RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI...

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

1. Informaţii generale

Date de recunoaştere ale titularului

● Numele companiei : Comuna Nuşfalău

● Adresa poştală : localitatea Nuşfalău, strada Arany Janos, nr. 1,judeţul Sălaj ;

● Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail : 0260/660510

● Numele persoanei de contact: ing. Alexandru Imre

Director/manager/administrator: ing. Alexandru Imre

Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra

mediului şi al raportului la acest studiu:

- numele : S.C. ACORMED S.R.L.

- adresa : Oradea, strada Jean Calvin nr. 5, Judeţul Bihor;

- numele persoanei de contact : Olimpia Mintaş,Gabriela Vicaş

- telefon şi email: 0723711419,0723711930

- denumirea proiectului: Canalizare menajeră şi staţie de epurare în comuna Nuşfalău

localităţile Nuşfalău şi Bilghez, judeţul Sălaj;

Valoarea estimativa a lucrarilor: 10.916,920 mii lei

Perioada de executie propusa: 12 luni de la data demarării proiectului

Obiectul prezentului Raport la Studiu de Impact asupra Mediului îl constituie

prezentarea impactului lucrărilor de realizare a reţelei de canalizare şi a staţiei de

epurare aferente localităţii Nuşfalău, asupra factorilor de mediu.

Canalizarea menajeră şi staţia de epurare, amplasată în localitatea Nuşfalău

constituie proiectul pe care comuna Nuşfalău intenţionează sa-l promoveze în cadrul

Planului de Dezvoltare Judeţean Sălaj pe perioada 2007-2013, din fonduri POS

MEDIU.

In prima etapa se are in vedere realizarea reţelei de canalizare la nivelul localităţii

Nuşfalău şi realizarea unei staţii de epurare, astfel dimensionate incât investiţia să

poată fi extinsă ulterior dacă este necesar.

Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 1

Terenurile ce urmeaza a fi ocupate sunt terenuri aparţinand domeniului public.

Proiectantul general al lucrărilor este S.C. Proedil S.R.L. Zalău, Str. C. Coposu, nr. 6.

Documentaţia tehnică întocmită în vederea obţinerii Certificatului de Urbanism,

din partea Consiliului judeţean Sălaj a fost acceptată obţinîndu-se avizul favorabil al

acestuia.

Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia :

Lucrările de alimentare cu apă şi canalizare realizate în mediul rural, se

încadrează conform STAS 4273-83 în categoria 4 şi în clasa de importanţă IV. Aceste

lucrări sunt de importanţă " normală" conform HG nr.766/1997.

Obiectul lucrării îl constituie proiectarea lucrărilor de canalizare pentru localităţi

din mediul rural, conform ghidului GP106-2004, care se aplică la realizarea, exploatarea

şi întreţinerea lucrărilor de alimentare cu apă şi a lucrărilor de canalizare în mediul rural

(comune şi sate).

Prevederile ghidului au fost făcute în concordanţă cu actele normative existente

pe secvenţe, astfel:

- Directiva europeană nr. 98/83 a fost preluată prin Legea nr. 458/2002 privind

calitatea apei potabile şi prin NTPA 013/2002 privind calitatea apei la sursa de

suprafaţă pentru apa ce poate fi transformată în apă potabilă.

- Directiva europeană nr. 91/271 privind epurarea apelor uzate a fost preluată prin

HG nr. 352/2005 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 188/2002

pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor

uzate, care cuprinde normativele/normele tehnice de protecţia apelor NTPA 001/2002,

NTPA 002/2002 şi NTPA 011/2002.

Pentru dezvoltarea în bune condiţii a lucrărilor la baza proiectării au stat

următoarele studii:

- un studiu de necesitate a lucrării, studiu din care să rezulte avantajul realizării

lucrărilor pentru locuitori; un asemenea studiu trebuie să dea un tarif de furnizare a apei

si tratare a apei uzate menajere;

- un studiu de suportabilitate din care să rezulte că populaţia poate acoperi costul

lucrărilor pe durata de rambursare şi costurile de întreţinere a lucrărilor (toate cumulate


în tariful apei); balanţa (suma încasată egală cu suma datorată) duce la viabilitatea

existenţei sistemului;

- studiu de dezvoltare a localităţii în perioada previzibilă (numeric, economic,

dezvoltare tehnico-edilitară, etc.); de regulă această perioadă se consideră 20-25 ani;

- un studiu, sau rezultatul analizei dezvoltării localităţii, conform Planului

Urbanistic de dezvoltare, asupra dezvoltării procesului social în zona (dezvoltare

industrială, turism rural, etc.) şi asupra echipării cu lucrări tehnico-edilitare;

- estimarea influenţei tradiţiei zonale, a modificării şi implicării acesteia în

dezvoltarea localităţii;

- studii şi cercetări necesare pentru proiectarea efectivă a lucrărilor: studiu

hidrologic, studiu hidrogeologic, studiu hidrochimic, studiu topografic, studiu geotehnic

etc.; amploarea şi mărimea acestor studii vor depinde de mărimea şi dificultăţile locale

în ceea ce priveşte resursele de apă.

Având în vedere gradul de reprezentare extrem de redus în mediul rural al

sectorului industrial sau chiar absenţa acestuia, natura apelor uzate provenite de la

localităţile sau colectivităţile mici şi foarte mici este exclusiv menajeră.

Sistemul de canalizare al unui obiectiv reprezintă totalitatea construcţiilor şi

instalaţiilor care colectează, transportă, epurează şi evacuează într-un receptor natural

apele de canalizare epurate sau nu, respectându-se condiţiile de calitate impuse de

reglementările legale în vigoare din acest domeniu.

Cu referire la mediul rural, prin "obiectiv" se înţeleg: colectivităţi cu un număr

redus de locuitori (comune, sate, grup de locuinţe, moteluri, locuinţe individuale şi case

de vacanţă, etc.), mici unităţi industriale şi agrozootehnice, mici societăţi comerciale

care deservesc colectivitatea respectivă, ş.a.

Scopul lucrărilor proiectate este realizarea unui sistem centralizat de canalizare

menajeră care să colecteze apele uzate provenite de la consumatori şi o staţie de

epurare mecano-biologică, amplasată în intravilanul localităţii Nuşfalău, la o distanţă de

aproximativ 600 m, aval faţă de ultima gospodărie aparţinând localităţii Nuşfalău.

Amplasamentul pe care se va realiza investiţia face parte din domeniul public al

statului, aflat în administrarea Primăriei Nuşfalău.


Traseul reţelei de canalizare proiectate este situat în intravilanul/extravilanul

localităţii Nuşfalău.

Folosinţa actuală a terenului pe care se va construi staţia de epurare este de

teren agricol în intravilan.

Perimetrul construibil poate fi extins, datorită faptului că beneficiarul a prevăzut în

PUG Nuşfalău teren domeniu public, trup intravilan, special destinat acestui obiectiv.

Prin lucrările propuse nu vor fi ocupate suprafeţe suplimentare de teren dinafara

amprizei actuale a drumului existent.

Investiţia propusă a fost proiectată astfel încat să corespundă cerinţelor

tehnologice moderne, la nivel european, coroborate cu normele interne, privind

protecţia apelor de de suprafaţă.

Reţeaua de canalizare menajera se va realiza de-a lungul reţelelor stradale din

localitatea Nuşfalău, înafara părtii carosabile a drumului.

Reţeaua de canalizare se va amplasa pe o parte a drumului, pe cealaltă fiind

amplasată reţeaua de alimentare cu apa.

Amplasamentul staţiei de epurarea se va face la ieşirea din localitatea Nuşfalău

spre localitatea Surduc, cu asigurarea distanţelor impuse de normele sanitare de

protecţie, conform planului de situaţie.

Suprafaţa ocupată temporar (nu simultan, ci treptat,) pe tronsoanele executate

conform cu graficul de desfăşurare a lucrărilor de execuţie, cu excavarea şi montarea

canalelor de-a lungul drumurilor şi a străzilor respective va fi de:

S tot = 25.600,00 mp.

(18750+3250)x4=88.000,00 mp

Suprafaţa ocupată definitiv:

S SE= 805,00 mp - staţia de epurare

S SP = 11x3,14x1,52 +11x2x2 = 121,715 mp - staţii de pompare şi căminul anexat

S CV = (535+24) buc x 1,5x1,5 =1257,75 mp – cămine de vizitare

S tot = 2184,465 mp.


Schema de epurare adoptată corespunde debitelor caracteristice de ape uzate şi

concentraţiilor indicatorilor avuţi în vedere pentru aceasta. Urmăreşte în mod special

reţinerea materiilor în suspensie, a substanţelor flotante, reducerea substanţelor

organice, exprimate prin CBO5, nitrificare şi denitrificare prin epurare biologică şi

dezinfecţia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete.

S-a prevăzut o staţie de epurare mecano-biologică de capacitate de 4000 LE.

Tehnologia de epurare prevăzută va asigura eficienţa epurării apelor uzate datorita

procesului de epurare mecano-biologica, al randamentului ridicat al utilajelor şi fiabilităţii lor şi

economicitate datorita consumului redus de energie electrică.

Staţia de epurare mecanico-biologica a fost dimensionată pentru un nr. de 3277 de

locuitori, număr ce a fost evaluat pentru o etapă de perspectivă de 25 de ani,de capacitate

maximă de 600mc/zi (6,93 l/s).

Apele epurate vor fi deversate în Barcău printr-o conductă cu lungimea de

aproximativ 80 m.

INFORMATII PRIVIND PRODUCTIE SI NECESARUL RESURSELOR

ENERGETICEPRODUCTIA RESURSE FOLOSITE IN SCOPUL ASIGURARII PRODUCTIEI

Denumire Cantitate anuala Denumire Cantitate anuala Furnizor

Tratare apa uzata 219000 mc/an Energie electrica 103669 kwh/an S.C. ELECTRICA S.A.

Informaţii despre materiile prime şi despre substantele sau preparatele chimiceTABELUL 1.1

─────────────────────────────────────────────────────

Denumirea materiei Cantitatea anuala/ Clasificarea şi etichetarea

prime, a substanţei existenta în stoc substanţelor sau a preparatelor

sau a preparatului chimice*)

chimic

─────────────────────────────────────────────────────

Categorie Periculozitate**)

Fraze de risc*)

- Periculoase/


Nepericuloase

(P/N) -

─────────────────────────────────────────────────────

Sorturi de beton C12/15,C16/20,C18/22,5,C20/25 N -

Sorturi de balast 0,3,3-7,7-15,15-30 N -

Fier beton N -

Piatră brută N -

Tub PVC N -

Coagulanţi chimici N -

Apa uzata N -

TABELUL 1.2

Tabelul numărul 1.2 conţine informaţii despre poluarea fizica şi biologica generata de

activitate


Tipul

poluă

rii

Sursa de

poluare

Nr.

Surse

de

poluare

Poluare maxim

admisă (limita

maxim admisă

pentru om şi

mediu)

Polu

are

de

fond

Poluare calculată

produsă de

activitate şi

măsuri de

eliminare/reducer

e

Măsuri de eliminare/

reducere a poluării

Pe zona obiectivu

lui

Pe zone

de

protecţie

/restricţi

e

aferente

obiectivu

lui

Pe zone

rezidenţiale,de

recreere sau alte

zone

protejate,luând în

considerare

poluarea de fond

Fără măsuri de

eliminare /reducere a

poluării

Miros Nămol

provenit din

staţia de

epurare

1 necuantificabil Imposibil de

cuantificat

Plantarea de cordon vegetal

limitrof zonei staţiei de

epurare

zgom

ot

Deplasarea

vehiculelor

în perioada

de

execuţie,

funcţionare

a utilajelor

20

unităţi

fizice

preconi

zate

pentru

perioad

a de

realizar

e

55dB ziua

45 dB

noaptea

- nivelul de zgomot

maxim datorat

traficului auto 85

dB

nivelul de zgomot

datorat

funcţionării

utilajelor

65-102,4 dB

Se va lucra doar ziua

Atmo

sferic

e

Procesul

de

combustie

20

unităţi

fizice

-CO

-SO2

-NOX

80

850

180-

*

C NOx=0,003

mg/mc

Limitarea la maxim a

perioadei de lucru


al

carburanţil

or,

Deplasarea

vehiculelor

în perioada

de execuţie

-Pulberi totale

-Substanţe

organice

(exprimate in

carbon total

Pb

350

20

50

C so 2 =0,00034

mg/mc

C poluannţi organici

persistenţi =

0,000002 mg/mc

C Cd =0,00034

mg/mc

Ape

de

supra

faţă,s

ubter

ane

şi sol

Pierderi

accidentale

de

combustibil

Imposi

bil de

cuantifi

cat

- În ape de

suprafaţă

- în ape subterane

- în sol

5

mg/l

5

mg/l

<100

ppm

-

Staţi

a de

epur

are

Ape uzate

menajer

Suspen

sii

CBO5

CCOCr

N total

P total

60 mg/l

25 mgO/l

125 mg/l

15 mg/l

2 mg/l

49 mg/l

24 mg/l

125 mg/l

15 mg/l

0,35 mg/l

Monitorizarea funcţionării

staţiei

* calculele s-au realizat utilizand factorii de emisie Corinaire,numărul de maşini estimat

în prognoza de trafic pe categorii de maşini,iar consumul mediu de combustibil s-a

considerat 9 l/100 km.Raportul volumului de combustibil/volumul de aer utilizat la

arderea combustibilului 1 : 12.

2. Proces tehnologic 2.1. Proces tehnologic de producţie


Stabilirea soluţiei generale de canalizare menajeră pentru localitate sau un grup

de localităţi se face pe baza unor calcule tehnico-economice, urmărind realizarea unor

costuri minime de investiţii şi exploatare pentru o perioadă de calcul de 25 ani.

La rezolvarea acestor probleme s-au avut în vedere următoarele principii:

1. soluţionarea canalizării apelor se rezolvă în sistem divizor(cu două canale

separate), sistem care prezintă următoarele avantaje:

➢ apele meteorice pot fi evacuate pe distanţe foarte scurte în emisari, cu

dimensiunile reduse de tuburi de canalizare sau şanţuri.

➢ apele uzate menajere pot fi adunate printr-un sistem de canale(principale,

secundare şi terţiare) de dimensiuni de asemenea relativ mici – canalizare

gravitaţională.

➢ debitul apelor sosite în staţia de epurare sunt mici şi în special

constante(eliminându-se pe parcurs apele provenite din precipitaţii care au un

caracter nepermanent)

2. staţia de epurare s-a conceput în mod unitar, propunându-se o singură unitate

de epurare pentru întregul sistem.

Schema de epurare propusă corespunde debitelor caracteristice de ape uzate şi

concentraţiilor indicatorilor avuţi în vedere pentru acestea, şi urmăreşte în mod special

reţinerea materiilor în suspensie (MS), a substanţelor flotante, eliminarea substanţelor

organice biodegradabile (exprimate prin CBO5) şi eliminarea compuşilor azotului şi

fosforului.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare şi ale celor

de calitate pentru deversarea în emisar sunt redate în tabelul nr. 2.1.1:

Tabel nr. 2.1.1

nr.

crt.

indicator conc. în apa uzată, mg/l CMA, mg/l eficienţa epurării, %

1 CBO5 300 25 92,00

2 materii în

suspensie

350 60 86,00

3 CCO-Cr 500 125 75,00

4 N-NH4 52 15 50,00


5 fosfor total 12 2 93,00

Investiţia propusă a fost proiectată astfel încat să corespundă cerinţelor

tehnologice moderne, la nivel european, coroborate cu normele interne, privind

protecţia apelor de de suprafaţă.

Reţeaua de canalizare menajera se va realiza de-a lungul reţelelor stradale din

localitatea Nuşfalău, înafara părtii carosabile a drumului.

Reţeaua de canalizare se va amplasa pe o parte a drumului, pe cealaltă fiind

amplasată reţeaua de alimentare cu apa.

Amplasamentul staţiei de epurarea se va face la ieşirea din localitatea Nuşfalău

spre localitatea Surduc, cu asigurarea distanţelor impuse de normele sanitare de

protecţie, conform planului de situaţie.

Suprafaţa ocupată temporar (nu simultan, ci treptat,) pe tronsoanele executate

conform cu graficul de desfăşurare a lucrărilor de execuţie, cu excavarea şi montarea

canalelor de-a lungul drumurilor şi a străzilor respective va fi de:

S tot = 25.600,00 mp.

(18750+3250)x4=88.000,00 mp

Suprafaţa ocupată definitiv:

S SE= 805,00 mp - staţia de epurare

S SP = 11x3,14x1,52 +11x2x2 = 121,715 mp - staţii de pompare şi căminul anexat

S CV = (535+24) buc x 1,5x1,5 =1257,75 mp – cămine de vizitare

S tot = 2184,465 mp

Pozarea conductelor va fi la minim 1,00 m adâncime, adică sub limita de îngheţ,cu o

pantă de 0,25 % care să asigure viteza de autocurăţire optimă pe întreaga reţea. Panta

longitudinală a reţelei urmăreşte, în general panta terenului natural. Pozarea conductelor în

săpătură se va face obligatoriu pe un strat de nisip de 15 cm. De asemenea se prevede nisip

atât lateral cat si un strat minim 30 cm de umplutura peste conductă.


Reţeaua de canalizare proiectată va fi din conducte de PVC greu folosite la

canalizări exterioare.

Conform STAS 8591-97, distanţa minimă dintre reţelele de alimentare cu apă şi

reţeaua de canalizare proiectată va fi de 3,0 m.

Pentru asigurarea în exploatare a unei funcţionări optime, pe traseul reţelelor de

canalizare s-au prevăzut cămine de vizitare în aliniament la distanţa maxima de 60 m

unul de altul din PVC şi la intersecţii cu alte canale laterale sau la orice schimbare de

direcţie în plan din beton conform STAS 3051-91.

Debitele caracteristice de ape menajere au fost calculate conform STAS 1846/90

„Determinarea debitelor de canalizare".

Sistemul de canalizare menajeră

Lungimea totala a reţelei de canalizare cuprinsă in cadrul investiţiei însumează

22.000 ml si cuprinde:

a). reţeaua de canalizare gravitaţionala, realizată din conducta PVC-100, SN4,

Dn 250 mm, L=18.750 ml;

b). reţeaua de canalizare menajera sub presiune, realizată din conducte PEHD,

PE 100, Pn 4 bar, ø 90 - 110 mm, de la staţiile de pompare, pe o lungime de 3250ml.

Pe traseul reţelei de canalizare au fost prevăzute un număr de 559 (535+18+6)

cămine de vizitare pentru conductele din PVC-Dn 250 mm, cămine realizate din tuburi

de beton, respectiv 11 staţii de pompare.

Sistemul de canalizare a apelor uzate menajere din localitatea Nuşfalău se va

realiza într-o singură etapă, fluxul tehnologic propus pentru sistemul de canalizare

menajeră, ţinând cont de condiţiile locale de teren, fiind următorul:

- reţele de canalizare menajeră gravitaţională şi sub presiune, amplasate pe

trama stradală din localitatea Nuşfalău;

- 11 staţii de pompare a apelor uzate menajere în zonele cu cote topografice mai

joase ca radierul canalului colector principal;

- staţie de epurare la capacitatea finală necesară pentru localitatea Nuşfalău,

staţie amplasată aval de localitatea Nuşfalău, pe malul stâng al râului Barcău;

- racord de apă la staţia de epurare;


- alimentare cu energie electrică a staţiilor de pompare ape uzate menajere şi a

staţiei de epurare.

Lungimea totală a reţelei de canalizare cuprinsă în cadrul investiţiei însumează

9.999 ml, astfel:

- reţea de canalizare menajeră gravitaţională – din conducte PVC– 100, Dn 250

mm, SN4, L=18.750,00 ml, pe traseul căreia se vor executa:

3 bucăţi de subtraversări de văi cu lungimea de 10 ml fiecare, având câte un

cămin de vizitare pe cele două maluri;

3 bucăţi de subtraversări de văi cu lungimea de 20 ml fiecare, având câte un

cămin de vizitare pe cele două maluri;

3 bucăţi de subtraversări de drum naţional prin forare orizontală, cu lungimea

de 10 ml fiecare, având câte un cămin de vizitare pe cele două maluri;

pe traseul canalizării menajere colectoare s-au prevăzut 535 de cămine din

tuburi de beton cu Dn 1000 mm, cu capac şi ramă din fontă.

- reţea canalizare menajeră sub presiune (conducte de refulare) în lungime

totală L=3250 ml, realizată din conducte din polietilenă de înaltă densitate, Pn 4 bar, PE

100, SDR 17,6, cu ø 90-110 mm, de la staţiile de pompare, la colectoarele principale .

Pe canalizarea menajeră sub presiune se prevăd 3 bucăţi de supratraversări de

văi şi 6 bucăţi de cămine de vane echipate cu armături de trecere, golire şi aerisire

corespunzătoare cu diametrul conductelor sub presiune.

Canalizarea menajeră gravitaţională se va executa începând din aval, de la

staţiile de pompare propuse, spre amonte, din ţevi PVC cu Dn=250mm, în şanţ săpat

manual şi mecanizat, cu şi fără sprijiniri, la adâncime variabilă cuprinsă între 1,50 m şi

4,50 m.

Pe traseul canalizării menajere gravitaţionale se prevăd cămine de vizitare STAS

2448/82 cu capace STAS 2308/81, la intersecţii de conducte, la schimbări de direcţie, la

schimbări de pantă şi cămine de rupere de pantă la ruperi de pantă.

Se prevăd un număr de 535 bucăţi cămine de vizitare + 18 cămine de vizitare la

cele 9 subtraversări de vale şi drum naţional.


Căminele de vizitare vor fi cu fundaţie din beton simplu monolit, cu cameră de

lucru din tuburi de beton prefabricate cu Dn 1000 mm, cu piese de trecere din PVC

pentru ţevi PVC, acoperite cu capac şi ramă din fontă turnat în placă din beton armat,

placă carosabilă.

Adâncimea căminelor va fi de H=1,50-4,50 m faţă de nivelul terenului din zona

de amplasament.

Tevile din PVC se vor poza în strat de nisip cu grosimea minimă de 10 cm faţă

de generatoarea conductei.

Canalizarea menajeră sub presiune se amplasează pe trama stradală existentă

în intravilan, pe teren domeniu public, subtraversează drumuri sau supratraversează văi,

care sunt întâlnite pe traseu.

Traseul canalizării menajere sub presiune se propune în lungul străzilor în

conformitate cu prevederile normelor şi normativelor privind amplasarea reţelelor

subterane în localităţi.

Canalizarea menajeră sub presiune s-a proiectat la capacitatea de a prelua

debitul de ape menajere din staţiile de pompare propuse şi de a le transporta la staţia

de epurare propusă. Canalizarea menajeră sub presiune se propune a se executa din

ţevi din PEHD, îmbinate prin sudare cap la cap sau prin electrofuziune, având diametrul

de 90mm - 110 mm, Pnmin 4 bar, pozate la adâncime de până la 1,50 m.

Pe traseul canalizării menajere se prevăd cămine de vane de linie, de aerisire şi

de golire.

Căminele de vane vor fi cu fundaţie din beton şi cu cameră de lucru din beton

simplu şi armat monolit, acoperite cu capac şi ramă din fontă turnat în placă din beton

armat, placă carosabilă.

Adâncimea căminelor va fi de H=1,50-2,50 m faţă de nivelul terenului de

amplasament.

Tevile din PEHD se vor poza în strat de nisip, cu grosimea minimă de 10 cm faţă

de generatoarea conductei.

Amplasarea retelei de canalizare, in plan si pe verticala se face conform SR

8591 si SR4163/1, al caietului de sarcini al furnizorului de tevi si a normativului I 22.


Adancimea minima de pozare a conductei se va face sub cota de îngheţ (0.90-

1.00m)

Staţii de pompare de ape uzate

Se prevăd 11 staţii de pompare, SP1–SP11, în localitatea Nuşfalău,comuna

Nuşfalău, judeţul Sălaj.

Amplasamentele staţiilor de pompare a apelor uzate menajere sunt indicate în

planurile de situaţie anexate.

Construcţia staţiilor de pompare a fost concepută ca un cheson circular având

diametrul interior de 2,00 m şi o adâncime interioară de 4,00 – 7,90 m. Această

construcţie a fost împărţită în două tronsoane, ce se vor executa treptat odată cu

coborârea chesonului în teren.

Săpătura se va executa în cheson deschis, cu evacuarea pământului din

săpătură cu ajutorului unei macarale Pionier.

Chesonul se va executa din beton armat monolit C16/20 armat cu bare OB37

şi PC 52.

Se va acorda o deosebită atenţie la poziţionarea pieselor metalice înglobate

pentru trecerea conductelor şi pentru fixarea scării de acces în staţie.

Construcţia se va proteja la interior cu o hidroizolaţie pe baza de ciment aplicata

in minim două straturi, iar la exterior cu o protecţie pe bază de bitum aditivat. Acestea

prezintă rezistenţe la componentele chimice ale lichidului vehiculat precum şi rezistenţă

la presiune şi contrapresiune.

Construcţia este acoperită cu un planşeu din beton armat monolit prevăzut cu gol

de acces de 0,60 x 0,60 m acoperit cu capac metalic şi un gol tehnologic de 0,80 x

0,80 m acoperit cu capac din inox. Golurile din planşeu se vor borda cu bare de oţel

PC52, 216 pe latură şi cu cornier la partea superioară de care se vor suda ramele

capacelor metalice. Cota planşeului va fi la + 0,30 m faţă de cota teren amenajat.

În dreptul golului de acces se prevăd piese metalice înglobate în beton pentru

prinderea scării metalice cu coş.


Staţiile de pompare vor fi echipate cu electropompe submersibile pentru ape

uzate menajere, livrate cu tablou electric pentru alimentarea cu energie electrică, de

automatizare şi siguranţă în exploatare şi cablu de alimentare cu L=10 ml.

Caracteristicile electropompelor submersibile din staţiile de pompare vor fi

următoarele:

o la SP1,2+1electropompe submersibile, fiecare pompă având Q=15mc/h, Hmax=

25 mCA, P=4,00 KW


15 mCA, P=4,00 KW


10 mCA, P=2,00 KW


10 mCA, P=2,00 KW


10 mCA, P=2,00 KW


15 mCA, P=4,00 KW


25 mCA, P=4,00 KW


15 mCA, P=4,00 KW


10 mCA, P=2,00 KW

o la SP10,1+1electropompe submersibile,fiecare pompă având Q=10mc/h, Hmax=

10 mCA, P=2,00 KW

o la SP11,1+1electropompe submersibile,fiecare pompă având Q=10mc/h, Hmax=

10 mCA, P=2,00 KW

Alimentarea cu energie electrică


Staţiile de pompare din localitatea Nuşfalău, SP1 – SP11, se vor alimenta din

sistemul local de distribuţie a energiei electrice, prin racordare directă la cel mai

apropiat post trafo sau la reţeaua stradală existentă.

La fiecare staţie de pompare se prevede câte un tablou electric de branşament

echipat cu aparate de măsură şi control a energiei electrice furnizate către consumator.

De asemenea la fiecare staţie de pompare se prevede câte un tablou de

distribuţie, de automatizare, de siguranţă şi control pentru buna funcţionare a pompelor

submersibile.

Tabloul se prevede de tip etanş montat pe planşeul construcţiei staţiei de

pompare, pe un suport din profile metalice.

Statia de epurare

S-a perevăzut o staţie de epurare mecano-biologică de capacitate de 4000 LE.

Tehnologia de epurare prevăzută va asigura eficienţa epurării apelor uzate datorita

procesului de epurare mecano-biologica, al randamentului ridicat al utilajelor şi fiabilităţii lor

şi economicitate datorita consumului redus de energie electrică.

Staţia de epurare mecanico-biologica a fost dimensionată pentru un nr. de 3277 de

locuitori, număr ce a fost evaluat pentru o etapă de perspectivă de 25 de ani,de capacitate

maximă de 600mc/zi (6,93 l/s).

Apele epurate vor fi deversate în Barcău printr-o conductă cu lungimea de aproximativ

80 m.

Condiţiile de descărcare au fost stabilite de AN APELE ROMANE,Direcţia Apelor Crisuri.

Apele epurate, evacuate in emisar,conform STAS 4706-88 "Categorii şi condiţii

tehnice de calitate" NTPA -001/2005 si NTPA 011/2005,limitele de încărcare cu poluanţi a

apelor epurate, maxime, admise la evacuarea în emisar, vor avea următoarele caracteristici :


Nr.

Crt.

Indicatori/

parametri de calitate

CMA

1 Materii totale în suspesii(MTS) mg/dm3 35

2 Consum biochimic de oxigen(CB05) mgO/l 25

3 Consumul chimic de oxigen(CCO-Cr) mgO/l 125

4 Azot amoniacal mg/l 3

5 Azotati mg/l 37

6 pH mg/l 6,5-8,5

7 Oxigen dizolvat în apă(02} mgO/l 6

8 Fosfor total mg/l 2

În conformitate cu calculele făcute pentru determinarea cerinţei de apă şi a

apelor menajere evacuate s-a ales o staţie de epurare cu Qmax=600 mc/zi.

Staţia de epurare se amplasează aval de localitate, la distanţa de 600 m de

ultima gospodărie existentă, ţinând cont de faptul că perimetrul construibil poate fi

extins şi pentru că beneficiarul a prevăzut în PUG Nuşfalău teren domeniu public, trup

intravilan, special pentru acest obiectiv.

Caracteristicile principale ale staţiei de epurare, 4000 LE sunt :

Capacitate 4000 LE

Debit maxim epurat Q=600,00 mc/zi

Putere instalată P=56,00 KW

Dimensiunile modulului mecano-biologic 12500x2450x3000 mm

Dimensiunile modulului tehnologic de echipamente 8000x2450x3000 mm

Masa echipamente de epurare fără încărcătura de apă 34500 kg

Masa echipamente de epurare cu încărcătura de apă 429500 kg

Sarcina de încărcare pe radirul de beton 4000 daN/mp

Dimensiunile minime, în plan a radierului de beton


necesar pentru echipamentul de epurare 246,50 mp

suprafaţa minimă necesară pentru staţia de epurare 805,0 mp

Staţia de epurare compacta pentru 4000 LE are în componenţă următoarele :

a).Platformă de beton armat cu suprafaţa minimă de 675,00 mp;

b).Bazin de omogenizare apă uzată (Vutil min 60 mc)-stocare nămol(Vutil min 10

mc) şi staţie automată de pompare apa uzată, care se dotează cu :

- sistem de curăţire grosieră - grătar rar cu curăţire manuală tip coş;

- mixer pentru omogenizarea apei menajere montat în bazinul de

omogenizare;

-staţie de pompare apă uzată - echipamente pentru staţia

de pompare ape uzate;

c).Echipamentul de epurare pentru 4000 LE care este compus din:

instalaţie de sitare cu curăţire automată ;

instalaţie de dozare precipitant ;

suflante ;

instalaţie de dezinfecţie apa epurată cu ultraviolete;

bazin de stocare nămol primar şi în exces ;

d). Sistem de epurare mecano-biologică, compus din :

-decantor primar cu separare de grăsimi ;

bazin cu nămol activ ;

decantor secundar lamelar.

e). Aparatele de măsură, control, precum şi înstrumentele de prelevare sunt :

spectrometru ;

debitmetru electromagnetic ;

sonda de oxigen dizolvat ;

sonda materiale în suspensie ;

controller pentru senzori.

e).Modulul de comandă şi automatizare cuprinde :

dulapul de comandă şi automatizare cu următoarele funcţii :

-alimentarea cu energie electrică a echipamentelor staţiei de epurare ;


-selectarea regimului de funcţionare al staţiei de epurare : stop, manual,

automat ;

-comanda şi controlul funcţionării diferitelor componente ale staţiei de

epurare în regim automat în conformitate cu fluxul tehnologic al staţiei ;

-semnalizarea optică, acustică a situaţiilor de alarmă sau avarie apărute în

timpul funcţionării;

-sistem de reglaj automat cu conectivitate locală şi la distanţă.

automatul programabil PLC : comandă elementele de execuţie după un

program predefinit sau în regim manual, înregistrarea starea utilajelor şi

alarmele provenite de la acestea precum şi protejează utilajele în cazul în

care condiţiile de funcţionare sunt încălcate ;

sistemul SCADA (control de supervizare şi achiziţie de date) care are o

aplicaţie locală (pentru supervizare şi control în staţie din camera de

comandă) şi o aplicaţie în sistem centralizat pentru salvarea datelor într-o

bază de date pe server-ul de la sediu.

Descrierea procedeului de epurare:Apa uzată trece printr-un grătar cu curăţire manuală şi este preluată de

echipamentul de pompare apă uzată. Acesta are în componenţă pompe submersibile

cu tocător care vehiculeaza apele uzate cu materiale solide de dimensiunea maximă 3-

6 mm, în echipamentul de epurare. Intrarea apei uzate în echipamentul de epurare se face prin radierul de beton al

staţiei în pardoseala modulului

Apa uzată intră în instalaţia de sitare unde materialele solide sunt reţinute de o

sită fină cu fante de 1-3mm şi deversate direct în saci sau container.

Apa sitată se adună gravitaţional într-un bazin de stocare. De aici este preluată

de un echipament de pompare cu pompe submersibile şi dirijată spre modulul mecano-

biologic.

În apa sitată se injectează coagulant pentru reducerea fosforului şi o

sedimentare mai rapidă.


Apa sitată şi tratată chimic este evacuată gravitaţional în decantorul primar unde

are loc separarea suspensiilor grosiere şi a grăsimilor.

Nămolul colectat în partea inferioară a decantorului este evacuat ciclic prin

pompare în bazinul de stocare şi îngroşare nămol primar şi nămol în exces.

Grăsimile se evacuează prin deversare în bazinul de stocare grăsimi de unde se

pot vidanja periodic.

Apa epurată mecanic curge gravitaţional în bazinul de nămol activat.

În acest bazin are loc nitrificarea –denitrificarea. Aerarea se realizează cu

panouri de aerare cu bule fine, sursa de aer comprimat fiind asigurată de suflante

comandate de senzorul de O2 dizolvat.

Amestecul de apa cu nămol activ curge gravitaţional în decantorul secundar

unde are loc separarea solid-lichid prin sedimentare.

Înainte de evacuarea spre emisar apa epurată se tratează pentru dezinfecţie cu

ultraviolete.

Aceasta realizează dezinfecţia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete. Se

montează suprateran, imediat după blocul de epurare biologică.

Apa limpezită este dirijată spre unitatea de dezinfecţie cu ultraviolete, după care

efluentul epurat şi dezinfectat, ce respectă condiţiile de calitate impuse, este evacuat în

emisar.

Instalaţia de dezinfecţie cu ultraviolete, montată imediat după treapta biologică

este din oţel inox şi funcţionează cu lămpi neimersate. Razele ultraviolete cu o lungime

de undă λ = 253,7 nm penetrează masa de lichid, producând moartea

microorganismelor patogene. Eficienţa dezinfecţiei este de 95% - 99%

Apa epurată este evacuată gravitaţional în emisar .

Nămolul sedimentat este recirculat parţial în bazinul cu nămol activ, iar nămolul

în exces este evacuat automat în instalaţia de deshidratare nămol, unde prin

intermediul unei pompe cu şurub, este pompat într-o presă cu melc, unde are loc

deshidratarea propriu-zisă.


Apa rezultată este colectată prin rigole şi reintrodusă în fluxul de epurare iar

nămolul, a cărui umiditate un depăşeşte 15% este colectat în containere din PVC sau în

saci, după care este transportat la groapa de gunoi a localităţii.

Parametrii apei epurate se pot controla automat cu senzori speciali de proces.

La iesirea din staţie pe conducta de deversare se montează un debitmetru

electromagnetic.

Intreaga staţie este comandată de la un modul de comandă şi deservire care

asigură funcţionarea în regim automat .

Avantajele staţiei de epurare propuse constau din:

construcţie robusta din materiale anticorozive ( oţel inox, PVC, PP, etc. )

echipamente fiabile de la producători bine cunoscuţi.

este modulară poate fi executată în etape ;

este unitară, rezolvă problemele tehnologice într-un mod sigur care este

verificat în diverse aplicaţii;

are un grad înalt de automatizare

timp de montaj pe şantier foarte scurt ;

necesită personal puţin pentru exploatare;

se asigură piese de schimb şi service în mod unitar pe întregul

echipament;

Epurarea apelor uzate cu echipamentul de epurare pentru 4000 LE se

încadrează în normele impuse prin NTPA001/2005 cu costuri minime de exploatare.

Montajul si punerea in funcţiune a staţiei de epurare, precum si funcţionarea

ulterioară a acesteia, impune realizarea următoarelor racorduri:

- branşament electric trifazat 380V/0.4kw de la reţeaua electrica de joasă

tensiune a furnizorului, subteran sau aerian, in condiţiile avizului de racordare

pentru staţiile de pompare şi pentru staţia de epurare;

- branşament la reţeaua de apă, prin cămin de apometru complet echipat cu

contor de apă si robineţi sferici pentru staţia de epurare.

Staţia de epurare mai cuprinde iluminatul din incintă, împrejmuirea, amenajarea

accesului auto şi pietonal, conducte de legătură şi racorduri la utilităţi.


În categoria conducte de legătură şi racorduri la utilităţi sunt cuprinse :

conductele de apă potabilă, ieşire apă epurată, ieşire nămol primar, nămol în exces, de

spumă, intrare apă uzată omogenizată, conducte by-pass, racordul de alimentare cu

apă potabilă alimentare cu energie electrică (inclusiv cabluri pentru alimentare),

conducte de protecţie pentru cablurile de alimentare şi comandă a echipamentelor

staţiei de epurare.

Alimentarea cu energie electrică a staţiei de epurare din localitatea Nuşfalău, se

va face din sistemul local de distribuţie a energiei electrice, prin prevederea unui post

trafo propriu de la care se prevede un branşament pentru staţia de epurare.

La racordul staţiei de epurare se prevede un tablou electric de branşament

echipat cu aparate de măsură şi control a energiei electrice furnizate către consumator.

De asemenea la staţia de epurare se prevede un tablou de distribuţie, de

automatizare, de siguranţă şi control pentru buna funcţionare a echipamentelor.

Tabloul se prevede de tip etanş montat în incinta staţiei de epurare, pe un suport

din profile de metal.

Puterea instalată la staţia de epurare din localitatea Nuşfalău, comuna Nuşfalău

este P=56,00 KW.

Pentru situaţia căderii alimentării cu energie electrică a staţiei de epurare

mecano–biologice compacte containerizate (situaţie de avarie), pentru a evita

inundarea necontrolată a zonei se prevede o conductă cu rol de preaplin şi by-pass a

platformei staţiei de epurare cu Dn 250, care ţine cont de debitul maxim posibil.

In prima fază, după căderea alimentării cu energie electrică, apa menajeră

afluentă se înmagazinează în bazinul de omogenizare, egalizare şi pompare şi în

reţeaua de canalizare până la nivelul preaplinului (-0,80 m), după care deversează, în

situaţia în care nu s-a remediat defecţiunea electrică, prin conducta de by-pass.

ConcluziiStaţia de epurare a apelor uzate provenite de la utilizatorii comunei Nuşfalău, judeţul

Sălaj, se caracterizează printr-o tehnologie simplă, dar modernă şi de eficienţă

ridicată.


Prevederea de utilaje şi echipamente performante este obligatorie în vederea

realizării eficienţelor de epurare dorite. Astfel, soluţia tehnologică propusă cuprinde

instalaţii performante, ce implică consum energetic redus, operaţiuni de exploatare

simple prin aplicarea unei automatizări specifice procesului tehnologic.

Aplicarea soluţiei de epurare cu staţia de epurare compactă, containerizată,

supraterană prezintă următoarele avantaje:

l Soluţia de epurare apă uzată este modulară permiţând o extindere ulterioară a

capacităţii de epurare prin simpla adăugare de noi module;

l asigură gradul de epurare necesar, fiind respectate la evacuare condiţiile de

calitate stipulate în HG 188/2002, modificată şi completată cu HG 352/2005-

Normativul NTPA001/2005;

l datorită procesului tehnologic performant nu se evacuează nămol în exces, ceea

ce conduce la eliminarea costurilor privind tratarea acestuia;

l consum energetic redus, atât compresoarele cât şi electropompele de proces

fiind de înaltă fiabilitate şi randament;

l toate echipamentele sunt din oţel inox, neexistând probleme generate de

acţiunea apei sau sedimentului asupra componentelor;

l realizarea dezinfecţiei cu ultraviolete în instalaţia de tip UV prezintă avantaj faţă

de soluţia clorinării, cea din urmă variantă conducând la producerea de compuşi

toxici în mediul acvatic receptor. Instalaţia de dezinfecţie asigură o eficienţă de

până la 99% privind reducerea coliformilor totali;

l prin forma compactă se obţine o suprafaţă redusă a staţiei de epurare, astfel

suprafaţa platformei staţiei este de 675 m2 din care suprafaţa ocupată cu

obiectele şi reţelele tehnologice este de cca. 50 %;

l amorsare rapidă a procesului de epurare biologică; Unitatea ajunge în câteva zile

la condiţii optime de funcţionare, chiar şi în cazul unor întreruperi mai îndelungate

în ceea ce priveşte alimentarea cu apă uzată;


l automatizarea instalaţiei conduce la siguranţă în exploatare, personal de

întreţinere redus, nefiind obligatorie supravegherea permanentă (o inspecţie pe

zi);

Pentru realizarea gradului de epurare necesar, se impune ca electropompele din

dotarea obiectelor tehnologice să fie performante, fiabile, cu randament energetic

ridicat, şi cu durata îndelungata de funcţionare.

Valorile limită ale parametrilor relevanti (consum apa si energie, poluanti in aer si

apa, generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici

disponibile : Tabel nr.

2.1.2

Parametru

(unitate de

masura)

Valori limita

Tehnici alternative propuse de titular Prin cele mai bune

tehnici disponibile

Conform celor mai

bune practici de mediu

1 n...

CBO5 24 mg/l - 25 mg/l 25 mg/l

MTS 49 mg/l - 60 mg/l 60 mg/l

CCO Cr 125 mg/l - 125 mg/l 125 mg/l

N total 15 mg/l - 15 mg/l 15 mg/l

P total 0,35 mg/l - 2 mg/l 2 mg/l

2.2. Activităţi de dezafectare

Titularul activitatii va intocmi, un Plan de refacere a terenului în cazul în care

varianta de modernizare propusă ar fi sau ar trebui sa fie dezafectată, care va cuprinde

cel putin urmatoarele informatii:

- modul de lichidare a stocurilor de materiale de intretinere;

- modul de golire a sistemului de canalizare şi al staţiei de epurare;

- metode de demolare a constructiilor si a altor structuri, cu garantarea protectiei

mediului;


- realizarea analizelor de apa freatica, apa de suprafata, sol;

- modul de consemnare a tuturor actiunilor desfasurate la incetarea activitatii intr-un

registru special.

Toate activitatile cuprinse in planul de inchidere vor avea drept scop

reconstructia ecologica a amplasamentului. Se vor mentiona resursele necesare pentru

punerea in practica a planului de inchidere, indiferent de situatia financiara a titularului

autorizatiei.

3. Deşeuri Tabelul numărul 3.1 conţine aspecte legate de generarea deşeurilor, managementul

deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor – în perioada de execuţie.

Tabelul numărul 3.1

Denumire deşeu Cantitate

prevăzută

Starea

fizică

Codul Codul privind

principala

proprietate

periculoasă

Managementul deşeurilor

t/an

valorificat eliminat In

stoc

Pământ cu strat vegetal-deşeuri biodegradabile

4368 mc solidă 20 02 01 4368 mc

Deşeuri municipale

amestecate

2 t/an solidă 20 03 01 -- - 2 t/an -

Pământ şi pietre 3255 mc 17 05 04 3255 mc

Deşeuri metalice16 01 07

500 (kg/an) solidă 16 01 07 - 500 (kg/an) - -

Deşeurile generate în timpul perioadei de execuţie sunt reprezentate de sol

vegetal, pământ şi pietriş ce va fi excavat, aproximativ 7623 mc, care va fi haldat

temporar, în perimetrul locaţiilor şantierelor de lucru.

După finalizarea investiţiei va fi utilizat în parte pentru umplerea şanţurilor,în

parte pentru aducerea unor terenuri la cotă în scopul obţinerii planeităţii platformelor.

Facem menţiunea că în locaţiile propuse ca şi şantiere nu se vor realiza lucrări

de întreţinere a utilajelor şi a parcului auto.


Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele, care vor fi golite periodic de către

operatorul autorizat din zonă.

Piesele metalice uzate vor fi transportate la sediul central al firmei constructoare,

unde vor fi depozitate temporar, urmân să fie valorificate prin firme autorizate.

Tabelul numărul 3.2 conţine aspecte legate de generarea deşeurilor, managementul

deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor – în perioada de funcţionare:

Tabelul numărul 3.2

Denumiredeşeu Cantitate

prevăzută

Starea

fizică

Codul Codul privind

principala

proprietate

periculoasă

Managementul deşeurilor

t/an

valorificat eliminat In

stoc

Deşeuri municipale

amestecate

0,2 t/an solidă 20 03 01 - - 0,2 t/an -

Ambalaje tip PET-mase plastice

50 kg/an solidă 15 01 02 50 kg/an

Namol deshidratat 50 to/an solidă 19.06.06 50 t/an

Materii solide de la gratar 3 to/an solidă 19.08.01 3 t/an

Fluxul tehnologic de tratare a apei uzate produce cca.140 kg namol

deshidratat/zi (50 t/an) si cca. 3 t/an materii solide colectate la gratarul cu curatire

manuala.

Ambele tipuri de deşeuri vor fi colectate în recipienţi din PVC sau în saci, după

care vor fi transportate la groapa de gunoi a localităţii.

Nămolul deshidratat, a cărui umiditate nu depăşeşte 15% poate fi folosit pentru

fertilizarea terenurilor agricole in perioadele extravegetale, în condiţiile respectării

cerinţelor legale.

Deşeurile mejere vor fi colectate în pubele şi eliminate la groapa de gunoi a

localităţii.

Pet-urile vor fi colectate selectiv, după care vor fi valorificate prin firme autorizate

în domeniu.


4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora

Principala caracteristica a retelei hidrografice a Salajului este relativa uniformitate

a repartitiei raurilor pe intregul teritoriu, cu o foarte slaba prezenta a retelei lacustre

naturale, dar cu aparitia din ce in ce mai des a lacurilor artificiale.

Raurile Somes, Crasna, Barcau, Almas, Agrij si Salaj reprezinta principalele ape

curgatoare din judet. De asemenea, pe raza judetului se afla si Lacul de acumulare

Varsolt de pe cursul raului Crasna. Apele acopera 57,8 km2 , reprezentand 1,5% din

suprafata totala a judetului.

Debitul în medie multianuală a Barcăului este de 6,8 m3/s.Regimul hidrologic se

caracterizează printr-o creştere a apelor în februarie – martie şi o scădere în august –

septembrie,deci este un regim hidrologic tipic pluvio –nival ,dar care suferă şi influenţa

elementului oceanic sud –vestic,mai ales iarna când survin încălziri şi ploi.

Prin secţiunea Boghiş se monitorizează râul Barcău pe un tronson de 20 km,

între sectorul Tusa şi sectorul Boghiş.

Încadrarea secţiunilor de monitorizare a apelor de suprafaţă în clase de calitate,

în anul 2009, după indicatori fizico-chimici(conform ordinului 161/2006), este redată în

tabelul nr. 4.1.1:

Tabelul nr. 4.1.1

Cursul de apă Secţiunea de

supraveghere

Clasa de calitate

Barcău Boghiş RO Nutri

enţi

Salini

tate

Poluanţi

toxici

specifici

de

origine

naturală

Alţi

indicatori

chimici

relevanţi

Caract.

globală

II I I I I II

Conform caracterizării globale, se încadrează în clasa a II-a de calitate, după

grupa regim de oxigen iar după celelalte grupe se încadrează în clasa I.


Starea ecologică se încadrează tot în clasa a II-a, atât după calitatea fizico-

chimică, cât şi după cea biologică.

Secţiunea Nuşfalău caracterizează tronsonul Boghiş-Nuşfalău, în lungime de

aproximativ 4 km, după programul de potabilizare.

Încadrarea acestei secţiuni de monitorizare, în clase de calitate, după indicatori

fizco-chimici, în anul 2010, este redată în tabelul nr. 4.1.2:

Tabelul nr. 4.1.2

Cursul de apă Secţiunea de

supraveghere

Clasa de calitate

Barcău amonte

Nuşfalău

RO Nutri

enţi

salini

tate

Poluanţi

toxici

specifici

de

origine

naturală

Alţi

indicatori

chimici

relevanţi

Caracterizare

globală

I I I - I I

Indicatorii monitorizaţi conform programului, îndeplinesc condiţiile impuse prin

HG 100/2002, normativul NTPA 013-normele de calitate pe care trebuie să le

îndeplinească apele de suprafaţă, utilizate pentru potabilizare-categoria A2.

Alimentarea cu apă a populaţiei se face în prezent din puţuri săpate de mică

adâncime, care captează apa din stratul freatic.

Impactul produs in perioada de executiePentru realizarea obiectivului propus, se vor executa urmatoarele lucrari de

constructii:

- bazin de omogenizare si pompare a apei uzate

- montare modul de epurare mecano-biologica

- bazin de colectare si pompare namol

- retele de legatura

- platforma betonata de depozitare a sacilor/recipienţilor cu namol

deshidratat si a containerului de gunoi ;


- sistematizare pe verticală ;

- imprejmuiri.

Deoarece volumul lucrarilor necesare pentru realizarea obiectivului nu este mare,

iar amplasamentul este situat intr-o zonă izolată, la distanta mare de zone protejate,

afectarea mediului inconjurator in timpul executiei va fi minima.

În timpul perioadei de execuţie va fi necesar consum de apă pentru producerea

betonului utilizat la turnarea fundaţiilor. Betonul va fi prelucrat în staţiile de betoane şi

adus la punctul de lucru cu ajutorul autotransportoarelor speciale tip CIFA.

Apa necesară consumului personalului muncitor pe parcursul perioadei de

realizare a lucrărilor de modernizare va fi adusă la punctele de lucru în butelii tip PET.

Şantierele organizate vor fi dotate obligatoriu cu WC-uri ecologice.

Tabelul numărul 4.1.3 conţine date despre Bilanţul consumului de apa (mc/zi;

mc/an): Tabelul 4.1.3

Proces

tehnologic

Sursa de

apă

Consum

total de

apă

Apa prelevată din sursă Recirculată/

reutilizată

Com

en-

tariiTotal Consum

menajer

Consum industrial

Apă

sub

terană

Apă

supra

terană

Pentru

pierderile în

sistemele cu

circuit închis

Apă

sub

terană

Apă

supr

a

tera

nă

Consum

menajer

Flacoane

tip PET

50 l/zi

(conside-

rand un

număr

mediu de

muncitori

de 10)

50 l/zi 50 l/zi - - - - - -


Consum

tehnologic

Pentru betoanele din ciment consumul de apă revine unităţii care va realiza betoanele

Singura sursă de poluare a apelor freatice ar putea-o constitui scurgerile

accidentale de carburanţi de la utilajele vehiculele folosite.

Pentru a se evita aceste situaţii se vor folosi doar utilaje performante şi fiabile,

toate operaţiile de întreţinere a utilajelor şi a parcului auto urmând a se realiza doar în

locaţii special destinate acestiu scop.

În perioada de realizare a obiectivului s-a prevăzut amplasarea şantierelor de

lucru cat mai departe de cursurile de apă (Barcău), pentru a se exclude riscul oricărei

poluări accidentale.

În condiţiile organizării de şantier la parametrii menţionaţi, impactul lucrărilor

asupra calităţii apelor este nesemnificativ.

Impactul produs de fucţionarea sistemului de canalizare şi a staţiei de epurare

Nu vor intra in statia de epurare decit ape uzate menajere, pentru care a fost

dimensionata, alte genuri de ape provenite de la unitati economice urmând a fi

pretratate pentru a se incadra in limitele normativului NTPA 002/2002 cu modificările şi

completarile ulterioare, inainte de deversarea în staţia de epurare comunală.

Sursele de poluanti pentru ape, de suprafata sau freatice, sunt evacuarile de apa

uzata provenite de la gospodariile populatiei si de la agentii economici care isi

desfasoara activitatea in localitate, care ar urma sa fie preluate de statia de

epurare(descrisă anterior).

Debitul proiectat de apa menajera uzata evacuata, va fi:

Qu zi med = 160 mc/zi = 1,85 l/s

Qu zi max = 600 mc/zi = 6,93 l/s

Qu o max = 50,01 mc/h = 13,89 l/s

Concentratiile maxime ale poluantilor din apele uzate evacuate, conform NTPA

002/2002 vor fi urmatoarele:

- suspensii 350 mg/l


- CBO5 300 mg/l

- CCOCr 500 mg/l

- Azot total 30 mg/l

- P total 5 mg/l

Debitele masice maxime ale poluantilor colectati, vor fi:

- suspensii 600 mc/zi x 350 mg/l = 2100000 mg/zi = 21 kg/zi

- CBO5 600 mc/zi x 300 mg/l = 1800000 mg/zi = 18 kg/zi

- CCOCr 600 mc/zi x 500 mg/l = 3.000.000 mg/zi = 30 kg/zi

- Azot total 600 mc/zi x 30 mg/l = 180000 mg/zi = 1,8 kg/zi

- P total 600 mc/zi x 5 mg/l = 3.000mg/zi = 0,003 kg/zi

Apele menajere uzate, vor fi colectate prin sistemul de canalizare fiind

transportate la statia de epurare mecano-biologica proiectata, descrisa mai sus.

Pentru efluentul epurat, indicatorii de calitate conform prevederilor normativului

NTPA 001-2005 sunt:

35 mg/I - Materii in suspensie (MSS)

25 mg/I - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (C BC5).

15 mg/I - Azot total (Nt)

2,0 mg/I - Fosfor total (Pt)

125 mg/I -Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu, CCO-Cr

20 mg/I - Materii extractibile cu solventi organici

6,5-8,5 -Unitati pH

Pentru atingerea valorilor impuse de NTPA 001-2005, producătorul staţiei de

epurare, garantează următoarele grade de epurare:


Gradele de epurare realizate in statia de epurare vor fi urmatoarele:

- pentru suspensii 86 %

- pentru CBO5 92 %

- pentru CCOCr 75 %

- pentru Azot total 50 %

- pentru P total 93 %

Rezulta debitele masice si concentratiile de poluanti evacuate de la statia de

epurare:

- suspensii

Qm suspensii = 600 mc/zi x 350 mg/l(1-0,86) = 3,57 kg/zi = 0,042 g/s

Cs = 350 mg/l x (1-0,86) = 49 mg/l

- CBO5

Qm CBO5 = 600 mc/zi x 300 mg/l (1-0,92) = 1,44 kg/zi = 0,002 g/s

CCBO5 = 300 mg/l x (1-0,92) = 24 mg/l

- CCOCr

Qm CCOCr = 600 mc/zi x 500 mg/l (1-0,75) = 7,5 kg/zi = 0,09 g/s

CCCOCr = 500 mg/l x (1-0,75) = 125 mg/l

- Azot total

Qm Ntotal = 600 mc/zi x 30 mg/l (1-0,50) = 0,9 kg/zi = 0,009 g/s

CNtotal = 30 mg/l x (1-0,50) = 15 mg/l

- P total

Qm Ptotal = 600 mc/zi x 5 mg/l (1-0,93) = 0,00021 kg/zi = 0,00006 g/s

CPtotal = 5 mg/l x (1-0,93) = 0,35 mg/l.

Comparaţia între valorile maxime ale concentraţiilor poluanţilor în efluentul epurat

şi CMA este redată în tabelul nr. 4.1.4:


Tabel nr. 4.1.4

Indicator Debit masic Concentratii

- mg/l -

CMA NTPA-001

- mg/l -

kg/zi g/s

Suspensii 3,57 0,042 49 60

CBO5 1,44 0,002 24 25

CCOCr 7,5 0,09 125 125

N total 0,9 0,009 15 15

P total 21x10-5 6x10-5 0,35 2

Bilanţul apelor uzate Tabel 4.1.5

Sursa apelor uzate, proces

tehnologic

Totalul apelor uzate generate

Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare /

recirculare

Menajere Industriale

Pluviale In acest obiectiv

Catre alte

obiective

mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi

mc/an

mc/zi

mc/an

mc/zi

mc/an

mc/zi

mc/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Grup sanitar 0,05 17,5 0,05 17,5 - - - - - - - -

Efluent(apa u

zata epurata)

480 175200 480 175200 - - - - - - - -

Total 480,05 175218 480,05 175218 - - - - - - - -

Tabelul cu numărul 4.1.6 conţine cantităţi şi caracteristici fizico-chimice ale

apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale etc.)


Tabelul numărul 4.1.6

Sursa

apelor

uzate

Totalul cantităţii

medii a apelor

uzate generate

Ape uzate evacuate Ape direcţionate

spre

recirculare/reutilizare

Comen-

tarii

mc/zi mc/an Menajere-

mediu

Industriale-

mediu

Pluviale In acest

obiectiv

Către

alte

obiective

mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an

Precipitaţii

ce pot

antrena

suspensii

480,05

mc/zi

175218

mc/an

480,05 175218 - - 5,36 1600 - - -

În perioada de realizare a obiectivului, s-a prevăzut amplasarea şantierelor de

lucru cat mai departe de cursurile de apă pentru a se exclude riscul oricărei poluări

accidentale.

Indicii de poluare pentru apa, vor fi urmatorii:

IP suspensii = 49/60 = 0,82

IP CBO5 = 24/25 = 0,96

IP CCO Cr = 125/125 = 1

IP N = 15/15 = 1

IP P = 0,35/2 = 0,175

Indicele de poluare pentru apa va fi:IP apa = 0,79 < 1.

În concluzie, impactul investiţiei asupra calităţii apelor de suprafaţă este unul

foarte redus şi deci sustenabil.

Poluarea apelor subterane nu se poate produce decât în mod accidental, în

condiţiile fisurării conductelor de canalizare.

Nu se vor modifica condiţiile de calitate ale apelor Barcăului pe secţiunile

menţionate anterior.

Procesul de epurare a apelor uzate menajere provenite de la consumatorii locali

nu va afecta conditiile hidrologice si hidrogeologice locale, datorita tehnologiei avansate


utilizate pentru retehnologizarea statiei de epurare si a faptului ca in apropierea

amplasamentului nu exista alte folosinte de apa.

Nu va exista impact transfrontiera datorita distantei mari fata de frontiera de vest

si datorita faptului ca nu vor fi afectate sursele de apa subterana sau de suprafaţă;

Trebuie menţionat impactul pozitiv al investiţiei asupra calităţii apelor de

suprafaţă, deoarece realizarea lucrarilor de canalizare si a statiei de epurare va

contribui la stoparea poluării Barcăului, datorită evacuării necontrolate a apelor

menajere.

Nu vor intra in statia de epurare decit ape uzate menajere, pentru care a fost

dimensionata, alte genuri de ape provenite de la unitati economice urmind a fi pretratate

pentru a se incadra in limitele normativului NTPA 002.

Pentru monitorizarea calităţii apelor subterane, se vor efectua puţuri de

hidroobservaţie, amplsate în amonte şi în aval de staţia de epurare.

4.2. AerulCaracteristicile climei sunt influenţate în general de circulaţia atmosferei,a

maselor de aer,de poziţia geografică şi de particularităţile reliefului.

Dupa expozitia lui, judetul Salaj se afla sub directa influenta a maselor de aer din

est, dar si din vest (mai umede), incadrandu-se in sectorul cu clima continentala

moderata. Circulatia maselor de aer de inaltime, precum si relieful, prin aspectul si

altitudinea lui creeaza diferentieri climatice, pe de o parte intre vestul si estul judetului,

iar pe de alta parte, intre principalele unitati geo-morfologice. Temperaturile medii

anuale sunt cuprinse intre 80C si 90C , in cea mai mare parte a judetului, exceptie

facand culmile mai inalte ale muntilor Meses si Plopis, precum si zona dealurilor inalte

Simisna – Girbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 60C si 80C.

Precipitatiile atmosferice medii anuale prezinta valori cuprinse intre 700 mm si 800 mm,

valori mai mari, 1600 mm, inregistrandu-se in muntii Meseş si Plopiş, iar mai mici in

Depresiunea Almaş – Agrij si pe valea Somesului.


Impactul produs asupra calităţii aerului atmosferic, pe perioada realizării investiţiei

Substanţele pasibile de a infesta atmosfera, ca urmare a desfăşurării lucrărilor de

realizare a investiţiei sunt gazele de ardere, provenite de la motoarele utilajelor care vor

fi utilizate pentru realizarea lucrărilor propuse, precum şi de la mijloacele auto, care vor

fi folosite pentru transportul materialelor.

Perioada de realizare a investiţiei va fi marcată de o creştere a concentraţiei de

gaze de ardere (CO2,CO,N0x,SOx,COV) şi pulberi în suspensie şi sedimentabile.

Evaluarea debitelor masice de poluanţi rezultaţi din arderea carburantilor in

motoarele utilajelor si ale mijloacelor de transport s-a realizat conform prevederilor

Ordinului 578/2006, cu un consum mediu preconizat de 120 l motorină/zi, timp de 10

h/zi.

Rezultatele evaluării sunt redate în tabelul nr. 4.2.1:Tabel nr. 4.2.1

Natura poluantului Emisii zilnice, kg/zi Emisii orare, kg/oră

NOx 1,584 0,1584

SO2 0,072 0,0072

Pulberi 0,756 0,0756

COV 0,00034 0,000034

Cd 0,0000009 0,00000009

Degajarile de pulberi in atmosfera sunt variabile, depinzand de nivelul activitatii,

de specificul operaţiilor si de conditiile meteorologice.

Pentru evaluarea emisiilor de pulberi rezultate din circulaţia mijloacelor de

transport in perioada de constructie, s-a folosit metodologia U.S. EPA PART5.

S-a considerat că se vor folosi zilnic pentru transport 2 autovehicule de mare

tonaj, care vor parcurge o distanţă de 20 km, din care 10 km, drumuri pavate, respectiv

10 km, drumuri nepavate.

1. Drumuri pavate

Emisia de pulberi datorată traficului se calculează conform formulei


E = k* (SL/2)0,65 (W/3)1,5 ((365-n)/365) [g/vkmt ]

unde:

k = 4.6 pentru PM 10, respectiv 1.1 pentru PM 2,5 ;

n= nr. de zile în care drumurile sunt acoperite cu zăpadă;

SL= particule umede, în g/m2 ;

W= greutatea vehiculelor, în tone;

g/vkmt= cantitatea de pulberi, în grame, antrenate în atmosferă datorită

deplasării a 10 vehicule/zi/km.

1.a). Emisia de PM10, pe 10 km de drumuri pavate

E= 4,6 x (20 g2/m)0,65 x (25/3)1,5 x ((365-45)/365)= 674 g/10 vehicule/zi/km=

135 g/2 vehicule/zi/km= 1350 g/2 vehicule/zi/10 km

1.b). Emisia de PM2,5, pe 10 km de drumuri pavate:

E= 1,1 x (20 g2/m)0,65 x (25/3)1,5 x ((365-45)/365)=161,2g/10 vehicule/zi/km=

32,24 g/2 autovehicule/zi/km= 322,4 g/zi.

2. Drumuri nepavate

Emisia de pulberi datorată traficului se calculează conform formulei

E = k x 1,7x(s/2) x (S/48) x (W/2,7)0,7 x (w/4)0,5 x ((365-(p+n))/365) (g/vkmt)

unde:

k = 0,36 pentru PM 10, respectiv 0,095 pentru PM 2,5 ;

n= nr. de zile în care drumurile sunt acoperite cu zăpadă;

p= nr. zile lipsite de pricipitaţii ;

s= conţinut procentual de particule umede;

S = viteza de deplasare, km/h ;

W= greutatea vehiculelor, în tone;

w = nr. de roţi

g/vkmt= cantitatea de pulberi, în grame, antrenate în atmosferă datorită

deplasării a 10 vehicule/zi/km.

2.a). Emisia de PM10, pe 10 km de drumuri nepavate

E= 0,36 x 1,7x (25/2) x (10/48) x ( 25/2,7)0,7 x (6/4)0,5 x ((365-175)/365)=


23,24 g/10 vehicule/zi/km=4,65 g/2 autovehicule/zi/km=

46,5 g/2 autovehicule/10 km.

2.b). Emisia de PM2,5, pe 10 km de drumuri nepavate:

E= 0,095 x 1,7x (25/2) x (10/48) x ( 25/2,7)0,7 x (6/4)0,5 x ((365-175)/365)=

6,1 g/10 vehicule/zi/km= 1,22 g/2 autovehicule/zi/km=

12,2 g/ 2 autovehicule/zi/10 km.

Emisia zilnică totală de PM10, în condiţiile deplasării a 2 autovehicule/zi şi a

parcurgerii unei distanţe zilnice de 20 km (10 km drum pavat şi 10 km drum nepavat)

este: E= 1396,5 g.

Emisia zilnică totală de PM2,5, în condiţiile deplasării a 2 autovehicule/zi şi a

parcurgerii unei distanţe zilnice de 20 km (10 km drum pavat şi 10 km drum nepavat)

este: E= 335 g.

Emisia zilnică totală de pulberi, în urma derulării tuturor activităţilor propuse prin

proiect este de 1457 g.

Conform aprecierilor US - EPA/AP - 42, particulele cu diametrul d > 100 µm se

depun in timp redus, zona de depunere nedepasind 10 m de la marginea drumului sau

frontului de lucru.

Particulele cu dimensiunile cuprinse intre 30 µm si 100 µm se depun pana la

cca. 100 m lateral drumului.

Particulele cu dimensiuni mai mici de 30 µm, in special particulele respirabile (IP -

inhalable particulate) cu dimensiunile mai mici de 15 µm si particulele fine (FP), cu

diametrul mai mic de 2,5 µm se depun la distante mai mari de 100 m.

Se apreciaza ca la distante mai mari de 100 m, concentratia de PM in aer va fi

de 2 - 5 ori mai mica decat cea din perimetrul statiilor/bazelor de productie iar

dimensiunile particulelor mai mici de 30 µm (particule in suspensie).

Valorile concentraţiilor poluanţilor gazoşi, generaţi în aerul ambiental, ca urmare

a desfăşurării proiectului se vor încadra în limitele impuse prin Ordinul 592/2002.

Valorile limită sunt redate în tabelul nr. 4.2.2:


Tabel nr. 4.2.2

poluant CMA(μg/l)

val. limită

orară pt.

protecţia

sănătăţii

umane

val. limită

zilnică pt.

protecţia

sănătăţii

umane

val. limită

anuală pt.

protecţia

sănătăţii

umane

val. limită

anuală pt.

protecţia

vegetaţiei

val. limită

anuală pt.

protecţia

ecosistemelor

SO2 350 125 - - 20

NOx 200 - 40 30 -

PM10 50 - 20 - -

Pb - - 0,5 - -

CO - 10000 - - -

Impactul produs asupra calităţii aerului atmosferic, pe perioada fucţionării staţiei de epurare

Din analiza procesului tehnologic care se va desfasura in cadrul statiei de

epurare corelata cu studii de impact sau bilanturi de mediu intocmite la statii de epurare

rezulta ca sursa de poluare atmosferica o constituie procesul de fermentare si

deshidratare a namolului.

In cadrul statiei vor mai exista si alte surse, dar nesemnificative in raport cu

procesul de fermentare - deshidratare.

Sistemul de canalizare a localitatii va reprezenta si el o sursa de poluare

atmosferica, dar fara efecte cuantificabile si cu influenta nesemnificativa asupra calitatii

factorului de mediu " AER ".

Emisiile de poluanti datorate functionarii statiei de epurare provin de la procesul

de fermentare mixta: aeroba la suprafata bazinului de colectare a namolului si a

instalatiei de deshidratare a acestuia, aflata in contact cu atmosfera si anaeroba in

profunzimea stratului de namol.

Acest proces este complex si dependent de temperatura mediului exterior.

S-a considerat situatia cea mai defavorabila din punct de vedere a intensitatii de

manifestare a sursei si anume cea din sezonul de vara cand procesul de fermentare -


deshidratare este intensificat de temperatura mediului ambiant, iar debitele de noxe sint

maxime (literatura de specialitate recomanda temperatura de calcul a mediului ambiant

de 30 grade C).

Gazul rezultat in urma fermentarii namolului, denumit " gaz de namol " contine

aproximativ 70 % metan (CH4 - rezultat in urma fermentarii metanice), 25 % dioxid de

carbon - CO2 si 5 % azot-N2, oxigen O2, hidrogen sulfurat – H2S, vapori de apa .

O alta noxă este mirosul specific al acestui gaz, care apare in special datorita

prezentei hidrogenului sulfurat, metanul si dioxidul de carbon fiind inodore.

In studiul poluarii atmosferice s-au luat în considerare doar gazele care produc

efecte negative asupra mediului si a populatiei din zona si anume metanul -CH4 (70 %-

masice din gaz) si hidrogenul sulfurat - H2S (0,15 % -masic din gaz ).

Gazul metan nu are miros, de aceea este dificil de decelat si la concentii

cuprinse intre anumite limite poate produce explozii. Consideram ca in cazul analizat

(bazinul de colectare a namolului avind suprafata in contact cu atmosfera), datorita

faptului ca densitatea relativa a metanului in raport cu aerul este de 0,553 este exclusa

acumularea metanului, dar s-au studiat concentratiile sursei si cele care vor aparea la

nivelul solului, in raport cu cele admise .

Hidrogenul sulfurat continut in gazul de namol este foarte toxic; in cantitati destul

de mici ( 0,001 % ) este sesizabil prin miros. La concentratii de 0,1 % ( in aer ) este

otravitor .

Pentru apele uzate menajere (cf. Mircea Negulescu - Epurarea apelor orasenesti

- la temperatura de 30°C luata in studiu - zona de temperaturi moderate in care

actioneaza organisme mezofile de fermentatie) cantitatea maxima de gaz de namol

care poate fi produsa, corespunzatoare schemei de tratare a apelor uzate adoptate,

este de 43,60 g/om zi. Aceasta valoare s-a luat in calcul, cu toate ca este cantitatea

maxima care se poate produce si se atinge foarte rar.

Cantitatea de gaz de namol specifica, volumica este de 3040 l/kg materii solide

totale organice (0,76 mc/kg).

Cu acest debit specific de gaz de namol, tinand cont de structura materialelor

solide totale in suspensie, de compozitia acestui gaz si de diferenta intre debitele


masice de suspensii care intra in statie si care se evacueaza din statie s-au stabilit

debitele zilnice maxime, medii lunare si medii anuale de noxe care se degaja în

atmosfera:

Debitul maxim de MTS intrate in statie: = 675 kg/zi

Debitul maxim de MTS iesite din statie: = 117,9 kg/zi

Debitul maxim de MTS ramas in instalatia de deshidratare = 170,4 kg/zi

Debit maxim de gaz de namol care se degaja :

0,70 x 170,4 Kg/zi x 0,76 mcN/kg = 90,45 mcN/zi

Debit mediu de gaz de namol care se degaja :

0,70 x 170,4 Kg/zi x 0,76 mcN/kg x 0,55 = 49,8 mcN/zi

0,55 - coeficient experimental de neuniformitate zilnica a producerii gazului, ca-

re cuantifica conditiile de temperaturi diferite si de neuniformitate a debitelor de ape

uzate.

Debit mediu de gaz de namol care se degaja lunar:

0,70 x 170,4 Kg/zi x 0,76 mcN/kg x 0,55 x 30 zile/luna x 0,75 = 1121,1 mcN/luna

0,75 - coeficient experimental de neuniformitate lunara a producerii gazului, care

cuantifica conditiile de temperaturi diferite si de neuniformitate a debitelor de ape uzate.

Pe baza unei relatii similare s-a stabilit si debitul mediu anual de gaz de namol

care se degaja in atmosfera:

0,70x170,4Kg/zix0,76mcN/kgx0,55x30 zile/lunax0,75x12 luni/anx0,65=8744,4 mcN/an

In functie de structura gazului, s-au stabilit debitele de noxe semnificative, cu

impact asupra factorului de mediu aer, medii zilnice, lunare si anuale : Tabel nr.4.2.2.

NOXA : Debit volumic

mediu zilnic [mcN/zi]

Debit volumic

mediu lunar [mcN/luna ]

Debit volumic

mediu anual [mcN/an ]

Gaz de namol : 49,8 1121,1 8744,4

CH4 34,86 784,8 6121

H2S

0,07 1,68 13,12


Pentru hidrogenul sulfurat, conform Ordinului M.A.P.P.M nr 462/93, se compara

debitul masic maxim degajat cu cel maxim admis de acest ordin.

Calculul debitului masic maxim pentru gazul de namol:

Q zi maxG.N. = 43,60 g/loc zi x 3277 loc = 142,9 kg/zi

= 11,9 kg/h = 11900 g/h = 3,3 g/s

Emisia de gaz s-a considerat pentru 12h/zi, deoarece degajarea de gaze este

mult mai intensa in regim diurn.

Debitele de calcul pentru sursa (emisii), respectiv pentru calcului celor doi

poluanti, vor fi :

Q calcul CH4 = 3,3 x 0,7 = 2,31 g/s = 8316 g/h

Q calcul H2S = 3,3 x 0,0015 = 0,005 g/s = 17,82 g/h < 50 g/h =DMA (debit

maxim admis conform Ord 462/93).

SURSE STATIONARE DIRIJATE

Tabel nr. 4.2.3

Denumirea sursei

Poluant Debit masic(g/h)

Debit gaze/aer

impurificat(Nmc/h)mc/h)

Prag de alerta

(mg/Nmc)(mg/mc)

Limita la emisie/prag de interventie

(mg/Nmc)(mg/mc)

1 2 3 4 5 7

Statie epurare CH4 8316 2,9 -

Statie epurare H2S 17,82 0,0006 -


SURSE STATIONARE de poluare a aerului, poluanti generati si emisi Tabel nr. 4.2.4

Denumi

rea acti-

vităţii

Surse generatoare de poluanti atmosferici Caracteristici fizice ale

surselor

Parametrii gazelor

evacuate

Denumi

re

Consu

m/

produc

tie

Timp

de

lucru

anual,

ore

Polu

anti

generati

Polu

anti,

coduri,

dupa

caz

Canti

tati de

polu

anti

gene

rati

(to/an)

Denumi

re

Inaltime Diamet

rul

interior

la virf al

cosului

(m)

Vitez

a

(m/s)

Tempe

ratura

(0C)

Debit

volumic/

debit

masic

g/s)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Tratare

apa uzata

menajera

Statie de

epurare

600 mc

apa

uzata/zi

8.760 Aerosoli

din pro-

cesul

tehn.

CH4

H2S

72,848

0,156

Inst.

epurare

1,5 1 3,5 30 2,31

0,005

Pentru studiul dispersiei atmosferice, a fost utilizat un program expert "Simularea

dispersiei gazelor si pulberilor in atmosfera - emisie si imisie". Cu acest program s-a

studiat sursa, asimilata cu o sursa de suprafata de 12,5 mp. Pentru calculul

concentratiei la sursă (emisii) si a celei la nivelul solului (imisii), s-a simulat o sursa

virtuala amplasata in centrul de greutate al degajarilor de gaz (care se suprapune cu

centrul geometric al acestei suprafete). Sursei i s-au atribuit urmatoarele caracteristici:

- debite: au fost expuse anterior

- inaltime sursa H = 1,50 m ( '' sursa joasa'')

- suprafaţa sursei 12,5 m2 (suprafaţa platformei de depozitare a nămolului)

- tg = 30 grade C

- ta = 32 grade C (sezonul de studiu, defavorabil - vara si nu apare efect

favorabil de termosifon- tiraj natural )

- vgaze = 3,50 m/s ( evaporare si degajare intensa )


Valorile concentraţiilor emisiilor de metan şi hidrogen sulfurat sunt redate în

tabelul nr. 4.2.5: Tabel nr. 4.2.5

poluant conc. la sursă, mg/mc CMA, cf. Ordin 462/1993

CH4 6,6 *

H2S 0,014 5

* In Ordin MAPPM nr.462/93 nu este normat explicit acest poluant

Concentratiile maxime atinse la nivelul solului sunt redate în tabelul nr. 4.2.6

Tabel nr. 4.2.6

poluant conc. la sursă, mg/mc CMA, cf. STAS 12547, mg/mc

H2S 0,003 0,015

Concentratiile poluanţilor la sursă au fost comparate cu cele maxim admise

conform Ordinului MAPPM nr.462/93 (emisii), iar cele la nivelul solului cu cele maxim

admise conform STAS 12574/86 (imisii).

- Deoarece factorul de mediu AER este afectat in limite admise, fara a se depasi

concentratiile maxim admise nici la emisii si nici la imisii nu s-au prevazut instalatii

pentru epurarea gazelor reziduale.

Calculul indicelui de poluare pentru aer:

La emisii:

IP H2S = 0,014/5 = 0,003

La imisii:

IP H2S = 0,003/0,015 = 0,2

In concluzie, factorul de mediu aer, va fi afectat in limitele admise - nivel 1 fara

efecte nocive, sau chiar fara efecte cuantificabile.


Nu sint prevazute instalatii de epurare a gazelor (aerosolilor) provenite de la

instalatiile statiei de epurare. Pentru monitorizarea emisiilor se va apela periodic la un

laborator specializat, rezultatele masuratorilor furnizind date referitoare la necesitatea

prevederii unor instalatii de epurare a gazelor emise.

Concentratiile imisiilor fiind reduse, sanatatea locuitorilor din zona protejata

(locuita), nu va fi afectată deoarece:

- distanta dintre staţia de epurare si prima locuinţă aparţinând localităţii

Nuşfalău este 0,6 km, distanţă suficientă pentru a sigura dispersia optimă a

poluanţilor;

- staţia de epurare va fi amplasată pe direcţia V-NV, faţă de localitate iar

direcţia predominantă a vânturilor în zonă este V-NE, deci eventualele imisii

de hidrofen sulfurat, gaz toxic, generator de mirosuri neplăcute, nu vor fi

antrenate în direcţia zonelor locuite.

Nu va fi influenţată negativ calitatea aerului în zona transfrontiera datorita

distantei mari până la frontiera de vest.

4.3 Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilorPe perioada realizării investiţiei se va produce o creştere a nivelului de zgomot şi

vibraţii, datorită funcţionării utilajelor şi a deplasării mijloacelor auto.

Influenţa zgomotului asupra organismului uman depinde de o serie de factori, ca:

- intensitatea, frecvenţa, tipul de acţiune şi caracterul zgomotului;

- vârsta, activitatea, starea fizică, obişnuinţa şi sensibilitatea individuală;

- mediul în care are loc acţiunea: dimensiunea spaţiului, configuraţia

terenului, etc. Acţiunea zgomotului asupra organismului este

încadrată în mai multe zone:

- zona liniştită................................0-30 dB(A)

- zona efectelor psihice................30-60 dB(A)

- zona efectelor fiziologice............60- 90 dB(A)

- zona efectelor otologice............90-120 dB(A)


Influenţa vibraţiilor asupra organismului uman depinde de o serie de factori, ca:

- intensitatea, frecvenţa, tipul de acţiune şi caracterul vibraţiilor;

- vârsta, activitatea, starea fizică, obişnuinţa şi sensibilitatea individuală;

- mediul în care are loc acţiunea: dimensiunea spaţiului, configuraţia

terenului, etc.

Zgomotele rezultate în urma activităţii desfăşurate în cadrul obiectivului au un

efect local şi nu afectează semnificativ potenţialii receptori sensibili, datorită metodei şi

tehnologiilor de exploatare folosite.

Sursele de zgomot şi vibraţii vor fi active o perioadă de maximum 10 ore/zi.

Pentru reducerea nivelului de zgomot se vor lua următoarele măsuri:

- menţinerea caracteristicilor tuturor utilajelor la parametrii cât mai

apropiaţi de cei indicaţi în cărţile tehnice;

- reducerea la minim a timpilor de funcţionare a utilajelor;

- dotarea cu amortizoare de zgomot a utilajelor folosite.

La apariţia oricărui zgomot suspect şi deranjant, se vor lua măsurile necesare de

oprire a utilajelor şi de remediere a defecţiunilor şi a surselor de zgomot.

Informativ nivelele de zgomot produse de utilajele care vor funcţiona în carieră, sunt

redate în tabelul nr. 4.3.1 :

Sursa de zgomot Nivel echivalent de

zgomot dB(A)

Locul

determinării

Încărcător frontal 61 la 30 m de sursăAutobasculantă încărcată

(la 12 km/h)

58-65 la 30 m de sursă

Nivelul zgomotului la o anumită distanţă faţă de sursa producătoare se determină

cu formula:

L2 = L1 + 20 lg (r1/ r2 ) în care:

L1 = nivelul de zgomot maxim cunoscut, la distanţa r1 de sursă

r1 = 1 m (la sursă)

L1 = 65 dB (A) - mijloace de transport, încărcător frontal

L2 = nivelul zgomotului la distanţa r1 de sursă


r2 = distanţa medie până la limita perimetrului de exploatare

Prin aplicarea formulei prezentate şi luând r2 = 40 m rezultă un nivel de

zgomot calculat la limita incintei de 33 dB (A).

Pentru minimizarea efectului vibraţiilor cauzate de mijloacele de transport se vor

adopta următoarele măsuri:

- se va impune o limită de viteză de 5 km/oră;

- transportul materialului excavat se va realiza doar în timpul zilei, în perioada când

locuitorii satului Nuşfalău sunt angrenaţi în activităţi economico-sociale.

Sursele de zgomot in zona statiei de epurare sunt cele specifice acestei

activitati: functionarea electropompelor si a turbosuflantelor. Electropompele cu care

sint dotate statiile de pompare a apei uzate fiind submersibile si montate in interiorul

chesoanelor, nu vor produce zgomote sesizabile de receptori externi. Pompele pentru

recircularea

namolului fiind de putere mica si montate in compartimente subterane ale bazinului de

aerare, vor produce, de asemenea zgomote slab operceptibile in exterior.

Nivelul zgomotului produs de turbosuflante la 1 m distanta de agregat va fi de 86

db(A). Pentru atenuarea zgomotului produs de turbosuflante acestea vor fi prevazute cu

carcase fonoabsorbante, nivelul zgomotului scazind pina la 68 db(A). Turbosuflantele

fiind montate intr-o cladire inchisa, la 1 m in exteriorul acesteia, nivelul zgomotului nu va

depasi 60 db(A).Aceste zgomote se produc pe toata durata de functionare a statiei de

epurare.

Vibratiile sunt produse de partile mecanice in miscare ale instalatiilor din statia de

epurare si de circulatia vehiculelor in interiorul acesteia. Deoarece utilajele sunt montate

pe postamente izolate, dupa echilibrarea dinamica a motoarelor, vibratiile transmise in

exterior vor fi de foarte mica intensitate.

Ţinând cont de faptul ca amplasamentul staţiei se afla la periferia localitatii, la

mare distanta de zone locuite, nu este necesară adoptarea de masuri de protectie

impotriva zgomotului si vibratiilor.

Determinarea nivelului zgomotului la limita incintei :


Deoarece obiectivul de investitii studiat este situat intr-o zona periferica, la

determinarea nivelului zgomotului in incinta se va lua in calcul zgomotul produs de

instalatiile din statia de epurare.

L = L1 + 20 lg [dB(A)] nivelul zgomotului la limita incintei

L1 = 60 dB(A) nivelul zgomotului produs de turbosuflante

r1 = 1,0 m

r2 = 25,0 m distanta medie pina la limita incintei

L = 60 + 20 (-1,4) = 32 dB(A)

Valoarea determinata este mai mica decit cea impusa de STAS 10009-88 [65

dB(A)] la limita incintelor industriale.

4.4. Solul ; Geologia subsoluluiJudetul Salaj este asezat in partea de Nord-Vest a Romaniei respectiv in centrul

Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest si se suprapune pe cea mai mare parte a zonei de

legatura dintre Carpatii Orientali si Muntii Apuseni, cunoscuta sub denumirea de

Platforma Somesana, care are o suprafata de 3864,48 km2, ceea ce reprezinta 1,6%

din suprafata tarii. Se invecineaza cu judetele Satu Mare si Maramures la Nord, Bihor la

vest si Sud-Vest si Cluj la Sud si Est.

Din punct de vedere geografic, judetul Salaj este o zona de dealuri si depresiuni

situate pe cursul vailor Almasului, Agrijului, Somesului, Crasnei si Barcaului. Zona

montana este reprezentata in partea de Sud-Vest prin doua ramificatii nordice ale

muntilor Apuseni: culmile Mesesului si Plopisului. Depresiunile au o larga raspandire pe

teritoriul judetului si reprezinta importante zone agricole de concentrare a asezarilor.

În spaţiul regional Nord-Vest şi în spaţiul judeţean, amplasamentul proiectului de

investiţie este dispus central şi spre vest, în bazinul hidrografic superior al Râului Barcău,

care face parte din Bazinul hidrografic Crişuri.

Comuna Nuşfalău este situată în partea de vest a judeţului, în depresiunea largă a

Şimleului şi în zona de contact a culoarului Barcăului cu Colinele Toglaciului şi este

alcătuită din două sate Nuşfalău şi Bilghez.


Legătura carosabilă între satele comunei se face prin drumul naţional DN 1H, care

trece pe teritoriul satului Nuşfalău, de la est la vest, respectiv pe direcţia Şimleu

Silvaniei către Aleşd, judeţul Bihor, care are o îmbrăcăminte elastică asfaltată.

Localitatea Nuşfalău - sat reşedinţă de comună este situat la o distanţă de 39 km

faţă de municipiul Zalău, la 9 km de cel mai apropiat oraş Şimleu Silvaniei.

Conform normativului P100/92 caracteristicile geofizice ale terenului din

amplasament sunt:

- zona seismică de calcul ″F″;

- coeficientul Ks = 0,08;

- perioada de colţ TC = 0,7 sec., corespunzând zonei macroseismice de

gradul VI;

- adâncimea de îngheţ se apreciază conform STAS 6054/77 la 0,80 m faţă

de cota terenului.

Nu s-a semnalat nici un tip de poluare a terenului de pe amplasamentul

investiţiei.

Pe perioada realizării investiţiei morfologia solului va fi afectată datorită excavării

un volum de 7623 mc ce va fi utilizat în parte pentru umplerea şanţurilor,în parte pentru

aducerea unor terenuri la cotă în scopul obţinerii planeităţii platformelor.

În scopul evitării producerii unor poluări accidentale a solului datorită scurgerilor

de carburanţi sau uleiuri, în locaţiile propuse ca şi şantiere nu se vor realiza lucrări de

întreţinere a utilajelor şi a parcului auto.

Recomandăm ca la finalizarea lucrărilor de execuţie zonele amenajate ca şi

şantiere temporare de lucru să fie supuse unor lucrări de reecologizare astfel încat

terenul să aibă aceeaşi destinaţie ca şi cea iniţială.

Calitatea solului şi a subsolului nu va fi afectată semnificativ de lucrările de

realizare a investiţiei.

Sursele posibile de poluare a solului datorate funcţionării staţiei de epurare sunt

emisiile de poluanti proveniti din procesul de tratare a apei uzate, care pot ajunge

accidental la suprafata solului, in zona de evacuare a efluentului.


Deoarece performantele instalatiilor care alcatuiesc fluxul tehnologic de tratare a

apei uzate sint ridicate, pericolul modificarii calitative a solului in zona statiei de epurare

este redus.

Nu vor avea loc fenomene de poluare chimica, microbiologica, parazitologica a

solului, datorita faptului ca efluentul se incadreaza in limitele normativului NTPA 001,

realizându-se inclusiv dezinfectarea cu UV.

Fluxul tehnologic de tratare a apei uzate va produce cca.140 kg namol

deshidratat/zi (50 t/an), si aproximativ 3 t/an materii solide, colectate la gratarul cu

curatire manuala, care vor fi evacuate la groapa de gunoi a localitatii.

Nămolul va fi gestionat în conformitate cu prevederile OUG 78/2000, aprobată

prin Legea 426/2001 şi Ord. MS nr. 344/2004.

În funcţie de compoziţia sa, nămolul deshidratat va putea fi folosit pentru

fertilizarea terenurilor agricole in perioadele extravegetale.

Vor fi utilizate ca fertilizanţi numai namolurile tratate, pentru care s-a emis

permisul de aplicare de către APM Sălaj, pe baza studiului agrochimic special elaborat

de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) şi aprobat de Direcţia pentru

agricultura şi dezvoltare rurală.

Operatorul staţiei de epurare va trebui sa furnizeze utilizatorilor de namol, cu

regularitate, informaţii privind disponibilul de namol şi caracteristicile namolului, conform

următorilor indicatori de caracterizare: pH, umiditate, pierdere la calcinare, carbon

organic total, azot, fosfor, potasiu, cadmiu, crom cupru, mercur, nichel, plumb, zinc.

Nu va exista un impact transfrontiera al factorului de mediu sol, datorita faptului

ca influentele asupra acestuia se pot manifesta doar pe suprafata limitata, in zona

statiei de epurare.

Nu se impune adoptarea de măsuri suplimentare pentru a limita influentele

negative asupra solului in zona statiei de epurare, deoarece nu se intrevad astfel de

influente ca urmare a desfăsurării activitatii acesteia la parametrii proiectaţi.

4.5. Biodiversitatea


Datorită situării geografice, judeţul Sălaj prezintă o varietate de habitate, ce

evoluează de la habitatele specifice zonelor de câmpie până la habitatele ce prezintă

unele caracteristici chiar alpine în zona Munţilor Meseş şi a Munţilor Plopişului.

Ecosistemele specifice zonei studiate prezintă o dispoziţie mozaicată, în care

alternează porţiuni antropizate şi ecosisteme naturale.

În zonă sunt răspândite porţiuni de pădure, fag sau amestec de fagacee cu

răşinoase, care provin din plantaţiile forestiere, existente în urmă cu 40-50 ani.

Acestea alternează cu ecosisteme tipice:

- pajişti, în care predomină specii de graminee;

- etajul tufărişului, în care se întâlnesc frecvent genurile Prunus sp., Rosa

canina(măcieş), Sowbucus nigro(soc), Conylus cvelona(ulm);

- zone joase, în care predomină genurile Salix sp(salcia) şi Alunus sp.(arin).

În ceea ce priveşte habitatele de interes comunitar, în judeţul Sălaj au fost

inventariate un număr de 5 habitate comunitare după cum urmează:

-Grote neexploatate turistic - cod 8310 - habitat identificat în cadrul Sitului de

Importanţă Comunitară Peştera Măgurici - ROSCI 0192;

-Păduri dacice de stejar şi carpen - cod 91Y0 - habitat existent pe teritoriul Sitului

de Importanţă Comunitară Racâş-Hida - ROSCI 0209;

-Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum - cod 9130 - habitat prezent în Situl de

Importanţă Comunitară Tusa-Barcău - ROSCI 0257;

- Păduri cu Castanea sativa- cod 9260 - habitat prezent în cadrul ariei naturale

protejate de interes naţional “Pădurea La Castani”, localitatea Rogna, comuna Ileanda;

- Păduri eurosiberiene cu Quercus robur – cod 91I0 - habitat prezent în cadrul

ariei naturale protejate de interes naţional “Pădurea Lapiş”, localitatea Nuşfalău.

Pe teritoriul judeţului Sălaj, în urma studiilor efectuate în teren şi a studiilor

ştiinţifice au fost identificate un număr de 286 de specii din flora sălbatică de interes

naţional.

Din aceste specii, un număr de 5 sunt cuprinse în anexa 5 a O.U.G. nr.

57/20.06.2007, cu modificările ulterioare, în categoria speciilor de interes comunitar , a


căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management. Aceste

specii sunt următoarele:

Sphagnum magellanicum, Sphagnum subsecundum, Sphagnum ambliphyllum -

muşchi de turbă, este localizat pe teritoriul ariei naturale protejate “Mlaştina de la

Iaz” aflată pe teritoriul localităţii Iaz, comuna Plopiş ;

Arnica montana- arnică, ce este localizată în zona Munţilor Meseş, a Văii

Almaşului, a Văii Someşului;

Gentiana lutea- genţiana, localizată ştiinţific pe păşunile împădurite din zona

Munţilor Meseş.

Fauna sălbatică, datorită varietăţii de habitate şi ecosisteme existente pe teritoriul

judeţului Sălaj, prezintă şi ea o varietate atât specifică cât şi ecologică sau sistematică.

În urma diferitelor studii efectuate în decursul timpului au fost determinate şi

inventariate un număr de 197 de specii de animale de interes naţional.

Din aceste specii faunistice un număr de 18 specii sunt cuprinse în anexa 3 a

O.U.G. nr. 57/20.06.2007, în categoria speciilor de animale a căror conservare necesită

determinarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială

avifaunistică: Tabel nr. 4.5.1

Nr. crt. Denumire ştiinţifică Denumire populară Localizare

1. Rhinolophus ferrumequinum liliac-mare-cu-nas-potcoavă Arie protejată-Peştera Măgurici

2. Rhinolophus hipposideros liliac-mic-cu-nas-potcoavă Arie protejată-Peştera Măgurici

3. Myotis myotis liliac-mare-cu-bot-ascuţit Arie protejată-Peştera Măgurici

4. Myotis blytii liliac-mic-cu-urechi-de-şoarece Arie protejată-Peştera Măgurici

5. Miniopterus schreibersii liliacul cu aripi lungi Arie protejată-Peştera Măgurici

6. Canis lupus lupTusa, Ileanda, Românaşi, Cormeniş, Cliţ, Carastelec

7. Gavia immer cufundar mareLacul Vârşolţ, Cehu Silvaniei, Cheud, Şimleul Silvaniei

8. Ixobrychus minutus Stârc pitic Aria naturală protejată Balta Cehei


9. Ciconia ciconia Barză albă Toată suprafaţa judeţului

10. Cygnus cygnus lebădă de iarnăRâul Someş, Lacul de acumulare Vârşolţ, Ferma Piscicolă Motiş

11. Dendrocopos medius ciocănitoare de stejar Arie protejată-Pădurea Lapiş, zona de deal

12. Ficedula albicollismuscar gulerat

Arie protejată-Pădurea Lapiş, zona de deal

13. Lanius collurio sfrâncioc roşiatic Arie protejată-Pădurea Lapiş, zona de deal

14.

Emys orbicularis broască ţestoasă de apă

Bizuşa -Băi, Brâglez, Buciumi, Fântânele-Rus, Fabrică, Gâlgău, Măleni, Mineu, Păuşa, Sălăţig, Şimişna, Solona

15. Bombina bombina buhai de baltă cu burtă roşie

Agrij, Bizusa-Băi, Bodia, Ciureni, Cizer, Şamşud, Surduc, Valea Cimenilor, Vârteasca, Zalha, Zăuan

16. Bombina variegata buhai de baltă cu burtă galbenă Toată suprafaţa judeţului

17. Triturus cristatus triton cu creastă Toată suprafaţa judeţului

18. Lucanus cervus rădaşcă Toată suprafaţa judeţului

Facem menţiunea că deşi pe teritoriul judetului exista un numar de 15 arii

protejate de interes national, care insumează o suprafata de 516,73 ha, investiţia

propusă nu se suprapune peste acestea, deci nu vor fi afectate specii de plante şi

animale care necesită adoptarea de măsuri de protecţie.

Realizarea investiţiei nu va afecta flora şi fauna locală, lucrările urmând să se

desfăşoare numai în intravilanul localităţii, cu afectarea temporară a unor suprafeţe de

teren, complet antropizate.

Menţionăm că prin proiect se prevede ca după finalizarea tuturor lucrărilor să se

realizeze înierbarea suprafeţelor afectate pe suport din strat vegetal.

Odată cu finalizarea investiţiei se vor crea condiţiile îmbunătăţirii stării de calitate

a apelor Barcăului(starea ecologică se încadrează în clasa a II-a, atât după calitatea


fizico-chimică, cât şi după cea biologică), datorită sistării evacuării necontrolate de ape

uzate.

Măsurile menţionate anterior referitor la reducerea poluării factorilor de mediu se

constituie ca şi măsuri de protecţie a biodiversităţii.

4.6. PeisajulSălajul, numit şi Ţara Silvaniei are un relief în care predomină formele deluroase-

Podişul Someşan şi dealurile piemontane ale Silvaniei dar sunt prezente şi cele

montane- ramificaţiile nordice ale Munţilor Apuseni-Culmile Meseşului şi Plopişului.

Se întinde pe o suprafaţă de 3864 km, din care mai mult de jumătate are

destinaţie agricolă(terenuri arabile, păşuni, fâneţe, vii şi livezi).

Restul suprafeţei este acoperită de păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră.

Localitatea Nuşfalău se găseşte la 10 km de Şimleu Silvaniei, la 40 de km de

Zalău şi Marghita, la 90 de km de Oradea.

Realizarea investiţiei propuse nu va afecta peisajul zonei.

4.7. Mediul social şi economic:Populaţia localităţii număra la ultimul recensământ 3277 locuitori. Din punct de

vedere etnic, populaţia comunei avea următoarea structură: 11,73% români, 75,68%

maghiari, 11,78% rromi, 0,65% slovaci si 0,26% alte naţionalităţi.

Economia comunei este una extrem de diversificată şi într-o continuă ascensiune în

comparatie cu alte comune ale judeţului Sălaj. Aici sunt bine reprezentate toate sectoarele

economice.

Realizarea lucrarilor aratate mai sus, pe linga oportunitatea ecologica, va fi utila

comunitatii locale, creând posibilitatea extinderii retelei de canalizare a localitatii si a

racordarii unui numar cit mai mare de consumatori la utilitatile tehnico-edilitare.

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural:


Comuna Nuşfalău este o asezare rurală mare care avea în perioada feudală rang

de târguşor, datorat în mare parte şi de prezenţa unei mănăstiri şi mai apoi de prezenţa

reşedintei nobiliare a familiei Banffy (se presupune că acest castel ar fi fost şi reşedinţa

principilor transilvaneni Rakoczi György si Thököly Imre).

Atestările documentare ale aşezărilor comunei datează încă de la începutul

secolului al XIII-lea. Asfel Nusfalăul este mentionat în anul 1213 sub denumirea de villa

Nog şi Bilghez la 1259.

Resedinta de comuna, a fost amintit pentru prima data in documente in anul

1227 sub denumirea de Bozia Gemelchen. Localitatea Iaz este mentionata in anul 1342

iar Fagetu este atestat documentar in anul 1830.

Populatia totala a comunei numara la ultimul recensamant 2765 locuitori din care

61,51% romani, 0,10% maghiari, 5,64% rromi, 32,58% slovaci si 0,17 % alte

nationalitati.

Realizarea investitiei nu va avea nici un impact asupra conditiilor etnice si

culturale.

Nu vor fi monumente istorice sau rezervatii naturale afectate de activitatea statiei

de epurare.

5. Analiza alternativelorVarianta 0

La nivelul localităţilor componente ale comunei există câteva reţele de alimentare

cu apă, realizate în mod impropriu, dispersate pe grupuri de gospodării, alimentarea

fiind constituită din captări în amonte, pornind de la care apa este condusă prin

intermediul unor reţele subterane din PVC către consumatori.

În prezent în nici una dintre localităţile comunei Nuşfalău nu există canalizare

menajeră centralizată, apele menajere uzate rezultate fiind deversate în condiţii

improprii, cu descărcare în reţeaua hidrografică locală.


Adoptarea ″variantei 0″ ar conduce la perpetuarea situaţiei actuale, cu afectarea

severă a calităţii apelor, solului şi subsolului.

Varianta : sistem de canalizare menajeră în soluţie de colectare prin bazine de

vidanjare

Adoptarea acestei variante presupune realizarea de bazine vidanjabile, cu

capacitatea de 50 mc(câte unul la 5-10 gospodării), astfel încât să fie asigurată

capacitatea de colectare pentru o perioadă de cel puţin 7 zile sau de microstaţii de

epurare pentru grupuri de 10-20 gospodării, cu posibilitate de evacuare în emisarii din

zonă .

Bazinele de vidandajare sunt în soluţie de beton armat, subterane.

Microstaţiile de epurare de tip monobloc au rol de epurare mecanică şi biologică

a apelor uzate menajere colectate din gospodăriile racordate la acest sistem de

canalizare.

Racordarea gospodăriilor la bazine şi la miocrostaţiile de epurare se face prin

conducte de canalizare din PVC cu diametrul nominal de 160 mm – 200 mm.

Evacuarea apelor uzate menajere din bazinele de vidanjare se face cu

autovidanje, care transportă apele uzate la cea mai apropiată staţia de epurare din

zonă, în baza unor contracte de prestări servicii.

Evacuarea apelor uzate menajere din microstaţiile de epurare se poate face în

emisarul din zonă râul Barcău,apoi nămolul rezultat se va vidanja cu autovidanje, care

transportă apele uzate şi nămolul în exces la staţia de epurare din zonă, în baza unor

contracte de prestări servicii.

Varianta: Sistem de canalizare menajeră alcătuit din reţele de canalizare a apelor

uzate menajere gravitaţionale şi sub presiune, staţii de pompare a apelor uzate şi staţie

de epurare a apelor uzate

Principiile epurarii mecano-biologice fiind cunoscute, alternativele posibile se

referă la alegerea tehnologiilor.

Prin proiect a fost preferata utilizarea unei statii de epurare mecano-biologice

compacte, containerizata, dintre ale carei avantaje amintim:

- colectarea unitară a apelor uzate menajere de la consumatori;


- transportul apelor uzate menajere se face gravitaţional şi sub presiune, fiind

în permanenţă monitorizat;

- evacuarea apelor uzate menajere se face în staţia de epurare proprie;

- evacuarea apelor convenţional curate se face în emisarul natural râul Barcău,

ce face parte din bazinul hidrografic Crişuri;

- apele convenţional curate evacuate se monitorizează;

- spatiu ocupat redus

- exploatare facila, procese automatizate

- durata de realizare redusa

- consum de energie redus

- flux tehnololgic complex, incluzind procese de nitrificare - denitrificare

heterotrofa si heteroautotrofa

- posibilitate facila de extindere, prin adaugarea inca unui modul, in cazul

cresterii

debitelor de apa uzata preluata.

6. MonitorizareaIn timpul functionarii statiei de epurare vor fi monitorizate: debitele tratate,

calitatea efluentului, calitatea apelor subterane si imisiile de hidrogen sulfurat.

a). Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă se va realiza zilnic, de către

personalul staţiei, în cadrul laboratorului propriu şi periodic, la intervale stabilite de către

autoritatea în domeniu, de către laboratoare acreditate.

Punctul de prelevare îl va constitui evacuarea efluentului epurat în Barcău.

Tabel nr. 6.1

indicator de calitate U.M. CMA,

cf. NTPA 001/2005

metoda de analiză

materii în suspensie mg/l 60 STAS 6593/81

CBO5 mgO/l 20 STAS 6560/82

CCO-Cr mgO/l 125 SR ISO 6060/96

Ntotal mg/l 15 STAS 7312/83


Ptotal mg/l 2 SR EN 1189/99

b). Monitorizarea calităţii apelor subterane se va realiza la intervale stabilite de

către autoritatea în domeniu, de către laboratoare acreditate.

Punctele de prelevare ale probelor le vor constitui puţurile de hidroobservaţie,

care vor fi amplasate amonte şi aval, conform precizărilor din Avizul de gospodărire a

apelor, nr. C13/25.01.2010, emis de către A.N. Apele Române-Administraţia Bazinală

de Apă Crişuri.

Tabel nr. 6.2

indicator de calitate U.M. CMA,

cf. Legii 458/2002,

completată cu Legea

311/2004

metoda de analiză

pH - 6,5-9,5 STAS 6325/75

Sr ISO10523/97

oxidabilitate mgO/l 5,0 STAS 3002/85

SR ISO 6060/96

duritate totală grade germane 5 STAS 3326/76

NH4 mg/l 0,50 STAS 6328/85

Cloruri mg/l 250 STAS 3049/88 SR ISO 9297/98

c). Monitorizarea calităţii aerului ambiental se va realiza la intervale de timp,

stabilite de către autoritatea în domeniu.

Punctul de măsură îl va constitui împrejmuirea incintei staţiei de epurare.Tabel nr. 6.3

poluant CMA; cf. STAS 12574/87 Metoda de analiză

medie de 30 min. medie zilnică

H2S 0,015 0,008 STAS 10814/76


Monitorizarea şi raportarea deşeurilor

Tipurile şi cantităţile de deşeuri se vor raporta conform cerinţelor impuse de

legislaţia în domeniu (se va realiza fişa fiecărui deşeu, precum şi planul anual de

gestiune al deşeurilor).

Nămolul deshidratat poate fi eliminat, prin depunerea în deponii autorizate sau

poate fi utilizat ca şi fertilizant agricol, cu condiţia analizării prealabile a compoziţiei sale

şi a terenului pe care urmează să fie aplicat.

7. Situatii de riscAmplasamentul investitiei este situat in zona seismica E (conform normativului P

100-92), neinundabila, fara pericol de alunecari de teren.

Domeniul de activitate nu implica pericolul aparitiei unor accidente tehnice cu

impact semnificativ asupra mediului.

Pentru situaţia căderii alimentării cu energie electrică a staţiei de epurare

mecano–biologice compacte containerizate (situaţie de avarie), pentru a evita

inundarea necontrolată a zonei se prevede o conductă cu rol de preaplin şi by-pass a

platformei staţiei de epurare cu Dn 250, care ţine cont de debitul maxim posibil.

In prima fază după căderea alimentării cu energie electrică, apa menajeră

afluentă se înmagazinează în bazinul de omogenizare, egalizare şi pompare şi în

reţeaua de canalizare până la nivelul preaplinului (-0,80 m), după care deversează, în

situaţia în care nu s-a remediat defecţiunea electrică, prin conducta de by-pass.

8.Metodele de investigaţie folosite În scopul elaborării Raportului la Studiul de Impact asupra Mediului s-au realizat

următoarele :

- vizite în teren ;

- consultarea proiectului de investiţie ;

- consultarea studiilor de specialitate puse la dispoziţie de către beneficiar ;


- consultarea literaturii de specialitate ;

- consultarea actelor de reglementare deţinute de către beneficiar.

9. Descrierea dificultăţilor

Nu s-a putut face compararea valorilor limită a parametrilor relevanti, în

concordanţă, cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici disponibile

în Uniunea Europeană, deoarece nu există suficiente date de referinţă.

10. Rezumat fără caracter tehnic Obiectul prezentului Raport la Studiu de Impact asupra Mediului îl constituie

prezentarea impactului lucrărilor de realizare a reţelei de canalizare şi a staţiei de

epurare aferentă localităţii Nuşfalău, asupra factorilor de mediu.

Suprafaţa ocupata de Staţia de epurare, având in vedere obiectele tehnologice si

retelele necesare intre acestea, este de 675 m2, cu un grad de ocupare de cca.50%,

superior celorlalte tehnologii de epurare si aranjamente a obiectelor in teren.

Pentru construirea statiei de epurare s-a prevazut o unitate mecano-biologica,

monobloc, conteinerizata si o serie de obiecte adiacente, pe care le descriem in ordinea

fluxului tehnologic al apei.

Lucrarile de baza care alcatuiesc investitia sint urmatoarele:

Retele tehnologice

Camine de canalizare

Treapta de epurare mecanica primara

Bazin de egalizare, omogenizare apa menajera

Bazin de pompare apa menajera

Treapta de epurare mecanica finala

Treapta de epurare biologica


Unitate de dezinfecţie cu ultraviolete

Unitate de stocare si dozare coagulant

Bazin de pompare finala apa epurata si dezinfectata

Bazin colectare si pompare sediment

Unitate de deshidratare sediment

Platforma depozitare containere deseuri

Realizarea investiţiei :amenajare reşea canalizare şi staţie de epurare aferentă

pentru localitatea Nuşfalău.

Pentru realizarea obiectivului propus, se vor executa urmatoarele lucrari de constructii:

- bazin de omogenizare si pompare a apei uzate

- montare modul de epurare mecanobiologica

- bazin de colectare si pompare namol

- retele de legatura

- platforma betonata de depozitare a sacilor cu namol deshidratat si

conteinerului de gunoi

- sistematizare pe verticala

- imprejmuiri.

În timpul perioadei de execuţie va fi necesar consum de apă pentru producerea

betonului utilizat.Aceasta va fi prelucrat în staţiile de betoane şi adus la punctul de lucru

cu ajutorul autotransportoarelor speciale tip CIFA.

Apa necesară consumului personalului muncitor pe parcursul perioadei de

execuţie va fi adusă la punctele de lucru în butelii tip PET.

Şantierul organizat va avea latrine uscate.

Apa din precipitaţii va fi colectată în rigole triunghiulare pereate.Pe zonele de

debleu s-au prevăzut drenuri de fund de şanţ cu lăţimea de 70 cm şi adâncime de

2.30m.

În dreptul intersecţiilor pentru a se asigura continuitatea şanţurilor se vor

introduce rigole dreptunghiulare acoperite.


În perioada de realizare a obiectivului s-a prevăzut amplasarea şantierelor de

lucru cat mai departe de cursurile de apă pentru a se exclude riscul oricărei poluări

accidentale în apa acestor văi.

Sursele de poluanti pentru ape, de suprafata sau freatice, sint evacuarile de apa

uzata provenite de la gospodariile populatiei si de la agentii economici care isi

desfasoara activitatea in localitate, care ar urma sa fie preluate de statia de epurare.

Concentratiile maxime ale poluantilor din apele epurate evacuate vor respecta

condiţiile impuse prin NTPA 001/2005.

Substanţele pasibile de a infesta atmosfera, ca urmare a desfăşurării lucrărilor de

realizare a investiţiei sunt gazele de ardere, provenite de la motoarele utilajelor care vor

fi utilizate pentru realizarea lucrărilor propuse, precum şi de la mijloacele auto, care vor

fi folosite pentru transportul materialelor.

Sistemul de canalizare a localitatii va reprezenta si el o sursa de poluare

atmosferica, dar fara efecte cuantificabile si cu influenta nesemnificativa asupra calitatii

factorului de mediu " AER ".

În perioada de execuţie a lucrărilor în scopul minimizării impactului asupra

factorilor de mediu sol şi ape subterane s-a prevăzut amenajarea de şantiere în care să

fie păstrate utilajele şi maşinile care vor fi utilizate.

Calitatea solului şi a subsolului nu va fi afectată semnificativ de către sistemul de

drumuri comunale.

Sursele posibile de poluare a solului datorate staţiei de epurare vor fi

reprezentate prin emisiile de poluanti proveniti din procesul de tratare a apei uzate, care

pot ajunge la suprafata solului, in zona de evacuare a efluentului.

Deoarece performantele instalatiilor care alcatuiesc fluxul tehnologic de tratare a

apei uzate sint ridicate, pericolul modificarii calitative a solului in zona statiei de epurare

este redus.

Nu vor avea loc fenomene de poluare chimica, microbiologica, parazitologica a

solului, datorita faptului ca efluentul se incadreaza in limitele normativului NTPA 001,

realizindu-se inclusiv dezinfectarea cu UV.


Nu va exista un impact transfrontiera al factorului de mediu sol, datorita faptului

ca influentele asupra acestuia se pot manifesta doar pe suprafata limitata, in zona

statiei de epurare.

Nu sint necesare masuri speciale pentru a limita influentele negative asupra

solului in zona statiei de epurare, deoarece nu se intrevad astfel de influente ca urmare

a desfăsurarii activitatii statiei de epurare.

Nu va exista impact asupra subsolului.

Facem menţiunea că în locaţiile propuse ca şi şantiere nu se vor realiza lucrări

de întreţinere a utilajelor şi a parcului auto.

Recomandăm de asemenea ca la finalizarea lucrărilor de execuţie zonele

amenajate ca şi şantiere temporare de lucru să fie supuse unor lucrări de reecologizare

astfel încat terenul să aibă aceeaşi destinaţie ca şi cea iniţială.


Date post:	08-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	dinhquynh
View:	218 times
Download:	1 times

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI...

Documents