atmosfera;
- Prevenirea accidentelor cu pierderi de poluanti;
- Managementul adecvat al deseurilor;
114
- In cazuri speciale, in situații periculoase, constructorul va stopa toate
activitățile și va cere retragerea lucrătorilor și echipamentelor.
4.3 Solul
4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitie
granulometrica, permeabilitate, densitate).
Dobrogea fiind, din punct de vedere geologic, o unitate cu structura de
platforma, în alcatuirea acesteia se distinge un soclu si o cuvertura
sedimentara.
Limita nordica a acestui compartiment este data de o fractura profunda
(crustala) care se gaseste undeva in zona Palazu, fiind acoperita de
depozitele jurasice ale cuverturii.
Soclul a fost deschis prin mai multe foraje in zona localitatii Cocosu si
Palazu Mare. Dupa ce forajele au strabatut formatiunea de Cocoşu, la
adâncimea de 930m si respective 1730m, au traversat Falia Palazu care
separa Platforma Sud Dobrogeana de Masivul Central Dobrogean (zona
sisturilor verzi) si au intrat in soclul Platformei Sud Dobrogene.
Acesta este reprezentat printr-un complex inferior alcatuit din gnaise
granitice strabatute de filoane pegmatitice si un complex superior constituit
din sisturi cristaline mezometamorfice, descries drept Cristalinul de Palazu.
Cuvertura sedimentara, in cea mai mare parte este cunoscuta numai prin
foraje si pune aceleasi probleme ca pentru intreaga Platforma Sud
Dobrogeana, si anume: care este primul termen al cuverturii sau mai exact,
care este primul termen (cea mai veche formatiune) care acopera normal
Cristalinul de Palazu.
115
Cele mai vechi depozite ale cuverturii apartin fara indoiala Paleozoicului
si eventual Proterozoicului tarziu. Ele au fost deschise prin cateva foraje din
care amintim: Mangalia (5082 si 5083), Cumpana (5070), Siminoc (5052),
Palazu Mare (5026 si 5030) si Cocoşu (5051). Pentru ca vârsta formatiunilor
cuverturii a fost riguros stabilita paleontologic incepand cu cele Siluriene,
formaţiunile mai vechi le-am descries ca formaţiuni presiluriene.
Din interpretarea datelor tectonice, se constată existenţa a două sisteme
principale de falii cu orientare NNE-SSV si VNV-ESE, dintre care cele
paralele cu falia majora Palazu, fiind mai noi. Urmarite pe un traseu de la N
la S acestea sunt: falia Cernavoda-Constanta, falia Rasova-Costinesti, Falia
Nord Mangalia si falia Mangalia. Intre acestea se dezvolta faliile cu directia
NNE-SSV, formand o serie de blocuri cu dimensiuni variabile.
In zona dintre Falia Palazu şi Falia Cumpăna-Lazu, structura este
evidentiata de o serie de blocuri tectonice cu pozitie ridicata sau coborata.
Lacul Tăbăcărie este amplasată pe blocul Constanţa delimitat spre est de
Marea Neagră, iar spre vest de Falia Vest Constanţa.
Elementul geologic semnificativ din zonă este prezenţa Faliei Palazu
(Capidava – Ovidiu) care separă Platforma Sud Dobrogeană de Masivul
Central Dobrogean.
Traseul Faliei Palazu în zona Lacului Siutghiol a fost identificat pe baze
biogeofizice şi se continuă din zona oraşului Ovidiu, trece pe la nord de
Insula Ovidiu (zona cu cea mai mare adâncime a Lacului Siutghiol – 17 m.),
traversează Staţiunea Mamaia pe la nord de Hotel Bucureşti şi se continuă în
Marea Neagră.
116
In general, prezenta faliilor in teritoriul Dobrogei de Sud a condus la
crearea unor zone locale cu permeabilitati mai ridicate ale rocilor
carbonatate cu implicatii hidrogeologice importante.
Cuaternarul. Zona litorală, ca de altfel întreaga Dobroge de Sud, este
acoperită aproape în întregime de depozite cuaternare. Acestea aparţin
Pleistocenului şi Holocenului.
Pleistocenul este reprezentat în bază prin argile şi siltite verzui şi
roşietice cu concreţiuni calcaroase sau, local, cu cristale de gips. Aceste
depozite reprezintă produse reziduale de alteraţie (paleosoluri) formate pe
uscat, dar prezenţa gipsului arată că cel puţin acesta s-a acumulat în zone de
mlaştină. Peste argilele vărgate şi roşietice, sau direct peste depozite
sarmaţiene urmează o argilă nisipoasă, rosietică, lipsită de structură
macroporică şi bogată în concreţiuni calcaroase, apoi depozite loessoide,
alcătuite din prafuri nisipoase şi nisipuri prăfoase gălbui, macroporice cu
concreţiuni calcaroase. În depozitele loessoide se întâlnesc 2 – 7 nivele mai
argiloase, de culoare cărămizie, cu aceaşi structură macroporică,
reprezentând soluri fosile. Această alternanţă între depozitele loessoide şi
soluri fosile, se datoreşte modificărilor factorilor bioclimatici din timpul
sedimentării lor.
Grosimea depozitelor loessoide este în medie de 20 – 25 m.
Depozitele loessoide au rol de cuvertură acoperitoare, pe toată Dobrogea de
Sud, cu implicaţii mai ales hidrogeologice deosebite, legate de procesul de
infiltraţie al apelor meteorice, de suprafaţă şi de acviferele subterane
cantonate în general în depozite carbonatate.
Holocenul este reprezentat prin depozite deluvial – coluviale argiloase
prăfoase a căror grosime poate atinge 2 – 3 m, grohotişuri şi depozite
aluvionare argilo – nisipoase.
117
Masivul Central Dobrogean se caracterizează, din punct de vedere
geostructural, prin apariţia la zi, pe arii foarte extinse, a soclului
Precambrian, motiv pentru care a fost desemnat sub numele de “masiv”,
acest termen având o semnificaţie geostructurală. Cuvertura în schimb
ocupă suprafeţe restrânse.
Soclul. În alcătuirea soclului se deosebesc două unităţi cu caractere
petrofaciale bine distincte.
Aceste unităţi se delimitează printr-o discordanţă stratigrafică şi de
metamorfism. Astfel, se individualizează, ca primă unitate, grupa şisturilor
cristaline mezometamorfice, iar cea de-a doua include formaţiunea şisturilor
verzi.
`Cuaternarul. Formaţiunile aparţinând Pleistocenului constituite din argile
verzui şi roşcate cu gips, lehmuri şi loessuri, mulează un relief preexistent.
Depozitele Holocene sunt constituite din loessuri resedimentate, depozite
lacustre şi nisipuri de plaje.
Tectonica. Soclul Dobrogei Centrale alcătuit din şisturi verzi se
prezintă cutat. Din descifrarea tectonicii acestuia s-a putut distinge structuri
majore pe fondul cărora există mai multe cute secundare. Structurile majore
au caracter de anteclinorii şi sinclinorii.
Dintre acestea, în zona cercetată menţionăm: anteclinoriul Crucea –
Sibioara – Năvodari şi sinclinoriul Casimcea – Midia. În zona de la nord –
est de Falia Palazu structurile majore sunt orientate NV – SE. Această
situaţie tectonică a fost explicată ca o consecinţă a forţelor tangenţiale ce s-
au exercitat asupra Dobrogei centrale în timpul mişcărilor preaustrice (la
limita dintre Barremian şi Apţian), atât dinspre Dobrogea de nord, cât şi din
118
Dobrogea de sud. În urma acestor presiuni s-a produs deversarea bilaterală a
şisturilor verzi, pe de o parte peste Dobrogea de nord pe linia Pecineaga –
Camena, iar pe de altă parte peste Dobrogea de sud pe linia Palazu – Ovidiu.
Încălecarea Dobrogei Centrale peste Dobrogea de sud şi peste Dobrogea de
nord s-a produs în faza preaustriacă deoarece depozitele apţiene sunt dispuse
transgresiv peste cele două linii de încălecare.
În axele cutelor şi direcţiile şistuozităţii se constată uneori un paralelism,
iar în alte cazuri direcţiile şistuozităţii devin oblice faţă de axele cutelor,
ceea ce arată că şisturile verzi au fost afectate de mai multe faze de cutare.
Cuvertura sedimentară se aşează discordant peste şisturile verzi, mulând
un relief preexistent.
Conditii chimice din sol, activitatea biologica, poluarea in zona
Nu s-au realizat investigatii cu privire la conditiile chimice, activitatea
biologica si poluarea in zona a solului.
Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante; conditii
geotehnice.
Zona este activă geoseismic. Normativul românesc P 100 – 1992
“Alternative de proiect pentru protecţia împotriva cutremurelor a lucrărilor
civile, industriale şi agricole” indică faptul că amplasamentul actual este
situat în zona D, cu un coeficient seismic ks = 0,16 şi o perioadă de colţ
unghiular de Tc = 1 sec.
4.3.4 Tipuri de culturi in vecinatate
In zonele din vecinatatea fermei de crestere a puilor de carne se
gasesc la vest teren agricol (lotul 915/20 apartinand tot societatii S.C. LA
FERM-GRUP S.R.L.), la sud si la est drumuri de exploatare iar la nord se
gaseste o proprietate privata. (proprietar: Rizescu Codruta).
119
4.3.5 Poluarea existenta: tipuri si concentratii de poluanti
Nu s-au efectuat analize ale solului pentru a se determina tipuri si
concentratii de poluanti. Acestea vor fi efectuate la urmatoarea faza, cea
de autorizare. Nu se cunosc date privind calitatea solului sau o posibila
poluare a acestuia.Terenul pe care urmeaza a fi realizata investitia are
folosinta actuala de teren arabil.
4.3.6 Sursele de poluare a solului
Sursele de poluare a solului in perioada de constructie/amenajare a
amplasamentului sunt reprezentate in principal de:
- scurgerile accidentale de produse petroliere de la
utilajele/autovehiculele care vor deservi organizarea de santier;
- depozitarea necontrolata a materialelor, respectiv a deseurilor
rezultate in spatii neamenajate sau direct pe sol.
In perioada de functionare a fermei de crestere a puilor de carne,
principalele surse de poluare a solului sunt reprezentate de:
- statia de epurare si platforma de deshidratare a namolului;
- apa uzata epurata si namolul rezultat in urma procesului de epurare
care este utilizat ca fertilizant pentru terenurile agricole;
- depozitarea necontrolata/necorespunzatoare a diferitelor deseuri,
materii prime si materiale utilizate in procesul de productie;
- nerespectarea unor tehnologii adecvate cat si a perioadei de aplicare a
dejectiilor lichide si solide pe terenurile agricole.
Sursele de poluare a solului in perioada de dezafectare/demolare a
amplasamentului sunt reprezentate in principal de:
- scurgerile accidentale de produse petroliere de la
utilajele/autovehiculele care vor deservi organizarea de santier;
120
- depozitarea necontrolata a materialelor, respectiv a deseurilor
rezultate in demolari/dezafectari.
4.3.7. Prognoza impactului
4.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care
este decopertat in timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului.
Locul depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare,
impactul prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului.
Proiectul de investitie prevede lucrari de decopertare a solului, iar
lucrarile de amenajare se realizeaza prin sistematizarea suprafetei de teren .
SISTEMATIZAREA SUPRAFETEI CONSTRUITE
1. nivelarea terenului si indepartarea stratului vegetal pe o suprafata de circa
1.259,00 mp. cu mijloace mecanizate, fiind inclus si transportul acestora la
santier insa este exclus din prezenta oferta cararea pamantului rezultat din
decopertare;
2. realizarea unui strat de 35,00 cm de piatra compactata pe o suprafata de
1.259,00 mp. ideal pentru turnarea ulterioara a pardoselii industriale;
3. prepararea suprafetei in vederea turnarii pardoselii interne pe o
suprafata de 1.259,00 mp. cu mijloace mecanice precum si stabilizarea
planului de turnare a acesteia;
Reconstructia ecologica a platformelor depozitelor cu materiale,organizării
de santier, productiei de materiale (betoniera,echipament pentru fabricarea
asfaltului)este indispensabila.
121
Excedentul de pamant se va depozita in spatiile puse la dispozitie de catre
administratia publica locala. Pentru protectia mediului inconjurator se vor
respecta prevederile actelor normative cu privire la organizarea de santier,
depozitarea combustibililor, materialelor de constructii in locuri special
amenajate.
4.3.7.2 Impactul prognozat cauzat de poluare. Acumulari si
migrari de poluanti in sol
In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul
asupra factorului de mediu sol poate fi determinat de poluarea cu produse
petroliere, rezultate de la utilajele/autovehiculelor utilizate pentru transportul
materialelor de constructie, de depozitarile necontrolate de deseuri, cat si
depozitarea neadecvata a materiilor prime si a materialelor. In vederea
reducerii impactului asupra factorului de mediu sol, in situatia aparitiei unei
situatii care ar putea contribui la poluarea acestuia, se va actiona cu
materiale specifice pentru remedierea si inlaturarea cauzelor poluarii.
In perioada de functionare a fermei de crestere a puilor de carne
poluarea solului poate fi cauzata/determinata de aparitia unor defectiuni la
statia de epurare a apelor care la randul lor ar putea favoriza aparitia unor
poluari accidentale la nivelul solului.
Impactul cauzat de deversarea apelor uzate si/sau dejectii lichide, este
determinat in primul rand de canitatea deversata, respectiv de
concentratia/calitatea acestora.
Totodata, utilizarea irationala in agricultura a produselor reziduale
rezultate din procesul de epurare a apelor uzate pentu fertilizarea
solului/terenurilor, cat si aplicarea unor tehnologiii neadecvate tipului de sol
122
sau de cultura poate contribui la aparitia unor fenomene negative, respectiv
la poluarea solului.
In acest sens, Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor
impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole prevede ca utilizarea drept
ingrasamant organic a dejectiilor proaspete direct din statia de epurare, in
doze mari poate cauza aparitia unor fenomene nedorite, si anume:
acumularea in sol a unor microelemente care devin toxice pentru plante si
ulterior pentru animale si/sau om, intoxicarea aplantelor de catre sarurile
solubile, cat si intarzieri ale procesului de dezvoltare al plantelor datorita
cantitatii in exces de azot solubil. De asemenea, utilizarea in exces a apelor
uzate rezultate din epurare poate contribui la aparitia fenomenului de
salinizare a solului, cat si posibilitatea contaminarii acestuia cu diferiti agenti
patogeni. Datorita utilizarii dejectiilor ca fertilizant, in timp pot aparea o
serie de fenomene/aspecte de poluare a solului, cele mai importante fiind
reprezentate de: modificarea pH-ului, contaminarea solului cu metale grele si
agenti patogeni.
Acidifierea solului
O serie de practici agricole grabesc fenomenul de acidifiere al solului,
care consta in scaderea pH–ului sub valoarea de 6,5. Factorii acceleratori
care contribuie la grabirea fenomenului de acidifiere a solului sunt:
- utilizarea apelor uzate si a dejectiilor pentru fertilizarea solului;
- aplicarea in exces a fertilizatorilor ce contin azot, fosfor si sulf;
- acumularea azotului atmosferic in sol, datorita relatiei de simbioza
dintre bacteriile fixatoare de azot si radacinile plantelor leguminoase;
123
- nitratii din fertilizatorii aplicati si acumularea acestora in zona
radacinilor plantelor.
Acidifierea solului depinde intr-o mare masura si de caracterul
acestuia. Se poate mentiona faptul ca atunci cand solul este mai putin
permeabil si are o capacitate de retentie mai mica, cu atat riscul de poluare
cu nitrati este mai mare. Simptomele acidifierii solului se manifiesta numai
atunci cand ajung in recolte, avand un impact negativ cu precadere
fenomenul manifestandu-se mai ales in cazul culturilor de cereale. In mod
indirect (prin intermediul plantelor alimentare si furajere), fenomenul de
acidifiere poate determina deteriorarea sanatatii consumatorilor (om si
animale). In situatia in care solurile devin mai acide, o serie de nutrienti
devin mai putin accesibili plantelor, respectiv, scade si capacitatea plantelor
de a folosi resursele de apa din sol .
Contaminarea cu agenti patogeni
Sistemul de management al dejectiilor dintr-o ferma trebuie sa ia in
considerare posibilitatea transmiterii unor boli in mediul inconjurator, cat si
masurile necesare pentru prevenirea infestarii organismelor existente in apa
si sol.
Prin intermediul dejectiilor de la animale se pot transmite omului
diversi agenti patogeni, iar o serie de agenti patogeni pot fi transmisi prin
apa de la animal la animal, respectiv de la animal la om.
Agentii patogeni pot fi reprezenti de urmatoarele categorii:
- bacterii infectioase (Leptospirea, Coxiella, Salmonella, vibrio,
Brucella si Chlamydia);
- mycoplasma, fungi si protozoare.
Bolile parazitare transmise prin intermediul solului se datoresc:
124
- cestodelor si nematodelor - paraziti intestinali care necesita o gazda
intermediara pentru a atinge stadiu infestant;
- geothelminthes – parzitii intestinali care se dezvolta direct pe sol pana
la stadiul infestant.
4.3.7.3 Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea
straturilor de sol, schimbarea densitatii
Lucrarile prevazute in cadrul proiectului de investitie cat si cele care
se vor desfasura ulterior nu vor determina astfel de efecte.
4.3.7.4 Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia
eroziunilor
Proiectul de investitie nu presupune modificarea factorilor care determina
aparitia eroziunii solului.
4.3.7.5 Modificari in activitatea biologica a solurilor, a calitatii,
vulnerabilitatii si rezistentei acestora.
Modificari cu privire la activitatea biologica, a calitatii, vulnerabilitatii si
rezistentei solului nu apar in incinta obiectivului, in proiect fiind prevazuta a
fi construita o suprafata de 3000 mp, din totalul de 4 ha.
Pentru terenurile pe care se va utiliza namolul si apa din statia de epurare,
distribuirea rationala a acestora va contribui la cresterea fertilitatii solului.
Elementele nutritive din dejectiile animalelor imbunatatesc structura solului,
ii maresc capacitatea de retinere a apei, ii diminueaza posibilitatea de
erodare, ii imbunatatesc aerisirea si au un efect pozitiv pentru
microorganismele din sol.
125
Dejectiile aplicate pe sol in cantitati excesiv de mari pot afecta proprietatile
acestuia cum ar fi: permeabilitatea, capacitatea de retinere a apei si
continutul de oxigen.
Pentru exploatatiile agricole, se impune ca inainte de administrarea
dejectiilor pe terenurile sa se intocmeasca periodic cartarea pedologica a
terenurilor pe care se vor aplica dejectiile si stabilirea concentratiilor optime
ale substantelor fertilizante, in baza unui Program de fertilizare.
4.3.7.6 Impactul transfrontier
Nu este cazul.
4.3.8 Masuri de diminuare a impactului
4.3.8.1 Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat
Nu este cazul.
4.3.8.2 Masuri de diminuare a poluarii si impactului
In cadrul proiectului s-au prevazut urmatoarele masuri:
a) Masuri de prevenire a producerii poluarilor:
- amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara
a deseurilor si materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii
activitatii, atat in perioada de realizare a lucrarilor proiectului cat si in
perioada de functionare a obiectivului;
- stationarea mijloacelor de transport si efectuarea lucrarilor de
reparatii, in cazuri deosebite, se realizeaza numai pe platforma
betonata;
126
- efectuarea de verificari periodice a integritatii structurilor betonate ale
componentelor statiei de epurare si a nivelului apei in aceste
componente;
- verificarea periodica a functionarii la parametrii proiectati a tuturor
componentelor instalatiei de epurare;
- toate componentele statiei de epurare vor fi prevazute cu un volum
tampon pentru preluarea apei din precipitatii, astfel incat sa nu se
produca deversari accidentale pe sol;
- efectuarea de analize a apelor uzate si a namolului inainte de
distribuirea pe terenurile agricole, cartarea pedologica a terenurilor,
elaborarea Planului de fertilizare.
c) Masuri de diminuare a impactului
- aplicarea de material absorbant pe suprafetele de sol afectate de
scurgerile de produse petroliere. Daca s-au produs scurgeri importante
pe sol, va fi decopertata portiunea afectata si se va reface cu sol
vegetal;
- inlaturarea imediata a deseurilor si materialelor depozitate direct pe
sol, inclusiv a dejectiilor;
- utilizarea namolului deshidratat si a apelor epurate biologic la
fertilizarea/irigarea solului se va face pe baza unui Plan de fertilizare
si a Studiului agrochimic.
Măsuri de diminuare a impactului asupra solului in faza de dezafectare
Pentru perioada de dezafectare s următoarele masuri ce vor întreprinde
masuri a preveni contaminarea solului:
127
� un depozit special pentru depozitarea deșeurilor;
� pancarte de avertizare in toate locurile ce par a fi periculoase, atât
timp cat sunt implicate aspecte de mediu și de sănătate;
� masuri adecvate de prevenirea răspândirii materialelor (sol, argila,
deșeuri sau materiale din demolari ) in zonele publice in alte locuri
unde sănătatea sau mediul ar putea reprezenta risc.
4.4. Geologia subsolului
Din punct de vedere geologic Dobrogea centrala apare ca un horst fata
de unitatile structurale invecinate. Cea mai mare parte din aceasta unitate
este constituita din sisturi verzi, formatiune slab metamorfozata, dispusa
discordant peste un cristalin mezotermal.
Depozitele jurasice intalnite pe valea Casimcea in zona carierei
Sitorman si la nord de lacul Tasaul, acopera un vechi relief al sisturilor verzi,
iar in ansamblu aria lor de raspandire actuala este legata de unele zone
structurale cu caracter de sinclinorii ale formatiunii de fundament si care au
directii NW – SE.
Fundamentul cutat al unitatii structurale a Dobrogei centrale din care
face parte si zona vaii Sibioara, este alcatuit dintr-un complex de roci slab
metamorfozate cunoscut sub numele de sisturi verzi.
Din punct de vedere litologic sisturile verzi sunt constituite din sisturi
cloritoase cu aspect filitos, sisturi clorito-sericito-argiloase, sisturi sericito-
grezoase, sisturi clorito-carbonatice, sisturi sericito-hematitice, gresii
cloritoase, arcoze, microconglonerate arcoziene, conglomerate cloritoase,
conglomerate cu fragmente de sisturi verzi.
Conglomeratele sunt intraformationale sau apar ca lentile in masa
gresiilor arcoziene. Acestea sunt mai frecvente in partea sudica a regiunii,
128
fiind cunoscute pe valea Casimcea si in versantul sudic al lacului Tasaul, in
zona Sibioara.
Sisturile verzi sunt considerate de varsta precambriana.
Depozitele jurasice apar in trei zone distincte : o zona inspre Dunare
cuprinsa intre localitatile Harsova – Galbiori – Tichilesti - Topalu, a doua
situata in continuarea acesteia spre SE intre localitatile Dorobantu -
M.Kogalniceanu - Ovidiu, iar a treia in lungul vaii Casimcea si versantul
nordic al lacului Tasaul intre localitatile Mireasa – Targusor – Gura
Dobrogei – Piatra si pana in zona litoralului la Capu Midia.
Depozitele cuaternare care acopera pe arii intinse sisturile verzi,
inclusiv pe o mare parte din bazinul hidrografic al vaii Sibioara si al vaii
Oituz din imediata apropiere a amplasamentului, sunt formate din depozite
loessoide apartinand Pleistocenului mediu si superior si din depozite de
lunca si aluviuni ale vailor, apartinand Holocenului.
Depozitele loessoide sunt alcatuite prafuri nisipoase si nisipuri prafoase
galbui, macroporice, cu concretiuni calcaroase individualizate sau in retea.
In depozitele loessoide se intalnesc 2–3 nivele mai argiloase de culoare
caramizie, cu aceeasi structura macroporica, reprezentand solurile fosile.
Aceasta alternanta intre depozitele loessoide si solurilor fosile se datoreste
modificarilor factorilor bioclimatici din timpul sedimentarii lor, Grosimea
depozitelor loesoide din cadrul regiunii studiate ajunge in anumite zone pana
la 25,0 – 30,0 m. In zona amplasamenului fermei, aceste depozite nu
depasesc 10,0 - 15,0 m
4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasament
Studiul geotehnic elaborat in baza prevederilor NP 074/2007 „Normativ
129
privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice ale terenului
de fundare” are ca scop prezentarea datelor referitoare la succesiunea
litologica, nivelul panzei freatice si conditiile in care sunt fundate
constructiile obiectivului.
In vederea stabilirii conditiilor de fundare de pe amplasament s-au realizat
prospectiuni pe teren ce au avut la baza foraje de adancime si sandaje. In
urma analizei caracteristicilor terenului s-a evidentiat o succesiune litologica
pe straturi:
_ [0 – 1 m] - strat format din sol vegetal;
_ [1,0 – 10,0 m] – strat de loess prafos argilos, galbui roscat cu concretiuni
calcaroase ;
_ [10, – 15 m] – strat de sisturi verzi alterate;
4.4.1.1. Compozitia subsolului
Solul este factorul de mediu, care integreaza toate consecintele
poluarii, cu influenta si asupra subsolului. Intre factorii de mediu, solul are o
importanta majora, el constituind, pe de o parte, un loc de acumulare a
elementelor poluante, iar pe de alta parte, un mijloc de raspuns dinamic la
procesul de acumulare.
In general, un kg de sol contine:
o substante minerale, circa 0,78 kg, respectiv 52 % ca volum;
o aer, circa 0,015 kg, 25% ca volum;
o apa (inclusiv substante dizolvate), 0,15 kg, 18% ca volum.
Modificarile care se produc in sol, ca urmare a impactului poluantilor,
se reflecta asupra celorlalte verigi ale lantului trofic, vegetatie – apa –
animale – oameni. In functie de natura si intensitatea impactului si de
130
insusirile native fizice si chimice ale solurilor, amploarea modificarilor este
diferita.
4.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea
seismologica
Nu este cazul.
4.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterane
In mod similar componentei sol, prezentata in capitolul anterior.
4.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor
Nu este cazul.
4.4.1.5. Calitatea subsolului
Amplasamentul zonei studiate apartine unitatii structurale Dobrogea,
zona care se incadreaza in categoria unitatilor deluroase, de podisuri sau
campii inalte.
In aceste zone nu exista resurse de substante minerale solide care pot
fi valorificate rentabil. In restul suprafetei comunei se gasesc depozite
loessoide, sisturi verzi si aluviuni nevalorificabile.
Pentru amplasamentul destinat proiectului, situat in comuna Lumina,
judetul Constanta, nu s-a realizat un studiu geotehnic in vederea stabilirii
conditiilor de fundare a obiectelor de constructie aferente investitiei ce
urmeaza a fi puse in opera (ferma de crestere a puilor pentru carne).
4.4.1.6. Resursele subsolului - prospectate preliminar si
comprehensiv, preconizate si detectate
Nu este cazul.
131
4.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale
Nu este cazul.
4.4.1.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zone
de recreere sau peisaj
Nu este cazul.
4.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie geologica
Nu este cazul.
4.4.1.10. Procese geologice-alunecari de teren, eroziuni, zone
carstice, zone predispuse alunecarilor de teren
Nu este cazul.
4.4.2. Impactul prognozat
Constructia si amenajarea fermei de crestere a puilor de carne pe
suprafetele de teren destinate proiectului nu implica luarea de masuri privind
conservarea stratului vegetal.
Prin procesul tehnologic de crestere a puilor de carne datorita
masurilor luate inca din faza de proiectare a sistemelor de crestere precum si
managementul corect al deseurilor rezultate pe amplasament, nu se produc
degradari ale solului si subsolului.
Pentru a preveni eventualele poluari accidentale se vor lua masuri
active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a suprafetelor
cu potential de degradare prin:
• inerbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) cu rol de
retinere a prafului;
132
• plantarea de arbori perimetral amplasamentului din jurul
complexului cu efect de stabilizare a solului;
• irigarea si conservarea stratului vegetal existent;
• suprafetele ocupate temporar se vor reabilita dupa terminarea
lucrarilor.
Dejectiile (asternutul uzat) mineralizate se vor folosi, cu rezultate
foarte bune ca fertilizant pentru terenurile agricole din zona. Aceasta solutie
se realizeaza conform prevederilor BAT, precum si de Ordinul comun al
Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul
Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.197/07.04.2005,
privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al
solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de
poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor
organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati.
Prin masurile tehnologice adoptate in etapele de constructie si
amenajare a amplasamentului precum si masurile luate in perioada de
functionare a „fermei de crestere a puilor pentru carne” se considera ca
impactul produs asupra solului si subsolului de investitia propusa se
incadreaza in domeniul NESEMNIFICATIV.
4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane –
geologice
Nu este cazul.
133
4.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediul geologic asupra
elementelor mediului – conditii hidro, reteaua hidrologica, zone umede,
biotopuri etc, produse de proiectul propus
Nu este cazul.
4.4.2.3. Impactul transfrontier
Nu este cazul.
4.4.2.4. Masuri de diminuare a impactului
Nu este cazul.
4.5. Biodiversitatea
In vecinatatea si chiar pe amplasamentul propus pentru realizarea investitiei
nu au fost identificate arii protejate.
Vegetatie si fauna
Vegetatia este formata in cea mai mare parte din stepa alaturi de suprafete de
silvostepa si paduri de stejar. Fauna cuprinde specii de rozatoare specifice
stepei (popindaul, orbetele, harciogul) la care se adauga reptile de origine
submediteraniana (sopirla dobrogeana, vipera cu corn si broasca testoasa de
uscat), pasari si fauna acvatica.
4.5.4. Habitate ale speciilor de plante in Cartea Rosie Nu este cazul
4.5.5. Rute de migrare Nu este cazul.
4.5.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci Nu este cazul
Efectele anticipate prin implementarea proiectului, asupra
biodiversitatii
Nu este cazul.
134
4.5.1. Masuri pentru diminuarea impactului produs asupra ariei
naturale protejate
Nu este cazul.
4.5.2. Ariile de protectie de interes comunitar SCI
Nu este cazul.
4.5.3. Impact prognozat
La alegerea amplasamentului s-a tinut cont de conditiile de mediu –
clima, relief, retea hidrografica prezenta in zona, caracteristicile solului.
Adaposturile si statia de epurare, bazinele de colectare fractii lichide si
platforma de depozitare fractie solida sunt principalele surse de poluare in
special a atmosferei si implicit factori disturbatori ai biodiversitatii zonei.
Prin masurile constructive in ceea ce priveste adaposturile proiectate
cu sisteme de ventilatie artificiala si ventilatie naturala ce realizeaza
dispersia si dilutia poluantilor in atmosfera se asigura fara a disturba
semnificativ biodiversitatea zonei si zonele locuite. De asemeni in
vecinatatea proiectului nu sunt prezente grupari de obiective care elimina in
atmosfera poluantii ce-si potenteaza prin combinare sau amestec, actiune
succesiva, efectul nociv asupra biodiversitatii.
4.5.7.1 Impact transfrontier
Nu este cazul.
4.5.7.2 Masuri de diminuare a impactului
• accesul autoturismelor in zona va fi limitat, astfel incat emisiile
de noxe (gaze combustie) vor fi reduse la minim;
• activitatile propuse in cadrul proiectului se vor executa in limita
spatiul desemnat (amplasament ferma crestere pui de carne) fara
a implica vecinatatea amplasamentului .
135
• deseurile rezultate ca urmare a constructiei si functionarii
proiectului „Ferma de crestere a puilor de carne” localitatea
Lumina vor fi colectate selectiv in pubele inchise, depozitate intr-
un loc special amenajat pentru a nu atrage efectivele de pasari
aflate in zona sau dezvoltarea unor familii de rozatoare;
• evitarea propagarii epidemiilor prin prezenta filtrului sanitar si
masurile luate in cazul animalelor decedate ce vor fi eliminate in
conditii specifice impuse de normele sanitar veterinare.
In privinta biodiversitatii zonei prin realizarea proiectului nu se prevad
modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa
(lacuri, rauri, etc.), plaje, etc si nu presupune modificarea suprafetei zonelor
impadurite, schimbari asupra varstei, compozitiei speciilor si a tipului de
padure.
De asemeni nu se presupune modificarea/distrugerea populatiei de
plante, modificarea compozitiei speciilor: specii locale sau aclimatizate,
raspandirea speciilor invadatoare. Executia si operarea activitatilor
proiectului propus se va face cu respectarea masurilor privind limitarea
degradarii florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea
solului, modificarea conditiilor hidrologice, etc), in zona adiacenta.
In urma evaluarii se considera ca impactul indus de realizarea
investitiei asupra ECOSISTEMELOR ACVATICE SI TEREST RE va fi
nesemnificativ, in conditii de functionare normala, cu respectarea
tehnologiei prezentate in proiect, modului de lucru si eliminare
controlata a deseurilor.
136
4.6. Peisajul
4.6.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea
acestuia
A. Caracteristicile si geomorfologia reliefului
B. Caracteristicile si geomorfologia reliefului
Amplasamentul zonei studiate apartine unitatii structurale Dobrogea,
zona care se incadreaza in categoria unitatilor deluroase, de podisuri sau
campii inalte.
C. Caracteristicile retelei hidrologice
In zona amplasamentului nu exista apa de suprafata.
D. Zone impadurite in arealul amplasamentului
Nu este cazul.
4.6.2. Impactul prognozat
Nu este cazul.
4.6.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural
Nu este cazul.
4.6.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri
naturale, zone-tampon); impactul prognozat asupra acestor zone,
stadiul de protectie si stadiul folosirii lor.
Nu este cazul.
4.6.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop
recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri,
corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra
folosintei lor.
Nu este cazul.
137
4.6.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din difer ite locuri
de observare; numarul si diversitatea punctelor de observare
Amplasamentul evaluat este vizibil din toate directiile si este in afara
traficului, obisnuit sau turistic. Relatia rutiera se va face dinspre drumul de
exploatare DE914 care la randul lui are acces din DE 916 care vine din DN
22 Tulcea-Constanta. Calea de acces la ferma o reprezinta un drum de
expolatare adiacent perimetrului fermei iar intrarea in ferma se face direct
din acesta. Nu sunt prevazute a se amenaja alte cai de acces din exterior.
A. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea
terenului
Nu se vor face modificari cu privire la utilizarea terenului.
B. Explicarea utilizarii terenului pe amplasamentul propus
Destinatia actuala a terenului in suprafata de 6 ha pe care se va realiza
investitia este cultura cerealelor, iar dupa finalizarea lucrarilor suprafata de
3000 mp va reprezenta perimetrul de crestere a puilor de carne , iar diferenta
va fi redata destinatiei actuale.
Masuri de diminuare a impactului
Nu este cazul.
4.7. Mediul social si economic
4.7.1. Evaluarea mediul social si economic
a) Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor
demografice/populatiei locale
Nu este cazul
b) Numarul de locuitori in zona de impact
Nu este cazul. Distanţa fata de zonele locuite este de 2 km.
138
c) Locuitori permanenti si vizitatori
Nu este cazul.
d) Caracteristicile populatiei in zona de impact
Nu este cazul.
e) Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice
locale
Ca urmare a aparitiei proiectului, impactul acestuia asupra activtatii
economice va fi pozitiv, asigurandu-se conditiile de dezvoltare economica
ale zonei si contributia la cresterea nivelului de taxe colectate la bugetul
local. Se vor crea locuri de munca si implicit conditiile de viata ale
populatiei se vor imbunatati.
f) Impactul potential al proiectului asupra activitati lor economice
Pozitiv.
g) Impact potential al proiectului asupra conditiilor de viata din
zona
Datorita distantei relativ mari fata de asezarile umane (2 km) nu se
preconizeaza un impact potential negativ asupra conditiilor de viata din zona
proiectului. Masurile constructive luate inca din faza de proiectare a
obiectivului privind spatiile de crestere puilor pentru carne ,amplasarea
statiei de epurare, a bazinelor stocare si a platformei de deshidratare namol
in cel mai indepartat punct al amplasamentului, realizarea de perdea vegetala
perimetrala pe intreaga suprafata a fermei avicole, vor contribui la o
diminuare a impactului principalilor factori de stres asupra locuitorilor din
zona.
h) Informatii despre rata imbolnaviriilor
Nu este cazul.
139
i) Impactul potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale
locuitorilor
Pozitiv: contribuie, prin taxele platite, la cresterea bugetului local si
prin anagajarea unor persoane din zona.
4.7.2. Masuri de diminuare a impactului
Nu este cazul.
4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural
4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si
culturale
Nu este cazul.
4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de
patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice
Nu este cazul.
5. Analiza alternativelor
5.1. Descrierea alternativelor: amplasament alternative, alt
moment pentru demararea proiectului, alte solutii tehnice si
tehnologice. Masuri de ameliorare a impactului asupra mediului
Din punct de vedere al alegerii amplasamentului
Amplasamentul este izolat,intr-o zona de parcele agricole in care nu
exista probleme de poluare. Realizarea investiţiei propuse, respectiv ferma
pentru creşterea puilor pentru carne în comuna Lumina judeţul Constanţa va
conduce la îndeplinirea principalelor obiective stabilite mai sus fiind în
acord cu obiectivele generale, specifice şi operaţionale ale Măsurii 121
“Modernizarea exploataţiilor agricole” şi ale Programului Naţional pentru
Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, astfel:
140
Obiectivele generale ale Măsurii 121 “Modernizarea exploataţiilor
agricole” sunt
� Creşterea competitivităţii sectorului agricol printr-o utilizare cât
mai bună a resurselor umane şi a factorilor de producţie.
Obiectivele specifice sunt:
� Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi,
diversificarea producţiei şi ajustarea profitului, nivelului şi
calităţii producţiei la cerinţele pieţei, inclusiv a celei ecologice,
precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse
regenerabile;
� Adaptarea exploataţiilor la standardele comunitare;
� Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite;
� Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor
forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere.
Obiectivele operaţionale sunt:
� Promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul
vegetal şi de creştere a animalelor pentru realizarea de
construcţii noi şi/sau modernizarea construcţiilor agricole
existente din cadrul acestora, şi a utilităţilor aferente,
achiziţionarea de maşini sau utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii
etc.
Investiţia propusă a se realiza va fi amplasată în comuna Lumina, sat
Sibioara din judeţul Constanţa.
141
Din punct de vedere al momentului ales pentru demararea investitiei
Neputand utiliza spatiile si dotarile tehnice din fostele unitati de
productie intensiva, micii agricultori s-au bazat pe cresterea animalelor in
principal pentru autoconsum in felul acesta a aparut si agricultura de semi-
subzistenta.Din acest punct de vedere este chiar recomandata urgentarea
realizarii proiectului.
Tinind cont ca se preconizeaza atragerea unor resurse financiare
provenite din fondurile structurale este necesara accelerarea termenelor
cu respectarea conditiilor legale.
Din punct devedere al solutiilor tehnice si tehnologice
Procesul tehnologic, sistemul de crestere propus in proiect, tipurile de
echipamente si modul de colectare, evacuare si tratare a dejectiilor sunt in
concordanta cu cele mai bune tehnici aplicate (tehnici prevazute in
documentele de referinta BAT/BREF) privind cresterea intensiva a puilor de
carne. Tehnologia de crestere a puilor pentru carne cat si tehnicile propuse
in cadrul proiectului de investitie sunt considerate a fi cele mai bune pentru
prevenirea poluarii, asigurandu-se totodata un echilibru intre beneficiul
142
realizat prin pastrarea unui mediu curat si costurile financiare necesare
aplicarii acestor tehnici.
5.2. Analiza marimii impactului, durata, reversibilitate a,
viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare
alternativa a proiectului si pentru fiecare componenta de mediu
Marimea, durata si reversibilitatea impactului
Daca se vor aplica masurile prevazute in studiul privind evaluarea
impactului asupra mediului, aparitia unui impact negativ este tinuta sub
control, in limitele prevazute de legislatia de mediu in vigoare. In situatia in
care efectele asupra mediului sunt reversibile, acestea vor fi importante si se
pot manifesta cu precadere asupra apelor de suprafata si asupra terenurilor
agricole, prin initierea si/sau accentuarea proceselor de salinizare, acidifiere
si imbogatirea cu metale grele in cazul solului, respectiv de eutrofizare in
cazul apelor de suprafata, respectiv contaminarea cu agenti patogeni, in
cazul apelor de orice natura si chiar a solului.
Reversibilitatea impactului asupra mediului este posibila, in functie de
marimea impactului, pe termene mai scurte dar si foarte lungi, aceasta fiind
determinat si de promptitudinea interventiei si categoria masurilor aplicate
de catre titularul investitiei.
Pe de alta parte nu trebuie pirdut din vedere faptul ca tratarea solului
agricol cu ingrasaminte naturale afecteaza in mod direct si pozitiv
capacitatea de productie a acestuia cu un efect indirect negativ mult inferior
fertilizantilor de sinteza.
Eficienta masurilor de reducere a impactului asupra mediului
143
Masurile de prevenire si interventie in vederea reducerii impactului
asupra mediului, sunt viabile si vor fi prezentate la capitolul de concluzii si
recomandari. Totusi, este important de mentionat faptul ca viabilitatea
masurilor de prevenire si interventie scade semnificativ daca efectul poluarii
va fi cumulativ.
6. Monitorizarea
6.1. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul desfasurarii
lucrarilor de constructie.
In timpul lucrarilor de constructie se va urmari modul de transport
al agregatelor si materialelor pulverulente (ciment, var, nisip), dotarea
organizarii de santier cu facilitati igienico-sanitare si, nu in ultimul rand,
gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate.
Se va monitoriza refacerea amplasamentului organizarii de santier,
indepartarea diferitelor resturi de materiale de constructie care vor rezulta in
urma lucrarilor de constructie.
Pentru un management bun al lucrarilor, in cadrul organizarii de
santier se va impune adoptarea urmatoarelor masuri:
- Marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului in vederea
respectarii perimetrului afectat de constructie;
- Amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces la santier;
- Semnalizarea lucrarilor inainte de zona santierului cu panouri de
avertizare, obligand conducatorii auto sa reduca viteza si sa acorde o
atentie speciala circulatiei in zona;
- Elaborarea de planuri si grafice de lucru care sa tina cont de timpii de
rulare si punere in opera a materialelor de acoperire (beton, ciment)
144
corelandu-se programele de lucru ale bazelor de productie cu cele ale
utilajelor din amplasamentul lucrarilor.
De asemenea, se va tine seama de prognoza meteo pentru zona
respectiva, dat fiind schimbarile de clima si conditii atmosferice
inregistrate pe teritoriul Romaniei in ultimii 15 ani. Se va elimina
astfel posibilitatea rebutarii sarjelor de material deja preparat ca
urmare a descarcarii acestuia si nepunerii in opera in timp util.
- Asigurarea pazei si securitatii utilajelor si instalatiilor din cadrul
organizarii de santier;
- Asigurarea utilitatilor necesare bunei desfasurari a lucrarilor (sursa de
alimentare cu apa potabila, locuri pentru servirea mesei, grupuri
sociale, containere pentru strangerea deseurilor);
- Pentru autovehiculele care asigura transportul pamantului, al
betoanelor sau altor materiale, se vor prevedea puncte de curatire
manuala sau mecanizata a pneurilor de pamant sau a altor reziduuri
din santier;
- Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul
umpluturilor de pamant, vor fi reduse in perioadele cu vant puternic,
sau se realizeaza o umectare mai intensa a suprafetelor. O atentie
deosebita se va acorda punerii in opera a stratului de forma in cazul
pulverizarii de var praf;
- La sfarsitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor
de lucru, cu care ocazie se vor evacua deseurile, se vor stivui
materialele, se vor alinia utilajele.
Alte tipuri de monitorizare necesare a fi realizate in perioada
organizarii de santier:
145
- Epurarea apelor uzate se va face prin: utilizarea toaletelor ecologice,
solutie care pentru perioada de constructie este cea mai eficienta atat
din punct de vedere al costurilor, cat si din punct de vedere al
protectiei mediului; decantarea suspensiilor in bazine decantoare si
evacuarea fazei lichide (eventual recircularea apei spre aceeasi
folosinta);
- Instalatiile pentru fabricarea betoanelor de ciment si a betoanelor
asfaltice vor utiliza tehnologie moderna care permite retinerea
poluantilor;
- Colectarea apelor pluviale se realizeaza prin: santuri in lungul
drumurilor, platforme cu deversare catre exteriorul amplasamentului
datorita pantelor amplasamentului;
- Colectarea si depozitarea deseurilor. Carburantii si substantele
periculoase vor fi depozitate in locuri special amenajate, pentru a
reduce la minim riscul producerii unei poluari accidentale a mediului
acvatic.
Se recomanda refacerea amplasamentului/amplasamentelor care vor fi
eliberate de constructii, umplerea cu pamant a gropilor rezultate si nivelarea
terenului, unde va fi posibil terenul liber se va insamanta cu gazon.
6.2. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul functio narii
fermei de crestere a puilor de carne
In perioada de functionare a fermei de crestere a puilor de carne
se recomanda monitorizarea factorilor de mediu din zona de influenta a
amplasamentului, dupa cum urmeaza:
146
- analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor uzate se
realizeaza prin determinari fizico-chimice asupra apelor epurate cat
si a celor subterane din zona amplasamentului.
- analiza principalilor indicatori de calitate ai aerului ambiental
in zona de influenta a fermei, avandu-se in vedere mai ales valorile
indicatorilor amoniac, metan, hidrogen sulfurat si pulberi,
urmarindu-se variatia acestora in functie de anotimp. Punctele de
determinare vor fi stabilite la limita incintei amplasamentului
fermei, pe fiecare directie a amplasamentului (N, E, S, V).
- analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor subterane
prin determinari fizico-chimice asupra apei prelevate din forajele
de observatie (foraje de monitorizare).
- monitorizarea solului prin determinari ale indicatorilor de
calitate.
- monitorizarea zgomotului la limita amplasamentului.
- monitorizarea cantitatilor de deseuri si a modului de valorificare
si eliminare a acestora.
Frecventa de monitorizare si controlul indicatorilor de calitate se
realizeaza dupa cum urmeaza:
Indicatorii de calitate ai apelor uzate rezultate vor fi monitorizati
inainte de golirea bazinului de stocare a apelor epurate. Se recomanda ca ori
de cate ori se realizeaza golirea bazinului de stocare a apelor epurate, sa se
faca dupa realizarea in prealabil a analizelor parametrilor fizico-chimici ai
apelor care urmeaza a fi utilizate ca fertilizat in agricultura. Analizele se
realizeaza conform cerintelor din studiul agrochimic intocmit de Oficul
Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Constanta, respectiv
distributia/fertilizarea ternurilor agricole va fi realizata conform prevederilor
147
Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor
impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole .
Pentru monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor subterane
se realizeaza doua foraje de observatie pe directia de curgere a apelor (unul
in amonte de ferma si unul in aval de statia de epurare a apelor uzate) in
zona amplasamentului si efectuarea de analize ale calitatii apei freatice,
identificarea eventualelor modificari in timp - determinari fizico – chimice si
microbiologice.
In perioada de realizare a proiectului se vor monitoriza imisiile de
poluanti in aer la limita amplasamentului realizandu-se masuratori
pentru imisiile de poluanti la: dioxidul de sulf, dioxidul de azot, oxizii de
azot, plumb, oxizi in suspensie,benzen, monoxid de carbon.
Pentru indicatorii analizati, masuratorile privind valorile limita de
imisie se realizeaza la limita amplasamentului, conform prevederilor din
STAS 12574/87 si Ordinul M.A.P.M. 592/2002 - Normativul privind
stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de
evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot,
pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator.
Se va urmari anual evolutia indicatorilor de calitate ai solului pe
pe amplasamentul fermei tinandu-se cont de efectul proiectului de investitie,
urmarindu-se totodata si modificarile aparute la nivelul acestuia.
Pentru investigarea probelor de sol se va tine cont de prevederile
Ordinului 757/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea
poluarii mediului, analizandu-se urmatorii indicatori: pH; continutul total de
saruri solubile; continutul in bicarbonati (HCO3-); continutul in substanta
organica si humus, continutul de metale grele (Cu, Zn, Ni, Cr).
148
In perioada derularii proiectului este necesar sa se monitorizeze
tasarile solului care ar putea apare in perioada de realizare a lucrarilor.
Distributia dejectiilor pe terenurile arabile in vederea fertilizarii, se
realizeaza conform prevederilor Codului de bune practici agricole pentru
protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Dozele
unitare in baza carora se vor adminstra dejectiile stabilizate, vor fi indicate
pe baza analizelor dejectiilor si ale solului realizate in studiul agrochimic
intocmit de Oficiul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice
Constanta.
Calitatea apelor subterane se va monitoriza prin intermediul
forajelor de observatie (puturi freatice) in scopul identificarii posibilelor
contaminari-infiltrari in sol a diferitelor substante.
Pentru probele de apa din forajele de observatie se vor analiza
urmatorii parametri: pH, suspensii, reziduu filtrabil, sulfati, azotati, amoniu,
CCOCr, substante extractibile, fenoli, CBO5.
Monitorizarea zgomotului se realizeaza la limita amplasamentului,
conform prevederilor STAS 10009/88. Valoarea admisa a zgomotului la
limita incintei, nu va depasi nivelul de zgomot echivalent continuu de 65 dB
(A), la valoarea curbei de zgomot Cz 60 dB.
Activitatile de demolare - dezafectare de pe amplasament nu vor
trebuie sa produca zgomote care sa depaseasca limitele de presiune (Leq)
prevazute de STAS 10009/88, de 60 dB(A) Cz 45, in timpul zilei si 40
dB(A) Cz 35 in timpul noptii.
Se vor monitoriza fluxurile de deseuri generate din activitatea de
crestere a puilor de carne, cantitatile rezultate, modul de colectare si
depozitare al acestora.
149
In mod obligatoriu se vor inregistra si raporta cantitatile de deseuri si
caracteristicile acestora cu privire la compozitia fizica si chimica in
conformitate cu lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase
prevazute in anexa nr. 2 la H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii
deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile
periculoase.
In vederea depozitarii/eliminarii deseurilor rezultate din activitatea de
demolare-dezafectare se vor respecta cu strictete prevederile cuprinse in
Ordinul M.M.G.A. nr. 95/2005. Se realizeaza o caracterizare fizico-chimica
a fiecarui tip de deseu dupa care se va decide destinatia acestuia.
Nota: Beneficiarul lucrarilor va fi obligat sa raporteze catre
autoritatea pentru protectia mediului rezultatele activitatii de
automonitorizare. Orice efecte negative inregistrate prin programul de
automonitorizare va fi raportat catre autoritatea pentru protectia
mediului in maxim 12 ore. Rezultatele determinarilor efectuate vor fi
concretizate intr-un registru pe toata perioada de realizare a
monitorizarii.
7. Situatii de risc
7.1. Riscuri naturale
In general, factorii naturali care pot genera dezastre sunt determinati
de: potentialul seismic corelat cu traseul principalelor falii tectonice, reteaua
hidrografica, clima, gradul de acoperire cu vegetatie, compozitia solului si
dispunerea straturilor geologice.
Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicarii celor doua
mari categorii de hazarde naturale:
a) endogene:
- eruptiile vulcanice (nu este cazul);
150
- cutremurele (activitate intensa in zona).
b) exogene:
- biologice (epidemii, invazii de insecte si rozatoare): potential
moderat;
- geomorfologice (deplasari in masa, eroziuni): nu a fost identificat
un astfel de potential pe amplasment sau in zona adiacenta
complexului imobiliar;
- astrofizice: neaplicabil;
- hidrologice (inundatiile): nu este cazul;
- climatice: nesemnificativ;
- biofizice (focul): potential moderat.
7.2. Accidente potentiale
S-au identificat urmatoarele zone unde pot aparea sau se poate
produce un impact asupra factorilor de mediu in perioada functionarii fermei
de crestere a puilor pentru carne:
7.2Tabelul nr. 7.2-1 Situatii de risc
Tipul de accident
potential Consecintele accidentului
Statia de epurare
In situatia in care nu se va asigura un volum
efectiv necesar pentru stocarea apelor uzate si nu
se realizeaza recomandarile cu privire la stocarea
apelor uzate vor exista deversari pe terenurile
adiacente statiei de epurare, cu efecte directe
asupra solului, subsolului, panzei freatice si apele
de suprafata.
151
Tipul de accident
potential Consecintele accidentului
Sistemul de colectare
si epurare
a apelor uzate
Aparitia unor fisuri in conductele de colectare, a
peretilor, a platformei, a componentelor statiei de
epurare care pot duce la aparitia unor infiltratii,
cu efecte directe asupra solului, subsolului si
panzei freatice.
Transformatoarele,
generatorul
de curent si
instalatiile electrice.
In situatia aparitiei unui incendiu sau a unei
explozii, factorii de mediu afectati pot fi aerul,
solul si sanatatea salariatilor.
Zona de depozitare a
deseurilor.
Aceasta poate reprezenta un risc numai la
depunerea necontrolata a deseurilor, factorii de
mediu afectati fiind solul, subsolul, apa de
suprafata si eventual apa freatica.
Cauzele principale ale producerii unor accidente in cadrul fermei sunt
reprezentate in principal de: eroarea umana, avarii ale instalatiilor si/sau a
componentelor tehnologice, operarea incorecta a instalatiilor sau
componentelor tehnologice sau ca urmare a unor calamitati naturale.
7.3. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente industriale cu
impact semnificativ asupra mediului
Avand in vedere profilul activitatii care se va desfasura pe
amplasamentul fermei, tehnicile aplicate, substantele si cantitatile utilizate,
152
tipurile de deseuri care rezulta din activitate si modul de gestionare a
acestora, recomandarile facute, se poate afirma ca probabilitatea producerii
unui accident industrial cu impact semnificativ asupra mediului este foarte
redusa.
Totusi, cel mai grav accident care s-ar putea produce in cadrul fermei poate
fi reprezentat de evacuarile si/sau deversarile necontrolate (in cazul aparitei
ploilor torentiale de lunga durata, in cazul unui volum insuficient pentru
stocarea apelor si/sau dejectiilor) ale apei uzate cu dejectii ce pot contamina
solul/subsolul/freaticul si chiar apele de suprafata.
7.4. Planuri pentru situatii de risc
Operatorul fermei va trebui sa intocmeasca un plan de prevenire a
poluarilor accidentale si interventie in cazul poluarilor accidentale, in care
vor fi prevazute o serie de masuri dupa cum urmeaza: blocarea sistemului de
canalizare/canale utilizate pentru colectarea si transportul apelor uzate din
cadrul fermei; in cazul avariei sau nefunctionarii unor componente ale statiei
de epurare sau atingerea unui volum maxim de stocare a apelor uzate in
bazine (aceasta situatie nu include volumul tampon prevazut pentru statia de
epurare) respectiv atingerea unui volum maxim de stocare a dejectiilor in
platforma de depozitare/deshidratare a dejectiilor.
In planurile mai sus mentionate se va descrie modul de prevenire,
de actiune in cazul aparitiei unei poluari accidentale, echipamentul de
interventie, respectiv vor trebui stabilite responsabilitatile persoanelor
abilitate pentru interventia in situatii de risc.
Procedurile mentionate in planurile mai sus mentionate vor fi
elaborate in conformitate cu cerintele legislative in vigoare, urmarindu-se in
acelasi timp alte actiuni si schimbari care pot sa asigure o buna desfasurare a
activitatii in cadrul fermei.
153
7.5. Masuri de prevenire a accidentelor
In scopul prevenirii accidentelor in cadrul fermei se vor lua urmatoarele
masuri:
- verificarea periodica a starii retelelor de canalizare si a canalelor, a
functionarii corespunzatoare a instalatiilor si echipamentelor din statia
de epurare;
- construirea de canale de garda in jurul platformelor de stocare a
dejectiilor;
- conectarea canalelor de garda la sistemul de epurare a apelor uzate
si/sau la bazinul de stocare.
7.6. Analiza situatiilor de risc pentru fiecare alternativa la
proiect
Nu este cazul.
8. Descrierea dificultatilor
In timpul efectuarii evaluarii impactului asupra mediului si a
raportului la studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru
proiectul de investitie „Infiintare ferma crestere a puilor de carne”, amplasat
in localitatea comuna Lumina, jud. Constanta, nu au fost intampinate
dificultati tehnice sau practice.
9. Rezumat fara caracter tehnic
9.1. Descrierea activitatii, evitandu-se utilizarea termenilor
tehnici, a explicatiilor stiintifice etc.
Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia
154
Necesitatea realizarii obiectivului – "Infiintare ferma de crestere a
puilor pentru carne"- are ca rezultat dezvoltarea sectoarelor economice
deficitare in special pe sectorul dezvoltarii fermelor zootehnice si
valorificarea productiei vegetale din productia zonei. Localitatea Lumina se
afla in partea central-estica a judetului Constanta, la 17 km nord de orasul
Constanta, la 10 km vest de statiunea balneo climaterica Mamaia, la 5 km
nord de orasul Ovidiu, la 7 km sud-est de aeroportul Mihail Kogalniceanu si
la 5 km de orasul Navodari.
Amplasamentul obiectivului propus „Infiintare ferma de crestere a
puilor pentru carne” aflat in folosinta S.C. LA FERM GRUP S.R.L,
conform contractului de vanzare – cumparare 739/26.03.2008 autentificat la
BNP Doinita Crisan si Delia Crisan, este situat in extravilanul comunei
Lumina, judetul Constanta, parcela A915/21. Suprafata de teren pe care se
realizeaza investitia este incadrata conform Certificatului de urbanism
nr.316/29.09.2009 cu folosinta de “teren arabil”. Vecinatatile
amplasamentului destinat investitiei sunt:
Parcela 915/21/1
� La Nord - Rizescu I. Ion parcela 915/22/2 intre punctele 1-2 -
358.00 ml
� La Sud - Rizescu I. Ion parcela 915/21/2 intre punctele 1A -3A -
326.85 ml
� La Est DE 914 intre punctele 2-3-3A -75.92 ml
� La Vest DE 915/20 intre punctele 1-1A- 75.92 ml
Parcela 915/22/1
• La Nord Rizescu Codruta intre punctele 1-2 -385.00 ml
155
• La Sud Rizescu I. Ion parcela 915/22/2 intre punctele 2A-4A
371.73 ml
• La Est DE 914 intre punctele 2-2A 33.15 ml
• La Vest DE 915/20 intre punctele 1-4A 31.33 ml
Parcela 915/21/2
• La Nord Rizescu Constantin parcela 915/21/1 intre punctele
1A- 3A -326.85 ml
• La Sud DE 916 intre punctele 4-5-306.00 ml
• La Est DE 914 intre punctele 3A-4 -79.53 ml
• La Vest DE 915/20 intre punctele 1A-5 -48.78 ml
Parcela 915/22/2
• La Nord Rizescu Constantin intre punctele 2A-4A-371.73 ml
• La Sud Rizescu Constantin parcela 915/21/1 intre punctele 3-4 -
358.00 ml
• La Est DE 914 intre punctele 3-2A -34.29 ml
• La Vest DE915/20 intre punctele 4-4A-32.57 ml
Parametrii terenului si constructiilor propuse suntS teren = 6 3.700 mp
� S uprafata construita la sol=3.00 mp
� P.O.T. existent = 4,7%
� P.O.T. propus = max 15 %
� C.U.T. existent = 0,047
� C.U.T. propus= max 0,25
Figura nr. 9.1-1 Planul de amplasare a obiectivului
156
157
Investiţia propusă a se realiza va fi amplasată în comuna Lumina, sat
Sibioara din judeţul Constanţa.
Comuna Lumina din judeţul Constanţa are determinat un potenţial MEDIU
agricol pentru categoria păsări potrivit “Studiului pentru determinarea
zonelor de potenţial, a zonelor geografice şi marjelor brute de standard
unitare pentru proiectele din cadrul măsurii 3.1 Investiţii în exploataţiile
agricole” elaborate de către Institutul de Cercetări pentru Podologie şi
Agrochimie (ICPA) – Bucureşti şi Institutul de Cercetare – Dezvoltare
pentru Economie Agrară (ICDEA
Descrierea etapelor de realizare a proiectului
Pe amplasamentul situat in extravilanul comunei Lumina se va realiza
o ferma de crestere a puilor de carne, proiect ce se derula in 2 faze:
� I - constructie proiect
� II – punere in functiune ferma crestere a puilor de carne.
Constructiile propuse a se realiza (halele-adapost, doua puturi forate,
rezervor de colectare a apei, post trafo la sol, sediu administrativ, platforma
betonata, statie de epurere biologica ) se vor desfasura pe o suprafata totala
de 3000 mp, amplasarea fiecarei constructii este evidentiata in planul de
situatie 1:1000.
Constructii/Amenajari
158
construirea a doua hale, nivel parter – adaposturi pentru cresterea intensivă a
puilor de carne de la 1 zi pana
la 42 zile. Suprafata construita
la sol a unei hale va fi de 1200
mp/hala, construcţia va fi
realizată pe structură metalică,
cu fundaţie de beton, având
pereţi din panouri
termoizolante de tip
“sandwich” cu urmatoarele
dimensiuni L = 85 m ; l = 14 m ; H coama=3.5 m.
Distanta între travee este egala cu 5 m. Constructia se va iniţia prin realizarea
infrastructurii, apoi a suprastructurii, acoperişul si la final finisajele.
Halele vor avea capacitatea de 23800 pui/serie/hala ciclul de productie fiind
de 56 zile. Halele vor fi racordate la utilitati si vor avea toate dotarile
necesare pentru respectarea standardelor in vigoare pentru activitatea de
crestere a pasarilor.
INCHIDERE PERIMETRALĂ
Se va realiza împrejmuirea perimetrală pe întreaga suprafaţă a fermei
avicole.
Lungimea totală a împrejmuirii este de 400 ml.
Închiderile perimetrale de la cota +0,40m sunt realizate cu panouri
prefabricate sandwich fabricate dintr-un suport extern si altul intern de tablă
cutată din otel, zincată si vopsită, in interiorul cărora se află un strat izolant
de spuma cu grosimea 60 mm si densitatea 44 }4 kg/m3 pe bază de răsină
Figură 3 – Hala adăpost proiectată pentru creşterea
puilor de carne
159
poliizocianurată (poliuretan) cu un coeficient de izolare termică K=0,29
kcal/m2h °C;
Profile de finisare pentru racorduri (sorturi) din tablă zincată si vopsită de
grosime 0,6 mm.
LUCRĂRI DE IMPERMEABILIZARE (INVELITOARE)
Învelitoare acoperis confectionata din panouri prefabricate costituite dintr-un
support (tabla) extern cutat si unul intern microcutat din otel zincat si vopsit
alb-gri in interiorul cărora se află un strat izolant de spumă cu grosimea 50
mm pe bază de răsină poliizocianurată (poliuretan) cu un coeficient de
izolare termică K=0,33 kcal/m2h °C;
Profile de coamă din tablă de otel zincată si vopsită alb-gri de grosime 0,6
mm;
Scurgeri pluviale tubulare 100 mm din PVC, inclusiv elementele speciale de
fixare metalice;
Jgheaburi laterale din tablă de otel zincată si prevopsita cu grosimea 0,8mm
avand incluse racorduri pentru pluviale;
Profile de finisaj (sorturi) din tablă de otel zincată si vopsită de grosime 0,6
mm;
CONSTRUIRE PLATFORMĂ BETONATĂ
Construirea unei platforme betonate care să aibă ca scop depozitarea
dejecţiilor rezultate în urma încheierii fluxul tehnologic şi folosirea
acestuia ca îngrăşământ organic natural aplicat solului înainte de
înfiinţarea fiecărei culturi conform unui plan de fertilizare întocmit şi
160
avizat de organismele abilitate, respectiv Oficiul de Studii Pedologice şi
Agrochimice.
Dimensiunile platformei sunt L = 32 ml, l = 13 ml.
Platforma va fi acoperita, iar capacitatea de stocare va fi calculata astfel
incat sa permita inmagazinarea gunoiului din cele doua hale pentru intreaga
perioada din an in care este interzisa imprastierea gunoiului de grajd pe
terenurile agricole (noiembrie - februarie, respectiv iulie – august).
Puturi forate: două puturi cu H=15m,echipate cu pompe
Rezervor de stocare a apei : tip hidrosfera cu capacitatea de 70 mc
Statia de epurare
CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE:
Diametru 1,6 m
Lungime 1,83 m
Volum util 3000 litri
Nu necesita bioactivatori
Statia este prevazuta cu:
Recipient cilindric orizontal dublu compartimentat cu volum util de 3000
litri
Separator de grasimi
Dispozitiv de dispersie a aerului ( tub cu membrana de cauciuc perforata
pentru aerarea cu bule )
Aerator(suflanta de aer)
Furtune, mufe, racorduri necesare punerii in functiune a instalatiei
Racorduri intrare – iesire flexibile pe teava PVC 110 mm
Gura de vizitare/vidanjare cu h= 400 mm si diametrul de 1000 mm
Capac pentru gura de vizitare
161
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ
Alimentarea cu energie electrică a fermei pentru creşterea intensivă a puilor
de carne se va realiza prin construirea unui post de transformare la sol în
anvelopă având o tensiune nominal de 100kVA care să asigure cantitatea
necesară de energie electrică pentru funcţionarea în bune condiţii a activităţii
de creştere a puilor broiler.
Alimentarea cu energie electrică se va efectua în două etape, şi anume:
5. Racordul postului de transformare la reţeaua electrică aeriană de medie
tensiune existentă în partea de sud amplasamentului.
6. Alimentarea cu joasă tensiune a halelor şi a spaţiului de deservire a
personalului de producţie.
SPAłIUL DESTINAT PERSONAL DE PRODUCłIE Investiţia cuprinde şi construirea unui spaţiu care
să deservească personalului de producţie,
respectiv, birourile maistrului, medicului veterinar,
a şefului de fermă, un spaţiu de servire a mesei,
grupurile sanitare şi nu în ultimul rând vestiarele
filtru conform normelor sanitar – veterinare în
vigoare.
Spaţiul va avea o suprafaţă construită de 180 mp, iar solutia constructiva
este cea clasica, cu BCA si finisaj cu tencuiala si var lavabil.Tamplaria este
de tip Termopan.
Figură 4 spatiile care deservesc
personalului de producţie
162
Zona de filtru sanitar cuprinde: vestiar dezechipare personal, dus,
vestiar echipare personal, hol, curatatorie echipament lucru si camera odihna
personal. Vestiarul – filtru este amplasat la limita zonei de productie, astfel
incat intrarea persoanelor in vestiar sa se faca din afara zonei, iar iesirea din
vestiar sa asigure accesul direct in zona de productie a exploatatiei.
La intrarea si iesirea din vestiarul – filtru vor fi amenajate sisteme de
dezinfectie pentru incaltaminte.
Pentru realizarea constructiilor aferente biroului administrativ, filtrului
sanitar se vor executa lucrari de realizare a fundatiilor, constructie/montaj
pereti, structuri acoperis, instalatiilor electrice, utilitati, etc.
Drumuri de acces
Accesul la amplasament se va realiza din drumul de expoatare DE
914 la intilnirea cu DE 916.Nu mai este necesara construirea unui alt drum
de acces.
Alimentarea cu apa
Sursa: subteran in incinta fermei, constind in doua puturi forate cu H=15 m;
Qmax=4- 8 mc/ora.
Volume captate: zilnic maxim 33,02 mc,(0,38 l/s)
zilnic mediu 25,40 mc, (0,3 l/s)
Cerinta de apa: zilnic mediu 27,20mc (0,31 l/s)
Zilnic maxim 35,36 mc (0,41 l/s)
Instalatii de aductiune si imagazinare: conducta de aductiune a apei de la
sursa la rezervorul de imagazinare a apei este o conducta metalica, pe traseul
conductei de aductiune sunt prevazute camine de forma dreptunghiulara , in
care sunt montate armaturi de sectionare ; pentru asigurarea volumului de
compensare avarie este prevazut un rezervor tip hidrosfera cu V=70 mc
163
Realizarea sistemelor de canalizare
Canalizarea apelor menajere se va face la statia de epurare . Apele uzate
menajere vor fi transportate la statia de epurare,dupa care se vor colecta intr-
un bazin betonat cu capacitatea de 50 mc, in vederea utilizarii lor la irigarea
terenurilor propri ale societatii. Apele uzate tehnologice vor fi epurate in
statia de epurare, dupa care vor fi transportate in bazinul cuV=50 mc, in
vederea utilizarii acestora pentru irigarea terenurilor proprii.
Reteaua de canalizare va fi realizata din conducte de PVC-KG, cu Dn = 160
mm.
Instalatii electrice
Alimentarea cu energie electrică a fermei pentru creşterea intensivă a puilor
de carne se va realiza prin construirea unui post de transformare la sol în
anvelopă având o tensiune nominal de 100kVA care să asigure cantitatea
necesară de energie electrică pentru funcţionarea în bune condiţii a activităţii
de creştere a puilor broiler.
Alimentarea cu energie electrică se va efectua în două etape, şi anume:
7. Racordul postului de transformare la reţeaua electrică aeriană de medie
tensiune existentă în partea de sud amplasamentului.
Alimentarea cu joasă tensiune a halelor şi a spaţiului de deservire a
personalului de producţie.
Receptoarele de energie electrica constau din: iluminat artificial,
aparate de ventilare, aparatura de birou, pompe, ventilatoare, instalatii
frigorifice, moara de cereale destinata producerii furajelor, transportoare
melcate, sisteme de asigurare a furajelor si a apei in halele adapost.
Se vor monta panouri solare care vor constitui o alternativa la energia
conventionala.Se realizeaza astfel reducerea cu 100% a energiei electrice
consumate pentru sediul administrativ: incalzire si apa calda la vestiare.
164
Pichet incendiu - In interiorul exploatatiei va fi amplasat 1 pichet de
incendiu complet echipat cu mijloace de prima interventie necesare stingerii
inceputurilor de incendii: topor-tarnacop PSI; dulap pentru materiale PSI ;
cange cu coada, ranga PSI, galeata PSI, stingatoare cu CO2 si pulbere, lopata
PSI, lada cu nisip, etc. Cladirile vor avea cite 2 stingatoare portabile cu
spuma.
Ferma de crestere a puilor de carne va functiona in regim de
aproximativ 6.5 cicluri de productie/an, un ciclu de productie avand o durata
de 56 zile, inclusiv perioada necesara igienizarii halelor si vidului
sanitar.Fiecare hala –adapost este prevazuta si cu o camera tampon.
Fluxul tehnologic de crestere a puilor de carne.
Fluxul tehnologic in cresterea puilor pentru carne, pe asternut permanent, este
de 8 saptamani, din care :
6 saptamani (42 zile) cresterea puilor;
2 saptamani (14 zile) curatare si igienizare hala;
Acest flux permite cresterea a 6,5 cicluri/an pe aceeasi suprafata.
Pregatirea adapostului pentru populare
Inainte de popularea adapostului cu pui de o zi se vor lua toate masurile ca
aceasta sa fie pregatit pentru populare, iar instalatiile sa fie functionale. Astfel
Se va asigura o hranitoare pentru fiecare 70 pui ;
Se va asigura un picurator pentru fiecare 6 pui ;
Se va incalzi adapostul cu cateva ore inainte pentru a se realiza
temperatura optima in adapost
165
Se va asigura apa in adaposturi cu 2-3 ore inainte de populare, pentru a
se incalzi la o temperature de 16 – 18 grade C. Apa trebuie sa contina
vitamine si antibiotice.
Folosirea unui asternut curat, uscat, întins uniform pe toată suprafaţa
adăpostului
Popularea cu pui de o zi
Puii de o zi se transportă in mijloace de transport adecvate, curate,
dezinfectate si aerisite. De asemenea, transportul trebuie sa fie cat mai scurt si
mai putin stresat.
Puii de o zi trebuie introdusi in adapost cat mai repede dupa ce au fost
eclozinati. Principalul argument al introducerii cat mai urgente in hala dupa
acloziune este nevoia acestora de a consuma apa. Lipsa prelungita a adaparii
determina deshidratarea puilor.
Furajele vor fi puse in hranitori la 2-3 ore dupa populare. In primele 3 zile se
aplica tratamentul antistres. Vaccinarea contra preudopestei aviare se face la
9, 24, si 42 de zile, iar pentru bursita la 14 zile cu vaccinuri recomandate de
medicul veterinar. Ultima vaccinare trebuie aplicata cu 7 zile inainte de
livrarea la abator. La fiecare vaccinare se intervine antistresant cu Stresol 10 g
+ 2 ml Colina la 10 litri apa.
Se va urmarii tot timpul comportamentul puilor pentru a putea depista si
remedia orice problema aparuta.
Cresterea puilor de carne
Perioada de crestere a puilor pentru carne cuprinde trei faze :
166
Start (0-2 saptamani) – faza cea mai dificila din viata puilor, dar si cea
mai importanta
Crestere (de la varsta de doua saptamani pana la cca o saptamana
inainte de livrare) – faza cea mai lunga din viata puilor unde realizeaza
cel mai mare spor in greutate si consuma cea mai mare parte a
furajelor;
Finisare (in ultima saptamana inainte de livrare).
In cresterea puilor pentru carne se folosesc doua retete de nutret combinat :
O reteta de crestere (start) 21 – 1;
O reteta de continuare si finisare 21 – 2.
In ceea ce priveste proteina bruta, normele prevad in perioada 0-4 saptamani
22.8% PB si 22.2% PB in perioada 4-6 saptamani.
De asemenea, nivelul energetic al ratiei furajere trebuie sa fie de cca 3.000
kgcal/kg pe intreaga perioada de crestere. O reteta cu nivel energetic ridicat,
dar neechilibrata su raport proteic va aduce la depuneri de grasime pe
carcase si viscera, lucru nedorit atat de crescator, cat si de consumator.
Cresterea puilor pentru carne in perioada 3 - 6 saptamani
In aceasta perioadă problemele principale care trebuie avute in vedere sunt
hranirea, adaparea si microclimatul.
167
Puiul de carne se dezvolta foarte repede, atat ca greutate corporala, cat si ca
inaltime. Pentru aceasta crescatorul trebuie sa aiba grija ca inaltimea
hranitorilor sa fie usor superioara inaltimii spinarii puilor (10-20 cm).
Daca inaltimea este mai mica, hranirea si adaparea sunt incomode si are loc
risipa de furaje si apa; puii circula greu si se lovesc, deteriorandu – se
calitatea carcaselor dupa taiere. De asemenea, nu trebuie sa existe o distantă
mai mica de 50 cm intre doua hranitori tronconice deoarece puii se hranesc
concomitant la ambele si se jeneaza, neputandu – se furaja normal.
Totodata, nu mai este nevoie ca tainurile sa se administreze de mai multe ori
pe zi ca in primele saptamani. Furajul se poate administra o data pe zi sau
chiar o data la doua – trei zile, fara a influenta negative sporul in greutate.
Furajul administrat va fi de tip finisare si trebuie sa asigure din punct de
vedere calitativ toate elementele nutritive necesare acestei perioade de
dezvoltare.
Necesarul de substante nutritive
Tipul hibridului
E.M. Kcal./kg
P.B. %
M. %
M.+C. %
L. %
Ca. %
P. %
Ross 3225 19-21 0.47 0.85 1.13 0.85 0.44
Hybro 3200 17.5 0.35 0.70 0.94 0.80-0.85 0.39
Nota :
E. M. – energie metabolizabila P. B. – proteina bruta
M. – metionima
M.+ C. – metionima + cristina L. – lizina
Ca. – calciu
P – fosfor
La categoria 3-6 saptamani programul de iluminat este de 8 cicluri de cate 2
ore lumina si 1 ora intuneric.
In ultima saptamana trebuie sa se aiba in vedere asigurarea unui microclimat
corespunzator deoarece puii sunt mari, adapostul devine din ce in ce mai
168
neincapator, asternutul se deterioreaza, gazele nocive cresc si apar pierderi
prin mortalitate. In aceasta faza pot aparea boli daca nu se asigura un
microclimat, un asternut si o hrana corespunzatoare, iar rezultatul va fi grav
pentru crescator.
Livrarea puilor se face dupa nehranirea puilor cel putin 6 ore pentru a asigura
o prelucrare superioara sub raport igienic. Produsul finit, puiul de carne, cu
greutatea de 2.00 kg, se valorifica direct procestatarilor de carne prin
contract.
Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai
bune tehnici disponibile
Activitatea propusa a se desfasura pe amplasament „ferma de crestere
a puilor de carne” va respecta de la bun inceput cele mai bune tehnici
disponibile (BAT) prin masurile luate in proiectarea intregului procesul
tehnologic de crestere a puilor.
Selectia materiilor prime
In ferma se aplica recomandarile BAT privind tehnicile de nutritie,
care asigura dejectii cu continut scazut de azot si fosfor. Astfel:
� operatorul mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta
lunara a consumurilor de materii prime si materiale auxiliare.
� furajele pentru hranirea puilor sunt preparate in conformitate cu
recomandarile BAT. Pentru fiecare catogorie de animale se folosesc
categorii de nutret combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta
maxima de transformare furaj/greutate.
169
Scopul este de a satisface nevoile animalelor imbunatatind
digestabilitatea nutrientilor. Prin echilibrarea concentratiei diferitelor
componente esentiale cu componente nediferentiate de N se urmareste
imbunatatirea eficientei sintezei de proteine a corpului.
Utilizarea eficienta a apei
In desfasurarea activitatii se are in vedere reducerea consumului de
apa proaspata aplicand urmatoarele recomandari BAT:
� consumul de apa potabila va fi contorizat si inregistrat lunar in
evidentele societatii;
� igienizare adaposturilor se va face cu sisteme cu jet de apa cu
presiune;
� se va efectua calibrarea periodica a sistemului de adapare a puilor
se va urmari permanent detectarea scurgerilor si repararea imediata a defectiunilor constatate
Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile(BAT), privind
consumul de apa in cadrul fermei:
Activitatea in cadrul fermei Cerinte BAT Consum apa in cadrul fermei
Actiuni privind conformarea cu BAT
Adaparea se face picuratori. Alimentarea cu apa se realizeaza din puturile forate prin intermediul conductelor de aductiune si a rezervorului tampon. Consumul de apa este contorizat. Operatii de spalare a halelor sub jet de presiune.
Consum mediu pentru adapat animale: • 0,25 l/zi /pui pentru perioada de start
• 0,25 l/zi/ pui pentru perioada de crestere
• 0,25 l/zi/pui pentru perioada de finisare
Consumul mediu prognozat 0,2 litri/zi/pui
Monitorizarea consumului de apa si determinarea posibilitatii de reducere a consumului de apa. Inspectii planificate ale instalatiilor si echipamentelor de distributie a apei. Detectarea si remedierea scurgerilor de apa. Calibrarea periodica a instalatiilor de adapat. Curatarea cu apa sub jet presiune a halelor dupa fiecare ciclul de productie.
170
Sistemele de crestere a puilor de carne
Sistemele de adapostire pentru pui din cadrul fermei corespund
cerintelor BAT datorita echiparii halelor:
• Podea betonata
• 4 linii de adapare cu niple/hala;
• 3 linii de furajare/hala;
• 2 transportoare furaje cu spirala/hala;
• 2 sisteme pentru minima ventilatie cite unu la fiecare hala;
• 2 sisteme pentru maxima ventilatie cite unu la fiecare hala;
• 2 sisteme de racire tip closed top cu panouri evaporative;
• 2 computere pentru controlul climatului;
• 2 sisteme de incalzire cu aeroterme pe GPL ;
• 2 sisteme de comunicatii de date
Pentru reducerea emisiilor de amoniac din aer de la sistemele de
adapostire a puilor de carne, proiectarea halelor de adapostire s-a realizat pe
baza urmatoarelor principii:
• ventilatie automata a halelor ce asigura aerarea si mentinerea unei
temperaturi scazute a dejectiilor;
• eliminarea dejectiilor si a asternutului la sfirsitul fiecarui ciclu de
productie pe platforma betonata;
Dejectiile impreuna cu asternutul se depoziteaza pe platforma
betonata in vederea mineralizarii.
Imprastierea acestora pe teren sub forma de ingrasamant organic, se
va face de doua ori pe an, primavara si toamna, cand terenul agricol nu este
cultivat.
171
Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole
Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole si utilajele necesare
aplicarii pot varia in functie de:
� tipul si natura dejectiilor;
� utilizarea si structura terenului de aplicare;
� conditii meteorologice;
Avand in vedere nominalizarea comunei Lumina in lista zonelor
vulnerabile la poluarea cu nitrati s-au stabilit unele masuri privind
managementul dejectiilor si proiectarea sistemului de epurare al dejectiilor
in cadrul fermei prin:
� depozitarea pentru mineralizare pe o platforma betonata
� omogenizarea dejectiilor ce urmeaza a fi aplicate pe terenurile
agricole cu alti fertilizatori;
� imprastierea pe terenurile agricole in functie de conditiile solului,
tipul solului, conditiile climatice, si utilizarea terenului.
Aceste masuri luate in cadrul fermei indeplinesc conditiile impuse in
Best Avalaible Tehnology (BAT), precum si conditiile stabilite de legislatia
nationala.
Utilizarea apei (fractiei lichide) pentru irigarea culturilor agricole se
va face conform prevederilor STAS 9450/88 si prevederilor Codului de bune
practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din
surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA 1182/2005 - Ordinul MAPDR
1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA nr.242/2005-Ord. MAPDR
197/2005.
Utilizarea namolului de la statia de epurare ca fertilizant se va face cu
respectarea prevederilor Ord.MMGA nr.344/2004-Ord.MAPDR 708/2004,
172
prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor
impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA
1182/2005 - Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului
si, daca exista, incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale
asupra mediului
� Ordinul M.A.P.A.M. 863/2002
� Incertitudini Semnificative: nu este cazul.
9.2. Impactul prognozat asupra mediului
9.2.1. Factorul de mediu apa
Riscul unor deversari accidentale de substante poluante in corpurile de
apa este posibil in situatia in care nu este asigurata o capacitate de stocare a
dejectiilor lichide, respectiv a unei capacitati de rezerva (capacitate tampon)
in cazul ploilor torentiale extreme. Consecintele si gravitatea poluarii in
astfel de situatii depind intr-o mare masura de cantitatea de apa uzata
deversata cat si de calitatea acesteia. In acest caz, efectele poluarii pot fi
semnificative, contribuind la contaminarea corpurilor de apa cu agenti
patogeni si favorizarea aparitiei procesului de eutrofizare ca urmare a
aportului de nutrienti.
9.2.2. Factorul de mediu aer
In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul
asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu gaze de
esapament ca urmare a cresterii frecventei transportului in zona, respectiv a
realizarii lucrarilor de constructie.
173
Tinand cont de urmatoarele aspecte:
- zona nu este sensibila din punct de vedere al gradului de poluare
atmosferica;
- natura lucrarilor propuse in cadrul proiectului nu presupune derularea
unui volum de trafic, respectiv utilizarea unor substante toxice si
periculoase;
se poate aprecia ca poluarea aerului in zona amplasamentului fermei in
perioada de executie a lucrarilor va avea un caracter temporar, iar impactul
asupra factorului de mediu aer va fi redus.
In perioada functionarii fermei de crestere a puilor de carne,
poluarea aerului va fi determinata de emisiile rezultate din degradarea
dejectiilor, din emisiile autoturismelor ce vor deservi ferma .
In general, natura emisiilor de poluanti atmosferici cat si cantitatea acestora,
depinde intr-o mare masura de continutul si cantitatea dejectiilor. Practica
curenta a demonstrat ca prin introducerea in ratia de hrana a unor furaje cu
continut crescut de celuloza, ori prin utilizarea unor furaje combinate, creste
cantitatea de materii fecale ca urmare a diminuarii digestibilitatii hranei cat
si a accentuarii tranzitului intestinal, contribuind in acest mod la o crestere a
gradului emisiilor de poluanti. Cantitatea de dejectii rezultate depinde intr-o
mare masura de varsta puilor de carne, de natura si compozitia chimica a
furajelor distribuite, de cantitatea de apa bauta, si nu in ultimul rand de
starea fiziologica a organismului. Generarea emisiilor de poluanti ca: metan
si oxid de azot, depinde intr-o mai mare masura de perioada de stocare a
dejectiilor in halele de crestere a puilor cat si de modul de colectare al
acestora, iar concentratiile gazelor rezultate pot fi reduse daca dejectiile sunt
indepartate in mod frecvent.
174
9.2.3. Factorul de mediu sol
In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul
asupra factorului de mediu sol poate fi determinat de poluarea cu produse
petroliere, rezultate de la utilajele/autovehiculelor utilizate pentru transportul
materialelor de constructie, de depozitarile necontrolate de deseuri, cat si
depozitarea neadecvata a materiilor prime si a materialelor. In vederea
reducerii impactului asupra factorului de mediu sol, in situatia aparitiei unei
situatii care ar putea contribui la poluarea acestuia, se va actiona cu
materiale specifice pentru remedierea si inlaturarea cauzelor care au cauzat
poluarea.
In perioada de functionare a fermei de crestere a puilor de carne
Prin procesul tehnologic de crestere a puilor de carne datorita
masurilor luate inca din faza de proiectare a sistemelor de crestere precum si
managementul corect al deseurilor rezultate pe amplasament, nu se produc
degradari ale solului si subsolului.
poluarea solului poate fi cauzata/determinata de aparitia unor defectiuni la
statia de epurare a apelor care la randul lor ar putea favoriza aparitia unor
poluari accidentale. la nivelul solului.
Impactul cauzat de deversarea apelor uzate este determinat in primul rand de
cantitatea deversata, respectiv de concentratia/calitatea acestora.
Totodata, utilizarea irationala in agricultura a produselor reziduale rezultate
din procesul de epurare a apelor uzate pentu fertilizarea solului/terenurilor,
cat si aplicarea unor tehnologii neadecvate tipului de sol sau de cultura poate
contribui la aparitia unor fenomene negative, respectiv la poluarea solului.
In acest sens, Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor
175
impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole prevede ca utilizarea drept
ingrasamant organic a dejectiilor proaspete direct din statia de epurare, in
doze mari poate cauza aparitia unor fenomene nedorite, si anume:
acumularea in sol a unor microelemente care devin toxice pentru plante si
ulterior pentru animale si/sau om, intoxicarea plantelor de catre sarurile
solubile, cat si intarzieri ale procesului de dezvoltare a plantelor datorita
cantitatii in exces de azot solubil. De asemenea, utilizarea in exces a apelor
uzate epurate poate contribui la aparitia fenomenului de saraturare a solului,
cat si posibilitatea contaminarii acestuia cu diferiti agenti patogeni. Datorita
utilizarii dejectiilor ca fertilizant in timp pot aparea o serie de
fenomene/aspecte de poluare a solului, cele mai importante fiind
reprezentate de: acidifierea solului, contaminarea cu metale grele si agenti
patogeni.
Acidifierea solului O serie de practici agricole grabesc fenomenul de acidifiere al solului, care
consta in scaderea pH–ului sub valoarea de 6,5. Factorii acceleratori care
contribuie la modificarea pH-ului solului sunt:
- utilizarea apelor uzate si a dejectiilor pentru fertilizarea solului;
- aplicarea in exces a fertilizatorilor ce contin azot, fosfor si sulf;
- acumularea azotului atmosferic in sol, datorita relatiei de simbioza dintre
bacteriile fixatoare de azot si radacinile plantelor leguminoase;
- nitratii din fertilizatorii aplicati si acumularea acestora in zona radacinilor
plantelor.
Acidifierea solului depinde intr-o mare masura si de caracterul solului. Se
176
poate mentiona faptul ca atunci cand solul este mai putin permeabil si are o
capacitate de retentie mai mica, cu atat riscul de poluare cu nitrati este mai
mare. Simptomele acidifierii solului se manifiesta numai atunci cand ajung
in recolte, avand un impact negativ cu precadere in cazul culturilor de
cereale. In mod indirect (prin intermediul plantelor alimentare si furajere),
fenomenul de acidifiere poate determina deteriorarea sanatatii
consumatorilor (om si animale). In situatia in care solurile devin mai acide, o
serie de nutrienti devin mai putin accesibili plantelor, respectiv, scade si
capacitatea plantelor de a folosi resursele de apa din sol.
Contaminarea cu agenti patogeni Sistemul de management al dejectiilor dintr-o ferma trebuie sa ia in
considerare posibilitatea transmiterii unor boli in mediul inconjurator, cat si
masurile necesare pentru prevenirea infestarii organismelor existente in apa
si sol.
Prin intermediul dejectiilor de la animale se pot transmite omului diversi
agenti patogeni, iar o serie de agenti patogeni pot fi transmisi prin apa de la
animal la animal, respectiv de la animal la om.
Agentii patogeni pot fi reprezenti de urmatoarele categorii:
- bacterii infectioase (Leptospirea, Coxiella, Salmonella, vibrio, Brucella si
Chlamydia);
- mycoplasma, fungi si protozoare.
Bolile parazitare transmise prin intermediul solului se datoresc:
- cestodelor si nematodelor - paraziti intestinali care necesita o gazda
intermediara pentru a atinge stadiu infestant;
177
- geothelminthes – paraziti intestinali care se dezvolta direct pe sol pana la
stadiul infestant.
Pentru a preveni eventualele poluari accidentale se vor lua masuri
active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a suprafetelor
cu potential de degradare prin:
• inerbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) cu rol de
retinere a prafului;
• plantarea de arbori perimetral amplasamentului din jurul
complexului cu efect de stabilizare a solului;
• irigarea si conservarea stratului vegetal existent;
• suprafetele ocupate temporar se vor reabilita dupa terminarea
lucrarilor.
Namolul de la statia de epurare se va folosi, cu rezultate foarte bune
ca fertilizant pentru terenurile agricole din zona. Aceasta solutie se
realizeaza conform prevederilor BAT, precum si de Ordinul comun al
Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul
Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.197/07.04.2005,
privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al
solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de
poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor
organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati.
178
Prin masurile tehnologice adoptate in etapele de constructie si
amenajare a amplasamentului precum si masurile luate in perioada de
functionare a „fermei de crestere a puilor pentru carne” se considera ca
impactul produs asupra solului si subsolului de investitia propusa se
incadreaza in domeniul NESEMNIFICATIV.
Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu 9.4.1. Factorul de mediu apa
Tehnicile prevazute in cadrul proiectului de investitie vor avea in vedere
consumuri de apa cat mai mici, respectiv incadrarea in recomandarile
cerintelor BAT/BREF.
Pe cele trei laturi ale amplasamentului platformelor de deshidratare a
namolului se vor construi canale de garda pentru preluarea scurgerilor
accidentale (in cazul ploilor torentiale sau al unor incidente de functionare).
Scurgerile se vor dirija catre un bazin de stocare ce va trebui construit in
vecinatatea statiei de epurare pentru asigurarea capacitatii de stocare a
dejectiilor lichide.
Pentru prevenirea poluarilor accidentale ale corpurilor de apa se vor avea in
vedere urmatoarele masuri:
- stocarea apelor uzate (ape menajere si dejectii lichide) se va realiza numai
in bazine impermeabilizate;
- se va asigura un volum necesar pentru stocarea apelor uzate generate din
activitatea fermei pe o perioada de cel putin 6 luni;
- verificarea periodica a volumului de apa uzata stocata in bazinele statiei de
epurare in vederea prevenirii depasirii capacitatii efective de stocare a
acestora;
- construirea de canale de garda pe o latura la platforma de deshidratare a
179
namolului, canale care se vor conecta la una dintre componentele de stocare
a apei uzate.
- imprastierea fertilizantilor (dejectiilor solide) se va realiza cu sisteme
moderne si cu respectarea stricta a prevederilor legislative in vigoare.
- monitorizarea calitatii apei freatice si a solului: in acest scop se vor realiza
doua foraje de observatie amplasate pe directia de curgere a apei, astfel: unul
in amonte de intregul amplasament si unul in aval fata de statia de epurare a
apei.
9.4.2. Factorul de mediu aer Fiecare hala de crestere a puilor este prevazuta cu un sistem de ventilatie
semiautomat, iar pentru a contracara producerea efectului de sera se va
realiza o perdea vegetala conform recomandarilor documentului
BAT/BREF, in mod obisnuit constituita din arbori sau arbusti. In general se
recomanda ca perdelele vegetale sa fie realizate perimetral amplasamentului
halelor sau a fermei de pui, respectiv in jurul statiei de epurare a apei si a
platformei de deshidratare/uscare a namolului care au principalul rol de
absortie a emisiilor de dioxid de carbon.
Zona in care se afla ferma de crestere a puilor nu este predispusa la calm
atmosferic pe durate mari de timp, iar conditiile specifice zonei de lunca
permit existenta curentilor de aer pe toata perioada anului. Directia vantului
este dominanta dinspre NV.
In afara masurilor tehnice de protectie ale aerului mai sus prezentate,
titularul activitatii va respecta o serie de masuri care vor reduce emisiile
specifice si disconfortul cauzat de mirosurile generate in cadrul fermei fata
de zonele locuite.
180
Masurile de protectie a aerului prevazute pentru perioada de functionare a
fermei si abatorului sunt prezentate in continuare:
- Sistemul de colectare, stocare si evacuare a dejectiilor din halele de
crestere a puilor va fi un sistem inchis, respectiv in perioada de vid sanitar in
care se realizeaza igienizarea si pregatirea acestora pentru un nou ciclu de
crestere.
- Pentru imprastierea dejectiilor lichide si solide pe terenurile agricole se vor
utiliza cisterne speciale pentru imprastierea fertilizantilor lichizi, care vor
asigura incorporarea rapida si eficienta a fertilizantilor in terenul arabil.
9.4.3. Factorul de mediu sol \ In cadrul proiectului s-au prevazut urmatoarele masuri:
Masuri de prevenire a producerii poluarilor:
- amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara a
deseurilor si materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii, atat in
perioada de realizare a lucrarilor proiectului cat si in perioada de functionare
a obiectivului;
- stationarea mijloacelor de transport si efectuarea lucrarilor de reparatii, in
cazuri deosebite, se va realiza numai pe platforma betonata;
- efectuarea de verificari periodice a integritatii structurilor betonate ale
componentelor statiei de epurare si a nivelului apei in aceste componente;
- verificarea periodica a functionarii la parametrii proiectati a tuturor
componentelor instalatiei de epurare;
- toate componentele statiei de epurare vor fi prevazute cu un volum tampon
pentru preluarea apei din precipitatii, astfel incat sa nu se produca deversari
accidentale pe sol;
181
- efectuarea de analize a apelor uzate si a namolului inainte de distribuirea pe
terenurile agricole, cartarea pedologica a terenurilor, elaborarea Planului de
fertilizare.
Masuri de diminuare a impactului -aplicarea de material absorbant pe suprafetele de sol afectate de scurgerile
de produse petroliere. Daca s-au produs scurgeri importante pe sol, va fi
decopertata portiunea afectata si se va reface cu sol vegetal;
- inlaturarea imediata a deseurilor si materialelor depozitate direct pe sol,
inclusiv a dejectiilor;
- utilizarea namolului deshidratat si a apelor epurate biologic la
fertilizarea/irigarea solului se va face pe baza unui Plan de fertilizare si a
Studiului agrochimic.
9.5. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului Avand in vedere o serie de aspecte precum: amplasamentul proiectului si
solutiile de proiectare adoptate, raportate la vecinatati cat si masurile
adoptate pentru prevenirea si reducerea impactului asupra factorilor de
mediu, respectiv caracteristica amplasamentului din punct de vedere al
reprezentarii biodiversitatii, se poate aprecia ca proiectul nu va avea un
impact semnificativ asupra factorilor de mediu
Pentru activitatea care se va desfasura pe amplasament, impactul de mediu
va fi cel specific activitatilor de crestere a puilor de carne in conditii de
functionare normala, cu respectarea tehnologiei prezentate in proiect, a
modului de lucru si eliminarea controlata a deseurilor.
182
Proiectul de investitie “Constructie ferma de crestere a puilor de carne”
nu va implica un impact semnificativ de mediu care ar putea sa se cumuleze
cu cel datorat activitatilor din vecinatatea amplasamentului, in principal
datorita distantei apreciabile dintre cele doua instalatii de crestere a pasarilor
care vor functiona in zona, de cca.7 km.
9.6. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact Activitatea desfasurata ca urmare a realizarii proiectului de investitie nu va
afecta in sens negativ populatia din zona. Prin crearea de noi locuri de
munca, investitia va determina o imbunatatire a conditiilor de viata si
sociale, dar si la cresterea nivelului de trai a locuitorilor comunei
Lumina.Desi distanta fata de asezarile umane este mare (2,0 km) directia
predominanta a vanturilor nord -vest precum si masurile constructive luate
inca din faza de proiectare a obiectivului privind spatiile de crestere a puilor
de carne, amplasarea statiei de epurare, a platformei de deshidratare a
dejectiilor in cel mai indepartat punct al amplasamentului, realizarea unei
perdele vegetale perimetrala amplasamentului, vor contribui la o diminuare a
impactului principalilor factori de stres asupra locuitorilor din zona.
10. SURSE DE INFORMARE
*** Documentatia pusa la dispozitie de catre reprezentantii S.C. LA FERM
GRUP SRL Navodari
*** Raportul Anual Privind Starea Factorilor de Mediu in Judetul Constanta
in Anul 2009;
*** Rapoarte ale Institutului National de Statistica;
183
*** H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte
publice si private asupra mediului;
*** Ordinul nr. 135/2010 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private;
*** Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice
aplicabile etapelor proc Documentul de referinta asupra celor mai bune
tehnici disponibile pentru cresterea intensiva a puilor si pasarilor, (BREF),
Comisia Europeana, versiunea iulie 2003.
*** Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva
poluarii cu nitrati din surse agricole, aprobat prin Ordinul nr. 1182/2005;
*** Codul de bune practici in ferma, aprobat prin Ordinul M.M.G.A. nr.
1234/2006.
11. LISTA ABREVIERILOR
APM Agentia pentru Protectia Mediului
ARPM Agentia Regionala pentru Protectia Mediului
BAT Cele Mai Bune Tehnici Disponibile
BREF Documentul de Referinţă BAT
CE Comisia Europeană
CMA Concnetratie medie admisa
EWC Codul European al Deseurilor
EWC Catalogul European al Deseurilor
HG Hotarare de Guvern
IPPC Prevenirea si Controlul Integrat al Poluării
MMGA Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor
184
ONG Organizaţii Non Guvernamentale
SDFEE Societatea de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice
UE Uniunea Europeană
VLE Valorile Limită de Emisieedurii-cadru de evaluare a impactului asupra
mediului.
185