Raport - ANPMapmdj.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/49110_EIM... · -Enciclopedia...

S.C. SANTANTONIO SRL Băileşti, jud. Dolj

Raport privind Impactul asupra Mediului “Mărirea capacităţii de producţie a fermei de creştere a suinelor, S.C. SANTANTONIO SRL, Băileşti jud. Dolj”.

2011

1

Raport privind impactul asupra mediului

PROIECT: “Mărirea capacităţii de producţie a fermei de creştere a suinelor,

S.C. SANTANTONIO SRL, punct de lucru Băileşti, jud.Dolj ” TITULAR: S.C. SANTANTONIO SRL Băileşti, jud.Dolj



2011

2

Denumire lucrare: Raport privind impactul asupra mediului Proiect: “Mărirea capacităţii de producţie a fermei de creştere a

suinelor, S.C. SANTANTONIO SRL, punct de lucru Băileşti, jud.Dolj ”

Titular proiect: S.C. SANTANTONIO SRL Elaborator POPESCU ADRIAN RADU…………….

Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului – poz.4



2011

3

CUPRINS pag. 1. INFORMAŢII GENERALE…………………………………………….…6 1.1 Titularul proiectului………………………………………………..6 1.2 Autorul atestat al studiului………………………………………... 6 1.3 Denumire proiect…………………………………………………..6 1.4 Prezentarea proiectului…………………………………… …… ….6 2. PROCESE TEHNOLOGICE……………………………………………...19 3. DEŞEURI………………………………………………………………….31 4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI…………………………………………………………….....35 4.1 Apa………………………………………………………............ . .35 4.2 Aerul……………………………………………………………....40 4.3 Solul……………………………………………………………... .45 4.4 Geologia subsolului…………………………………………….. . 47 4.5 Biodiversitatea…………………………………………………... 47 4.6 Peisajul……………………………………………………………48 4.7 Mediul social economic…………………………………………..49 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR………………………………………..49 6. MONITORIZAREA……………………………………………………....50 7. SITUAŢII DE RISC………………………………………………………50 8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR……………………………………..51 9. REZUMAT.CONCLUZII………………………………………...............52 10. DOCUMENTE ANEXATE……………………………………………..53



2011

4

INTRODUCERE

Scopul prezentei documentaţii este de a identifica, evalua şi prezenta impactul potenţial asupra componentelor mediului a extinderii unei ferme zootehnice în oraşul Băileşti, jud. Dolj.

Proiectul “Mărirea capacităţii de producţie a fermei de creştere a suinelor, S.C. SANTANTONIO SRL, punct de lucru Băileşti, jud.Dolj ”, intră sub incidenţa Directivei IPPC, categoria de activitate 6.6 b – instalaţii pentru creşterea intensivă a porcilor, avȃnd o capacitate mai mare de 2000 de locuri.

Documentele pe baza cărora a fost realizat studiul de evaluare a

impactului asupra mediului sunt următoarele: -Memoriu Tehnic de prezentare a proiectului; -Studiu Agrochimic, elaborat de OSPA Dolj; -Raport Tehnic privind acţiunile Programului de supraveghere ş i control a

reziduurilor organice provenite din zootehnie pentru respectarea Codului de bune practici agricole în fermă, OSPA Dolj;

-Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) in domeniul creşterii intensive a păsărilor şi porcilor, elaborat de ANPM Bucureşti;

-UE Proiect de Twinning RO 2004/IB/EN -04 “Implementarea şi aplicarea Acquis-ului de Mediu” în Regiunea Sud-Vest/Oltenia; Aspecte relevante de mediu privind instalaţiile de creştere intensivă a păsărilor şi porcilor;

-Îndrumar sectorial pentru creşterea intensivă a animalelor, MMGA 2004; -Ordinul comun nr.1182/1270/2005 al MMGA/MAPDR “Codul bunelor

practici agricole, pentru protecţia apelor împotriva poluării apelor cu nitraţi provenind din surse agricole”;

-Regulamentul 2002/1774/CE pentru stabilirea normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman;

-Enciclopedia Geograficǎ a României; -Documente rezultate în urma vizitelor efectuate pe amplasament.

Prezenta documentaţie a fost elaboratǎ în conformitate cu: · Ordinul comun al MMP, MAI, MADR si MDRT 135/76/84/1284 din

2010 – pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluǎrii impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;

· La realizarea prezentului raport s-a mai ţinut cont de următoarele documente dezvoltate în cadrul proiectului Phare 2000 Asistenta tehnica pentru asigurarea conformarii cu Directivele privind Evaluarea



2011

5

Impactului Asupra Mediului – beneficiar Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor;

· Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului;

· Manualul EIA; · Ghid metodologic pentru includerea consideratiilor de biodiversitate în

procedura de evaluare a impactului asupra mediului; Orice proiect, plan sau program, produc e pe lângă efectele directe (pentru

care a fost conceput) şi o serie de efecte indirecte care trebuiesc gestionate în scopul conformării cu reglementările pe linie de protecţie a componentelor mediului. Necesitatea gestionării tuturor efectelor determinate răspunde şi unor principii ce stau la baza legislaţiei de protecţie a mediului:

· iniţierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite;

· evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor şi posibilităţilor privind alegerea tehnologiei optime;

· necesitatea implicării factorilor instituţionali responsabili în procesul de luare a deciziilor privind managementul proiectelor cu impact asupra mediului.

Prezentul proiect nu face obiectul prevederilor OM 19/201 0 şi a ghidului metodologic ce face parte integrantǎ din acesta, cu privire la evaluarea adecvatǎ.



2011

6

1. INFORMATII GENERALE 1.1 Titularul proiectului SC SANTANTONIO SRL cu sediul în Craiova, str. Teodor Aman nr.19, bl.97,

sc.D ap.8, judeţul Dolj. Telefon: 0721570391. Fax : 0251311243 E-mail: [email protected] Nr. înregistrare Registrul Comerţului J16/1160/2004 Cod Unic de Inregistrare RO 16513339…… Persoana de contact Administrator Caproni Lino

tel : 0721570391 Fax : 0721570391 1.2 Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului Popescu Adrian Radu Craiova, str Unirii nr.167 Tel. 0751039290 Fax 0351 420942 Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului – poz. 4 1.3 Denumirea proiectului ,,Mărirea capacităţii de producţie a fermei de creştere a suinelor, S.C. SANTANTONIO SRL, punct de lucru Băileşti, jud.Dolj ” 1.4 Descrierea proiectului Procesele operaţionale din cadrul fermei zootehnice pentru creşterea porcilor pot fi împărţite în următoarele secvenţe: 1. procese biologice de creştere a greutăţii corporale a animalelor care se bazează pe procesele metabolice; 2. activităţi de asistenţă şi suport a proceselor biologice care constau în:

· adăpostire şi curăţarea adăposturilor;



2011

7

· colectarea şi transferul dejecţiilor către bazinul de stocare (lagună); · administrarea hranei; · adăpat; · asistenţa medicală de specialitate; · activităţi de stocare, tratare şi eliminare a deşeurilor;

1.4.1 Situatia actuala S.C. SANTANTONIO SRL este o societate comerciala cu capital integral privat.

Ferma de creştere şi îngrăşare a suinelor, a SC SANTANTONIO SRL se află pe teritoriul administrativ al municipiului Băileşti, str. Eroilor nr.163 jud. Dolj şi a intrat in proprietatea firmei prin Contractul de vânzare-cumpărare nr.2484/2004.(anexat).

Vecinătăţile fermei sunt urmatoarele: Nord – rest proprietate SC SUINPROD SA,SC Agricola Băileşti SA ; Sud – SC Agricola Băileşti SA, SC Agricola Băileşti SA ; Est - rest proprietate SC SUINPROD SA, SC Agricola Băileşti SA, SC Mageo

Impex SRL ; Vest - SC Agricola Băileşti SA, SC SUINPROD SA.

Ferma se află în unitatea teritorial administrativă A2 a mun. Băileşti, ce are ca funcţiune dominantă UNITĂŢI AGRICOLE (conform PUG municipiu Băileşti). Amplasamentul se află pe un teren plan, uscat, fară pericol de inundabilitate. Este delimitat de garduri.

Accesul în zonă se face din drumul Băileşti – Boureni pe calea de acces proprietate SC SUINPROD SA care asigură drept de servitute. Amplasarea terenului este evidenţiată în Planul de amplasament şi delimitarea a bunului imobil (anexat).

Coordonatele stereografice 1970 ale amplsamentului sunt: X Y 282600 370300 282600 370000 281900 370300 281900 370000 Suprafata totala a amplasamentului este de 223807m2, pe care sunt amplasate: -bucătaria furajeră 1, care a fost dotată şi cu un rezervor tampon (2000 litri) pentru apa care alimentează instalaţiile interioare de distribuţie;



2011

8

-sălaşurile de gestaţie G7 (jumătate din suprafaţă), G8 şi G9 care sunt amenajate ca spaţii pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor,(suprafaţă construita însumată de 5379,37m2, suficientă pentru adapostirea unui număr de 8000 de capete, conform necesarului de 0,65m2/animal- Codul Bunelor Practici Agricole).

-în corpul de clădire G 9 a fost amenajat un filtru sanitar pentru muncitori (sală duşuri, vestiare);

-centrala termică a fost reamenajată ca atelier de reparaţii/întreţinere, dotat cu echipamente specifice (aparat sudură electrică, polizor etc.);

-şopron centrală termică (C27) a fost reamenajat ca garaj pentru mijloacele de transport;

-cameră frigorifică pentru depozitare temporară cadavre, amenajată în corpul de clădire C 33;se foloseşte agent frigorific R134. Pentru a evita orice pierdere, instalaţiile frigorifice sunt urmărite în permanenţă, activitatea de service fiind efectuată de persoane autorizate cu respectarea normelor în vigoare.

-sediu administrativ fermă C 44, în care a fost amenajat cabinetul medicului veterinar;

-depozite de cereale şi magazii; -silozuri, buncăre furaje; -post trafo; -clădiri ce nu sunt utilizate în activitatea fermei - platforme betonate, alei de acces betonate.

Începând cu anul 2008 şi până în prezent activitatea de creştere şi îngrăşare a porcilor, cu o capacitate de 1800 -1900 capete pe serie, s-a desfăşurat în halele G8 şi G9. Această activitate a fost reglementată d in punct de vedere al protecţiei mediului, prin Autorizaţia de Mediu nr 119/16.07.2008. 1.4.2 Elemente specifice proiectului Având în vedere ca cele doua hale (G8, G9) în care se desfasoara in prezent activitatea au o capacitate mult mai mare decât ce a utilizata, precum si faptul ca cea de-a 3-a hala (G7) a fost reabilitata în proportie 50% si este disponibila a fi populata s-a propus marirea productia fermei pâna la 8000 capete pe serie, fara a fi necesara amenajarea/modernizarea altor hale.

Capacitatea proiectată este deci de 8000 capete/serie, cu 2 serii/an. Extinderea capacitaţii fermei zootehnice la 8000 capete porci pe ciclu de

producţie va presupune funcţionarea modularǎ a fermei de porci la ingrăşat repetat de 2 ori/an, şi care constă într-un sistem de hale complet automatizate, echipate cu sistem automat de hrănire, sistem automat de adăpare a porcilor



2011

9

racordat la reţeaua exterioară de apă şi sisteme de scurgere şi spǎlare a dejecţiilor.

Proiectul propus este in conformitate cu legislaţia în vigoare pentru domeniul sanitar – veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, respectiv regulamentul Comisiei CE, numarul 882 din 2004, Directiva Consiliului numarul 91/630/CEE (norme minime de protecţie a porcilor) si Ordinul Presedintelui ANSVSA nr. 62/2007 făcând ca realizarea investiţiei să fie în conformitate cu proiectul depus de solicitant. Toate clădirile şi utilităţile care constituie obiectul prezentului proiect corespund standardelor pentru protecţ ia porcilor inclusiv a celor utilizate pentru protecţia mediului. Achiziţionarea şi instalarea de maşini, utilaje şi echipamente noi sunt făcute in spiritul adaptării la măsurile pentru protecţia porcilor inclusiv a celor utilizate pentru protecţia mediului. Halele de producţie sunt construcţii existente cu fundaţie din beton, pereţi din zidărie, acoperite cu tablă. Suprafaţa fiecărei hale este de 2151,86 mp. Pardoseala este din grătare de beton prin care se scurg dejecţiile în cuva halei. Cuva fiecărei hale este din beton armat hidroizolat şi are un volum de 1800mc. Halele sunt dotate cu : -sistem de boxare -sistem de adapare, -sistem de hranire, -sistem de ventilatie –microclimat, -sistem de iluminat. Sistem boxare

Sistemul de boxe necesare pentru cazarea animalelor este rezistent, uşor de montat si uşor de dezinfectat şi totodată permite aerului să circule pe toată suprafaţa boxei, pentru crearea unui microclimat sǎnǎtos necesar porcilor. Sistemul de boxe este construit din oţel protejat împotriva coroziunilor, avȃnd posibilitatea de a se spală şi dezinfecta foarte bine. Numarul de porci pe boxă este de 20-22 indivizi. Pardoselile sunt de tip grătar total, din beton. Evacuare dejectii

Evacuarea dejecţiilor se realizează prin pardoseala tip grătar în cuva halei. Circulatia dejectiilor in cuva halei se face gravitaţional, datorită pantei existente. Furnizarea apei

Sistemul de adăpare este montat in zona centrală a halei, in lungul acesteia, lângă compartimentele pentru porci şi are pe lângă sistemul central de



2011

10

conectare la re ţeaua de apă un filtru, un reductor de presiune, şi posibilitatea de conectare a medicaţiei destinată tratamentelor porcilor. Adaparea se face prin suzete instalate in fiecare boxă. Racordarea suzetelor la sistemul de alimentare cu apă se face prin conducte de oţel galvanizat de ½” montate pe pereţii halelor. Depozitarea furajului

Sistemul de depozitare al furajului este alcătuit din silozuri metalice de suprafaţa, montate pe fundaţie de beton şi prevăzute cu scara de vizitare cu sistem de protecţie pentru aceasta. Unitatea are 4 silozuri de câte 30 tone fiecare, 6 silozuri de câte 15 tone fiecare. Distribuirea furajului Sistemul de distribuire al furajului se face în totalitate mecanizat, iar pentru porcii graşi furajul este la discreţie (ad libitum). De la siloz cerealele măcinate ajung la sistemul de amestecare unde sunt introduse şi restul ingredientelor. Furajul lichid rezultat este preluat de sistemul de transport, forma t din pompe şi conducte de oţel, şi condus pȃnă la fiecare hrănitor din interiorul halelor, unde se dozează in aşa fel, incȃt, animalele să aibă pe toată perioada zilei, furaj. Sistemul automat decuplează furajarea, cȃnd senzorul aflat la ultimul hrănitor dă această comandă. Hrănitorile sunt confecţionate din oţel special pentru a fi atât resistente, cȃt şi uşor de montat şi curăţat. Ventilatie-microclimat Sistemul de ventilaţie se compune dintr-un sistem de admisie (geamuri) a aerului proaspăt şi un sistem de evacuare a aerului viciat. Ambele sisteme sunt controlate de un computer de clima care, in funcţie de necesarul de aer pe cap de animal, de temperatură şi umiditate, controlează atȃt admisia, cȃt şi evacuarea în mod automat. Singurul lucru de care este nevoie este programarea calculatorului pentru parametrii tehnologici doriţi. Admisia aerului se face prin intermediul ferestrelor cu care este dotatǎ fiecare hală, controlate electronic, funcţie de temperatura şi umiditatea din hală, evacuarea aerului viciat făcȃndu-se tot prin ferestrele laterale. Sistemele de ventilaţie naturală se bazează pe diferenţa de presiune şi densitate care se înregistrează între aerul cald şi cel rece, diferenţă datorată vântului, temperaturii şi aşanumitului ,,efect de coş” conform căruia aerul cald se ridică, iar cel rece îl înlocuieşte. ,,Efectul de coş” se află în strânsă legătură cu relaţia stabilită între deschiderea, respectiv poziţionarea gurilor de evacuare/admisie şi înclinaţia acoperişului . Fireşte, design-ul şi construcţia clădirii sunt foarte importante în cazul ventilaţiei naturale. Efectul amintit se bazează pe diferenţa



2011

11

de temperatură, deci el va fi mai accentuat pe timp de iarnă, atunci când necesitatea ventilaţiei este minimă. Deoarece ferma nu are hale cu scroafe pentru reproducţie (gestaţie), nici purcei cu o greutate mai mică de 15 kg încălzirea halelor nu este necesară,excepţie făcȃnd, situaţia în care, popularea se face în lunile de iarnă, cu termperaturi sub -10oC, cȃnd, în halele cu purcei de 25-30kg, se realizează un microclimat optim, prin încălzirea acestora pentru o perioadă scurtă de timp. Incălzirea se face cu o aerotermă portabilă alimentată cu motorină. Iluminat Distribuţia energiei electrice se realizează din tabloul electric al fiecărei hale. Acesta alimentează instalaţia de iluminat interior şi instalaţia electrică de forţă şi comandă a echipamentelor tehnologice. Instalaţia electrică de iluminat este alimentată prin cabluri electrice aparente şi este formată din corpuri de iluminat fluorescente etanşe. Drum acces - nu este necesară construirea unui alt drum de acces faţă de cel

déjà existent. 1.4.3 Descrierea etapei de constructie

Etapa de construcţie s-a derulat pe perioada anilor 2007 -2011 şi a constat in reabilitarea halelor existente G7, G8, G9. Lucrarile de reabilitare au constat in igienizarea halelor si dotarea cu sisteme noi de adapare, furajare, microclimat, iluminat.

De asemenea, au fost realizate dotarile anexe: bucatarie furajera, filtru sanitar, birouri, magazii.

1.4.4. Descrierea etapei de functionare (Procese tehnologice specifice creşterii şi îngrăşării porcilor în regim intensiv) a. Adapostirea animalelor ; colectarea si evacuarea dejectiilor Ferma are două hale complet modernizate şi o a treia în proporţie de 50%. Acestea sunt construite din cadre de beton şi zidărie acoperite cu tablă. Fiecare hală are un culoar central de acces, pe fiecare parte a acestui culoar sunt amenajate boxele comune. Pardoseală este din beton, complet perforată, sub aceasta aflîndu-se cuva de colectare a dejecţiilor (pe toată suprafţa halei).



2011

12

Sistemul de canalizare interioară pentru colectarea şi transferul dejecţiilor din fiecare hală este format din bazin de colectare şi stocare dejecţii, din beton, situat la baza fiecarei hale, de unde gravitaţional, datorită pantei uşoare, dejecţiile ajung în căminele exterioare din capătul halelor. de aici prin curgere liberă, printr-un canal de scurgere cu o lungime de 65m, ajumg la bazinul de stocare tip lagună, cu V= 3724m3. Curaţarea generală şi dezinfectarea halelor se face după fiecare ciclu de producţie, cu o maşină de spălat prevăzută cu dotări speciale ce asigură un jet de apă de înaltă presiune şi materiale de dezinfecţie. Ventilarea halelor Ventilaţia se realizează pe cale naturală. Admisia aerului se face prin intermediul ferestrelor de admisie cu care este dotatǎ fiecare hala, controlate electronic, funcţie de temperatura şi umiditatea din hală, evacuarea aerului viciat făcȃndu-se tot prin ferestrele laterale. Sistemele de ventilaţie naturală se bazează pe diferenţa de presiune şi densitate care se înregistrează între aerul cald şi cel rece, diferenţă datorată vântului, temperaturii şi aşa-numitului ,,efect de coş” conform căruia aerul cald se ridică, iar cel rece îl înlocuieşte. ,,Efectul de coş” se află în strânsă legătură cu relaţia stabilită între deschiderea, respectiv poziţionarea gurilor de evacuare/admisie şi înclinaţia acoperişului . Fireşte, design-ul şi construcţia clădirii sunt foarte importante în cazul ventilaţiei naturale. Efectul amintit se bazează pe diferenţa de temperatură, deci el va fi mai accentuat pe timp de iarnă atunci când necesitatea ventilaţiei este minimă. Incalzirea halelor Nu este necesară încalzire artificială,excepţie făcȃnd, situaţia în care, popularea se face în lunile de iarnă, cu termperaturi sub -10oC, cȃnd, în halele cu purcei de 25-30kg, se realizează un microclimat optim prin încălzirea acestora, pentru o perioadă scurtă de timp. Iluminat Iluminatul se asigura natural şi artificial. Instalatia de iluminat din fiecare hală este format din lămpi fluorescente cu consum redus de energie electrică, amplasate în 2 linii deasupra celor două grupuri de boxe. Nutritie Prepararea hranei se face în instala ţia proprie. Cantitatea şi compoziţia furajului administrat sunt diferentiate pe faze de creştere, reţetele fiind păstrate de administrator şi respectate cu stricteţe.



2011

13

Adapat Adaparea se face prin suzete instalate în fiecare boxă. Asistenta sanitar-veterinara Asistenţa veterinară este asigurată de către medicul veterinar de circumscripţie, care, recomandă şi administrează orice tratament medicamentos, dacă este cazul. Fluxul tehnologic privind activitatea de creştere, întreţinere şi producţia de porci livrabili spre abatorizare, cuprinde urmatoarele faze: -igienizarea si dezinfectia inainte de populare, aplicarea soluţiilor dezinfectante, RIMADET SK sol.5%, ALDEZIN sol.10/%, Germastop sol.10%, alte dezinfectante utilizabile in zootehnie, după caz. - asigurarea utilitatilor, verificarea funcţionării instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă, a instalaţiilor de distribuţie a hranei, a instala ţiilor de ventilaţie, precum şi a instalaţiilor de eliminare a dejecţiilor; - prepararea furajelor - se utilizează furaje preparate prin intermediul instalaţiilor care asigură automat si preluarea şi administrarea furajelor şi care se compun din : silozurile de furaje din exteriorul halelor de porci, instalaţii de transport de la bucătăria furajeră în interiorul halelor ; - popularea cu exemplare achiziţionate cu vârsta de cca 3 luni şi greutatea de cca 20-30 kg, care se preiau conform contractelor existente; - administrarea hranei şi apei în regim permanent prin instalaţii automate; - valorificarea exemplarelor la atingerea optimului de cre ştere, 90- 110 Kg, în viu; - evacuarea dejectiilor din hale 1.4.5. Descrierea etapei de demontare/dezafectare/închidere/post -închidere

Durata de funcţionare a fermei este preconizată a fi nelimitată. Măsurile de demontare/dezafectare/închidere/postînchidere se vor stabili la momentul încetării activităţii, în baza unui eventual Bilanţ de mediu şi a unui program de conformare aferent, sau a obligaţiile de mediu cuprinse în actele întocmite de către autorităţile competente, conform cerinţelor OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, modificată şi completată.

1.5. Obiectivele proiectului

Investiţia propusă vine în întâmpinarea cerinţelor legate de menţinerea şi creşterea unor standarde specifice din domeniul producţiei agro-zootehnice,



2011

14

urmărind de asemenea şi o creştere a randamentelor şi eficienţei în scopul menţinerii produselor agro-zootehnice pe piaţa de desfacere agro-alimentară. Importanţa realizării acestui obiectiv se regăseşte şi în crearea de noi locuri de muncă pe perioada de retehnologizare, şi va deschide perspectivele dezvoltării zootehniei, care va impulsiona dezvoltarea în zonă a culturilor agricole de cereale (porumb, orz, ovăz). Prin realizarea acestui obiectiv se vor valorifica superior cerealele preluate de la fermierii din zonă, fiind asigurate premisele unei revigorări economice a zonei, prin valorificarea înaltă a produselor primare agricole şi realizarea unui surplus de valoare adăugată ce se va reflecta la nivel local. Ferma zootehnică pentru creşterea şi ingrăşarea porcilor din Băileşti- Dolj este concepută pentru a fi realizată prin modernizarea halelor existente, cu un set de investiţii vizând realizarea unor structuri suplimentare dedicate creşterii şi îngrǎşǎrii porcilor, la un randament şi o eficienţǎ sporite, cu respectarea prevederilor BAT. Complexul va asigura o capacitate de producţie de 8000 capete pe serie, respectiv 16000 capete pe an. Tehnologia folosită pe hală va fi totul plin, totul gol.

Prin echipamentele şi tehnologia folosită, productivitatea muncii este la cel mai inalt nivel. Activit ǎţile vor fi mecanizate în mare m ǎsurǎ, asigurându-se în acelaşi timp securitatea muncii şi producţiei. Se preconizeazǎ a se utiliza forţǎ de muncǎ localǎ, în etapa de reabilitare/modernizare (aproximativ 5 locuri de muncǎ temporare), şi în etapa de func ţionare (8 locuri de muncǎ permanente: un inginer agronom, 3 tehnicieni veterinari, 1operator calcul, 1mecanic, 1necalificat) şi un medic veterinar cu contract prestări servicii. Prin dezvoltarea acestei ferme resursele cerealiere existente in zonă vor găsi o utilizare optimă şi eficientă. a). Obiective generale

· Creşterea competitivităţii sectorului zootehnic prin utilizarea de tehnologii competitive, utilizarea mai bună a resurselor umane şi utilizarea mai eficientă a resurselor agricole vegetale.

b). Obiective specifice · Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii moderne de ultimă generaţie in

creşterea şi îngrăşarea porcilor; Adaptarea activităţii de creştere şi îngrăşare a porcilor la standardele europene;

· Creşterea veniturilor societăţii prin dezvoltarea capacităţii de producţie ; · Creşterea calităţii producţiei la cerinţele pieţii. Creşterea porcilor este o îndeletnicire cu tradiţie a fermierilor, reg ăsindu-se

printre activităţile curente din mediul rural românesc. La nivel mondial peste 80% din populaţie consuma carnea de porc at ȃt ca atare, cȃt şi sub forma de preparate. In România porcinele asigură peste 50% din consumul de carne al populaţiei. Carnea de porc este apreciată pentru gustul ,



2011

15

frăgezimea şi suculenţa sa, având totodată şi o mare valoare nutritivă (este bogată in proteine şi grăsimi). Cea mai buna carne se obţine de la porcii de până la 120 Kg. Datorită caracteristicilor biologice şi economice deosebite, creşterea porcilor prezintă anumite avantaje comparativ cu creşterea altor specii de animale : - porcul este un animal pu ţin pretenţios la condiţiile de hrană şi climă, putând fi crescut in toate zonele geografice ale ţării ; - fiind omnivor poate valorifica o gama variată de nutreţuri ; - se dezvoltă repede, la o săptămâna de la naştere dublȃndu-şi greutatea ; - o scroafa sănătoasă, hrănită corespunzător, poate produce purcei pȃnă la vârsta de 6-7 ani, timp în care fata de 8-10 ori ; - gestaţia durează puţin, aproximativ 117 zile, o scroafă dȃnd naştere la 10-12 purcei odată, putând făta chiar de două ori pe an, obtinȃndu-se deci de la o singura scroafă pȃnă la 20 de purcei pe an ; - porcul realizeaza un spor mediu zilnic de 500-700 grame, putând fi sacrificat la 6-8 luni. Programul de pre-aderare SAPARD dar şi fondurile structurale respectiv programul FEADR au determinat un efect aşteptat: crescătorii s-au îndreptat spre activităţi zootehnice dedicate creşterii porcilor (prăsilă, îngrăşare). Subvenţia statului de 120 lei pe porc pentru clasa E şi 100 lei pentru clasa U, precum şi ajutorul in procent de 15% din valoarea creditului solicitat pentru achiziţionare de purcei, achiziţionare furaje, plăţi utilităţi, salarii etc. asigură garanţia unei profitabilităţi satisfăcătoare a crescătorilor de porci. Câteva elemente de încredere pentru viitorul crescătorilor de porci sunt următoarele : - previziunile optimiste legate de producţia de cereale a anului 2011 şi a următorilor ani. - cererea de porc in creştere pe toate pieţele lumii. - menţinerea şi în viitor la 1,2 lei/Kg în viu a subvenţiei acordate de stat pentru carnea de porc. Din cele prezentate mai sus, se desprinde oportunitatea şi necesitatea investiţiei propuse, existând o justificare obiectivă din punct de vedere economic, la care se adaugă componenta benefică socială directă (oferta de locuri de muncă), respectiv indirect (încurajarea activităţilor agricole locale, sc ăderea preţurilor la producţia de carne de porc prin realizarea unei oferte locale, etc.). 1.6. Informatii despre productia care se va realiza

Ferma zootehnică va asigura 2 cicluri anuale de creştere/îngrăşare pentru un număr de 8000 de capete/ciclu.



2011

16

Porcii de îngrăşat vor fi preluaţi la o greutate de aproximativ 25 kg, pe perioada unui ciclu de creştere - îngrăşare, dobândind o greutate de 65 -85 kg, ajungând la o greutate de livrare cuprinsă între 90-110 kg. 1.7. Materii prime, substante sau preparate chimice utilizate In scopul asigurării producţiei, se va face apel la urm ătorul set de materii prime şi auxiliare: - porci (tineret) în greutate de 25 kg; - furaje combinate; - apă potabilă pentru adăpare; - apă tehnologică (pentru spălare spaţii interioare); - vaccinuri, medicamente, etc.; - dezinfectanţi pentru spălări şi dezinfecţie; - motorină, pentru mijloace de transport şi încalzirea spaţiului de birouri - energie electrică (prin racord). Produsul finit va consta în porci, ce vor fi livraţi în scopul abatoriz ării. Conditii de preluare, transport, manipulare, depozitare, utilizare • materii prime:

- porcii pentru îngrăşare sunt preluaţi de la furnizori specializaţi şi transportaţi in condiţii de siguranţă pȃnă la fermă, cu mijloace ale furnizorilor;

- furajele sunt produse pe terenurile agricole proprii sau arendate, ori achiziţionate local de la producătorii agricoli fiind constituite din porumb, gr ȃu, floarea soarelui, etc., ambalate în saci;

- vitaminele, vaccinurile şi medicamentele sunt achiziţionate de la firme autorizate, fiind depozitate în dulapuri speciale, sub gestiune, şi administrate conform prescripţiilor sanitar-veterinare. • materiale auxiliare (dezinfectanţi, materiale de întretinere etc.) sunt achizitionate de la diverşi furnizori în recipienţi sau ambalaje specifice şi transportate cu mijloace auto pȃnă la fermă, unde sunt depozitate in magazii special amenajate.



2011

17

Informatii despre materiile prime

si substantele sau preparatele chimice utilizate

Denumirea materiei prime sau substanţei

chimică

U.M. Cantitate anuală

Categorie, periculoase/

nepericuloase (P/N)

Fraze de risc

Purcei buc. 16000 N Furaje tone 12000 N Medicamente kg 900 N Vaccinuri fl. 950 N Dezinfectant-RIMADET SK 300

kg 140 P R 34

Dezinfectant ALDEZIN

litri 160 P R20/21/22, R 34, R42/43, R 50

Var kg 450 P R34, R36/37, R38/41 Apă tehnologică

mc 25831 N

Motorină l 20000 P R10 Selectia materiilor prime Operatorul va mentine o listă a materiilor prime utilizate şi evidenţa lunară a consumurilor de materii prime şi materiale auxiliare. Pentru fiecare catogorie de animale (funcţie de greutate) se folosesc categorii de nutreţ combinat, astfel incȃt să se asigure o eficienţă maximă de transformare furaj/greutate. Scopul este de a satisface nevoile animalelor îmbunătăţind digestabilitatea nutrienţilor, şi prin echilibrarea concentraţiei diferitelor componente esenţiale cu componente nediferenţiate de N. Se urmăreşte imbunătăţirea eficienţei sintezei de proteine a corpului. Alimentarea cu apa potabilă a fermei se realizează din sursă proprie. Apa este captată din subteran din 2 foraje hidrogeologice. Forajul F 1, în funcţiune, este amplasat în faţa bucătăriei furajere nr.1 şi este echipat cu pompă verticală tip Helz. Forajul are următoarele caracteristici : H = 30m, Qex = 3,00 l/s, Dn = 150mm (PVC). Forajul F 2, în rezervă, este amplasat în faţa bucătăriei furajere nr.2 şi nu este echipat cu pompă. Forajul are următoarele caracteristici: H = 30m, Qex = 3,00 l/s, Dn = 150mm (PVC). Sursa asigura apa potabilă pentru nevoi igienico-sanitare şi apa tehnologică. Debitele de apă necesare estimate sunt:



2011

18

-utilizate în scop tehnologic Qzi max = 77,85 mc/zi (0,90 l/s) Qzi med = 70,77 mc/zi (0,82 l/s) V anual = 25,831 mii mc -utilizate în scop menajer Qzi max = 0,70 mc/zi (0,0081 l/s) Qzi med = 0,64 mc/zi (0,0074 l/s) V anual = 0,234 mii mc Reţeaua de distribuţie este alcătuită din conducte PEID cu diametre variabile până la Dn=40mm.

Alimentarea cu energie electrica se realizează din reţeaua publică existentă în zonă.

Activitatea de creştere şi îngrăşare a porcilor nu necesită asigurarea cu agent termic a halelor de producţie.

Încalzirea spatiilor de birouri se realizează cu ajutorul unei centrale de apartament.

1.8.Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de implementarea proiectului propus Informatii referitoare la poluanţii fizici şi bilogici sunt prezentate in tabelul de mai jos : Tipul poluantului

Sursa de poluare

Nr. surse poluare

Poluare max. permisa

Poluarea calculata produsa de activitate

Masuri de eliminare

zgomot motoare, transportoare

difuze 65dB(A) max. 65 dB(A)

Nu este cazul

radiaţie electro-magnetică

nu - - - Nu este cazul

radiaţie ionizantă


Poluanti biologici




2011

19

2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1 Descrierea procesului tehnologic Procesul tehnologic propus, a luat în considerare cele mai bune tehnici disponibile (BAT/BREF), adaptându-le la cerinţele de producţie, realităţile locale şi posibilităţile de implementare. Directiva 96/61/CE referitoare la prevenirea şi reducerea integrat ă a poluării mediului (Directiva IPPC) reglementează autorizarea instalaţiilor industriale deosebit de relevante pentru mediu, având la baza un concept de cuprindere a tuturor activităţilor cu impact potenţial. Abordarea integrată a Directivei cuprinde atât emisiile în aer, apă şi sol cât şi aspectele legate de gestiunea deşeurilor, eficienţă energetică şi a resurselor, precum şi preveniriea accidentelor. Scopul este de a atinge un nivel ridicat de protecţie pentru mediu în ansamblu. Aceasta directivă este transpusă în România prin OUG 152/2005. Documentul BREF, utilizat în cazul de faţ ă, se doreşte a constitui ghidul tehnic de reducere a impactului creşterii intensive a porcilor asupra mediului şi zonei rurale înconjurătoare. Acest lucru este posibil prin aplicareaarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru reducerea sau eliminarea efectelor negative cauzate de această activitate. Documentul de referinţă utilizat este: REFERENCE DOCUMENT ON BEST AVAILABLE TECHNIQUES FOR INTENSIVE REARING OF POULTRY AND PIGS din Ordinul nr. 169 din 2 martie 2004 pentru aprobarea, prin metoda confirmarii directe, a Documentelor de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeana Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 206 din 9 martie 2004 In cadrul fermei, creşterea şi ingrăşarea porcilor se va desfaşura in flux continuu, activitatea propriu-zisă desfăşurindu-se in cele halele modernizate din dotarea complexului (G7-50%, G8, G9), tehnologia şi utilajele reprezentȃnd cele mai bune tehnologii disponibile pentru ingrăşarea intensivă a porcilor. Halele de creştere a porcilor sunt dotate cu sistem automat de hrănire, de adăpare, sistem de climă computerizată, sistem de golire hidraulică a dejecţiilor spre laguna de fermentare-stocare, prin canale. Fluxul tehnologic privind activitatea de creştere, intreţinere şi producţia de porci livrabili în viu cuprinde în principal urmatoarele faze: • igienizarea si dezinfectia inainte de populare, aplicarea soluţiilor dezinfectante utilizabile in zootehnie. • verificarea functionarii instalatiilor de alimentare cu apă potabilă, a instalaţiilor de distribuţie a hranei, a instalaţiilor de ventilaţie, (în exploatarea halelor se va practica ventilaţia naturală) precum şi a instalaţiilor de eliminare a dejecţiilor; • popularea cu exemplare achiziţionate cu vârsta de cca 3 luni şi greutatea



2011

20

de cca 25 Kg care se preiau conform contractelor încheiate. • prepararea furajelor - se utilizează furaje preparate prin intermediul instalaţiilor care asigură automat preluarea şi administrarea furajelor şi care se compun din silozurile de furaje aflate la exteriorul halelor de porci, instalaţiile de transport la hrănitoarele din interiorul halelor; • administrarea hranei şi apei în regim permanent prin instalaţii automate; • valorificarea în viu a exemplarelor la atingerea optimului de creştere, 90- 110 Kg în viu; • eliminarea dejectiilor din hale prin sistemul de canale 2. 2 Analiza comparativa cu cerintele BREF Buna practica agricolă este o parte importanta a Celor Mai Bune Tehnici Disponibile. Deşi este dificil de cuantificat beneficiile de mediu în ceea ce priveşte reducerea emisiilor sau a consumului de apa si energie, este clar ca un bun management al fermei va contribui la îmbunatătirea performantelor de mediu. Pentru imbunatătirea performanţelor de mediu ale unei ferme de crestere intensiva a animalelor, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile sunt reprezentate de:

a. identificarea şi implementarea de programe educaţionale şi de instruire pentru personalul din cadrul fermei,

b. inregistrarea consumului de apă, energie, hrana, c. implementarea unei proceduri de urgenţa pentru abordarea incidentelor şi

emisiilor neplanificate, d. implementarea unui program de intreţinere/reparaţii care să asigure o

buna funcţionare a echipamentelor şi instalaţiilor, e. planificarea corespunzatoare a activitatilor pe amplasament, f. aplicarea corespunzatoare a dejecţiilor pe terenurile agricole.

Implementarea de programe educationale si de instruire. Activitatea de creştere a porcilor a fost reluată pe acest amplasament începând cu anul 2007, cu o capacitate de 1800 capete/serie. Personalul de exploatare a fost recrutat din salariaţii fostului SUINPROD Băileşti., personal cu multă experienţă în acest domeniu. Pe masură ce tehnologiile aplicabile în domeniul creşterii intensive a porcilor vor evolua este necesar ca managemetul la vârf al SC SANTANTONIO SRL să organizeze cursuri de instruire pentru personalul de exploatare.



2011

21

Managementul consumului de apa, energie, hrana Consumul de apa Cerinţe BAT Se consideră că reducerea consumului de apă al animalelor nu este o bună practică, accesul permanent la apa al animalelor fiind obligatoriu. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru reducerea consumului de apa înseamnă:

· curăţarea adăposturilor şi a echipamentului cu ajutorul instalaţiilor cu jet de apă de înaltă presiune,

· calibrarea regulată a instalaţiilor de adapat, · înregistrarea consumului de apă, · detectarea si eliminarea pierderilor.

Propunerea proiectului La finalul fiecărui ciclu de producţie, după eliberarea halelor, acestea sunt spălate cu apă cu ajutorul unor instalaţii ce asigură un jet de înalta presiune. În interiorul halelor distribuţia apei pentru adapat se face printr -o reţea din ţeava galvanizata montată pe pereţii halelor. In interiorul fiecărei boxe exista un racord cu tetina la capăt, prin care animalele au acces la apă. Sistemul de adapat se va calibra periodic pentru ca debitul de apă asigurat animalelor sa fie optim. Înregistrarea consumului de apa se realizează cu ajutorul apometrelor. O creştere nejustificata a consumului de apa poate fi generată de apariţia unor pierderi pe retelele de distribuţie. Personalul de exploatare va verifica zilnic starea instalaţiilor de aducţiune şi distribuţie a apei, in vederea detectarii operative a eventualelor neetanşeităţi/pierderi şi inlaturarii acestora. Concluzie Sistemul de alimentare cu apă, monitorizarea consumului şi activitatea de mentenanţă specifică, propuse de proiect, corespund cerinţelor BAT. Consumul de energie Cerinţe BAT Reducerea consumului de energie se poate realiza prin proiectarea adecvata a adăposturilor pentru animale şi prin exploatarea corespunzătoarea aacestora şi a echipamentelor. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru adăposturile de porci inseamna reducerea consumului de energie prin:

· aplicarea ventilaţiei naturale acolo unde este posibil,



2011

22

· pentru adaposturile ventilate mecanic: îmbunatătirea sistemului de ventilaţie în fiecare adăpost pentru a asigura un bun control al temperaturii şi pentru a realiza un numar minim de ventilaţii pe perioada de iarnă,

· pentru adaposturile ventilate mecanic: evitarea rezistenţei în cadrul sistemelor de ventilaţie prin inspecţii regulate şi prin curaţarea conductelor şi ventilatoarelor,

· Aplicarea iluminatului cu consum scăzut de energie. Propunerea proiectului Ventilarea halelor de producţie se realizează pe cale naturală. Admisia aerului se face prin intermediul sistemului de ferestre de admisie cu care este dotat fiecare hala. Sistemul este controlat electronic, funcţie de temperatura şi umiditatea din hală, evacuarea aerului viciat făcȃndu-se tot prin ferestrele laterale. Sistemele de ventilaţie naturală se bazează pe diferenţa de presiune şi densitate care se înregistrează între aerul cald şi cel rece, diferenţă datorată vântului, temperaturii şi aşa-numitului ,,efect de coş” conform căruia aerul cald se ridică, iar cel rece îl înlocuieşte. Iluminatul în hale este asigurat de către corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente, cu consum scăzut de energie. Valoarea recomandată de BAT pentru consumul mediu de energie electrică este de 0,150 KWh/porc/zi pentru fermele pânǎ la 3000 porci. Consumul mediu al fermei analizate în 2010 a fost de 0,048 KWh/porc /zi. Din practică se ştie ca prin mărirea capacităţii de producţie creşte şi eficienţa energetică. Concluzie Sistemele de ventilaţie şi iluminat propuse de proiect se înscriu în cerinţele BAT Managementul nutritional Cerinţe BAT Compoziţia hranei porcilor variază considerabil între instalaţii. Aceasta se datoreaza amestecului de ingrediente diferite, precum cerealele, seminţele, boabele de soia şi bulbilor, tuberculilor, şi produselor de origine animală (de ex. carne de peşte, făină de carne şi oase şi produse lactate). Principalele ingrediente pentru porci sunt cerealele şi soia. Hranirea eficientă a animalelor tinde să furnizeze cantitatea solicitată de energie neta, aminoacizi esenţiali, minerale, micro -elemente şi vitamine pentru creştere, ingrăşare sau reproducere. Formula de hrănire a porcilor este o chestiune complexă, iar factorii precum greutatea vie şi etapa de reproducere, influenţează compoziţia hranei. Se



2011

23

utilizează de cele mai multe ori hrana lichidă, însă se utilizează şi hrana uscată şi amestecuri. Independent de prepararea hranei pentru a o potrivi cȃt de mult posibil la cerintele pentru porci, există de asemenea şi tipuri diferite de alimentare în timpul ciclului de productie. O tehnică aplicată de reducere a excreţiei de nutrienţi (N si P) in bălegar, pentru porci şi pasări, este “managementul nutriţional”. Managementul nutriţional tinde să potrivească şi mai indeaproape cerinţele animalelor in diferitele etape de producţie, astfel reducȃnd cantitatea de azot eliminată din azotul nedigerat sau catabolizat. Măsurile de alimentaţie includ hrănirea în faze, formule de diete bazate pe nutrienţi uşor digerabili disponibili, utiliz ȃnd diete cu proteine reduse, cu supliment de amino-acizi şi utilizand diete cu fosfor redus, cu suplimant fitasic sau diete cu fosfaţi anorganici uşor digerabili. Mai mult, utilizarea anumitor aditivi alimentari, precum enzimele, pot creşte eficienţa alimentară, astfel imbunătăţind reţinerea nutrienţilor şi astfel reducând cantitatea de nutrienţi rămaşi în bălegar. Managementul nutriţional urmăreşte aşadar adaptarea cantităţilor de hrană conform cerinţelor animalelor în diferite stadii de creştere , scăzând astfel excreţiile inutile de substanţe nutritive în dejecţii. a. Tehnici de nutriţie aplicate excreţiei de azot Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru reducerea emisiei de compuşi cu azot, în special nitraţi şi amoniac, înseamnă hrănirea animalelor prin diete sccesive (pe faze de crestere) cu conţinut scăzut de proteine brute. Dietele trebuie sustinute însă printr-o suplimentare optimă cu aminoacizi proveniţi din hrană sau aminoacizi sintetici (lizină, metionină, treonină, triptofan).

Niveluri orientative de proteina bruta în Cele Mai Bune Tehnici Disponibile – hrana pentru porci

Specie Faze Continut

proteina bruta, %

Obs.

25 – 50 kg 15 – 17 Porci de îngrăşat 50 – 110 kg 14 - 15

Cu suplimentare echilibrată de aminoacizi sintetici

b. Tehnici de nutriţie aplicate excreţiei de fosfor În ceea ce priveşte fosforul, un principiu de bază al Celor Mai Bune Tehnici Disponibile este acela de a hrăni animalele prin diete sccesive cu conţinut scăzut



2011

24

de fosfor total. În aceste diete trebuie introduse alimente bogate în fitază şi/sau fosfaţi anorganici, care se digeră aproape complet.

Nivelurile orientative ale fosforului total în Cele Mai Bune Tehnici Disponibile – hrana pentru porci

Specie Faze Continut fosfor

total, % Obs.

25 – 50 kg 0,45 – 0,55 Porci de îngrăşat 50 – 110 kg 0,38 – 0,49

Cu utilizare de alimente bogate în fitază şi/sau fosfaţi anorganici

Propunerea proiectului Proiectul propune hrănirea animalelor cu furaje specifice în funcţie de vârsta animalelor şi cerinţele de producţie (hrănire pe faze). Aminoacizi sintetici (lizina, metionina şi treonina) vor fi utilizaţi pentru reducerea conţinutului de azot din hrană, ceea ce va conduce la reducerea cantitatii de azot din dejecţiile solide/urină şi scaderea nivelului emisiei de NH3. Fosforul anorganic, foarte solubil, trebuie utilizat pentru reducerea fosforului în dejecţiile solide. Pot fi folosite de asemenea şi enzime. Viitoarele calcule ale reţetelor pentru hrană, trebuie să aibă la bază prezenţa fosforului digerabil şi a mineralelor. Concluzie În ceea ce priveşte tehnicile de hrănire, titularul proiectului propune un management nutriţional în conformitate cu ceriţele BAT. Managementul situatiilor de urgenta Deşi activitatea desfăşurată în cadrul fermei prezintă un risc scăzut de aparitie a unor situatii care să genereze poluări accidentale, titularul de activitate va trebui să stabilească proceduri de operare adecvate în special pentru zonele de depozitare temporară a dejecţiilor şi pentru bazinele vidanjabile pentru colectarea apelor uzate menajere. De asemenea, este necesra întocmirea planului de intervenţie în caz de incendiu. Managementul activitatii de mentenanta Titularul de activitate va stabili un program de verificări profilactice, între ţinere şi reparaţii a sistemulor de alimentare cu apă, hrănire, ventilaţie, evacuare dejecţii.



2011

25

Managementul dejectiilor Un management corespunz ător in ceea ce priveşte dejectiile rezultate din fermă trebuie să fie axat pe următoarele aspecte esentiale:

a. proiectarea adaposturilor conform cerinţelor BAT b. depozitarea dejecţiilor c. eliminarea dejecţiilor prin aplicarea corespunzatoare pe terenurile

agricole.

a. Proiectarea adăposturilor Cerinţe BAT Sistemul de adăpostire pentru porci in creştere/la maturitate, conform BAT, trebuie să fie dotate cu:

· podea complet perforată cu un sistem de vacuum pentru eliminare frecventă, sau

· podea parţial perforată cu un bazin redus pentru dejecţii, incluzând pereţii înclinati şi sistemul de vacuum, sau

· podea partial perforată cu o podea centrală solida, convexă, sau o podea solidă inclinată la capătul frontal al boxei, o rigolă pentru dejcţii cu pereţi inclinaţi şi bazin cu pantă pentru dejecţii.

Propunerea proiectului Halele de producţie ale fermei analizate sunt dotate cu podea complet perforată. Sub podea se află bazinul pentru colectare dejecţii, cu pantă către capătul halei. b. Depozitarea dejecţiilor Cerinţe BAT Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamnă proiectarea instalatiilor de depozitare a dejecţiilor provenite de la porci la o capacitate suficientă pâna când dejecţiile pot fi supuse unor tratamente ulterioare sau imprăştiate pe terenurile agricole. Depozitarea temporară a dejecţiilor din fermele de porci se poate face în grănezi sau în rezervoare de depozitare. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile privind depozitarea dejecţiilor în bazine de beton sau rezervoare de oţel înseamnă:

· un rezervor rezistent, capabil să reziste influenţelor mecanice, termice şi chimice,

· baza şi pereţii rezervorului sunt impermeabili şi protejaţi împotriva coroziunii,

· rezervorul este golit in mod regulat pentru inspecţie şi întretinere, · dejecţiile in suspensie sunt amestecate doar înainte de golirea rezervorului · acoperirea rezervorului cu capac, acoperiş sau cort cu structură rigidă,



2011

26

· acoperire masei de dejecţii cu un înveliş plutitor din paie, crustă naturală, pânză groasă, turbă etc.

Propunerea proiectului Cuvele halelor, cu un volum util de 1800 mc fiecare, sunt din beton armat hidroizolat şi au pantă către capatul halelor. In aceste condiţii, dejecţiilor semilichide li se imprimă o uşoară curgere (gravitaţională) către căminul din afara halei. Din acest cămin, dejecţile sunt preluate de un canal, din beton, cu lungimea de 65 m, lătimea 1 m, inalţimea utila 0,60 m şi cu pantă de curgere către bazinul de stocare temporară a acestor deşeuri. Bazinul este din beton hidroizolat şi preia dejecţiile de la toate cele 3 hale. Volumul util al bazinului este de 3724 mc. Bazinul are acces de intrare a maşinilor şi de realizare a operaţiei de golire. La suprafaţa masei de dejecţii din bazin se formează o crustă naturală care reduce emisia de mirosuri şi gaze de fermentaţie Situaţia privind volumul de dejecţii ce poate depozitat temporar pe amplasament este prezentată în tabelul de mai jos.

Volum de dejectii ce poate fi depozitat temporar pe amplasament

Loc de depozitare Volum, mc

Cuva halelor 5400 Canal exterior pt. dejecţii 39 Bazin de stocare temporară dejecţii

3724

Total 9163

In urma determinarilor efectuate de OSPA Dolj şi prezentate în Raportul Tehnic-Anexa 1 (ataşat), rezultă că pe perioada unui an, din fermă rezulta o cantitate de dejecţii de 7884 mc. Având în vedere ca volumul disponibil de depozitare temporară a dejecţiilor este de 9163 mc se poate concluziona ca intreaga cantitate de dejecţii rezultate pe perioada unui an poate fi depozitată pe amplasamentul fermei (pâna există condiţii de eliminare prin împrăstiere pe terenul agricol). c. eliminarea dejecţiilor prin aplicare pe terenurile agricole Cerinţe BAT Cele Mai Bune Tehnici Disponibile în ceea ce priveşte eliminarea dejecţiilor prin aplicarea pe terenurile agricole înseamnă:



2011

27

· încorporarea dejecţiilor în sol sau ararea terenului imediat după împrăştiere (discuire).

· echilibrarea cantităţii de dejecţii cu cerinţele specifice culturii respective. · alegerea perioadei adecvate din an pentru împrăştiere – când recoltele

sunt pregătite pentru primirea subsţantelor nutritive din dejecţii. · luarea în considerare a confortului vecinilor ce poate fi afectat de miros, · evitarea condiţiilor necorespunzătoare de împrăştiere precum inundaţii,

zăpadă sau îngheţ.

Propunerea proiectului Eliminarea dejectiilor sub formă de amestec lichid – solid, se va face pe terenurile agricole aflate în proprietate sau arendate după o perioadă de 3 – 6 luni, ca material fertilizant. Dirijarea lucrărilor de infiltrare, rotaţia culturilor, stabilirea terenurilor de infiltrare (ce sunt proprietatea beneficiarului sau arendate), se va face de către o persoană specializată funcţie de caracteristicile rezultate din controlul periodic chimic, biologic şi bacteriologic, de capacitatea de preluare a solului şi de valorificare a potenţialului nutritiv la producţia de cultură de cȃmp. Dejecţiile sunt in stare lichidă avand in proportie de 8% suspensii solide, umiditatea reală este de 92%. După fermentare, dejecţiile sunt eliminate prin distribuire pe terenurile agricole, asigurȃnd introducerea în sol a amestecului fertilizant la dozele acceptate de reglementări, pentru conţinutul de N şi P, precum şi funcţie de culturile vegetale care vor fi produse pe terenurile fertilizate. Pe baza analizelor efectuate pe probele de dejecţii lichide recoltate din fermă OSPA Dolj a determinat conţinutul mediu de elemente nutritive în dejecţii. Conform Raportului Tehnic-Anexa 1, elaborat de OSPA Dolj, conţinutul de azot total est e de 5,5 kg Nt/tona de dejecţii. În aceste condiţii cantitatea de azot total administrat în sol odată cu dejecţiile proveniite din ferma este: 0,0055 t Nt/t dejecţii x 7884 t dejecţii = 43,36 t Nt Având în vedere că pentru a satisface necesarul de azot al culturilor se recomandă aplicarea unei cantităţi de azot organic total de maxim 250kg/ha/an (Raport Tehnic-OSPA Dolj, pag.21) , se poate determina suprafaţa de teren necesara pentru împrăstierea delecţiilor provenite din fermă: 43360 kg Nt : 250 kg Nt /ha/an = 173,544 ha În condiţiile în care titularul de activitate deţine în proprietate si arendă o suprafaţa de 180 ha (documentele de proprietate si de arendă sunt ataşate), se



2011

28

poate concluziona ca exista condiţiile de eliminare a dejecţiilor conforme cu cerinţele BAT. Concluzie În ceea ce priveşte managementul dejecţiilor , proiectul de mărire a capacităţii de producţie a fermei la 8000 capete pe serie, propus de titular, se încadrează în cerinţele BAT.

Analiza performantei propuse de proiect comparativ cu cerintele BAT

Cerinte BAT Performanta propusa de proiect

Implementarea de programe educationale si de instruire Identificarea şi implementarea de programe educaţionale şi de instruire pt. personal

Personalul fermei are multă experienţă în acest domeniu. Pe masură ce tehnologiile aplicabile în domeniul creşterii intensive a porcilor vor evolua este necesar ca managemetul la vârf al SC SANTANTONIO SRL să organizeze cursuri de instruire pentru personalul de exploatare.

Managementul consumului de apa · curăţarea adăposturilor şi a

echipamentului cu ajutorul instalaţiilor cu jet de apă de înaltă presiune,

· calibrarea regulată a instalaţiilor de adapat,

· înregistrarea consumului de apă, · detectarea si eliminarea pierderilor.

La finalul fiecărui ciclu de producţie halele sunt spălate cu apă cu ajutorul unor instalaţii ce asigură un jet de înalta presiune. În interiorul halelor distribuţia apei pentru adapat se face printr-o reţea din ţeava galvanizata montată pe pereţii halelor. In interiorul fiecărei boxe exista un racord cu tetina la capăt, prin care animalele au acces la apă. Sistemul de adapat se va calibra periodic pentru ca debitul de apă asigurat animalelor sa fie optim. Înregistrarea consumului de apa se realizează cu ajutorul apometrelor. Personalul de exploatare va verifica zilnic starea instalaţiilor de aducţiune şi distribuţie a apei, in vederea detectarii operative a eventualelor neetanşeităţi/pierderi şi inlaturarii acestora.

Managementul consumului de energie · aplicarea ventilaţiei naturale acolo

unde este posibil, · pentru adaposturile ventilate mecanic:

îmbunatătirea sistemului de

Ventilarea halelor de producţie se realizează pe cale naturală. Admisia aerului se face prin intermediul sistemului de ferestre de admisie cu care este dotat fiecare hala. Sistemul este



2011

29

ventilaţie în fiecare adăpost pentru a asigura un bun control al temperaturii şi pentru a realiza un numar minim de ventilaţii pe perioada de iarnă,

· pentru adaposturile ventilate mecanic: evitarea rezistenţei în cadrul sistemelor de ventilaţie prin inspecţii regulate şi prin curaţarea conductelor şi ventilatoarelor,

· Aplicarea iluminatului cu consum scăzut de energie.

controlat electronic, funcţie de temperatura şi umiditatea din hală, evacuarea aerului viciat făcȃndu-se tot prin ferestrele laterale. Iluminatul în hale este asigurat de către corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente, cu consum scăzut de energie.

Managementul situatiilor de urgenta Unitatea trebuie să deţină o procedură de urgenţă pentru abordarea incidentelor şi emisiilor neplanificate

Titularul de activitate va trebui să stabilească proceduri de operare adecvate în special pentru zonele de depozitare temporară a dejecţiilor şi pentru bazinele vidanjabile pentru colectarea apelor uzate menajere. De asemenea, este necesara întocmirea planului de intervenţie în caz de incendiu.

Managementul activitatii de mentenanta Implementarea unui program de reparaţii şi întreţinere care să asigure că echipamentele se află in bună stare de functionare iar instalaţiike sunt oăstrate curate.

Titularul de activitate va stabili un program de verificări profilactice, întreţinere şi reparaţii a sistemulor de alimentare cu apă, hrănire, ventilaţie, evacuare dejecţii.

Managementul dejectiilor a. Proiectarea adăposturilor Sistemul de adăpostire pentru porci in creştere/la maturitate, conform BAT, trebuie să fie dotate cu:

· podea complet perforată cu un sistem de vacuum pentru eliminare frecventă, sau

· podea parţial perforată cu un bazin redus pentru dejecţii, incluzând pereţii înclinati şi sistemul de vacuum, sau

· podea partial perforată cu o podea centrală solida, convexă, sau o podea solidă inclinată la capătul frontal al boxei, o rigolă pentru dejcţii cu pereţi inclinaţi şi bazin cu pantă pentru dejecţii.

b. Depozitarea dejecţiilor

Halele de producţie ale fermei sunt dotate cu podea complet perforată. Sub podea se află bazinul pentru colectare dejecţii, cu pantă către capătul halei. Pe amplasament există capacitate suficientă



2011

30

Instalatii de depozitare a dejecţiilor cu o capacitate suficientă pâna când dejecţiile pot fi supuse unor tratamente ulterioare sau imprăştiate pe terenurile agricole. Depozitarea temporară a dejecţiilor în bazine de beton sau rezervoare de oţel înseamnă:

· un rezervor rezistent, capabil să reziste influenţelor mecanice, termice şi chimice,

· baza şi pereţii rezervorului sunt impermeabili şi protejaţi împotriva coroziunii,

· rezervorul este golit in mod regulat pentru inspecţie şi întretinere,

· dejecţiile in suspensie sunt amestecate doar înainte de golirea rezervorului

· acoperirea rezervorului cu capac, acoperiş sau cort cu structură rigidă,

· acoperire masei de dejecţii cu un înveliş plutitor din paie, crustă naturală, pânză groasă, turbă etc.

c. eliminarea dejecţiilor prin aplicare pe terenurile agricole

· încorporarea dejecţiilor în sol sau ararea terenului imediat după împrăştiere (discuire).

· echilibrarea cantităţii de dejecţii cu cerinţele specifice culturii respective.

· alegerea perioadei adecvate din an pentru împrăştiere – când recoltele sunt pregătite pentru primirea subsţantelor nutritive din dejecţii.

· luarea în considerare a confortului vecinilor ce poate fi afectat de miros,

· evitarea condiţiilor necorespunzătoare de împrăştiere precum inundaţii, zăpadă sau îngheţ.

de depozitare temporară a dejecţiilor pină ce acestea se vor aplica pe terenurile agricole Bazinul de stocare temporară a dejecţiilor este din beton armat hidroizolat. La suprafaţa masei de dejecţii din bazin se formează o crustă naturală care reduce emisia de mirosuri şi gaze de fermentaţie. Eliminarea dejectiilor sub formă de amestec lichid – solid, se va face pe terenurile agricole aflate în proprietate sau arendate după o perioadă de 3 – 6 luni, ca material fertilizant. Dirijarea lucrărilor de infiltrare, rotaţia culturilor, stabilirea terenurilor de infiltrare (ce sunt proprietatea beneficiarului sau arendate), se va face de către o persoană specializată funcţie de caracteristicile rezultate din controlul periodic chimic, biologic şi bacteriologic, de capacitatea de preluare a solului şi de valorificare a potenţialului nutritiv la producţia de cultură de cȃmp. Pe baza analizelor efectuate pe probele de dejecţii lichide recoltate din fermă, OSPA Dolj a determinat conţinutul mediu de elemente nutritive în dejecţii. Conform Raportului Tehnic-Anexa 1, elaborat de OSPA Dolj, suprafaţa de teren agricol deţinută în folosinţa este suficientă pt. a prelua întreagă cantitate anuală de dejecţii.

Managementul nutritional a. Tehnici de nutriţie aplicate excreţiei de azot

Hrănirea animalelor cu furaje specifice în funcţie de vârsta animalelor şi cerinţele de



2011

31

Hrănirea animalelor prin diete sccesive (pe faze de crestere) cu conţinut scăzut de proteine brute. Dietele trebuie sustinute însă printr-o suplimentare optimă cu aminoacizi proveniţi din hrană sau aminoacizi sintetici (lizină, metionină, treonină, triptofan). b. Tehnici de nutriţie aplicate excreţiei de fosfor Hrănirea animalelor prin diete sccesive cu conţinut scăzut de fosfor total. În aceste diete trebuie introduse alimente bogate în fitază şi/sau fosfaţi anorganici, care se digeră aproape complet.

producţie (hrănire pe faze). Aminoacizi sintetici (lizina, metionina şi treonina) vor fi utilizaţi pentru reducerea conţinutului de azot din hrană, ceea ce va conduce la reducerea cantitatii de azot din dejecţiile solide/urină şi scaderea nivelului emisiei de NH3. Fosforul anorganic, foarte solubil, trebuie utilizat pentru reducerea fosforului în dejecţiile solide. Pot fi folosite de asemenea şi enzime. Viitoarele calcule ale reţetelor pentru hrană, trebuie să aibă la bază prezenţa fosforului digerabil şi a mineralelor.

3. DESEURI Deşeurile rezultate din activitatea desfăşurată pe amplasamentul fermei

sunt analizate pentru faza de construcţie şi pentru faza de exploatare. 3.1 Faza de constructie Aşa cum a fost prezentat anterior, mărirea capacităţii de producţie a fermei a fost posibilă prin reabilitarea, pe parcursul a cca. 4 ani, a celor 3 hale de producţie. Lucrările de reabilitare au constat în igienizarea halelor existente şi dotarea lor cu echipamente noi de hrănire, adăpare, microclimat. În aceste condiţii, deseurile rezultate au fost reprezentate de cantităţi reduse de ambalaje (hârtie, carton) ale echipamentelor tehnologice, asimilabile cu deşeurile municipale. 3.2 Faza de exploatare Din activitatea propriu-zisă a fermei, vor rezulta următoarele categorii de deşeuri: Dejectii Dejecţiile sunt deşeuri specifice activităţii de creştere a animalelor. Podeaua din beton a boxelor populate cu porci, din halele de producţie, fiind perforată, dejecţiile şi apa de spălare ajung în cuvele halelor. C uvele halelor, cu un volum util de 1800 mc fiecare, sunt din beton armat hidroizolat şi au pantă către capatul halelor. In aceste condiţii, dejecţiilor semilichide li se imprimă o uşoară curgere (gravitaţională) către căminul din afara halei. Din acest căm in, dejecţile sunt preluate de un canal, din beton, cu lungimea de 65 m, lătimea 1 m, inalţimea utila 0,60 m şi cu pantă de curgere către bazinul de stocare temporară a acestor deşeuri. Bazinul este din beton hidroizolat şi preia dejecţiile de la toate cele 3 hale. Volumul util al bazinului este de 3724 mc.



2011

32

Situaţia privind volumul de dejecţii ce poate depozitat temporar pe amplasament este prezentată în tabelul de mai jos.

Volum de dejectii ce poate fi depozitat temporar pe amplasament

Loc de depozitare Volum, mc

Cuva halelor 5400 Canal exterior pt. dejecţii 39 Bazin de stocare temporară dejecţii

3724

Total 9163

In urma determinarilor efectuate de OSPA Dolj şi prezentate în Raportul Tehnic-Anexa 1 (ataşat), rezultă că pe perioada unui an, din fermă rezulta o cantitate de dejecţii de 7884 mc. Având în vedere ca volumul disponibil de depozitare temporară a dejecţiilor este de 9163 mc se poate concluziona ca intreaga cantitate de dejecţii rezultate pe perioada unui an poa te fi depozitată pe amplasamentul fermei (pâna există condiţii de eliminare prin împrăstiere pe terenul agricol). Dejecţiile sunt in stare lichidă avand in proportie de 8% suspensii solide, umiditatea reală este de 92%. După fermentare, dejecţiile sunt eliminate prin distribuire pe terenurile agricole, asigurȃnd introducerea în sol a amestecului fertilizant la dozele acceptate de reglementări, pentru conţinutul de N şi P, precum şi funcţie de culturile vegetale care vor fi produse pe terenurile fertilizate. Pe baza analizelor efectuate pe probele de dejecţii lichide recoltate din fermă OSPA Dolj a determinat conţinutul mediu de elemente nutritive în dejecţii. Conform Raportului Tehnic-Anexa 1, elaborat de OSPA Dolj, conţinutul de azot total est e de 5,5 kg Nt/tona de dejecţii. În aceste condiţii cantitatea de azot total administrat în sol odată cu dejecţiile proveniite din ferma este: 0,0055 t Nt/t dejecţii x 7884 t dejecţii = 43,36 t Nt Având în vedere că pentru a satisface necesarul de azot al culturilor se recomandă aplicarea unei cantităţi de azot organic total de maxim 250kg/ha/an (Raport Tehnic-OSPA Dolj, pag.21) , se poate determina suprafaţa de teren necesara pentru împrăstierea delecţiilor provenite din fermă: 43360 kg Nt : 250 kg Nt /ha/an = 173,544 ha



2011

33

În condiţiile în care titularul de activitate deţine în proprietate si arendă o suprafaţa de 180 ha (documentele de proprietate si de arendă sunt ataşate), se poate concluziona ca exista condiţiile de eliminare a dejecţiilor conforme cu cerinţele BAT. Deseuri de origine animala (Cadavre) Cadavrele sunt deşeuri specifice activităţii de creştere a animalelor.

Regulamentul 2002/1774/CE emis de Consiliul Europei prevede la art.9 că functionarea unitaţilor de crestere a animalelor e ste permisă daca îndeplinesc urmatoarele condiţii : a.detin instalatii proprii de neutralizare, procesare sau incinerare/coincinerare, autorizate şi aprobate în condiţiile legii, şi care sunt folosite exclusiv pentru necesităţi proprii, sau b. au incheiat un contract cu unitati de ecarisare autorizate pentru categoria de subproduse pe care le colectează. Titularul proiectului estimează o mortalitate de 1%. Având în vedere că mortalitatea este mai accentuată în prima perioadă de creştere a porcilor, se estimează o cantitate de deşeuri ca rezultat al mortalităţii de: 16000cap/an x 1% x 30kg/cap. = 4 800 kg = 4,8 t Cadavrele sunt colectate din hale manual, în saci de plastic. Se depozitează temporar în camera frigorifică, special amenajată în corpul de clăd ire C33. La intervale de 2-3 zile firma SC HERMAN SRL colectează aceste deşeuri în vederea eliminării (conf. Contract anexat)

Deseuri provenite din ambalaje Ambalajele de medicamente şi dezinfectanţi se depozitează temporar în incinta magaziei pentru substanţe dezinfectante, în condiţii de siguranţă. Sunt preluate şi eliminate de firmă specializată (conf, Contract anexat) Deşeurile sunt constituite în principal din hârtie, carton, recipiente de polietilenă. Cantitatea estimată este de cca. 0,3 tone/an.

Deseuri menajere Cantitatea lunară de deşeuri menajere care va rezulta de la personalul

angajat este: QD.M. = 8 persoane echivalent x 0,25 kg/(pers. x zi) x 31 zile =61 kg/lună. Deşeurile menajere se depozitează în pubele, amplasate pe o platformă betonată, şi sunt preluate periodic de firma prestatoare de servicii de salubritate .(conf. Contract anexat)

Becuri fluorescente uzate În urma activităţilor de întreţinere rezultă becuri fluorescente uzate. Se

estimează generarea unei cantităţi anuale de cca. 5 kg. Aceste deşeuri se



2011

34

depozitează temporar în container special destinat şi vor fi colectate şi eliminate de firme specializate.

Deseuri metalice În urma activitatilor de mentenanţa pot rezulta deşeuri metalice cantitatea

anuala estimata este de 200 kg. Aceste deşeuri se depozitează temporar în zona betonata special destinată şi vor fi valorificate prin firme specializate.

Ulei uzat, filtre În urma activităţii de întretinere/reparaţii a utilajelor şi mijloacelor de

transport rezultă ulei uzat şi filtre (de ulei, de motorină etc.) uzate. Uleiul uzat se va depozita temporar în recipiente metalice închise etanş şi

se vor preda firmelor specializate (contract anexat). Cantitatea anuală estimată este de 0,2 tone.

Filtrele uzate se vor depozita temporar în recipiente metalice sau din material plastic, închise etans şi se vor preda firmelor specializate (contract anexat). Cantitatea anuală estimată este de 0,05 tone.

Managementul deseurilor

Managementul deseurilor, UM/an

Denumi-re deseu

Cantita-ti estimate a fi generat anual

Stare fizica

Cod deseu

Cod princip. proprie-tate pericu-loasa

Cod clasific. statistic-ca

Valorificate

Elimina-te

Stoc

Deşeuri de origine animală

4,8 t S 020102 - - - 4,8 t -

Ambalaje medicamente şi subst. de dezinfecţie, plastic

0,2 t S 150110* - - - 0,2 t -

Ambalaje medicamente şi subst. de dezinfecţie, carton

0,1 t S 150101 - - - 0,1 t -



2011

35

Deseuri metalice

0,2 t S 16 01 17 - - 0,2t - -

Ulei uzat 0,2 t L 130206* - - - 0,2 t - Filtre uzate

0,05 t S 150202* - - - 0,05 t -

Menajere 0,732 t S 200201 - - - 0,732 t - Becuri fluorescente

5 kg S 200121* H6 - - 5 kg -

Dejecţii 7884 t L 190805 - - 7884 - - Titularul de activitate va ţine evidenţa gestiunii deşeurilor în conformitatae cu prevederile HGR 856/2002. Transporturile de deşeuri în afara fermei vor fi însotite de fisele de transport deşeuri conf. HG 1061/2008. 4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI

SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA 4.1 Apa Conditii hidrologice si hidrogeologice

Principalele cursuri de apă din judeţul Dolj sunt râul Jiu şi fluviul Dunărea ce reprezinta graniţa de sud a judeţului. Râul Jiu intră în judeţ imediat în aval de confluenţa cu râul Motru şi se varsă în Dunăre în apropierea ostrovului Kozlodui (S=10070 kmp, L=331 km). Pe teritoriul judeţului primeşte afluenţii: Argetoaia sau Salcia (S=255 kmp. L=46 km) şi Raznic (S=506 kmp, L=42 km) pe partea dreaptă şi Amaradia (S=870 kmp, L=99 km) pe partea stângă. Debitul mediu multianual variază între 86 mc/sec la intrare şi 94 mc/sec la varsare. În anii ploioşi respectiv cei secetoşi debitele medii anuale ajung la cca.1,7 respectiv 0,6 din debitul mediu multianual. Volumul maxim se înregistrează primăvara (martie -mai) când se scurg cca. 42% din volumul anual. Volumul minim se înregistrează la sfârşitul verii şi începutul toamnei când se scurg cca. 10% din volumul anual. Din punct de vedere hidrografic municipiul Baileşti se afla în bazinul Dunării. Cursurile de apă din zonă sunt reprezentate de pârâurile Balasan şi Baboia (afluent al Dăsnaţuiului). Lucrările de cercetare hidrogeologică executate au pus în evidenţă în zona de sud a judeului Dolj, două categorii principale de straturi acvifere: a) straturi acvifere freatice (la 8-10 m adâncime); b) straturi acvifere de adâncime (40-100 m adâncime).



2011

36

a) Straturile acvifere freatice se dezvoltă în aluviunile principalelor văi ce străbat zona studiată şi în baza depozitelor deluviale. Alimentarea acestor acvifere se face prin infiltrarea directă a precipitaţiilor atmosferice, prin zonele de aflorare şi prin drenarea stratelor acvifere freatice din aluviuni în zonele în care acestea iau contact. Dat fiind dezvoltarea redusă a depozitelor care cantonează aceste acvifere, cât şi a constituţ iei granulometrice predominant fină a acestora, stratele acvifere freatice au potenţiale de debitare reduse.

b) Straturile acvifere de adâncime sunt situate în orizonturile nisipoase de adâncime, alimentarea acestora datorându-se precipitaţiilor atmosferice prin zonele de eroziuni puternice sau prin drenarea stratelor freatice din aluviuni şi deluviuni, acolo unde sunt în contact direct.

Granulometria orizonturilor nisipoase daciene şi romaniene din perimetrul în care sunt cantonate stratele acvifere de profunzime, prezintă o gamă foarte largă de variaţie: de la nisipuri fine argiloase la nisipuri grosiere, variaţii întâlnite atât pe orizontală, cât şi pe verticală, ceea ce determină variabilitatea parametrilor hidrogeologici şi în principal, potenţialul de debitare al stratelor acvifere respective.

Potenţialul de debitare al stratelor acvifere de adâncime este influenţat în afara compozitiei granulometrice a nisipurilor şi de poziţia acestora pe verticală, respectiv de poziţia zonelor de alimentare şi de intensitatea alimentării, stratele acvifere ascensionale prezentând în majoritatea cazurilor un plus de debite faţă de stratele acvifere de adâncime cu nivel liber.

Alimentarea cu apa

In cadrul obiectivului analizat apa este utilizată în scopuri tehnologice şi igienico-sanitare (menajere).

Alimentarea cu apa tehnologica Apa tehnologică este utilizata pentru adăparea porcilor şi igienizarea halelor. Alimentarea cu apă a obiectivului se va face din sursa proprie, (conform documentaţiei efectuate de SC AQVA-P SRL, in vederea obţinerii actului de reglementare de la autoritatea de gospodărire a apelor) prin foraje de medie adâncime, respectiv 2 foraje hidrologice, situate în incinta.

F1-în funcţiune,amplasat în faţa bucătăriei furajere 1, protejat de un cămin de zidărie, acoperit cu capac de tablă,echipat cu pompă vertical ă tip HELZ cu următoarele caracteristici:

Dn=150mm(PVC) Q=3,0 l/s H=30,0m

F2- rezervă, amplasat în faţa bucătăriei furajere 2, protejat de un cămin de zidărie, acoperit cu capac de tablă,neechipat cu pompă, cu caracteristicile:

Dn=150mm(PVC)



2011

37

Q=3,0 l/s H=30,0m

Volume şi debite de apă tehnologică estimate: Qzi max.= 77,85 mc/zi

Qzi med.= 70,77 mc/zi V anual = 25831 mc Reţeaua de aducţiune si înmagazinare Reteaua de aducţiune a apei de la forajul F1 pâna la rezervorul de înmagazinare, amplasat în cladirea bucatariei furajere nr.1, este din PEID cu Dn de 1 ¼” şi lungimea de 25 m. Reţeaua de distribuţie De la rezervorul de înmagazinere apa este distribuită gravitaţional printr-o conducta de PEID cu Dn=32 mm, L=25 m, pâna la caminul forajului, de unde se ramifica în doua reţele: -o reţea din PEID cu Dn=32 mm merge spre halele de productie, din care este alimentat şi filtrul sanitar; -o retea din PEID cu Dn=40 mm, L=180 m, merge prin faţa halelor pâna la sediul administartiv al fermei, unde sunt amenajate birourile şi locuinţa administratorului. În interiorul halelor distribuţia apei pentru adapat se face pr intr-o reţea din ţeava galvanizata montată pe pereţii exteriori ai halelor. In interiorul fiecărei boxe exista un racord cu suzeta la capăt, prin care animalele au acces la apă. Spălarea adăposturilor, la finalul fiecărui ciclu de producţie, se va face cu echipamente care asigură jeturi de apă de înaltă presiune. Alimentarea cu apa pentru nevoi igienico-sanitare Alimentarea cu apa pentru nevoi igienico-sanitare se face din aceleaşi foraje şi prin aceleasi reţele prezentate mai sus. Volume şi debite estimate pentru nevoi igienico- sanitare:

Qzi max.= 0,70 mc/zi Qzi med.= 0, 64 mc/zi V anual = 234 mc

Calitatea apei a fost verificată în perioada martie-aprilie 2011, prin analize de laborator efectuate de DSVSA Dolj ( buletine de analiza - anexate)

Calitatea apei din sursa proprie

Parametru Valoare Obs

pH 7,63 Nitriţi, mg/l <0,0066 Nitraţi, mg/l 22,32 Amoniu, mg/l n.d.

Valorile se incadreaza în prevederile Legii 458/2002 şi Legii 311/2004



2011

38

Cloruri, mg/l 17,68 Numar total de germeni/ml

<300

BILANTUL consumului de apa

Apa prelevata din sursa, mc/zi ; mc/an Recirculata* Industrial

Comp. pierderi

Proces tehn.

Sursa de apa

Cons total de apa

Total Mena- jer Apa

sub- terana

Apa suprafata

Subter.

Suprf.

De la propriul obiectiv

De la alte ob.

Comen- tarii

Ferma de crştere a porcilor

Fo-raj pro-priu

71,41; 26065

71,41; 26065

0,64; 234

70,77; 25831

- - - - -

*Tinând cont de cerinţele de igienă şi securitate sanitar -veterinare, precum şi de posibilităţile prezente de gestiune a apelor uzate, pe moment nu este posibilă refolosirea apelor uzate în diverse procese tehnologice, datorită riscului de apariţie a unor epizootii. Consumul de apa este monitorizat cu ajutorul apometrelor. Titularul de activitate va stabili un program de verificări profilactice, întreţinere şi reparaţii a sistemului de alimentare cu apă şi va monitoriza continuu consumul. In caz de incendiu, apa va fi folosită doar pentru stingerea focului, oprindu-se alimentarea tuturor consumatorilor, iar pomparea din foraj se va realiza continuu.

Managementul apelor uzate

In faza de constructie, apele uzate rezultate vor fi doar ape menajere, cantităţile şi parametrii acestora fiind identice cu cele din faza de exploatare. Faza de exploatare Din activitatea fermei rezultă apă uzată tehnologica si apă uzata menajeră. Apa uzata tehnologica, rezultata de la spălarea halelor de producţie, ajunge, odată cu dejecţiile, în cuva fiecăreia dintre hale şi de aici la bazinul de depozitare temporară a dejecţiilor. Apă uzată menajeră, provene de la filtrul sanitar şi sediul fermei



2011

39

Apele menajere de la filtrul sanitar amenajat în hala G9 sunt preluate de canalizarea menajeră din conducte PVC cu diametru de 60 mm, şi conduse la un bazin vidanjabil, cu capacitatea de cca.3,6 mc, amplasat în imediata apropiere a filtrului sanitar. Apa uzată menajeră de la grupurile sanitare din sediul administrativ al fermei sunt preluate de canalizarea menajeră din conducte PVC, Dn=110mm, şi conduse la un bazin vidanjabil din beton, cu volumul de 56 mc.

Ambele bazine sunt vidanjate periodic de serviciul public de administrare a domeniului public şi privat al Primăriei Băileşti. (Contract – anexat) Debitele de ape uzate estimate sunt: Restituţia la canalizare este de 80% din consumul menajer rezultat, adica 234mc /an x 0,8 = 187mc/an. Apele pluviale de pe amplasament sunt colectate de vechea reţea de canalizare pluviala a fermei de porci, realizata din tuburi de azbociment cu Dn=300mm şi lungimea de cca. 300 m (în incintă) si descarcate pe terenurile din apropiere, unde se scurg şi se infiltrează în mod natural în sol.

BILANTUL apelor uzate

Total ape uzate

Ape uzate evacuate Ape uzate recirculate

mc/zi mc/an menajere industriale pluviale în acest ob. în alte ob.

Sursa

mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an

Co- men-tarii

Ferma crestere suine -filtru sanitar -grupuri sanitare

0,5 187 0,5 187 - - - - - - - -

Indicatorii fizico-chimici ai apelor uzate vor avea valori care se vor încadra in prevederile NTPA 002.

Prognozarea impactului

Asigurarea necesarului de apa a obiectivului se va realiza din forajul propriu.

Debitul mic de apa prelevat nu va genera un impact asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice din zonă.

Deoarece apa uzata este colectată integral, prin sistemul de canalizare, şi evacuate in bazine etaşe vidanja bile, de unde sunt preluate de către serviciul de salubritate al primăriei Băileşti, activitatea analizată nu va avea impact asupra receptorilor naturali şi a ecosistemelor acvatice.



2011

40

În zona de amplasare a obi ectivului nu exista zone de protecţie sanitară în jurul surselor de apă, lucrărilor de captare, instalaţiilor de alimentare cu apă potabila etc. Masuri de diminuare a impactului În vederea reducerii consumului de apǎ şi prevenirii poluărilor accidentale cu ape uzate titularul proiectului trebuie sa ia următoarele măsuri:

- monitorizarea permanentă a consumului de apă. - calibrarea periodică a echipamentelor de adăpare. - utilizarea echipamentelor de înalta presiune la spalarea adaposturilor si

instalaţiilor tehnologice - inspecţia zilnică a instalatiior de captare apă, evacuare ape uzate. - intervenţia de urgenţa, in cazul apariţiei de neetanşeităţi la instalaţiile

captare şi evacuare apă, pentru eliminarea acestora. - instruirea şi responsabilizarea personalului de exploatare pentru ca în

timpul executării operaţiilor de manipulare materii prime, materiale, combustibili acestea să nu ajungă pe sol, de unde, antrenate de precipitaţii pot afecta pânza freatică.

4.2. Aerul Conditii de clima si meteorologice pe amplasament

Climatul ce caracterizează regiunea este temperat continental de câmpie, cu influenţe mediteraneene, cu o scurgere normală a maselor de aer.

După Koppen, teritoriul studiat se încadrează în subprovincia Cfax, cu temperatura lunii celei mai calde mai mari de 22,5 0C, cu maximum de precipitaţii la începutul verii, climat temperat, cu veri calde iar iernile având nuanţe mediteraneene.

Chiar dacă influenţa mediteraneană este evidentă ca şi adăpostul conferit de Carpaţii Meridionali, caracteristic pentru acest sector cu climă continentală sunt amplitudinile termice relativ mari, consecinţă a invaziilor de aer arctic în timpul iernii şi a aerului tropical vara.

Iarna, aerul rece se deplasează din partea europeană a Rusiei spre Peninsula Balcanică, invadează adesea Câmpia Română, determinând scăderi accentuate ale temperaturii aerului care stagnează timp îndelungat deasupra suprafeţei reci a câmpiei, ajungând în unii ani la temperaturi de -20 0C sau chiar mai scăzute.

Vara, invazia aerului tropical produce o creştere puternică a temperaturii, valoarea maximă absolută ajungând la peste 410C .Temperatura medie anuală este de 10,8 0C iar amplitudinea medie anuală a temperaturii este de 25,2 0C (ceea ce indica clar un climat continental).



2011

41

Cantitatea medie anuală de precipitaţii (534,4 mm), nu este uniformă pe parcursul anului, variind de la un anotimp la altul, de la o lună la alta. În zona studiată aportul principal îl au ploile din jumătatea caldă a anului. Abundenţa precipitaţiilor din timpul verii este reliefată de suma precipitaţiilor din acest interval (163,9 mm), care este cu aproximativ 50% mai mare decât cea înregistrată în timpul iernii (106 mm).

Cantitatea medie de precipitaţii din timpul sezonului de vegetaţie, depăşeşte 300 mm. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna februarie (28,2 mm) iar cele mai mari în luna iunie (71,3).

Indicele de ariditate de Martonne, oscilează în jurul valorii de 25, caracteristic regiunilor de tranziţie spre silvostepă.

În ce priveşte regimul eolian, se constată predominarea vânturilor din direcţia estică (24,5%) şi vestică (18,7%), aproape paralele cu direcţia lanţului carpatic, iar cea mai mică frecvenţă o are vântul din sud (1,9%).

Viteza medie anuală a vântului este cuprinsă între 1,2 m/s (vânturi din direcţia sud) şi 4,2 m/s (vânturi din direcţia est şi vest).

În regiunea studiată, în care condiţiile climatice au un accentuat caracter continental, factorul limitativ îl constituie lipsa precipitaţiilor şi repartizarea inegală în timp a acestora, la care se adaugă vânturile calde, ale căror efecte se resimt îndeosebi prin accentuarea evaporării apei şi a transpiraţiei plantelor, mărind astfel efectul deficitului de precipitaţii şi al temperaturilor ridicate din timpul sezonului de vegetaţie.

Surse de poluare a aerului Faza de constructie

Lucrările de reabilitare a halelor de producţie existente au constat în igienizarea acestora şi dotarea lor cu echipamente noi de hrănire, adăpare, microclimat. Prin emisiile generate, impactul lucrărilor de reabilitare asupra aerului a fost nesemnificativ. Faza de exploatare Sursele de poluare a aerului în toate fermele de crestere intensiva a porcilor sunt reprezentate de halele de productie şi depozitul de dejecţii.

Acestea reprezintă surse de emisie staţionară nedirijată. Pe parcursul ciclului tehnologic de producţie se degaja amoniac, metan, hidrogen sulfurat, care generează şi mirosul caracteristic. Trebuie menţionat că în cazul depozitului de dejecţii emisia este mult diminuată prin formarea crustei la suprafaţa masei de dejecţii.

Nivelurile emisiilor în aer de la adaposturile de porci, în UE sunt prezentate în tabelul de mai jos.



2011

42

Emisii anuale de la adaposturile de porci-BREF

(Silsoe Research Institute) (kg/porc/an)

Praf, H2S, CO Sursa NH3 CH4 N2O

Hale de producţie

1,35-3,0 2,8-4,5 0,02-0,15

neglijabil

Considerănd o valoare medie a emisiei anuale de NH3 = 2 kg/porc/an CH4 = 3 kg/porc/an N2O = 0,08 kg/porc/an şi faptul că pe parcursul unui an (mai puţin perioadele între serii) halele sunt

populate cu 8000 de porci, rezultă emisiile anuale de poluanţi de la halele de producţie ale fermei, prezentate in tabelul de mai jos.

Emisii anuale de la adaposturile de porci propuse

prin proiect (tone/an)

Praf, H2S, CO Sursa NH3 CH4 N2O

Hale de producţie

16 24 0,6

neglijabil

Dispersia poluantilor În vederea estimǎrii concentraţiei de poluanţi în imisie s-a utilizat

modelul Gaussian al norului de emanaţii. Acest model matematic determinǎ concentraţia de poluanţi în orice punct din vecin ǎtatea sursei de poluare funcţie de:

-debitul masic al poluantului -viteza medie a vântului -coeficienţii de dispersie -înalţimea efectivǎ a sursei de poluare. Coeficienţii de dispersie depind de clasa de stabilitate atmosfericǎ (Pasquill-

Gifford) şi de distanţa, pe direcţia vântului, faţa de sursa de poluare.



2011

43

Analiza s-a efectuat pentru perioada de noapte cu innorare < 3/8 acoperire (începe cu o ora înainte de asfinţit şi se terminǎ cu o orǎ dupa rǎsarit) când se considera ca populaţia este acasǎ.

Dispersia a fost calculata pe o distanţǎ de 2000 m faţa de sursǎ (distanţa dintre halele de productie şi zone locuite din mun. Baileşti) luînd coordonata orizontala perpendicularǎ pe direcţia vântului de 100 m Direcţia predominantǎ a vântului a fost considerata cea din Est.

Poluantul pentru care a fost determinată concentraţia în imisie este amoniacul.

Emisia anuala estimata de amoniac generat a dupa punerea în functiune a acestui proiect

Sursa Emisia, t/an

Halele de producţie 16

Concentratia de amoniac în imisie

Coeficienti de

dispersie, m

Debit masic poluant

Clasa de stabilitate

atmosferica

Viteza vântului,

m/s s z s y

Conc.NH3 în imisie,

mg/m3

CMA zilnic, STAS

12574/87 F 2,5 19 55 0,058

E 4 30 85 0,015 D 5,5 45 110 0,005

16 t/an (0,03kg/min)

D 10 45 110 0,003

0,1 mg/m3 (0,3mg/m3 medie de

scurtǎ durata)

Din datele prezentate mai sus se constatǎ ca influenţa activităţii desfăşurate în

halele de crestere a porcilor asupra calitǎţii aerului din cele mai apropiate zone locuite este minorǎ.

Managemetul mirosurilor În general mirosurile sunt considerate subiectiv, deci reacţiile la stimulii odorizanti nu sunt intotdeauna cuantificabile. Analizorul olfactiv uman tinde sǎ clasifice mirosurile în funcţie de sursa sau în asociere cu o substanţa cunoscut ǎ. Tabelul de mai jos prezintǎ o clasificare empirica a mirosurilor.



2011

44

Tipul de miros Sursa cea mai

importanta Substanta chimica cea mai importanta

Inţepator Reziduuri de pasǎri domestice, urina

Amoniac

Pestilenţial Peste sau carne stricatǎ, excremente în descompunere

Amine

Greţos Reziduuri septice sulfuroase, piele stricatǎ

Scatoli, Indoli, sulfuri, putriscine

Mucegǎit Balegar deshidratat, nǎmol compostat

Sulfuri

Proaspat Balegar compus, balegar amestecat cu fîn

Scatoli

Gazele urît mirositoare sunt transportate de catre vânt. Concentraţia

acestora într-un punct din vecinǎtatea sursei depinde de umiditatea relativǎ, temperatura, viteza şi direcţia vântului, turbulenţa si stabilitatea atmosferica.

Dacǎ viteza vântului este mic ǎ atunci transportul mirosurilor este imp iedicat. În aceste condiţii, cresterea umiditǎtii relative şi a temperaturii favorizeaza formarea si transportul mirosurilor pe verticala.

În general, cel mai scǎzut nivel al mirosurilor se produce la viteze mari ale vântului. In mod normal, la amiazǎ, viteza vântului este maximǎ si umiditatea relativa scazutǎ. Ca urmare, la amiaza apar mai puţine probleme legate de miros decât spre seara când viteza vântului scade iar umiditatea relativa creşte.

Sursele de mirosuri de pe amplasamentul fermei sunt reprezentate de: -halele de producţie -depozitul de dejecţii (laguna)

Mirosul în ferme se poate minimiza prin planificarea corecta a acţiunilor. Mirosurile sunt generate în principal de emisiile de amoniac şi gaz metan. Alte mirosuri sunt datorate emisiilor secundare de H2S. Emisiile de mirosuri pot fi minimizate prin aplicarea celor mai bune tehnici pentru: - modernizarea halelor; - compoziţia hranei şi modul de administrare a acesteia; - colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea şi eliminarea dejecţiilor. Pentru evitarea acumulărilor de amoniac şi metan în grajdul de animale sunt prevăzute sisteme automate de deschidere a ferestrelor, prevăzute cu senzori pentru temperatură şi umiditate. Titularul activităţii îşi va planifica activităţile din care rezultă mirosuri dezagreabile persistente, sesizabile olfactiv (transportul dejecţiilor, anumite lucrări de întreţinere), ţinând seama de condiţiile atmosferice, evitându-se



2011

45

planificarea acestora în perioadele defavorabile dispersiei pe verticală a poluanţilor, pentru prevenirea răspândirii mirosului la distanţe mari. De asemenea se va asigura c ă toate opera ţiile de pe amplasament s ă fie realizate în aşa fel încât emisiile şi mirosurile să nu determine o deteriorare semnificativ ă a calităţii aerului, dincolo de limitele amplasamentului.

Prognozarea poluarii aerului In condiţiile în care vor fi respectate cerinţele BAT în ceea ce priveşte tehnologia: -de adapostire a porcilor, -de asigurare a microclimatului, -de furajare, -de evacuare, depozitare temporarǎ şi eliminare a dejecţiilor, impactul activitǎţii asupra aerului va fi comparabil cu cel acceptat prin tehnicile BAT.

Masuri de diminuare a impactului

In vederea menţinerii emisiei de poluanţi în aer la un nivel acceptabil proiectul de modernizare a fermei propune utilizarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in domeniul nutriţiei, prin reducerea conţinutului de proteină brută în furaje sub 19-21 %, ceea ce conduce la scăderea concentraţiei de compuşi ai azotului în dejecţii, reducându-se astfel cantitatea de amoniac degajată.

Întregul proces de menţinere a unui microclimat optim este controlat de calculatorul de proces care primeşte informaţii de la senzorii montaţi în hală şi comandă sitemul de ventilaţie-încălzire-umidificare.

Procesul tehnologic nu necesită încălzirea halelor. Întregul sistem de asigurare a microclimatului din hală (ventilaţie) este

controlat de computerul de proces al fiecărei hale.

4.3 Solul Caracteristicile solurilor dominante Amplasamentul fermei se afla pe un teren plan situat în Câmpia Băileştiului care ocupă partea centrală a Câmpiei Olteniei. Din punct de vedere al solurilor domonante, terenul se află pe material parental format din loessuri şi depozite loessoide, pe câmpie slab ondulata. Cea mai mare parte a solului de pe amplasament este format din psamosol molic cu textura nisipo-lutoasă. O fâşie îngusta de cernoziom cambic străbate terenul de la nord -vest la sud-est. Surse de poluare a solului Faza de constructie



2011

46

Lucrările de reabilitare a halelor de producţie existente au constat în igienizarea acestora şi dotarea lor cu echipamente noi de hrănire, adăpare, microclimat. ceea ce nu a produs o afectare a suprafeţelor amprentate, care să determine modificarea proprietăţilor pedologice, fizico-mecanice şi hidrofizice ale solului. Faza de exploatare

In vederea protejării solului şi subsolului, întregul flux tehnologic se desfăşoară în clădiri cu pardoseală betonată şi hidroizolată . Toate căile de acces sunt betonate. Nu se vor depozita materii prime, materiale sau deşeuri pe sol.

În ceea ce priveşte condiţiile de eliminare a dejecţiilor prin împrăstiere pe terenurile agricole, acestea sunt stabilite prin Raportul Tehnic privind Programul de Supraveghere şi Control a reziduurilor organice provenite din zootehnie pentru respectarea Codului de bune practici agricole în ferma, elaborat de OSPA Dolj.

Prognozarea impactului

Accidental, în timpul execuţiei lucrărilor de investiţie,/modernizare, dar şi în perioada de funcţionare, s-ar putea deversa pe sol substanţe cu caracter poluant de tipul combustibili, lubrifianţi şi reziduurile acestora, care pot fi depozitate şi manevrate neglijent. Aceste riscuri pot fi eliminate prin măsurile stabilite cu ocazia organizării activităţilor. În aceste condiţii se poate aprecia că, prin funcţionarea fermei nu va fi afectată calitatea solului şi subsolului din zonă.

Masuri de diminuare a impactului a) nu vor fi acceptate în fermă utilaje sau mijloace de transport cu defecţiuni tehnice. b)este necesară realizarea şi păstrarea, cel puţin 5 ani, a următoarelor evidenţe:

· culturile semănate pe fiecare parcelă în parte, data semanatului, · tipul, cantitaţile, data aplicării îngrăşămintelor naturale , · cartarea agrochimică, o dată la 3 ani, · analiza îngrăşămintelor naturale şi a probelor de sol fertilizat, · cantităţile de dejecţii scoase din fermă, date cu privire la destinatar.

c)nu se vor împrăştia dejecţii pe terenurile agricole în următoarele situa ţii: solul este crăpat în adâncime, solul a fost inundat sau are exces de apă, solul a fost îngheţat 12 ore sau mai mult in decurs de 24 ore



2011

47

solul este acoperit de zăpadă. d)verificarea periodică a echipamentelor de distribuţie şi de administrare a dejecţiilor.

4.4 Geologia subsolului Din punct de vedere geologic amplasamentul destinat realizării

proiectului se încadreaza în unitattea struturala a platformei Moesice. La suprafaţă, solul este alcatuit dintr-o cuvertură de formaţiuni recente,

cuaternare. Sub aceasta si peste fundamentul cristalin al Platformei Moesice, situat la adâncimi de peste 2500 -3000 m, se dispune o suita groasă de sedimente care nu apar la zi. Se pot separa 3 complexe stratigrafice distincte : cuvertura inferioara a platformei (paleozoic-mezozoic), constituita predominant din roci carbonatice (calcare, dolomite) la care se adauga subordonat cele detritice (gresii cuarţitice şi silicioase, argile), cuvertura intermediară a platformei (tortonian superior-levantin) alcătuită din roci detritice (gresii, marne, argile, nisipuri) şi cuvertura superioară (cuaternară) ce formează rocile la zi, alcatuita din depozite fluvio-lacustre, fluviatile şi eoliene (pietrisuri, nisipuri, luturi). Ultimul complex stratigrafic reprezinta incheierea colmatarii bazinului getic odată cu formarea câmpiei piemontane getice. Seismicitatea zonei este de gradul 7,8. Impactul prognozat

Prin realizarea acestui proiect nu va fi afectată calitatea şi structura subsolului.

Nu există în zona amplasamentului şi nici în vecinătatea imediată obiective geologice valoroase protejate care să fi stat la fundamentarea vreunei decizii de desemnare a unui statut de protecţie specială. Prin specificul lucrărilor propuse atât în faza de modernizare, cât şi de exploatare a obiectivului propus, nu va fi afectat factorul de mediu subsol/geologie, deci prin mărirea capacitătii fermei nu se prognozează impact negativ asupra subsolului. 4.5 Biodiversitate

Biodiversitatea se referă la numărul de specii dintr-o anumită zonă, rolurile ecologice pe care aceaste specii le joacă, felul în care compoziţia speciilor se schimbă şi se distribuie în cadrul regiunii, şi gruparea speciilor (ecosistemele) care apar într-o anumită zonă, împreună cu procesele şi interacţiunile care au loc între şi în interiorul acestor biosisteme.



2011

48

Elemente de ecologie terestra si acvatica *Flora

În general, în zona de sud a jud. Dolj exista în alternanţă pajişti stepizate şi terenuri agricole. Elementele floristice sunt şi ele prezente sadina (Chrysopogon gryllus), ghimpele (Ruscus aculeatus), brânduşa galbenă (Crocus moesiacus). Vegetaţia azonală şi intrazonala este alcatuita din paduri de salcâm, vegetaţie de luncă şi vegetaţie psamofilă. * Fauna

Datorită influenţei antropice, predomina speciile adaptate agrobiocenozelor : rozatoare (soarece de câmp, şobolanul cenuşiu, popândăul, iepurele) şi păsarile (prepeliţa, potârnichea, lastunul). In domeniul forestier au saracit şi s-au uniformizat speciile tipice datorate modificarilor biotopurilor şi au dus la dominarea celor de stepa : vulpea, jderul, viezurele, capriorul.

Impactul prognozat

Proiectul se va realiza pe o platformă agricolă-zootehnică cu o vechime de peste 30 de ani, deci nu se poate pune problema afectării ecosistemelor terestre.

Apele uzate rezultate din procesul tehnologic şi apele menajere sunt direcţionate către bazine de stocare, ce se vidanjează de câte ori este nevoie de către firme specializate şi transportate la o staţie la staţia de epurare autorizată. În aceste condiţii nu vor fi afectate ecosistemele acvatice din apele de suprafaţa sau subterane.

4.6. Peisajul

Conform PUG municipiul Baileşti, terenul pe care se va realiza proiectul este situat în intravilanul oraşului Băileşti, destinaţia de zonă cu profil agricol – zootehnic, creştere suine, de aproape 30ani. Unitatea deţine Certificatul de Urbanism nr.71/1.03.2007, emis de Primăria municipiului Băileşti. Suprafaţa totală a amplasamentului este de de 223807m2 iar suprafaţă construita aferenta proiectului este de 6870,64 m2, Proiectul nu propune construcţii noi .



2011

49

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Suprafata (ha) Utilizarea

terenului Înainte de punerea în aplicare a proiectului

Dupa de punerea în aplicare a proiectului

Recultivata

Teren arabil - - - Zone construite 0,6870 0,6870 - Prin implementarea proiectului nu se va modifica peisajul zonei.

4.7 Mediul social-economic

Realizarea acestui proiect va avea un impact pozitiv asupra condiţiilor economice locale prin apariţia de noi locuri de muncă. Trebuie menţionat că în oraşul Băileşti există un număr mare de locuitori specializaţi în creşterea intensivă a animalelor care în momentul de faţa nu îşi pot găsi un loc de muncă adecvat pregătirii lor.

Nu se pune problema unui impact potenţial al proiectului asupra condiţiilor etnice şi culturale sau asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR Titularul proiectului a ales locaţia din Băileşti jud.Dolj pentru realizarea

complexului de creştere şi ingrăşare porci în urma analizei mai multor alternative. Comparativ cu analiza variantei de construire a unui nou compex de creştere suine pe orice alt amplasament, în urma analizei cost- beneficiu, amplasamentul din oraşul Băileşti, alternativă aleasă de titularul proiectului, prezintă urmatoarele avantaje : -pe amplasament există facilităti de alimentare cu apă, energie electrică şi sistem de canalizare, -pe amplasament există deja construite halele care pot fi reamenajate şi modernizate, -amplasamentul are acces la drumul judeţean Boureni -Băileşti. -în Băileşti şi zona limitrifă există personal muncitor calificat pentru actvitatea în ferme de creştere intensivă a porcilor.



2011

50

6. MONITPRIZAREA Pentru verificarea execuţiei corespunzătoare a obiectivului şi a modului de

exploatare a instalaţiilor tehnologice, în vederea încadrării în prevederile legislaţiei de mediu, se propun următoarele măsuri : -Se vor efectua determinări periodice ale concentraţiei de poluanţi în apele uzate.

-Se vor monitoriza consumurile de apă, energie electrică. -Datele de monitoring în perioada exploatării se vor înregistra şi vor da informaţii despre modul de funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor. -Se vor monitoriza cantitaţile de furaje( se va tine un registru care va conţine procentele / cantităţile de N şi P consumate). Registrul va fi o balanţă asupra intrărilor şi pierderilor de minerale în fermă, informaţiile putȃnd fi folosite pentru optimizarea aplicării dejecţiilor pe solurile agricole sub forma de îngrăşămȃnt. -Se va monitoriza laguna pentru a depista eventualele scăpări şi scurgeri (controlul se va efectua de către personal calificat). -Zgomotul şi mirosul-emisii odorizante se vor monitoriza doar daca există plȃngeri ale vecinilor. -Titularul de activitate va ţine evidenţa gestiunii deşeurilor în conformitatae cu prevederile HG 856/2002.

7. SITUATII DE RISC Cuantificarea riscului se face pe baza unui sistem de clasificare, unde

probabilitatea de apariţie a evenimentului si gravitatea impactului acestui evenimet sunt cuantificate pe baza punctajului din tabelul de mai jos. Probabilitatea si gravitatea evenimentului precum si nota aferenta Probabilitatea de aparitie a evenimentului

Nota Gravitatea impactului evenimentului

Nota

mare 3 majoră 3 medie 2 medie 2 mică 1 uşoară 1

Riscul se cuantifică înmulţind valoarea probabilităţii de apariţie a evenimentului cu valoarea gravităţii impactului. Scara valorica privind riscul este urmatoarea : 1 – 3 risc mic



2011

51

4 – 6 risc acceptabil 7 – 9 risc mare

Pentru reducerea riscului se poate acţiona prin reducerea probabilităţii de apariţie a evenimentelor cu efecte negative asupra mediului sau prin reducerea gravităţii impactului atunci când se produc evenimente.

In cazul prezentului proiect, analiza riscului este prezentată în tabelul de mai jos : Zone de risc

Sursa Conta- minant

Cale de actiona- re

Comp. de mediu afectate

Probabi- litate

Gravitate Risc

Halele de producţie

Neetanseitaţi la echipamentele de adăpare

Vapori de NH3 mirosuri .

Migrare prin evaporare

Aer

1 3 3

Lagună depozitare temp. dejecţii

Depozitare de lunga durată

Vapori de NH3, mirosuri

Migrare prin evaporare,

Aer 2 2 4

Bazine stocare ape uzate menajere

Nevidanjare la termen

Ape uzate Migrare prin scurgere

Sol, Aer 1 3 3

Din analiza de mai sus rezulta că în cazul acestui obiectiv riscul de

apariţie a unor evenimente cu efecte negative asupra mediului este mic/acceptabil.

În vederea menţinerii la nivel mic a riscului titularul de activitate : -va respecta tehnologia de creştere a porcilor conform recomandărilor

BAT. -va stabili un program de verificări profilactice, întreţinere şi reparaţii a

sistemului de alimentare cu apă potabilă şi va monitoriza continuu consumul. -va elimina dejecţiile fermentate funcţie de recomandările studiului

OSPA cu respectarea programului de fertilizare a terenurilor agricole. Până la punerea în funcţiune a obiectivului beneficiarul va întocmi scenariul de securitate la incendiu. 8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Nu au fost întâmpinate dificultăţi în realizarea studiului.



2011

52

9. REZUMAT NETEHNIC. CONCLUZII

Prezentul raport de evaluare a impactul asupra mediului a fost realizat pentru proiectului “Mărirea capacităţii de producţie a fermei de creştere a suinelor, S.C. SANTANTONIO SRL, pc. de lucru Băileşti jud. Dolj”.

Proiectul se realizeaza pe amplasamentul fermei de creştere şi îngrăşare a suinelor, a SC SANTANTONIO SRL, pe teritoriul administrativ al municipiului Băileşti, str. Eroilor nr.163 jud. Dolj

Ferma se află în unitatea teritorial administrativă a mun. Băilesti, ce are ca funcţiune dominantă UNITĂŢI AGRICOLE. Amplasamentul se află pe un teren plan, uscat, fară pericol de inundabilitate. Este delimitat de garduri. Suprafaţa totală a amplasamentului este de 223807m2, pe care sunt

amplasate: -bucătaria furajeră; - 3 hale amenajate ca spaţii pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor. - filtru sanitar pentru muncitori (sală duşuri, vestiare); - atelier de reparaţii/întreţinere, dotat cu echipamente specifice (aparat sudură

electrică, polizor etc.); - garaj pentru mijloacele de transport; -cameră frigorifică pentru depozitare temporară cadavre; -sediu administrativ, în care a fost amenajat cabinetul medicului veterinar; -depozite de cereale şi magazii; -silozuri, buncăre furaje; -post trafo; - platforme betonate, alei de acces betonate. Prin proiect s-a propus mărirea producţiei fermei de la 1800 capete/serie (in prezent) până la 8000 capete pe serie. Halele de producţie sunt construcţii existente cu fundaţie din beton, pereţi din zidărie, acoperite cu tablă. Suprafaţa fiecărei hale este de 2151,86 mp. Pardoseala este din grătare de beton prin care se scurg dejecţiile în cuva halei. Cuva fiecărei hale este din beton armat hidroizolat şi are un volum de 1800 mc. Halele sunt dotate cu : -sistem de adapare, -sistem de hranire, -sistem de ventilatie -sistem de iluminat

Evaluarea impactului s-a realizat pe baza informaţiilor cuprinse în Memoriul Tehnic pus la dispoziţie de beneficiar şi a celor culese la vizitele în teren.



2011

53

În condiţiile respectării de către titular a cerinţelor BAT, prezentate pe parcursul studiului, se poate concluziona că realizarea proiectului va avea un impact asupra componentelor mediului comparabil cu cel al fermelor de acelasi tip din celelalte tari ale Uniunii Europene. ANEXE Plan de amplasament şi delimitare a corpului de proprietate, scara 1:1000 Contract de vânzare-cumpărare Lista terenurilor agricole detinute in folosinţă Certificat de urbanism Buletin de analiza apă din forajele proprii Contracte pentru preluare deseuri şi ape uzate menajere Fotografii de pe amplasament Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului

Date post:	24-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	trankhuong
View:	241 times
Download:	13 times

Raport - ANPMapmdj.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/49110_EIM... · -Enciclopedia...

Documents