RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 1
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
PARC FOTOVOLTAIC CU O CAPACITATE DE 64 MW CONSTITUIT
DIN 8 UNITATI DE PRODUCTIE ATR. DE CATE 8 MW SI O STATIE
TEHNICA DE TIP 1.1.D, IMPREJMUIRE GARD, OBTINERE AVIZ
SCOATERE DIN CIRCUITUL AGRICOL
IN COMUNA PARTA - LOCALITATEA PARTA,
JUDETUL TIMIS
ELABORATOR: SC TELLUS ADVISER SRL
BENEFICIAR: S.C. PROFIL SAVSUN SRL
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 2
CUPRINS:
1. Generalitati
2. Descrierea situatiei existente
2.1. Etapa de construire
2.2. Etapa de functionare
2.3. Etapa de dezafectare
2.4. Durata etapei de functionare
3. Materii prime si auxiliare utilizate la realizarea investitiei
4. Substantele sau preparatele chimice utilizate
5. Informatii despre poluantii fizici si biologicicare afecteaza mediul
6. Descrierea principalelor alternative studiate
7. Deseurile
8. Impactul potential asupra componentelor mediului si masuri de reducerea a
acestuia
8.1. Apa
8.2. Aerul
8.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
8.4. Solul
8.5. Biodoversitatea
8.6. Peisajul
9. Analiza alternativelor
10. Monotorizarea
11. Situatii de risc
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 3
12. Descrierea dificultatilor
13. Rezumat fara caracter tehnic
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 4
1.GENERALITATI
1.1.INTRODUCERE
Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie si evaluează, în mod
corespunzător si pentru fiecare caz, efectele directe si indirecte, cu manifestare imediată sau
derulată în timp, evidente sau discrete ale unui proiect asupra factorilor de mediu, printre care
cei mai importanti sunt: apa, aerul, solul, ecosistemele terestre si acvatice, peisajul, populatia
umană, bunurile materiale si patrimoniul cultural. Deasemenea se urmăreste si interactiunea
dintre factorii mentionati, manifestată sub forma impacturilor cumulative.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea si
reducerea consecintelor negative asupra mediului datorate activitătilor antropice, reflectând o
abordare preventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării durabile. Este de
asemenea un instrument necesar realizării proiectelor de planificare de mediu, atât pentru
obiectivele/amplasamentele în cauză, din primele faze ale proiectului de dezvoltare, în
vederea prevenirii sau reducerii impactului negativ al activitătilor preconizate, cât si pentru
unităti teritoriale mai vaste (planificare strategică).
Prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost întocmit în vederea
obtinerii acordului de mediu pentru proiectul “Parc fotovoltaic cu o capacitate de 64 de MW
constituit din 8 unitati de productie ATR. de cate 8MW si o statie tehnica de tip 1.1.d,
imprejmuire gard, obtinere aviz de scoatere din circuitul agricol”.
Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului s-a întocmit în conformitate cu prevederile
următoarelor acte normative:
−OUG 195/2005 privind protectia mediului, aprobata, cu modificari si completari prin Legea
256/2006;
−OUG 114/2007 pentru modificarea si completarea OUG 195/2005 privind protectia mediului;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 5
−OM 863/2002 - Ordin al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind aprobarea ghidurilor
metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
−HG 445/2009 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului
pentru anumite proiecte publice si private;
−OM 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra
mediului pentru proiecte publice si private.
Cadrul pentru implementarea proiectului analizat a fost pregatit prin intermediul unui plan
urbanistic zonal prin care terenului, situat initial în extravilanul localitatii, i s-a schimbat
functiunea din teren agricol în teren pentru constructii, cu subfunctiunea de zona pentru
producere a energiei electrice din surse solare. Planul urbanistic zonal a parcurs procedura de
evaluare de mediu pentru planuri si programe, în cadrul etapei de incadrare, ARPM Timisoara
decizand adoptarea planului cu Aviz de Mediu.
Principalele obiective ale studiului de evaluare a impactului asupra mediului au fost următoarele:
− să prezinte starea actuala a amplasamentului vizat inainte de implementarea investitiei, astfel incat
in momentul comparării acestuia cu estimările ulterioare să rezulte un punct de referintă pentru
modificările ce pot surveni in urma lucrărilor propuse;
− sa furnizeze informatii asupra caracteristicilor fizice ale terenului si asupra vulnerabilitătii sale;
− sa evalueze obiectiv toate alternativele si posibilitătile de derulare ale proiectului, in vederea selectării
strategiei optime de actiune intr-o perspectivă sistemică;
− să identifice si să cuantifice potentialul impact asupra mediului pe care l-ar putea induce implementarea
Parcului Fotovoltaic ;
− identificarea celor mai adecvate masuri de reducere si prevenire a impactului asupra mediului.
Cadrul pentru culegerea datelor necesare realizării acestui raport a fost impartit in două faze:
Faza 1, cu caracter informativ-teoretic sau de birou si Faza 2, constand in investigatii in teren.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 6
Fiecărei dintre cele două faze ii corespund obiective specifice:
- Faza 1: Analiza documentelor puse la dispozitie de către beneficiar (informatii tehnologice
specifice tipului de activitate pe care o pregateste proiectul analizat, documentatii si avize
dobandite pană la momentul inceperii elaborării raportului, analiza documentelor de
reglementare pe linie de protectia mediului si gospodăririi apelor, precum si a documentatiilor
ce au stat la baza obtinerii acestora) in vederea identificării unor posibile puncte critice legate
de amplasamentul sau activitatea vizată; cercetare bibliografică cu privire la activitatile
desfasurate pe amplasament, istoricul amplasamentului; consultarea unor articole de
specialitate cu privire la tipul de activitate propus si la posibilele forme de impact implicate, in
vederea utilizării prin extrapolare a informatiilor obtinute etc.
- Faza 2: Culegerea de date si informatii suplimentare prin vizite in teren pentru identificarea
suportului teritorial al datelor bibliografice obtinute anterior, insistandu-se cu precădere asupra
identificăriistarii actuale a amplasaentului, a căilor de transfer a poluantilor si a tintelor
potentiale. Inventarierea realizată a fost asociată si cu discutii cu persoane ce au cunostinte
relevante despre amplasamentul analizat.
TITULARUL PROIECTULUI:
VASILESCU ADRIANA GEORGETA pentru SC PROFIL SAVSUN TIMIS SRL
ELABORATORUL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC TELLUS ADVISER SRL
DENUMIREA PROIECTULUI
“Parc fotovoltaic cu o capacitate de 64 de MW cu o capacitatea de 64 MW constituit din 8 unitati
de productie ATR. de cate 8 MW si o statie tehnica de tip 1.1.d, imprejmuire gard, obtinere aviz
de scoatere teren din circuitul agricol”
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 7
1.2.DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE
LOCALIZARE
Terenul propus pentru dezvoltarea centralei fotovoltaice este situat din punct de vedere
administrativ în comuna Parta.
Comuna Parta se afla la o distanta de 12 km de municipiul Timisoara, se intinde pe o suprafata
de 6137ha.
Morfologic zona este situata in campia joasa denumita Campia Banatului , parte integranta din
marea unitate geomorfologica Capia Tisei, centru unui mare complex aluvionar, a carui axa
longitudinala o constituie raurile Timis si Bega. Structura geologica superficiala ( pe adancimea
ce intereseaza din punct de vedere geotehnic), este specifica Luncii Raului Timis, in care
formatiunile argiloase se intrepatrund cu cele nisipoase, ambele de varsta relativ recenta,
cuaternara.
Sub aspect morfologic localitatea Parta este situata in Campia de Vest, caracterizata prin
energie de relief redusa, avand drept consecinta o scurgere superficiala deficitara. In conditiile
concrete de pe amplasament cu o stratificatie dominanta in partea superioara pana la adancimi
de 2,5 m(fp1)- 4,0 m (fp4) pe pamanturi argiloase cu o permeabilitate mica (k=10-4-≥10-6
cm/sec) si in baza de pamanturi nisipoase cu o permeabilitate mai mare (k =10-3≥10-2 cm/sec) si
relativ departe de raul Timis, apa freatica are un regim special, susceptibil la modificari
importante odata cu mobilizarea zonei, determinate de amploarea lucrarilor hidro-edilitare ce se
vor intreprinde. Astfel in situatia actuala in anotimpul bogat in precipitatii nivelul histrostatic este
apropiat de nivelul terenului iar pe timpul secetos (iulie-septembrie acesta este situat la
adancimi de 2,5-3,5 m adancime, influentat cu defazajul corespunzator si de dreanajul exercitat
de raul Timis.
Din punct de vedere geologic, pe adancimea cat intereseaza in cazul de fata, se intalnesc
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 8
formatiunile cuaternare (holocenul superior) reprezentate prin pamanturi argiloase si nisipoase,
dispuse alternant si inca in curs de consolidare.
Se învecineaza cu urmatoarele localitati:
-la Nord comuna Sanmihaiu Roman;
-la Sud orasul Ciacova;
- la Vest comuna Peciu Nou;
-la Est comuna Padureni;
Este o comuna situata in Campia Banatului , fiind strabatuta de Drumul comunal 195 si Drumul
Comunal 200.
Zona studiata este situata in nordul comunei Parta .
Este delimitate:
- la nord de canalul de desecare HCN 1159/1, terenuri agricole, teritoriul administrativ al
comunei Sinmihaiu Roman;
- la est canalul de desecare HCN 1139/2, calea ferata DF 1083 Timisoara- Cruceni;
- la sud terenuri agricole, parcela cu nr, cad. A1092/1, drumul de exploatare agricola DE 1032;
-la vest terenuri agricole , parcelele cu nr. Cad A1097/1/13, A1148/1/6, drumul de exploatare
agricola DE 1158/2 respectiv canalul de desecare HCN 1138/2;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 10
2.DESCRIEREA PROIECTULUI SI A ETAPELOR ACESTUIA
2.1.ETAPA DE CONSTRUCTIE
Din punct de vedere constructiv, investitia presupune urmatoarele etape/amenajări:
-sistematizarea zonei interesate de interventie, excavari si refaceri;
-instalarea de santier;
-pozare in opera a structurilor de sustinere;
-pozare in opera a lucrarilor accesorii si a modulelor;
-realizare linie electrica pentru predare;
-realizarea statiei tehnice pe o suparafata de 17800 mp;
-racordarea la LEA 110 Kv existenta pe amplasament;
-realizarea canalelor si bazinelor de transmitere a energiei. Santurile pentru conductele
subterane vor avea o profunzime între 0,6 si 0,8 m cele situate în parcelele afectate si între 0,8
si 1m cele construite sub drum, cu o lătime în ambele cazuri de 0,45 m. Bazinele de
concentrare vor fi subterane cu o adâncime de 0,7 m si o latime de 0,7 m;
- Împrejmuirea amplasamentului- zona protejata de interventie va fi protejata de o
imprejmuire din plasa metalica de inaltime de circa 2,4 m si sustinuta de stalpi metalici cu
elemente de rigidizare la sol pe mici plinte de fundatie turnate in opera sau in alternative
fixate pe stalpi cu surub cu elemnte de rigidizare in sol;
Accesul la parcul fotovoltaic va fi garanta de o poarta , care va avea un gol de 4 m pentru
apermite intrarea mijloacelor atat in faza de santier cat in timpul operatiunilor de intretinere
a instalatiei si va fi realizat cu plase metalice rigide si inchise de oportune inchideri.
- Spatiile rămase libere vor fi amenajate ca zone verzi, suprafata totală a acestora fiind de
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 11
501400 mp ;
2.2..ETAPA DE FUNCTIONARE
Durata etapei de exploatare a centralei solare Parta este estimată la 25 de ani.
După această perioadă, există două posibilităti:
Retehnologizarea centralei solare si continuarea activitătii de productie a energiei electrice
pentru o perioadă de timp similară;
Dezafactarea centralei solare, constând în dezasamblarea panourilor si îndepărtarea acestora
de pe amplasament, demolarea fundatiilor până la o adâncime care să permită reluarea
activitătilor agricole si aport de sol în zona demolată, dezgroparea cablurilor electrice
subterane, dezafectarea invertoarelor si a statiei de colectare, în scopul redării terenului în
circuitul agricol.
Parcul fotovoltaic analizat se compune dintr-un câmp generator (centrală fotovoltaică), format
din diferite unităti generatoare complete sau urmăritoare, sisteme de control si sisteme de
protectie.
In cele ce urmează este prezentat principiul de functionare a parcului fotovoltaic:
- radiatia incidentă creează la bornele modulului fotovoltaic o diferentă de potential. Tensiunea
produsă de către modul are valori scăzute motiv pentru care se inseriază 20 de module pentru a
creste această tensiune in vederea formării unei serii;
- seriile se conectează la cutiile de conectare de curent continuu.
- printr-un cablu de curent continuu de fortă aceste cutii se conectează la bara de curent
continuu din cabina de coversie (statii de potential).
- de pe bara de curent continuu este alimentat un grup de 3 invertoare care fac conversia din
curent continuu in curent alternativ.
- prin cabluri trifazate de joasă tensiune se face legătura cu transformatorul de 0,4/20 kV care
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 12
are o putere nominală de 1000 kVA si este situat in cabina de conversie, dar despărtit de
invertoare de un perete. Acest transformator ridică nivelul de tensiune de la 0,4 kV la 20 kV
pentru a transporta energia cu pierderi cat mai reduse;
- de la cabina de conversie energia electrică este descărcată pe bucla de medie tensiune,
asigurand două căi de evacuare a energiei, astfel reducand riscul de intreruperi;
- capetele sunt conectate in cabina de conexiune a parcului de unde printr-un cablu subteran
de 20 kV se face legătura cu statia de transformare . Din această statie, energia electrică
produsă in parc este transportată prin intermediul LEA 110 kV la statia de transformare, iar de
aici energia electrică este dirijată in Sistemul Energetic National.
2.3. ETAPA DE DEZAFECTARE
În vederea unui management eficient al activitatii de dezafectare a obiectivului analizat,
urmatoarele aspecte trebuie avute în vedere încă din faza de functionare:
- inventarierea cladirilor, instalatiilor si retelelor tehnologice si de utilitati existente pe
amplasament;
- inventarierea substantelor din instalatiile ce vor fi dezafectate (compozitie, cantitate,
toxicitate), cum ar fi cele din transformatoare;
- stabilirea destinatiei materialelor din instalatii;
- stabilirea modului de neutralizare sau eliminare a substantelor periculoase sau depreciate
calitativ, cu respectarea legislatiei în vigoare si numai prin unitati specializate si autorizate;
- stabilirea solutiilor de depozitare corespunzatoare pentru substantele sau materialele
rezultate din activitatile de dezafectare pentru care nu exista solutii imediate de neutralizare si
eliminare, precum si monitorizarea stricta a acestora;
- stabilirea utilajelor, resurselor energetice si umane necesare desfasurarii activitatii de
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 13
dezfactare.
Etapele principale pe care trebuie sa le respecte titularul în cazul incetarii activitatii sunt
urmatoarele:
− oprirea alimentarii cu energie electrica;
− dezafectarea instalatiilor;
− demontarea instalatiilor si transportul materialelor rezultate spre destinatii bine stabilite;
− demolarea constructiilor;
− eliminarea corespunzatoare a tuturor deseurilor de pe amplasament;
− determinarea gradului de afectare a solului;
− ecologizarea amplasamentului;
− redarea terenului folosintei de dinaintea implementarii obiectivului industrial analizat.
Din analiza ce se poate efectua la acest moment, se poate afirma că dezafectarea
obiectivului nu va ridica probleme de mediu, avand în vedere că modulele solare sunt
reciclabile 100%, iar fluxul tehnologic nu presupune utilizarea unor substante periculoase care
ar putea induce poluarea factorilor de mediu în cazul dezafectarii.
2..4.DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE
Desi nu a fost stabilită la acest moment, teoretic, dacă este exploatat adecvat, proiectul
energetic poate avea o durată lungă de viată (circa 25 de ani), însă durata etapei de functionare
depinde de o serie de factori, printre care cei mai importanti sunt cererea de energie electrica
pe piata, tariful pentru energia livrată în retea si schemele de promovare a producerii de energie
din surse regenerabile.
Pentru realizarea acestei investitii se vor utiliza atât la faza de implementare aproiectului, cat si
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 14
in functionarea acestuia, diverse materii prime si auxiliare, combustibili, energie furnizate de
diferite societăti comerciale si regii autonome. Productia totala de energie electrica produsa pe
an va fi de 75659,004Kwh.
3.MATERII PRIME SI AUXILIARE UTILIZATE LA REALIZAREA INVESTITIEI
Materiile prime folosite în etapa de constructie sau functionare sunt următoarele:
Nr.
crt
Materii prime si
auxiliare
Destinatie Provenienta Mod de
depozitare
Periculozitate
1
Structuri metalice Pentru realizarea partii
metalice de sustinere a
panourilor fotovoltaice
De la
societati
comerciale
specializate,
sunt
prefabricate,
la fata locului
facandu-se
doar
montajul.
Se
depoziteaza
temporar pe
amplasament
, in cadrul
organizarii de
santier.
Nepericulos
2 Cabluri electrice Pentru transferul
energiei electrice de la
celulele fotovoltaice,
pana la statia de
transformare,
conexiunea cu Sistemul
Energetic National.
De la
societati
specializate
in
comercializar
ea unor astfel
de produse.
Se
depoziteaza
temporar pe
amplasament
Nepericulos
3 Balast stabilizat cu
ciment
Pentru realizarea
fundatiei pentru statia
de transformare
Statia de
betoane cea
mai apropiata
Nu se
depoziteaza
pe
amplasament
, se
Periculos
pentru
continutul de
ciment in
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 15
transporta cu
ajutorul
betonierelor
si descarca la
fronturile de
lucru.
compozitie.
4 Motorina Pentru functionarea
utilajelor la punctul de
lucru
De la statiile
de distributie
carburanti
Nu se
depoziteaza
pe
amplasament
Periculos
5 Ulei hidraulic Pentru functionarea
sistemului hidraulic al
utilajelor care lucreza la
punctul de lucru.
De la
distribuitori
autorizati
Nu se
depoziteaza
pe
amplasament
Periculos
6 Ulei de transmisie Pentru functionarea
optima a utilajelor de la
punctul de lucru.
De la
distribuitori
autorizati
Nu se
depoziteaza
pe
ampalsament
Periculos
4.SUBSTANTELE SAU PREPARATELE CHIMICE UTILIZATE
Cat priveste substantele periculoase, acestea se limiteaza la combustibilii utilizati
(motorină,uleiuri minerale, vaseline, unsori etc).
Substantele sau preparatele chimice utilizate in etapele de realizare/exploatare a investitiei, precum
si substantele chimice si preparate periculoase vor fi ambalate, etichetate si clasificate in
conformitate cu HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor
periculoase.
De asemenea se va respecta HG 937/2010 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 16
introducerea pe piată a preparatelor periculoase si OUG 122/2010 privind stabilirea sanctiunilor
aplicabile pentru incalcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr 1272/2008 al Parlamentului
European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea
substantelor si a amestecurilor.
Nr.crt. Denumire Fraze de risc Periculozitate Mod de
depozitare
1 Motorina R10, R45,
R52/53
F- inflamabil, N-
periculos pentru
mediu
Nu se
depoziteaza pe
amplasament
2 Ulei de lubrefiere R45, R53-45 T- toxic Nu se
depoziteaza pe
amplasament
3 Ulei de transmisie R-38 T-toxic Nu se
depoziteaza pe
amplasament
4 Vaseline unsori R45, R53-45 T-toxic Nu se
depoziteaza pe
amplasament
Toate substantele si preparatele chimice care se folosesc pe amplasament, vor fi însotite de fisele
tehnice de securitate, urmărindu-se procurarea de la furnizori a unor fise tehnice care să
corespundă cerintelor Regulamentului 1907/2006 (REACH) în ceea ce priveste continutul lor. De
asemenea, în spiritul aceleiasi prevederi, se va urmării achizitionarea de produse chimice pentru
care furnizorul poate oferi dovada preînregistrării lor la Agentia Europeană de Chimicale.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 17
5.INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA MEDIUL
Poluantii fizici si biologici care afectează mediul
Tipul poluarii Sursa de poluare Poluarea maxima
admisa (limita
maxima admisa
pentru om si animale)
Poluare de
fond
Zgomot
Trafic rutier 65 dB(A) la limita
incintei
50 dB (A) în zona
protejata
-
Poluare fizică a
aerului si prin
sedimentare a
solului
Surse nedirijate, cu
impact strict local, în
perioada de
constructie
30 mg/Nmc
-
6. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE
Avand în vedere complexitatea proiectelor de producere a energiei din surs regenerabile,
selectarea alternativelor optime privind resursa energetica, locatia, tehnologia capacitatea
totala, este un proces extrem de complex si dificil, necesitand colaborarea unui larg colectiv de
specialisti.
Referitor la primul aspect, respectiv decizia de a investi în domeniul producerii energiei din
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 18
surse regenerabile, aceasta s-a bazat pe o analiza în care au fost puse în balanta avantajele si
dezavantajele implicate.
Printre avantajele cele mai importante se pot aminti:
- contextul energetic mondial si necesitatea stringenta de descentralizare a surselor;
- problema incalzirii globale, cauzele antropice ale acesteia fiind tot mai mult aduse în discutie
în ultima perioada;
- emisia zero de substante poluante;
- costuri reduse (materiale si de personal) de intretinere dupa punerea în functiune;
- existenta unor scheme de finantare la nivelul UE pentru astfel de proiecte;
- acordarea unor stimulente financiare (certificate verzi) la nivel national pentru producătorii
de energie din surse regenerabile;
- costuri reduse de scoatere din functiune, având în vedere ca unitatile componente pot fi
aproape integral reciclate.
În ceea ce priveste dezavantajele, urmatoarele aspecte au fost luate în calcul în planificarea
acestei investitii:
- costuri ridicate ale instalatiilor de producere a energiei din surse solare, precum si a celor
aferente lucrărilor electrice de livrare a energiei produse în reteaua natională;
- incertitudini privind piata energiei la nivel national sau mondial.
În urma analizei acestor avantaje si dezavantaje, s-a luat decizia ca o astfel de
investitie este oportuna, fezabila tehnic si eficienta economic, avand în vedere contextul
energetic national si european, precum si disponibilitatea acestei resurse la nivel local.
În incercarea de a determina alternativa optima de investitie, s-a tinut cont în primul
rand de estimarile privind potentialul solar teoretic la nivelul tarii noastre, regiunea analizată
situându-se printre zonele cu cel mai ridicat potential la nivelul tării. Ulterior, estimarea
potentialului teoretic a fost nuantata în functie de posibilitatile de exploatare tehnica si
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 19
economica (conditiile de pe piata energiei, acces, vecinatati, morfologie, distanta fata de cel
mai apropiat punct SEN, capacitatea de preluare al acestuia etc.).
Alternativele analizate în faza de proiect au vizat în principal urmatoarele
criterii/aspecte:
- alegerea locatiei;
- stabilirea capacitatii de productie;
- stabilirea detaliilor tehnologice;
- accesul pe amplasament.
Din punct de vedere al amenajarii teritoriului, amplasamentului analizat i s-a stabilit functiunea
si indicatorii urbanistici prin intermediul unui PUZ, avand în vedere ca anterior demararii
investitiei, acesta era inclus în extravilanul localitatii, nefiind deci reglementat din punct de
vedere urbanistic. Prin PUZ, terenul a fost zonificat după cum urmează:
- zona destinată circulatiei autovehiculelor;
- zonă destinată construirii;
- zonă de spatii verzi;
Functiunile permise aferente acestor zone sunt:
- spatii de producere a energiei electrice cu panouri fotovoltaice;
- constructii anexe (statii de transformare si spatii de invertoare);
- circulatii interioare;
- spatii verzi, plantatii de protectie.
Bilantul teritorial stabilit prin planul urbanistic zonal aferent proiectului propus
este prezentat in tabelul de mai jos:
BILANT TERITORIAL:
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 20
BILANT TERITORIAL EXISTENT PROPUS %
SUPRAFATA STUDIATA 147,81 ha 147,81 ha 100
ZONA PANOURI
FOTOVOLTAICE
- 95,89ha 64,87
STATIE TEHNICA - 1,78 ha 1,20
SPATII VERZI - 50,14 ha 33,93
Alternativa (Varianta) 0
Varianta 0 ia in considerare situatia in care potentialul de dezvoltare a zonei ramane
nevalorificata si pe terenul aflat in discutie nu se implementeaza nici un nou proiect, ci totul
ramane in faza in care terenurile neexploatate se degradeaza si isi pierd valoarea.
Prin aceasta varianta nu se aducea nici o modificare a situatiei actuale, nu se propunea nici o
imbunatatire a starii de fapt constatabile in prezent.
Aceasta varianta ducea la mentinerea specificului economic existent de zona agricola cu
agricultura de subzistenta, infrastructura slab dezvoltata, nivel de trai la limita saraciei pentru
majoritatea populatiei. Varianta are dezavantajul clar al unei politici de stagnare si regres.
In lipsa implementarii planului, zona va ramane in aceeasi stare de subdezvoltare economica,
fara posibilitati de dezvoltare economica si fara perspectivele ce se intrevad si care pot
transforma nu numai comuna ci chiar judetul avand in vedere ca investitiile preconizate de
dezvoltatorii reuniti in firma SC PROFIL SAVSUN TIMIS SRL au puterea economica de a
realiza un proiect de anvergura . Energia solara este inepuizabila si este ecologica , dovedindu-
se a fi o solutie la problema energetica globala.
Avantajul variantei ar fi fost doar legat de faptul ca nu necesita alocarea de fonduri pentru
investitii si deci nu genera nici un efort financiar.
Aceasta varianta menita sa mentina caracterul traditional, exclusiv agricol nu este o alternativa
viabila pe termen lung deoarece nu asigura o dezvoltare sustenabila si automat va fi o frana in
dezvoltarea judetului si implicit a Regiunii Vest
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 21
In ceeea ce priveste variantele in care s-a luat in considerare schimbarea aspectului zonei prin
implementarea proiectului per ansamblu au fost luate în considerare mai multe variante în ceea
ce priveste atingerea obiectivelor proiectului propus, variante de realizare care însumate se pot
formula sub aspectul a doua alternative . Aspectele cele mai importante în care au fost
considerate mai multe variante de realizare s-au referit la modul de ocupare a suprafetelor
(POT, suprafete spatii verzi). Legat de variantele de atingere a fiecaruia dintre aceste obiective
stabilite prin proiect, acestea au fost deja discutate în cadrul Comisiei de analiza tehnica,
stabilindu-se împreuna cu autoritatile competente cele mai potrivite solutii .
Alternativa I - varianta optima
Varianta I si-a propus realizarea unei analize critice a situatiei existente si adaptarea planului
care urmeaza sa se implementeze la obiectivele existente cu aprecieri asupra starii si
capacitatii acestora în raport cu necesarul investiitiilor viitoare: analiza traseelor drumurilor
existente, masura in care pot fi preluate in noua investitie, monitorizarea si protectia factorilor de
mediu.
MODALITATI DE CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA
ALIMENTAREA CU APA
In etapa de constructie a parcului fotovoltaic se va utiliza apă imbuteliată pentru
deservirea personalului implicat in implementarea parcului.
Procesele tehnologice desfăsurate pe amplasament nu necesită alimentarea cu apă
industrială. Functionarea centralei se va realiza în regim complet automatizat, nefiind necesară
prezenta personalului de exploatare/supraveghere. În aceste conditii nu este necesară
alimentarea cu apă potabilă sau menajeră.
RETELE DE CANALIZARE
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 22
Asa cum s-a precizat mai sus, nu vor rezulta ape uzate tehnologice in perioada de
exploatare a Centralei fotovoltaice.
Canalizarea menajera
Procesele tehnologice si activitatea desfăsurată pe amplasament nu generează ape uzate sau alte
deseuri în stare lichidă si nu necesită realizarea unei retele proprii de canalizare sau racordarea la
o retea existentă.
În perioadele în care se vor desfăsura activităti de constructie/întretinere vor fi încheiate
cu firme specializate si autorizate contracte economice pentru montarea si utilizare pe
amplasament a unor toalete ecologice.
Apele pluviale se vor infiltra liber în sol si pot fi considerate conventional curate. Apele
pluviale din zona drumurilor de exploatare vor fi colectate si evacuate printr-un sistem de
rigole.
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
Energie electrica se va utiliza pentru iluminatul exterior si pentru statia de
transformare. Aceasta va fi asigurata din productie proprie, obiectivul beneficiind de un contor
electronic trifazic bidirectional (cu transformator de măsură corespunzător) care va inregistra
energia activă si reactivă, consumată si predată. Contoarele care se vor instala indeplinesc
normele nationale si particulare ale companiei electrice distribuitoare ENEL.
DESCRIEREA CENTRALEI FOTOVOLTAICE
Celulele fotovoltaice (PV-photovoltaic) sau solare, cum sunt adesea denumite, sunt dispozitive
semiconductoare care convertesc energia solară în electricitate de curent continuu (DC)
Principalii parametri de functionare ai centralei sunt :
CENTRALA FOTOVOLTAICA - CEF LOT 1
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 23
- Putere nominală a instalaŃiei – 8,95 MW
-Putere de vârf a instalaŃiei – 8,95 MW;
-Putere nominală a unităŃii generatoare (invertor) - 1200 kW
- Putere de vârf a unităŃii generatoare (pe invertor) - 1200 kW
-Nr. Invertoare - 8
-Nr. de serii pe invertor – 150
-Putere de vârf a modulului fotovoltaic – 0,240 kW
-Nr. module fotovoltaice pe serie - 31,079 module
-Nr. module fotovoltaice totale – 37295
-Tensiune de linie AC, B.T – 220 – 350V
CENTRALA FOTOVOLTAICA - CEF LOT 2
-Putere nominală a instalaŃiei – 8,973 MW
-Putere de vârf a instalaŃiei – 8,973 MW;
-Putere nominală a unităŃii generatoare (invertor) - 1200 kW
-Putere de vârf a unităŃii generatoare (pe invertor) - 1200 kW
-Nr. Invertoare - 8
-Nr. de serii pe invertor – 150
-Putere de vârf a modulului fotovoltaic – 0,240 kW
-Nr. module fotovoltaice pe serie - 31,15 module
-Nr. module fotovoltaice totale – 37389
-Tensiune de linie AC, B.T – 220 – 350V
CENTRALA FOTOVOLTAICA - CEF LOT 3
-Putere nominală a instalaŃiei – 8,231 MW
-Putere de vârf a instalaŃiei – 8,231 MW;
-Putere nominală a unităŃii generatoare (invertor) - 1200 kW
-Putere de vârf a unităŃii generatoare (pe invertor) - 1200 kW
-Nr. Invertoare - 7
-Nr. de serii pe invertor – 150
-Putere de vârf a modulului fotovoltaic – 0,240 kW
-Nr. module fotovoltaice pe serie - 30,76 module
-Nr. module fotovoltaice totale – 34298
-Tensiune de linie AC, B.T – 220 – 350V
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 24
CENTRALA FOTOVOLTAICA - CEF LOT 4
-Putere nominală a instalaŃiei – 6,951 MW
-Putere de vârf a instalaŃiei – 6,951 MW;
-Putere nominală a unităŃii generatoare (invertor) - 1200 kW
-Putere de vârf a unităŃii generatoare (pe invertor) - 1200 kW
-Nr. Invertoare - 6
-Nr. de serii pe invertor – 142
-Putere de vârf a modulului fotovoltaic – 0,240 kW
-Nr. module fotovoltaice pe serie - 33,99 module
-Nr. module fotovoltaice totale – 28964
-Tensiune de linie AC, B.T – 220 – 350V
CENTRALA FOTOVOLTAICA - CEF LOT 5
-Putere nominală a instalaŃiei – 7,044 MW
-Putere de vârf a instalaŃiei – 7,044 MW;
-Putere nominală a unităŃii generatoare (invertor) - 1200 kW
-Putere de vârf a unităŃii generatoare (pe invertor) - 1200 kW
-Nr. Invertoare - 6
-Nr. de serii pe invertor – 143
-Putere de vârf a modulului fotovoltaic – 0,240 kW
-Nr. module fotovoltaice pe serie - 34,2 module
-Nr. module fotovoltaice totale – 29352
-Tensiune de linie AC, B.T – 220 – 350V
CENTRALA FOTOVOLTAICA - CEF LOT 6
- Putere nominală a instalaŃiei – 7,253 MW
- Putere de vârf a instalaŃiei – 7,253 MW;
- Putere nominală a unităŃii generatoare (invertor) - 1200 kW
-Putere de vârf a unităŃii generatoare (pe invertor) - 1200 kW
-Nr. Invertoare - 7
-Nr. de serii pe invertor – 149
-Putere de vârf a modulului fotovoltaic – 0,240 kW
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 25
-Nr. module fotovoltaice pe serie - 28,97 module
-Nr. module fotovoltaice totale – 30221
-Tensiune de linie AC, B.T – 220 – 350V
CENTRALA FOTOVOLTAICA - CEF LOT 7
-Putere nominală a instalaŃiei – 7,709 MW
- Putere de vârf a instalaŃiei – 7,709 MW;
-Putere nominală a unităŃii generatoare (invertor) - 1200 kW
-Putere de vârf a unităŃii generatoare (pe invertor) - 1200 kW
-Nr. Invertoare - 7
-Nr. de serii pe invertor – 150
-Putere de vârf a modulului fotovoltaic – 0,240 kW
-Nr. module fotovoltaice pe serie - 30,59 module
-Nr. module fotovoltaice totale – 32125
-Tensiune de linie AC, B.T – 220 – 350V
CENTRALA FOTOVOLTAICA - CEF LOT 8
-Putere nominală a instalaŃiei – 8,245 MW
-Putere de vârf a instalaŃiei – 8,245 MW;
-Putere nominală a unităŃii generatoare (invertor) - 1200 kW
-Putere de vârf a unităŃii generatoare (pe invertor) - 1200 kW
-Nr. Invertoare - 7
-Nr. de serii pe invertor – 150
-Putere de vârf a modulului fotovoltaic – 0,240 kW
-Nr. module fotovoltaice pe serie - 32,7 module
-Nr. module fotovoltaice totale – 34357
-Tensiune de linie AC, B.T – 220 – 350V
Statia de transformare 20/110 kV va fi amplasata in vecinatatea LEA 110 kV Timisoara
Giulvaz. Statia de transformare 20/110 kV se va inseria in LEA 110 kV Timisoara - Giulvaz
prin intermediul unui stalp nou proiectat amplasat in axul LEA 110 kV existente. Statia de
transformare se va echipa cu 2 celule de linie 110 kV (intrare - iesire), 8 separatoare 110 kV,
8 celule trafo 110 kV, 8 transformatoare 20/110 kV - 10 MVA si 8 conexiune de 20 kV.
Cablurile de medie tensiune si joasa tensiune vor fi ingropate.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 26
Zona interesata de interventie va fi protejata de o imprejmuire din plasa metalica de inaltime
cca.2,4 m si sustinuta de stalpi metalici cu elemente de rigidizare la sol pe mici plinte de fundatie
turnate in opera sau in alternative fixate pe stalpi cu surub cu elemente de rigidizare in sol.
Accesul la parcul fotovoltaic va fi garantat de o poarta , care va avea un gol de 4 m pentru a
permite intrarea mijloacelor atat in faza de santier care in timpul operatiunilor de intretinere a
instalatiei si va fi realizat cu plase metalice rigide si inchise de oportune inchideri.
Sistemul de control al instalatiei functioneaza in doua tipologii de control:
• Control Local: monitorizarea prin PC central, situate in apropierea instalatiei prin software
adecvat capabil sa monitorizeze si controleze invertorul si alte sectiuni ale instalatiei.
• Control cu telecomanda : gestiunea la distanta a instalatiei prin conexiunea internet ( LAN,
GSM, ADSL)
Celula solară PSARTM, folosind tehnologie nouă si material brut selectat, îmbunătăteste reactia
la lumină în mod eficient sidetermină o eficientă mai ridicată la conversie la un cost scăzut
suportat de proprietar.
Combinat cu o plăcută subtire de înaltă calitate, noua tehnologie actualizată comparativ cu
procesul de productie conventional restrânge distributia eficientei de conversie si aduce mai
multe avantaje în ceea ce priveste controlul de calitate.
În adăugare, tehnologia PSARTM adaptează alte noi tehnologii dezvoltate de centrul CSUN
R&D pentru îmbunătătirea eficientei conversiei în mod continuu.
Structura de fixare se va realiza direct în pământ cu o masinărie perforatoare .
Structura s-a proiectat pentru a suporta conditiile meteorologice cele mai adverse, atât pentru
ploile torentiale, cât si pentru ninsorile intense, solicitând o întretinere minimă.
RACORDAREA CENTRALEI FOTOVOLTAICE LA SEN
Energia electrică obtinută în Parcul fotovoltaic va fi evacuată prin intermediul cablurilor
electrice direct în statia de transformare ce se va construi in Parcul fotovoltaic. Din această
statie de transformare se realizează prin intermediul unei LES 110 kV aflata pe amplasament
Modulele sunt conectate între ele în serii de 22 de module, formând astfel ceea ce se
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 27
numeste Serie pentru o putere totala de 5,28 kWp.
Alternativa II
Varianta a doua pentru proiectul “Parc fotovoltaic cu o capacitatae de 64 MW constituit din 8
unitati de productie ATR de cate 8 MW si o statie tehnica de tip 1.1.d. , imprejmuire gard,
obtinere aviz de scoatere din circuitul agricol” este ca fiecare unitate de producere energie
solara sa fie dotata cu cate o statie de transformare.
Lungimea cablurilor ar fi mult mai mare, volum mai mare de lucrari, mai multe platforme
tehnologice de santier, se va diminua spatiul verde si astfel ar rezulta un impact mai mare
asupra mediului.
7.DESEURI
TIPURI SI CANTITATI DE DESEURI REZULTATE DIN FUNCTIONAREA PROIECTULUI SI
MANAGEMENTUL ACESTORA
Deseurile rezultate în perioada de implementare a investitiei si din activitătile de mentenantă
desfăsurate în etapa de exploatare a parcului fotovoltaic vor fi gestionate (colectare selectivă,
transport, valorificare, eliminare) conform prevederilor Legii 211/2011.
Principalele deseuri codificate conform HG 856/2002 care vor rezulta pe durata de
implementare a investitiei si din activitătile de mentenantă a parcului fotovoltaic sunt
următoarele:
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 28
Surse de
deseuri pe
etape de
derulare a
proiectului
Codurile
de deseuri
conform
Listei
Europene
de deseuri
Denumirea si
tipul de deseu
Mod de depozitare
temporara
Modalitati propuse de
gestionare a deseurilor
Organizarea de santier
17 09 04 Deseuri de constructi provenite
din organizarea de
santier
Depozitare temporară în recipienti pe
amplasamentulorganizării de santier
Reutilizare la realizarea umpluturilor
Etapa de constructie
17 03 02
17 04 05
17 04 11
Deseuri de constructii
provenite din
organizarea de
santier; Asfalturi rezultate
de constructia
drumului Pămant si pietre rezultate din excavările de pe amplasament;
Deseuri de
cabluri
Depozitare temporară pe amplasament
Reutilizare la realizarea umpluturilor si valorificare
prin firme specializate.
15 01 01
15 01 02
15 01 03
Deseuri de ambalaje
provenite de la materii
nepericuloase utilizate in realizarea
constructiilor
Depozitare temporara in recipienti adecvati pe amplasamentul
organizarii de santier
Valorificarea prin firme specializate
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 29
Generarea deseurilor poate fi minimizată prin utilizarea eficientă a materiilor prime si
prin separarea deseurilor reciclabile rezultate.
Gestionarea ambalajelor se va face cu respectarea prevederilor HG 621/2005 privind
gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, modificată si completată cu HG 1872/2006 si
HG 247/2011.
Gestionarea deseurilor de ambalaje se realizează prin tinerea evidentei acestora, în
conformitate cu HG 856/2002, la fel ca pentru celelalte deseuri generate in unitate.
15 01 10* Deseuri de ambalaje
provenite de la materiile prime
periculoase utilizate în realizarea
constructiilor
Depozitare temporară în recipienti adecvati pe amplasamentul organizării de santier
Eliminare prin firme autorizate sau returnate
furnizorilor
Activităti auxiliare (ale personalului)
atât în perioada de executie, cât si în perioada defunctionare
(angajatii statieide
transformare)
20 03 01
Deseuri menajere Se depozitează în pubele în spatiu
separat de celelalte
deseuri
Se elimină prin firma de salubritate autorizată, pe bază
de contract .
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 30
8.IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE
A ACESTUIA
8.1.APA
CONDITIILE HIDRICE SI HIDROGEOLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI
Din punct de vedere hidrogeologic, zona studiata se afla in bazinul hidrografic Timis- Bega.
Corpul de apa cel mai apropiat de zona studiata este raul Timis .
Conditionate de constitutia geologica si morfologica a terenului, apele subterane din cuprinsul
judetului Timis pot fi calsificate in ape freatice din depozite aluvionare ale luncilor, teraselor si
campiilor soi ape de adancime din formatiunile Pannoniene.
Pentru bazinul Timis- Bega stratul freatic format uneori si din doua orizonturi , a fost interceptat
pana la adancimi de 4+30 m de numeroase foraje hidrogeologice de studiu.
Alimentarea stratului freatic se face in principal din precipitatii.
Nivelul apei freatice , cu caracter ascensional , este intalnit la adancimi de 1+3m de la sol.
La pomparile experimentale au fost obtinute debite ce variaza intre 1+10 l/s pentru denivelari de
1+6 m.
Apa de adancime din campia joasa Timis- Bega este cantonata in orizonturi acvifere pleistonice-
pannoniene, cu o compozitie granulometrica variabila pe orizontala si verticala, apartinand partial
conului aluvionar al Timisului. In general acestea sunt constituite din nisipuri si pietris sau numai
nisipuri, puse in evidenta de numeroase foraje hidrologice de exploatare sau studiu cu
adancimibde 40+300 m.
Grosimea totala de foraj a acestor orizonturi acvifere, separate de formatiuni impermeabile (
argile, prafuri, marne) variaza intre 4 m si 54 m, capatarea acestora se face pe intervale cuprinse
intre adancimile de 20+250m.
Aceste ape de adancime au nivel ascensional sau artezian cuprins intre adancimile de 1+10 m
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 31
sau ridicat deasupra solului cu maxim 2 m.
Debitele de exploatare sau obtinute la pompari au variat intre 1+10 l/s si foraj pentru denivalari de
1+42 m.
Din punct de vedere calitativ apa de adancime din campia joasa Timis- Bega este potabila in
limitele admisibile sau exceptionale STAS 1343-91, cu exceptia continutului ridicat de fier si
mangan.
In parter de nord si de est vaile , atat cele principale , Timisul sau Bega cat si cele secundare
afluente, sunt adancite cu cca 2+3 m , iar in partea situata la sud vest de Timsioara, cursurile
principale, avand caracter divagant, au fost indiguite pentru a preveni revarsarile frecvente si
modificarile albiilor.
MANAGEMENTUL APELOR UZATE
După realizarea investitiei, de pe suprafata parcului fotovoltaic vor rezulta ape pluviale
după cum urmează:
-apele pluviale de pe suprafata celulelor fotovoltaice si de pe suprafata parcului fotovoltaic;
-o mare parte din aceste ape se vor infiltra in sol; excesul va fi preluat de canalele de desecare
si evacuat in cel mai apropiat emisar;
În etapa de functionare nu vor rezulta ape uzate tehnologice.
SURSELE DE POLUARE A APELOR
Etapa de construire
Principalele surse de poluare a factorului de mediu apă pe durata construirii parcului fotovoltaic
sunt reprezentate de:
- scurgerile accidentale de combustibil sau de alte substante/ materii prime utilizate în faza de
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 32
executie a lucrărilor;
- depozitarea necontrolată a materialelor si a deseurilor de constructii;
- afectarea dinamicii naturale a apei de pe terenurile învecinate prin modificarea nivelului freatic
datorită excavatiilor ce vor fi efectuate în vederea ancorării în teren a panourilor fotovoltaice;
- modificarea regimului de scurgere a apelor meteorice căzute pe amplasament.
Formele de impact asupra componentei hidrice asociate activitătilor desfăsurate în faza de
construire a parcului fotovoltaic sunt:
- infiltrarea în sol si în stratul freatic a hidrocarburilor sau a altor substante utilizate în faza de
construire a parcului;
- drenarea de către apele pluviale a hidrocarburilor sau a altor substante rezultate din
potentialele scurgeri accidentale sau din depozitarea necontrolată a deseurilor menajere sau de
constructii si descărcarea acestora în canalele de desecare existente pe amplasament.
Etapa de functionare
Functionarea parcului nu presupune utilizarea de apă curentă si nici evacuare de ape uzate.
MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
Etapa de construire
Măsurile de reducere a impactului asupra factorului de mediu apă în faza de constructie a
parcului fotovoltaic sunt:
-manipularea combustibililor astfel încât să se evite scăpările accidentale pe sol sau în apă;
-manipularea materialelor sau a altor substante utilizate în tehnologii se va realiza astfel încât
să se evite dizolvarea si antrenarea lor de către apele de precipitatii;
-amenajarea unor spatii de depozitare temporară a deseurilor, în conformitate cu
reglementările în vigoare, iar eliminarea/valorificarea acestora va fi realizată doar de firme
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 33
specializate si acreditate; stocarea deseurilor de constructie pe amplasament va fi pentru o
perioadă de maxim 1 an;
-reducerea la minimum a interventiilor constructive care ar putea conduce la modificări ale
nivelului freatic pe amplasament;
-în cazul unor deversări accidentale pe sol a unor substante poluante, se vor lua măsuri
imediate de colectare, depozitare si eliminare prin firme specializate, în caz contrar poluantii
pot ajunge în apele de suprafată si în cele freatice cu deprecierea calitativă a acestora.
Etapa de functionare
Functionarea parcului nu presupune utilizarea de apă curentă si nici evacuare de ape uzate.
Nu se propun drumuri betonate sau platform betonate.
8.2.AERUL
CONDITIILE METEOROLOGICE
In localitatea Parta, tipul general de climat este temperat continental moderat, cu
influente mediteraneene mai ales vara, la care se adauga diversitatea conditiilor naturale.
Judetul Timis este cuprins intre coordonatele 20 grade 16' si 22 grade 33' latitudine estica si 45
grade11' si 46 grade 11' latitudine nordica. Ca urmare a pozitiei sale geografice, judetul Timis
se incadreaza in climatul continental de tranzitie cu influente submediteraneene. Precipitatile
sunt variabile si cad neregulat, cele mai mari cantitati intregistrandu-se vara. Climatul de
campie de sud in care se inscrie acesta zona are influente submediteraneene, cu ploi de
toamna si ierni blande, cu veri secetoase. Aceasta zona se afla la interferenta maselor de aer cu
caracter continental, de origine vestica, care de cele mai multe ori ajunge aici cu un grad ridicat
de continentalizare si a celor cu caracter continental de origine estica, suferind in plus si invazia
unor mase de aer cald sudice care traveraseaza Marea Mediterana. Pregnanta acestor tipuri de
mase de aer influenteaza regimul termic si pluviometric. Astfel, in Banat este o clima temperata,
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 34
cu un grad de continentalism moderat, cu influente subtropicale, mai mult sau mai putin
accentuate pe anumite areale geografice. Datorita diversitatii mari a reliefului, in clima Banatului
s-au identificat o serie de topoclimate specifice, acestea oglindindu-se fidel conditiile
pedogeografice si geobotanice. Zona localitatii Parta se încadrează în caracteristicile climaterice
generale specifice tării noastre, clima temperat continentală moderată. Anotimpurile sunt bine
conturate si caracterizate:
-primaverile sunt timpurii si adesea capricioase.
- veri uscate si lungi
- toamne lungi si cu temperaturi relative constante
- ierni blande si lungi
Temperatura
•temperatura medie multianuală a aerului 10-11 0 C
•temperaturi medii de -20C în luna ianuarie
•temperaturi medii de 220C - 24
0C în luna iulie
Precipitatiile
• cantitatile medii anuale de precipitatii inregistrate sunt de 500-600 mm.
• repartitia lunară a precipitatiilor atmosferice indică în toate zonele, ca si nivel de tara, un minim
pluviometric în luna februarie (30-60 mm) si un maxim pluvimetric în luna iunie (70-100 mm).
• numarul zilelor cu ploaie oscilează în zonă între 120-130.
• zapada prezintă grosimi medii de 20-50cm, prima zapada începand cu luna noiembrie, ultima
zapada in martie
Vanturile
•directia predominanta este din nord sud (16 %) din est vest (13 %);
•regimul eolian in partea de sud-vest a Romaniei este determinat de dezvoltarea sistemelor
barice care se interfereaza deasupra Europei la latitudinea de 450 nord. In zona de campie, cea
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 35
mai mare pondere o au vanturile din nord.
Cu referire stricta la amplasamentul analizat, in vederea dimensionării centralei
fotovoltaice s-a realizat un studiul al parametrilor climatologici pe baza informatiilor furnizate
de baza de date PV-GIS. Datele obtinute sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Date climatologice pe amplasament
Luna Hh H opt H (90) Iopt TD T 24h NDL NDD
Ianuarie 1170 1900 1910 64 0,4 -0,3 7 546
Februarie 1980 2940 2700 57 2,8 1,7 7 424
Martie 3130 3970 3090 45 7,2 5,8 7 321
Aprilie 4340 4780 2990 30 13,2 11,8 8 106
Mai 5510 5500 2850 18 18,9 17,2 9 29
Iunie 5930 5640 2670 12 22 20,3 10 5
Iulie 6130 5970 2890 16 23,6 22 7 0
August 5470 5870 3370 27 23,4 21, 6 13
Septembrie 4020 5000 3640 42 18,4 16,8 5 72
Octombrie 2670 3930 2500 55 14,3 12,5 5 266
Noiembrie 1360 2170 2140 62 7,8 6,6 8 426
Decembrie 935 1540 1580 65 1,6 1 9 559
Anual 3560 4110 2780 36 12,8 11,4 89 2767
Unde:
Hh- Radiatie in plan orizontal ( Wh/mp/zi);
Hopt- Radiatie in plan inclinat optim;
H(90) -Radiatie in plan vertical ( Wh/mp/zi);
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 36
Iopt-Inclinare optimă in grade;
TD: Medie a temperaturii pe parcursul orelor solare (0 C);
T 24 h: Media temperaturilor zilnice (0C);
NDL:Numărul zilelor de ploaie;
NDD: Numărul gradelor in ziua incălzirii.
In vederea determinării valorilor de iradiere si temperatură, s-a amplasat o statie meteorologică
in localitatea Lovrin (coordonate geografice 45058'0''Nord, 20046'0''Est), altitudine 89 m deasupra
nivelului mării.
SURSE DE POLUARE SI TIPURI DE POLUANTI GENERATI, PROGNOZAREA POLUARII AERULUI
Etapa de construire
Sursele de poluare a aerului în faza de constructie a parcului fotovoltaic sunt cele specifice
tuturor santierelor, respectiv:
- gaze de combustie (NOx, SO2, CO) rezultate de la rularea autovehiculelor si combustia
carburantilor în motoarelor vehiculelor transportoare sau a utilajelor;
- pulberile în suspensie antrenate de circulatia autovehiculelor si de activitătile de excavare,
transvazare si depozitare pămant.
Formele de impact asupra aerului asociate etapei de construire a parcului fotovoltaic sunt
reprezentate de:
- cresterea concentratiei de NOx, SO2 si CO în aer datorită arderii combustibililor;
- cresterea concentratiei de materii solide în aer ca rezultat al antrenării acestora de circulatia
autovehiculelor si utilajelor.
Etapa de functionare
Sursele de poluare a factorului de mediu aer în etapa de functionare a parcului fotovoltaic sunt
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 37
asociate de asemenea traficului provenit de la autovehiculele implicate în activitătile de
mentenantă.
In stadiul de prognoză a poluării factorului de mediu aer s-au folosit factori de emisie conform
metodei de analiza EEA/EMEP/CORINAIR.
Pentru utilaje de transport mai mari de 3,5 tone (autobasculante) si care utilizează
combustibil motorina, factorii de emisie sunt următorii:
Factori de emisie pentru utilaje mai mari de 3,5 tone (motorina)
Cantitatea de poluanti
evacuata în atmosfera
NOX CH4 VOC CO N2O CO2
gr/km
10,9 0,06 2,08 8,71 0,03 800
gr/kg de motorina
42,7 0,25 8,16 34,2 0,12 3138
gr/MJ
1,01 0,006 0,19 0,80 0,003 73,9
Cantitatea de particule emise in urma procesului de combustie a motorinei in timpul
transportului este data de relatia:
Poluant = cantitatea de carburant x factorul de emisie
De asemenea, in procesul de combustie a motorinei se antrenează in atmosferă
următoarele metale grele si pulberi cu factorii de emisie aferenti:
Metale
grele
Cadmiu Cupru Crom Nichel Seleniu Zinc
Mg/kg
motorina
consumata
0,01 1,7 0,05 0,07 0,01 1
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 38
Pulberi emise in atmosfera aferenta procesului de combustie a motorinei:
Cantitatea de pulberi emisa in atmosfera
Gr/kg de motorina consumata
Particule (PM)
4,3
Pentru aprovizionarea cu materii prime, în etapa de construire a parcului fotovoltaic
vor fi folosite mijloace de transport cu capacitatea de transport mai mare de 3,5 tone.
In perioada de mentenantă, mijloacele de transport utilizate vor fi de capacitate mai
mică de 3,5 tone. Potentialul impact asupra factorului de mediu aer va fi mai mare la faza de
implementare a investitiei, motiv pentru care prognozarea impactului se va face pentru
mijloacele de transport cu capacitate mai mare de 3,5 tone.
Utilajele folosite in perioada de implementare a investitiei:
Nr.crt. Utilaj Nr.utilaj Capacitatea
cilindrica a
motorului
Consum
mediu
orar de
motorina
Ore de
functionare/
zi
1 Buldozer 1 330CP 39l/h 10
2 Excavator 1 298 CP 38l/h 10
3 Autobasculante 1 400CP 38l/h 10
4 Automacara 1 700CP 40l/h 10
Cantitatea zilnică maximă de motorină consumată pentru implementarea
investitiei va fi de 1550 litri. Motorina necesară functionării autocamioanelor de
transport este asigurată de la unitătile de distributie a produselor petroliere cele mai
apropiate.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 39
Cunoscand acesti parametri, se poate calcula cantitatea zilnică de poluanti
evacuati in atmosferă rezultati in urma activitătii de aprovizionare cu materii prime in
vederea constructie parcului fotovoltaic:
Cantitatea de poluanti emisă in atmosferă ca urmare a combustiei motorinei :
CORINAR NOX NM VOC CH4 CO NO2 PM Utilaje
folosite pe amplasament
42,7mg/kg 8,16mg/kg 0,17mg/kg 34,2 mg/kg 0,12 mg/kg 4,3mg/kg
Cantitatea de poluant emisa in
atmosfera la un consum de 1550l/zi, 1240 kg/zi ( densitatea motorinei este de 0,8kg/l)
52948mg/zi 10118mg/zi 210,8 mg/zi 2408 mg/zi 148,8 mg/zi 5332 mg/zi
Factori de emisie
conform CORINAR
mg/kg motorina
consumata
Cadmiu Cupru Crom Nichel Seleniu Zinc
0,01mg/kg
1,7 mg/kg
0,05mg/kg 0,07mg/kg 0,01mg/kg 1mg/kg
Cantitatea de poluant emisa in
atmosfera la un consum de 1550 l/zi, 1240 kg/ zi ( densitatea motorinei
este de 0,8 kg/l)
12, 4 mg/zi
2108 mg/zi 62 mg/zi
86, 8 mg/zi 12, 4 mg/zi
12mg/zi
Referitor la estimarea impactului, OM 462/1993, abrogat partial de HG 128/2002 si
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 40
modificat de Ordinul 592/2002, asupra limitării preventive a emisiilor poluante ale
autovehiculelor rutiere (art.17) stipulează că "emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se
limitează cu caracter preventiv prin conditiile tehnice prevăzute la omologarea pentru
circulatie a autovehiculelor rutiere - operatiune ce se efectuează la inmatricularea pentru
prima dată in tară a autovehiculelor de productie indigenă sau importate, cat si prin conditiile
tehnice prevăzute la inspectiile tehnice ce se efectuează periodic pe toată durata utilizării
tuturor autovehiculelor rutiere inmatriculate in tară".
MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
Etapa de construire
Măsurile propuse de reducere a impactului în faza de constructie a parcului fotovoltaic sunt:
- stropirea cu apă prin intermediul camioanelor cisternă a depozitelor de materiale (pământ,
agregate minerale), si a drumurilor de acces la amplasament;
- impunerea unor limitări de viteză a vehiculelor de tonaj mare;
- utilizarea unor vehicule si utilaje performante;
- utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf;
- adoptarea unor proceduri pentru întretinerea adecvată a vehiculelor si utilajelor, respectiv
verificarea periodică a stării de functionare a acestora si interventia în vederea remedierii
eventualelor disfunctii identificate.
Etapa de functionare
Având în vedere faptul că după începerea functionării parcului fotovoltaic accesul înspre
panourile fotovoltaice va fi extrem de rar, doar în cazuri de defectiuni majore sau pentru
întretinere periodică, principala măsura de reducere a impactului asupra aerului în această
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 41
etapă este reprezentată de adaptarea vitezei în functie de conditiile de trafic si de starea
drumurilor tranzitate.
Prin măsurile adoptate, mai ales in faza de realizare a investitiei, se poate considera că
impactul asupra factorului de mediu aer va fi redus si de scurtă durată.
8.3.PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR
SURSE SI FORME DE IMPACT
Etapa de construire
Procesele tehnologice de executie a parcului fotovoltaic implică folosirea unor utilaje cu functii
specifice, care determină aparitia a două categorii de surse de zgomot:
- zgomotul din fronturile de lucru, produs de functionarea utilajelor de constructii (utilizate la
realizarea săpaturilor, etc);
- circulatia vehiculelor grele care transportă materialele necesare executiei lucrărilor si părtilor
componente ale panourilor fotovoltaice.
Aprecierea poluării fonice în zona frontului de lucru este dificil de realizat, având în vedere
multitudinea factorilor externi implicati în propagarea zgomotului (fenomene meteorologice si în
particular viteza si directia vântului, gradientul de temperatură si de vânt, absorbtia undelor
acustice de către sol, fenomen denumit "efect de sol", absorbtia în aer, presiunea,
temperatura, umiditatea relativă, componenta spectrală a zgomotului, topografia terenului,
vegetatia). Cu toate acestea, pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale
principalelor utilaje ce vor fi folosite si de la numărul acestora, se pot face unele aprecieri
referitoare la nivelurile de zgomot si distantele la care acestea se înregistrează, constatându-se
că pe anumite sectoare si perioade de timp, nivelurile de zgomot ar putea atinge valori
semnificative, fără însă a depăsi 85 dB (A) pentru perioade mai mari de 10 ore.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 42
În ceea ce priveste receptorii sensibili, respectiv cele mai apropiate locuinte, trebuie mentionat
faptul că disconfortul generat de organizarea de santier va fi minim, având în vedere că
lucrările se desfăsoară în afara zonei locuite.
A doua sursă de zgomot pe perioada constructiei o va constitui circulatia mijloacelor de
transport. Datorită faptului că principalul drum de acces pe amplasament tranzitează teritoriul
intravilan al comunei, această sursă de zgomot va genera un anumit disconfort populatiei.
Etapa de functionare
Activitatea de captare a radiatiei solare cu ajutorul panourilor fotovoltaice nu este generatoare
de zgomot si vibratii, singura sursă de zgomot pe durata functionării parcului fotovoltaic o
reprezintă traficul rutier spre amplasament determinat de operatiunile de mentenantă a
instalatiilor si statia de transformare. Prin urmare, functionarea parcului nu generează un impact
semnificativ din punctul de vedere al zgomotului si vibratiilor.
MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI
Etapa de construire
Principalele măsuri de reducere a impactului produs de zgomot în etapa de constructie a
proiectului propus sunt:
- identificarea unor solutii optime privind accesul utilajelor de lucru spre amplasament în
vederea diminuării tranzitului acestora prin localităti;
- corelarea programului vehiculelor înspre/dinspre amplasament cu starea traficului de pe
drumurile tranzitate în vederea reducerii impactului ce ar putea fi generat de suplimentarea
semnificativă a acestuia (în special în ore de vârf);
- sistarea lucrărilor pe timpul noptii;
- utilizarea tehnologiilor extrem de zgomotoase doar atunci când acest lucru este imperativ
necesar.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 43
Etapa de functionare
Având în vedere faptul că activitatea propusă nu se constituie ca sursă de zgomot si vibratii pe
durata sa de functionare, nu se impune aplicarea unor măsuri de reducere a impactului în acest
sens.
Prin măsurile care se vor lua, atat la faza de constructie a parcului fotovoltaic, dar si in perioada
de functionare, se poate aprecia că impactul prin zgomot si vibratii va fi nesemnificativ si de
scurtă durată.
8.4.SOLUL
CARACTERISTICI GENERALE ALE SOLURILOR AREALULUI
In partea de câmpie joasa, invelisul de sol reprezintă o mare diversitate, datorită litologiei
diverse, cât si influentei nivelului freatic. În extremitatea vestică pe un subasment format din
depozite fluvio-lacustre, au evoluat lacovisti, soluri gleice si vertisoluri, în asociatie cu soluri
halomorfe. Zonele mai ridicate si mai bine drenate au fost acoperite cu materiale loessoide
remaniate, în Câmpia Jimboliei au evoluat cele mai fertile soluri ale judetului de tipul
cerniziomurilor carbonatice si cambice, freatic umede si gleizate.
Datorită lucrărilor de regularizare pe cursurile mijlocii si inferioare ale râurilor, pericolul
inundatiilor a fost inlăturat si solurile evoluează către soluri caracteristice zonei bioclimatice.
Toata câmpia joasa a judetului este sub influenta unui nivel freatic ridicat. Astfel, s-a
ajuns la accentuarea hidromorfismului si la alcalinizarea unor areale intinse. Lucrările
hidroameliorative făcute incepând cu sec. XVIII, au determinat coborârea nivelului freatic în tot
arealul câmpiei joase.
Adâncimea de inghet este de 0,80 m, recomandându-se ca adâncimea minimă de fundare sa
fie 1,00 m.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 44
Mentinerea gradului de fertilitate a solului impune sporirea aportului de îngrăsăminte naturale si
sporirea productiei acricole si horticole.
Practicarea în perspectivă a unei agriculturi ecologice va valorifica mai bine potentialul
natural al solurilor.
SURSELE DE POLUARE A SOLULUI SI SUBSOLULUI
Solul reprezintă factorul de mediu cel mai afectat în cazul implementării unui astfel de
obiectiv, prin prisma scoaterii din circuitul pedologic natural a unei mari suprafete de teren,
respectiv înlăturarea stratului de sol de pe terenul aferent ancorării panourilor fotovoltaice, a
drumurilor de acces si a canalului de transmitere a energiei către SEN, ce implică diminuarea
rezervei de humus acumulată de-a lungul a mii si sute de mii de ani, precum si afectarea
biodiversitătii pe terenurile învecinate si modificarea regimului de scurgere a apelor subterane.
Mai trebuie mentionat că, desi cea mai mare parte a terenului îsi va păstra functia de spatiu
verde, acoperirea acestuia cu panourile solare îi va afecta dinamica naturală, în special
infiltrarea apei, care la rândul său va determina modificări la nivelul texturii si structurii solului.
Referitor la factorul de mediu sol, mai trebuie luat în calcul si impactul din perioada de
constructie, respectiv pierderile accidentale de produse petroliere de la utilajele de constructie
sau de la vehiculele transportoare si depozitarea necontrolată a unor materii prime sau deseuri
de constructie direct pe sol, fapt care ar putea induce poluarea acestuia.
MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
Etapa de construire
Cu scopul de a reduce impactul asupra solului si subsolului în etapa de constructie a parcului
fotovoltaic, vor fi luate următoarele măsuri:
- reducerea la minimum a suprafetelor destinate constructiilor sau organizării de santier;
- refacerea învelisului de sol vegetal pe suprafetele afectate de activitatea de santier (acolo
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 45
unde acest lucru este posibil), în special a celui îndepărtat în vederea săpării canalului în care
se vor îngropa liniile de transmitere a energiei electrice către punctul de preluare;
- manipularea combustibililor astfel încât să se evite scăpările accidentale pe sol sau în apă;
- manipularea materialelor sau a altor substante toxice utilizate se va realiza astfel încât să se
evite dizolvarea si antrenarea lor de către apele de precipitatii;
- managementul adecvat al deseurilor de constructie pe amplasament, amenajarea unor spatii de
depozitare temporară în conformitate cu reglementările în vigoare, eliminarea/valorificarea
deseurilor se va realiza prin firme specializate si acreditate, evitându-se stocarea deseurilor de
constructie pe amplasament pe perioade lungi de timp.
Etapa de functionare
În perioada de functionare a centralei fotovoltaice pentru a reduce impactul asupra
factorului de mediu sol si subsol se pot lua următoarele masuri:
- evitarea depozitării deseurilor generate din activitatea de mentenantă direct pe sol, fapt ce
arconduce la modificarea proprietătilor fizico-chimice a cuverturii edafice;
- mentinerea covorului vegetal de la partea superioară a cuverturii de sol pentru evitarea
aparitiei unor procese erozionale de suprafată, cu dislocarea unor cantităti de sol.
Prin respectarea măsurilor de mai sus, se prevede că impactul negativ asupra solului nu va fi
semnificativ, fiind putin probabile acumulări sau migratii de poluanti in sol si subsol.
8.5. BIODIVERSITATE
COMPONENTA BIOTICA ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI
Din punct de vedere biogeografic judetul Timis se caracterizează prin larga expansiune
a unitătilor din cadrul zonalitătii latitudinale, puternic modificate de interventia antropică, pe
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL
P a g e | 46
cand zonalitatea verticală se face simtită numai pe suprafete restranse. Zona silvostepei ocupă
partea vestică a judetului suprapunandu- se campiei si teraselor joase; caracteristica acestei
zone este dată de sărăcia vegetatiei lemnoase de aparitia frecventă a vegetatiei hidrofile si
higrofile (in lunci si campii joase cu exces de umiditate), precum si a vegetatiei halofile. Culturile
agricole alternează cu resturi de pajisti secundare puternic modificate in care se intalnesc
asociatii cu Festuca sulcata, Festuca valesiaca, F.pseudovina, Chrysopogon gryllus, Artemisia
austriaca.
Fauna din zona silvostepei este deosebit de complexă datorită conditiilor ecologice
variate, astfel in sectoarele uscate apar: soparla de camp si coronela (dintre reptile),
ciocarlanul, potărnichea, prepelita, ciocarlia (dintre păsări), popandăul, iepurele, soarecele de
camp (dintre mamifere).
Antropizarea accentuată a zonei prin transformarea terenurilor ocupate de habitate
primare în terenuri arabile a restrâns în mod considerabil învelisul vegetal si animal originar,
astfel încât pajistile primare si padurile mai sunt prezente pe areale foarte limitate.
ARII NATURALE PROTEJATE ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI
Amplasamentul analizat nu este inclus în nicio arie naturala protejata.
Transformările de origine antropică a învelisului vegetal din Campia de Vest, au îndreptat
atentia insa către constituirea unor arii naturale protejate, cele mai apropiate fată de
amplasamentul analizat fiind:.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC PROFIL SAVSUN SRL
47
PROGNOZAREA IMPACTULUI
Principalele surse si forme de impact asupra ecosistemelor terestre si acvatice asociate
realizării si functionării parcului fotovoltaic propus sunt reprezentate de:
- fragmentarea si/sau modificarea habitatelor;
- deranj asupra faunei, mai ales în perioada de constructie;
- modificarea suprafetelor biotopurilor de pe amplasament si a categoriilor de folosintă a
terenului (atât în faza de executie, cât si în cea de functionare), respectiv diminuarea
suprafetelor acoperite de păsune;
- afectarea unor specii de insecte, păsări care ar putea confunda panourile fotovoltaice cu
ochiuri de apă, având în vedere că acestea reflectă lumina polarizată în moduri
asemănătoare, fapt pentru care în anumite studii stiintifice, panourile sunt denumite generic
"capcane ecologice". Astfel, se recomandă ca aceste câmpuri de panouri să nu se
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC PROFIL SAVSUN SRL
48
amplaseze în apropierea unor corpuri de apă.
Conform unui raport întocmit de Royal Society for the Protection of Birds (Solar Power -
RSPB Briefing, Martie 2011), impactul unui parc fotovoltaic asupra faunei sălbatice
depinde de locatia aleasă pentru dezvoltarea acestuia. Astfel, se mentionează faptul că,
dacă amplasamentul propus pentru dezvoltarea parcului fotovoltaic nu este unul valoros
pentru fauna sălbatică (terenuri arabile sau păsuni extinse), este putin probabil ca impactul
produs să fie unul semnificativ.
Conform datelor furnizate de acelasi raport, nu există dovezi clare ale riscului de accidente
mortale în interactiunea dintre panourile fotovoltaice si păsări. Panourile fotovoltaice sunt
negre si nereflectorizante (fiind concepute pentru a absorbi lumina si nu pentru a o
reflecta). Un impact negativ asupra biodiversitătii în general si a păsărilor în particular
există atunci când se defrisează păduri pentru amplasarea panourilor fotovoltaice, situatie
care nu se regăseste în cadrul proiectului propus.
De asemenea, se presupune că aglomerarile panourilor fotovoltaice pe rutele de migratie a
păsărilor de apă pot avea un impact negativ, crescând riscul ciocnirilor cu panourile. În
ceea ce priveste proiectul propus, trebuie mentionat faptul că rutele de migratie sunt
concentrate înspre partea de est a Câmpiei de Vest si nu se suprapun cu amplasamentul
vizat de proiect (Ciochia, V., Tălpeanu, M.,Paspaleva, M., Mikuska, J., Mikuska, T.,
Bankovics, A., Kalivodova, E.,Darolova, A., Dick, G., Vidal, A., 2001).
Este necesară totusi luarea unor măsuri în vederea minimizării potentialului disconfort creat
în etapa de amplasare a panourilor fotovoltaice, aspect tratat în cele ce urmează.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC PROFIL SAVSUN SRL
49
MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
Cu scopul prevenirii si reducerii impactului asupra ecosistemelor terestre si acvatice si în
faza de construire si de functionare a parcului fotovoltaic, vor fi luate următoarele măsuri:
- amplasamentul organizărilor de santier va fi astfel stabilit încât să aducă prejudicii
minime mediului natural;
- reconstructia ecologică a zonelor afectate de lucrări se va face cu respectarea tuturor
normelor legale în vigoare, decopertarea solurilor si a vegetatiei se va realiza în cuburi cu
o suprafată de 50x50 cm si se va păstra în vecinătatea suprafetei. Reasezarea se va
efectua în cel mai scurt timp posibil.
- crearea unei baze de seminte produse de speciile de plante native si locale, în vederea
renaturării zonelor degradate în perioada de post constructie;
- efectul de oglindă asupra insectelor si păsărilor trebuie să fie minimalizat prin folosirea
unor panouri fotovoltaice care reflectă într-o mică măsură razele solare.
Efectul de oglindă ar putea deranja mai ales speciile de insecte si păsări, care pot confunda
suprafata panourilor fotovoltaice cu suprafetele acoperite cu luciuri de apă;
- cablurile electrice este recomandat să fie îngropate, astfel încât să se evite riscul de
crestere a mortalitătii păsărilor prin contactul cu acestea;
- în cazul producerii unei posibile poluări accidentale pe perioada activitătii, se vor
întreprinde măsuri imediate de înlăturare a factorilor generatori de poluare si vor fi anuntate
autoritătile responsabile de protectia mediului;
- marginile si benzile de demarcatie de culoare albă ale panourilor fotovoltaice reduc
tendinta de apropiere a nevertebratelor acvatice (Horvath et.al.2010).
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC PROFIL SAVSUN SRL
50
Poluarea aerului cu pulberi si gaze de ardere influentează negativ vegetatia prin reducerea
intensitătii fotosintezei si impiedicarea dezvoltării normale a plantelor, in cazul componentei
biotice din jurul amplasamentului se apreciază că impactul rezultat din derularea
activitătilor (prin amploare relativ scăzută si durata redusă de timp) nu va afecta
semnificativ flora si fauna din zona, calitatea biodiversitătii putand reveni la parametrii
anteriori după incetarea lucrărilor, nefiindu-i astfel afectată capacitatea de rezilientă.
8.6. PEISAJUL
PEISAJUL GENERAL AL ZONEI
Zona in care este amplasat obiectivul analizat in prezentul studiu se incadrează in planurile
de urbanism si de amenajare a teritoriului ca „păsune comunală" si de teren agricol. Nu
există pe amplasament constructii cu caracter permanent/provizoriu care să inducă
elemente inedite în peisajul agricol al zonei. De asemenea, fiind o zonă cu exces de
umiditate, amplasamentul este brăzdat de canale de desecare.
PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA PEISAJULUI
La nivelul peisajului, următoarele forme de impact pot fi mentionate:
- modificarea peisajului la scara locala prin modificarea raportului dintre peisajul natural si
cel antropizat, atat în faza de constructie, cat si în cea de functionare;
- modificarea minora a calitatilor estetice ale teritoriului pe care se vor amplasa panourile,
respectiv aparitia unor elemente noi în peisajul agricol al zonei.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC PROFIL SAVSUN SRL
51
MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA PEISAJULUI
Având în vedere morfologia terenului, nu au fost identificate măsuri prin care s- ar putea
diminua impactul asupra peisajului. Se poate mentiona însă că proiectul nu se
implementează într-o zonă cu valoare estetică deosebită, prin urmare se poate aprecia
că un astfel de obiectiv nu va deprecia semnificativ peisajul general al zonei.
MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC
CARACTERISTICI SOCIO-ECONOMICE ALE ZONEI
În ceea ce priveste protectia asezărilor umane si a obiectivelor de interes public,
trebuie mentionat faptul că amplasamentul proiectului propus se află în afara zonelor
locuite, la distante considerabile fată de acestea.
Vecinatatiile amplasamentului sunt:
-la nord canalul de desecare HCN 1159/1; terenuri agricole, teritoriul administrativ al
comunei Sinmihaiu Roman;
-la est canalul de desecare HCN 1139/2, calea ferata DF 1083 Timisoara- Cruceni;
- la sud terenuri agricole, parcela cu nr, cad. A1092/1, drumul de exploatare agricola DE
1032;
- la vest terenuri agricole , parcelele cu nr. Cad A1097/1/13, A1148/1/6, drumul de
exploatare agricola DE 1158/2 respectiv canalul de desecare HCN 1138/2;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC PROFIL SAVSUN SRL
52
PROGNOZAREA IMPACTULUI
Următoarele forme de impact au fost identificate în relatie cu populatia rezidentă în
zonă:
- disconfort minim pentru locuitori, datorat fazei de santier care determină cresterea
emisiilor de pulberi, a zgomotului si a gazelor de esapament toxice;
- perturbarea traficului datorită circulatiei grele, intensificate în fazele de santier si
dezafectare, cu efecte care dispar odată cu încetarea acestor faze;
- impact economic pozitiv la nivel multiscalar, stimularea unor initiative noi, prin
contributia proiectului la îmbunătătirea infrastructurii de bază din zonă;
- îmbunătătirea bugetului Consiliului Local Lovrin prin cresterea veniturilor din impozite,
determinând cresterea posibilitătilor de dezvoltare a serviciilor locale.
Se poate observa că un proiect de această factură presupune un mai pronuntat impact
potential asupra domeniului socio-economic al unitătii administrativ-teritoriale în care
urmează a se implementa, exprimat sintetic prin diversificarea si, în acelasi timp,
accelerarea vietii economice, pe de o parte, dar si prin crearea cadrului indirecte la
bugetul local.
MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
Etapa de construire
Pentru reducerea impactului asupra populatiei si asezărilor umane în faza de constructie
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC PROFIL SAVSUN SRL
53
a parcului fotovoltaic, vor fi luate următoarele măsuri:
- managementul eficient al lucrărilor aferente organizării de santier;
- stimularea investitorilor spre cooperare cu autoritătile locale si judetene în vederea
elaborării de proiecte de dezvoltare;
- impunerea din partea administratiei locale a orientării angajărilor investitorului înspre
populatia locală;
- plan eficient de management al deseurilor, construirea unor spatii adecvate de
depozitare temporară, eliminare/valorificare prin unităti specializate si acreditate.
Etapa de functionare
Având în vedere faptul că panourile fotovoltaice sunt echipamente care nu generează
zgomot si vibratii si nici nu induc poluarea factorilor de mediu cu posibile implicatii
asupra sănătătii populatiei, se poate afirma că functionarea parcului fotovoltaic nu va
afecta negativ populatia locală.
În urma evaluării efectelor potentiale ale obiectivului asupra componentei umane, s-a
ajuns la concluzia că activitătile ce se vor desfăsura vor avea în primul rând un efect
pozitiv asupra factorului de mediu ASEZARI UMANE, efecte negative putandu-se
inregistra doar pe perioada santierului , fara insa a se transforma intr-un stres major
pentru populatia locală.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC PROFIL SAVSUN SRL
54
CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL
Obiectivul de investitii nu va afecta conditiile etnice si culturale din zona. În
vecinatatea amplasamentului nu exista obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau
monumente istorice.
9.ANALIZA ALTERNATIVELOR
Cresterea consumului mondial de energie electrică, precum si criza combustibililor
traditionali, au impus necesitatea identificării unor surse alternative de energie, cu
scopul înlocuirii în timp a energiei produse conventional din combustibili fosili, cu o
energie produsă din surse regenerabile, care nu poluează. Punerea în practică a unei
strategii energetice pentru valorificarea potentialului surselor regenerabile de energie
(SRE) se înscrie în coordonatele dezvoltării energetice a României pe termen mediu si
lung si oferă cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele
energetice si înscrierea în acquis-ul comunitar în domeniu.
Proiectul propus a fost deci conceput în concordantă cu două obiective majore la nivel
european si national:
− nevoia urgentă de investitii în domeniul energetic pentru a diminua dependenta energetică de
import, a înlocui combustibilii traditionali a căror epuizare va fi iminentă în conditiile
continuării ritmului actual de consum si nu în ultimul rând, pentru combaterea
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC PROFIL SAVSUN SRL
55
schimbărilor climatice ce devin o problemă tot mai acută a societătii actuale;
− dezvoltarea durabilă a regiunii vizate, fapt care va diminua pericolul pierderii de rezidenti si de
locuri de muncă în viitorul apropiat, care, în caz contrar, ar induce efecte defavorabile
asupra echilibrului teritorial.
Alternativele analizate în faza de proiect au vizat în principal urmatoarele aspecte:
1. Alegerea locatiei
Locatiile cele mai potrivite pentru derularea unor investitii în energie solară trebuie sa
indeplineasca mai multe criterii: potential solar corespunzator (peste 1250 kWh / m2 /
an radiatie solară incidenta), distanta cât mai mică fata de cel mai apropiat punct SEN
si capacitate ridicată de preluare a acestuia, morfologie adecvată construirii (teren plan,
stabil geodinamic, în afara ariilor de inundabilitate), evitarea pe cat posibil a unor areale
cu statut special care ar putea fi periclitate de obiectivul propus, suprafete mari de
teren disponibile, pretul terenului si regimul de proprietate, deschiderea autoritătilor
publice locale fată de potentiali investitori etc. În urma analizei tuturor acestor criterii, s-
a decis ca aceasta este o locatie potrivită de investitie în cadrul acestui proiect,
eventuale alternative fiind mai putin eficiente.
Cu referire la potentialul solar, trebuie mentionat că acesta nu a constituit un criteriu
decisiv, deoarece variatia distributiei acestuia în teritoriul vizat este extrem de redusă,
astfel încât se poate aprecia că orice locatie din Câmpia de Vest poate sustine o astfel de
investitie. Tinând cont de cumulul criteriilor mentionate anterior, au fost vizate mai
multe locatii din judetele situate în Câmpia de Vest, unele nu au corespuns unor criterii
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC PROFIL SAVSUN SRL
56
precum statutul juridic al terenului, disponibilitate teritoriala, vecinatati vulnerabile etc.,
iar altele, care au indeplinit cele mai multe dintre criteriile necesare pentru amplasarea
unui parc solar vor face obiectul unor alte proiecte cu acelasi profil. Investitia se va
integra rapid în contextul socio-economic local si regional, prin contributia insemnata la
bugetele locale, în conditiile abandonării tot mai accentuate a activitătilor agricole care
au constituit multă vreme pilonul dezvoltării locale. De asemenea, se considera ca
proiectul investitional, prin amploarea sa, va fi un varf de lance în dezvoltarea zonei,
constituind un cadru favorabil pentru aparitia altor proiecte de acest gen, potentialul
solar al zonei si disponibilitatea teritorială ridicată fiind una dintre resursele atractive ale
zonei.
2. Stabilirea capacitatii de productie.
Stabilirea capacitătii de productie s-a făcut în primul rând în functie de disponibilitatea
teritorială, având în vedere că un astfel de obiectiv necesită suprafete foarte mari pentru
implementare, de capacitatea de preluare a SEN, precum si de costurile estimate ale
investitiei. S-a considerat că această capacitate de productie este una fezabilă tehnic si
economic.
3. Stabilirea detaliilor tehnologice.
Pretabilitatea unui anumit tip de module fotovoltaice la o anumita locatie este
determinata în principal de disponibilitatea resursei energetice. În acest sens, s-au
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC PROFIL SAVSUN SRL
57
dezvoltat programe informatice care sa optimizeze relatia potential solar - stabilire
detalii tehnologice, programe care au posibilitatea introducerii anumitor variabile cu
importanta majora pentru astfel de proiecte. Nu au fost puse la dispozitia
evaluatorului detaliile cu privire la alternativele tehnologice analizate la faza studierii
fezabilitătii proiectului.
4. Accesul pe amplasament.
Parcelele care fac obiectul studiului, in situatia actuala , au accesul dinspre localitatea
Parta prin drumurile de exploatare existente la teren DE 1052/2, DE1081/1, DE 1082,
DE 1158/2, DE 1106/2, DE 1050/1, DE 1158/2.
10.MONITORIZAREA
In cadrul procesului de monitorizare, este important să se facă distinctie intre
monitorizarea unei interventii sau actiuni antropice si monitorizarea procesului de
evaluare a impactului asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului
reprezintă o prognoză la un moment dat a impactului pe care o actiune proiectată il
generează asupra mediului.
Implementarea monitorizării implică, pe de o parte, verificarea modului in care s-a
aplicat proiectul, conform specificatiilor prevăzute si aprobate in documentatia care a
stat la baza evaluării impactului si, pe de altă parte, verificarea eficientei măsurilor de
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC PROFIL SAVSUN SRL
58
minimizare in atingerea scopului urmărit. Astfel de verificări implică inspectii fizice
(amplasarea constructiilor, materiale de constructii, depozitarea deseurilor) sau
masurători (asupra emisiilor si imisiilor), folosind aparatură specifică si metode
profesionale de prelucrare si interpretare.
Monitorizarea este implementată cu respectarea unui set de norme legislative:
planificarea folosirii terenului, proceduri de control a poluării factorilor de mediu.
Monitorizarea constă in a evidentia dacă functionarea unui obiectiv respectă conditiile
impuse la momentul aprobării sale.
Programul de monitorizare va trebui sa fie coordonat cu măsurile de minimizare aplicate
in timpul implementării proiectului si anume:
- să furnizeze feedback pentru autoritătile de mediu si pentru autoritătile de decizie
despre eficienta măsurilor impuse;
- să identifice necesitatea initierii si aplicării unor actiuni inainte să se producă daune de
mediu ireversibile.
In cadrul obiectivului studiat se va efectua o monitorizare a deseurilor rezultate din
activitate, gestiunea ambalajelor si monitorizare tehnologică prin intermediul unui sistem
automatizat care va inregistra si urmării functionarea panourilor fotovoltaice.
Datele vor fi stocate in sistemul din camera de comandă:
- pentru monitorizarea cantitătilor de deseuri tehnologice se va respecta HG 856/2002
privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei ce cuprinde deseurile;
- gestiunea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje se va realiza in conformitate cu
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC PROFIL SAVSUN SRL
59
prevederile HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje,
cu modificările si completările ulterioare si OM 927/2005 privind procedura de raportare
a deseurilor din ambalaje.
Pe durata functionării, se vor respecta intocmai toate prevederile legislatiei de mediu in
vigoare si a actelor de reglementare în domeniul protectiei mediului.
Avand in vedere specificul activitătii si impactul redus asupra factorilor de mediu, nu se
impune monitorizarea prin prelevarea periodică de probe.
11.SITUATII DE RISC
Ca urmare a recunoasterii in teren si a studierii documentatiei puse la dispozitie, s-au
identificat riscuri minore de mediu si de sănătate a populatiei.
Situatiile de risc generat de activitatea umana din cadrul obiectivului analizat pot
apărea numai in cazul incălcărilor grave ale disciplinei in muncă, al nerespectării
tehnologiilor utilizate sau a manipulării necorespunzătoare a substantelor periculoase,
mai ales în etapa de constructie.
In ceea ce priveste fenomenele naturale generatoare de riscuri (cutremure, alunecări
de teren, secete etc.), caracteristicile geologice, geomorfologice sau climatice ale
amplasamentului induc o probabilitate minimă de producere a acestora.
Singurul fenomen de risc care ar putea afecta functionarea obiectivului analizat este cel
de inundatii, avand in vedere conformatia terenului, cu caracter subsident.
Prevenirea potentialelor riscuri se va asigura prin:
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC PROFIL SAVSUN SRL
60
-luarea in considerare a semnificatiei aspectelor de mediu si a impactului acestora in
conditiile in care sunt depăsite limitele maxim admisibile;
-respectarea instructiunilor de lucru, de protectie a muncii, de prevenire si apărare
impotriva incendiilor;
-respectarea regimului substantelor periculoase si gestiunii deseurilor; se exclude
depozitarea temporară a substantelor si deseurilor periculoase pe amplasament;
-instruirea periodică a personalului privind consecintele negative posibile ale
abaterilor de la procedurile operationale;
-intretinerea periodică a canalelor de desecare in perioada de implementare/functionare a
centralei fotovoltaice;
12.DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Nu au fost inregistrate dificultăti pe perioada de colectare a datelor si de realizare a
studiului de evaluare a impactului asupra mediului.
13.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
1. Informatii generale
Prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost întocmit în
vederea obtinerii acordului de mediu pentru proiectul „ Parc fotovoltaic cu o capacitate
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC PROFIL SAVSUN SRL
61
de 64 de MW constituit din 8 unitati de productie ATR de cate 8 MW si o statie tehnica
de tip 1.1.d., imprejmuire gard, obtinere aviz pentru scoatere teren din circuitul agricol “
pe un amplasament în suprafată de 147,81ha , situat în extravilanul localitatii Parta,
judetul Timis.
2. Descrierea proiectului
Proiectul analizat are ca obiect dimensionarea unei centrale fotovoltaice conectate la
reteaua electrică de tensiune înaltă, cu o putere nominală de 64 MW, în structură fixă.
Proiectul se înscrie în domeniul lucrărilor de infrastructură - producere de energie
electrică. Compania de distributie electrică cu care va trebui să se stabilească
contractul de cumpărare-vânzare de energie este ENEL.
Instalatia concepută se compune dintr-un câmp generator (centrală fotovoltaică) format din
diferite unităti generatoare complete, controale si sisteme de protectie ce corespund cu
normativele electrotehnice în vigoare.
Fluxul tehnologic al obiectivului este subliniat în cele ce urmează:
- radiatia incidentă crează la bornele modului fotovoltaic o diferentă de potential.
Tensiunea produsă de către modul are valori scăzute motiv pentru care se inseriază 22
de module pentru a creste această tensiune in vederea formării unei serii;
- seriile se conectează la cutiile de conectare de curent continuu.
- printr-un cablu de curent continuu de fortă aceste cutii se conectează la bara de curent
continuu din cabina de coversie (statii de potential). La aceasta bara de curent continuu
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC PROFIL SAVSUN SRL
62
se pot conecta pana la 18 cutii de conexiune, dar fără a depăsi puterea maximă a
invertoarelor (990 kW);
- de pe bara de curent continuu este alimentat un grup de invertoare care fac conversia
din curent continuu in curent alternativ.
- prin cabluri trifazate de joasă tensiune se face legătura cu transformatorul si este
situat in cabina de conversie, dar despărtit de invertoare de un perete;
- de la cabina de conversie energia electrică este descărcată pe bucla de medie
tensiune, asigurand două căi de evacuare a energiei, astfel reducandu-se riscul de
intreruperi;
- capetele sunt conectate in cabina de conexiune a parcului de unde, printr-un cablu
subteran , se face legătura cu statia de transformare. Din această statie, energia
electrică produsă in parc este transportată prin intermediul LES 110 kV la statia de
transformare existentă, iar de aici dirijată in Sistemul Energetic National.
3. Metodologia de evaluare a impactului asupra mediului si impactul prognozat
Folosindu-se practicile certificate in domeniu, s-a făcut o evaluare a impactului in
mod analitic pe fiecare componentă de mediu in parte, analizand atat efectele negative
pe care executia si exploatarea investitiilor propuse le induce, cât si pe cele pozitive,
manifestate în special în directia dinamizării mediului economic local.
S-a urmărit si evaluarea comparativa intre starea ideala a mediului si starea posibil a fi
generata de activitatile caracteristice perioadei de desfasurare a acestui proiect.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC PROFIL SAVSUN SRL
63
Poluantii evacuati în mediu au fost estimati si comparati cu limitele admise prin
legislatia în vigoare.
Concluzia evaluării efectuate a relevat că implementarea parcului fotovoltaic nu va
determina cresterea valorilor concentratiilor de poluanti in apă, sol sau aerul ambiental
peste valorile limită legale.
Se concluzionează prin a afirma că proiectul " Parc fotovoltaic cu o capacitate de 64
de MW constituit din 8 unitati de productie ATR de cate 8 MW si o statie tehnica de tip
1.1.d., imprejmuire gard, obtinere aviz pentru scoatere teren din circuitul agricol”
AFECTEAZA MEDIUL ÎN LIMITE ADMISIBILE, fapt pentru care se propune ELIBERAREA
ACORDULUI DE MEDIU PENTRU INVESTITIA ANALIZATA .