Raport General 2011-2012

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-‐2012

Pag. 1 / 180

Inspectoratul Școlar Județean Cluj Piața Ștefan cel Mare nr. 4 Cluj-Napoca E-Mail: [email protected] Web: www.isjcj.ro

STAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR

CLUJEAN

RAPORT ANUAL

2011-2012


Pag. 2 / 180

CUPRINS Partea I. Analiza de stare pe baza INDICATORILOR PENTRU EDUCAŢIE

A. Resursele umane A.1 Resursele umane în contextul descentralizării învăţământului preuniversitar clujean- indicatori de eficacitate

A1.1 Număr total de cadre didactice/personal didactic auxiliar /personal nedidactic, pe medii de rezidenţă, sex şi vârste A.1.2. Personal didactic auxiliar – 920,31, cifra reprezentând o creştere cu 0,68 % a numărului de posturi faţă de anul şcolar 2010-2011 A.1.3. Personal nedidactic – 2081,12 cifra reprezentând o scădere cu 0,16 % a numărului de posturi faţă de anul şcolar 2010-2011

A.2. Raportul număr elevi/număr cadre didactice, pe fiecare nivel /ciclu de învăţământ/formă de învăţământ A.3. Situaţia numerică a cadrelor didactice pe niveluri de şcolarizare/gradul de acoperire a posturilor A.4. Cadre didactice/ număr posturi, pe medii de rezidenţă A.5. Număr cadre didactice calificate/necalificate/în curs de calificare A.6.Titulari şi suplinitori A.7. Număr norme didactice în regim de cumul şi plata cu ora A.8. Aspecte legate de acoperirea cu personal didactic la anumite discipline A.9. Mobilitatea personalului didactic

B. Reţeaua şcolară și participarea la educaţie B.1. Evoluţia structurii reţelei şcolare B.2. Unităţi de învăţământ cu personalitate juridică / structuri / categorii / zone B.3. Efective elevi pe cicluri de învăţământ B.4. Descrierea schimbărilor survenite la nivelul reţelei B.5. Întocmirea proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012-2013 B.6. Situaţia învăţământului particular clujean B.7. Alternativele educaţionale

C. Rezultatele elevilor C.1. Rezultatele elevilor la evaluări naţionale clasa a VIII-a - Analiza rezultatelor C.2. Examene de certificare a calificărilor profesionale nivel 3 (liceu tehnologic) - Rezultatele elevilor la examenele de certificare a calificărilor profesionale la învățământul profesional C.3. Rezultatele elevilor la bacalaureat - Analiza rezultatelor Partea a II-a. Gradul de realizare a PRIORITĂŢILOR INSPECTORATULUI ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ PENTRU ANUL ŞCOLAR 2011-2012 Obiectiv strategic I. Descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor MĂSURI ŞI EFECTE I.1.Corelarea strategiei de dezvoltare a învăţământului preuniversitar clujean cu strategia MECTS şi Programul de Guvernare I.2. Trecerea de la un management administrativ bazat pe sarcină la un management al calităţii într-un mediu descentralizat

I.2.1. Activități metodice cu directorii I.2.2. Consiliul Consultativ al Directorilor


Pag. 3 / 180

I.3. Monitorizarea practicării unui management implicat la toate nivelurile I.4. Managementul integrat al programelor comunitare şi proiectelor de integrare europeană I.5. Dezvoltarea parteneriatului educaţional în managementul descentralizat al unităţilor/instituţiilor de învăţământ I.6. Activităţile Palatului şi Cluburilor Copiilor din judeţul Cluj I.7. Asigurarea vizibilităţii acţiunilor şi măsurilor ISJ Cluj, I.8. Implementarea planurilor operaţionale de prevenire a violenţei şi creşterea siguranţei elevilor Obiectiv strategic II. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient si relevant MĂSURI ȘI EFECTE: II.1. Diagnoza procesului educaţional

II.1.A. Analiza calităţii educaţiei din perspectiva monitorizării externe realizate prin inspecţia şcolară II.1.B. Calitatea activităţii de predare-învăţare II.1.C. Evaluarea cu scop de orientare şi optimizare a învăţării

II.2. Asigurarea accesului tuturor elevilor la servicii educaţionale de calitate II.2.1. Asigurarea calităţii serviciilor educaţionale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, părinţilor pentru a permite tuturor accesul la o educaţie de calitate, precum şi asistenţa necesară în acest sens II.2.2. Implementarea unui sistem de management educaţional care să faciliteze accesul egal la educaţie

II.2.2.1.Rezultatele obţinute la Competiţia Naţională pentru obţinerea certificatului de „ŞCOALA EUROPEANĂ” II.2.2.2. Rezultatele obţinute la concursul naţional de produse finale ale proiectelor finanţate prin programele Uniunii Europene, “MADE FOR EUROPE” II.2.2.3. - Finanţare de locuri distincte pentru copiii romi la admiterea lor în clasa a IX-a la licee II.2.2.4. Integrarea şi cuprinderea în sistemul de educaţie a tuturor copiilor aparţinând persoanelor care au dobândit rezidenţă în România şi remigranţi II.2.2.5. Programul Doi ani într-un singur an

II.2.3. Continuarea acţiunilor de protecţie socială II.2.3.1. Acordarea unui sprijin financiar elevilor din familii cu venituri reduse (Programul ”Bani de liceu”) II.2.3.2. Acordarea unei mese /gustări zilnice gratuite elevilor din ciclul primar şi gimnazial (Legea Nr.16/2003 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului Nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV) şi, ulterior, celor din învăţământul preşcolar II.2.3.3. Asigurarea pentru familiile cu venituri reduse a necesarului de rechizite pentru copii, la începutul anului şcolar II.2.3.4. Asigurarea transportului şcolar pentru copiii care locuiesc în zone izolate II.2.3.5 Asigurarea ajutorului financiar de 200 Euro în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare

II.2.4. Realizarea evaluării instituţionale în vederea autorizării a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi unităţi de învăţământ preuniversitar particular precum şi a acreditării unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi unităţi de învăţământ preuniversitar particular II.2.5. Evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat prin inspecţia şcolară generală, prevăzută în graficul anual de inspecţii al ISJ Cluj II.2.6. Creşterea calităţii şi stimularea excelenţei în învăţământul clujean II.2.7. Monitorizarea inserţiei socio-profesionale

II.2.7.1. Rata de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii II.2.7.2. Rata de inserţie în meseria pentru care s-au pregătit

II.3. Reducerea absenteismului şcolar şi al riscului de abandon şcolar

II.3.1. Analiza absenteismului elevilor din şcolile din judeţul Cluj (*material în colaborare cu CJRAE) Centralizator şcoli (Licee teoretice, Grupuri şcolare, etc.) II.3.2. Analiză comparativă absenteism (Licee teoretice, Grupuri şcolare, județ, municipiul Cluj-Napoca, etc.)


Pag. 4 / 180

II.3.3. Cauzele absenteismului II.3.4. Analiză comparativă rată absenteism/rezultate la evaluările naționale.

II.4. ”Şcoala altfel”

II.4.1. Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi II.4.2. Tipologia activităţilor desfăşurate II.4.3. Numărul de activităţi derulate II.4.4. Parteneri, colaboratori II.4.5. Modalităţi de evaluare II.4.6. Rezultate în registrate; II.4.7. Impactul acestora asupra beneficiarilor; II.4.8. Analiza SWOT II.4.9. Recomandări

Obiectiv strategic III.: Profesionalizarea meseriei de cadru didactic prin activităţi de formare continuă III.1. Asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

III.1.1. Perfecţionarea prin grade didactice. III.1.2. Analiza de nevoi şi prezentarea gradului de realizare a obiectivelor stabilite de Casa Corpului Didactic Cluj, principalul furnizor de programe de formare continuă din judeţul Cluj

III.2. Creşterea calităţii sistemului de formare continuă

III.2.1. Analiza de impact a programelor de formare continuă, sub coordonarea MECTS III.2.2. Asigurarea calităţii activităţilor de formare continuă a personalului didactic prin monitorizarea impactului programelor de formare la nivelul clasei şi al unităţii de învăţământ preuniversitar. III.2.3. Activităţi metodice, de formare, proiecte, programe, conferinţe ( în cadrul IŞJ) III.2.4. Promovarea şi implementarea sistemului de formare continuă prin credite profesionale transferabile III.2.5. Facilitarea accesului la programe de formare acreditate prin aducerea ofertei de formare cât mai aproape de beneficiari III.2.6. Echivalarea numărului de credite obţinut prin parcurgerea stagiilor din cadrul unor programe internaţionale III.2.7. Asigurarea accesului cadrelor didactice la proiectele strategice ale ISJ Cluj în scopul implementării unui sistem flexibil al managementului calităţii formării continue, prin sprijinirea activităţilor din cadrul consorţiilor educaţionale


Pag. 5 / 180

Partea I. Analiza de stare pe baza INDICATORILOR PENTRU EDUCAŢIE


Pag. 6 / 180

A.Resursele umane. Dezvoltarea resursei umane A1. Resursele umane în contextul descentralizării învăţământului preuniversitar clujean- indicatori de eficacitate

A1.1 Număr total de cadre didactice/personal didactic auxiliar /personal nedidactic, pe medii de rezidenţă, sex şi vârste

Personal didactic Total norme didactice: 7485,57 cifră care reprezintă o scădere a numărului de norme didactice cu 2,10% faţă de anul şcolar 2010-2011 prin:

− scăderea numărului de elevi; − comasarea claselor de elevi sub efectiv; − restructurarea unor unităţi de învăţământ;

Finanţare Total 2009-2010

Total 2010-2011

Total 2011-2012

CL 7262,82 6864,68 6582,32 CJ 618,15 614,90 735,75 MECTS 181,0 166,50 167,50 Total 8061,97 7646,08 7485,57

A.1.2. Personal didactic auxiliar – 920,31, cifra reprezentând o creştere cu 0,68 % a numărului de posturi faţă de anul şcolar 2010-2011

Finanţare Total

2009-2010 Total 2010-2011

Total 2011-2012

CL 777,67 746,31 753,06 CJ 153,75 151,75 151,25 MECTS 24,75 16 16 Total 956,17 914,06 920,31

CL CJ MEC Total

Total 2009-2010Total 2010-2011

Total 2011-20120

100020003000400050006000700080009000

Norme

Finanţare

Personal didactic

Total 2009-2010Total 2010-2011Total 2011-2012


Pag. 7 / 180

A.1.3. Personal nedidactic – 2081,12 cifra reprezentând o scădere cu 0,16 % a numărului de posturi faţă de anul şcolar 2010-2011

Finanţare Total

2009-2010 Total 2010-2011

Total 2011-2012

CL 1986,36 1904,36 1899,62 CJ 147,25 144,00 144,00 MECTS 65,75 36,00 37,50 Total 2199,36 2084,36 2081,12

CL CJ MEC Total

Total 2009-2010Total 2010-2011

Total 2011-20120

100200300400500600700800900

1000

Norme

Finanţare

Personal didactic auxiliar


CL CJ MEC Total

Total 2009-2010Total 2010-2011

Total 2011-20120

500

1000

1500

2000

2500

Norme

Finanţare

Personal nedidactic



Pag. 8 / 180

Se remarcă o scădere a personalului didactic auxiliar şi nedidactic în condiţiile scăderii efectivelor de elevi şi a restructurării unor unităţi de învăţământ. A.2. Raportul număr elevi/număr cadre didactice, pe fiecare nivel /ciclu de învăţământ/formă de învăţământ Personal didactic: Nivelul Număr posturi Număr elevi Raport Preşcolar 1289 102322 16,86 Primar 1108 21682 19,56 Gimnazial 2303,10 21186 9,19 Anul de completare 7,59 181 24,76 Liceal 1963,91 25865 13,17 Postliceal/ Şcoala de maiştri 19,22 381 19,83 Învăţământ special 609,75 1889 3,09 Palate şi cluburi 90 9060 100,66 Cabinete de asistenţă psihopedagogică 95 - - Total 7485,57 182566 24,38

Număr posturi

Preşcolar

Primar

Gimnazial

Anul de completare

Liceal

Postliceal/ Şcoala de maiştri

Învăţământ special

Palate şi cluburi

Cabinete de asistenţăpsihopedagogică

Număr elevi

Preşcolar

Primar

Gimnazial

Anul de completare

Liceal



Palate şi cluburi


Raport elevi/post

Preşcolar

Primar

Gimnazial

Anul de completare

Liceal



Palate şi cluburi



Pag. 9 / 180

Raportul mediu număr elevi/număr cadre didactice este de 23,17, faţă de anul şcolar 2010-2011 în care raportul mediu număr elevi/număr cadre didactice a fost de 13,59 Se înregistrează valori mici la:

− clasele din învăţământul special; − clasele de nivel gimnazial din zonele izolate, clasele pentru minorităţi, la nivelul şcolilor de

artă, precum şi la clasele din anii terminali . A.3. Situaţia numerică a cadrelor didactice pe niveluri de şcolarizare/gradul de acoperire a posturilor Nivelul Număr posturi Grad de acoperire Preşcolar 1289 100% Primar 1108 100% Gimnazial 2303,10 100% Anul de completare 7,59 100% Liceal 1963,91 100% Postliceal/ Şcoala de maiştri 19,22 100% Învăţământ special 609,75 100% Palate şi cluburi 90 100% Cabinete de asistenţă psihopedagogică 95 100% Total 7485,57 100% A.4. Cadre didactice/ număr posturi, pe medii de rezidenţă Mediul Total cadre

didactice 2009-2010

Total posturi didactice 2009-2010

Total cadre didactice 2010-2011


Total cadre didactice 2011-2012


urban 6468 6087,34 6069 5979,17 4700 5828,80 rural 2203 1974,63 1959 1666,91 2350 1656,77

urban rural

Total cadre didactice2009-2010



0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000Total cadre didactice 2009-2010

Total posturi didactice 2009-2010Total cadre didactice 2010-2011

Total posturi didactice 2010-2011 Total cadre didactice 2011-2012



Pag. 10 / 180

A.5. Număr cadre didactice calificate/necalificate/în curs de calificare

Statut cadre didactice


Procent Total posturi didactice 2010-2011

Procent


Procent

Cadre didactice calificate

7880,08 97,74 7595,6 99,34% 7433,43 99,30%

Cadre didactice necalificate

146,64 1,82 21,91 0,29% 25,37 0,33%

Cadre didactice în curs de calificare

35,25 0,44 28,57 0,37% 26,77 0,35%

Se constată o reducere a numărului cadrelor didactice necalificate şi o creştere a numărului cadrelor didactice calificate. A.6. Titulari şi suplinitori.

Statut cadre didactice


Procent


Procent


Procent

Titulari 5773,64 71,62 5099,66 66,69 5564,05 74,33 Suplinitori 2114,27 26,23 2546,42 33,31 1921,52 25,67

Cadr

e di

dact

ice

calif

icat

e

Cadr

e di

dact

ice

neca

lific

ate

Cadr

e di

dact

ice

încu

rs d

e ca

lific

are


Procent

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

Total posturi didactice 2009-2010Procent




Pag. 11 / 180

Situaţia este similară cu cea din anul şcolar precedent. A.7. Număr norme didactice în regim de cumul şi plata cu ora.


Cumul Plata cu ora


Cumul Plata cu ora


Cumul Plata cu ora

8061,97 213,83 316,39 7646,08 157,13 311,39 7485,57 0 420,58

Faţă de anul şcolar 2010-2011 s-a înregistrat o scădere a numărului de norme cumul în procent de 100 %, şi respectiv o creştere prin plata cu ora cu 35,06 %.

Titu

lari

Supl

inito

ri

Total posturi didactice2009-2010



0

1000

2000

3000

4000

5000

6000




1


Plata cu ora

Cumul


0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000Total posturi didactice 2009-2010Cumul

Plata cu ora

Total posturi didactice 2010-2011Cumul

Plata cu ora



Pag. 12 / 180

A.8. Aspecte legate de acoperirea cu personal didactic la anumite discipline

A.8.1. Discipline/domenii deficitare în acoperirea cu personal didactic calificat - nu mai există domenii deficitare, disciplinele fiind ocupate cu personal didactic calificat. A.8.2. Discipline/domenii cu excedent de personal:

- Matematică - Chimie - Biologie - Geografie - Istorie - Filozofie, logică şi argumentare - Pregătire instruire practică(mecanică, textile, confecţii, prelucrarea lemnului)

A.9. Mobilitatea personalului didactic Pe parcursul anului şcolar 2011-2012 s-au emis decizii pentru:

- concediu fără salariu pentru perfecţionare: 44 - concediu fără salariu în interes personal : 55 - concediu pentru îngrijire copil: 93 - demisii titulari: 33 - demisii suplinitori: 25 - concediu plătit pentru redactarea tezei de doctorat: 17

B. Reţeaua şcolară și participarea la educaţie Priorităţile manageriale ale anului şcolar 2011-2012 au vizat : - restructurarea reţelei şcolare în funcţie de indicii demografici şi programele de dezvoltare la nivel local şi regional, precum şi încadrarea în costul standard/elev; - reducerea învăţământului gimnazial cu predare simultană şi a claselor sub efectivul minim admis de lege; - sprijinirea accesului la educaţie a elevilor proveniţi din medii dezavantajate, în vederea prevenirii şi combaterii marginalizării şi a excluziunii sociale; - facilitarea accesului tinerilor la programe de educaţie şi formare profesională de tip Şansa a doua; - diversificarea ofertei de servicii educaţionale prin asigurarea şanselor egale la educaţie pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale. B.1 Evoluţia structurii reţelei şcolare

Unităţi de învăţământ 2010 - 2011 Unităţi de învăţământ 2011 - 2012

Total Cu personalitate juridică

Structuri Total Cu personalitate juridică

Structuri

448 218 230 438 217 221 B.2 Unităţi de învăţământ cu personalitate juridică / structuri / categorii / zone

Grădiniţe Şcoli I-IV Şcoli I-VIII SAM Învăţământ special


Pag. 13 / 180

PJ

Structuri

PJ

Structuri

PJ

Structuri

Licee G

rupuri şcolare, C

olegii Tehnice

Şcoli

Grădiniţe

Cluj-Napoca 25 32 0 1 15 0 40 0 7 1

Turda 5 10 0 0 5 1 6 1 0 0

Câmpia Turzii 4 5 0 0 2 0 2 0 0 0 Dej 5 6 0 1 3 0 4 0 1 0

Gherla 3 4 0 0 1 1 3 1 0 0

Huedin 1 3 0 2 0 0 2 0 1 0

Rural 0 45 4 91 72 19 3 0 0 0

TOTAL 43 105 4 95 98 21 60 2 9 1 Licee

teoretice Licee vocaţionale/alternative educaţionale

Colegii naţionale

Grupuri şcolare

Colegii tehnice

Arte Teologice Sportiv Waldorf Cluj-Napoca 12 3 6 1 1 4 4 9 Turda 2 0 0 0 0 1 0 3 Câmpia-Turzii 1 0 0 0 0 0 0 1 Dej 1 0 0 0 0 1 2 0 Gherla 2 0 0 0 0 0 1 0 Huedin 1 0 0 0 0 0 1 0 Rural 1 0 0 0 0 0 2 0 TOTAL 20 3 6 1 1 6 10 13 B3. Efective elevi pe cicluri de învăţământ N

r. total elevi

Nr. preşcolari

Nr. elevi înv.

primar

Nr. elevi înv.

gimnazial

Nr. elevi înv.

liceal

Nr. elevi

an de com

pletare

Nr. elevi

înv. postliceal şi şcoală de m

aiştri

Nr. elevi „A

doua şansă” - prim

ar

Nr. elevi „A

doua şansă” – secundar inferior

Nr. elevi înv.

special

91725 21745 21682 21186 25657 181 381 90 152 1783

B.4 Descrierea schimbărilor survenite la nivelul reţelei S-au operat modificări în reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar, prin: Desfiinţarea unor unităţi cu personalitate juridică prin comasarea efectivelor la alte unităţi cu personalitate juridică sau prin transformarea acestora în unităţi fără personalitate juridică (structuri):


Pag. 14 / 180

Nr. crt.

Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică an şcolar 2010-2011 Modificări an şcolar 2011-2012

1. Grupul Şcolar Material Rulant “Unirea” Cluj-Napoca

Desfiinţare şi comasare prin absorbţie cu Grup Şcolar "Alexandru Borza"

2. Şcoala cu clasele I-VIII Nr.2 Gherla

Se desfiinţează PJ-ul şi devine structură la Şcoala nr.1 Gherla

b) Înfiinţare de unităţi cu Personalitate Juridică

Nr. crt.

Denumirea unităţii de învăţământ

1. Şcoala cu clasele I-VIII Mera, comuna Baciu

B.5 Întocmirea proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012-2013 La sfârşitul semestrului I a fost întocmit proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012-2013, care a fost înaintat spre aprobare Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, conform calendarului. Comisia judeţeană de realizare a proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012/2013 şi-a desfăşurat activitatea în baza Metodologiei pentru fundamentarea cifrei de şcolarizare şi stabilirea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru anul şcolar 2012 – 2013, aprobată prin OMECTS nr.6694 din 20.12.2011. Comisia a centralizat propunerile unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţ, le-a analizat, corelându-le cu propunerile de restructurare a reţelei unităţilor de învăţământ discutate în cadrul consultărilor cu primarii şi directorii unităţilor de învăţământ şi cu rezultatele studiului de specialitate realizat din perspectiva argumentelor psihologice, sociologice şi economice, în care au fost implicaţi profesorii consilieri din centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică, autorităţile locale şi Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională. Corelarea acestor date a condus la următoarele propuneri: A. În ceea ce priveşte reţeaua unităţilor de învăţământ, propunerile sunt de funcţionare a unui număr de 223 unităţi de învăţământ cu personalitate juridică ( din care 7 cluburi ), prin:

− Desfiinţarea următoarelor unităţi (2) cu personalitate juridică: • GRĂDINIȚA "ARMONIA" CÂMPIA TURZII - devine structură la GRĂDINIȚA "LUMEA

PRICHINDEILOR" CÂMPIA TURZII • GRĂDINIȚA "POIANA FERMECATĂ" CAMPIA TURZII - devine structură la

GRĂDINIȚA "PINOCCHIO" CÂMPIA TURZII − Înfiinţarea unei unităţi cu personalitate juridică:

• SCOALA CU CLASELE I-VIII VAIDA CAMARAS COM. CAIANU − Schimbarea denumirilor tuturor unităţilor de învăţământ conform OMECTS 6564/13

decembrie 2011. B. Cifrele de şcolarizare propuse:

- pentru nivelul preprimar: 861 de grupe; - la ciclul primar: 1236 clase dintre care 225,8 clase pregătitoare, 244,66 clase I; - la ciclul gimnazial: 945,92 clase; - învăţământ liceal zi: s-a propus pentru cei 5264 de absolvenţi ai claselor a VIII-a, alocarea unui număr de 188 clase repartizate astfel: - filieră teoretică- 81 de clase; - filieră tehnologică- 85 de clase; - filieră vocaţională- 22 de clase;

Clasele de la filiera tehnologică au fost repartizate în conformitate cu procentele stabilite în documentele de proiectare strategică a nevoilor pieţei muncii la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI). La clasa a X-a şcoală profesională s-au propus 8 clase.


Pag. 15 / 180

La seral/FR s-au propus: 11 clase a IX-a (2 la filiera teoretică şi 9 la filiera tehnologică), 13 clase a XII-a pe ruta progresivă seral, pentru a da astfel posibilitatea de a-şi continua studiilor şi absolvenţilor şcolilor profesionale din seriile anterioare. La şcoala postliceală şi de maiştri finanţate de la bugetul de stat s-au propus: 8 clase la şcoala postliceală ( 7 la zi şi 1 la seral) si 2 clase de mastri (1 la zi şi 1 la seral). B.6 Situaţia învăţământului particular clujean - date statistice referitoare la unităţi, efective, resurse umane, dinamica înfiinţării/desfiinţării Obiectivele generale propuse pe anul şcolar 2011-2012 au fost:

− Modernizarea managementului şcolar − Construirea unui proces instructiv-educativ formativ bazat pe nevoile individuale ale

elevilor, cu accent pe generalizarea metodelor activ-participative − Implementarea programelor de reducere a absenteismului şi abandonului scolar − Dezvoltarea parteneriatului dintre şcoală, comunitatea locală şi agentii economici pentru

imbunatatirea formării profesionale − Dezvoltarea infrastructurii şcolilor − Publicitate, relatii cu mass-media si marketing − Cresterea prestigiului scolii in comunitate

Politica educaţională a anului şcolar 2011/2012 care a guvernat activitatea unităţilor de învăţământ particulare a fost cea a calităţii în educaţie. A crescut numărul grădiniţelor şi efectivele lor de copii, respectiv s-a înfiinţat 2 grădiniţe (Grădiniţa Romano-Catolică Szent Imre”, Cluj-Napoca, Grădiniţa DANIELA Floreşti). Toate grădiniţele au condiţii foarte bune de funcţionare, cu cadre calificate. De asemenea, a fost acreditată o grădiniţă (Millenium), 2 licee (Liceul Tehnologic ,,Virgil Madgearu”şi Şcoala Internaţională Cluj, nivel liceal), 2 şcoli postliceale sanitare (Sf. Bartolomeu şi Ocrotirea, Cluj-Napoca) şi au crescut efectivele de elevi la licee, dar au scăzut la gimnaziu. In acest an şcolar s-a observat o cerere foarte mare pentru şcolile postliceale sanitare, datorită cerinţelor de pe piaţa muncii. Principiul calităţii în educaţie se poate realiza doar acceptând că în centrul educaţiei se află elevul/cursantul. Tot ce înseamnă intervenţie practică porneşte de la elev şi se finalizează tot aici, prin măsurarea impactului şi stabilirea modalităţilor de reglare, de remediere. In acest sens, au fost elaborate şi supuse dezbaterii şi aprobării documentele curriculare, Proiectul de dezvoltare institutionala a unităţilor de învăţământ, Planul operational managerial pentru anul scolar 2011-2012, proiectul de buget pentru anul 2012, capabil sa permita realizarea activitatilor cu scop educational la nivelul standardelor de calitate stabilite atât prin legislatia ARACIP cât şi in cadrul Comisiei de evaluare si asigurare a calitatii. I.Ş.J.-ul a cuprins în inspecţiile tematice şi unităţile de învăţământ particulare (Şcoala Elf, Grădiniţele Millenium, Sf. Stelian, Prietenii lui Mickey , Daniela etc., Şcoala Internaţională Cluj, Şcolile Postliceale Sanitare), respectiv în isnpecţiile generale Liceul T. UCECOM ,,Spiru Haret”, L.T.,,V. Madgearu”. Raportările pentru absenteism au fost trimise regulat de Şcoala Internaţională Cluj, Şcoala Elf şi Liceul T. ,,V. Madgearu”, Cluj-Napoca, restul şcolilor, liceelor nu s-au implicat. Comisia Consultativă a Învăţământului Particular a făcut propuneri pentru metodişti care să partcipe la inspecţiile de specialitate, speciale şi tematice. Tot Comisia a hotărât structura cadru a examenului de absolvire pentru Şcolile Postliceale Sanitare din judeţul Cluj. O provocare a fost şi pentru grădiniţe cât şi pentru şcoli, clasa pregătitoare care a fost realizată de unele unităţi de învăţământ, de altele nu. Grădiniţele s-au adaptat la cerinţele pieţei creând creşe cu personal calificat (Grădiniţele Ary, Panda, Csemete etc. din Cluj-Napoca, Prietenii lui Mickey din com. Floreşti) Încadrarea cu personal calificat este bună la nivelul unităţilor de învăţământ particulare şi concursurile pe posturile vacante s-au derulat conform Metodologiei de mobilitate a personalului didactic. Greutăţi se întâmpină la numirea directorilor care nu în toate situaţiile corespund funcţiei, neavând gradul did. II, neavând calificarea cerută. În Corpul de experţi există reprezentanţi şi din partea unităţilor de învăţământ particulare. A fost constituită componenta Consiliului de Administratie, conform legislaţiei în vigoare şi s-au delegat consilieri din partea Primăriilor pentru unităţile de învăţământ particulare.


Pag. 16 / 180

A fost elaborată Oferta educatională pentru anul scolar 2012-2013 fiind adusă la cunoştinta părinţilor, ISJ-ului în vederea implementării ei în grădiniţe. Activităţile desfăşurate în anul şcolar 2011-2012 au fost selectate în concordanţă cu obiectivele şi conţinuturile propuse de MECTS, ISJ şi unităţile de învăţământ. Trebuie să menţionăm, rezultatele deosebite obţinute la Olimpiadele şcolare (Olimpiada de biologie – Şcoala Internaţională, Şcoala ELF), respectiv la concursuriele de Muzică şi Artă dramatică (Şcoala Intrnaţională şi Şcoala ELF). Din păcate Bacalaureatul pentru Liceele particulare din judeţul Cluj încă reprezintă o piatră de încercare. Inspecţiile tematice efectuate arată preocuparea şcolilor în pregătirea elevilor, dar rezultatele sunt modeste. Se propune, realizarea obiectivelor strategice ţintite pe examenele de absolvire, respectiv monitorizarea strictă a lor. Toate activităţile proiectate, organizate şi derulate au avut ca scop dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii preşcolarilor/elevilor în funcţie de ritmul propriu şi de trebuinţele fiecăruia, încurajarea învăţării independente prin oferirea de ocazii pentru a-şi construi cunoaşterea, stimularea autoreflecţiei, autoevaluării, autoreglării comportamentului în activităţile de joc şi învăţare desfăşurate în unităţile de învăţământ. Activităţi în cadrul Cercurilor Metodice au susţinut Grădiniţele Panda, Csemete, Happy Kids, Bobocel, Bethania din Cluj- Napoca, Daniela com. Floreşti şi Şcolile Postliceale Sanitarea din judeţul Clujl.

Activităţi desfăşurate pe domenii:

CURRICULUM Diversificarea ofertei cursurilor opţionale: dans modern, iniţiere tenis de câmp, înot, arte vizuale, grădiniţa muzicală, aikido, karate, baschet, kinetoterapie şi introducere şahului la la grupele pregătitoare.

RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE Îmbunătăţirea bazei materiale prin achiziţionarea de mobilier de exterior, auxiliare curriculare, cărţi, mobilier specific grupelor de vârstă


Pag. 17 / 180

Participare la concurs de desen internațional din cadrul parteneriatului școlar Comenius:” Mână-n mână împreună!” „

Realizarea de activităţi extracurriculare:

teatru de păpuşi (lunar)-participarea la Festivalul Internațional de Marionete vizite, drumeţii în împrejurimile locaţiei grădiniţei cu toți copiii grădiniței: Muzeul Satului, Ferma de văcuțe din Jucu, brutăria din Rădaia , sat Ciurila ( -prin zăpadă), herghelia de cai din Sălicea, Expo Transilvania (Dino Day) etc


Pag. 18 / 180

B.7. Alternativele educaţionale Activitatea din anul şcolar 2011-2012 a fost proiectată şi s-a desfăşurat în coordonatele orientative date de „Strategia naţională de dezvoltare a învăţământului preuniversitar”, de „Direcţiile strategice ale MECTS pentru 2011-2012, de priorităţile „Programului managerial al IȘJCJ” şi al şcolii pentru această etapă. Unităţile de învăţământ din judeţul Cluj care organizează alternative educaţionale:

− Liceul Teoretic ,,Eugen Pora” Cluj-Napoca − L.T.,,Bathory Istvan” Cluj-Napoca – Step by step − Şcoala nr. 1 cu pedagogie Step by step - Gherla − Şcoala nr. 1 cu pedagogie Step by step - Dej − Grădiniţa şi Liceul Waldorf – Cluj-Napoca − Grădiniţa şi Şcoala Waldorf ,,Michael” – Turda − Şcoala Specială nr.1 – Pedagogie curativă − Şcoala Reformată cu pedagogie Montessori – Cluj-Napoca

Analiza instituţională

Puncte tari: − Cadre didactice titulare, cu grade didactice; − Cadre didactice interesate pentru a-şi desfăşura activitatea în alternativele Step by Step,

Waldorf şi Montessori; − Toate educatoarele, învăţătoarele şi profesorii au participat la cursuri de formare în

alternativele educaţionale; − Alternativa Montessori a obţinut acreditare; − Frecvenţa elevilor cuprinşi în alternativele educaţionale a fost foarte bună, nerealizându-se

absenţe nemotivate.

Puncte slabe: − Slaba mediatizare a rezultatelor şi a activităţilor defăşurate în unităţile cu alternative

educaţionale; − Mediatizarea negativă a unităţilor de învăţământ cu alternativa Waldorf, ca şi ,,şcoli

ajutătoare”. − Dimensiuni calitative ale învăţământului − Curriculum − Pe parcursul anului şcolar, împreuna cu responsabilii comisiilor metodice s-au proiectat şi

urmărit în mod prioritar urmatoarele: − Concordanta dintre curriculumul unităţii şi curriculumul naţional; − Structurarea programelor prin proiectarea activităţii anuale, semestriale şi pe unităţi de

învăţare; − Proiectarea si aplicarea CDS cu avizul ISJ;


Pag. 19 / 180

− Respectarea particularităţilor de vârstă; − Adaptarea diferenţiată a curriculumului în funcţie de nevoile individuale ale elevilor.

Activitatea educativă si extracurriculară Anul şcolar 2011-2012 s-a dovedit a fi unul foarte rodnic din punct de vedere al activităţilor didactice, stiinţifico-metodice, a proiectelor tematice, a participării la concursuri şi a activităţilor extraşcolare. S-au desfăşurat activităţi educative atractive care au stimulat interesul elevilor şi al părinţilor pentru şcoală şi pentru dezvoltarea unor personalităţi armonioase ancorate în realităţile societăţii româneşti. Au fost valorificate valenţele educative ale disciplinelor de învatamânt şi ale activităţilor extracurriculare şi extraşcolare. Alternativa Step by step permite, în mai mare măsură decât cea tradiţională, organizarea de activităţi interdisciplinare (realizabile la întâlnirea de dimineaţă, activităţile pe centre, la activităţile de după - amiază ), aşa că piticul simpatic a fost personajul principal la toate disciplinele.

C. Rezultatele elevilor C.1. Rezultatele elevilor la evaluări naţionale clasa a VIII-a

EVALUARE NAŢIONALĂ 2012 Participare şi rezultate obţinute:

Nr centre de examen

Nr total absolvenţi clasa a VIII-a înscrişi la evaluare Prezenţi la probe la probe

Români Maghiari Germani Română Materna Matematică 126 3945 547 37 4496 564 4492

Rezultate înainte şi după contestaţii

Nr centre de examen

Note Limba şi literatura română

Note Limba şi literatura maternă

Note matematică

5<x 5≤x≤7 x>7 x=10 5<x 5≤x≤7 x>7 x=10 5<x 5≤x≤7

x>7 x=10

126 592 1182 2671 51 33 130 394 7 173

2 1075 1476 209

589 1163 2691 53 32 131 394 7 1730 1074 1478 210


Pag. 20 / 180

LIMBA ROMÂNĂ – după contestaţii

Lucrări evaluate INTERVAL NOTE 1-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

4496 589 506 657 922 1003 766 53 % 13,10 11,25 14,61 20,51 22,31 17,04 1,18 URBAN (3182) 217 279 418 683 835 702 48 U % 6,82 8,77 13,14 21,46 26,24 22,06 1,51 RURAL (1314) 372 227 239 239 168 64 5 R % 28,31 17,28 18,19 18,19 12,79 4,87 0,38

LIMBA MATERNĂ – după contestaţii


564 32 54 77 99 163 132 7 % 5,67 9,57 13,65 17,55 28,90 23,40 1,24 URBAN (398) 18 32 56 72 123 96 1 U % 4,52 8,04 14,07 18,09 30,90 24,12 0,25 RURAL (166) 14 22 21 27 40 36 6 R % 8,43 13,25 12,65 16,27 24,10 21,69 3,61


Pag. 21 / 180

MATEMATICĂ – după contestaţii


4492 1730 568 506 489 473 516 210 % 38,51 12,64 11,26 10,89 10,53 11,49 4,67 URBAN (3180) 928 387 382 385 416 480 202 U % 29,18 12,17 12,01 12,11 13,08 15,09 6,35 RURAL (1312) 802 181 124 104 57 36 8 R % 61,13 13,80 9,45 7,93 4,34 2,74 0,61


Pag. 22 / 180

SITUAŢIA DUPĂ MEDIA DE EVALUARE

MEDII CALCULATE

INTERVAL MEDII 1-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

TOTAL 4492 din care:

1095 24,38%

646 14,38%

668 14,87%

733 16,32%

718 15,98%

614 13,67%

18 0,40%

URBAN (%)

508 15,97%

401 12,61%

469 14,75%

576 18,11%

633 19,91%

575 18,08%

18 0,57%

RURAL (%)

587 44,74%

245 18,67%

199 15,17%

157 11,97%

85 6,48%

39 2,97%

0 0,00%

TOPUL ŞCOLILOR CU CELE MAI MARI MEDII LA EVALUARE NAŢIONALĂ URBAN RURAL

1. COLEGIUL NATIONAL "EMIL RACOVITA" CLUJ-NAPOCA: 9,18 – 58 elevi

2. SCOALA CU CLS. I-VIII "IOAN BOB" CLUJ-NAPOCA: 9,13 – 68 elevi

3. SCOALA INTERNATIONALA CLUJ-NAPOCA: 8,49 – 16 elevi

4. COLEGIUL NATIONAL "MIHAI VITEAZUL" TURDA: 8,43 – 21 elevi

5. LICEUL DE INFORMATICA "T.

1. SCOALA CU CLS. I-VIII SOMESU RECE: 7,64 – 9 elevi

2. SCOALA CU CLS. I-VIII GEACA: 7,18 – 14 elevi

3. SCOALA CU CLS. I-VIII "K. KAROLY" IZVORU CRISULUI: 7,13 – 12 elevi

4. SCOALA CU CLS. I-VIII UNGURAS: 7,08 – 16 elevi

5. SCOALA CU CLASELE I-VIII


Pag. 23 / 180

POPOVICIU" CLUJ-NAPOCA: 8,38 – 29 elevi

6. SCOALA ELF CLUJ-NAPOCA: 8,32 – 15 elevi

"BORBELY JOZSEF" SAVADISLA: 6,62 – 10 elevi

6. SCOALA CU CLASELE I-VIII LIVADA COM. ICLOD: 6,59 - 8 elevi

ŞCOLI CU MEDII MICI LA EVALUARE NAŢIONALĂ URBAN RURAL

− COLEGIUL TEHNIC "ANA ASLAN" CLUJ-NAPOCA: 5,93 – 45 elevi

− LICEUL CU PROGRAM SPORTIV CLUJ-NAPOCA: 5,66 – 57 elevi

− SCOALA CU CLASELE I-VIII "NICOLAE IORGA" CLUJ-NAPOCA: 5,45 – 21 elevi

− LICEUL TEORETIC "OCTAVIAN GOGA" HUEDIN: 5,40 – 13 elevi

− SCOALA REFORMATA CU PEDAGOGIE MONTESSORI CLUJ: 5,32 – 2 elevi

− SCOALA CU CLASELE I-VIII WALDORF TURDA: 3,59 – 7 elevi

− LICEUL PENTRU DEFICIENTI DE AUZ CLUJ-NAPOCA: 3,05 – 12 elevi

− COLEGIUL TEHNIC "DR. IOAN RATIU" TURDA: 2,60 – 13 elevi

− SCOALA SPECIALA CENTRU DE RESURSE CLUJ-NAPOCA: 1,65 – 1 elev

− SCOALA CU CLASELE I-VIII GHEORGHIENI COM. FELEACU: 3,89 – 2 elevi

− SCOALA CU CLASELE I-VIII "IOAN ALEXANDRU" SANPAUL: 3,82 – 14 elevi

− SCOALA CU CLASELE I-VIII VALEA-IERII: 3,79 - 8 elevi

− SCOALA CU CLASELE I-VIII HASDATE COM. SAVADISLA: 3,72 – 7 elevi

− SCOALA CU CLASELE I-VIII "A. BOHATIEL" VULTURENI: 3,52 – 13 elevi

− SCOALA CU CLASELE I-VIII ASCHILEUL MARE: 3,38 – 9 elevi

− SCOALA CU CLASELE I-VIII CARA COM. COJOCNA: 3,17 – 4 elevi

− SCOALA CU CLASELE I-VIII "STEFAN MICLE" FELEACU: 2,74 – 4 elevi

− SCOALA CU CLASELE I-VIII PLOSCOS: 2,34 – 5 elevi

PRIMELE 10 ȘCOLI ÎN FUNCȚIE DE MEDIA LA EVALUARE NAȚIONALĂ

1. COLEGIUL NATIONAL "EMIL RACOVITA" CLUJ-NAPOCA 9.18 2. SCOALA CU CLASELE I-VIII "IOAN BOB" CLUJ-NAPOCA 9.13 3. SCOALA INTERNATIONALA CLUJ-NAPOCA 8.49 4. COLEGIUL NATIONAL "MIHAI VITEAZUL" TURDA 8.43 5. LICEUL DE INFORMATICA "TIBERIU POPOVICIU" CLUJ-NAPOCA 8.38 6. SCOALA ELF CLUJ-NAPOCA 8.32 7. COLEGIUL NATIONAL "ANDREI MURESANU" DEJ 8.22 8. LICEUL TEORETIC "NICOLAE BALCESCU" CLUJ-NAPOCA 8.21 9. LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA 7.97 10. LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA 7.93

Ultimele 10 școli în funcție de media la Evaluare Națională

SCOALA CU CLASELE I-VIII "IOAN ALEXANDRU" SANPAUL 3.82 SCOALA CU CLASELE I-VIII VALEA-IERII 3.79 SCOALA CU CLASELE I-VIII HASDATE COM. SAVADISLA 3.72 SCOALA CU CLASELE I-VIII WALDORF TURDA 3.59 SCOALA CU CLASELE I-VIII "ALEXANDRU BOHATIEL" VULTURENI 3.52 SCOALA CU CLASELE I-VIII ASCHILEUL MARE COM. ASCHILEU 3.38 SCOALA CU CLASELE I-VIII CARA COM. COJOCNA 3.17 SCOALA CU CLASELE I-VIII "STEFAN MICLE" FELEACU 2.74 COLEGIUL TEHNIC "DR. IOAN RATIU" TURDA 2.60 SCOALA CU CLASELE I-VIII PLOSCOS 2.34


Pag. 24 / 180

CAUZE ALE GRADULUI SCĂZUT/MEDIU DE PROMOVABILITATE Constatări generale Rezultatele obţinute la Limba şi Literatura Română evidenţiază procentul ridicat al notelor pest 7, fapt care reflectă, pe de o parte, nivelul bun de pregătire al elevilor şi, pe de altă parte, gradul mediu de dificultate al subiectelor de examen. Şi la limba maternă se observă aceeaşi situaţie. În ce priveşte rezultatele obţinute de elevi la Matematică, acestea evidenţiază faptul că această disciplină reprezintă piatra de încercare a elevilor. Se remarcă procentul ridicat al notelor sub 5 şi un raport mai echilibrat al notelor între 5 şi 6.99, respectiv între 7 şi 9.99. Pe de altă parte, este îmbucurător faptul că numărul notelor de 10 obţinute la Matematică este ridicat. Observând rezultatele obţinute la Limba şi Literatura Română, se poate constata o uşoară disproporţie a distribuirii notelor pe tranşe între mediul rural şi mediul urban. Astfel, în mediul urban, procentul notelor sub 5 este relativ mic – 6,82%, în vreme ce în mediul rural notele sub 5 se constituie într-un procent de 28,31%. Dezechilibrul se păstrează şi în privinţa celorlalte tranşe de note. Un relativ echilibru se constată în privinţa notelor între 7-7.99, în mediul urban procentul fiind de 21.46%, iar în mediul rural de 18,19%. La Limba maternă se poate constata, de asemenea, o uşoară disproporţie a distribuirii notelor pe tranşe, între mediul rural şi mediul urban. Astfel, în mediul urban, procentul notelor sub 5 este de 4.52 %, faţă de 8.42% în mediul rural. Dezechilibrul se păstrează şi în privinţa celorlalte tranşe de note. La Matematică se constată un procent foarte ridicat în cazul notelor sub 5, mai ales în mediul rural, 61.13% . În mediul urban, ca în cazul celorlalte discipline, creşterea procentajului este direct proporţională cu creşterea notelor, în vreme ce în mediul rural, procentul scade odată cu creşterea notelor.

TOPUL SPECIALIZĂRILOR CU CELE MAI MARI MEDII (ADMITERE)

1. Colegiul National "Emil Racovita" Cluj-Napoca stiinte ale naturii 9.77 2. Liceul Teoretic "Nicolae Balcescu" Cluj-Napoca stiinte ale naturii 9.66 3. Liceul Teoretic "Nicolae Balcescu" Cluj-Napoca matematica-informatica 9.51 4. Liceul Teoretic "Avram Iancu" Cluj-Napoca stiinte ale naturii 9.50 5. Colegiul National "Emil Racovita" Cluj-Napoca matematica-informatica 9.42

Topul specializărilor cu cele mai mici medii(admitere) Colegiul Tehnic de Industrie Alimentara "Raluca Ripan" Cluj-Napoca Industrie alimentara 3.84 Liceul Tehnologic Gherla Turism si alimentative 3.83 Liceul Tehnologic "Vladeasa" Huedin Turism si alimentatie (LMA) 3.76 Liceul Tehnologic Nr. 1 Cluj-Napoca Mecanica 3.71 Liceul Tehnologic De Protectia Mediului Cluj-Napoca Silvicultura 3.50 Cauze locale În privinţa cauzelor locale, se poate observa o situaţie aproape critică în unele comunităţi rurale. Rezultatele slabe obţinute de elevi în mediul rural au cauze multiple. Dintre acestea le semnalăm pe următoarele :

− implicarea mai scăzută a părinţilor în educaţia copiilor şi în programele remediale desfăşurate de şcoli;

− resursa umană (profesori) mai puţin motivată; − implicarea redusă a comunităţilor locale; − mediul impropriu în care-şi desfăşoară activitatea elevii şi profesorii din unele comunităţi

rurale. Cauze județene În privinţa cauzelor judeţene, în mare măsură acestea se suprapun peste cele locale. De altfel, procentul judeţean de promovabilitate – note peste 5 – la nivel judeţean este peste media naţională.


Pag. 25 / 180

Cauze naționale Cauzele naţionale includ, de asemenea, cauzele locale şi judeţene.

− Pe de o parte resursa umană mai puţin motivată, mai ales în mediul rural, din punct de vedere material. Este o cauză sistemică, ea se manifestă încă din momentul absolvirii studiilor universitare: absolvenţii valoroşi aleg să se îndrepte înspe alte domenii de activitate, mai bine remunerate.

− O altă cauză, care se asociază celei a lipsei motivării, este generată de modul diferenţiat în care este percepută responsabilitatea profesorilor care predau discipline de examen, în raport cu ceilalţi profesori.

− De asemenea, o posibilă cauză o poate constitui absenţa unor programe de formare în mediul rural, precum şi dificultatea profesorilor din mediul rural de a participa la programe desfăşurate în mediul urban, datorată distanţelor, absenţei mijloacelor de transport, costurilor ridicate etc.

MĂSURI PROPUSE LA NIVELUL I.Ș.J PENTRU AMELIORAREA REZULTATELOR ÎN ANUL ȘCOLAR 2012-2013 NR. MĂSURI RESPONSABILI Termen 1. Inspecții de evaluare a gradului de

pregătire a elevilor și a gradului de parcurgere/aprofundare a programelor școlare

Inspector școlar general adjunct

Semestrul I

2. Inspecţii şcolare de specialitate, de îndrumare, în unităţile şcolare cu rezultate slabe, cu precădere în mediul rural

Inspectori de specialitate

Anul şcolar 2012-2013

3. Formarea unui corp județean de evaluatori

Inspectori de specialitate/Consilii consultative

Semestrul I

4. Organizarea, la nivel județean, a unor simulări

Inspector şcolar general adjunct


5. Reorganizarea cercurilor metodice la nivel de judeţ şi determinarea cadrelor didactice din mediul rural să participe la şedinţele de cerc metodic

Inspectori de specialitate

30.09.2012

6. Consilierea comunităţilor locale din mediul rural pentru susţinerea unui învăţământ de calitate prin stimularea cadrelor didactice: acordare de sprijin financiar pentru transport (în cazul profesorilor care fac naveta); acordare de spor de zonă; acordare de locuinţe de serviciu sau planificarea amenajării unor locuinţe de serviciu pentru cadrele didactice care nu au rezidenţă în localitate; acordare de sprijin financiar pentru achiziţionare de materiale auxiliare de calitate;

Inspector şcolar general, Inspector şcolar general adjunct, inspectori teritoriali


7. Formarea profesorilor pentru predare diferenţiată.

Inspectori de specialitate/ metodişti CCD


Rezultate prognozate:

− Creşterea gradului de implicare a părinţilor din mediul rural; − Implicarea concretă a comunităţilor locale rurale în sprijinirea eforturilor şcolii, prin asigurarea

condiţiilor optime de transport, prin oferirea unor sporuri, prin conştientizarea părinţilor;


Pag. 26 / 180

− Responsabilizarea cadrelor didactice din mediul rural pentru susţinerea unui act educativ de calitate;

− Uniformizarea evaluării la examenul naţional în scopul oferirii şanselor egale; − Pregătirea elevilor cu condiţiile de examen, pentru eliminarea factorului de stres; − Participarea unui număr cât mai mare de profesori din învăţământul rural la cursuri de

formare şi la activităţile cercurilor metodice. − În ansamblu se aşteaptă creşterea gradului de promovabilitate cel puţin în privinţa elevilor din

mediul rural. C.2. Examene de certificare a calificărilor profesionale nivel 3 (liceu tehnologic) - Rezultatele elevilor la examenele de certificare a calificărilor profesionale la învăţământul profesional Examenele de certificare a competenţelor profesionale pentru obţinerea certificatului de calificare profesională s-au desfăşurat în conformitate cu prevederile O.M.E.C.T nr. 5172/29.08.2008 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor de certificare a competenţelor profesionale a absolvenţilor din învăţământului profesional şi tehnic preuniversitar. Au fost aplicate prevederile O.M.E.C.T.S. nr. 5249/31.08.2011 privind graficul de desfăşurare a examenelor de certificare a învăţământului profesional si tehnic preuniversitar în anul şcolar 2011-2012 şi a Precizărilor M. E. C. T.S.: nr.54986 / 23.09.2011, nr.66161/13.12.2011. Conform graficului menţionat mai sus, examenele de certificare a competenţelor profesionale s-au desfăşurat după cum urmează:

1. Examenele de certificare a competenţelor profesionale pentru obţinerea certificatului de calificare profesionala nivel 1- învăţământ special, nivel 2 – an de completare forma de învăţământ seral, sesiunea ianuarie 2012 1 centru de examen, cu un număr total de 82 candidaţi, în 6 domenii profesionale şi 6 calificări profesionale conform pentru nivelul de calificare 1 şi 6 centre de examen, cu un număr total de 125 candidaţi, în 6 domenii profesionale şi 7 calificări profesionale. Procentul de promovabilitate a fost de 97,95% pentru nivel 1, iar pentru nivel 2 de calificare 91,89%. 2. Examenele de certificare a competenţelor profesionale pentru obţinerea certificatului de calificare profesionala nivel 3 avansat- învăţământ postliceal sesiunea ianuarie-februarie 2012-1 centru de examen, cu un număr total de 16 candidaţi; deoarece Colegiul Tehnic Energetic din Cluj-Napoca care a şcolarizat calificarea „Maistru electrician centrale staţii şi reţele electrice” nu este acreditat pentru domeniul profesional Energetic, examenul a fost susţinut în cadrul Colegiului Tehnic „Remus Răduleţ” din Braşov. Procentul de promovabilitate a fost de 100%. 3. Examenele de certificare a competenţelor profesionale pentru obţinerea certificatului de calificare profesionala nivel 2 au urmat stagiile de pregătire practică , nivel 2 sesiunea mai 2012- 1 centru de examen, cu un număr total de 15 candidaţi, pentru domeniul „Estetica şi igiena corpului omenesc”, calificarea profesională „Frizer, coafor, manichiurist pedichiurist”. Procentul de promovabilitate a fost de 100%. 4. Examenele de certificare a competenţelor profesionale pentru obţinerea certificatului de calificare profesionala nivel 3, sesiunea iunie 2012, învăţământ liceal -20 centre de examen, cu un număr total de 2015 candidaţi. Procentul de promovabilitate a fost de 97,20%. 5. Examenele de certificare a competenţelor profesionale pentru obţinerea certificatului de calificare profesionala nivel 2 învăţământ special, sesiunea iulie 2012-1 centru de examen cu un număr de 30 de candidaţi. Procentul de promovabilitate a fost de 90%. 6. Examenele de certificare a competenţelor profesionale pentru obţinerea certificatului de calificare profesionala nivel 3 avansat, sesiunea iulie 2012-6 centre de examen cu un număr de 233 de candidaţi. Procentul de promovabilitate a fost de 98,87%. 7. Examenele de certificare a competenţelor profesionale pentru obţinerea certificatului de calificare profesionala nivel 2,nivel 3 ş inivel 3 avansat- învăţământ postliceal, sesiunea august 2012: nivel 2 – învăţământ profesional prin an de completare – 3 centre de examen cu un număr de 5 candidaţi; procentul de promovabilitate a fost de 85,71% . nivel 3 - învăţământ liceal – 10 centre de examen cu un număr de 540 candidaţi; procentul de promovabilitate a fost de 89,38%


Pag. 27 / 180

nivel 3 avansat – învăţământ postliceal – 6 centre de examen cu un număr de 694 candidaţi; procentul de promovabilitate a fost de 100%.

Din analiza rezultatelor la examenele de certificare a competenţelor rezultă că procentele de promovabilitate sunt foarte mari; de remarcat faptul că acestea se calculează la numărul de elevi înscrişi, practic toţi elevii prezenţi promovează. Rezultatele obţinute de către candidaţi indică, în general, că aceştia au fost pregătiţi pentru efectuarea şi desfăşurarea probelor; totodată, elevii au apreciat pozitiv modul de desfăşurare a examenului. C.3. Rezultatele elevilor la bacalaureat Examenul de Bacalaureat 2012 s-a desfăşurat în conformitate cu Ordinul M.E.C.T.S. nr. 4799/31.08.2010, privind organizarea şi desfăşurarea examenului de Bacalaureat -2011, metodologie valabilă pentru examenul de bacalaureat 2012 (OMECTS nr. 5218/29.08.2011). Nu au fost întâmpinate dificultăţi în organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat. Situația comparativă a rezultatelor la examenul de bacalaureat: a) sesiunea iunie - iulie

Procent de promovabilitate 2011 54.91% 2012 56.26%

Situația comparativă a rezultatelor la examenul de bacalaureat b) sesiunea august septembrie

Procent de promovabilitate 2011 21.66% 2012 24.89%

54.91%

56.26%

54.00% 54.50% 55.00% 55.50% 56.00% 56.50%

2011 2012

Rezultatele comparaCve la examenul de bacalaureat sesiunea iunie -‐ iulie


Pag. 28 / 180

Din analiza rezultatelor pe fiecare unitate de de învăţământ, promotia curenta, sesiunea iunie-iulie, rezultă că la grupurile şcolare şi colegiile tehnice au fost înregistrate procente sub 50%, cu excepţia a două colegii tehnice (Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Cluj-Napoca si Colegiul Economic”Iulian Pop” Cluj-Napoca; Liceele teoretice si vocaţionale au avut procente de promovabilitate peste 50% cu excepţia a două licee teoretice cu limba de predare maghiară: Liceul Teoretic "Josika Miklos" Turda -37% şi Liceul Teoretic "Brassai Samuel" Cluj-Napoca-44,44%. Două unităţi de învăţământ particular : Grup Şcolar Didactica Nova şi Liceul Particular Henri Coanda Dej nu au avut nici un elev promovat. Rezultatele sunt comparabile cu cele de anul trecut şi arată faptul că deşi au fost luate măsuri de către ISJ şi conducerile unităţi de învăţământ, nu au fost înregistrate progrese reale la examene. Cauzele acestor rezultate sunt reflectate de:

− intrările în clasa a IX-a la grupurile şcolare şi colegiile tehnice cu medii sub 5; − absenteism foarte ridicat la grupurile şcolare şi colegiile tehnice, rezultat din monitorizarea

absenteismului; − implicarea slabă a părinţilor cu deosebire la grupurile şcolare şi colegiile tehnice; − dezinteresul elevilor pentru învăţare;

Situaţia comparativă pe filiere se prezintă astfel: Inscrisi Prezenti Reuşiti Filiera Teoretica 2268 2252 1873 Procent Filiera Teoretica 2268 2252 83.17% Inscrisi Prezenti Reuşiti Filiera vocationala 532 526 396 Procent Filiera vocationala 532 526 75.29% Inscrisi Prezenti Reuşiti Filiera Tehnologica 1566 1490 465 Procent Filiera Tehnologica 1566 1490 31.21%

Din analiza comparativă pe filiere rezultă că cel mai mic procent 31,21% se înregistrează la filiera tehnologică, fapt care denotă slaba pregătire a elevilor. Pentru absolvenţii din seriile anterioare, din analiza la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ se demonstrează faptul că rezultate slabe s-au înregistrat la toate filierele; numai 20% din unităţile de

21.66%

24.89%

20.00% 21.00% 22.00% 23.00% 24.00% 25.00% 26.00%

2011 2012

Rezultatele comparaCve la examenul de bacalaureat sesiunea august -‐ septembrie


Pag. 29 / 180

învăţământ au rezultate peste 50%. Rezultatele înregistrate reflectă pregătirea slabă a absolvenţilor din seriile anterioare. Rezultatele examenului de bacalaureat, sesiunea august-septembrie- 24,89% a fost în concordanţă cu rezultatele la bacalaureat din anii precedenţi, în creştere faţă de anul trecut cu 3.66%. Rezultate - promotia curenta sesiunea iunie-iulie 2012- dupa contestatii:

Nr.crt. Unitatea de învățământ Procent 1 LICEUL TEORETIC "GHEORGHE SINCAI" CLUJ-NAPOCA 100.00% 2 LICEUL TEORETIC "NICOLAE BALCESCU" CLUJ-NAPOCA 99.15% 3 LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA 99.10% 4 COLEGIUL NATIONAL "EMIL RACOVITA" CLUJ-NAPOCA 98.73% 5 LICEUL TEOLOGIC BAPTIST "EMANUEL" CLUJ-NAPOCA 98.08% 6 COLEGIUL NATIONAL "MIHAI VITEAZUL" TURDA 97.48% 7 COLEGIUL NATIONAL "GEORGE BARITIU" CLUJ-NAPOCA 96.88% 8 COLEGIUL NATIONAL "GEORGE COSBUC" CLUJ-NAPOCA 95.24% 9 LICEUL TEORETIC "LUCIAN BLAGA" CLUJ-NAPOCA 93.98% 10 COLEGIUL NATIONAL PEDAGOGIC "GHEORGHE LAZAR" CLUJ-

NAPOCA 89.19%

11 LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA 89.04% 12 LICEUL TEORETIC "ONISIFOR GHIBU" CLUJ-NAPOCA 88.89% 13 SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ORTODOX CLUJ-NAPOCA 86.54% 14 LICEUL TEOLOGIC UNITARIAN "JANOS ZSIGMOND" CLUJ-NAPOCA 86.05% 15 LICEUL TEORETIC "PAVEL DAN" CAMPIA TURZII 85.88% 16 LICEUL TEORETIC "APACZAI CSERE JANOS" CLUJ-NAPOCA 85.14% 17 LICEUL TEOLOGIC ADVENTIST "MARANATHA" CLUJ-NAPOCA 84.85% 18 LICEUL TEORETIC "LIVIU REBREANU" TURDA 83.53% 19 LICEUL TEORETIC "ANA IPATESCU" GHERLA 83.15% 20 LICEUL TEORETIC "MIHAI EMINESCU" CLUJ-NAPOCA 80.25% 21 LICEUL DE MUZICA "SIGISMUND TODUTA" CLUJ-NAPOCA 79.59% 22 LICEUL TEORETIC "EUGEN PORA" CLUJ-NAPOCA 78.13% 23 LICEUL DE INFORMATICA "TIBERIU POPOVICIU" CLUJ-NAPOCA 78.05% 24 COLEGIUL NATIONAL "ANDREI MURESANU" DEJ 77.93% 25 LICEUL DE ARTE PLASTICE "ROMULUS LADEA" CLUJ-NAPOCA 74.07% 26 LICEUL "VICTOR BABES" CLUJ-NAPOCA 70.00% 27 LICEUL GRECO-CATOLIC "INOCHENTIE MICU" CLUJ-NAPOCA 69.81% 28 LICEUL PENTRU DEFICIENTI DE VEDERE CLUJ-NAPOCA 66.67% 29 LICEUL TEOLOGIC REFORMAT CLUJ-NAPOCA 66.67% 30 LICEUL TEORETIC "OCTAVIAN GOGA" HUEDIN 66.38% 31 LICEUL TEORETIC "ALEXANDRU PAPIU ILARIAN" DEJ 61.59% 32 LICEUL TEORETIC "PETRU MAIOR" GHERLA 61.54% 33 LICEUL CU PROGRAM SPORTIV CLUJ-NAPOCA 59.62% 34 COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY" CLUJ-NAPOCA 57.89% 35 COLEGIUL ECONOMIC "IULIAN POP" CLUJ-NAPOCA 57.81% 36 LICEUL DE COREGRAFIE SI ARTA DRAMATICA "OCTAVIAN

STROIA" CLUJ-NAPOCA 56.76%

37 COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATII "AUGUSTIN MAIOR" CLUJ-NAPOCA

49.04%

38 LICEUL TEORETIC "BRASSAI SAMUEL" CLUJ-NAPOCA 44.44% 39 COLEGIUL TEHNIC TURDA 42.11% 40 COLEGIUL TEHNIC "VICTOR UNGUREANU" CAMPIA TURZII 41.28% 41 LICEUL PENTRU DEFICIENTI DE AUZ CLUJ-NAPOCA 40.00% 42 LICEUL "HOREA CLOSCA SI CRISAN" CLUJ-NAPOCA 38.46% 43 LICEUL TEORETIC "GELU VOIEVOD" GILAU 37.50% 44 LICEUL TEORETIC "JOSIKA MIKLOS" TURDA 37.04%


Pag. 30 / 180

45 COLEGIUL TEHNIC "ANA ASLAN" CLUJ-NAPOCA 35.90% 46 COLEGIUL "EMIL NEGRUTIU" TURDA 32.35% 47 LICEUL PARTICULAR "VIRGIL MADGEARU" CLUJ-NAPOCA 30.00% 48 COLEGIUL TEHNIC "NAPOCA" CLUJ-NAPOCA 29.03% 49 GRUPUL SCOLAR "SAMUS" CLUJ - NAPOCA 27.27% 50 GRUP SCOLAR DE PROTECTIA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA 24.00% 51 COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC CLUJ-NAPOCA 21.43% 52 COLEGIUL TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARA "RALUCA RIPAN"

CLUJ-NAPOCA 20.00%

53 GRUP SCOLAR HUEDIN 19.57% 54 GRUP SCOLAR "ALEXANDRU BORZA" CLUJ-NAPOCA 19.40% 55 COLEGIUL TEHNIC "DR. IOAN RATIU" TURDA 17.81% 56 COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI "TRANSILVANIA" CLUJ-

NAPOCA 14.75%

57 COLEGIUL TEHNIC "EDMOND NICOLAU" CLUJ - NAPOCA 14.63% 58 GRUP SCOLAR INDUSTRIAL "TEHNOFRIG" CLUJ - NAPOCA 14.29% 59 GRUPUL SCOLAR "CONSTANTIN BRANCUSI" DEJ 11.92% 60 GRUP SCOLAR "AUREL VLAICU" CLUJ-NAPOCA 11.76% 61 GRUP SCOLAR GHERLA 10.53% 62 LICEUL UCECOM "SPIRU HARET" CLUJ-NAPOCA 10.00% 63 GRUP SCOLAR "SOMES" DEJ 2.06% 64 GRUP SCOLAR "DIDACTICA NOVA" CLUJ-NAPOCA 0.00% 65 LICEUL PARTICULAR "HENRI COANDA" DEJ 0.00% ISJ Cluj a realizat un plan general remedial vizând calitatea învăţării, având ca obiectiv: Creşterea calităţii învăţării şi îmbunătăţirea rezultatelor la examenele naţionale, care va fi integrat în planul managerial al conducerii: Activitatea Responsabil Termen Analiza rezultatelor la bacalaureat/evaluare naţională în cadrul fiecărei discipline

Inspector de specialitate 15.09.2012

Elaborarea planului de măsuri specific fiecărei discipline Inspector de specialitate 30.09.2012 Inspecţii tematice care vor viza pregătirile pentru examenele naţionale

Inspectori de specialitate Sem. I

Inspecţii generale la unităţile de învăţământ cu rezultate slabe la examenele naţionale

Inspector şcolar general adjunct

An şcolar 2012/2013

Monitorizarea desfăşurării procesului educaţional la unităţile de învăţământ particulare

Inspector şcolar general adjunct Inspector de specialitate responsabil


Monitorizarea desfăşurării relaţiei şcoală-părinţi la unităţile de învăţământ

Inspector şcolar general adjunct Inspector educaţie permanentă


Au fost făcute şi propuneri de modificare a metodologiei specifice de bacalaureat, care a vizat următoarele aspecte:

a. Examenele de certificare a competenţelor lingvistice şi digitale să se desfăşoare pe parcursul anului şcolar, pe baza unui calendar stabilit de MECTS b. Examenele de certificare a competenţelor lingvistice şi digitale să fie organizate şi desfăşurate de către unităţile de învăţământ c. Organizarea bacalaureatului diferenţiat pe 2 niveluri


Pag. 31 / 180

II. Gradul de realizare a PRIORITĂŢILOR INSPECTORATULUI ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ PENTRU ANUL ŞCOLAR 2011-2012


Pag. 32 / 180

Obiectiv strategic I. Descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor I1. Corelarea strategiei de dezvoltare a învăţământului preuniversitar clujean cu strategia MECTS şi Programul de Guvernare Priorităţile vizate au fost abordate printr-un plan de măsuri, reflectate de planul managerial prin urmărirea unor obiective generale, relevante pentru misiunea inspectorului pentru proiecte educaționale (prin programele UE). Aceste priorități au direcționat orientarea managementului şcolar spre practicarea unui management integrat în anul şcolar 2011-2012, care a ținut cont de: P1. Dezvoltarea strategiilor pentru mobilitate şi învăţarea de-a lungul vieţii

Această prioritate este conformă cu Concluziile Consiliului privind mobilitatea tinerilor , Cartea verde pentru promovarea mobilităţii tinerilor în scop educaţional şi cu iniţiativa emblematică „Erasmus for all” din cadrul Strategiei UE 2020.

P2. Obiectivul este încurajarea cooperării dintre toate sectoarele educaţiei şi formării profesionale şi mediul profesional.

Contribuţia partenerilor sociali la creşterea relevanţei educaţiei şi formării pentru mediul profesional este vitală pentru piaţa forţei de muncă, pentru capacitatea de inserţie profesională şi potenţialul antreprenorial al persoanelor. Cooperarea dintre educaţie şi mediul profesional poate, de asemenea, contribui la îmbunătăţirea consilierii cu privire la studii şi carieră.

P3. Sprijinirea formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice, formatorilor şi directorilor de instituţii de învăţământ şi formare profesională

Există o legătură puternică între calitatea educaţiei şi calitatea cadrelor didactice şi a persoanelor care administrează şi conduc instituţiile de învăţământ. Mecanismele de asigurare a calităţii la toate nivelurile de educaţie şi formare profesională consolidează aceste evoluţii.

P4. Promovarea dobândirii de competenţe cheie de-a lungul sistemului de învăţământ şi formare profesională

Astfel cum se prevede în Raportul comun din 2010 privind educaţia şi formarea profesională, deşi punerea în aplicare a cadrului privind competenţele cheie este mai avansată la nivelul învăţământului obligatoriu, acesta nu a reuşit în aceeaşi măsură, până în prezent, să genereze reforme ale educaţiei şi formării profesionale, învăţământului superior şi educaţiei adulţilor. Scopul acestei priorităţi este, astfel, de a încuraja toate sectoarele, începând cu educaţia destinată copiilor de vârstă mică, în vederea elaborării de proiecte care să pună accentul pe următoarele competenţe cheie, fiecare în conformitate cu propriile caracteristici specifice: 1. comunicarea în limba maternă; 2. comunicarea în limbi străine; 3. competenţele în domeniul matematicii şi competenţele de bază în ştiinţă şi tehnologie; 4. competenţele informatice; 5. capacitatea de a învăţa procesul de învăţare; 6. competenţele sociale şi civice; 7. spiritul de iniţiativă şi spiritul antreprenorial; 8. conştiinţa şi expresia culturală. În acest context, se va promova în special multilingvismul.

P5. Promovarea incluziunii sociale şi a egalităţii de şanse de gen în educaţie şi formare profesională, inclusiv integrarea migranţilor şi a romilor

Adoptarea unui obiectiv principal în cadrul Strategiei UE 2020 privind reducerea abandonului şcolar timpuriu şi proiectele din cadrul Concluziilor Consiliului din 2010 privind educaţia migranţilor şi dimensiunea socială a educaţiei şi formării profesionale trebuie să introducă ca


Pag. 33 / 180

scop promovarea excluziunii sociale prin educaţie cu o concentrare pe abandonul şcolar prematur şi nevoile speciale. Aspectele asociate participării migranţilor, a grupurilor cu mai puţine oportunităţi, inclusiv a romilor, şi a grupurilor sociale vulnerabile, care includ persoane cu nevoi speciale, vor avea o importanţă deosebită pentru unităţile şcolare, EFP (educaţia şi formarea profesională) şi educaţia adulţilor. Dimensiunea egalităţii de şanse de gen este foarte relevantă în educaţie, îndeosebi deoarece abandonul şcolar timpuriu afectează mai mult băieţii decât fetele. Promovarea accesului la oportunităţile de învăţare (inclusiv oportunităţile de e-învăţare) pentru persoanele cu handicap reprezintă o prioritate strategică, aplicabilă programului în ansamblu.

Obiectivele relevante pentru rețeaua educațională clujeană, reflectate de programul managerial al inspectorului pentru proiecte educaționale au fost următoarele: O1. Asigurarea calităţii resurselor umane pentru mobilitate europeană, învățare de-a lungul vieții, cooperare, competențe cheie, incluziune socială Programul judeţean: Creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale pentru dezvoltarea resurselor umane din educaţie O2. facilitarea accesului la programe care să asigure o formare continuă profesionale, de calitate, eficiente şi echitabile pentru cât mai multe cadre didactice, dar şi a unui cadru de mobilitate europeană/transnaţională menit să favorizeze transferul de bune practici educaţionale, transferul de inovaţie în educaţie. Programul judeţean: COMUNITATEA ISJ CLUJ – PROGRAME EUROPENE PENTRU EDUCATIE SI FORMARE http://groups.yahoo.com/group/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/ - 253 membri – O3. asigurarea unui cadru educaţional eficient, coerent şi atractiv menit să cultive şi să promoveze creativitatea şi inovaţia didactică, prin programe coerente de stimulare a interesului pentru ştiinţă şi tehnologie, ştiinţă pentru dezvoltare durabilă, competitivitate prin antreprenoriat, dar şi implicare activă în problematica comunităţii prin cetăţenie europeană activă Strategia judeţeană de monitorizare: MANAGEMENTUL INTEGRAT AL PROGRAMELOR CU FINANȚARE UE PENTRU EDUCAȚIE ȘI FORMARE ÎN ŞCOALA CLUJEANĂ O4. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale (prioritate a procesului de la Copenhaga) prin participarea la proiecte, parteriate, rețele, forme de certificare Competiţii naţionale: CERTIFICARE ŞCOALA EUROPEANĂ, Concursul Național MADE FOR EUROPE, CERTIFICARE LEONARDO DA VINCI, CERTIFICARE ETWINNING, CERTIFICARE EUROPEAN LANGUAGE LABEL, Competiţii europene: EUROSCOLA, Premiile Europene eTwinning Toate aceste activități sunt evidențiate semestrial în rapoartele de Stare a Învățământului Preuniversitar Clujean. Cadrul de implementare a acestui proces a fost asigurat de:

• parteneriatele internaţionale între şcoli; • dezvoltarea de curriculum şi dimensiune europeană prin parteneriate internaţionale; • mobilitate europeană a decidenţilor din educaţie, a cadrelor didactice şi a elevilor; • proiecte inovative de dezvoltare instituţională adresate dezvoltării resurselor umane la nivel de sistem şi diversificării; • proiecte inovative de promovare a cetăţeniei europene active şi spiritului antreprenorial; • proiecte inovative de promovare a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţie ca mediu de învăţare/ formare profesională/ formare continuă.


Pag. 34 / 180

Prioritățile 2012-2013 ale Compartimentului Programe comunitare și proiecte de integrare europeană post-aderare:

- Integrarea proiectelor strategice ale instituției în practica managerială curentă - Creșterea capacității instituționale de a gestiona proiecte inovative finanțate prin fonduri structurale și programele pentru educație și formare ale UE - Crearea unui Compartiment de programe comunitare şi proiecte de integrare europeană postaderare în structura organizatorică a ISJ Cluj - Dezvoltare strategică în vederea creării premiselor de acces la noua generație de programe pentru prioada de programare 2014-2020 - Rată maximă de accces a tuturor cadrelor didactice la programe de formare continuă finanțate prin fonduri structurale

I.2. Trecerea de la un management administrativ bazat pe sarcină la un management al calităţii într-un mediu descentralizat

I.2.1. Activități metodice cu directorii Una din cele mai importante activităţi din semestrul I al anului şcolar 2011-2012 a fost evaluarea anuală a directorilor pentru anul şcolar 2010-2011. Evaluarea directorilor unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj pentru activitatea din anul şcolar 2011/2012, în vederea stabilirii calificativelor anuale s-a desfăşurat în perioada 20.09.-14.10.2011, în baza hotărârii Consiliului de Administraţie al ISJ Cluj din data de 19.09.2011, care a aprobat calendarul desfăşurării activităţii şi componenţa comisiei. Comisia judeţeană privind evaluarea activităţii manageriale a directorilor unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat din judeţul Cluj a fost numită prin decizia Inspectorului Şcolar General şi, conform calendarului, comisia a evaluat în intervalul 26-30. 09. 2011 dosarele depuse de directori în perioada 20-23.09.2011, cuprinzând fişa de autoevaluare şi rapoartele explicative. Au fost depuse 223 de fişe de evaluare, ceilalţi directori care nu au depus documente fiind persoane care s-au pensionat începând cu 1.09.2011 şi care au considerat că nu au nevoie de calificativ. Toţi directorii evaluaţi au obţinut calificative de Foarte Bine. Nu a fost înregistrată nicio contestaţie, rezultatele finale rămânând cele validate de Consiliul de Administraţie al ISJ Cluj din data de 03.10.2011. In anul şcolar 2011-2012 au fost organizate pe zone, activităţi metodice cu directorii, care au încercat să răspundă unor nevoi de informare şi formare a directorilor. Tematica întâlnirilor a vizat: 1. Prezentarea unităţii gazdă cu exemple de bune practici; 2. Managerul școlar şi dezvoltarea instituţională- prezentare de către inspectorul general adjunct, Marinela Marc; 3. Discuţii şi analiză în vederea proiectării planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012/2013; 4. Comunicări, diverse. Întâlnirile s-au desfăşurat în următoarele unităţi de învăţământ:

Şcoala cu clasele I-VIII “ Mihai Eminescu” Dej Şcoala cu clasele I-VIII Poieni Şcoala cu clasele I-VIII “ Teodor Murăşanu”Turda Şcoala de Agenţi de Poliţie“ Septimiu Mureşanu”Cluj-Napoca

Inspecţiile tematice ce au vizat managementul unităţilor de învăţământ s-au desfăşurat pe un eşantion de unităţi şi s-au desprins următoarele aspecte: Nr.crt. Aspectul urmărit

conform obiectivelor inspecţiei

Aspecte pozitive Aspecte care necesită îmbunătăţiri

Măsuri/Recomandări

1 Verificarea documentelor manageriale (Planul managerial al directorului,

Planul managerial al directorului şi planurile manageriale ale catedrelor au obiective comune ce derivă din

În Planul managerial al Consiliului profesoral nu s-au prevăzut

Semestrial să se planifice minimum două consilii profesorale tematice


Pag. 35 / 180

Raportul de activitate pentru 2010-2011, planurile manageriale ale catedrelor);

priorităţile ISJ Cluj şi din Foaia de Parcurs a MECTS (Liceul Teoretic”Liviu Rebreanu” Turda, Şcoala cu clasele I-VIII „Mihai Vodă” com. Mihai-Viteazul,Colegiul Tehnic„Ana Aslan” Cluj-Napoca)

suficiente consilii profesorale tematice( Şcoala cu clasele I-VIII „Mihai Vodă” com. Mihai-Viteazul,etc.)

2 Verificarea modului de completare, actualizare şi aprobare a fişei postului pentru diferitele categorii de personal din unitatea de învăţământ preuniversitar;

Fisele posturilor pentru personalul didactic, didactic auxiliar si nedidactic au fost aprobate în şedinţele Consilului de Administraţie, sunt actualizate, completate şi semnate pentru toate categoriile de personal(Şcoala cu clasele I-VIII „Horea, Cloşca şi Crişan”Turda, Grădiniţa „Sfânta Maria”Turda, Palatul Copiilor Cluj-Napoca,etc.)

Există cadre didactice cu prea multe responsabilităţi în fişa postului (SAM Poiana Turda)

3 Verificarea existenţei, cunoaşterii şi respectării procedurilor privind serviciul pe şcoală şi siguranţa elevilor ( proceduri, documente)

Există proceduri privind efectuarea serviciului în unităţile de învăţământ şi siguranţa elevilor şi a preşcolarilor, au fost aduse la cunoştinţa cadrelor didactice, a elevilor şi a părinţilor şi se respectă (Grădiniţa „Prichindelul Isteţ” Turda, Grup Şcolar”Constantin Brâncuşi”Dej) Elevii poartă uniforma specifică şcolii (Liceul Teoretic ”Liviu Rebreanu” Turda, Colegiul Economic „ Iulian Pop” Cluj-Napoca, etc).

Căutarea celor mai avantajoase oferte pentru monitorizarea accesului elevilor şi cadrelor didactice în şcoală. Montarea camerelor de supraveghere video în clădirile tuturor şcolilor. Măsuri de siguranţă a elevilor în timpul desfăşurării activitătii în cadrul cercului de pictură şi modelaj ( Clubul Copiilor Câmpia-Turzii)


Pag. 36 / 180

I.2.2. Consiliul Consultativ al Directorilor Consiliul Consultativ al Directorilor a funcţionat în următoarea componenţă în anul şcolar 2011-2012: Nr. crt. Nume şi prenume Instituţia 1. Marc Marinela Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj –inspector

şcolar general adjunct 2. Kudor Dorina Casa Corpului Didactic Cluj - director 3. Oltean Octavia Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca-director 4. Mateescu Dumitru Colegiul Tehnic Turda- director 5. Ovadiuc Sândean Vasile Liceul de Muzică”S. Toduţa”Cluj-Napoca-

director 6. Deac Daniela Colegiul Naţional “G. Bariţiu ” Cluj-Napoca-

director 7. Ţinică Silvia Şcoala cu clasele I-VIII “Horea” Cluj- Napoca-

director 8. Piontchevici Zoe Liceul pt. Deficienţi de Auz Cluj- Napoca-

director 9. Mureşan Doina Grupul Şcolar Gherla-director 10. Berte Mircea Colegiul Naţional Pedagogic”Ghe. Lazăr”Cluj-

Napoca-director 11. Cuibus Valentin Palatul Copiilor Cluj-Napoca- director 12. Corega Constantin Colegiul National “E. Racovita” Cluj-Napoca-

director 13 Moldovan Mariana Şcoala cu clasele I-VIII “M. Eminescu” Dej -

director 14 Sonea Cristian Seminarul Teologic Liceal Ortodox Cluj-

Napoca- director 15 Voros Alpar Istvan Liceul Teoretic “A. C. Janos” Cluj- Napoca-

director 16 Giurgiu Alin Liviu CSS “Viitorul” Cluj- Napoca-director 17 Turcu Adina Grup Şcolar „Aurel Vlaicu” Cluj-Napoca 18 Negru Alina Ioana Liceul Teoretic “Avram Iancu” Cluj - Napoca-

director 19 Marian Angela Liceu Teoretic “Pavel Dan” C. Turzii- director 20 Marchiş Ioan Şcoala cu clasele I-VIII “P. Dan”Tritenii de Jos-

director 21 Lobonţ Gheorghe Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” Turda-

director 22 Buzan Maria Liceul Teoretic “Petru Maior” Gherla- director 23 Bob Axinte Colegiul National “ Andrei Muresanu ” Dej-

director 24 Stângă Mariana Liceul Teoretic “O. Goga” Huedin- director 25 Torok Zoltan Şcoala cu clasele I-VIII Capuşu Mare- director 26 Hulpe Ruxandra Liceul Teoretic”Gelu Voievod” Gilău-director 27 Leva Emilia Grădiniţa “Micul Prinţ” Cluj-Napoca- director 28 Bejenaru Simina Şcoala Internaţională Cluj-director 29 Munteanu Cristian Şcoala cu clasele I-VIII “Ion Creangă” Cluj-

Napoca- director


Pag. 37 / 180

I.3. Monitorizarea practicării unui management implicat la toate nivelurile (Analiza managementului unităţilor de învăţământ evidenţiat prin inspecţiile tematice) SCOPUL INSPECŢIEI : Asigurarea condițiilor optime pentru desfăşurarea procesului educaţional în anul şcolar 2011-2012 Aspectul urmărit conform obiectivelor inspecţiei: 1. Legalitatea încheierii situaţiei şcolare a elevilor şi completarea corectă a documentelor şcolare pentru anul şcolar 2011-2012 (cataloage, registre matricole) Au fost verificate documentele şcolare din anul şcolar 2010-2011 şi anul şcolar 2011-2012 (cataloage, registre matricole, condici de prezenţă), constatându-se faptul că aceste documente au fost completate corect, iar situaţia şcolară a elevilor a fost încheiată legal în majoritatea şcolilor verificate. Nu s-au înregistrat un număr mare de greşeli în documentele şcolare verificate. Există câteva modificări de note şi medii în cataloage şi registrele matricole. Se recomandă mai multă atenţie şi responsabilitate în completarea documentelor şcolare pentru toate unităţile şcolare. Pentru anul şcolar 2011-2012 disciplinele CDŞ au fost corect consemnate în cataloage la majoritatea şcolilor. Mai există unităţi şcolare la care s-a recomandat să fie trecute în cataloage CDŞ-urile cu denumirea lor, iar la lista cu profesorii clasei să existe şi semnăturile acestora ( deficienţe constatate). 2. Verificarea frecvenţei elevilor în anul şcolar 2010-2011 şi anul şcolar 2011-2012 Monitorizarea planurilor de acţiune elaborate de unitatea de învăţământ cu accent pe relevanţa şi specificitatea măsurilor luate pentru respectarea priorităţilor MECTS din foaia de parcurs pentru anul 2011 - 2012: Prevenirea absenteismului şi reducerea numărului de absenţe la nivelul unităţii de învăţământ:

− verificarea eficienţei procedurilor interne de monitorizare a absenţelor; coerenţa internă între documentele manageriale şi acţiunile concrete ale structurilor organizatorice şi ale cadrelor didactice;

− dovezi referitoare la analiza şi dezbaterea situaţiilor identificate în CP şi CA; − consemnarea în fişa postului a responsabilităţilor fiecărui cadru didactic, referitor la acest

aspect ; Măsuri concrete/specifice pentru îmbunătăţirea frecvenţei se face pe baza unei analize sistematice. Învăţătorii şi diriginţii fac informări periodice familiilor cu privire la frecvenţa elevilor lor. La un număr de clase s-a introdus catalogul virtual. Lunar, s-au transmis la ISJ Cluj, situaţia absenteismului şi raportul privind absenteismul în termenele stabilite. Raportul conţine măsurile stabilite în CA în vederea reducerii absenteismului. Fiecare școală s-a implicat în reducerea absenteismului prin informarea promptă a părinţilor, prin convocarea acestora la şcoală, prin colaborarea cu psihologul şcolar şi cu poliţia de proximitate. Sunt consemnate în cadrul proceselor verbale de la CA şi CP analiza şi planul de măsuri referitoare la prevenirea şi reducerea absenteismului. La nivel şcolii există comisia de monitorizare a absenţelor, numită prin decizie şi în fiecare lună sunt monitorizate absenţele elevilor, pentru fiecare clasă şi nivel. De asemenea la fiecare clasă este întocmită procedura specifică clasei de către diriginte şi profesorii clasei. Există un program de prevenire, combatere şi monitorizare a absenteismului care a fost dezbătut în C.A şi în C.P şi prelucrat părinţilor şi elevilor de către diriginţi şi învăţători la orele de dirigenţie şi la şedinţele cu părinţii. Există planuri de acțiune privind prevenirea si combaterea absenteismului la nivelul şcolilor, decizie pentru comisia de monitorizare a absenţelor la nivelul şcolii, conform recomandărilor din Foaia de parcurs pentru anul şcolar 2011-2012, transmisă de ISJ Cluj cu nr. 10441/08.09.2011 şi scrisoarea metodică a ISJ Cluj din data de 21.09.2011. S-a recomandat implicarea Consiliului elevilor în găsirea unor modalităţi de reducere a absenteismului.


Pag. 38 / 180

3. Verificarea procedurilor şi/sau modalităţilor de analiză a rezultatelor obţinute de elevi la examenele naţionale faţă de rezultatele obţinute la evaluarea internă la aceleaşi discipline şi coerenţa / relevanţa măsurilor propuse pentru îmbunătăţirea rezultatelor la nivelul unităţii de învăţământ Rezultatele obţinute de elevi la examenele naţionale sunt comparate cu rezultatele obţinute de elevi la evaluarea internă ( există astfel de proceduri folosite în raportul privind starea învăţământului, ele au fost folosite şi în anii precedenţi). Analiza rezultatelor obţinute de elevi la examenele naţionale faţă de rezultatele obţinute la evaluarea internă s-a realizat de către fiecare cadru didactic la disciplinele evaluate şi au fost prelucrate în comisiile metodice şi consilii profesorale. În cadrul întâlnirilor comisiilor metodice au fost analizate rezultatele testelor iniţiale şi au fost elaborate planuri de remediere. Responsabilii de catedre au obligaţia de a monitoriza aplicarea măsurilor din cadrul planurilor elaborate şi de a raporta la sfârşitul lunii ianuarie impactul produs. Unităţile de învăţământ au realizat analiza SWOT şi au întocmit măsuri/plan de îmbunătăţire a rezultatelor la nivelul unităţii de învăţământ. In raportul CEAC pe anul şcolar trecut s-au proiectat măsuri de îmbunătăţire a rezultatelor şi înlăturarea discrepanţelor dintre evaluarea internă şi evaluarea externă. Măsurile propuse pentru îmbunătăţirea rezultatelor elevilor la examenul de evaluare naţională sunt: predare diferenţiată, ore de remediere, realizarea unor planuri de intervenţie personalizată, accentuarea colaborării şcolii cu familia şi consilierea părinţilor şi elevilor în problematica eşecului şcolar, diferenţierea temelor pentru acasă, aplicarea unor teste de evaluare la clasă dupa modelul subiectului dat la evaluare naţională, se va intensifica activitatea de orientare şcolară şi profesională în cadrul comisiei de orientare, se va ţine o legătură mai strânsă cu părinţii. În vederea creşterii procentului de promovabilitate la examenul de bacalaureat, s-au desfăşurat ore de pregătire suplimentară a elevilor la disiplinele din care se susţine examenul, după un program stabilit de către fiecare cadru didactic, anunţat elevilor şi afişat în sala de clasă. Dupa terminarea cursurilor elevii au venit la şcoală la pregătire suplimentară. Metodologia de desfăşurare a examenului de bacalaureat 2012 a fost adusă la cunoştinţa elevilor şi părinţilor. Şcoala are toată logistica necesară desfăşurării probelor de competenţe ,inclusiv sisteme video. Conducerea şcolii şi membrii CEAC au efectuat asistenţe la ore. De asemenea, a fost realizat un număr mare de interasistenţe. Pregătirea evaluării iniţiale la nivelul comisiilor/catedrelor metodice din unitatea de învăţământ conform calendarului MECTS; respectarea structurii şi a procedurii de elaborare a testelor, precum şi transmiterea inspectorilor şcolari de specialitate (pentru disciplinele nominalizate de foaia de parcurs) a bazei de date cu: matricea de evaluare, subiectul şi baremul. Evaluarea iniţială s-a făcut pe catedre respectându-se procedurile şi recomandările MECTS. Activităţile de îmbunătăţire a competenţelor de lectură au fost cuprinse în planul tuturor catedrelor. La nivelul unităţii există un plan de acţiune în vederea ameliorării rezultatelor şcolare, însoţit de planul de monitorizare al activităţilor de lectură. Monitorizarea se realizează prin intermediul fişelor de monitorizare a secvenţelor/orelor de lectură, respectiv prin fişele de asistenţă. În cadrul fiecărei discipline se regăsesc momente de lectură. S-au elaborat instrumente de monitorizare a lecturii care sunt completate de către cadrele didactice săptămânal. În urma identificării elevilor cu probleme se elaborează un plan de remediere, se lucrează suplimentar cu aceştia. 4. Aplicarea corectă în unitatea de învăţământ a noutăţilor legislative (Legea 1/2011, legislaţia secundară) S-au prezentat parţial în cadrul CP metodologiile din legislaţia secundară. Există o listă afişată în sala profesorală ce conţine ordinele de ministru cu metodologiile din legislaţia secundară. Sunt respectate etapele din calendarele MECTS. 5. Verificarea existenţei, cunoaşterii şi respectării procedurilor adoptate de şcoală pentru siguranţa elevilor. Monitorizarea aplicării măsurilor de siguranţă a elevilor şi de reducere a violenţei în şcoală (existenţa şi respectarea planurilor operaţionale, a procedurilor specifice; modul de funcţionare a comisiei de disciplină – documente specifice – efectuarea serviciului pe şcoală, accesul în unitatea de învăţământ.


Pag. 39 / 180

Referitor la siguranţa elevilor există o serie de proceduri privind intrarea şi ieşirea elevilor din şcoală. Aceste proceduri sunt aplicate . Există pericole şi ameninţări legate de efectuarea unor lucrări în unele unităţi de învăţământ( reparaţii sala de sport, reparaţii trotuare, canalizare care implică riscuri pentru elevi ). Există o procedură şi un plan de organizare a serviciului pe şcoală, procedură de stabilire a traseelor parcurse de elevi când părăsesc incinta şcolii însoţiţi de pedagogi. Există Comisia pentru asigurarea securităţii şi siguranţei înn şcoală pe parcursul programului, planificarea profesorului/învăţătorului de serviciu, repartiţia în spaţiul şcolii, precum şi reguli specifice prevăzute în regulamentul intern, care a fost prelucrat elevilor şi părinţilor. Existenţa camerelor de supraveghere, a interfonului la poarta de intrare în şcoală, a sistemului de alarmă, colaborarea cu autorităţile abilitate în acest sens, sunt unele măsuri întreprinse de şcoli pentru siguranţa elevilor. Procedurile au fost elaborate de CEAC. Conducerea şcolii a elaborat „ Planul operaţional privind reducerea fenomenului violenţei în şcoală”. Acesta are prevederi concrete, responsabilităţi clare, precise cunoscute şi respectate de personalul şcolii. De asemenea, există proceduri pentru asigurarea siguranţei elevilor pe durata programului şcolar, proceduri care sunt corect întocmite, sunt cunoscute şi respectate de elevi şi personalul şcolii. 6. Existenţa recomandărilor în inspecţiile tematice din anul şcolar 2011/2012 şi modul de punere în aplicare a recomandărilor. Şcolile au pus în aplicare recomandările primite şi au monitorizat realizarea acestora. Documentele școlare sunt corect completate, la zi, recomandările precedente au fost însușite în timp util: acestea sunt periodic verificate de conducerea școlii sau membrii desemnați din CA, prin delegarea sarcinilor de lucru. 7. Verificarea prelucrării metodologiilor privind Evaluarea Naţională, Admiterea în liceu, Bacalaureat, Mişcarea personalului didactic. Verificarea funcţionalităţii spaţiilor de examen, dotarea centrelor de examen şi a centrelor zonale de evaluare cu logistica necesară pentru buna desfăşurare a examenului şi a evaluării (număr suficient de copiatoare performante şi în stare de funcţionare, calculatoare şi imprimante funcţionale şi compatibile, fişet metalic, aparat tv., radio, telefon, internet, etc.). Dotarea centrelor de examen cu camere de supraveghere video. Se dovedeşte funcţionalitatea spaţiilor de examen, dotarea centrelor de examen şi a centrelor zonale de evaluare cu logistica necesară pentru buna desfăşurare a examenului şi a evaluării (număr suficient de copiatoare performante şi în stare de funcţionare, calculatoare şi imprimante funcţionale şi compatibile, fişet metalic, aparat tv., radio, telefon, internet). S-a întocmit necesarul de consumabile pentru buna desfășurare a examenelor naţionale. Metodologiile privind examenele de bacalaureat şi de evaluare a competenţelor profesionale au fost prelucrate în cadrul CP, în orele de orientare si consiliere şi în cadrul şedinţelor cu părinţii. A fost prelucrată metodologia mişcării personalului didactic, parcurgându-se toate etapele. Calendarul a fost afişat la loc vizibil. La avizierul şcolii sunt afişate calendarul desfăşurării activităţilor, lista posturilor vacante/rezervate şi graficul de desfăşurare a probelor practice/ inspecţiilor speciale la clasă. La avizierul elevilor sunt afişate toate informaţiile privind calendarele şi metodologiile de examen. Au fost achiziţionate camere web de către unele unităţi de învăţământ. 8. Verificarea înscrierilor în clasa pregătitoare/ clasa I pentru anul şcolar 2012-2013 S-au respectat etapele stabilite pentru înscriere, conform metodologiei. Invăţătorii au promovat în grădiniţele din zonă imaginea şcolii la întalnirile stabilte cu reprezentanţii instituţiuilor şi părinţii preşcolarilor. Dosarul comisiei de înscriere este complet şi cuprinde toate documentele specifice, conform metodologiei. Documentele din dosarul de înscriere ale copiilor confirmă corectitudinea aplicarii Metodologiei.


Pag. 40 / 180

I.4. Managementul integrat al programelor comunitare şi proiectelor de integrare europeană În vederea asigurării valorizării şi exploatării rezultatelor proiectelor/parteneriatelor finanţate prin programele europene pentru educaţie şi formare, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj îşi asumă rolul de consiliere, monitorizare şi evaluare a practicilor educaţionale/ manageriale dezvoltate în urma derulării acestor finanţări. Alături de autorităţile de management, trebuie monitorizate măsurile reglatorii care transformă organizaţia pe parcursul, dar mai ales după derularea acestor finanţări. Utilizarea fondurilor publice, cu atât mai mult cele alocate prin programe europene trebuie să se facă cu maximă responsabilitate şi deplină conştiinţă, măsurile specifice concentrându-se pe valorificare, exploatare şi transfer la nivel de sistem. Fie că este vorba de dezvoltarea resurselor umane implicate în educaţie şi formare profesională, fie de practicarea unor abordări educaţionale/ manageriale noi, eficiente, acestea pot fi valorificate nu doar de instituţia beneficiară ci şi de toate acele instituţii, care nu au beneficiat de finanţare, dar se confruntă cu aceeaşi problemă. Spunem că trecem la faza de exploatare a rezultatelor şi transferarea la nivel de sistem. Practicarea pe scară largă a managementul integrat al resurselor financiare prin proiecte/ parteneriate prin programele de finantare ale Uniunii Europene trebuie facilitată prin măsuri specifice, trebuie monitorizată şi evaluată, eventual certificată, pentru a dezvolta comportamente manageriale centrate pe valorizare şi transfer, dar şi pe optimizarea utilizării resurselor de dezvoltare. Evaluarea de impact realizată în urma aplicării unui chestionar tip a făcut obiectul studiului anual <MANAGAMENT INTEGRAT AL PROGRAMELOR PENTRU EDUCAȚIE ȘI FORMARE ÎN MANAGEMENTULUI INSTITUȚIONAL>, la care au participat:

1. Colegiul Național ,,Mihai Viteazul,, Turda 2. Colegiul Național de Comunicații ,,Augustin Maior,, Cluj-Napoca 3. Colegiul Tehnic ,,Ana Aslan,, Cluj-Napoca 4. Colegiul Tehnic ,,Napoca,, Cluj-Napoca 5. Colegiul Tehnic de Transporturi ,,Transilvania,, Cluj-Napoca 6. Grup Școlar ,,Aurel Vlaicu,, Cluj-Napoca 7. Grupul Școlar ,,Constantin Brâncuși,, Cluj-Napoca 8. Liceul pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca 9. Liceul Teoretic ,,Gelu Voievod,, Gilău 10. Liceul Teoretic ,,Petru Maior,, Gherla 11. Școala ,,Octavian Goga,, Cluj-Napoca 12. Școala cu clasele I-VIII ,,Constantin Brâncuși,, Cluj-Napoca 13. Școala cu clasele I-VIII ,,Ion Agârbiceanu,, Cluj-Napoca 14. Școala cu clasele I-VIII Viișoara 15. Școala Specială Dej 16. Inspectoratul Școlar Județean Cluj

reflectată de 20 de parteneriate Comenius, Leonardo da Vinci, POSDRU Criteriul de autoevaluare relevant pentru practicarea unui management integrat al programelor comunitare în managementul şcolar / Indicatori relevanți

% relevanță

1. Cadrul general - în general unitățile de învățământ au la dispoziție informație și instrumente de lucru care să le permită să practice un management integrat al programelor UE pentru educație și formare - privitor la accesul unităților de învățământ la granturi din FSE, în special din POSDRU varianta adecvată este cel al parteneriatului cu Consiliile Locale/Județene, fundații, asociații, astfel încât să permită recrutarea prin proiect a cadrelor didactice din unitățile de învățământ, în calitate de experți, acolo unde este cazul. - acolo unde unitățile de învățământ cu au mai beneficiat de finanțare pentru vizite pregătitoare sau seminarii de contact, nu trebuie neglijată această oportunitate, dacă acestea doresc să inițieze un parteneriat școlar transnațional prin LLP - în general un parteneriat școlar Comenius/Leonardo da Vinci solicită într-o măsură importantă echipa, de aceea este important să fie împărțite responsabilitățile astfel încât să se gasească acel echilibru de timp alocat - competență la nivelul echipe - numirea echipei prin decizie a CA este importantă, având în vedere faptul că responsabilitățile suplimentare ce revin calității de membru în echipa proiectului trebuie

100%


Pag. 41 / 180

Criteriul de autoevaluare relevant pentru practicarea unui management integrat al programelor comunitare în managementul şcolar / Indicatori relevanți

% relevanță

să se regăsească în fișa postului fiecărui cadru didactic implicat - activitatea de împărtășire a stadiilor de implementare a proiectului trebuie să aibă un caracter periodic și reprezinte și o ocazie de team building - în general școlile care au aplicat cel puțin o dată, continuă această experiență, valorificând pe parcurs experința acumulată, beneficiind de formele de recunoaștere: Școală Europeană și alte forme de certificare - obligativitatea de împărtășire a rezultatelor proiectelor finanțate de UE trebuie să devină și un mijloc de promovare a excelenței, marketing educațional, dar și de facilitare a transferului de bune practici educaționale și manageriale - obiectivele parteneriatului trebuie să reflecteze cel puțin unul dintre obiectivele manageriale 1.1. Nivelul de informare în legătură cu programele sectoriale Comenius (inclusiv etwinning)/Leonardo da Vinci pentru educaţie şi formare ale Comisiei Europene 100%

1.2. Nivelul de informare în legătură cu Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – instrument financiar structural al UE 100%

1.3. Acces la diverse surse de informare în legătură cu aceste programe facilitate de ISJ 100% 1.4. Identificarea partenerilor proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile 100% 1.5. Implicarea instituțională în activităţile proiectelor cu finanțare nerambursabilă 100% 1.6. Gradul de acoperire a timpului necesar de lucru pentru asigurarea respectării termenelor prevăzute în parteneriat(e), de către echipele de cadre didactice nominalizate în echipa(ele) de implementare

100%

1.7. Calitatea prestaţiei membrilor echipei fiecărui parteneriat 100% 1.8. Calitatea diseminării în comunitate inclusiv cea educațională 100% 1.9. Aprecierea ca oportunitate a implicării unității de învăţământ într-un parteneriat finanţat fin fonduri nerambursabile 100%

1.10. Aprecierea valorificării experienţelor anterioare în viitoare parteneriate 100% 2. Comunicarea - strategia de comunicare instituțională trebuie să existe în Planul de Dezvoltare a oricărei unități de învățământ, activitatea desfășurată de școală în cadrul mobilităților transnaționale este deosebit de relevantă pentru comunitate, atât cea educațională cât și cea proximală

91,67%

2.1. Existența unei strategii adaptate pentru a asigura comunicarea în cadrul parteneriatului (împărtăşirea informaţiei cu toţi cei implicaţi, asigurarea confirmării de către toate instituţiile / persoanele a fiecărei activităţi

100%

2.2. Disponibilitate pentru schimbări la nivelul strategiei, analize curente ale punctelor tari / puctelor slabe 55%

2.3. Bună frecvență a comunicării în cadrul echipei de proiect, disponibilitatea pentru îmbunătățire 100%

2.4. Bună frecvență a comunicării între parteneri, disponibilitatea pentru îmbunătățire 100% 2.5. Diversitate a categoriilor de instrumente de comunicare folosite (fax, tel., e-mail, poştă, disponibilitate pentru îmbunătățire 100%

2.6. Bun management al comunicării în limba parteneriatului la nivelul conducerii și al echipei 100%

2.7. Nevoie de pregătire lingvistică la nivelul conducerii și al echipei 100% 2.8. Existența unor puncte tari în domeniul comunicării care să recomande instituția pentru noi proiecte cu finanțare nerambursabilă 100%

2.9. Exstența unor puncte slabe în domeniul comunicării pentru care instituția manifestă disponibilitatea pentru îmbunătățire 70%

3. Activităţile parteneriatului, proeictului cu finanțare nerambursailă (în instituţia şi/ sau comunitatea locală) - activitatea de planificare și de management al planului de lucru este nu doar un exercițiu de antrenare a echipei ci și o probă pentru eficiența organizațională, criteriu de calitate în evaluarea unității de învățământ - obiectivele manageriale nu pot să rămână la distanță de prioritățile de dezvoltare

98%


Pag. 42 / 180


% relevanță

publicate anual de Comisia Europeană în cadrul lansării fiecărui apel al Programului de Învățare pe Tot Parcursul Vieții: http://ec.europa.eu/education/llp/doc848_en.htm sau ale Programului Operațional de Dezvoltare a Resurselor Umane: http://www.fseromania.ro/index.php/informeaza-te 3.1. Nivel corespunzător de implicare a conducerii unității de învățământ în activitățile parteneriatului/proiectului finațat din fonduri nerambursabile 100%

3.2. Bun management al schimbărilor în activităţile planificate, capacitatea de a redirecționa resursele cu scopul atingerii la timp a obiectivelor 100%

3.3. Bună cunoaștere a stadiului de implementare a proeictelor/parteneriatelor finanțate din fonduri nerambursabile 100%

3.4. Nivelul de conștientizare a relevanței activităților pentru cuririculum 100% 3.5. Gradul de satisfacție al conducerii relativ la gradul de implicare a cadrelor didactice în activitatea proiectelor/parteneriatelor derulate din fonduri nerambursabile 100%

3.6. Nivelul de operaționalizare a integrării activității proiectelor/parteneriatelor cu finanțare nerambursabilă în planurile manageriale pe arii curriculare 100%

3.7. Nivelul de satisfacție locală asupra transferabilității interinstituționale a parteneriatului 100% 3.8. Eficiența măsurilor corective și încadrarea în timp 100% 3.9. Receptivitate și disponibilitate în a promova o evaluare integrată a activităţilor parteneriatului în termeni de valorificarea a competenţelor elevilor dobândite în diferite contexte de învățare

90%

3.10. Receptivitate și disponibilitate pentru valorificarea activităţilor proiectului/parteneriatului în contextul dezvoltării şi evaluării integrate a competenţelor elevilor prin blended learning (CLIL (content and language integrated learning), e-learning, competenţe TIC, competenţe interculturale, competenţe sociale, competenţe de management, competenţe de comunicare, antreprenoriat, cetăţenie activă, etc.

90%

4. Implicarea instituţiei - Întrucât norma didactică este de 40 de ore, iar norma de predare este de 18/20 de ore, restul timpului de lucru al fiecărui cadru didactic trebuie împărțit judicios atât pentru dezvoltare profesională cât și pentru activități extracurriculare. Și într-un caz și în celălalt activitatea desfășurată de un cadru didactic în cadrul unui proiect de parteneriat școlar este reprezentativă atât în plan personal cât și instituțional.

88,75%

4.1. Gradul de satisfacție al conducerii în privința receptivității celorlalte cadre didactice față de rezultatele proiectului/parteneriatului finanțat din fonduri nerambursabile 50%

4.2. Bună gestionare a recrutării la nivelul echipelor de implementare, corespunzătoare competențelor deținute 100%

4.3. Eficacitate în distribuirea adecvată a rolurilor în echipele de implementare 100% 4.4. Grad corespunzător de implicare a responsabililor de activitate relativ la atingerea obiectivelor și colaborare la nivelul echipelor inter-instituționale 90%

4.5. Bun management al impactului 100% 4.6. Dimensiune relevantă a implicării relativ la asigurarea unui impact corespunzător 90% 4.7. Nivelul de implicare directă a conducerii unității de învățământ 100% 4.8. Capacitate de conștientizare în vederea îmbunătățirea recrutării la nivelul echipelor de implementare în viitoare proiecte/parteneriate finanțate din fonduri nerambursabile 80%

5. Implicarea comunităţii - în general comunitatea s-a arătat deschisă pentru sprijinirea inițiativelor școlii de a se dezvolta instituțional - cadrele didactice participante la mobilitățile transnaționale sunt veritabili ambasadori pentru România și pentru sistemul nostru educațional - selecția elevilor trebuie să țină cont de criterii care să nu genereze discriminare, criteriul reprezentativității fiind esențial - conștintizarea valorificării mobilității individuale a elevilor pentru care (termenul de aplicare va fi decembrie 2012), pentru școli care au în implementare parteneriate școlare Comenius

94%

5.1. Capacitatea de conștientizăre și mobilizare a resurselor instituțiilor/organizațiilor 100%


Pag. 43 / 180


% relevanță

comunității locale pentru a sprijini proiectele/parteneriatele în derulare 5.2. Bun management al relației cu instituțiile/organizațiile comunității locale pentru a sprijini proiectele/parteneriatele în derulare 100%

5.3. Deschidere pentru valorificarea implicării altor instituţii pentru asigurarea durabilităţii parteneriatelor 100%

5.4. Capacitate relevantă de a lua măsuri eficace de implicare a altor instituţii pentru asigurarea durabilităţii parteneriatelor 90%

5.5. Capacitate de adaptabilitate a demersului managerial în vederea cuprinderii acestor măsuri în perspectuva dezvoltării instituționale şi de activare a acelor factori interni de care depinde succesul acestora

80%

6. Participarea la mobilităţi Mobilitățile transnaționale ale cadrelor didactice / elevilor au loc cu ocazia reuniunilor de proiect, schimb de profesori, schimb de elevi, stagii de formare continuă pentru cadrele didactice, stagii de formare profesională inițială pentru elevi. Procentul de realizare al mobilităților este peste 100% relativ la bugetul alocat, prin programul LLP, POSDRU (acolo unde este cazul) întrucât de fiecare dată s-a căutat un maxim de beneficiu al transferului de bune practici, tradus în impactul acestora și formare în context non-formal. Noua metodologie privind sistemul de acumulare, recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile va facilita traducerea acestei experiențe în credite de formare profesională

76,47%

6.1. Calitatea impactului participării la mobilităților finanțate de proiectele/parteneriatele în derulare 100%

6.2. Gradul de satisfacție asupra calității prestației cadrelor didactice participante la mobilități finanțate de proiectele/parteneriatele în derulare 100%

6.3. Gradul de satisfacție asupra calității prestației elevilor participanți la mobilități finanțate de proiectele/parteneriatele în derulare 80%

6.4. Gradul de satisfacție asupra calității colaborării elevilor participanți la mobilități din cadrul parteneriatelor bilaterale în derulare 10%

6.5. Bună capacitate de a gestiona implicarea elevilor în activitățile dedicate mobilităților transnaționale 70%

6.6. Bună capacitate de mobilizare a elevilor în cazul găzduirii colegilor străini 50% 6.7. Bună capacitate de mobilizare a familiilor elevilor în cazul găzduirii colegilor străini 60% 6.8. Capacitate bună de a gestiona activităţi relevante în contextul parteneriatului 90% 6.9. Eficacitate în valorificarea educațională a vizitării altor instituţii / organizaţii locale/europene (cu implicarea elevilor/ cadrelor didactice) 100%

6.10. Rol de formator sau formabil în alte instituţii / organizaţii locale/europene deținut de către conducerea unității de învățământ sau alte cadre didactice (stagiile de formare/vizitele de studiu)

50%

6.11. Capacitate bună de valorificare a caracterului formativ al acestor activităţi/stagii/mobilități 50%

6.12. Reflectarea caracterului formativ al acestor activităţi/stagii/mobilități în iniţiative ale conducerii 50%

6.13. Existența unei reflectări a participării la lecţiile din cadrul mobilităţilor interistituționale finanțate din fonduri nerambursabile asupra calității serviciilor educaționale furnizate

90%

6.14. Existența unei reflectări a participării elevilor la mobilitățile transnaționale din cadrul parteneriatului asupra progresului/performanței școlare ale acestora 100%

6.15. Calitatea timpului liber de care au beneficiat elevii/ profesorii în timpul mobilităţilor 100% 6.16. Capacitate bună a instituţiei de a participa la mobilităţile planificate în cadrul parteneriatului/lor și de a gestiona eventuale probleme 100%

6.17. Calitate şi relevanţă a reuniunii de proiect organizate în calitate de gazdă asupra calității parteneriatului 100%

7. Rezultate - Îmbunătăţirea cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor - valorificarea activității elevilor desfășurată în cadrul parteneriatelor școlare pentru 91,15%


Pag. 44 / 180


% relevanță

crearea cadrului aplicativ al dezvoltării competențelor cheie, a competențelor pentru societatea cunoașterii reprezintă unul dintre obiectivele Programului Sectorial Comenius, POSDRU - asigurarea calității actului educațional prin asigurarea cadrului de transfer de bune practici și dezvoltare a contextelor de Service Learning - contextul intercultural al reuninilor de proiect trebuie să reprezinte precedente extrem de valabile ale confluențelor culturale și trebuie valorificat educațional, organizațional, managerial în cât mai mare măsură - metodele și practicile educaționale trebuie să alcătuiască un creier colectiv, astfel ca performanța elevilor să fie reflectată în cât mai mare măsură de performanța cadrului didactic - nu mai este permis ca un cadru didactic activ să nu dețină un certificat ECDL Start și competențe de utilizare a TIC într-o măsură suficient de bună pentru valorificarea potențialului de atractivitate oferit de mijloacele multimedia oricărei discipline din curriculum național 7.1. Îmbunătățirea cunoştinţelor (profesorilor, elevilor, conducerii) legate de o anumită disciplină/arie curriculară şi în problematica Uniunii Europene 100%

7.2. Existența activităţilor de evaluare (eventual integrată) a elevilor care să valorifice în termeni de progres şcolar aceste achiziţii 100%

7.3. Existența unui impact corespunzător în dezvoltarea abilităților de comunicare într-o limbă străină 85%

7.4. Existența activităţilor de evaluare a elevilor care să valorifice, în termeni de progres şcolar, aceste achiziţii 85%

7.5. Îmbunătăţirea abilităţilor de utilizare a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţie (a profesorilor, elevilor, conducerii) reflectată de evaluarea de progres 95%

7.6. Îmbunătăţirea dialogului intercultural reflectată de evaluarea de progres și rapoartele instituției beneficiare 85%

7.7. Îmbunătăţirea comunicării intra- și inter-instituționale reflectată de evaluarea de progres și rapoartele instituției beneficiare 100%

7.8. Îmbunătăţirea implementării de metode pedagogice eficace în recuperarea eșecului școlar reflectată de evaluarea de progres și rapoartele instituției beneficiare 95%

7.9. Îmbunătăţirea managementului instituţiei reflectată de evaluarea de progres și rapoartele instituției beneficiare 90%

7.10. Îmbunătăţirea motivaţiei elevilor privind învăţarea reflectată de evaluarea de progres și rapoartele instituției beneficiare 90%

7.11. Îmbunătăţirea motivaţiei cadrelor didactice în ce priveşte predarea reflectată de evaluarea de progres și rapoartele instituției beneficiare 90%

7.12. Îmbunătăţirea capacității de gestionare a relaţiilor (între cadrele didactice şi elevi, între elevi, între cadrele didactice, între instituţie şi comunitatea locală...), reflectată de evaluarea de progres și rapoartele instituției beneficiare

90%

7.13. Îmbunătăţirea succesului şcolar al elevilor şi rezultatele şcolare ale acestora, reflectată de evaluarea de progres și rapoartele instituției beneficiare 80%

8. Autoevaluarea progresului prin intermediul parteneriatului - instrumentele de autoevaluare puse la dispoziție coordonatorului de parteneriate Comenius /Leonardo da Vinci reprezintă model și resursă pentru elaborarea instrumentelor destinate autoevaluării instituționale

69,09%

8.1. Existența unei strategii de autoevaluare a progresului 75% 8.2. Integrarea rezultatelor în noile oportunităţi ale şcolii reflectată de evaluarea de progres și rapoartele instituției beneficiare 75%

8.3. Strategia a fost evaluată (relaţia cu CEAC, ISJ, MECTS) 65% 8.4. CEAC s-a implicat în elaborarea sistemului de evaluare şi în crearea instrumentelor folosite 40%

8.5. Utilizarea instrumentele de evaluare MICE, M-Tool SET sau alte instrumente create în acest scop 65%


Pag. 45 / 180


% relevanță

8.6. Aprecierea relevanței acestor instrumente pentru evaluarea instituţională pe criteriile ARACIP 70%

8.7. Rezultatele evaluării sunt relevante pentru rezultatele parteneriatului 75% 8.8. Disponibilitate pentru măsuri reglatorii 75% 8.9. Asigurarea feedback-ului către participanţi 70% 8.10. Impactul evaluării asupra nivelului de implicare a celor din echipă 75% 8.11. Eficacitatea măsurilor reglatorii ca urmare a punctelor slabe identificate în urma evaluării 70%

9. Diseminarea - strategiile de evaluare și de disminare, deși anterior nu exista o practică a elaborării lor, s-au dovedit foarte utile ca instrumente de promovare a școlii, astfel că, fără excepție o corectă și constantă diseminare a adus beneficii unităților de învățământ pe temen mediu și lung și rezulatele au contat la acordarea certificatului de ȘCOALĂ EUROPEANĂ; - de altfel activitatea de diseminare adică de asigurare a vizibilității proiectelor finanțate prin programe europene, dar și asigurarea contextului de transfer de bune practici, este obligatorie prin clauzele contractuale, neputându-se face rabat de la această sarcină; - Concursul Național MADE FOR EUROPE facilitează școlilor contextul de diseminare; - organizarea/găzduirea de sesiuni de diseminare a proiectelor trebuie extinsă de la momentul reuniunilor de proiect la evenimente speciale dedicate diseminării și care nu cade exclusiv în sarcina Inspectoratului Școlar Județean, decât pentru proiectele pe care această instituție le gestionează; - în general școlile participante la studiu sunt mulțumite de diseminare, cu observația că aceasta nu este suficientă în măsura în are diseminarea trebuie să fie vizibilă în special la nivel zonal și județean;

78,57%

9.1. Prezentarea experienţei dvs. altor instituţii / organizaţii? (precizaţi când, unde, cum şi cui). 100%

9.2. Potenţialul de transferabilitate al rezultatelor proiectelor/parteneriatelor finanțate din fonduri nerambursabile 100%

9.3. Există un plan de diseminare a rezultatelor proiectelor/parteneriatelor finanțate din fonduri nerambursabile 100%

9.4. Gradul de satisfacție asupra planului de diseminare 55% 9.5. Disponibilitatea pentru a îmbunătăți maniera de diseminare a rezultatelor 45% 9.6. Participare la conferinţele de diseminare organizate semestrial de ISJ Cluj pentru prezentarea rezultatelor, participare la Concursul ,,Made for Europe,, a produselor proiectelor/parteneriatelor finanțate din fonduri nerambursabile

75%

9.7. Participare la diseminare prin mesaje email trimise grupului ISJ_Cluj_Programe_comunitare, aflat la adresa web: http://groups.yahoo.com/group/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/

75%

10. Valorizarea - (valorificare, transfer de bune practici, exploatarea rezultatelor) Potrivit definiției de pe pagina web a Comisiei Europene, tradusă la scara rezultatelor proiectelor din școală, valorizarea înseamnă diseminarea și pilotarea practicilor celor mai inovatoare, exploatarea lor în contexte diferite față de contextul în care au fost implementate initial (alte școli, instituții) și încorporarea lor treptată în sistemele formale și informale de educație și formare profesională, în metodele folosite și în experiența de învățare a fiecăruia, fie el cadru didactic sau elev. Valorizare = diseminare + exploatarea rezultatelor proiectelor. Rezultate nu înseamnă doar produsele finale ale proiectului, ci și practici, procese și experiențe (drept pentru care și proiectele de mobilitate pot fi valorizate). Diseminare = un proces planificat prin care se furnizează informații privind rezultatele proiectelor către actori cheie. Exploatare = un proces planificat prin care să fie convinți atât indivizii, cât și factorii de decizie să adopte rezultatele proiectelor și să le utilizeze în proiecte locale, regionale, naționale și europene.

100%


Pag. 46 / 180


% relevanță

Multiplicarea sau dimensiunea practică a valorizării: în acest caz, se urmărește printr-o strategie structurată, ca utilizatorii finali sau beneficiarii să-și însușească rezultatele proiectelor. „Mainstreaming-ul” sau dimensiunea politică a valorizării: un proces planificat prin care se încearcă integrarea rezultatelor obținute în politicile locale, regionale, naționale sau europene. Doar o mică parte dintre școlile care beneficiază de experiențe europene le valorifică educațional în produse educaționale transferabile ca bune practici și auxiliare didactice, și dintre acestea doar câteva participă la Concursul Made for Europe – instrument creat și susținut financiar de MECTS pentru a sprijini școlile în asigurarea contextului de transfer de bune practici. Din anul școlar următor va deveni obligatorie participarea tuturor școlilor beneficiare de finanțare europeană prin programe UE pentru educație și formare să participe la faza județeană a Concursului Național ,,Made for Europe,,. În general există o reticență în aprecierez necesității unei strategii de exploatare a rezultatelor parteneriatelor, relația dintre experiența profesională trăită și cantitatea de schimbare fiind încă nedeterminabilă. 10.1. Potențialul de transferabilitate al rezultatele proiectului altor instituţii, comunităţii locale sau la nivel naţional 100%

10.2. Relevanța rezultatelor finale ale parteneriatului/lor pentru obiectivele LLP, POSDRU şi obiectivelor ofertei manageriale/planului de dezvoltare instituţională 100%

10.3. Abordări novatoare în valorizarea rezultatelor proiectului/parteneriatului finanțat din fonduri nerambursabile 100%

10.4. Conștientizarea beneficiilor instituționale ale valorizării rezultatelor parteneriatelor 100% 10.5. Calitatea startegiei de exploatare a rezultatelor parteneriatului 100% 11. Dificultăţi În general dificultățile sunt împărtașite pe canalele de comunicare cu ANPCDEFP/OIPOSDRU, experții /ofițerii de proiect sprijinind fără excepție beneficiarii în depășirea oricărui obstacol. În general parteneriatele școlare nu sunt durabile, relația dintre școlile partenere întrerupându-se odată cu încheierea finanțării. Necesitatea unei strategii de durabilizare a parteneriatelor bilaterale cu toate școlile din parteneriatele finațate prin Programul Sectorial Comenius este esențială, o astfel de strategie se poate centra, începând cu anul școlar 2011-2012, pe oportunitatea oferită de MOBILITĂȚILE INDIVIDUALE PENTRU ELEVI: http://www.llp-ro.ro/llp.php?id=254&d=41

10.83%

11.1. Au existat obstacole în timpul finanţării parteneriatului 25% 11.2. Nu este posibilă viabilizarea parteneriatului/lor 15% 11.3. Incapacitate de împărtășire a problemelor cu toți cei implicați în parteneriat/e 5% 11.4. Incapaciatte de mobilizare în depășirea dificultăților 10% 11.5. Impact semnificativ al dificultăților asupra planului inițial de implementare 5% 11.6. Rezistență la schimbare 5% Valorile indicatorilor atinși pe fiecare componentă în parte: 1. Domeniul INFORMARE OG1. Creşterea accesibilităţii locale a oportunităţilor comunitare de finanţare în domeniul educaţiei şi formării din perioada 2007-2013


Pag. 47 / 180

Indicatori 2011-2012

Nr. proiecte depuse: 35 parteneriate școlare multilaterale Comenius 6 parteneriate școlare bilaterale Comenius 2 proiecte de mobilitate Leonardo da Vinci, IVT 7 proiecte de parteneriat Leonardo da Vinci 6 vizite pregătitoare 56 de cereri de finanțare pentru burse Comenius Nr. proiectelor finanţate: 14 parteneriate școlare multilaterale Comenius (6 proiecte – 2010-2012, 8 proiecte – 2011-2013) 1 parteneriat școlar bilateral Comenius (2011-2013) 5 proiecte de parteneriat Leonardo da Vinci 1 proiect Transfer of Inovation Leonardo da Vinci 6 vizite pregătitoare 1 vizită de studiu 16 de proiecte prin FSE Volumul finanţărilor: - 216.000 euro prin Programul Sectorial Comenius, - 370.000 prin Programul Sectorial Leonardo da Vinci - volumul finanțărilor prin POSDRU pentru proiectele derulate la nivelul ISJ, CCD și rețelei școlare clujene: 57.175.329,17 lei, valoare totală plăți efectuate: 12.222.083,47 lei Diversitatea fondurilor accesate: maxim posibilă Nr. produselor educaţionale: 22 de produse educaționale

2. Domeniul COORDONARE OG2. Asigurarea criteriilor privind conformitatea şi calitatea tuturor activităţilor printr-o eficientă coordonare a acţiunilor pe care şcolile şi personalul didactic din judeţ le organizează în cadrul programului LLP, FSE, eTwinning, precum şi a activităţilor de diseminare a bunelor rezultate Indicatori 2011-2012

Nr. mobilităţilor cu rapoarte de mobilitate: 22 mobilități Nr. total de mobilități: 146 de mobilități la care au participat: 126 de cadre didactice, 52 de directori, 76 de elevi, Nr. activităţilor de diseminare: 25 de activități de diseminare care au avut loc în tot atâtea unități de învățământ Nr. reuniunilor de proiect organizate de şcoli clujene: 7 (Grup Școlar ,,Aurel Vlaicu,, Cluj-Napoca, Școala Viișoara, Școala ,,Andrei Șaguna,, Turda, Colegiul Tehnic ,,Ana Aslan,, Cluj-Napoca, Colegiul Tehnic ,,Napoca,, Cluj-Napoca, Școala ,, Constantin Brâncuși,, Cluj-Napoca, Grupul Școlar ,,Constantin Brancuși,, Dej) Gradul de atingere a obiectivelor parteneriatelor şcolare: 100% Nr. produselor educaţionale: 22 de produse educaționale Nr. de web site-uri de promovare a produselor, rezultatelor, conţinuturilor acţiunilor derulate prin LLP, FSE, eTwinning: 16 website-uri noi

3. Domeniul CONSULTANŢĂ & FACILITARE OG3. Optimizarea adresabilităţii informaţiilor despre oportunităţile comunitare de finanţare în domeniul educaţiei şi formării din perioada 2007-2013 Indicatori 2011-2012

Nr. profesorilor beneficiari: 352 de cadre didactice Nr. ore de consultanţă: 208 ore Nr. de şcoli care au beneficiat de informaţie europeană: 232 de școli

4. Domeniul FORMARE OG4. Formarea competenţelor specifice scrierii de proiecte şi managementului de proiect Indicatori 2011-2012

Nr. profesorilor beneficiari: 54 de cadre didactice Nr. cursurilor de formare: 2 Nr. activităţilor de diseminare: 25 de activități de diseminare care au avut loc în tot atâtea unități de învățământ

5. Domeniul PLANIFICARE, ORGANIZARE OG5. Optimizarea planificării şi organizării accesului la apelurile la propuneri


Pag. 48 / 180

Indicatori 2011-2012

Nr. profesorilor beneficiari: 54 de cadre didactice Nr. activităţilor de diseminare: 25 de activități de diseminare care au avut loc în tot atâtea unități de învățământ Nr. activităţilor de informare: 143 Nr. de profesori promotor: 251

6. Domeniul MONITORIZARE & RAPORTARE DE PROGRES OG6. Asigurarea cadrului standardizat de calitate al implementării proiectelor comunitare în domeniul educaţiei şi formării Indicatori 2011-2012

studiu anual de impact inclus în raportul anual: realizat nr. de școlli care au participat la studiul anual de impact: 15 nr. de mobilități transnaționale valorificate educațional: 71 nr. de produse valorificabile educațional: 22 nr. de produse premiate: 3 (național), 15 (județean)

7. Domeniul DISEMINARE, VALORIZARE OG.7. Creşterea relevanţei activităţilor locale în contextul iniţierii, implementării, valorizării, valorificării practicilor educaţionale inovative rezultat al proiectelor comunitare în domeniul educaţiei şi formării Indicatori 2011-2012

Nr. activităţilor: 25 de activități de diseminare care au avut loc în tot atâtea unități de învățământ Nr. de profesori beneficiari: 308 cadre didactice Nr. de elevi beneficiari: 72 de elevi au beneficiat de mobilități Nr. produselor transferabile: 22

8. Domeniul EVALUARE DE PRODUS & IMPACT, SUSTENABILITATE, TRANSFER OG8. Asigurarea transferului de bune practici şi valorificării de produs Indicatori 2011-2012

Nr. produselor educaţionale rezultat al unor proiecte: 22 Nr. de utilizatori: cel puțin elevii școlilor implicați în activități: 728 Nr. activităţilor de diseminare, valorizare: 25 Nr. de noi unităţi de învăţământ care au obţinut CERTIFICATUL DE ŞCOALĂ EUROPEANĂ: 1, 16 unități de învățământ dețin certificatul de ,,Școală Europeană,, la data raportului Nr. de produse premiate: 3 produse premiate transferabile la nivel național, 5 produse prezentate în expoziția națională,

I.5. Dezvoltarea parteneriatului educaţional în managementul descentralizat al unităţilor/ instituţiilor de învăţământ Este o realitate din ce în ce mai evidentă faptul că şcoala nu poate realiza singură un act educaţional eficient, în măsură să pregătească tinerele generaţii pentru a răspunde provocărilor societăţii cunoaşterii, atât prin intermediul educaţiei formale, cât şi nonformale, fundamentată prin activităţi şcolare şi extraşcolare în măsură să răspundă nevoilor de dezvoltare personală şi instituţională. Se impune, deci, necesitatea validării şi concretizării parteneriatului în educaţie care să sprijine şcoala ca organizaţie şi ca instituţie în toate demersurile sale. Managementul descentralizat al instituţiilor de învăţământ oferă şcolii oportunitatea iniţierii şi dezvoltării parteneriatului educaţional, prin implementarea de proiecte educaţionale care sunt rezultatul unor eforturi conjugate ale şcolii cu instituţiile descentralizate ale comunităţii locale, cu organizaţiile descentralizate, agenţii economici, biserica etc. Câştigul unor asemenea iniţiative aparţine tuturor- elevilor, cadrelor didactice, partenerilor, comunităţii locale, răspunzând educării elevilor în spirit european. Cu alte cuvinte, parteneriatul în educaţie este un posibil răspuns dat provocărilor societăţii contemporane care se reflectă direct şi indirect în educaţia formală şi nonformală. În acord cu strategia de dezvoltare a învăţământului preuniversitar clujean, ţinând cont de priorităţile Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj pentru anul şcolar 2011-2012, au fost iniţiate şi implementate o serie de activităţi, în baza încheierii unor parteneriate, protocoale şi acorduri de colaborare, cu societatea civilă, comunitatea locală şi diferite instituţii non-guvernamentale de profil, după cum urmează:


Pag. 49 / 180

1. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj- Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Cluj – Primăria Municipiului Cluj- Napoca, în vederea asigurării climatului de siguranţă civică, în zona unităţilor de învăţământ preuniversitar din municipiul Cluj- Napoca ( protocol de colaborare); 2. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj, în vederea prevenirii criminalităţii şi a delincvenţei juvenile ( protocol de cooperare); 3. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj – Consiliul Judeţean Cluj- Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Cluj, în vederea organizării Programului sport de masă pentru copiii din judeţul Cluj ( protocol de parteneriat); 4. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj – World Vision România, în vederea oferirii de alternative educaţionale, prin activităţi nonformale şcolarilor şi preşcolarilor din judeţul Cluj ( protocol de parteneriat); 5. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Fundaţia Comunitară Cluj, în vederea implementării programului YouthBank ( contract de parteneriat); 6. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Fundaţia Noi Orizonturi, în vederea derulării unor activităţi nonformale în unităţile de învăţământ prin Cluburile Impact (acord de parteneriat); 7. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Clubul Sportiv U.M.F. Cluj, în vederea derulării unor cursuri de majorete în unităţile de învăţământ clujene (protocol de parteneriat); 8. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj – Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie, în vederea proiectării unor strategii eficiente de incluziune educaţională a copiilor dezavantajaţi ( protocol de colaborare); 9. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj -Centrul de Excelenţă -Club Rotary Cluj, în vederea susţinerii elevilor cu aptitudini deosebite ( protocol de colaborare); 10. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj –Facultatea de Chimie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj- Napoca, în ceea ce priveşte pregătirea elevilor din cadrul grupelor de excelenţă ( protocol de colaborare); 11. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului- Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj- Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj- Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Cluj- Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane- Direcţia de Sănătate Publică Cluj- Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie- Asociaţia Femeilor Împotriva Violenţei- Fundaţia Prison Fellowship România, în vederea operaţionalizării echipei intersectoriale locale, pentru combaterea exploatării copiilor prin muncă, a oricărei forme de violenţă îndreptată înspre aceştia şi monitorizarea situaţiei copiilor aflaţi în dificultate ( protocol de colaborare); 12. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Rotary Cluj- Napoca- Inner Wheel Cluj- Napoca- Asociaţia Rotaract Club Cluj- Napoca, în vederea derulării proiectului educaţional pilot de educaţie pentru sănătate ,,Profilaxia dentară’’ ( acord de parteneriat); 13. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Cluj, în ceea ce priveşte întocmirea Planului Comun de Acţiune, pentru prevenirea faptelor antisociale în unităţile de învăţământ din judeţul Cluj ( protocol de colaborare); 14. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Media Kinder S.R.L., în vederea desfăşurării de activităţi extraşcolare în unităţile de învăţământ ( protocol de colaborare); 15. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş- Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj- Şcoala Internaţională Cluj- Colegiul Naţional ,,Emil Racoviţă’’, Cluj- Napoca- Liceul Teoretic ,,Avram Iancu’’, Cluj- Napoca- Liceul Teoretic ,,Gheorghe Şincai’’, Cluj- Napoca- Colegiul Naţional ,,Andrei Mureşanu’’, Dej- Colegiul Naţional ,,Gheorghe Şincai’’, Baia- Mare, Colegiul Naţional ,,Silvania’’, Zalău, referitor la implementarea dimensiunii internaţionale a matematicii ( acord de parteneriat); 16. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa- Năsăud, în ceea ce priveşte desfăşurarea de activităţi de activităţi comune, pentreu dezvoltarea socio- emoţională a preşcolarilor din judeţele menţionate ( acord de parteneriat); 17. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Ingineria Materialelor şi Mediului, pentru organizarea de work-shop-uri educative „Ştiinţele fundamentale, promotoare ale progresului în ingineria materialelor”( acord de parteneriat); 18. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj – Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca, Facultatea de Ingineria Materialelor şi Mediului, Facultatea de Reţele Electrice, Facultatea de Electronică şi Electrotehnică; Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Fizică, Facultatea de Chimie,


Pag. 50 / 180

Facultatea de Biologie, INCDTIM, în ceea ce priveşte organizarea Concursului de experimente şi inventică „Paşi pe urmele lui Edison” ( protocol de colaborare); 19. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Ingineria Materialelor şi Mediului, Facultatea de Reţele Electrice, Facultatea de Electronică şi Electrotehnică; Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Fizică, Facultatea de Chimie, Facultatea de Biologie, INCDTIM, în ceea ce priveşte organizarea Festivalului Ştiinţei – „Ştiinţa pentru toţi, o bucurie pentru fiecare” (protocol de colaborare); 20. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Asociaţia Lean & Vision, în ceea ce priveşte desfăşurarea unor stagii de formare pe specificul educaţie nonformale, ,,Şcoala altfel’’ ( acord de parteneriat); 21. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Asociaţia Junior Achievement Romania, în ceea ce priveşte prevenirea abandonului şcolar în instituţiile de învăţământ preuniversitar clujene ( protocol de colaborare); 22. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Consilul Judeţean Cluj, referitor la dezvoltarea portofoliului de proiecte pentru Strategia de Dezvoltare a judeţului Cluj 2014-2020 şi direcţiile prioritare pe componenta educaţie formale şi nonformale ( protocol de colaborare); 23. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj - Fundaţia pentru o Societatea Deschisă - Centrul Educaţia 2000+ - Centrul de Resurse pentru Comunităţi cu Romi, referitor la colaborarea în domeniul informării cadrelor didactice în legătură cu oportunităţile de finanţare pentru instituţii de învăţământ având elevi proveniţi din grupuri dezavantajate ( protocol de colaborare); 24. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj -Reţeaua europeană eTwinning –Reţeaua şcolară clujeană – Institutul de Ştiinte ale Educaţiei, referitor la platforma europeană a Reţelei ( parteneriat de colaborare); 25. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj -Science on Stage Europe- Reţeaua Europeană a cadrelor didactice care predau ştiinţele, în ceea ce priveşte promovarea, selectarea şi participarea unor profesori din ţară la ediţia a III-a a Festivalului pan-european Science on Stage, Copenhaga ( protocol de colaborare); 26. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Fundaţia Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Rromi, în ceea ce priveşte integrarea minorităţii rrome şi respectarea egalităţii de şanse (protocol de colaborare); 27. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Asociaţia Pakiv România, referitor la implicarea tuturor actorilor sociali în dezvoltarea iniţiativelor regionale şi locale pentru facilitarea accesului la informaţii relevante, privind piaţa muncii şi sprijinirea persoanelor de etnie romă din regiunea nord- vest ( acord de colaborare); 28. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Editura CD PRESS, în vederea derulării Concursului judeţean de cultură generală, ,,Lumea pe care o descoperi’’ şi implementarea Proiectului naţional ,,Şcoli pentru un viitor verde’’ ( acord de parteneriat); 29. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Asociaţia Centrul de Educaţie Internaţională, în vederea derulării proiectului European Education Fair, implementat prin Consiliul Judeţean al Elevilor Cluj ( acord de parteneriat); 30. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj – S.C. Rosal Grup S.A. Bucureşti – Universitatea Babeş- Bolyai, Cluj- Napoca- Asociaţia Centrul Regional Formatest, Cluj- Napoca, în scopul formării unei atitudini sociale responsabile a tinerilor cu privire la colectarea corectă şi selectivă a deşeurilor şi stimularea interesului pentru problemele de mediu cauzate de depozitarea neadecvată a deşeurilor (acord de parteneriat); 31. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Comandamentul Grupării de Jandarmi Mobilă, Cluj- Napoca- Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret, în vederea asumării şi implementării Planului Comun de Acţiune, Spune STOP violenţei!, pentru activitatea de prevenire a faptelor antisociale, în anul şcolar 2011- 2012; 32. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- S.C. România Hypermarche Cora S. A. - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,, Avram Iancu’’ al judeţului Cluj, cu scopul de a oferi alternative educative extraşcolare şcolarilor şi preşcolarilor clujeni, în săptămâna Şcoala altfel, 2-6 aprilie 2012 (convenţie de parteneriat); 33. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea Babeş- Bolyai, Cluj- Napoca, în vederea derulării în comun, prin implicarea consilierilor Centrului Judeţean de Asistenţă Educaţională Cluj (CJRAE), a unor activităţi de consiliere pentru dezvoltarea socio- emoţională a elevilor, în săptămâna Şcoala altfel, 2-6 aprilie 2012 ( acord de parteneriat);


Pag. 51 / 180

34. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj-Primăria municipiului Cluj- Napoca- Asociaţia Green&Wild, în vederea demarării şi implementării proiectului european ,, Apel către Captain Planet’’ ( protocol de colaborare); 35. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Serviciul pentru Imigrări al judeţului Cluj, în scopul colaborării pe plan local, în vederea îndeplinirii sarcinilor ce le revin, potrivit actelor normative în vigoare, în domeniul admisiei şi reglementării şederii străinilor intraţi în România, în scop de studii sau activităţi didactice ( protocol de colaborare); 36. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Şcoala de Muzică ,,Augustin Bena’’ Cluj- Napoca, în vederea colaborării în cadrul Proiectului ,,Flautistico Junior’’ (acord de parteneriat); 37. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Asociaţia InteligenT, în scopul organizării de concursuri de evaluare externă la disciplinele: matematică, limba şi literatura română şi limba franceză, în anul şcolar 2011-2012 ( protocol de colaborare); Privit din perspectiva autonomiei instituţiei de învăţământ, parteneriatul în educaţie a reprezentat şi în anul şcolar 2011-2012, oportunitatea şcolii de a se deschide înspre comunitate, de a valorifica oferta educaţională a comunităţii, pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare cognitivă şi personală a elevilor, prin activităţi şcolare şi extraşcolare, pe componenta educaţiei nonformale . Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj , prin inspectorul pentru educaţie permanentă şi responsabilii de cerc metodic, au realizat monitorizarea derulării activităţilor în parteneriat, prin întocmirea rapoartelor de evaluare în funcţie de specificul acestora. Au fost derulate o serie de campanii educative de prevenire a comportamentelor cu risc, de responsabilizare socială, dar şi o serie de proiecte educative, având drept scop dezvoltarea personală şi emoţională a elevilor, în spiritul cetăţeniei democratice şi al voluntariatului. Nominalizăm, în continuare, cele mai reprezentative acţiuni de colaborare cu societatea civilă, cu ONG-uri şi comunitatea locală, din perspectiva impactului educativ major constatat, în rândul beneficiarilor, în special al elevilor: - Proiectul Informează-te! Pentru sănătatea ta, tu decizi!, iniţiativă implementată de Fundaţia Women Solidarity, cu sprijinul a cinci dintre Inspectoratele Şcolare Judeţene, în scopul prevenirii cancerului de sân, având drept grup ţintă 780 profesori de biologie şi consilieri şcolari şi 5000 de elevi din Cluj, Alba, Braşov, Mureş şi Constanţa; - Ministerul Administraţiei şi Internelor, Agenţia Naţională Antidrog, prin Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj au iniţiat şi dezvoltat ediţia a X- a a Proiectului Naţional Mesajul meu antidrog, pe secţiuni ( Pagină web, Film de scurt metraj, Sport, Eseu literar), adresat elevilor din clasele de liceu, finalizat cu participarea la etapa naţională a echipajului judeţului Cluj. La acţiunile şi campaniile de prevenire a comportamentelor cu risc, demarate de Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj, au participat în anul şcolar 2011-2012 aproximativ 2150 de elevi din judeţ şi 420 de cadre didactice; - Primăria Municipiului Cluj- Napoca şi Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi Direcţia de Sănătate Publică Cluj, au iniţiat şi demarat o campanie pilotde prevenţie, Too smart to start, în vederea reducerii consumului de droguri, alcool şi tutun, pentru 470 de elevi din patru instituţii de învăţământ clujene, care va fi implementată şi în alte instituţii de învăţământ, începând cu anul şcolar 2012-2013; - Asociaţia Preventis din Cluj- Napoca demarat campanii de prevenire a consumului de droguri şi etnobotanice, pe şase module, Calul Troian, parte a Proiectului Prevenire şi consiliere în adicţii în comunitatea clujeană, prin implicarea a 1.670 de elevi din 62 de clase de liceu, în perioada ianuarie- decembrie 2012; - Primăria municipiului Cluj- Napoca, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi Asociaţia Green&Wild, au demarat şi implementat Proiectului European Apel către Captain Planet, implicând un număr de 96 de cadre didactice din 19 şcoli şi 12 grădiniţe. Totodată, un număr de 350 din instituţiile de învăţământ din municipiul Cluj- Napoca au participat la acţiunile cu specific ecologic, ediţia a IV-a, de împădurire şi plantare de arbori în zona B-dului Muncii, Cluj- Napoca, în colaborare cu Primăria municipiului Cluj- Napoca şi Direcţia Silvică Cluj; - Let’s do it Romania, considerat cel mai mare proiect de responsabilizare socială din România, pe componenta educaţiei ecologice şi pentru un mediu sănătos, vizând curăţenia naţională într-o singură zi a implicat un număr de 1764 de elevi din şcolile urbane şi rurale din judeţul Cluj şi peste 550 de cadre didactice;


Pag. 52 / 180

- Asociaţia Şcoli pentru un Viitor Verde, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, au implementat Proiectul Naţional EDUPET, prin dotarea a 83 de instituţii de învăţământ din mediul urban şi mediul rural, din judeţul Cluj cu aparate de compactare a peturilor la cald, generând un concurs naţional de încărcare pe platformă a cantităţilor de peturi compactate, în baza dovezilor primite de la centrele de colectare; - Napoca Rally Academy te învaţă să circuli corect pe stradă, campanie de responsabilizare, în ceea ce priveşte comportamentul rutier, conduita preventivă şi respectarea regulilor generale de circulaţie rutieră, campanie organizată cu sprijinul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj, Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi Primăria municipiului Cluj- Napoca, beneficiarii acestei campanii fiind elevii a 10 licee din Cluj- Napoca şi a câte unui liceu din oraşele Turda, Gherla, Dej, Huedin şi Câmpia Turzii. Au fost prezenţi în sălile de curs peste 1000 de elevi din liceele vizate. Campania s-a bucurat de o largă mediatizare, peste 40 de articole apărute în presa locală scrisă şi online. În acest context, Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj şi Poliţia Rutieră Dej au organizat un concurs de legislaţie rutieră la Grup Şcolar Constantin Brâncuşi, Dej, la care au participat 501 liceeni din Dej, care şi-au verificat cunoştinţele, în vederea obţinerii permisului de conducere; - Şcoala de Valori în parteneriat cu AIESEC România, ca urmare a protocolului de colaborare cu Ministerul Educţiei Cercetării, Tineretului şi Sportului, a demarat la nivelul judeţului Cluj, Proiectul gROW, proiect de educaţie complementară în limba engleză, prin implicarea unor voluntari internaţionali din Estonia şi Brazilia, în trei ediţii, implicând un număr de 527 de elevi de clasa a IX-a, a X-a şi a XI-a, din 10 licee clujene; - Fundaţia Noi Orizonturi, a derulat activităţi cu specific nonformal, în cadrul Cluburilor Impact, implicând un număr de 608 de elevi, care au participat activ la desfăşurarea şi implementarea a 31 de proiecte în folosul comunităţii, la nivelul celor 36 de cluburi de iniţiativă comunitară IMPACT, existente în 34 de unităţi de învăţământ clujene, atât din mediul urban, cât şi din mediul rural; - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,, Avram Iancu’’ Cluj, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, au derulat şi au susţinut activitatea educativă a 27 de cercuri de protecţie civilă, Prietenii pompierilor şi Cu viaţa mea apăr viaţa, în anul şcolar 2011-2012, în unităţile de învăţământ din judeţul Cluj, finalizate cu organizarea unei competiţii, etape judeţene, ale cercurilor de profil niminalizate mai sus; - Autoritatea Naţională de Protecţia Consumatorilor, prin Oficiul de Protecţia Consumatorului Cluj, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj , au organizat şi derulat etapa judeţeană a Concursulul Naţional Alege. E Dreptul tău!’’, echipajul câştigător al judeţului Cluj, obţinând Ptremiul III, la etapa naţională; -Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj- Napoca, Centrul de Strategie pentru Dezvoltare Durabilă Bucureşti şi Expo Transilvania Cluj, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj au facilitat accesul a peste 600 de elevi din instituţiile de învăţământ clujene la Muzeul Deşeurilor, în vederea responsabilizării acestora pentru un stil de viaţă sănătos, în spiritul edcaţiei pentru dezvoltare durabilă ; - Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj, Consiliul Judeţean Cluj şi Autoritatea de Ordine Publică Cluj, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi Consiliul judeţean al Elevilor Cluj, au organizat o tabără de instruire pentru voluntari, la Sângiorz- Băi, judeţul Bistriţa- Năsăud, în perioada 25- 27 noiembrie 2011, la care au participat reprezentanţi ai Consiliului Judeţean al Elevilor şi 53 de elevi din liceele judeţului Cluj, activităţile derulate având drept scop prevenirea violenţei în mediul şcolar, a unor situaţii de risc, dar şi a traficului de persoane; - Expo Transilvania Cluj, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, au desfăşurat campania Fii bun şi de Crăciun, beneficiarii acestei campanii fiind elevii din mediile dezavantajate de la Şcoala cu clasele I- VIII Ploscoş şi Şcoala cu clasele I- VIII Cămăraş, Câmpia Turzii; În acord cu misiunea şi viziunea unităţii de învăţământ, cu strategia de dezvoltare instituţională şi cu nevoile identificate în plan local, au fost iniţiate şi derulate, la iniţiativa conducerii unităţii de învăţământ, campanii şi activităţi de parteneriat educaţional, avizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi cuprinse în Calendarul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare al unităţii de învăţământ, calendar implementat cu sprijinul personalului didactic calificat, al consilierilor educativi şi al diriginţilor, la toate nivelurile de învăţământ- preşcolar, primar, gimnazial şi liceal. Aşadar, mediul educaţional, şcoala, prin intermediul parteneriatului în educaţie devine promotorul stării de bine, a unei calităţi superioare a vieţii, în general şi a actului educativ, în special, prin formarea unor abilităţi, deprinderi şi comportamente de viaţă sănătoase, prin prevenirea şi


Pag. 53 / 180

diminuarea comportamentelor şi a situaţiilor cu risc, dar şi prin încurajarea voluntariatului, a cetăţeniei active şi democratice, a toleranţei, egalităţii şi bunei convieţuiri în spaţiul comunitar. I.6. Activitățile Palatului și Cluburilor Copiilor din județul Cluj 1. Structura organizatorică – elevi înscrişi Palatul Copiilor Cluj-Napoca 5112 elevi sediul central filiala Mărăşti filiala Caps filiala Băişoara Clubul Copiilor Turda 1127 elevi Clubul Copiilor Dej 1168 elevi Clubul Copiilor Câmpia Turzii 516 elevi Clubul Copiilor Gherla 478 elevi Clubul Copiilor Huedin 549 elevi 2. Activităţi organizate -Ziua porţilor deschise - Sediul central - octombrie 2011 -Festivalul Zmeelor, ediţia a XII-a - Băişoara, octombrie 2011 8 judeţe participante, 65 copii -Carnaval de Halloween – Palatul Copiilor – noiembrie 2011 350 participanţi -„Iarna copiilor” – spectacolul sărbătorilor de iarnă – Iulius Mall, decembrie 2011 800 participanţi -Festivalul Naţional „Serbările zăpezii”, ediţia a XI-a - Băişoara, februarie 2012 12 judeţe participante, 1750 de participanţi -tabere de învăţare a schiului: 8 serii, Băişoara, decembrie 2011 - martie 2012 360 copii -Concursul national de karate pentru copii "Cupa Palatului Copiilor Cluj", aprilie 2012 280 participanti -Concursul National "Impreuna intr-o Europa unita", iunie 2012 66 participanti faza finala -Fazele finale ale concursurilor nationale "Educatir pentru cetatenie democratica", "Cultura si civilizatie Europeana", "Creaza-ti mediul", "Avocatul elevului" organizate de MECTS si desfasurate in tabara Baisoara -"Ziua copilariei""-2 iunie 2012, Iulius Mall, spectacol, expozitie cercuri plastice, activitati sportive peste 1000 de participanti -excursii la sfârşit de săptămână la cabanele Băişoara şi Caps 230 copii -cursuri pentru învăţarea înotului 1142 copii -minispectacole şi expoziţii cercuri peste 1350 copii 3. Rezultate obţinute la competiţii naţionale şi internaţionale Competiţii internaţionale: Premii I (Serbia, Cehia, Italia, Germania, S.U.A.): 8 Premii II (Serbia, Italia, Germania): 6 Premii III (Serbia, Germania, Japonia, Macedonia): 11 Competiţii naţionale: Premii I: 23 Premii II: 29 Premii III: 34


Pag. 54 / 180

I.7. Asigurarea vizibilităţii acţiunilor şi măsurilor ISJ Cluj Parteneriate şcolare Comenius Programul de Învățare pe Tot Parcursul Vieții (LLP – Lifelong Learning Programme) s-a dovedit extrem de atractiv pentru școli, încă de la începutul perioadei de programare. Cu toate acestea, 95% dintre parteneriate au optat pentru numărul maxim de mobilități, în care profesorii au o pondere de participare de 79% chiar dacă, mai ales în cazul școlilor cu un număr mai mic de elevi, aceste mobilități afectează desfășurarea programului școlar, fiind mai dificil de asigurat suplinirea cadrelor didactice. Soluția problemei este de a opta pentru un număr mai mic de mobilități, de ex. 12 mobilități în 2 ani, cu o medie de participare/ activitate transnațională de max. 2 pers/activitate. De asemenea se poate opta pentru reuniuni de proiect de 2-3 zile cu cel mult o zi lucrătoare (weekend), în care se poate participa la activitățile școlare, activitățile reuniunii de proiect putând fi programate pentru sâmbătă-duminică.

Componenta cea mai importantă a acestor parteneriate rămâne impactul educațional reflectat în curriculum interdisciplinar, dezvoltarea integrată a competențelor cheie (îmbunătățirea competențelor lingvistice, digitale, de expresie artistică, sociale, antreprenoriale, științifice, etc.) , contextele colaborative de învățare, trasfer de bune practici, diversitate culturală, cetățenie europeană activă. Parteneriate multilaterale Comenius finalizate în 2012 și relevanța fiecăruia pentru prioritățile europene

# Proiecte Beneficiari Perioada de derulare

Relevanța pt. prioritățile europene

1. Colegiul Tehnic Ana Aslan Cluj-Napoca

3E (English, Environment, Europe) 2010-2012 P1, P2, P3,

P4, P5

2. Grup Școlar Constantin Brâncuși Dej

Creating an European Future School 2010-2012 P1, P2, P3,

P4, P5

3. Colegiul Tehnic de Transporturi Transilvania Cluj-Napoca

The Song of the Hammer 2010-2012 P1, P2, P3, P4, P5

4. Grădinița Reformată nr. 1 Csemete Cluj-Napoca

Kezenfogva egyutt Kornyezetunk ertekeinek vedelmeben, az inkluziv pedagogia tukreben (Mână în mână, împreună; Păstrarea valorilor mediului prin prisma pedagogiei

2010-2012 P1, P2, P3, P4, P5


Pag. 55 / 180

incluzive)

5. Școala cu cls. I-VIII Octavian Goga Cluj-Napoca

Taking Care of Planet Earth 2010-2012 P1, P2, P3,

P4, P5

6. Școala cu cls. I-VIII Constantin Brâncuși Cluj-Napoca

An Open Mind for Discovery 2010-2012 P1, P2, P3,

P4, P5

Parteneriate școlare Comenius multilaterale în derulare

# Proiecte mutilaterale Beneficiari Perioada de derulare


1. Scoala Speciala Dej, jud. Cluj Tales from here and there 2011-2013 P1, P2, P3, P4, P5

2. Liceului de Arte Plastice ,,R. Ladea,, Cluj-Napoca

CULTEURCINAE (European cultures through cinema and performing arts)

2011-2013 P1, P2, P3, P4, P5

3. Grup Școlar ,,Aurel Vlaicu,, Cluj-Napoca

EuJOB (Europe I'm Coming - European Job Challenge

2011-2013 P1, P2, P3, P4, P5

4. Școala cu clasele I-VIII "Ion Agârbiceanu" Cluj-Napoca EYE (Explore Your Earth) 2011-2013 P1, P2, P3,

P4, P5

5. Colegiul Național ,,Mihai Viteazul,, Turda AHL (Add Health to Life) 2011-2013 P1, P2, P3,

P4, P5

6. Colegiul Tehnic de Comunicații "Augustin Maior" Cluj-Napoca

Around Europe in 80 days: a bet for a G.E.T(Greener European Town)

2011-2013 P1, P2, P3, P4, P5

Parteneriate școlare multilaterale Comenius noi

# Proiecte Beneficiari Perioada de derulare


7. Școala cu cls. I-VIII ,,Emil Isac,, Cluj-Napoca

ESRA (European Schools Rock Around)

2012-2014 P1, P2, P3, P4, P5

8. Colegiul Tehnic ,,Victor Ungureanu,, Câmpia Turzii

HEC (Homo Economicus) 2012-2014 P1, P2, P3, P4, P5

9. Grupul Școlar ,,Constantin Brâncuși,, Dej

Starting a professional career

2012-2014 P1, P2, P3, P4, P5

10. Liceul Teoretic ,,Ana Ipătescu,, Gherla

Various Career Paths - Let's Turn Challenges into Opportunities to Make Dreams Come True

2012-2014 P1, P2, P3, P4, P5

11. Liceul de Arte Plastice ,,Romulus Ladea,, Cluj-Napoca

PPPP - The "4 Ps" project (Plan to Preserve this Planet)

2012-2014 P1, P2, P3, P4, P5

12. Liceul Teoretic ,,Josika Miklos,, Turda

Cultural Values under Magnifying Glass

2012-2014 P1, P2, P3, P4, P5


Pag. 56 / 180

Parteneriate multilaterale Comenius respinse – buget insuficient /neeligibile1

# Proiecte Beneficiari Motivul respingerii

1. Școala cu cls. I-VIII ,,Avram Iancu,, Dej I Love My Grandparents

Respins de pe lista de rezerva din cauza bugetului insuficient

2. Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca

To become a grown up


3. Colegiul Național ,,George Coșbuc,, Cluj-Napoca

Zusammen am Tisch in Europa - Vergleich der Esskultur und Spezialitaten der Lander in Europa


4. Școala cu cls. I-VIII ,,Andrei Șaguna,, Turda

Mille et un languages de l'enfant


5. Liceul Teoretic ,,Petru Maior,, Gherla

Weather (Weather in school)


6. Colegiul Tehnic de Transporturi ,,Transilvania,, Cluj-Napoca

NOLBAC (Not Only Language But Also Culture)


7.

Școala Specială - Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/ Integrată Cluj-Napoca

A Common Path to Adulthood


8. Școala cu cls. I-VIII ,,Mihai Eminescu,, Dej MAMBO (MAgical Music BOx)

Bugetul programului insuficient

9. Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Cluj-Napoca

Experts academy Bugetul programului insuficient

10. Școala cu cls. I-VIII ,,Constantin Brâncuși,, FC (Fellowship of the Castles) Bugetul

programului 1 Criteriile de calitate al oricărui parteneriat Comenius: 1. Calitatea programului de lucru: Obiectivele parteneriatului sunt clare, realiste şi se referă la o temă relevantă. Programul de lucru este adecvat pentru atingerea obiectivelor şi pentru respectivul tip de parteneriat; sarcinile sunt definite şi distribuite între participanţi în aşa fel încât se pot obţine rezultatele scontate. 2. Calitatea parteneriatului: Există un echilibru între parteneri în ceea ce priveşte implicarea lor în activităţile ce trebuie realizate. Au fost planificate măsuri adecvate pentru a se asigura o comunicare şi o cooperare eficientă. Personalul şi elevii vor fi implicaţi în planificarea, implementarea şi evaluarea activităţilor din cadrul proiectului. 3. Impactul şi valoarea adăugată europeană: Impactul şi beneficiile cooperării europene asupra instituţiilor participante sunt clare şi bine definite şi proiectul este integrat în activităţile instituţiilor participante. Candidatura indică faptul că şcolile participante vor colabora îndeaproape şi vor obţine rezultate care nu ar putea fi obţinute la nivel exclusiv naţional. 4. Diseminarea şi exploatarea rezultatelor: Activităţile planificate pentru diseminarea şi exploatarea rezultatelor sunt relevante şi bine definite. Ele se referă la organizaţiile participante şi, dacă acest lucru este posibil, la o comunitate mai largă.


Pag. 57 / 180

Cluj-Napoca insuficient

11. Școala cu cls. I-VIII ,,Ion Creangă,, Cluj-Napoca MOC (Magic of Colours)


12. Școala cu cls. I-VIII ,,Gheorghe Șincai,, com. Florești

Cultural awareness and expression: dances can teach


13. Liceul Teoretic ,,Apaczai Csere Janos,, Cluj-Napoca

European water - the time of solution


14. Colegiul Tehnic ,,Raluca Ripan,, Cluj-Napoca

Regards socio-culturels sur le cinema europeen


15. Liceul Teoretic ,,Pavel Dan,, Câmpia Turzii Cluj

DifFUSION (Difference and Fusion: Communities in EU Schools - On Preventing Xenophobia and Racism)


16. Liceul Teoretic ,,Gheorghe Șincai,, Cluj-Napoca

Culture Mosaic in the School Garden


17. Colegiul Național Pedagogic ,,Gheorghe Lazăr,, Cluj-Napoca

EUCOM (Active communication for better understanding among Europeans)


18. Școala cu cls. I-VIII ,,Avram Iancu,, Câmpia Turzii Stories That Connect us


19. Școala cu cls. I-VIII ,,Ioan Opriș Turda

NAR (A new approach to reading)


20. Colegiul Tehnic ,,Ana Aslan,, Cluj-Napoca Welcome to Fairyland!


21. Grupul Școlar ,,Alexandru Borza,, Cluj-Napoca

E.L.N.Y (The Europe Landscape narrated by younsters)


22. Școala cu cls. I-VIII ,,Luna de Sus,, com. Florești

LLTA.EU (Let us Learn and Teach Attractively, Easily and Understandably)


23. Colegiul Tehnic ,,Edmond Nicolau,, Cluj-Napoca W&L (Water and Life)


24. Școala Specială ,,Transilvania,, com. Baciu Cluj

Be-EcoActive (Be-EcoActive - Healthy body, healthy mind, and healthy environment)


25. Școala ,,Elf,, Cluj-Napoca Cluj Teenagers in Europe Bugetul programului insuficient

26. Grupul Școlar de Protecția Mediului Cluj-Napoca

The Heritage of Cultures and Traditions in Pluralistic Society - The Influence of the Teachings of John Paul II upon Intercultural Dialogue


27. Liceul Teologic Unitarian What is behind the PISA Bugetul


Pag. 58 / 180

,,Janos Zsigmond,, Cluj-Napoca results? Comparing the results in testing students literacy, their attitude to reading in Finland, Hungary, and Romania, revealing the social and cultural background to aquire the basic life skills and competences

programului insuficient

28. Grupul Școlar ,,Aurel Vlaicu,, Cluj-Napoca

Experiencing Europe: the route to higher education


29. Școala cu cls. I-VIII ,,Avram Iancu,, Turda

TDAM (Traditional dance and music)


30. Școala de Arte și Meserii ,,Poiana,, Turda

POEM (People's Own Emotional Mysteries)


31. Școala cu cls. I-VIII ,,Lia Manoliu,, Cornești Cluj

Happy Family, Happy Child, Successful Education

Candidatura ineligibila - dosarul a fost transmis dupa termenul limita.

32. Școala cu cls. I-VIII ,,Octavian Goga,, Cluj-Napoca

We can learn too.


33. Școala cu cls. I-VIII Tureni We can learn too.


34. Școala cu cls. I-VIII ,,Ady Endre,, Sâncraiu Cluj

Accept me - I am you & you are me


35. Colegiul Național ,,Andrei Mureșanu,, Dej

FTQV (Faire du theatre aux quatre vents)

Numar insuficient de parteneri eligibili

36. Școala cu cls. I-VIII ,,Mihai Viteazul,, Câmpia Turzii,, Cluj

ANIMAWATW (An Image Worths a Thousand Words)


37. Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca

TEDS (Teaching English Deaf Students)


38. Liceul pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca

BlindEmosArt (Expressing Emotions through Tactile Art. A Bridge to Social Inclusion of Blind Students)


Comenius – eTwinning - European Quality Label: Este foarte importante de știut că, parteneriatele școlare multilaterale Comenius, pentru care nu se pot susține financiar datorită constrângerilor programului, pot fi, cu siguranță, viabilizate prin utilizarea platformei eTwinning. Avantajul, valabil și pentru parteneriatele Comenius care primesc finanațare și care sunt înregistrate în platforma eTwinning, este acela că pot beneficia de evaluarea națională și mai apoi europeană de calitate (European Quality Label, evaluare anuala, conform calendarului eTwinning). Toate școlile partenere


Pag. 59 / 180

primesc Certificatul European de Calitate, dacă îl obțin în prealabil și pe cel național, iar cele mai bune proiecte pot fi invitate să participe la Premiile eTwinning, eveniment european, anual, cu impact media singular la nivelul activităților europene din domeniul educației în domeniul preuniversitar, iar profesorii coordonatori sunt premiați. Parteneriate școlare bilaterale Comenius finalizate În anul școlar 2011-2012 nu s-a finalizat nici un parteneriat bilateral. Parteneriate școlare bilaterale Comenius în derulare și relevanța pentru prioritățile europene

# Proiecte bilaterale Beneficiari Perioada de derulare

Relevanța pentru prioritățile europene

1. Liceul Teoretic ,,Gelu Voievod,, Gilău

A Linguistic Milestone to Cultural Diversity 2011-2013 P1, P2, P3,

P4, P5 Parteneriate școlare bilaterale Comenius noi În anul școlar 2012-2013 nu va debuta nici un parteneriat bilateral. Parteneriate școlare bilaterale respinse/neeligibile Proiecte Unitatea de învățământ Motivul

respingerii 1. Școala cu cls. I-VIII ,,Andrei

Șaguna,, Turda Discovering Culture and Developing Citizenship


2. Colegiul Tehnic ,,Anghel Saligny,, Cluj-Napoca

Calendars know everything Bugetul programului insuficient

3. Școala cu cls. I-VIII ,,Nicolae Titulescu,, Cluj-Napoca

DC (Discovering Cultures) Bugetul programului insuficient

I.7.2. Măsuri acompaniatoare - Programul Sectorial Comenius

U4ENERGY – Provocarea Școlii Europene - Şcolile din întreaga Europă sunt invitate să participe la acest concurs captivant şi să-şi demonstreze realizările în ce priveşte optimizarea consumului de energie pentru a contribui la asigurarea unui viitor durabil. http://www.u4energy.eu/ Școli clujene implicate: Proiectul Unitatea de învățământ Coordonator

1. ,,Simplu pentru noi, spectaculos pentru planetă"

ȘCOALA IOAN OPRIŞ, TURDA, RO, clasa: a II a D

Adela Bartha

2. LET'S SAVE ENERGY! ȘCOALA IOAN OPRIŞ, TURDA, RO, clasa: a III Eb

Stanca Baraian Surd

3. Aventurile lui Becusor prin Lumea Energiei

Scoala cu clasele I-VIII Andrei Saguna Turda, Turda, RO, clasa a 2-a B

Gabriela Ileana Crisan

4. Economiseste azi pentru viitor !

Speciala CRDEII, Cluj-Napoca, RO clasele: V-VIII

Oana Saplacan

5. Cele mai bune idei şi demersuri pentru

Colegiul Național "George Baritiu" Cluj-Napoca, RO,

Viorica Mandrut


Pag. 60 / 180

economisirea energiei din cadrul campaniei U4 ENERGY

clasa: aX-a A

6. Măsuri de economisire a energiei şi de combatere a risipei

Colegiul Național Pedagogic "Gheorghe Lazar", Cluj-Napoca, RO clasa: a X-a A

Mihaela Stana

Categoriile concursului sunt următorele: Categoria A: http://www.u4energy.eu/web/guest/category-a Cele mai bune măsuri privind eficienţa energetic Se adresează: Comunităţilor şcolare (profesori, elevi, autorităţi şcolare) sprijinite de autorităţile locale Iroseşte şcoala voastră energia? Faceţi o schimbare, participând la U4energy! Trimiteţi-ne ideile voastre şi dovediţi că vă puteţi ajuta şcoala să devină eficientă din punct de vedere energetic. Elevii şi profesorii, sprijiniţi de comunitatea şi autorităţile locale, sunt rugaţi să proiecteze şi implementeze un Plan de economisire a energiei pentru a reduce consumul acesteia la scoala. Site-ul U4energy va oferi resurse, şabloane (template-uri) şi sugestii pentru a evalua nivelurile de consum energetic. Elevii şi profesorii sunt invitati să discute despre avantajele şi dezavantajele diferitelor opţiuni legate de energie, să ia interviuri actorilor locali cheie şi să colecteze dovezi ale realizărilor lor. Prin participarea la această categorie a concursului, şcolile vor avea beneficii prin economisirea energiei (electricitate şi gaz), a resurselor financiare şi reducerea emisiillor de CO2. De asemenea, participanţii îşi vor schimba comportamentul în sensul optimizării consumului de energie şi vor învăţa cum să economisească bani în mod eficient şi cum să ajute mediul înconjurător. Categoria B: http://www.u4energy.eu/web/guest/category-b Cele mai bune practici pedagogice de sensibilizare în ce priveşte optimizarea consumului de energie Se adresează: Profesorilor Cum vă puteţi face elevii să devină conştienţi de importanţa energiei şi de impactul acesteia asupra mediului? Această categorie a concursulului este adresată profesorilor dornici să se implice! Participanţii vor avea posibilitatea de a-şi prezenta lecţiile de succes despre eficienţa energetică la şcoală prin furnizarea de metodologii, materiale educaţionale şi resurse de predare. Toate informaţiile trebuie detaliate într-un plan de lecţie şi însoţite de imagini sau clipuri video, ca materiale opţionale. Planurile de lecţie trebuie să fie aplicabile şi altor medii culturale şi să fie sustenabile pe termen lung, astfel încât alţi profesori să le poată utiliza din nou. Prin contribuţia la această categorie de concurs, profesorii vor împărtăşi cele mai bune practici pentru a-i motiva pe elevi şi pentru a integra tema eficienţei energetice în alte discipline şcolare. Categoria C: http://www.u4energy.eu/web/guest//category-c Cea mai bună campanie de conştientizare în ce priveşte eficienţa energetică Se adresează: Elevilor îndrumaţi de un profesor Aveţi un mesaj cu privire la eficienţa energetică? Dacă da, promovaţi-vă mesajul referitor la optimizarea consumului de energie. Elevii din şcoli şi licee, îndrumaţi de profesorii lor, trebuie să identifice idei şi acţiuni pentru a încuraja eficienţa energetică. Aceştia sunt rugaţi să organizeze o campanie de sensibilizare în comunitatea lor prin crearea de clipuri video, postere, cărţi poştale, precum şi orice alte materiale de comunicare. Participanţii sunt invitaţi şi încurajaţi să vorbească cu autorităţile locale, să ia interviuri oamenilor cheie din comunitate sau să contacteze mass-media pentru o mai bună promovare a mesajului lor. Rezultatul va fi detaliat într-un plan de comunicare care include fotografii, desene, prezentări multimedia, secvenţe video şi orice alte tipuri de materiale de sprijin, utilizate pentru a ajunge la public.

eTwinning – Comunitatea școlilor din Europa - eTwinning este parte a Programului Sectorial Comenius, programul UE pentru învățământul preuniversitar http://www.etwinning.net/


Pag. 61 / 180

Programul “eTwinning” a fost lansat la 14 ianuarie 2005, ca parte a Programului de învăţare permanentă al Comisiei Europene. Se adresează tuturor şcolilor din învăţământul preuniversitar, tuturor profesorilor, indiferent de disciplina predată, directorilor de unităţi şcolare şi inspectorilor şcolari. Platforma www.etwinning.net oferă: - instrumente pedagogice care integrează noile tehnologii în procesul de învăţare; - apropierea de celelalte ţări participante şi mai buna cunoaştere a acestora; - implicarea în activităţi curriculare comune; - participarea profesorilor la o reţea europeană şi oportunităţi pentru dezvoltare profesională, prin colaborarea în proiecte internaţionale şi prin participarea la seminarii internaţionale de formare/ schimburi de experienţă; - un cadru atractiv de învăţare pentru elevi şi pentru profesori; - recunoaşterea oficială şi o mai mare vizibilitate a activităţii participanţilor la nivel naţional şi european; - premii anuale şi certificate naţionale şi europene de calitate pentru cele mai bune proiecte. Situația distribuției numărului de proiecte de parteneriat școlar eTwinning la nivelul județului Cluj la ultima monitorizare (iulie 2012) se prezenta după cum urmează:

Din totalul de 84 de unități de învățământ, 44% sunt din afara Municipiului Cluj-Napoca, iar 66 de cadre didactice activează prin partenriate active la data monitorizării, fiecare dintre aceștia coordonând un număr de parteneriate variind între 1 și 7 (Iulia Corina Trifu) parteneriate. Din totalul de 290 de parteneriate înregistrate pe platformă, 62 sunt parteneriate active la data monitorizării, reprezentând 21,4% din total, menționând că 6 dintre parteneriate au obținut în 2011 certificatul certificatul European eTwinning Label, 5 în 2010, ș.a.m.d.. Nr. de parteneri variază de la 2 la 290 unități de învățământ din Europa. 66 de cadre didactice clujene sunt antrenate în activitățile celor 62 de parteneriate active, dintre aceștia fiecare coordonează activitatea elevilor derulând în timpul activităților didactice curente, sau în afara orelor de curs, activitățile specifice parteneriatului în unitatea de învățământ valorificând competenele dobândite de elevi nu doar la dsiciplina predată și la alte discipline din cuririculum, evidențiindu-se dimensiunea europeană, caracterul interdisciplinar și inovativ. Parteneriate active prin intermediul platformei eTwinning

# Unitatea de învățământ Titlul parteneriatului european eTwinning

Data înregistrării parteneriatului

1 Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Cluj-Napoca

AUT AUT 21.02.2011

2 Colegiul Economic ,,Iulian Pop,, Cluj-Napoca

MULTILINGUAL LIVING MAGAZINE 27.12.2009

3 Colegiul Național ,,Emil PROJET ENTRE LES ECO-ECOLES 05.01.2009


Pag. 62 / 180



Racoviță,, Cluj-Napoca D`EUROPE

HOW TO USE THE TWINSPACE 12.04.2010 FUN AND MATHS 09.11.2010 ECO SCHOOLS 09.01.2012 FUNNY NUTRITION PROJECT 26.01.2012 HOME SWEET HOME 06.03.2012 TEACHING MATHS AND SCIENCE THROUGH ENGLISH 04.07.2011

4 Colegiul Național "George Barițiu" Cluj-Napoca

SEASONS IN KIDS CRAFTS 20.03.2011

5 Colegiul Național Pedagogic ,,Gheorghe Lazar'' Cluj- Napoca

TOGETHER IN THE LAND OF MATHEMATICS

28.03.2010

TRAVELING THROUGH EUROPE ON OUR OWN ELEARNING-HIGHWAY

31.05.2011

6 Colegiul Tehnic ,,Raluca Ripan,, Cluj-Napoca

ARGUMENTATION WRITING 16.04.2012

7 Colegiul Tehnic "Ana Aslan" Cluj Napoca

ENGLISH, ENVIRONMENT, EUROPE 03.01.2010

8 Colegiul Tehnic de Comunicații "Augustin Maior" Cluj-Napoca

EUROPEAN PODCASTING - THE RADIO OF THE EUROPEAN SCHOOLS

29.12.2009

LA HABITACIÓN DE FERMAT 12.01.2011 EUROVISION SCHOOL FESTIVAL 03.03.2010

9 Colegiul Tehnic de Transporturi "Transilvania" Cluj-Napoca

THE SONG OF THE HAMMER 24.11.2010

10 Grădinița ,,Căsuța Fermecată,, Gherla

HUSVETI SZOKASOK ES HAGYOMANYOK

22.03.2012

11 Grădinița Arici Pogonici, structura 1 Gherla

EASTER ACTIVITIES 19.02.2012

12 Grup Școlar ,,Alexandru Borza,, Cluj-Napoca


13 Grup Școlar ,,Constantin Brâncuși,, Dej

CUISINES OF EUROPE 16.3.2009

OUR OLD TOWN AS PART OF OUR DAILY LIVES 28.04.2009

CREATING A FUTURE SCHOOL 17.01.2010 WE @RE EARTH 24.03.2011 STARTING A PROFESSIONAL CAREER 09.09.2011

STARTING A PROFESSIONAL CAREER 09.09.2011

14 Grup Școlar "Someș" Dej LET´S TALK ABOUT FOOD 03.09.2009

15 Grup Școlar de Protecția Mediului Cluj-Napoca


16 Liceul Teoretic ,,Alexandru MULTILINGUAL LIVING MAGAZINE 27.12.2009


Pag. 63 / 180



Papiu Ilarian,, Dej ATELIER D’ÉCRITURE : ENQUÊTE AU COLLÈGE

07.07.2012

17 Liceul Teoretic ,,Apáczai Csere János,, Cluj-Napoca

THE FUTURE OF EU 06.08.2009

18 Liceul Teoretic ,,Gheorghe Șincai,, Cluj-Napoca

MUSIC IN THE AIR 12.03.2012

19 Liceul Teoretic ,,Petru Maior,, Gherla

SEARCHING FOR SOUND 15.09.2010

20 Liceul Teoretic "Avram Iancu" Cluj-Napoca

NOWING ME, KNOWING YOU 28.11.2010

21 Școala nr. 1 Dej

OUR DIVERSITY THE KEY TO EUROPEAN HERITAGE

10.10.2011

22 Școala ,,Andrei Saguna,, Turda

CREATING A CULTURAL HERITAGE E-GUIDE FOR OUR EUROPEAN PARTNERS

30.12.2008

WHO ARE YOU MATTER 08.06.2011 WHAT A WONDERFUL WORLD

11.09.2011 LET´S LEARN DANISH AND ROMANIAN THROUGH LOCAL HISTORY!

30.09.2011

23 Școala ,,Avram Iancu,, Câmpia Turzii

ME AND MY WORLD 22.07.2010 GREETINGS! 28.07.2011 MY SCHOOL IS COOL

22.08.2011

24 Școala ,,Avram Iancu,, Dej

CHLIEB V EUROPE 08.04.2008 PHOTOS AND PICTURES OF EUROPE 26.01.2010 INFORMATION EXCHANGE VIA COMPUTERS

14.02.2011

SHAKESPEARE ON LINE 02.03.2011 CUISINE, THE HEART OF CULTURE 01.04.2011 BOOKS AND INTERNET 13.05.2011

25 Școala ,,Ioan Opriș,, Turda

PAINTING THE WIND 11.04.2012 TRADITIONS 02.05.2012

26 Școala ,,Ion Creanga,, Cluj-Napoca

E-FRIENDS 28.11.2010 LET´S INTRODUCE A BOOK - THE LITTLE PRINCE

12.12.2010

27 Şcoala "Constantin Brâncuşi" Cluj-Napoca

FUN AND MATHS 09.11.2010

28 Școala "Ioan Bob" Cluj-Napoca


HOW TO USE THE TWINSPACE 12.04.2010 EUROBOOK: JOURNEY AROUND EUROPE 03.10.2008

THE COLORS OF SPRING 20.02.2011 WE @RE EARTH 24.03.2011 MY CULTURE IN THE SHOPPING MALL 05.11.2011 EUROBOOK: JOURNEY AROUND EUROPE 03.10.2008

KIDS´ CHRONICLE, E-MAGAZINE CREATED BY KIDS FOR KIDS

06.11.2011

USING EDUGLOGSTER IN CULTURAL EXCHANGE

05.12.2011


Pag. 64 / 180



MUSIC IN THE AIR 12.03.2012 BAHNFAHREN IN EUROPA - RAIL TRAVEL IN EUROPA

12.04.2012

29 Școala "Mihai Voda" Mihai Viteazu

OUR FAVOURITE FESTIVALS 01.09.2011

30 Școala de Arte si Meserii ,,Poiana,, Turda

PEACE AND TOLERANCE 25.01.2012

31 Școala nr. 1 Gherla - structura 2

EASTER THROUGH THE EYES OF CHILDREN

10.02.2012

THE OLYMPICS FESTIVAL (SPORTS AT SCHOOL)

12.02.2012

HAPPY EASTER, EUROPE! 22.02.2012

32 Școala Panticeu

HOW TO USE THE TWINSPACE 12.04.2010 STUDY THROUGH ICT 30.04.2010 MAKE RECYCLING FUN 18.10.2010

I.7.3. Programul Sectorial Leonardo da Vinci Evoluția nr. de proiecte de parteneriat Leonardo da Vinci (Programul Sectorial Leonardo da Vinci, componentă a Programului de Învățare pe Tot Parcursul Vieții - Lifelong Learning Programme) Nr. de parteneriate Leonardo da Vinci este evident în creștere. Relativ ușor de gestionat, oferind un cadru eficient de comunicare transnațională între unități de învățământ porfesional și tehnic care împărtășesc calificări similare, parteneriatele Leonardo da Vinci sunt o modalitate excelentă de a iniția activități de învățare reciprocă pentru folosirea instrumentelor comune descrise în cadrul Comunicatului de la Helsinki, precum transparența, Cadrul European al Calificarilor (EQF), Sistemul European de Transfer al Creditelor pentru Educația și Formarea Profesională (ECVET), asigurarea calității, a excelenței în dobândirea deprinderilor și competențelor pentru sectoarele cheie. Evoluția nr. de proiecte de mobilitate Leonardo da Vinci În general, stagiile de mobilitate pentru formarea profesională inițială a elevilor din IVT nu se bucură de o atractivitate foarte mare în rețeaua școlară clujeană, situația ar trebui să se schimbe, cu atât mai mult cu cât atractivitatea unei unități de învățământ, care poate oferi stagii de formare profesională în străinătate, este indiscutabilă. Problema este că în mod constant unitățile de învățământ vocațional și tehnic depun proiecte însă calitatea acestora nu le califică pentru a fi finanțate. Deseori sunt invocate următoarele insuficiențe: 1. Calitate insuficientă a programului de lucru: Obiectivele nu sunt clare, nu sunt specifice sunt prea generale, nu sunt realiste sau nu răspund unei necesităţi relevante – dezvoltarea de competențe relevante domeniului de formare profesională vizat de proiect. Programul de lucru nu corespunde atingerii obiectivelor; programul de lucru nu defineşte şi nu distribuie sarcinile/activităţile între parteneri în aşa fel încât se asigură calitatea experienţei dobândite de persoana respectivă.


Pag. 65 / 180

Proiecte de mobilitate Leonardo da Vinci depuse și respinse. Tip Proiecte Unitatea de învățământ

IVT

Grup Școlar ,,Alexandru Borza,, Cluj-Napoca Development of professional skills for a sustainable future

Grup Școlar de Protecția Mediului Cluj-Napoca Clean, clever energy for a suitable future

Colegiul Tehnic "Ana Aslan" Cluj-Napoca

Competenţe Europene pentru domeniul Resurse Naturale şi Protecţia Mediului

Grup Școlar ,,Constantin Brâncuși,, Dej Tineri constructori europeni

Școala de Agenți de Poliție ,,Septimiu Mureșan,, Cluj-Napoca

Stagii de practică pentru elevii Școlii de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” în vederea dobândirii şi îmbunătăţirii cunoştinţelor şi abilităţilor necesare unui poliţist european

Parteneriate Leonardo da Vinci finalizate Proiecte Beneficiari Perioada de

derulare 1. Education initiative visually impaired

women against breast cancer Liceul pentru Deficienți de Vedere Cluj Napoca

2010-2012

2. Let's play chemistry Colegiul Tehnic ”Ana Aslan” Cluj Napoca

2010-2012

3. Objectif compétences et formation: projet Européen de coopération pour la promotion de la formation aux nouvelles compétences dans le secteur automobile

Colegiul Tehnic de Transporturi ”Transilvania” Cluj Napoca

2010-2012

Parteneriate Leonardo da Vinci în derulare Proiecte Beneficiari Perioada de

derulare 1. Training for Professionals working with

individuals with multiple disabilities and visual impairment on finding jobs and opportunities that benefit society

Liceul pentru Deficienti de Vedere Cuj-Napoca 2011-2013

2. Developing youngsters' skills of design, production and sales(marketing) with innovative methods by benefiting from different cultural elements

Colegiul Tehnic ,,Napoca,, Cluj-Napoca 2011-2013


Pag. 66 / 180

Proiecte de parteneriat Leonoardo da Vinci depuse și aprobate După runda de evaluare din februarie 2012 nu există nici un proiect de parteneriat Leonardo da Vinci aprobat. Proiecte de parteneriat depuse - rezevă/respinse2 Proiecte Unitatea de învățământ Rezerve

Grup Școlar "Aurel Vlaicu" Cluj-Napoca

Social Inclusion Techniques in Vocational Education and Training

Respinse

Centrul Școlar pentru Educatie Incluziva Cluj-Napoca

Sharing good practice in the field of psycho-motor development

Colegiul Tehnic "Napoca" Cluj-Napoca TOURISM FOR ALL, ALL FOR TOURISM

Grupul Școlar "Aurel Vlaicu" Cluj-Napoca Prevent Dropout-have Confidence in Future

Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca

The Most Important Skills Required to Obtain Employment in the EU

Scoala de Agenți de Politie ,,Septimiu Mureșan,, Cluj-Napoca

Vocational training as part of education and training of law enforcement officers

Proiecte de TRANSFER DE INOVAȚIE finalizat Unitatea de învățământ Proiecte

1. Școala de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca

Setting-up the center of excellence for initial and continuous training on professional stress management and duty weapons using tactics, based on transfer of innovation from partner countries

Observații relativ la rezultatele accesării Programului Sectorial Leonardo da Vinci: Este de dorit o mai bună orientare a propunerilor de proiect spre criteriile de calitate la evaluarea propunerilor: 1. Calitatea programului de lucru: Obiectivele parteneriatului sunt clare, realiste şi se referă la o temă relevantă. Programul de lucru corespunde atingerii obiectivelor şi este adecvat tipului respectiv de parteneriat; sarcinile sunt definite şi distribuite între parteneri în aşa fel încât rezultatele pot fi atinse şi toţi partenerii sunt implicaţi activ. 2. Calitatea parteneriatului: Implicarea partenerilor în activităţile ce trebuie efectuate este echilibrată. S-au planificat măsuri corespunzătoare pentru a se asigura colaborarea şi comunicarea eficiente. 3. Valoarea adăugată europeană: Impactul şi beneficiile colaborării europene asupra instituţiilor participante sunt clare şi bine definite. 4. Relevanţa Propunerea răspunde obiectivelor programului. Criterii de acordare a grantului 5. Impactul Impactul anticipat asupra ambelor instituţii partenere şi asupra participanţilor individuali este clar şi bine definit. Parteneriatul a definit o metodologie de evaluare a atingerii scopurilor parteneriatului şi a realizării impactului anticipat. 6. Diseminarea şi exploatarea rezultatelor:

2 Se recomandă dezvoltarea ideilor de proiect tinând cont de criteriile de calitate: 1. Calitatea programului de lucru: Obiectivele parteneriatului sunt clare, realiste şi se referă la o temă relevantă. Programul de lucru corespunde atingerii obiectivelor şi este adecvat tipului respectiv de parteneriat; sarcinile sunt definite şi distribuite între parteneri în aşa fel încât rezultatele pot fi atinse şi toţi partenerii sunt implicaţi activ. 2. Calitatea parteneriatului: Implicarea partenerilor în activităţile ce trebuie efectuate este echilibrată. S-au planificat măsuri corespunzătoare pentru a se asigura colaborarea şi comunicarea eficiente. 3. Valoarea adăugată europeană: Impactul şi beneficiile colaborării europene asupra instituţiilor participante sunt clare şi bine definite. 4. Relevanţa: Propunerea răspunde obiectivelor programului. 5. Impactul: Impactul anticipat asupra ambelor instituţii partenere şi asupra participanţilor individuali este clar şi bine definit. Parteneriatul a definit o metodologie de evaluare a atingerii scopurilor parteneriatului şi a realizării impactului anticipat. 6. Diseminarea şi exploatarea rezultatelor: Activităţile planificate pentru diseminarea şi exploatarea rezultatelor sunt relevante şi bine definite. Ele implică toate organizaţiile participante şi, dacă se poate, o comunitate mai largă


Pag. 67 / 180

Activităţile planificate pentru diseminarea şi exploatarea rezultatelor sunt relevante şi bine definite. Ele implică toate organizaţiile participante şi, dacă se poate, o comunitate mai largă. I.7.4. PROGRAMUL NAȚIONAL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE – apelul mai 2009 Solicitantul DMI Titlul proiectului Obiectivul general Parteneri

ISJ Cluj 1.3. e-Formare – competenţe

pentru societatea cunoaşterii POSDRU/87/1.3/S/55336

Gestionarea în consorţiu a unui sistem fezabil şi sustenabil de management al calităţii formării continue, centrat pe asigurarea de competenţe cheie, transferabil la nivel naţional, verificat pentru cel puţin 6000 de cadre didactice din iînvăţămantul preuniversitar din judetul MŞ, regiunea Centru si judeţul CJ regiunea Nord -vest, până în 2013.

ISJ Mureş CCD Mureş CCD Cluj

ISJ Cluj 2.2. Creşterea capacităţii de absorbţie a absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic pe piaţa muncii, prin monitorizarea inserţiei socio-profesionale POSDRU/90/2.1/S/57677

Cunoașterea dimensiunii cantitative şi calitative a inserţiei profesionale a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic, a ratei de continuare a studiilor, precum şi a duratei procesului de tranziţie spre un loc de muncă în calificarea profesională dobândită.

ISJ Vâlcea

ISJ Cluj 1.3. Re-FORM Transilvania POSDRU/87/1.3/S/62274

Obiectivul general al proiectului este contribuţia la cresterea calitatii si adaptabilitatii ofertei de formare profesionala continuă, la nivel tehnic si vocaţional, la cerinţele mediului de afaceri din Macroregiune.

IRCETT Cluj, ISJ Bihor, ISJ Bistrita Nasaud, ISJ Brasov, ISJ Covasna, ISJ Harghita, ISJ Mures, ISJ Sibiu

ISJ Vâlcea 2.1. Cunoasterea gradului de insertie profesionala a absolventilor IPT- o noua abordare a ofertei educationale POSDRU/90/2.1/S/50820

Cresterea ratei de continuare a studiilor si a sanselor de ocupare a unui loc de munca in calificarea dobandita, prin corelarea ofertei educationale din IPT cu aspiratiile individului si cu cerintele de pe piata muncii.

Universitatea „Constantin Brâncoveanu” Piteşti - Facultatea De Management Marketing În Afaceri Economice Râmnicu Vâlcea Institutul National De Cercetare Stiintifica În Domeniul Muncii Si Protectiei Sociale Bucuresti ISJ Cluj CJRAE Cluj-


Pag. 68 / 180

Napoca

ISJ Braşov 1.3. Şcoala românească – mediu incluziv POSDRU /87/1.3/S/63211 – înghețat

Asigurarea accesului la un învățământ adecvat și de calitate pentru elevii cu cerințe educaționale speciale/CES integrați în școlile de masă, prin intermediul dezvoltării profesionale a personalului din aceste unități.

ISJ Cluj

ISJ Călărași

1.3. MAST Networking - calitate în dezvoltarea competenţelor cheie de matematică, ştiinţe şi tehnologii POSDRU 85/1.1/S/58914

Creşterea calitatii educatiei la nivel de sistem şi de furnizor prin dezvoltarea capacitatii unitătilor scolare de a dezvolta competentele cheie în domeniul Matematicii Stiintelor si Tehnologiilor (MaST).

ISJ Cluj

FRCCF Cluj 2.2. Vreau să termin şcoala şi eu! POSDRU/91/2.2/S/61473

Obiectivul general al proiectului este facilitarea accesului la educatie si cresterea nivelului de educatie al elevilor care provin din medii defavorizate si sunt in risc de abandon scolar sau in risc de esec scolar, in vederea includerii viitoare a acestora pe o piata a muncii care necesita forta de munca din ce in ce mai flexibila si mai bine pregatita.

UBB, ISJ Cluj, ISJ Alba, ISJ Satu- Mare, ISJ Bihor

FDP Bucureşti

2.2. Parteneriat multiregional pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii POSDRU/91/2.2/S/53701

Prevenirea părăsirii timpurii a şcolii de către elevii cu risc, din patru regiuni din România.

FDP Dâmboviţa; FDP Cluj; DGASPC, Sector 3, Bucureşti ISJ Dâmboviţa ISJ Cluj Fundaţia Inimă de Copil CDO Opere Sociali (Italia) SOTAS Volontari per il Servizio Sociale/ SOTAS voluntari pentru Servicii Internaționale (Lituania)

UBB Cluj 2.2. Dezvoltarea emoţională şi socială armonioasă a copiilor preşcolari care provin din medii dezavantajate în scopul prevenirii fenomenului de părăsire timpurie a şcolii

Dezvoltarea si implementarea de servicii integrate de preventie primara si tertiara pentru copiii prescolari care provin din medii dezavantajate în scopul prevenirii si reducerii fenomenului de parasire

ISJ Cluj ISJ Alba


Pag. 69 / 180

POSDRU/91/2.2/S/59988 timpurie a scolii.

Fundația LERIS

2.1. Training orientat spre practică prin firmă simulată/de exercițiu. POSDRU/90/2.1/S/61851

Facilitarea tranziţiei de la şcoală la viaţa activă şi creşterea şanselor de ocupare a viitorilor absolvenţi, prin firma de exerciţiu şi activităţi de evaluare şi consiliere vocaţională

Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iași Universitatea „Al. I. Cuza” Iași Colegiul Național „Emil Racoviță” Iași Colegiul Național „Petru Rareș” Piatra Neamț Colegiul Național ”Emil Racoviță” Cluj-Napoca

Asociaţia Culturală ArtAct

2.1. Practica artistică – tranziția tânărului artist spre piața muncii POSDRU/90/2.1./S/63100

Proiect pentru artele spectacolului (dans, muzică, artă dramatică) Proiectul are ca şi grup ţintă, elevi şi studenţi din invaţământul preuniversitar vocaţional şi instuţii de invaţământ superior artistice.

Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică ”Octavian Stroia” Cluj –Napoca Liceul de Muzică ”Sigismund Toduță” Cluj-Napoca, ș.a.

I.7.5. COMPETIȚII EUROPENE la care au participat școlile clujene Competiţia EUROSCOLA în România Parlamentul European a creat programul Euroscola pentru a-i informa pe tineri despre procesul de integrare europeană şi pentru a promova participarea lor la construcţia Uniunii Europene. Scopul programului este să îi aducă împreună pe copiii de liceu din cele 27 de state membre, oferindu-le ocazia de a afla cum funcţionează Parlamentul European, dar şi de a se cunoaşte între ei, de a învăţa despre modul de viaţă, despre viziunile şi aşteptările tinerilor din alte state membre ale UE. Vizite la Parlamentul European: Unitățile de învățământ au oportunitatea de a aplica pentru vizite la Parlamentul European, vizitele tematice fiind un instrument ideal de familiarizare a tinerilor cu mecanismele democrației europene. Detalii la: http://www.europarl.ro/view/ro/stagii_vizite/vizite_pe.html . Premiile European Language Label 2012 European Label - Certificatul European pentru proiecte din domeniul predării și învățării limbilor străine - este o inițiativă a Comisiei Europene care își propune să evidențieze și să recompenseze cele mai inovatoare și creative proiecte din acest domeniu. Lansată în anul 1998 în țările membre ale Uniunii Europene, acțiunea s-a bucurat de un real succes, fapt ce a determinat Comisia Europeană să o extindă și în țările aflate în curs de aderare. Începând cu anul 2012 Comisia Europeană va acorda Certificatele individuale European Language Label. Distincția individuală European Language Label reprezintă o recunoaștere a inițiativei și a muncii depuse de cadrele didactice care predau una sau mai multe limbi, diferite de limba lor maternă, cu scopul de a încuraja, de a susține și de a promova educația lingvistică. Acest premiu constituie o componentă a premiilor European Language Label, o initiațivă a Comisiei Europene care recompensează de peste 10 ani inovația și creativitatea în domeniul învățării și predării limbilor în România, scopul Distincțiilor individuale European Language Label este de a face publice realizarile persoanelor implicate în predarea și/sau promovarea limbilor străine din mediul didactic: preuniversitar, academic și din alte institutii implicate în educația adulților, în general.


Pag. 70 / 180

Rezultatele ediției 2011 a competiției: În 2011 Inspectoratul Școlar Județean Cluj a fost premiat de către Comisia Europeană cu distincția EUROPEAN LANGUAE LABEL pentru proiectul de promovare a limbilor străine: Come with Us in Dramaland. Premierea avut loc la București la Reprezentanța Comisiei Europene în România, în 16 martie 2012. I.7.6. Campanii de informare la dispoziția școlilor clujene Acces la informația europeană Strategia de comunicare și informare pentru componenta adresată programelor europene pentru educație și formare include accesibilizarea informației utile pentru unitățile de învățământ prin intermediul unui grup de discuții specializat, ISJ Cluj Programe comunitare accesibil doar membrilor înscriși la adresa: http://groups.yahoo.com/group/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/. În prezent grupul are 253 de membri, din circa 240 de unități de învățământ, CCD, ISJ. Desemnarea în fiecare unitate de învățământ a unui cadru didactic responsabil de diseminarea informației accesibilizate prin intermediul acestui grup permite unităților de învățământ clujean accesul în timp real la oportunități de parteneriat european, informații specializate și formate standardizate pentru proiectele în implementare, formate agreate de ANPCDEFP. Campania EUROPA CASA NOASTRĂ EUROPA, CASA NOASTRĂ este o campanie de informare şi comunicare anuală menită să transpună priorităţile de comunicare ale Comisiei Europene în mediul şcolar. Campania este derulată de Chelgate în numele Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Campania îşi propune să informeze elevii şi profesorii cu privire la proiectul de integrare europeană (istoria, prezentul şi viitorul acestuia), priorităţile de comunicare ale Comisiei Europene, dar şi informaţii care îi privesc direct (posibilitatea de a studia şi de a lucra în statele membre, implicarea în activităţi de voluntariat, schimburi între tineri, participarea la internship-uri). Campania este deschisă tuturor şcolilor (primare şi gimnaziale), precum şi liceelor din România. Elevii participanţi trebuie să fie coordonaţi de învăţători sau profesori. Rezultatele Concursului Lider European: Premiul II - Colegiul Tehnic "Ana Aslan" Cluj-Napoca. Evaluarea rapoartelor încărcate de către cadrele didactice pe website-ul campaniei în anul școlar precedent a stabiilit ca 25 de profesori coordonatori să beneficieze de o vizită a instituțiilor europene la Bruxelles, printre aceștia regăsindu-se și doamna profesoară Dr. Arghiuș Corina (Cluj-Napoca). 24 de școli din județul Cluj au participat la Campania de Informare EUROPA, CASA NOASTRĂ:

1. Colegiul Tehnic "Victor Ungureanu" din Câmpia Turzii, 1. Colegiul Național Pedagogic ,,Gheorghe Lazăr,, Cluj-Napoca, 2. Școala "Mihai Vodă", MIHAI VITEAZUL 3. Școala "Avram Iancu" DEJ, 4. Școala ,,Liviu Rebreanu,, CLUJ-NAPOCA, 5. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII ,,AVRAM IANCU,, CÂMPIA TURZII, 6. Școala ,,Ioan Opriș,, TURDA, 7. Școala cu cls.I-VIII Călățele, 8. Școala cu clasele I-VIII ,,Nicolae Iorga,, CLUJ-NAPOCA, 9. Școala cu clasele I-VIII ,,Avram Iancu,, TURDA, 10. Școala cu clasele I-VIII Tureni, 11. Școala cu clasele I-VIII, Borșa, 12. Școala "Gheorghe Șincai" Florești 13. Colegiul Tehnic "Ana Aslan" CLUJ-NAPOCA 14. Școala ,,ALEXANDRU VAIDA VOEVOD,, CLUJ-NAPOCA 15. Colegiul Tehnic de Comunicații "Augustin Maior" Cluj-Napoca, 16. Grădinița ,,Arici Pogonici,, GHERLA, 17. Colegiul National "George Baritiu"CLUJ-NAPOCA, 18. Școala cu clasele I-VIII Câțcău, 19. Colegiul ,,Emil Negruțiu,, TURDA, 20. Școala ,,IULIU HAȚIEGANU,, CLUJ-NAPOCA,


Pag. 71 / 180

21. LICEUL TEORETIC MIHAI EMINESCU, CLUJ-NAPOCA, 22. Școala ,, TEODOR MURĂȘANU,, TURDA, 23. SCOALA CU CLASELE I-VIII ,,NICOLAE TITULESCU,, CLUJ-NAPOCA,

I.8. Implementarea planurilor operaţionale de prevenire a violenţei şi creşterea siguranţei elevilor Strategia judeţeană de acţiune, privind reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj, elaborată de Comisia judeţeană de combatere a violenţei în mediul şcolar, prin decizia inspectorului şcolar general, a urmărit atingerea unor indicatori de reuşită, în temeiul obiectivelor şi activităţilor propuse în conformitate cu strategia judeţeană, prin implementarea, la nivelul instituţiilor de învăţământ, a Planurilor operaţionale de prevenire a violenţei în mediul şcolar, pentru creşterea siguranţei şi a securităţii elevilor. OBIECTIV 1: Crearea unui climat securizant în unităţile de învăţământ şi în proximitarea acestora. INDICATOR: Elaborarea şi respectarea în fiecare unitate de învăţământ a planurilor operaţionale de prevenire şi reducere a violenţei. Reducerea cu 5 % a cazurilor de violenţă în mediul şcolar. Acţiuni specifice: 1. Verificarea respectării prevederilor din Regulamentul Intern şi a procedurilor specifice de gestionare a situaţiilor de violenţă. 2. Organizarea de către unităţile de învăţământ a unor campanii de informare care să ducă la creşterea gradului de responsabilizare a elevilor, în ceea ce priveşte securitatea personală, atât în şcoală, cât şi în perimetrul acesteia. 3. Monitorizarea asigurării securităţii elevilor şi a personalului didactic, didactic- auxiliar şi nedidactic în incinta unităţii de învăţământ. OBIECTIV 2: Consilierea psiho-pedagogică a elevilor, a cadrelor didactice, a părinţilor, privind gestionarea situaţiilor de violenţă. INDICATOR: Participarea la cel puţin o activitate de consiliere a reprezentanţilor elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor din fiecare unitate de învăţământ. Acţiuni specifice: 1. Organizarea unor activităţi de formare şi diseminare cu membrii structurilor submanageriale din unităţile şcolare, reprezentanţi ai părinţilor şi ai elevilor. 2. Monitorizarea şi evaluarea impactului atelierelor de formare, în ceea ce priveşte eficienţa gestionării unor situaţii conflictuale. 3. Elaborarea, validarea şi aplicarea unor instrumente de monitorizare a fenomenului de violenţă în şcoală. 4. Elaborarea şi derularea unor programe de asistenţă individualizate sau de grup a elevilor cu potenţial violent. 5.Iniţierea unor programe destinate părinţilor, având drept scop identificarea dificultăţilor de adaptare a copiilor la mediul şcolar. 6.Realizarea unor campanii de informare a părinţilor în ceea ce priveşte disciplinarea pozitivă. 7.Organizarea unor dezbateri pe tema non-violenţei în şcoală, prin forme de comunicare interactive profesor- elev, elev- elev, profesor- conducerea şcolii. 8.iniţierea unor programe de dezvoltare personală, în ceea ce priveşte formarea unei atitudini tolerante şi a unui comportament de înţelegere şi acceptare reciprocă. OBIECTIV 3: Oferirea de alternative educaţionale pentru petrecerea timpului liber, prin participarea la activităţi extracurriculare, nonformale. INDICATOR: Existenţa în fiecare unitate de învăţământ a unui calendar, cuprinzând programe de activităţi formale, informale, nonformale de valorizare a potenţialului elevilor. Acţiuni specifice: 1. Organizarea unor campanii de responsabilizare a elevilor, privind îmbunătăţirea relaţiilor elev- elev, elev- profesor. 2. Organizarea de cluburi de dezbateri pe tema non-violenţei în şcoală. 3. Realizarea unor concursuri de eseuri şi fotografii, de desene şi afişe pe tema toleranţei şi a nediscriminării. 4. Elaborarea în cadrul unor proiecte şcolare a unor materiale informative, pliante, broşuri, privind prevenirea şi combaterea manifestărilor violente, în spaţiul şcolii şi în proximitatea acesteia. 5. Iniţierea şi realizarea unor activităţi de petrecere a timpului liber prin sport şi activităţi artistice.


Pag. 72 / 180

OBIECTIV 4: Crearea unui sistem de comunicare reală şi eficientă între unităţile de învăţământ şi comunităţile locale, privind prevenirea şi reducerea violenţei. INDICATOR: Existenţa a cel puţin unui parteneriat cu instituţiile şi ONG-urile în fiecare unitate de învăţământ. Acţiuni specifice: 1. Organizarea unor dezbateri, mese rotunde, ateliere, pe teme specifice ( violenţa, discriminarea, drepturile copilului), cu reprezentanţii Poliţiei, Jandarmeriei, Bisericii etc. 2. Organizarea unor campanii antiviolenţă, în parteneriat cu agenţii comunitari. 3. Popularizarea exemplelor de bună practică în mass- media locală şi naţională. În conformitate cu specificul strategiei judeţene pentru anul şcolar 2011- 2012, toate instituţiile de învăţământ au elaborat, prin decizie internă, Planul operaţional de reducere a fenomenului violenţei în mediul şcolar, precum şi procedurile specifice necesare implementării acestuia. Planul operaţional a fost înaintat Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, la solicitarea inspectorului pentru educaţie permanentă, în vederea evaluării şi aprobării acestuia, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Comisia de monitorizare a cazurilor de violenţă, instituită prin decizia conducerii unităţii de învăţământ, a gestionat, la nivelul unităţii şcolare, tipologia şi cazuistica situaţiilor de violenţă în mediul şcolar, prin respectarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar, precum şi a Regulamentului Intern al unităţii de învăţământ, derivat din acesta. Din punct de vedere statistic, ţinând cont de tipologia cazurilor de violenţă, în instituţiile de învăţământ din judeţul Cluj au fost înregistrate o serie de incidente cuprinse în machetă. Abordarea cazuisticii s-a făcut procedural, în conformitate cu gravitatea faptei, prin analiza punctelor de vedere a celor implicaţi, respectiv a situaţiei conflictuale propriu-zise, astfel încât deciziile, sancţiunile aplicate să fie conforme prevederilor metodologice în vigoare, de la mustrarea verbală, la mustrarea scrisă, până la efectuarea unor activităţi în folosul şcolii, consiliere psihologică de specialitate, plata contravalorii daunelor produse, exmatricularea temporară de la cursuri, mutarea disciplinară în altă clasă şi scăderea notei la purtare în cadrul consiliului profesoral al clasei şi în cadrul consiliului profesoral al şcolii ( dacă se impune scăderea notei la purtare sub 7). Aşadar, s-a avut în vederea aplicarea sancţiunilor gradual, în funcţie de tipologia şi gravitatea faptei, cu respectarea strictă a cadrului legal, legiferat, dat de Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar, în conformitate cu Regulamentul de Ordine Interioară al instituţiei de învăţământ şi cu procedurile funcţionale din cadrul comisiei de disciplină şi de combatere a violenţei în mediul şcolar. Analiza obiectivă, discuţiile individuale şi cu grupurile implicate, prin solicitarea de declaraţii scrise de la aceştia, discuţiile cu părinţii celor în cauză şi, după caz, cu psihologul şcolii şi/sau reprezentanţii poliţiei, au constituit fundamentul soluţionării, implicit al aplicării sancţiunilor, conform tipologiei cazurilor de violenţă înregistrate în mediul şcolar. De asemenea, din nevoia monitorizării implementării indicatorilor cuprinşi în Planul operaţional de reducere a fenomenului violenţei în mediul şcolar, s-a solicitat instituţiilor de învăţământ din judeţul Cluj date referitoare la următoarele aspecte, în măsură să definească dinamica fenomenului violenţei în spaţiul şcolii, la nivelul judeţului Cluj, pentru anul şcolar 2011-2012:

a. Măsurile de securitate suplimentare şi procedurile specifice pe care conducerea instituţiei de învăţământ le-a luat în anul şcolar 2011-2012, în vederea creşterii siguranţei elevilor în spaţiul şcolii; b. Numărul parteneriatelor educaţionale cu acest specific derulate în instituţia de învăţământ, în anul şcolar 2011-2012 ( tipul colaborării, obiectivul/obiectivele, durata şi relevanţa acestora din perspectivă formativă); c. Alternativele educaţionale ofertate de către instituţia de învăţământ, având ca scop reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar, cuprinse în calendarul şcolar al activităţilor educative pentru 2011-2012 (scurtă descriere a indicatorilor de reuşită/ activităţi);


Pag. 73 / 180

d. Numărul cadrelor didactice din instituţia de învăţământ care au participat în acest an şcolar la programe de formare pe componenta managementul situaţiilor de criză; denumirea programelor de formare şi numele furnizorul de formare.

Din analiza şi centralizarea datelor pe indicatorii nominalizaţi mai sus, se concretizează următoarele: MĂSURI întreprinse de unităţile de învăţământ din judeţul Cluj, în vederea creşterii siguranţei şi securităţii elevilor în instituţia de învăţământ :

− asigurarea eficientă a pazei unităţii şcolare prin existența personalului de pază la intrarea în şcoală - gardieni publici;

− supravegherea prin sisteme electronice a accesului persoanelor în şcolii; − asigurarea eficientă a serviciului pe şcoală a cadrelor didactice; − limitarea, supravegherea video şi asigurarea zonelor de acces în unităţile de învăţământ; − utilizarea butonului de panică; − alocarea unui capitol specific în R.O.I. referitor la măsurile de siguranță şi protecţie civilă; − precizarea în Regulamentul Intern al şcolii a reglementărilor, privind părăsirea incintei şcolii

de către elevi în timpul programului şcolar, doar pe baza biletelor de voie semnate de dirigente sau director;

− colaborarea cu reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie / ai Jandarmeriei Județului Cluj pentru supravegherea în permanenţă a zonelor şcolilor, a străzilor din apropiere, a traseelor de deplasare a elevilor; prezenţa echipajelor de poliție în zona intrărilor în şcoli, în intervalele orare în care elevii intră sau ies de la cursuri; au fost încheiate parteneriate de profil între Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie al judeţului Cluj şi Jandarmeria judeţului Cluj, Gruparea Mobilă de Jandarmi Cluj;

− solicitarea către Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, cu privire la interzicerea comercializării, deţinerii şi distribuirii de produse etnobotanice în apropierea școlilor;

− demersuri în vederea achiziţionării şi instalării, în unele unităţi, a unui sistem de securitate cu alarmă;

− adoptarea unor însemne distinctive ale şcolii și monitorizarea modului în care elevii se conformează;

− securitatea căilor de acces în școală; − prelucrarea normelor de securitate şi sănătate a muncii; − elaborarea şi implementarea Planului operaţional de prevenire şi combatere a violenţei în

mediul şcolar; − elaborarea şi derularea de proiecte şi programe educative de prevenire şi combatere a

violenţei / delincvenței juvenile; − prelucrarea Regulamentului de ordine interioară în rândul elevilor / a cadrelor didactice

/personalului şcolii /părinţilor, pe bază de proces-verbal; − afişarea în locuri vizibile a modului, programului de utilizare şi funcţionare a cabinetelor

şcolare, a sălilor de clasă, a laboratoarelor şi a sălii de sport; − legitimarea persoanelor străine care vizitează şcoala; − abordarea unei tematici specifice în cadrul orelor de dirigenție; desfășurarea de activități

specifice în cabinetele de consiliere; − colaborarea cu părinții elevilor, în scopul conștientizării acestora cu privire la rolul pe care îl

au în educarea copiilor, din perspectiva dezvoltării spiritului de comunicare, a prieteniei, a toleranţei şi acceptării în relaţia cu persoanele din jurul lor;

− interzicerea introducerii în preajma sărbătorilor de iarnă, în perimetrul unității de învățământ, a oricărui tip de muniție de tip petarde, pocnitori, care, prin acțiunea lor, pot afecta integritatea fizică și psihică a elevilor;

− elaborarea unui program de asistenţă individualizată pentru elevii cu potenţial violent şi monitorizarea acestora în spaţiul şcolii;

− purtarea de către persoanele străine de școală a ecusonului cu inscripţia „VIZITATOR”; − prevenirea incidentelor cauzate de pătrunderea unor persoane străine în școală; − instruiri/ informări referitoare la folosirea numărului de urgenţă 112;


Pag. 74 / 180

PROCEDURI iniţiate şi aplicate în unităţile de învăţământ din judeţul Cluj, privind securitatea şi siguranţa elevilor, în anul şcolar 2011- 2012:

− efectuarea serviciului pe școală de către cadrele didactice şi elevi; − organizarea serviciului de pază; − organizarea activitaților în cămine; − gestionarea şi soluţionarea situațiilor de indisciplină care se soldează cu distrugeri ale bazei

materiale a școlii; − supravegherea şcolarilor și preșcolarilor în timpul pauzelor; − transportul elevilor în condiții de siguranță; − monitorizarea violenţei în mediul şcolar; − securitatea și siguranța elevilor în școală; − monitorizarea fenomenului absențeismului şcolar în rândul elevilor; − acţionarea butonului de panică; − suplinirea profesorilor absenţi; − acordarea primului ajutor prin stoparea sau reducerea hemoragiei în caz de lovire / tăiere; − gestionarea situațiilor de criză – efectuarea exercițiilor de evacuare în caz de incendiu /

protejarea persoanelor în caz de cutremur; − asigurarea securității elevilor pe parcursul activităților extrașcolare – excursii, vizite etc.; − monitorizarea accesului persoanelor străine în şcoală; − intervenția în caz de violență, atât în cazul victimei, cât şi a agresorului; − sănătatea și securitatea în muncă;

De asemenea, există un număr de 102 parteneriate educaţionale încheiate între unităţile de învăţământ şi diverse instituţii locale, deconcentrate şi organizaţii neguvernamentale, având ca obiectiv şi specific reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar, prevenirea delincvenţei juvenile şi a victimizării minorilor . Activităţile nonformale pe tema nonviolenţei în şcoli au fost organizate sub forma unor campanii publice, sesiuni de informări şi analiza unor studii de caz. Totodată, programul de activităţi extraşcolare al instituţiei de învăţământ gestionat de consilierul educativ cu sprijinul conducerii şcolii, orchestrează diverse manifestări educative, implicând de regulă, şi Consiliul Şcolar al Elevilor, cu sopul de a conştientiza populaţia şcolară cu privire la situaţiile cu potenţial risc de violenţă şi modul în care trebuie reacţionat atitudinal. Săptămâna antiviolenţei sau Săptămâna Educaţiei Globale, având acest an tema Atitudini pentru lumea noastră, au fost marcate în majoritatea instituţiilor de învăţământ, conform raportărilor pe care consilierii educativi le-au făcut către inspectorul pentru educaţie permanentă. Aceste manifestări de anvergură la nivelul şcolii au fost completate cu activităţi care au implicat un număr mai restrâns de elevi, două, trei clase de elevi , potrivit nevoilor din punct de vedere psiho- socio- comportamental. De remarcat faptul că un număr de 1043de cadre didactice au urmat cursuri de perfecţonare pe componenta managementul situaţiilor de criză, prin programe acreditate şi/sau neacreditate ale unor furnizori de formare, conform raportărilor făcute de instituţiile de învăţământ. Exemple de bună practică

− Festivalul interjudețean Happy Hippo Show; − Concurs interjudeţean pe secţiuni Ce fel de copil eşti ? − Proiectul judeţean Porţi deschise nonviolenţei ; − Stop traficului de fiinţe umane! - Săptămâna Prevenirii Traficului de Persoane - parteneri

Centrul Regional de Prevenire a Traficului de Persoane, Centrul Raţiu pentru Democraţie, Soroptimist Internaţional Cluj, Inspectoratul de Poliie al Judeţului Cluj, cu participarea a 18 instituţii de învăţământ din judeţul Cluj;


Pag. 75 / 180

Obiectiv strategic II. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient si relevant MĂSURI ȘI EFECTE: II.1. Diagnoza procesului educaţional Analiza calităţii educaţiei din perspectiva monitorizării externe realizate prin inspecţia şcolară – inspecția tematică și inspecția tematică de specialitate Nivel Preprimar Aspecte pozitive Aspecte negative Cauzele şi condiţiile Documentele manageriale sunt corect întocmite; Se respectă precizările şi termenele din legislația în vigoare; Desfăşurarea activităţilor după cerinţele noului Curriculum, concepţia şi spiritul acestuia sunt însuşite de tot mai multe educatoare; Activităţile pe domenii experienţiale sunt integrate cu tot mai mult succes de majoritatea educatoarelor.

Caiete de procese verbale pentru CA şi CP nu sunt numerotate pe fiecare filă în unele grădiniţe; Nu este respectat întotdeauna termenul de transmitere a unor situaţii către ISJ; În anumite situaţii nu a fost făcută alegerea cea mai reuşită în ceea ce priveşte auxiliarele didactice, acestea fiind nepotrivite nivelului grupei sau planificării întocmite de educatoare.

Timp limitat prin nedegrevarea totală sau parţială de normă didactică a directorilor din învăţământul preprimar. Lipsa interesului personal de a schimba rutina didactică, dificultatea unor educatoare de a se descătuşa de covenţional.

Nivel Primar Aspecte pozitive Aspecte negative Cauzele şi condiţiile

Alocarea, la clasele I-IV, a unei ore de lectură distincte în orarul săptămânal la toate şcolile inspectate; Cuprinderea în cadrul documentelor de planificare a conţinuturilor distincte pentru ora de lectură, atât în planificarea anuală, cât şi în proiectarea unităţii de învăţare; Încurajarea citirii, atât a textelor literare, cât şi a textelor nonliterare, în scopul exersării lecturii atât în mod tradiţional, cât şi ca alfabetizare a înţelegerii textului.

Este necesar în cadrul orelor de lectură să se accentueze mai puternic textele nonliterare, precum și să se aleagă unele teme propuse de către elevi, teme care să contribuie la realizarea unei lecturi conştiente şi eficiente. Orele de lectură nu au fost marcate în mod distinct în condica de prezenţă, în planificările semestriale şi în orarele claselor (Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă”) Există unele cadre didactice care se rup greu de metodele clasice, tradiţionale, de activităţile frontale, directe.

În unele clase din ciclul primar spaţiul destinat lecturii este foarte bine organizat, atractiv şi funcţional Şcoala Gimnazială ”Ion Agârbiceanu”, Şcoala Gimnazială ”Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Şcoala Gimnazială ”Avram Iancu” Turda) Învăţătorii au abordat cu seriozitate şi cu profesionalism ora de lectură, conştienţi de importanţa lecturii în formarea elevilor de vârstă şcolară mică. Neaplicarea celor învăţate la cursurile de formare (metode interactive, învăţare prin cooperare etc.) în activitățile de învățare proiectate și desfășurate la clasă.

Nivel Gimnazial și Liceal Aspecte pozitive Conducerile unităților de învățământ dețin documente de proiectare managerială însoțite de proceduri pentru activitățile manageriale importante; S-au respectat indicațiile din Foaia de Parcurs referitoare la introducerea orei de lectură la clasele primare, respectiv a momentelor de lectură la clasele V – XII;


Pag. 76 / 180

S-au aplicat teste inițiale la toate clasele respectându-se structura subiectelor, perioada de aplicare și s-a realizat analiza rezultatelor, indentificându-se aspectele care necesită remediere și s-au introdus ore de pregătire suplimentară conform acestor concluzii; S-au monitorizat disciplinele și cadrele didactice de la care absentează elevii luându-se măsuri concrete, specific complexității unității de învățământ și comunității în care își desfășoară activitatea (ex.Colegiul Național ”George Coșbuc” Cluj-Napoca, Colegiul Național ”Andrei Mureșanu” Dej, Liceul Teoretic ”Alexandru Papiu Ilarian” Dej, Liceul Teoretic ”Petru Maior” Gherla, Liceul Teoretic ”Onisifor Ghibu”, Școala nr. 1 Dej, Școala ”Avram Iancu” Dej) Activitatea în unităţile de învăţământ tehnologic se desfăşoară în conformitate cu legislaţia specific în vigoare, cu strategia naţională de dezvoltare a învăţământului preuniversitar pentru perioada 2007-2013, cu priorităţile instituţionale stabilite prin PLAI, PAS şi ţinând cont de contextual și prioritățile specifice şcolii. Există planuri manageriale ale Consiliului de administraţie, Consiliului profesoral, CEAC, ale Comisiilor metodice şi a celorlalte structure organizatorice și compartimente din şcoală întocmite correct, funcționale și operaționale. (Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară ”Raluca Ripan”, Colegiul Tehnic de Transporturi ”Transilvania”, Colegiul Tehnic ”Edmond Nicolau”, Liceul Teoretic ”Petru Maior” Gherla) Schemele orare de la nivelul fiecărei clase sunt corect elaborate şi facilitează implementarea eficientă a curriculumului. Portofoliile catedrelor/comisiilor metodice sunt în general corect realizate, conțin elementele indicate de ISJ, procesele verbale ale şedinţelor catedrelor/comisiilor metodice descriu activităţile şi analizele rezultate în cadrul acestora. (Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară ”Raluca Ripan”, Colegiul Tehnic de Transporturi ”Transilvania”, Colegiul Tehnic ”Napoca”, Școala Profesională Gherla, Școalile Gimnaziale: Jucu, Geaca, Palatca, ) Multe unități de învățământ liceal au încheiat protocol de colaborare cu Poliţia de proximitate având următoarele obiective: invitarea la orele de dirigenţie a reprezentanţilor Poliţiei de Proximitate şi efectuarea unor razii în localurile din imediata vecinătate a liceelor în timpul orelor de curs; Siguranța și protecția elevilor pe durata programului școlar este asigurată în majoritatea unităților de învățământ prin diverse metode, instrumente și modalități în funcție de specificul local, cum ar fi: introducerea unui sistem de acces în unitate pe baza unor cartele (tag-uri) personalizate (Şcoala Gimnazială ”Avram Iancu” Dej, montarea de camera video pentru supravegherea spațiilor școlare, încheierea de contracte cu firme specializate de pază și protecție, sistem funcțional prin serviciul pe școală (Liceul cu Program Sportiv, Liceul Teoretic ”Onisifor Ghibu”, Colegiul Național Pedagogic ”Gheorghe Lazăr” ). Majoritatea unităților de învățământ au scopuri și politici bine stabilite, realiste și care reflect specificul acestora, astfel încât mangementul este eficient la toate nivelurile (Colegiul Național”Emil Racoviță”, Liceul de Informatică”Tiberiu Popoviciu” Cluj-Napoca, Colegiul Național”Mihai Viteazul” Turda, Liceul cu Program Sportiv, Liceul Teoretic”Onisifor Ghibu”, Liceul Teretic”Petru Maior” Gherla, Școala Gimnazială”Pelaghia Roșu” Mărișel, Școala Gimnazială Căşeiu. Resursele financiare alocate fie prin proiecte naționale, fie prin proiecte județene și/sau locale sunt folosite eficient (ex. Școala Gimnazială Cășeiu, Liceul cu Program Sportiv. În majoritatea şcolilor relaţiile dintre factorii educaţionali (şcoală, părinţi, autorităţi, biserică, agenţi economici, etc.) și autoritățile locale sunt eficiente (Școlile Gimnaziale: Baciu, “Ioan Alexandru” Sânpaul, Gârbău, Aghireș Fabrici, Mera, Cășeiu, Mica, Seminarul Teologic Liceal Ortodox Cluj-Napoca, Liceul cu Program Sportiv Cluj-Napoca, Liceul Teoretic ”Onisifor Ghibu”, Liceul Teologic Reformat, Liceul Teologic Unitarian “Janos Zsigmond”, Liceul Teologic Român-Unit “Inocențiu Micu”, Liceul Teologic Baptisi “Emanuel”, Liceul Teologic Adventist “Maranatha” Cluj-Napoca Aspecte care necesită îmbunătățire Există școli în care condica de prezență nu este semnată la zi. (ex. Școala Gimnazială nr. 1 Dej, Școala Gimnaială Panticeu, Școala Gimnazială ”Avram Iancu” Dej, Colegiul Național ”Andrei Mureșanu” Dej) Există unități de învățământ în care semnăturile cadrelor didactice participante la CP și CA sunt pe anexe în loc să fie la sfârșitul procesului verbal. (ex. Școala Gimnazială ”Avram Iancu” Dej, Colegiul Național ”Emil Racoviță” Cluj-Napoca)


Pag. 77 / 180

În unele unități de învățământ fișele de evaluare ale cadrelor didactice nu sunt semnate de luare la cunoștință și, de asemenea, nici cadrele didactice nu au un exemplar la portofoliul personal (Școala Gimnazială Panticeu, Școala Gimnazială Vad) În registrul de procese verbale de la CP și CA există spații libere (Școala Gimnazială Panticeu) Activitatea profesorilor nu este suficient monitorizată Rapoartele cu absenteismul au fost trimise cu întârziere, uneori (Liceul Baptist Emanuel) În unele cazuri, chiar dacă există în şcoală un cod de conduită, el rămâne doar ca element de prezentare în cazul unei inspecţii, iar cazurile de indisciplină rămân nerezolvate, măsurile care s – ar impune nu sunt luate, astfel în mod indirect se motivează indisciplina. În unele şcoli activitatea comisiei de prevenire şi combatere a violenţei se rezumă doar la întocmirea unui plan, adesea foarte vast de activităţi de prevenire, ori aceste activităţi în realitate nu sunt realizate. Din nefericire în unele cazuri factorii educaţionali ce ar trebui să fie implicaţi în educaţia noii generaţii nu acceptă ideea conlucrării, ba mai mult se arată cu degetul (enunţuri de felul…eu îl îmbrac şi - i dau de mâncare, restul este problema şcolii…eu asigur banii pentru funcţionarea şcolii, în rest nu mă interesează…) În Inspecţia Generală de la s-a constatat că elevii frecventează orele doar în procent de 50% şi au lacune mari în cunoştinţe (Colegiul Tehnic „Napoca”); Însemnele școlare sunt folosite formal. Cauze și condiții identificate

− coordonarea deficitară a catedrei; − dezinteres din partea unor cadre didactice de specialitate; − probleme de autopercepţie a unor profesori, autosuficienţi sau cu probleme atitudinale; − dezinteres din partea elevilor sau părinţilor; − insuficienta responsabilizare din partea unor cadre didactice, comunicare deficitară sau lipsa

comunicării în catedră, insuficienta asistenţă la ore din parte conducerii, a comisiei de calitate, şefi de catedră, sau lipsa interasistenţei şi muncii în echipă la nivelul catedrei.

− resursele financiare limitate (salarii ale profesorilor care să îi motiveze). − coordonarea deficitară a catedrei; − Numar relativ mic de asistenţe la ore/directori (Școala Mica) − Aavizarea doc. de proiectare a cadrelor didactice se face superficial − Rigiditatea in adaptarea CC-grupuri de interese − Orientarea activităţii de educaţie spre grupuri şi nu spre individ − Cultivarea valorilor si atitudinilor nu este sistematic urmărită − Lipsesc programele de educatie a părinţilor − Investitii necorelate cu programul de comasări − comportamentul cadrului didactic clasic, care respinge manifestarea autonomiei elevilor,

defavorizează şi descurajează dezvoltarea acestor aptitudini − Lipsa de comunicare dintre factorii educaţionali, de înţelegere greşită a rolului fiecărui factor,

etc. − Influenţe negative asupra comportamentului elevilor sunt date şi de o mass – medie ostilă în

multe cazuri educaţiei; − Unii diriginţi şi profesori pun prea mare atenţie pe latura instructivă a activităţii, neglijând total

latura educativă; − lipsa obligativităţii manualelelor; − Planul cadru de la tehnice nu permite ofertarea de CDŞ-uri din disciplinele teoretice; − Catedre mozaic, profesori de altă specialitate. − lipsa implicării în cadrul echipei, neparticiparea la activităţile metodice organizate de către

inspectorul de specialitate (limba rromani);


Pag. 78 / 180

B.Calitatea activităţii de predare-învăţare Nivel Preprimar: Aspecte pozitive Aspecte negative Cauzele şi condiţiile Curriculumul aplicat a respectat în structură şi conţinut interdependenţa dintre domeniile de dezvoltare, fiind abordate cu succes domeniile experienţiale. A fost respectat Planul cadru prevăzut pe particularităţi de vârstă astfel încât, s-a realizat parcurgerea interdisciplinară şi integrată a conţinuturilor disciplinare. Jocurile şi activităţile didactice alese au fost abordate în diferite etape ale activităţii zilnice, fiind realizat un mediu educaţional adecvat acestui tip de activităţi şi nelipsind organizarea spaţiului de joc pe centrele binecunoscute. Activităţile de dezvoltare personală au fost bine planificate şi realizate, acestea incluzând rutine, tranziţii şi activităţile din perioada de după-amiază, prezente fiind şi activităţile opţionale. Documentele şcolare au fost corect elaborate atât Caietul educatoarei, cât şi portofoliul acesteia, portofoliile copiilor, Jurnalul grupei, Calendarul grupei, Catalogul grupei etc. Planificările calendaristice şi proiectarea didactică au respectat programul anual de studiu pe temele propuse de curriculum, avându-se în vedere obiectivele cadru şi fiind bine selectate obiectivele de referinţă pe fiecare domeniu. Completarea corectă a documentelor şcolare – în special a caietului educatoarei, conform informaţiilor primite în cadrul Cercurilor pedagogice, programului de formare PRET şi în Comisiile metodice Realizarea unor hărţi de proiect sugestive pentru copii – utilizarea hărţilor de proiecte avizate MECTS elaborate la nivel de ISJ Cluj, disciplina învăţământ preşcolar. Realizarea de activităţi extracurriculare: teatru de păpuşi, vizite, drumeţii în împrejurimile locaţiei grădiniţei. Strategiile didactice şi metodele de predare –învăţare utilizate au avut un caracter diversificat, cu accent deosebit pe metodele activ-participative care au încurajat copiii să exploreze situaţiile de învăţare, fiind stimulaţi spre iniţiativă proprie şi independenţă în acţiune. Se menţionează tactul pedagogic al educatoarelor în eficienta integrare a mijloacelor de învăţământ în activităţi, cât şi comportamentul adecvat al acestora, în ceea ce priveşte atingerea performanţei în

La foarte puține inspecții, realizate în mediul urban, cadrele didactice a demonstrat o oarecare incapacitate în realizarea a rolurilor didactice: proiectare, planificare, conducere, comunicare. Superficialitate în pregătirea unor activităţi didactice pentru prima inspecţie specială în vederea obţinerii definitivării Obiectivele operaţionale nu sunt formulate întotdeauna în termeni de comportament observabil Obiectivele operaţionale formulate nu respectă întotdeauna domeniul experienţial specific la care sunt încadrate Auxiliarele şi fisele utilizate în exces de către unele educatoare Nu este mulţumitoare aplicabilitatea şi transferabilitatea cunoştinţelor competenţele de bază de comunicare în unele cazuri sunt foarte slab dezvoltate, de asemenea şi deprinderea de a forma şi exprima opinia personală, de a rezolva situaţii- problemă, de a adresa înrebări lipsa de interes a unor educatoare faţă de propria formare metodică

Lipsa interesului cadrului didactic pentru activitatea desfăşurată, activitatea desfăşurată anterior într-o grădiniţă cu un post unic de educatoare – imposibilitatea consultării cu alt cadru de specialitatea şi a realizării schimbului de exemple de bună practică. Lipsa de experienţă, timp puţin alocat pregătirii activităţilor Absenţa practicii pedagogice reale în formarea iniţială la unele educatoare Spaţiile reduse ale sălilor de grupă din unele grădiniţe nu permite amenajarea permanentă a centrelor de interese Lipsa de interes a cadrelor didactice pentru perfecţionare, mai ales în mediul rural


Pag. 79 / 180

Aspecte pozitive Aspecte negative Cauzele şi condiţiile activitatea cu preşcolarii, prezenţa elementului creativitate, muncă diferenţiată, gestionarea timpului şi spaţiului. Instrumentele de evaluare utilizate au evidenţiat nivelul de pregătire al copiilor. Aceste standarde au fost consemnate prin realizarea evaluărilor iniţiale şi a celor curente, prin Caietul de observaţii psiho-pedagogice ale copiilor, evaluări semestriale şi portofoliile copiilor. Rezultatele copiilor la evaluarea curentă au fost concretizate prin fişe de lucru individuale şi colective, realizarea unor expoziţii cu lucrări, aprecieri verbale ale educatoarei, oferirea unor stimulente didactice etc. Nivel primar Aspecte pozitive Aspecte negative Cauzele şi condiţiile Curriculum predat respectă conţinuturile prevăzute în programele pentru clasele I-IV Strategiile didactice şi metodele de predare-învăţare utilizate sunt în concordanţă cu tipul lecţiilor abordate şi susţin învăţarea elevilor Metodele şi instrumentele de evaluare utilizate sunt diverse, de la cele tradiţionale la cele alternative Cei mai mulţi dintre elevi au înregistrat progres în învăţare, dovadă fiind calificativele înregistrate la evaluarea curentă

Cadre didactice care se rup greu de metodele clasice, tradiţionale, de activităţile frontale, directe.

Utilizarea metodelor active de predare-învăţare se datorează şi participării foarte multor învăţători la cursuri de formare în cadrul unor proiecte, printre care şi proiectul E-formare, competenţe integrate pentru societatea cunoaşterii Neaplicarea celor învăţate la cursurile de formare ( metode interactive, învăţare prin cooperare etc.)

Nivel gimnazial și liceal Aspecte pozitive

− În majoritatea cazurilor, documentele de planificare şi proiectare didactică elaborate de profesori au coerenţă, există concordanţă între programele şcolare, planificările calendaristice şi proiectarea unităţilor de învăţare. Documentele de proiectare respectă normele în vigoare. Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă”, Liceul de Coregrafie şi Artă Dramatică „Octavian Stroia” Liceul de Arte Plastice „Romulus Ladea”, Şcoala de Muzică „Augustin Bena”, Şcoala cu clasele I-VIII Săcuieu, Şcoala cu clasele I-VIII Negreni, Şcoala cu clasele I-VIII Poieni, Şcoala cu clasele I-VIII „Octavian Goga” Ciucea, Colegiul Naţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr, Liceul Teoretic „Bathory Istvan”, Liceul Teoretic „Gelu Voievod” Gilău, Şcoala „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Şcoala „Nicolae Titulescu” Cluj-Napoca, Şcoala cu clasele I-VIII „Gh.Şincai” Floreşti, Şcoala cu clasele I-VIII Luna de Sus, Şcoala cu clasele I-VIII Aşchileu Mare, Şcoala cu clasele I-VIII „Alexandru Bohăţiel” Vultureni, Şcoala cu clasele I-VIII Măguri Răcătău, Şcoala cu clasele I-VIII „Pelaghia Roşu” Mărişel

− Pregătirea pentru lecţie a fost realizată temeinic, cu o bună documentare şi analiză a resurselor disponibile. Portofoliile verificate demonstrează o bună pregătire a cadrelor didactice, fiind cartea de vizită a profesorilor inspectaţi. Aceștia au, în general, o foarte bună


Pag. 80 / 180

pregătire de specialitate, sunt bine pregătiţi din punct de vedere ştiinţific şi metodic, iar lecţiile sunt bine şi foarte bine pregătite, atât sub aspect metodic, cât şi sub aspectul rigurozităţii conţinuturilor.

− Conţinuturile au fost adaptate la specificul clasei în cazul celor mai mulţi profesori inspectaţi, acolo unde a fost cazul profesorii au adaptat conţinuturile informaţionale, au realizat planuri de intervenţie personalizate pentru elevii cu CES.

− În multe lecții observate s-a constatat că profesorii utilizează strategii didactice diverae cu accent pe activitatea individuală sau în perechi / pe grupe a elevilor (ex. Colegiul Tehnic de Transporturi ”Transilvania”, Şcoala Gimnazială Feleacu, Liceul Teoretic ”Avram Iancu” ,Școala ”Ion Creangă”, Școala ”Iuliu Hațieganu”, Școala ”Octavian Goga” Cluj-Napoca, Școala Profesională Gherla, Școala ”Constantin Brâncuși”, Liceul de Informatică ”Tiberiu Popoviciu”, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară "Raluca Ripan" Cluj-Napoca. În urma asistenţei la ore, s-a remarcat preocuparea profesorilor de a moderniza stilul tradiţional de predare, prin introducerea unor strategii şi metode moderne, prin dezvoltarea creativităţii. Se utilizează: fişe de lucru, dezbaterile, activitățile de învățare prin cooperare pe grupe, învățarea prin investigație etc. Utilizarea metodelor şi a tehnicilor moderne de formare și dezvoltare a gândirii critice a elevilor se realizează în manieră echilibrată şi eficientă, prin alternanţă cu metodele tradiţionale. Lecţiile capătă astfel dinamism, elevii fiind constant implicaţi în constuirea cunoștințelor, în învățarea activă.

− În urma lecţiilor asistate, s-a remarcat, în general, buna colaborare a elevilor cu profesorii. Aceasta este bazată pe încredere şi interes faţă de conţinuturile învăţării. Profesorii au, în general, o atitudine umană şi profesională față de elevi, reuşind să asigure un climat cald, plăcut. Elevii sunt stimulaţi adesea prin aprecieri pozitive.

− Elevii sunt implicaţi activ în activităţile de învăţare, prin dialog frontal euristic, prin activități de învățare în grup, prin stabilirea de sarcini diferențiate, prin dezbateri etc. Majoritatea elevilor se arată dornici să-şi asume responsabilităţi. Dintre metodele alternative de predare-învăţare, activitățile de învățare în grup facilitează, cel mai mult, implicarea activă a elevilor în învățare.

− Se pune accent pe învăţarea activă, elevii devin parteneri de dialog în actul didactic, sunt implicaţi şi responsabilizaţi în permanenţă; pun întrebări, învaţă prin descoperire şi prin conexiuni logice. În general, actul de învăţare este responsabil, cu implicare şi participarea tuturor elevilor; se lucrează şi diferenţiat, acolo unde este cazul. Pe parcursul orelor asistate, majoritatea elevii au făcut faţă sarcinilor de lucru, au fost capabili să se autocorecteze sau să înţeleagă greşeala sub îndrumarea profesorului.

− Evaluarea elevilor se realizează atât prin aprecierea contribuțiilor în timpul lecţiei, cât şi prin verificarea temelor pentru acasă, uneori prin selectarea acestora pentru notare, prin notarea acestora la sfârşitul lecţiei, în funcţie de implicarea în activitatea didactică, sau prin asigurarea unor momente de reflecţie la sfârşitul lecţiei, prin care se sintetizează, cu ajutorul elevilor, conţinuturile învăţate.

− Din analiza portofoliilor profesorilor s-a observat că, majoritatea cadrelor didactice acordă o importanță deosebită evaluării, în portofolii există dovezi ale evaluărilor iniţiale, sumative și de progres, analize ale acestora şi strategii diferențiate de îndreptare a aspectelor deficitare, de ameliorare a progresului elevilor.

− În majoritatea şcolilor CDŞ-ul este variat şi are în vedere nevoile şi interesele elevilor; se ține seama de opţiunile acestora şi de specificul local. Cursurile opţionale respectă etapele metodologice obligatorii, sunt avizate atât de conducerea şcolii cât şi de inspectorul de specialitate, sunt înscrise în catalog corespunzător.

− Elevii au în general competenţe bune de comunicare în limba română, deprinderi care acoperă cerinţele programei; cunoştinţele lexico-gramaticale corespnd standardelor şi sunt aprofundate prin utilizarea resurselor auxiliare: caiete de activitate, fişe de lucru, portofoliul personal al elevilor, alte materiale suplimentare pentru orele opţionale, acordate la cererea elevilor şi a părinţilor.

− În general elevii școlilor gimnaziale, a liceelor teoretice și unii elevi ai liceelor tehnologice demonstrează un nivel bun al cunoașterii, recunoașterii și aplicării legilor, principiilor, teoremelor și algoritmilor pentru soluționarea problemelor cu grad mediu și înalt de dificultate; ei reușesc să recunoască și să opereze corect cu relații de tip cauză – effect și să transfere algoritmi și operații logice în context noi, complexe (ex. Colegiul Național ”Emil Racoviță”,


Pag. 81 / 180

Liceul de Informatică ”Tiberiu Popoviciu”, Liceul Teoretic ”Nicolae Bălcescu”, Liceul Teoretic ”Avram Iancu”, Liceul Teologic Unitarian ”Janos Zsigmond”, Colegiul Național ”Mihai Viteazul”, Colegiul Național ”Andrei Mureșanu”, Liceul Teoretic ”Petru Maior”, Liceul Teoretic ”Pavel Dan”, Școala Gimnazială ”Constantin Brâncuși”, Școala ”Gimnazială ”Ioan Bob”, Școala Gimnazială ”Ion Creangă”,Școala ”Horea, Cloșca, Crișan”, Școala ”Avram Iancu” Turda, Colegiul Tehnic Energetic, Colegiul Tehnic de Transporturi ”Transilvania”, Liceul Tehnologic nr.1, Colegiul Tehnic ”Victor Ungurean”)

− La multe activitati elevii au demonstrat că au deprinderi de a lucra cu harta, textul istoric, de a lucra independent o sarcină de lucru. Se constată că elevii sunt capabili să folosească noţiunile predate, să opereze cu ele, să le aplice în diferite contexte, cea ce dovedeşte un efort constant din partea elevilor, dar şi a profesorilor de a reveni asupra noţiunilor mai dificile creând adevărate cunoştinţe ancoră ce le permite progresul şcolar;

− Nivelul elevilor, mai ales în cazul claselor de seral sau al celor de la unele unităţi şcolare particulare sau cu profil tehnic (Colegiul Tehnic ”Napoca”, Liceul ”Spiru Haret”, alte grupuri şcolare şi colegii tehnice) este mai scăzut, astfel încât eficacitatea metodelor moderne nu este maximă, fiind adoptat modelul tradiţional, necesar pentru atingerea unor standarde minime.

− În cazul majorității unităților de învățământ din județ activităţile extracurriculare sunt complexe în favoarea dezvoltării personale a elevilor.Se asigură consilere și sprijin pentru copii și părinți. În Inspecţia Generală de la Şcoala Gimnazială Hăşdate, în aria curriculară om şi societate, profesorii au bună pregătire metodică şi de specialitate, reaţionează bine cu elevii, însă se implică mai puţin în activităţile extracurriculare.

− Formarea continuă a profesorilor a fost eficient sprijinită în multe unități de învățământ astfel încât să se reușească implicarea unui număr cât mai mare de cadre didactice în participarea la cursurile de formare și dezvoltare profesională oferite prin intermediul programelor POSDRU.

Aspecte negative – care necestită îmbunătățire

− În câteva şcoli din mediul rural conţinuturile prezentate au fost dificile, ne accesibile (Şcoala Gimnazială Jucu, Şcoala Gimnazială Beliş, Colegiul Tehnic „Napoca”) s-a constatat şi o supraîncărcare a conținuturilor științifice, neadaptate nivelului de vârstă a elevilor (Școala Gimnazială Măguri Răcătău, Școala Gimnazială Mărişel, Școala Gimnazială ”Ioan Alexandru” Sânpaul)

− S-a constatat la unii profesori debutanţi că, deşi stăpânesc conţinutul ştiinţific, nu cunosc principiile didactice ale metodicii moderne. (Şcoala Gimnazială Beliş)

− Au fost identificate situații în care nu sunt precizate competenţele vizate, urmărite sau nu intotdeauna sunt atinse toate competenţele precizate (mai ales în situaţia in care lecţia este centrată pe activitatea profesorului, elevul nu demonstrează atingerea competenţelor proiectate de profesor) (Şipoş Elena Colegiul „Napoca”, Spătar Gavril Şcoala „G. Bariţiu” Jucu

− Există însă şi sincope în aplicarea corectă şi integrală a metodelor active utilizate şi o slabă evaluare a activităţilor de grup (Bedecean Florin ,Col. „Anghel Saligny”, Rotund Maria Şcoala Hăşdate)

− În cazul unor profesori de la Şcoala „George Bariţiu” Jucu nu concordă conţinuturile din planicarea calendaristică cu cea din planificarea unităţilor de învăţare;

− La unul dintre profesorii Colegiului Tehnic „Napoca” planificările par simple documente, nicidecum imtrumente aplicabile pentru a eficientiza activitatea didactică;

− În Inspecţia specială de la Şcoala Beliş, la disciplina istorie- profesoara nu utilizează programele şcolare actuale, s-a recomandat, totodată, refacerea planificărilor calendaristice; s-a constatat că în unele situaţii testele aplicate la evaluarea iniţială erau identice cu modelele oferite de MECTS, fapt care evidenţiază inexistenţa pregătirii eficiente, care ar fi trebuit să se facă tocmai prin rezolvarea la clasă a acestor modele

− S-au constatat unele disfuncţii în întocmirea planificărilor şi a proiectărilor pe unităţi de învăţare, o oarecare superficialitate în redactarea acestora, fără a se ţine cont de specificul claselor, păstrându-se modelele din anii anteriori, fără adaptarea la noile modalităţi de învăţare activă, fără precizarea modalităţilor de evaluare, fără menţionarea perioadelor exacte


Pag. 82 / 180

de desfăşurare a unor activităţi specifice de exersare/ fixare/ evaluare. De ex. prof. Călin Avram (Colegiul Tehnic”Napoca”, detaşat din loc. Maieru), prof. Ciocârlie Monica – Colegiul Tehnic ”Raluca Ripan”, prof. din Şcoala Hăşdate-Finişel.

− S-a constatat că în unele situaţii testele aplicate la evaluarea iniţială erau identice cu modelele oferite de MECTS, fapt care evidenţiază inexistenţa pregătirii eficiente, care ar fi trebuit să se facă tocmai prin rezolvarea la clasă a acestor modele.

− Planificările şi proiecte pentru fiecare disciplină nu sunt adaptate la specificul scolii-clasei − Nu toate disciplinele fac propuneri de opţionale pentru CDS − Progresele pe care le realizeaza elevii nu sunt urmărite consecvent − Este nemulţumitoare aplicabilitatea şi transferabilitatea cunoştinţelor elevilor − Competenţele de bază de comunicare în unele cazuri sunt foarte slab dezvoltate, de

asemenea şi deprinderea de a forma şi exprima opinia personală, de a rezolva situaţii- problemă, de a adresa înrebări

− desfăşurarea lecţiilor are un caracter mai puţin practic-aplicativ − activizarea elevilor: predomină activitatea personală a profesorului şi activitatea frontală − pregătirea profesională slabă a debutanţilor − lipsa manualelor mai ales la nivelul liceelor/grupurilor şcolare tehnice, din motive de

dezinteres (C.T. ,,Napoca”, C. T. ,,Emil Negruţiu”, Turda etc.) ; − fundamentarea şi proiectarea deficitară a CDS la toate nivelurile de învăţământ, cantonarea

lor datorită întocmirii deficitare a Planului-cadru din învăţământul tehnic; − strategiile didactice continuă să fie majoritar tradiţionale, bazate pe activitatea preponderentă

a profesorului (Jucu, Geaca, Căţcău, Luna de Câmpia Turzii, etc).; − nu se utilizează auxiliare curriculare moderne – fişe de lucru, portofoliile elevilor, softuri

educaţionale – mai ales în mediul rural, izolat (Sânpaul, Ploscoş); − evaluările prin examenele de ieşire din sistem nu fac dovada unei pregătiri corespunzătoare,

mai ales la grupurile şcolare tehnice, unde se studiază biologie numai în clasele IX-X. − Activitatea la clasă nu este o activitate de învăţare ci de expunere – Colegiul Tehnic ”Edmond

Nicolau”. − Nu intotdeauna elevii demonstrează că au realizat progrese pe parcursul activităţii pentru că

momentul realizării feedback-ului este foarte scurt sau lipseşte.(Şcoala Jucu, Şcoala Beliş; Colegiul „Napoca”)

− problemă se constată în cazul claselor de seral şi al celor de la colegiile tehnice, clasele de la ruta progresivă, unde absenteismul este ridicat, elevii prezenţi manifestă puţin interes, nivelul lor de cuprindere este limitat, iar timpul pe care îl pot acorda studiului este, uneori, redus.

− Unii profesori depun aici eforturi apreciabile pentru pregătirea acestora, concep fişe, scheme, materiale didactice etc.

− În unele cazuri, se constată o abordare mai relaxată sau superficială a unor informaţii de specialitate, mai ales în ceea ce priveşte interpretarea textului literar, a marilor repere canonice, care vizează formarea unor reprezentări culturale autonome şi stabile.

− Se recomandă, acolo unde este cazul, o abordare mai elaborată a conţinuturilor, cu accent mai semnificativ asupra acurateţii informaţiei şi asupra speculării acesteia, mai ales în cazul unor texte fundamentale, care se constituie în repere axiologice şi estetice. S-a constatat la unii profesori o abordare mai puţin elaborată a lecţiilor, unele mediocru pregătite, chiar lipsite de viziune didactică, astfel încât demersul nu se finalizează eficient (unii prof. din Col. Th. Raluca Ripan, prof. Avram din Col. Th. Napoca).

− Astfel, obiectivele nu sunt atinse în acest caz, ba chiar nu sunt bine conturate nici din perspectiva profesorului. Strategiile didactice sunt astfel, uneori, doar aparent moderne şi centrate asupra elevilor, în fapt utilizarea acestora este greoaie şi lipsită de dinamism.

− Sunt cazuri în care nu există momente clare în lecţie în care profesorul să evalueze progresul realizat de elevi pe termen scurt (lectie).

− Sarcinile de lucru nu sunt întotdeauna adecvate interesului şi nivelului de cunoştinţe al elevilor; se lucrează diferenţiat dar se urmăresc aceleaşi obiective de învăţare, sau nu se lucrează diferenţiat. Uneori există tendinţa profesorilor de a lucra exclusiv frontal, fără a implica elevii (prof. prof. Călin Avram (Col. Th. Napoca, detaşat din loc. Maieru), prof. Ciocârlie Monica – Col. Th. Raluca Ripan);


Pag. 83 / 180

− Uneori demersul didactic este haotic, lipsit de coerenţă (prof. prof. Călin Avram (L. T. Lucian Blaga), sau prea simplist (prof. Ciocârlie Monica – Col. Th. Raluca Ripan, prof. Pascu Virginia, Col. Th. Raluca Ripan).

− Elevii se exprimă cu oarecare dificultate, unii au nesiguranţă datorită insuficienţei aprofundări a cunoştinţelor de bază, exprimarea în scris este deficitară în comparaţie cu capacitatea de comunicare în cazul mai multor elevi (situaţia e aproape universal valabilă în mediul rural şi în colegiile tehnice).Ca model negativ remarcat în acest an a fost prof. Avram Iezechiel Călin, Col. Th. Napoca

− Alţi profesori, care necesită perfecţionare şi automotivare nu se pot considera însă modele negative.

− Strategii didactice învechite în unele unităţi de învăţământ din mediul rural (Jucu, Câţcău) − Rezultate slabe la evaluarea curentă în Grupurile Şcolare (Napoca, Saligny, Edmond Nicolau,

Aurel Vlaicu, Al. Borza, dr. I. Raţiu, Turda) − nevoia de formare pentru o mai bună performanţă în predare , lipsa programelor de formare

specifice predării limbii şi istoriei rromilor; − majoritatea profesorilor sunt necalificaţi în domeniul. − Alocarea unui număr redus de ore la unele discipline cum ar fi educaţia muzicală/artistică,

educaţia plastică/ vizuală/ artistică şi unele discipline de specialitate de la liceele de arte. Cauze și condiții identificate

− Aptitudinile, interesele, elevilor nu sunt cunoscute sau nu sunt valorificate − Lipsa preocuparii pentru dotarea si amenajarea laboratoarelor − Lipsa de experienţă didactică – în cazul profesorilor debutanţi – sau insuficienta preocupare

pentru calitatea documentelor (de proiectare, portofolii, instrumente de evaluare etc.) − Preocuparea aproape exclusivă privind buna desfăşurare a activităţilor didactice sau

gestionarea deficitară a timpului determină unele cadre didactice să neglijeze evaluarea şi notarea elevilor.

− Întocmirea unor fişe de lucru diferenţiate - cu sarcini de lucru de complexitate diferită - presupune timp şi un efort suplimentar substanţial din partea cadrelor didactice.

− Absenţa unui curriculum adaptat pentru elevi de nivel mediu, din grupuri şcolare şi colegii tehnice.

− Insuficienta preocupare a cadrelor didactice pentru realizarea unei evaluări constante, obiective, cu criterii clar stabilite.

− Formalism în conceperea lecţiilor. − Profesori cu catedre mozaic; − Implicarea insuficientă a elevilor în procesul educaţional şi în propria dezvoltare − lipsa aprofundării studiilor în domeniul limbii şi istoriei rromilor la nivel universitar şi

postuniversitar; − lipsa unui atestat de limbă care să-l promoveze ca dascăl şi cu care să se poată înscrie la

concurs de ocupare pe un post specific disciplinei la fel ca ceilalţi dascăli.(rromani) − Lipsa în cazul unor şcoli a interesului elevilor pentru învăţare, datorită unor metode de

predare învăţare perimate, monotone, ineficiente. − Lipsa mijloacelor de învăţământ moderne, a laboratoarelor sau cabinetelor de religie, sau

evitarea utilizării dotărilor din şcoală de către profesori, care nu sunt interesaţi în învăţarea utilizării acestor oportunităţi.

C. Evaluarea cu scop de orientare şi optimizare a învăţării Nivel Preprimar:

− Analize comparative a progresului şcolar realizat de elevi pe parcursul anului şcolar − Fişele de evaluare, personale, ale fiecărui copil sunt completate consecvent, şi asumate de

părinţi prin semnătură. − Fişele marchează nivelul de atingere al comportamentelor specifice nivelului de vârstă, atât la

început de an şcolar cât şi la final.


Pag. 84 / 180

− Caietul cu fişe de observaţii ale copilului relevă de asemenea progresul şcolar al fiecărui copil.

− Proiectarea curriculară este adaptată în funcţie de rezultatele evaluărilor formative, ale evaluărilor realizate la sfârşitul proiectelor tematice.

− Utilizează frecvent lauda şi încurajarea pentru a consolida comportamentele dorite − Utilizează instrumente de evaluare care reflectă nivelul cunoştinţelor şi înregistrează

progresele realizate de copii − Comunică eficient cu părinţii şi alţi specialişti din grădiniţă pentru o mai bună cunoaştere a

copiilor Nivel Primar:

− La nivelul claselor primare cu predare în limba germană și maghiară au fost prevăzute în documentele de proiectare/ planificare activități de evaluare inițială pentru stabilirea valorilor existente, ”aduse” de elevi. Ca urmare a activităților de evaluare inițială realizate la începutul anului școlar 2011-2012 s-au constatat analize ale evaluărilor, respectiv ale rezultatelor obținute de elevi (C.N.”George Coșbuc” Cluj-Napoca, L. Teologic Unitarian ”Janos Zsigmond”, L. T. ”Apaczai Csere Janos” Cluj-Napoca, Școala Nr. 2 Gherla). Valorile adăugate au fost evidențiate prin compararea rezultatelor evaluărilor inițiale cu cele ale evaluărilor sumative realizate la sfârșitul unităților de învățare / la sfârșit de semestru sau de an școlar.

Nivel Gimnazial și Liceal:

− În mare măsură, din compararea notelor obţinute pe parcursul anului şcolar, a celor de la tezele din semestrul al doilea sau a notelor obţinute la examenul de Bacalaureat se observă constanţă şi creştere a nivelului de cunoştinţe şi de competenţe ale elevilor. Scăderea nivelului se constată mai ales în grupurile şcolare, motivată, pe de o parte, de absenteism, pe de altă parte de dezinteresul elevilor din aceste şcoli pentru disciplinele din aria Om şi societate, sau de gradul de dificultate mai ridicat al cerinţelor curriculare, în raport cu potenţialul elevilor şi cu nivelul iniţial de achiziţii al acestora. (Istorie și socio-umane)

− Rezultatele evaluărilor curente sunt apropiate de cele ale evaluării finale. (arte) − În general, din observarea notelor obţinute pe parcursul anului şcolar şi a celor de la tezele

din semestrul al doilea se observă constanţă şi creştere a nivelului de cunoştinţe şi de competenţe ale elevilor. Scăderea nivelului se constată mai ales în grupurile şcolare, motivată, pe de o parte, de absenteism, pe de altă parte de gradul de dificultate tot mai ridicat al cerinţelor curriculare, în raport cu potenţialul elevilor şi cu nivelul iniţial de achiziţii al acestora. Astfel, în aceste cazuri, se constată un fenomen de adâncire a prăpastiei. (limba și literature română)

− raportul intre testele iniţiale/medii evidenţiază un progres evident mai ales la clasele a IX a (Liceul Teoretic ”Avram Iancu”, Liceul Teoretic ”Onisifor Ghibu”)

− Performanța elevilor nu este monitorizata profesorii utilizeaza arareori instrumente adecvate și astfel ei dețin puţine date despre talentele și aptitudinile elevilor

− aprecierea răspunsurilor orale neglijată − rezultatele evaluării nu sunt folosite în proiectarea activității didactice- (ex. Colegiul Tehnic

”Edmond Nicolau”, Colegiul Economic ”Iulian Pop” Cluj-Napoca − Educația nu este centrată pe individ, nu este urmărită evoluția elevilor − La limba şi literatura maghiară, mai ales la ciclul gimnazial dar şi la nivel liceal, s-a trecut la

evaluare centrată pe competenţe şi evaluarea cunoştinţelor, informaţiilor dobândite se face prin teste, lucrări, etc. care necesită aplicarea, transferarea acestora.

− La limba şi literatura maghiară testele iniţiale au fost concepute conform modelelor oferite de MECTS şi în urma dezbaterilor de la Consfătuirile judeţene cu metodiştii şi ulterior cu colegii pe zonă. Testele au fost concepute în cadrul comisiilor metodice cuprinzând cele doua părţi, cu timpul de lucru de 45 minute.

− La licee şi grupuri şcolare, în cadrul şedinţei profesorilor care predau la nivel liceal s-a hotărât utilizarea unei anumite categorii de teste pentru clasele din filiera teoretică şi a altei categorii pentru clasele din filiera tehnologică.

− In urma corectării lucrărilor, fiecare profesor a clasat notele, a calculat media pe clasă, stabilind punctele tari, punctele slabe si modalităţile de remediere. În cadrul comisiilor


Pag. 85 / 180

metodice a avut loc analiza rezultatelor şi a problemelor specifice şi s-a discutat modalităţile de realizare a planurilor de învăţare individualizate în vederea particularizării acestora.

− Fiecare profesor de limba şi literatura maghiară a întocmit un plan operaţional în urma problemelor identificate, care are ca obiective remedierea neajunsurilor şi care include planurrile de învăţare individualizate. Această etapă a activităţii de evaluare iniţială a fost monitorizată de către inspectorul de specialitate prin efectuarea unor inspecţii la comisiile metodice şi la clasă.

− Evaluarea cu scop de orientare şi optimizare a învăţării a devenit o prioritate, un element obligatoriu pentru fiecare şcoală, pentru fiecare cadru didactic odată cu aplicarea foii de parcurs pentru anul şcolar 2011 – 2012. Aplicarea testelor iniţiale la fiecare disciplină, analiza atentă a rezultatelor obţinute, proiectarea activităţii didactice în raport cu rezultatele acestor analize, parcurgerea atentă a celor proiectate în planificări optimizează fără doar şi poate învăţarea.

− Din păcate în unele cazuri, chiar dacă s-a realizat evaluarea iniţială, chiar dacă s-a analizat atent rezultatul obţinut nu s-au luat măsurile necesare recuperării sau acestea n-au evut efectul scontat.

− Unde s-a renunţat de către şcoală/profesori la evaluarea finală, analizarea rezultatelor a fost viciată. Desigur la clasele terminale există posibilitatea de comparare a rezultatelor obţinute în activitatea la clasă cu cele de la examenele naţionale. Aceste asemănări scot la iveală unele carenţe ale activităţii de predare învăţare, dar mai ales evaluare la limba română, limba maternă şi matematică la toate unităţile de care răspund. Notele la Evaluarea Naţională peste tot sunt sub nivelul notelor obţinute de-a lungul anului şcolar 2011 – 2012.

− Profesorii se preocupă de formare elevilor în procesul instructiv-educativ; urmăresc prin aplicarea testelor iniţiale, sumative şi finale progresul realizat de elevi; se regăsesc matricele de specificaţie, se notează ritmic şi se predă ritmic;

− Portofoliile profesorilor cuprind comparaţii între testele iniţiale şi finale, chiar de unii colegi interpretate cu încercare de proces reglator;

− Rezultatele examenelor naţionale (bacalaureatul) scot în evidenţă evaluarea corectă la disciplina biologie.

II.2. Asigurarea accesului tuturor elevilor la servicii educaţionale de calitate

II.2. Asigurarea calităţii serviciilor educaţionale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, părinţilor pentru a permite tuturor accesul la o educaţie de calitate, precum şi asistenţa necesară în acest sens

STRUCTURĂ REȚEA DE SPRIJIN:

− Resurse umane − Director − Secretară − Administrator financiar − Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică (CJAPP): coordonator şi 3 consilieri şcolari − Cabinete de asistenţă psihopedagogică: 89 − Cabinete logopedice interşcolare: 30 − Serviciul de evaluare şi orientare şcolară şi profesională (SEOSP) − Comisia de orientare şcolară şi profesională (COSP)

Localitate

Cabinetele de asistenţă psihopedagogică

Cabinetele logopedice interşcolare

Cluj-Napoca 56 20 Turda 10 3 Câmpia Turzii 4 2 Dej 7 1 Gherla 4 2 Huedin 3 1


Pag. 86 / 180

Gilău 1 1 Apahida 1 - Iclod 1 - Mihai Viteazu 1 - SERVICII DE CONSILIERE/CONSULTANTA ELEVI: Preşcolari Cls. primare Gimnaziu Liceu TOTAL Consiliere individuală 1639 1244 2409 2426 7718

Consiliere de grup 2755 4329 10.106 11.052 28.242

Examinări 3154

CADRE DIDACTICE: Preşcolar Cls. primare Gimnaziu Liceu TOTAL Consiliere individuală 735 520 724 636 2615

Consiliere de grup 448 409 694 794 2345

1639

1244 2409

2426

Consiliere individuală elevi

Preşcolar

Primare

Gimnaziu

Liceu

2755

4329

10106

11052

Consiliere de grup elevi

Preşcolar

Primare

Gimnaziu

Liceu

735

520 724

636

Consiliere individuală cadre didactice

Preşcolar

Primare

Gimnaziu

Liceu

448

409 694

794

Consiliere de grup cadre didactice

Preşcolar

Primare

Gimnaziu

Liceu


Pag. 87 / 180

PĂRINŢI: Preşcolar Clasele

primare Gimnaziu Liceu TOTAL

Consiliere individuală 869 559 759 468 2655

Consiliere de grup 1493 1837 1660 823 5813

PROBLEMATICA CEA MAI FRECVENTĂ:

1493

1837 1660

823

Consiliere de grup părinţi

Preşcolar

Primare

Gimnaziu

Liceu

869

559 759

468

Consiliere individuală părinţi

Preşcolar

Primare

Gimnaziu

Liceu

ELEVI (în ordine descrescătoare a frecvenţei): − Probleme emoţionale − Probleme/tulburări comportamentale − Relaţionare, comunicare − Absenteism − Dificultăţi de învăţare − Autocunoaştere, dezvoltare personală − Probleme de adaptare şcolară − Tulburări de atenţie, ADHD − Probleme familiale − Orientare şcolară şi profesională − Agresivitate, violenţă

CADRE DIDACTICE (în ordine descrescătoare a frecvenţei):

− Probleme comportamentale ale elevilor − Sugestii metodologice − Comunicare, relaţionare cu elevii − Metode de disciplinare pozitivă − Absenteism − Metode de motivare pentru şcoală − Managementul clasei − Dificultăţi emoţionale ale elevilor − Relaţionare cu familia

PĂRINŢI (în ordine descrescătoare a frecvenţei):

− Comunicare, relaţionare cu copilul − Probleme de comportament ale copiilor − Modalităţi de disciplinare, strategii educative − Probleme emoţionale ale copilului − Dificultăţi de învăţare, rezultate la învăţătură − Absenteism − Integrare, adaptare şcolară − Modalităţi de motivare pentru învăţare PROGRAME EDUCAŢIONALE

STUDII

Beneficiar Program Descriere Grădiniţe din jud. Cluj

Programul ”Pregătirea pentru şcoală”

Prevenţia apariţiei problemelor de adaptare generate de trecerea de la învăţământul preşcolar la cel primar

Şcoli din jud. Cluj Programul pentru clasele a IV-a „Trec la gimnaziu”

Reducerea impactului pe care tranziţia de la învăţământul primar la cel gimnazial îl poate avea asupra copilului şi familiei

Şcoli din jud. Cluj Programul “Alege şcoala” Orientare şcolară şi profesională pentru clasele a VII-a şi a VIII-a

Şcoli din jud. Cluj Programul “Alege cariera” Orientare şcolară şi profesională pentru clasele a XI-a şi a XII-a

Grădiniţe din jud. Cluj

Proiectul ”Planeta piticilor 2011-2012”

Dezvoltare socio-emoţională, problematică specifică preşcolarilor

Şcoli din jud. Cluj Revizuirea programului „Reducerea violenţei în mediul şcolar”

Prevenirea şi reducerea comportamentelor agresive în rândul elevilor

Beneficiar / organizator

Descriere Alte informaţii / perioadă

ISJ Cluj Absenteismul Centralizare, prelucrare, interpretare date furnizate de şcoli (sem. I şi II)

ISJ Cluj Studiu privind orientarea şcolară a elevilor de clasa

4408 elevi (Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Dej, Gherla, Huedin şi mediul rural), reprezentând 89%

INTEGRAREA COPIILOR/ELEVILOR CU CES

− Asistenţă psihopedagogică acordată copiilor cu cerinţe educative speciale integraţi în învăţământul de masă, părinţilor acestora şi cadrelor didactice care lucrează cu aceşti elevi de către profesorii consilieri din cabinetele şcolare de asistenţă psihopedagogică (activitatea se desfăşoară pe tot parcursul anului şcolar, în funcţie de solicitări şi necesităţi)

− Activităţi de grup realizate în şcoală sau grădiniţă pe problematica CES, împotriva discriminării:

− Programul Naţional “O grădiniţă incluzivă” − Concurs naţional „Împotriva discriminării” – postere, afişe, poze − Programe individualizate de intervenţie (autism, ADHD, comportament opozant) − Proiect educativ „Învăţ să învăţ” − Proiect educativ „Cuvinte potrivite” − Despre acceptare şi toleranţă etc. − Realizarea de studii, cercetări, cu scopul identificării nevoilor specifice de consiliere/asistenţă

psihopedagogică − Studiu “Modificari cognitive şi comportamentale la copii” - grupul ţintă din proiectul de

dezvoltare socio-emoţională „Dezvoltarea emoţională şi socială armonioasă a copiilor preşcolari care provin din medii dezavantajate în scopul prevenirii fenomenului de părăsire timpurie a şcolii”, colaborare cu Fac. de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, UBB

− Participarea la cursuri de perfecţionare, conferinţe, pe teme legate de incluziune, prevenirea discriminării

− Curs “Şcoala românească – mediu incluziv” – curs în proiect POSDRU − Simpozion Internaţional Iaşi, articol „Toleranţa – între ideologie şi practică în parteneriatul

şcoală-familie-comunitate!” − Simpozionul Judeţean „Prevenirea deficienţelor în dezvoltarea socio-emoţională a

preşcolarilor” Dej − Colaborări cu alte instituţii în proiecte/activităţi educaţionale cu scopul prevenirii discriminării − Asistenţă şi sprijin educaţional pentru copiii cu risc de abandon şcolar, colaborare cu Fundaţia

„Clujul are suflet” − Salvaţi copiii! – activităţi de informare şi consiliere, colaborare cu UNICEF – Salvaţi copiii! − Proiect „Toţi diferiţi, toţi împreună”, colaborare cu şcoli din Teleorman

TERAPIA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ ŞI COMUNICARE

copii corectaţți 51%

copii care mai au

nevoie de terapie 49%

Procentul copiilor corectaţți prin terapii logopedice

copii fără probleme logopedice

87%

copii depistaţți

cu probleme logopedice

13%

Copii depistaţți cu probleme logopedice din totalul elevilor invesCgaţți

a VIII-a din totalul elevilor de clasa a VIII-a din judeţul Cluj (semestrul I)

ISJ Cluj Studiu „Lapte şi corn” (semestrul I)

ISJ Cluj Studiu „Uniformele şcolare”

(semestrul I)

CJAPP, cabinete de asistenţă psihoped.

”Pregătirea pentru şcoală” – evaluarea programului

Chestionare educatoare, părinţi (semestrul II)

ISJ Cluj ”Şcoala Altfel” – evaluare Chestionare părinţi, cadre didactice, elevi (semestrul II)

TOTAL COPII INVESTIGAŢI

COPII DEPISTAŢI

COPII TRATAŢI

27415 3575 1809

COMISIA şi SERVICIUL DE EVALUARE DE ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ

Perioada de activitate raportată: martie-iunie 2012 Număr de dosare înregistrate şi analizate: 258 Număr de certificate eliberate: 192

II.2.2. Implementarea unui sistem de management educaţional care să faciliteze accesul egal la educaţie

II.2.2.1. Rezultatele obţinute la Competiţia Naţională pentru obţinerea certificatului de „ŞCOALA EUROPEANĂ”

Competiţia pentru obţinerea certificatului “SCOALĂ EUROPEANĂ”, lansată în 2004, de către Ministerul Educaţiei, Cercetării si Tineretului, ca semn al recunoaşterii contribuţiei şcolilor româneşti la sprijinirea eforturilor României de integrare în Uniunea Europeană, este deschisă tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar ca o formă de certificare a managementului şcolar european. Odată obţinut, certificatul “SCOALĂ EUROPEANĂ” este valabil pentru o perioadă de trei ani, după care şcoala trebuie să candideze din nou pentru a-si reconfirma titlul obţinut.

Criteriile de evaluare sunt următoarele: − Coerenţa activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor de finantare ale UE pentru

educatie si formare cu politica generală a instituţiei şcolare − Integrarea activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor de finantare ale UE pentru

educatie si formare în programul curent al şcolii − Varietatea grupurilor de vârstă ( a elevilor) implicate în activităţi. Asigurarea egalităţii de

şanse − Varietatea disciplinelor de studiu (ariilor curriculare) implicate/ activităţilor educative şcolare şi

extraşcolare − Continuitate şi constanţă în derularea de activităţi/proiecte/programele de finantare ale Uniunii

Europene − Strategie şi modalităţi de implementare şi evaluare − Strategie şi modalităţi de valorizare (diseminare şi exploatare a rezultatelor/produselor) − Dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei prin activităţile de cooperare europeană − Calitatea portofoliului de candidatură

Şcoli care deţin certificatul de Şcoală Europeană În acest an, încă 3 şcoli clujene s-au înscris în competiţie, în urma evaluării naţionale o școală dintre acestea s-au plasat între primele 64 cele mai relevante şcoli pentru acest tip de evaluare instituţională, din totalul de 132 înscrise în acest an. Gala decernării titlurilor de Școală Europeană 2012, a fost găzduită de Palatul Parlamentului din București iar festivitatea a fost organizată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sub înaltul patronaj al Parlamentului României. Şcolile clujene certificate în ultimii 3 ani (perioada de valabilitate a acestui certificat) sunt următoarele: ediția 2012 1. Școala ,,Ioan Bob,, Cluj-Napoca ediția 2011

1. Colegiul National Pedagogic ”Gheorghe Lazar” Cluj-Napoca, 2. Colegiul Tehnic de Transporturi ”Transilvania” Cluj-Napoca, 3. Colegiul Tehnic ”Ana Aslan” Cluj-Napoca, 4. Liceul pentru Deficienți De Auz, Cluj-Napoca, 5. Scoala ”Avram Iancu” Turda, 6. Colegiul Tehnic ”Edmond Nicolau” Cluj-Napoca, 7. Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca, 8. Scoala ”Constantin Brancusi”, Cluj-Napoca, 9. Scoala de Agenti de Politie ”Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca, 10. Scoala Speciala - Centru de Resurse si Documentare privind Educatia Incluziva/Integrata, Cluj-Napoca

ediţia 2010

1. Grupul Şcolar de Protecţia Mediului Cluj-Napoca 2. Liceul pentru Deficienţi de Vedere Cluj-Napoca 3. Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Cluj-Napoca 4. Liceul Teoretic “Pavel Dan” Câmpia Turzii

5. Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Cluj-Napoca adică 16 unităţi de învăţământ clujene dețin în prezent acest certificat. Numărul de şcoli europene la nivel judeţean este un indicator de rezultat deosebit de relevant pentru asigurarea unui management școlar orientat pe valori şi practici pedagogice recunoscute în Uniunea Europeană. Competiţia „Şcoală Europeană” reprezintă singura competiţie naţională care auditează, validează şi certifică managementul instituţional în educaţie, stabilind o listă de top a celor mai relevante instituţii de învăţământ pentru educaţia în Uniunea Europeană.

II.2.2.2. Rezultatele obţinute la concursul naţional de produse finale ale proiectelor finanţate prin programele Uniunii Europene, “MADE FOR EUROPE”

Înscris în calendarul concursurilor şi olimpiadelor şcolare şi aflat la a doua ediţie, Concursul naţional „Made for Europe” vizează valorizarea si promovarea experienţelor pozitive în derularea proiectelor finanţate prin programele Uniunii Europene, stimulând creativitatea, inovaţia, spiritul de competiţie. Criteriile de evaluare au fost:

1. Relevanţa educaţională a produsului proiectului pentru unitatea de învăţământ 2. Transferabilitatea produsului 3. Caracterul practic (utilitatea produsului educaţional) 4. Caracterul valorizator al produsului final

Competiţia este organizată pe 4 secţiuni: 1. Programul Comenius, 2. Programul Leonardo da Vinci, 3.eTwinning, 4. Alte programe şi are o etapă judeţeană şi o etapă naţională.

II.2.2.3. - Finanţare de locuri distincte pentru copiii romi la admiterea lor în clasa a IX-a la licee

În etapa 6 – 8 iulie 2012, prevăzută în Metodologia de admitere în învățământul liceal în anul școlar 2012 – 2013, în ședința public desfășurată la Liceul Teoretic ”Nicolae Bălcescu” Cluj-Napoca, 67 elevi rromi din județul Cluj au fost repartizați în prima etapă a admiterii în clasa a IX-a liceu după cum urmează: 65 elevi pe locurile din învățământul de zi, iar 2 pe locurile pentru învățământul cu frecvență redusă. Majoritatea elevilor rromi au optat pentru următoarele filiere, profile și specializări:

− liceu teoretic, profil uman, specializarea științe sociale − liceu tehnologic, profil servicii, calificările: economic, comerț și turism și alimentație; − liceu tehnologic, profil ethnic, calificările: tehnician în transporturi, tehnician pentru întreținere

și reparații, tehnician electronist, tehnician în industria alimentară, tehnician în construcții.

II.2.2.4. Integrarea şi cuprinderea în sistemul de educaţie a tuturor copiilor aparţinând persoanelor care au dobândit rezidenţă în România şi remigranţi

Echivalarea studiilor în străinătate ale elevilor români şi străini. Pe parcursul anului şcolar 2011/2012, 162 de elevi-cetăţeni români au solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate şi înscrierea într-o unitate de învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj pentru continuarea studiilor, astfel: 60 au fost cuprinşi în învăţământul primar, 61 au fost cuprinşi în învăţământul gimnazial şi 41 au fost cuprinşi în învăţământul liceal.

Situaţia numerică a elevilor cetăţeni români care, pe parcursul anului şcolar 2011/2012, au solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate:

0

10

20

30

40

50

60

70

Numărul elevilor, cetăţeni români, care au

solicitat echivalarea studiilor efectuate în

străinătate şi înscrierea într-o unitate de

învăţământ preuniversitar de pe raza judeţului Cluj, pentru continuarea

studiilor

învăţământul primar învăţământul gimnazial învăţământul liceal

Nivelul de învăţământ

Echivalarea studiilor efectuate în străinătate

Anul şcolar 2011/2012

Ţara în care au studiat

Numărul elevilor, cetăţeni români, care au solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate

Anglia 3 Austria 1 Belgia 2 Canada 1 Franţa 4 Germania 4 Grecia 6 Irlanda 6 Italia 36 Kuweit 1 Portugalia 1

Republica Moldova 3 Rusia 1 SUA 3 Siria 2 Spania 79 Ungaria 6

Pe parcursul anului şcolar 2011/2012, 5 de elevi-cetăţeni străini au solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate şi înscrierea într-o unitate de învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj, pentru continuarea studiilor: 1 a fost cuprins în învăţământul primar, 1 a fost cuprins în învăţământul gimnazial şi 3 au fost cuprinşi în învăţământul liceal.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Numărul de elevi, care au studiat în străinătate , înscrişi în unităţi le de

învăţământ preuniversitar de pe raza judeţului Cluj

Anglia Belgia Franţa Grecia Italia Portugalia Rusia Siria Ungaria

Ţara în care au studiat elevii

Situaţia numerică a elevilor români care, pe parcursul anului şcolar 2011/2012, au solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate


0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

Numărul elevilor, cetăţeni străini, care au

solicitat echivalarea studiilor efectuate în

străinătate şi înscrierea într-o unitate de

învăţământ preuniversitar de pe raza judeţului Cluj, pentru continuarea

studiilor

învăţământul primar învăţământul gimnazial învăţământul liceal

Nivelul de învăţământ

Echivalarea studiilor efectuate în străinătate


Situaţia numerică a elevilor cetăţeni străini care, pe parcursul anului şcolar 2011/2012, au solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate: Ţara în care au studiat

Numărul elevilor, cetăţeni străini, care au solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate

Austria 1 Belgia 2 Germania 1 Iordania 1

II.2.2.5. Programul doi ani într-un singur an (aprobat prin OMECTS nr. 5.489 din 29 septembrie 2011)

Ilustrativ pentru aplicarea acestui program, de care ar putea fi încurajați să beneficieze mai mulți elevi, este cazul elevului C. P. din clasa a IV-a, Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga” Cluj-Napoca, pe care îl prezentăm ca exemplu de bună practică. La începutul anului şcolar 2010-2011, elevul C. P. a finalizat clasa I. În anul şcolar 2011-2012, trebuia, în mod obişnuit, înscris în clasa a II-a. Datorită faptului că la sfârşitul clasei I a obţinut rezultate excelente şi avea preocupări care depăşeau semnificativ nivelul colegilor lui de generaţie, părinţii au cerut consilierea unor specialişti în domeniu din cadrul ISJ Cluj care, în urma unei examinări a copilului au prezentat părinţilor acestuia posibilitatea efectuării a doi ani de studiu într-unul singur, prin parcurgerea concomitentă a ambelor curricule şcolare, respectiv atât a clasei a doua, cât şi a clasei a treia. Cu toate că au fost reticenţi pentru început, părinţii au acceptat o testare a copilului, efectuată de această dată de către o comisie de învăţători cu experienţă din cadrul unității de învățământ. Testele au avut la bază cunoştinţe şi deprinderi aferente curriculei de clasa a doua. Rezultatele testării au surprins şi noua comisie, care în unanimitatea componenţei ei a apreciat potenţialul deosebit de ridicat al copilului, confirmând astfel ipoteza emisă de ISJ Cluj, recomandând părinţilor s-o urmeze. Luând cunoştinţă de rezultatele testării şi recomandările comisiei, părinţii au primit provocarea şi au solicitat conducerii liceului să aprobe efectuarea în paralel a clasei a doua şi a clasei a treia. Practic, elevul avea să parcurgă în paralel atât curricula aferentă clasei a doua, cât şi cea a clasei a treia. Învăţătoarea clasei a III-a, explică în raportul întocmit privind evoluţia elevului că, faptic, el a fost prezent în proporţie de peste 90% la cursurile clasei a treia, dovedind un interes crescut pentru asimilarea de cunoştinţe noi, stimulându-i astfel pofta de cunoaştere, iar la nivelul clasei a doua a parcurs toate etapele de testare în vederea absolvirii cursurilor, nefiind necesară prezenţa efectivă la ore. Cu toate că nu a frecventat cursurile clasei a II-a, rezultatele testelor au fost notate integral cu calificativul FB, dovedind astfel că nivelul de cunoştinţe al elevului a fost superior. Şi la nivelul clasei a III-a, rezultatele testelor au confirmat nivelul bun de pregătire al elevului. În anul şcolar trecut, atât C.P. cât şi părinţii lui, dar şi învăţătoarea clasei, formând o echipă eficientă, au fost nevoiţi să depăşească o serie bariere, necunoscute până în acel moment, de la schimbarea colectivului şi integrarea într-un nou colectiv, până la reticenţa şi neîncrederea unora, izvorâtă, în primul rând, din neînţelegerea acestui fenomen (respectiv posibilitatea absolvirii a doi ani într-un an).

00,20,40,60,8

11,21,41,61,8

2

Numărul de elevi, cetăţeni străini, care au studiat în

străinătate , înscrişi în unităţi le de învăţământ

preuniversitar de pe raza judeţului Cluj

Austria Belgia Germania Iordania

Ţara în care au studiat elevii

Situaţia numerică a elevilor cetăţeni străini care, pe parcursul anului şcolar 2011/2012, au solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate


Din raportul detaliat întocmit de învăţătoarea, a reieșit că ultimul an şcolar încheiat a reprezentat un real progres în formarea personalităţii elevului C.P. A fi inteligent nu e suficient, dar e un avantaj care, descoperit timpuriu, potenţat şi exploatat în limite normale, poate să transforme viaţa unui copil supradotat într-o capodoperă.

II.2.3. Continuarea acţiunilor de protecţie socială II.2.3.1- Acordarea unui sprijin financiar elevilor din familii cu venituri reduse (Programul ”Bani de liceu”)

În anul scolar 2011-2012 au beneficiat de burse “BANI DE LICEU” un numar de 1494 elevi si au fost alocate fonduri in valoare de 1808352 lei.

II.2.3.2. Acordarea unei mese /gustări zilnice gratuite elevilor din ciclul primar şi gimnazial (Legea Nr.16/2003 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului Nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV) şi, ulterior, celor din învăţământul preşcolar

În cadrul Programului Lapte şi Corn, au beneficiat lunar, pe tot parcursul anului şcolar peste 55.000 elevi din ciclul primar şi gimnazial, dar şi copiii de la grădiniţele cu program normal, atât din învăţământul de stat cât şi cel particular acreditat. Referitor la Programul "Fructe în şcoli", reglementat prin OUG nr.24/2010, privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli, HG nr.889/2011 privind stabilirea fructelor distribuite, a perioadei şi frecvenţei distribuţiei, a limitei valorii zilnice/elev şi a măsurilor adiacente distribuţiei de fructe, a bugetului aferent acestora, precum şi a modalităţii de implementare efectivă şi de gestionare la nivelul administraţiei publice, în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în scoli în anul şcolar 2011-2012, au beneficiat pe o durată de 94 de zile, elevi din ciclul primar şi gimnazial, atât din învăţământul de stat cât şi cel particular acreditat.

II.2.3.3. Asigurarea pentru familiile cu venituri reduse a necesarului de rechizite pentru copii, la începutul anului şcolar

Rechizitele an 2011 – au fost acordate în baza Ordinului nr.4119/04.05.2011, emis de Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului cu privire la achiziţionarea de rechizite şcolare ce vor fi acordate elevilor din învăţământul de stat, primar şi gimnazial, cursuri de zi, care sunt în întreţinerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară, în judeţul Cluj au beneficiat 10.470 elevi astfel:

Pachet rechizite clasa I - 1.667 buc, Pachet rechizite clasele II – IV - 3.980 buc, Pachet rechizite clasele V – VII - 3.597 buc, Pachet rechizite clasa a VIII – a - 1.226 buc.

Valoare achiziţie: 269.149,44 lei.

II.2.3.4. Asigurarea transportului şcolar pentru copiii care locuiesc în zone izolate

În anul scolar 2011-2012 numarul elevilor navetisti a crescut simtitor, iar fondurile alocate de MECTS au fost din ce in ce mai putine. Creditele repartizate unitatilor de invatamant au fost in suma totala de 1649851 lei, dar insuficiente in raport cu necesarul solicitat de unitatile scolare.

II.2.3.5 - Asigurarea ajutorului financiar de 200 Euro în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare

Beneficiari ai cupoanelor “EURO 200”, conform Legii 269/2004, in vederea achizitionarii de calculatoare, in anul scolar 2011-2012, au fost 106 elevi la nivel de judet. Fondurile se vor aloca in cursul lunii OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2012 si sunt aproximativ 102460 lei in raport cu valarea euro din ziua in care se face plata. II.2.4. Realizarea evaluării instituţionale în vederea autorizării a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi unităţi de învăţământ preuniversitar particular precum şi a acreditării unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi unităţi de învăţământ preuniversitar particular

Toate cele 218 unităţi de învăţământ preuniversitar de stat din jud. Cluj întocmesc Rapoarte anuale de evaluare internă a calităţii educaţiei, (RAEI). Documentele sunt realizate de către Comisiile de evaluare şi asigurare a calităţii educaţiei din fiecare unitate de învăţământ preuniversitar. În cadrul proiectului POSDRU/85/1.1/S/55330, cu titlul „Dezvoltarea culturii calităţii şi furnizarea unei educaţii de calitate în sistemul de învăţământ preuniversitar din România prin implementarea standardelor de referinţă.”, beneficiar fiind ARACIP, au fost realizate următoarele activităţi cu impact la nivelul unităţilor de învăţământ din jud. Cluj:

− au fost selectate 34 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi particulare, din jud. Cluj, pentru a pilota Metodologia de evaluare externă a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar. Pilotarea metodologiei a fost realizată de către evaluatorii ARACIP în cursul anului şcolar 2011-2012 şi toate cele 34 de unităţi de învăţământ au obţinut calificative de bine, foarte bine şi excelent înscrise în Atestatele privind nivelul calităţii educaţiei furnizate, în urma evaluării externe periodice.

− au fost distribuite tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică din jud.Cluj, numerele 3 şi 4 ale revistei ARACIP „Note pentru calitate” – jurnal al educaţiei din România, precum şi broşura „Şcoala Românească 2011 – 2012 foaie de parcurs”.

− Pe parcursul anului şcolar 2011-2012 s-au desfăşurat vizite de evaluare externă în vederea autorizării/acreditării unităţilor de învăţământ preuniversitar, vizite efectuate de către comisiile ARACIP în colaborare cu ISJ Cluj care a desemnat reprezentanţi în aceste comisii:

− 20 unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi particulare au fost evaluate extern de către ARACIP în vederea autorizării / acreditării ( 12 evaluări externe pentru autorizare şi 8 evaluări externe pentru acreditarea unor niveluri de învăţământ/domenii /calificări profesionale ).

II.2.5. Evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat prin inspecţia şcolară generală, prevăzută în graficul anual de inspecţii al ISJ Cluj

INSPECȚIA ȘCOLARA GENERALĂ A UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT

An școlar 2011-2012 Scopurile inspecţiei:

a) evaluarea şi monitorizarea activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar, concretizată prin furnizarea către cei în drept a rapoartelor de inspecţie; b) îmbunătăţirea rezultatelor şcolare prin evaluarea conformităţii funcţionării şi dezvoltării unităţilor de învăţământ preuniversitar cu legislaţia privind învăţământul în vigoare, cu politicile, strategiile şi proiectele naţionale în domeniul educaţiei şi cu nevoile individuale, comunitare, regionale şi naţionale în domeniul educaţiei; c) consilierea şi sprijinirea unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic pentru îmbunătăţirea propriei activităţi.

Criterii de selecție în stabilirea unităților de învățământ care vor fi inspectate :

− unităţi şcolare în care nu s-au desfăşurat inspecţii de acest tip de mai mult de patru ani; − unităţi şcolare cu rezultate slabe la examenele naţionale; − unităţi şcolare cu disfuncţii în majoritatea componentelor de activitate; − unităţi şcolare cu stări conflictuale; − unităţi şcolare cu management şcolar ineficient;

Ariile tematice / domeniile inspectate: − Nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţare raportat la standardele educaţionale

naţionale − Activitatea personalului didactic − Modul în care unitatea de învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor

şi motivaţia acestora în învăţare (consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată), respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse

− Relaţiile unităţii de învăţământ cu părinţii şi cu comunitatea locală − Managementul şcolar, managementul calităţii, dezvoltarea instituţională, eficienţa atragerii şi

folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informaţionale), respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor

− Modul de aplicare a curriculumului naţional , dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare locală, calitatea activităţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar

− Atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează unitatea de învăţământ

Tip de inspecție

Numărul de inspecții planificate pentru anul școlar 2011-2012

Numărul de inspecții realizate în anul școlar 2011-2012

Justificareaschimbărilor produse sau a nerealizării tuturor inspecțiilor

Inspecție generală

6 5 Inspecția programată în perioada 7-11 noiembrie 2011 s-a suprapus cu inspecția tematică de verificare a aplicării foii de parcurs.

CONSTATĂRI ŞI APRECIERI REZULTATE DIN INSPECŢIILE GENERALE PE ARII TEMATICE Nr. crt.

Aria tematică şi calificativul acordat

Constatări/aptrecieri Recomandări

1. Managementul şcolar, managementul calităţii, dezvoltarea instituţională, eficienţa atragerii şi folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informaţionale) şi respectarea legislaţiei în vigoare

- Consiliul de administraţie se implică direct şi responsabil în modul de utilizare a resurselor financiare în vederea asigurării şi dezvoltării resurselor materiale şi umane ale şcolii. - Şcoala respectă legislaţia şi regulamentele privind curriculum , evaluarea, finanţarea, drepturile elevilor şi protecţia acestora. Legile şi regulamentele sunt prelucrate şi cunoscute de către elevi şi întregul personal al şcolii. - Managerii unităţăţilor de învăţământ stabilesc politicile de dezvoltare în acord cu strategiile educaţionale generale; -Echipa managerială se interesează permanent de trasarea şi menţinerea unei direcţii bune de dezvoltare, cooperează în mod eficient cu C.A. şi cu personalul didactic acceptând un dialog constructiv; - Echipa managerială monitorizează accesul la formarea continuă a resurselor umane, este interesată permanent de formarea continuă a profesorilor; Activitatea colectivelor metodice: - Dosarele comisiilor metodice pentru anul şcolar 2011-2012 conţin documentele prevăzute de ROFUIP, acestea fiind întocmite conform precizărilor formulate de către inspectorii de specialitate;

- Se recomandă o mai bună structurare a priorităţilor şi obiectivelor şcolii şi evidenţierea modului de fundamentare a planului managerial. - Sistematizarea graficului de monitorizare-control utilizat de conducerea şcolii în activitatea managerială. - Se recomandă o preocupare susţinută pentru dotarea cabinetelor şcolare de specialitate şi a atelierelor de pregătire instruire practică. -Sprijinirea în continuare a comisiilor metodice din şcoală în vederea îmbunătăţirii planurilor manageriale în sensul personalizării si identificării celor mai potrivite activităţi şi strategii. -Revizuirea organigramei unităţii de învăţământ în cel mai scurt termen posibil. - Reconsiderarea fişelor de evaluare pentru personalul didactic; - Specificarea denumirilor disciplinelor opţionale pentru anul şcolar 2011-2012 în documentele şcolare şi personale.

2. Managementul curriculum-ului (aplicarea curriculumului naţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculum-ului la decizia instituţiei de educaţie /în dezvoltare locală) şi managementul activităţilor

- Curriculum furnizat de şcoală este în concordanţă cu cel naţional. Există documente normative (ordine şi precizări M.E.C.T.S.) care reglementează modul de aplicare a curriculumului naţional - privind planurile cadru care se aplică în învăţământul liceal de zi; metodologia de organizare si desfăşurare şi graficul examenelor de certificare a calificării profesionale, programele şcolare pentru învăţământul liceal, pentru toate disciplinele ariilor curriculare.

- Se recomandă o mai bună structurare a portofoliilor catedrelor / comisiilor metodice; acestea vor conţine numai documentele aferente anului în curs (de ex: în cadrul portofoliului activ. extracurriculare erau toate documentele anului şcolar 2009/2010) - Planurile manageriale ale catedrelor / comisiilor metodice vor conţine activităţi specifice

extracurriculare realizate de personalul didactic şi didactic auxiliar;

- Schemele orare de la nivelul claselor sunt corect elaborate şi permit implementarea eficientă a curriculumului. Şcoala are elaborat graficul de desfăşurare a stagiilor de practică pentru toate clasele. - Cadrele didactice au realizată proiectarea pe unităţi de învăţare pentru unităţile parcurse până la data inspecţiei; există unele confuzii privind activităţile de învăţare şi resurse procedurale. - Din proiectarea didactică rezultă că strategiile didactice utilizate în cadrul lecţiilor sunt alternative, centrate atât pe profesor cât şi pe elev. - Portofoliile catedrelor/comisiilor metodice sunt în general bine realizate, procesele verbale ale şedinţelor catedrelor/comisiilor metodice descriu activităţile şi analizele rezultate în cadrul acestora. În cadrul fiecărei catedre/comisii metodice se află Foaia de parcurs pentru anul şcolar 2010/2011; s-au analizat rezultatele la testele iniţiale şi au fost realizate planuri de remediere. - Cadrele didactice se preocupă atât pentru performanţă (pregătirea elevilor pentru olimpiade şi concursuri) cât şi pentru activităţile remediale (consultaţii oferite elevilor cu rezultate slabe).

catedrei/comisiei metodice în raport cu planul managerial al conducerii, cu încadrarea în priorităţile unităţii de învăţământ. Fundamentarea planurilor manageriale ale catedrelor / comisiilor metodice va avea la bază: 1. Priorităţile rezultate din planul managerial al conducerii de învăţământ 2. Priorităţile rezultate din raportul de analiză a catedrei/comisiei metodice pentru anul şcolar /semestrul anterior - Proiectele unităţii de învăţare vor conţine explicit activităţi de învăţare care sa vizeze competenţele de lectură şi înţelegerea textului. - În cadrul procesului de predare învăţare se vor folosi cu precădere strategiile active de predare pentru creşterea atractivităţii orelor. - Oferta de discipline opţionale trebuie să ţină cont de nevoile elevilor şi să cuprindă o mai mare varietate de discipline opţionale, cu mai mare atractivitate;

3. Activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învăţare, evaluare, reglare/remediere, diferenţiere a demersului educaţional

- Planificarea şi proiectarea curriculumului naţional este realizată conform cerinţelor documentelor normative, respectă programele şcolare în vigoare fiind corespunzătoare unui curriculum centrat pe competenţe. - Cadrele didactice au realizată proiectarea pe unităţi de învăţare pentru unităţile parcurse până la data inspecţiei dar există unele confuzii privind activităţile de învăţare şi resursele procedurale. - Activităţile de învăţare sunt proiectate si desfăşurate atât frontal fiind secvenţiate tradiţional, centrate pe conţinuturi, profesorul deţinând rolul central, fără a implica elevii activ în construirea propriilor cunoştinţe, cât şi pe grupe, cu secvenţe de inter şi co-evaluare, stilul de predare fiind unul permisiv care valorifică implicarea elevilor în învăţare. În majoritatea cazurilor se încearcă modernizarea metodelor de predare. - În cazul limbilor moderne se constată că planificările pe unităţi de învăţare sunt la zi dar nu conţin date si termene exacte şi că se lucrează mult sub nivelul cerinţelor programei datorită nivelului scăzut al cunoştinţelor elevilor.

- Proiectele unităţilor de învăţare vor conţine explicit activităţi de învăţare – activităţi concrete pe care le realizează elevii şi prin care aceştia demonstrează că învaţă – activităţi care să vizeze şi să permită exersarea competenţelor de lectură şi de înţelegere a textului. - În cadrul procesului de predare-învăţare se vor folosi cu precădere metodele şi tehnicile activ-participative şi de învăţare prin cooperare pentru creşterea atractivităţii orelor. - Diversificarea metodelor de evaluare şi notare. Un accent mai mare pe activităţile diferenţiate, implicând astfel în mai mare măsură şi elevii mai puţin activi. - Evitarea pe cât se poate a monotoniei prin utilizarea unor metode activ – participative, de lucru în echipe mici. - Responsabilizarea în mai mare măsură a elevilor prin acordarea de roluri şi sarcini cât mai individualizate. - Participarea cadrelor didactice la un program de

- De asemenea, în cadrul fiecărei catedre / comisii metodice se află Foaia de parcurs pentru anul şcolar 2010 / 2011 şi există dovezi referitor la activităţile metodice în care s-au analizat rezultatele obţinute de elevi la testele iniţiale şi au fost realizate planuri de remediere pe punctele slabe identificate. - Activitatea elevilor este evaluată mai mult prin dirijare frontală şi mai puţin prin implicarea elevilor în interevaluare şi autoevaluare în activitatea pe grupe. În cazul limbilor moderne profesorii încurajează participarea elevilor şi corectează pozitiv în vederea stimulării progresului. - Procesul remedial şi de predare diferenţiată este parţial deficitar, în unele cazuri se remarcă atenţia acordată elevilor cu nevoi speciale sau cu nivel de dezvoltare/de cunoaştere scăzut prin sarcini individualizate sau prin activităţi de cooperare.

formare continuă centrat pe evaluare / autoevaluare, modalităţi şi instrumente de evaluare formativă.

4. Nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţare raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare);

- Elevii demonstrează un nivel mediu de cunoaştere, înţelegere şi operare cu legile, fenomenele, principiile şi conceptele studiate; ei redau corect, cu sprijin consistent al profesorului, definiţii, proprietăţi caracteristice, formule de calcul, formule structurale, algoritmi de lucru. Nivelul demonstrat de elevi este în concordanţă cu notele avute de aceştia la repartiţia în clasa a IX-a, atât cu media de admitere cât şi, mai ales, cu nota la matematică, ştiut fiind că la disciplinele ştiinţifice nivelul şi abilitatea elevilor de a efectua, de a opera şi de a transfera cunoştinţele de matematică este esenţială. - Rezultatele elevilor la examenele de matematică sunt slabe. Acest lucru se datorează şi indiferenţei cu care tratează disciplina matematică în clasele IX-XI, ajungând în clasa a XII-a cu un bagaj minim de cunoştinţe. Un alt motiv este absenteismul, care generează lipsa continuităţii şi automat pregătirea slabă a elevilor.

- Se recomandă creşterea atractivităţii orelor de sprijin suplimentar pentru elevii claselor a XI-a şi a XII-a, motivarea elevilor de a participa la competiţii cu alţi elevi de la liceele tehnologice. - Se recomandă organizarea unei simulări a examenului de Bacalaureat la matematică, transmiterea rezultatelor către părinţi şi elaborarea unui plan de recuperare împreună cu elevii.

5. Modul în care instituţia de educaţie sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia acestora în învăţare(consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată), respectând principiile educaţiei incluzive şi

- Există o multitudine de proceduri generale/ specifice şi planuri operaţionale, în scop reglator şi de prevenire, cu responsabilităţi specifice/ cadru didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, reactualizate în fiecare an, cu puţine excepţii şi avizate de directorul unităţii de învăţământ; - Regulamentul de ordine interioară este reactualizat şi adaptat specificului instituţiei de învăţământ, cu prevederi clare referitoare la drepturile şi obligaţiile elevilor, cuprinzând sancţiuni derivate şi defalcate în concordanţă cu gravitatea şi

- Monitorizarea mai atentă din partea conducerii unităţii şcolare a respectării regulamentelor şcolare, a planului operaţional de prevenire a violenţei, în vederea evitării în viitor a eventualelor conflicte. - Cuprindea în oferta curriculară a şcolii a cât mai multe opţionale, şi activităţi extracurriculare, ce vizează educaţia antreprenorială, pregătirea absolvenţilor în vederea unei inserţii profesionale cât mai eficiente.

asigurarea egalităţii de şanse.

repetitivitatea comportamentului constatat; - Există Plan Operaţional la nivelul instituţiei şcolare, privind reducerea fenomenului de violenţă în mediul şcolar, necorelat, cu Strategia judeţeană de combatere a violenţei în mediul şcolar; Comisia de combatere a violenţei în mediul şcolar întocmeşte semestrial un raport al cazurilor de indisciplină, pe care îl prezintă în Consiliul profesoral, anexând procesele verbale ale comisiei, în care sunt consemnate faptele de indisciplină/ abaterile, precum şi sancţiunile aplicate elevilor, care sunt comunicate de către conducerea şcolii/ diriginte şi părintelui;

- Actualizarea ritmică a bazei de date privind evoluţia şcolară a absolvenţilor, utilizarea informaţiilor din această bază de date în vederea proiectării unor activităţi de orientară şcolară şi profesională eficiente. - Implicarea mai profundă a elevilor în activitatea şcolii, realizarea unei comunicări elev – elev, elev – profesor, mai eficiente în vederea evitării pe viitor a conflictelor, ce pot apărea.

6. Relaţiile instituţiei de educaţie cu părinţii şi cu comunitatea locală.

- Relaţiile de parteneriat cu instituţiile administraţiei centrale şi locale, cu unităţi de învăţământ preuniversitar şi superior şi cu alţi factori implicaţi şi interesaţi de educaţie au avut la bază recunoaşterea şi respectarea locului şi rolului fiecăruia în buna organizare şi desfăşurare a activităţii, pentru realizarea calităţii în educaţie. - Contribuţia părinţilor prin dirijarea a 2% din impozit pentru Asociaţia Părinţilor a fost un sprijin eficient în dezvoltarea bazei materiale şi în acordarea de facilităţi elevilor participanţi la olimpiade şi premierea în bani a acestora.

Pentru îmbunătăţirea activităţii din şcoală părinţii propun: - profesorii de serviciu pe şcoală să fie în mijlocul elevilor,pe perioada pauzelor, pentru ai supraveghea. - la orele de dirigenţie să se discute teme ce vizează educarea elevilor şi nu ore la disciplinele de specialitate.

7.

Atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează şcoala

- Marea majoritate a elevilor din şcoală prezintă o atitudine pozitivă faţă de învăţătură, faţă de ceea ce le oferă unitatea de învăţământ, sunt interesaţi de activităţile curriculare şi extracurriculare organizate de către şcoală, se implică activ în organizarea acestora, etc. - Comportamentul la şcoală al elevilor este unul civilizat, ceea ce contribuie esenţial la dezvoltarea unei atmosfere plăcute în şcoală.

- Revizuirea planului operaţional elaborat de şcoală în vederea reducerii absenteismului, prin introducerea unor măsuri menite să reducă numărul mare de absenţe în răndul elevilor. - Întâlniri mai dese cu părinţii si elevii pentru consilierea acestora in carieră, pentru prevenirea eşecului şcolar, a indiferenţei si delăsării faţă de propria situaţie şcolară.

Nr.crt.

Aria tematică / calificativul acordat

Colegiul Tehnic Raluca Ripan Cluj-Napoca

Colegiul Tehnic de Transporturi Transilvania Cluj-Napoca

Colegiul Tehnic Napoca Cluj-Napoca

Şcoala cu clasele I-VIII George Bariţiu Jucu de Sus

1. Managementul şcolar, managementul calităţii, dezvoltarea instituţională, eficienţa atragerii şi

BINE BINE BINE BINE

folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informaţionale) şi respectarea legislaţiei în vigoare

2. Managementul curriculum-ului (aplicarea curriculumului naţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculum-ului la decizia instituţiei de educaţie /în dezvoltare locală) şi managementul activităţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi didactic auxiliar;

BINE BINE BINE BINE

3. Activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învăţare, evaluare, reglare/remediere, diferenţiere a demersului educaţional

ACCEPTABIL BINE BINE BINE

4. Nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţare raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare);

ACCEPTABIL BINE ACCEPTABIL BINE

5. Modul în care instituţia de educaţie sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia acestora în învăţare(consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată), respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse.

BINE BINE BINE ACCEPTABIL

6. Relaţiile instituţiei de educaţie cu părinţii şi cu comunitatea locală.

BINE BINE BINE BINE

7.

Atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează

ACCEPTABIL BINE ACCEPTABIL ACCEPTABIL

II.2.6. Creşterea calităţii şi stimularea excelenţei în învăţământul clujean - Servicii în sprijinul elevilor capabili de performante înalte Centrul de Excelență Cluj pentru Tineri Capabili de Performanță organizează selecția și pregătirea elevilor cu aptitudini deosebite. Pregătirea elevilor este organizată pe discipline/an de studiu, pe grupe de 10 – 15 elevi. Elevii sunt pregătiți de profesori cu experiență în activitatea de performanță, selectați pe baza unor criterii specifice de către inspectorii de specialitate în colaborare cu cadrele didactice din rețea. STATISTICA grupelor de excelență - an şcolar: 2011-2012 Nr. Disciplina Număr

grupe Număr de elevi

Număr de profesori

Număr de ore/săpt.

Norme realizate

1 Biologie 15 423 17 18,00 1,000

2 Chimie 19 284 23 18,50 1,027

3 Discipline tehnice 8 106 5 18,00 1,000

4 Fizică 11 320 15 14,40 0,800

5 Astronomie 4 100 6 9,00 0,500

6 Geografie 12 390 12 18,00 1,000

7 Informatică 9 315 19 14,49 0,805

8 Istorie Discipline socio-umane

14 408 14 27,00 1,500

9 Limba engleză 7 90 7 7,00 0,388

10 Limba germană modern

1 12 1 1,00 0,055

11 Limba franceză 7 84 7 7,00 0,388

12 Limba şi literatura română

25 625 25 28,00 1,555

13 Matematică 32 800 56 35,93 1,996

14 Învăţământ primar 7 240 7 12,50 0,694

TOTAL 171 4197 214 228.82 12.71

Centrul de Excelenţă Cluj a organizat desfăşurarea olimpiadelor şcolare prin:

− elaborarea graficului de desfășurare și stabilirea centrelor pe grupe de şcoli şi discipline, − comunicarea subiectelor centrelor de concurs, − centralizarea rezultatelor, − demersuri către Consiliul Județean Cluj în vederea obținerii fondurilor pentru organizarea și

premierea elevilor și a profesorilor. Astfel, în anul şcolar 2011-2012, s-au obținut următoarele rezultate:

a. Situaţia statistică a premiilor obţinute de elevii clujeni la olimpiadele şcolare JUDEȚENE

şcoala

NR. CRT. DISCIPLINA Total Pr. I Pr. II Pr. III Mențiuni Mențiuni

Speciale Premii Speciale

CALIFICAȚI LA ET. NAȚIONALĂ

1 ASTRONOMIE ȘI ASTROFIZICĂ

11 3 1 3 4 0 0 4

2 BIOLOGIE 45 5 6 5 29 0 0 8 3 CHIMIE 28 5 2 0 21 0 0 7 4 FIZICĂ 70 5 4 4 57 0 0 11 5 GEOGRAFIE 40 6 6 6 22 0 0 5 6 INFORMATICĂ 32 6 6 7 11 0 2 14 7 ISTORIE 65 6 4 5 50 0 0 5

8 LIMBA ENGLEZĂ 70 4 4 11 51 0 0 46

9 LIMBA FRANCEZĂ 19 2 4 5 8 0 0 6

10 LIMBA GERMANĂ MATERNĂ

24 7 6 5 6 0 0 6

11 LIMBA GERMANĂ MODERNĂ

12 2 3 3 4 0 0 4

12 LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ

79 7 8 9 55 0 0 12

13 LIMBA GREACA VECHE

0 0 0 0 0 0 0 0

14 LIMBA LATINĂ 41 4 4 7 26 0 0 6

15 LIMBA ITALIANĂ 15 4 5 2 4 0 0 6

16 LIMBA PORTUGHEZĂ 13 3 4 3 3 0 0 5

17 LIMBA SPANIOLĂ 20 3 5 3 9 0 0 6

18 LIMBA ROMANI MATERNĂ

19 4 4 5 6 0 0 1

19

LIMBĂ, COMUNICARE ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ

205 12 13 15 165 0 0 12

20 MATEMATICĂ 94 8 9 9 68 0 0 19

21 PEDAGOGIE-PSIHOLOGIE 25 4 5 3 13 0 0 4

22 PREGĂTIRE SPORTIVĂ TEORETICĂ

9 3 3 3 0 0 0 3

23 RELIGIE ORTODOXĂ 32 6 7 6 13 0 0 6

24 RELIGIE GRECO-CATOLICĂ

3 2 1 0 0 0 0 3

25 RELIGIE REFORMATĂ 0 0 0 0 0 0 0 0

26 RELIGIE ALINAȚA EVANGHELICĂ

21 6 6 4 5 0 0 6

27 ȘTIINȚE SOCIO-UMANE

59 7 7 7 38 0 0 9

28 ȘTIINȚE PENTRU JUNIORI

9 1 1 1 6 0 0 7

29 ȘTIINȚELE PĂMÂNTULUI 6 1 1 1 3 0 0 0

30 MUZICĂ 49 14 11 10 14 0 0 12 31 COREGRAFIE ------ ------ ------ ------ ------ ------ ------ ------

32

ARTE VIZUALE, ARHITECTURĂ și ISTORIA ARTELOR

------ ------ ------ ------ ------ ------ ------ ------

33 ARTA ACTORULUI ------ ------ ------ ------ ------ ------ ------ ------

34 DISCIPLINE TEHNOLOGICE

125 27 29 13 56 0 0 27

35 EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

83 32 27 24 0 0 0 18

TOTAL 1323 199 196 179 747 0 2 278

b. Situaţia statistică a premiilor obţinute de elevii clujeni la olimpiadele şcolare NAȚIONALE

NR. CRT. DISCIPLINA NR.

ELEVI TOTAL Pr. I

Pr. II

Pr. III Mențiune Mențiune

Specială Premiu Special

CALIFICAȚI ÎN LOT NAȚ. LĂRGIT

OBSERVAȚII

1 ASTRONOMIE ȘI ASTROFIZICĂ

4 0 0 0 0 0 0 0 0

2 BIOLOGIE 8 8 2 1 0 1 0 4 4

2 lot biologie + 2 lot EUSO ; 2 lot restrâns

3 CHIMIE 7 5 0 0 0 0 5 0 1

4 FIZICĂ 11 11 0 0 0 2 0 9 0

Premii Speciale: 2-MEDALII AUR 1-MEDALIE DE ARGINT 5-MEDALII DE BRONZ 1-MEDALIE DE ONOARE

5 GEOGRAFIE 5 1 0 0 0 1 0 0 0

6 INFORMATICĂ 14 11 0 0 1 1 0 9 1

Premii Speciale: 1-MEDALIE AUR 3-MEDALII DE ARGINT 5-MEDALII DE BRONZ

7 ISTORIE 5 2 0 0 1 0 0 1 0

8 LIMBA ENGLEZĂ 46 1 1 0 0 0 0 0 0

9 LIMBA FRANCEZĂ 6 4 0 0 0 1 3 0 0

10 LIMBA GERMANĂ 6 4 0 0 2 0 0 2 0

MATERNĂ

11 LIMBA GERMANĂ MODERNĂ

4 7 2 1 2 2 0 0 2

12 LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ

12 3 0 2 0 1 0 0 0

13 LIMBA GREACA VECHE

0 0 0 0 0 0 0 0 0

14 LIMBA LATINĂ 6 5 0 0 0 3 0 2 0

15 LIMBA ITALIANĂ 6 7 1 4 0 0 1 1 0

16 LIMBA PORTUGHEZĂ 5 11 5 3 2 0 0 1 0

17 LIMBA SPANIOLĂ 6 6 0 0 1 1 3 1 0

18 LIMBA RROMANI MATERNĂ

1 1 1 0 0 0 0 0 0

19

LIMBĂ, COMUNICARE ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ

12 5 1 1 0 1 0 2 0

20 MATEMATICĂ 19 16 1 1 0 2 0 12 3

Premii Speciale: 3-MEDALII DE AUR 3-MEDALII DE ARGINT 5-MEDALII DE BRONZ 1-Premiu Special

21 PEDAGOGIE-PSIHOLOGIE 4 3 0 0 0 3 0 0 0

22 PREGĂTIRE SPORTIVĂ TEORETICĂ

3 3 1 1 0 1 0 0 0

23 RELIGIE ORTODOXĂ 6 3 0 0 0 2 0 1 0

24 RELIGIE GRECO-CATOLICĂ

2 2 1 1 0 0 0 0 0

25 RELIGIE REFORMATĂ 2 0 0 2 0 0 0 0

26 RELIGIE ALIANȚA EVANGHELICĂ

6 2 0 0 0 2 0 0 0

27 ȘTIINȚE SOCIO-UMANE 9 1 0 0 0 1 0 0 0

28 ȘTIINȚE PENTRU JUNIORI

1 0 0 0 1 0 0 1

29 ȘTIINȚELE PĂMÂNTULUI 1 1 0 0 0 1 0 0 1

30 MUZICĂ 36 15 7 4 8 0 2 0

31 COREGRAFIE 10 2 1 3 4 0 0 0

32

ARTE VIZUALE, ARHITECTURĂ și ISTORIA ARTELOR

3 0 0 0 2 0 1 0

33 ARTA ACTORULUI 3 0 0 3 0 0 0 0

34 DISCIPLINE TEHNOLOGICE 27 11 2 2 2 4 0 1 0

35 EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

18 6 1 1 4 3 0 0 0

TOTAL

198 36 26 27 48 12 49 13 + 2 lot restrâns

TOTAL PREMII + elevi în LOT = 213 Centrul de Excelență Cluj monitorizează rezultatele obținute la concursurile școlare înscrise în calendarul M.E.C.T.S. a. Situaţia statistică a premiilor obţinute de elevii clujeni la concursurile şcolare JUDEȚENE (înscrise in calendarul M.E.C.T.S.)

NR. CRT. CONCURSUL JUDEȚEAN TOTAL

PREMII Pr. I

Pr. II

Pr. III Mențiuni Mențiuni


CALIFICAȚI LA ET. NAȚIONALĂ

1 CONCURSUL DE ORTOGRAFIE "IMPLOM JÓZSEF"(clasele IX-XII) 6 1 1 1 3 0 0 4

2 CONCURS DE ORTOGRAFIE "SIMONYI ZSIGMOND"(clasele V-VIII) 20 4 4 4 8 0 0 8

3 CONCURSUL „MADE FOR EUROPE” 11 4 2 3 2 0 0 5

4 CONCURSUL INTERDISCIPLINAR "VRÂNCEANU - PROCOPIU" 16 5 5 4 2 0 0 16

5 CONCURS INTERDISCIPLINAR “+/-POEZIE” (MATEMATICĂ, LB.ROMÂNĂ ȘI LB.MODERNE)

16 4 2 2 8 0 0 4

6

CONCURSUL INTERDISCIPLINAR ”CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCA” (LB.ROMÂNĂ ȘI RELIGIE”)

16 4 5 7 0 0 0 4

7 CONCURSUL DE INFORMATICĂ APLICATĂ 20 4 4 4 8 0 0 4

8 CONCURSUL DE CHIMIE "RALUCA RIPAN" PENTRU CLASA A VII-A 9 1 1 1 6 0 0 8

9 CONCURS DE RECITĂRI "KÁNYÁDI SÁNDOR" 11 2 2 3 4 0 0 2

TOTAL 125 29 26 29 41 0 0 55

b. Situaţia statistică a premiilor obţinute de elevii clujeni la concursurile şcolare NAȚIONALE (înscrise in calendarul M.E.C.T.S.)

NR. CRT. CONCURSUL NAȚIONAL TOTAL Pr.

I Pr. II

Pr. III Mențiuni Mențiuni


CALIFICAȚI LA ET. INTERNAȚIONALĂ

1

CONCURSUL NAŢIONAL DE ORTOEPIE ȘI DE CULTIVAREA LIMBII MAGHIARE "ARANKA GYÖRGY"

6 1 1 1 3 0 0 2

2 CONCURSUL „MADE FOR EUROPE” 3 1 0 0 2 0 0 0

3

CONCURSUL NAȚIONAL DE LECTURĂ ȘI INTERPRETARE TRANSCURRICULARĂ ”IONEL TEODOREANU” (cls. V-VIII)

1 0 0 1 0 0 0 0

4

CONCURS NAŢIONAL DE RECITARE "ATLANTISZ HARANGOZ"

4 0 1 1 2 0 0 0

5 CONCURSUL NAŢIONAL DE FIZICĂ "EVRIKA"

2 0 0 0 2 0 0 0

6

CONCURSUL NATIONAL DE MATEMATICĂ ”BRENYÓ MIHÁLY” (clasele III-IV)

4 0 0 0 4 0 0 0

7

CONCURSUL NAŢIONAL DE INFORMATICĂ APLICATĂ

2 1 0 0 1 0 0 0

8 CONCURSUL NAŢIONAL DE FIZICĂ "ŞTEFAN PROCOPIU"

4 1 3 0 0 0 0 0

9

CONCURSUL DE CHIMIE "RALUCA RIPAN" PENTRU CLASA A VII-A

2 0 0 0 0 2 0 0

TOTAL 28 4 5 3 14 2 0 2

Alte activițăți de susținere, promovare și premiere a elevilor și a profesorilor care au obținut rezultate deosebite.

− Festivitatea de premiere a elevilor olimpici internaţionali şi naţionali clujeni şi a profesorilor cu rezultate deosebite în pregătirea elevilor premianţi la olimpiadele naţionale, an şcolar: 2011/2012 – eveniment organizat în data de 5 iunie 2012 în colaborare cu Consiliul Judeţean Cluj, fondul total de premii fiind in valoare de 100000lei.

− Premierea a 9 elevi olimpici internaționali si naționali cu rezultate deosebite, în baza parteneriatului dintre Centrul de Excelenta Cluj și Clubul Rotary Cluj – în cadrul evenimentului ”Serbările iernii” (decembrie 2011).

− Promovarea a 24 elevi clujeni olimpici internaționali și naționali, în cadrul evenimentului ”Balul Operei - 20 de Ani”. În data de 18 februarie 2012 a avut loc la Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, ediția aniversară a Balului Operei - 20 de Ani, cuprinzand o gală dedicată valorii, Gala Laureaţilor, la care au participat 24 elevi clujeni olimpici internaționali și naționali, promovați de către Centrul de Excelență Cluj cu sprijinul Clubului Rotary.

− Centrul de Excelență Cluj a găzduit, pentru al 8-lea an consecutiv, lotul naţional lărgit de biologie, aflat în pregătiri la Cluj în vederea selectării lotului naţional.

− Centrul de Excelență Cluj a sprijinit organizarea Concursului Național de Chimie ”Raluca Ripan”, a VIII-a ediție, desfășurat la Cluj în perioada 8-10 iunie 2012.

II.2.7. Monitorizarea inserţiei socio-profesionale Începând din anul 2010 ISJ Cluj este beneficiarul unui proiect POSDRU/90/2.1/S/57677 cu titlul „Creşterea capacităţii de absorbţie a absolvenţilor IPT pe piaţa muncii, prin monitorizarea inserţiei socio-profesionale”proiect realizat în parteneriat cu: Obiectivul general al proiectului: Cunoasterea dimensiunii cantitative şi calitative a inserţiei profesionale a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic, a ratei de continuare a studiilor, precum şi a duratei procesului de tranziţie spre un loc de muncă în calificarea profesională dobândită. Activitatile proiectului destinate atingerii obiectivului general constau în realizarea unor anchete de teren pe bază de chestionar la 6 luni şi 12 luni de la absolvire a promoţiilor de absolvenţi ÎPT 2009-2010 şi 2010-2011, anchete în urma cărora prin prelucrarea statistică a datelor se vor realiza rapoartele de monitorizare a insertiei absolvenţilor pe piaţa muncii pentru jud.Cluj. Grupul ţintă este reprezentat de absolvenţii de învăţământ profesional şi tehnic :

− şcoală de arte şi meserii (SAM), an de completare (AC) - care nu şi-au mai continuat studiile la învăţământul de zi;

− liceu tehnologic rută progresivă din promoţiile 2009-2010, 2010- 2011, toţi absolvenţii , potrivit statisticilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj.

II.2.7.1. Rata de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii

Procentul absolvenţilor de SAM/AC Cluj care erau salariaţi la 12 luni de la absolvire este de 42,29% comparativ cu momentul 6 luni de la absolvire: 28,23%. Absolvenţii care au declarat că sunt şomeri (indemnizaţi sau ne-indemnizaţi) au înregistrat scăderi semnificative la 12 luni de la absolvire, comparativ cu momentul 6 luni: 20,57% la 6 luni faţă de 15,92% la 12 luni de la absolvire. Aşa cum era de aşteptat, structura pe tipuri de şomeri s-a schimbat în cele două momente de intervievare: procentul cel mai ridicat de şomeri ne-indemnizaţi îl regăsim la absolvenţii chestionaţi la 12 luni de la absolvire: 15,92%. Procentul absolvenţilor care s-au declarat persoane casnice nu variază semnificativ de la un val de anchetă la altul: 25,37% în ancheta la 12 luni şi 27,27% în ancheta la 6 luni.

Procentul absolvenţilor de liceu tehnologic rută progresivă (jud.Cluj) care erau salariaţi la 12 luni de la absolvire este de 48,3% comparativ cu momentul 6 luni de la absolvire: 32,1%. Absolvenţii care au declarat că sunt şomeri (indemnizaţi sau ne-indemnizaţi) au înregistrat scăderi semnificative la 12 luni de la absolvire, comparativ cu momentul 6 luni: 30,79% la 6 luni faţă de 14,91% la 12 luni de la absolvire. Aşa cum era de aşteptat, structura pe tipuri de şomeri s-a schimbat în cele două momente de intervievare: procentul cel mai ridicat de şomeri ne-indemnizaţi îl regăsim la absolvenţii chestionaţi la 12 luni de la absolvire: 14,33%. Procentul absolvenţilor care s-au declarat persoane casnice nu variază semnificativ de la un val de anchetă la altul: 15,48% în ancheta la 12 luni şi 14,66% în ancheta la 6 luni.

II.2.7.2. Rata de inserţie în meseria pentru care s-au pregătit Definim rata inserţiei de succes ca fiind raportul dintre numărul absolvenţilor care se află în poziţie de salariat, patron sau lucrător pe cont propriu, practicând o ocupaţie în acord cu specificul calificării deţinute, ca % în numărul total de absolvenţi investigaţi. La 12 luni de la absolvire, per total, rata inserţiei de succes a absolvenţilor de SAM/AC a fost mai mare decât cea înregistrată la 6 luni (13,93% comparativ cu 10,04%). Pe toate cele două variabile de dezagregare (sex şi mediu de rezidenţă) valorile înregistrate de rata inserţiei de succes la 12 luni de la absolvire au fost superioare celor înregistrate la 6 luni de la absolvire, aşa după cum se poate constata în tabelul comparativ de mai jos. După tipul de învăţământ absolvit, se observă diferenţe la momentul 12 luni faţă de momentul 6 luni: rata inserţiei de succes este mai mare pentru absolvenţii de an de completare dar mai mică pentru cei de şcoală de arte şi meserii. FEMININ

MASCULIN

URBAN

RURAL

SAM AC TOTAL

Rata inserţiei de succes la 6 luni de la absolvire

9,45

10,37

7,52

12,06

10,66

9,7

10,04


10,67

15,87

11,9

15,38

8,11

17,32

13,93

La 12 luni de la absolvire (jud.Cluj), rata inserţiei de succes a absolvenţilor de liceu tehnologic rută progresivă a fost mai mare decât cea înregistrată la 6 luni (18,41% comparativ cu 14,64%). Pe toate variabilele de dezagregare (sex, mediu de rezidenţă) valorile înregistrate de rata inserţiei de succes la 12 luni de la absolvire au fost superioare celor înregistrate la 6 luni de la absolvire, aşa după cum se poate constata în tabelul comparativ de mai jos. După profilul absolvit, se observă că cea mai mare creştere a ratei inserţiei de succes, se înregistrează în rândul absolvenţilor de profil resurse naturale şi protecţia mediului, pentru care diferenţa dintre cele două valuri de investigare este de 5,74%. Cea mai mică creştere se înregistrează pentru absolvenţii profilului servicii (3%). FEMININ MASCULIN URBAN RURAL TOTAL Rata inserţiei de succes la 6 luni de la absolvire

14,42 14,76 13,41 16,52 14,64


17,56 18,91 16,99 20,7 18,41

TEHNIC

RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

SERVICII

Total

Rata inserţiei de succes la 6 luni de la

13,08 16,67 17,81 14,64

absolvire


16,88 22,41 20,81 18,41

II.3. Reducerea absenteismului şcolar şi al riscului de abandon şcolar

II.3. 1. Analiza absenteismului elevilor din şcolile din judeţul Cluj (* material în colaborare cu CJRAE)

CENTRALIZATOR – ABSENTEISM – ŞCOLI JUDEȚUL CLUJ AN ŞCOLAR 2011-2012

Număr total elevi - 69985 Număr total elevi mediul urban – 55232 Număr total elevi mediul rural - 14753 Număr total de absenţe – 1018318 Număr total de absenţe mediul urban – 853783 Număr total de absenţe mediul rural - 164535 Nr.absenţe/elev – 14,55 Nr.absenţe/elev mediul urban – 15.45 Nr.absenţe/elev mediul rural – 11.15 Număr elevi grupuri şcolare şi colegii tehnice – 14354 Număr absenţe grupuri şcolare şi colegii tehnice – 505126 Nr.absenţe/elev grupuri şcolare şi colegii tehnice – 35.19 Număr elevi colegii naţionale şi licee teoretice - 20942 Număr absenţe colegii naţionale şi licee teoretice – 200537 Nr.absenţe/elev colegii naţionale şi licee teoretice – 9.57 Număr elevi şcoli speciale – 1032 Număr absenţe şcoli speciale – 15541 Nr.absenţe/elev şcoli speciale – 15.05 Număr elevi unităţi de învăţământ vocaţionale - 5090 Număr absenţe unităţi de învăţământ vocaţionale – 79040 Nr.absenţe/elev unităţi de învăţământ vocaţionale – 15.52 Număr elevi şcoli generale – 28567 Număr elevi şcoli generale mediul urban – 15588 Număr elevi şcoli generale mediul rural - 12979 Număr absenţe şcoli generale – 218074 Număr absenţe şcoli generale mediul urban – 74413 Număr absenţe şcoli generale mediul rural - 143661 Nr.absenţe/elev şcoli generale – 7.63 Nr.absenţe/elev şcoli generale mediul urban – 4.77 Nr.absenţe/elev şcoli generale mediul rural - 11.06

Număr total elevi (69985), din care:

79%

21%

Urban

Rural

15.45

11.15

0

5

10

15

20

Rata absenteism

Număr absenţe/elev

UrbanRural

II.3.2. Analiză comparativă absenteism

GRUPURI ȘCOLARE ȘI COLEGII TEHNICE UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT NUMĂR

ABSENȚE/ELEV 1. GRUP ȘCOLAR IND."TEHNOFRIG" CLUJ-NAPOCA 80.16 2. GRUP ȘCOLAR"SAMUS" CLUJ-NAPOCA 61.99 3. COLEGIUL TEHNIC"E.NICOLAU" CLUJ-NAPOCA 61.20 4. COL. TEH. "TRANSILVANIA" CLUJ-NAPOCA 59.13 5. COLEGIUL TEHNIC"R.RIPAN" CLUJ-NAPOCA 45.97 6. GRUP ȘCOLAR "AL.BORZA" CLUJ-NAPOCA 44.64 7. COLEGIUL TEHNIC"V.UNGUREANU" CÂMPIA TURZII 38.80 8. COLEGIUL TEHNIC"NAPOCA" CLUJ-NAPOCA 38.43 9. COLEGIUL"E.NEGRUȚIU" TURDA 36.69 10. COLEGIUL TEHNIC"DR. I.RAȚIU" TURDA 36.29 11. GRUP ȘCOLAR"SOMEȘ" DEJ 32.85 12. COLEGIUL ECONOMIC "IULIAN POP" CLUJ-NAPOCA 32.43 13. GRUP ȘCOLAR DE PROTECȚIA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA 31.60 14. GRUP ȘCOLAR AGRICOL CUZDRIOARA 31.13 15. COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC CLUJ-NAPOCA 31.03 16. GRUP ȘCOLAR"A.VLAICU" CLUJ-NAPOCA 27.58 17. COLEGIUL TEHNIC"A. SALIGNY" CLUJ-NAPOCA 27.57 18. GRUP ȘCOLAR"CONSTANTIN BRÂNCUȘI" DEJ 24.70

Număr elevi

21%

30%1%7%

41%

Grupuri şcolare şi ColegiitehniceColegii naţionale şi LiceeteoreticeŞcoli speciale

Vocaţionale

Şcoli generale

35.19

9.5715.05 15.52

7.63

05

10152025303540

Număr absenţe/elev

Număr absenţe/elev - analiză comparativă pe profile

Grupuri şcolare şi ColegiitehniceColegii naţionale şi LiceeteoreticeŞcoli speciale

Vocaţionale

Şcoli generale

19. GRUP ȘCOLAR GHERLA 24.59 20. COLEGIUL TEHNIC"AUGUSTIN MAIOR" CLUJ-NAPOCA 23.51 21. COLEGIUL TEHNIC"ANA ASLAN" CLUJ-NAPOCA 21.87 22. COLEGIUL TEHNIC TURDA 21.20 23. GRUP ȘCOLAR HUEDIN 20.25 24. GRUP ȘCOLAR"ȘTEFAN PASCU" APAHIDA 14.75

După cum se observă în datele prezentate în tabel, Grup Școlar Tehnofrig are cel mai mare număr de absențe raportat la numărul de elevi, în cadrul grupurilor școlare și a colegiilor tehnice (80,16), urmat de Grup Școlar ”Samus” (61,99), Colegiul Tehnic ”E. Nicolau” (61,20), Colegiul Tehnic de Transporturi ”Transilvania”(59,13) și Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară ”R. Ripan”(45,91).

COLEGII NAȚIONALE ȘI LICEE TEORETICE UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT NUMĂR

ABSENȚE/ELEV 1. COLEGIUL NAT. "GEORGE BARITIU" CLUJ-NAPOCA 25.15 2. LICEUL TEORETIC "LIVIU REBREANU" TURDA 24.12 3. LICEUL TEORETIC "MIHAI EMINESCU" CLUJ-NAPOCA 19.21 4. LICEUL DE INFORMATICA "TIBERIU POPOVICIU" CLUJ-

NAPOCA 16.48

5. LICEUL WALDORF CLUJ-NAPOCA 13.26 6. LICEUL TEORETIC "BRASSAI SAMUEL" CLUJ-NAPOCA 13.24 7. LICEUL TEOR. "EUGEN PORA" CLUJ-NAPOCA 12.21 8. LICEUL TEORETIC "OCTAVIAN GOGA" HUEDIN 9.22 9. LICEUL TEORETIC "ANA IPATESCU" GHERLA 8.86

10. COLEGIUL NATIONAL "MIHAI VITEAZUL" TURDA 8.60 11. LICEUL TEORETIC "PETRU MAIOR" GHERLA 8.31 12. LICEUL TEORETIC "GHEORGHE SINCAI" CLUJ-NAPOCA 7.91 13. LICEUL TEORETIC "NICOLAE BALCESCU" CLUJ-NAPOCA 7.88 14. LICEUL "VICTOR BABES" CLUJ-NAPOCA 7.76 15. LICEUL TEORETIC "PAVEL DAN" CAMPIA TURZII 7.22 16. LICEUL TEORETIC "JOSIKA MIKLOS" TURDA 7.21 17. COLEGIUL NATIONAL "GEORGE COSBUC" CLUJ-NAPOCA 7.11 18. COLEGIUL NATIONAL "ANDREI MURESANU" DEJ 6.87 19. LICEUL TEORETIC "APACZAI CSERE JANOS" CLUJ-NAPOCA 6.24 20. LICEUL TEORETIC "LUCIAN BLAGA" CLUJ-NAPOCA 6.14 21. COLEGIUL NATIONAL "EMIL RACOVITA" CLUJ-NAPOCA 5.86 22. LICEUL TEORETIC "ONISIFOR GHIBU" CLUJ-NAPOCA 5.82 23. LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA 4.83 24. LICEUL TEORETIC "GELU VOIEVOD" GILAU 4.54 25. LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA 4.46 26. LICEUL TEORETIC "ALEXANDRU PAPIU ILARIAN" DEJ 4.18

Din datele prezentate în tabel, se poate observa că numărul cel mai mare de absențe raportat la numărul de elevi, îl înregistrează Col. Naț. ”G. Barițiu” (25,15), urmat de Lic. T. ”L.Rebreanu” Turda (24,12) Lic. T. ”M. Eminescu” (19,21), și Lic. de Informatică ”T. Popoviciu” (16,48).

ȘCOLI GENERALE – mediul urban UNITATEA ȘCOLARĂ NUMĂR

ABSENȚE/ELEV 27. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "NICOLAE IORGA" CLUJ-NAPOCA 49.89

28. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "TRAIAN DÂRJAN" CLUJ-NAPOCA 15.53 29. ȘCOALA DE ARTE SI MESERII POIANA TURDA 13.69 30. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "MIHAI VITEAZUL" C. TURZII 13.07 31. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "AVRAM IANCU" CÂMPIA TURZII 12.72 32. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ANDREI ȘAGUNA" TURDA 11.45 33. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "AVRAM IANCU" TURDA 5.98 34. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "HOREA CLOȘCA ȘI CRIȘAN"

TURDA 5.79

35. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "TEODOR MURĂȘANU" TURDA 5.13 36. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ALEXANDRU VAIDA VOEVOD"

CLUJ-NAPOCA 3.97

37. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "OCTAVIAN GOGA" CLUJ-NAPOCA 3.83 38. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "EMIL ISAC" CLUJ-NAPOCA 3.04 39. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "HOREA" CLUJ-NAPOCA 2.87 40. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "LIVIU REBREANU' CLUJ-NAPOCA 2.87 41. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "CONSTANTIN BRÂNCUȘI" CLUJ-

NAPOCA 2.79

42. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ION CREANGĂ" CLUJ-NAPOCA 2.66 43. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 DEJ 1.94 44. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "IULIU HAȚIEGANU" CLUJ-NAPOCA 1.86 45. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "RADU STANCA" CLUJ-NAPOCA 1.50 46. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "IOAN OPRIȘ" TURDA 1.49 47. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ION AGÂRBICEANU" CLUJ-NAPOCA 1.34 48. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "AVRAM IANCU" DEJ 1.16 49. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "MIHAI EMINESCU" DEJ 1.12 50. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 GHERLA 1.11 51. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "IOAN BOB" CLUJ-NAPOCA 1.04 52. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "NICOLAE TITULESCU" CLUJ-

NAPOCA 0.92

Din datele prezentate, se observă că școala generală din mediul urban cu cel mai mare număr de absențe raportat la numărul de elevi, este Școala ”N. Iorga” (49,89), urmată de Școala ”T. Dârjan” (15,53), Școala de Arte și Meserii ”Poiana” Turda (13,69), Școala ”Mihai Viteazu” Câmpia Turzii (13,07) și Școala ”Avram Iancu” Câmpia Turzii (12,72) ȘCOLI GENERALE – mediul rural UNITATEA ȘCOLARĂ NUMĂR

ABSENȚE/ELEV 1. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII AȘCHILEUL MARE COM.

AȘCHILEU 90.50

2. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII COJOCNA 42.74 3. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "GHEORGHE ȘINCAI" FLOREȘTI 38.88 4. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII PANTICEU 35.13 5. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII BACIU 27.82 6. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII AGHIREȘ FABRICI COM.

AGHIREȘU 23.77

7. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "IOAN ALEXANDRU" SÂNPAUL 21.82 8. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII GEACA 21.06 9. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CĂPUȘU MARE 19.87 10. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII BOBÂLNA 18.07 11. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII GÂRBĂU 17.68 12. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII MERA COM. BACIU 17.59 13. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CĂIANU 16.90 14. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII TURENI 15.68 15. ȘCOALA CU CLASELE I-IV FIZEȘU GHERLII 15.53 16. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CĂMĂRAȘU 14.96 17. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII SĂCUIEU 13.06 18. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CĂȘEIU 12.94 19. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII POIENI 12.84 20. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ALEXANDRU BOHĂȚIEL"

VULTURENI 12.43

21. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CIURILA 11.32 22. ȘCOALA CU CLASELE I-IV AITON 11.00 23. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII LUNA 10.45 24. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII MOCIU 10.43 25. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CEANU MARE 9.96 26. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "GEORGE BARIȚIU" JUCU 9.68 27. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII BĂIȘOARA 9.53 28. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII VAD 8.84 29. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CĂLĂȚELE 8.73 30. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CUTCA COM. SÂNMARTIN 8.33 31. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "GELU ROMANU" DĂBÂCA 8.09 32. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII MINTIU-GHERLII 8.04 33. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII MĂGURI RĂCĂTĂU 7.91 34. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII IARA 7.41 35. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII BONȚIDA 7.06 36. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "KOS KAROLY" IZVORU CRIȘULUI 6.98 37. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CĂTINA 6.80 38. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII ICLOD 6.43 39. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII FRATA 6.41 40. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "SIMION BALINT" COPĂCENI 6.29 41. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII HĂȘDATE COM. SĂVĂDISLA 6.07 42. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII BORȘA 5.35 43. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII PALATCA 4.83 44. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ȘTEFAN MICLE" FELEACU 4.71 45. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII RĂSCRUCI 4.71

46. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII MOLDOVENEȘTI 4.64 47. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII VIIȘOARA 4.50 48. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NIREȘ COM. MICA 4.33 49. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII SIC 4.30 50. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII RAȘCA 3.77 51. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII PETREȘTII DE JOS 3.76 52. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "PAVEL DAN" TRITENII DE JOS 3.44 53. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII LUNA DE SUS COM. FLOREȘTI 3.24 54. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII ALUNIȘ 3.01 55. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII BELIȘ 2.72 56. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII MĂNĂSTIRENI 2.72 57. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII PLOSCOȘ 2.63 58. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII BUZA 2.57 59. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII RACHIȚELE COM. MĂRGĂU 2.33 60. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CHINTENI 2.00 61. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CĂLĂRAȘI 1.99 62. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII ȚAGA 1.90 63. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "PELAGHIA ROȘU" MĂRISEL 1.80 64. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CÂȚCĂU 1.75 65. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII VALEA-IERII 1.67 66. ȘCOALACU CLASELE I-VIII "MIHAI VODĂ" COM. MIHAI

VITEAZU 1.66

67. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "LIA MANOLIU" CORNEȘTI 1.43 68. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CHIUIEȘTI 0.86 69. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "OCTAVIAN GOGA" CIUCEA 0.68 70. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII SUATU 0.61 71. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NEGRENI 0.61 72. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ADY ENDRE" SÂNCRAIU 0.58 73. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII UNGURAȘ 0.27 74. ȘCOALA CU CLASELE I-IV RECEA CRISTUR 0.08 75. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "BORBELY JOZSEF" SĂVĂDISLA 0.00 76. ȘCOALA CU CLASELE I-IV JICHIȘU DE JOS 0.00

Analizând datele din tabelul de mai sus, se observă că școala generală din mediul rural cu cel mai mare număr de absențe raportat la numărul de elevi, este Școala cu clasele I-VIII Așchileul Mare (90,50), urmată de Școala cu clasele I-VIII Cojocna (42,74), Școala cu clasele I-VIII ”Gheorghe Șincai” Florești (38,88), Școala cu clasele I-VIII Panticeu (35,13) și Școala cu clasele I-VIII Baciu (27,82). ȘCOLI VOCAȚIONALE

UNITATEA ȘCOLARĂ NUMĂR ABSENȚE/ELEV

1. LICEUL DE ARTE PLASTICE "ROMULUS LADEA" CLUJ-NAPOCA 39.44 2. LICEUL TEOLOGIC ADVENTIST "MARANATHA" CLUJ-NAPOCA 22.64 3. LICEUL GRECO-CATOLIC "INOCHENȚIE MICU" CLUJ-NAPOCA 21.67 4. LICEUL CU PROGRAM SPORTIV CLUJ-NAPOCA 20.65 5. LIC. DE COREGRAFIE ȘI ARTA DRAMATICA "OCTAVIAN STROIA"

CLUJ-NAPOCA 18.38

6. LICEUL DE MUZICA "SIGISMUND TODUȚĂ" CLUJ-NAPOCA 16.12 7. SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ORTODOX CLUJ-NAPOCA 15.54 8. LICEUL TEOLOGIC BAPTIST "EMANUEL" CLUJ-NAPOCA 14.82 9. COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC "GHEORGHE LAZĂR" CLUJ-

NAPOCA 5.47

10. LICEUL TEOLOGIC UNITARIAN "JANOS ZSIGMOND" CLUJ-NAPOCA 3.45

11. LICEUL TEOLOGIC REFORMAT CLUJ-NAPOCA 2.13

Din datele prezentate, se observă că cel mai mare număr de absențe raportat la numărul de elevi se înregistrează la Liceul de Arte Plastice ”R. Ladea” (39,44), urmat de Liceul Teologic Adventist ”Maranatha” (22,64), Liceul Greco-Catolic ”I. Micu” (21,67), Liceul cu Program Sportiv (20,65) și Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică ”O. Stroia” (18,38).

ȘCOLI SPECIALE

UNITATEA ȘCOLARĂ NUMĂR ABSENȚE/ELEV

1. ȘCOALA SPECIALĂ DEJ 59.29 2. ȘCOALA SPECIALĂ CENTRU DE RESURSE ȘI DOCUMENTARE

CLUJ-NAPOCA 26.20

3. CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ CLUJ-NAPOCA 6.39

4. ȘCOALA SPECIALĂ "TRANSILVANIA" BACIU 3.41 5. ȘCOALA SPECIALĂ HUEDIN 1.73 6. LICEUL PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE CLUJ-NAPOCA 0.90 7. ȘCOALA SPECIALĂ PENTRU DEFICIENȚI DE AUZ NR. 2 CLUJ-

NAPOCA 0.71

8. LICEUL PENTRU DEFICIENȚI DE AUZ CLUJ-NAPOCA 0.48 Din datele prezentate, se observă că școala specială cu numărul cel mai mare de absențe raportat la numărul de elevi, este Școala Specială Dej (59,29) urmată de Școala Specială Centrul de Resurse și Documentare pentru Educație Inclusivă (26,20), Centrul Școlar pentru Educație Inclusivă (6,39), Școala Specială ”Transilvania” Baciu (3,41) și Școala Specială Huedin (1,73).

CENTRALIZATOR – ABSENTEISM – ȘCOLI MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA AN ȘCOLAR 2011-2012

Număr total elevi - 34585 Număr total de absențe – 567749 Nr.absențe/elev – 16,41 Număr elevi grupuri școlare și colegii tehnice – 7075 Număr absențe grupuri școlare și colegii tehnice – 303436 Nr.absențe/elev – 42,66 Număr elevi colegii naționale și licee teoretice - 13599 Număr absențe colegii naționale și licee teoretice – 141461 Nr.absențe/elev – 11,41 Număr elevi școli speciale – 779 Număr absențe școli speciale – 7190 Nr.absențe/elev – 9,22 Număr elevi unități de învățământ vocaționale - 5090 Număr absențe unități de învățământ vocaționale – 79050 Nr.absențe/elev – 15,52 Număr elevi școli generale - 8042 Număr absențe școli generale – 36622 Nr.absențe/elev – 4,55

NUMĂR TOTAL ELEVI

Din analiza acestui grafic se poate observa că cea mai mare rată a absenteimul se înregistrază la elevii grupurilor școlare și a colegiilor tehnice (42,66), urmând la o diferență majoră unitățile de învățămât vocaționale (15,52), colegiile naționale și liceele teoretice (11,41), școlile speciale (9,22), școlile generale înregistrând numărul cel mai mic de absențe raportat la numărul de elevi (4,55).

II.3.3. Cauzele absenteismului Din prelucrarea şi analiza datelor obţinute se observă o menţinere a evoluţiei nr. de absenţe (prima și ultima lună, cu rată mai mică a absenteismului).

În semestrul al II-lea se observă o creștere a numărului de absenţe comparativ cu primul semestru. Numărul cel mai mare de absenţe se înregistrează la ciclul liceal, la colegiile tehnice și grupurile școlare. Principala cauză a absenţelor este cea de natură medicală ceea ce denotă o educaţie pentru sănătate precară atât a elevilor cât și a părinţilor. Principalele cauze ale absenţelor nemotivate sunt dezinteresul familiei faţă de școală, dezinteresul elevilor, întârzierile la oră, provenienţa elevilor din medii socio-economice cu statut scăzut. Se observă, din analiza măsurilor propuse, o intervenţie superficială și formală în remedierea aspectelor problematice și lipsa oricări iniţiative în a preveni acest fenomen (măsuri orientate pe cauzele identificate). În prelucarea datelor raportate s-au identificat următoarele probleme:

o Anumite şcoli au folosit în raportare macheta veche, fapt ce a influeţat negativ prelucrarea datelor pe cicluri şcolare

o Unele şcoli nu au raportat situaţia absenţelor pe anumite luni, nefiind nici o luna cu acelaşi număr de şcoli

o Capitolul ”cauze” nu a fost completat în multe din raportări o În unele cazuri, numărul total de elevi diferă semnificativ de la o lună la alta pentru

aceeași școală

II.3.4. Analiză comparativă rată absenteism/rezultate la evaluările naționale. IPOTEZA DE LUCRU: o rată mare a absenteismului determină obținerea unor rezultate școlare scăzute. În continuare vom analiza relația dintre rezultatele obținute la evaluările naționale și numărul de absențe raportat numărul de elevi în instituțiile de învățământ cu cele mai mici medii respectiv cu cele mai bune rezultate. UNITATE ȘCOLARĂ MEDIE EN RA ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "IOAN ALEXANDRU" SÂNPAUL (1) 3.82 21.82 ȘCOALA CU CLASELE I-VIII VALEA-IERII (2) 3.79 1.67 ȘCOALA CU CLASELE I-VIII HĂȘDATE COM. SĂVĂDISLA (3) 3.72 6.07 ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ALEXANDRU BOHĂȚIEL" VULTURENI (4) 3.52 12.43 ȘCOALA CU CLASELE I-VIII AȘCHILEUL MARE COM. AȘCHILEU (5) 3.38 90.5 ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CARA COM. COJOCNA (6) 3.17 42.74 ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ȘTEFAN MICLE" FELEACU (7) 2.74 4.71 COLEGIUL TEHNIC "DR. IOAN RAȚIU" TURDA (8) 2.6 36.29 ȘCOALA CU CLASELE I-VIII PLOSCOȘ (9) 2.34 2.63

3.82 3.79 3.72 3.52 3.38 3.17 2.74 2.6 2.34

21.82

1.67 6.07 12.43

90.5

42.74

4.71

36.29

2.63 0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

MEDIE EN

RA

Analizând graficul și datele de mai sus se observă că, la nivel general absenteismul crește probabilitatea obținerii unor rezultate negative la evaluările naționale; astfel că școlile cu o rată crescută a absenteismului au medii mici și foarte mici la evaluările naționale (la nivel sistemic). Pornind de la această idee, ar trebui ca școala cu cea mai mare medie la evaluările naționale să înregistreze cel mai mic număr de absențe per elev. Această relație nu se respectă dacă realizăm o analiză mai detaliată. Astfel, Colegiul Național ”E. Racoviță”, având cea mai mare medie obținută la evaluările naționale, ar trebui să înregistreze cel mai mic număr de absențe raportat la numărul de elevi; totuși, la nivel județean sunt 68 de unități școlare cu un număr de absențe mai mic raportat la numărul de elevi; de asemenea ar trebui ca școlile cu număr mic de absențe să înregistreze medii mari și foarte mari la nivel de județ. Totuși se observă că școli cu rată mică a absenteismului, ca de exemplu Școala cu clasele I-VIII Valea Ierii (1,67) au rezultate foarte mici la evaluări naționale (media 3,79). De asemenea, analizând graficul de mai sus observăm o situație paradoxală: Școala cu clasele I-VIII Așchileul Mare are o rată a absenteismului alarmant de mare (90,5) comparativ cu Școala cu clasele I-VIII Valea Ierii (1,67) dar la nivel de rezultate obținute la evaluările naționale, diferențele sunt nesimnificative (3,79 respectiv 3,38). Explicațiile pentru această situație pot fi:

− neînregistrarea tuturor absențelor în catalog sau raportarea eronată a acestora, − calitatea îndoielnică a procesului instructiv-educativ și, − într-o anumită măsură lipsa mediului favorizant învățării respectiv, − influența negativă a factorilor de natură socială și economică (la o astfel de analiză factorii de

natură individuală au o influență nesemnificativă). Această discrepanță nu este singura, putem observa acest fenomen și în alte situații similare. Concluzionând cele prezentate, putem spune că într-o situație ideală, rezultatele obținute la evaluările naționale (ca instrument de cuantinficare a performanței școlare) sunt influențate de numărul de absențe/elev (relație invers proporțională); această situație presupunând: înregistrarea corectă și riguroasă a absențelor în catalog, raportarea reală a acestora, desfășurarea în condiții bune și foarte bune a procesului de învățământ, asigurarea calității actului didactic, asigurarea suportului social din partea familiei și a comunității locale, asigurarea serviciilor de asistență psihopedagogică și de sprijin pentru elevii aflați în dificultate. În unitățile de învățământ din mediul urban, mare parte din aceste condiții sunt într-o mai mare sau mai mică măsură îndeplinite (această realitate reflectându-se în relația RA/Medie EN), problemele apar însă în mediul rural unde se necesită măsuri remediale. UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT MEDIA

EN3 RA4

1. COLEGIUL NAȚIONAL "EMIL RACOVIȚĂ" CLUJ-NAPOCA (1) 9.18 5.86 2. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "IOAN BOB" CLUJ-NAPOCA (2) 9.13 1.04 3. COLEGIUL NAȚIONAL "MIHAI VITEAZUL" TURDA (3) 8.43 8.6 4. LICEUL DE INFORMATICĂ "TIBERIU POPOVICIU" CLUJ-NAPOCA (4) 8.38 16.48 5. COLEGIUL NAȚIONAL "ANDREI MUREȘANU" DEJ (5) 8.22 6.87 6. LICEUL TEORETIC "NICOLAE BĂLCESCU" CLUJ-NAPOCA (7) 8.21 7.88 7. LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA (8) 7.97 4.83

3 Media la evaluarea națională 4 Rata absenteismului

Propuneri:

− Respectarea Regulamentelor de Ordine interioară, monitorizarea respectării cu strictețe a acestora și aplicarea sancțiunilor prevăzute. Această măsură poate fi implementată prin desemnarea unor profesori responsabili pentru această activitate.

− Înregistrarea cu regularitate a numărului de absențe în catalog. − Realizarea unor activități de asistență psihopedagogică centrate pe cauzele absenteismului

școlar. (dificultăți de învățare, influența negativă a grupului, abilități de comunicare deficitare etc.)

II.4. ”Şcoala altfel”

II.4.A. LICEE TEORETICE, COLEGII NAȚIONALE II.4.A.1. Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi

În conformitate cu Anexa la O.M.E.C.T.S., 4292/ 24 mai 2011, privind Structura anului şcolar 2011- 2012, săptămâna Şcoala altfel, dedicată activităţilor educative extracurriculare şi extraşcolare, s-a desfăşurat în toate unităţile de învăţământ din judeţul Cluj, în conformitate cu un orar special, specific, împlicându-i pe elevi şi preşcolari în activităţi complexe şi variate, în scopul de a răspunde nevoilor, intereselor şi preocupărilor acestora. Programul săptămânii, tipologia activităţilor, formele de organizare au fost rezultatul colectării propunerilor tuturor factorilor implicaţi, dar şi al dezbaterilor la nivelul colectivelor de elevi, în consiliul elevilor, în consiliul profesoral şi în comitetul reprezentativ al părinţilor, în scopul adoptării programului agreat de majoritatea beneficiarilor. Activităţile derulate acoperă domenii variate de interes, de la sfera cultural-artistică şi sportivă, până la domeniul tehnico-ştiinţific şi de cercetare. Au fost prevăzute acţiuni de voluntariat şi de responsabilitate socială, activităţi de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos, activităţi de educaţie ecologică şi de protecţie a mediului, nu în ultimul rând, activităţi premergătoare Sfintei Săbători a Paştelui. Foarte multe şcoli din judeţul Cluj au agreat varianta organizării unor activităţi în parteneriat, dar şi în consorţii şcolare, cu alte instituţii de învăţământ, cu instituţii culturale şi ştiinţifice, cu organizaţii neguvernamentale, dar şi cu instituţii publice locale, din nevoia de a oferi elevilor oportunitatea schimburilor de experienţă, atât în spaţiul şcolii, cât şi în afara acestuia. Managementul proiectului Şcoala altfel, la nivelul judeţului Cluj/ etape premergătoare implementării În conformitate cu specificul contextului metodologic, instituţiile de învăţământ din judeţul Cluj au elaborat designul programului de activităţi pentru săptămâna ,,Şcoala altfel”, ţinând cont de misiunea, viziunea şi valorile organizaţiei şcolare, contextualizate în raport cu specificul unităţii de învăţământ : analiza de nevoi, proiectare, elaborare, organizare şi implementare, coordonare, monitorizare şi evaluare. Etapa de consultare a cadrelor didactice, a părinţilor, a elevilor şi reprezentanţilor comunităţii locale, privind activităţile cuprinse în programul ,,Şcolii altfel”, cu dovezi în acest sens (ex. procese-verbale, parteneriate încheiate, lista activităţilor propuse etc.), a fost centralizată de către coordonatorul de proiecte şi programe educative din unitatea de învăţământ, concretizându-se într-un Plan cadru de activităţi/ de implementare, înaintat spre avizare şi evaluare Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, în perioada 17- 20 decembrie 2011.

9.18 9.13 8.43 8.38 8.22 8.21 7.97

5.86

1.04

8.6

16.48

6.87

7.88 4.83

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Media EN

RA

Ulterior, inspectorul pentru activitatea educativă a elaborat o analiză SWOT, ca urmare a centralizării planurilor de activităţi, propuse spre implementare de către unităţile de învăţământ, având scop reglator, în ceea ce priveşte operaţionalizarea şi optimizarea calitativă şi cantitativă a Planului cadru de activităţi, în perioada 17-20 ianuarie 2012. În perioada februarie-martie 2012, s-a avut în vedere elaborarea variantei finale a Planului de activităţi pentru săptămâna ,,Şcoala altfel”, la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ, indicatorii aflaţi în monitorizarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj fiind: operaţionalizarea proiectării programului (pe clase şi forme de organizare/ intervale orare); diversitatea şi tipologia activităţilor; respectarea programului de şcoală; finalitatea demersurilor proiectate; corelarea specificului activităţilor cu ethosul şcolii; excursiile tematice, trasee didactice (în ţară şi în străinătate); respectarea prevederilor adresei MECTS 295/B.O/7.02.2012, referitoare la organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii a programului, prin asumarea responsabilităţilor şi a atribuţiilor la nivelul unităţii de învăţământ. Varianta finală a programului de activităţi a fost adusă la cunoştinţa inspectorului pentru activitatea educativă, până în 2 martie 2012, dată ulterior căreia, în unităţile de învăţământ din judeţul Cluj, s-au prioritizat aspecte de management şi marketing educaţional şi s-au elaborat instrumente didactice de monitorizare (fişă de activitate, fişă de prezenţă etc.), premergătoare implementării cu succes a activităţilor. Monitorizarea implementării curriculumului decizional, nonformal, prin activităţi şcolare şi extraşcolare, în unităţile de învăţământ, în perioada 2-6 aprilie 2012. La nivelul judeţului Cluj, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a decis monitorizarea activităţilor programate pentru săptămâna Şcoala altfel, în instituţiile de învăţământ, prin valorificarea următoarelor instrumente: A. Raportul de inspecţie tematică, având ca obiective:

1. Verificarea aplicării la nivelul unităţilor de învăţământ a prevederii legislative, existenţa planului de activităţi aprobat în CA; 2. Monitorizarea modului de punere în practică a activităţilor din ziua respectivă.

Indicatorii monitorizaţi prin inspecţia tematică au fost: − existenţa programului de activităţi, elaborat în raport cu specificul unităţii de învăţământ; − dovezi referitoare la analiza şi dezbaterea propunerilor de activităţi din partea tuturor factorilor

implicaţi (părinţi, elevi, cadre didactice) în CP, CŞE şi CA; − respectarea prevederilor metodologice, cu privire la orarul specific, tipologia activităţilor,

formele de organizare, monitorizare şi evaluare a acestora; − verificarea modului de consemnare a activităţilor proiectate în condica de prezenţă a cadrelor

didactice, conform orarului special întocmit, la nivelul instituţiei de învăţământ; consemnarea absenţei de la activităţi a elevilor în catalog, la rubrica Purtare;

− verificarea documentelor referitoare la organizarea unor excursii în cadrul săptămânii Şcoala altfel (documente din care să reiasă că excursiile sunt tematice şi că respectă procedura de organizare a unor astfel de activităţi);

− verificarea gradului de participare la activităţile din ziua respectivă a elevilor, a cadrelor didactice, conform orarului prestabilit;

− verificarea aplicării măsurilor de siguranţă a elevilor (existenţa şi respectarea procedurilor); elaborarea unor proceduri specifice pentru derularea activităţilor din săptămâna Şcoala altfel.

B. Chestionare aplicate părinţilor, elevilor şi cadrelor didactice pentru a sonda impactul activităţilor asupra beneficiarilor, vizând abilităţile, valorile şi atitudinile dezvoltate, rezultatele atinse în raport cu competenţele vizate, schimbarea sesizată de beneficiari la finalul activităţilor. C. Întocmirea de către directorii unităţilor de învăţământ a Rapoartelor finale, conţinând evaluarea calitativă a activităţilor derulate în instituţia de învăţământ, pe indicatorii prevăzuţi. Analiza SWOT, pe componenta monitorizare, în baza instrumentelor de monitorizare utilizate la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj Puncte tari Diversitatea şi complexitatea activităţilor propuse şi realizate de instituţiile de învăţământ, prin concretizarea unui program interactiv, flexibil şi atractiv pentru beneficiari; Implicarea, prin activităţi de parteneriat, a comunităţii locale: Jandarmerie, Poliţie, Pompieri, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Agenţia Naţională Antidrog, ONG-uri, clinici medicale, instituţii cu profil cultural, sportiv, ştiinţific şi religios, hipermarkecuri etc.; Dezvoltarea abilităţilor de socializare, de comunicare şi de lucru în echipă la preşcolari şi şcolari, atât în spaţiul şcolii, cât şi în afara

Puncte slabe Au existat instituţii de învăţâmânt, puţine la număr, care nu şi-au elaborat un orar special, specific, ţinând cont de tipologia activităţilor programate; Dificultatea organizării unor activităţi, cauzate de vremea nefavorabilă, pentru acele situaţii în care nu a fost prevăzut un plan B; Imposibilitatea cuprinderii în graficul planificării activităţilor a acelor propuneri de activităţi, venite ulterior de la diverse organizaţii sau instituţii, după întocmirea şi aprobarea variantei finale a programului ; Perioada unică de desfăşurare a activităţilor a

acestuia; Posibilitatea de a opta pentru activităţi cu caracter preponderent aplicativ: ateliere, concursuri creativ- artistice, diverse activităţi care îmbină cunoştinţele teoretice cu cele practice; Realizarea de excursii şi vizite tematice atât în ţară, cât şi în străinătate; Relaţionarea amplă dintre elevi, profesori şi părinţi, în facilitatea unor activităţi, în cadrul programului prestabilit, în special la nivel preprimar, primar şi gimnazial; în cadrul echipelor de lucru ; Mediatizarea activităţilor realizate în cadrul programului atât în presa scrisă, cât şi în cea audio-vizuală.

generat blocaje, atât în organizarea excursiilor, cât şi în contextul vizitării unor obiective turistice; Anumite instituţii partenere nu au putut oferi tuturor instituţiilor de învăţământ asistenţă directă, în facilitarea activităţilor propuse, din cadrul programului; Reticenţa unor cadre didactice, fixate în exigenţele educaţiei formale centrate exclusiv pe competenţele prevăzute în programa şcolară a disciplinei, care nu acordă credit educaţiei nonformale şi informale; Caracterul fragmentar, de suprafaţă al unor activităţi proiectate, semnalat şi consemnat, ca urmare a efectuării inspecţiei tematice, pentru un număr relativ redus de unităţi de învăţământ.

Oportunităţi Crearea unei deschideri majore a instituţiei de învăţământ înspre comunitate, prin realizarea sistematică a unor activităţi cu caracter educativ, într-un context nonformal; Încheierea de parteneriate şi colaborări cu fundaţii şi organizaţii din comunitatea locală, cu diverse asociaţii profesionale; Încurajarea şi formarea, prin specificul activităţilor, a unor abilităţi, comportamente şi atitudini necesare adaptării cu succes a elevului la mediul şcolar şi profesional; Crearea premisei pentru o mai strânsă colaborare între şcoală şi familie, prin promovarea valorilor organizaţiei şcolare; Realizarea de proiecte educative, vizite tematice sau diverse activităţi creativ-artistice, care sunt dificil de concretizat în orarul obişnuit de şcoală.

Ameninţări Relevanţa scăzută a unor activităţi în raport cu profilul, specializările, misiunea şi viziunea instituţiei de învăţământ; Tratarea cu superficialitate a prevederilor O.M.E.C.T.S. 4292/ 2011, pentru a putea elabora şi gestiona optim programul activităţilor; Resurse financiare şi materiale limitate, în raport cu specificul unor activităţi propuse; Perceperea programului „Şcoala altfel” drept o săptămână de vacanţă de către unii elevi şi părinţi, fapt ce ar putea determina creşterea absenteismului sau implicare scăzută a elevilor la activităţile programate; Scăderea motivaţiei elevilor pentru tipologia unor activităţi cuprinse în program, în special pentru elevii din ciclul superior al liceului.

Concluzii Demersurile didactice complexe, variate, eficiente şi de calitate:

− devin un reper de atractivitate şi prestigiu, accentuând identitatea instituţiei educaţionale, a culturii organizaţionale în spaţiul comunitar;

− reflectă în foarte mare măsură modul în care şcoala ştie să răspundă transformărilor societăţii contemporane, expectanţelor elevilor, profesorilor, părinţilor şi comunităţii, în acord cu care şcoala îşi realizează misiunea şi îşi proiectează viziunea;

− modelează un habitus specific domeniului educaţional, în măsură să abiliteze atitudinal şi valoric comportamentul elevului, prin forme de educaţie nonformală.

Obiective strategice ale programului

− Prevenţia comportamentelor inadecvate, dar şi a atitudinilor dăunătoare faţă de mediul înconjurător;

− Cultivarea competenţelor prosociale şi interculturale; − Cultivarea competenţelor antreprenoriale, luarea deciziei, spirit de iniţiativă; − Cultivarea laturii artistice şi a creativităţii elevilor; − Cultivarea spiritului ecologist şi a atitudinii ecologice; − Orientarea şcolară şi / sau profesională prin activităţi derulate în parteneriat cu instituţii cheie

de la nivel comunitar (universităţi, diverse firme, ONG-uri, muzee etc.); − Însuşirea de noi cunoştinţe şi aplicarea acestora în context; − Dezvoltarea abilităţilor de muncă în grup; − Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare, dialog critic şi constructiv, spirit de

toleranţă; − Conştientizarea unei atitudini pozitive faţă de competiţii şi concursuri; − Dezvoltarea capacităţii creative prin jocuri, asumarea jocului de rol; dezvoltarea culturii

generale; − Lărgirea orizontului cultural prin vizionare de filme; − Formarea şi consolidarea deprinderilor de igienă a muncii, de odihnă şi recreere;

− Cultivarea interesului pentru cultura altor popoare; − Formarea capacităţii de observare a fenomenelor din jur; − Cunoaşterea piramidei alimentelor, a valorii nutritive, a modalităţii de preparare, a compuşilor

chimici utilizaţi; − Cunoaşterea obiceiurilor şi a tradiţiilor pascale; − Întărirea încrederii în resursele proprii; − Educarea voinţei ca premisă a succesului; − Cunoaşterea obiectivelor culturale, religioase şi de agrement din municipiul Cluj-Napoca; − Stimularea gândirii logice, a judecăţii matematice; − Dezvoltarea simţului estetic; − Implicarea în acte de caritate şi voluntariat; − Dezvoltarea armonioasă a elevilor prin exerciţii fizice în natură; − Dezvoltarea abilităţilor de orientare în zone necunoscute cu ajutorul hărţii, a busolei, şi a

indiciilor naturale.

II.4.A.2. Tipologia activităţilor desfăşurate − Activităţi culturale şi artistice; − Activităţi tehnico-ştiinţifice; − Activităţi sportive; − Activităţi turistice; − Activităţi de educaţie prin cunoaştere; − Activităţi pentru promovarea valorilor umanitare - voluntariat, caritate, implicare activă în

societate; − Activităţi pentru dezvoltarea abilităţilor de comunicare; − Activităţi de educaţie pentru sănătate şi un stil de viaţă sănătos; − Activităţi de educaţie ecologică şi protecţia mediului; − Activităţi de educaţie rutieră; − Activităţi de informare şi documentare; − Excursii, vizite tematice; − Activităţi de orientare şcolară şi profesională.

II.4.A.3. Număr de activităţi derulate 1. Liceul Teoretic „ Nicolae Bălcescu”, Cluj- Napoca - 357 2. Colegiul Naţional ,, Andrei Mureşanu ”, Dej - 300 3. Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu”, Cluj-Napoca – 297 4. Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga” , Cluj-Napoca – 250 5. Liceul Teoretic „Pavel Dan” , Câmpia Turzii – 186 6. Liceul Teoretic ,,Eugen Pora”, Cluj-Napoca – 180 7. Colegiul Naţional ,,G. Bariţiu”, Cluj-Napoca – 171 8. Liceul Teoretic ,,Avram Iancu”, Cluj-Napoca – 162 9. Colegiul Naţional „ Mihai Viteazul” , Turda – 150 10. Liceul Teoretic „ Ana Ipătescu” , Gherla – 130 11. Liceul de Muzică ,,Sigismund Toduţă”, Cluj-Napoca – 128 12. Liceul Teoretic ,,Octavian Goga”, Huedin – 126 13. Liceul De Arte Plastice „Romulus Ladea”, Cluj-Napoca – 116 14. Liceul Teoretic ,, Apaczai Csere Janos’’ , Cluj-Napoca -108 15. Liceul Teoretic „ Gelu Voievod”, Gilău - 85 16. Liceul Teoretic " Petru Maior ", Gherla – 76 17. Liceul Teoretic „ Gh. Şincai” , Cluj- Napoca - 69 18. Liceul Teoretic „ Liviu Rebreanu” , Turda – 63 19. Liceul Teologic Reformat, Cluj- Napoca – 57 20. Liceul Teoretic ,,Brassai Samuel”, Cluj-Napoca – 57 21. Seminarul Teologic Liceal Ortodox, Cluj- Napoca – 53 22. Colegiul Naţional ,,Emil Racoviţă” , Cluj- Napoca – 51 23. Liceul Teoretic „Jósika Miklós”, Turda – 50 24. Liceul Pentru Deficienţi De Auz , Cluj- Napoca - 50 25. Liceul Pentru Deficienţi De Vedere, Cluj- Napoca – 45 26. Liceul Teoretic „ Alexandru Papiu Ilarian”, Dej – 37 27. Liceul De Coregrafie Şi Artă Dramatică „ Octavian Stroia”, Cluj- Napoca – 32 28. Liceul Teoretic „ Victor Babeş”, Cluj - Napoca - 28 29. Liceul Creştin PRO DEUS, Cluj- Napoca - 25 30. Liceul Teologic Adventist ,,Maranatha”, Cluj- Napoca – 25 31. Liceul Greco-Catolic „ Inochentie Micu”, Cluj- Napoca - 21

II.4.A.4. Parteneri, colaboratori − Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj − Biblioteca Judeţeană ,,O.Goga” − Biblioteca Centrală Universitară − Muzeul Etnografic al Transilvaniei − Mitropolia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului − Consiliul Judeţean Cluj − Aeroportul Internaţional –Cluj-Napoca − Grădina Botanică − Cinema City România − Universitatea Tehnică Cluj-Napoca − Universitatea ,,Babeş-Bolyai” Cluj- Napoca − Muzee din UK- Londra − Teatrul Naţional − Librăria Cărtureşti − British Council − Teatrul Naţional Cluj-Napoca − Muzeul de Farmacie Cluj-Napoca − Muzeul de Iconografie al Mitropoliei Clujului − Muzeul Zoologic, Cluj-Napoca − Arhivele Naţionale, Cluj-Napoca − Observatorul Astronomic, Cluj-Napoca − Asociaţia Preventis − Asociaţia Creştină de Caritate Samariteanul, Cluj − Fundaţia Calea Adevărului, Cluj − Liceul Jean Monet-Yzeure, Franţa − Asociaţia Gherle – Yzeure − Clubul Rotary − Uniunea Cercetaşilor Români, Dej − Fundaţia Noi Orizonturi pentru Tineri şi Comunitate, Lupeni − Penitenciarul Gherla − Mănăstirea Nicula − Staţiunea Didactică Experimentală a USAMV, Cojocna − Galeria de artă „ Frezia” − Salina Ocna- Dej − Baza de agrement „Torok” − Orfelinatul Beclean − Căminul de Bătrâni Câţcău − Mănăstirea Căşei − Grădina Botanică Jibou − Clubul IMPACT − Organizaţia „Cercetaşii României” Cluj − Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, Cluj − Procter and Gamble − S.C. Autocadet S.R.L. − Centrul Cultural Italian − Academia de Muzică „Gheorghe Dima” − Centrul Cultural Francez − Fundaţia Raţiu pentru Democraţie − Salina Turda − Pro Vobis - Centrul Naţional de Resurse pentru Voluntariat − Muzeul de Mineralogie al Universităţii Babeş-Bolyai − Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Iuliu Haţeganu’’ Cluj –Napoca − Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj − Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca − Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu” − Muzeul Etnografic al Transilvaniei − Muzeul Memorial “Octavian Goga”, Ciucea − Uniunea Scriitorilor din România, filiala Cluj-Napoca − Compania Farmec − TVR şi Radio Cluj

− Centrul regional pentru tineri capabili de performanţă Cluj − Redacţia ziarului Făclia − Institutul de cercetare IRES, Cluj-Napoca − Echipa Salvamont Huedin − Colegiul Academic de Negocieri SEUS − Asociaţia Culturală Noua Acropolă − Ocolul Silvic Cluj − Junior Achievement − Academia de Muzică ,,Gh. Dima” − Institutul Confucius − Asociaţia VIRTUS ANTIQUA − Facultatea de Ştiinte Economice şi Gestiunea Afacerilor − Teatrul Puck − Muzeul de Artă − Asociaţia pentru Tineret Adeona − Centrul Cultural Arab − Biserica Sf.Dumitru cel Nou − Imaginaria Art

II.4.A.5. Modalităţi de evaluare şi monitorizare

− observarea sistematică a comportamentului elevilor, expoziții cu lucrări ale elevilor, chestionare administrate elevilor şi părinţilor, interviuri, realizarea de către elevi a unor jurnale personale, portofolii tematice, analiza produselor activităţii elevilor, fotografii, fişe de monitorizare a prezenţei elevilor la fiecare activitate, acordarea de diplome şi premii, jurnalul de călătorie, portofoliul elevului, autoevaluare, prezentare de carte, activitate pe echipe;

− fişe de observaţii; − chestionare; − lucrări literare, compuneri, poezii; − prezentări de caz; − evaluarea activităţilor practice; − discuţii frontale; − postere; − prezentări; − fişe de feedback, de evaluare, chestionare (chestionarul lui Orwell, chestionarul lui Proust,

chestionar de satisfacţie etc.).

II.4.A.6. Rezultate înregistrate Un procent covârşitor de elevi, 90% , toţi părinţii chestionaţi, precum şi majoritatea profesorilor au apreciat activităţile din cadrul acestei săptămâni. Le-au găsit necesare, atrăgătoare şi cu o certă valoarea formativă. S-a observat, de asemenea, îmbunătăţirea relaţiilor dintre elevi şi dintre elevi şi profesori. Elevii au descoperit lucruri noi , făcute într-o manieră diferită de cea tradiţională, formală, cu care erau obişnuiţi. Alte beneficii remarcate:

− Cunoaşterea mediului economic, social şi cultural local (TVR, Radio, Farmec, IRES, UBB, muzee, biblioteci etc.);

− Sporirea coeziunii colectivului de elevi și consolidarea spiritului de echipă, a relațiilor de prietenie etc.;

− Stabilirea unui climat de încredere și căldură sufletească favorabil comunicării deschise și unei bune socializări;

− Stimularea interesului elevilor pentru cunoașterea și protejarea naturii, dezvoltarea comportamentului și a conduitei ecologice;

− Descoperirea unor alternative de petrecere a timpului liber; − Descoperirea propriilor afinităţi, aspiraţii şi valori în scopul unei imagini de sine pozitive; − Identificarea activităţilor preferate, a unor noi pasiuni şi practicarea lor, descoperirea unor

aptitudini/talente nevalorificate până acum; − Motivarea elevilor de a lucra în echipă; − Afirmarea dorinţei şi a mândriei elevilor de a deveni buni cetăţeni ai lumii; − Însuşirea/dezvoltarea unor deprinderi durabile de informare şi documentare utile în fiecare

etapă a educaţiei; − Dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi de lucru în echipă; − Îmbogăţirea cunoştintelor în diferite domenii; − Reciprocitatea învăţării în relaţia învăţător-elev; − Dezvoltarea unor parteneriate autentice elev-învăţător-părinte;

− Petrecerea timpului într-un mod plăcut; − Dezvoltarea competenţelor estetice; − Dezvoltarea competenţelor de comunicare; − Conştientizarea importanţei unei alimentaţii sănătoase; − Dezvoltarea spiritului de colaborare şi de colegialitate; − Apropierea şcolii de comunitate; − Dezvoltarea spiritului de empatie pentru copiii defavorizaţi; − Dezvoltarea sentimentului de solidaritate şi compasiune pentru persoanele vârstnice cu

diverse nevoi; − Conştientizarea unor aspecte legate de educaţia pentru sănătate; − Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător, de obiectivele istorice; − Creşterea numărului de opţiuni în vederea alegerii unei cariere; − Valorizarea obiectivelor care evidenţiază istoricul cultural şi ştiinţific al Clujului; − Utilizarea cinematografiei ca mijloc de învăţare; − Identificarea unor vestigii arheologice şi corelarea acestora cu cunoştinţele elevilor; − Dobândirea de cunoştinţe despre mediu, natură, satul românesc, istoria poporului romîn,

protejarea mediului; − Dobândirea unor informaţii corecte despre cultul musulman şi despre tradiţiile musulmane; − Familiarizarea cu strategii de învăţare specifice stilului de învăţare dominant.

II.4.A.7. Impactul activităţilor asupra beneficiarilor

a) asupra elevilor - dezvoltarea tuturor tipurilor de inteligenţe; - consilierea în vederea viitoarei cariere; - sensibilizarea elevilor cu privire la patrimoniul cultural local şi naţional; - dezvoltarea creativităţii elevilor şi a capacităţii acestora de a comunica; - consolidarea dimensiunii cetăţeneşti prin cunoaşterea judeţului Cluj ca spaţiu cultural distinct; - exprimarea dorinţei elevilor de a se implica şi mai mult în diverse proiecte; - oportunitate de exersare a competenţelor în contexte noi şi mult diversificate; - conştientizarea calităţilor personale; - socializare, relaxare, stimularea potenţialului creator; - sporirea încrederii şi a stimei de sine; - îmbunătăţirea abilităţilor lingvistice şi sociale; - creşterea interesului pentru investigaţia ştiinţifică; - stabilirea unor relaţii deschise între elevi.

b) asupra cadrelor didactice

- dobândirea de experienţe privind organizarea unor activităţi educative extraşcolare, inter şi transdisciplinare; - stabilirea unor relaţii deschise între profesori şi elevi.

c) asupra părinţilor

- conştientizarea importanţei activităţilor extraşcolare pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevilor; - consolidarea relaţiilor părinte-şcoală; - oferirea unor modalităţi alternative de petrecere a timpului liber.

d) asupra instituţiei (şcolii)

- creşterea prestigiului şcolii la nivel local şi regional; - consolidarea relaţiilor cu părinţii şi comunitatea locală; - asigurarea vizibilităţii actului educaţional la nivelul comunităţii.

e) asupra comunităţii

- consolidarea relaţiilor comunităţii cu şcoala; - pregătirea elevilor pentru a deveni cetăţeni responsabili şi activi la nivelul comunităţii locale.

II.4.A.8. Analiza SWOT

Puncte tari Petrecerea unui timp de calitate alături de colegi, profesori, părinţi, bunici; Implicarea familiei şi a comunităţii locale;

Puncte slabe Fiind primul program de acest tip s-a putut sesiza o uşoară dezorientare atât a profesorilor, cât şi a elevilor datorată lipsei de experienţă în

Creşterea coeziunii grupului; Libertatea elevilor de a propune activităţi şi de a se implica în organizarea şi diseminarea lor; Dezvoltarea personalitaţii; Creşterea stimei de sine; Producerea de atitudini pozitive faţă de şcoală; Ofertă diversificată de activitaţi; Efectuarea de activităţi didactice cu grupuri de elevi cu caracter deschis, exprimare liberă fără evaluare cu notă sau calificative; Realizarea activităţilor de caritate şi voluntariat; Colaborare şi munca în echipă; Abordarea interdisciplinară a activităţilor; Colaborare eficientă si promptă cu instituţiile din comunitate; Gestionare eficientă a resurselor existente şi achiziţionarea altora; Ocazie de consolidare a relaţiilor dintre elevi şi elev-profesor; Descoperirea frumuseţilor şi a culturii oraşului şi a împrejurimilor; Dobândirea de abilităţii practice; Orar flexibil; Învăţare prin descoperire; Frecvenţa foarte bună a elevilor la activităţi; Relaxarea programului şcolar înspre sfârşitul semestrului şi diminuarea oboselii fireşti datorată efortului intelectual susţinut; Ieşirea din rutină; Crearea unei atmosfere competiţionale; Dorinţa elevilor de a participa la activităţi care se pot realiza în aer liber; Depăşirea barierelor de comunicare; Valorificarea spiritului de iniţiativă; Preocuparea constantă pentru promovarea imaginii şcolii în comunitatea locală şi mass-media; Abordarea disciplinelor sub forma unor concursuri atractive şi distractive; Valorificarea experienţelor de viaţă ale elevilor într-un cadru mai flexibil şi mai deschis; Disponibilitatea părinţilor şi intervenţia benefică a acestora în desfăşurarea unor activităţi; Disponibilitatea financiară a părinţilor; Dobândirea de respect pentru natură şi oameni; Socializarea elevilor în alt context decât cel şcolar; Realizarea unor activităţi de tip “peer counseling”; Realizarea unor activităţi transdisciplinare; Prezenţa voluntarilor cercetaşi în şcoală.

organizarea acestui tip de activităţi; Supraaglomerarea cauzată de numărul mare de participanţi la acelaşi tip de activitate; Nefinanţarea deplasărilor; Timpul scurt alocat unor activităţi; Lipsa spaţiilor adecvate desfăşurării activităţilor în care este implicat un număr mare de elevi; Inerţia unor profesori; Dificultatea de a alcătui orarul săptămânii pentru profesorii care au catedrele în mai multe şcoli; Aglomeraţia ce se produce la diverse instituţii de interes comun; Preţul ridicat al biletelor de intrare la diverse instituţii, considerat de părinţii cu posibilităţi financiare precare; Insuficienta implicare a părinţilor; Supraîncărcarea diriginţilor; Lacune de comportament în spaţiu public; Aşteptarea îndelungată pentru intrarea la muzee datorată numeroaselor grupuri de elevi; Număr insuficient de ghizi şi de puncte de informare în anumite instituţii; Dependenţa de mijloacele de transport; Dezinteresul din partea unor elevi (şi absenţa acestora) şi neimplicarea activă a tuturor membrilor echipei în rezolvarea sarcinilor de lucru comune; Unii elevi au considerat activităţile drept superficiale, fiindcă nu au fost notaţi ; Programarea deficitară a unor activităţi şi, în consecinţă, anularea / decalarea lor; Existenţa unor timpi morţi între diferite activităţi; Suprapuneri de activităţi programate în aceeaşi locaţie şi necesitatea modificării orarului acestei perioade; Gestionarea dificilă a pauzelor; Atitudinea refractară, lipsa de experienţă a unor cadre didactice în organizarea şi implementarea unor activităţi nonformale, derulate pe parcursul unei săptămâni; Unele instituţii au contramandat colaborarea din motive obiective; Informaţii puţine despre profilul fabricilor de pe raza oraşului; Elevii nu au o rezistenţă fizică corespunzătoare unor drumeţii.

Oportunităţi Ideea de parteneriat/colaborare; Deschiderea universităţilor către activităţi de orientare şcolară; Posibilitatea descoperirii talentelor; Prin activităţile efectuate se dezvoltă la elevi spiritul de echipă; Se descoperă elevii cu calităţi de lider, de buni organizatori; Implementarea de proiecte şi programe de dezvoltare în carieră; Colaborarea cu părinţii; Lărgirea orizontului cultural şi intelectual al elevilor;

Ameninţări Aglomeraţia la diferite obiective turistice sau culturale; Riscul accidentării în timpul activităţilor; Lipsa finanţării activităţilor face imposibilă realizarea unora; Cheltuieli neprevăzute; Dependenţa de condiţiile meteo; Riscul substituirii lecturii cu vizionare sau ecranizare; Conservatorismul unor cadre didactice; Suprasolicitarea cadrelor didactice : excursiile implică susţinere financiară din partea părinţilor şi un efort deosebit din partea

Învaţarea prin descoperire; Crearea unei stări de bine şi de acceptare a ofertei instructive a unei zile de şcoală; Stabilirea unor orare speciale de vizitare de către muzee, teatre, universităţi, ONG-uri pentru a facilita accesul elevilor; Posibilitatea elevilor de a dezvolta teme de cercetare în viitor; Apropierea comunităţii de şcoală prin promovarea unei palete largi de colaborări şi parteneriate; Situarea şcolii într-un oraş universitar, cu o bogată viaţă culturală şi cu un trecut istoric impresionant; Şansa ca unii elevi şi/sau profesori să îşi descopere calităţi, îndemânare, aptitudini artistice; Oferirea unor alternative de petrecere a timpului liber (ex. activităţi spotive, drumeţii); Valorificarea conţinutului, abilităţilor şi competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ formal în contexte practice, bine ancorate în realitatea cotidiană; Ieşirea din ,,tiparul curricular” ; Orientarea în viitoarea carieră profesională; Iniţierea unor parteneriate noi.

profesorilor; aspecte legate de siguranţa elevilor în cadrul deplasării; minimalizarea importanţei activităţii educative extraşcolare de către părinţi, elevi, cadre didactice, organe de conducere, de îndrumare şi control; prejudecăţile unor familii care nu consideră importante aceste activităţi extraşcolare; fluxul solicitărilor cu răspuns urgent primite din partea ISJ în săptămâna ,,Şcoala altfel’’ îngreunează desfăşurarea activităţilor conform unei planificări prestabilite; programul încărcat al unor ONG-uri care nu au făcut faţă solicitărilor din această perioadă; Obişnuinţa elevilor cu un program relaxant; Motivaţia redusă a unor elevi; Dezinteresul comunităţii; Ruperea ,,ritmului de învăţare”; Perceperea ,,Săptămânii altfel” ca săptămână de vacanţă.

II.4.A.9. Recomandări

− Desfăşurarea de activităţi pe arii curriculare; − Exersarea unor tehnici de stimulare a creativităţii şi gândirii laterale la elevi; − Defalcarea săptămânii ,,Şcoala altfel” în timpul anului; − Reducerea birocraţiei în legătură cu acest program; − Distribuirea acestor activităţi pe o perioadă mai lungă pentru a evita aglomeraţia la obiectivele

istorice şi turistice; − Diversitatea activităţilor propuse, astfel încât repartizarea elevilor să fie echilibrată; − Gratuitate pe mijloacele de transport urban şi acces gratuit la obictivele culturale; − Pentru clasa a XII-a ar putea fi prevăzute în acest interval activităţi de antrenamente pentru

examenele de bacalaureat; − Este necesară alocarea unui fond pentru susţinerea materială a acestor activităţi; − Planificarea unor activităţii de implicare efectivă a elevilor în actiuni de voluntariat; − mai mare implicare din partea părinţilor în activităţi; − Desfăşurarea acestui program în fiecare lună, timp de câte o zi, urmând ca şcoala să

stabilească, pe rând, ariile curriculare implicate. De exemplu, în luna octombrie, ultima zi de luni din lună să fie alocată pentru astfel de activităţi, în luna noiembrie, ultima zi de marţi din lună, în luna februarie, ultima zi de miercuri, în luna martie, ultima zi de joi, iar în luna mai, ultima zi de vineri;

− Activităţile ar putea fi mai strict monitorizate, afluenţa către instituţiile de cultură ar fi mai echilibrată, activităţile interdisciplinare ar fi mai uşor de organizat;

− Acordarea posibilităţii şcolilor de a-şi alege perioada de desfăşurare a programului Şcoala altfel; implicarea unui număr mai mare de agenţi economici privaţi, ONG-uri;

− Implicare activă a Inspectoratului Şcolar, în vederea popularizării evenimentului în rândul posibililor parteneri cultural-educativi, astfel încât aceştia, la rândul lor, să-şi facă un plan de acţiune pentru evitarea supraaglomerării (necesitatea existenţei programărilor);

− Programarea activităţilor de acest fel în perioade diferite ale anului şcolar, pentru diferite cicluri;

− Mai buna organizare a activităţilor , astfel încât să nu rupă ritmul învăţării şi să nu-i obosească atât pe elevi, cât şi pe profesori;

− mai bună coordonare a programelor propuse de cadrele didactice; − Realizarea unor proiecte interdisciplinare; − Eficientizarea comunicării între membrii catedrelor; exersarea predării în echipă a unor teme

transdisciplinare.

II.4.B. COLEGII TEHNICE, GRUPURI ŞCOLARE II.4.B.1.Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi/ instituţie de învăţământ

În realizarea planului activităţilor din cadrul programului „Şcoala altfel” s-a ţinut cont de specificul şcolii. Astfel, au fost realizate atât activităţi de identificare şi aprofundare a abilităţilor de natură tehnică, cât şi activităţi de educaţie culturală, sportivă, ecologică, civică, stabilite conform specificului de vârstă pe cicluri şcolare (primar, gimnazial şi liceal). Acest program de activităţi a fost întocmit conform procedurilor cerute şi a corespuns nevoilor elevilor, cadrelor didactice şi şcolii, fiind rezultatul propunerilor beneficiarilor direcţi. Mai mult, activităţile s-au suprapus peste propunerile cadrelor didactice, ale părinţilor şi peste dorinţele elevilor. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune realizarea de activităţi care pun accent pe:

− Intensificarea aplicării metodelor şi strategiilor didactice centrate pe elev, a metodelor şi tehnicilor interactive de grup, precum şi eficientizarea demersului educaţional în sistem formal şi nonformal;

− Dezvoltarea unui parteneriat educativ eficient prin atragerea părinţilor, consultarea elevilor şi colaborarea cu factori educativi locali şi regionali;

− Deschiderea sistemului de educaţie oferit de şcoală către comunitate şi societate ; − Reactualizarea şi eficientizarea parteneriatelor comunitare (colaborări cu universităţi din

oraş); − Asigurarea unui climat care să favorizeze comunicarea şi dezvoltarea personală; − Creşterea şansei de inserţie socio-profesională a absolvenţilor.

Ideea de la care s-a pornit în organizarea programului „Şcoala altfel" este aceea că activităţile extracurriculare formează comportamente sănătoase, constituie sursă de interacţiune între elevi, contribuie la dezvoltarea capacităţii de dialog şi cooperare, presupun cultivarea respectului faţă de sine şi faţă de ceilalţi.

II.4.B.2.Tipologia activităţilor desfăşurate şi numărul de activităţi derulate

− activităţi cultural artistice (tradiţii şi sărbători naţionale, tradiţii europene, valori europene, programe artistice, ateliere de creaţie, vizite la muzee, ateliere de poezie şi teatru în limbile franceză şi engleză, vizionare de filme, vizionări de spectacole);

− activităţi de educaţie rutieră şi PSI (concurs de mopede, concurs de cunoştinţe din domeniul siguranţei rutiere, altele);

− activităţi tehnico-ştiinţifice (experimente, ateliere de lucru, lecţii distractive, participare la Sesiunea ştiinţifică pentru studenţi şi elevi, ,,O carieră în inginerie”, workshop de electronică, de electrotehnică, Fii o săptămână profesor de ştiinţe!, concursuri tehnice, vizite de studiu);

− educaţie pentru cetăţenie democratică şi antreprenoriat (concursuri, dezbateri, ,,Educaţie economică/ şi consultanţă financiară” );

− activităţi de educaţie pentru protecţie civilă; − activităţi de voluntariat (educaţie pentru promovarea valorilor umanitare, schimburi de

experienţă cu case de tip familial, peer-education); − stil de viaţă sănătos în spiritul cercetăşiei ; − activităţi pentru dezvoltarea capacităţilor de explorare, investigare şi rezolvare de probleme; − educaţie sportivă (concursuri între clase: fotbal, baschet, volei, tenis de masă, şah); − orientare şcolară şi profesională (vizite de studiu la Universitatea Tehnică, project meeting

Leonardo da Vinci, proiect ,,Caravana Carierei’’ proiect pentru dezvoltarea profesională a elevilor din clasele terminale şi pregătirea celor din celelalte clase, vizite la instituţii pentru orientare profesională în alegerea carierei : prezentarea unui film cu Universităţile clujene, vizite la Administraţia Financiară, Casa de Pensii, târgul firmelor de exerciţiu „Pregătim cariera”, la nivel interjudeţean etc.);

− activităţi cu caracter practic (maestrul în artă culinară Urogdi Csaba Attila le-a predat elevilor o lecţie de gătit ca pentru un restaurant de cinci stele, realizând un preparat exotic, prezentare de activităţi practice, jocuri în cadrul proiectului Şcoala MaST – Top);

− activităţi de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos (acordarea primului ajutor în caz de arsuri, hemoragii, leziuni ale oaselor, muşchilor şi articulaţiilor, demonstraţii);

− activităţi ecologice (activităţi de ecologizare în Cheile Turzii, Cheile Turului, Lacurile Sărate, proiect EcoTrans, Luna pădurii, plantare de pomi în curtea şcolii, amenajarea şi curăţirea curţii, vizită la Hidrocentrala de la Mărişel, colectare de deşeuri, „Punţi spre eco-creativitate” proiect CAER, cu 4 secţiuni);

II.4.B.3. Numărul de activităţi derulate : 1984, repartizate pe toate tipurile de activităţi.

II.4.B.4.Parteneri, colaboratori (instituţii, ONG-uri, etc.)

− Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca; − Biblioteca Judeţeană ,,Octavian Goga”; − Organizaţia Cercetaşii României, filiala Cluj- Napoca; − Fundaţia Noi Orizonturi; − Muzeul de Artă, Muzeul Farmaciei, Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei, Muzeul

Zoologic, Muzeul Etnografic, Bastionul Croitorilor, Grădina Botanică, muzeele Universităţii Babeş-Bolyai şi al Farmaciei;

− Comitetul Reprezentativ al Părinţilor, Asociaţii ale părinţilor; − Primăria municipiului Cluj-Napoca; − Salina Turda; − Biserica Ortodoxă, Biserica Reformată, Biserica Catolică, Catedrala Mitropolitană, Muzeul

Mitropoliei; − ARDOR TRANSILVANIA CLUJ-NAPOCA; − “ASOCIAŢIA PREVENTIS” CLUJ-NAPOCA; − BRITISH COUNCIL; − Centrul Cultural Francez; − Staţia Meteorologică şi Serviciul de Prognoză a Vremii Cluj; − Centrul Antidrog Cluj; − Crucea Roşie -Filiala Cluj; − Centrul Raţiu pentru Democraţie Turda; − S.C. Ekerleke Cluj-Napoca; − Facultatea de Arhitectură, Cluj-Napoca; − FACULTATE A DE BUSINESS CLUJ-NAPOCA; − Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică; − Facultatea de Fizică; − Institutul de Psihologie şi Psihoterapie a Sexualităţii; − Facultatea de Geografie; − Facultatea de Matematică; − Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj; − Asociaţia Little People; − Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”; − Junior Achievement Romania; − Fundaţia Română a Inimii AstraZeneca; − Banca Transilvania; − Fundaţia Poseidon ; − Fundaţia Burcash ; − Clubul Energetic Old Boys; − Primăria municipiului Dej; − Clubul Copiilor Dej; − Primăria comunei Apahida ; − Clubul Sportiv ,,Viitorul” ; − Poliţia municipiului Gherla; − Unitatea de pompieri dej; − Teatrul Municipal Turda; − Universitatea Româno-Germană din Sibiu; − Organizatia „Salvaţi Roşia Montană”; − Clubul Copiilor Huedin; − Fundaţia Cultural Filantropică „Aurel Munteanu” Huedin; − Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj; − Banca Comercială Română; − Garda Naţională de Mediu-Comisariatul judetului Cluj; − Cinematograful „Florin Piersic”; − Asociaţia Filantropică Medical-Creştină ,,Christiana'’ Cluj; − Administraţia Bazinală de Apă „Someş - Tisa” Cluj-Napoca; − Imprimeria Ardealul Cluj-Napoca; Tipografia UMF; Tipografia Ideea Design; − Primăria Cuzdrioara; − Fundaţia World Vision; − Observatorul Astronomic, Cluj-Napoca; − Primăria Turda, Centru de Informare Turistică.

II.4.B.5. Modalităţi de evaluare şi monitorizare

− fişe de activitate la finalul fiecărei zile; − chestionare aplicate elevilor, părinţilor şi profesorilor; − jurnal de reflexie, inspirat de activităţile realizate; − discuţii în plen, fişe cu ,,plusuri şi minusuri” ale activităţilor parcurse, întrebări de procesare/

debriefing; − chestionare de evaluare şi feed-back cu propuneri remediale; − fişe de monitorizare a activităţilor şi de prezenţă; − aprecierile în scris şi verbale ale celor implicaţi, feed-back-uri; − cadrele didactice, părinţii, elevii, unii parteneri, consiliul elevilor au completat chestionare de

impact; − fişă de raport final de activitate; − fişe de lucru pentru dezvoltarea vocabularului; − fişe de autocunoaştere elevi-părinţi; − clasamentul în urma competiţiilor sportive; − realizarea fişelor de activitate de către fiecare responsabil de activitate; − realizarea unei galerii foto cu poze din cadrul activităţilor desfăşurate; − existenţa planului cadru al activităţilor şi un orar special al şcolii.

II.4.B.6. Rezultate înregistrate; impactul acestora asupra beneficiarilor

− elaborarea broşurii CONTeaza pe educaţie; − elevii şi-au dezvoltat abilităţile de interacţiune socială şi au adoptat o atitudine pozitivă în

dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur; − prezentări PPT pe diverse teme propuse de fiecare şcoală; − cartea „Jurnal de Şcoală Altfel” publicată la CCD Cluj; − pliante cu integrame; − dezvoltarea simţului estetic; − exersarea unor comportamente adecvate în situaţii de urgenţă; − dezvoltarea parteneriatelor în educaţie; − rezultatele practice ale activităţilor (postere, fotografii, ouă încondeiate, creaţii literare etc.); − mapa ,,Şcoala altfel” cu materiale legislative şi informative; − târgul firmelor de exerciţiu „Pregătim cariera”; − dezvoltarea abilităţilor tehnico-ştiinţifice; − activităţile realizate au contribuit la dezvoltarea stimei de sine şi a spiritului civic; − târgul de produse ale elevilor; − jurnalul de activitate.

II.4.B.7. Analiza SWOT (prezentarea se face ierarhic în funcţie de frecventabilitatea datelor)

Puncte tari

− colaborarea cu partenerii externi; − posibilitatea oferită elevilor de a lucra şi

de a fi o echipă; − abordarea interdisciplinară a unor teme

de interes, specifice vârstei; − numărul mare al elevilor participanţi; − interesul elevilor pentru activităţi

nonformale; − organizare eficientă în derularea

programului „Şcoala altfel”; − colaborarea eficientă şi promptă cu

instituţiile; − gestionarea eficientă a resurselor

existente şi achiziţionarea altora noi; − responsabilizarea elevilor; − îmbunătăţirea bazei materiale; − dobândirea de competenţe de

comunicare; − empatia faţă de problemele altora; − cadrul plăcut, destins al activităţilor;

Puncte slabe − slaba motivare a unor elevi de a se

implica activ în realizarea unor sarcini; − lipsa fondurilor materiale; − dezinteres din partea unor elevi şi părinţi

faţă de activităţile adoptate chiar de ei; − numărul mare de elevi din şcoală a făcut

dificilă programarea elevilor pe activitaţi, precum şi monitorizarea prezenţei acestora, nemaifiind grupaţi pe clase de elevi;

− absenţi, lipsa de răbdare afişată la unele activităţi ;

− anticiparea incorectă a timpului necesar desfăşurării unor activităţi;

− dificultăţi în realizarea unor sarcini de lucru din cauza cunoştinţelor reduse sau a dezinteresului;

− elevii nu reuşesc să se concentreze mult timp pe o sarcină de lucru;

− absenţa unui număr important de elevi

− activităţile derulate au ţinut cont de dorinţele elevilor ;

− ocazie de consolidare a relaţiilor dintre elevi şi profesori, dar şi cu alţi parteneri/colaboratori în educaţie;

− descoperirea unor aptitudini ale elevilor neafirmate în spaţiul clasei;

− implicare activă a personalului şcolii; − implicarea conducerii şcolii şi a

profesorilor în organizarea şi derularea programului;

− elevii s-au familiarizat cu istoria locală; − elevii s-au implicat în activităţi ludice,

sportive, artistice; − cultivarea toleranţei faţă de tradiţiile

altor culturi; − obiectivele turistice vizitate au fost în

concordanţă cu scopul activităţii; − toate activităţile derulate au implicat

dezvoltarea simţului civic, a responsabilităţii, a capacităţilor de comunicare, precum şi crearea unui climat de muncă benevol, nefiind impusă de o programă şcolară;

− la atelierele de lucru s-a constatat că elevilor le place munca manuală şi meşteşugurile diverse;

− seriozitatea şi dăruirea elevilor în realizarea spectacolului şcolii;

− activităţi extracurriculare îmbunătăţite şi de mai lungă durată;

− absenteismul redus în rândul claselor implicate în acest proiect;

− a oferit profesorilor care nu au posibilitatea de a preda un opţional ocazia de a aborda teme deosebite, propunând astfel elevilor o altă perspectivă asupra lumii şi asupra propriei existenţe;

− diversitatea şi atractivitatea activităţilor desfăşurate.

de la clasele de seral; − distanţele mari de parcurs între diferitele

locaţii; − indiferenţa opiniei publice; − fonduri insuficiente; − modificarea programului în funcţie de

partenerii externi; − resursele financiare au împiedicat

participarea unor elevi la activităţi; − lipsa de motivaţie/ inspiraţie/ imaginaţie

pentru unii elevi şi unele cadre didactice; − activităţi pregătite insuficient şi la timp; − nerealizarea unor activităţi propuse din

motive subiective/ obiective; − lipsa de comunicare dintre diriginţi şi

cadrele didactice din consiliul profesoral al clasei;

− imposibilitatea respectării în totalitate a opţiunilor elevilor în planificarea activităţilor;

− implicarea redusă a părinţilor în programul „Şcoala altfel”.

− realizarea de parteneriate cu alte şcoli, instituţii şi ONG-uri;

− reticenţa faţă de nou; − apariţia tardivă a ofertelor de activităţi

specifice, din partea diverselor instituţii, după ce planul de activităţi al şcolii a fost conceput;

− absenţa exerciţiului de a organiza activităţi extraşcolare de anvergură, la nivelul instituţiei de învăţământ.

Oportunităţi − colaborarea cu agenţi economici,

părinţi, şcoli, universităţi; − cunoaşterea atitudinii elevului în alte

situaţii şi contexte de viaţă, decât în relaţia strictă profesor-elev;

− creşterea gradului de competitivitate prin realizarea de concursuri interactive şi interdisciplinare;

− implementarea de proiecte şi programe de dezvoltare în carieră;

− posibilitatea de a comunica on-line cu elevi din ţară şi străinătate, pe parcursul activităţilor;

− obţinerea unor sponsorizări pentru premii;

− stimularea interesului elevilor pentru studiul naturii şi al mediului înconjurător;

− creşterea implicării părinţilor în viaţa şcolii;

− promovarea imaginii şcolii în

Ameninţări − aglomerarea unor obiective turistice

importante din zonă; − slaba implicare a ONG-urilor şi a

agenţilor economici din zonă, în vederea realizării activităţilor;

− nerespectarea duratei unei activităţi din cauze obiective;

− atitudinea negativă a unor părinţi care asociază ,,Şcoala altfel” cu ,,pierderea de vreme”;

− impresiile bune dispar repede, când elevii se confruntă din nou cu materia de asimilat la clasa ;

− minimalizarea importanţei actului educaţional formal şi nonformal din cauza deteriorării mediului socio-economic şi familial;

− suprapunerea unor activităţi, ivirea unor momente neprevăzute de care profită elevii chiulangii;

− slaba implicare a părinţilor în program;

comunitate.

− orientarea elevilor spre jocurile pe calculator în detrimentul jocurilor sportive;

− suprasolicitarea cadrelor didactice datorată varietăţii activităţilor;

− cantitatea mare de documente care trebuie întocmite de către cadrele didactice într-un timp scurt;

− oferta negativă a străzii, a altor medii cu influenţă în rândul elevilor;

− rezistenţa la schimbare şi lipsa de motivaţie a cadrelor didactice în realizarea activităţilor extracurriculare;

− indiferenţa faţă de activitatea celuilalt; − lipsa de flexibilitate în relaţiile cu elevii; − imposibilitatea de a desfăşura activităţi

de tipul ,,vizite de studiu”- prin lipsa mijloacelor de transport şi a spaţiilor de cazare accesibile; faptul că programul s-a desfăşurat la nivel naţional, a limitat varietatea activităţilor, prin limitarea accesului la mijloacele de transport, la obiective turistice şi la alte mijloace logistice.

II.4.C. ŞCOLI GENERALE, MEDIUL URBAN

II.4.C.1. Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi/ instituţie de învăţământ

În conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/ 2011 şi Calendarul stabilit de către ministerul de resort pentru anul şcolar 2011-2012, în săptămâna 2-6 aprilie 2012 s-a derulat programul Şcoala altfel. La nivelul şcolilor gimnaziale din mediul urban s-au realizat toate etapele preliminare necesare întocmirii şi aplicării programului, acesta fiind rezultatul consultării cu agenţii implicaţi în program şi partenerii care ne-au sprijinit în implementarea programului. Astfel, propuneri de activităţi au venit dinspre elevi prin intermediul consiliului elevilor (a se vedea procesele verbale întocmite în acest sens), din partea părinţilor (a se vedea procesele verbale întocmite în acest sens), a şcolilor partenere (a se vedea parteneriatele încheiate la nivelul şcolilor), din partea ONG-urilor şi a altor insituţii colaboratoare şi, evident, din partea cadrelor didactice (a se vedea yahoo.grupul şcolii şi procesele verbale de CP şi CA). După colectarea propunerilor, au avut loc dezbateri în colectivele de elevi, în consiliul elevilor, în consiliul profesoral şi în comitetul reprezentativ al părinţilor, în vederea adoptării programului agreat de majoritatea elevilor şi a cadrelor didactice. În urma acestor dezbateri, s-a întocmit programul de activităţi pentru săptămâna ,,Şcoala altfel” care a fost înaintat spre aprobare consiliilor de administraţie şi consiliilor profesorale ale şcolilor generale din mediul urban.

II.4.C.2. Tipologia activităţilor desfăşurate şi numărul de activităţi derulate − ateliere de lucru, de creaţie (pictură, teatru, cerc de lectură); − prezentări powerpoint; − vizionare film şi desene animate pe diverse teme educative; − vizionări de spectacole; − dansuri; − confecţionarea podoabelor de Paşte; − jocuri didactice pentru dezvoltarea comunicării în limbi moderne; − jocuri sportive; − proiect pentru educaţie financiară şi antreprenorială „Contează pe educaţie”; − proiect „Reconstruieşte Castrul Roman”; − vizite didactice; − drumeţii, excursii şi concursuri de orientare turistică; − activităţi de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos (inclusiv referitoare la

dependenţă de calculator, siguranţă pe internet etc.); − activităţi de educaţie ecologică şi de protecţie a mediului (inclusiv colectare selectivă,

economisirea energiei, energie alternativă etc.); − activităţi de consiliere şi orientare şcolară şi profesională; − prezentarea unor obiective turistice din ţară şi din lume (imagini, fotografii etc.); − concurs naţional de matematică ,,Fii inteligent la matematică!’’;

− Schimbăm rolurile!- activităţile de predare- învăţare- evaluare, susţinute de elevi; − concursuri pe teme de igiena alimentaţiei şi educaţie pentru sănătate; − pregătirea şi prepararea unor mâncăruri în bucătăria didactică a şcolii şi în bucătăria fără foc.

II.4.C.4. Parteneri, colaboratori

− Organizaţia Naţională ,,Cercetaşii României” (22 şcoli); − Salina Turda (12 şcoli); − Grădina Botanică – Cluj-Napoca (14 şcoli); − Biblioteca Judeţeană ,,Octavian Goga” (7 şcoli); − Muzeul Etnografic Cluj-Napoca (9 şcoli); − Stadionul Arena Cluj (8 şcoli); − Primăria Cluj-Napoca (7 şcoli); − Muzeul de Istorie, Turda (5 şcoli); − Galeria de Artă Turda (3 şcoli); − Staţia Meteorologică Turda (3 şcoli); − Biblioteca Municipală „Teodor Murăşanu” Dej (3 şcoli); − Casa de Cultură Dej (3 şcoli); − Casa de Cultură Turda (3 şcoli); − Muzeul de Istorie Dej (3 şcoli); − Centrul de Prevenire şi Consiliere Antidrog (3 şcoli); − Banca Transilvania (2 şcoli); − Biserica Adormirea Maicii Domnului, Turda (2 şcoli); − Fundaţia de Ecologie şi Turism Potaissa, Turda (2 şcoli); − Centrul Raţiu pentru Democraţie Turda (2 şcoli); − Şcoala Internaţională Cluj (2 şcoli); − Primăria Câmpia Turzii (2 şcoli); − Mănăstirea Nicula (2 şcoli); − Let’s Do It Romania (2 şcoli); − British Council (1 şcoală); − Fundaţia Poseidon (1 şcoală); − Slow Food Turda (1 şcoală); − TVR 2 (1 şcoală); − PROTV Cluj (1 şcoală); − Ziarul 21 (1 şcoală); − Pizzeria Milenium (1 şcoală); − Cabinet Stomatologic Dr. Ceclan Andrei (1 şcoală); − Asociaţia InteligenT, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului (1

şcoală); − S.C Daghemana – Câmpia Turzii (1 şcoală); − Azilul de Bătrâni- Nuşeni, Bistriţa (1 şcoală); − Mănăstirea Nuşeni-Bistriţa (1 şcoală); − Mănăstirea Dumbrava (1 şcoală); − Muzeul Aurului-Deva (1 şcoală); − Fundaţia Noi Orizonturi (1 şcoală); − zibo.ro (1 şcoală); − Asociaţia Green &Wild (1 şcoală); − Arhivele Naţionale, Cluj-Napoca; − Asociaţia ADEONA; − Asociaţia Câinii de salvare; − Asociaţia Ecourile verzi; − Asociaţia Caritas Eparhial Greco-Catolic Cluj, Departamentul Socio-Educativ; − Asociaţia Culturală ASTRA Dej; − Carrefour Hipermarket; − Centrul ,,Virtus Antiqua”; − Centrul Cultural Francez; − Centrul Cultural German; − Centrul de copii Arlechino; − Centrul de zi Familia şi copilul; − Cercul Militar Dej; − Cinematograful Odeon, Polus Center, Cluj-Napoca; − Classic Dream S.R.L;

− Clubul Copiilor Dej; − Clubul Ecologic „Transilvania”; − Detaşamentul de Pompieri Dej; − Direcția Silvică Huedin; − Direcţia de Apă Someş-Tisa; − Facultatea de Teologie, Cluj- Napoca; − Ferma Zootehnică, Făget; − Fundaţia Diakonia; − Fundaţia pentru Integrare Europeană Sigma; − Fundaţia pentru Îngrijirea Vârstnicului Cluj; − Fundaţia Umanitară Rescue; − Grădina Zoologică, Tg. Mureş; − Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj, Serviciul Rutier Cluj; − Loteria Română S.A.; − Muzeul de Istorie al Frmaciei ; − Muzeul de Istorie, Sighişoara; − Muzeul de Istorie, Turda; − Muzeul de Istorie, Cluj-Napoca; − Observatorul Astronomic, Cluj-Napoca; − Ocolul Silvic Turda; − Organizaţia JA ROMANIA – Programul Junior Achievement, Job Shadow Day; − Radio CLUJ; − Romtelecom SA.

II.4.C.5. Modalităţi de evaluare şi monitorizare

P evaluare:

− realizarea unui CD cu fotografii de la activităţi; − diseminarea activităţilor în mass – media; − feed-back verbal şi scris; − fişă de monitorizare a activităţii; − completarea ,,cărţii de impresii” de către elevi; − discuţii pe baza activităţilor desfăşurate; − expoziţii cu lucrările elevilor; − chestionare aplicate elevilor, părinţilor, cadrelor didactice; − produsele realizate de elevi (revistă, postere, produse culinare, expoziţii, magazin,

spectacole); − DVD cu filmuleţe ale activităţilor; − diplome, premii. − http://stirileprotv.ro/stiri/ardeal/scoala-altfel-scoate-la-suprafata-talentul-elevilor.html

Pmonitorizare: Activităţile desfăşurate au fost monitorizate de către direcţiunea şcolii, coordonatorul de proiecte şi programe, responsabilul comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, prin:

− fişa de prezenţă − fişa de monitorizare director/ director adjunct/ coordonator educativ − participarea, prin sondaj, la activităţi

II.4.C.6. Rezultate înregistrate, impactul acestora asupra beneficiarilor ( elemente de calitate)

Produse finale: − postere, planşe; − portofolii; − pliante ; − panouri cu colaje, desene; − DVD-uri de prezentare; − CD-uri cu poze şi materiale; − machete pentru sistemul solar; − prezentări powerpoint, postere virtuale.

II.4.C.7. Impactul asupra beneficiarilor:

a) asupra elevilor − exersarea şi îmbunătăţirea abilităţilor sociale;

− creşterea încrederii şi a stimei de sine; − creşterea motivaţiei pentru învăţare; − îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor în legătură cu istoria locală; − adoptarea de către elevi a unei conduite ecologice; − dezvoltarea spiritului de competiţie.

b) asupra cadrelor didactice

− îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare; − îmbunătăţirea competenţelor pedagogice şi a abordărilor psihologice ; − îmbunătăţirea competenţelor privind managementul clasei; − creşterea motivaţiei si a implicarii în activităţi formale şi nonformale.

c) asupra părinţilor

− îmbunătăţirea comunicării, toleranţă şi acceptare în relaţia cu ceilalţi; − creşterea implicării acestora în acţiunile promovate de şcoală, pentru crearea unui mediu

familial şi social pozitiv şi sănătos. d) asupra comunităţii

− cooperarea instituţiilor locale; − colaborarea şi participarea şcolilor în proiecte ale comunităţii locale; − întărirea cooperării cu autorităţile locale.

e) asupra instituţiei

− îmbunătăţirea politicilor educaţionale; − îmbunătăţirea cooperării şi a comunicării între profesori, părinţi şi elevi; − îmbunătăţirea managementului şcolii şi creşterea prestigiului şcolii în comunitate.

II.4.C.8. Analiza SWOT

Puncte tari − libertatea de exprimare a opţiunilor pentru

activităţile derulate (22 şcoli); − folosirea TIC pentru realizarea activităţilor

(15şcoli); − îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor în diferite

domenii de interes (10 şcoli); − activităţi atractive care stârnesc interesul

elevilor, promovează valori morale, estetice şi etice (7 şcoli);

− stimularea creativităţii şi a spiritului de echipă al elevilor (26 şcoli);

− descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor elevilor, a competenţelor artistico-plastice (7 şcoli);

− adoptarea unui stil de viaţă sănătos (14 şcoli);

− implicarea activă în activităţi practico – gospodăreşti (13 şcoli);

− dezvoltarea unui comportament civilizat în societate (9 şcoli);

− promovarea imaginii şcolii în comunitate (4 şcoli);

− dezvolarea şi consolidarea relaţiei şcoală-familie-comunitate (12 şcoli);

− formarea deprinderilor antreprenoriale, de a utiliza, de a controla şi de a economisi bani (8 şcoli).

Puncte slabe − sunt prea multe activităţi condensate

într-o singură săptămână (7 şcoli); − perioada aleasă pentru desfăşurarea

acestor activităţi nu este cea mai potrivită (17 şcoli);

− insuficienţa fondurilor necesare procurării celor necesare bunei desfăşurări a activităţilor / premii (20 şcoli);

− supraaglomerarea instituţiilor vizitate (24 şcoli);

− nu toţi elevii pot suporta costul biletelor de intrare sau a transportului (13 şcoli);

− volum mare de consumabile (7 şcoli).

Oportunităţi − dezvoltarea creativităţii ca urmare a

acţiunilor interactive (18 şcoli); − dezvoltarea personalităţii complexe a

copiilor prin implicarea acestora în proiecte educaţionale diferite, concursuri, festivaluri (17 şcoli);

− elevii au socializat, au explicat şi au comunicat, au pus întrebări, au învăţat potrivit intereselor şi aptitudinilor fiecăruia (17 şcoli);

− cadrele didactice au avut posibilitatea de a-şi cunoaşte mai bine elevii, de a discuta cu ei, de a fi mai aproape de dorinţele şi aspiraţiile lor (15 şcoli);

− capital de imagine adus şcolii (14 şcoli); − valorificarea resurselor comunităţii (13

şcoli); − dezvoltarea unor parteneriate

interinstituţionale, în beneficiul şcolarilor şi al preşcolarilor (2 şcoli);

− interacţiunea elevilor cu mediul social, cultural, economic ( 12 şcoli).

Ameninţări − supraîncărcarea cadrelor didactice cu

diverse rapoarte, prin urmare timpul alocat pregătirii activităţilor propriu-zise devine insuficient (18 şcoli);

− nu există motivaţie financiară (16 şcoli);

− propuneri de ultim moment pentru activităţi educative, care au afectat programul iniţial stabilit (13 şcoli);

− lipsa unor instrumente de lucru, necesare proiectării, monitorizării şi evaluării programului „Şcoala altfel” (12 şcoli);

− modificări ale orarului determinate de numirea unor cadre didactice în comisiile naţionale ale olimpiadelor şcolare ( 1 şcoală);

− elevii din clasele mai mari au fost mai puţin interesaţi;

− 3 şcoli menţionează reticenţa faţă de nou şi schimbare a unor cadre didactice pentru programul acestei săptămâni.

II.4.C.9. Recomandări

− evitarea raportărilor excesive a activităţilor derulate; − documentele de proiectare şi raportare să fie realizate la nivelul fiecărei instituţii, nu

centralizat; − alocarea unor fonduri, în bugetul instituţiei, pentru derularea în bune condiţii a programului; − în organizarea viitoare a programului ar fi indicat să se propună mai puţine activităţi; − organizarea acestui program într-o altă perioadă a anului; stabilirea săptămânii ,,Şcoala altfel”

de către fiecare unitate şcolară pentru a se evita aglomeraţia la obiectivele turistice; − la nivelul oraşului să fie organizate în această perioadă spectacole gratuite de teatru şi

muzică pentru copii; − activităţile să fie cu preponderenţă distractive, dinamice, încercându-se a se elimina

activităţile care presupun desfăşurarea acestora în sala de clasă; − centrarea activităţilor din cadrul săptămânii ,,Şcoala altfel” pe clasă şi diriginte; dirigintele

împreună cu clasa stabilesc de comun acord activităţile pe care doresc să le deruleze; − mai bună implicare a părinţilor în derularea activităţilor; − organizaţiile, fundaţiile ce oferă activităţi specifice să anunţe cu cel puţin o lună înainte

intenţia colaborării pentru a o putea lua în considerare (sau chiar la început de an şcolar); − gratuitate pentru elevi pe mijloacele de transport în comun în aceasta săptămână şi la

obiectivele turistice; − posibilitatea realizării activităţilor într-un alt interval orar decât cel obişnuit, de şcoală; − obligativitatea anumitor activităţi atrage după sine motivaţia scăzută de implicare şi

participare; − profesorii implicaţi în olimpiadele naţionale să fie anunţaţi în timp util pentru a putea

reorganiza proiectele în care sunt implicaţi la nivelul şcolii; − altă modalitate de notare a absenţelor; rubrica de purtare este nu numai insuficientă pentru

un elev care lipseşte mai multe zile, ci are şi alt rol în catalogul clasei.

II.4.D. ŞCOLI GENERALE, MEDIUL RURAL

II.4.D.1. Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi/ instituţie de învăţământ

Programul săptămânii ,,Şcoala altfel’’ a fost proiectat astfel încât să răspundă cerințelor și nevoilor de educație ale tinerilor și să fie realizabil prin ceea ce școala și comunitatea rurală poate să ofere elevilor. Factorii care au stat la baza structurării programelor pentru săptămâna ,,Școala altfel” sunt:

− relația cu instituțiile din localitate, nevoia de a întări comunicarea în plan local; − dorința elevilor de a participa la excursiile didactice oferite de școală; − colaborarea cu familia, implicarea părinților în diferite activităţi organizate de şcoală;

− particularitățile de vârstă şi unele nevoi speciale ale elevilor; − particularitățile geografice și de mediu local; − promovarea valorilor culturale ale zonei; − valorificarea și promovarea tradițiilor zonei; − resursele materiale și umane de care dispune școala; − respectarea planului-cadru al activităților trimis către Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj.

II.4.D.2. Tipologia activităţilor desfăşurate şi numărul de activităţi desfăşurate

− Drumeții şi cercetășie; − Concursuri de cultură generală; − Obiceiuri de Paște; − Întreceri sportive; − Acțiuni de voluntariat; − Excursii tematice (Alba- Iulia, Beliș, Mănastirea Nicula, Deva, Huedin); − Activități de ecologizare: plantare de pomi, flori, curățenie în curtea școlii; − Jocuri în aer liber, concursuri de șah, tenis, fotbal; − Activități cu tematică religioasă (Sărbători pascale); − Carnaval, serate dansante; − Vizionarea unor filme tematice, piese de teatru; − Expoziții cu lucrări ale elevilor; − Concursuri de educație rutieră și PSI; − Dezbateri pe teme de cetățenie activă, educație pentru promovarea valorilor europene; − Organizarea unor spectacole.

II.4.D.3. Numărul activităților pentru fiecare unitate școlară este variabil, între 20 și peste 100, în funcție de modul de organizare a programului din săptămâna ,,Şcoala altfel”.

II.4.D.4. Parteneri implicaţi

− Primăriile și consiliile locale; − Parohiile ortodoxe/reformate din localitate; − Comitetele de părinți din unitățile școlare rurale; − Cabinetele medicale din localitate; − Bibliotecile comunale, bibliotecile municipale și județene; − Poliția Locală și Școala de Agenți de Poliție; − Muzeele din județul Cluj; − Organizația Cercetașii României, filiala Cluj- Napoca; − Fundaţia World Vision România; − Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Huedin şi Cluj; − Ocolul Silvic Cluj; − Grădina Botanică, Cluj-Napoca; − Radio 21 Turda; − Fundații culturale cu proiecte specifice aplicate în mediul rural.

II.4.D.5. Modalităţi de evaluare a activităţii

− Fişe de lucru, fişe de monitorizare a activităţii; − Produsele elevilor: filme documentare, planşe, prezentări powerpoint ale elevilor, machete,

felicitări, eseuri, portofolii personale ale elevilor, mape de angajare etc. ; − Observarea directă a activităţii elevilor; − Chestionarea elevilor, a părinţilor, a partenerilor implicaţi în derularea activităţilor; − Materiale foto şi video realizate pe parcursul desfăşurării activităţilor.

II.2.D.6. Rezultate înregistrate, impactul acestora asupra beneficiarilor

− Prezenţa foarte mare a factorilor implicați la activităţile propuse; − Sprijinul și implicarea părinților pentru buna desfășurare a activităților; − Responsabilizarea elevilor într-o mai mare măsură pentru alegerea carierei; − Dezvoltarea deprinderilor de lucru în echipă; − Creşterea coeziunii de grup; − Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a lua decizii ; − Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu;

− Facilitarea comunicării în plan social; − Comunicarea eficientă în echipă şi implicarea emoţională a elevilor ; − Dobândirea unor abilităţi de acordare a primului ajutor; − Dobandirea de noi cunoştinţe în diferite domenii de interes; − Dezvoltarea motivaţiei pentru cunoaşterea istoriei locale; − Motivarea pentru participarea la activităţi de voluntariat; − Valorizarea creativităţii elevilor în realizarea diferitelor proiecte educative.

II.4.D.7. Rezultate concrete:

− înregistrări ale activităților; − albume foto; − portofolii; − obiecte de artizanat; − produse ale elevilor care au fost expuse,; − amenajarea unor spații verzi; − jurnale; − articole de presă.

II.4.D.8. Analiza SWOT

Puncte tari Receptivitatea elevilor; Participarea activă a elevilor la activităţile derulate; Interesul sporit al elevilor faţă de temele prezentate, discutate; Implicarea elevilor în activitatea şcolii şi a instituţiilor partenere; Caracterul interdisciplinar al temelor dezbătute; Dorinţa elevilor de a participa la activităţi care se pot realiza în aer liber; Respectarea regulilor la nivelul grupului; Afirmarea talentelor individuale ale elevilor în cadrul unor activităţi; Posibilitatea de a pune în scenă unele tradiţii şi obiceiuri din Transilvania; Valorizarea cunoştinţelor dobândite de elevi în timpul orelor de curs; Crearea unei atmosfere competiţionale; Cadru nou de desfăşurare a activităţilor educative, consolidarea relaţiei profesor-elev; Clasificarea aspiraţiilor, identificarea punctelor tari ale elevilor, care pot fi valorizate în promovarea personală; Posibilitatea realizării activităţilor practice, interesante; Posibilitatea elevilor de a interacţiona, de a face schimb de experienţă; Formarea deprinderilor şi a comportamentelor eco; Manifestarea solidarităţii şi a apartenenţei la un spaţiu fizico-cultural specific; Diseminarea informaţiilor în cadrul comunităţii locale.

Puncte slabe Inexistenţa unei programe după care să se ghideze cadrele didactice a provocat în unele cazuri stres, agitaţie, fiind necesare foarte multe ore de muncă pentru pregătirea acestora; Lipsa unui buget special pentru organizarea activităţilor; Lipsa de încredere a unor elevi în potenţialul propriu; Lipsa unor materiale didactice pentru reuşita activităţii; Timp relativ scurt pentru realizarea unor proiecte educative; Materiale didactice insuficiente; Neconcordanţe tehnice pentru proiectarea materialelor; Grupul mare de elevi nu a permis repartizarea egală a sarcinilor de muncă; Limitarea în timp a activităţilor; Starea de oboseală a elevilor; Implicarea redusă a unor elevi în dezbateri.

Oportunităţi Disponibilitatea reprezentanţilor instituţiilor partenere de a oferi informaţii elevilor; Stabilirea unor orare speciale de vizitare de către muzee, teatre, universităţi, ONG-uri, pentru a facilita accesul elevilor la activităţile propuse de aceste unităţi; Numeroase propuneri oferite de instutuţii de cultură, asociaţii, ONG-uri, pentru realizarea unor activităţi educative în parteneriat; Existenţa unor instituţii culturale în localitate şi a

Ameninţări Lipsa finanţării activităţilor face imposibilă realizarea acestora; Condiţii meteo nefavorabile; Cheltuieli neprevăzute; Riscul substituirii lecturii cu vizionarea şi ecranizarea.

spaţiilor de expunere a lucrărilor elevilor; Posibilitatea elevilor de a dezvolta teme de cercetare şi pe viitor. II.4.E. GRĂDINIŢE, MEDIUL URBAN ŞI RURAL

II.4.E.1. Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi/ instituţie de învâţământ

Activităţile derulate în cadrul Programului ,,Şcoala altfel” 2012 au fost raportate la particularităţile preşcolarilor şi la nivelul de vârstă al acestora, iar acţiunile s-au desfăşurat cu acordul părinţilor. S-a urmărit implicarea tuturor preşcolarilor şi a cadrelor didactice în activităţi:

− care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor; − prin care să se creeze oportunităţi de valorizare a capacităţilor copiilor de dezvoltare

aptitudinală şi valorizare a unor predispoziţii de dezvoltare fizică şi intelectuală ; − care să pună în valoare talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii; − care să stimuleze participarea lor la acţiuni variate, în contexte nonformale; − care să promoveze imaginea grădiniţelor; − care să satisfacă expectanţele copiilor şi ale comunităţii; − care să ofere părinţilor posibilitatea să se implice în desfăşurarea activităţilor propuse.

S-a ţinut cont de:

− Nevoia preşcolarilor de a cunoaşte principalele reguli de circulaţie şi de a conştientiza faptul că poliţistul este în slujba cetăţeanului şi nu este acolo doar pentru a pedepsi, ci şi pentru a-i ajuta pe cetăţeni;

− Nevoia de a analiza starea emoţională a preşcolarilor, a relaţiilor în interiorul grupului şi de a contribui la dezvoltarea socio-emoţională a acestora;

− Nevoia de a ieşi din spaţiul grădiniţei pentru a desfăşura activităţi şi în alte contexte; − Nevoia de a cunoaşte şi de a vizita locul de muncă al părinţilor; − Nevoia de a cunoaşte necesitatea unei igiene corecte şi a unui stil de viaţă sănătos; − Implicarea părinţilor, a bunicilor în transmiterea datinilor şi obiceiurilor din generaţie în

generaţie. Obiectivele strategice ale programului În ansamblu, s-a urmărit:

− implicarea tuturor copiilor preşcolari şi a cadrelor didactice în activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor;

− valorificarea talentelor şi capacităţilor preşcolarilor în diferite domenii, altele decât cele prezente în curriculumul pentru învăţământ preşcolar;

− stimularea participării preşcolarilor la acţiuni variate, în contexte nonformale. − implicarea părinţilor în realizarea şi implementarea unei activităţi extracurriculare − dezvoltarea socială a copilului preşcolar prin crearea unor contexte reale − dezvoltarea educaţiei pentru valori morale şi culturale − dezvoltarea unei atitudini ecologice la copii; − dezvoltarea spirituală armonioasă a copiilor; − dezvoltarea capacităţilor de comunicare; − dezvoltarea creativităţii şi a imaginaţiei; − cultivarea sentimentului de dragoste pentru oraşul natal , pentru frumuseţile acestuia; − dobândirea de noi cunoştinţe, prin descoperire; − formarea deprinderii de a oferi ajutor; − confecţionarea de obiecte prin metodele învăţate până acum în grădiniţă; − cunoaşterea normelor de securitate; − cultivarea unei atitudini de responsabilizare .

Alte obiective: − familiarizarea părinţilor cu activităţile din grădiniţă; − implicarea părinţilor în sprijinirea activităţilor grădiniţei; − formarea deprinderilor practice şi gospodăreşti; − educarea abilităţii de a colabora şi de a interacţiona cu şcolarii; − educarea capacităţii de a ocroti, de a proteja şi de a iubi natura; − formarea unei atitudini ecologice, responsabile faţă de mediul înconjurător, prin îngrijirea şi

ocrotirea mediului, prin însuşirea unor cunoştinţe noi despre natură; − prevenirea poluării în natură pentru a trăi într-un mediu sănătos; − conştientizarea importanţei activităţilor ecologice în viaţa omului;

− încurajarea practicării sportului şi a mişcării în aer liber, prin iniţierea de jocuri de mişcare; − familiarizarea copiilor cu vestigii şi locuri în care au trăit strămoşii noştri: ,,Castrul Roman

Potaissa”; − familiarizarea copiilor cu fapte şi evenimente din istoria străbunilor; − cultivarea sentimentelor de dragoste şi respect pentru înaintaşi; − familiarizarea copiilor cu lumea fascinantă a animalelor; − însuşirea noţiunilor despre circulaţia rutieră corectă, despre rolul agentului de circulaţie; − cunoaşterea şi respectarea regulilor de circulaţie pentru a preveni accidentele; − familiarizarea cu biblioteca şi cu fondul de carte, dezvoltarea imaginaţiei şi a abilităţilor de

comunicare; − dezvoltarea interesului pentru carte; − însuşirea deprinderii de a răsfoi o carte; − familiarizarea cu un locaş de cult, însuşirea regulilor de comportament într-un asemenea loc; − respectarea tradiţiilor religioase; − dezvoltarea abilităţilor artistico-plastice, cultivarea gustului pentru frumos; − familiarizarea cu mediul şcolar, cu elevii, exersarea muncii în echipă; − conştientizarea importanţei unei arene multiculturale la nivel judeţean; − respectarea regulilor de comportament şi de securitate existente în Aeroportul Internaţional

Cluj-Napoca; − familiarizarea copiilor cu activităţile şi cu utilajele folosite de pompieri; − observarea mediului de viaţă şi a caracteristicilor animalelor dintr-o fermă; − dezvoltarea interesului pentru grija faţă de vieţuitoare; − observarea plantelor din Grădina Botanică; − conştientizarea importanţei consumului de fructe şi legume pentru sănătatea organismului; − manifestarea respectului şi toleranţei fată de copiii cu nevoi speciale; − sensibilizarea copiilor cu privire la semenii lor; − promovarea voluntariatului între copii; − formarea deprinderilor specifice unui comportament adecvat în calitate de gazdă sau musafir; − exersarea exprimării orale, în structuri gramaticale corecte; − utilizarea cunoştinţelor dobândite anterior în situaţii concrete, diferite de cele uzuale din cadrul

activităţilor zilnice; − valorificarea elementelor educative din cadrul activităţilor extracurriculare: vizite, drumeţii,

excursii; − dezvoltarea motivaţiei la preşcolari de a face sport şi cultivarea unor atitudini

precum mândrie, bucurie, prietenie, prin întâlnirea cu sportivii de la Lotul Naţional de Judo al României ;

− informarea şi conştientizarea încă de la vârste fragede, despre problemele de mediu cu care omenirea se confruntă şi educarea copiilor în vederea protejării, păstrării şi continuării vieţii pe Terra;

− oferirea posibilităţii copiilor să devină actori/personaje în poveştile cunoscute şi îndrăgite de aceştia;

− cunoaşterea principalelor reguli de igienă dentară şi învăţarea unui periaj corect al dinţilor, precum şi exersarea lui pe un mulaj, împreună cu medicul stomatolog;

− cunoaşterea modalităţii de realizare a unei lumânări (tehnici, procedee); − conştientizarea importanţei majore a activităţilor sportive; − formarea convingerilor că mişcarea în aer liber, practicarea sportului ameliorează condiţia

umană, implicit calitatea vieţii; − dezvoltarea simţului estetic; − dezvoltarea capacităţii de interacţiune cu copii din alte medii educaţionale; − dezvoltarea abilităţilor de colaborare în grup; − formarea deprinderii de a dansa într-un mod natural, exprimarea trăirilor prin muzică; − conştientizarea de către copii a importanţei valorificării calitative a timpului liber pentru

lărgirea orizontului cunoaşterii; − promovarea interdisciplinarităţii ca mijloc de dezvoltare a unei gândiri flexibile şi totodată

stimularea creativităţii preşcolarilor; − dezvoltarea competenţelor de comunicare, a gustului pentru teatru; − dezvoltarea capacităţilor intelectuale (imaginaţie, gândire creatoare, memorie); − dezvoltarea interesului şi a dragostei faţă de unele creaţii aparţinând tezaurului folcloric

românesc; − dezvoltarea deprinderilor motrice în vederea confecţionării unor măşti ce reprezintă personaje

din poveşti, utilizând tehnicile practice însuşite anterior;

− cunoaşterea normelor de comportament ecologic specific asigurării echilibrului natural al societăţii;

− formarea unor priceperi şi deprinderi de observare, experimentare şi cercetare; − colaborarea cu instituţii de cultură, cu alţi parteneri educaţionali; − dezvoltarea unui comportament civilizat în mijloacele de transport în comun şi pe stradă,

respectând regulile de circulaţie; − educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter, încurajând relaţiile de prietenie legate între

preşcolarii din cele două unităţi (mediul urban si rural); − familiarizarea preşcolarilor cu şcoala, în vederea adaptării acestora în anul şcolar următor

atât în clasa pregătitoare, cât şi în clasa I; − exersarea abilităţilor practice şi evidenţierea talentului artistic în realizarea unor lucrări

practice şi artistico-plastice; − cunoaşterea unor elemente de religie care definesc portretul spiritual al poporului român; − valorificarea potenţialului artistic al copiilor, capacitatea lor de a exprima senzaţii, sentimente,

prin arta mişcării în context cu muzica; − cunoaşterea unor obiceiuri creştineşti specifice sărbătorilor de Paşte; − familiarizarea copiilor cu normele de prevenire a incendiilor; − cunoaşterea de către copii a mijloacelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor; − cunoaşterea unor momente importante din istoria neamului românesc; − formarea unei atitudini de grijă şi respect faţă de valorile culturale ale judeţului fiecăruia dintre

participanţi; − apropierea şi implicarea copiilor în activităţi de recreere specifice vârstei; − stimularea interesului copiilor pentru petrecerea timpului liber in natură; − cunoaşterea unor meserii prin organizarea unor vizite la diferite ateliere şi magazine; − cunoaşterea tradiţiilor şi a costumului popular din zonă; − determinarea unui comportament de compasiune, de înţelegere pentru copiii defavorizaţi; − dezvoltarea armonioasă a copilului prin activităţi sportive; − formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător, în

vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta; − folosirea acţiunilor motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/sau comportamente,

pentru a răspunde la diferiţi stimuli (situaţii), la diferite ritmuri; − antrenarea copiilor în activităţi de îngrijire a spaţiilor verzi, de reciclare a deşeurilor; − identificarea propriilor valori si a grupului din care fac parte; − dezvoltarea spiritului de solidaritate, de întrajutorare; − consolidarea relaţiilor părinte-copil prin angrenarea lor în diferite activităţi; − derularea unor activităţi diverse în care copiii să înveţe în mod semnificativ; − crearea unor situaţii de învăţare şi relaxare ce presupun colaborare, implicare activă şi

coeziunea grupurilor de interes; − dezvoltarea de abilităţi cognitive, dezvoltarea de abilităţi anteprenoriale, dezvoltarea de

abilităţi emoţionale şi sociale, dezvoltarea de abilităţi sportive, dezvoltarea de abilităţi din sfera estetic şi creativ;

− realizarea experimentelor folosind materiale speciale (cutia Discovery Box); − participarea alături de adulţi la acţiuni practice de îngrijire, ocrotire şi protejare a mediului

(plantare de pomi şi flori, colectare de deşeuri); − manifestarea unei atitudini de responsabilitate faţă de mediul înconjurător; − manifestarea spiritului de echipă şi colaborarea la realizarea unei activităţi în comun; − respectarea regulilor de convieţuire socială, manifestând un comportament civilizat în relaţiile

cu cei din jur ; − adaptarea comportamentului la diferite situaţii (într-o sală de spectacol); − familiarizarea copiilor cu Comandamentul de pompieri şi cu instituţii de cultură ale oraşului .

II.4.E.2.Tipologia activităţilor desfăşurate

− activităţi culturale; − activităţi tehnico- ştiinţifice; − activităţi sportive; − activităţi de educaţie pentru sănătate şi un stil de viaţă sănătos; − activităţi de educaţie ecologică şi protecţia mediului; − activităţi pentru cetăţenie democratică şi pentru promovarea valorilor umanitare; − activităţi antreprenoriale; − vizite; − excursii;

− întâlniri tematice cu medici stomatologi sau de specialitate, cu poliţişti, pompieri, preoţi etc.; − voluntariat; − ateliere ; − expoziţii; − vizite şi excursii tematice; − spectacole; − activităţi din parteneriatele cu părinţii.

II.4.E.3. Numărul de activităţi derulate:

Aproximativ 900 de activităţi.

II.4.E.4. Elemente de management al resurselor implicate Resurse umane:

− cadrele didactice din grădiniţă − preşcolarii grădiniţei − părinţii copiilor, bunicii − medici − poliţişti − pompieri − consilieri locali şi judeţeni − voluntari − îngrijitoare − asistente medicale − personalul angajat al unor instituţii (aeroport, muzeu, Grădina Botanică, biserică)

Resurse materiale:

− calculatoare, imprimante, CD-playere, video-proiectoare, sistem audio, aparate foto; − decoruri pentru piesele de teatru, marionete, costume; − mijloace de transport (microbuze, autocar, autobuz), autospeciala pompierilor, maşina poliţiei

rutiere; − răsaduri de flori, ghivece cu plante, flori, unelte de grădinărit, vase din ceramică, saci

menajeri, flori cu rădăcină, pământ pentru flori, beţe frigărui, pahare ermetice, lopăţele, mături;

− periuţa şi pasta de dinţi, stetoscop; − materiale pentru atelierele de pictură şi aplicaţii practice; − Biblia ilustrată pentru copii, planşe cu obiceiuri pascale, hârtie colorată, vopsea de ouă, lipici,

şabloane, cretă colorată, ouă, hârtie creponată, cartoane colorate, bandă dublu adezivă, markere, creioane colorate, ouă din plastic, mănuşi, aracet, foarfece, acuarele, perforator, şerveţele, hârtie, lac, carioci, lupe, materiale reciclabile, mese, scaune;

− mingi, cercuri, saltele, trotinete, biciclete, role, skateboard, instrumente muzicale; − brutăria, biscuiţi, Nutella, frişcă, fructe; − jucării şi haine care au putut fi donate.

II.4.E.4.Parteneri şi colaboratori

− Teatrul de păpuşi „Ţup” Cluj- Napoca, Teatrul de păpuşi ,,Puck”, Toto Space, Teatrul de păpuşi din Alba Iulia, Boom Boom Party, magicianul Belloni;

− Grădiniţa nr.12 Zalău, Grădiniţa Scrind, Grădiniţa Floreşti, Grădiniţa Mihăieşti, Grădiniţa Căpâlna, grupele de copii de la Grădiniţa Degeţica P.J. şi Grădiniţa Degeţica Structura I, Grădiniţa Socială ,,Acopărământul Maicii Domnului”, Grădiniţa Valea Groşilor, Grădiniţa Arlechino Dej, Grădinița „Prichindelul Isteț” Turda, Grădiniţa ,,Malteză” Cluj-Napoca, Grădinița ,,Primii Pași” Aiud, jud. Alba, Grădiniţa Nicula, Grădiniţa Baciu;

− Şcoala „Traian Dârjan” Cluj- Napoca, Şcoala „Nicolae Titulescu”, Scoala Internaţională Cluj-Napoca, Şcoala „Liviu Rebreanu”, Şcoala ,,Iuliu Haţieganu”, Şcoala ,,Ioan Opriş”, Şcoala specială Dej, Şcoala Unguraş, Școala ,,Ioan Opriș” Turda, Şcoala ,,Avram Iancu”, Şcoala nr. 1 Gherla, Scoala Cuzaplac;

− Liceul Teoretic ,,Nicolae Balcescu”, Liceul ,, Bathory Istvan”, Janos Zsigmond Unitarus Kollegium, Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga”, Școala de Arte și Meserii, Liceul Teoretic ,,Ana Ipătescu”, Grupul Şcolar Huedin;

− Catedra de zoologie a Facultăţii de Geografie Cluj-Napoca, Catedra de zoologie a USAMV, Facultatea de chimie;

− Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” , Biblioteca Municipală Dej, Biblioteca Municipiului Gherla, Biblioteca Municipală „Teodor Murăşanu”, Librăria Gutemberg Gherla;

− Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic, Muzeul Municipal de Istorie, Muzeul Municipal, Muzeul de Istorie Dej, Muzeul Armatei din cadrul Cercului militar Dej, Muzeul de istorie Gherla, Muzeul Militar Dej;

− Grădina Botanică Cluj- Napoca, Grădina Zoologică de la Târgu Mureş; − Cinematograful Mărăşti, Teatrul Naţional ,,Lucian Blaga”, Conservatorul ,,G. Dima”,

Cinematograful Odeon, Teatrul Arabela Bucureşti, Casa de cultură Dej; − Biserica Ortodoxă „BunaVestire”, Biserica ,,Sfântul Petru şi Pavel”, Biserica Armenească,

Biserica Ortodoxă ,,Adormirea Maicii Domnului”, Biserica Reformată, Mănăstirea Nicula, Biserica Baptistă din Mănăştur, Preotul din parohia Mănăştur, Preotul din parohia Floreşti, Biserica Sf.Ilie Cluj-Napoca, Biserica lui Ştefan cel Mare din Vad, Biserica ortodoxă Dej, Biserica catolică Dej, Biserica ortodoxă ,,Dealul florilor” Dej, Biserica Greco-Catolică Căpâlna, Catedrala Romano-Catolică ,,Acoperământul Maicii Domnului”, Mănăstirea Căşiel, Biserica Ortodoxă 1, Mănăstirea Sfîntul Anton de Padova Gherla, Biserica Sfânta Paraschieva Gherla;

− Cluj Arena, antrenorii şi sportivele din Lotul Naţional de Judo al României, prof. de educaţie fizică Cristian Hârţa şi prof. Oana Mărginean;

− Primăria Dej, Consiliul Local Turda, Primăria Municipiului Gherla, RADP Gherla; − Fundaţia Autism Transilvania, Fundația Culturală TEKA; − Firma ,,Beau Jardin”, Depozitul Pepsi.Co, SC Romaniuc, Asociaţia ELETFA; − Părinţii copiilor, Asociaţia părinţilor de la Grădiniţa ,,Dumbrăvioara”; − Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, Gara Cluj-Napoca, Firma de transport ,,Prodan Tour”,

SC ALIS SRL Turda, Flotila Aeriene 71-Luna, Auto Trust Corporation SRL Cluj-Napoca; − Ferma de animale „Moara de Vânt”, Ferma de păsări, Vivarium; − Secţia de Pompieri Colina, Poliţia rutieră, Serviciul de urgenţă Turda (pompierii), Poliţia

Rutieră Turda, Poliţia Municipilului Cluj-Napoca, Detaşamentul de Pompieri, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Avram Iancu, Detașamentul Municipal de Pompieri, Serviciul de urgenţă Câmpia Turzii (pompierii), Poliţia Dej, , ISU Huedin, Unitatea de pompieri Dej;

− Brutăria, Brutăria Auchan, Brutăria Vad; − Castrul Roman, Grota Salina, Expoziţie de fluturi; − Cabinet Stomatologic ,,Avicena”, ,,Centrul de zi pentru vârstnici”, Cabinetul de Asistenţă

Psihopedagogică, Dr. Moga Adrian, Centrul de îngrijire și asistență pentru vârstnici ,,AMD” Turda, Farmacia nr. 19 Gherla, Cabinet medic de familie, Centrul de zi ,,Micul Prinţ”, Casa de bătrâni Gherla, Centrul de zi ,,Familia şi copilul”, Capela Spitalului Oncologic;

− Gospodărie ţărănească din Căpâlna.

II.4.E.5. Modalităţi de evaluare şi monitorizare − album foto; − înregistrări video; − fişe de concurs; − diplome de participare; − medalii; − verificarea oralã prin adresarea de întrebări copiilor referitoare la activitatea desfăşurată; − rezolvarea unei fişe de lucru despre regulile de circulaţie; − realizarea unui afiş prin care copiii îşi susţin sportivii; − expoziţii cu lucrările copiilor; − târg de felicitări; − fişe; − CD-uri; − Chestionare părinţi; − machetă tridimensională din legume şi fructe; − observarea comportamentului copiilor; − portofoliul activităţii; − chestionare pentru cadre didactice; − expoziție cu vânzare; − presa locală; − afișe şi postere; − site-ul grupei Jopajtasok www.jopajtasok.szamosujvar.ro; − recompense pentru copiii preşcolari; − chestionare orale aplicate prşcolarilor sub forma unor jocuri : ,,Unde ţi-a placut cel mai mult?”; − chestionare orale aplicate părinţilor şi cadrelor didactice.

II.4.E.6.Rezultatele înregistrate şi impactul asupra beneficiarilor ,,Şcoala Altfel” a adus copiilor un plus de bună dispoziţie, le-a lărgit orizontul cu cunoştinţe din diferite domenii neabordate în mod normal în activităţile derulate în grădiniţă, i-a apropiat pe părinţi de activitatea din grădiniţă şi a dus la îmbunătăţirea imaginii instituţiilor de învăţământ, a crescut dorinţa de implicare a copiilor în acţiuni de ocrotire a naturii, a consolidat deprinderile de orientare în mediul din preajma grădiniţei, i-a familiarizat pe copii cu semnele de circulaţie, i-a îndemnat să socializeze corespunzător cu reprezentanţii instituţiilor vizitate. Activităţile derulate în cadrul Proiectului ,,Şcoala altfel” a permis învăţarea nonformală care a avut avantajul de a fi lipsită de factorul stres şi care le-a oferit copiilor şansa de a lucra în echipă, de a lua iniţiative pe baza procesului de comunicare. Acest lucru a determinat o participare activă a preşcolarilor la toate activităţile iniţiate de cadrele didactice, ceea ce a determinat atingerea scopurilor propuse. Activitățile desfășurate au avut un impact pozitiv asupra tuturor părților implicate, valorizând deopotrivă capacitățile creative și intelectuale ale copiilor, dar și ale cadrelor didactice. Atmosfera relaxată în care s-au desfășurat activitățile a îmbunătățit colaborarea dintre grădiniță, familie şi partenerii sociali și a condus la ridicarea prestigiului unității de învățământ Astfel, s-a observat:

− însuşirea şi respectarea cu stricteţe a regulilor de circulaţie ori de câte ori este nevoie; − încrederea acordată de către copii agenţilor de circulaţie, precum şi stimularea/motivarea

preşcolarilor de a participa activ şi manifestarea unor atitudini şi emoţii pozitive pe parcursul desfăşurării activităţii.

− dorinţa copiilor de a practica sportul de apărare-Judo; − exprimarea emoţiilor pozitive: bucurie, plăcere, încântare, la întâlnirea cu sportivele din lotul

de judo; − participarea copiilor la plantarea puieţilor în curtea grădiniţei; − satisfacţie pentru rezultatul muncii; − propunerea de către copii a altui final pentru poveştile învăţate şi interpretarea personajelor

din poveşti; − părinţii au fost foarte receptivi la apelul educatoarelor, participând la activitate în număr foarte

mare; − realizarea de produse artistico-plastice şi practice, valorificând potenţialul artistic al copiilor; − organizarea unor expoziţii cu vânzare din lucrările copiilor; − confecţionarea felicitărilor de Paşte; − confecţionarea icoanelor pe sticlă; − exersarea deprinderilor practic-gospodăreşti, a abilităţii de lucru în echipă, a atitudinii de grijă

şi respect faţă de valorile culturale; − dezvoltarea personalităţii creative a copiilor; − îmbogăţirea cunoştinţelor despre tradiţiile zonei şi ale oraşului; − exersarea comportamentelor moral-civice si de protecţie personală pe stradă; − exersarea abilităţilor de comunicare socială.

II.4.E.8.Analiza SWOT

Puncte tari

− flexibilitatea şi dinamica programului; − diversitatea activităţilor; − posibilitatea muncii în echipă; − caracterul non-formal al activităţilor; − implicarea activă a familiilor în viaţa

grădiniţei; − posibilitatea de a realiza activităţi

atractive, ieşite din tipar; − posibilitatea de a vizita cât mai multe

edificii culturale la care unii copii nu au acces;

− cadrul relaxant în care s-au desfăşurat toate acţiunile propuse;

− popularizarea preocupărilor profesionale ale cadrelor didactice;

− explorarea mediului înconjurător citadin de către copii;

− familiarizarea preşcolarilor cu instituţii şi reprezentanţi ai acestora;

Puncte slabe − numărul mare de copii în grupă nu

permite derularea optimă a activităţilor; − suprasolicitarea cadrelor didactice; − fonduri insuficiente în instituţie sau la

grupă; − lipsa unei informări coerente a cadrelor

didactice privind metodologia de derulare a programului şi apariţia mai multor modificări pe parcursul anului şcolar;

− ,,Şcoala altfel” trebuia să se desfăşoare pe nivele de vârstă, totul a fost foarte aglomerat;

− transportul a fost dificil, trebuia să se asigure mijloace de transport gratuit;

− impunerea perioadei de desfăşurare, care nu ia în calcul eventualele schimbări ale vremii;

− neimplicarea unor părinţi dezinteresaţi; − derularea de activităţi comune, ce nu

− asigurarea unui climat de colaborare între copii – educatoare şi părinţi;

− buna organizare şi desfăşurare a activităţilor;

− implicarea părinţilor şi a partenerilor; − pregătirea educatoarelor în cadrul

cursului ,,Şcoala altfel” la CCD Cluj; − existenţa resurselor materiale necesare; − disponibilitatea educatoarelor la program

prelungit; − participarea copiilor cu plăcere la acest

gen de activităţi; − creşterea prestigiului unităţii; − desfăşurarea unor activităţi extraşcolare

interesante şi captivante; − creativitate maximă în rândul copiilor şi a

cadrelor didactice, valorificarea talentelor, preocupărilor, competenţelor preşcolarilor în diferite domenii;

− valorizarea abilităţilor sociale şi a comportamentelor moral-civice şi religioase;

− exersarea comportamentelor ecologice, moral-civice şi de protecţie personală în situaţii de urgenţă;

− existența programului general (pe unitate) elaborat împreună cu cadrele didactice;

− particularizarea programului pe fiecare grupă de preșcolari în parte;

− derularea unei palete diverse de activităţi;

− implicarea activă a copiilor în program; − trăirea unor emoţii pozitive de către

preşcolari, a unei stări de bine; − intrarea gratuită a copiilor în diferite

instituţii reprezentative pentru oraş; − desfăşurarea activităţilor interactive şi

împreună cu alte grupe dezvoltă abilitatea de socializare a copiilor;

− activităţile extracurriculare, ca activităţi ale educaţiei nonformale completează şi întregesc educaţia formală;

− activităţile extracurriculare contribuie la cunoaşterea punctelor de atracţie din oraş şi facilitează o bună colaborare cu părinţii şi comunitatea;

− programul a urmărit lărgirea şi adâncirea informaţiei şi orientează copiii către activităţi atractive care să întregească educaţia şcolară, contribuind la formarea personalităţii;

− activităţile urmăresc exersarea şi valorificarea diferitelor înclinaţii şi aptitudini individuale.

valorizează fiecare copil; − lipsa de fonduri materiale care să nu

necesite implicarea financiară a parintilor; − perioadă nepotrivită; − număr prea mare de colaboratori pentru o

parte din instituţii (bibliotecă, muzeu); − lipsa resurselor materiale şi financiare din

partea consiliului local; − implicarea redusă sau chiar inexistentă a

autorităţilor; − implicare redusă a părinţilor, deoarece

aceştia sunt la locul de muncă în timpul desfăşurării acestor activităţi, nu toţi părinţii au imbrăţişat ideea de a participa şi ei la activităţile unde au fost solicitaţi;

− desfăşurarea acestui proiect în aceeaşi periodă de către toate unităţile şcolare, la toate nivelele de vârstă, intervenind astfel aglomeraţia şi agitaţia;

− implicarea unui număr redus de ONG-uri; − fonduri insuficiente pentru desfășurarea

unor activități (excursii educative); − organizarea activităţilor cu mijloace

modeste, unii copii lipsesc de la acţiunile întreprinse din cauza unor condiţii materiale precare, imposibilitatea organizării unor activităţi deosebite din lipsa mijloacelor materiale;

− spaţiile propuse spre vizitare au fost uneori aglomerate;

− identificarea dificilă a mijloacelor de transport utile în desfăşurarea excursiilor;

− vreme capricioasa; − timpul scurt în care trebuie realizate

aceste activităţi, perioada de desfăşurare a acestui proiect la grădiniţă este aceeaşi cu cea de la şcoală;

− lipsa unui suport financiar din partea Ministerului pentru achitarea transportului copiilor;

− personal auxiliar insuficient; − lipsa programelor similare derulate

anterior; − suprapunerea mai multor grupuri în

acelaşi interval orar în anumite puncte de atracţie turistică;

− data calendaristică inadecvată din cauza condiţiilor meteorologice;

− costurile ridicate pentru organizarea vizitelor;

− programul mult prea încărcat pentru copii şi cadre didactice;

− asumarea unei responsabilităţi şi a unui risc crescut a cadrelor didactice.

Oportunităţi − îmbunătăţirea relaţiei dintre instituţie şi

familiile copiilor; − relaţii eficiente cu partenerii educaţionali

din comunitatea locală; − oferta bogată a activităţilor destinate

copiilor de către instituţiile socio-culturale din comunitatea locală;

Ameninţări − condiţii meteo nefavorabile; − capacitatea redusă a părinţilor de a

susţine financiar derularea activităţilor non-formale;

− impunerea unei perioade fixe de derulare a programului produce aglomerarea instituţiilor socio-culturale atractive din

− promovarea imaginii instituţiei în comunitatea locală;

− toate edificiile culturale au fost deschise pentru toata lumea;

− exersarea de către copii a deprinderilor sociale, îmbunătăţirea relaţiei grădiniţă-părinţi;

− familiarizarea copiilor cu mediul şcolar; − multitudine de obiective culturale,

istorice, economice, disponibilitatea partenerilor de a colabora;

− participarea educatoarelor la cursurile ,,Şcoala altfel”;

− posibilitatea copiilor de a socializa cu copiii din celelalte grupe, inclusiv cu cei din grupele maghiare şi grupa specială;

− implicarea copiilor, a cadrelor didactice, a părinţilor şi a comunităţii locale în activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor;

− sprijin financiar din partea sponsorilor; − popularizarea programului la nivel local; − colaborarea eficientă între cadrele

didactice din grădiniță, grădiniță și părinți, grădiniță și comunitatea locală;

− desfășurarea unor activități corespunzătoare tuturor părților implicate în program;

− posibilitatea de a lărgi sfera acţiunilor educative;

− deschiderea preşcolarilor spre acest tip de activităţi, posibilitatea copiilor de a părăsi grădiniţa în scopul realizării unor vizite, excursii, posibilitatea de a vedea lucruri deosebite pe care copiii nu le pot observa zilnic;

− diversificarea tipurilor de învăţare şi a experienţelor copiilor;

− încheierea unor parteneriate cu diferite instituţii;

− realizarea unor schimburi de experienţă; − derularea unor activităţi pentru atragerea

de fonduri; − oferă idei pentru desfăşurarea unor

activităţi similare în viitor şi a trăirii unor experienţe noi de către copii.

localitate; − aglomeraţia exagerată a pus în pericol

securitatea copiilor şi a îngreunat acţiunile întreprinse;

− tendinţa cadrelor didactice de a derula activităţi extracurriculare doar pe perioada programului;

− creşterea cererii părinţilor de a organiza cât mai multe evenimente de genul acesta, care să defavorizeze implicarea familiei în acest sens;

− supraaglomerarea programului copiilor preşcolari;

− starea de sănătate a copiilor (riscul îmbolnăvirilor);

− lipsa resurselor materiale şi financiare; − riscul de a scăpa din vedere unele

particularităţi inividuale de vârstă şi compotamentale;

− disponibilitatea instituţiilor , muzeelor, locurilor de joacă şi a mijloacelor de transport în condiţiile în care toate unităţile de învăţământ din România deşfăşoară ,,Săptămâna altfel” în aceeaşi perioadă;

− desfășurarea unor activități în funcție de bugetul existent;

− oboseală; − pentru unii colaboratori, acest program

devine o afacere (costul deplasărilor); − lipsa de experienţă a participanţilor în

organizarea activităţilor; − lipsa unei organizări riguroase a

activităţilor extracurriculare poate genera dezordine, haos;

− insuficienţa unui număr corespunzător de însoţitori poate favoriza producerea unor accidente pe parcursul deplasărilor;

− riscul rătăcirii copiilor în alte grupuri de copii, riscul accidentarii copiilor, din cauza desfăşurării unor activităţi în aer liber sau în spaţii necunoscute de preşcolari;

− imposibilitatea satisfacerii imediate a nevoilor fiziologice ale copiilor;

− riscul de accidente în cadrul deplasărilor cu mijloacele de transport în comun a unui număr mare de copii;

− lipsa unui număr optim de persoane necesar supravegherii copiilor în timpul deplasărilor cu mijloacele de transport în comun;

− rutina instalată la unele cadre didactice; − scăderea motivaţiei personalului

nedidactic pentru o muncă de calitate datorită salarizării mici, raportată la volumul de muncă ce depăşeşte o normă;

− criza economică determină găsirea cu dificultate a resurselor financiare necesare;

− timpul limitat al părinţilor poate duce la slaba lor implicare în viaţa unităţii.

II.4.E.9.Recomandări şi sugestii de ameliorare a programului

− stimularea financiară a cadrelor didactice implicate în derularea programului (plata cu ora); − posibilitatea cadrelor didactice de a-şi alege individual perioada pentru desfăşurarea

proiectului ,,Şcoala altfel”, în funcţie de cerinţele şi nevoile grupei, astfel încât să fie evitată aglomerarea vizitării anumitor obiective, programul ,,Şcoala altfel” să fie desfăşurat într-un interval de timp stabilit de către fiecare instituţie;

− colectivul de cadre didactice şi părinţii recomandă ca săptămâna ,,Şcoala altfel” să fie programată în luna iunie, înainte de vacanţa de vară, deoarece pentru copiii preşcolari timpul este mai favorabil pentru drumeţii şi vizite;

− accesarea unor resurse materiale şi financiare extrabugetare, altele decât contribuţia părinţilor, care să susţină derularea activităţilor propuse;

− flexibilizarea structurii anului şcolar, astfel încât ,,Şcoala altfel” să poată fi desfăşurată în acord cu nevoile de dezvoltare a fiecărei instituţii de învăţământ în parte şi în funcţie de nivelul de şcolarizare a acestora; pentru nivelul preşcolar ar fi recomandate perioade calendaristice mai calde – început de an şcolar sau sfârşit de an şcolar;

− asigurarea unei baze materiale echitabile pentru toţi participanţii în funcţie de acţiunile planificate;

− alocarea unor fonduri de către minister tuturor instituţiilor de învăţământ pentru desfăşurarea activităţilor propuse în această săptămână;

− realizarea unor spectacole special pentru copii din partea cinematografelor, a teatrelor şi a altor instituţii publice;

− realizarea de către instituţiile partenere a unei mai bune planificări a vizitelor pentru evitarea supraaglomerării;

− găsirea unor mijloace prin care instituţiile partenere să ofere gratuitate copiilor în perioada derulării programului;

− suplimentarea mijloacelor de transport de către R.A.T.U.C ; − intrările gratuite în anumite instituţii să existe pe toată durata programului şi nu doar în

anumite zile; − oferirea de sugestii de activităţi pentru realizarea programului; − gama mai variată de parteneri/colaboratori care să permită fiecărei instituţii de învăţământ să

îţi planifice o activitate pe zi fără a suprasolicita o anumită atracţie turistică; − alocarea fondurilor bugetare pentru susţinerea programului.

II.4.10 Evaluarea programului Școala Altfel, An şcolar 2011-2012

Chestionare – ELEVI

Nr. elevi chestionaţi: 4045 1. Marchează în căsuţa corespunzătoare părerea ta în legătură cu: − programul / orarul de desfăşurare al activităţilor

− a fost un număr potrivit de activităţi − au fost prea multe activităţi − au fost prea puţine activităţi − activităţile desfăşurate − majoritatea au fost interesante − multe au fost interesante − unele au fost interesante − puţine au fost interesante

Variante de răspuns Nr. răspunsuri Procent a) Programul / orarul activităţilor Nr. potrivit de activităţi 3320 82% Prea multe activităţi 324 8% Prea puţine activităţi 401 9,91% b) Activităţile desfăşurate Majoritatea interesante 1956 48,35% Multe interesante 1318 32,58% Unele interesante 599 14,8% Puţine interesante 172 4,25%

2. Dintre activităţile la care ai participat în timpul săptămânii „Şcoala Altfel” enumeră, în ordinea preferinţei, 3 activităţi care ţi-au plăcut cel mai mult:

Activităţi plăcute

Variante de răspuns Nr. răspunsuri Procent Activităţi de cercetaşi / orientare în natură 431 10,65% Activităţi sportive, concursuri şi jocuri în aer liber 1220 30,16% Excursii Activităţi în aer liber (Grădina Botanică etc.) 711 17,57%

Vizite în instituţii de educaţie (şcoli, facultăţi, alte instituţii), activităţi de OŞP 634 15,67%

Vizită obiective cultural – artistice (film, muzică, teatru, muzee) 373 9,22%

Vizite la alte obiective (Pompieri, Jandarmerie, staţii meteo etc.) 948 23,43%

Cunoaşterea localităţilor 191 4,72% Concursuri tematice, Activităţi tematice (care ţin de materiile şcolare) 1043 25,78%

Activităţi de cunoaştere a obiceiurilor şi tradiţiilor (etnografice, folclor, religie etc.) 437 10,80%

Alte activităţi recreative (gătit, târguri, Crucea Roşie etc.) 374 9,24%

Activităţi artistice 472 11,66%

82

8 9.91

0

20

40

60

80

100

Procentaj

Programul / orarul activităţilor

Nr. potrivit de activităţiPrea multe activităţiPrea puţine activităţi

48.35

32.58

14.8

4.25

0

10

20

30

40

50

Procentaj

Activităţile desfăşurate

Majoritatea interesanteMulte interesanteUnele interesantePuţine interesante

Lipsa temelor şi notelor 45 1,11% Autocunoaştere 41 1,01% Ecologie 222 5,48% Educaţie pentru sănătate 52 1,28%

3. Care sunt lucrurile care nu ţi-au plăcut / ai dori să se schimbe în cadrul acestui program? Lucruri de schimbat

Variante de răspuns Nr. răspunsuri Procent Să nu se schimbe nimic, mi-a plăcut tot 668 16,51% Program în altă perioadă a anului: 102 2,96%

a zilei: 159 3,93% Program încărcat 124 3,06% Alte tipuri de activitate decât cele realizate de şcoală (mai multe excursii etc.)

919 22,71%

Finanţare, buget pentru bilete, excursii, transport gratuit

180 4,44%

Absenteism, lipsă de implicare 85 2,10% Organizare mai bună în general 323 7,98% Posibilitatea de a alege, selecta activităţi 74 1,82% Să se desfiinţeze 57 1,40%

Conţinutul activităţilor (să fie mai diversificat) 93 2,29% non-răspuns 100 2,47%

10.65

30.16

17.5715.67

9.22

23.43

4.72

25.78

10.89.24

11.66

1.111.01

5.48

1.280

5

10

15

20

25

30

35

Procentaj

Activităţi de cercetaşi

Activităţi sportive

Excursii

Vizite în instituţii de educaţie

Vizită obiective cultural – artistice

Vizite la alte obiective

Cunoaşterea localităţilor

Concursuri tematice

Activităţi de cunoaştere a obiceiurilor şi tradiţiilor

Alte activităţi recreative

Activităţi artistice

Lipsa temelor şi notelor

Autocunoaştere

Ecologie

Educaţie pentru sănătate

4. Lucruri de schimbat

5. Menţionează 3 lucruri pe care le-ai învăţat în timpul săptămânii „Şcoala Altfel” şi care crezi că îţi sunt / îţi vor fi de folos în activitatea şcolară sau în viaţă:

Lucruri învăţate

CUNOŞTINŢE ŞI / SAU ABILITĂŢI ÎN URMĂTOARELE DOMENII:

Nr. răspunsuri Procent

Interpersonal şi intrapersonal (comunicare, lucru în echipă, relaţionare, autocunoaştere etc.)

1673 41,35%

Orientare şcolară şi profesională 534 13,20% Ecologic 622 15,37% Sportiv, dans 353 8,72% Cultural, artistic, istoric 1089 26,92% Educaţie pentru sănătate 502 12,41% Altele (antreprenoriat, gătit, voluntariat etc.): 827 20,44% nimic 54 1,33%

non-răspuns 82 2,02% NOTĂ: La întrebările 2, 3, 4 s-au cerut răspunsuri multiple

16.51

2.963.933.06

22.71

4.44

2.1

7.98

1.821.42.292.47

0

5

10

15

20

25

Procentaj

Să nu se schimbe nimic, mi-a plăcut tot

Program în altă perioadă a anului

Program în altă perioadă a zilei

Program încărcat

Alte tipuri de activitate

Finanţare,

Absenteism,

Organizare mai bună

Posibilitatea de a alege

Să se desfiinţeze

Conţinutul activităţilor

non-răspuns

Chestionare – Cadre didactice Număr respondenţi - cadre didactice chestionate: 1844

1. Pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă „foarte slab” şi 5 „foarte bun”, cum apreciaţi desfăşurarea programului „Şcoala Altfel” în şcoala dumneavoastră din punctul de vedere al:

organizării / proiectării calendarului acestei săptămâni 1 ------ 2 ------ 3 ------ 4 ------ 5 programului / orarului de desfăşurare al activităţilor 1 ------ 2 ------ 3 ------ 4 ------ 5 activităţilor desfăşurate 1 ------ 2 ------ 3 ------ 4 ------ 5

Variante de răspuns Nr. răspunsuri Procent a) Organizare 1 4 0.2% 2 34 1.85% 3 140 7.60% 4 554 30% 5 1112 60.3% b) Program 1 3 0.16% 2 28 1.52% 3 173 9.38% 4 611 33.13% 5 1029 55.8% c) Activităţi 1 5 0.27% 2 17 0.92% 3 129 7% 4 545 29.55% 5 1148 62.25%

41.35

13.215.37

8.72

26.92

12.41

20.44

1.332.020

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Procentaj

Interpersonal şi intrapersonal

OŞP

Ecologic

Sportiv, dans

Cultural, artistic, istoric

Educaţie pentru sănătate

Altele

Nimic

Non-răspuns

2. Enumeraţi 3 aspecte pozitive şi 3 aspecte care aţi dori să se schimbe legate de desfăşurarea programului „Şcoala Altfel” în şcoala dumneavoastră:

Aspecte pozitive

Variante de răspuns Nr. răspunsuri Procent

Organizare (în general) 487 26.4% Conţinutul activităţilor (în general) 421 22.83%

0.2 1.857.6

30

60.3

0

10

20

30

40

50

6070

Procentaj

Organizare

12345

0.16 1.529.38

33.13

55.8

0

10

20

30

40

50

60

Procentaj

Program

12345

0.27 0.927

29.55

62.25

0

10

20

30

40

50

6070

Procentaj

Activităţi

12345

Implicare din partea părinţilor, comunităţii 124 6.72% Impact asupra elevilor: Atractivitate 494 26.78% Diversitate 576 31.23% Caracter practic 205 11.11% Relaxare 240 13% Socializare (lucrul în echipă, alt tip de relaţionare, mai bună cunoaştere, activitate în echipă, comunicarea profesor-elev)

808 43.81%

Abilităţi şi / sau cunoştinţe dobândite 457 24.78% Non-răspuns 20 1.1%

Aspecte de schimbat

Variante de răspuns Nr. răspunsuri Procent Organizare (în general) 392 21.25% Conţinutul unor activităţi (în general) 192 10.41% Altă perioadă (perioadă la alegerea şcolii)

629 34.11%

Să fie mai des 13 0.70% Buget – pentru deplasare, taxe muzee etc. Gratuităţi Transport asigurat, rampe de acces

755 40.94%

Program prea încărcat 231 12.52%

26.422.83

6.72

0

5

10

15

20

25

30

Procentaj

Aspecte pozitive

Organizare


Implicare din parteapărinţilor, comunităţii

26.7831.23

11.11 13

43.81

24.78

1.105

1015202530354045

Procentaj

Aspecte pozitive - Impact asupra elevilor

Atractivitate

Diversitate

Caracter practic

Relaxare

Socializare

Abilităţi şi / saucunoştinţe dobânditeNon-răspuns

Prea multe documente, birocraţie 305 16.54% Participarea, implicarea elevilor, părinţilor, a tuturor cadrelor didactice

275 14.91%

Să nu se mai desfăşoare un astfel de program

5 0.27%

Nimic 54 2.93% Non-răspuns 24 1.30% NOTĂ: La întrebările 2, 3 s-au cerut răspunsuri multiple Aspecte de schimbat

21.25

10.41

34.11

0.7

40.94

12.5216.5414.91

0.272.931.3

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Procentaj

Organizare

Conţinutul unor activităţi

Altă perioadă

Să f ie mai des

Buget alocat

Program prea încărcat

Birocraţie

Participare, implicare

Să nu se mai desfăşoare un astfel deprogram

Nimic

Non-răspuns

Chestionare – Părinţi Număr respondenţi - părinţi: 3829

1. Cunoaşteţi/aveţi informaţii despre programul Săptămâna „Şcoala Altfel”, desfăşurat în şcoala în care studiază fiul/fiica Dvs.?

a) da b) nu

Întrebare Variante de răspuns Nr. răspunsuri Procent 1.

a 3678 96% b 149 4%

2. De unde aveţi aceste informaţii: a) de la fiul/fiica Dvs b) de la şcoală, cadrele didactice c) din presă

2. Variante de răspuns Nr. răspunsuri Procent

a 2862 74,8% b 2054 53,7% c 556 14,5%

3. Enumeraţi 3 aspecte pozitive şi 3 aspecte care aţi dori să se schimbe legate de ceea ce ştiţi despre desfăşurarea programului „Şcoala Altfel” în şcoala în care se studiază fiul/fiica dumneavoastră:

Aspecte pozitive

Variante de răspuns Nr. răspunsuri Procent Organizare (în general) 554 14,5% Conţinutul activităţilor (în general) 1550 40,5% Impact asupra elevilor: Atractivitate 748 19,5%

96%

4%

ab

52%38%

10%

abc

Diversitate 470 12,3% Caracter practic 289 7,5% Relaxare 868 22,7% Socializare (lucrul în echipă, alt tip de relaţionare, mai bună cunoaştere, activitate în echipă, comunicarea profesor-elev)

1060 27,7%

Abilităţi, deprinderi şi / sau cunoştinţe dobândite

767 20%

Lipsa temelor 92 2,4% Creativitate 49 1,3% Non-răspuns 64 1,6%

Aspecte pozitive:

Aspecte de schimbat

Organizare (în general) 212 5,5% Conţinutul unor activităţi (în general) 828 21,6% Altă perioadă (perioadă la alegerea şcolii)

594 15,5%

Finanţare, buget pentru deplasare, taxe muzee etc. Gratuităţi Transport asigurat

683 17,8%

Program prea încărcat 330 8,6% Participarea, implicarea elevilor, părinţilor, a tuturor cadrelor didactice

266 7%

Mai multe săptămâni 26 0,6% Nimic 496 13% Să nu se mai desfăşoare un astfel de program

21 0,5%

Non-răspuns 93 2,4% NOTĂ: La întrebările 2, 3 s-au cerut răspunsuri multiple Aspecte de schimbat:

14.5

40.5

19.5

12.3

7.5

22.7

27.7

20

2.4 1.3 1.60

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Proncentaj

Organizare (în general)


Atractivitate

Diversitate

Caracter practic

Relaxare

Socializare

Abilităţi, deprinderi şi / sau cunoştinţedobândite

Lipsa temelor

Creativitate

Non-răspuns

5.5

21.6

15.5

17.8

8.67

0.6

13

0.5

13

0.52.4

0

5

10

15

20

25

Procentaj

Organizare

Conţinut activităţi

Altă perioadă

Perioadă la alegerea şcolii

Finanţare,

Gratuităţi

Transport asigurat

Program prea încărcat

Participarea tuturor cadrelor didactice

Mai multe săptămâni

Nimic

Să nu se mai desfăşoare

Non-răspuns

Obiectiv strategic III.: Profesionalizarea meseriei de cadru didactic prin activităţi de formare continuă III.1. Asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltarea profesională a cadrelor didactice

III.1.1. Perfecţionarea prin grade didactice Formarea continuă a cadrelor didactice şi managerilor a fost punctuală şi eficientă, s-a realizat pornind de la nevoile identificate în sistem cu ocazia inspecţiilor, dezbaterilor metodice dar şi de la cele pe care subiecţii şi le-au autoidentificat în practica didactică cotidiană. Parteneriatul IŞJ-CCD-Universităţi a fost evident, atât în identificarea nevoilor, cât şi în realizarea programelor şi urmărirea impactului activităţilor de formare în activitatea didactică şi /sau managerială. Programele furnizate, cele de management educaţional, de didactică, de utilizare a softului, au avut în vedere pregătirea formabililor pentru asumarea descentralizării şi creşterea calităţii şi eficienţei activităţilor. Mai mult, programele au fost oferite, în urma semnalelor primite şi a nevoilor concrete ale cadrelor didactice, identificate în şcoli de către echipele de inspecţie. În perioada 1-31 octombrie 2011 s-au înregistrat 609 înscrieri la examenele pentru acordarea definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice II şi I. De asemenea, pe parcursul anului şcolar 2011-2012 au fost înregistrate 19 solicitări pentru echivalarea doctoratului cu gradul didactic I. Total inscrisi

( =628) % (100%) Funcţia didactică

definitivat –sesiunea 2012 242 38,53 % 135 - profesori I; 1- profesor II; 20- învăţători/institutori/ profesori învăţământ primar; 84-educatoare/ institutori/profesori învăţământ preşcolar; 2- maistri instructori.

gradul didactic II– sesiunea 2013

174 27,71% 109 - profesori I; 1- profesor II; 20- învăţători/institutori/ profesori învăţământ primar; 42-educatoare/institutori/ profesori învăţământ preşcolar; 2- maistri instructori.

gradul didactic I : seria 2012-2014

193 30,73% 121 - profesori I; 1- profesor II; 31- învăţători/institutori/ profesori învăţământ primar; 39-educatoare/institutori/ profesori învăţământ preşcolar; 1- maistru instructor.

Echivalare doctorat-gradul I 19 3,03% 19 profesori I Situaţia comparativă a înscrierilor pentru perioadele:

1-31 octombrie 2010, respectiv 1-31 octombrie 2011:

Anul şcolar 2011/2012 (înscrieri în perioada 1-31 octombrie 2011)

Total înscrişi ( =628)

% (100%)

Anul şcolar 2010/2011 (înscrieri în perioada 1-31 octombrie 2010)

Total înscrişi ( =886)

% (100%)

definitivat –sesiunea 2012

242 38,53 %

definitivat –sesiunea 2011

381 43,00%

gradul didactic II– sesiunea 2013

174 27,71% gradul didactic II– sesiunea 2012

250 28,22%

gradul didactic I : seria 2012-2014

193 30,73% gradul didactic I : seria 2011-2013

241 27,20%

Echivalare doctorat-gradul I/ anul şcolar 2011/2012

19 3,03% Echivalare doctorat-gradul I/ anul şcolar 2010/2011

14 1,58%

Evoluţia înscrierilor pentru perfecţionarea prin grade didactice, în exprimare numerică - ultimii doi ani şcolari:

Evoluţia înscrierilor pentru ultimii doi ani şcolari, în exprimare procentuală:

În calendarul activităţilor de perfecţionare pentru anul şcolar 2011-2012, au fost cuprinse şi cadrele didactice înscrise anterior (în perioadele 1-31 octombrie 2009, respectiv 1-31 octombrie 2010) pentru acordarea gradelor didactice II şi I, după cum urmează: Tipul perfecţionării Funcţia didactică Înscrişi Gradul didactic II sesiunea 2012 (257-înscrişi) (8 -aprobări speciale)

Profesori 151 Învăţători 41 Educatoare 63 Maistri instructori 2

Gradul didactic I Profesori 174

050

100150200250300350400

Numărul cadrelor didactice înscrise

definitivat graduldidactic II

graduldidactic I

echivalare doctorat

- graduldidactic I Gradul didactic

Situaţia comparativă a înscrierilor la perfecţionarea prin grade didactice

Anul şcolar 2010/2011- înscrieri (1-31 octombrie 2010)

Anul şcolar 2011/2012 - înscrieri (1-31 octombrie 2011)

01020304050

Procent din totalul cadrelor didactice

înscrise [%]

definitivat gradul didactic II

gradul didactic I

echivalare doctorat-

graduldidactic I Gradul didactic

Evoluţia procentuală a înscrierilor la perfecţionarea prin grade didactice



seria 2010-2012 (258 - înscrisi) (18-aprobări speciale)

Învăţători 53 Educatoare 31 Maistri instructori -

Gradul didactic I seria 2011-2013 (247- înscrisi) (12-aprobări speciale)

Profesori 157 Învăţători 49 Educatoare 41 Maistri instructori -

Din analiza comparativă a datelor înregistrate se observă:

− Scăderea numărului de cadre didactice înscrise la definitivat (mai puţine intrări în sistem); − Scăderea numărului de cadre didactice înscrise la gradul didactic II, respectiv la gradul

didactic I; − Păstrarea constantă a numărului de echivalări ale doctoratului cu gradul didactic I, în

contextul modificării metodologiei; − Număr mare de cadre didactice având gradul didactic I.

Examenul naţional pentru acordarea definitivării în învăţământ- sesiunea 2012 Centrul de examen pentru examenul naţional de acordare a definitivării în învăţământ -sesiunea 2012, a fost stabilit la Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca. În judeţul Cluj, situaţia statistică privind cadrele didactice participante la examenul naţional de definitivare în învăţământ-sesiunea 2012 este:

-înscrişi: 242 -validaţi în aplicaţia Definitivat 2012: 229 -neprezentaţi la proba scrisă: 4 -retraşi:2 -lucrări scrise predate la cele 6 centre zonale de evaluare: 223

Lucrările candidaţilor au fost corectate în cele 6 centre zonale de evaluare (Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi, Prahova, Sibiu). Rezultatele după corectarea lucrărilor în centrele zonale de evaluare au fost: 149- au obtinut nota peste 7; 32- între 6-7 ; 24 -între 5-6; 18- sub 5. După contestaţii, 159 de candidaţi au fost declaraţi admişi:

Funcţia didactică Număr candidaţi admişi

Educatoare/institutori/ profesori pentru învăţământ preşcolar 64

Învăţători/institutori/ profesori pentru învăţământ primar 11

Învăţători/institutori/ educatori învăţământ special 1

Profesori II 1 Profesori I 81 Maiştri instructori 1

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Numărul candidaţi lor admişi

Educatoare/institutori/Profesori pentru

învăţământ preşcolar

Învăţători/institutori/educatori învăţământ

special

Profesori I

Funcţia didactică

Examenul naţional pentru acordarea definitivării în învăţământ- sesiunea 2012 Situaţia numerică a candidaţilor admişi

Sesiunea 2012

Celor 159 de candidaţi admişi, le-a fost acordată Definitivarea în învățământ prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.995/06.08.2012, începând cu data de 1 septembrie 2012. Cadre didactice cu gradul I echivalat pe baza titlului ştiinţific de doctor în anul şcolar 2011-2012:

Specializarea Număr cadre didactice care au solicitat echivalarea doctoratului cu gradul didactic I

Chimie 1 Filosofie 1 Horticultură 1 Istorie 2 Limba latină 1 Limba şi literatura română 4 Limba şi literatura engleză 2 Limba şi literatura franceză 2 Matematică 1 Psihopedagogie specială 1 Profesor documentarist 1 Teologie greco-catolică 1 Teologie ortodoxă 1 Total echivalări: 19

II.1.2. Analiza de nevoi şi prezentarea gradului de realizare a obiectivelor stabilite de Casa Corpului Didactic Cluj, principalul furnizor de programe de formare continuă din judeţul Cluj

S-au prelucrat 151 de rapoarte ale responsabililor cu formarea continuă şi 24 fişe de nevoi pentru bibliotecari/responsabili CDI S-a realizat Oferta de formare continuă, avizată de Inspector şcolar general şi aprobată de aprobată prin Adresa MECTS nr. 56296/14.11.2011, şi a fost publicată pe website http://www.ccdcluj.ro/programedeformare_ro.htm S-au selectat 8 unităţi de învăţământ ca filiale ale CCD Cluj în care au fost transmise seturi de materiale informative pe suport de hârtie cu oferta de formare continuă S-a realizat Ghidul de înscriere şi a fişei de înscriere la programele de formare - http://www.ccdcluj.ro/programedeformare_ro.htm S-a pilotat Sistemul Expert de Management al Calităţii formării continue (http://82.79.96.24/ SEMCFC) prin elaborarea şi aplicarea de chestionare de analiză de nevoi şi de impact al formării continue 6 vizite de monitorizare a managementului formării continue efectuate de profesorii metodişti în 6 unităţi de învăţământ din judeţul Cluj.

00,51

1,52

2,53

3,54

Specializarea cadrelor didactice

Chimie Horticultură Limba latină Limba şiliteraturaengleză

Matematică Profesordocumentarist

Teologieortodoxă


Cadre didactice cu gradul I echivalat pe baza titlului ştiinţific de doctor

Numărulgradelorechivalate

III.2. Creşterea calităţii sistemului de formare continuă III.2.1. Analiza de impact a programelor de formare continuă, sub coordonarea MECTS

− S-au derulat 20 de programe de formare cu 3257 participanţi. − La activităţile metodice, ştiinţifice şi culturale au participat 1937 persoane. − Acreditarea programului de formare continuă Predarea ştiinţelor prin investigaţie conform

OMECT 4736/12.07.2012 şi pregătirea documentaţiei pentru acreditarea programului: Manager pentru şcoala viitorului

− S-au publicat 2 numere din revista Preuniversitaria online la adresa http://www.ccdcluj.ro/Preuniversitaria/index.html, cu 5 secţiuni în care sunt valorificate exemple de bună practică prezentate de către participanţii la simpozionul Preuniversitaria ediţia XXIV şi la programele de formare continuă.

− 14 lucrări tematice prezentate la simpozionul Preuniversitaria de către absolvenţii programelor de formare derulate.

− S-au elaborat şi publicat două numere din Buletinului Informativ (Nr. V.şi Nr. VI.) − S- creat meniul Resurse educaţionale pe pagina a CCD Cluj cu informaţii referitoare la 6

resurse educaţionale (ghiduri, manuale, portaluri). − S-au editat 10 publicaţii la Editura Casei Corpului Didactic − S-au elaborat două ghiduri cu scenarii didactice în domeniul fizicii în cadrul proiectelor

„Science Center To Go”şi , “Kicking Life into Classroom” − S-au derulat activităţile prevăzute în proiectele: − Pathway—The Pathway to Inquiry Based Science Teaching. FP7-Science-in-Society-2010-1

SiS-2010-2.2.1-1, project nr. 266624 − POSDRU/87/1.3/S/55336 Competenţe integrate pentru societatea cunoaşterii − POSDRU/87/1.3/S/56116 Consiliere şi dezvoltare profesională continuă – sistem transparent

de pregătire pentru reuşita în cariera didactică − POSDRU/87/1.3/S/58422 Abordări inovative în didactica disciplinelor din aria curriculară

Tehnologii − POSDRU/87/1.3/S/63576 - Formarea continuă a profesorilor de Limba Română în societatea

cunoaşterii Situaţii statistice privind beneficiarii programelor de formare şi mediul lor de provenienţă Categoria de personal Nr. posturi-cf.

machetei transmise de ISJ Cluj

Nr. personal existent în judeţ

Nr. personal participant la acţiuni de formare

Personal didactic: 7480,69 7599 2464 (771 din alte judete)

-educatoare 1358 1358 283 -învăţători/institutori 1271 1304 431 -profesori 4405,69 4375 2416 -maiştri instructori 107 221 64 -personal didactic cu funcţii de conducere, de îndrumare şi de control

339 341 41

Personal didactic auxiliar 915,56 1136 22 Personal didactic şi didactic auxiliar

8396,25 8735 3257

Personal nedidactic 2090,25 2239 0 Total 10486,5 10974 3257* * 2486 reprezintă personal didactic şi didactic auxiliar din judeţul Cluj, iar 771 reprezintă personal didactic format în judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Sibiu şi Satu-Mare

Astfel, 2486 persoane din judeţul Cluj au beneficiat de formare continuă, ceea ce reprezintă 28, 46% din cele 8735 cadre didactice şi didactice auxiliar.

Mediul Nr. programe derulate Nr. participan!iurban 20 2767rural 0 490Total 20 3257

9% 13%

74%

2%

1% 1% 0%

educatoare

învăţțători/insLtutori

profesori

maiştri instructori

personal didacLc cu funcţții de conducere, de îndrumare şi de control

urban 85%

rural 15%

Total personaldidactic sididactic auxiliardin judetul Cluj

Total personalparticipant laactivitati deformare in anulscolar 2011-

50.63% 49.37%

În total, 5229 persoane au participat la activităţi derulate prin CCD Cluj, dintre care 4458 sunt din judeţul Cluj. In consecinţă, 4423 persoane din judeţul Cluj au participat la activităţi de formare continuă, ceea ce reprezintă 50, 63% din totalul de personal didactic şi didactic auxiliar din judeţul Cluj. Asigurarea calităţii activităţilor de formare continuă a personalului didactic prin monitorizarea impactului programelor de formare la nivelul clasei şi al unităţii de învăţământ preuniversitar. În contextul european, obiectivul esenţial al învăţământului şi formării profesionale este perceput ca asigurare a dezvoltării personale şi integrării cetăţenilor europeni în societate prin împărtăşirea de valori comune, valorificarea moştenirii culturale şi promovarea auto-încrederii Sistemele de învăţământ şi formare profesională sunt un efect al creşterii speranţei de viaţă a dus la necesitatea învăţării pe tot parcursul vieţii. Extinderea inovaţiilor tehnice în toate domeniile a generat noi cerinţe privind cunoaşterea. Noile modele de consum, stiluri de viaţă, probleme de mediu, precum şi utilizarea resurselor naturale şi a resursele umane au afectat atât sistemele de învăţământ şi de formare profesională cât şi activităţile industriale. Trei factori majori au fost identificaţi ca jucând un rol decisiv în transformarea societăţii noastre într-o societate a învăţării. Aceştia aduc cu ei noi riscuri dar şi noi oportunităţi, care trebuie sesizate. Cei trei factori identificaţi sunt: - impactul societăţii informaţionale, - impactul cunoaşterii ştiinţifice şi tehnice şi - impactul internaţionalizării. Inspectorii şcolari de specialitate în raportul anual al disciplinei au prezentat pe larg activităţile metodice derulate în cadrul Cercurilor metodice, în cadrul CCD, prin programele de formare etc., la care au participat cadrele didactice din judeţul Cluj

III.2.3. Activităţi metodice, de formare, proiecte, programe, conferinţe ( în cadrul IŞJ) ACTIVITĂŢI METODICE În anul şcolar 2011-2012, activităţile metodice desfăşurate la nivelul disciplinelor au fost organizate şi coordonate de către inspectorii de specialitate, conform cerinţelor MECTS, ISJ, şcoală - comunitate locală etc. Ca o sinteză menţionăm câteva:

− Consfătuirea naţională a inspectorilor şcolari de specialitate; − Consfătuirea la nivel judeţean a cadrelor didactice; − Stabilirea activităţii cercurilor metodice în concordanţă cu obiectivele strategice ale ISJ Cluj şi

ale sistemului de învăţământ din judeţul Cluj, iar activităţile propuse au fost în concordanţă cu acestea:

− dezbaterea documentelor normative, pentru fiecare formă de învăţământ, profil şi specialitate în care se realizează formarea iniţială şi instruirea elevilor;

− organizarea activităţii de testare iniţială a elevilor; proiectarea activităţii didactice în concordanţă cu cerinţele curriculumului naţional în scopul creşterii calităţii educaţiei, a formării iniţiale şi profesionalizării tinerilor, promovarea unor strategii de învăţare activ-formative, cu caracter participativ.;

− promovarea unor strategii privind asimilarea şi aplicarea unor noi metodologii de evaluare a rezultatelor şcolare şi a progresului în învăţare; dezvoltarea resurselor materiale şi umane ale şcolilor conform profilului de pregătire profesională a elevilor;

− dezvoltarea de relaţii de colaborare interinstituţională în sprijinul integrării sociale a absolvenţilor, a promovării, în comunitate, a unei imagini pozitive privind formarea profesională iniţială şi continuă realizată prin unităţile de învăţământ profesional şi tehnic.;

− implementarea unor politici educaţionale privind egalitatea şanselor în educaţia permanentă a elevilor şi absolvenţilor;

− prelucrarea Metodologiei privind formarea continua si a noilor modele de rapoarte de inspectie pentru acordarea gradelor didactice;

− pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de inspecţie şcolară a fost propusă şi aprobată lista metodiştilor pe fiecare domeniu de specialitate.

Consilile Consultative al disciplinelor au : - organizat grupuri de lucru pentru stabilirea structurii subiectelor olimpiadelor şi ale altor concursuri; - organizat grupuri de lucru pentru stabilirea structurii testelor de evaluare iniţială; - discutat Foaia de parcurs şi au stabilit strategiile de punere în aplicare a acesteia; - dezbătut modelele de planificări ale MECTS; - analizat rezultatele la examenele naţionale.

Grupurile de lucru create sub conducerea ISJ Cluj la propunerea MECTS au contribuit la elaborarea subiectelor de la diferite olimpiade naţionale, la elaborarea subiectelor olimpiadei internaţionale, la elaborarea/validarea subiectelor de bacalaureat, subiectelor pentru suplinire/titularizare; Organizarea de grupuri de lucru pentru Arte, propuneri de programe şcolare, şi conform adresei M.E.C.T.S. nr.45253/11.06.2012. Consiliul Consultativ al disciplinelor limba şi literatura română, respectiv matematică, au discutat cu ocazia întâlnirilor probleme legate de Evaluarea Naţională de la clasa a VIII-a, calitatea manualelor şcolare, auxiliarele folosite la clasă, gradul de dificultate al problemelor de la Olimpiade şi concursuri şcolare, modelele de subiecte pentru Bacalaureat şi Evaluare Naţională, mentorarea tinerilor de către cadrele didactice cu experienţă, gradaţiile de merit, activităţile metodice în cadrul cercurilor pedagogice, etc; În cadrul cercurilor metodice de specialitate aria curriculară ,,Om şi societate” au fost organizate activităţi cu conţinut ştiinţific, metodic şi cultural, câteva dintre ele fiind cuprinse în oferta CCD. De ex. Cultură estetică, educaţie civică şi conştiinţă istorică, Cunoaşterea istoriei medievale şi a monumentelor medievale din judeţul Cluj, Didactica istoriei - metode moderne în lecţia de istorie - toate organizate pe mai multe module şi cu participarea, în calitate de formatori, a unor cadre didactice universitare ca de exemplu academicianul Ioan Aurel Pop, prof. univ. Călin Felezeu, sau conf. Sorina Bolovan) . Alte activităţi metodice: implementarea competenţelor TIC în discipline; activitate demonstrativă pentru îmbunătăţirea/dezvoltarea inteligentei emoţionale; pregătirea examenelor de competente digitale; Lecţii deschise pe teme ,,Tabla inteligentă”, ,,Interdisciplinaritatea în lumea Ştiinţei”etc.; activităţi de prevenţie pe tema etnobotanicelor; a 4-a editie a Festivalului franco-român de tradiţii de iarnă: ,,Scânteiuţe de iarnă''; activităţi metodice în parteneriat, cu Asociaţia Naţională a profesorilor de limba şi literatura română, ANPRO „Ioana Em. Petrescu” – Follow up - Literaţia; lecţii deschise la activităţile de cerc de către unităţile de învăţământ particulare şi de către alternativele educaţionale. Ediţia a 7-a a Concursului Judeţean ”Primăvara Copiilor”; Organizarea primei ediții a concursului zonal ”7 luni de excelenţă”, concurs aflat pe calendarul MECTS

ACTIVITĂŢI DE FORMARE Învăţătorii şi profesorii debutanţi de la toate disciplinele, au beneficiat, de cursuri de formare pentru susţinerea examenului de definitivat 2012 cu implicarea CCD şi a tuturor inspectorilor de specialitate din judeţul Cluj. De asemenea, învăţătorii au participat la un program de formare, susţinut în colaborare cu MECTS, pe tema gestionării situaţiilor în cazul copiilor cu ADHD şi pe o formre cu tema Îmbunătăţirea competenţelor de lectură la ciclul primar. În urma analizei de nevoi, s-au adus oferte de formare, care s-au inclus în programul CCD: un program de formare propriu şi două programe în cadrul activitătilor metodice ale profesorilor de limba şi literatura maghiară şi ale educatoarelor linia maghiară. În urma inspecţiilor s-a constatat necesitatea de a forma competenţe noi pentru aplicarea corectă şi eficientă a Curriculumului nou pentru învăţământul preşcolar, şi competenţe noi de predare cu metode activ-participative la profesorii de limba maghiară. Dezvoltarea gândirii critice prin intermediul metodelor activ-participative. Profesorii de informatică/TIC au parcurs programe de formare specifice disciplinei: Microsoft .NET, Oracle SQL, PL/SQL, Reţele de calculatoare, Cisco, Think, e-formare, inspecţie şcolară (pentru profesorii metodişti). Învăţământul special a vizat cursuri de formare, ca: Intervenţii terapeutice pentru persoanele cu tulburare de spectru autist (TSA), organizat la Bucureşti de Fundaţia Romanian Angel Appeal, în

parteneriat cu Asociaţia de Psihoterapii Cognitive si Comportamentale din România şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – Direcţia Generală Protecţia Copilului, ianuarie 2012; Curs „Şcoala românească mediu incluziv”, în colaborarea cu CCD Cluj – Napoca; Curs “Analiza comportamentală aplicată în tulburările din spectrul autist” organizat de Asociaţia Autism Transilvania Cambridge Dayactivitate organizată cu sprijinul centrului SITKA şi a editurii Cambridge, British Council Bucureşti şi 3 profesori formatori din Marea Britanie la hotel City Plazza; seminariile au fost oferite profesorilor de limba engleză din judeţul Cluj în scopul promovării noutăţilor în ceea ce priveşte obţinerea certificatelor internaţionale, cursuri de formare Cambridge, alte examene intenaţionale; participanţi 67 de profesori de limba engleză din preuniversitar şi universitar; E-formare: Competenţe integrate pentru societatea cunoaşterii (CCD Cluj, ISJ Cluj) a mobilizat o masă mare de cadre didactice care au apreciat contribuţia formării ca una pozitivă, contribuind la asigurarea calităţii activităţilor de formare continuă a personalului didactic, considerând impactului programului de formare la nivelul clasei şi al unităţii de învăţământ preuniversitar una utilă în dezvolarea cariei didactice. ReForm Transilvania finanţat prin Fondul Social European, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, vizează dezvoltarea unei rețele de formatori certificaţi pe baza standardului ocupațional din COR 241205, în sectoarele prioritare ale economiei, valorificând competențele dobândite de către cadrele didactice din învăţămăntul tehnic și vocațional, prin sectoarele respective, și întărind capacitatea cadrelor didactice de a utiliza metode interactive de predare-învăţare și Tehnologia Informației și Comunicării. PROIECTE, PROGRAME, CONFERINŢE PROIECTE

În pofida unui context dificil pentru ocuparea forţei de muncă ca urmare a crizei economice, învăţământul reprezintă o alegere corectă. Obiectivul principal al strategiei Europa 2020 prevede că, până în 2020, 40% dintre tineri trebui să absolve o instituție de învăţământ superior sau studii echivalente. Mobilitatea în scop educaţional ajută persoanele să-şi dezvolte competenţele profesionale, sociale şi interculturale şi capacitatea de inserţie profesională. ISJ Cluj şi partenerii săi educaţional au derulat în anul şcolar 2011/2012 o serie de proiecte, dintre carea amintim câteva:

− Proiectul ,, Tineri rromi competitivi cu şanse egale pe piaţa muncii’’ , proiect derulat de fundaţia Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Rromi în colaborare cu ISJ Cluj. Şcolile partenere din cadrul proiectului sunt: Colegiul Tehnic de Transporturi „Transilvania”, Cluj Napoca, Colegiul Tehnic „ Dr. Ion Raţiu”,Turda, Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu”Câmpia Turzii, Şcoala de Arte şi Meserii Poiana Turda;

− Proiectul ,, Clouser to school ‘’ , proiect implementat de Asociaţia pentru promovarea incluziunii sociale , prin Roma Educaţion Faund Budapesta în colaborare cu ISJ Cluj şi are ca scop intervenţia de suport educaţional prin recuperarea carenţelor în învăţare a 205 de elevi rromi din clasele I- VIII. Proiectul presupune activităţi de educaţie remedială, precum şi implicarea elevilor în diferite activităţi cu caracter extracurricular, activităţi de socializare între elevi şi părinţii elevilor şi cadrele didactice din şcolile: Liceul Teoretic Teoretic ,,Pavel Dan”, Câmpia Turzii, Şcoala Gimnazială ,,Mihai Viteazu”, Câmpia Turzii;

− Proiectul ,,Fiecare copil în grădiniţă ’’, proiect implementat de Asociaţia Ovidiu Rom şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în luna mai 2011 şi organizat în lunile septembrie, octombrie şi noiembrie 2011. Proiectul are ca scop înscrierea la grădiniţă a

copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani, care provin din comunităţile cele mai sărace . Din judeţul Cluj a aplicat pentru implementarea proiectului comuna Cojocna;

− proiectul POSDRU - „Integrarea competenţelor TIC în curriculum şcolar”; − proiectul „Cunoaşterea gradului de inserţie profesională a absolvenţilor IPT – o nouă

abordare a ofertei educaţional; − Proiectul „Literatură şi cultură maghiară în şcolile din România”. Scopul proiectului de a

organiza şi desfăşura etapa naţională a Olimpiadei de Limba şi Literatura Maghiară „Mikes Kelemen”, ediţia a 42-a, în cele mai bune condiţii;

− Proiectul ,,Practică să înveţi, învaţă să practici"- întâlnirea organizată la USAMV- sala Aula; − Proiectul INSAM - Instrumente digitale de ameliorare a calităţii evaluării în învăţământul

preuniversitar; − Pathway - The Pathway to Inquiry Based Science Teaching (FP 7) - Program de formare

continuă pentru profesorii de științe din învăţământul preuniversitar; − MaST Networking – Calitatea în dezvoltarea competenţelor cheie de matematică, Ştiinţe şi

Tehnologii; − E-Formare- Competenţe Integrate pentru Socieatea Cunoaşterii; − Iniţiativa Globală Susan G. Komen for the Cure pentru conştientizarea cancerul de sân; − „Susţinerea tinerilor cu aptitudini deosebite” – Primăria municipiului Cluj-Napoca şi ISJ Cluj

pentru s-a susţinerea Concursul Naţional de Chimie ,,Raluca – Ripan”; − Proiectul ,,Cursuri de limba română şi orientare socio-culturală pentru RTT”, parteneriat între

Institutul Intercultural Timişoara şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, profesori formaţi: Ramona Sim (Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu”) şi Alina Şufană (Şcoala „Liviu Rebreanu”);

− ,,Memoria Holocaustului”, Cadrul didactic, un profesionist în sistemul de învăţământ; Scoala-membru activ al societăţii informaţionale, Prezenţe ale regalităţii în comunităţile locale; Dreptul umanitar internaţional; Creşterea şanselor de angajare în mediul rural; Proiectul Rural antreprenor; Şcoala de vară de la Sighet.

PROGRAME

Festivalului de Teatru în limba engleză pentru elevi, ediţia a 12-a, 2012, spre aprobare şi finanţare din partea MECTS, proiect de colaborarea între ISJ şi Asociaţia CETA( Asociaţia locală a profesorilor de engleză); Programul de formare la nivel naţional pentru profesori de limba şi literatura maghiară în cadrul Academiei de vară „Bolyai”, secţiunea organizată la Cluj; Programul de formare la nivel judeţean în colaborare cu CCD pentru cadre didactice din învăţământul în limba de predare maghiară din jud. Cluj; ,,Paşi spre Eco – creativitate” - simpozion organizat În cadrul programului „Săptămâna altfel”la care au participat elevi şi cadre didactice din judeţele Cluj şi Bihor; Programul ,,Descoperă o lume sănătoasă”, ISJ Cluj, DSP Cluj şi Centrul Judeţean de Nutriţie Cluj; ,,Prevenirea şi ameliorarea violenţei în şcoli – combaterea absenteismului. Comunicarea cu elevii problemă”; CONFERINŢE/SESIUNI DE COMUNICĂRI

Sesiunea Naţională „Didactica geografiei” împreună cu Facultatea de geografie din cadrul UBB Cluj; Simpozioane şi comunicări ştiinţifice cu ocazia „Zilei Internaţionale a Pământului” Organizarea celei de a doua ediții a Conferinței Naționale cu participare internațională Urmele dascălului în universul copilului – formare pentru dezvoltare, în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai, Catedra de Psihologie, Cluj-Napoca. Invitaţi speciali au fost: ELIZABETH M. NELSON, Ed.D./ Ph.D.-University of Washington, SUA, KATHRYN A. HIRSH-PASEK, Ph.D.-Temple University, Philadelphia, SUA; Conferinţa internaţională de închidere a Proiectului POSDRU „Formarea profesorilor-mentori din învăţământul gimnazial”- Sibiu februarie 2012; Conferinţă pe învăţământul particular şi alternative educaţionale – la Şcoala Internaţională şi Liceul Waldorf, Cluj-Napoca; Conferinţa Naţională de Psihologia a Sexualităţii organizată de COPSI şi IPPS Conferinţa Naţională “Psihopedagogia specială între practică şi cercetare. Disfuncţii ale limbajului la copii şi adulţi. Evaluare şi intervenţie organizat de Univ. Babeş-Bolyai Cluj Napoca; Simpozionul Aniversar "Educaţia specială - o şansă pentru integrarea copiilor cu CES" - Şcoala Specială Transilvania Baciu; Simpozionul Naţional " Optimizarea procesului instructiv-educativ şi recuperator vizând integrarea şcolară a copiilor cu CES" - Şcoala Specială-CRDEII Cluj-Napoca; Conferinţa Naţională RATE (Asociaţia Naţională a profesorilor de limba engleză), de la Timişoara; participarea unui grup de profesori de limba franceză şi limba germană la Conferiţele naţionale ale profesorilor de limba franceză şi limba germană, în toamna anului şcolar 2011-2012, cu sprijinul financiar al MECTS; Competiţia Bussiness Plan - faza judeţeană organizată la Colegiul Economic ,,Iulian Pop” Cluj-Napoca; Simpozion naţional "Dimensiunea europeana a educaţiei" organizat la Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca; Literatura Română – Baia Mare, Concursul Naţional de Cultură şi Spiritualitate Românească – Câmpulung Moldovenesc (Horia Corcheş), Olimpiada Naţională de Limba şi Literatura Română (Lenuţa Sfârlea, Monica Columban, Iulia Pop), Concursul Naţional „Ionel Teodoreanu” (Romonţi Adrian); Simpozionul Naţional de Didactica Limbii şi literaturii române, Asociaţia Naţională a profesorilor de limba şi literatura română, ANPRO „Ioana Em. Petrescu” – Literaţia;

III.2.4. Promovarea şi implementarea sistemului de formare continuă prin credite profesionale transferabile

1. PROGRAME DE FORMARE CONTINUĂ ACREDITATE, AVÂND CA FURNIZOR DE FORMARE CASA CORPULUI DIDACTIC CLUJ

Denumirea programului Furnizor

Decizia de acreditare

Nr. ore formare

Nr. de credite/ cursant acordate la absolvire

Număr de participanţi

urban rural

Şcoala - şansa fiecăruia

Casa Corpului Didactic Cluj

56/ 21.05.2009

89 25 15 11

Competente integrate Casa 3001/05. 89 25 1307 172

pentru societatea cunoasterii

Corpului Didactic Cluj

01.2011

Abordari inovative in didactica disciplinerlor din aria curriculara tehnologii


4486/22.06.2011 pozitia 25

89 25 152 12

Consiliere si dezvoltare profesionala


4486/22.06.2011 pozitia 26

89 25 227 100

2. ConcursUL specific de selecţie a profesorilor mentori pentru inserţia profesională a profesorilor/cadrelor didactice stagiari/stagiare (conform OMECTS nr. 5485 /29.09.2011/ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 739 din 20 octombrie 2011) Concursul de selecţie a profesorilor mentori pentru inserţia profesională s-a desfăşurat în perioada februarie-mai 2012. Probele de concurs au fost: evaluarea cantitativă şi calitativă a portofiliului, proba practică. Corpul profesorilor mentori constituit la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, cuprinde 31 de cadre didactice având următoarele specializări: Specializarea

Număr cadre didactice-mentori pentru inserţia profesională a profesorilor stagiari

Biologie 3 Chimie 4 Economia industriei, construcţiilor şi transporturilor

1

Educaţie tehnologică 1 Filosofie 1 Finanţe- Contabilitate 1 Fizică 5 Geografie 3 Istorie 2 Limba şi literatura engleză 1 Limba şi literatura română 3 Matematică 1 Psihopedagogie specială 1 Teologie ortodoxă 3 Vioară 1 Total: 31

3. Concursul de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în management educaţional, sesiunea 2012 (conform OMECTS nr. 5549/06.10.2011 CU MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE ULTERIOARE) Concursul de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în management educaţional, sesiunea 2012, s-a desfăşurat în trei etape: -etapa I- perioada: februarie-aprilie 2012; -etapa a II-a – perioada: iunie-iulie 2012; -etapa a III-a – perioada: august-septembrie 2012; Situaţia numerică a candidaţilor admişi, la nivelul judeţului Cluj, în cele 3 etape ale Concursului de selecţie a cadrelor didactice în vederea constituirii Corpului Naţional de Experţi in Management Educaţional, este următoarea:

Etapa concursului de selecţie a cadrelor didactice în vederea constituirii Corpului Naţional de Experţi in Management Educaţional

Numărul cadrelor didactice promovate

%

etapa I- perioada: februarie-aprilie 2012 327 70,78% etapa a II-a – perioada: iunie-iulie 2012 93 20,13% etapa a III-a – perioada: august-septembrie 2012 42 9,09%

Total: 462 100%

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

5

Numărul cadrelor didactice-mentori pentru inserţia

profesională a profesorilor stagiari

Biologie Educaţietehnologică

Fizică Limba şiliteraturaengleză

Psihopedagogiespecială

Specializarea

CONCURS SPECIFIC DE SELECŢIE A PROFESORILOR MENTORI PENTRU INSERŢIA PROFESIONALĂ A PROFESORILOR/CADRELOR DIDACTICE STAGIARI/STAGIARE

Număr cadre didactice-mentori pentru inserţiaprofesională a profesorilor stagiari

În exprimare procentuală, situaţia candidaţilor admişi, la nivelul judeţului Cluj, în cele 3 etape ale Concursului de selecţie a cadrelor didactice în vederea constituirii Corpului Naţional de Experţi in Management Educaţional, este următoarea:

4. Echivalarea pe baza ECTS/SECT a învăţământului universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă , pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar (conform OMECTS nr. 5.553/07.10.2011, cu modificările şi completările ulterioare) Echivalarea pe baza ECTS/SECT a învăţămâtului superior de scurtă durată, cu ciclul I de studii universitare de licenţă, pentru sesiunea 2012, s-a desfăşurat în două etape:

-etapa I (perioada: ianuarie-mai 2012): 21 de cadre didactice au solicitat echivalarea; -etapa a II-a ( perioada: iunie-iulie 2012): 29 de cadre didactice au solicitat echivalarea.

5. recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal în vederea ocupării funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile sportive şcolare (conform OMECTS nr. 5484 /29.09.2011/Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 735 din 19 octombrie 2011) Etapele din calendarul privind recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal în vederea ocupării funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile sportive şcolar, au fost parcurse în perioada ianuarie-august 2012. În urma evaluarii dosarelor candidaţilor conform grilei de echivalare, un număr de 654 de cadre didactice au fost declarate admise, dintre care:

-308 –au solicitat pentru echivalare funcţia didactică de profesor pentru învăţământul preşcolar;

0

50

100

150

200

250

300

350

Numărul cadrelor didactice promovate, la nivelul judeţului

Cluj

etapa I- perioada:februarie-aprilie 2012

etapa a II-a – perioada:iunie-iulie 2012

etapa a III-a – perioada:august-septembrie 2012


Concursul de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în management educaţional, sesiunea 2012


0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

Procent din totalul cadrelor didactice promovate [%] , la

nivelul judeţului Cluj

etapa I- perioada:februarie-aprilie 2012

etapa a II-a – perioada:iunie-iulie 2012

etapa a III-a – perioada:august-septembrie 2012


Concursul de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în management educaţional, sesiunea 2012


-331 –au solicitat pentru echivalare funcţia didactică de profesor pentru învăţământul primar; -15 –au solicitat pentru echivalare funcţia didactică de profesor de instruire practică;

II.2.5. Facilitarea accesului la programe de formare acreditate prin aducerea ofertei de formare cât mai aproape de beneficiari

Sistemul Expert de Managementul Calității Formării Continue (SEMCFC) este soluția IT care permite ca trei instituții cheie implicate în managementul calității formării continue, adică unitatea de învățământ, inspectoratul școlar județean, casa corpului didactic, reprezentând consorțiul educațional să acționeze împreună pentru un impact corespunzător al formării continue relectat de calitatea instruirii. Inovație de tipul e-Management, facilitat de proiectul e-Formare: Competențe integrate pentru societatea cunoașterii, finanțat prin POSDRU cu sprijinul Guvernului României care suportă cofinanțarea de 21% a bugetului alocata acestui proiect, Sistemul Expert de Managementul Calității Formării Continue a fost realizat în parteneriatul ISJ Cluj-ISJ Mureș - CCD Mureș - CCD Cluj, și poate fi accesat la adresa: http://82.79.96.24/ până la finalizarea procesului de dezvoltare a întregii arhitecturi a aplicației. Studiul a evidențiat care sunt slăbiciunile consorțiului educațional în absența SEMCFC. Rezumăm aici câteva puncte care râmân în afara oricărei posibilități de remediere, fără un instrument de e-Management, cum este cel oferite de Sistemul Expert de Managementul Calității Formării Continue, inovație

- chestionarul aplicat directorilor unităților de învățământ a evidențiat că: o eșecul accesului la formare apare atunci când cadrul didactic nu are inițiativa de a se

înscrie la formare și nu are informația adecvată pentru a o face în momentul cel mai potrivit al dezvoltării sale profesionale continue;

o eșecul impactului formării apare atunci când cadrul didactic nu este capabil să-și proiecteze dezvoltarea profesională prin intermediul competențelor dobândite la stagiul de formare;

o portofoliul didactic individual este esențial nu doar în planificarea aplicării dar și în evidențierea progresului elevilor, după aplicare; mai mult este un mijloc de exploatare a rezultatelor participării la stagiul de formare;

o într-o măsură importantă directorii recunosc că inspectorul de specialitate este în măsură să recomande cadrului didactic participarea la un anumit stagiu de formare, fără a exclude rolul directorului în calitate de angajator de se ,,autosesiza,, privitor la nevoia de formare a cadrului didactic, atunci când situația o impune;

o este importantă măsura de a participa la activități demonstrative pregătite de către cadrul didactic, activități analizate/ discutate; este recunoscut aici rolul inspecției de specialitate ca instrument de audit extern al calității, activitate complet reglementată;

o se apreciază ca fiind esențial rolul directorului în a asigura sprijin pentru aplicarea la clasă a celor învățate la curs, rol care nu trebuie să revină în mod exclusiv directorului ci mai degrabă mentorului de inserție profesională, responsabilului de arie curriculară, formatorului, și nu în ultimul rând inspectorului de specialitate; această substituire de roluri poate exprima o supra-asumare sau o lipsă de viziune în evaluarea personalului în funcție de performanță, ca domeniu de intervenție specific managerului;

o este unanimă aprecierea directorilor că părinții trebuie să contribuie la susținerea activității profesorilor, printr-un parteneriat real școală-familie;

o o mai bună mobilizare a resurselor în consorțiul educațional este posibilă din perspectiva a 89% dintre directorii participanți la studiu prin: motivare financiară a cadrelor didactice (17%), cursuri de formare de calitate (20%), formare centrată pe școală, pe nevoile de formare ale acesteia (35%), flexibilitate (19%), proiectarea lecțiilor pe competențe să fie acceptată de ISJ (1%), proceduri specifice de funcționare a CE (10%), managementul (40%), comunicarea (45%);

o dintre cei 87% dintre directori chestionați, doar 3% au apreciat că altcuiva revine responsabilitatea de a monitoriza calitatea și eficiența valorificării competențelor, aceștia fiind de părere că singura responsabilitate revine cadrului didactic, iar prestația acestuia este evaluată pe de o parte pe baza progresului școlar al elevilor, iar pe de altă parte de către elevi, în chestionarul anual de satisfacție. 84% dintre directori își asumă responsabilitatea de agenți ai creșterii calității instruirii prin formare continuă și monitorizarea impactului formării;

o pornind de la premisa acestei asumări, analiza a evidențiat că în general există o dificultate majoră de a numi indicatori de eficiență adecvați relativ la managementul calității formării continue;

o în general cadrul didactic oferă feedback directorului după participarea la cursurile de formare, iar acest feedback provine în 75% din cazuri prin intermediul materialelor puse la dispoziție, în 89% din cazuri prin participarea directorului la lecțiile demonstrative pregătite înaintea evaluării finale, 67% prin intermediul activitățile metodice și de diseminare planificate anterior evaluării finale;

o analiza registrului schimbărilor evidențiate la cadrele didactice participante sunt relevante nu doar din punctul de vedere al metodelor, cât și al materialului didactic folosit, interdisciplinaritate, comunicare, activitatea extracurriculară, semnificativ reprezentate în ponderile răspunsurilor (>50%);

o privitor la analiza impactului la nivelul instituției de învățământ toate registrele sunt semnificativ reprezentate (răspunsuri cu ponderi >50%), dar nu major reprezentate (>80%), iar asta denotă încă o relativ mare rezistență la schimbare tradusă în eficacitate educațională;

o referitor la asigurarea sprijinului cadrelor didactice beneficiare în implementarea planului de dezvoltare personală în specialitate Ponderea cea mai mare a răspunsurilor apare ca un vot clar de asumare a responsabilității care revine directorului unității de învățământ nu doar de a asigura o justă recrutare/evaluare a cadrelor didactice, pe criterii de performanță, dar evidențiază și alte paliere la care se apreciază că este nevoie de suport, în ordinea descrescătoare a ponderii răspunsurilor: 2. ISJ, 3. Responsabilii de comisie metodică, 4. CCD și responsabilii cu dezvoltarea profesională, 5. Consiliul de administrație, 6. celelalte cadre didactice;

o Deși în 75% dintre răspunsuri directorii recunosc că DIRECTORUL este autoritatea care evaluează calitatea impactului formării continue, însă această calitate nu este susținută de capacitatea de a aprecia eficiența educațională a rezultatelor formării traduse în identificarea aspectelor vizate de practicarea unui management eficient al formării continue. Acesta este motivul pentru care cele două instrumente puse la dispoziția directorului unității de învățământ: a. Consorțiul educațional, b. Sistemul Expert de Managementul Formării Continue, pot să susțină efortul de a orienta cadrul didactic la programe de formare relevante, dar și de a evalua coerent rezultatul participării.

o Faptul că, 94% dintre directori apreciază că, dacă ar dispune de instrumente de evaluare a feedback-ului de la elevi, sunt dispuși să le utilizeze, evidențiază două aspecte: 1. Recunoașterea lipsei unui astfel de instrument din portofoliul directorului, 2. Disponibilitatea directorilor de a obține un feedback de la elevi în legătură cu schimbările produse în stilul de predare al profesorului, poststagiu de formare continuă;

o nu există în general o strategie instituțională de valorificare a experienței dobândite de beneficiarii formării continue, iar în acest sens sistemul expert de managementul formării continue vine în sprijinul directorilor în acest sens.

Propunerea unui instrument de realizare a unei strategii de valorificare a experienței dobândite de cadrele didactice în cadrul programelor de formare la care acestea participă, printr-un set de întrebări menite să ofere reperele logice ale dezvoltării unei astfel de strategii.

- chestionarul aplicat responsabilului cu dezvoltarea profesională a evidențiat că: o majoritatea RDP5 au un potențial mic de recrutare la nivelul unităților de învățământ

participante la studiu, 18% practic nu au recrutat nici un cadru didactic pentru programul de formare Competențe integrate pentru societatea cunoașterii, iar 8% au un potențial de recrutare corespunzător, raportat la nr. de cadre didactice din unitatea de învățământ;

o responsabilul cu dezvoltarea profesională primește informația cu privire la conținutul activității de formare preponderent prin feedback oferit de cadrul didactic și preponderent la inițiativa cadrului didactic. Indiferent de contextul în care este obținută această informație se poate constata că predomină inițiativa cadrului didactic și nu cea a RDP. Sistemul Expert de Managementul Formării Continue își propune să ofere instrumente obiective de colectare anuală a acestei informații pentru analiza instituțională asupra nevoii de formare continuă;

o poziția RDP la nivelul echipei trebuie să fie unul important, rămâne ca recomandare sugestia ca acesta să facă parte din CEAC și/sau consiliul de administrație, iar acest rol important să fie susținut de o formare adecvată în domediul dezvoltării profesionale (program ce se dorește acreditat adresat RDP de gestionare eficientă a

5 Responsabil cu dezvoltarea profesională – cadrul didactic desemnat de fiecare unitate de învățământ cu această responsabilitate.

dezvoltării profesionale a personalului din educație, în contextul descentralizării, de utilizare a Sistemului Expert de Managementului Formării și de implicare adecvată în cadrul rețelei județene a RDP coordonată de către Casa Corpului Didactic).

- chestionarul aplicat beneficiarilor formării a evidențiat că: o s-a pus la dispoziția beneficiarilor un ghid de realizare a unui plan de dezvoltare

personală la disciplina predată prin intermediul CISC6, au fost îndrumați să-l folosească ca răspuns la această întrebare (pag. 63). Analiza răspunsurilor a evidențiat faptul că 50% dintre beneficiari au fost capabili să realizeze un plan clar de dezvoltare personală la disciplină prin intermediul programului de formare test (CISC), iar 5% nu au prezentat un plan de dezvoltare personală. Cu toate acestea majoritatea directorilor unităților de învățământ apreciază că existența unui astfel de plan este importantă pentru a asigura un impact corespunzător al formării continue asupra practicilor educaționale.

o În proporție de 85% dintre beneficiarii programului de formare apreciază că se remarcă o schimbare de atitudine în abordarea activității didactice curente, 4% apreciază că nu există o schimbare de atitudine, iar 1% nu răspund. Cele 5 procente reflectă faptul că, fie programul de formare nu a adus noutăți din punctul de vedere al practicilor, fie o lipsă de viziune în formularea unei noi atitudini prin abordări noi.

Toate concluziile evidențiate de chestionarele aplicate beneficiarilor practicării unui management eficient al calității formării continue, în primul rând cadrul didactic beneficiar, apoi, responsabilul cu dezvoltarea profesională, dar mai ales directorul, susțin necesitatea unor abordări noi de tip e-Management, care să susțină activarea celor mai intime mecanisme ale dezvoltării eficacității educaționale. Administrarea împreună a Sistemului Expert de Managementul Formării Continue consolidează parteneriatul durabil dintre unitatea de învățământ, inspectoratul școlar județean și casa corpului didactic, fără a neglija însă parteneriatul preexistent al școlii cu familia. Sistemul expert de Managementul Formării Continue, care grație celor care au furnizat ideea, odată cu proiectul, pe de o parte, companiei care l-a dezvoltat, dar cu sprijinul financiar al Uniunii Europene prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, a fost declarat cel mai bun proiect EUROPEAN IT care a participat la European IT Excellence Awards, Londra, 2012. Având principalele atribute: calitatea, accesibilitatea, transparenșa, durabilitatea, proiectul SEMCFC răspunde cerințelor specifice formulate de partenerii proiectului e-Formare – Competențe integrate pentru societatea cunoașterii, dar și priorităților Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului de a reforma sistemul de management al formării continue.

II.2.6. Echivalarea numărului de credite obţinut prin parcurgerea stagiilor din cadrul unor programe internaţionale

Stagii generale Comenius și stagii Comenius de formare continuă în domeniul limbilor străine Evoluții instituționale prin participarea la stagii de formare continuă prin Programul Sectorial Comenius:

Monitorizarea post-stagiu a cedrelor didactice participante la stagiile de formare continuă a evidențiat că:

o 100% din cadrele didactice beneficiare chestionate apreciază că activitatea de formare transnațională a adus ceva nou în formarea lor profesională – criteriul utilitate

6 CISC – Programul de formare Competențe integrate pentru societatea cunoașterii

o 100% din directorii chestionați au sprijinit punerea în practică a inițiativelor cadrelor didactice după stagiile de formare – criteriul relevanță

o 100% din dintre directorii chestionați au evidențiat cel puțin două beneficii pe care stagiul de formare, la care au participat cadrele didactice beneficiare, l-au avut asupra instituției, iar în 82% dintre cazuri beneficiul menționat a fost calitatea prestației didactice – criteriul calitate

o 100% dintre cadrele didactice chestionate, colegi ai cadrelor didactice beneficiare, au apreciat ca folositoare o astfel de experiență căreia și intenționează să-i de-a curs – criteriul atractivitate

o 100% din elevii chestionați, beneficiari indirecți ai participării cadrelor didactice la stagiile de formare continuă, au apreciat că profesorul îi solicită să lucreze în orele de clasă:

criteriul participare niciodată uneori moderat des foarte des

individual 10% 40% 15% 0% 35% în grupuri mici 5% 5% 15% 55% 20% cu toată clasa 5% 60% 5% 25% 5% nu lucrăm, numai ascultăm ce predă profesorul 92% 2% 2% 2% 2%

Observații:

− Există în general un interes scăzut privind accesarea fondurilor pentru formare continuă prin Programul Sectorial Comenius, mai ales în rândul profesorilor de limbi străine, cu atât mai mult cu cât în ultimii ani oferta de cursuri din Catalogul Comenius-Grundtvig, în ce-i privește este deosebit de interesantă;

− Nu este valorificat potenţialul stagiului de formare în identificarea unor viitori parteneri pentru parteneriatele şcolare Comenius dintre profesorii participanţi la stagiu;

− Nu sunt diseminate suficient conţinuturile formării, în urma derulării stagiilor, în general optându-se pentu diseminarea online; mai multe inițiative aparținând școlilor de a găzdui sesiuni județene de diseminare, sub coordonarea Inspectoratului Școlar Județean, cu atât mai mult cu cât criteriul de organizre de evenimente tip diseminare nu este doar obligație contractuală ci și contează în evaluarea performanței profesionale a cadrelor didactice în vederea facilitării mobilității și obținerii gradației de merit.

− Nu sunt valorificate suficient conţinuturile la nivelul disciplinei prin intermediul consiliilor metodice pe discipline/arii curriculare la nivelul şcolii/zonei/judeţului;

− Se foloseşte prea puţin exploatarea rezultatelor prin lecţii demonstrative/ cursuri de formare / portofolii didactice.

− Colegiul Național ,,Emil Racoviță,, a găzduit în 14 decembrie 2011, sesiunea de diseminare/formare cu tema: Scrierea candidaturilor și bune practici prin burse de formare continuă Comenius – Programul de Învățare pe Tot Parcursul Vieții, iar evenimentul s-a dovedit deosebit de profitabil, întrucât dat fiind numarul mare de participanți (peste 120 de cadre didactice), dar și exemplele de bune practici prezentate, impactul a fost dosebit de important asupra nr. de candidaturi depuse în anul școlar 2011-2012;

− Toţi beneficiarii de burse finanțate prin Programul Comenius primesc DOCUMENTUL DE MOBILITATE EUROPASS printr-un demers ce aparţine inspectorului proiecte educaționale și programe europene în colaborare cu Centrul Național Europass și instituțiile organizatoare ale stagiilor de formare continuă din Uniunea Europeană.

Conform O.M.Ed.C. nr. 4611/ 2005, cadrul didactic beneficiar în baza unui demers personal care începe cu solicitarea unei adeverinte de credite la ANPCDEFP, implementarea planului de diseminare apoi realizarea și depunerea dosarului individual la CNFP-MECTS, demers continuat de CNFP, poate obține alături de certificatul de participare, documentul de mobilitate Europass, de această dată de la MECTS un atestat de formare continuă cu CPT (credite profesionale transferabile) pentru stagiul de formare continuă desfășurat în străinătate cu susținerea financiară a Programului Sectorial Comenius – componentă a Programului de Învățare pe Tot Parcursul Vieții al Uniunii Europene. Procedura de acreditare MECTS a oricărui stagiu de formare continuă finanțat prin Programul Sectorial Comenius și acordarea de CPT (credite profesionale transferabile) este accesibila la adresa: http://groups.yahoo.com/group/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/files/Echivalare%20credite/

II.2.7. Asigurarea accesului cadrelor didactice la proiectele strategice ale ISJ Cluj în scopul implementării unui sistem flexibil al managementului calităţii formării continue, prin sprijinirea activităţilor din cadrul consorţiilor educaţionale

Obiectivul general al proiectului E-Formare: Competenţe integrate pentru societatea cunoaşterii, finanțat prin POSDRU, îl constituie gestionarea în consorţiu a unui sistem fezabil şi sustenabil de management al calităţii formării continue, centrat pe asigurarea de competenţe cheie. Proiectul propune gestionarea în consorţiu a unui sistem fezabil şi sustenabil de management al calităţii formării continue, centrat pe asigurarea de competenţe cheie, testat pentru cel puţin 6000 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar din judeţele Cluj şi Mureş, până în 2013. Studiul MANAGEMENT EFICIENT AL FORMĂRII CONTINUE PRIN CONSORȚII EDUCAȚIONALE (CE) a permis evidențierea acelor aspecte care pot face posibilă această schemă de management inter-instituțional. CE sunt înfiinţate conform Metodologiei de constituire a consorţiilor educaţionale judeţene şi se află în relaţie de colaborare.

− CE funcţionează pe baza unei colaborări între mai mulţi actori ai sistemului de învăţământ preuniversitar, în vederea realizării obiectivelor proiectului.

− CE va avea ca membri principalii beneficiari ai proiectului, aceştia fiind pe de o parte, directori, responsabili cu formarea continuă, cadre didactice participante la programe de formare continuă din unităţile de învăţământ preuniversitar, iar, pe de altă parte, inspectoratul şcolar şi casa corpului didactic.

Autoritatea centrală, MECTS, împreună cu cele locale, inspectoratele școlare se constituie în actori principali ai unei bune guvernante în educație și formare profesională, inițială și continuă. Actori ai structurilor formale si informale eficace, înfiintate pentru a se lua decizii si a le implementa, MECTS și inspectoratele școlare județene alaturi de alti actori, partenerii sociali, grupurile consultative sunt reuniti în structurile manageriale cu rol de consultare, organizate la nivel national, sectorial, regional, judetean si local. Consorțiile educaționale nu se substituie nici uneia dintre aceste entități, reprezentând un parteneriat total în care sunt invitați să acționeze împreună, pentru a furniza ceea ce singure nu pot furniza: un management mai eficient al calității formării continue. Principiile după care această stuctură își desfășoară activitatea presupun:

− implicarea și transparența, − consensul, − responsabilitatea, − eficiența și eficacitatea, − echitatea și legitimitatea, − relații benefice între diverșii actori implicați în procesul de decizie, − atitudini pozitive pentru a susține dezvoltarea regională și locală.

Consorțiile educaționale reprezintă entități de management partenerial prin care minim 3 organizaţii cu obiective complementare în politica calității formării continue: inspectoratul școlar, casa corpului didactic, școala, actorii sociali (asociații de părinți/ sindicate/ asociații profesionale), acționând sinergic, aduc un avantaj, acela al calității impactului formării continue în asigurarea mentenanţei unor servicii pe plan local, regional. Consorțiul educațional propune nouă manieră de organizare a procesului de atingere a obiectivelor şi dobândire a competenţelor cadrelor didactice prin asumarea responsabilității comune asupra rezultatelor formării: programe de formare relevante pentru curriculum național, cadre didactice care valorifică continuu competențele nou dobândite în activitatea didactică curentă, lecții relevante dpdv al abilităților specifice dobândite în contexte care transcent disciplinelor.

Rolul CE în managementul calităţii formării continue Avantajele constituirii Consorţiilor Educaţionale Judeţene Design-ul funcțional al consorțiilor educaționale județene este conturat de avantajele sale: Practica gestionării în consorţiu educaţional a rezultatelor formării (Registrul unic al beneficiarilor de formare continuă); Gestionarea eficientă a calităţii formării continue prin e-tutorat și monitorizarea progresului; Asigurarea unui sistem de management al calităţii programelor de formare continuă validate în CE; Valorificarea capacitații locale de a livra programe de formare relevante din punctul de vedere al competenţelor necesare pentru dezvoltarea de competenţe cheie – realizarea Registrului unic al formatorilor; Reglementarea mentoratului didactic (prin profesorii recomandaţi ca şi mentori, ca rezultat al performanţei demonstrate în perioada de evaluare – realizarea Registrului unic al mentorilor de inserție profesională; Asigurarea managementului calităţii instruirii – încheierea de contracte de colaborare între mentori și autoritatea judeţeană în domeniul educaţiei şi formării și aplicarea de facilități (reducerea timpului de predare în cadrul normei)

Colectarea datelor

Testarea/ corectarea instrumentelor

de monitorizare

Gestiunea SEMFC

Utilizarea SEMCFC

Diseminarea SEMFC

Diagnoză:

Studiul MECFC, SEMFC

Managementul calităţții formării continue

Date post:	26-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	adrian-luta
View:	98 times
Download:	0 times

Raport General 2011-2012

Documents