RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE AL IMPACTULUI ASUPRA …arpmsb.anpm.ro/upload/27065_raport privind...

Proiect: „INSTALAŢIE TEHNOLOGICĂ DE PRODUCERE A ENERGIEI DIN BIOMASĂPRIN COGENERARE, CU O CAPACITATE DE 4 MW, AMPLASATĂ ÎN MUNICIPIULCODLEA, JUDEŢUL BRAȘOV”.

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE AL

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

- 2011 -

DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196

e-mail [email protected]

2

Raport la studiul de evaluare al impactului asupra mediului

pentru

„Instalaţie tehnologică de producere a energiei din biomasă prin cogenerare,

cu o capacitate de 4 MW, amplasată în Municipiul Codlea, Judeţul Brașov”

Beneficiar: S.C. WASTE 2 ENERGY MANAGEMENT S.R.L

Str. Lunei, nr. 3- 5, sector 2, Bucureşti

Director

Marian Dimitriu

Executant: S.C. DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.

Str. Olteniței, nr. 134 - 136, sector 4, București

Administrator

ing. Aurel GHEORGHE

Echipa de elaborare:

Dr. ing. Nicu Bajan

ecol. Gabriela Tarau



3

CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................................................................................................................5

GLOSAR TERMENI......................................................................................................................................................................7

(1) INFORMAȚII GENERALE ..................................................................................................................................................12

1.1. TITULARUL PROIECTULUI ...............................................................................................................................................12

1.2. EXECUTANTUL STUDIULUI DE IMPACT.......................................................................................................................12

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI .............................................................................................................................................12

1.4. DESCRIEREA PROIECTULUI.............................................................................................................................................12

1.5. DURATA PERIOADEI DE EXECUTIE ...............................................................................................................................20

1.6. INFORMAȚII PRIVIND RESURSELE FOLOSITE IN SCOPUL REALIZARII PRODUCTIEI ........................................20

1.7. INFORMAȚII PRIVIND MATERIILE PRIME, SUBSTANŢELE ŞI PREPARATELE CHIMICE ....................................21

1.8. INFORMAȚII DESPRE POLUANȚII FIZICI ȘI BIOLOGICI CARE AFECTEAZĂ MEDIUL .........................................22

1.9. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE............................................................................................................23

1.10. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ A AMPLASAMENTELOR PENTRU PROIECT .................23

1.11. INFORMAȚII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTĂRILE EXISTENTE.............................................................24

1.12. INFORMAȚII DESPRE MODALITĂȚILE PROPUSE PENTRU CONECTAREA LA INFRASTRUCTURA................25

(2) PROCESE TEHNOLOGICE.................................................................................................................................................26

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCȚIE.....................................................................................................................26

2.1.1. DESCRIEREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE ........................................................................................................26

2.1.1.1. MODULUL DE BIOGAZ ................................................................................................................................28

2.1.1.1. MODULUL DE VALORIFICARE ENERGETICĂ A GRĂSIMILOR ...........................................................44

2.2. ACTIVITĂȚI DE DEZAFECTARE ......................................................................................................................................49

2.3. COMPARAȚIE BAT/BREF...................................................................................................................................................49

(3) DEȘEURI .................................................................................................................................................................................79

3.1. TIPURI ȘI CANTITĂȚI DE DEȘEURI DE ORICE NATURĂ REZULTATE.....................................................................79

(4) IMPACTUL POTENȚIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ȘI MĂSURI DE REDUCERE A

ACESTUIA ...................................................................................................................................................................................81

4.1. APA ........................................................................................................................................................................................83

4.1.1. CONDIȚIILE HIDROGEOLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI........................................................................83

4.1.2. ALIMENTAREA CU APĂ .......................................................................................................................................85

4.1.3. EVACUAREA APELOR UZATE ............................................................................................................................88

4.1.4. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA APELOR .....................................................................................................90

4.2. AERUL...................................................................................................................................................................................95

4.2.1. CONDIȚII CLIMATICE LOCALE ..........................................................................................................................95

4.2.2. SCURTĂ CARACTERIZARE A A SURSELOR DE POLUARE STAŢIONARE SI MOBILE EXISTENTE.......96

4.2.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA AERULUI ...................................................................................................96

4.3. SOLUL ȘI GEOLOGIA .......................................................................................................................................................106

4.3.1. CONSIDERAȚII GEOMORFOLOGICE ȘI GEOLOGICE....................................................................................106

4.3.2. STAREA ACTUALĂ A SOLURILOR...................................................................................................................107

4.3.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA SOLULUI.................................................................................................108

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI ................................................................................................................................................113



4

4.5. BIODIVERSITATEA...........................................................................................................................................................113

4.5.1. INFORMAȚII PRIVIND VEGETAȚIA ȘI FAUNA ZONALĂ .............................................................................113

4.5.2. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA BIODIVERSITĂȚII..................................................................................116

4.6. PEISAJUL ............................................................................................................................................................................121

4.6.1. CONSIDERAȚII PRIVIND STAREA ACTUALĂ A PEISAJULUI ....................................................................121

4.6.2. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA PEISAJULUI.............................................................................................121

4.7. MEDIUL SOCIAL ȘI ECONOMIC.....................................................................................................................................122

4.7.1. CONSIDERAȚII PRIVIND MEDIUL SOCIAL ȘI ECONOMIC ..........................................................................122

4.7.2. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI SOCIAL ȘI ECONOMIC .....................................................122

4.8. CONDIȚII CULTURALE ȘI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL...............................................................................124

(5) ANALIZA ALTERNATIVELOR .....................................................................................................................................124

(6) MONITORIZARE..............................................................................................................................................................132

(7) SITUAȚII DE RISC ...........................................................................................................................................................134

(8) DESCRIEREA DIFICULTĂȚILOR ................................................................................................................................139

(9) REZUMAT NETEHNIC....................................................................................................................................................140

(10) ANEXE ................................................................................................................................................................................156

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ.........................................................................................................................................157



5

INTRODUCERE

Scopul acestei documentații este evaluarea impactului asupra mediului a proiectului:

„Instalaţie tehnologică de producere a energiei din biomasă prin cogenerare, cu o capacitate de

4 MW, amplasată în Municipiul Codlea, Judeţul Brașov” în vederea obținerii acordului de mediu.

Evaluarea impactului asupra mediului a avut la bază următoarele reglementări:

Legea 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului, cu

modificările și completările ulterioare;

Hotărârea nr. 445 din 08/04/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi

private asupra mediului;

Ordinul nr. 135 din 10/02/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării

impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;

Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-

cadru de evaluare a impactului asupra mediului, cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanţa de urgenţă nr. 152 din 10/11/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al

poluării, cu modificările și completările ulterioare, aprobată prin Legea 84/2006;

Ordinul nr. 169/2004 pentru aprobarea prin metoda confirmării directe a Documentelor de

Referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeană;

Legea 655/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 243/2000 privind protecția atmosferei cu

modificările ulterioare;

Ordinul 592/2002 privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a

valorilor prag și a criteriilor și metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot,

pulberilor în suspensie (PM10, PM2.5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și

ozonului în aerul înconjurător;

Ordinul nr. 7561997 pentru apobarea Reglementăriilor privind evaluarea poluării mediului,

cu modificările ulterioare;

Ordinul nr. 462 din 01/07/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia

atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici

produşi de surse staţionare;



6

Legea 107/1996 (Legea apelor), cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului

nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic

a apelor uzate;

Ordonanța de urgența nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată prin Legea 426/2001

cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 465/200, pentru aprobarea O.U.G. nr. 16/2001 privind gestionarea deșeurilor

industriale reciclabile, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea

listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase;

Hotărârea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de

ambalaje, cu modificările și completările ulterioare;

Regulamentul C.E. 1774/2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de

origine animală care nu sunt destinate consumului uman, cu modificările și completările

ulterioare;

Integrated Pollution Prevention and Control; Reference Document on Best Available

Techniques for the Waste Treatments Industries, August 2006;

Integrated Pollution Prevention and Control Reference Document on Best Available

Techniques in the Slaughterhouses and Animal By-products Industries, May 2005;



7

GLOSAR DE TERMENI

Acord de mediu: actul administrativ emis de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului

prin care sunt stabilite condiţiile si, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în

cazul realizării unui proiect;

Aprobare de dezvoltare: decizia autorităţilor competente, care dă dreptul titularului proiectului să

realizeze proiectul; aceasta se concretizează prin autorizaţia de construire;

Arie naturală protejată: zonă terestră, acvatică si/sau subterană, cu perimetrul legal stabilit si

având un regim special de ocrotire si conservare, în care există specii sau plante si animale sălbatice,

elemente si formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură,

cu valoare ecologică stiinţifică sau culturală deosebită;

Arie specială de conservare: arie de interes comunitar desemnată printr-un act statutar,

administrativ si/sau contractual în scopul aplicării măsurilor de conservare necesare pentru menţinerea sau

restaurarea unei stări favorabile de conservare a habitatelor naturale si/sau a populaţiilor speciilor pentru care

a fost desemnată;

Autoritate competentă pentru protecţia mediului: autoritatea publică centrală pentru protecţia

mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului sau, după caz, autorităţile publice teritoriale pentru

protecţia mediului, respectiv agenţiile regionale pentru protecţia mediului, agenţiile judeţene pentru protecţia

mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, precum si Garda Naţională de Mediu si

structurile subordonate acesteia;

Bacterie anaerobă: microorganism care trăieşte şi se reproduce într-un mediu care nu conţine

oxigen liber sau dizolvat. Utilizate pentru digestie anaerobă;

Balanţa energetică: cuantifică energia utilizată şi produsă de către proces;

Biodiesel: ester metilic al acizilor grasi din ulei vegetal, folosit drept combustibil diesel pentru

motoare;

Biogaz: gaz combustibil, derivat din deşeuri biologice prin descompunere, în condiţii anaerobe;

Biomasă: fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusiv

substanţele vegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe, precum şi fracţiunea biodegradabilă a

deşeurilor industriale şi urbane;

Bioreactor (Sinonim Digestor): dispozitiv folosit în scopul optimizării digestiei anaerobe a

biomasei, biogazul rezultat din proces fiind captat şi utilizat pentru producerea energiei;

Capacitate: puterea maximă pe care un sistem sau o maşină o poate produce sau suporta, în condiţii

de siguranţă. Producţia maximă instantanee de lucru util a unei resurse, în condiţii specificate. Capacitatea

generatoare a unui echipament este, în general, exprimată în kilowaţi sau megawaţi;

Capacitate instalată: capacitatea totală a generatoarelor de electricitate dintr-un sistem sau unitate

de producere a energiei;



8

Căldură de procesare: căldura utilizată într-un proces industrial, spre deosebire de aceea folosită

pentru încălzirea spaţiilor sau pentru alte scopuri casnice;

Celulă de combustie: dispozitiv care converteşte energia conţinută într-un combustibil direct în

electricitate şi/sau căldură, fără combustie (ardere);

Centrală electrică: facilitate care cuprinde motoare primare, generatoare electrice, precum şi alte

echipamente pentru producerea energiei electrice;

Certificate verzi: documente comercializabile, doveditoare ale faptului că o anumită cantitate de

energie electrică este generată din surse regenerabile. În mod obişnuit, un certificat reprezintă generarea a

1 Megawat oră (MWh) de electricitate;

Cogenerare: Producerea secvenţială de electricitate şi energie termică utilă dintr-o sursă comună de

combustibil. Căldura suplimentară rezultată în urma proceselor industriale este recuperată şi utilizată pentru

alimentarea unui generator electric. Reciproc, căldura aflată în surplus, provenită dintr-o centrală de

producere a energiei electrice, poate fi folosită pentru procesele industriale, sau pentru încălzirea diferitelor

spaţii sau a apei menajere;

Combustibili fosili: combustibili solizi, lichizi sau gazoşi formaţi în subsol în decursul a milioane de

ani, prin modificarea chimică şi fizică a reziduurilor de origine organica, sub influenţa temperaturilor şi

presiunilor înalte. Petrolul brut, gazul natural şi cărbunii reprezintă combustibili fosili;

Conversie biochimică: utilizarea proceselor biochimice în scopul producerii de combustibili şi

substanţe chimice din surse organice;

Deteriorarea mediului: alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor

naturale ale mediului, reducerea diversităţii si productivităţii biologice a ecosistemelor naturale si

antropizate, afectarea echilibrului ecologic si al calităţii vieţii cauzate, în principal, de poluarea apei,

atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea si valorificarea lor deficitară, ca si prin

amenajarea necorespunzătoare a teritoriului;

Deseuri: substanţe rezultate în urma unor procese biologice sau tehnologice, care nu mai pot fi

folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile;

Digestat: efluentul tratat/digestat, provenit din procesul de digestie anaerobă;

Digestie anaerobă (Sinonim: Fermentare anaerobă): proces microbiologic de descompunere a

materiei organice, în absenţa completă a oxigenului, realizată prin acţiunea concertată a unei largi varietăţi de

microorganisme. Digestia anaerobă (AD) are drept rezultat doi produşi finali principali: biogazul (un gaz

constând dintr-un amestec de metan, dioxid de carbon şi alte gaze) şi digestatul (substratul digestat).

Procesul de digestie anaerobă este comun multor medii naturale şi este folosit, în prezent, pentru

producerea biogazului în tancuri de reacţie etanşe împotriva pătrunderii aerului atmosferic, cunoscute, în

mod obişnuit, sub numele de digestoare;

Digestie mezofilă: Digestie anaerobă care are loc, în condiţii optime, în intervalul de temperatură de

37-41° C, interval în care microorganismele predominante sunt cele mezofile;



9

Eficienţă de transfer a căldurii: Cantitatea de căldură utilă eliberată din focar;

Efect de seră: Efect provocat de anumite gaze prezente în atmosferă, care determină acumularea

căldurii provenite din radiaţia solară;

Efluent: Lichid sau gaz evacuat dintr-un reactor chimic sau de procesare, care, de obicei, conţine

digestatul provenit din acel proces;

Emisii: Vapori sau gaze evacuate de surse fixe sau mobile. Emisiile includ dioxid de carbon, metan

şi oxid de azot, substanţe care provoacă cea mai mare parte a efectului global de seră;

Energie regenerabilă: Forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din

procese naturale regenerabile. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte: energia eoliană, energia

solară, energia apei, energia hidraulică, energia mareelor, energia geotermică, energie derivata din biomasa:

biodiesel, bioetanol, biogaz;

Evaluare de mediu: Elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si autorităţilor

competente implicate în implementarea anumitor planuri si programe, luarea în considerare a raportului de

mediu si a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional si asigurarea informării asupra deciziei luate,

conform legislaţiei în vigoare;

Evaluarea impactului asupra mediului: Cuantificarea efectelor activităţii umane si a proceselor

naturale asupra mediului, a sănătăţii si securităţii omului, precum si a bunurilor de orice fel;

Gaz cu efect de seră: Gaz care determină acumularea căldurii provenite din radiaţia solară în

atmosfera planetei, producând astfel efectul de seră. Cele două gaze principale cu efect de seră sunt vaporii

de apă şi dioxidul de carbon. Alte gaze cu efect de seră includ metanul, ozonul, clorofluorocarbonaţii şi

oxidul de azot;

Gazeificare: Proces prin care un combustibil solid este convertit într-un gaz; este cunoscută şi sub

denumirea de distilare pirolitică sau piroliză;

Generare combinată de căldură şi electricitate (CHP) (Sinonim: Cogenerare);

Generare netă: Energia brută generată minus energia consumată de către unitatea producătoare de

energie pentru uz propriu;

Generator: Dispozitiv pentru conversia energiei mecanice în energie electrică;

Habitat: Locul sau tipul de loc în care un organism sau o populaţie există în mod natural;

Impact asupra mediului: Efecte asupra mediului ca urmare a desfăsurării unor activităţi antropice;

Impact semnificativ asupra mediului: Efecte asupra mediului, determinate ca fiind importante prin

aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea, amplasarea si caracteristicile proiectului sau referitoare la

caracteristicile anumitor planuri si programe, avându-se în vedere calitatea preconizată a factorilor de mediu;

Instalaţie: Orice unitate tehnică staţionară, precum si orice altă activitate direct legată, sub aspect

tehnic, cu activităţile unităţii staţionare aflate pe acelasi amplasament, care poate produce emisii si efecte

asupra mediului;



10

Încălzire globală: Încălzire graduală a atmosferei planetei, provocată de arderea combustibililor

fosili şi de emisiile industriale poluante;

Materie primă: În cazul de față materia primă desemnează biomasa de orgine animală utilizată în

procesele tehnologice (SNCU categoria 2, apa încarcată organic, sânge, produse expirate, nămoluri și

grăsimi);

Mediu: Ansamblul de condiţii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate

straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiinţele vii, sistemele naturale în

interacţiune cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale;

Modificări semnificative: Schimbări în funcţionarea unei instalaţii sau în modul de desfăsurare a

unei activităţi care, după opinia autorităţii competente pentru protecţia mediului, poate avea un impact

negativ semnificativ asupra oamenilor si mediului;

Metan (CH4): Gaz inflamabil, exploziv, incolor, inodor şi insipid, uşor solubil în apă şi solubil în

alcool şi eter; temperatura de fierbere este –161,6º C, iar cea de îngheţ –182,5º C. Ia naştere în zone

mlăştinoase, prin descompunerea substanţelor organice, şi constituie un pericol major de explozie în

subteran. Metanul este constituentul principal (până la 97%) al gazului natural, şi este utilizat ca materie

primă în industria petrochimică şi drept combustibil;

Poluare: Introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al unei activităţi desfăsurate de om, de

substanţe, de vibraţii, de căldură si/sau de zgomot în aer, în apă ori în sol, care pot aduce prejudicii sănătăţii

umane sau calităţii mediului, care pot dăuna bunurilor materiale ori pot cauza o deteriorare sau o împiedicare

a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime;

Poluant: Orice substanţă solidă, lichidă, sub formă gazoasă sau de vapori ori formă de energie

(radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii) care, introdusă în mediu, modifică

echilibrul constituenţilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale;

Presiune de operare: Presiunea în sistemul gazului sau în digestor, în cursul operării acestuia;

Proiect: Execuţia lucrărilor de construcţii sau alte instalaţii ori amenajări, alte intervenţii asupra

cadrului natural si peisajului, inclusiv cele care implică extragerea resurselor minerale;

Putere: Cantitatea de lucru efectuat pe unitatea de timp, sau cantitatea de energie transferată pe

unitatea de timp;

Resurse regenerabile: Resurse energetice regenerabile în mod natural, însă cu flux limitat. Acestea

sunt, practic, infinite cantitativ şi ca durată, însă limitate în ceea ce priveşte cantitatea de energie disponibilă

pe unitatea de timp. Unele astfel de resurse (precum cea geotermală şi biomasa) pot fi limitate, în sensul că

stocurile sunt consumate prin utilizare, dar la scara deceniilor sau secolelor, acestea pot fi reîmprospătate.

Resursele energetice regenerabile includ: biomasa, energia hidro, energia geotermală, solară şi cea eoliană.

În viitor, în această categorie pot fi incluse şi energia termică oceanică, cea a valurilor şi mareelor, ce pot fi

folosite cu ajutorul unor tehnologii adecvate. Aplicaţiile de utilitate practică a resurselor energetice

regenerabile cuprind: generarea de energie electrică brută, generarea locală de electricitate, generarea de



11

electricitate în scopul distribuţiei, generarea de energie fără conectare la reţea, precum şi tehnologii de

eficientizare energetică (de reducere a cererii);

Resurse naturale: Totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea

umană: resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili, regenerabile apă, aer, sol, floră, faună sălbatică

si permanente: energie solară, eoliană, geotermală si a valurilor;

Schimbător de căldură: Dispozitiv construit în scopul realizării unui transfer eficient al căldurii de

la un fluid către altul, fie în cazul în care acestea sunt separate de către un perete solid, care să împiedice

amestecarea, fie în cazul în care fluidele sunt în contact direct;

Sistem de reţea: Sistem al liniilor de transmitere a energiei care conectează uzinele producătoare de

energie şi consumatorii, pe o zonă foarte întinsă;

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului: Lucrare elaborată de persoane fizice sau

juridice atestate conform legii, prin care se identifică cauzele si efectele negative asupra mediului ale unor

proiecte cu impact semnificativ în cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului;

Substanţă: Orice element chimic si orice compus al acestuia, cu excepţia substanţelor radioactive si

a organismelor modificate genetic, în înţelesul legislaţiei aflate în vigoare;

Sustenabil: Stare a unui ecosistem în care biodiversitatea, regenerabilitatea şi productivitatea în

resurse sunt stabile pe tot parcursul timpului;

Valoare calorică: Cantitatea maximă de energie disponibilă în urma arderii unei substanţe.

UNITĂȚI DE CONVERSIE

Kilowat (kW) = 1.000 Waţi

Megawat (MW) = 1.000 kW

1 Joule (J) = 1 Wat secundă = 278 x 10-6 Wh

1Wh = 3.600 J

1 calorie = 4,18 J

1 metru cub (m³) = 1.000 litri (L)

1 bar = 100.000 pascali (Pa)

1 milibar = 100 Pa



12

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Titularul proiectului

Titularul proiectului: S.C. WASTE 2 ENERGY MANAGEMENT S.R.L.

Număr de înregistrare la registrul comerţului: J40/2084/1996

CUI: RO 8249679

Adresa: Str. Lunei, nr. 3- 5, sector 2, Bucureşti

Persoana de contact: Marian Dimitriu

Telefon: 0214554500

Fax: 0214554565

Profilul de activitate: Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer

conditionat

Cod CAEN: Diviziunea 35

1.2. Executantul studiului de impact

Executantul Raportului la studiul de impact asupra mediului pentru obiectivul analizat este

S.C. DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.., societate înscrisă în Registrul Naţional al persoanelor

fizice şi juridice care elaborează Raportul de mediu (RM), Raportul privind impactul asupra mediului (RIM),

Bilanţul de mediu (BM), Raportul de amplasament (BM), Raportul de securitate (RS) şi Studiul de evaluare

adecvată (EA) conform certificatului nr. 250 din 16. 09.2010.

1.3. Denumirea proiectului

„Instalaţie tehnologică de producere a energiei din biomasă prin cogenerare, cu o

capacitate de 4 MW, amplasată în Municipiul Codlea, Judeţul Brașov”.

1.4. Descrierea proiectului

Proiectul „Instalatie tehnologica de producere a energiei din biomasa prin cogenerare, cu o

capacitate de 4 MW, amplasata in municipiul Codlea, judetul Brasov”, işi propune realizarea unei



13

instalații de producere a energiei din surse regenerabile cu o capacitate instalată de 4 MW, instalaţie

compusa din 2 module astfel:

modulul ”INSTALAȚIE BIOGAZ” – capacitate instalata de producere a energiei 2.5 MW;

modulul ”INSTALAȚIE DE VALORIFICARE ENERGETICĂ A GRASIMILOR” –

capacitate instalată 1,5 MW;

Modulele functionează independent cu surse de materii prime regenerabile diferite,

productia de energie electrică fiind preluată de un post de transformare care va face transferul către

rețeaua de distribuție.

Localizarea proiectului

Obiectivul de investiții este amplasat în județul Brașov, Municipiul Codlea, şoseaua

Hălchiului, nr. 99, în planul al doi-lea, pe un teren în momentul de fața viran, având destinație

conform P.U.G. CODLEA – ”zonă de construcții pentru protecția mediului înconjurător”.

Accesul la amplasament se va face pe un drum proiectat pe latura de nord-est a incintei cu

racord la DJ 112 A Codlea – Hălchiu.

MUN.CODLEA AMPLASAMENTUL WASTE 2 ENERGY MANAGEMENT SRL

JUD. BRASOV

Figura 1. Harta acces amplasament

Vecinătăți1 pe latura de:

- nord – vest: Canal de colectare naturală CCN 995;

- nord – est: Teren aflat în proprietatea Consiliului Local Codlea, nr. topo 5525/1/a/1/2/

categoria de folosință arabil;

- sud - est: Incinta societăţii comerciale PROTAN S.A. – Sucursala Codlea;

- sud – vest: Teren aflat în proprietatea Consiliului Local Codlea;

1 Sursa: Ridicare topografică indentificare imobil și propunere dezmembrare

WASTE 2 ENERGY

MANAGEMENT S.R.L.



14

Suprafaţa terenului este de 14.026 m.p.

Acces carosabil: DJ 112 A Codlea – Hălchiu.

Regim de aliniere: retras față de axul drumului județean DJ 112 A si cu respectarea

cerintelor detinatorilor de retele din zonă.

În conformitate cu prevederile din Certificatul de Urbanism nr.182/24.06.2010, procentul de

ocupare al terenului, respectiv suprafață construită/suprafață terenului (P.O.T) este de 70 %.

În prezent Procentul de Ocupare al terenului (P.O.T) este de 0% iar Coeficientul de Utilizare

(C.U.T) de 0.0.

Tema proiectului constă in realizarea unei instalații tehnologice de cogenerare compusă din

două module: modul de biogaz și modul de valorificare energetica a grăsimilor.

De asemenea se prevede crearea de pante de scurgere către rigole. Platformele și aleile vor

face posibilă intrarea, manevrarea și andocarea autovehiculelor destinate recepției/expediției de

produse.

În urma realizarii investitiei parametrii vor fi urmatorii:

Suprafața totală a terenului: 14.026,00 mp

Suprafața construită: 3.373,90 mp

Suprafața desfasurată: 4.015,90 mp

Suprafață platforme: 2.950,00 mp

Suprafață spatiu verde: 7.317,10 mp

Procentul de ocupare al terenului (P.O.T) va fi de 24,05% iar Coeficientul de Utilizare

(C.U.T) de 0,29.

Descrierea lucrărilor de construcție:

Prin proiect se propune realizarea unei instalații de producere a energiei electrice și termice

prin cogenerare, utilizând ca sursă de materii prime biomasa animală. De asemenea, se prevede

crearea de platforme și alei pentru recepția materiei prime, manevrarea acesteia, intrarea/ieșirea

personalului, andocarea autovehiculelor, etc.

Modul de amplasare a construcțiilor propuse este prezentat în Planul de situație anexat.



15

Caracteristicile construcțiilor propuse:

OBIECTUL 1 - MODUL BIOGAZ

Modulul de biogaz este compus din urmatoarele construcții:

♦ OBIECTUL 1 A – CLADIRE BIOGAZ

Din punctul de vedere al incadrarii la foc:

- Grad II de rezistenta la foc;

- Categoria C de importanta;

- Categoria E pericol de incendiu;

- Risc mic de incendiu.

Caracteristici dimensionale si structurale. Tip de finisaje si tâmplărie propuse

Dimensiunile generale in plan ale cladirii: 21,10 m x 15,20 mInaltimi maxime la atic: 8,50 mAria construita: 321,00 mpAria desfasurata: 963,00 mpAria utila: 685,00 mpNiveluri: S+P+1Inaltimea interioara utila: 4,00 mVolum aproximativ: 4.500,00 mcStructura constructiva: stalpi si grinzi din beton armatTravee si deschideri 2 deschideri de 6,70 m, 7,90 m

2 travee de 9,20 m, 11.30m;Inchideri: Zidarie/diafragme tencuite si finisate cu

termosistem tip Baumit/Ceresit soclu finisat cu termosistem tipBaumit/Ceresit

Pereti interiori: zidarieTavane planseu gletuit si finisat cu vopsea lavabilaPereti si tavane rezistente la foc: -Pardoseli antistaticaElemente de racord pardoseala-perete sielemente de protectie la impact a peretilor: -

Elemente de racord perete-perete si pereti-tavan: -

Invelitoare invelitoare in terasa, cu straturi de difuzie sibariera contra vaporilor, termoizolatie dinpolistiren extrudat si hidroizolatie din PVC tipSika.

Tâmplărie usi pivotante, simple cu foi din PVC si geamtermopan, tratare antistatica usi sectionale ferestre din profile de PVC, cu geamtermopan, tratare antistatica



16

♦ OBIECTUL 1 B – BAZIN POST- DIGESTOR

- Constructie supraterană, realizată din BA.

Din punct de vedere al incadrarii la foc:

- Grad II de rezistenta la foc;


- Categoria A pericol de incendiu;

- Risc foarte mare de incendiu.

Caracteristici dimensionale si structurale. Tip de finisaje si tamplarie propuse.

Dimensiunile generale in plan ale cladirii:

Diametru 26,00 mInaltime: 6,00 mAria construita: 531,00 mpAria desfasurata: 531,00 mpNiveluri: PVolum aproximativ: 3150,00 mcStructura constructiva: beton armat

♦ OBIECTUL 1 C – BAZIN DIGESTOR

Sunt doua bazine supraterane metalice, cu caracteristicile:


Diametru 16,00 mInaltime: 16,00 mAria construita: 201,05 mpAria desfasurata: 201,05 mpNiveluri: PVolum aproximativ: 3.220,00 mcStructura constructiva: Metal



17

♦ OBIECTUL 1 D – BAZIN MIXT

Constructie supraterana metalică.


Diametru 9,30 mInaltime: 7,70 mAria construita: 68,00 mpAria desfasurata: 68,00 mpNiveluri: PVolum aproximativ: 525,00 mcStructura constructiva: Metal

♦ OBIECTUL 1 E – BAZIN STOCARE

Sunt doua bazine supraterane metalice, cu urmatoarele caracteristici:


Diametru 6,80 mInaltime: 6,30 mAria construita: 37,00 mpAria desfasurata: 37,00 mpNiveluri: PVolum aproximativ: 235,00 mcStructura constructiva: Metal

OBIECTUL 2 - STATIE EPURARE

Din punctul de vedere al incadrarii la foc:

- Grad III de rezistenta la foc;


- Categoria E pericol de incendiu;

- Risc mic de incendiu.

Statia de epurare este compusa din urmatoarele constructii:

♦ OBIECTUL 2 A – CLADIRE POMPE

Constructie supraterana, cu regim de inaltime P si suprafata construita de 230,00 mp.

Structura se va executa din stalpi si grinzi metalice, iar inchiderile din panouri sandwich.

Invelitoarea se va realiza deasemnea din panouri sandwich.



18

♦ OBIECTELE 2 B SI 2 C - BAZIN

Constructii executate din beton armat si vor fi subterane si vor avea suprafata de 625,00 mp

– obiectul 2B, respectiv 310.00mp – obiectul 2C.

OBIECTUL 3 - CLADIRE COGENERATOR

Din punct de vedere al incadrarii la foc:

- Grad III de rezistenta la foc;

- Categoria C de importante;

- Categoria D pericol de incendiu;

- Risc mijlociu de incendiu.

Fiecare cladire va avea urmatoarele caracteristici dimensionale si structurale, tip de finisaje

si tamplarie propuse.

Dimensiunile generale in plan ale cladirii: 12,24 m x 9,64 mInaltimi maxime la coama: 4,31 mAria construita: 117,00 mpAria desfasurata: 117,00 mpAria utila: 114,65 mpNiveluri: PInaltimea interioara utila: 3,80 – 4,16 mVolum aproximativ: 450,00 mcStructura constructiva: stalpi si grinzi metaliceTravee si deschideri 2 deschideri de 4,70 m, 4 travee de 3,00 mInchideri: Panouri sandwichPereti interiori: Panouri sandwichInvelitoare Panouri sandwichTamplarie: usi pivotante, simple cu foi tabla

OBIECTUL 4 - POST TRAFO

Cladire cu regim de inaltime P, realizata dintr-o anvelopanta de BA, fiecare cladire avand o

suprafata de 23,40 mp.

Postul de transformare va asigura ridicarea tensiunii de producere (6 kV) la tensiunea de

distributie din rețeaua locală a Electrica Transilvania Sud, adica la 20 kV.

Postul de transformare va conține doua transformatoare 20/6 kV, cu o putere totală ce poate

fi tranzitată de minim 5 MVA (puterea unitară a transformatoarelor va fi de minim 2,5 MVA).



19

Cablurile vor fi pozate pe o estacadă care să asigure protecția acestora față de contactul cu

personalul de exploatare sau cu agregatele aflate în mișcare pe teritoriul platformei pe care va fi

amplasat proiectul studiat. Toate instalațiile electrice vor fi echipate cu protecții la scurtcircuit,

conform normativelor în vigoare.

OBIECTUL 5 - CLADIRE BIODIESEL

Această clădire face parte integrantă din modulul de valorificare energetică a grăsimilor și

are următoarele caracteristici constructive:

Dimensiunile generale in plan ale cladirii: 20,70 m x 25,70 mInaltimea maximă la coamă 8,65 mAria construita: 532,00 mpAria desfasurata: 532,00 mpAria utila: 480,00 mpNiveluri: PStructura constructiva: Stalpi si ferme metaliceInchideri: Panouri sandwichPereti interiori: Panouri sandwichInvelitoare Panouri sandwich

Organizarea incintei

Incinta dedicată investiției propuse de S.C. WASTE 2 ENERGY MANAGEMENT S.R.L.,

va fi amenajata astfel:

- în partea de nord vest a incintei se propune amplasarea modulului de biogaz

(OBIECTUL 1), compusa din mai multe constructii. Se va afla la o distanta de 4,5 0m fata de limita

nordica, respectiv la o distanta de 2,30 m fata de cea vestica, distanta între bazine și cladirea de

biogaz fiind de 15,00 m.

Statia de epurare (OBIECTUL 2) va fi amplasată în partea de sud –vest a incintei la o

distanta de 3,00 m fata de limita de proprietate vestica, respectiv la 7,06 m fata de cea sudica.

In apropierea cladirilor post-trafo la o distanta de 10,60 m se vor amplasa cladirile de

cogenerator (OBIECTUL 3). Acestea vor fi situate la o distanta de 8,60 m una fata de cealalta si la

o distanta de 1,88 m fata de limita estica.



20

1.5. Durata perioadei de execuţie

Se preconizează ca investiţia să se realizeze într-o perioadă de 28 de luni după acordarea

finanțării.

1.6. Informaţii privind resursele folosite în scopul realizarii producției

PRODUCŢIA RESURSE FOLOSITE ÎN SCOPUL ASIGURĂRII PRODUCŢIEI

Denumirea Cantitateaanuală

Denumirea Cantitatea Furnizor

Modul biogazBiogaz

(pentru producerea de energie electrică– 1324 MWeh/an)

Biogaz(pentru producerea de energie termicăconsumată în procesul de fermentare

– 4117 MWh/an)

465.650mc/an

1.482.943mc/an

Dinproducțieproprie

Dinproducțieproprie

Energieelectrică

Energietermică

22.066 MWhe

21.543 MWht

Energie termicăpentru procesele de sterilizare și

pasteurizare(Abur 6 Bar)

3.954 tone/an(2.636

MWth/an)

S.C.PROTANS.A.-SucursalaCodlea

Modul de valorificare energetică a grăsimilorEnergie

electrică

Energietermică

12.672 MWhe

12.672 MWht

Grăsimi animaleMateriale auxiliare:

metanolmetoxid de potasiu în soluție metanol 32%

adsorbant celulozic răsină schimbătoare de ioni

3000 t/an

276 t/an105 t/an6.3 t/an1,1 t/an

S.C.PROTANS.A.-SucursalaCodlea

Furnizoriautorizați,pe bazădecontract

Tabel 1.6. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei

necesare asigurării producţiei



21

1.7. Informaţii privind materiile prime, substanţele şi preparatele chimice

Tabel 1.7. Informaţii privind materiile prime, substanţele şi preparatele chimice

2 Biogazul va contine hidrogen sulfurat H2S. Desulfurizarea se va face biologic prin dozarea unei cantitati mici de aer(max 1% O2) care va stimula bacteriile sa transforme sulful din H2S in sulfura solida. Daca continutul de H2S estefoarte ridicat atunci tratarea biologica nu este suficienta pentru reducerea continutului H2S la sub 200 ppm. Astfel se vaadauga clorura ferica ( FeCl3) sau sulfat de fier (FeSO4).

Cantitatea Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau apreparatelor chimice

Denumireamateriei prime, asubstantei sau a

preparatuluichimic

Cantitatea medieanuală

Stoccurent

CategoriePericuloase/Nepericuloa

se

Periculozi-tate

Fraze de risc

MODUL BIOGAZ

Produse expirate 12.600 t 0 N - -Sânge 600 t 0 N - -

Nămoluri 600 t 0 N - -

SNCU cat 2 10.000 t 0 N - -Apă încărcată organic(apă cleioasă)

30.600 t 0 N - -

Apă de adaos 50.000 t 0 N - -FeCl32

FeSO4

--

00

PP

XnXn

R22-38-41R36/38

MODUL DE VALORIFICARE ENERGETICĂ A GRĂSIMILOR

Grăsimi animale 3.000 t 0 N - -

Materiale auxiliare

metanol 276 t/an 0 P XnR11-23/24/25-39/23/24/25;

metoxid de potasiu însoluție metanol 32% 105 t/an

0 P XnR10, R23/24/25, R34,R39/23/24/25

adsorbant celulozic 6.3 t/an 0

răsină schimbătoare deioni

1,1 t/an 0



22

1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea

propusă

Măs

uri d

eel

imin

are/

red

ucer

ea

polu

ării

Echi

pam

ente

levo

rfi

prev

ăzut

e cu

amor

tizoa

re

dezg

omot

şi c

arca

să d

epr

otec

ţie

Res

pect

area

Reg

ulam

entu

lui

1774

/200

2 cu

mod

ifică

rile

ulte

rioar

e

Zon

e re

zide

nţia

le şi

de

recr

eere

Cu

/ Făr

ă m

ăsur

i de

elim

inar

e/ re

duce

re a

polu

ării

Obi

ectiv

ul n

u va

mod

ifica

indi

cato

rul p

resiu

nii a

custi

cede

fond

al z

onei

.

In z

ona

prot

ejat

ă

-

Polu

are

calc

ulat

ă pr

odus

ă de

act

ivita

te şi

măs

uri d

eel

imin

are/

redu

cere

În z

ona

indu

stri

ală

Lech

iv=

57 d

B

(A)

Polu

are

de

fond

Lech

iv=

65

dB (A

) -

Lim

ite

max

ime

adm

ise

65 d

B(A

)

-

Nu

măr

surs

e de

po

luar

e

4+2

Nu

e ca

zul

1

Surs

aPo

luăr

ii

Gen

era

toar

e,co

mpr

eso

are

biog

az

Nu

eca

zul

Nu

eca

zul

Mat

erii

prim

eut

lizat

e

Tip

de

polu

are

Zgom

ot

Rad

iatie

elec

trom

agn

etic

a,

Rad

iatie

ioni

zant

a

Polu

are

biol

ogic

a



23

1.9. Descrierea principalelor alternative

Prin această investiție se propune o soluţie de producere a energiei electrice si termice, prin

valorificarea biomasei din industria alimentară şi subproduse ale abatorizării (sânge, SNCU

categoria 2, nămol de decantare, apă cleioasa, grăsimi, produse alimentare expirate).

Soluţia propusă este performantă din punct de vedere tehnico–economic şi cu impact redus

asupra mediului. Alternativele tehnico-economice avute în vedere sunt prezentate în capitolul 5.

Alternative de amplasament

În cazul acestui proiect nu au fost alte opţiuni. Amplasamentul este liber şi beneficiază de

facilităţile oferite de reţelele de distribuţie a utilităţilor.

De asemenea, în alegerea locaţiei s-a avut în vedere şi vecinătatea cu S.C. PROTAN S.A. -

Sucursala Codlea, furnizorul principalelor utilități și a celei mai mari părți din materia primă.

Amplasamentul ales este potrivit pentru o astfel de investitie din următoarele motive:

- terenul, conform certificatului de urbanism, are destinație expresa pentru protecția

mediului şi este amplasat in vecinatatea unei platforme industriale existente, la o distanță

de circa 1 km de locuințe;

- în arealul în care va fi amplasată investiţia nu sunt zone protejate (rezervaţii, parcuri

naturale, zone tampon etc.) şi zone naturale folosite în scop recreativ (păduri, zone verzi,

parcuri în zonele împădurite, campinguri);

- construcţiile propuse pentru realizarea instalaţiei nu prezintă elemente funcţionale sau de

altă natură care ar putea să aducă prejudicii peisajului din zonă;

- nivelul de dezvoltare al zonei este scăzut, astfel incât o investiţie de asemenea anvergură

va creea un impact socio-economic pozitiv;

1.10. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la

proiect

Nu este cazul.



24

1.11. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea/amenajarea

teritorială în zona amplasamentului proiectului

Terenul destinat investiţiei are suprafața de 14,026 mp. Destinația terenului este de „zona de

constructii pentru protectia mediului”.

Dimensiunile laturilor acestuia sunt redate în figura 2.

Figura 2.Reprezentare grafică a amplasamentului propus pentru implementarea proiectului



25

1.12. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura existentă

Tema proiectului constă în realizarea unei instalații de producere a energiei electrice și

termice prin valorificarea biomasei animale, pe o platformă industrială din Municipiul Codlea,

județul Brașov.

Pentru conectarea la infrastructura existentă sunt propuse următoarele lucrări:

- racord la Sistemul Energetic National, în concordanță cu situația reţelelor electrice de

distribuţie din zona și normele tehnice în vigogare, prezentate în studiul de racord;

- realizarea unui drum de acces cu racord la DJ 112 A Codlea – Hălchiu;

- racordarea la rețeaua de alimentare existentă pe platforma industrială invecinata;

- racod la sistemul de canalizare existent pe platforma industrială invecinata;

Accesul la amplasament se va face prin realizarea unui drum de acces proiectat pe latura de

nord-est a incintei cu racord la DJ 112 A Codlea – Hălchiu. Racordul la drumul județean se va face

conform reglementărilor în vigoare. De asemenea prin proiect se are în vedere realizarea de

platforme si alei care vor face posibila intrarea, manevrarea si andocarea autovehiculelor destinate

receptiei/expeditiei de produse.

În contextul condiţiilor naturale ale amplasamentului, pentru asigurarea necesarului

cantitativ şi calitativ de apă al obiectivului, s-a propus racordarea la rețeaua existentă de pe

platforma industrială invecinata. În acest sens, necesarul de apă potabilă (Q= 0,18 mc/zi) va fi

preluat din sistemul public de alimentare existent pe platforma industrială.

Necesarul de apă tehnologică va fi asigurat inițial din puţul forat (120 m adancime ) aflat în

incinta S.C. PROTAN S.A.–Sucursala Codlea.

Statia de epurare a fost dimensionată pentru un debit de Q uz= 200 mc/zi. Aceasta va asigura

epurarea apelor tehnologice și apelor provenite din spălările tehnice. Apele epurate vor fi

recirculate.

Apele uzate menajere vor fi preluate de rețeaua de canalizare interioară și conduse în rețeaua

de canalizare publică, îndeplinind condițiile NTPA 002/2005.

Energia termică necesară în procesul tehnologic este asigurată de către furnizorul de materie

primă, S.C. PROTAN S.A – Sucursala Codlea, în baza acordului anexat.

Asigurarea cu energie electrică a instalației se va face prin conectarea la rețea, în

conformitate cu prevederile avizului nr. 700/9769/30.06.2010 emis de Electrica Distribuție

Transilvania Sud S.A.



26

Racordarea la reţelele de utilitati existente în zonă se va face conform reglementarilor

legislative in vigoare, pentru a asigura o exploatare sigură şi continuă, siguranţa personalului, a

echipamentelor și o întreţinere uşoară.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producţie

2.1.1. Descrierea procesului de producţie

Proiectul are în vedere producerea de energie electrică și termică în cogenerare utilizând

biomasă de origine animală.

Instalația propusă este alcătuită din două module cu surse de materii prime regenerabile

diferite, producţia de energie fiind preluată de un post de transformare care va face transferul către

reţeaua de distribuţie.

Materia primă utilizată este reprezentată de apă încărcată organic (apă cleioasă), sânge,

nămoluri de decantare, produse expirate, SNCU categoria 2 și apă de adaos (care are scopul de a

reduce concentrația azotului) și grăsimi de origine animală.

Instalația este proiectată pentru a produce anual o cantitate de energie electrică de 34.738

MWh și o cantitate anuală de energie termică de 34.215 MWh.

Pentru valorificarea superioară a biomasei de origine animală, s-a ales soluția unei instalații

compusă din două module:

- Modulul de biogaz, care utlizează circa 54.400 t/an biomasa de origine animală (produse

expirate, sânge, nămoluri, SNCU categoria 2, apă încărcată organic) la care se adaugă 50.000 t/an

apă de adaos pentru reglarea conținutului de azot;

- Modulul de valorificare energetică a grăsimilor, care utilizează 3.000 t/an biomasă de

origine animală (grăsimi).

Descrierea tehnologică și funcțională a acestor module este redată mai jos, iar în figura 3

este prezentată schema de bilanț general al instalației in care se prezintă cantitățile de materiale și

energie intrate și ieșite din proces.



27

Figura 3. Schema bilantului general pentru „Instalație tehnologica de producere a energiei din biomasa prin cogenerare, cu o capacitate de

4 MW, amplasata in municipiul Codlea, judetul Brasov”

FURNIZOR BIOMASĂ

MODULBIOGAZ

54.400tone/anmaterii

organice

MODULGRASIMI

3.000tone/angrăsimianimale

Fermentareanaeroba,

Filtrare, Stocare

Pregatirebiodiesel

Biogaz7.760 mii mc/an

Biodiesel3.240 mc/an

2 Motoare biogaz(2X1415 kWh)

2 Motoare biodiesel(2X 1000 kWh)

Energieelectrica

verde34.738

MWh/an

Energietermica 34.215

MWh/an

Apa tehnologică50.000 mc/an

Energieelectrica

1.625MWh/an

Metanol (350 mc/an) Metoxid de potasiu

(06 mc/an)

Energie termică6.753 MW h/an

SEN BENEFICIARI



28

2.1.1.1. MODULUL DE BIOGAZ

În cadrul acestui modul se are în vedere producerea de energie electrică și termică în

cogenerare utilizând biogazul rezultat din digestia anaerobă a biomasei de origine animală.

Modulul de biogaz are ca surse de materii prime, urmatoarele:

Produse alimentare expirate: produse alimentare de larg consum (produse lactate și din

carne) cu data limita de consum expirată (materii prime categoria 2). Produsele expirate provin din

supermarket-uri si sunt ambalate in hartie si/sau carton si/sau plasticuri si/sau pungi.

SNCU categoria 2: materie primă constituita din păsări moarte (aproximativ 65% din

cantitatea anuală), carcase de porci și resturi de abatorizare de pui sau porc, etc..

Apă încărcată organic: apă cleioasă rezultată din procesul tehnologic al S.C. PROTAN

S.A.- Platforma Codlea.

Sângele și nămolurile: materii prime categoria 3.

Apă de adaos: apa care intră în compoziția meniului de alimentare cu scopul reducerii

concentrației de azot sub 8 kg/mc.

Fazele procesului tehnologic, propus pentru producerea și valorificarea energetica a

biogazului sunt urmatoarele:

Receptia, tratarea mecanică și stocarea materiilor prime;

Tratarea termică (sterilizarea) materiilor prime;

Fermentarea (digestia anaerobă a amestecului de materii prime);

Tratarea biogazului;

Valorificarea energetică a biogazului;

Separarea digestatului în cele două faze: lichid și solid;

Tratarea și eliminarea fazei lichide;

Tratarea și eliminarea fazei solide.

În cele ce urmează vor fi detaliate operațiile mecanice și procesele fizico - chimice și vor fi

descrise utilajele/instalațiile/echipamentele care contribuie la derularea fiecarei faze in parte.

a) Recepția, tratarea mecanică și stocarea materiilor prime

Recepția materiilor prime se va face în hala de recepție. Mijloacele de transport și

containerele în care s-au transportat materiile prime vor fi curățate și dezinfectate (conform

Regulamentului 1774/2002 cu modificările ulterioare), în instalația destinată acestui scop existentă



29

pe platformă, în baza unui contract de prestări servicii cu deținătorul instalației S.C. PROTAN S.A.-

Sucursala Codlea.

Având în vedere că în amestecul de alimentare a fermentatoarelor intră mai multe categorii

de materii prime (produse alimentare expirate, sange, namol, SNCU categoria a II-a, apa proteică și

apa de adaos) cu caracteristici diferite, faza de receptie, tratare mecanică și stocare vor fi analizate

separat pentru fiecare materie prima sau pentru grupuri supuse acelorași operații.

a.1.) Produse alimentare expirate

Acestea sunt reprezentate de produse alimentare de larg consum (produse lactate și din

carne) cu data limita de consum expirată (materii prime categoria 2). Acestea se vor numi generic în

continuare produse expirate. Produsele expirate provin din supermarket-uri si sunt ambalate in

hartie si/sau carton si/sau plasticuri si/sau pungi.

Produsele expirate vor fi descarcate intr-un container metalic. Acest container (figura 4) va

fi instalat in cladire, la subsol.

Din containerul de descarcare produsele expirate sunt transportate catre un concasor. Dupa

concasor materialul este presat si majoritatea ambalajele produselor expirate sunt inlaturate.

Ambalajele rezultate (cca. 1% din cantiatea totală) din separare sunt dirijate într-un

container printr-un sistem de transport elicoidal si stocate in vederea eliminării.

Produsele expirate separate de ambalaje, vor fi pompate intr-un rezervor de stocare din

metal cu volumul de cca. 200 m3. In timpul pompării materiei în acest rezervor, aerul poluat care

părăseste rezervorul este trecut printr-un filtru carbon activ pentru reducerea mirosurilor.

Figura 4. Schema fluxului de recepție a produselor expirate



30

Rezervorul de stocare a produselor expirate, separate de ambalaje, are în componență un

agitator central pentru menținerea omogenității amestecului cât timp acesta este stocat în vederea

alimentării unităților de sterilizare.

Alimentarea unităților speciale se face prin dozare volumentrică prin intermediul unei

pompe speciale, capabile să lucreze cu un mediu în care se află părți mici de material solid (oase

zdrobite). De asemenea, unitatea de sterilizare va fi dotată cu bare de cântărire (celule speciale).

Din acest rezervor se va alimenta una din unitatile de sterilizare cu produse expirate in

vederea tratarii termice.

a.2.) SNCU categoria 2

Această categorie de materie primă constă în păsări moarte (aproximativ 65% din cantitatea

anuală), carcase de porci și resturi de abatorizare de pui sau porc, etc..

Subprodusele vor fi descarcate într-un container de receptie cu volumul de 15 m3 dupa ce în

prealabil vor fi cântărite. In partea inferioară a containerului de receptie exista 3 sisteme elicoidale

asezate în plan orizontal care fac transferul subproduselor într-un sistem de elicoidal înclinat.

Materialul este transportat la concasor.

In concasor subprodusele sunt reduse la dimensiuni de aproximativ 25 mm (max 50 mm).

Cu o pompă special aleasă pentru produse care contin părți de oase tocate, subprodusele

reduse în dimensiuni sunt pompate intr-un rezervor de metal .

Când subprodusele sunt pompate în rezervorul de metal, aerul poluat care părăsește

rezervorul va trece printr-un filtru carbon activ pentru reducerea mirosurilor.

Rezervorul de stocare a subproduselor de abatorizare SNCU categoria 2, are în componență

un agitator central. Din acest rezervor se va alimenta una din unitățile de sterilizare cu subproduse

în vederea tratării termice. Alimentarea se face prin intermediul unei pompe capabilă să lucreze cu

un mediu în care se afla parti mici de oase zdrobite. Unitatea de sterilizare va fi dotată cu cu bare de

cântărire (celule speciale).



31

Figura 5. Schema fluxului de recepție a SNCU categoria 2

Figura 6. Container metalic folosit pentru descarcare. Sistem de transport elicoidal orizontal

a.3.) Apă încărcată organic

Apa încărcată organic (apă cleioasă) rezultată din procesul tehnologic al S.C. PROTAN

S.A.- Platforma Codlea va fi pompată direct către rezervorul de omogenizare. Pe traseul de

pompare va fi montat un debitmetru pentru masurarea volumului de apa încărcată organic, iar

densitatea se va determina in laborator. Din acest rezervor continutul este pompat intr-unul din cele

doua rezervoare de fermentare.



32

Figura 7. Schema fluxului de recepție a apei încărcate organic

a.4.) Sângele și nămolurile

Sângele și nămolurile sunt materii prime categoria 3. După cântărire, acestea vor fi

descărcate prin pompare într-un rezervor de metal de 200 m3, unde se stochează și subprodusele

animale SNCU categoria 2. După ce s-a stocat cantitatea prescrisă, amestecul este pompat în

sterilizator.

Figura 8. Schema fluxului de recepție a sângelui și nămolurilor

REZERVOR METALIC



33

a.5.) Apă de adaos

Apa de adaos intră în compoziția meniului de alimentare cu scopul reducerii concentrației de

azot sub 8 kg/mc. Apa utilizată este apă recirculată, fiind tratată în stația de epurare.

O parte din cantitatea de apă prescrisă se introduce ca agent de răcire a masei de material

sterilizat de la 133º C la 80º C, iar cea mai mare parte se introduce direct în digestoare o dată cu

celelalte componente din meniul de alimentare.

b. Tratarea termică a materiilor prime

În cadrul acestui proces vor fi supuse tratamentului termic și anume sterilizării, materiile

prime din categoria 2 (produsele alimentare expirate și resturile de abatorizare) și materiile prime

din categoria 3 (sângele și nămolul).

Linia de sterilizare va fi compusă din două autoclave cu un volum de câte 10 m3 fiecare.

Autoclavele sunt proiectate și echipate pentru sterilizarea atât a materiilor prime din

categoria 2, timp de 20 minute la o temperatură de 1330 C, cât și pentru pasteurizarea materiilor

prime categoria 3, timp de 2 ore la temperatura de 700 C.

Materialul supus procesului de tratare termică este pompat înr-una din cele două autoclave și

în funcție de categoria acestuia se reglează regimul procesului. Încalzirea se realizează prin injectie

de abur.

Autoclavele sunt prevăzute cu aparate de control și înregistrare continuă a temperaturii și cu

un sistem de siguranță adecvat pentru a se putea evita problemele legate de scăderea temperaturii.

Aburul necesar în procesul de sterilizare, cu o presiune minimă de 6 bari și debitul de 3.000

kg/ora, este asigurat de către furnizorul de materie primă – S.C. PROTAN S.A.- Sucursala Codlea.

Cand procesul de sterilizare la temperature de 133 ºC este finalizat, întâi se eliberează

autoclava de presiune apoi se adaugă apă de diluție pentru reducerea temperaturii la 80o C, înainte

să fie pompat conținutul într-unul unul din cele 2 rezervoare de fermentare (digestoare).



34

Figura 9. Linie de sterilizare

Figura 10. Schema fluxului de sterilizare



35

c. Descrierea procesului de fermentare

Producerea biogazului reprezintă un proces complex, ce presupune mai multe etape

tehnologice. Etapa de bază este digestia anaerobă. Unitatea care produce biogazul trebuie corect

integrată în sistem, respectându-se legăturile cu sursa de biomasă, pe de o parte, şi cu utilizarea

biogazului şi a efluenţilor, pe de altă parte (figura 11).

Figura 11. Schema de principiu valorificare biogaz

Metanizarea sau, mai precis, metanogeneza, reprezintă un proces microbian de transformare

a materiilor organice complexe în molecule simple.

Procesul presupune urmatoarele etape distincte:

- hidroliza: prima etapă este realizată de către bacteriile fermentative anaerobe care

hidrolizeaza biomasa in molecule mici, solubile.

- fermentarea: a doua etapa, in cadrul careia moleculele mici, solubile, sunt utilizate de către

alte bacteriile fermentative pentru dezvoltarea lor în cursul procesului. In urma procesului rezulta

alcooli cu masă moleculară redusă, cum ar fi etanolul, acizi cu masă moleculară redusă, cum ar fi

acidul lactic sau acizi graşi volatili cu 2 până la 5 atomi de carbon (acetat, propionat, sau butirat).

De asemenea, se produce bicarbonat ( 3HCO ) sau hidrogen molecular ( 2H );

- reducerea: toţi produşii (metaboliţii) rezultaţi din etapa de fermentare (alţii decât acetatul

( COOCH3 ), bicarbonatul ( 3HCO ) şi hidrogenul molecular (H2) necesită o transformare

suplimentară înainte de a putea, efectiv, să producă metan. Aici intervin un număr de bacterii strict

anaerobe care metabolizează aceşti produşi în acetat, bicarbonat şi hidrogen molecular;

Stocarea sisterilizareamateriilor

prime

Digestieanaerobă

Stocare,tratarebiogaz

Stocare,trataredigestat

Materiiprime

Valorificarebiogaz

Tratare șieliminareefluenti



36

- metanizarea finală: etapa este realizată de două tipuri de bacterii metanigene. Acetoclasticele

transformă acetatul ( COOCH3 ) în metan ( 4CH ) şi în bicarbonat ( 3HCO ). Hidrogenotroficele

reduc bicarbonatul ( 3HCO ), cu ajutorul hidrogenului molecular (H2), în metan.

Din metabolismul prezentat rezultă biogazul, continând între 50-75% metan ( 4CH ) şi între

25-50% dioxid de carbon ( 2CO ).

Principalele componente ale biogazului sunt metanul (CH4) şi dioxidul de carbon (CO2).

Compoziţia biogazului depinde de sursa deşeurilor care sunt tratate prin digestie anaerobă si

se incadreaza urmatoarele limite:

- Metan (CH4) 40 - 70%;

- Dioxid de carbon (CO2) 30 – 60%;

- Hidrogen sulfurat (H2S) 0 – 3%;

- Hidrogen (H2) 0 – 1%.

Similar oricăror procese biologice, condiţiile de desfăşurare a reacţiilor influenţează decisiv

randamentul şi viteza procesului de biometanizare. Două tipuri de factori trebuie luaţi în

consideraţie: factori fizici (temperatura şi agitarea) şi factori chimici (pH-ul, raportul carbon/azot

C/N, etc.).

Temperatura

Procesul de metanogeneză poate să se producă într-un interval larg de temperatură, plecând

de la 4° C, până la 60-70° C. Ca în majoritatea proceselor biologice, daca nu în toate, intensitatea

procesului creşte cu temperatura. Cea mai mare parte a digestoarelor funcţionează la nivelul

bacteriilor mezofile, adică 40°- 45º C. Doar o foarte mică parte dintre digestoare folosesc intervalul

50°-70° C. Intervalul 42°-50° C nu pare să favorizeze nici o specie de bacterii anaerobe.

Dacă în regimul mezofil producția de biogaz este ușor mai mică decât în cel termofil,

procentajul de metan conținut în biogazul produs în regim mezofil este mai mare decât cel în regim

termofil.

Având în vedere și faptul că procesul termofil este mult mai sensibil la variația temperaturii,

s-a optat pentru producerea biogazului în condiții mezofile.

Agitarea

Agitarea materialului permite menţinerea unei temperaturi uniforme în interiorul

digestorului şi reducerea sau chiar eliminarea formării crustelor şi a depunerilor în interior.



37

pH-ul

Comunităţile de bacterii care produc reacţia de metanogeneză trăiesc în mediu cu pH neutru,

în jur de 7. Pentru valori mai mici de 6 sau mai mari de 8, digestia anaerobă încetează imediat.

Raportul carbon/azot (C/N)

Pentru menţinerea populaţiei microbiene, este necesar un raport maxim de 100:3.

Această limitare este impusă de compoziţia elementară a pereţilor bacterieni şi de faptul că

15% din carbon este asimilat de către bacterii. Pe de altă parte, dacă este prea mult azot în digestor,

el se acumulează sub formă de amoniac, 43 / NHNH , ce poate să devină toxic pentru bacteriile

metanogene.

Pentru rețeta aleasă compoziția de azot a fiecărei componente este prezentată în tabelul

următor.

Tabel 2.1.1.1. 1. Conținutul de substanță uscată, substanță organică și azot a materiilor prime

c.1.) Rezervoare de fermentare

Procesul de fermentare se realizează în două rezervoare de fermentare(digestoare) verticale,

confecționate din metal, izolate și prevăzute cu sistem de agitare.

Produsele din componența meniului de alimentare vor fi împartite intre cele două digestoare.

Apa tratată provenită de la statia de epurare va fi adaugată pentru reducerea concentrației de

azot sub 8 kg/tonă.

Digestia este de tip continuu, substraturile de materii prime fiind introduse în mod constant.



38

Materialul circulă prin digestor datorită presiunii generate de materialul proaspăt adăugat,

acesta împingând materialul digestat către ieşirea digestorului.

Spre deosebire de digestoarele de tip discontinuu, cele cu funcţionare continuă produc

biogaz fără întreruperea procesului pentru încărcarea unei noi tranşe de materie primă şi pentru

evacuarea efluentului digestat.

Cele două digestoare cu funcţionare continuă produc cantităţi constante şi predictibile de

biogaz (conform tabelului 2.1.1.1.2) şi digestat (conform tabelului 2.1.1.1.3).

Tabel 2.1.1.1.2. Meniul de alimentare, producția de biogaz, potențialul energetic al materiilor prime

Produs tip MASAtone/an

BIOGAZmc/an

METANmc/an

ELECTRICITATEkWeh/an

1. Produse expirate 12.600 1.915.200 11.491.120 4.813.6062. Sânge 600 27.835 18.928 79.2873. Nămoluri 600 153.400 110.448 462.6614. SNCU categoria 2 10.000 2.717.719 1.956.758 8.196.7615. Apă încărcată organic 30.600 2.945.760 2.032.574 8.514.3536. Apă de adaos 50.000 0 0 0TOTAL 104.400 7.759.914 5.267.828 22.066.669

Tabelul 2.1.1.1.3. Cantitatea de digestat produsă (kg/an) și compoziția acestuia

Digestat Cantit. [kg/an] Substanță uscată[%]

Substanțăorganică [%]

AzotKg/tonă

Digestat 95.723.000 3 2 8

Consumul specific de materii prime pentru un metru cub de biogaz este prezentat în tabelul

2.1.1.1.4.Tabel 2.1.1.1.4. Consum specific de materii prime pentru producerea a 1 mc biogaz

Tip sort introdus( in alimentare fermentare)

Cantitate [ kg ]/ [ kg ]Sort (de fermentat)

Produse expirate 1,623Sange 0,077Namoluri 0,077SNCU Categoria 2 1,288Apa uzata incarcata organic (apă cleioasă) 3,943Apa de adaos 6,443



39

În rezervoarele de fermentare, continutul este amestecat cu agitatoare centrale cu consum

redus de energie. In fermentatoare, bacteriile transformă materia organica in principal, în metan si

dioxid de carbon.

Procesul este mentinut la 40-45º C.

Timpul minim de retentie in fermentatoare este de 21 de zile.

Figura 12. Rezervoare de fermentare si rezervor de postfermentare

Amestecul supus procesului de fermentare este încălzit prin adaugarea de material provenit

din instalația de tratare termică. Cu toate acestea, este prevăzut un sistem de încălzire pentru

menținerea unei temperaturi constante. În cazul în care temperatura crește peste limita prescrisă,

atunci se poate adauga apa.

c.2.) Rezervorul de post fermentare

Digestatul (materialul fermentatat) din ambele rezervoare de fermentare va curge in

rezervorul de post fermentare sub efectul gravitatiei. Gazul din rezervoarele de fermentare merge in

rezervorul de post fermentare pe principiul rezistentei minime la curgere.

Rezervorul de post fermentare este incalzit si izolat. Partea superioară a rezervorului de post

fermentare este acoperită cu dublă membrană. Gazul este stocat sub prima membrană.



40

d). Tratarea gazului

Gazul format și colectat este supus tratamentului de desulfurare și dezumidificare.

Componenta cea mai periculoasă, care trebuie eliminată din biogaz, este reprezentată de

hidrogenul sulfurat, care așa cum s-a mai arătat poate ajunge până la 3 % din compoziția biogazului.

Tratarea gazului se va face în unitatea de desulfurare printr-un proces biocatalitic de oxidare.

Tehnologia se bazează pe faptul că microorganismele Sulphobacter oxydans, în prezența oxigenului

sunt capabile să convertească hidrogenul sulfurat în compuși ai sulfului într-o stare avansată de

oxidare.

Menținerea unui mediu oxidant se realizează prin injectarea unei cantități mici de aer în

masa de material (max 1% O2).

Reacțiile care au loc în timpul procesului sunt următoarele:

2H2S + O2 --------› 2H2O +2 S

2H2S + 3O2 ------› 2H2SO3

În cazul în care, continutul de hidrogen sulfurat din biogaz este foarte ridicat atunci tratarea

biologică nu este suficientă pentru reducerea conținutului acestuia sub 200 ppm. In acest caz se va

adăuga clorură ferică ( FeCl3) sau sulfat de fier (FeSO4).

În biogaz există și vapori de apă. Pentru condensarea vaporilor de apă, biogazul va parcurge

un traseu de conducte îngropate unde temperatura biogazului va scadea. Astfel concomitent cu

răcirea biogazului se produce si condensarea vaporilor de apa. Apa (condensatul) se acumulează în

puțuri de condensare si este eliminate prin pomparea acesteia in rezervorul de post fermentare sau

in statia de epurare.

Dupa ce biogazul devine uscat, acesta trece printr-un filtru carbon activ pentru a reține

urmele de hidrogen sulfurat rămase în biogaz. Aceasta filtrare suplimentară se face pentru

protejarea motorului pe gaz care permite 200 mg hidrogensulfurat/m3 biogaz. Filtrul carbon activ

va reduce pana la 3 ppm continutul de sulf si va asigura protecția motorului chiar și în cazul unor

anormalități din proces.

e) Valorificarea biogazului. Motorul cu functionare pe biogaz

Înainte de a intra în motor, biogazul este trecut printr-un compresor de biogaz.

Motoarele cu funcționare pe biogaz (2 x 1415 kWe) sunt amplasate in containere izolate

fonic in care sunt instalate tablourile de control si sincronizatoarele cu rețeaua electrică.



41

Motoarele sunt prevazute cu sisteme de schimb de caldură prin placi. Pe acoperisul

containerelor metalice se află racitoare aer-agent prevăzute cu ventilatoare de aer, pentru răcirea

motoarelor, în cazul în care nu există consumator de energie termică.

De asemnea, pentru producerea apei calde este instalat un recuperator de caldură pe traseul

de evacuare al gazelor de ardere.

f) Separarea digestatului

Digestatul din rezervorul de postfermentare este pompat către decantorul centrifugal pentru

separarea fazei lichide de cea solidă. Pentru obtinerea unei bune separari se va doza întâi un

coagulant (polielectrolit) .

Aproximativ 95% din materialul solid în suspensie este separat prin centrifugare. Schema

procesului de separare a digestatului este prezentată în figura 13.

Figura 13. Schema procesului de separare a digestatului

Materialul solid separat de centrifugă (compost cu aproximatix 22-24% substanță uscată)

este descarcat într-un spațiu special amenajat. Fracția solidă ( m = 3076 t/an s.u.) va fi trimisă spre

un incinerator autorizat. Fracția lichidă este pompată mai departe in statia de epurare.

g) Tratarea și eliminarea fazei lichide

Tratarea fazei lichide in scopul aducerii ei la parametrii impusi de legislatia in vigoare se

face intr-o stație de epurare, componentă a instalației, dimensionată pentru un debit de Q = 200



42

mc/zi ape uzate, debit ce asigură preluarea spre epurare a celor aproximativ 160 mc/zi apă uzată

rezultată din procesul tehnologic și o rezervă pentru preluarea apelor uzate cu încărcătură organică

crescută în situații de avarii.

La proiectarea stației de epurare s-au avut în vedere următorii parametrii:

1. Încărcarea influenților. In dimensionarea stației s-a luat in calcul o valoare medie a

incăarcării, determinată experimental și prezentată în tabelul 2.1.1.1.5.

Tabel 2.1.1.1.5.. Încărcarea influenților stație epurareParametru Concentratie [mg/l]CCO 10.000CBO5 4.500Suspensii solide SS Medie 200 – 300, < 1.000Uleiuri si grasimi < 50NH4 – N < 8.000Ntot < 8.000PO4 – P 50Cloruri < 400Ph 7.0Temperatura apei 30 – 38 ⁰C

2. Încărcarea efluenților. Procesul de epurare este proiectat să asigure o calitate a efluentului

care se încadrează în reglementările în vigoare, dar și pentru a fi asigurată calitatea necesară

apei recirculate. Parametrii de încărcare a efluenților sunt prezentați în tabelul 2.1.1.1.6.

Tabel 2.1.1.1.6. Încărcarea efluenților stație epurare

Parametru Concentratie [mg/l]CCO < 125CBO5 < 25Suspensii solide SS < 60NH4 – N < 3Ntot < 15PO4 – P < 2Uleiuri si grasimi < 20pH 6,5 – 8,5

Tratarea apelor uzate se face etapizat după cum urmează:

- un proces de pretratare fizică si biologică a fazei lichide rezultate din procesul tehnologic de

producere a biogazului (un debit de aprox. 160 mc/zi) și a apelor uzate rezultate din spălările

tehnice;



43

In această etapă, apele uzate din digestatul obtinut din modulul de biogaz și din spălări

tehnice sunt preluate de conducte care alimenteaza un rezervor tampon echipat cu un mixer/aerator

cu rolul de a evita formarea unui mediu anaerob. Apoi, apa este pretratata cu polimeri pentru a fi

introdusa in unitatea de floculare unde isi reduce continutul de suspensii solide, grasimi si uleiuri.

Dupa tratarea fizico-chimica a apei urmeaza tratarea biologica ce presupune intr-o prima

faza denitrificarea apei, urmata de procesul de aerarea a acesteia. O pompa preia apa aerata, o

refuleaza intr-o instalatie de floculare unde este introdusa o cantitate prestabilita de polimeri astfel

incat sa se poata finaliza tratarea biologica. Este utilizata o instalatie denumita sistem FBR1, adică

bioreactor cu flotatie treapta I, echipament in care se realizeaza separarea partii lichide din apa uzata

de namolul activat care floteaza, si care, o parte este recirculat in bazinul de aerare, iar cealalta parte

este trimisa catre instalatia de deshidratare.

Apa rezultată din aceasta etapa de pre-tratare este transmisa printr-o conducta către un

bazinul de contact.

- tratarea secundara biologică a apelor uzate obtinute în etapa anterioară.

În această etapă, debitul de apa uzata obtinut din linia de pretratare este omogenizat in

bazinul de contact cu nămolul activ si transmis de aici catre cel de-al doilea bazin de denitrificare si

aerare. O pompa preia apa uzata aerata, o transmite in floculator unde sunt introdusi si polimerii si

agentii de defosforizare si din acesta instalatie apa este refulata in bioreactorul cu flotatie treapta a

II-a, FBR2.

Apa uzata separata in această fază se incadreaza in parametrii necesari pentru a fi evacuata

in emisar.

Aproximativ 92 % din apa epurată este recirculată în procesul de digestie anaerobă si 8%

este evacuată în emisar printr-o conducta din PEHD.

O parte din namolul activ separat este recirculat in bazinul de contact, iar restul este

recirculat în digestoare.



44

2.1.1.2. MODULUL DE VALORIFICARE ENERGETICA A GRASIMILOR

Acest modul, dimensionat pentru capacitatea de 1.5 MW, constă în transesterificarea

grăsimilor animale, producerea biodieselului și valorificarea acestuia prin combustia în două

motoare Diesel.

Materiile prime și materialele utilizate în proces sunt următoarele:

- grăsimi animale - 3000 t/an. Grăsimile provenite de la furnizor prezintă următoarele

caracteristici: umiditate 0,57 %, grăsime 96,43 %, aciditate 35,27 %, putere calorifică: 9.400

kcal/kg.

metanol – 276 t/an

metoxid de potasiu în soluție metanol 32% (KM 32) -105 t/an

adsorbant celulozic – 6.3 t/an

răsină schimbătoare de ioni (amberlită) – 1,1 t/an.

Modulul este compus din următoarele unități:

- unitate de esterificare a acizilor grasi liberi;

- unitate de transesterificare (unitate centrală de producție – UCP);

- unitate de filtrare;

- unitate centrală de control (UCC);

- rezervoare de grăsimi animale (2 X 10 mc);

- gospodăria de materiale auxiliare (metanol, metoxid de potasiu în soluție metanol 32%, răsină

schimbătoare, adsorbant celulozic);

- rezervoare de biodiesel (2 x 25 mc);

- unitate de cogenerare (2 x 1MWh);

- compresor.

Fazele procesului de valorificare a grăsimilor sunt:

a) Recepția și depozitarea materiei prime și a materialelor auxiliare;

b) Încălzirea grăsimilor animale la temperatura optimă de reacție;

c) Transferul materiei prime;

d) Dozarea reactivilor

e) Reacția de transesterificare;

f) Separarea biodieselului

g) Purificarea biodieselului

h) Valorificarea energetică a biodieselului



45

a) Recepția și depozitarea materiei prime și a materialelor auxiliare

Grăsimea animală constituie materia primă utilizată în cadrul procesului. Aceasta este

recepționată și stocată în două rezervoare din fibra de sticla armate cu poliester, prevăzute cu sistem

de încălzire pentru menținerea grăsimilor în stare fluidă la o temperatură de circa 70º C.

Reglarea temperaturii se va face prin intermediul subunității centrale de control (UCC).

Metanolul și metoxidul de potasiu în soluție de metanol 32 % constituie reactivii utilizați

în reacția de transesterificare. Aceștia sunt recepționați și depozitați în rezervoare IBC și stocați

într-o încăpere special amenajată și destinată din cadrul gospodăriei de materiale auxiliare.

Absorbantul celulozic este un material filtrant care reține urmele de catalizator, săpunurile,

metanolul rezidual, apa și alte reziduuri din biodiesel. Acesta este ambalat în saci și stocat într-un

depozit pentru materiale solide, din cadrul gospodăriei de materiale auxiliare.

Rășina schimbătoare de ioni (amberlită) este utilizată drept catalizator în procesul de

esterificare în cataliză eterogenă a acizilor grași liberi. Este recepționată ambalată în saci și

depozitată în același depozit cu materialul adsorbant, din cadrul gospodăriei de materiale auxiliare.

b) Încălzirea grăsimilor animale la temperatura optimă de reacție

Încălzirea grăsimilor animale la temperatura de reacție (120º C) se va face într-un

schimbător de căldură amplasat în cadrul unității centrale de producție. Încălzirea la această

temperatură va asigura evaporarea și evacuarea apei de reacție.

c) Transferul materiei prime

Materia primă încălzită este transferată în reactorul de reducere în cataliza eterogenă a

acizilor grași liberi din grăsimi (în prezența amberlitei și a metanolului). Procesul se desfășoară într-

un reactor tubular, încărcat cu amberlită. Materia primă încălzită la tempreratura de 120º C este

introdusă pe la partea superioară, iar metanolul circulă în contra curent de jos în sus.



46

Figura 14. Schema procesului de esterificare a acizilor grași liberi

Amestecul de grăsimi și biodiesel este trecut în reactorul de transesterificare.

Procesul de transesterificare este continuu, iar reactorul este prevăzut cu sistem de

amestecare static și dinamic.

d) Dozarea reactivilor

Dozarea reactivilor (metanol și metoxid de potasiu în soluție de metanol 32 %) se realizeaza

electronic in proportiile prescrise, prin intermediul unității de control centralizat (UCC).

e) Reacția de transesterificare

Reacția de transesterificare are loc prin agitarea reactanțiilor cu grăsimea la temperatura

optimă (120º C) în prezența catalizatorului.

GRĂSIMI CU CONȚINUTDE ACIZI GRAȘI LIBERI

1200 C

METANOL(LICHID)

Grăsimi + BIODIESEL



47

Reacţia generală de transesterificare este:catalizator

RCOOR’ + R’’OH RCOOR’’ +R’OH

Reacția este de echilibru și este influențată atât de raportul reactanților cât și de raportul

produșilor de reacție și de parametrii (temperatură, agitare) de desfășurare a reacției.

Mecanismul reacției de transesterificare este următorul:

Figura 15. Mecanismul reacției de transesterificare a grăsimilor

După atingerea gradului de conversie stabilit, amestecul de biodiesel și gliceride este

pompat spre decantorul amplasat în UCP.

f) Separarea biodieselului

Separarea celor doua faze se face gravitational, gliceridele constituind fractia grea.

Dupa decantare, gliceridele (381 t/an) sunt evacuate și stocate în rezervoare IBC (V=1.000 l)

în vederea valorificării ca materie primă în modulul de biogaz.

Biodieselul cu resturi de reactanți este trecut prin echipamentul de distilare în vid pentru

recuperarea metanolului în exces.

Biodieselul eliberat de metanol este pompat spre unitatea de filtrare.

gliceride

R’ –lantul organical acizilor grași liberiR- lanțul organic al alcoolului



48

g) Purificarea biodieselului

Purificarea biodieselului se face cu ajutorul adsorbantului celulozic care are rolul de a reține

urmele de catalizator, săpunurile, metanolul rezidual, apa și alte reziduuri din biodiesel cu

dimensiuni mai mari de 4 µm.

După purificare, biodieselul este pompat spre două rezervoare de stocare, confecționate din

fibră de sticlă cu poliester armat, cu volumul de 25 mc fiecare. Aceste rezervoare sunt rezervoare

intermediare între producţia de biodiesel şi grupul electrogen.

h) Valorificarea energetică a biodieselului

Din rezervoarele de stocare (2 x 25 mc), biodieselul este condus spre unitățile de cogenerare.

Pentru valorificarea energetică a biodieselului se vor utiliza 2 motoare de câte 1 MWh

fiecare la o incarcare de circa 80 %, adica un total de 1,6 MWe.

Energia electrică produsă va fi evacuată prin reţeaua electrică aeriană situată la limita de

proprietate a WASTE 2 ENERGY MANAGEMENT S.R.L. cu PROTAN S.A-Sucursala Codlea.

Legătura dintre generatoarele electrice şi posturile de transformare se va face cu ajutorul

unei reţele de cabluri supraterane, pentru care se va amenaja o estacadă.

Ca rezultat al combustiei biodieselului, se produce energie termică care va fi integrată alături

de energia termică produsă în modulul de biogaz și va fi comercializată către S.C. PROTAN S.A. –

Sucursala Codlea.

Energia termică rezultată din modulul de valorificare energetică a grăsimilor este de

12.672 MWht/an.

Energia electrică rezultată din modulul de valorificare energetică a grăsimilor este de

12.672 MWhe/an.

Proiectul prevede automatizarea completă a procesului de pregătire, combustie şi producere

de energie electrică şi termică, cu posibilitatea de vizionare a diagramei sinoptice pe un display aflat

în birourile administrative.

Schema fluxului tehnologic al acestui modul este prezentată în figura 16.



49

Figura 16. Modul de valorificare grăsimi. Schema fluxului tehnologic

2.2. Activităţi de dezafectare

Terenul este viran și nu necesită activități de dezafectare.

2.3. COMPARAȚIE BAT/BREF

Instalaţia propusă se află sub incidenţa O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul

integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006 la punctul 6.5. – instalații pentru eliminarea sau

valorificarea carcaselor de animale și a deșeurilor de animale, având o capacitate de tratare ce

depășește 10 t/zi. În acest sens aceasta trebuie să fie exploatată în conformitate cu standardele BAT.

Față de încadrarea proiectului de către autoritatea de mediu, dar in concordanța cu materiile

prime utilizate pentru producerea de energie verde din surse regenerabile și anume biomasă de

origine animală, inclusiv nămolurile de decantare provenite de la abatoare, cele mai bune tehnici

disponibile sunt transpuse în următoarele documente de referinţă:

1. Integrated Pollution Prevention and Control; Reference Document on Best Available

Techniques for the Waste Treatments Industries, August 2006.

2. Integrated Pollution Prevention and Control Reference Document on Best Available

Techniques in the Slaughterhouses and Animal By-products Industries, May 2005

Preparare biodiesel Motoare Dieselpentru combustie

biodieselBiodieselpurificat

Energieelectrica

Grasimi animaleMetanol

Metoxid depotasiu

Energietermica



50

DESCRIEREA DOCUMENTULUI BAT/BREF

„Integrated Pollution Prevention and Control; Reference Document on Best Available

Techniques for the Waste Treatments Industries, August 2006”

Tehnici specifice de manipulare şi depozitare pentru procesele biologice

BAT se referă la:

- Existenţa rezervoarelor de recepţie şi a bazinelor de egalizare;

- Spaţiile de producţie închise (hale, magazii, zona de acceptare, buncăre) sunt dotate cu

echipamente specifice: sistem de colectare şi exhaustare a aerului (cu conţinut de praf, COT,

amoniac, miros şi germeni) şi, acolo unde este posibil, instalaţie de filtrare. Se practică în general

schimbarea aerului de 3-4 ori/oră.

- Purificarea aerului exhaustat sau reutilizarea acestuia (de exemplu: ca alimentare a

sistemelor aerobe de degradare a deşeurilor);

- Menţinerea poluanţilor din aerul exhaustat la un nivel scăzut prin:

o Devierea rutelor de trafic în afara zonei de livrare;

o Utilizarea suprafeţelor şi echipamentelor de lucru uşor de curăţat;

o Minimizarea timpului de depozitare al deşeurilor în zona de livrare;

o Curăţarea pardoselilor cu regularitate utilizând aspiratoare cu vacuum;

o Curăţarea benzilor tranportoare şi a celorlalte echipamente cel puţin odată pe

săptămână;

- Utilizarea unui sistem automat şi rapid de acţionare a uşilor şi dotarea acestora cu cortine de

aer; minimizarea timpului de deschidere a uşilor. Aceste dotări sunt menite să minimizeze schimbul

de aer în timpul descărcării sau încărcării.

- Buncărul de alimentare va fi dotat cu un sistem special pentru reducerea contactului dintre

deşeuri şi aerul exterior. În buncărele deschise, se practică sucţiunea gazelor rezultate din deşeuri şi

exhaustarea acestora într-o instalaţie de tratare.

În plus, în timpul operaţiilor de depozitare şi manipulare, următoarele măsuri sunt aplicabile

pentru minimizarea emisiilor de praf:

- Acoperirea benzilor transportoare;

- Curăţarea cu regularitate a spaţiilor aferente agregatelor, pardoselilor şi rutelor de trafic;

- Spălarea anvelopelor autocamioanelor pentru prevenirea dispersiei deşeurilor preluate pe

roţi în afara amplasamentului;

- Micşorarea distanţei de cădere între benzile transportoare;

- Instalaţie de desprăfuire aferentă sistemului de exhaustare a aerului din hale;



51

Descompunerea anaerobă a deşeurilor sau materiilor prime organice depozitate trebuie

evitată pe cât posibil.

Tehnici generale pentru digestia anaerobă

BAT se referă la:

1. Circuit integrat între managementul apei şi a deşeurilor;

2. Recircularea unui procent cât mai mare de apă uzată pentru a facilita conversia în biogaz a

materiei organice dizolvate;

3. Operarea sistemului în condiţii termofile pentru a mări distrucţia patogenilor, rata de

producere a biogazului (cu recuperare mai mare de energie) şi pentru a mări timpul de retenţie;

4. Măsurarea concentraţiilor în COT, CBO, N, P şi Cl în fluxurile de alimentare şi de evacuare,

astfel încât să se poate optimiza reţeta de alimentare pentru producţie maximă de metan;

5. Controlul parametrilor relevanţi în apa de digestie, reziduul de digestie şi în apa uzată pentru

a asigura buna funcţionare şi operare a instalaţiei;

6. Buncărele de alimentare trebuie să fie închise şi să dispună de o fantă specială pentru

încărcarea/descărcarea autocamioanelor. Buncărele deschise vor fi prevăzute cu un sistem de

preluare a aerului şi exhaustare în atmosferă prin intermediul unei instalaţii de filtrare;

7. Deţinerea unui spaţiu de depozitare adecvat pentru materii prime;

8. Proiectarea, construcţia şi operarea, astfel incât să se asigure protecţia solului;

9. Reutilizarea apei condensate din instalaţiile de ventilaţie.

Sistemele de digestie anaerobă în general, sunt adaptate pentru producţii cât mai mari de

metan, însă ele pot opera şi în sensul reducerii la maxim a CBO din efluent. Astfel, efluentul din

sistemele anaerobe tinde să fie mai concentrat decât cel rezultat din sistemele aerobe. Este indicat ca

efluentul instalaţiilor de biogaz să fie tratat prin metode aerobe înainte de a fi eliminat.

Aceste măsuri aduc următoarele beneficii mediului:

- Cresc eficienţa digestiei anaerobe şi permit o mai bună utilizare a produselor. Minimizarea

cantităţii materialelor potenţial toxice este de asemenea un factor important pentru calitatea

produselor finite. Sistemele anaerobe sunt eficiente în descompunerea inelelor aromatice (de

exemplu: fenol) şi generează metan care poate fi utilizat ca şi combustibil. Totuşi există compuşi

aromatici care nu sunt mineralizaţi prin procedee anaerobe (de exemplu: xenobiotica). În aceste

condiţii se impune o etapă de mineralizare aerobă pentru a se realiza mineralizarea totală a materiei

organice.



52

- Emisiile de miros de 500-1000 GE/mc rezultate din sistemele anaerobe pot fi atinse

utlizându-se o combinaţie între biofiltre şi scrubere, dacă conţinutul în NH3 este mai mare de

30 mg/mcN.

Utilizarea nămolului provenit de la staţiile de epurare în instalaţiile de digestie anaerobă

trebuie decisă de la caz la caz datorită conţinutului diferit în metale grele ale acestuia. Metalele

grele inhibă drastic procesul de digestie anaerobă.

Flexibilitatea este unul dintre cele mai mari avantaje ale digestiei anaerobe. Se pot trata

foarte multe categorii de deşeuri organice umede sau uscate, cu un conținut de substanță organică

mai ridicat sau mai scăzut.

Sistemele anaerobe sunt sensibile la compuşi clorurați şi sulfataţi, pH şi la fluctuaţiile de

temepratură. În general se recomandă o etapă de pre-acidifiere.

Reciclarea apei uzate poate duce la creşterea concentraţiei în compuşi toxici sau inhibitori

cu efecte negative asupra procesului biologic.

Digestia în condiţii termofile poate să nu fie aplicabilă sau utilă pentru toate aplicaţiile (de

ex. adaptarea coloniilor de microorganisme specializate în degradarea compuşilor aromatici

clorinaţi sau declorinarea xenobiontei specifice);

Parametrii analizaţi în mod normal în apa uzată, nămol şi produse pentru funcţionarea

optimă a procesului de degradare nu sunt suficienţi pentru caracterizarea produselor de digestie.

Produsele vor fi analizate în acord cu utilizarea lor.

Creşterea timpului de retenţie în procesul de digestie anaerobă

Implică creşterea timpului de staţionare a digestatului în condiţii de degradare (în digestor).

Un timp de retenţie mai mare duce la o calitate mai bună a digestatului şi la o cantitate mai

mare de biogaz. Creşterea temperaturii şi a timpului de retenţie asigură că digestatul este maturat şi

nu coţine bacterii patogene, de asemenea mirosurile sunt diminuate.

Tehnici pentru reducerea emisiilor la utilizarea biogazului ca şi combustibil

Biogazul rezultat din digestoare este dezumidificat, desprăfuit (înlăturarea particulelor

solide) şi este utilizat ca şi combustibil pentru utilizatori externi sau interni. Biogazul poate fi

utilizat şi în motoare pe gaz (ex. unităţi bloc de încălzire, boilere pe gaz, vehicule sau ca şi

combustibil în procedeele de reducere a COV-urilor prin metode termice).

Din aceste procese pot rezulta doua categorii de emisii și anume:

emisii rezultate la curăţarea biogazului înainte de utilizare (pentru a reduce emisiile după ardere);



53

emisii rezultate după combustia biogazului.

Măsurile pentru reducerea celor două categorii de emisii sunt:

reducerea hidrogenului sulfurat prin scrubarea biogazului în soluţii cu ioni de fier sau adăugarea

sărurilor de fier direct în digestor;

utilizarea reducerii catalitice selective (SCR) pentru reducerea NOx;

utilizarea unităţilor de oxidare termică pentru a reduce CO şi hidrocarburile;

utilizarea filtrării cu cărbune activat;

echiparea staţiilor de biogaz cu rezervoare de stocare şi cu arzătoare de urgență cu flacără

deschisă.

Arderea de urgenţă a biogazului se va produce la o temperatură de min. 900˚ C.

Concentraţia maximă a hidrogenului sulfurat în biogaz este de 50 ppm sau eficienţa de

epurare de 98 %.

Valori ale emisiilor când se utilizează motoare optime şi tehnici de reducere a

emisiilor:

Parametru Biogaz Gaze exhaustate (de ardere)Halogeni legaţi organic adsorbabili(AOX)

<150

CO 100 – 650*Praf <10 – 50NOx 100 – 500**H2S <5HCl <10 – 30HF <2 – 5Hidrocarburi <50 – 150SO2 <50 – 500Datele sunt în mg/Nmc la 5%O2*) când se utilizează motoare cu aprindere prin scânteie de capacitate mică (<3MWth),valoarea de 650 poate fi dificil de obţinut. În aceste cazuri, valoarea de 1000 poate fi mairealistă**) când se utilizează motoare cu injecţie de capacitate mică (<3MW), valoarea de 500 poatefi dificil de obţinut. În aceste cazuri, valoarea de 1000 poate fi mai realistă

Curăţarea biogazului (cu excepţia deshidratării şi a desprăfuirii) înainte de intrarea în

motorul pe gaz pentru generarea energiei/căldurii şi tratarea gazelor de ardere rezultate din motor nu

sunt întotdeauna necesare. Conform informaţiilor disponibile, pentru a atinge valorile limită din

tabelul de mai sus, este suficient un management eficient al arderii (ajustarea motorului).

Necesitatea epurării gazelor apare la utilizarea dejecţiilor de porcine care conţin concentraţii

mari în sulf.



54

Epurarea fluxurilor gazoase rezultate din arderea biogazului nu se justifică economic şi nici

din punct de vedere al protecţiei mediului.

Instalaţiile de biogaz mai mici de 3MWth nu necesită instalaţii de epurare a fluxurilor

gazoase (nici a biogazului şi nici a gazelor de ardere), de exemplu, în Germania, pentru aceste

tipuri de staţii s-au impus limite la emisie mai mari.

Creşterea eficienţei energetice la generatoarele de electricitate şi la sistemele de

digestie anaerobă

1. Pentru o eficienţă energetică bună, este de preferat un biogaz cu un conţinut de energie

cuprins între 20 şi 25 MJ/Nmc;

2. eficienţa conversiei energiei poate varia în funcţie de tipul instalaţiei de ardere. Experienţa

practică cu motoare de dimensiuni mici (<200kW) indică o eficienţă de conversie energetică în jur

de 36 %. Dacă se utilizează cogenerarea energiei termice (schimbătoare de căldură pe traseul de

exhaustare a gazelor de ardere), atunci eficienţa creşte la 65-85 %.

3. Pentru ca o instalaţie de biogaz să fie eficientă, randamentul de conversie al energie trebuie

să fie cel puţin 30 %.



55

1. Comparația cu documentul de referință „Integrated Pollution Prevention and Control; Reference Document on Best Available Techniques for

the Waste Treatments Industries, August 2006”

Comparația cu acest document se datorează încadrării proiectului la punctul 11.b) din Anexa nr. 2 a H.G. nr. 445/2009, respectiv „instalații pentrueliminarea deșeurilor, altele decât cele prevăzute în Anexa 1”. Referirile stricte ale acestui document BREF la procesul de digestie anaerobă sunt prezentate încontinuare.

BAT/BREF„Integrated Pollution Prevention and Control; Reference Document on Best Available Techniques for the Waste Treatments Industries, August 2006”

Ceriința BAT/BREF Tehnica utilizată în instalaţie Concluzii

Capitolul 4.24 Tehnici generale pentru digestia anaerobă

1. Circuit integrat întremanagementul apei şi a deşeurilor;

În vederea reducerii consumului de apă, prin proiect s-a avut în vedere reciclarea apeiuzate astfel, după epurare apele vor fi recirculate. În acest sens, procesul de epurare a fost

proiectat astfel încât să asigure o calitate a efluentului care să se încadreze atât înreglementările în vigoare, dar care să și asigure calitatea necesară apei recirculate.

De asemenea, fracția solidă rezultată în procesul de epurare (nămol) va fi recirculată îndigestor.

Conform celor prezentate, instalațiapropusă se integrează în prevederile

BAT/BREF.

2. Reciclarea a unui procent câtmai mare de apă uzată pentru a

facilita conversia în biogaz amateriei organice dizolvate

În cadrul procesului de digestie anaerobă a biomasei de origine animală, în scopulreducerii concentrației de azot este necesară apă de adaos. În tehnologia adoptată, apa de

adaos provine integral din apa epurată (fără a lua în considerare prima alimentare adigestoarelor). Astfel raportul de apă uzată reciclată este de cca. 92 %.

Tehnologia prevede un procent foarteridicat de reciclare a apei uzate.

3. Operarea sistemului încondiţii termofile pentru a măridistrucţia patogenilor, rata de

producere a biogazului (curecuperare mai mare de energie) şi

pentru a mări timpul de retenţie

Operarea sistemului, corelat cu tipul de bacterii utilizate în rețetă, se va face între 40-45 ºCelsius.

Procesul se va desfășura în condițiipropice de temperatură astfel încâtbiogazul produs să aibă un conținut

ridicat de metan (min. 60%).



56

4. Măsurarea concentraţiilor înCCO, CBO, N, P şi Cl în fluxurile de

alimentare şi de evacuare, astfelîncât să se poate optimiza reţeta de

alimentare pentru producţie maximăde metan

În realizarea meniului de alimentare s-au avut în vedere determinarea compozițieimateriilor prime (CCO, CBO, N, P şi Cl). De asemenea va fi analizat și fluxul de

evacuare.

Se vor respecta condițiile impuse deBAT/BREF.

5. Controlul parametrilorrelevanţi în apa de digestie, reziduul

de digestie şi în apa uzată;

Procesul biologic anaerob este controlat și reglat automat prin senzori.Digestatul rezultat este analizat chimic, fizic şi biologic pentru verificarea calităţiiacestuia, optimizarea rețetei de alimentare și a parametrilor procesului de digestie.

Apa uzată va fi analizată pentru a stabili parametrii optimi ai procesului de epurare.Apa epurată va fi analizată în conformitate cu prevederile autorizației de gospodărire a

apelor și în acord cu necesitatea reciclării ei în procesul de digestie.

Prin proiectul propus s-a avut în vederecontrolul parametrilor

6. Buncărele de alimentaretrebuie să fie închise şi să dispună de

o fantă specială pentru încărcare /descărcare camioane. Buncăreledeschise vor fi prevăzute cu unsistem de preluare a aerului şiexhaustare în atmosferă prinintermediul unei instalaţii de

filtrare;

Recepția și stocarea materiilor prime se face controlat în rezervoare special amenajate. Intimpul pompării materiei în rezervoare, aerul viciat este trecut printr-un filtru carbon activ

pentru reducerea mirosurilor, îaninte de a fi exhaustat.


7. Deţinerea unui spaţiu dedepozitare adecvat pentru materii

prime;

Stocarea materiei prime se va face în trei rezervoare metalice cu un volum de circa 200mc fiecare.


8. Proiectare, construcţie şioperare astfel incât să se asigure

protecţia solului;

Prin proiect s-a avut în vedere o optimizare a traseului parcurs de materia primă de larecepție până la introducerea în procesul tehnologic și manipularea acesteia în spații

închise (conducte, buncăre).Digestatul rezultat în urma procesului va fi transportat la decantorul centrifugal prin

conducte etanșe. Apa uzată separată va fi pompată prin conducte către stația de epurare,iar fracția solidă va fi depozitată în containere etanșe și trimisă spre eliminare (incinerare).Deșeurile tehnologice (ambalaje produse expirate, ambalaje materiale auxiliare, materiale

filtrante epuizate, etc.) vor fi colectate în recipienți etanși și depozitate pe o platformăspecial amenajată în vederea predării către un eliminator/reciclator autorizat.




57

9. Reutilizarea apei condensatedin instalaţiile de ventilaţie.

Pentru condensarea vaporilor de apă, biogazul va parcurge un traseu de conducteingropate unde temperatura biogazului va scadea. Astfel concomitent cu răcirea

biogazului se produce si condensarea vaporilor de apa. Apa (condensatul) se acumuleazăîn puțuri de condensare si este eliminată prin pomparea acesteia fie in rezervorul de post

fermentare fie in statia de epurare. După epurare apa va fi reutilizată în procesultehnologic.




58

VALORILE LIMITĂ ale parametrilor relevanţi (consum de apă, materiale auxiliare, energie

și biogaz) atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile

Specificaţie Unitate de măsură Modul de biogazInstalație Codlea

Conform BREF

Consum apă mc/tonă materie prima 0,078* 0,078Consum materiale auxiliare

- floculanți olimerici (poliacrilamidetip pudră)

g/tonă materie primă 55 60

Soluție de clorură ferică40 m/m-%)

kg/tonă materie pirmă - 3

Produse anti-coagulante(polialchilen-glicoli in soluție

apopasă)

g/tonă materie primă 50 50

Consum energie electrică kWhe/tonă materieprimă

50 50 – 55

Consum de biogaz pentruproducerea energiei

Nmc /tonă materieprimă

10,5** 29,1

*Apa de adaos utilizată în procesul de digestie anaerobă din cadrul instalației de producere a energiei electrice și termice princogenerare din municipiul Codlea, este recirculată, în acest sens cantitatea de apă necesară este de 50.000 mc anual, din care 47.000mc/an o reprezintă apa epurată recirculată.** Pentru combustia biogazului se vor utiliza 2 CHP cu o eficiență energetică de 42.1 %.

Consumurile instalaţiei proiectate se încadrează în specificaţiile BAT/BREF.

Prevederi BREF privind emisiile în aer

Desfășurarea procesului de digestie anaerobă se face în sistem închis, în acest context

emisiile pot apărea numai în timpul transferului materiei dinspre și către digestor. Sistemele

anaerobe generează mai puține emisii față de sistemele aerobe pe kilogramul de deșeu, ținând cont

că principala emisie gazoasă (metanul) este un produs dorit. Totuși emisiile datorate transportului

materiei prime și tratamentelor mecanice pot cauza mirosuri și praf. Emisiile generate prin

combustia biogazului sunt în mod normal mai mari față de cele generate în timpul procesului de

producere a biogazului.

Emisii fugitive de biogaz pot apărea la supape de siguranță și în cazul unei închideri

necorespunzătoare a robineților de apă. Aceste pot avea ca rezultat o gama largă de pericole,

inclusiv riscul de incendiu sau explozie, de asemenea risc de toxicitate datorită gazelor

contaminante precum H2S și mercaptani (generatori de miros). Sunt posibile și emisii de azot.

Emisiile de particule sunt de asemenea mai scăzute decât în cazul digestiei aerobe pentru că

procesul este închis, însă acestea pot apărea la unitățile de preparare materie primă, care sunt sursa

principală de emisii de particule.



595959

Ca o comparație cu prevederile BAT/BREF menționate mai sus, producerea de biogaz se va

realiza printr-un proces de digestie anaerobă, desfășurat în sistem închis. Transferul materiei către și

dinspre digestor se realizează prin conducte etanșe.

Instalația este prevăzută cu o faclă cu un debit de 2000 Nmc/h biogaz. Aceasta are rolul de a

arde biogazul în situațiile următoare:

- dacă în digestor rezultă un surplus de biogaz;

- dacă generatoarele sunt avariate;

Pentru prevenirea emisiilor de hidrogen sulfurat și a altor substanțe generatoare de mirosuri,

biogazul rezultat din digestie este tratat prin intermediul unor biofiltre.

În procesul de descărcare, prelucrare mecanică și omogenizare a materialelor din meniul de

alimentare, sunt prevăzute filtre cu carbon activ pentru aerul exhaustat în scopul reducerii

mirosurilor și a pulberilor.

Nivelul emisiilor fugitive în instalația propusă va fi menținut redus având în vedere

următoarele considerații:

- procesele se desfășoară în spații închise;

- materialele intrate și ieșite din proces sunt vehiculate prin conducte etanșe;

- pentru prevenirea unor eventuale incidente, traseele de biogaz vor fi echipate cu detectoare

de CH4, în scopul de a putea interveni rapid.

În tabelul de mai jos sunt prezentate concentrațiile de emisii, emisiile specifice comparând

prevederile celor mai bune tehnici disponibile cu instalația propusă a se realiza, cu mențiunea că

recomandările BAT se referă la digestia anaerobă în general, iar instalația propusă utilizează în

procesul de digestie anaerobă biomasă animală. De asemenea, se face precizarea că nu au fost

identificate BAT–uri cu privire la emisiile rezultate din digestia anaerobă a biomasei de origine

animală, iar în tabelul de mai jos sursele citate se referă la deșeuri municipale (54, Vrancken, et al.,

2001, 59, Hogg, et al., 2002).



606060

Exemple de emisii de gaze din digestia anerobă3

Prevederi BAT Instalație CODLEA

Com

pone

ntă

Unitatede

măsură

Concentrațiiemisii

Emisiespecifică

(g/t deșeu)

Emisiespecifică

(g/ MJmetan)

Concentrațiiemisii

Emisiespecifică

(g/tdeșeu)

Emisiespecifi

că(g/MJ

metan)Gaze deardere

11.000Nmc/t

11.000Nmc/t

Metan Vol- % Fugitive 0 – 411 0,1 Fugitive 0 – 411 0,1

CO2 Vol- % 31 – 35.2 181000 –520000

85 32-35 90000-120000 4

25-30

CO 72.3 0,25 <72.3 <0,25

NOx 10 – 72.3 10 – 72.3

NH3 Fugitive Fugitive

N2O 0 0,2 0 <0,2

SOx 2,5-30 0,15 2,5-30 <0,15

H2S mg/Nm3 284 – 289 0,033 284 – 289 <0,033

COT(COV)

0,0023 <0,0023

PM

Miros GE/Nm3 626 <626

Cloroform

µg/Nm3 2 <2

Benzen µg/Nm3 50 – 70 50 – 70

3 [33, ETSU, 1998], [54, Vrancken, et al., 2001], [56, Babtie Group Ltd, 2002], [59, Hogg, et al., 2002],[150, TWG, 2004]4 Calculat la condițiile procesului de digestie anaerobă din biomasă animală



616161

Toluen µg/Nm3 220 – 250 220 – 250

Etilbenzen

µg/Nm3 610 – 630 610 – 630

M+p+oxilen

µg/Nm3 290 – 360 290 – 360

PCBs 0,00073 <0,00073

Dioxine (0,4-4)*10-8 (0,4-4)*10-

8

Cloruritotale

µg/Nm3 1.5 1.5

HCl 0,011 0,011

HF 0,0021 0,0021

Cd 9,4*10-7 9,4*10-7

Cr 1,1*10-7 1,1*10-7

Hg 6,9*10-7 6,9*10-7

Pb 8,5*10-7 8,5*10-7

Zn 1,3*10-7 1,3*10-7

Prevederi BREF privind emisiile în apă

Deși sistemele anaerobe pot fi operate în mai multe stadii pentru a reduce CCO total din

efluent, acestea sunt operate pentru producția eficientă a metanului asadar lichidul efluent tinde să

fie mai concentrat decât în sistemele aerobe.

Tipurile de emsii sunt similare celor din sistemele aerobe, însă volumul de lichid este mult

mai mare și sunt necesare măsurări pentru a calcula emisiile. Fracția apoasă poate fi descărcată în

sistemul de canalizare sau poate fi supus unui tratament aerob într-o stație de epurare înainte de a fi

descărcat. Carbonul organic total, azotul total, fosforul total și nivelul clorurilor trebuie

monitorizate la intrarea și iesirea din stație pentru a optimiza funcționarea acesteia. Acele unități



626262

care procesează deșeuri biologice din industria alimentară sau agricultură nu prezintă în mod normal

încărcări de metale în fracția lichidă. În plus, conținutul de metale din fracția lichidă este mai mic decât într-

un sistem aerob deoarece compusșii metalici sunt precipitați și sunt evacuați o dată cu fracția solidă. Totuși

pot apărea în efluentul lichid în cantități reduse sub formă suspensii solide.

Cantitatea de deșeuri sau apă generată în exces depinde de un număr de factori (măsura

biodegradării, conținutul de umiditate din materia primă și măsura în care apa de proces este recirculată,

modul în care digestatul este utilizat – în anumite cazuri acesta este aplicat direct pe sol ca și îngrășământ- și

gradul în care se utilizează aburii pentru a încălzi biomasa). Cele mai multe procese urmăresc extragerea

apei în exces din digestat înaintea digestiei aerobe a biomasei rămase. În anumite țări, totuși, nu

sunt realizate aceste măsuri, iar digestatul este utilizat ca îngrăsământ.

În faza de post fermentare, fracția lichidă a digestatului poate fi supusă unui proces de

denitrificare sau filtrare și/sau trasmisă către un decantor. Păarțile solide vor fi separate fiind

recuperate în fracția solidă iar excesul de apă va fi descărcat în canalizare.

Datele de intrare pentru sistemele umede și sistemele uscate sunt prezentate în tabelul de

mai jos. Datele pentru sistemele umede se referă la apele uzate înainte de îndepărtarea suspensiilor

solide. În instalația propusă, digestia anaerobă se desfășoară în sistem umed.

Caracteristicile tipice ale apelor uzate rezultate din procesul de digestie anaerobă

Prevederi BAT Instalație CODLEAComponentă

Unitate de

măsură

Sisteme

uscate

Sisteme

umede

Sisteme

uscate

Sisteme umede

Debit apă uzată mc/t deșeu 0,91

CCO mg O2/l 20000 –

40000

6000 – 24000 10000

CBO5 mg O2/l 5000 –

10000

2500 – 5000 4500

Amoniu <8000

Nitrați

Azot total mg N/l 2000 –

4000

800 – 1200 <8000

Fosfor total <400 (PO4)

Cloruri

Nu e cazul

<400

Parametrii de intrare și iesire a apei uzate vor fi monitorizați constant, în conformitate cu

cerințele autorizației de gospodărire a apelor.



636363

Prevederi BREF privind materialul digestat și deșeurile

Nămolul sau fracția solidă a digestatului rezultat este în mod obișnuit uscat.

Metale grele conținute s-ar putea dizolva în sol sau ar putea fi preluate pe cursul apelor dacă

digestatul este utilizat ca și compost, pătură de sol sau pentru acoperirea gropilor de gunoi. În cazul

în care conținutul de metale grele din materialul digestat este prea mare pentru a putea fi utilizat ca

îngrăsământ, compostul/nămolul poate fi utilizat în acoperirea zilnică a gropilor de gunoi. În acest

caz, se vor aplica prevederile Directivei apelor subterane (80/68/CEE).

Ca rezultat al digestiei anaerobe sunt generate într-un mediu reducător, astfel de nămoluri cu

o concentrație de compuși metalici precum sulfuri și compuși organici precum compuși organici

insolubili nedetectabili.

INSTALAȚIA CODLEA: Fracția solidă rezultată în urma decantării va fi preluată de către o

societate autorizată în vederea eliminării, iar fracția lichidă este condusă către stația de epurare.

DESCRIEREA DOCUMENTULUI BAT/BREF

Integrated Pollution Prevention and Control Reference Document on Best Available Techniquesin the Slaughterhouses and Animal By-products Industries, May 2005

Documentul de Referinta (BREF), intitulat "Integrated Pollution Prevention and Control

Reference Document on Best Available Techniques in the Slaughterhouses and Animal By-

products Industries" reflectă o informare în temeiul articolului 16 alineatul (2) din Directiva

96/61/CE (Directiva IPPC).

Domeniul de aplicare

Acest BREF acoperă activităţile industriale prevăzute în anexa I, punctele 6.4 (a) şi. 6.5. ale

Directivei, transpusă în legislația națională prin OUG 152/2005 privind controlul integrat al

poluării, și anume:

6.4. (a) Abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mare de 50 tone/zi;

şi

6.5. Instalaţii pentru eliminarea sau valorificarea carcaselor de animale şi a deşeurilor de animale,

având o capacitate de tratare ce depăşeşte 10 tone/zi;



646464

Tehnici generale de procesare și operare pentru abatoare și valorificarea subproduselor

animale:

1. utilizarea unui Sistem de Management de Mediu (Sectiunea 4.1.1 și 5.1.1.1)

2. instruirea personalului (Sectiunea 4.1.2)

3. utilizarea planului de mentenanță (Sectiunea 4.1.3)

4. controlul consumului de apă prin sisteme de masură dedicate (Sectiunea 4.1.4)

5. separarea apei uzate de proces de celelalte ape uzate (Sectiunea 4.1.5)

6. înlăturarea defecțiunilor din cadrul sistemului de evacuare a apelor uzate (Sectiunea 4.1.7)

7. montarea de separatoare și site pentru prevenirea preluării materialelor solide în apele uzate

(Sectiunea 4.1.11)

8. utilizarea corespunzătoarea a instalațiilor de transport materii prime (Sectiunea 4.1.12), curățarea

sub presine utilizând furtune acționate manual (Sectiunea 4.1.10, 4.1.9) și acolo unde este necesar

apă caldă (Sectiunea 4.1.23)

9. utilizarea buncărelor de alimentare etanșe (Sectiunea 4.1.13)

10. utilizarea cuvelor de retenție în cazul rezervoarelor de stocare a sângelui și seului (Sectiunea

4.1.14)

11. implementarea unui sistem de management al energiei (Sectiunea 4.1.16 și 4.1.17)

12. implementarea unui sistem de management pentru refrigerare (Sectiunea 4.1.18)

13. controlul operațiilor în cazul funcționării echipamentului de refrigerare Sectiunea 4.1.19)

14. utilizarea camerelor de răcire etanșe prevăzute cu dispozitive speciale (Sectiunea 4.1.21)

15. recuperarea căldurii din instalțiile de refrigerare (Sectiunea 4.1.22)

16. utilizarea sistemelor de control termostatice pentru abur și apă (Secțiunea 4.1.23)

17. optimizarea traseelor conductelor de abur și apă (Secțiunea 4.1.24)

18. izolarea sistemelor de conducte abur și apă (Secțiunea 4.1.25)

19. implementarea sistemelor de management pentru iluminare (Secțiunea 4.1.26)

20. scurtarea timpului de stocare a subproduselor animale și refrigerarea acestora (Secțiunea 4.1.27)

21. managementul mirosului (Secțiunea 4.1.28)

22. proiectarea și construirea echiamentelor și utilajelor necesare pentru a asigura curățarea cu

ușurință a spațiilor (Secțiunea 4.1.30)

23. curățarea frecventă a spațiilor (Secțiunea 4.1.31)

24. implementarea unui sistem de management a zgomotului (see Section 4.1.36)



656565

25. reducerea zgomotului prin ex. sistemele de ventilație exhaustoare, suflante și instalația de

refrigerare (Secțiunea 4.1.3, 4.1.36, 4.1.37, 4.1.38 și 4.1.39)

26. înlocuirea combustibilului lichid cu gaze naturale, când acestea sunt disponibile (Secțiunea

4.1.40)

27. menținerea subproduselor animale în sisteme etanșe în timpul transportului,

descărcării/încărcării și depozitării (Secțiunea 4.1.29)

28. refrigerarea sângelui pentru a evita descompunerea acestuia și declanșarea mirosurilor

(Secțiunea 4.2.1.8)

29. furnizarea energiei termice și/sau energiei electrice în cazul în care aceasta nu poate fi utilizată

în proces.

Având în vedere că în cadrul instalației propuse a se realiza la Codlea sunt supuse procesării

numai subproduse ale abatorizării, doar partea referitoare la acestea din prevederile privind tehnicile

generale menționate anterior se pot aplica în acest caz.

Prevederi BAT pentru managementul de mediu

Scopul și natura SMM (sistemelor de management de mediu) sunt în legătură cu natura,

scara și complexitatea instalației și impactul asupra mediului pe care aceasta îl generează.

Cele mai bune tehnici disponibile se referă la implementarea și aderarea la un SMM care

cuprinde următoarele aspecte, în concordanță cu circumstanțele proiectului:

• definirea politicii de mediu de către managementul de vârf

• planificarea și stabilirea proceduriilor necesare

• implementarea procedurilor, acordând o atenție mai mare pentru:

– structură și responsabilități

– instruire, conștientizare și competențe

– comunicare

– dezvoltarea anagajaților

– documentare

– controlul eficient al procesului;

– programelor de mentenanță

– pregătirea și răspunsul în situații de urgență

–complementaritatea cu legislația de mediu în vigoare.



666666

• verificarea performanțelor și acțiuni corective, acordând o atenție sporită următoarelor:

– monitorizare și masurare

– acțiuni de prevenire și corective

– păstrarea înregistrărilor

– audit intern (în cazul în care este practicabil)

• revizuire la nivelul managemenului de vîrf.

Pe lângă acestea, mai pot fi luate în considerare următoarele trei aspecte, care sunt

complementare cu cele menționate anterior, fiind considerate măsuri de suport. Absența lor nu

duce la inconsecvența cu BAT. Acestea sunt:

• validarea sistemului de management de mediu și procedurilor de audit de către un organism

acrediat certificat sau un verificator extern;

• pregătirea și publicarea politicii de mediu, cu descrierea tuturor aspectelor de mediu ale

instalației, cu compararea anuală a obiectivelor și țintelor de mediu ale organizației cu cele din

sectorul de referință;

• implementarea și aderarea la un sistem standardizat, acceptat internațional precum EMAS sau EN

ISO 14001:1996. Implementarea unui astfel de sistem va acorda credibilitate sistemului de mediu

impementat.

Pentru curățarea instalațiilor și echipamentelor BAT se referă la:

1. managementul cantiților de apă și detergenților consumați;

2. utilizarea detergenților cu impact minim asupra mediului cu o eficiență maximă de curățare;

3. evitarea utilizării subtanțelor pe bază de clor activ;

4. dacă este posibil, curățarea echipamentelor fără a le muta din locul în care sunt instalate;

Pentru tratarea apelor uzate BAT se referă la:

1. prevenirea stagnării apei uzate;

2. aplicarea unui screening inițial prin site;

3. îndepărtarea grăsimilor prin utilizarea unui separator de grăsmi;

4. utilizarea unei instalații de flotație;

5. utilizarea unui rezervor de egalizare;

6. posibilitatea de a reține apele uzate în exces în caz de avarii;

7. utilizarea bazinelor etanșe pentru a preveni emisiile și mirosurile;



676767

8. utilizarea fazei biologice;

9. înlăturarea azotului și fosoforului.

10. îndepărtarea nămolului rezultat cu întrebuințarea acestuia în alte activități de valorificare a

subproduselor și deșeurilor animale. Traseul nămolului se va realiza în concordanță cu

Regulamentul 1774/2002/EC;

11. tratarea efluenților;

12. realizarea analizelor de laborator cu privire la efluentul rezultat și menținerea înregistrărilor

(buletine de analiză);

Nivelul de emisii prezentat în tabelul de mai jos se consideră a fi aplicabil pentru protecția

apelor și indică nivelul de emisii care se obține în urma aplicării tehnologiilor BATNivelul emisiilor asociat cu BAT pentru minimalizarea emisiilor din apa uzată

Parametru CCO CBO5 Suspensii Azot

(total

Fosfor

total

Uleiuri si

grasimi

Nivel de emisii realizabilîn cazul utilizării BAT

25-125 10-40 5-60 15-40 2-5 2,6-15

Nvel emisii instalație

valorificare biomasa

animala și producereprin cogenenerare

energie termica și

electrica CODLEA

<125 <25 <60 <15 <2 <15

PREVEDERI BAT PRIVIND PRODUCȚIA DE BIOGAZ

Deşeuri de origine animală şi materialele din tubul digestiv pot fi utilizate în digestia

anaerobă datorită faptului că au un randament ridicat de biogaz. Procesul este complex. Materialele

cu conținut mare de carbon sunt degradate de microorganisme, eliberând astfel biogaz, care

cuprinde în principal CH4 şi CO2. Digestia anaerobă poate fi un proces umed sau uscat. Digestia

umedă permite utilizarea pompelor (normale) şi agitatoarelor. Biogazul este bogat în energie, iar a

reziduurile de digestie pot fi folosite ca îngrăşăminte organice şi amelioratori de sol. [200, S.

Widell, 2001]. Este, de asemenea, raportat că procesul de digestie anaerobă produce modificări

asupra nutrienţilor vegetali aducându-i într-o formă mai uşor de absorbit de către plante şi că



686868

răspândirea reziduurilor de digestie anaerobă pe terenuri duce la reducerea mirosului față de

cazurile în care se face împrăștierea îngrăşământelor netratate [222, Gordon W., 2001].

Biogazul nu poate fi produs din materiale animale pure doarece conținutul de azot este prea

mare. În acest sens, în vederea reducerii conținutului de azot este necesar amestecul deșeurilor

animale cu alte materii organice. În Danemarca, un procent de aproximativ 75% din resursele de

biomasă utilizate în digestia anaerobă este reprezentat de îngrășământ animal, cu mențiunea că

acesta provine din procesarea alimentelor, inclusiv abatorizare și anumite deșeuri menajere sortate.

[152, Danish Institute of Agricultural and Fisheries Economics, 1999].

Subprodusele de origine animală, gunoiulde grajd și nămolul de decantare din stațiile de

epurare pot fi tratate. [148, Finnish Environment Institute and Finnish Food and Drink Industries'

Federation, 2001].

Alimentarea cu materii prime:

Conform Regulamentului 1774/2000/CE, este permisă producerea de biogaz din deșeuri de

origine animală pentru anumite materiale din categoriile 2 și 3 tratate în prealabil.

Pentru anumite subproduse din categoria 2, înainte de a fi introduse în procesul de digestie

anaerobă aceste trebuie spupuse sterilizării, conform condițiilor prevăzute în Regulament.

Materialul rezultat poate suferi o pasteurizare ulterioară, iar apoi va fi utilizat în producerea de

biogaz. Materialele din categoria 3 trebuie supuse acelorași tratamente de pasterurizare/igienizare

[287, EC, 2002].

S-a raportat că procesul de pasterizare ajută/facilitează digestia anaerobă, cu precădere la

digestia grăsimilor. De asemenea, s-a raportat că cea mai mare parte din deșeurile și subprodusele

de pui pot fi utilizate cu succes în procesele de digestie anaerobă, excepție făcând oasele tari, cu un

conținut ridicat de cenușă. În cazul în care dimensiulnile sunt reduse, în procesul de digestie pot fi

utilizate și pene, viscere, capete şi picioare, precum şi deşeuri lichide, cum ar fi sânge şi nămol de

decantare. [222, W. Gordon, 2001].

Producerea biogazului din deşeuri organice digerabile din industria alimentară şi agro-industrii

precum conținutul din rumen și stomacal şi intestinal și diverse substrate precum resturi de flotație,

grăsimile colectate din sepraratoarele de grăsimi, etc. s-a dovedit a avea un potențial energetic ridicat.

[206, Tritt W. P. and Schuchardt F., 1992]. Totuși există anumite probleme asocitate controlului

deșeurilor plutitoare, însă acestea pot fi înlăturate prin subtiuirea unei materii prime din meniul de

alimentare cu altele cu un conținut de apă mai mare.



696969

Încărcarea și descărcarea

În timpul manipulării materiilor prime, mirosurile pot fi diminuate dacă procesle de

încărcare și/sau descărcare se realizează în spații închise ermetic.

Producția

S-a semnalat existența unei instalații de biogaz care avea în meniul de alimentare subproduși

ai abatorizării precum sânge, reziduuri gastro-intestinale și o cantitate mare de apă de proces (apă de

adaos). Anterior, o mare parte din apa de proces era condusă spre stația de epurare. Pentru a obţine

un proces de descompunere mai lent, materialele au fost amestecate cu gunoi de grajd. Alte forme

de deşeuri biologice pot fi, de asemenea, utilizate.

Toate subprodusele rezultate din abatorizare sunt pasteurizate. După tratamentul termic,

amestecul este trimis spre digestoare. Cu ajurorul culurilor bacteriene, susbtratul nutritiv va fi

descompus în CH4 și CO2 [207, Linkoping Gas AB, 1997]. Compoziția biogazului rezultat este de

circa 65 % CH4 și 35 % CO2 și alte gaze în cantități mici. Biogazul rezultat este umed. Metanul este

partea utilă din biogaz. Pentru a putea utiliza metanul ca și combustibil, biogazul trebuie purificat

de CO2, vapori de apă și H2S. [207, Linkoping Gas AB, 1997].

În cazul în care biogazul va fi utilizat ca și combustibil pentru vehicule, trebuie purificat

până la un conținut de CH4 de minim 95 %. Potențialul energetic este de 9 kWh/m3. Când biogazul

este utilizat ca și combustibil acesta este comprimat la o presunie de 20 MPa. [207, Linkoping Gas

AB, 1997].

Energia electrică produsă din biogaz poate fi utilizată în procesele tehnologice proprii sau

poate fi integrată în sistemul energetic național.

Tabelul de mai jos prezintă compoziția biogazului obținută într-o instalație de biogaz care

utilizează materii prime de origine animală [144, Det Norske Veritas, 2001] și comparație cu

compoziția biogazului produs în instalația de valorificare biomasă de origine animală cu producere

de energie termică și electrică Codlea.Volum (%)Compoziție biogaz

Prevederi B AT Instalație CODLEA

CH4 40 -70 60-70

CO2 30 - 60 30-40

Alte gazeH2

H2S

1 - 50 - 10 - 3

1 - 50 - 10 – 3



707070

Producția de energie electrică a fost de 300 kWh/t susbtrat organic intrat în procesul de

digestie anaerobă. Cantitatea de metan a fost 400 m3/h. [144, Det Norske Veritas, 2001].

Pentru a recupera energia din metanul din biogazul produs din subproduse de origine

animală, CH4 generat trebuie să fie transformat în energie electrică prin intermediul unui motor cu

gaz, luând în considerare eficienţa motorului asociate. Producţia de energie din biogaz este similară

cu cea produsă de combustia făinii de origine animală şi seului pe amplasamentul unde acestea sunt

produse. [144, Det Norske Veritas, 2001]

Pentru fiecare unitate electrică generată sunt produse 1.5. unități de energie termică sub

formă de apă caldă la o temperatură de peste 80 ºC. În Danemarca, aceasta este utilizată la

încălzirea locuințelor. Dacă instalația de biogaz se află în apropierea unui consumator mare de

energie termică, industrial sau instituții publice mari, veniturile din energia termică vândută pot fi

semnificative. În general, consumatorii de energie termică se găsesc în apropierea instalației de

biogaz. [222, Gordon W., 2001].

Reziduurile de digestie solide conțin azot, fosfor și potasiu și pot fi utilizate ca și

îngrășamnt. Acesta trebuie analizat periodic pentru a verifica absența de Salmonella.

Riscuri

Probleme pot apărea prin afectareai conductelor, datorită substanțelor anorganice ingerate de

către animale ex. pietriș ingerat de către vite. Pentru a evita scurgerile datorate corozivității

produselor, conductele pot fi căptușite cu plăci de sticlă. Scurgerile duc la pierderi de presiune care

poate interfera cu buna funcționare a cazanelor ce utilizează biogaz.

S-a raportat că hidrogenul sulfurat din biogaz poate cauza probleme în generatoarele de gaz,

în acest sens acesta trebuie tratat pentru a crește durata de viață a generatoarelor. De asemenea, s-a

semnalat că sulfura poate fi adăgată reziduului de digestie pentru a îmbogăți valoarea nutritivă a

acestuia. [222, Gordon W., 2001]

Nivelul emisiilor

Aer

Exista riscul eliberarii accidentale de CH4, care este un gaz cu efect de sera.

Aerul exhaustat din sistemul de ventilație trebuie tratat în vederea reducerii mirosurilor sau

trebuie ars. O faclă poate fi utilizată pentru a preveni descărcările de biogaz în aer în cazurile în



717171

care capacitatea instalației este insuficientă sau producția de biogaz este prea mare ori sunt avarii în

unitatea de producție. O temperatură de ardere de cel puțin 900 °C cu timpul de staționare de cel

puțin 0.3 secunde va garanta un nivel al emisiilor scăzut, inclusiv mirosuri. Poate fi de asemenea

necesară o tratare a hidrogenului sulfurat.

Miros

Probleme legate de miros pot aparea din depozitarea, manipularea si prelucrarea materiilor

prime sau de la statie de epurare.

Zgomot

Echipamentele mari precum compresoarele, generatoarele, ventilatoare.

Apa

Avantajele asociate cu productia de biogaz de la abator din subproduse includ:

- reducerea impuritatilor din apa reziduala;

- scăderea in producerea excesului de namol si producerea de namol stabil din punct de

vedere ecologic, care poate fi folosit ca ingrasamant [239, Denmark, 2002].â

Sol

Rezidurile solide ramase din producţia de biogaz din subproduse de origine animală pot fi

compostate. Utilizarea compostului este supusă restricţiilor prevăzute în Regulamentul

1774/2002/EC SOA.

Tehnici utilizate in identificarea BAT. Tehnici pentru tratamente fizico-chimice.

Producerea de biogaz din subproduse de la abatoare

Materia organica este descompusă in CH4 in conditii anaerobe. Emisiile eliberate in aer, apa

si sol in urma procesului tehnologic pot fi controlate. Descoperiri tehnologice in digestia anaerobă

au facut posibila tratarea unui numar foarte mare si divers de subproduse si ape reziduale. Nu numai

apa reziduala din abatoare poate trece prin procesul de tratare anaerobic, dar si balegarul, deseurile

din abatoare, incluzand sange, grasimi cat si continutul din stomac, masă gastro-intestinală si

reziduuri pot fi de asemenea tratate.

Digestia gunoiului de grajd cat si a deseurilor din abatoare sunt uneori combinate cu deseuri

organice industriale.

CH4 poate fi recuperat si folosit in producerea de energie, pentru înlocuirea combustibililor

fosili si deci pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.



727272

Majoritatea nutrientilor raman in materialul solid tratat si astfel că acesta poate fi folosit in

scopuri agricole.

În cazul în care nu se face un control adecvat al instalațiilor și echipamentelor, pot apărea

eliberări accidentale de CH4 si CO2. CH4 are un potential de incalzire globala de 30 de ori mai mare

decat CO2.

Aplicabilitate

Producția biogazului din subbproduse ale abatoriizării are o scară larga de aplicabilitate.



73

BAT/BREF„Integrated Pollution Prevention and Control Reference Document on Best Available Techniques in the Slaughterhouses and Animal By-products Industries, May2005”

Ceriința BAT/BREF Tehnica utilizată în instalaţie Concluzii

Capitolul 5.1.Tehnici generale pentru instalațiile de abatorizare și de valorificare a subproduselor de origine animală1. Utilizarea unui Sistem de Managementde Mediu (Sectiunea 4.1.1 și 5.1.1.1)

După punerea în funcțiune a instalației, organizația va implementa un sistem demanagement de mediu în concordanța cu BAT.

Conform celor prezentate, instalația propusăse integrează în prevederile BAT/BREF.

2. Instruirea personalului(Sectiunea 4.1.2)

Personalul organizației va fi calificat și va urma programe de instruire pentrueficientizarea îndeplinirii sarcinilor în cadrul organizației. În identificareatipurilor de instruire necesare, deciziile luate țin întotdeauna cont și demotivarea angajatului supus formării.

Conform celor prezentate în prevederileBAT/BREF.

3.Utilizarea planului de mentenanță(Sectiunea 4.1.3)

Se va elabora și utiliza un plan de mentenanță care să asigure funcționarea încondiții de siguranță și de eficiență a instalației.


4. Controlul consumului de apă prinsisteme de masură dedicate (Sectiunea4.1.4)

Pentru desfășurarea procesului sunt necesari 51200 mc apă/an. Această apăeste recirculată în proporție de cca 92%, după o epurare prealabilă.

Debitele de apă intrate în proces, intrate și iesite din stația de epurare vor fipermanent măsurate.


5. Separarea apei uzate de proces decelelalte ape uzate(Sectiunea 4.1.5)

Apele uzate rezultate din proces vor fi direcționate către o stație de epurare(51200 mc/an) iar apele menajere vor fi dirijate către sistemul de canalizareexistent pe platforma industrială (60mc/an), încadrându-se în NTPA 002/2002.


6. Înlăturarea defecțiunilor din cadrulsistemului de evacuare a apelor uzate(Sectiunea 4.1.7)

Pentru controlul funcționării stației de epurare și a sistemului de evacuare aapelor uzate va fi desemnat personal instruit, iar planul de mentenanță vaprevedea măsuri de verificare înlăturare a eventualelor defecțiuni în stație și însistemul de evacuare a apelor.




747474

7. Montarea de separatoare și site pentruprevenirea preluării materialelor solide înapele uzate (Sectiunea 4.1.11)

Nu face obiectul instalației noastre. Conform celor prezentate în prevederileBAT/BREF.

8. Utilizarea corespunzătoarea ainstalațiilor de transport materii prime(Sectiunea 4.1.12), curățarea sub presineutilizând furtune acționate manual(Sectiunea 4.1.10, 4.1.9) și acolo undeeste necesar apă caldă (Sectiunea 4.1.23)

Materiile prime sunt transportate prin conducte etanșe prin pompare.Înainte de introducerea în digestoare, materiile prime sunt supuse unortratamente mecanice de mărunțire și omogenizare.Spațiile de descărcare vor fi spălate de câte ori va fi nevoie, iar apele rezultatevor fi trimise spre stația de epurare (Q=200 mc/an)


9.Utilizarea buncărelor de alimentareetanșe(Sectiunea 4.1.13)

Recepția și stocarea materiilor prime se face controlat în rezervoare etanșe,special amenajate, cu un volum de 200 mc fiecare.In timpul pompării materiei în rezervoare, aerul viciat este trecut printr-un

filtru carbon activ pentru reducerea mirosurilor, îaninte de a fi exhaustat.


10. Utilizarea cuvelor de retenție în cazulrezervoarelor de stocare a sângelui șiseului (Sectiunea 4.1.14)

Nu e cazul ținând cont că în instalația propusă sângele se găsește în stare solidă. Conform celor prezentate în prevederileBAT/BREF.

11. Implementarea unui sistem demanagement al energiei (Sectiunea 4.1.16și 4.1.17)

După punerea în funcțiune se va realiza un sistem de management riguros alenergiei.


12. Implementarea unui sistem demanagement pentru refrigerare (Sectiunea4.1.18)

Nu e cazul. Conform celor prezentate în prevederileBAT/BREF.

13. Controlul operațiilor în cazulfuncționării echipamentului de refrigerareSectiunea 4.1.19)

Nu e cazul. Conform celor prezentate în prevederileBAT/BREF.



757575

14. Utilizarea camerelor de răcire etanșeprevăzute cu dispozitive speciale(Sectiunea 4.1.21)

Nu e cazul. Conform celor prezentate în prevederileBAT/BREF

15. Recuperarea căldurii din instalțiile derefrigerare (Sectiunea 4.1.22)


16.Utilizarea sistemelor de controltermostatice pentru abur și apă(Secțiunea 4.1.23)

La injecția aburului în instalațiile de sterilizare se va folosi un echipamenttermostatic care va decide cantitatea de abur necesară pentru atingereaparametrilor procesului.

Conform celor prezentate în prevederileBAT/BREF

17.Optimizarea traseelor conductelor deabur și apă (Secțiunea 4.1.24)

Traseele de transport abur și apă caldă sunt proiectate astfel încât distanțele săfie cele mai scurte. Acestea pot fi ușor vizualizate și controlate.


18.Izolarea sistemelor de conducte abur șiapă (Secțiunea 4.1.25)

Conductele de abur și apă vor fi izolate pentru a preveni pierderile de energie. Conform celor prezentate în prevederileBAT/BREF

19. Implementarea sistemelor demanagement pentru iluminare (Secțiunea4.1.26)

În sistemul integrat de mediu al organizației vor exista prevederi referitoare lautilizarea corespunzătoare a utilităților. În acest sens, dispozitivele de iluminatvor fi dotate cu senzori și personalul va fi instruit în utilizarea corespunzătoarea dispozitivelor și reducerea consumului de energie.


20. Scurtarea timpului de stocare asubproduselor animale și refrigerareaacestora (Secțiunea 4.1.27)


21.Managementul mirosului (Secțiunea4.1.28)

Spațiile în care se desfășoară procesele tehnologice sunt etanșe. Materialelesunt transportate prin conducte etanșe, iar pentru prevenirea emisiilor desubstanțe ce produc mirosuri au fost prevăzute filtre de carbon și biofiltreînainte ca gazele să fie exhaustate.




767676

22.Proiectarea și construireaechiamentelor și utilajelor necesarepentru a asigura curățarea cu ușurință aspațiilor (Secțiunea 4.1.30)

La proiectarea instalației s-a avut în vedere amplasarea utilajelor șiechipamentelor astfel încât să poată fi curățate cu ușurință și să se eviteacumulările de apă de spălare.De asemenea, materialele de protecție sunt prevăzute pentru rezistență laagenții chimici utilizati la spălare.


23. Curățarea frecventă a spațiilor(Secțiunea 4.1.31)

Spațiile de descărcare vor fi spălate zilnic în scopul prevenirii emisiilor de gaze(mirosuri),Apele uzate rezultate din spălare sunt epurate și ulterior recirculate.


24. Implementarea unui sistem demanagement a zgomotului (see Section4.1.36)

Sursele de zgomot sunt datorate utilizării generatoarelor, compresoarelor,ventilatoarelor. Acestea sunt astfel proiectate încât limitele de zgomot să nu fiedepășite în timpul funcționării. Aceste echipamente sunt încapsulate.


25. Reducerea zgomotului prin ex.sistemele de ventilație exhaustoare,suflante și instalația de refrigerare(Secțiunea 4.1.3, 4.1.36, 4.1.37, 4.1.38 și4.1.39)

Sursele de zgomot sunt datorate utilizării generatoarelor, compresoarelor,ventilatoarelor. Acestea sunt astfel proiectate încât limitele de zgomot să nu fiedepășite în timpul funcționării. Aceste echipamente sunt încapsulate.Planul de mentenanță va cuprinde și prevederi privind verificarea regulată asurselor de zgomot, limitele admise și măsurile de remediere în caz de avarie aechipamentelor. Verificarea și remedierea instalațiilor se va face de personalcalificat.


26.Înlocuirea combustibilului lichid cugaze naturale, când acestea suntdisponibile(Secțiunea 4.1.4)


27. Menținerea subproduselor animale însisteme etanșe în timpul transportului,descărcării/încărcării și depozitării(Secțiunea 4.1.29)

Transportul și manipularea materiilor prime se va face conformRegulamentului 1774/2002/CE.Descărcarea și depozitarea lor se face în spații etanșe, din care gazele suntevacuate controlat după o tratare prealabilă.


28. Refrigerarea sângelui pentru a evitadescompunerea acestuia și declanșareamirosurilor (Secțiunea 4.2.1.8)




777777

29. Furnizarea energiei termice și/sauenergiei electrice în cazul în care aceastanu poate fi utilizată în proces.

Energia termică produsă în instalația din Codlea va fi furnizată unui beneficiardin imediata vecinătate, iar energia electrică va fi descărcată în SistemulEnergetic Național.


Capitolul 4.1.43 Tehnici tratarea apelor uzate

1. Prevenirea stagnării apei uzate Stația de epurare funcționează continuu și este proiectată să procesezecantitatea de apă uzată rezultată zilnic din proces (Q=200 mc/zi).


2. Aplicarea unui screening inițial prinsite

Stația de epurare este prevăzută cu gratare cu tambur rotativ care au rolul de asepara materiile solide grosiere aflate in apele uzate influente. Echipamentuleste alcatuit dintr-un compartiment de distributie si un gratar fin cu tamburrotativ sub forma de sita.


3. Îndepărtarea grăsimilor prin utilizareaunui separator de grăsmi

Nu este cazul, având în vedere că apele uzate rezultă din procesul de digestieanaerobă și nu din procese de abatorizare.


4. Utilizarea unei instalații de flotație Stația de epurare este prevăzută cu un sistem de flotatie, capabil sa operezeincarcari mari de suspensii solide si in special proiectat pentru flotareanamolului activat.


5. Utilizarea unui rezervor de egalizare Apa bruta uzata este condusa prin intermediul unor conducte din PVC catrerezervorul tampon. Scopul acestui rezervor tampon este de a uniformizasarcinile de debit, dar si incarcarile cu poluanti la intrarea in linia de pretratare.Acest lucru are ca efect utilizarea unor cantitati mai mici de aditivi siimbunatatirea semnificativa a eficientei sistemului.


6. Posibilitatea de a reține apele uzate înexces în caz de avarii

Stația de epurare a fost dimensionată la o capacitate de 200 mc/zi ținând contde posibilitatea de reținere a apelor uzate în exces în caz de avarii. Debitul deape uzate rezultat din instalație în condiții normale este de 160 mc/zi.


7. Utilizarea bazinelor etanșe pentru apreveni emisiile și mirosurile

Bazinele vor fi amplasate într-un pavilion tehnic închis. Conform celor prezentate în prevederileBAT/BREF

8.Utilizarea fazei biologice După tratarea fizico chimică apele sunt trecute în bioreactor pentrudefinitivarea procesului de epurare.




787878

9. Înlăturarea azotului și fosoforului. Pentru eliminarea azotului si a substantei organice pe baza de carbon din apauzata este propus un bazin de dentrificare avand ca procese denitrificareaurmata de aerare.În cadrul instalatiei este introdus un agent de defosforizare aapei.


10. Îndepărtarea nămolului rezultat cuîntrebuințarea acestuia în alte activități devalorificare a subproduselor și deșeuriloranimale. Traseul nămolului se va realizaîn concordanță cu Regulamentul1774/2002/EC

Nămolul rezultat în urma procesului de epurare va fi redirecționat cătredigestoare.


12. Tratarea efluenților Nămolul și apa epurată rezultate sunt tratate prin digestie anerobă în vedereaproducerii de biogaz și ulterior energie verde.


13. Realizarea analizelor de laborator cuprivire la efluentul rezultat și menținereaînregistrărilor (buletine de analiză).

Analizele de laborator se vor face conform cerintelor din autorizatia degospodărire a apelor




79

3. DEŞEURI

Evidenţa gestionării deşeurilor se va face, de către titular, conform HG 856/2002, Anexele nr.

1 (cap. 1 generarea deşeurilor, cap. 2 stocarea provizorie, tratarea şi transportul deşeurilor, cap. 3

valorificarea deşeurilor, cap. 4 eliminarea deşeurilor), titularul având obligaţia ţinerii acestor

evidenţe, precum şi raportarea acestora.

3.1. Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate

În perioada de construcţie vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri:

- resturi vegetale de la curăţirea terenului şi material de decopertare rezultat în urma săpăturilor –

vor fi colectate în vederea predării unui operator autorizat pentru eliminarea/valorificarea lor;

- deşeuri provenite din materiale de construcţii ca urmare a activităţii de construcţii şi montaj – vor

fi colectate şi predate centralizat la unităţi specializate în colectarea acestor tipuri de deşeuri;

- deşeuri menajere provenite de la personalul muncitor, care vor fi eliminate de pe amplasament de

către agentul de salubrizare din zonă, pe bază de contract de prestări servicii.

După punerea în funcţiune a instalației de producere a energiei din biomasă de origine

animală, managementul deşurilor se va realiza conform tabelului 3.1.



80

Tabel nr. 3.1 Managementul deşeurilor

Denumirea deseuluiCantitatea

prevazuta a figenerată

t/an

Starea fizicaSolid– S,

Lichid - L,Semisolid – SS

Coduldeseului

Codulprivind

principalaproprietate

Codulclasifica

riistatistic

e

Managementul deseurilor

DEȘEURI TEHNOLOGICE TOTALdin care:

3.204,6

Adsorbant celulozic 6,3 S

Amberlită 3,5

Ambalaje materiale auxiliare 0,1 S 150106 T, C

Materiale filtrante uzate 2, 5 S 150203 - -Ambalaje produse expirate 126 S 150102 - -Digestat 3076 SS 1906 06Ulei uzat (lubrifiere generatoare) 5,7 L 1302 07

Vor fi colectate în recipienți etanși șidepozitate pe o platformă specialamenajată în vederea predării către uneliminator/reciclator autorizatRecipentele în care sunt ambalate șidepozitate metanolul și metoxidul depotasiu sunt returnate

DESEURI MENAJERE TOTALdin care:

4 S 200301 - -

Deseuri de hârtie și carton 0,552 200101 - -Deseuri din materiale plastice (PET, pungiplastic, etc)

0,44 S 200139 - -

Deșeuri din sticlă 0,22 S 20 01 02Deseuri textile (lavete, materiale textileechipament de lucru, etc)

0,128 S 200111 - -

Deseuri biodegradabile (provenite de la hranaindividuala zilnică)

2,66 S 200108 - -

Deseurile menajere vor fi colectateselectiv în conformitate cu prevederilelegislative in vigoare si vor fi preluatede o firma de salubritate auorizata.Deșeurile reciclabile vor fi colectateselectiv și vor fi predate în vedereareciclării.Deșeurile biodegradabile vor ficolectate în pubele corespunzătoare șipredate operatorului de salubritate.



81

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A

ACESTUIA

Instalația propusă se va amplasa pe o platformă industrială în vecinătatea S.C. PROTAN

S.A. - Sucursala Codlea. În vederea identificării surselor de poluare asupra factorilor de mediu apă,

aer, sol-subsol, biodiversitate, mediul socio-cultural și economic și în prognoza impactului se va

analiza impactul cumulativ al instalațiilor de pe platforma industrială.

Prelevarea biomasei contribuie la protecţia mediului înconjurător prin protecţia habitatelor

naturale şi artificiale, protecţia solului şi subsolului (prin utilizarea acestora şi evitarea depozitării

lor la nivelul solului), protecţia apelor de suprafaţă şi nivelului freatic local (infiltrații, în plus prin

realizarea stației de epurare, apele evacuate vor respecta NTPA 001/2002), protecţia aerului (prin

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, CO2, NOx).

Utilizarea combustibililor fosili, precum cărbune, petrolul brut şi gazele naturale,

converteşte carbonul stocat timp de milioane de ani în scoarţa terestră şi îl eliberează sub formă de

dioxid de carbon (CO2) în atmosferă. Creşterea concentraţiei CO2 atmosferic în prezent are drept

consecinţă încălzirea globală, deoarece dioxidul de carbon este un gaz cu efect de seră (GES).

Arderea biogazului, de asemenea, eliberează CO2. Totuşi, principala diferenţă, prin

comparaţie cu combustibilii fosili, este aceea a originii carbonului din biogaz, care este recent

preluat din atmosferă, prin activitatea fotosintetică a plantelor actuale. Prin urmare, ciclul

carbonului din biogaz este închis într-o perioadă foarte scurtă de timp (între unul şi câţiva ani).

Producţia de biogaz prin procesul digestie anaerobă reduce, de asemenea, şi emisiile de

metan (CH4) şi de oxid azotos (N2O), rezultate în urma depozitării biomasei.

Potenţialul efectului de seră al metanului este de 21 de ori mai mare, iar cel al oxidului

azotos de 296 de ori mai ridicat, în comparaţie cu acela al dioxidului de carbon. Prin urmare,

utilizarea biogazului în locul combustibililor fosili pentru producerea şi transportul energiei reduce

emisiile de CO2, CH4 şi N2O, contribuind, în acest fel, la reducerea încălzirii globale.

În tabelul de mai jos este evidențiată reducerea emisiior de gaze cu efect de seră în cazul

utilizării biocombustibilului în comparație cu combustibilul fosil.



82

Comparație privind producerea de gaze cu efect de seră în cazul biodieselului față de combustibilul fosil5

Tip Emisie B100 B20

Hidorcarburi nearse -67% -20%Monoxid de carbon - 48% -12%Pulberi - 47% -12%NOx +10% + 2%Sulfați -100% -20%PAH (hidrocarburi aromatice policiclice) -80% -13%nPAH (hidrocarburi aromatice policiclice nitrate) -90% -50%Ozon -50% -10%

Identificarea și dezvoltarea noilor tehnologii energetice sunt esențiale pentru securitatea

alimentării cu energie, dezvoltarea durabilă si competitivitatea industrială.

Cercetarile în domeniul energetic au contribuit în mare masură la eficientizarea energiei si la

diversificarea energetică, prin utilizarea surselor de energie regenerabile. Acestea pot oferi și

oportunități economice: eficiența energetică și tehnologiile cu nivel scăzut al emisiilor de carbon

constituie o piață internatională care se dezvoltă rapid, fiind evaluată la miliarde de euro.

Conform datelor din „Strategia Energetică A României Pentru Perioada 2007 – 2020”,

ponderea producției de energie electrică din combustibili fosili6 este următoarea:

gaz natural 19,8%

cărbune 41,1 %

păcură 6,4 %

Emisiile de gaze cu efect de seră echivalent kg CO2/MWh7 pentru cele trei tipuri de

combustibili fosili sunt potrivit aceleiași strategii, după cum urmează:

gaz natural 440 kg CO2ech/MWh

cărbune 800 kg CO2ech/MWh

păcură 550 kg CO2ech/MWh

În cazul producerii de energie din biomasă, emisiile de gaze cu efect de seră estimate în

strategie sunt de 30 kg CO2ech/MWh.

5 Această comparație a fost prezentată de către U.S. Environmental Protection Agency (EPA), USA National BiodieselBoard, în cadrul secțiunii „Clean Air Act Section 211(b)”6 Stategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020, Anexa 1- Date referitoare la tehnologiile disponibilepentru producţia de energie electrică, pag 34;7 Stategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020, Anexa 1- Date referitoare la tehnologiile disponibilepentru producţia de energie electrică, pag 79;



83

Plecând de la aceste premise, rezultă că raportul între cei trei combustibili fosili folosiți în

producerea de energie este următorul:

gaz natural 29,5%

cărbune 61%

păcură 9,5%

Media ponderată de emisii de CO2 la producerea unui MWhe în condițiile respectării

raportului de mai sus este de 670,05 kg CO2ech/MWh.

Producerea 1 MWhe din biomasă ar reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 640,05 kg

CO2ech/MWh.

În aceste condiții, în cazul producerii a 34,738 MWhe din biomasă în instalația propusă prin

proiectul de față ar reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 22.234.000 kg CO2ech/an.

În acest context, proiectul „Instalaţie tehnologică de producere a energiei din biomasă prin

cogenerare, cu o capacitate de 4 MW, amplasată în municipiul Codlea, judeţul Brașov” propune

valorificarea biomasei și producerea de energie electrică și termică prin intermediul unei instalații

compusă din două module (un modul de valorificare energetică a grăsimilor și un modul de biogaz),

inovative, cu beneficii economice și cu impact benefic asupra mediului.

Această investiţie se încadrează în priorităţile cuprinse în planurile naţionale şi locale de

reducere a poluării şi a încălzirii globale.

4.1. APA

4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului

Geologia

Municipiul Codlea este situat în partea de nord-vest a depresiunii “Țara Bârsei” foarte

aproape de munții Perșani, respectiv la poalele muntelui Măgura Codlei, pe câmpia plană cu

caracter piemontan a râului Vulcănița.

Alcătuirea geologică complexă a zonei (depozite sedimentare ale flisului cretacic,

formaţiuni vulcanice, depozite cuaternare) oferă importante rezerve de roci utile, îndeosebi din

categoria materialelor de construcţie (gresii, calcare, andezite, argile, nisipuri, pietrisuri, etc).

Varietatea și natura conţinutului petrografic al roci lor din cuprinsul depresiunii Brașovului

în general, implicit și al teritoriului din zona unde este amplasat obiectivul, a permis existenţa unor

tipuri de soluri specifice zonei.



84

Reţeaua hidrologică:

Lungimea totală a râurilor cadastrate pe teritoriul municipiului Codlea este de 14.813 km.

Corpurile de apă de suprafață (râuri) de pe teritoriul municipiului Codlea sunt: Raul Homorod

(Ciucas), Raul Bârsa, Raul Popilnica, Raul Geamana, Raul Vulcănița și Raul Crepes.

Perimetrul total al lacurilor cadastrate pe teritoriul municipiului Codlea este de 4.866 km.

Acestea sunt reprezentate de: Lacul Codlea Strand, Lacul Ghimbav, Lacul Hamaradia –

Dumbravita.

Cel mai aproipiat curs de apă de amplasamentul propus pentru realizarea investiției este râul

Vulcănița, care are un traseu de curgere nord-est, sud –vest și urmărește traseul drumului județean

Codlea- Hălchiu, bordându-l pe latura de sud-est.

Starea apelor de suprafaţă si subterane în zona amplasamentului

Apele de suprafață

Conform datelor prezentate în raportul de monitorizare din anul 2009 a A.N. A.R., acest râu,

pe tronsonul intravilan Codlea – confluența Homorod (Ciucaș) din punct de vedre a calității apelor

este cel mai poluat curs de apă din județul Brașov. Calitatea apei este afectatã de evacuările apelor

uzate neepurate și insuficient epurate de la agenții economici din zonă și datorită poluării istorice

produse de S.C. Celohart S.A. Zãrnești și S.C. Colorom S.A. Codlea. Apele uzate evacuate de

aceste unități determinã încadrarea pârâului la clasa V de calitate la indicatorii: oxigen dizolvat,

CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr și fosfor.



85

Apele subterane

Conform datelor A.N.A.R. stratul acvifer freatic din zona Codlea este descris ca fiind poluat,

prin descãrcare indirectă - poluare istoricã, de către S.C. Colorom S.A. Codlea.

Astfel, în urma analizelor de laborator8 s-au înregistrat următoarele valori: nitroderivați 0-

0,007 mg/l, CCO-Cr 4,68 - 48 mg/l, amoniu 0 – 5.673 mg/l, azotati 4,68-129,355 mg/l.

Conform datelor prezentate de către ICPA Bucureşti, zona în care se propune amplasarea

obiectivului este vulnerabilă la nitrați.

4.1.2. ALIMENTAREA CU APĂ

Alimentarea cu apă tehnologică și apă pentru uz menajer pe amplasament se va face prin

racord la instalațiile existente pe platforma industrială.

Alimentarea cu apă tehnologică:

Alimentarea cu apă tehnologică se va face de la sursele existente din incinta S.C. PROTAN

S.A. după cum urmează:

Captarea apei se va face din forajele de mare adâncime cu următoarele caracteristici:

H=120m, Q= 7l/s, echipat cu elctropompă submersibilă cu următoarele caracteristici Q = 25,2 mc/h,

H= 40 mCA și P = %kW.

8 „Agenda Localã 21 Planul De Dezvoltare Durabilã A Județului Brașov”, Brașov, 2006, pg. 21

Zone vulnerabile la nitrați 2003-2008



86

Conducta de refulare este construită din PEHD, Pn 10, Dn 100 mm și L= 15 m, care

alimentează rezervorul de înmagazinare.

Forajul este prevăzut cu cabină, construită subteran din beton cu hidroizolație, cu

dimensiunile 2X2X2,5 m care sunt montate instalațiile hidraulice pentru exploatarea forajului.

Exploatarea forajului se face la un debit 25.2. mc/h, folosindu-se următoarele instalații:

- electropompă submersibilă cu P = 5kW, Q= 25.2 mc/h, n=3000 rot/min, montată la adâncimea de

40 m, având în vedere că nivelul hidrodinamic este la -30 m. Sunt montați senzori de nivel apă cu

rolul de a proteja pompa în lipsă de apă.

- vas hidrofor, cu capacitatea de 100 l. Manometrul asigură funcționarea sistemului de alimentare cu

apă într-un interval de presiune cuprins între 2.5 – 3.5 Bar și este montat în cabina forajului.

- panou comandă și protecție DCP 4P, are rolul de a asigura funcționarea automată a pompei

submersibile în funcție de consumul din rețeaua de distribuție precum și de protecție a pompei la

funcționarea fără apă, funcționarea la un regim termic ridicat.

-instalații hidraulice. În cabina forajului sunt montate debitmetrul, vane, supapa sens, filtre apă.

Tratarea apei se face printr-o instalație de dedurizare, compusă din două filtre cationice cu

volumul de 5,3 mc fiecare .

Înmagazinarea apei se face într-un castel de apă cu H= 25 m, în care se află un rezervor din

beton armat cu V= 300 mc.

Distribuția apei se face gravitațional printr-o rețea de conducte din PEHD.

Alimentarea cu apă menajeră

Apa menajeră va fi preluată din rețeaua publică de alimentare cu apă printr-un racord la

instalația existentă în incinta S.C. PROTAN S.A.

Distribuția apei către consumatori se va face printr-o rețea de conducte din PEHD.

Bilanțul consumului de apă (consum tehnologic și menajer) în cadrul instalației propuse este

prezentat în tabelul 4.1.2.



87

Tabel nr. 4.1.2. Bilanţul consumului de apă

Apă prelevată din sursă Recirculare /reutilizare

Comentarii

Consum industrialCompensare pierderi în

circuit închis

Procestehnologic

Sursade apăfurnizor

Consumtotal apă(coloanele4, 10, 11)

Total Consummenajer Apa

subteranăApa desupra-

faţă Apasubterană

Apa desuprafaţă

Apa de lapropriulobiectiv

Apa de laalte

obiective

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Producerebiogaz

Fora

j

51.200mc/an

4.200 mc/an 4.200 mc/an - - - 47.000mc/an

0 92 % dincantitatea deapă utilizatăîn procesesterecirculată.

Consummenajer

Ret

eaua

publ

ica

60 mc/an 60 mc/an 60 mc/an - - - - - - Apa uzatămenajerăesteevacuată înrețeaua decanalizare



88

4.1.3. EVACUAREA APELOR UZATE

Evacuarea apelor uzate se face sistematizat după cum urmează:

- apele uzate menajere (Q= 60mc/an, 8 l/h) vor fi colectate într-un sistem de canalizare și evacuate

în sistemul centralizat de canalizare a orașului, respectând normativele în vigoare.

- apele pluviale vor fi dirijate prin rigole în rețeaua de canalizare comună cu apele pluviale de pe

platformă, iar în urma unei preepurari sunt evacuate în emisar (raul Vulcănița);

- apele uzate tehnologice sunt reprezentate de:

- ape rezultate în urma spălărilor spațiilor tehnice Q= 1200 mc/an;

- ape uzate rezultate din procesul de digestie anaerobă Q= 50.000 mc/an;

Acestea vor fi colectate printr-un sistem de conducte și vor fi direcționate către stația de

epurare.

Statia de epurare (Q= 200 mc/zi) va satisface cerinţele impuse de Normele Europene şi

Normele Nationale (NTPA 001/2005), privind calitatea apelor epurate deversate în emisar natural.

Din totalul de ape epurate (51200 mc/an) o parte va fi evacuată în emisar (4200 mc/an),cu

respectarea prevederilor autorizației de gospodărire a apelor, iar restul de apă epurată (47000 mc/an)

va fi recirculată în procesul de producere biogaz.

Instalația de recirculare:

Cel mai mare procent din apele epurate (aproximativ 92 %) sunt reutilizate în procesul de

digestie anaerobă ca apă de adaos, având ca scop reducerea concentrației de azot din compoziția

meniului de alimentare.

Recircularea apei se face prin pompare cu o pompă submersibilă (Q=10 mc/h) din bazinul

de preluare a apei decantate din biorectorul cu flotație treapta a II-a. Transportul apelor epurate

către digestoare se face prin conducte PEHD.

Pe traseul conductei de ape epurate va fi montat un debitmetru, cu rolul de a măsura

cantitatea de apă intrată în procesul de digestie anaerobă.



89

Tabel nr. 4.1.3. Bilanţul de apă uzată

Totalul apeloruzate generate

Apă uzate evacuate Ape direcționate spreRecirculare/reutilizare

Comentarii

pluvialemenajere industriale În acestObiectiv

către alteobiective

Sursa apeloruzate

Procestehnologic

mc/zi mc/an mc/zi Mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14Producerebiogaz șivalorificaregrăsimi

9 3.000 142 47.000 0 0 92 % din cantitatea deapă utilizată în proceseste recirculată. Apa uzată menajerăeste evacuată înrețeaua decanalizare

Spălăritehnice

160 51200 0,18 603,63 1.200

2 670- - - - Apa uzată provenită din

spălări tehnice esteepurată și evacuată înemisar (Vulcănița) curespectarea NTPA001/2005



90

4.1.4. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA APELOR:

Sursele de poluare

A. Perioada de construcție

Sursele de poluare care pot afecta in special apa subterană si pot fi reduse printr-un

management corespunzător in perioada de construcție sunt:

- Deseuri depozitate necorespunzător;

- Apa uzata menajera evacuata necontrolat;

- contaminarea apelor subterane cu produse petroliere, uleiuri evacuate in cazul scăpărilor

accidentale;

- Modificarea condițiilor de drenare, din cauza lucrărilor de excavare;

B. Perioada de exploatare

- depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor;

- modificări calitative și cantitative asupra receptorului natural determinate de preluarea

apelor uzate epurate;

- contaminarea potențială a receptorului cu poluanți în cazul unor scurgeri accidentale din

instalațiile și echipamentele componete sau deteriorări ale rețelei de canalizare;

- poluarea receptorului în condițiile producerii de avarii semnificative la stația de epurare și

evacuarea de apă uzată neepurată;

- contaminarea apelor subterane cu scurgeri accidentale de materiale auxiliare (metanol,

metoxid de potasiu, etc) , produse petroliere (provenite din zona parcarilor interioare) și/sau

uleiuri uzate.

- colectarea necorespunzătoare a apelor rezultate din spălările tehnice, care s-ar putea infiltra

în sol și ulterior în apele freatice;



92

Nr.crt. Sursa de poluare Măsuri de prevenire și reducere Impactul prognozat asupra apelor subterane și desuprafață

Faza de construcție

1 Deseuri depozitatenecorespunzător

Gestionarea adecvată a deșeurilor la punctul de lucru:- instruirea personalului muncitor cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor:- colectarea selectivă a deșeurilor din construcții și predarea acestora unor operatoriautorizați în vederea valorificării/eliminării;- montarea de ecopubele pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere. Predareafracției reciclabile unui operator autorizat în vederea valorificării și fracțieibiodegradabile operatorului de salubritate.

Având în vedere măsurile prevăzute și faptul că întimpul lucrărilor de construcție personalul va fi redus șiinstruit și se vor executa doar lucrări de decoperare șiconstrucții-montaj (fără demolări) apreciem că impactulnegativ asupra apelor de suprafață și subterane va fiminim.

2 Apa uzata menajera evacuatănecontrolat

In timpul desfășurării lucrărilor de construcție amplasamentul va fi dotat cu toaleteecologice și un punct sanitar pentru igiena personalului. Apele uzate vor fi colectateîntr-un bazin vidanjbil.

Impactul prognozat asupra apelor de suprafață șisubterane se estimează a fi negativ nesemnificativ.

3 Contaminarea apelorsubterane cu produsepetroliere, uleiuri evacuate incazul scăpărilor accidentale

- amenajarea unei platforme pentru parcarea utilajelor- asigurarea de materiale absorbante (nisip, turbă, etc) și echipamente în vedereaintervenției rapide în cazul scurgerilor accidentale de produse petroliere și/sauuleiuri uzate;

Impact negativ nesemnificativ.

4 Modificarea condițiilor dedrenare, din cauza lucrărilorde excavare

-lucrările de excavare se vor realiza în conformitate cu proiectul și normativele învigoare, ținând cont de structura hidrogeologică a zonei;- se va evita executarea lucrărilor de excavare în condiții meteorologice extreme(ploaie, furtună, etc)


Faza de exploatare

1 Deseuri depozitatenecorespunzător

Gestionarea adecvată a deșeurilor:- utilizarea unei spațiu special destinat (platformă betonată) pentru recipientele încare sunt colectate deșeurile tehnologice;- utilizarea unor recipienți etanși pentru colectarea deșeurilor tehnologice (digestat,materiale filtrante, uleiuri uzate, ambalaje produse expirate și materiale auxiliare) șipredarea acestora unor operatori autorizați în vederea valorificării/eliminării;- instruirea personalului cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor;- montarea de ecopubele pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere. Predareafracției reciclabile unui operator autorizat în vederea valorificării și fracțieibiodegradabile operatorului de salubritate.

Impactul preconizat asupra apelor de suprafață șisubterane este negativ redus.



93

2 Modificări calitative șicantitative asupra receptoruluinatural determinate depreluarea apelor epurate;

În vederea prevenirii și reducerii impactului asupra apelor subterane și de suprafață,prin proiect a fost prevăzută epurarea apelor tehnologice într-o instalație de epurare(Q= 200 mc/zi), cu mențiunea că toate instalațiile și echipamentele de epurare suntamplasate într-un pavilion tehnic închis, în vederea evitării emisiilor de poluanțicare produc mirosuri. Calitatea apei epurate se va încadra în normativul NTPA001/2005. În plus se prevede monitorizarea și automonitorizarea calităţii apei prinanalize de laborator;

Impactul asupra apelor de suprafață este unul pozitiv,ținând cont de faptul că:- debitul de ape epurate este de 0,004 % din debitulemisarului (râul Vulcănița);- nivelul de poluanți a apelor epurate se încadrează subnivelul de poluanți ai emisarului (vezi subcap.l Stareaapelor de suprafaţă si subterane în zonaamplasamentului”)

3 Contaminarea potențialăa receptorului cu poluanți încazul unor scurgeriaccidentale din instalațiile șiechipamentele componete saudeteriorări ale rețelei decanalizare;

- utilizarea unui sistem separativ de colectare a apelor uzate;- utilizarea unor conducte confecționate din materiale rezistente;- utilizarea unui plan de mentenanță a echipamentelor și utilajelor rețelelor dealimentare, rețelelor de canalizare și respectiv stației de epurare;- implementarea unui plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor accidentaleși instruirea periodică a personalului care este responsabil cu întreținerea șiexploatarea instalațiilor și echipamentelor de apă /canalizare/stație epurare;- utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare de intervențieîn cazul unor poluări accidentale;- asigurarea unui management riguros, cu responsabilităţi clar stabilite pentru toateactivităţile care folosesc produse (materiile prime și materialele auxiliare utilizate)ce ar putea afecta calitatea apelor evacuate;

Se preconizează că impactul negativ este nesemificativ.

4 Poluarea receptorului încondițiile producerii de avariisemnificative la stația deepurare și evacuarea de apăuzată neepurată;

- dimensionarea stației de epurare la o capacitate cu 25% mai mare decât debitulmaxim de ape uzate rezultate din proces;implementarea unui plan de monitorizare pentru operarea stației de epurare;- implementarea unui plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor accidentaleși instruirea periodică a personalului care este responsabil cu întreținerea șiexploatarea instalațiilor și echipamentelor stației epurare;- utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare de intervențieîn cazul unor poluări accidentale;- utilizarea unor echipamente cu fiabilitate crescută;

Ținând cont de măsurile de prevenire implementate seconsideră că impactul asupra apelor de suprafață șisubterane este negativ redus.

5 Contaminarea apelorsubterane cu scurgeriaccidentale de materialeauxiliare (metanol, metoxidde potasiu, etc) , produsepetroliere (provenite din zonaparcarilor interioare) și/sauuleiuri uzate.

Materialele auxiliare vor fi depozitate într-o zonă special amenajată și destinată dincadrul gospodăriei de materiale auxiliare, în rezervoare IBC, cu acces restricționat.- utilizarea zonelor special amenajate (parcări) pentru vehiculele în tranzit și/saustaționare;- utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare de intervențieîn cazul unor scurgeri accidentale de carburanți și ulei;




94

6 Colectarea necorespunzătoarea apelor rezultate din spălăriletehnice, care s-ar puteainfiltra în sol și ulterior înapele freatice

- utilizarea unui sistem separativ de colectare a apelor uzate în funcție de categorie;- utilizarea unor conducte confecționate din materiale rezistente;- utilizarea unui plan de mentenanță a echipamentelor și utilajelor rețelelor decanalizare și respectiv stației de epurare;- implementarea unui plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor accidentaleși instruirea periodică a personalului care este responsabil cu întreținerea șiexploatarea instalațiilor și echipamentelor de canalizare și epurare;

Impact negativ redus asupra apelor subterane.

7 Consum mare de apă -recircularea unei mari cantități de apă (92% din cantitatea totală de apă epurată).-instituirea unui program de gospodărire judicioasă a volumelor de apă vehiculateîn instalaţii, pentru a se reduce debitele consumate, respectiv, debitele de ape uzateevacuate la reţeaua de canalizare;

Impactul asupra apelor subterane și asupra apelor desuprafață este pozitiv.

Având în vedere măsurile de prevenire, procentul mare de apă recirculată, dar și comparația cu BAT, impactul prognozat asupra apelor de

suprafață și subterane este nesemnificativ.



95

4.2. AER

4.2.1. Condiții climatice locale

Din punct de vedere climatic, la nivelul municipiului Codlea domneste o clima continentala

temperata, insa in zona hotarului, datorita altitudinii diferite a fiecarei zone, pot fi inregistrate

diferente de temperatura.

Clima amplasamentului evaluată după valorile inregistrate la Staţia meteo Bod din imediata

vecinătate prezintă următoarele valori ale principalelor elemente:

- temperatura medie multianuală - 7,5o C.

- luna cu temperatura medie cea mai scăzută - ianuarie: - 5,3o C.

- luna cu temperatura medie maximă cea mai ridicată – iulie: +18o C.

- amplitudinea medie multianuală: 23,3o C.

- cea mai mare temperatură medie lunară: +28o C (iulie 1963).

- cea mai mică temperatură medie lunară: -12,8o C (ianuarie 1896)

- cea mai mare temperatură inregistrată: +37,2o C ( 9. 09. 1946)

- cea mai mică temperatură inregistrată: -38,5 o C (25. 01. 1942)

- temperaturi medii zilnice mai mari de 0o C – 271 zile/an

- temperaturi medii zilnice mai mici de 0o C - 94 zile/an

- temperaturi maxime zilnice mai mari de 30o C pot apărea din aprilie pană in octombrie, dar mai

ales in iulie (cca.5,4 zile) sau august ( cca.5 zile)

- primul ingheţ apare in medie la 26 septembrie

- ultimul ingheţ apare in medie la 1 mai

- total durată medie de zile fără ingheţ - 148 zile/an

- precipitaţii medii multianuale- 610,0 mm/an

- luna cu cea mai mare cantitate medie de precipitaţii – iunie: 100,7 mm

- luna cu cea mai mică cantitate medie de precipitaţii – februarie: 19,7 mm

- zile cu ninsori: 55, 2 zile/an intre lunile noiembrie si aprilie

- chiciura: in medie 4,3 zile/an (decembrie - martie)

- bruma: in medie 9,7 zile/ an (septembrie - mai)

- presiunea atmosferica medie multianuală: 956, 4 mb.

Directa predominanta a deplasării maselor de aer este dinspre vest spre est (ca o

componentă a vanturilor de vest) și dinspre SE spre NV ( ca o influenţă a masei muntoase: Munţii

Barsei, Ciucasului si Carpaţilor Orientali)



96

În general vanturile de nord-vest bat în toata perioada unui an, cele de sud-vest bat obișnuit

în perioada martie-noiembrie, iar cele din direcţia est bat în perioada martie-mai. Viteza medie de

deplasare a maselor de aer este cca. 1,5 m/sec.9

În timpul iernii, în perioadele de calm apare fenomenul inversiunii termice, adeseori insoţită

de ceaţă, specific intregii depresiuni, perioadă in care temperaturile scad foarte mult. Cu excepţia

perioadelor de calm si inversiune termică, considerăm că se efectuează o ventilare buna a

amplasamentului si o dispersie bună a compusilor evacuaţi in atmosferă din procesele tehnologice

ale instalației de producere energie electrică și termică prin cogenerare.

4.2.2. Scurtă caracterizare a surselor de poluare staţionare si mobile existente în zonă

Amplasamentul instalației este situat pe o platformă industrială, în imediata vecinătate a S.C.

PROTAN S.A. Sucursala Codlea. Valoriile emisiilor de noxe rezultate în urma desfășurării procesului

tehnologic S.C. PROTAN S.A. Sucursala Codlea sunt stabilite conform celor mai bune tehnici

disponibile și monitorizate constant pentru a determina dacă sunt depășiri fată de valorile limită admise

de legislația în vigoare.

În momentul de față, principalele surse de poluare a aerului de pe platforma industrială sunt

reprezentate de centrala termică pentru producerea aburului tehnologic prin combustia gazului metan,

centrala termică pentru producerea aburului tehnologic prin combustia grăsimilor și instalația de

incinerare. Principalii poluanți sunt NOx, SO2, CO și pulberi

4.2.3. Impactul prognozat produs asupra aerului

Surse si poluanţi generaţi de instalația propusă:

S-au luat in considerare cele două faze de activitate :

A. Faza de construcție:

Calitatea aerului atmosferic poate suferi local datorită următoarelor surse care apar in timpul

realizării proiectului :

- pregătirea platformei pentru executarea construcţiei (o sursă de emisii de pulberi);

- lucrări construcţii și montaj (o sursă de emisii de pulberi, emisii de poluanți specifici arderii

combustibililor fosili );

9 (date de referinţă: site-ul www.apmbrasov.ro, staţiile meteo menţionate, Clima RSR vol. II

editata de IMH Bucuresti in anul 1966).



97

- manipulare materiale de construcție (o sursă de emisii de pulberi);

- mijloace auto si utilitare in incintă – gaze de esapament (emisii de poluanți specifici arderii

combustibililor fosili, sursă de emisii de pulberi),

Lucrările desfăşurate în perioada de execuţie a obiectivului pot avea impact asupra calităţii

atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.

Execuţia lucrărilor de construire constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de pulberi, iar pe

de altă parte, sursă de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere)

atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cat şi ale mijloacelor de transport

folosite.

Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei construcţiei, sunt asociate lucrărilor de

excavare, de manipulare şi punere în operă a pământului şi a materialelor de construcţie, de nivelare

şi taluzare, precum şi altor lucrări specifice de construcţii montaj profile metalice. Degajările de

praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activităţii, de

specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice.

Natura temporară a lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie,

diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea ce

priveşte estimarea cât şi controlul emisiilor.

B. Faza de exploatare

S-au identificat următoarele surse de emisii:

- emisii de mirosuri datorate manevrării (descărcare/încarcare) materiilor prime;

- emisii de compuși organici volatili la manevrarea materialeleor auxiliare (metanol, metoxid

de K)

- emisii de metan rezultate din neetanşeităţi, scurgeri accidentale şi gestionare incorectă a

traseelor tehnologice pentru biogaz (nedirijate);

- emisii de hidrogen sulfurat și metan rezultate din scurgeri accidentale și gestiune

necorespunzătoare în cadrul procesului de desulfurare (nedirijate);

- emisii de gaze de ardere rezultate din combustia biogazului și biodieselului în generatoare

(dirijate);

- emisii punctuale rezultate de la arderea de siguranţă a biogazului (dirijate);

- emisii de amoniac și hidrogen sulfurat care pot apărea în procesul de epurare sau pot rezulta

din acumularea de materiale și sedimente în conductele de transport pentru apele uzate;

În tabelul de mai jos sunt prezentate măsurile de prevenire și reducere a emisiilor pe surse depoluare.



98

Nr.Crt. Sursa de poluare Măsuri de prevenire și reducere Impactul prognozat asupra aerului


1 Emisii de pulberi rezultate dinpregătirea platformei pentruexecutarea construcţiei, lucrărilede construcţii și montaj șimanipularea/manevrareamaterialelor de construcții

Pentru prevenirea poluării aerului, la pregătirea platformelor se vor avea învedere următoarele:

- prevenirea formării de praf prin stropirea cu apă în perioadele de vremeuscată;

- evitarea lucrărilor de excavare în perioadele cu condiții meteorologicenefavorabile;

- curățarea zilnică a căilor de acces pentru a preveni formarea prafului ;- asigurarea materialelor împotriva împrăștierii în timpul transportului și în

amplasamentele destinate depozitării;- manipularea corespunzătoare a materialelor de construcții;

Impactul lucrărilor de pregătire a platformelorpentru executarea construcțiilor, realizarealucrărilor de construcții-montaj și manevrareamaterialelor de construcții se estimează a filimitat în timp și spațiu, cu efectenesemnificative.

2 Emisii de poluanți specificiarderii combustibililor fosili învehiculele și utilajele de peamplasament utilizate latransportul materialelor și apersonalului

Pentru reducerea emisiilor poluante s-au prevăzut încă din faza de proiectareurmătoarele măsuri:- limitarea zonei de lucru și a timpului de execuție;- staționarea vehiculelor în zone amenajate tip parcari;- localizarea spațiilor de depozitare pentru materialele de construcție astfel încât să seevite parcurgerea de distanțe lungi și efectuarea de manevre repetate la descărcarea șiîncărcarea lor.

Poluarea specifică circulaţiei vehiculelor seapreciază după consumul de carburanţi(substanţe poluante NOx, CO, particulemateriale din arderea carburanţilor etc.) şidistanţele parcurse. Poluanţii specifici arderiiinterne a combustibililor fosili sunt: oxizi deazot (NOx), compuşi organici volatilinonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi decarbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particulecu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn),hidrocarburi aromatice policiclice (HAP),bioxid de sulf (SO2).Pentru determinarea poluanţilor de la mijloacelede transport si de la utilajele de lucru(buldozere, excavatoare) s-au utilizat factorii deemisie indicaţi de metodologia CORINAIRpentru autovehicule grele pe motorina simotoare staţionare pe motorina, făcandu-se oaproximare globală pentru consumul orar demotorină si energia consumată. Datele dinliteratura (CORINAIR cap. 8.6.2 – emisii de laautovehiculele grele 3,5 t – 16 t) indica



99

urmatoarele: NOx - rata de emisie: 36.1 g/kgcombustibil; CO – rata de emisie: 18,6 g/kgcombustibil; COV – rata de emisie: 8.1 g/kgcombustibil;Suspensii – rata de emisie: 2,9 g/kgcombustie; S-a estimat consumul de combustibil in zonade lucru la 0,5 kg/ora (0,227 kg/km x 2,2 km/h=0,5 kg/h), pentru orele si perioadele de vârf, cuopriri si porniri frecvente. Asadar rezulta emisiile principalilorpoluanţi pentru o oră după cum urmează:

NOxg/h

COVg/h

COg/h

Particuleg/h

Gazeesapament

18,05 4,05 9,30 1,45

Se estimează că impactul asupra aerulu cv i vaavea caracter local și va fi de scurta durată.

Faza de exploatare1 Emisii de mirosuri datorate

manevrării (descărcare/ încarcare)materiilor prime;

Pentru reducerea emisiilor de mirosuri rezultate în urma manevrării materiilorprime se vor avea în vedere următoarele măsuri:- proiectarea unui spațiu tehnic închis pentru descărcarea și transportul materilorprime;- evacuarea emisiilor în spațiul de descărcare se face controlat prin utilizareafiltrelor carbon pentru reținerea substanțelor producătoare de mirosuri;- stocarea materiei prime se va face în rezervoare special destinate, etanșe, dincare emisiile sunt evacuate controlat prin filtre carbon;- descărcarea autovehiculelor cu materii prime în conformitate cu prevederileBAT, după cum urmează:1. Menţinerea poluanţilor din aerul exhaustat la un nivel scăzut prin:o devierea rutelor de trafic în afara zonei de livrare;o utilizarea suprafeţelor şi echipamentelor de lucru uşor de curăţat;o minimizarea timpului de depozitare al deşeurilor în zona de livrare;o curăţarea pardoselilor cu regularitate utilizând aspiratoare cu vacuum;o curăţarea benzilor transportoare şi a celorlalte echipamente cel puţin odată pesăptămână;

2. Utilizarea unui sistem automat şi rapid de acţionare a uşilor şi dotareaacestora cu cortine de aer; minimizarea timpului de deschidere a uşilor. Aceste

Impactul acestor emisii asupra aerului se estimează afi negativ redus datorat în special emisiilor fugitive.



100

dotări sunt menite să minimizeze schimbul de aer în timpul descărcării sauîncărcării.

3. Buncărul de alimentare va fi dotat cu un sistem special pentru reducereacontactului dintre deşeuri şi aerul exterior.4. În plus, în timpul operaţiilor de depozitare şi manipulare, următoarele măsurisunt aplicabile pentru minimizarea emisiilor de praf:o Acoperirea benzilor transportoare;o Curăţarea cu regularitate a spaţiilor aferente agregatelor, pardoselilor şi rutelorde trafic;o Spălarea cauciucurilor camioanelor pentru prevenirea dispersiei deşeurilorpreluate pe roţi în afara amplasamentului;o Micşorarea distanţei de cădere între benzi transportoare

2 Emisii de compuși organicivolatili la manevrareamaterialelor auxiliare (metanol,metoxid de K)

Pentru reducerea emisiilor de COV, manevrarea și depozitarea sunt realizatecontrolat.Materialele auxiliare vor fi depozitate într-o zonă special amenajată, și destinatădin cadrul gospodăriei de materiale auxiliare, prevăzută cu filtre carbon, înrezervoare IBC, cu acces restricționat.

Impactul asupra aerului este redus datorită măsurilorde prevenire și reducere implementate. De asemenea,la evaluarea impactului s-a avut în vedere și cantitateamică de materiale cu conțiunt de compusi organicivolatili.

3 Emisii de CH4 și H2S rezultate dinneetanşeităţi, scurgeri accidentaleşi gestionare incorectă a traseelortehnologice pentru biogaz(nedirijate);

Biogazul este stocat în partea superioară a rezervorului de post fermentareprevăzut cu două membrane. Stocarea biogazului se face sub prima membrană aacestuia. Sistemul de depozitare a biogazului va prezenta etanşeitate împotrivascurgerilor de gaze rezistenţă la funcţionarea sub presiune. Ca măsură de prevenire a unor accidente înainte de punerea în funcţiune ainstalației, se va verifica etanșeitatea spațiului de stocare a biogazului. Deasemenea, din motive de securitate, acestea vor fi echipate cu valve de siguranţă(la subpresiune şi suprapresiune), în scopul prevenirii distrugerilor şi pentrureducerea riscurilor de operare. In faza de proiectare și execuție se va avea în vedere ca spațiul de depozitaresă perimită stocarea a cel puțin o pătrime din producția zilnică și s-a avut învedere montarea de detectoare pentru emisiile de gaze în scopul facilităriiintervențiilor rapide.

De asemenea, trebuie garantată protecţia la explozii. Pentru prevenirea emisiilor de hidrogen sulfurat și a altor substanțegeneratoare de mirosuri, biogazul rezultat din digestie este tratat prin intermediulunor biofiltre. Toate procesele de digestie anaerobă se desfășoară în spații închise, etanșe.

Impactul emisiilor de metan asupra aerului estesemnificativ negativ, ținând cont că acesta este un gazcu efect de seră, însă lunând în considerare măsurile deprevenire și reducere, considerăm că acesta poate firedus spre minim.



101

4 Emisii de gaze de ardere rezultatedin combustia biogazului șibiodieselului în generatoare(dirijate);

Pentru menținerea emisiilor de gaze la un nivel redus, beneficiarul, prin planul dementenanță a instalației și inclusiv a generatoarelor, va asigura funcționareaCHP-urilor în condiții normale.

Gazele de ardere datorate combustiei biogazului șibiodieselului sunt prezentate în comparația BAT.Ținând cont de prevederile BAT, epurarea fluxurilorgazoase rezultate din arderea biogazului nu se justificăeconomic şi nici din punct de vedere al protecţieimediului. „Instalaţiile mai mici de 3MWth nunecesită instalaţii de epurare a fluxurilor gazoase(nici a biogazului şi nici a gazelor de ardere) (de ex.în Germania, pentru aceste tipuri de staţii s-au impuslimite la emisie mai mari)”Conform celor prezentate mai sus, impactul asupraaerului a emisiilor de gaze de ardere se estimează a fiminim.

5 Emisii punctuale rezultate de laarderea de siguranţă a biogazului(dirijate);

Prin programul de mentenanță se va asigura buna funcționare a faclei, asigurândarderea biogazului la o temperatură de cca 1000 ºC cu un timp de staționare 0,3secunde. Emisiile rezultate de la arderea de siguranță vor fi reduse.

Impactul preconizat asupra aerului se estimează ca vafi negativ redus.

6 Emisii de amoniac și hidrogensulfurat care pot apărea înprocesul de epurare sau potrezulta din acumularea demateriale și sedimente înconductele de transport pentruapele uzate

În vederea prevenirii și reducerii impactului asupra aerului, prin proiect afost prevăzută epurarea apelor tehnologice într-o instalație de epurare (Q= 200mc/zi), cu mențiunea că toate instalațiile și echipamentele de epurare suntamplasate într-un pavilion tehnic închis, în vederea evitării emisiilor de poluanțicare produc mirosuri.

- Calitatea apei epurate se va încadra în normativul NTPA 001/2005. Înplus se prevede monitorizarea și automonitorizarea calităţii apei prin analize delaborator;

De asemenea au fost prevăzute următoarele măsuri de prevenire și control:- utilizarea unor conducte confecționate din materiale rezistente, evintândscurgeri, fisurări etc. care pot conduce la emisii de poluanți în aer;- utilizarea unui plan de mentenanță a echipamentelor și utilajelor rețelelor dealimentare, rețelelor de canalizare și respectiv stației de epurare;- implementarea unui plan de prevenire și intervenție în cazul poluăriloraccidentale și instruirea periodică a personalului care este responsabil cuîntreținerea și exploatarea instalațiilor și echipamentelor de apă /canalizare/stațieepurare;- utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare de intervențieîn cazul unor poluări accidentale;- plan de decolmatare a rețelelor de canalizare în special în cazul celor cu curgeregravitațională, pentru a preveni emisiile de amoniac și hidrogen sulfurat;- utilizarea unei perdele vegetale;

Impactul asupra aerului este redus.



102

Având în vedere măsurile de prevenire dar și comparația cu BAT, impactul prognozat asupra aerului în faza de construcție va fi limitat și restrâns ca

arie, iar în faza de exploatare acesta va fi redus.



103

În tabelul 4.2.1. sunt prezentate sursele staționare dirijate rezultate în faza de exploatare a instalațieipropuse.

Tabelul 4.2.1. Surse staționare dirijate

Denumirea sursei/Caracteristici

Poluant Debit masic(g/h)

Debit gaze/aer

impurificat(Nmc/h)

Concentrațiaîn emisie

(mg/Nmc)

Prag dealertă

(mg/Nmc)(mg/mc)

Limita laemisie prag

de intervenție(mg/Nmc)

CO 6878 1000 700 1000

PM 344 50 35 50NOx 6878 1000 700 1000H2S 34 5 3,5 5HCl 206 30 21 30HF 34 5 3,5 5HC 1032 150 105 150

CHP 1 – biogazTipul J420 GSPel = 1,415 MW;Nr cilindri = 20Cilindree totală 61, 1 l;Evacuare coș comun cuCHP 2 (C1; H=10 m)

SOx 3439

6878

500 350 500CO 6878 1000 700 1000

PM 344 50 35 50NOx 6878 1000 700 1000H2S 34 5 3,5 5HCl 206 30 21 30HF 34 5 3,5 5HC 1032 150 105 150

CHP 2 – biogazTipul J420 GSPel = 1,415 MW;Nr cilindri = 20Cilindree totală 61, 1 l;Evacuare coș comun cuCHP 1 (C1; H=10 m)

SOx 3439

6878

500 350 500CO 404 170 119 170PM 119 50 35 50

NOx 1069 450 315 450

CHP 3 - biodieselTipul S12 R- PTAPel= 1 MWNr. cilindri = 20Cilindree totală 49.03 l;Evacuare coș comun cuCHP 4 (C2, H=10 m)

SOx 40392376

1700 1190 1700

CO 404 170 119 170PM 119 50 35 50

NOx 1069 450 315 450

CHP 4 - biodieselTipul S12 R- PTAPel= 1 MWNr. cilindri = 20Cilindree totală 49.03 l;Evacuare coș comun cuCHP 3 (C2, H=10 m)

SOx 40392376

1700 1190 1700

Valorile limită de emisii dirijate se vor încadra în următoarele reglementări și/sau

recomandări:

- valorile limită de emisii dirijate rezultate din modulul de biogaz vor respecta prevederile BAT

„Integrated Pollution Prevention and Control; Reference Document on Best Available Techniques

for the Waste Treatments Industries, August 2006”;

- valorile limită de emisii dirijate rezultate din modulul de valorificare a grăsimilor (prin combustia

biodieselului) vor respecta prevederile O.M. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind



104

protectia atmosferei și Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti

atmosferici produsi de surse stationare;

În tabelul 4.2.2. sunt prezentate emisiile din sursele staționare nedirijate rezultate în faza deexploatare a instalației propuse.

Tabel 4.2.2. Surse staționare nedirijate

Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/h)Recepție – depozitare materii primeși materiale auxiliare

COVMirosuri

FugitiveFugitive

Stocare și transport biogaz CH4H2S

FugitiveFugitive

Stație de epurare NH3H2S

FugitiveFugitive

Unitatea centrală de producție(biodiesel)

COV Fugitive

Surse mobile

În evaluarea emisiilor din surse mobile s-au avut în vedere următoarele premise:

- numărul zilnic de transporturi intrate sau ieșite este egal cu 5.5 transporturi din care:

- 4.5 transporturi /zi – aprovizionare materii prime modul biogaz;

- 0.5 transporturi/zi – aprovizionare materii prime și materiale auxiliare modul biodiesel

- 0.5 transporturi/zi – eliminare/valorificare digestat;

- pentru fiecare transport s-a considerat parcurgerea pe amplasament a câte 0.4 km.

- ratele de emisii precum și consumul specific de carburant sunt conform CORINAR cap.8.6.2;

Datele obținute sunt prezentate în tabelul 4.2.3.

Tabel 4.2.3. Surse mobile

Denumire sursă Mijloace autoPoluanți NOx CO COV Suspensii

Debite masice (g/h) 0,75 0,39 0,17 0,06

În tabelul 4.2.4 sunt prezentați poluanții comuni emiși de sursele aferente obiectivului

propus și de obiectivul învecinat –S.C. PROTAN S.A. Sucursala Codlea.

Premisele de la care s-a porrnit în evaluarea emisiilor comune de pe platformă au fost

următoarele:

pentru modulele instalației aferente S.C. Waste 2 Energy Management S.R.L. s-au preluat

datele privind emisiile din tabelul 4.2.1.;



105

pentru emisiile aferente producerii energiei termice în instalația S.C. PROTAN S.A.

Sucursala Codlea au fost preluate date din Autorizația Integrată de Mediu nr. SB 49 din

30.10.2006, revizuită la data de 12.01.2010;

conform AIM SB 49/ 30.10.2006, cei 20850 MWt/an produși de instalația S.C. PROTAN

S.A. Sucursala Codlea se realizează cu un consum de combustibil fosil (gaz metan) de

2.000.000 Nmc/an (252,5 Nmc/h), debitul de gaze evacuate fiind de 6156 Nmc/h.



106

Tabel 4.2.4. Poluanții comuni emiși de sursele aferente obiectivului propus și de obiectivul

învecinat

Având în vedere Acordul de Principiu încheiat între S.C. PROTAN S.A. și S.C. WASTE 2

ENERGY MANAGEMENT S.R.L. după punerea în funcțiune a instalației WASTE 2 ENERGY

MANAGEMENT S.R.L., necesarul de energie termică a S.C. PROTAN S.A.-Sucursala Codlea va

fi asigurat prin preluarea acesteia din noua instalație. În această situație din balanța totală a emisiilor

comune se vor reduce cele corespunzătoare producerii energiei termice de către S.C. PROTAN

S.A., prin combustia gazului metan, adică 3017 g/h și vor rămâne 48.952 g/h emisii totale aferente

producției de 34738 MWe/an și 34215 MWt/an în noua instalație prin combustia de biogaz și

biodiesel.

4.3. SOLUL ȘI GEOLOGIA

4.3.1. Considerații geomorfologice și geologice

Zona luată în studiu se situează în depresiunea intramontana a Brasovului, cunoscută sub

denumirea de Tara Bârsei sau Sesul Bârsei si reprezintă o zonă de piemont. Culuarul depresionar al

Brasovului, care se întinde spre NE până în zona localităţilor Targu Secuiesc si Breţcu, s-a format în

S.C. WASTE 2 ENERGYMANAGEMENT S.R.L.

Producție: 34.738 MWe/an34.215 MWt/an

S.C. PROTAN S.A. -Sucursala Codlea

Producție: 20.850 MWt/an

SURSA

POLUANTDebit masic (g/h)

Modul biogaz Modul biodiesel Producere energie termică

TOTAL

NOx 13756 2138 2155 18049

SOx 6878 8078 215 15171

CO 13756 808 616 15180

PM 688 238 31 957

H2S 68 - - 68

HCl 412 - - 412

HF 68 - - 68

HC 2064 - - 2064

TOTAL 37690 11262 3017 51969



107

Neogen, ca urmare a miscărilor tectonice negative. Aria actualei depresiuni a funcţionat ca lac până

la sfârsitul pliocenului, având în prezent caracterul unei câmpii piemontane de acumulare proluvio-

aluvială cu terase si sesuri mlăstinoase, în care râurile sunt meandrate. Râurile cu caracter torenţial,

care ferestruiesc versanţii înconjurători au transportat în zona depresionara, material aluvionar

heterogen, care în acelasi timp a acoperit limita transanta care trebuia sa existe între ramura

muntoasă si zona depresionară.

La nivelul localitatii, solurile sunt de calitate superioara, încadrându-se, în proportie de 75%

în clasa de bonitate 2, suprafețele degradate limitându-se la 252 ha teren arabil si 46 ha pășune.

Din punct de vedere geologic, zona este tipic aluvionară, aici fiind prezente depozite

sedimentare aparținând terasei din malul stâng al râului Vulcănița și alunviuni recente prezente în

albia majoră a aceluiași râu.

Depozitele de terasă au vârsta cuaternar – holocen superior (qh2). Acestea sunt constituite

din depozite preponderent aluvial – proluviale, respectiv pietrișuri, nisipuri, nisipuri argiloase și

argile prăfoase cu aspect loessoid. Depozitele de terasă sunt străbătute de pârâul Vulcănița care are

o direcție de curgere spre nord-est.

4.3.2. Starea actuală a solurilor

Terenul pe care se propune a se realiza investiția este destinat construcțiilor pentru protecția

mediului înconjurător. Ținând cont că instalația propusă are în vedere protecția mediului, nu este

necesară schimbarea destinanției acestuia și scoaterea sa din regimul agricol.



108

În zona Codlea, potrivit Raportului privind Starea Mediului 2009, elaborat de către APM

Brașov, starea solurilor este influențată de poluăriile datorate fermelor zootehnice din zonă, prin

funcționarea necorespunzătoare a stațiilor de epurare și evacuarea apelor uzate în emisar sau pe

suprafața solurilor și de depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și municipale în zone

neamenajate. De asmenea, solul și subsolul este influențat negativ de poluările istorice și

infiltrațiile de ape uzate datorată stării de uzură/lipsei rețelelor de canalizare.

În zona amplasamentului, pe platforma industrială, solul și subsolul poate fi influențat de

activitatea S.C. Protan S. A. Sucursala Codlea. Principalele cauze care pot conduce la prezența

poluanțiilor în sol și subsol sunt:

- manipularea și depozitarea necorespunzătoarea a deșeurilor animale ce urmează a fi tratate în

instalația de neutralizare;

- scurgeri de apă uzată din rețeaua de canalizare;

- antrenarea poluanților pe platformă în timpul condiiților meteo nefavorabile;

- manipularea și ambalarea necorespunzătoare a cenușii rezultate în urma incinerării;

Pentru a reduce impactul asupra solului și subsolului, pe amplasamentul platformei în

prezent sunt realizate măsuri de prevenire și reducere, iar controlul emisiilor în sol se realizează în

conformitate cu autorizația integrată de mediu nr. SB 49 din 30.10.2006, revizuită la 12.01.2010.

Modul de folosire a terenurilor

Suprafaţa totală ocupată de obiectiv este de 14,026 mp din care:

Suprafața construită: 3373.90 mp

Suprafața desfasurată: 4015.90 mp

Suprafață platforme: 2950.00 mp

Suprafață spatiu verde: 7317.10 mp

4.3.3. Impactul prognozat produs asupra solului


S-au luat in considerare cele două faze de activitate:

A. Faza de construcție:

- depozitarea necontrolată a deșeurilor;

- scurgeri accidentale de produse petroliere din activitatea utilajelor și autovehiculelor;

- ocuparea temporară a solului cu materiale de construcții și/sau materiale excavate;

- modificări ale condițiilor de drenare datorate lucrărilor de excavații;

- fenomene de eroziune a solului decopertat;



109


În faza de exploatare s-au identificat următoarele surse de poluare la nivelul solului:

- emisii de poluanți în atmosferă rezultate din instalațiile tehnologice cu influențe negative asupra

solului;

- modificarea negativă a elementelor solului și subsolului pin deversări/scurgeri accidentale de

materii prime și materiale auxiliare sau produși și subproduși (biodiesel, digestat, glicerină) în

timpul operațiilor de transport și manipulare;

- modificarea negativă a elementelor solului și subsolului prin exfiltrații din rezervoare și rețelele de

canalizare;

- depozitări și evacuări necontrolate de deșeuri și substanțe periculoase;

- poluări cu substanțe petroliere datorate transportului materiilor prime, materialelor auxiliare și

deșeurilor rezultate în procesul tehnologic;

În tabelul de mai jos sunt prezentate măsurile de prevenire și reducere a impactului asuprasolului pe surse de poluare.



110

Nr.Crt. Sursa de poluare Măsuri de prevenire și reducere Impactul prognozat asupra solului


1 Depozitarea necontrolată a deșeurilor Gestionarea adecvată a deșeurilor la punctul de lucru:- instruirea personalului muncitor cu privire la colectarea selectivă adeșeurilor:- colectarea selectivă a deșeurilor din construcții și predarea acestoraunor operatori autorizați în vederea valorificării/eliminării;- montarea de ecopubele pentru colectarea selectivă a deșeurilormenajere. Predarea fracției reciclabile unui operator autorizat învederea valorificării și fracției biodegradabile operatorului desalubritate.

Având în vedere măsurile prevăzute șifaptul că în timpul lucrărilor de construcțiepersonalul va fi redus și instruit și se vorexecuta doar lucrări de decoperare șiconstrucții-montaj (fără demolări)apreciem că impactul negativ asupra apelorde suprafață și subterane va fi minim.

2 Scurgeri accidentale de produsepetroliere din activitatea utilajelor șiautovehiculelor

Pentru a preveni contaminarea solului și subsolului cu produsepetroliere, uleiuri evacuate in cazul scăpărilor accidentale peamplasament s-a avut în vedere amenjarea unei platforme pentruparcarea utilajelor și asigurarea de materiale absorbante (nisip, turbă,etc) și echipamente în vederea intervenției rapide în cazul scurgeriloraccidentale de produse petroliere și/sau uleiuri uzate;

Impact negativ redus.

3 Ocuparea temporară a solului cumateriale de construcții și/saumateriale excavate

Materiale de construcție vor fi depozitate în zone amenajate șidesmnate pentru o perioadă scurta de timp, iar materialul excavat va fiutilizat ca material de umplutură sau va fi predat unui operator autorizatîn vederea eliminării și valorificării

Se preconizează că impactul asupra soluluiși respectiv a subsolului va finesemnificativ.

4 Modificări ale condițiilor de drenaredatorate lucrărilor de excavații

-lucrările de excavare se vor realiza în conformitate cu proiectul șinormativele în vigoare, ținând cont de structura hidrogeologică a zonei;- se va evita executarea lucrărilor de excavare în condiții meteorologiceextreme (ploaie, furtună, etc)


5 Fenomene de eroziune a soluluidecopertat

Lucrările de decopertare se vor realiza pe o perioadă scurtă de timp, voravea o arie redusă și vor respecta normativele în vigoare și proiectul;

Impact nesemnificativ.

Faza de exploatare

1 Emisii de poluanți în atmosferărezultate din instalațiile tehnologicecu influențe negative asupra solului

Pentru a preveni depunerea emisiilor de poluanți atmosferici, cuinfluențe negative asupra solului și subsolului s-au avut în vedereurmătoarele măsuri:- reducerea emiisilor în aer prin montarea filtre carbon;- reglarea regimului de funcționare generatoarelor, astfel încât emisiilesă fie minime, cu încadrarea în prevederile BAT;- proiectarea instalației de ardere cu o tubulatură de evacuare, asfel




111

încât acestea sunt dispersate în aer, astfel că gradul de depunere aacestora este nesemnificativ;

2 Modificarea negativă a elementelorsolului și subsolului prin deversări/scurgeri accidentale de materii primeși materiale auxiliare sau produși șisubproduși (biodiesel, digestat,glicerină) în timpul operațiilor detransport și manipulare

- implementarea unui plan de prevenire și intervenție în cazul poluăriloraccidentale și instruirea periodică a personalului care este responsabilcu întreținerea și exploatarea instalațiilor;- utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare deintervenție în cazul unor poluări accidentale;- asigurarea unui management riguros, cu responsabilităţi clar stabilitepentru toate activităţile care folosesc produse (materiile prime șimaterialele auxiliare utilizate) ce ar putea afecta calitatea solului șisubsolului;- materialele auxiliare vor fi depozitate într-o zonă special amenajată și

destinată din cadrul gospodăriei de materiale auxiliare, în rezervoareIBC, cu acces restricționat.- rezervoarele de biodiesel vor fi depozitate în zone special amenajate șidesemnate;- glicerina rezultată în procesul de transesterificare va fi depozitată înrezervoare IBC (V=1000 l), fiind apoi utilizată în procesul de producerea biogazului;- nămolul de la stația de epurare va fi depozitat în rezervoare IBC șireintrodus în procesul de digestie anaerobă;- digestatul va fi colectat și depozitat în cisterne, analizat din punct devedere a a compoziției și eliminat în conformitate cu compoziția sa;- utilizarea zonelor special amenajate (parcări) pentru vehiculele întranzit și/sau staționare;


3 Modificarea negativă a elementelorsolului și subsolului prin exfiltrațiidin rezervoare și rețelele decanalizare

- utilizarea unui sistem separativ de colectare a apelor uzate;- utilizarea unor conducte confecționate din materiale rezistente;- utilizarea unui plan de mentenanță a echipamentelor și utilajelorrețelelor de alimentare, rețelelor de canalizare și respectiv stației deepurare;- confecționarea rezervoarelor din materiale rezistente (metal, beton,etc)- utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare deintervenție în cazul unor poluări accidentale;

Impact negativ, nesemnificativ.

4 Depozitări și evacuări necontrolatede deșeuri și substanțe periculoase

- depozitarea deșeurilor se face în conformitate cu prevederile învigoare, în funcție de categoria acestora (industriale/tehnologice șimenajere (reciclabile, biodegradabile))- deșeurile tehnologice vor fi preluate de către operatori autorizați în

Impact redus.



112

vederea valorificării/eliminării.- deșeurile menajere vor fi colectate selectiv și predate agentului desalubritate din zonă în vederea valorificării/eliminării;-substanțele periculoase utilizate în procesele de digestie anaerobă șitransesterificare grăsimi animale sunt depozitate în gospodăria demateriale auxiliare, în rezervoare etanșe, conform fișelor tehnice desecuritate a acestora;

5 Poluări cu substanțe petrolieredatorate transportului materiilorprime, materialelor auxiliare șideșeurilor rezultate în procesultehnologic

Pentru prevenirea scurgerilor de substanțe petroliere datotatetransportului materiilor prime și materialelor auxiliare, s-a prevăzut încădin faza de proiectare amenajarea terenului cu platforme betonate șialei.

Pentru prevenirea poluării solului și subsolui cu substanțe petrolieredin apele pluviale, s-a prevăzut realizarea unui sistem de rigole șipreepurarea acestora înaninte de evacuarea în emisar.

Impactul asupra solului se consideră a finegativ redus.



113

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

În urma studiului geologic efectuat nu se prognozează manifestarea vreunui impact negativ

semnificativ asupra structurii geologice a regiunii ca urmare a amenajărilor acestui obiectiv si nici

nu se prevede manifestarea altor fenomene care sa afecteze structura geomorfologică a zonei, ca:

alunecări de teren, surpări, drenări etc.

Impactul proiectului asupra geologiei subsolului este redus ca intensitate și se va manifesta

cu precădere în faza de construcție.

În perioada de exploatare, în condiții normale de funcționare și în cazul în care nu există

hazarde naturale, proiectul nu va afecta geologia subsolului.

4.5. BIODIVERSITATE

4.5.1. Informaţii privind vegetaţia şi fauna zonală

Amplasamentul ales pentru realizarea investiției se află în intravilanul localității Codlea

(conform Certificatului de Urbanism nr. 182/24.06.2010) , județul Brașov. Municipiul Codlea este

caracterizat prin existenta, la limitele hotarului, a unor paduri cu componenta de 60% fag rosu, 20%

fag alb, 15% stejar si 5% conifere. Datorita traditiei sale de peste un secol de gradinarit, localitatea

primeste, prin decretul nr. 51/1950, titlu onorific de „oras al florilor”. La ora actuala, concomitet cu

desfiintarea „Serelor Codlea”, se remarca o degradare crescuta a fondului de material verde local si

o scadere a suprafetei verzi pe cap de locuitor.

Fauna din zonă este adaptată condiţiilor de mediu, fiind bine reprezentată în zonele

adiacente.

Arii naturale protejate. Distanța amplasamentului propus față de ariile naturale protejate

Ariile protejate, prin valoarea lor naturală şi gradul redus al intervenţiei umane pe teritoriul

lor, sunt cele mai bune exemple şi modele pentru sistemele ecologice naturale şi seminaturale.

Zonele aflate în regim natural şi seminatural constituie de fapt suportul “vieţii” şi implicit al

dezvoltării socio-economice.

La nivelul județului Brașov, există 32 de arii protejate cu o suprafaţă totală de 28.350 de

hectare, reprezentând aproximativ 7% din suprafaţa judeţului.



114

Amplasamentul ales pentru realizarea investiției nu se găsește într-o arie naturală

protejată. Acesta se află la circa 1 km față de cea mai apropiată arie protejată - Complexul Piscicol

Dumbravița. Acesta a fost desemnat:

- arie de protecție avifaunistică la nivel național (HG 2151/2004) – 415 ha;

- sit Ramsar – zonă umedă de importanță internațională, singurul din Transilvania (HG

1586/2006) – 415 ha;

- sit Natura 2000 – SPA (HG 1284/2007) – peste 4500 ha;

Acest complex este caracterizat printr-un mozaic de habitate (zone umede, heleștee, stufăriș,

mlaștini, lunci de ape curgătoare, fânețe, pășuni, tufărișuri, culturi agricole, terenuri abandonate

etc.)

Complexul Dumbrăvița a fost desemnat sit Natura 2000 datorită speciilor de păsări de

importanță comunitară și mondială care cuibăresc/ migratoare, acesta fiind unul din cele mai

importante puncte de concentrare a păsărilor în migrație din Transilvania.

Waste 2 EnergyManagement

SRL



115

Distanța amplasamentului față de aria protejată



116

4.5.2. Impactul asupra biodiversităţii

Surse de poluareA. Perioada de constructie

distrugerea vegetației locale în timpul construcției, montării schelelor, stocării și depozitării

materialelor;

efecte negative asupra factorilor de mediu și implicit asupra biodiversității datorate lucrărilor de

decopertare și excavații;

depozitări necontrolate de deșeuri și materiale excavate;

scurgeri de materiale poluante (substanțe petroliere) din transportul materialelor către și de la

amplasament;

zgomot și vibrații datorate funcționării echipamentelor și utilajelor;

emisii de poluanți în apele freatice și de suprafață din gestionarea necorespunzătoare a apelor uzate

rezultate din activitățiile de construcție și apele uzate menajere;


Sursele de poluare care pot avea impact negativ asupra biodiversității din zonă sunt date de:

- scurgeri de poluanți (materii prime, materiale auxiliare, ape uzate neepurate, etc.) care pot ajunge

în apele freatice și de suprafață (Vulcănița, afluent de dreapta a râului Homorod și de aici în râul Olt

->Dunăre) afectând astfel o mare parte din ecosistemele acvatice, inclusiv zona umedă (sit Ramsar)

Complexul Pisciol Dumbrăvița (în condițiile în care râul Homorod traversează localitatea

Dumbrăvița);

- scurgeri accidentale de biogaz care pot provoca poluări de gaze cu efect de seră și/sau pericol de

incendii care afectează biodiversitatea zonei;

- zgomotul și vibrațiile datorate funcționării generatoarelor, compresoarelor și ventilatoarelor;

- depozitarea necontrolată a deșeurilor rezultate din procesele tehnologice și pertubarea mediului

ambiant și implicit și a ecosistemelor din zonă;

- emisii de poluanți în factorii de mediu datorate impactului cumulativ al platformei industriale;

În tabelul de mai jos sunt prezentate măsurile de prevenire și reducere a impactului asuprabiodiversității pe surse de poluare.



117

Nr.Crt. Sursa de poluare Măsuri de prevenire și reducere Impactul prognozat asuprabiodiversității


1 Distrugerea vegetației locale în timpulconstrucției, montării schelelor, stocăriiși depozitării materialelor;

În perioada de construcție –montaj depozitarea, stocarea și executarea lucărilor seva face conform proiectului și normativelor în vigoare, respectând în același timplegislatia de mediu în vigoare. De asemenea, pentru a reduce impactul asuprabiodiversității în perioada de construcție se va avea în vedere respectarea unuiprogram de lucru și a planului de management intern, iar întregul personal va fiinstruit cu privire la acesta.

Distrugerea vegetației va aveacaracter local și temporar, cureconstrucția zonelor. În plus circa52% din suprafața amplasamentuluiva fi reprezentată de spații verzi.

2 Efecte negative asupra factorilor demediu și implicit asupra biodiversitățiidatorate lucrărilor de decopertare șiexcavații;

Lucrările de decopertare și excavații se vor realiza conform unui plan demanagement. Doar 48 % din suprafața amplasamentului va fi decopertată în scopulamenajării pentru construcții și montaj instalații și utilaje, restul de 52% fiindsuprafață destinată spațiilor verzi. În plus, în condiții meteo nefavorabile (ploi, vântputernic) lucrările de excavații și decopertare vor fi oprite.

Impactul asupra factorilor de mediuși biodiversității se estimează a firedus și cu caracter temporar.

3 Depozitări necontrolate de deșeuri șimateriale excavate;

Deșeurile rezultate din excavații și construcții vor fi colectate selectiv, depozitatecorespunzător în containere și predate spre valorificare/eliminare. Se va evitaîmprăștierea și antrenarea pulberilor și deșeurilor în aer, apă și pe sol prindepozitarea acestora în spații clar delimitate și destinate . Deșeurile menajere,colectate selectiv, vor fi depozitate în pubele și predate spre valorificare (parteareciclabilă) sau eliminare.

Impactul asupra biodiversității seconsideră a fi minim.

4 Scurgeri de materiale poluante(substanțe petroliere) din transportulmaterialelor către și de la amplasament;

Pentru a evita scurgerile de materiale poluante în faza de construcție se au în vedereurmătoarele măsuri:- amenajarea unei platforme pentru parcarea utilajelor- asigurarea de materiale absorbante (nisip, turbă, etc) și echipamente în vedereaintervenției rapide în cazul scurgerilor accidentale de produse petroliere și/sauuleiuri uzate;- în plus, prin proiect nu se prevede alimentarea cu carburanți pe amplasament;

Ținând cont că acestea pot fiaccidentale și că prin proiectulpropus nu se permite alimentareautilajelor cu carburanți peamplasament, dar și că au fostprevăzute măsuri de reducere,impactul negativ prognozat asuprafactorilor de mediu, implicit abiodiversității se consideră a fiminim.

5 Zgomot și vibrații datorate funcționăriiechipamentelor și utilajelor;

În timpul fazei de construcție, realizarea lucrărilor se vor realiza conform unuiprogram de lucru. Zgomotul nu va depăși limita admisă în zonă (65 dB).Echipamentele și utilajele vor avea carcase speciale pentru a evita poluări fonice, înplus structura solului nu presupune utilizarea instrumentelor speciale dedecopertare/demolare (ciocan rotopercutor, ciocan demolator electric, etc.)

Deși zogmotul și vibrațiile potafecta ecosistemele terestre șiacvatice din zonă, în perioada deconstrucții au fost prevăzute măsuride reducere a acestor factoripoluanți și astfel se consideră căimpactul negativ va fi temporar și cuarie restrânsă.



118

6 Emisii de poluanți în apele freatice și desuprafață din gestionareanecorespunzătoare a apelor uzaterezultate din activitățiile de construcție șiapele uzate menajere;

Pentru gestiunea apelor uzate rezultate în faza de construcție s-au avut în vedereurmătoarele măsuri:- apele uzate rezultate din diverse activități (pregătire materiale, spălări tehnice,etc) vor fi colectate și depozitate în bazine vidanjabile;- dotarea amplasamentului cu toalete ecologice, vidanjabile;- amenajarea unui spațiu sanitar pentru igiena personalului și colectarea apelor uzateîntr-un bazin vidanjabil;

Având în vedere măsurile prevăzute,impactul asupra biodiversității esteredus;

Faza de exploatare

1 Zgomotul și vibrațiile datoratefuncționării generatoarelor,compresoarelor, ventilatoarelor. Acesteasunt astfel proiectate încât limitele dezgomot să nu fie depășite în timpulfuncționării. Aceste echipamente suntîncapsulate

Pentru a reduce perturbarea biodiversității datorate zogmotului și vibrațiilor întimpul fazei operationale, s-a prevăzut încă din faza de proiectarea utilizarea unorechipamente performante, astfel proiectate încât limitele de zgomot să nu fiedepășite în timpul funcționării. Aceste echipamente sunt încapsulate.Vor fi efectuate inspectii regulate ale instalațiilor și echipamentelor care pot fi sursede vibrații și zgomot.

Flora si fauna din jurulamplasamentului nu vor suferi unimpact semnificativ datoritazgomotului și vibrațiilor din faza dexploatare a instalației devalorificare a biomasei animale cuproducere de energie electrică șitermică în cogenerare. In consecinta,impactul acestor surse de poluareasupra biodiversității estenesemnificativ.

2 - scurgeri de poluanți (materii prime,materiale auxiliare, ape uzate neepurate,etc.) care pot ajunge în apele freatice șide suprafață;

Pentru a preveni scurgerile de poluanți în factorii de mediu care pot afecta fauna șiflora zonei și din împrejurimi, s-au avut în vedere următoarele măsuri:- implementarea unui plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor accidentaleși instruirea periodică a personalului care este responsabil cu întreținerea șiexploatarea instalațiilor;- utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare de intervenție încazul unor poluări accidentale;- asigurarea unui management riguros, cu responsabilităţi clar stabilite pentru toateactivităţile care folosesc produse (materiile prime și materialele auxiliare utilizate)ce ar putea afecta calitatea factorilor de mediu și implicit a sistemelor ecologice;- materialele auxiliare vor fi depozitate într-o zonă special amenajată și destinată

din cadrul gospodăriei de materiale auxiliare, în rezervoare IBC, cu accesrestricționat.- rezervoarele de biodiesel vor fi depozitate în zone special amenajate și desemnate;- glicerina rezultată în procesul de transesterificare va fi depozitată în rezervoareIBC (V=1000 l), fiind apoi utilizată în procesul de producere a biogazului;- nămolul de la stația de epurare va fi depozitat în rezervoare IBC și reintrodus în

Impact nesemnificativ.



119

procesul de digestie anaerobă;- digestatul va fi colectat și depozitat în cisterne, analizat din punct de vedere a acompoziției și eliminat în conformitate cu compoziția sa;- utilizarea zonelor special amenajate (parcări, platforme betonate) pentru vehiculeleîn tranzit și/sau staționare;- realizarea unui sistem de rigole și preepurarea apelor uzate colectate din zonaparcărilor înaninte de evacuarea în emisar.

3 Scurgeri accidentale de biogaz care potprovoca poluări de gaze cu efect de serăși/sau pericol de incendii care afecteazăbiodiversitatea zonei;

Pentru a evita evacuarea biogazului în mediul ambiant, la proiectarea instalației s-aavut în vedere realizarea unei facle care să perimtă arderea biogazului în exces. Deasmenea, pentru a preveni evacuarea biogazului în aer, instalația a fost prevăzută cudetectoare de gaze.Organizația va elabora și implementa un plan de securitate intern și respectivextern, cu prevederea modului de intervenții și precizarea dotărilor necesare în cazde incendiu.

Scurgerile accidentale de biogaz potavea un efect negativ semnificativasupra mediului și inclusiv asuprabiodiveristății. Prin respectareacondițiilor de lucru, planului dementenanță și tehnologiilorprobabilitatea producerii unoraccidente majore poate fi diminuată.

4 Depozitarea necontrolată a deșeurilorrezultate din procesele tehnologice șipertubarea mediului ambiant și implicitși a ecosistemelor din zonă;

Gestiunea deșeurilor pe amplasament se va face în concordanță cu reglementările învigoare (HG. 856/2003) și va include:- realizarea unui plan de gestiune a deșeurilor rezultate pe amplasament;- colectarea selectivă a deșeurilor;- depozitarea deșeurilor în funcție de caracteristicile acestora (deșeurile de substanțepericuloase vor fi depozitate conform recomandărilor din fișele tehnice, digestatulva fi depozitat în rezervoare IBC și predat spre valorificare/elimniare în funcție decaracteristicile sale, deșeurile menajere vor fi sortate, depozitate în pubele și predatespre valorificare/eliminare, după caz, materiale filtrante vor fi deopozitate înconntainere etanșe IBC și predate unui operator autorizat, uleiurile uzate vor ficolectate, depozitate în butoaie metalice și predate spre valorificare)- Glicerina și nămolurile de la stația de epurare vor fi reintroduse în modulul debiogaz al instalației.

În cazul în care se vor respectamăsurile de prevenire și reducere,considerăm că impactul datoratdepozitării deșeurilor asuprabiodiversității este nesemenificativ.

5 Emisii de poluanți în factorii de mediudatorate impactului cumulativ alplatformei industriale

În analiza impactului cumulativ al instalației propuse cu cele de pe platformă,beneficiarul a avut în vedere următoarele:- instalațiile și echipamentele sunt realizate pe suprafețe betonate, evitându-se astfelscurgeri/infiltrații de materiale poluante;- la nivelul platformei industriale există un sistem separativ pentru colectarea apeloruzate, în funcție de proveniența la care se va conecta și instalația propusă (apepluviale și uzate menajere și o mică parte din apele epurate tehnologice);- pentru reducerea emisiilor în aer, s-au prevăzut filtre carbon pentru reținereapoluanților;- pentru a limita emisiile de SO2 la combustia biogazului, acesta este în prealabilsupus unei operații biochimice de desulfurare;

Dintre emisiile de poluanți înfactorii de mediu datorateimpactului cumulativ al platformeiindustriale, se remarcă: CO, NOx,SOx, pulberile și substantelegeneratoare de miros (NH3, H2S,mercaptani, etc.).Proiectarea, executia și exploatareainstalatiei propuse vor fi in acord cuprevederile BAT și ca urmarenivelul emisiilor va fi cel



120

-pentru reducerea emisiilor de mirosuri în aer, pe amplasament s-a prevăzutrealizarea de perdele vegetale;

recomandat de BAT. Având invedere că și instalatia de tratare șieliminare a deșeurilor de origineanimală aparținând S.C. PROTANS.A., amplasată pe aceiași platformaindustrială este realizata șiexploatată cu respectarearecomandarilor BAT, este deașteptat ca efectul negativ cumulatal emisiilor celor doua instalatiiasupra factorilor de mediu, inclusivasupra biodiversitații, să fie maimare decât cel existent dar nu denatura sa producă modificărimajore.



121

4.6. PEISAJUL

4.6.1. Considerații privind starea actuală a peisajului în zona studiată

Situația actuală:

Locatia propusă pentru realizarea instalației de valorificare a biomasei animale cu producere

de energie electrică și termică în cogenerare nu are o valoare speciala in ceea ce priveste peisajul.

În prezent, destinația terenului este de zonă de construcții pentru protecția mediului.

Amplasamentul ales pentru realizarea investiției se află pe o platformă industrială, în

imediata vecinătate a S.C. PROTAN S.A. Sucursala Codlea.

Pe laturile de nord est și sud vest, terenul se învecinează cu terenuri agricole, iar pe latura de

nord vest cu canalul de colectare naturală CCN 995;

În prezent Procentul de ocupare al terenului (P.O.T) este de 0% iar Coeficientul de Utilizare

(C.U.T) de 0.0.

Regimul de aliniere a terenului propus este retras față de axul drumului județean DJ112A.

Situația propusă:

Construcţiile propuse pentru realizarea instalaţiei nu prezintă elemente funcţionale sau de

altă natură care ar putea să aducă prejudicii peisajului din zonă.

Avand in vedere peisajul natural din vecinătate, consideram ca obiectivul se incadrează in

specificul zonei.

4.6.2. Impactul prognozat asupra peisajului

A. Faza de constructie

În cursul construcției noi instalații ar putea fi cauzate unele forme de impact vizual datorită:

- Sapaturilor pentru fundatie;

- Depozitarii materialelor de construcții și a deșeurilor rezultate;

-Realizării lucrărilor de construcții-montaj;

- Solului rezultat din săpături;

- Vehiculelor și utilajelor staționare și/sau în mișcare;

În timpul fazei de construcție impactul asupra peisajului este restrâns ca arie și timp. După

terminarea lucrarilor de construcții montaj, ținând cont ca aproximativ 52% din suprafața terenului va fi

reprezentată de spații verzi, aspectul asupra peisajului va fi unul vizibil îmbunătățit.



122


In timpul fazei de exploatare, impactul asupra peisajului este generat de transportul,

manipularea și depozitarea materiilor prime, materialelor auxiliare și deșeurilor rezultate în procesul

tehnologic. Ținând cont că aceste activități se vor realiza controlat, conform planurilor de

management a organizației și prevederilor legale în vigoare considerăm că impactul asupra mediului

vizual va fi redus.

O analiza a tipului si valorii estetice a peisajului in imprejurimi arata un impact general pozitiv

al activitatilor economice planificate.

Construcția si operarea infrastructurii interioare si periferice a instalației va deteriora temporar

unele dintre resursele estetice ale zonei din imediata vecinatate, însă după finalizarea lucrărilor de

construcții (inclusiv realizării bretelei de drum), impactul asupra peisajului din zonă va fi diminuat

considerabil.

Ținând cont de specificul instalației - valorificarea biomasei animale, inclusiv deșeuri de

origine animală și evitarea depozitării necontrolate a acestora – aceasta va avea un efect pozitiv

semnificativ asupra peisajului la nivel regional sau chiar național.

Avand in vedere aspectele pozitive semnificative si aspectele negative nesemnificative,

impactul general al proiectului propus asupra peisajului este benefic.

4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

4.7.1. Considerații privind mediul social și economic în zona studiată

Amplasamentul ales pentru realizarea investiției se află pe o platformă industrială la circa 1

km distanță de primul receptor (locuință).

Terenurile învecinate au destinație agricolă.

4.7.2. Impactul prognozat asupra mediului social și economic

Surse de poluare


In perioada de constructie, muncitorii pot fi expusi unor niveluri inalte de zgomot si praf în

cursul modelarii terenului, pregatirii drumului de acces sau realizării lucrăriilor de construcții –

montaj.



123

In cursul acestei perioade, impactul poate fi redus daca sunt aplicate masurile necesare

pentru protectie si atentionare in vederea evitarii oricaror accidente.

Emisia de zgomot din echipamente va respecta toate reglementările in vigoare cu privire la

limitele de zgomot permise.

In timpul perioadei de constructie, vor fi oferite locuri de munca populatiei și acest lucru va

avea un impact pozitiv.


Impactul potential asupra sanatatii publice în faza de exploatare poate fi dat de:

- emisii de noxe (gaze arse) în aer, care ar putea afecta sănătatea publică;

- emisii de substanțe periculoase în sol și apele freatice, care ar putea afecta pe de-o parte calitatea

solului din zonă și implicit și sănătatea publică (în zonă există terenuri agricole), iar pe de altă parte

calitatea apelor freatice de mică adâncime și respectiv și calitatea vieții din zona afectată;

- emisii de biogaz în caz de avarie: expunerea localnicilor la emisiile de gaze cu efect de seră

generate de instalație în caz de avarie poate afecta sanatatea acestora;

- emisii și/sau scurgeri de substanțe poluante generate de transportul de materii prime, materiale

auxiliare și deșeuri;

- emisii generatoare de miros: datorate depozitării necorespunzătoare a materiilor prime,

digestatului sau datorită operării necorespunzătoare a stației de epurare;

Pentru a preveni și a reduce poluarea factorilor de mediu, care pot influența în mod negativ

locuitorii din zonă, atât în perioada de construcție cât și în cea de exploatare, prin proiect au fost

prevăzute măsuri de pevenire și reducere, menționate în capitolele anterioare.

Prin realizarea proiectului „Instalaţie tehnologică de producere a energiei din biomasă prin

cogenerare, cu o capacitate de 4 MW, amplasată în Municipiul Codlea, Judeţul Brașov”, impactul

asupra mediului social și economic va fi unul benefic. Acesta s-a apreciat datorită următoarelor

argumente:

- diversificarea surselor de producere a energiei şi reducerea dependeţei de resursele de energie

primară;

- identificarea și dezvoltarea unor noi tehnologii energetice în vederea dezvoltării durabile și

competitivității industriale;

- utilizarea deșeurilor și subproduselor rezultate din industria alimentară, abatorizare, inclusiv

produsele exiprate și valorificarea acestora în vederea producerii de energie electrică și termică;



124

- reducerea cantității de deșeuri de origine animală și prevenirea poluării datorată gestiunii

necorespunzătoare a acestora;

- reducerea cantității de gaze cu efect de seră, prin producerea de energie din surse regenerabile;

- de asemenea, realizarea proiectului contribuie la reducerea impactului negativ al sectorului

energetic asupra mediului și la respectarea obligațiilor asumate în privința reducerii emisiilor de

gaze cu efect de seră și a emisiilor de poluanți atmosferici, care au efecte asupra mediului socio-

economic;

- creșterea nivelului de dezvoltarea a zonei;

- asigurarea de noi locuri de muncă, etc.

În acest context, ținând cont de impact negativ redus și impactul pozitiv semnificativ, se

poate concluziona că impactul proiectului asupra mediului socio-economic este unul benefic.

4.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL

Realizarea proiectului nu va avea impact asupra condițiilor culturale și etnice ori asupra

patrimoniului cultural.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Prin această investiție se propune o soluţie de producere a energiei electrice si termice, prin

valorificarea biomasei din industria alimentară şi subproduse ale abatorizării (sânge, SNCU

categoria a II-a, nămol de decantare, apă cleioasa, grăsimi, produse alimentare expirate). Soluţia

propusă este performantă din punct de vedere tehnico –economic şi cu impact redus asupra

mediului.

În acest sens, au fost avute în vedere următoarele alternative:

1. valorificarea biomasei existente într-o instalaţie compusă din două module: un modul de

biogaz pentru valorificarea materiei prime şi producerea de energie electrică şi termică şi

printr-un modul de valorificare energetică a grăsimilor;

2. valorificarea biomasei existente într-o instalaţie compusă dintr-un singur modul de biogaz;



125

Alternativa nr. 1 – Implementarea proiectului prin valorificarea biomasei existente într-o

instalaţie compusă din două module: un modul de biogaz şi un modul de valorificare a

grăsimilor

Prin această alternativă s-a investigat posibilitatea de implementare a proiectului de producere

a energiei termice şi electrice într-o centrală cu o capacitate de producție de 4 MW, compusă din

două module:

MODULUL DE BIOGAZ – 2,5 MW;

MODULUL DE VALORIFICARE ENERGETICĂ A GRĂSIMILOR – 1,5 MW;

Modulele functionează independent, cu surse de materii prime regenerabile diferite, producţia

de energie electrică fiind preluată de un post de transformare care va face transferul către reţeaua de

distribuţie (în conformitate cu planul de situație anexat).

Evacuarea energiei electrice produse prin 2+2 generatoare (aferente celor 2 motoare de biogaz

si celor 2 motoare de biocombustibil) se face prin intermediul unor cabluri trifazate care vor

asigura legatura directa cu postul de transformare. Dată fiind puterea electrica ce urmează a fi

evacuată, este probabil ca tensiunea de producere a energiei electrice sa fie de 6 kV, tensiune la care

urmează să functioneze și cablurile de conectare a generatoarelor la postul de transformare.

Postul de transformare va asigura ridicarea tensiunii de producere (6 kV) la tensiunea de

distributie din reteaua locală a Electrica Transilvania Sud, adica la 20 kV. Postul de transformare va

contine doua transformatoare 20/6 kV, cu o putere totală ce poate fi tranzitată de minim 5 MVA

(puterea unitara a transformatoarelor va fi de minim 2,5 MVA). Cablurile vor fi pozate pe o

estacadă care să asigure protecția acestora față de orice posibil contact cu personalul de explotare

sau cu agregatele aflate în mișcare pe teritoriul platformei pe care va fi amplasat proiectul studiat.

Toate instalațiile electrice vor fi echipate cu protecții la scurtcircuit, conform normativelor în

vigoare.

Modulul de biogaz:

Materia primă este reprezentată de biomasă, după cum urmează: SNCU categoria 2 Produse alimentare expirate Apă încărcată organic Nămoluri de decantare Sânge.

La aceastea se adaugă apă pentru reglarea compoziției de azot.



126

Cantitatea de biomasă utilizată în cadrul acestui modul este prezentată în structură şi

procente în figura de mai jos.

Biomasa utilizată (prezentată procentual) în cadrul Modulului de biogaz

Cantitatea totală de materie primă intrată în procesul de producere biogaz este de circa 13 tone

biomasă/oră.

Biogazul rezultat prin digestia anaerobă a biomasei de origine animală, mai putin grăsimile,

este valorificat pentru producerea de energie electrică și termică în 2 grupuri de cogenerare.

Producția anuală de biogaz se estimează a fi de circa 7.759.914 mc, cu un conținut de CH4 de

cca 60%.

Modulul de biogaz este prevăzut cu două digestoare cu funcționare continuă fiecare cu

volumul 3220 mc. Acestea sunt confecționate din metal, fiind prevăzute cu sistem de agitare și

sistem de încălzire, astfel încât să se mențină o temperatură constantă de procesare. Temperatura

constantă de procesare reprezintă una din condițiile de bază pentru operarea în condiții stabile și

obținerea biogazului. Corelat cu tipul de bacterii utilizate în rețetă, temperatura în digestoare va fi

menținută la temperaturi mezofile (între 40-45 º Celsius). Procesul are loc la un pH cuprins între

6,8 -8,2. Procesul de fermentare anaerobă durează timp de 21 de zile.

Cantitatea totală de digestat la ieşire va fi de 95.723 tone/an, cu un conținut total de substanță

uscată de 3 % şi un conţinut de 2 % substanță organice. Digestatul condus spre decantorul

centrifugal în vederea separarii.Fracţia solidă va fi incinerată, iar fracţia lichidă va fi epurată în

stația de epurare, fiind apoi recirculată.

Gazul format si colectat este supus tratamentului de dezumidificare si desulfurare.

Componenta cea mai periculoasă, care trebuie eliminată din biogaz, este reprezentată de

hidrogenul sulfurat, care combinat cu umiditatea din biogaz produce acidul sulfuric, care la rândul

său declanșează procesul de corodare a instalației. Desulfurizarea se va face biologic prin dozarea



127

unei cantitati mici de aer (max 1% O2) care va stimula bacteriile sa transforme sulful din H2S in

sulfura solida. Daca continutul de H2S este foarte ridicat atunci tratarea biologica nu este suficienta

pentru reducerea continutului H2S la sub 200 ppm. Astfel se va adauga clorura ferica ( FeCl3) sau

sulfat de fier (FeSO4).

In biogaz exista si vapori de apa. Pentru condensarea vaporilor de apa biogazul va parcurge

un traseu de țevi îngropate unde temperatura biogazului va scadea. Astfel concomitent cu răcirea

biogazului se produce și condensarea vaporilor de apă. Apa (condensatul) se acumulează în puțuri

de condensare și este eliminată prin pomparea acesteia în rezervorul de post fermentare sau in stația

de epurare.

Dupa ce biogazul devine uscat, acesta trece printr-un filtru carbon activ pentru a separa

urmele de H2S rămase. Aceasta filtrare suplimentara se faca pentru protejarea motorului pe gaz care

permite 200 mg H2S / m3 biogaz. Filtrul carbon activ va reduce pana la 3 ppm continutul de H2S si

va proteja motorul chiar si in cazul cazul unor anormalitati din proces, pentru scurt timp, cand din

fermentator pleaca biogaz cu o cantitate prea mare de H2S.

Gazul purificat va fi adus la presiunea de lucru și transportat către cele două motoare de

biogaz (CHP1, CHP 2) cu ajutorul a două compresoare.

Pe traseul de transport al gazului spre motoare este amplasată o faclă dimensionată la un debit

2000 mc biogaz/h. Facla de biogaz include o supapă și un sistem ignifug operat automat. Rolul

acesteia este de consumator de necesitate a instalației de biogaz pentru a împiedica emisia

biogazului nears în cazul unei opriri accidentale a motoarelor sau avarii ale instalaţiilor.

Sistemul de biogaz trebuie securizat prin adăugarea unor dispozitive de deflagrație la

dimensiuni adecvate.

Ţinând cont de disponibilul de materie primă (54.400 t/an) se consideră că se poate obţine un

debit mediu de 995 Nm3/h de biogaz, adică o producţie zilnică de aproximativ 23886 Nm3 și o

producție anuală de circa 7.759.914 Nm3.

Pornind de la premisele considerate anterior, unitatea de producere a energiei electrice și

termice în cogenerare a fost configurat din două motoare pe biogaz, cu puterea electrică de câte

1415 kWe fiecare. Randamentul fiecărui motor a fost considerat aproximativ 30%, la o funcţionare

cu biogaz având un conţinut minim de 60% metan.

Productia de energie elctrica ( în 2 CHP , Eficientă Elelectrică = 42,1% ) este de 2.83

MWeh.

Modulul este planificat să funcţioneze 7797 ore /an. În acest sistem, producţia de energie

electrică este de 22. 066 MWe/an. Simultan cu energia electrică produsă de motoarele pe biogaz, se



128

obţine 21.543 MWh/an energie termică care va fi vândută către furnizorul principal de materie

primă.

Modulul de valorificare energetică a grăsimilor:

Acest modul, dimensionat la o capacitate de cca 1.5 MW, constă în transesterificarea

grăsimilor animale, producerea biodieselului și valorificarea acestuia prin combustia în două

motoare Diesel.

Materiile prime și materialele utilizate în proces sunt următoarele:

grăsimi animale - 3000 t/an

metanol – 276 t/an

metoxid de potasiu în soluție metanol 32% (KM 32) -105 t/an

adsorbant celulozic – 6.3 t/an

răsină schimbătoare de ioni (amberlită) – 1,1 t/an.

Intrările de materii prime și materiale incluse în modulul de valorificare a grăsimilor animale

sunt prezentată în diagrama de mai jos.

Diagrama inputurilor modul valorificare energetică grăsimi animale

Modulul de valorificare energetică a grăsimilor este compus din următoarele:

unitate de esterificare a acizilor grasi liberi;

unitate de transesterificare (unitate centrală de producție – UCP);

unitate de filtrare;



129

unitate centrală de control (UCC);

rezervoare de grăsimi animale (2 X 10 mc);

gospodăria de materiale auxiliare (metanol, metoxid de potasiu în soluție metanol 32%, răsină

schimbătoare, adsorbant celulozic);

rezervoare de biodiesel (2 X 25 mc);

unitate de cogenerare (2X 1MWh);

compresor

pavilion tehnico-administrativ (laborator, birouri, vestiare);

Fazele procesului de valorificare a grăsimilor sunt:

1. Recepția și depozitarea materiei prime și materialelor auxiliare;

2. Încălzirea grăsimilor animale la temperatura optimă de reacție;

3. Transferul materiei prime;

4. Dozarea reactivilor

5. Reacția de transesterificare;

6. Separarea biodieselului

7. Purificarea biodieselului

8. Valorificarea energetică a biodiesel

.

Modulul este planificat să funcționeze 7920 ore/an.

În cadrul acestui modul producția de energie electrică este de 12672 MWhe/an, iar cantitatea

de energie termică este de 12672 MWht/an.

Energia electrică produsă va fi evacuată prin reţeaua electrică aeriană situată la limita de

proprietate a Waste 2 Energy Management SRL (ELITE MANAGEMENT S.R.L.) - PROTAN

S.A Codlea. Legătura dintre generatoarele electrice şi posturile de transformare se va face cu

ajutorul unei reţele de cabluri supraterane, pentru care se va amenaja o estacadă.

Ca rezultat al combustiei biodieselului, se produce energie termică care va fi integrată alături

de energia termică produsă în modulul de biogaz și va fi comercializată către S.C. PROTAN S.A.

Producţia totală de energie în cazul scenariului prezentat, este de 34.738 MWhe/an şi

34.215 MWht/an.



130

Alternativa nr. 2 – Implementarea proiectului prin valorificarea biomasei existente într-o

instalaţie compusă dintr-un singur modul de biogaz;

Prin acestă alternativă s-a investigat posibilitatea de implementare a proiectului de producere

a energiei termice şi electrice, într-un singur modul de biogaz.

Prin această solutie se propune valorificarea potenţialului energetic al materiei prime: nămol

decantat, sânge, produse alimentare expirate, SNCU categoria II, apă încărcată organic, grăsimi

animale, utilizând aceleasi cantități de materii prime ca și în scenariul propus anterior.

Procesul de valorificare constă în utilizarea întregii cantități disponibile de biomasă pentru

producerea de energie electrică și termică în cogenerare prin intermediul motoarelor de biogaz.

Cantitatea de biomasă utilizată în producerea energiei prin cogenerare în cazul acestui

scenariu este prezentată în tabelul și în figura de mai jos.

Materii primeMasa

(t/an)Biogaz (mc/an)

Producție energie electrică

(kWhe/an)

SNCU categoria 2 10.000 2.717.719 8.196.761

Produse alimentare expirate 12.600 1.915.200 4.813.606

Apă încărcată organic 30.600 2.945.760 8.514.353

Nămoluri de decantare 600 153.400 462.661

Sânge 600 27.835 79.287

Grăsimi animale 3.000 876.000 2.490.759

TOTAL 57.400 8.635.914 24.557.427

La aceastea se adaugă apă pentru reglarea compoziției de azot (V= 52760 mc).

Biomasa utilizată (prezentată procentual) în cadrul alternativei II



131

Procesul de producere a energiei electrice şi termice constă într-o instalaţie de biogaz similară

cu cea prezentată anterior, cu menţiunea că în acest caz, în cadrul materiei prime intrate este inclusă

şi grăsimea propusă anterior pentru valorificare independent (prin procese de transesterificare,

producere de biodisel și combustia acestuia).

Conţinutul mediu de gaz metan va fi considerat la minim 60%, ceea ce va duce la o putere

calorifică minimă de calcul de aproximativ 6 MWh/ 1000Nm3 biogaz.

În cazul alternativei de faţă au fost considerate 3 motoare pe biogaz, cu puterea electrică de

câte 1415 kWe, fiecare dintre ele, cu un grad de încărcare de 80 % ceea ce înseamnă că producția de

energie electrică este de 3,39 MWhe.

Instalaţia este planificată să funcţioneze la fel ca în cazul precedent, adică 7797 ore /an.

Producţia de energie electrică este de 24.557 MWhe/an, iar cea termică este de 23.975

MWht/an.

În cazul acestei variante, deși se utilizează aceeași cantiate de materii prime ca și în scenariul

precedent, producția de energie electrică este mai mică cu 10.181 MWhe/an iar cea termică scade

cu 10.240 MWht/an, ceea ce constituie implicații economice negative majore. Din acest motiv,

implementarea acestei alternative ar conduce la o scădere a veniturilor cu peste 650.000 Euro/an.

Reducerea cantității de energie electrică din surse regenerabile nu este benefică fiind contrară

prioritățiilor Uniunii Europene în ceea ce privește eficiența energetică și valorificarea deșeurilor.

Implementarea acestui scenariu va determina și alte influențe negative:

Numărul certificatelor verzi primite de către beneficiar vor fi mai puține cu 30546, ceea ce

înseamnă reducerea considerabilă a veniturilor cu valori între 824.742 Euro și 1.680.030

Euro/an;

Crește cantitatea totală de digestat produs cu circa 5300 t/an, ceea ce înseamnă costuri

suplimentare pentru prelucrarea și eliminarea prin incinerare a acestuia;

În concluzie, din punct de vedere al veniturilor, implementarea acestui scenariu ar conduce la

scăderea veniturilor cu cel puțin 1.500.000 Euro/an.

Din punct de vedere tehnic, procesarea biomasei într-un singur modul conduce la un

coeficient de valorificare inferior a potențialului energetic al acesteia.



132

6. MONITORIZARE

Monitorizarea presupune supravegherea permanentă a modului de încadrare calitativă a

efluenţilor emişi în limitele şi valorile de prag, prevăzute de legislaţia din domeniul protecţiei

mediului, pentru fiecare factor de mediu (apă, aer, sol).

Monitorizarea se va efectua prin doua tipuri de actiuni:

- supravegherea din partea organelor abilitate si cu atributii de control;

- automonitorizare;

Automonitorizarea are urmatoarele componente:

- monitorizareal emisiilor si calitatii factorilor de mediu;

- monitorizarea tehnologică/monitorizarea variabilelor de proces;

- monitorizarea post-inchidere;

Automonitorizarea emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu

conditiile impuse de autoritatile competente. Automonitorizarea emisiilor constă in urmarirea

concentratiilor de poluanti.

Pe durata execuţiei proiectului se va urmări evaluarea următoarelor aspecte:

- calitatea solului rezultată din excavaţii pentru a se decide asupra locaţiilor de depozitare

a acestuia. Prin contractele de antrepriză încheiate de beneficiar, aceasta este sarcina contractuală a

executantului.

- nivelul emisiilor din aer, pentru a servi ca probe martor în timpul monitorizării impactului

proiectului

- calitatea solului din zona riverană pentru a servi ca probe martor în timpul monitorizării

impactului proiectului

- nivelul zgomotului la limita amplasamentului în perioada de execuţie a lucrărilor de

excavaţii.

În perioada de funcţionare, activitatea de automonitorizare a calitatii mediului se va face în

laboratorul propriu pentru determinarea principalilor parametrii ai apei epurate și cu ajutorul

detectoarelor pentru identificarea emisiilor fugitive de metan.

Automonitorizarea tehnologică se va realiza în scopul asigurării condițiilor optime de

desfășurare a proceselor tehnologice. Aceasta se va realiza după caz, automat sau în cadrul

laboratorului propriu.

Procesul de monitorizare tehnologică include colectarea şi analiza parametrilor fizici şi

chimici. Sunt necesare teste curente de laborator, în vederea optimizării procesului digestie



133

anaerobă și transesterificare şi a evitării colapsului procesului de producţie a biogazului ori

biodieselului. Ca un minimum necesar, trebuie monitorizaţi următorii parametri:

A) Modul biogaz

• Tipul şi cantitatea materiei prime introduse (zilnic).

• Temperatura de procesare (continuu).

• Valoarea pH-ului (continuu).

• Nivelul de umplere (continuu).

• Cantitatea şi compoziţia gazului (zilnic).

Compoziția digestatului (pe loturi de 20 t)

B) Modulul de biodiesel:

Monitorizarea modulului de biodiesel se face automat în unitatea centrală de control. Aici sunt

monitorizate intrările în reacția de esterificare și transesterificare a grăsimilor animale dar și ieșirile.

Paramentrii monitorizați sunt:

• debitul de materie primă și materiale auxiliare (continuu);

compoziția biodieselului (continuu);

C) Stația de epurare:

• debitul de ape uzate la intrarea în stația de epurare (continuu);

compoziția apei la intrarea în stație (CBO5, CCO-Cr, N total, etc.) (lunar);

• debitul de ape epurate la ieșirea din stația de epurare (continuu);

• compoziția nămolului (lunar);

cantitatea de materiale floculante și coagulante (continuu);

compoziția apelor epurate (CBO5, CCO-Cr, N total, pH), (zilnic);

Monitorizarea emisiilor (apă, aer, sol și deșeuri) se va realiza prin laboratoare acreditate,

conform prevederilor din autorizațiile de mediu și de gospodărire a apelor pentru determinarea

nivelului poluanților emiși reglementați și cu frecvența solicitată de autoritățile abilitate.

Monitorizarea post-închidere are în vedere următoarele aspecte:

- eliminarea stocurilor de materii prime și materiale auxilare de pe amplasament;

- evacuarea materialelor din rezervoare/reactoare/bazine/conducte și spălarea lor;

- conservarea sau după caz demolarea costrucțiilor și instalațiilor, cu gestiunea

corespunzătoare a materialelor rezultate în cazul demolării;

- stabilirea calității solului și a apelor freatice la încetarea activității;



134

7. SITUAŢII DE RISC

A) RISCURI NATURALE

Conform studiului geologic efectuat, amplasamentul propus prezintă următoarele

caracteristici:

Seismicitatea: Conform prevederilor Normativului P100/1992 și SR 11100/1-93 perimetrul

localității Codlea se încadrează în zona seismică de calcul F, având coeficientul seismic ag = 0.08 și

Tc= 0.7 sec.

Conform SR 11100/1-93 amplasamentul viitoarelor construcții este încadrat în zona de

macroseismicitate I=7 pe scara MSK (unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire

de 50 ani).

Conform normativului P 100/1-2006, amplasamentul este caracterizat printr-o valoare a

accelerației terenului ag= 0.20 g, pentru IMR de 100 ani.

Din punct de vedere al perioadelor de colț, amplasamentul este caracterizat prin Tc= 0.7 s.

Din punct de vedere al încadrării în categoria geotehnică, conform normativului NP

074/2007, pentru obiectivele proiectate – punctajul total estimat este de 12 puncte, motiv pentru

care se estimează o încadrare la categoria geotehnică 2 și un risc geotehnic de tip „moderat”.

Din punct de vedere al potențialului de producere al alunecărilor de teren, amplasamentul se

află în zona de risc mediu, cu probabilitate intermediară de alunecare a terenului

Nivelul apei freatice variază în mod normal în intervalul -15 m adâncime. Nivelul

hidrostatic nu a fost interceptat în forajele executate, până la adâncimea de 1.5 m de la cota

terenului natural.

B) RISCURI TEHNOLOGICE

Pentru identificarea riscurilor tehnologice s-au avut în vedere cele două module ale

instalației și fazele de proces ale fiecărui modul. În acest sens au fost identificate următoarele

situații posibile de risc pe parcursul fluxului tehnologic al instalației:

a. Modul biogaz:

a.1. Recepție - depozitare materii prime:

-riscul eliberării de poluanţi în timpul manipulării materiilor prime;

- risc de infestare cu agenți patogeni;



135

a.2.Tratare termică:

- riscul dereglării aparaturii de control, reglare și înregistrare a temperaturii;

a.3. Digestie. Post-digestie:

- riscul contaminării solului cu substanțe poluante (scurgeri materiale);

- risc de explozie;

- risc de incendiu;

- risc de otrăvire/asfixiere;

a.4. Purificare biogaz

- risc explozie;

- risc incendiu;

- risc otrăvire/asfixiere;

a.5. Transport. Combustie biogaz

- risc explozie;

- risc incendiu;

- risc de poluări accidentale cu gaze cu efect de seră;

a.6. Epurare ape uzate

- risc de poluare a apei de suprafață;

- risc de poluare a aerului;

- risc de poluare sol/subsol;

b. Modulul de biodiesel:

b.1. Recepția și depozitarea materiei prime și materialelor auxiliare;

- risc de otrăvire/asfixiere;

- risc de incendiu;

- risc de emisii substanțe poluante (mirosuri);

b.2. Transferul materiei prime;

- risc de poluare a factorilor de mediu prin scurgeri de substanțe poluante;

b.3. Dozarea reactivilor

- risc de poluare datorită emisiilor de substanțe periculoase;

b.4. Reacția de transesterificare;

- risc de scurgeri de substanțe periculoase (metanol și metoxid de potasiu);

b.5. Separarea biodieselului

– risc de incendiu

- risc de scurgeri de biodiesel și metanol cu efecte negative asupra factorilor de mediu;



136

b.6. Purificarea biodieselului

- risc incendiu;

- risc de poluare a factorilor de mediu;

c. Valorificare energetică a biogazului și biodieselului:

- risc emisii poluanți în aer;

- riscuri mecanice;

d. Post Trafo

- risc de elctrocutare;

- risc de ardere;

În tabelul nr. 7.1. sunt prezentate riscurile identificate, factorii de mediu afectați, precum și

măsurile de prevenire, control și diminuare a efectelor.



137

Tabel 7.1. Riscuri și măsuri de prevenire, control și diminuare a efectelor

Nr.Crt.

Riscul potențial Factori afectați/Amploare Măsuri de prevenire, control și diminuarea efectelor

1 Risc de explozie șiincendiu

- factorii de mediu (apă, aer, sol-subsol);- mediul socio-economic;Amploare:

- în spațiu: se limitează la platformaindustrială

- în timp: efectele imediatate sunt descurtă durată (emisii poluanți, etc), iarefectele socio-economice pot fi dedurată mai mare în funcție deamploarea evenimentului;

- rezervoarele și conductele pentru stocarea și vehicularea biogazului șibiodieselului sunt realizate din materiale rezistente și proiectate pentru acorespunde condițiilor de funcționare a instalației;- depozitul de metanol și metoxid de potasiu este dotat cu o conductă deaerisire cu opritor de flăcări și conductă de retur a vaporilor de metanol;- pentru prevenirea formării amestecurilor explozive aer-metan, instalația esteprevăzută cu detectoare de CH4;- pentru prevenirea creșterii presiunii în post-digestor, în cazul unei avarii lageneratoarele pe biogaz instalația este prevăzută cu un consumator denecesitate (faclă) proiectat să poată arde în condiții de siguranță debitul debiogaz generat de instalație;- instruirea personalului privind pericolele de explozie și incendiu;- elaborarea unui regulament intern cu privire la măsurile de prevenire aincendiilor și exploziilor;- elaborarea unui plan pentru situații de urgență;- în caz, de incendiu amplasamentul este dotat cu o rezervă de apă deincendiu;- amplasamentul va fi dotat cu sistem de supraveghere video, iar accesul se vaface în baza unei cartele electronice;- instalația este prevăzută cu paratrăznete;- respectarea planurilor de mentenanță și control a stării tehnice a instalațiilorși echipamentelor de pe amplasament;

2 Risc de electrocutare și/sauardere Factori umani;

- Postul trafo este capsulat;- traseele de transport și distribuție a energiei electrice vor fi proiectate șirealizate cu respectarea normelor specifice în vigoare;- intervențiile la postul trafo și instalațiile electrice aferente se vor face numaide personal autorizat;- instruirea personalului;- respectarea planurilor de mentenanță și control;

3 Risc de otrăvire/asfixiere

Factori umanFaunaAmploare: local și temporar

- depozitarea materiilor prime, materialelor auxiliare și desfășurareaproceselor generatoare de substanțe ce pot provoca otrăviri/asfixieri serealizează în spații închise, din care evacuarea gazelor se face controlat prinintermediul filtrelor carbon;



138

- metanolul și metoxidul de potasiu sunt depozitate într-un spațiu închis,special amenajat în cadrul gospodăriei de materiale auxiliare, în care accesuleste restricționat;- instruirea personalului;- asigurarea echipamentelor de protecție adecvată;- realizarea unui plan de situații de urgență și intervenții intern și extern, caresă prevadă măsuri de limitare în spațiu și în timp a efectelor unui eveniment;

4 Risc de poluare cusubstanțe generatoare demiros, substanțepericuloase și gaze cu efectde seră

Factori de mediu (apă, aer, sol –subsol)Sanatatea populației;Fauna și flora;Amploare: limitată în spațiu și timp

- depozitarea materiilor prime, materialelor auxiliare și desfășurareaproceselor generatoare de substanțe ce pot provoca miros se realizează înspații închise, din care evacuarea gazelor se face controlat prin intermediulfiltrelor carbon;- depozitarea digestatului în rezervoare etanșe, pentru a preveni emisii demirosuri și predarea acestuia spre eliminare/valorificare, după un grafic caresă evite staționarea pe amplasament a unor cantități mari;- elaborarea unui plan de control a stării tehnice a ambalajelor și spațiilor dedepozitare a substanțelor periculoase și a instalațiilor de transport a acestora;- elaborarea și aplicarea unui plan de mentenanță a echipamentelorcomponente ale stației de epurare și a conductelor și rețelelor de canalizaredin incintă, în scopul prevenirii scurgerilor și depunerilor de materialegeneratoare de mirosuri;- respectarea planului de mentenanță și de control a stării tehnice șisupravegherea permanentă a proceselor de purificare a biogazului și obținere abiodieselului și de valorificare energetică a acestora;- controlul permananent a concentrației de gaz metan din atmosfera cu ajutoruldetectoarelor;- menținerea faclei într-o stare tehnică corespunzătoare, capabilă să preia înorice moment surplusul de gaz metan din instalație;- automonitorizarea și monitorizarea emisiilor în factorii de mediu;-elaborarea unui plan de gestiune a deșeurilor;

5 Risc de poluare biologică Factor uman;Factorii de mediuBiodiversitate

- transportul, manipularea și tratarea termică a materiilor prime cu respectareacondițiilor din Regulamentul C.E. 1774/2002, cu modificările ulterioare;



139

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Evaluarea impactului asupra mediului este procesul menit să identifice si să stabilească în

conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si

secundare ale proiectului asupra sănătăţii oamenilor si a mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului stabileste măsurile de prevenire, reducere si, unde

este posibil de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de

mediu (fiinţe umane, fauna, flora, sol, apa, aer, clima, si peisaj, bunuri materiale si patrimoniu

cultural, interacţiunea dintre acesti factori).

Studiul de evaluare a impactului a avut la bază datele și informațiile furnizate de beneficiar

și proiectant.

Dificultăţile se refera la estimarea cuantificata a efectelor, unde s-a folosit o metoda de

apreciere.

Dificultăţi au fost întâmpinate la stabilirea impactului cumulativ al instalațiilor de pe

platforma industrială, ținând cont de specificitatea proiectului propus (utilizarea biomasei de origine

animală la producerea de biogaz și biodiesel și valorificarea energetică a acestora).



140

9. REZUMAT NETEHNIC

9.1. Scurtă descriere

Obiectul investiției constă într-o instalatie tehnologică de producere a energiei verzi din

biomasă animală prin cogenerare, cu o capacitate de 4 MW. Cu ajutorul acestei instalatii se vor

putea produce și comercializa energie electrică și termică. Implementarea proiectului se va face prin

valorificarea biomasei existente într-o instalaţie compusă din două module: un modul de biogaz

pentru valorificarea produselor expirate, SNCU cat. 2, sânge, nămoluri, apă încărcată organic şi

producerea de energie electrică şi termică şi printr-un modul de valorificare a grăsimilor animale ce

constă în transesterificarea grăsimilor animale, producerea biodieselului și valorificarea acestuia

prin combustia în două motoare Diesel.

Instalația este proiectată pentru a produce anual o cantitate de energie electrică de 34.738

MWh și o cantitate anuală de energie termică de 34.215 MWh.

Energia electrică produsă în instalație va fi evacuată prin reţeaua electrică aeriană situată

la limita de proprietate a Waste 2 Energy Management SRL - PROTAN S.A Codlea. Legătura

dintre generatoarele electrice şi posturile de transformare se va face cu ajutorul unei reţele de

cabluri.

Energia termică produsă în cele două module ale instalației va fi comercializată către S.C.

PROTAN S.A.

Această investiţie se încadrează în priorităţile cuprinse în planurile naţionale şi locale de

reducere a poluării şi a încălzirii globale.

9.2. Structuri şi construcţii

Indici teritoriali

Existent: În prezent Procentul de ocupare al terenului (P.O.T) este de 0% iar Coeficientul de

Utilizare (C.U.T) de 0.0.

Propus:

In urma realizarii investitiei parametrii vor fi urmatorii:

Suprafata totala a terenului: 14026.00mp

Suprafata construita: 3373.90mp

Suprafata desfasurata: 4015.90mp



141

Suprafata platforme: 2950.00mp

Suprafata spatiu verde: 7317.10mp

Procentul de ocupare al terenului va fi de 24.05% iar Coeficientul de Utilizare de 0.29.

Caracteristicile tehnice si functionale ale corpurilor principale de cladire

Situația existentă:

In prezent terenul nu adaposteste nicio constructie.

Situația propusă:

Instalația proiectată va fi compusă din următoarele construcții:

Modul biogaz:

- clădire biogaz;

- bazin digestor;

- bazin postdigestor;

- bazin mixt;

- bazin stocare;

- stație de epurare: clădire pompe, bazin;

Modul grăsimi:

- clădire biodiesel;

Clădire unitate de cogenerare;

Post Trafo

Organizarea incintei:

Incinta dedicată investiției propuse de SC Waste 2 Energy Management SRL, va fi amenajată

astfel:

În partea de nord vest a incintei se propune amplasarea modulului de biogaz, compusă din mai

multe construcții. Acesta se va afla la o distanță de 4.50m față de limita nordică, respectiv la o

distanță de 2.30m față de cea vestică.

Stația de epurare va fi amplasată în partea de sud –vest a incintei la o distanta de 3.00 m față

de limita de proprietate vestică, respectiv la 7.06m față de cea sudică.

În apropierea clădirilor post-trafo la o distanță de 10.60m se vor amplasa cladirile de

cogenerator. Acestea vor fi la o distanță de 8.60m una față de cealaltă și la o distanță de 1.88m față

de limita estică.

Cladirile post trafo vor fi amplasate în partea de nord- est a incintei, la o distanță de 4.38m

față de limita nordică și la o distanță de 8.90m față de limita estică.



142

In partea de sud- est a incintei va fi amplasat modulul de valorifcare energetică a grăsimilor,

respectiv cladirea de biodiesel (modulul de valorificare energetică a grăsimilor) la o distanță de

8.34m față de limita sudică si la 5.00m față de cea estică.

Incinta va beneficia de drumuri si platforme de beton, cu pante de scurgere si rigole pentru

scurgerea apelor pluviale către spatiul verde (de-a lungul aleilor se vor amenaja canale pentru

drenarea apelor). Incinta va fi protejată cu împrejmuire.

Pentru asigurarea funcţionării instalației este necesară asigurarea conexiunii la reţeaua de

electricitate și racordarea la reţeaua de alimentare cu apă şi reţeaua de canalizare.

În contextul condiţiilor naturale de pe amplasament, pentru asigurarea necesarului cantitativ

şi calitativ de apă al obiectivului, s-a propus racordarea la rețeaua existentă de pe platforma

industrială. În acest sens, necesarul de apă potabilă (Q= 0,18 mc/zi) va fi preluat din sistemul public

de alimentare existent pe platforma industrială.

Necesarul de apă tehnologică va fi asigurat inițial din puţul forat existent pe platforma

industrială (aflat în incinta PROTAN S.A. Codlea), ulterior acestea reprezentând ape epurate în

instalația propusă a se realiza pe amplasament. În acest sens, procesul de epurare a fost proiectat

astfel încât să asigure o calitate a efluentului care să se încadreze atât în reglementările în vigoare,

dar care să asigure și calitatea necesară procesului tehnologic din cadrul modului de biogaz. Statia

de epurare a fost dimensionată pentru un debit de Q uz= 200 mc/zi. Aceasta va asigura epurarea

apelor tehnologice și apelor provenite din spălările tehnice. Apele epurate vor fi recirculate.

Apele uzate menajere vor fi preluate de rețeaua de canalizare interioară și conduse în rețeaua

de canalizare publică, îndeplinind condițiile NTPA 002/2002.

Energia termică necesară în procesul tehnologic este asigurată de către furnizorul de

materie primă – SC. Protan S.A., care deține o facilitate pentru producerea agentului termic la

parametrii necesari.

Asigurarea cu energie electrică a instalației se va face prin conectarea la rețea, în

conformitate cu prevederile avizului nr. 700/9769/30.06.2010 emis de Electrica Distribuție

Transilvania Sud S.A.



143

9.3. Deşeuri

Deșeurile generate în faza de realizare și respectiv operare a instalației sunt:

a) faza de construcţie:

- resturi vegetale de la curăţirea terenului şi material de decopertare rezultat în urma săpăturilor –

vor fi colectate în vederea predării unui operator autorizat pentru eliminarea/valorificarea lor;

- deşeuri provenite din materiale de construcţii ca urmare a activităţii de construcţii şi montaj – vor

fi colectate şi predate centralizat la unităţi specializate în colectarea acestor tipuri de deşeuri;

- deşeuri menajere provenite de la personalul muncitor, care vor fi eliminate de pe amplasament de

către agentul de salubrizare din zonă, pe bază de contract de prestări servicii.

b) faza de exploatare:

- deșeuri tehnologice:

- digestat rezultat în procesul de digestie anaerobă;

- ambalaje produse expirate;

- materiale filtrante uzate;

- ambalaje materiale auxiliare (in procesul de transesterificare sunt utilizate materiale

auxiliare reprezentate de metanol, metoxid de potasiu, amberlita, adsorbant celulozic.)

- adsorbant celulozic;

- amberlită;

Deșeurile tehnologice vor fi colectate în recipienți etanși și depozitate pe o platformă special

amenajată în vederea predării către un eliminator/reciclator autorizat. Recipentele în care sunt

ambalate și depozitate metanolul și metoxidul de potasiu sunt returnate furnizorului.

- deșeuri menajere: acestea sunt reprezentate de deșeuri reciclabile și biodegradabile provenite de la

personalul instalației.

Deșeurile menajere vor fi colectate selectiv și vor fi predate unui operator autorizat în vederea

valorificări/eliminării.

Printr-un management corespunzător al deșeurilor, impactul acestora asupra factorilor de

mediu, inclusiv asupra sănătății populației se consideră a fi negativ nesemnificativ.



144

9.4. Apa

Alimentarea tehnologică și apă pentru uz menajer pe amplasament se va face prin racord la

instalațiile existente pe platforma industrială.

Apa tehnologică va fi inițial preluată din forajele existente pe platforma industrială, fiind

ulterior recirculată. În procesul de digestie anaerobă (modul biogaz) se va utiliza apă recirculată

(apă epurată).

Evacuarea apelor se va face prin sisteme separative de canalizare:

- apele pluviale sunt colectate de rețeaua de ape pluviale și conduse spre rețeaua de ape pluviale a

S.C. PROTAN S.A. - Sucursala Codlea și după o preepurare sunt deversate în emisar;

- apele uzate menajere sunt colectate de rețeaua internă și evacuate în rețeaua existentă pe

platformă, fiind ulterior deversate în sistemul public de canalizare;

- apele uzate tehnologice sunt conduse spre stația de epurare.

Tratarea apelor uzate se face etapizat după cum urmează:

- un proces de pretratare fizică si biologică a fazei lichide rezultate din procesul tehnologic de

producere a biogazului (un debit de aprox. 160 mc/zi);

- tratarea secundara biologică a apelor uzate obtinute in etapa anterioară.

Schema tehnologică a statiei este gandită a avea o linie a apei prin care se realizează tratarea

apelor uzate influente, dar și o linie de separare a nămolului care se reintroduce în modulul de

biogaz proiectat.

După epurare, apa este recirculată fiind reintrodusă în modulul de biogaz ca apă de adaos,

utilizată pentru reducerea concentrației de azot.

Impactul prognozat asupra apelor subterane și de suprafață:

În faza de construcție, sursele de poluare asupra apelor freatice și de suprafață pot fi date de:

gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor, evacuarea necontrolată a apelor uzate menajere și

tehnologice, scurgeri de materiale petroliere, modificări ale condiților de drenare datorită lucrărilor

de excavare.

Pentru a reduce și a preveni poluarea apelor freatice și de suprafață, prin proiect s-au

prevăzut următoarele măsuri:

- gestionarea corespunzătoare a deșeurilor (resturi vegetale, materiale de excavație, deșeuri

menajere, deșeuri de construcție) și depozitarea acestora în recipiente corespunzătoare în funcție de

categoria acestora;



145

- instruirea muncitorilor cu privire la sortarea deșeurilor;

- apele uzate menajere rezultate din igiena muncitorilor și de la toalete va fi colectată într-un bazin

vidanjabil;

- apele uzate provenite de la spălările tehnice va fi colectată și preluată de o vidanjă;

- amenajarea unei platforme pentru staționarea utilajelor;

- interzicerea alimentării utilajelor cu carburnat pe amplasament;

- asigurarea de materiale absorbante în cazul poluării accidentale cu substanțe petroliere;

- pentru a evita modificarea condițiilor de drenare datorită lucrărilor de excavație se va asigura

respectare normelor tehnice în vigoare, iar în cazul unor condiții meteorologice nefavorabile acestea

vor fi oprite temporat.

În perioada de funcționare, sursele de poluare identificate sunt:

- depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor;

- modificări calitative și cantitative asupra receptorului natural determinate de preluarea

apelor uzate epurate;

- contaminarea potențială a receptorului cu poluanți în cazul unor scurgeri accidentale din

instalațiile și echipamentele componete sau deteriorări ale rețelei de canalizare;

- poluarea receptorului în condițiile producerii de avarii semnificative la stația de epurare și

evacuarea de apă uzată neepurată;

- contaminarea apelor subterane cu scurgeri accidentale de materiale auxiliare (metanol,

metoxid de potasiu, etc) , produse petroliere (provenite din zona parcarilor interioare) și/sau

uleiuri uzate.

- colectarea necorespunzătoare a apelor rezultate din spălările tehnice, care s-ar putea infiltra

în sol și ulterior în apele freatice;

În acest sens, au fost asigurate următoarele măsuri:

a) gestionarea adecvată a deșeurilor prin:utilizarea unei spațiu special destinat (platformă betonată)

pentru recipientele în care sunt colectate deșeurile tehnologice, utilizarea unor recipienți etanși

pentru colectarea deșeurilor tehnologice (digestat, materiale filtrante, uleiuri uzate, ambalaje

produse expirate și materiale auxiliare) și predarea acestora unor operatori autorizați în vederea

valorificării/eliminării, instruirea personalului cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor,

asigurarea de ecopubele pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere, cu predarea fracției

reciclabile unui operator autorizat în vederea valorificării și fracției biodegradabile operatorului de

salubritate.



146

b) epurarea apelor uzate tehnologice într-o instalație de epurare și monitorizarea calității apei;

c) utilizarea unui sistem separativ de colectare a apelor uzate, în funcție de categoria acestora;

d) utilizarea unor conducte confecționate din materiale rezistente;

e) utilizarea unui plan de mentenanță a echipamentelor și utilajelor rețelelor de alimentare, rețelelor

de canalizare și respectiv stației de epurare;

f) implementarea unui plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor accidentale și instruirea

periodică a personalului care este responsabil cu întreținerea și exploatarea instalațiilor și

echipamentelor de apă /canalizare/stație epurare;

g) utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare de intervenție în cazul unor

poluări accidentale;

h) asigurarea unui management riguros, cu responsabilităţi clar stabilite pentru toate activităţile care

folosesc produse (materiile prime și materialele auxiliare utilizate) ce ar putea afecta calitatea

apelor evacuate;

i) depozitarea substanțelor periculoase (metanol, metoxid de potasiu) într-o zonă special amenajată

și destinată din cadrul gospodăriei de materiale auxiliare, în rezervoare IBC, cu acces restricționat.

j) utilizarea zonelor special amenajate (parcări) pentru vehiculele în tranzit și/sau staționare;

k) recircularea unei mari cantități de apă (92% din cantitatea totală de apă epurată).

l) instituirea unui program de gospodărire judicioasă a volumelor de apă vehiculate în instalaţii,

pentru a se reduce debitele consumate, respectiv, debitele de ape uzate evacuate la reţeaua de

canalizare;

Analizând sursele de poluare și măsurile prevăzute pentru a preveni și reduce posibilitatea

poluării apelor subterane și de suprafață, apreciem impactul instalației în faza de construcție este

temporar și restrâns ca arie, iar în faza de exploatare este negativ redus.

9.5. Aerul

Pentru a determina impactul instalației propuse asupra aerului, s-a luat în calcul situația

existentă și s-a cumulat cu impactul potențial al instalației propuse.

În prezent pe platforma industrială își desfășoară activitatea S.C. PROTAN S.A. Sucursala

Codlea. Dintre emisiile de poluanți în factorii de mediu datorate impactului cumulativ al platformei

industriale, se remarcă: CO, Nox, Sox, pulberile și substantele generatoare de miros (NH3, H2S,

mercaptani, etc.).

De asemenea pentru prevenirea poluării aerului, în perioada de construcție a noii instalatii se vor

avea în vedere următoarele:



147

- prevenirea formării de praf prin stropirea cu apă în perioadele de vreme uscată;

- evitarea lucrărilor de excavare în perioadele cu condiții meteorologice nefavorabile;

- curățarea zilnică a căilor de acces pentru a preveni formarea prafului ;

- asigurarea materialelor împotriva împrăștierii în timpul transportului și în amplasamentele

destinate depozitării;

- manipularea corespunzătoare a materialelor de construcții;

În plus pentru a reduce emisiile poluante s-au prevăzut încă din faza de proiectare

următoarele măsuri:

- limitarea zonei de lucru și a timpului de execuție;

- staționarea vehiculelor în zone amenajate tip parcari;

- localizarea spațiilor de depozitare pentru materialele de construcție astfel încât să se evite

parcurgerea de distanțe lungi și efectuarea de manevre repetate la descărcarea și încărcarea lor.

Pentru a preveni poluarea aerului în faza de exploatare a noii instalații s-au avut în vedere

următoarele măsuri:

- reducerea emisiilor de mirosuri rezultate în urma manevrării materiilor prime prin proiectarea unui

spațiu tehnic închis pentru descărcarea și transportul acestora, evacuarea emisiilor în spațiul de

descărcare controlat prin utilizarea filtrelor carbon pentru reținerea substanțelor producătoare de

mirosuri, stocarea materiei prime în rezervoare special destinate, etanșe, , minimizarea timpului de

depozitare al deşeurilor în zona de livrare, curăţarea pardoselilor cu regularitate utilizând

aspiratoare cu vacuum;

- reducerea emisiilor de COV prin manevrarea și depozitarea materialelor auxiliare controlat.

- prevenirea emisiilor de biogaz (gaz cu efect de seră) prin utilizare unui sistem etanș cu rezistență

la funcționarea sub presiune. Ca măsură de prevenire a unor accidente înainte de punerea în

funcţiune a instalației, se va verifica etanșeitatea spațiului de stocare a biogazului. De asemenea, din

motive de securitate, acestea vor fi echipate cu valve de siguranţă (la subpresiune şi suprapresiune),

în scopul prevenirii distrugerilor şi pentru reducerea riscurilor de operare.

- prevenirea emisiilor de hidrogen sulfurat și a altor substanțe generatoare de mirosuri, prin

utilizarea de biofiltre.

- menținerea emisiilor de gaze la un nivel redus, prin implementarea unui plan de mentenanță a

instalației și inclusiv a generatoarelor, care va asigura funcționarea CHP-urilor în condiții normale,

buna funcționare a faclei, asigurând arderea biogazului la o temperatură de cca 1000 ºC cu un timp

de staționare 0,3 secunde. Emisiile rezultate de la arderea de siguranță vor fi reduse.

- epurarea apelor tehnologice într-o instalație de epurare, amplasată într-un pavilion tehnic închis,

în vederea evitării emisiilor de poluanți care produc mirosuri.



148

- utilizarea unor conducte confecționate din materiale rezistente, evintând scurgeri, fisurări etc. care

pot conduce la emisii de poluanți în aer;

- implementarea unui plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor accidentale și instruirea

periodică a personalului care este responsabil cu întreținerea și exploatarea instalațiilor și

echipamentelor de apă /canalizare/stație epurare;

- utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare de intervenție în cazul unor


- implementarea unui plan de decolmatare a rețelelor de canalizare în special în cazul celor cu

curgere gravitațională, pentru a preveni emisiile de amoniac și hidrogen sulfurat;

- utilizarea unei perdele vegetale.

Proiectarea, executia și exploatarea instalatiei propuse vor fi in acord cu prevederile BAT și

ca urmare nivelul emisiilor va fi cel recomandat de BAT. Având in vedere că și instalatia de tratare

și eliminare a deșeurilor de origine animală aparținând S.C. PROTAN S.A., amplasată pe aceiași

platforma industrială este realizata și exploatată cu respectarea recomandarilor BAT, este de

așteptat ca efectul negativ cumulat al emisiilor celor doua instalatii asupra factorilor de mediu,

inclusiv asupra sanătății populației, să fie mai mare decât cel existent dar nu de natura sa producă

modificări majore.

Ținând cont de măsurile de prevenire și reducere propuse și poluarea existentă în zonă,

considerăm că impactul instalației propuse asupra aerului va fi negativ redus.

9.5. Solul

Terenul pe care se propune a se realiza investiția este destinat construcțiilor pentru protecția

mediului înconjurător. Ținând cont că instalația propusă are în vedere protecția mediului, nu este

necesară schimbarea destinanției acestuia și scoaterea sa din regimul agricol.


Faza de construcție:

- depozitarea necontrolată a deșeurilor;

- scurgeri accidentale de produse petroliere din activitatea utilajelor și autovehiculelor;

- ocuparea temporară a solului cu materiale de construcții și/sau materiale excavate;

- modificări ale condițiilor de drenare datorate lucrărilor de excavații;

- fenomene de eroziune a solului decopertat.

Faza de exploatare



149

În faza de exploatare s-au identificat următoarele surse de poluare la nivelul solului:

- emisii de poluanți în atmosferă rezultate din instalațiile tehnologice cu influențe negative asupra

solului;

- modificarea negativă a elementelor solului și subsolului pin deversări/scurgeri accidentale de

materii prime și materiale auxiliare sau produși și subproduși (biodiesel, digestat, glicerină) în

timpul operațiilor de transport și manipulare;

- modificarea negativă a elementelor solului și subsolului prin exfiltrații din rezervoare și rețelele de

canalizare;

- depozitări și evacuări necontrolate de deșeuri și substanțe periculoase;

- poluări cu substanțe petroliere datorate transportului materiilor prime, materialelor auxiliare și

deșeurilor rezultate în procesul tehnologic.

9.6. Biodiversitatea

Impactul asupra biodiversităţii a viitoarei instalații este minor şi limitat ca arie. Nu sunt

necesare măsuri suplimentare, pentru protecţia acestui parametru de evidenţiere ecologică a zonei.

Amplasametul studiat se află la o distanță de circa 1 km de cea mai apropiată zonă protejată,

pe o platformă industrială.

Sursele potențiale de poluare a biodiversității sunt:

A. Perioada de constructie

distrugerea vegetației locale în timpul construcției, montării schelelor, stocării și depozitării

materialelor;

efecte negative asupra factorilor de mediu și implicit asupra biodiversității datorate lucrărilor

de decopertare și excavații;

depozitări necontrolate de deșeuri și materiale excavate;

scurgeri de materiale poluante (substanțe petroliere) din transportul materialelor către și de la

amplasament;

zgomot și vibrații datorate funcționării echipamentelor și utilajelor;

emisii de poluanți în apele freatice și de suprafață din gestionarea necorespunzătoare a apelor

uzate rezultate din activitățiile de construcție și apele uzate menajere;



150


Sursele de poluare care pot avea impact negativ asupra biodiversității din zonă sunt date de:

- scurgeri de poluanți (materii prime, materiale auxiliare, ape uzate neepurate, etc.) care pot ajunge

în apele freatice și de suprafață (Vulcănița, afluent de dreapta a râului Homorod și de aici în râul Olt

-Dunăre) afectând astfel o mare parte din ecosistemele acvatice, inclusiv zona umedă (sit Ramsar)

Complexul Pisciol Dumbrăvița (în condițiile în care râul Homorod traversează localitatea

Dumbrăvița);

- scurgeri accidentale de biogaz care pot provoca poluări de gaze cu efect de seră și/sau pericol de

incendii care afectează biodiversitatea zonei;

- zgomotul și vibrațiile datorate funcționării generatoarelor, compresoarelor și ventilatoarelor;

- depozitarea necontrolată a deșeurilor rezultate din procesele tehnologice și pertubarea mediului

ambiant și implicit și a ecosistemelor din zonă;

- emisii de poluanți în factorii de mediu datorate impactului cumulativ al platformei industriale;

Pentru reducerea și prevenirea poluării și diminuarea impactului asupra biodiversității din

zonă s-au avut în vedere mai multe măsuri dintre care enumerăm: reducerea zgomotului și

vibrațiilor atât în timpul construcției cât și în timpul funcționării instalației, prin proiectarea și

utilizarea unor echipamente performante, astfel încât limitele de zgomot să nu fie depășite în timpul

funcționării, efectuarea de inspectii regulate ale instalațiilor și echipamentelor care pot fi surse de

vibrații și zgomot.

Pentru a preveni scurgerile de poluanți în factorii de mediu care pot afecta fauna și flora

zonei și din împrejurimi, s-au avut în vedere următoarele măsuri:

- implementarea unui plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor accidentale și instruirea

periodică a personalului care este responsabil cu întreținerea și exploatarea instalațiilor;

- utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare de intervenție în cazul unor


- asigurarea unui management riguros, cu responsabilităţi clar stabilite pentru toate activităţile care

folosesc produse (materiile prime și materialele auxiliare utilizate) ce ar putea afecta calitatea

factorilor de mediu și implicit a sistemelor ecologice;

- materialele auxiliare vor fi depozitate într-o zonă special amenajată și destinată din cadrul

gospodăriei de materiale auxiliare, în rezervoare IBC, cu acces restricționat.

- rezervoarele de biodiesel vor fi depozitate în zone special amenajate și desemnate;

- glicerina rezultată în procesul de transesterificare va fi depozitată în rezervoare IBC (V=1000 l),

fiind apoi utilizată în procesul de producere a biogazului;



151

- nămolul de la stația de epurare va fi depozitat în rezervoare IBC și reintrodus în procesul de

digestie anaerobă;

- digestatul va fi colectat și depozitat în cisterne, analizat din punct de vedere a a compoziției și

eliminat în conformitate cu compoziția sa;

- utilizarea zonelor special amenajate (parcări, platforme betonate) pentru vehiculele în tranzit și/sau

staționare;

- realizarea unui sistem de rigole și preepurarea apelor uzate colectate din zona parcărilor înaninte

de evacuarea în emisar.

Pentru a evita evacuarea biogazului în mediul ambiant, la proiectarea instalației s-a avut în

vedere realizarea unei facle care să perimtă arderea biogazului în exces. De asmenea, pentru a

preveni evacuarea biogazului în aer, instalația a fost prevăzută cu detectoare de gaze.

Organizația va elabora și implementa un plan de securitate intern și respectiv extern, cu

prevederea modului de intervenții și precizarea dotărilor necesare în caz de incendiu.

Gestiunea deșeurilor pe amplasament se va face în concordanță cu reglementările în vigoare

(HG. 856/2003) și va include:

- realizarea unui plan de gestiune a deșeurilor rezultate pe amplasament;

- colectarea selectivă a deșeurilor;

- depozitarea deșeurilor în funcție de caracteristicile acestora (deșeurile de substanțe periculoase vor

fi depozitate conform recomandărilor din fișele tehnice, digestatul va fi depozitat în rezervoare IBC

și predat spre valorificare/elimniare în funcție de caracteristicile sale, deșeurile menajere vor fi

sortate, depozitate în pubele și predate spre valorificare/eliminare, după caz, materiale filtrante vor

fi deopozitate în conntainere etanșe IBC și predate unui operator autorizat, uleiurile uzate vor fi

colectate, depozitate în butoaie metalice și predate spre valorificare).

Ținând cont de distanța amplasamentului față de aria protejată Complexul Piscicol

Dumbrăvița și de măsurile avute în vedere considerăm că impactul instalației asupra biodiversității

nu va fi unul major.

9.7. Peisajul

Se estimează că în faza de construcție impactul asupra peisajului va fi dat de: lucrările de

excavații, construcții-montaj și transportul materialelor. Însă ținând cont de amplasamentul ales

(platformă industrială) și de aria restrânsă a impactului, considerăm că a cesta va fi negativ redus și

de scurtă durată. În faza de exploatare instalația nu va afecta peisajul din zonă.



152

Realizarea instalației nu va avea impact negativ asupra peisajului, ci se va integra în va

afecta contextul existent şi urmăreşte să se încadreze în logica urbană a zonei, promovînd un

aranjament al spaţiilor verzi care conferă o calitate ambientală sporită nucleului industrial (circa

52 % din suprafața totală).

9.8. Mediul social şi economic

Prin realizarea proiectului „Instalaţie tehnologică de producere a energiei din biomasă prin

cogenerare, cu o capacitate de 4 MW, amplasată în Municipiul Codlea, Judeţul Brașov”, impactul

asupra mediului social și economic va fi unul benefic. Acesta s-a apreciat datorită următoarelor

argumente:

- diversificarea surselor de producere a energiei şi reducerea dependeţei de resursele de energie

primară;

- identificarea și dezvoltarea unor noi tehnologii energetice în vederea dezvoltării durabile și

competitivității industriale;

- utilizarea deșeurilor și subproduselor rezultate din industria alimentară, abatorizare, inclusiv

produsele exiprate și valorificarea acestora în vederea producerii de energie electrică și termică;

- reducerea cantității de deșeuri de origine animală și prevenirea poluării datorată gestiunii

necorespunzătoare a acestora;

- reducerea cantității de gaze cu efect de seră, prin producerea de energie din surse regenerabile;

- de asemenea, realizarea proiectului contribuie la reducerea impactului negativ al sectorului

energetic asupra mediului și la respectarea obligațiilor asumate în privința reducerii emisiilor de

gaze cu efect de seră și a emisiilor de poluanți atmosferici, care au efecte asupra mediului socio-

economic;

- creșterea nivelului de dezvoltarea a zonei;

- asigurarea de noi locuri de muncă, etc.

Surse potențiale de poluare:


In perioada de constructie, muncitorii pot fi expusi unor niveluri inalte de zgomot si praf în

cursul modelarii terenului, pregatirii drumului de acces sau realizării lucrăriilor de construcții –

montaj.

In cursul acestei perioade, impactul poate fi redus daca sunt aplicate masurile necesare

pentru protectie si atentionare in vederea evitarii oricaror accidente.



153

Emisia de zgomot din echipamente va respecta toate reglementările in vigoare cu privire la

limitele de zgomot permise.

In timpul perioadei de constructie, vor fi oferite locuri de munca populatiei și acest lucru va

avea un impact pozitiv.


Impactul potential asupra sanatatii publice în faza de exploatare poate fi dat de:

- emisii de noxe (gaze arse) în aer, care ar putea afecta sănătatea publică;

- emisii de substanțe periculoase în sol și apele freatice, care ar putea afecta pe de-o parte calitatea

solului din zonă și implicit și sănătatea publică (în zonă există terenuri agricole), iar pe de altă parte

calitatea apelor freatice de mică adâncime și respectiv și calitatea vieții din zona afectată;

- emisii de biogaz în caz de avarie: expunerea localnicilor la emisiile de gaze cu efect de seră

generate de instalație în caz de avarie poate afecta sanatatea acestora;

- emisii și/sau scurgeri de substanțe poluante generate de transportul de materii prime, materiale

auxiliare și deșeuri;

- emisii generatoare de miros: datorate depozitării necorespunzătoare a materiilor prime,

digestatului sau datorită operării necorespunzătoare a stației de epurare.

Pentru a preveni și a reduce poluarea factorilor de mediu, care pot influența în mod negativ

locuitorii din zonă, atât în perioada de construcție cât și în cea de exploatare, prin proiect au fost

prevăzute măsuri de pevenire și reducere.

În acest context, ținând cont de impact negativ redus și impactul pozitiv semnificativ, se

poate concluziona că impactul proiectului asupra mediului socio-economic este unul benefic.

9.9. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniu cultural

Realizarea proiectului nu va avea influența condițiile culturale și etnice ori patrimoniul

cultural.

9.10. Analiza alternativelor

În contextul strategiei abordate de UE privind producerea de energie verde, S.C. WASTE 2

ENERGY MANAGEMENT S.R.L. a analizat realizarea unui proiect de producere energie în

cogenerare.



154

Alternativele avute în vedere au fost de natură tehnologică. Acestea au fost prezentate în

capitolele anterioare și se refereau la valorificarea biomasei animale într-un singur modul sau în

două module. S-a ales varianta utilizării a două module din raționamentele tehnico-economice

menționate anterior.

În cazul de față nu au existat alternative de amplasament deoarece terenul ales prezintă

următoarele avantaje:

-destinația sa prin certificatul de urbanism este de construcții pentru protecția mediului:

- se află pe o platformă industrială, în vecinătatea principalului furnizor de materie primă pentru

instalația de cogenerare proiectată;

- se află la o distanța de 1 km față de locuințe și la circa 1 km de cea mai apropiată arie

protejată, permițînd astfel investiții de producere de energie din surse regenerabile și anume

biomasă de origine animală.

9.11. Monitorizare

Monitorizarea se va efectua prin doua tipuri de actiuni:

- supravegherea din partea organelor abilitate si cu atributii de control;

- automonitorizare;

Automonitorizarea are urmatoarele componente:

- automonitorizarea emisiilor si calitatii factorilor de mediu, inclusiv gestiunea deșeurilor;

- monitorizarea tehnologică/monitorizarea variabilelor de proces;

- monitorizarea post-inchidere.

9.12. Situaţii de risc

Riscurile identificate sunt de două categorii:

- riscuri naturale;

- riscuri tehnologice.

În vederea controlulului și prevenirii situațiilor de risc prin proiect au fost prevăzute

mai multe măsuri prezentate în capitolul 7.



155

9.13. Concluzii şi recomandări

Prin acest proiect de investiții se propune o soluţie de producere a energiei electrice si

termice, prin valorificarea biomasei din industria alimentară (sânge, SNCU categoria a II-a,

nămol de decantare, apă încărcată organic, grăsimi, produse alimentare expirate). Soluţia

propusă este performantă din punct de vedere tehnico –economic şi cu impact redus asupra

mediului.

Prelevarea biomasei de origine animală contribuie la protecţia mediului înconjurător prin

protecţia habitatelor naturale şi artificiale, protecţia solului şi subsolului (prin utilizarea

acestora şi evitarea depozitării lor la nivelul solului), protecţia apelor de suprafaţă şi

nivelului freatic local (infiltrații, în plus prin realizarea stației de epurare, apele evacuate vor

respecta NTPA 001/2002), protecţia aerului (prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră, CO2, NOx).

Realizarea acestui proiect va contribui la creșterea cantității de energie din surse

regenerabile ale României cu 34.738 MWe/an, făcând în același timp o economie de emisii

de CO2 de 22.234.000 kg CO2ech/an.

În acest context, proiectul propus se încadrează în politica europeană şi naţională privind

producerea de energie verde şi este cu atât mai oportun cu cât furnizorul de materie primă –

biomasă – se află în imediata vecinătate a amplasamentului propus pentru realizarea

instalaţiei, acesta fiind în acelaşi timp şi unul din consumatorii energiei termice produse în

instalaţia de congenerare.

Prin masurile propuse atât în faza de construcție cât și în cea de exploatare a instalației s-a

avut în vedere prevenirea și acolo unde nu a fost posibilă, reducerea impactului negativ

asupra factorilor de mediu, sănătății populației, biodiversității și peisajului zonei.



156

10. ANEXE

1. Acord de principiu nr. 129/21.01.2011 privind furnizarea de apa potabila si tehnologica si

preluarea apelor epurate si a energiei termice de catre S.C. Protan S.A.;

2. Aviz sanitar veterinar nr. 15/21.01.2011 emis de Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta

Alimentelor Brașov;

3. Acord de principiu nr. 113/24.01.2011 emis de S.C. Servicii de Gospodărire Măgura Codlei

S.R.L. privind preluarea deșeurilor menajere și a deșeurilor tip digestat;

4. Plan de situație general, scara 1:500;

5. Plan de încadrare în zonă, scara 1:10.000

6. Plan de amplasament și delimitare a imobilului, scara grafică;



157

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Agapitidis I. and Zafiris C.: „Energy Exploitation of Biogas: European and National

perspectives”. 2nd International Conference of the Hellenic Solid Waste Management

Association, Greece, 2006

2. Al Seadi, T.: „Good practice in quality management of AD residues from biogas

production”. Report made for the International Energy Agency, Task 24- Energy from

Biological Conversion of Organic Waste. Published by IEA Bioenergy and AEA

Technology Environment, Oxfordshire, United Kingdom, 2001.

3. Al Seadi T., Rutz D., Ofiţeru A. et. all.;„Biogazul în România”, Acest ghid practic a fost

elaborat cu eforturile comune ale unui grup de experţi în biogaz din Danemarca, Germania,

Austria, Grecia şi România, parteneri în cadrul proiectului BiG>East (EIE/07/214/SI2.467620),

derulat pe perioada 09.2007-02.2010, cu scopul general de a promova dezvoltarea tehnologiilor

bayate pe digestia anaeroba a biomasei în Europa de Est, octombrie 2008

4. Ames, J. Werner, C.: „Reaching the Environmental Community: Designing an Information

Program for the NREL Biofuels Program”; Work performed by Environmental and Energy

Study Institute, Washington, May 2002 - August 2003;

5. Biljetina. R.: „Commercialization and economics in Anaerobic Digestion of biomass”

(eds. D. P. Chynowcth and R. Isaacson), pp. 231-55 Elsevier Applied Science,London.,

1987;

6. Diaconu G., ROJANSCHI V., BRAN F. "Urgentele Si Riscurile De Mediu Pentru Agentii

Economici" - Ed. Economica, Bucuresti, 1997

7. Fabien Monnet – „An introduction to Anaerobic Digestion of Wastes – Final Report”,

Remade Scotland nov. 2003,

8. Ferguson T. and Mah, R.: „Methanogenic bacteria in Anaerobic Digestion of Biomass”

eds, D. P. Chynowcth and R. Isaacson), pp. 49-63. Elsevier Applied Science, London, 1987

9. Fraunhofer I., Ragwitz M, Schade W., et all. – „The impact of renewable energy policy on

economic growth and employment in the European Union”, Brussels, 2009

10. Gunnerson. C. G. and Stuckey, D.: „Anaerobic Digestion, principles and Practices for

Biogas Systems” - UNDP project management report no. 5. World Bank Washington, DC.,

1996

11. Hesse, P R.: „Storage and Transport of Biogas”, Project field document no. 23. Food and

Agriculture Organization of the United Nations, Rome , 1987



158

12. Institutul Naţional De Cercetare-Dezvoltare Pentru Pedologie, Agrochimie și Protecţia

Mediului – ICPA Bucureşti – „Diagnoza zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati”,

București, 2009

13. Institutul Național de Metrorologie și Hidrologie: „Clima RSR”, vol. II, Bucuresti, 1966

14. Ir. M. V. Vis, Ir. V. Vos, Ir V. Van der Berg - „Sustainability Criteria & Certification

Systems form Biomass Production”, Bruselles, February 2008

15. Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri – Romania, NL Agency –

Olanda, ENERO – Romania – „Master Plan Biomasa pentru Romania”, Versiunea 2, iulie

2010;

16. Popescu Francisc - „Studiu teoretic şi experimental privind realizarea unei instalaţii

semiautomate pentru producerea de biodiesel din grăsimi deşeu, de origine animală şi

vegetală”, Cercetare de Excelenta, Proiecte de Dezvoltare a Resurselor Umane pentru

Cercetare, Proiect de excelenţă pentru tineri cercetători, Modulul II, Timișoara, martie 2006

17. Popescu Francisc, Ionel I. – „Animal fats transesterification for biodiesel production as an

alternative fuel for internal combustion engines”, Conferinţa natională cu participare

internaţională „Autovehicolul, Mediul şi Maşina Agricolă“, AMMA 2002,, Timișoara,10-11

oct., 2002

18. Stanciulescu G. –„Promovarea energiei electrice din surse regenerabile de energie -

problematica biomasei”, București 2010

19. Turcu I., et all. "Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor

regenerabile de energie în Romania (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie),

identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie

electrică neconvenţională", București, 2010

20. Agenția de Mediu Brașov, „Raport privind starea factorilor de mediu 2009”. Cap. VII, pg.

123-140; 2009;

21. „Agenda Localã 21 Planul De Dezvoltare Durabilã A Județului Brașov”, Brașov, 2006,

pg. 21

22. „Biomass action plan”, EUROPEAN COMMISSION, Brussels, 7.12.2005

23. „Cartea Verde. O strategie europeana pentru energie durabila, competitiva si sigura”,

Directia penru Integrare Europeana si Negocieri, Bruselles, 2003;

24. „E u r o p e 2 0 2 0. A European strategy for smart, sustainable and inclusive growth”,

EUROPEAN COMMISSION, Brussels, 2010;

25. Michigan NextEnergy Authority Certification Guidebook. (June 2003), www.michigan.org.



159

26. „Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER)”,

București 2010;

27. „Risk Assessment for Bioenergy Manufacturing Facilities in Alberta” – Final Report, 2005;

28. „Strategia Energetică a României pentru perioada 2007 – 2020”, Varianta 4 septembrie

2007

29. www.anpm.ro

30. www.epa.gov

31. http://www.epa.gov/region7/priorities/agriculture/pdf/biodiesel_manual.pdf

32. www.indaco.ro

33. http://www.biodiesel-expo.co.uk

34. http://www.bb-diesel.com/

Date post:	09-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	10 times
Download:	0 times

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE AL IMPACTULUI ASUPRA …arpmsb.anpm.ro/upload/27065_raport privind...

Documents