raport de securitate vladeni

S.C. CARFIL S.A. BRASOV

DEPOZITUL RM DE STOC VLADENI

RAPORT DE SECURITATE

Editia 2 – revizia 1

VOLUMUL PRINCIPAL

pentru



Beneficiar:


Elaboratorul lucrarii:

S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L. SIBIU

Editia 2 – Revizia 1

Ianuarie 2015

1





FOAIE DE SEMNATURI

EVALUATOR/AUDITOR ATESTAT S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L

550377 Sibiu, Anghel Saligny, Nr.27, Jud. Sibiu

tel/Fax: + 40 -269 -232439, e-mail: [email protected]

Administrator

Ing. Cristian V. STOICA

Din partea S.C. CARFIL S.A.:

Nume Functia Semnatura

Viorel TABARCA Director tehnic

Gheorghe CAMPEANU Sef depozit VLADENI; Manager securitate

Nicolae ZARNESCU Sef SPSU intern

Mihai INCZE Sef SPSU extern

Livia CRISTOLOVEAN Responsabil mediu

Aprobat,

DIRECTOR GENERAL

Ing. Aurel VELTAN Data: Semnatura:

2

mailto:[email protected]





Tabelul actualizarilor si revizuirilor

Nr. Data Capitolul, pagina Persoana autorizata

Editia nr. Actualizarii actualizate care a efectuat Descrierea modificarii

crt.

/revizuirii /revizuite operatia

1 2 Ianuarie 2015 6 Ing. Stoica Fraze de risc

Cristian substante

3





CUPRINS

VOLUMUL PRINCIPAL Foaia de capat

Foaia de semnaturi

Tabelul actualizarilor si revizuirilor

Cuprins

Introducere 6 I. Informatii asupra sistemului de management si asupra organizarii

amplasamentului cu privire la prevenirea accidentelor majore 8 I.a. Politica de prevenire a accidentelor majore 8

I.a.2 Principiile de actiune referitoare la controlul asupra 10

pericolelor de accident major

I.b Sistemul de management al securitatii 11 I.b.1 Organizare si personal 13

I.b.2 Proceduri de identificare si evaluare a pericolelor

majore care decurg din operarea normala si anormala

precum si determinarea probabilitatii producerii si

gravitatii acestora 25 I.b.3 Controlul operational 29 I.b.4 Managementul pentru modernizare 29

I.b.5 Planificarea pentru situatii de urgenta 30

I.b.6 Mijloace folosite in cadrul obiectivului in caz de

urgenta 37 I.b.7 Monitorizarea performantei 43

I.b.8 Verificare si revizuire 44

II. Prezentarea mediului in care este situat amplasamentul 46

II.a. Descrierea amplasamentului si a mediului acestuia, inclusiv

localizarea geografica, conditiile meteorologice, geologice,

hidrografice. 46 II.a.1 Pozitia geografica 46 II.a.2 Vecinatati 46 II.a.3 Date meteorologice 47 II.a.4 Date geologice si hidrografice 47 II.a.5 Teritorii ecologice ocrotite 48

II.b. Identificarea instalatiilor si a altor activitati de pe amplasament

care ar putea prezenta un pericol de accident major 50

II.c. Descrierea zonelor unde ar putea avea loc un accident major 51

III. Descrierea instalatiei 53

III.a III.a.1. Descrierea activitatilor principale, denumirea si

descrierea pe scurt a domeniilor mari de depozitare 53 III.a.2 Organizarea activitatii 56

III.a.3 Descrierea infrastructurii amplasamentului 57

III.a.4 Obiective relevante pentru securitate (ORS) 58

III.a.5 Identificarea partilor instalatiei relevante pentru 58

securitate (IRS)

III.a.6 Descrierea sureslor de riscuri de accidente majore a 59

conditiilor in care un astfel de accident se poate

4





produce si a masurilor de prevenire

III.c. Descrierea substantelor periculoase 61

III.d. Descrierea cerintelor de siguranta in functionare si fiabilitate 51

la proiectarea, constructia, exploatarea si intretinerea oricarei

instalatii, unitati de stocare, echipament si infrastructura

legata de exploatarea acesteia si care prezinta pericole de

accidente majore in interiorul obiectivului

IV. Identificarea si analiza riscurilor de accidente si metodele de

prevenire 64

IV.a. Descrierea secnariilor posibile de accidente majore. 64

Probabiltatea producerii si metodele de prevenire

IV.a.1 Pericolele luate in considerare la stabilirea scenariilor 65

IV.a.2 Descrierea scenariilor posibile de accidente majore si 68

probabilitatea producerii lor

Magaziile de expolzivi 71

Catastrofe. Stabilirea scenariilor necesare planificarii 72

pentru protectia impotriva dezastrelor

IV.a.3 Clasificarea riscurilor induse de pericolele mentionate, 76

definirea scenariilor de risc major

IV.b Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor 79

accidentelor majore identificate, descrierea parametrilor

tehnici si a echipamentului utilizat pentru siguranta

instalatiilor, pentru fiecare scenariu in parte

V. Masuri de protectie si de interventie pentru limitarea 97

consecintelor unui accident major

97

V.a Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru

limitarea consecintelor accidentelor majore

98

V.b Organizarea alertei si a interventiei

V.c Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate interne si externe 103

VI. Efectul de Domino 106

VII. Concluzii privind scenariile propuse 108

VII Informatii necesare, care sa permita autoritatilor competente 109

luarea de decizii privind amplasarea sau extinderea altor activitati

in zona obiectivului existent

IX Recomandari 109

X Masuri tehnice propuse de titularul activitatii pentru imbunatatirea 110

managementului securitatii

VOLUMUL DE ANEXE

5





Introducere Prezenta lucrare reprezinta Raportul de securitate, revizia 2015, depus de titular pentru S.C. CARFIL S.A. – Depozitul RM de stoc Vladeni, cu adresa: Ramificatie 800 m din DN1 Brasov – Fagaras, km 28 + 400 m. Raportul

de securitate s-a bazat pe: - NOTIFICAREA intocmita de titularul activitatii in conformitate cu prevederile

O.M. 1084/2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activitatilor care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si H.G. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase;

- Date puse la dispozitie de titularul activitatii, prin lucrarile anterioare emise informatii recente pe care le-am primit cu ocazia intalnirilor cu acessta si vizitarii amplasamentului.

- Raportul de securitate, revizia ianuarie 2009, pentru S.C. CARFIL S.A. Brasov –

Depozitul RM de stoc Vladeni. Potrivit Certificatului de inregistrare S.C. Carfil S.A. Brasov are ca activitate principala FABRICAREA ARMAMENTULUI SI MUNITIEI cod CAEN 2540. Activitatea desfasurata in Depozitul Vladeni si declarate prin Certificatul Constatator au fost incadrate in clasa:

- cod CAEN – 5210 – Depozitari. Forma de proprietate: S.C. Carfil S.A. Brasov este filiala a Companiei Nationale ROMARM S.A. Bucuresti avand forma juridica de societate comerciala pe actiuni si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane. Este inscrisa la Registrul Camerei de Comert Brasov cu autorizatia J08/596/2001. Lucrarea a fost intocmita conform cerintelor minime impuse in H.G. nr. 804/2007 – privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase, si recomandarilor ghidului prezentat pe site-ul MMDD – Twinning Project RO/2002/IB/EN/02, Ghideline for compilation and assessment of the safety reports, indicat de Agentia pentru Protectia Mediului Brasov. In conformitate cu prevederile Art. 10 din H.G. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, Raportul de securitate este elaborat de titularul de activitate in scopul:

a) de a demonstra ca a identificat pericolele potentiale de accidente majore si au fost luate masurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente si limitarea consecintelor acestora asupra sanatatii populatiei si mediului;

b) de a demonstra ca au fost incluse masuri adecvate de siguranta in proiectarea, constructia, exploatarea si intretinerea instalatiilor, unitatilor de stocare, echipamentului si infrastructurii din interiorul amplasamentului, care prezinta riscuri de accidente majore;

c) de a demonstra ca planul de urgenta interna a fost elaborat, iar informatiile necesare pentru elaborarea planului de urgenta externa au fost furnizate ISU, in vederea luarii masurilor necesare in cazul producerii unui accident major;

d) de a asigura informatiile necesare autoritatilor publice competente la nivel regional si

judetean si autoritatilor publice locale responsabile cu planificarea amenajarii

teritoriului, pentru a le permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi

activitati, sau dezvoltarea ulterioara in jurul amplasamentelor existente.

6





Aceasta revizie a Raportului de amplasament a fost semnata de firma H&S Eco Consult

Sibiu in baza derogarii acordata prin adresa nr. 10304/05.09.2007 de Agentia Nationala

pentru Protectia Mediului Bucuresti, Directia Generala Implementari Politici de Mediu,

valabila pana la aparitia Procedurii de atestare a persoanelor fizice si juridice care

elaboreaza rapoarte de securitate, politica de prevenire a accidentelor majore si planul de

urgenta interna, conform H.G. 804/08.08.2007.

7





I.Informatii asupra sistemului de management si

asupra organizarii amplasamentului cu privire la

prevenirea accidentelor majore

I.A. Politica de prevenire a accidentelor majore

Scopul politicii de prevenire a riscurilor majore si scopul Sistemului de management al securitatii este de a implementa in cadrul unitatii prevederile legale pentru a se preveni accidentele majore, iar in cazul producerii vreunui accident major, de a reusi, prin actiunile intreprinse, minimalizarea impactul si a amplitudinii. Conducerea Carfil este constienta de pericolele care pot decurge in urma depozitarii explozivilor si a produselor de tehnica militara. In cadrul societatii organizarea sigurantei este parte integrata a organizarii si este

reprezentata prin organigrama, statul de functii si regulamentul de organizare si

functionare al serviciilor. Transferurile de sarcini (delegarea acestora de catre colaboratori)

sunt descrise in scris prin decizii ale directorului general sau la nivel de subunitate. Politica referitoare la securitate a S.C. Carfil S.A. Brasov, stabilita in baza H.G. 804/2007 este de a gestiona riscurile conform principiului: a cunoaste – a preveni – a limita. Responsabilitatea proiectarii, implementarii, mentinerii, supravegherii si coordonarii sistemului de securitate in cadrul S.C. Carfil S.A. Brasov revine Directorului General care urmareste:

- Concentrarea tuturor resurselor in vederea prevenirii riscurilor majore. - Identificarea, documentarea si conducerea tuturor activitatilor care contribuie la

realizarea obiectivelor securitatii. - Stabilirea conditiilor tehnice-calitative si criteriilor de acceptare a materialelor,

echipamentelor si serviciilor utilizate. - Instituirea unui sistem de planificare si executare a reparatiilor care sa fie strans

legat de starea tehnica reala a echipamentelor si urmarirea comportarii in exploatare a acestora; corelarea obiectivelor de asigurare a securitatii cu alte obiective si asigurarea bugetului necesar pentru realizarea acestora.

- Modernizarea si retehnologizarea instalatiilor existente cu implementarea celor mai bune tehnici de prevenire a accidentelor majore.

- Crearea unei culturi a securitatii la nivelul societatii. - Incurajarea angajatilor de a semnala problemele care apar in vederea prevenirii

accidentelor majore. - Stabilirea si alocarea resurselor umane si materiale necesare atingerii obiectivelor. - Cresterea gradului de calificare profesionala a personalului. - Constientizarea si asumarea responsabilitatii fiecarui angajat pentru securitatea

muncii sale si in ceea ce priveste atingerea obiectivelor de securitate. - Motivarea personalului pentru realizarea securitatii. - Realizarea obiectivelor securitatii prin stabilirea atributiilor, responsabilitatilor si

competentelor persoanelor implicate in aceste activitati. - Inregistrarea, evidenta, prelucrarea statistica a tuturor evenimentelor de securitate

si analizarea lor.

8





OBIECTIVELE GLOBALE ALE SOCIETATII SI PRINCIPIILE DE ACTIUNE referitoare la controlul asupra pericolelor de accident major de pe amplasamentul Depozitului RM de stoc Vladeni. ► prevenirea aparitiei:

- incidentelor generate de conditii anormale de lucru; - accidentelor generate de incendii sau explozii; - accidentelor generate de dezastre;

Obiective in vederea prevenirii accidentelor majore: - numarul de incidente generate de conditii anormale de lucru sub 5 % anual; - numarul de accidente generate de incendii sau explozii 0 % anual.

► cresterea satisfactiei vecinilor si comunitatii locale referitoare la performantele unitatii Carfil – Depozitul RM de stoc Vladeni privind securitatea mediului si a comunitatii locale; ► claritatea rolurilor si responsabilitatilor pentru toate persoanele implicate in gestiunea pericolelor majore si identificarea necesitatilor de instruire pentru a mentine si imbunatati nivelul de competenta; ► identificarea si evaluarea sistematica a riscurilor ce rezulta din pericolele de accidente majore aferente ariei de activitate a unitatii; ► implementarea procedurilor si instructiunilor de lucru pentru a asigura o operare in conditii de siguranta; ► realizarea planurilor pentru situatii de urgenta pentru pericolele de accidente majore identificate, precum si testarea lor periodica pentru a le monitoriza eficienta si a mentine nivelul de pregatire a personalului; ► implementarea procedurii de gestiune a schimbarii pentru a controla modificarile aparute in operatiile curente si a asigura analiza si evaluarea tuturor schimbarilor majore; ► investigarea tuturor accidentelor si aproape-accidentelor (near-miss) ce au consecinte potentiale sau actuale semnificative, urmata de comunicarea informatiei tuturor celor interesati; ► monitorizarea sistematica la toate nivelurile organizatiei pentru a masura eficienta

Sistemului de Management al Securitatii si auditarea performantelor fata de obiective. Atingerea obiectivelor se realizeaza prin:

• Cresterea securitatii tehnice a instalatiilor prin marirea fiabilitatii si asigurarea

securitatii in exploatare a echipamentelor tehnice;

• Crearea si realizarea efectiva a unui sistem de control pentru respectarea cerintelor

securitatii tehnice si monitorizarea proceselor din societate;

• Protejarea sanatatii si asigurarea securitatii personalului societatii, precum si a societatilor ce functioneaza in vecinatate, a populatiei care locuieste in zona de influenta a activitatii;

• Infiintarea, dezvoltarea si consolidarea structurilor cu rol in implementarea prevederilor legislative privind prevenirea accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase;

• Asigurarea transparentei si informarii publice asupra politicii si actiunilor societatii in

acest domeniu; • Stabilirea responsabilitatilor pe scara ierarhica; • Instruirea si implicarea corespunzatoare a personalului, in vederea realizarii

obiectivelor politicii sale de prevenire a accidentelor majore.

9





I.A.2. Principiile de actiune referitoare la controlul asupra pericolelor de

accident major PRINCIPIILE DE ACTIUNE referitoare la controlul asupra pericolelor de accident major de pe amplasamentul S.C. Carfil S.A. Brasov sunt urmatoarele: ►infaptuirea politicii in domeniul securitatii prin:

o respectarea cerintelor legislatiei, normativelor care reglementeaza activitatea societatilor cu profil pirotehnic in domeniul protectiei mediului, securitatii tehnice, sanatatii in munca si apararea impotriva incendiilor;

o adoptarea masurilor preventive pentru evitarea aparitiei situatiilor de avarii, intelegand ca orice activitate productiva a societatii, propusa sau realizata, poate prezenta un potential pericol;

o evaluarea riscurilor de accidentare, imbolnavire profesionala, incendiu, asigurarea si controlul consecvent al masurilor pentru reducerea acestor riscuri;

o stabilirea prioritatilor in domeniul securitatii, sanatatii in munca, apararii impotriva incendiilor, protectiei mediului, implementarea normativelor in cadrul societatii;

o asigurarea calitatii in efectuarea lucrarilor de reparatii, expertize, modernizari in cadrul societatii, pentru obiectivele aflate in functiune sau obiectivele repuse in functiune;

o cooptarea intregului personal al societatii la activitatea de securitate, sanatate in munca, apararea impotriva incendiilor, protectia mediului, la economisirea resurselor, implementarea masurilor stimulative, precum si instruirea, formarea angajatilor societatii in domeniile mentionate;

o informarea periodica si sustinerea unui dialog deschis in domeniul securitatii tehnice, apararii impotriva incendiilor, protectiei mediului, cu toate partile interesate de activitatea desfasurata in societate;

o imbunatatirea continua a politicii societatii in domeniul securitatii, sanatatii in munca, apararii impotriva incendiilor, protectiei mediului, prin analiza si masuri corespunzatoare

►asigurarea resurselor umane pentru activitatile de gestionare, manipulare, mentenanta, paza, PSI; ►asigurarea resurselor materiale necesare pentru activitatile de gestionare, manipulare, mentenanta, paza, PSI; ►identificarea situatiilor generatoare de poluare accidentala cum ar fi:

• executarea unor operatii cu grad ridicat de risc; • disfunctii datorate factorului uman; • disfunctii datorate organizarii defectuoase a activitatilor desfasurate; • disfunctii datorate incompetentei si lipsei de informare; • alte cauze externe.

►elaborarea planurilor pentru situatii de urgenta, PSI, paza; - dotarea corespunzatoare cu sisteme de prevenire si stingere a incendiilor si

sisteme de protectie si paza; ►investigarea accidentelor produse, analizarea datelor din punct de vedere al eficacitatii si eficientei sistemului de securitate; ►cresterea securitatii tehnice a instalatiilor prin marirea fiabilitatii si asigurarea securitatii in exploatare a echipamentelor tehnice; ►crearea si realizarea efectiva a unui sistem de control pentru respectarea cerintelor

securitatii tehnice si monitorizarea proceselor din societate;

10





►crearea conditiilor cu privire la functionarea stabila si dezvoltarea societatii prin

asigurarea corespunzatoare impotriva riscurilor, prin eliberarea pierderilor neplanificate,

cauzate de deficiente de productie si accidente industriale. Scopul sistemului de management al securitatii este de a pune in aplicare politica de securitate pentru prevenirea incidentelor si limitarea efectelor acestora prin urmatoarele

directii de actiune: • realizarea organigramei prin care sunt stabilite subordonarile si actul decizional; • stabilirea prin ROF (regulament de organizare si functionare) si RI (regulament

intern) a domeniilor de responsabilitate, sarcinilor, atributiilor si responsabilitatilor pe

fiecare structura de personal; • stabilirea responsabilitatilor in raport cu indeplinirea cerintelor reglementarilor legale

si tehnice; • stabilirea personalului implicat, pe toate nivelele organizatiei; • realizarea fiselor posturilor pentru toate categoriile de personal; • informarea fiecarei persone la angajare si pe timpul executarii procesului de munca

asupra riscurilor la care sunt expuse la locul de munca si asupra masurilor de prevenire necesare;

• scolarizarea personalului in vederea insusirii deprinderilor si cunostintelor pentru

activitatea de pirotehnician; • confirmarea scolarizarii printr-o dovada de participare; • evaluarea anuala a personalului; • efectuarea instruirii in domeniul sigurantei a tuturor angajatilor se face atunci cand

apar modificari esentiale la instalatii; • instruirea tuturor angajatilor asupra riscurilor (la care sunt expusi) si a

comportamentului operational care sa duca la diminuarea, la maximum posibil, a erorilor umane in activitatea desfasurata;

• instruirea zilnica a salariatilor care produc, manipuleaza, transporta substante

periculoase;

• efectuarea instruirilor in domeniul securitatii, sanatatii muncii si a situatiilor de urgenta in baza tematicii si graficului de instruire, se face intregului personal care manipuleaza substante periculoase;

• efectuarea examenelor medicale periodice, neuropsihice si a testarii aptitudinilor

profesionale; • verificarea deprinderilor si cunostintelor prin testari psihologice si teste grila; • stabilirea regulilor generale de acces si de comportament a angajatilor in

incidentele pirotehnice si a unor consemne de securitate care sa dicteze in fiecare caz in parte – ce trebuie facut si ce nu trebuie facut;

• stabilirea unor consemne particulare de securitate care trebuie sa cuprinda reguli

de securitate specifice fiecarei activitati pirotehnice; • cerintele de urmat in cazul producerii unui accident pirotehnic; • conduita de urmat in caz de accident si in particular in caz de incendiu; • Efectuarea tuturor activitatilor pirotehnice numai de catre angajati caracterizati prin:

Competenta – Disciplina, Vigilenta – Calm, Spirit de securitate – “Lipsa

spiritului de bravada”. Pericolul trebuie considerat intodeauna prezent.

I.B. Sistemul de management al securitatii

11





Sistemul de management al securitatii cuprinde acea parte a sistemului general de management care include structura organizatorica, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si resursele pentru determinarea si punerea in practica a politicii de prevenire a accidentelor majore. Sistemul de management al Securitatii al unitatii Carfil se aplica la toate nivele de

activitate operationala si de conducere in cadrul Carfil S.A.. Acesta include si activitatile

desfasurate de contractorii care opereaza exclusiv pe baza de contract cu Carfil S.A.. Figura I.B - Modelul Sistemului de Management al Securitatii

Angajamentul conducerii

Poitica si obiective

strategice Organizare, Responsabilitati Resurse, Standarde si Doc.

Procesul de Management al

riscurilor si efectelor

Planificare si Proceduri

Implementare

Audit

Analiza Management

Actiuni Corective

Monitorizare

Actiuni Corective si

imbunatatiri Actiuni Corective

Imbunatatiri

Reprezentantilor conducerii le revine responsabilitatea privind asigurarea conditiilor care sa inlesneasca operarea eficienta a managementului sistemului securitatii. Reprezentantilor conducerii care supervizeaza activitatea de teren, precum si managerilor responsabili cu activitatile de „nivel critic”, le revine responsabilitatea de a asigura reducerea numarului de situatii de risc. Directorului General al companiei ii revine intreaga raspundere in ceea ce priveste Sistemul de Management al securitatii, iar implementarea acestui sistem reprezinta o responsabilitate esentiala a Directorului General. Structura de interconectare a intalnirilor pe teme de securitate asigura eficienta transmiterii atat pe verticala, cat si pe orizontala a informatiilor, de la reprezentantii conducerii catre angajati si invers, prin feedback-ul provenit de la acestia. Pe langa aceasta, buletinele interne, informarile, inregistrarile video, concursurile, afiseIe

vor fi valorificate la maximum pentru a constientiza importanta prevenirii accidentelor

majore si pentru a mentine la nivel inalt calitatea activitatii de prevenire. Principiile de actiune referitoare la controlul asupra pericolelor de accident major

Indeplinirea scopurilor prezentate se realizeaza prin infaptuirea politicii in domeniul securitatii astfel:

- respectarea cerintelor legislatiei, normativelor care reglementeaza activitatea

societatilor cu profil pirotehnic in domeniul protectiei mediului, securitatii tehnice,

12





sanatatii in munca si apararea impotriva incendiilor; - adoptarea masurilor preventive pentru evitarea aparitiei situatiilor de avarii; - evaluarea riscurilor de accidentare, imbolnavire profesionala, incendiu, asigurarea

si controlul consecvent al masurilor pentru reducerea acestor riscuri; - stabilirea prioritatilor in domeniul securitatii, sanatatii in munca, apararii impotriva

incendiilor, protectiei mediului, implementarea normativelor in cadrul societatii; - asigurarea calitatii in efectuarea lucrarilor de reparatii, expertize, modernizari in

cadrul societatii, pentru obiectivele aflate in functiune sau obiectivele repuse in functiune;

- cooptarea intregului personal al societatii la activitatea de securitate, sanatate in munca, apararea impotriva incendiilor, protectia mediului, la economisirea resurselor, implementarea masurilor stimulative, precum si instruirea, formarea angajatilor societatii in domeniile mentionate;

- informarea periodica si sustinerea unui dialog deschis in domeniul securitatii tehnice, apararii impotriva incendiilor, protectiei mediului, cu toate partile interesate de activitatea desfasurata in societate;

- imbunatatirea continua a politicii societatii in domeniul securitatii, sanatatii in

munca, apararii impotriva incendiilor, protectiei mediului, prin analiza si masuri

corespunzatoare.

I.B.1.Organizare si personal

▪ prin organigrama sunt stabilite subordonarile si actul decizional; ▪ prin ROF (regulament de organizare si functionare) si RI (regulament intern)

sunt stabilite: domeniile de responsabilitate, sarcinile, atributiile si responsabilitatile pe fiecare structura de personal. In S.C. Carfil S.A. Brasov – Depozitul RM de stoc Vladeni, prin organele de conducere,

serviciile specializate si aplicarea recomandarilor/cerintelor din actele legislative si

normative se realizeaza intreg complexul de actiuni privind asigurarea securitatii tehnice,

sanatatii in munca, apararea impotriva incendiilor, protectiei muncii si protectiei mediului.

I.B.1.1. Responsabilitati privind prevenirea producerii accidentelor majore

Managementul de varf elaboreaza si face cunoscuta angajatilor sai politica proprie

privind prevenirea accidentelor majore. Managementul de varf are urmatoarele obligatii in domeniul securitatii:

- sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor accidentelor majore; - sa decida asupra masurilor de protectie care trebuiesc luate si, dupa caz, asupra

echipamentului de protectie care trebuie utilizat; - sa tina evidenta incidentelor si a accidentelor; - sa elaboreze pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile

legale rapoarte privind accidentele majore. - sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a

echipamentelor de munca, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor;

- sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice,

sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il

13





aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii; - sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le

revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;

- sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor;

- sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe;

- sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea in munca;

- sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare;

- sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica;

- sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii;

- sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific; - sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de

protectie, a aparaturii de masura si control; - sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea

lucratorilor; - sa asigure echipamente individuale de protectie.

Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca (CSSM) este organizat la nivelul S.C. CARFIL S.A. in conformitate cu prevederile Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, aprobate cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1425/2006. Comitetul de securitate si sanatate este numit prin decizie a Directorului general (Decizia nr. 16/2008) si functioneaza in baza regulamentului de organizare si functionare propriu, avand in principal urmatoarele atributii: a) analizeaza si face propuneri privind politica de securitate si sanatate in munca si

planul de prevenire si protectie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare si functionare; b) urmareste realizarea planului de prevenire si protectie, inclusiv alocarea mijloacelor

necesare realizarii prevederilor lui si eficienta acestora; c) analizeaza introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luand in

considerare consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, si face propuneri in situatia constatarii anumitor deficiente; d) analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea accidentelor de munca si a

imbolnavirilor profesionale, precum si pentru imbunatatirea conditiilor de munca si propune

introducerea acestora in planul de prevenire si protectie;

14





e) analizeaza cauzele producerii accidentelor de munca, imbolnavirilor profesionale si

evenimentelor produse si poate propune masuri tehnice in completarea masurilor dispuse in urma cercetarii; f) efectueaza verificari proprii privind aplicarea instructiunilor proprii si a celor de lucru

si face un raport scris privind constatarile facute; g) dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate si sanatate in munca de

catre directorul general cel putin o data pe an, cu privire la situatia securitatii si sanatatii in

munca, la actiunile care au fost intreprinse si la eficienta acestora in anul incheiat, precum

si propunerile pentru planul de prevenire si protectie ce se va realiza in anul urmator. Compartimentul Protectia Mediului are urmatoarele atributiuni:

- colaboreaza cu alte structuri ale societatii la punerea in practica a politicii societatii si a principalelor obiective cu privire la siguranta activitatii;

- controleaza respectarea neconditionata a prevederilor legislatiei de mediu in cadrul

societatii. S.C. CARFIL S.A. a incheiat un contract de prestari servicii cu un Serviciu extern abilitat

conform prevederilor legale, in vederea organizarii si asigurarii activitatii de prevenire si

protectie. Atributiile Serviciului extern de prevenire si protectie sunt urmatoarele:

a. identificarea pericolelor pentru fiecare componenta a sistemului de munca; b. elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie; c. elaborarea si colaborarea la elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea

si/sau aplicarea reglementarilor de securitate tinand seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii;

d. propunerea atributiilor si raspunderilor in domeniul securitatii ce revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se consemneaza in fisa postului, cu aprobarea angajatorului;

e. verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie, precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin in domeniul securitatii stabilite prin fisa postului;

f. intocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;

g. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca, asigurarea informarii si instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca si verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite;

h. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul unitatii; i. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca,

stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca;

j. evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica, pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor;

k. informarea angajatorului, in scris, asupra deficientelor constatate in timpul controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de prevenire si protectie;

l. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute de

normele metodologice;

15





m. propunerea de sanctiuni pentru lucratori, in cazul neindeplinirii atributiilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;

n. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea in munca la incheierea contractelor de prestari de servicii cu alti angajatori, inclusiv la cele incheiate cu angajatori straini;

o. intocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati;

p. obtinerea, avizarea si reavizarea anuala a autorizatiilor impuse de Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, pentru activitatile de producere, preparare,

detinere, depozitare, transport, comercializare si folosire materii explozive. Responsabilitatile angajatilor, indiferent de functia pe care o ocupa.

Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidente atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca. In scopul realizarii acestor obiective, lucratorii au urmatoarele obligatii:

- sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;

- sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

- sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

- sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de

munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru

securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de

protectie; Responsabilitatile angajatilor, indiferent de functia pe care o ocupa.

Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidente atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca. In scopul realizarii acestor obiective, lucratorii au urmatoarele obligatii:

- sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;

- sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

- sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

- sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de

munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru

securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de

16





protectie;

Serviciul de paza si protectie a obiectivului (intern si extern) S.C. CARFIL S.A. are serviciu propriu de paza si protectie cu personal angajat inarmat in conformitate cu prevederile Legii 333/2003. Serviciul extern de paza si protectie a obiectivului este asigurat de o firma de paza si

protectie autorizata pentru posturile inarmate de pe perimetru. S-a realizat Planul de paza avizat de Inspectoratul de Politie al judetului Brasov – Serviciul Politiei de Ordine Publica, intocmit in conformitate cu prevederile Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor, si protectia persoanelor. Posturile de paza fixe si mobile, sunt prevazute in Planul de Paza al S.C. CARFIL S.A. Posturile de paza sunt create cu scopul de a preveni si combate urmatoarele situatii posibile, de natura sa impiedice buna desfasurare a activitatii specifice sau care pot sa aduca atingere proprietatii private, dupa cum urmeaza:

- patrunderea persoanelor straine in interiorul obiectivului; - sustragerea de bunuri, valori si documente; - agresarea salariatilor societatii; - tulburarea ordinii si linistii de catre persoane straine obiectivului; - actiuni de sabotaj.

Pentru restrictionarea patrunderii neavizate in incinta obiectivului, perimetrul societatii este imprejmuit cu doua randuri de gard, gard de beton si sarma ghimpata, poarta de acces fiind prevazuta cu sistem de inchidere. Poarta de acces si perimetrul sunt supravegheate cu sistem video cu circuit inchis, cu monitor instalat la camera ofiţerului de serviciu. Pe perimetrul amplasamentului sunt prevazute gherete de paza cu personal inarmat. Personalul de paza din posturile fixe asigura si inspectia zonei adiacente si a cladirilor din zona de arondare. Posturile au in dotare urmatoarele materiale:

- echipament de protectie; - telefon mobil; - spray iritant - lacrimogen; - lanterna; - arma de foc

Personalul de paza actioneaza conform consemnului general si particular al postului din planul de paza, detaliate pentru fiecare tip de eveniment: incendiu, explozie, calamitati; atac neinarmat; atac armat; descoperirea unor colete abandonate sau cu continut suspect; sustragere de bunuri; acces si circulatie. In cazul unor evenimente deosebite personalul de paza anunta urmatoarele organe competente:

- directorul societaţii sau inlocuitorul acestuia; - seful Serviciului Structura de Securitate-Paza; - organele de politie locale.

Paza transferurilor si a transporturilor de materii explozive cu destinatie militara pe teritoriul Romaniei se asigura de catre unitatile Ministerului Administratiei si Internelor cu efective de jandarmi. In scopul asigurarii serviciului de paza si protectie a transporturilor speciale de materiale

exploziv pe cale rutiera, societatea are incheiat un contractul de prestari servicii cu

Inspectoratul de Jandarmi Judetean Brasov.

17





Contractul este incheiat in conditiile prevazute in planul de paza intocmit de inspectorul sef al I.J.J. Brasov si reprezentantul unitatii, si in conformitate cu Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor, protectia persoanelor si paza bunurilor si valorilor detinute, Legea 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane, Legea 17/1996 privind regimul armelor si munitiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea 262/2005 privind regimul materiilor explozive si alte normative specifice in vigoare. Obiectul contractului il constitue:

- asigurarea pazei si protectiei transporturilor speciale de materiale explozive pe cale rutiera cu efective de jandarmi;

- transporturile in traficul de import vor fi asigurate cu paza de la statia de intrare in tara pana la statia de destinatie;

- transporturile speciale de materiale explozive vor fi asigurate cu paza de la statia de incarcare pana la statia de destinatie;

- transporturile in traficul de export vor fi asigurate cu paza de la statia de expediere

pana la statia de iesire din tara.

I.B.1.2. Descrierea resurselor mobilizabile interne si externe in caz de accident

major Structura pentru situatii de urgenta Structura de interventie pentru situatii de urgenta este integrata in organigrama societatii,

atributiile personalului fiind stipulate in fisele posturilor.

Figura I.B.1.2. Structura pentru situatii de urgenta

18





CELULA PENTRU SITUATII DE URGENTA OFITER DE

DIRECTOR Colectiv specialisti

SERVICIU

SEFUL DE SCHIMB, personalul tehnic din subordine

Centrul operativ cu activitate temporara

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA

Compartiment Formatie de interventie, salvare si

de prevenire prim ajutor

Grupe de interventie Echipe specializate

Gru

pa

de

po

mp

ieri

Gru

pa

su

po

rt l

og

isti

c

*Ec

hip

a p

iro

teh

nic

a

Ec

hip

a i

ns

tiin

tare

- a

larm

are

Aju

tor

exte

rn 1

12 B

raso

v

Nota: * Tinand seama de personalul angajat, existent pe amplasament (la Vladeni sunt 19 persoane, 15 din ei sunt pompieri; din celelalte 4 persoane ramase 2 fac numai sch. I), Echipa pirotehnica va fi constituita din personal calificat de la sediul Carfil Brasov, iar echipa de salvare – prim ajutor va fi formata din ajutorul extern, respectiv echipa de interventie 112 Brasov. Structura de interventie pentru situatii de urgenta este aprobata, este integrata in

organigrama societatii, atributiile personalului fiind stipulate in fisele posturilor. Celula pentru situatii de urgenta – colectiv constituit din factori de decizie din

conducerea societatii (Directorul uzinei, Colectiv de specialisti) cu responsabilitati directe

19





in coordonarea masurilor de limitare si inlaturare a consecintelor unei situatii de urgenta. Celula pentru situatii de urgenta este responsabila cu: − organizarea si pregatirea personalului pentru a asigura raspunsul la urgenta in

interiorul amplasamentului; − luarea deciziilor initiale despre tipul de raspuns care va fi acordat situatiei specifice de

urgenta creata, realizand incadrarea in nivelul de urgenta si evaluand resursele

necesare interventiei. Atributiile Presedintelui Celulei pentru situatii de urgenta/loctiitorului

a) In timpul functionarii normale a depozitului: 1. Asigura obtinerea tuturor avizelor si autorizatiilor de functionare a societatii conform

prevederilor legale in vigoare. 2. Asigura intocmirea Planului de Urgenta Interna al intreprinderii si completarea acestuia

cu modificarile necesare dupa fiecare exercitiu. 3. Asigura resursele necesare pentru instruire si echipamentele pentru interventie in

cazul situatiilor de urgenta. 4. Verifica instruirea componentelor sistemului de management al situatiilor de urgenta si

conduce efectuarea exercitiilor de alarma in caz de urgenta conform graficului pe care il aproba anual.

5. Asigura luarea masurilor de ordin tehnic si organizatoric pentru asigurarea evitarii producerii accidentelor majore in obiectiv conform Politicii de evitare a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase.

6. Asigura capacitatea corespunzatoare de interventie in cazul situatiilor de urgenta. b) In cazul declansarii situatiilor de urgenta, impreuna cu membrii Celulei pentru

situatii de urgenta: 1. Identifica locul avariei, evenimentului aparut si natura substantei periculoase. 2. Solicita informatii de la Dispecer date despre accident 3. Stabileste pe baza Planului de urgenta interna:

- Cantitatea de substanta toxica implicata in accident; - Cantitatea de explozivi detonata; - Lungimea zonei afectate; - Obiectivele afectate, consecintele problemelor aparute.

4. In functie de datele de mai sus: - Dispune declansarea alarmei de urgenta; - Stabileste tipul de alarma.

5. Dispune alarmarea unitatilor si localitatilor invecinate, colaborand cu organele locale si cu Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

6. Dirijeaza evacuarea personalului afectat, indicand directia de evacuare si locurile de refugiu a celor evacuati.

7. Analizeaza situatia creata si in functie de durata si pericolul evenimentului respectiv, dispune oprirea, totala sau partiala, a instalatiilor.

8. Comunica autoritatilor judetene si autoritatilor locale situatia aparuta si in caz de

necesitate solicita forte suplimentare pentru limitarea efectelor si consecintelor

evenimentelor periculoase. Centrul operativ cu activitate temporara (Seful de schimb si personalul tehnic din

schimb) - Reprezinta colectivul de analiza si decizie cu responsabilitati in coordonarea

actiunilor de interventie din sectorul propriu.

20





Este formatiunea responsabila cu actiunile indeplinite la locul accidentului, coordonarea unitara a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie, coordoneaza echipele de raspuns la urgenta si comunicarea cu cei din afara locului accidentului. Este condusa de un comandant desemnat de Celula pentru situatii de urgenta. Functia de Comandant al incidentului este temporara si se ocupa numai pe timpul situatiilor de urgenta. Atributiile centrului operativ cu activitate temporara

Atributii principale: - Centralizeaza si transmite operativ date si informatii privind aparitia si evolutia starilor

potential generatoare de situatii de urgenta in zona de competenta administrativ-teritoriala si invecinata;

- Monitorizeaza situatiile de urgenta produse pe amplasamentul unitatii si informeaza despre evolutia acestora;

- Asigura transmiterea operativa a hotararilor si dispozitiilor de interventie a fortelor si mijloacelor proprii sau cele sosite in sprijin;

- Asigura mentinerea legaturilor de comunicatii cu autoritatiile implicate in managementul situatiilor de urgenta (ISU, Garda de Mediu, Agentia pentru Protectia Mediului), Institutii Publice, Operatori Economici vecini, populatie;

- Gestioneaza baza de date referitoare la situatii de urgenta. Atributii specifice: - Intocmesc informari periodice privind situatia operativa sau stadiul indeplinirii

hotararilor adoptate; - Raporteaza situatia Directorului general / sefului Serviciului privat pentru situatii de

urgenta si asteapta dispozitia de a introduce semnalul de alarma corespunzator clasei de urgenta B sau C;

- Alarmeaza din dispozitia Directorului general, daca este cazul, operatorii economici din zona conform schemei de instiintare;

- Se informeaza despre situatia meteorologica si raporteaza celulei de urgenta; - Traseaza pe harta zona de actiune a detonatiei/deflagratiei sau zonele afectate de

eliberarile de substante periculoase; - Alarmeaza dispensarul medical al unitatii si /sau spitalul jud. Brasov; - Dispune la posturile de paza, interzicerea accesului in unitate, cu exceptia celor care

actioneaza in cadrul alarmei de urgenta; - Dispune, dupa caz, centralei telefonice intreruperea tuturor convorbirilor si solicita

legatura directa cu unitatile invecinate. Dispecerat – Ofiterul de serviciu Are rol determinant in gestionarea apelurilor de urgenta si de transmitere a mesajelor de

instiintare. Serviciul privat pentru situatii de urgenta extern este asigurat prin contract de

colaborare cu o societate autorizata in domeniu si este reprezentat prin consultanta in

domeniu situatiilor de urgenta prin dl. Incze Mihai. Serviciul privat pentru situatii de urgenta se constituie in cadrul operatorilor economici (conform Ordin nr. 158/2007), ca serviciu propriu. Serviciul privat isi indeplineste atributiile legale intr-un sector de competenta stabilit cu avizul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de urgenta. Cuprinde:

21





Compartimentul de prevenire:

Are atributii in: organizarea si desfasurarea activitatii specifice de prevenire a situatiilor de

urgenta; participa la identificarea, inregistrarea si evaluarea tipurilor de risc si a factorilor

determinanti ai acestora. Este format din cadrul tehnic PSI si inspector protectie civila. Formatiunile de interventie, salvare si prim ajutor

Sunt alcatuite din: - grupa de pompieri; - grupa suport logistic; - echipa de instiintare – alarmare; - echipa de salvare si prim ajutor –ajutor extern 112 Brasov - echipa pirotehnica – specialisti din cadru sediului Carfil Brasov.

Organizarea grupelor de interventie

Grupa de pompieri – Este constituita pe perioada celor trei schimburi de lucru, din: pompierul sef grupa – si doi servanti. Actiunea pe care o desfasoara: Intervine cu motopompa din dotare si / sau pune in functiune instalatiile de stropire cu apa, pentru racirea magaziilor sau a sectiei de productie. Se lucreaza 12/24 ore, cate 3 persoane pe tura.

Tabel I.B.1.2.1. Grupa de pompieri

Denumire Functia din formatie

Echipa / formatie

Tura nr. 1

sofer

servant I,

servant II

Tura nr. 2

sofer

servant I,

servant II

sofer

Tura nr. 3

servant I,

servant II

sofer

Tura nr. 4 servant I,

servant II

sofer

Tura nr. 5 servant I,

servant II

22





Soferul deserveste motopompa, ajutat de servantul I si impreuna cupleaza motopompa la hidrant; in continuare servantul II intinde linia de furtun „B” cupleaza distribuitorul si cele doua furtune „C”. Servantii I si II sunt sefi de teava si actioneaza la stingerea incendiului. La motopompa

ramane soferul care mareste sau micsoreaza presiunea de apa in sistem, in functie de

cerintele sefilor de teava. Tabel I.B.1.2.2. Grupa de suport logistic

Denumire Functia in echipa Misiuni

echipa / formatie

Grupa de suport logistic sef serviciu asigura suportul logistic necesar sofer formatiunilor de interventie si personalului afectat.

Organizarea echipelor specializate Echipele de interventie din cadrul serviciului privat sunt constituite din personal angajat calificat care incadreaza autospecialele din dotarea serviciului pe functiile prezentate in decizia de constituire a serviciului privat. Atributiile specifice membrilor echipelor de interventie din cadrul serviciului privat si modul

de actionare a lor in cazul interventiilor si aplicatiilor sunt stipulate in fisa postului pentru

fiecare membru a serviciului. Tabel I.B.1.2.3. Echipa de instiintare- alarmare


echipa / formatie

Echipa de instiintare Ofiterul de Servici alarmeaza personalul sectiei alarmare Persoana desemnata de pirotehnice, autoritatile conducerea societatii pentru competente conform Planului comunicarea cu mass-media si de urgenta interna informarea publica

Tabel I.B.1.2.4. Echipa pirotehnica


echipa / formatie

Echipa pirotehnica sef echipa coordoneaza activitatea echipei

(Echipa pirotehnica este de pirotehnice

formata din personal calificat

2 echipieri inlatura pericolele legate de

disponibil la Sediul Carfil

raspandirea substantelor

Brasov)

explozive sau se implica in

limitarea pericolelor de explozie

Tabel I.B.1.2.5. Echipa de deblocare – salvare – evacuare – prim ajutor

23






echipa / formatie

Echipa de deblocare – Deblocheaza personalul prins salvare – evacuare – prim sub daramaturi, acorda primul ajutor (echipa deblocare – ajutor, evacueaza accidentatii din salvare – evacuare – prim zonele cu pericol ajutor extern, echipa de

interventie 112 Brasov)

Sarcinile pe formatiuni Sarcinile grupei suport logistic Membrii grupei suport logistic vor fi disponibili pe amplasament pentru a raspunde situatiilor de urgenta, asigurand suportul logistic necesar formatiunilor de interventie si personalului afectat. Sarcinile echipei de instiintare – alarmare Membrii echipei de instiintare – alarmare vor fi disponibili pe amplasament pentru a raspunde cerintelor de instiintare – alarmare in cazul situatiilor de urgenta. Va raspunde de informarea si asigurarea comunicatiilor cu: ▪ personalul aflat in zona de influenta a evenimentului produs; ▪ autoritatile publice; ▪ cu mass-media; ▪ cu familiile potential afectate; ▪ cu alte parti interesate. Sarcinile echipei de deblocare – salvare – evacuare – prim ajutor

- Echipa de deblocare/salvare vor actiona impreuna cu efectivele de pompieri. - Se va incerca deblocarea cailor de acces in cladiri si adaposturi si ajungerea in cel mai scurt timp la locul unde se afla persoanele blocate. - Echipa de evacuare executa transportul accidentatilor si asigura acordarea primului ajutor pana la unitatea sanitara la care sunt transportati (Spitalul Judetean Brasov). - Raporteaza Comandantului Centrului operational cu activitate temporara constatarile facute, solicitand ajutor, iar la terminarea activitatii specifice, instructiuni pentru indeplinirea altor activitati de interventie in zona calamitata. - Seful de echipa va intocmi un raport de interventie la incetarea alarmei. - Membrii echipei de evacuare trebuie sa cunoasca modul de evacuare pe tipuri de urgenta, stabilite in conformitate cu Planul de urgenta interna. - Procedeaza la evacuarea personalului sau a bunurilor la dispozitia Comandantului Centrului operational cu activitate temporara. - Colaboreaza cu personalul autorizat in vederea controlarii accesului si iesirii din unitate, cu echipa de salvatori. - Evacuarea se va efectua pe caile de evacuare indicate clar prin semne vizibile. - Comunica informatiile privind rutele de urmat pentru cei ce parasesc locurile de munca, locurile de adunare, folosind un sistem de adresare prin voce. - Pentru stabilirea cailor de evacuare va urmari situatia meteorologica pe amplasament (in special directia si viteza vantului). - Va executa evacuarea diferentiat in functie de tipul de urgenta stabilit.

• Nu se va executa evacuarea in caz de urgenta clasa A. • Pentru clasa de urgenta B – toti angajatii trebuie sa ajunga cat mai

repede la locurile de munca, vizitatorii, personalul subcontractorilor vor

24





trebui sa paraseasca locurile in care se afla si sa se indrepte spre locurile de adunare in vederea primirii informatiilor necesare.

In functie de evolutia situatiei, Comandantul Centrului operational cu activitate temporara poate decide evacuarea partiala sau totala (pe amplasament ramanand numai echipele de interventie).

• Pentru clasa de urgenta C – toti angajatii trebuie sa ajunga cat mai repede la locurile de munca, vizitatorii, personalul subcontractorilor vor trebui sa paraseasca locurile in care se afla si sa se indrepte spre locurile de adunare stabilite in vederea primirii informatiilor necesare.

- Dupa evacuare, se va verifica daca sunt victime sau persoane care, datorita panicii sau altor cauze nu au parasit locul de munca. - Pentru sprijinirea evacuarii cu mijloace auto, au prioritate: sectia in care s-a produs evenimentul si sectoarele vecine afectate. - Transportul auto este interzis in zona afectata de deflagratie/detonatie sau zona contaminata cu substante toxice.

Sarcinile echipei pirotehnice - La declansarea alarmei, echipa de interventie pirotehnica isi verifica si pregateste

echipamentul de protectie si cel de interventie, apoi se deplaseaza la locul de adunare stabilit in plan si asteapta dispozitiile Comandantului Centrului operational cu activitate temporara.

- Efectueaza operatii necesare de izolare a sursei de pericol. - Membrii echipei pirotehnice vor fi disponibili pe amplasament pentru a raspunde

situatiilor care implica accidentele cu substante explozive, inlaturand pericolele legate de raspandirea sau limitarea pericolelor de explozie.

- In functie de situatia creata solicita si alte materiale, scule, dispozitive ajutatoare pentru interventie operativa.

- Raporteaza Comandantului Centrului operational cu activitate temporara aparitia de situatii deosebite cu pericol de extindere a zonelor afectate.

- Dupa terminarea sarcinilor de limitare si izolare a focarului/zonei afectate si in cazul in care mijlocele de protectie nu mai asigura securitatea personala, Comandantul Centrului operational cu activitate temporara va dispune incetarea activitatii de interventie.

EVACUAREA echipelor de interventie se va face in urmatoarele cazuri: - La terminarea interventiei, dispusa de Presedintele Celulei pentru situatii de urgenta. - Atunci cand viata unuia sau mai multor membrii ai echipei este in pericol. - Evacuarea echipelor de interventie se va face pe traseele de evacuare stabilite in

prealabil. - Fiecare loc de munca al unitatii este prevazut cu o schema de evacuare a personalului.

I.B.2. Proceduri de identificare si evaluare a pericolelor majore care

decurg din operarea normala si anormala precum si determinarea

probabilitatii producerii si gravitatii acestora Faza de functionare normala Desfasurarea unui proces de fabricatie corespunzator se monitorizeaza prin masurari

continue a parametrilor si inspectii regulate efectuate de persoanele responsabile din

intreprindere (compartimentul prevenire). Abaterile de la desfasurarea corespunzatoare a

procesului vor fi consemnate si analizate.

25





La intervale regulate, au loc discutii in care se abordeaza problemele curente privind siguranta. In plus, au loc regulat convorbiri si inspectii in unitatile organizatorice respective. Pe langa subiectele de discutie generale, se au in vedere aici si chestiuni legate de protectia sanatatii, siguranta, paza contra incendiilor si protectia mediului. Noile instructiuni de exploatare, respectiv cele modificate, sunt aduse la cunostinta tuturor angajatilor prin cursuri de scolarizare si instructaje si pot fi oricand consultate. La intervale neregulate, au loc, de mai multe ori pe an, controale interne efectuate de personal propriu din cadrul Serviciului Intern de Securitate si Sanatate in munca, cadru tehnic PSI , control audit intern, Inspectoratul Teritorial de Munca, autoritatea de gospodarire a apelor, Agentia pentru Protectia Mediului, Garda de Mediu, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţa. Determinarea abaterilor de la functionarea normala, respectiv a defectiunilor aparute in cadrul acesteia, precum si stabilirea tuturor masurilor necesare pentru revenirea la functionarea normala si limitarea efectelor avariilor, sunt realizate in analiza pericolelor. In prezent la nivel de fabrica, au loc evaluarile de riscuri la toate locurile de munca, dupa sistemul existent . La nivel de fabrica exista implementata instructiunea privind pregatirea pentru categorii de

situatiile de urgenta, care reglementeaza masurile tehnice, organizatorice, de securitate si

protectia mediului. Faza de functionare anormala

Orice situatie de functionare in afara parametrilor de lucru stabiliti poate fi generatoare de situatii de urgenta. In acest caz se iau masurile stabilite prin regulamentele care trebuie sa existe la nivelul fiecarei instalatii sau cele specificate in instructiunile afisate la locurile de munca si se instiinteaza seful ierarhic. Opririle instalatiilor precum si repornirea lor trebuie sa fie reglementate de aceleasi regulamente de functionare. In caz de avarie, masurile de prevenire de interventie sunt prevazute in Regulamentul de

functionare a instalatiei, Instructiunile de lucru si Instructiunile securitate si sanatate in

munca si situatii de urgenta. Stabilirea pericolelor Pe baza documentelor de proiectare si incidentelor sau accidentelor petrecute de-a lungul anilor s-au stabilit, zonele cu pericolele probabile care au fost incluse in documentatiile de protectie civila existente pana la aparitia noilor reglementari legale. Sistemul de management adoptat de societate: determina sistematic pericolele de accidente, in cazul functionarii conforme si in

cazul functionarii neconforme, precum si estimarea probabilitatii si gravitatii unor astfel de accidente;

determina pericolele specifice instalatiilor; analize de securitate; concepte de prevenire a accidentelor;

identifica, cerceteaza, evalueaza abaterile; ia masuri de corectare, prevenire si control a eficientei masurilor.

Evaluarea pericolelor de producere a accidentelor majore reprezinta aplicarea

documentata a Sistemului de management al securitatii pentru procesele sau activitatile

considerate cu „nivel critic” privind producerea de accidente majore. Evaluarea riscurilor

este un document in care informatia este structurata metodic pentru a descrie aspectele

relevante ale proceselor/activitatilor cu nivel critic si are ca scop asigurarea tuturor celor

implicati intr-un proces de acest tip ca:

26





politica de prevenire a producerii accidentelor majore se aplica; toate riscurile au fost identificate si evaluate; au fost luate toate masurile de prevenire si reducere a efectelor astfel incat nivelul

riscului sa fie „cel mai redus posibil”; au fost identificate deficientele si s-a intocmit un plan de actiune pentru remedierea

acestora. Evaluarea riscurilor de producere a accidentelor majore demonstreaza ca Sistemul

de management functioneaza eficient pentru a asigura desfasurarea in conditii de

siguranta a tuturor proceselor si activitatilor. Riscul este probabilitatea producerii unui efect specific, intr-o perioada sau in

circumstante precizate. Riscul este estimarea matematica a probabilitatii producerii de

pierderi umane si pagube materiale pe o perioada de referinta, intr-o zona data, pentru un

anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produsul dintre probabilitatea de producere a

fenomenului generator de pierderi umane sau pagube materiale si valoarea pagubelor

produse. Evaluarea riscului este procesul general de identificare a pericolelor, de evaluare a probabilitatii existentei si a consecintelor probabile (riscul asociat cu pericolul). In modelare sunt luate in considerare doar acele pericole cu potential de accident major. Evaluari de Risc sunt facute pentru toate activitatile sau procesele identificate cu „nivel critic” din punct de vedere al pericolului de producere a accidentelor majore. Este important ca membrii personalului implicati in activitatile pentru care se efectueaza „Evaluarea Riscurilor” sa se implice in mod activ in procesul de evaluare, deoarece acestia sunt cei care cunosc in mod direct riscurile asociate activitatii si raspund in mod direct de eficienta actiunilor desfasurate si de rezultatul final. Pentru acele pericole considerate cu potential pentru un accident major este necesar sa demonstram ca riscul este controlat in mod adecvat. Acest proces, cunoscut sub numele de controlul riscului este un proces holistic, care implica:

• Evaluarea riscului • Reducerea riscului • Planificarea raspunsului in caz de urgenta pentru reducerea

efectelor accidentului Aspectele prezentate mai sus pot fi incluse in procesul de management al riscurilor si

efectelor Figura I.B.2.1 - Procesul de Management al Riscurilor si Efectelor (PMRE) Identificare Exista posibilitatea ca persoanele, mediul sau bunurile sa fie

expuse unui potential risc ? Evaluare Care sunt cauzele si consecintele?

Cum apare lipsa controlului?

Care este riscul si se afla la cel mai mic nivel posibil? Control Pot fi eliminate cauzele?

Ce masuri de control sunt necesare?

Cat de eficiente sunt masurile de control? Remediere Pot fi diminuate posibile consecinte sau efecte?

Ce masuri de interventie sunt necesare?

Sunt potrivite si eficiente masurile de interventie?

Dupa prima etapa a Identificarii situatiilor de risc si a consecintelor, etapa Evaluarii

27





implica analiza si evaluarea riscurilor cauzelor si consecintelor conform Matricei Evaluarii Riscurilor. In etapele de Control si Recuperare sunt evaluate masurile necesare privind minimizarea riscului si a consecintelor asociate acestora. In urma efectuarii acestei analize sunt identificate ariile de imbunatatire si sunt elaborate planuri de actiune de remediere in vederea reducerii riscurilor de nivel mediu si mare pana la Nivelul cel mai Redus Posibil (NCMRP). PMRE se aplica la toate nivelele de activitate si locatiile in vederea asigurarii unei

gestionari eficiente a riscurilor pe care acestea le implica. Sunt astfel luate in consideratie: • Evaluarea riscului privind securitatea si accidentele majore; • Evaluarea impactului asupra mediului; • Personalul afectat, sau populatia afectata din afara perimetrului depozitului.

In completarea Evaluarii de risc se va urmari Matricea Evaluarii Riscului pentru evaluarea nivelului relativ de risc pentru toate activitatile incluse. Va fi intocmit un plan de actiune de remediere privind toate activitatile cu risc mediu si

crescut pentru reducerea riscurilor la un nivel cat mai scazut posibil. Figura I.B.2.2 - Propunere privind Matricea Evaluarii Riscului in cadrul societatii

Consecinte Scara Probabilitatii ------------------

Niv

el P

ers

oan

e

Acti

ve

Me

diu

AN

usec

unos

c

cazu

riin

indu

stri

e

BS

ecun

osc

cazu

riin

indu

stri

e

CC

azur

i

rare

inca

drul

com

pani

ei

DD

ecat

eva

ori p

e

anin

cadr

ulco

mpa

niei

ED

ecat

eva

ori p

e an

intr

-

oloc

atie

Gra

du

l d

e ri

sc

0 Fara raniri Fara

Fara impact

SC

AZ

UT

pagube

1 Raniri

Pagube Impact

Coordonare pentru imbunatatire

usoare nesem

usoare

continua

nificativ

Raniri

ME

DI

U

2 Pagube Masuri pentru

minor

Impact minor

reducerea

minore riscurilor

incluse

3 Raniri Pagube Impact

majore locale localizat

RID

I

CA

T

4 1 - 3 cazuri Pagube

Impact major

de deces majore

Numar mare

5 Pagube Impact

Actiuni corective imediate

de cazuri de

extinse masiv

deces

28





I.B.3. Controlul operational

Controlul operational se realizeaza prin proceduri si instructiuni de lucru, atat pentru activitatile normale cat si pentru cele anormale. Procedurile documentate si instructiunile de lucru vor fi lansate in uz pentru toate activitatile cu nivel critic de securitate. Lipsa procedurilor si a instructiunilor de lucru, nepunerea lor in practica, aplicarea deficitara de catre operatori, precum si elaborarea necorespunzatoare a procedurilor va fi considerata ca o deficienta care trebuie inclusa in Planul de Actiuni Corective. Procedurile si instructiunile de lucru vor fi elaborate clar, fara echivoc si vor indica responsabilii, metodele de lucru aplicate si, unde este cazul, standardele de performanta care trebuie atinse si criteriile care trebuie aplicate. Prin SMS se va asigura ca instructiunile de operare:

- vor fi adaptate sau reinnoite la orice modificare a proceselor de operare si a activitatilor;

- vor fi verificate si actualizate periodic prin considerarea experientei din timpul operarii, chiar si fara existenta unei modificari a proceselor sau a activitatii;

- contin in forma clara pentru toti angajatii toate informatiile necesare pentru operarea in conditii de siguranta a instalatiilor;

- sunt accesibile tuturor salariatilor. Procedurile pentru operarea in siguranta a instalatiilor si echipamentelor aflate pe amplasamentul sectiilor. Procedurile sunt intocmite pe activitati si locuri de munca si prelucrate de fiecare organizator de productie cu operatorii din formatiile de lucru, la angajare, cu ocazia instructajului periodic si de cate ori este nevoie. Anual operatorii sunt testati privind cunostintele profesionale, cunoasterea procedurilor de lucru, a normelor de SSM si SU, iar practic se fac exercitii de alarmare, cu simulari, pentru diferite situatii de urgenta. Operatorilor noi angajati, pe langa instructajele de SSM si SU, li se acorda o perioada de timp pentru acomodare, insusirea corecta a activitatilor si operatiilor pe care le au de executat, perioada in care sunt asistati de operatori cu pregatire si experienta pe activitatea respectiva si monitorizati de seful locului de munca. Procedurile sunt revizuite si reactualizate periodic, avand in vedere daca sunt schimbari

sau lucrari noi in instalatii. Controlul tehnic al echipamentelor tehnologice, electrice si de siguranta Se urmareste:

- controlul obiectivelor, a sistemelor de siguranta; - intretinerea, inspectia echipamentelor; - supravegherea termenelor de realizare a lucrarilor de intretinere planificate.

I.B.4. Managementul pentru modernizare

In vederea aplicarii conceptelor de siguranta impuse prin proiectare impreuna cu cerintele de modernizare impuse prin normativele in vigoare sunt parcurse urmatoarele etape: Planificare – modernizare

- Sunt purtate discutii asupra proiectului inca din faza de planificare, de catre I.C.P.S.P. – Buc. si S.C. Carfil S.A. prin care se determina si evalueaza pericolele

29





potentiale specifice depozitului; - Sunt stabilite domeniile/componentele depozitului care necesita o analiza mai

profunda si detaliata a pericolelor potentiale in urma rezultatelor evaluarii initiale; - Sunt efectuate analize in cadrul carora se stabilesc:

• principiile de baza pentru masurile organizatorice si tehnice, care trebuiesc

adoptate;

• masuri concrete pentru situatii cu activitate normala; • masuri concrete in cazul unor incidente; • sursele de pericole conditionate de mediul inconjurator; • aspecte ale mediului inconjurator care pot spori pericolul.

- Sunt elaborate indicatiile de lucru de baza, relevante din punct de vedere al sigurantei luandu-se in considerare componentele depozitului si indicatiile producatorului;

- Sunt verificate proiectele pentru instalatii noi de catre conducerea tehnica si de catre serviciul siguranta muncii din cadrul societatii;

- Sunt purtate discutii consultative intre S.C. Carfil S.A. si proiectant, autoritatile de autorizare si supraveghere si organizatii de experti, in cadrul carora sunt puse de acord masurile tehnice si organizatorice care trebuie luate;

- Sunt aprobate documentele conform procedurii de aprobare iar in plus, sunt examinate si de experti externi – daca este cazul;

- Reglementarile si documentele care prezinta stadiul tehnicii privind siguranta precum si documentele legale, masurile de siguranta speciale, indicatiile relevante sunt gestionate si actualizate continuu in cadrul departamentului de siguranta muncii;

- Sunt pastrate in cadrul serviciului Structura de securitate (B.D.S.) documentatia tehnica pentru depozitarea produselor de tehnica militara.

Realizare - sunt selectate firmele pentru realizarea proiectului; - sunt receptionate materialele; - sunt verificate documentele de insotire; - proiectul este executat conform documentatiei tehnice; - depozitul este verificat de catre o comisie numita prin decizie interna, inainte de

punerea in functiune. Functionare

- sunt elaborate instructiuni care stabilesc pasii de lucru pentru conditii normale si actiunile care trebuiesc efectuate in cazul unor abateri de la normal (instructiuni de lucru, instructiuni de securitate si sanatate in munca, instructiuni P.S.I.);

- sunt stabilite aptitudinile psihoprofesionale si sunt selectate prin testari psihologice personale executoare;

- sunt efectuate instruiri si scolarizari atunci cand sunt modificate instructiunile; - sunt supravegheate activitatile in timpul derularii de catre conducatorii locurilor de

munca si de catre conducere.

I.B.5. Planificarea pentru situatii de urgenta Planurile pentru situatii de urgenta pe care trebuie sa le detina societatea:

►Plan de instiintare alarmare

►Plan de evacuare in situatii de urgenta

►Plan de interventie la incendiu

30





►Plan de urgenta interna – se revizuieste impreuna cu Raportul de securitate

►Plan de combatere a poluarilor accidentale, ca parte componenta a

documentatiei de obtinere a autorizatiei de gospodarire a apelor. In cazul de fata nu este

relevant. Plan de instiintare alarmare are ca scop instiintarea, avertizarea, prealarmarea si alarmarea, si este realizat in scopul evitarii surprinderii si al luarii masurilor privind adapostirea populatiei, protectia bunurilor materiale, precum si pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer si ale actiunilor militare si care contine: - scopul si conceptia asigurarii masurilor de instiintare, avertizare alarmare; - realizarea instiintarii, avertizarii si alarmarii in diferite situatii:

• pe timpul conflictului armat; • pe timpul trecerii de la starea de pace la starea de razboi prin trepte ale mobilizarii; • pe timpul situatiilor de urgenta, diferentiat pe tipuri de riscuri si in functie de

amploarea si de intensitatea manifestarii acestora. - asigurarea actiunilor si protectia personalului:

• in cazul conflictului armat; • in situatii de urgenta.

Plan de evacuare in situatii de urgenta are ca scop masuri de protectie civila luate inainte, pe timpul sau dupa producerea unei situatii de urgenta, la declararea starii de alerta, care consta in scoaterea din zonele afectate sau potential a fi afectate, in mod organizat, a populatiei, a unor institutii publice, a operatorilor economici, a animalelor, bunurilor materiale si dispunerea lor in zone sau localitati care asigura conditii de protectie si supravietuire. Actiunile de evacuare se planifica si se organizeaza in functie de tipul de risc, avandu-se in vedere parametrii specifici ce caracterizeaza evolutia si amploarea consecinhtelor acestuia. Evacuarea se executa in baza planurilor intocmite ce contin: - scopul actiunilor de evacuare - conceptia actiunilor de evacuare: localitatile din si in care se planifica evacuarea,

institutiile publice, operatorii economici, populatia si bunurile care se evacueaza, intinerarele de evacuare, modalitatile de executare a evacuarii;

- conceptia organizarii si asigurarii activitatii de readucere a populatiei si a bunurilor materiale evacuate la restabilirea starii de normalitate in locurile care au facut obiectul masurilor de protectie;

- masurile de asigurare a actiunilor de evacuare: asigurarea mijloacelor de transport, protectia personalului, paza bunurilor, logistica evacuarii;

- organizarea conducerii si a cooperarii: centre de coordonare, cai si mijloace de

legatura, institutii cu care se coopereaza, modalitati de realizare a cooperarii, cereri si

rapoarte.

Pentru toate situatiile de urgenta, la nivelul obiectivului se elaboreaza:

- Planul de urgenta interna - Planul de interventie in caz de incendiu.

Exista o intrepatrundere intre aceste doua planuri, deoarece orice incendiu nestapanit se poate generaliza conducand la un accident major. Legatura formala dintre planificarea actiunilor de interventie in situatii de urgenta si

31





Sistemul de management al securitatii se regaseste in cadrul PMRE (procesului de management al riscurilor si efectelor). Structura actiunilor de raspuns in cazurile de urgenta este prezentata in Planurile de interventie realizate de firma, pe baza Planului de Urgenta Interna. Planurile de Urgenta Interna se refera la oricare scenariu posibil identificat in cadrul PMRE

si se aplica pentru fiecare interventie. Planul de urgenta interna este integrat intr-un sistem unitar de abordare a managementului de control al riscului de accidente majore. Obiectivele stabilite prin plan sunt specifice, masurabile si pot fi realizate operativ. Se are in vedere si necesitatea de revizuire periodica (sau ori de cate ori este necesar), tinand cont de:

- progresul cunostintelor tehnice; - experienta acumulata ca rezultat al eventualelor accidente majore produse pe

amplasament; - lectii invatate in perioada de implementare a planului de urgenta; - schimbari semnificative pe amplasament; - comportamentul uman, ca raspuns la situatiile de criza.

Planul de urgenta interna are in vedere identificarea sistematica a consecintelor oricarui accident major care poate apare si contine:

● modul cum este organizata interventia la o situatie de urgenta; ● modul de furnizare a informatiilor, alarmarea; ● posibilele urgente ce pot apare in toate scenariile de accidente majore; ● modul de coordonare si comunicare in timpul unei interventii la o situatie de urgenta; ● asigurarea resurselor necesare de catre operator, daca sistemele de interventie proprie nu sunt suficiente; ● descrierea resurselor interne si externe care pot fi mobilizate de operator pentru a limita consecintele unui accident major pentru oameni si mediu; ● modul de asigurare cu personal suficient, intr-o perioada de timp rezonabila, pentru a conduce si actiona in cadrul planului de urgenta interna; ● asigurarea echipamentului necesar pentru interventie, corespunzator scopului, disponibil in orice moment si in perfecta stare de functionare; ● asigurarea resurselor necesare pentru monitorizare in momentul producerii unui accident major; ● modul de mobilizare a serviciilor de urgenta medicala necesare in cazul

raspunsului la o situatie de urgenta. Plan de interventie la incendiu Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de activitati specifice, masuri si sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar si de informare publica, planificate, organizate si realizate, in scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a incendiilor si asigurarii interventiei operative pentru limitarea si stingerea incendiilor, in vederea evacuarii, salvarii si protectiei persoanelor periclitate, protejarii bunurilor si mediului impotriva efectelor situatiilor de urgenta determinate de incendii si contine: - amplasarea cladirilor si a depozitelor in incinta; - caile de acces si de interventie din incinta si cele adiacente acesteia; - retelele si sursele proprii de alimentare cu apa si alte substante stingatoare; - rezervele de agenti stingatori si de mijloace de protectie a personalului de interventie;

32





- retelele si racordurile de alimentare cu energie electrica, agent termic, gaze si alte

fluide combustibile; - retelele de canalizare; - vecinatatile; - conceptia de organizare si de desfasurare a interventiei in caz de incendiu; - forte de interventie in caz de incendiu; - surse de alimentare cu apa in caz de incendiu, exterioare unitatii; - planul fiecarei constructii sau platforme de depozitare. Incendii in afara perimetrului depozitului – orice incendiu din vecinatate se constituie ca o stare de prealarma, care obliga personalul sa respecte instructiunile pentru o astfel de stare, sa opreasca orice activitate pana la indepartarea pericolului. Daca se considera necesar se pornesc instalatiile de stropire. Alte incendii in incinta instalatiei sau a statiei – la aparitia unui incendiu, de orice natura, se va actiona urgent pentru stingerea lui, luand urmatoarele masuri:

- se instituie alarma si se anunta pompierii; - se opreste intreaga activitate; - se evacueaza toate mijloacele auto si personalul fara sarcini de stingere, din

incinta; - se actioneaza cu mijloacele din dotare pentru izolarea, limitarea si stingerea

incendiului; - se stropesc preventiv cu apa magaziile, echipamentele supuse influentei termice.

Plan de combatere a poluarilor accidentale, care contine: - Lista punctelor critice unde pot aparea poluari accidentale; - Masuri specifice pentru prevenirea accidentelor cu impact asupra mediului; - Masuri de interventie in cazul producerii unor accidente cu impact asupra mediului; - Lista dotarilor si a materialelor necesare in cazul producerii unor accidente cu impact

asupra mediului; - Componenta echipei de interventie in caz de poluare accidentala; - Program de instruire a personalului de la punctele critice si a echipei de interventie.

Masuri pentru prevenirea incendiilor in sectoarele pirotehnice (sectiunea 3 -

Instructiuni specifice proprii de SSM) → prevenirea incendiilor in sectoarele pirotenice (constitue prin dimensiunea efectelor pe

care le-ar putea produce, o probelma extrem de grava) presupune: a) instruirea intregului personal din sectoarele pirotehnice pentru cunoasterea

cauzelor generatoare de incendii si a masurilor ce trebuie respectate pentru prevenirea acestora;

b) identificarea si inlaturarea cauzelor probabile generatoare de incendii; c) asigurarea bazei materiale si pregatirea intregului personal, in vederea interventiei

rapide si eficace, pentru stingerea oricarui inceput de incendiu; d) mentinerea in perfecta stare de functionare a tuturor mijloacelor de stins incendiu,

a drumurilor de acces la obiective, a mijloacelor de legatura si de alarmare, a retelelor de hidranti si a bazinelor cu apa;

→ instruirea personalului in lupta impotriva incendiilor in sectoarele pirotehnice presupune:

a) anuntarea prin telefon, radio sau alte sisteme, a formatiei sau a grupului de

pompieri;

33





b) avertizarea personalului din cladirile invecinate asupra iminentei pericolelor de incendii;

c) punerea in functiune a sistemelor de stropire sau a altor mijloace de stingere a incediilor;

d) verificarea functionarii eficiente a pompelor de apa, a retelelor de hidranti, a

integritatii usilor antifoc sau a altor mijloace de limitare a focului.

→ principalele cauze generatoare de incendii, in zonele de fabricare/procesare sau depozitare a materialelor explozive, sunt reprezentate de:

a) radiatii solare pe timp calduros; b) scantei rezultate in urma izbirii, lovirii, frecarii, supraincalzirii, etc.; c) electricitate statica; d) descarcari electrice in atmosfera; e) incendii accidentale; f) constructia defectuasa a retelelor electrice sau folosirea necorespunzatoare a

acestora, supraincarcarea conductoarelor electrice, scurtcircuite, scantei, arcul electric, sigurante improvizate;

g) executarea lucrarilor autorizate de sudura si lipire fara a se lua masurile de securitate necesare;

h) autoaprinderea unor materiale depozitate necorespunzator timp indelungat

(carpe imbibate in uleiuri, unsori sau grasimi, rumegus, etc.); → in sectoarele pirotehnice se interzice fabricare/procesarea de materiale expozive in

cladiri (compartimente, incaperi); a) care nu au prevazute, la intrare, stergatoare pentru picioare, legate la centura

de impamantare si/sau umede; b) ale caror pardoseli nu sunt antistatice (cu exceptia magaziilor) si intretinute

astfel incat sa nu produca scantei care ar putea constitui cauze de initiere a unui incendiu;

c) ale caror usi (cu exceptia boxelor) nu se deschid in sensul de evacuare si care pot fi incuiate din interiorul incaperilor;

d) la ale caror usi se folosesc lacate, chei sau alte elemente de inchidere, din materiale care produc scantei;

e) ale caror usi au praguri si sunt astfel construite incat permit propagarea undelor de soc sau la care usile blindate ale boxelor (care comunica cu alte incaperi) nu se deschid in interiorul boxelor, si nu sunt prevazute cu sisteme de interblocare care, in caz de deschidere a usilor, sa opreasca functionarea utilajelor;

f) la care geamurile ferestrelor prezinta bule sau alte defecte, ce pot concentra radiatiile solare care cad direct pe materiale explozive, nu sunt vopsite in alb sau protejate cu perdele albe;

→ se interzice utilizarea la fabricarea/procesarea de materii explozive, a utilajelor, instalatiilor sau echipamentelor:

a) care sunt lasate sa functioneze nesupravegheate; b) care in timpul functionarii genereaza scantei ce ar produce initierea de incendii; c) la care sistemele de asamblare si fixare (suruburi, piulite, pene ale masinilor si

utilajelor, etc.), precum si parti mobile exterioare si interioare accesibile ale acestora nu sunt asigurate impotriva slabirii sau desprinderii; acestea vor fi verificate la inceputul fiecarui schimb;

d) care nu sunt amplasate in incaperi prevazute cu pereti rezistenti la explozie, sau pe platforme situate intre valuri de pamant;

e) la care piesele in miscare nu sunt prevazute cu dispozitive de protectie care sa

34





nu permita interventia personalului atunci cand utilajul este in stare de functionare;

f) care, in functie de gradul de pericol la incendiu sau explozie al operatiei efectuate, nu sunt prevazute cu sisteme de avertizare si blocare, care sa permita intreruperea automata a functionarii lor, in cazul decshiderii usii la incaperea la care sunt amplasate.

→ in jurul cladirilor pirotehnice, trebuie realizat un spatiu de protectie contra incendiului, cu latimea de cel putin 4 m pana la coroana arborilor, pe suprafata caruia nu trebuie sa se gaseasca nici un material combustibil; in timpul verii iarba de pe spatiile dintre cladiri se va cosi, aduna si evacua in afara sectorului pirotehnic;

→ incaperile in care se fabrica/proceseaza, manipuleaza/depoziteaza, materii explozive/pirotehnice este obligatorie existenta instalatiilor pentru stingerea incendiilor cu comanda automata sau manuala, pentru aceasta din urma fiind obligatorie manipularea si din afara cladirii;

→ in sectorul pirotehnic este obligatorie instalarea de mijloace de semnalizare (acustica, otpica) care sa asigure alarmarea personalului si a formatiei de pompieri, iar in cladirile in care se desfasoara activitatile pirotehnice este obligatorie instalarea de posturi telefonice, conforme cu mediul de munca si afisarea, la loc vizibil, a numerelor telefonice de la formatiile de pompieri.

Modalitati de actionare in caz de incendiu in sectoarele pirotehnice (sectiunea 4 -

Instructiuni specifice proprii de SSM) → in zonele de fabricare/procesare sau de depozitare a materiilor explozive situatia de

pericol existenta din momentul observarii, semnalizarii sau anuntarii unui incendiu, pana la terminarea operatiilor de interventie, constitue o urgenta publica si la ea trebuie sa participe intregul personal, in colaborare cu efectivele de pompieri, in cazul in care acestia au fost solicitati sa participe la actiunea de stingere a incendiilor;

→ activitatea pompierilor implicati in actiunile de combatere a incendiilor trebuie sa fie astfel organizata incat efectivele acestora sa fie disponibile in permanenta;

→ tinand seama de comportamentul diferit al materiilor explozive sub incidenta focului si in scopul stabilirii unor proceduri care sa asigure riscuri minime pentru personal, materiile explozive au fost impartite in patru clase de pericol la incendiu, sau clase de incendiu, numerotate de la 1 la 4, in ordinea descrescatoare pericolelor pe care le prezinta.

Corespondenta dintre clasele de pericol la incendiu si riscurile prezumate pe care le

prezinta materialele explozive este redata in tabelul de mai jos:

Materiale explozive Clasa de incendiu Grupa de risc Risc potential 1 1.1; 1.5 Explozie in masa 2 1.2 Explozii succesive insotite de proiectare de schije 3 1.3 Incendiu in masa cu efecte minime de suflu si

proiectare de schije 4 1.4; 1.6 Nici un risc semnificativ

→ Pentru o recunoastere rapida si de la distanta a pericolului cu care sunt confruntati pompierii in combaterea incendiilor in care sunt implicate materiale explozive, claselor de pericol la incendiu le-au fost asociate simboluri distincte numerotate de la 1 la 4;

→ Numarul simbolurilor trebuie inscris in cifre arabe de culoare neagra pe placi din

materiale luminoase sau reflectorizante, avand fondul portocaliu (si dimensiuni

35





mentionate in anexa 4), care pentru a fi vizibile de la distanta, trebuie sa fie amplasate la exteriorul cladirilor pirotehnice sau al magaziilor de depozitare. Vizibilitatea de la distanta a acestor simboluri creste daca se adopta forma octogonala pentru simbolul 1, forma de cruce pentru simbolul 2, forma trinughiulara pentru simbolul 3 sau forma patrata pentru simbolul 4;

→ Simbolurile care indica pericolul de incendiu trebuie amplasate si pe vagoanele de cale ferata sau autovehiculele care efectueaza transportul de materiale explozive in interiorul unei incinte pirotehnice, pentru a oferi un mijloc rapid de identificare a pericolului potential care ar putea apare in cazul izbucnirii unui incendiu.

→ In combaterea incendiului in care sunt implicate materiale explozive in afara simbolurilor corespunzatoare claselor de pericol la incendiu se pot utiliza si simboluri particulare (anexa 5) care sa atentioenze efectivele de pompieri asupra obligativitatii portului costumului de protectie compelt sau a altor tipuri de costme de protectie la diferiti agenti chimici.

→ Materialele marcate prin simboluri de pericol 1, cuprind materiile si obiectele explozive ce apartin grupelor de risc 1.1 si 1.5. In cazul declansarii unui incendiu materialele din aceeasi grupa pot detona in masa si transmite detonatia la distanta, dand nastere la fragmente numeroase. Presiunile generate de explozie, masa si viteza fragmentelor rezultate, sunt susceptibile a provoca pagube insemnate cladirilor invecinate, pana la distante mari. Ca urmare personalul trebuie sa paraseasca cladirea imediat, sa utilizeze intr-o masura cat mai mare adaposturile si sa activeze sistemele de stropit si pe cele de alarmare in timpul evacuarii. Se interzice angajarea pompierilor in actiunea de combatere a unui incendiu in care

sunt implicate materiale explozive caraterizate prin simbolul de pericol 1;

→ Materialele explozive cu simbol de pericol 2, implicate intr-un incendiu pot exploda progresiv pe masura ce focul ajunge la ele dar, de regula, numai dupa ce au fost incalzite o perioada de timp cuprinsa intre 10 la 40 minute. Daca focul nu a putut fi stins inainte de momentul producerii exploziei (dupa 10 la 40 minute), locul incendiului trebuie abandonat imediat, iar eforturile pompierilor trebuie sa se concentreze asupra impiedicarii extinderii focului la cladirile invecinate. Pentru materialele explozive ce apartin clasei de incendiu 2 majoritatea fragmentelor cad la aproximativ 200 m, dar unele pot ajunge la peste 600 m distanta. Ca urmare, pompierii trebuie sa-si limiteze actiunile la operatii de prevenire a extinderii incendiului la cladirile invecinate; personalul nu trebuie sa se apropie la o distanta mai mica de 400 m, iar vehiculele si extinctoarele la mai putin de 350m de locul incendiului. Dupa evacuarea locului incendiului se interzice, chiar in scopul stabilirii cauzelor

acestuia, intrarea oricaror persoane atat timp cat focul continua sa arda. → Materialele marcate prin simbolul de pericol 3, cuprind materialele si obiectele

explozive ce apartin grupei de risc 1.3, care prezinta pericol de incendiu generalizat (in masa), cu degajarea unei mari cantitati de caldura, cum sunt: pulberile fara fum, solventii, uleiurile, vopselele, benzina, gaze comprimate sau pulberi cristaline, cand acestea sunt ambalate in containere de transport inchise; percloratii, peroxizii si alti oxidanti, cand nu sunt contaminati cu substante organice si sunt depozitati in ambalaje nedeteriorate. Materialele din acesta grupa nu detoneaza in masa, iar presiunile care se dezvolta nu sunt susceptibile sa produca pagube insemnate cladirilor invecinate. Ele pot da nastere la fragmente putin periculoase ce pot fi proiectate pana la distante de cateva zeci de metri. Personalul care descopera izbucnirea unui incendiu la materialele incadrate in clasa de

36





incendiu 3 trebuie mai intai sa dea alarma si apoi sa incerce stingerea incendiului cu ajutorul echipamentului aflat la dispozitie, dar numai in cazul in care incendiul se afla in faza incipienta; conditiile concrete de actiune, in functie de natura materialelor si a efectelor posibile, se vor stabili prin instructiuni proprii fiecarui agent economic. Caldura rezultata din incendierea acestor materiale poate reprezenta un anumit pericol pentru efectivele de pompieri si de aceea trebuie sa se ia masuri corespunzatoare de protectie a personalului, cu atentie deosebita asupra protectiei impotriva proiectiei de fragmente usoare. Daca in primele momente situatia nu poate fi adusa sub control se paraseste imediat locul incendiului, din cauza riscului de explozie si a caldurii radiante extrem de intense. Pompierii trebuie sa actioneze pentru a impiedica extinderea focului la constructiile

invecinate.

→ Materialele marcate prin simbolul de pericol 4, cuprind materialele si obiectele explozive ce incluse in grupele de risc 1.4 si 1.6. Sub efectul unui incendiu materialele din aceasta grupa explodeaza, in general in cantitati mici, generand fragmente usoare, constituite in general din materiale inflamabile care pot amplifica incendiul, provocand accidente si unele daune materiale. Personalul care descopera izbucnirea unui incendiu la aceasta grupa de materiale trebuie mai intai sa dea alarma si apoi sa actioneze pentru stingerea incendiului cu ajutorul echipamentului aflat la dispozitie, dar numai in cazul in care incediul se afla in faza incipienta. Dupa sosirea pompierilor, incendiul care a afectat materialele explozive ce apartin clasei 4 de pericol trebuie sa fie combatut numai daca nu implica materia exploziva propriu-zisa, este de mici proportii si se apreciaza ca el poate fi stins, alfel pompierii trebuie sa actioneze numai pentru a preveni propagarea incendiului la alte cladiri.

Caldura radianta intensa, ce rezulta din incendierea acestor materiale, se manifesta pe o

suprafata mare, ceea ce prezinta pericole pentru personalul angajat in lupta cu focul, care,

pentru a-si asigura protectia proprie, nu trebuie sa se apropie la distante mai mici de 25 m

fata de locul incendiului.

I.B.6. Mijloacele folosite in cadrul obiectivului in caz de urgenta Notificarea, informarea si alarmarea Figura I.B.6.1 Schema logica de alarmare

37





ACTIONARE BUTON DE URGENTA

(PRIMA PERSOANA CARE OBSERVA UN INCEPUT DE

INCENDIU SAU O EXPLOZIE)

ALARMARE SEF DE SCHIMB

DISPECER SERVICIUL PRIVAT PENTRU

(OFITER DE SERVICIU) SITUATII DE URGENTA

SEF DEPOZIT

CELULA PENTRU DIRECTOR

SITUATII DE URGENTA GENERAL

FIRMA

DECLANSAREA ANUNTARE

PLANULUI DE COMITETUL PENTRU

URGENTA INTERNA. SITUATII DE URGENTA.

INTRAREA IN ACTIUNE DECLANSAREA

A ECHIPELOR DE PLANULUI DE

INTERVENTIE URGENTA EXTERNA,

CONSTITUITE LA dupa caz

NIVELUL SECTIEI

Raportarea unei situatii de urgenta Raportarea unei situatii de urgenta se face de catre orice persoana din cadrul amplasamentului si se transmite Sefului de schimb. In lipsa acestuia, in afara programului normal de lucru, raportarea se face la Dispeceratul instalatiei. Raportatrea trebuie sa cuprinda urmatoarele:

- Identitatea celui care raporteaza: nume, prenume functie in cadrul amplasamentului;

- Identificarea si localizarea evenimentului; descrierea pe scurt a evenimentului, tip, loc de producere, efecte imediate;

- Personal afectat: descriere pe scurt a efectelor asupra personalului prezent pe amplasament;

- Descrierea masurilor luate imediat.

Primirea notificarii de urgenta Notificarea de urgenta este primita de catre dispecerul de serviciu al S.C. Carfil S.A. Brasov – Depozitul RM de stoc Vladeni sau de Seful Depozitului, mesajul de alarmare este transmis urmatorilor: Presedintelui Celulei pentru Situatii de Urgenta;

38





Membrilor Celulei pentru Situatii de Urgenta; Serviciului privat pentru Situatii de Urgenta .

Presedintelui Celulei pentru Situatii de Urgenta va desemna Presedintele Centrului operativ cu activitate temporara. Membrii Celulei pentru Situatii de Urgenta au obligatia de a se deplasa imediat la fata locului pentru a clasifica evenimentul, a organiza interventia si alerta. In cazuri evident grave, care se incadreaza in una din clasele de periculozitate B si C, in care informatiile primite nu pot fi puse la indoiala, pentru a nu se pierde timp, acestia vor informa imediat autoritatile (Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Tara Barsei” al judetului Brasov si vor alarma Dispecerul serviciilor de urgenta (112), urmand ca o informare mai detailata sa fie data dupa ajungerea la locul evenimentului. Personalul alarmat apartinand obiectivului au obligatia de a se deplasa imediat la fata

locului. Declararea si introducerea starii de urgenta

Autoritatea pentru introducerea starii de urgenta o are Presedintele Celulei pentru

Situatii de urgenta din cadrul S.C. Carfil S.A. Brasov – Depozitul RM de stoc Vladeni

care este Directorul general al S.C. Carfil S.A. Brasov. In lipsa acestuia, starea de urgenta

pe amplasament poate fi declarata si de catre Loctiitorul Directorului general al S.C. Carfil

S.A. Brasov care este Directorul Tehnic. Definirea evenimentelor care necesita o decizie de declarare a urgentei - Scurgeri importante de substante toxice; - incendii, explozii in depozite.

Alarmarea

Tipuri de alarmare Scopul alarmarii in caz de urgenta este pentru prevenirea si evitarea producerii unor pierderi umane si materiale. In functie de natura si gravitatea accidentului alarma poate fi: a) alarma locala – se declanseaza in cazul unor accidente majore care se produc pe amplasamentul societatii si care nu afecteaza teritoriul din jurul acesteia. b) alarma generala – se declanseaza in cazul unor accidente severe care implica o mare parte din societate si afecteaza populatia si mediul din jurul acesteia. Alarma generala se declanseaza de catre dispecerul de serviciu numai cu aprobarea directorului general. Mesaje de instiintare Dupa declansarea alarmei, secretariatul directorului general va transmite mesaje de instiintare, autoritatilor implicate in situatii de urgenta. Continutul acestor mesaje este in functie de natura incidentului si de gravitatea acestuia. Aceste mesaje contin informatii privind: locul, momentul producerii si amploarea accidentului chimic, natura substantelor toxice, directia si viteza de deplasare a norului toxic, masuri care se pot lua (specifice substantei chimic) pentru eliminarea efectelor negative asupra populatiei si mediului . Mesajele de instiintare sunt transmise in conformitate cu schema de alarmare pe trei trepte de urgenta. Treptele de urgenta sunt stabilite in functie de natura urgentei (clasa A, B, C), de distanta de imprastiere si de directia norului chimic. Centrul operativ cu activitate temporara analizeaza situatia existenta, conditiile

39





meteorologice, determina parametrii si traseaza pe harta zonele de actiune a norului toxic.

In cazul in care se considera ca norul toxic depaseste zona amplasamentului societatii se

vor transmite mesaje de instiintare pe tot parcursul desfasurarii evenimentului reinnoind

informatiile despre evolutia accidentului si se vor emite avertismente pentru zonele amenintate. Evacuarea Evacuarea personalului in situatii de urgenta interna se va efectua in conformitate cu

Planurile de evacuare intocmite si afisate, iar locurile de adunare a personalului sunt reprezentate in planurile de evacuare. In acelasi plan sunt prezentate si caile de acces si caile de evacuare. Caile de intrare si iesire de pe amplasament: sunt indicate in planul evacuare in situatii

de urgenta, marcate cu sageata dublu sens de culoare rosie.

Programul de functionare a cailor de intrare si iesire din amplasament: a) Cai intrare – iesire

- 1 poarta de intrare si iesire pentru personal, poarta este utilizata si pentru accesul si iesirea autovehiculelor beneficiarilor;

b) Program de functionare: - Accesul autovehiculelor clientilor / subcontractorilor: intre orele 7,30 - 15,00. - Accesul personalului pentru schimburi: orele 7,00; 13,00 ;15,00; 19,00; 23,00.

Controlul accesului si iesirilor din unitate este efectuat de catre personalul firmei

specializate de protectie si paza cu care societatea are contract in conformitate cu

prevederile legii. Accesul se face numai cu acreditare pentru persoanele din afara

societatii Carfil si cu ordin de serviciu pentru angajati. Incetarea starii de urgenta Starea de urgenta inceteaza odata cu inlaturarea cauzelor producerii urgentei si revenirea noxelor sub valoarea limita admisa, pe toata suprafata amplasamentului si a zonelor invecinate. In cazul urgentelor de tip B si C incetarea starii de urgenta este anuntata printr-un semnal lung de 2 minute. In cazul in care alarmarea s-a facut de catre

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta se asteapta semnalul de incetare a starii de urgenta dat de acesta, dupa care Comitetul pentru situatii de urgenta din cadrul obiectivului va dispune incetarea starii de urgenta. Dupa incetarea starii de urgenta Comandantul Centrului operativ cu activitate temporara va dispune prin toate mijloacele de informare existente revenirea personalului la locurile de munca. Dupa incetarea starii de urgenta Comandantul Centrului operativ cu activitate temporara

va intocmi un raport detaliat al activitatii desfasurate care va fi inaintat conducerii

societatii, avizat de aceasta si inaintat autoritatilor locale. Comunicarea cu mass-media si informarea publica Comunicarea cu mass-media si locuitorii din zona se face de catre persoana desemnata de catre directorul societatii, sau de loctiitorul acestuia. Pentru a evita o nelinistire inutila a populatiei prin anunturi false, jurnalistii vor fi informati

corect si la timp. De asemenea se va raspunde la intrebarile venite de la populatie printr-o

linie telefonica deschisa populatiei la Punctul de comanda si conducere a actiunilor. Mijloace folosite in cadrul obiectivului in caz de situatii de urgenta

40





1. Mijloace de instiintare: telefoane fixe si mobile, fax, curier. 2. Mijloace de alarmare: comanda manuala pe peretii magaziilor, pentru declansarea

alarmei PSI. Tabel I.B.6.1. Localizarea mijloacelor de alarmare

Nr. Denumire Localizare 1. Retea de telefoane celulare La sef sectie/schimb si la membrii Celulei pentru

mobile situatii de urgenta si al membrilor Comitetului operativ cu activitate temporara. 2. Centrala telefonica In cladirea administrativa

automata

3. Mijloace locale de alarmare Butoane montate in fata depozitelor

3. Mijloace de cercetare

- Cele din dotarea echipei specializate 4. Mijloace de interventie tehnologica:

- Echipament individual de protectie; - Truse, scule antiex; - Lanterne antiex.

5. Mijloace de deblocare: - Scule si dispozitive de degajare: lopeti, tarnacoape, etc. - Tractor.

6. Mijloace de salvare: - Targa si truse sanitare; - Echipament individual de protectie.

7. Mijloace de stingere a incendiilor Activitatea este organizata la nivelul depozitului Vladeni astfel:

- utilajele de stins incendiu se gasesc la remiza P.S.I.: o masina autospecializata de tip ATI – 12215 dotata cu bazin de apa si bazin de spumogen, un stingator transportabil de tip P250;

- volumul intangibil de apa pentru incendiu (200 mc) se pastreaza in cele trei bazine de apa de incendiu ce insumeaza un volum de 1050 mc, sunt construite din beton, semiingropate;

- reteaua de distributie a apei de incendiu este inelara, are o lungime totala de 4000 m si diametre cuprinse intre 80 – 100 mm. Hidrantii sunt subterani si sunt amplasati pe reteaua de distributie;

- agentii de stingere: ▪ apa este folosita sub forma de jet compact, sau dispersata, pulverizata sub forma de ceata, imbunatatita chimic cu detergenti pentru reducerea tensiunii superficiale si marirea aderentei la suprafata care arde ▪ spumele de stingere – au efect de izolare a suprafetei care arde fata de oxigenul din aer ▪ pulberile stingatoare – au efect de inabusire a flacarii, de stingere datorita degajarii dioxidului de caerbon, de consumare a oxigenului din zona flacarii si efectul de racire a flacarii.

- exista o formatie civila de pompieri, cu sediul la remiza P.S.I., coordonata de un sef de formatie;

- Planul de interventie in caz de incendiu este vizat de Grupul de Pompieri “Tara

41





Barsei”; - Cladirile cu pericol de explozie si incendiu sunt prevazute cu instalatii de paratonere

care vor fi verificate cel putin de doua ori pe an. - Pentru eliminarea electricitatii statice partile metalice ale utilajelor si constructiilor

sunt legate la pamant si vor fi verificate periodic. Tabel I.B.6.2 Dotarea cu aparatura si materiale de interventie a serviciului de

pompieri:

Nr. Denumirea materialelor

Crt.

1 Cordite de salvare

2 Brau tip pompier

3 Cizme tip pompier

4 Casca tip pompier

5 Prajina cu cange

Tabel I.B.6.3. Dotarea cu autospeciale de stingere a incendiilor:

Nr Tipul

Nr.

Crt. buc.

1 Masina autospecializata de tip ATI – 12215 dotata cu bazin de apa si bazin

1

de spumogen, un stingator transportabil de tip P250

Actiuni pe termen lung Se refera la toate activitatile desfasurate pentru inlaturarea efectelor accidentului si revenirea la situatia de normalitate:

- masuri de reabilitare, reconstructie si refacere desfasurate dupa faza acuta a accidentului; alocarea fortelor, mijloacelor si fondurilor pentru masurile mentionate;

- monitorizarea pe termen lung a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei; - activitatea de informare publica.

Masurile de reabilitare vor incepe cu degajarea spatiilor de deseurile rezultate in urma accidentului, spalarea suprafetelor, dupa caz. Conducerea societatii va analiza pagubele survenite si cu specialistii firmei si proiectantii va analiza afectarea cladirilor si utilajelor si va stabili un plan de reabilitare. Monitorizarea pe termen lung a factorilor de mediu se va face prin observatii directe si prin analize de laborator. Monitorizarea are drept scop:

- determinarea limitelor de actiune a urgentei; - determinarea parametrilor de mediu in zona limitrofa pentru a stabili eventualele

efecte in aceste zone. Se vor urmari apele de pe retelele de canalizare si din puturile de monitorizare. Pentru poluantii in aer se va urmari concentratia de amoniac, dioxid de azot, sulf, oxid de carbon si pulberi, in incinta si in afara incintei, pe directia penei de poluant. Monitorizarea factorilor de mediu se efectueaza de catre Laborator de mediu pana la eliminarea undei poluatoare. in caz de necesitate se va solicita si ajutorul laboratoarelor autoritatilor pentru protectia mediului, de sanatate publica si de protectia muncii. In cazul in care ca efecte secundare a accidentelor se produc scurgeri de produs petrolier

sau emulsii, se vor analiza in apele de canalizare produsele petroliere, consumul de

oxigen si substantele extractibile, precum si analiza solului in zona afectata.

42





Dispozitii referitoare la alarmarea din timp a autoritatilor responsabile cu combaterea pericolelor (Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, Agentia pentru Protectia Mediului Brasov, Garda de mediu, Sistemul de Gospodarire a Apelor Brasov, Directia de Sanatate Publica): Orice situatie ale carei efecte pot depasi limitele amplasamentului trebuie transmisa autoritatilor; Se vor transmite informatii referitoare la:

- date pentru identificarea obiectivului; - cine face notificarea; - ora, data, locul si cauza producerii avariei; - natura si cantitatea substantei eliberate sau incendiate; - cantitatile de substante periculoase aflate in zona afectata si cantitatile totale din

obiectiv; - numarul, modul si dispunerea fortelor de interventie proprii. Durata probabila de

inlaturare a avariei; - situatia meteorologica: directia si viteza vantului, fenomene meteorologice

agravante (vant); - limitele probabile ale zonelor afectate periculoase si letale; - evolutia probabila a evenimentelor, posibile riscuri; - intinerarul si locul de amplasare recomandat pentru fortele de interventie externe; - situatia accidentatilor: morti, raniti, spitalizati;

Aceste informatii vor fi transmise pe masura ce vor fi disponibile.

I.B.7. Monitorizarea performantei

Controlul eficientei sistemului de management al sigurantei Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca (CSSM) prezidat de Directorul General se va intruni trimestrial, sau mai frecvent, daca este necesar, pentru procesul de revizuire a:

Politicii de companie pentru prevenirea accidentelor majore si obiectivelor strategice.

Analiza performantei privind sarcinile trasate si modificarilor, acolo unde este necesar.

Imbunatatirea activitatii de implementare a recomandarilor aduse in urma sesiunilor de audit.

Analiza investigatiilor privind accidentele majore si implementarea actiunilor corective si a planurilor de actiune.

In plus, activitatea de prevenire a accidentelor majore va fi inclusa ca punct pe ordinea de

zi a sedintelor lunare de management. O data pe an va avea loc o analiza a managementului pe teme de securitate, protectia muncii si a mediului inconjurator privind urmatoarele aspecte:

- Rezultatele auditarilor interne si externe ale protectiei mediului si securitatii in munca,

- Stadiul de indeplinire si urmarire a telurilor, programelor si masurilor, - Prezentarea si comentarea modificarilor importante aduse organizarii structurale si

operationale in domeniul securitatii, protectiei muncii si a mediului din intreprindere,

43





- Noile achizitii efectuate si planificate, sau modificarile importante aduse instalatiilor relevante din punct de vedere al sigurantei si al mediului inconjurator,

- Comentarea celor mai importante modificari, relevante pentru locatie, in domeniul legislatiei privind securitatea, protectia muncii si a mediului inconjurator, si a indeplinirii unor sarcini bine definite si stabilite.

Raportul privind evaluarea performantei pe sarcini prestabilite va fi inclus in raportul lunar referitor la Indicatori Cheie de Performanta. Evaluarea performantei pe baza sarcinilor trasate va fi raportata si supusa dezbaterilor trimestrial, in cadrul intalnirilor Comitetului de

Securitate.

I.B.8. Verificare si revizuire

In afara de monitorizarea performantei operatorul va intreprinde verificari periodice ale

conceptului de securitate si ale sistemului de management al securitatii (audit). Rezultatele

verificarii vor fi evaluate. Conceptul de securitate si sistemul de management al securitatii

vor fi imbunatatite pe baza acestei evaluari. Auditul

Auditul are ca scop sa stabileasca daca organizarea, procesele si procedurile sunt realizate in conformitate cu definitia stabilita de conceptul pentru evitarea producerii accidentelor tehnice si daca in general respecta prevederile legale venite din exterior cat si prevederile interne ale intreprinderii. Rezultatele acestui audit vor fi folosite pentru stabilirea modalitatilor de imbunatatire a componentelor sistemului de management al sigurantei. Operatorul are propus un plan anual de audit. Acest plan va fi verificat de catre managementul de varf si trebuie sa cuprinda urmatoarele puncte:

- Zonele si activitatile care vor trebui supuse auditului, - Frecventa realizarii auditului pentru sectorul respectiv, - Persoanele responsabile pentru fiecare audit, - Resurse si personalul necesare pentru realizarea fiecarui audit, prin considerarea

cunostiitelor de specialitate necesare, a independentei fata de intreprindere si a suportului tehnic,

- Protocoalele de audit ce vor fi folosite (care pot contine formulare, liste, interviuri deschise, observatii),

- Modalitatile de raportare ale rezultatelor auditului, - Modalitatile de utilizare ulterioara (utilizarea auditului pentru imbuntatirea sistemului

de management al securitatii), - Persoanele responsabile pentru administrarea sistemului de audit.

Auditul va fi realizat de auditori independenti, autorizati legal si care au facut dovada

experientei si competentei de realizare a auditului; societatea aloca toate resursele

materiale si personalul necesar. Raportul auditului se va face in scris si va contine

procedurile, standardele si referintele utilizate, metodologia de lucru, investigatiile si

masuratorile efectuate, concluzii si recomandari. Evaluare

Rezultatele monitorizarii performantei si ale auditului vor fi evaluate de catre conducerea intreprinderii cu scopul de a stabili daca conceptul de securitate si sistemul de management al securitatii sunt concludente si eficiente. Evaluarea rezultatelor verificarii trebuie sa ofere indicii privind necesitatea de a modifica

44





sau nu conceptul de securitate si obiectivele propriu-zise ale acestuia. Dintr-un alt punct de vedere evaluarea va determina repartitia resurselor pentru implementarea modificarilor atat la nivelul organizarii cat si la cel al tehnologiei prin respectarea standardelor si a cadrului legislativ. Aceasta corespunde procesului continuu de imbunatatire.

Conducerea societatii va stabili urmatoarele: • persoanele responsabile in cadrul conducerii intreprinderii, • termene limita, • documentarea, inclusiv distribuirea raportului, • urmarirea implementarii masurilor, • consemnarea modificarilor.

Adoptarea si implementarea procedurilor de evaluare sistematica periodica, a politicii de

prevenire a accidentelor majore, precum si a oportunitatii si eficientei sistemului de

management al securitatii; revizuirea documentata a performantei politicii si a sistemului

de management al securitatii, precum si actualizarea acestuia se fac de catre conducerea

societatii prin analiza la cel mai inalt nivel.

45


DEPOZITUL RM DE STOC

VLADENI



II.Prezentarea mediului in care este situat

amplasamentul

II.A. Descrierea amplasamentului si a mediului acestuia,

inclusiv localizarea geografica, conditiile meteorologice,

geologice, hidrografice

II.A.1 Pozitia geografica

Din punct de vedere administrativ, obiectivul este situat pe teritoriul administrativ al satului

Vladeni, care apartine de comuna Dumbravita, jud. Brasov.

Depozitul RM de stoc se afla la o distanta de 800 m, est, fata de localitatea Vladeni;

accesul la depozit se realizeaza din DN1 Brasov-Fagaras km 28+400 m. II.A.2 Vecinatati

Localitatile din vecinatate si populatia acestora, pe o raza de pana la 5,6 km:

Orasul / comuna / satul Amplasare Distanta de la Populatia

fata de obiectiv obiectiv [km] aproximativa

Satul Dumbravita E 5,4 km 4034 Satul Vladeni NE cca. 0,85 km 842

Zonele vulnerabile din vecinatate (pana la o distanta de cca. 5 km)

Nr. INSTITUTIA, OPERATORUL ADRESA NUMAR DISTANTA/

crt ECONOMIC PERSOANE DIRECTIE

(Km)

Comuna Dumbravita

Satul Dumbravita si Vladeni

1 Gradinita Dumbravita str. Mare, nr. 981 140

2 Scoala Dumbravita str. Mare, nr. 979 430

3 Primaria Dumbravita str. Mare, nr.1176 29

4 Dispensarul uman Dumbravita str. Dispensarului, nr. 52 12

5 Biserica Ortodoxa Dumbravita str. Mare nr. 978 150

6 Biserica Crestina dupa str. Vaii, nr. 960 73 5,4 – 7,2

Evanghelie Dumbravita

km/E

7 Biserica Adventista de Ziua a str. Mare, nr. 1006 58

Saptea Dumbravita

8 Bis. Penticostala Dumbravita str. Mare, nr. 1117 42

19 Caminul Cultural Dumbravita Centru, nr. 270 150

10 S.C. Vadul Azerilor SRL str. Dispensarului, nr. 56 15

Dumbravita

11 Scoala Vladeni str. Mare nr. 243 115 0,7 – 1,60

12 Biserica Ortodoxa Vladeni str. Mica nr. 182 650

km/NE

13 Caminul Cultural Vladeni Str. Mica nr. 180 150

46



VLADENI



Nr. INSTITUTIA, OPERATORUL ADRESA NUMAR DISTANTA/ crt ECONOMIC PERSOANE DIRECTIE

(Km) 14 Biserica Adventista de Ziua a str. Mare, nr. 249 21

Saptea Vladeni

II.A.3 Date meteorologice

Clima amplasamentului este de tip continental moderat, dominat de circulatia atmosferica din NV.

- Temperatura medie multianuala; - Temperatura maxima 37

0 C;

- Temperatura minima - 350 C;

- Regim pluviometric de tip continental; - Precipitatii atmosferice: 600 – 700 mm/an; - Umiditatea aerului 75 % media/an; - Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii

cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s;

II.A.4 Date geologice si hidrografice

Din punct de vedere geologic Depresiunea Brasovului, unde se afla amplasamentul studiat a aparut la sfarsitul perioadei Cretacice printr-un fenomen de subsidenta care a continuat pana la sfarsitul Pliocenului, timp in care a functionat ca un bazin lacustru in care s-au acumulat aluviuni din zona inconjuratoare, care se regasesc in prezent sub forma unor straturi de marne, prafuri si argile, groase de pana la 600 m. Dupa emersiunea de la sfarsitul Pliocenului, in Cuaternar, apele de siroire, torentii si procesele de transport fluviatil, au transportat de pe versantii muntilor din jur cantitati mari de materiale in suspensie, rulate sau tarate de origine proluviala si coluviala, depuse initial sub forma de conuri de dejectie din a caror unire si nivelare a rezultat in timp geologic relieful actual cu aspect de campie. Depozitele astfel create, compuse din bolovanisuri, pietrisuri, nisipuri si argile se regasesc

sub stratul de sol vegetal existent, descris mai sus.

Zona unde se afla obiectivul, este caracterizata ca structura geologica tipica de depresiune tectonica (de tecto-eroziva-acumulativa), intre muntii Codlei, masivul Fagaras

(sisturi cristaline) si muntii Persani (calcare, gresii).

Terenul are pante slabe (altitudinea variaza pe suprafata amplasamentului: cota 589 m in

extremitatea amplasamentului la SV si 561 m in extremitatea amplasamentului la NE,

distanta dintre aceste doua puncte fiind de cca. 1600 m) iar apele meteorice se infiltreaza

usor in sol, nebaltind la suprafata. Nivelul panzei freatice se gaseste la adancimi ≈ 50 m.

Din punct de vedere hidrografic, amplasamentul studiat este strabatut de la sud spre nord

de paraul Valea Boului, afluent de dreapta al raului Homorod, care se varsa in raul Olt

(cod cadastral VIII-1).

Istoric. Depozitul Vladeni a fost inaugurat in 1958. Constructia spatiilor de depozitare

dateaza din aceeasi perioada. Fiecare magazie este inconjurata cu valuri de pamant

inerbate care au o inaltime egala sau mai mare decat inaltimea magaziei.

47



VLADENI



Constructiile sunt proiectate astfel incat sa corespunda cerintelor de securitate si sunt

realizate conform normelor specifice pirotehnice. Din punct de vedere seismic zona studiata se incadreaza in zona de calcul „D” avand Ks =

0,16, fiind delimitata de izoseista de gradul 7.

II.A.5 Teritorii ecologice ocrotite

Societatea ocupa o suprafata totala de 646.089 mp din care suprafata construita reprezinta <1 % mp si este incadrata in principal de zone forestiere si pasuni, prezenta terenurilor agricole fiind slab reprezentata. Padurea este de amestec de foioase (intr-un procentaj de cca. 90 %, in cea mai mare parte fiind reprezentata de fag) cu rasinoase (avand un procentaj de 10 %). Fauna in zona studiata este cea caracteristica padurilor colinare de foiase in amestec cu rasinoase. In imaginea de mai jos se pot observa habitatele din imediata vecinatate a

amplasamentului (padure si pasune).

La distante curinse intre 2,6 – 6,5 km spre S-E si E – fata de obiectiv, se afla situl de protectie avifaunistica ROSPA0037 Dumbravita-Rotbav-Magura Codlei. Planul de amplasare a obiectivului fata de ariile protejate este prezentat mai jos.

Calitatea si importanta sitului ROSPA0037 Dumbravita-Rotbav-Magura Codlei,

identificat in apropierea amplasamentului studiat:

48



VLADENI



Importanta ariei naturale protejate se datoreaza in primul rand populatiilor de pasari salbatice si habitatelor acestora (lacurile de la Dumbravita). In arie exista specii vulnerabile, in pericol si critic amenintate, conform Directivei Pasari, Conventiei de la Berna si Bonn, Statutului European de Amenintare (European treat Status), categoriei SPEC. Dintre acestea, de prima importanta sunt speciile de pasari cuibaritoare, precum: Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Ardea purpurea, Aythya nyroca, Crex crex, Porzana porzana, Porzana parva etc., dar si speciile de pasaj din anexa I a Directivei Pasari, mai ales cele care anual sunt prezente aici in numar apreciabil, precum: Casmerodius albus – 70 indivizi in unele zile din perioada septembrie – decembrie, cu un total de peste 150 exemplare in acea perioada (cifra reprezinta peste 4-5 % din populatia central – europeana care trece prin aceasta zona); Ciconia nigra – peste 40 – 50 indivizi poposesc aici in perioada septembrie – octombrie, cu cifre zilnice de pana la 30 – 35 exemplare (cifra reprezinta cca. 2 – 3 % din populatia central – europeana care trece in migratie spre sudul Europei). De asemenea, exista si alte specii de pasari care poposesc aici cu populatii mari, cele mai mari inregistrate vreodata in Transilvania, precum: Egretta garzetta, Anser albifrons, Tadorna tadorna etc. In perioadele de migratie (toamna si primavara) populatia totala a pasarilor acvatice depaseste 20000 de exemplare anual, zona fiind singura care adaposteste asemenea densitati de pasari din sud – estul Transilvaniei si una din cele mai importante din Transilvania si din interiorul lantului Carpatic. Peste Depresiunea Barsei, din care face parte si situl respectiv trece un drum de migratie important si cunoscut de catre cercetatorii ornitologi. Aceasta cale de migratie face legatura intre drumul transilvanean ce trece pe directie NV – SE peste Campia Transilvaniei si calea ce traverseaza Muntii Carpati spre sudul tarii. Dintre speciile cele mai importante care trec pe acest drum se enumara: Casmerodius albus si Ciconia nigra. Complexul Piscicol Dumbravita reprezinta in acest sens un punct de maxima concentrare pentru pasarile acvatice, ce devine punct obligat de stationare si hranire pentru o mare parte a populatiilor ce traverseaza Carpatii spre si dinspre locurile de cuibarit ale Europei. Pe langa speciile de pasari din Directiva Pasari, anexa I si din Conventia Berna si Bonn sau avand diverse categorii de amenintare, exista si alte specii de pasari care au populatii numeroase in zona, precum diverse specii ale genului Acrocephalus sau Locustella (pasari adaptate zonelor umede, mai ales stufarisurilor si altor tipuri de vegetatie emersa), prezente in zeci sau sute de perechi, fapt ce demonstreaza din nou importanta deosebita a acestor tipuri de habitate pentru pasarile zonei. Bogatia in specii de pasari a zonei se datoreaza calitatii si importantei habitatelor, locurilor de cuibarit, hranire si odihna. Principalele habitate care prezinta o mare importanta pentru speciile de pasari enumerate, sunt: stufarisul (reprezentat mai ales de suprafete uniforme de Phragmites australis), papurisul (asociatii vegetale unde predomina Typha spp.), mlastinile cu Carex spp. si alte specii, fanetele umede si alte suprafete de asociatii vegetale inundate temporar, portiunile cu apa mica si namolul aparut dupa vidarea partiala sau totala a elesteelor, frecventate indeosebi in pasaj de numeroase specii de pasari, ca: starci, egrete, berze, limicole / pasari de tarm, pescarusi etc. In acest fel, managementul piscicol in care este cuprinsa actiunea de vidare a elesteelor pentru recoltarea pestilor toamna si uneori primavara si vara reprezinta o practica esentiala pentru atragerea si mentinerea acestor populatii de pasari. Depozitul Vladeni a fost inaugurat in 1958 si pana in prezent, nu au fost semnalate

probleme cu privire la biodiversitate.

49



VLADENI



II.B. Identificarea instalatiilor si a altor activitati de pe

amplasament care ar putea prezenta un pericol de accident

major

Ordinul 1084/2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activitatilor care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si, respectiv a accidentelor majore produse defineste notiunile:

■ accident major – orice eveniment survenit, cum ar fi o emisie de substante periculoase, un incendiu sau o explozie, care rezulta din evolutii necontrolate in cursul exploatarii oricarui obiectiv prevazut la art. 2 din H.G. 804/2007, care conduce la aparitia imediata sau intarziata a unor pericole grave asupra sanatatii populatiei si/sau aspra mediului, in interiorul sau in exteriorul obiectivului, si in care sunt implicate una sau mai multe substante periculoase;

■ avarie – eveniment sau incident care nu genereaza efecte majore asupra sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, dar care are potential sa produca un accident major. In conformitate cu prevederile art. 15 din H.G. 804/2007, in cazul producerii unui accident major, care indeplineste una din consecintele descrise la punctul 4.2 a Ord. 1084/2003, titularul activitatii trebuie sa informeze autoritatile publice teritoriale cu responsabilitati in domeniile protectiei civile, protectiei mediului, protectiei muncii, administratiei publice si sanatatii. Aceste consecinte sunt:

● vatamarea persoanelor: a) un deces; b) ranirea a 6 persoane in interiorul obiectivului si spitalizarea acestora cel putin

pentru 24 ore; c) ranirea unei persoane din afara obiectivului si spitalizarea acesteia cel putin

24 ore; ● producerea de daune asupra bunurilor imobiliare:

a) producerea de daune asupra unei/unor locuinte din afara obiectivului si distrugerea acesteia/acestora, creand imposibilitatea de a mai fi locuita/locuite ca rezultat al accidentului;

b) evacuarea sau sinistrarea unor persoane pentru mai mult de doua ore (persoane x ore), valoarea calculata trebuie sa fie de cel putin 500;

c) intreruperea serviciilor de furnizare a apei potabile, electricitatii, gazului sau telecomunicatiilor pentru mai mult de doua ore (persoane x ore) in cazul in care valoarea rezultata prin multiplicarea numarului de persoane afectate cu numarul de ore de intrerupere a serviciilor mentionate este de cel putin 1.000;

● producerea de efecte nocive imediate asupra mediului: a) daune permanente sau pe termen lung asupra habitatelor terestre:

- 0,5 ha sau mai mult dintr-un habitat cu valoare ecologica ori de conservare, protejat prin le lege;

- 10 ha sau mai mult dintr-un habitat mai extins, incluzand teren

agricol; b) daune semnificative sau pe termen lung asupra habitatelor de apa

curgatoare sau marine (acolo unde este cazul in procesul de evaluare a pagubelor se pot face referitoare la substantele si preparatele chimice periculoase sau la concentratia letala pentru 50% din speciile reprezentative ale mediului afectat):

- 10 km sau mai mult dintr-un rau sau canal;

50



VLADENI



- 1 ha sau mai mult dintr-un lac sau iaz; - 2 ha sau mai mult dintr-o delta; - 2 ha sau mai mult dintr-o apa costiera sau mare deschisa;

c) daune semnificative aduse unui acvifer sau apelor subterane marine (acolo unde este cazul, in procesul de evaluare a pagubelor se pot face referiri la legislatia referitoare la substantele si preparatele chimice periculoase sau la concentratia letala pentru 50% din speciile reprezentative ale mediului afectat):

- 1 ha sau mai mult; ● producerea de daune asupra bunurilor:

a) daune aduse bunurilor din cadrul obiectivului, a caror valoare in lei reprezinta echivalentul a cel putin 0,5 milioane euro;

b) daune aduse unor bunuri din afara obiectivului, a caror valoare in lei reprezinta echivalentul a cel putin 0,2 milioane de euro;

● producerea de daune transfrontiera: orice accident in care este prezenta o substanta

periculoasa si care produce efecte in afara teritoriului national.

II.C. Descrierea zonelor unde ar putea avea loc un accident

major Zonele cu pericol de explozii si incendii sunt zonele care ar putea prezenta pericolul de accident major. Acestea sunt:

spatiului de depozitare, incinta si platforma de manevra aferenta; mijloacele de transport pana la spatiul de depozitare.

Pot apare disfunctii datorate factorului uman, asociate unei pregatiri organizatorice defectuoase a activitatii de gestionare si mentenanta precum si factorilor externi. Factori umani: incompetenta, lipsa de informare, eroare umana, oboseala. Factori organizatorici:

- depasirea cantitatii autorizate a camerelor de depozitare; - incadrarea incorecta in clasa de periculozitate a sunbstantelor; - determinarea incorecta a gradului de rezistenta la foc a cladirii; - nerespectarea instructiunilor, a normelor de protectia a muncii si PSI.

Factori externi: explozii, fulgere, caderi de obiecte din atmosfera, etc.

Teritoriul are o imprejmuire interioara si una exterioara de minim 2 m inaltime. Imprejmuirea interioara este formata din doua garduri de sarma ghimpata la distanta de 3 m unul de altul. Imprejmuirea exterioara este format dintr-un gard de sarma ghimpata situat la aproximativ 40 m fata de imprejmuirea interioara. Distanta dintre imprejmuirea interioara si cele mai apropiate magazii este de minim 40m. In zona de paza si aparare sunt dispuse corpurile de garda. Pentru asigurarea unei bune vederi sunt prevazute foisoare de observatie. Este asigurat iluminatul zonei. Magaziile sunt de suprafata de tip usor, realizate din materiale incombustibile, iar

pardoseala este realizata din material antiscantei. Iluminatul este natural prin ferestre cu obloane dispuse la partea superioara a incaperilor. Magaziile sunt prevazute cu rape de

descarcare- incarcare. Pentru ventilatie exista caciulite de ventilatie prevazute cu site si

aparatori.Magaziile sunt prevazute cu valuri de pamant protectoare pe trei laturi. Peretele

fara val este de tip zburator. Protectia contra descarcarilor este asigurata prin

paratrasnete. Protectia secundara este asigurata de retele metalice montate pe acoperis,

51



VLADENI



cu prize de pamant separate. Instalatiile de protectie contra trasnetelor trebuiesc verificate de doua ori pe an. Magaziile sunt dotate cu aparatura de control a parametrilor de depozitare: 2 termometre, un termograf, un hidrograf.Temperatura de depozitare trebuie

sa fie cuprinsa intre -28 0C si 28

0C, umiditatea relativa va fi cuprinsa intre 30% si 70%. In

timpul veriilor foarte calduroase, cand temperatura depaseste 30 0C se asigura stropirea

acoperisului magaziilor si in jurul acestora si se deschid gurile de aerisire. Materialele sunt ambalate si depozitate functie de tipul de exploziv sau material explozibil, conform normativelor (recipienti verificati ambalati in lemn, saci). Fiecare magazie are are punct propriu PSI dotat cu sistem de alarmare, lopata, cazma, tarnacop, ranga de fier, galeata de tabla, lada de nisip, stingator cu CO2, un stingator transportabil cu spuma de 100 sau 200 l si o scara simpla de 4 m, pentru 3-4 magazii. Iluminarea zonei se face cu reflectoare montate pe stalpi. Sunt 2 surse de alimentare cu energie electrica: racord la o linie electrica publica si un grup electrogen. Exista sistem inelar de hidranti exteriori. Drumurile de transport a explozivilor trebuiesc intretinute in vederea evitarii aparitiei

denivelarilor, gropilor, surparturilor. Transportul in incinta se face manual, cu atentie pentru

prevenirea scanteilor, incet, calm, la pas, supravegheat si condus de artificier, pe baza

ordinului de transport.

52

S.C. CARFIL S.A. BRASOV DEPOZITUL RM DE STOC

VLADENI



III. Descrierea instalatiei

III.A.1. Descrierea activitatilor principale, denumirea si descrierea pe scurt a domeniilor mari de depozitare Activitati desfasurate – sunt activitati specifice gestionarii produselor depozitate.

DOTARI CONSTRUCTIVE Constructiile sunt proiectate astfel incat sa corespunda cerintelor de securitate si sunt

realizate conform normelor specifice pentru a asigura protectia personalului.

1. Unitati de depozitare/magaziile

Pe amplasament exista 28 magazii pentru produsele pirotehnice si 2 magazii pentru produsele nepirotehnice. Magaziile ocupa o suprafata de ≈ 5000 mp din suprafata totala. Materiale de constructie Magaziile pentru materiale pirotehnice sunt proiectate astfel incat sa corespunda cerintelor de securitate – sunt construite din materiale usoare(placi ondulate de azbest), cu perete sau cu acoperis “zburator”, sunt dispuse la distanta de 20 – 100 m functie de tipul constructiei din vecinatate si de cantitatea de exploziv continuta, distanta impusa de normele specifice ale MIC – 1987 si sunt protejate de valuri de pamant. Fiecare magazie este inconjurata pe trei laturi cu valuri de pamant inierbate si avand o inaltime egala sau mai mare decat inaltimea cladirii. Pentru preluarea descarcarii de electricitate din atmosfera fiecare cladire este bordata cu 3-5 paratonieri, cu legatura la centura de impamantare. Sunt utilizate: 25 magazii au fundatiile din beton ciclopian, stalpi, grinzi din lemn, peretii din paianta si tamplaria din lemn, pardoselile sunt bituminate, acoperite cu suport din pietris si acoperisul din azbociment; 3 magazii au fundatia din beton armat, peretii au doua straturi de tabla ondulata si captusiti cu vata minerala si pardoseala bituminata; Magaziile pentru produse nepirotehnice au fundatia din beton ciclopian, structura portanta si peretii din zidarie, tamplarie metalica si pardoseala din beton sclivisit. Capacitatea depozitului – 884 tone echivalent in TNT. In cele 2 magazii de materiale nepirotehnice, se depoziteaza:

- intr-o magazie: motorina – cantitatea maxima 100 l (nu se tine stoc) - in cealalta magazie: ambalaje de lemn, carton.

Masuri de siguranta - depozitul este imprejmuit cu gard, sisteme de alarmare, iluminat pe intreg

perimetru; - fiecare magazie: este inconjurata cu valuri de pamant inierbate care au o inaltime

egala sau mai mare decat inaltimea magaziei; este dotata cu paratoneri; are punct propriu PSI dotat cu sistem de alarmare, tarnacop, lopeti, nisip, extinctoare.

Activitatea se desfasoara conform Ordinului 1590/1991 al Ministerului de Interne – RA

RATMIL precum si conform normelor de siguranta si protectie si normelor PSI.

2. Parcul auto - Sectia detine

- Un tractor pentru lucrarile de intretinere executate in zona impadurita; - Autospeciala PSI;

53


VLADENI



- Dacia papuc. Nota: Transportul produselor este organizat de Oficiul Central de Stat pentru Probleme

Speciale si se desfasoara conform instructiunilor din fisele tehnice de securitate ale

substantelor transportate si cu mijloace de transport autorizate. MASURI DE PREVENIRE A RISCURILOR DE ACCIDENTE

a. Masuri de protectie ale instalatiei la incendiu si explozie prevazute prin proiectare

si constructie

• Constructiile sunt amplasate la distante de siguranta unele fata de altele pentru ca in

caz de accident sa nu se produca efectul domino.

• Constructiile au o zona tampon pentru ca in caz de accident, efectele acestuia sa fie locale si sa nu afecteze alte constructii din incinta societatii. Un accident produs la constructie nu are consecinte in exteriorul amplasamentului societatii.

• Acoperisurile cladirilor sunt zburatoare pentru ca in caz de explozie, cea mai mare

parte a suflului exploziei sa fie dirijata in sus si nu lateral. • Pentru a limita zona afectata de un accident (incendiu sau explozie), fiecare cladire

este prevazuta in exterior cu taluzuri de pamant inierbate si plantate cu arbori, avand o inaltime egala cu a atelierului si cu o latime de 3m la baza si 1m la coronament. Cladirile cu risc de incendiu si risc mic de explozie sunt prevazute in exterior cu ziduri

de protectie realizate din beton armat care au o inaltime egala cu cea a atelierului. • Toate obiectivele fluxului tehnologic sunt protejate contra descarcarilor electrice

atmosferice prin paratonere si centuri de impamantare.

• Din punct de vedere constructiv cladirile sunt cu protectie la incediu, rezistente la

cutremur. b. Masuri tehnologice adoptate in faza de cercetare – proiectare pentru prevenirea

riscurilor de accidente

• Din faza de cercetare – proiectare si executie a constructiilor si echipamentelor tehnice si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie sunt adoptate solutiile prin a caror aplicare sunt eliminati factorii de risc previzibili si care nu permit desfasurarea proceselor de productie, indiferent de faza, decat numai in baza unor documentatii tehnologice aprobate.

• Urmarile accidentelor pirotehnice sunt limitate prin desfasurarea in cladiri rezistente la incendiu sau explozie, prevazute cu pereti sau suprafete de decomprimare, amplasate intre obstacole menite sa reduca efectele unui incendiu sau explozii si la distante corespunzatoare, astfel incat, accidentul care ar surveni intr-o cladire pirotehnica, sa nu constituie factori de risc pentru obiectivele invecinate.

• Consecintele unui accident pirotehnic sunt prevenite si limitate prin proiectarea unor procese sau operatii tehnologice de fabricatie, procesare, depozitare, care implica materii sau obiecte explozive care prezinta acelasi grad de risc sau riscuri apropiate si presupune interactiuni intre materii sau obiecte explozive care apartin acelorasi clase de compatibilitate.

• In documentatia tehnologica sunt prevazute masuri specifice de securitate si

sanatatea muncii, de prevenire a situatiilor de urgenta, inclusiv a instructiunilor

specifice care sa permita aplicarea si respectarea riguroasa a proceselor tehnologice

aprobate.

54


VLADENI



• Sunt realizate planse cu organizarea tehnologica, care pe langa ansamblul de activitati pe care le presupune realizarea produselor, cuprind in mod obligatoriu si masuri specifice de securitate materializate sub forma unor „consemne particulare” (Numar obiect, grupa de risc, clase de compatibilitate, clasa de incendiu, incarcare pirotehnica in echivalent TNT, temperatura si umiditatea relativa a mediului din compartiment, marcarea fluxului tehnologic pentru fiecare produs cu amplasarea utilajelor, instalatiilor, meselor de lucru, standurilor de incercari cu evidentierea numarului maxim de persoane pe obiect si compartiment si a mijloacelor de alarmare). Aceste planse tehnologice sunt aprobate in cadrul unei comisii de specialisti.

c. Masuri tehnico – organizatorice care sunt aplicate pentru prevenirea riscurilor de

accidente

• Respectarea cantitatii maxime de substanta periculoasa admisa la locul de munca. • Limitarea cantitatii de materii sau obiecte explozive in toate fazele de fabricatie sau

de procesare, separarea operatiilor tehnologice, folosirea de utilaje sau instalatii antiscantei sau antiex, etc.

• Verificarea zilnica a utilajelor care prezinta pericol in procesul de productie; • Intretinere si reparatii curente sau capitale, in special a utilajelor care prezinta

pericol, in vederea aducerii acestora la parametri normali de functionare pentru prevenirea riscurilor de accidente;

• Mentinerea si ridicarea nivelului pregatirii profesionale a personalului. • Respectarea riguroasa a instructiunilor, normelor si procedurilor de exploatare

tehnologica si asigurarea stabilitatii conditiilor de functionare a instalatiei. • Instruirea zilnica a personalului privind procesul tehnologic. • Instruirea lunara si testarea cunostintelor de respectare a normelor de protectia

muncii.

• Masuri de autoaparare impotriva incendiilor prin instruirea personalului si verificarea

modului de insusire a cunostintelor.

• Executarea periodica a exercitiilor de alarmare (anual) si actionare in caz de

incendiu. • Personalul este dotat cu echipament de protectie: imbracaminte si lenjerie de

bumbac si incaltaminte antistatica si antiscantei.

• Interdictia de a fuma si de a purta orice articol de fumat (chibrituri, brichete, tigari),

ca si interdictia de a purta, fara permis special, obiecte incandescente sau orice alt

mijloc de producere a focului.

d. Masuri compensatorii pentru asigurarea protectiei la incendiu

• Montarea hidrantilor cu sursa permanenta de alimentare cu apa. • Dotarea cladirilor cu stingatoare. • Pe langa instruirea lunara pe linie de PSI a personalului se efectueza o verificare

periodica a insusirii cunostintelor si modului de lucru. • Sunt infiintate echipe de interventie in caz de incendiu. • Planul de evacuare in caz de pericol este afisat la loc vizibil in fiecare atelier.

e. Stocarea substantelor periculoase

55


VLADENI



- Substantele toxice, explozive si produsele finite din tot sectorul pirotehnic sunt stocate

in depozite pe categorii de produse. Depozitele sunt protejate cu diguri de pamant, pazite si in conformitate cu urmatoarele acte normative: Ordinul Ministerului Industriei – Regia Autonoma RATMIL 1540/1991; Legea nr. 126/1995 (republicata si actualizata) – privind regimul materiilor

explozive; HG nr. 536/2002 (actualizata) pentru aprobarea normelor tehnice privind detinerea,

prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea si folosirea materiilor explozive utilizate in orice operatiuni specifice in activitatile detinatorilor, precum si autorizarea artificierilor si a pirotehnistilor ;

HG 955/2010 de modificare si completare a normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca specifice operatiilor desfasurate;

HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase;

Instructiunile de depozitare si manipulare inscriptionate pe produs sau pe ambalaj. • In spatiile de depozitare accesul persoanelor straine sau neautorizate este strict

controlat.

• Depozitele sunt amplasate la distanta unele de altele pentru a se genera efectul

domino.

III.A.2. Organizarea activitatii

In prezent obiectul activitatii subunitatii din Vladeni consta in depozitarea produselor apartinand Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale si in prestarea serviciilor complementare activitatii. Toate produsele luate in gestiune sunt depozitate in magazii in conditii prevazute de norme. Pe amplasamentul din Vladeni sunt desfasurate activitati exclusive pentru depozitarea produselor si activitati complementare. Receptia cantitativ – calitativa

- verificarea actelor de livrare si transport; - verificarea amblajului original din punct de vedere al integritatii, inscriptionarii si a

existentei sigiliilor; - receptionarea catitativa si calitativa a produselor speciale; - verificarea cantitatilor primate pe tip de lot de fabricatie; - inregistrarea documentelor, conform reglementarilor; - depozitare.

Manipularea

- se face manual doar de catre persoanele autorizate; - se pastreaza distanta intre manipulatori; - se respecta catitatile maxime la un transport pentru o singura persoana; - nu se executa actiuni mecanice asupra produselor manipulate si depozitate; - actiunile de manipulare nu se executa in graba.

Depozitarea

- se face in ambalajul original; - se aseaza produsele conform indicatiilor (in stive, pe rafturi, etc.) - se pastreaza distanta intre rafturi si/sau stive.

56


VLADENI



Efectuarea masurilor de siguranta

- la parasire, depozitul se incuie, se sigileaza iar cheile sunt pastrate conform normelor de securitate;

- la schimbarea serviciului se fac mentiuni cu privire la predarea cheilor, sigiliului si dupa caz si alte informatii (incidente, evenimente, materiale utilizate, etc.);

- activitati de manipulare, depozitare, efectuate pentru produsele speciale sunt executate conform cerintelor de siguranta astfel incat sa nu puna in pericol personalul angajat sau alte obiective din incinta si/sau din afara societatii;

- activitatile sunt executate: cu personal autorizat si instruit; cu materiale autorizate; atunci cand conditiile meteo sunt prielnice; in timpul zilei; respectand normele de securitate a muncii; respectand regimul materiilor explozive si al produselor si substantelor periculoase.

Activitati complementare

- curatarea vegetatiei, asigura: o buna vizibilitate, impiedica generarea incendiilor. Activitati specifice pentru protectia si stingerea incendiilor.

III.A.3. Descrierea infrastructurii amplasamentului

Sistemul de alimentare cu apa Utilizarea apei la subunitatea din Vladeni La sediul din Vladeni apa captata este utilizata ca apa potabila si pentru stingerea incendiilor. Surse de apa: put de apa potabila de mica adancime . Pentru cazuri de necesitate

unitatea detine un bazin de apa potabila cu o capacitate de 50 m3.

Potrivit fisei de prezentare a societatii, unitatea nu detine si dupa probele efectuate nu necesita o statie de tratare a apei extrasa din subteran. Instalatii de inmagazinare a apei De la put apa este pompata in cele trei bazine pentru colectarea apei necesare alimentarii retelei PSI. Bazinele sunt amplasate in incinta depozitului, in zona cea mai inalta, asigurand scurgerea gravitationala a apei. Bazinele sunt semiingropate, acoperite si construite din beton armat.

Cele trei bazine pentru alimentarea retelei PSI au in total un volum de 1050 m3 de apa.

Reteaua de distributie a apei De la put apa este pompata in reteaua de alimentare cu apa a retelei PSI. Reteaua este inelara si are o lungime totala de 4000 m iar diametrul este cuprins intre Dn80 – 100 mm. Reteaua este alcatuita din tuburi din PVC si otel. Volum de apa de incendiu

Volumul intangibil pentru incediu este de 250 mc si se pastreaza in doua rezervoare R1 =

200 mc, R2 = 50 mc. Consumarea rezervei de incendiu este posibila numai prin deschiderea vanelor de incendiu. Timpul de refacere a rezervei de incendiu este de 24 ore. Hidrantii de incendiu sunt subterani si sunt amplasati pe reteaua de distributie.

Sistemul de colectare si evacuare a apei menajere Constructiile administrative existente la subunitatea din Vladeni dispun de o retea de canalizare realizata din tuburi circulare de beton, cu diametrul ≈ Dn 200 mm care asigura colectarea apelor menajere rezultate. Apele uzate, colectate de reteaua de canalizare, sunt conduse gravitational in bazinul

decantor cu o capacitate de 50 m3. Bazinul se curata periodic.

57


VLADENI



Sistemul de alimentare cu energie electrica Sursa: SC ELECTRICA SA – FDEE ELECTRICA TRANSILVANIA SUD BRASOV; Felul conectarii: SC CARFIL SA – subunitatea din Vladeni – este alimentata direct de la retea; La subunitatea din Vladeni consumul de energie electrica contractat anual este: 366 MW; Transformatorul existent pe platforma depozitului este proprietatea SC ELECTRICA SA – FDFEE ELECTRICA TRANSILVANIA SUD BRASOV; Societatea detine instalatia de forta TIP MICM-DAD, P = 7 KW.

Sistemul de incalzire La depozitul din Vladeni lemnul se foloseste drept combstibil pentru a asigura incalzirea

spatiilor administrative.

III.A.4. Obiective relevante pentru securitate (ORS)

Definitia unui obiectiv relevant pentru securitate, sau amplasament relevant pentru securitate: zona aflata sub controlul aceluiasi operator in care, in una sau mai multe instalatii, inclusiv in activitatile si infrastructurile comune, sunt prezente substante periculoase. Un amplasament este relevant din punct de vedere al sigurantei atunci cand cantitatile maxime, prezente sau posibil a fi prezente din substantele periculoase existente pe amplasament ating, respectiv depasesc 5% din cantitatea relevanta conform coloanei 2 a substantelor periculoase nominalizate in partea 1 si partea 2 din anexa 1 a H.G. 804/2007

(Ghidul pentru Raportul de securitate, Twining Project RO/2002/IB/EN/02, Anexa 1). In ceea ce priveste organizarea spatiilor de depozitare, acestea sunt considerate un amplasament comun relevant pentru securitate. In concluzie, pe amplasamentul unitatii – Depozitul RM de stoc Vladeni, a fost identificat si

selectat un singur ORS, care cuprinde magaziile de depozitare si constructiile anexa.

III.A.5. Identificarea partilor instalatiei relevante pentru securitate

(IRS); Echipamente, sisteme si dispozitive relevante pentru securitate

Definitia unei instalatii relevante pentru securitate (IRS): unitate tehnica din cadrul unui amplasament, unde sunt produse, utilizate, manipulate si/ sau depozitate substante periculoase. Instalatia cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de conducte, utilajele, dispozitivele, caile ferate interne, depozitele necesare pentru exploatarea instalatiei. O parte de instalatie este relevanta pentru securitate atunci cand cantitatile maxime, prezente sau posibil a fi prezente din substantele periculoase existente pe amplasament ating, respectiv depasesc 0,5, respectiv 2% din cantitatea relevanta conform coloanei 3 a substantelor periculoase nominalizate in partea 1 si partea 2 din anexa 1 a H.G. 804/2007

(Ghidul pentru Raportul de securitate, Twining Project RO/2002/IB/EN/02, Anexa 1).

Principalele instalatii relevante pentru securitate identificate sunt: magaziile de

depozitare a materialelor pirotehnice. Avand in vedere caracterul „Secret” al activitatii desfasurate in cadrul depozitului

Vladeni, Tabel III.A.5. Echipamente, sisteme si dispozitive relevante pentru securitate a

fost prezentat in Anexa 1 la prezentul Raport de securitate.

58


VLADENI



III.A.6. Descrierea surselor de riscuri de accidente majore a

conditiilor in care un astfel de accident major se poate produce si a

masurilor de prevenire Erori umane (interne sau externe/directe sau indirecte)

- Manevrarea gresita a explozivilor sau incarcarea lor necorespunzatoare in mijloacele de transport poate duce la explozia acestora;

- Aprinderea vegetatiei din jurul unei magazii poate conduce la explozia materialului depozitat;

- Incendierea unei magazii (din diverse cauze) – afecteaza personalul existent in acel moment in magazie sau poate provoca radiatii termice, cu urmari asupra magaziilor de explozivi;

- Caderea sistemului de paratoneri.

Masuri: - Pentru evitarea accidentelor de manipulare a explozivilor, angajatii vor participa la

toate instructajele privind protectia muncii, vor respecta cu strictete normele specifice pentru fiecare activitate in parte.

- Transportul explozivilor se va realiza in prezenta unui artificier si se va conduce prudent, pentru a evita socurile care ar destabiliza incarcatura de explozivi.

- Vegetatia se taie periodic astfel incat sa nu depasesca distanta minima admisa fata de magazii; pe timp de vara magaziile se uda pentru a nu permite cresterea caldurii excesive; magaziile sunt construite conform normativelor din acest domeniu, fiind situate la distante care confera siguranta din punct de vedere al incendiilor si exploziilor. Magaziile sunt inconjurate de valuri de pamant.

- Inceputurile de incendii/incendiile se vor stinge imediat cu mijloacele din dotare. - Se vor realiza verificarile periodice ale instalatiilor de paratonieri. - La posturile de lucru sunt prevazute afise si alte forme de atentionare a personalului,

asupra unor faze sau manipulari periculoase, precum si cu privire la modul corect de lucru.

- In interiorul sau exteriorul cladirilor in care se manipuleaza si depoziteaza explozivi se vor afisa la loc vizibil: instructiuni de lucru specifice, instructiuni de protectie a muncii, specifice locului de munca, sarcini privind prevenirea si stingerea incendiilor, lista de scule, dispozitive si materiale admise in depozit, numarul maxim de persoane admise in depozit, cu exceptia personalului de indrumare si control, precum si a personalului de transport, care nu intra in calcul, cantitatea maxima de material exploziv admis in atelier, alte dispozitii care intereseaza securitatea personalului si a instalatiilor.

Personalul care urmeaza a se califica pentru locul de munca incadrat in acest sector (depozit de produse – tehnica militara) va fi verificat din punct de vedere medical si psihologic, sub urmatoarele aspecte: starea de sanatate, aptitudini fizice, aptitudini

senzoriale, aptitudini profesionale, starea neuropsihica (absenta oricaror dezechilibre neuropsihice in stadiul in care pot modifica comportamentul individual). Nu vor fi incadrate

in munca sau transferate la depozitele pentru explozivi, persoanele care, in urma examenului medical si psihologic nu indeplinesc baremul stabilit pentru aceste locuri de munca. Personalul incadrat pe acest domeniu (depozitare explozivi) va fi verificat din

punct de vedere psihologic si medical cel putin odata la 3 ani si de cate ori se impune

59


VLADENI



acest lucru, luandu -se masuri de redistribuire in alte sectoare a persoanelor care, in urma examenului nu mai prezinta garantia executarii activitatii profesionale, fara riscuri. Personalul este instruit zilnic cu privire la activitatile ce urmeaza sa le desfasoare. Se face

si o instruire periodica (lunar). Exista un registru in care fiecare persoana semneaza in

cazul instruirilor zilnice si pentru instruirile periodice se intocmesc procese verbale. Factori naturali

- Vijelii puternice; - Zile caniculare; - Descarcari electrice atmosferice. - Cutremure; - Inundatii.

Masuri: - In timpul furtunilor cu descarcari electrice puternice se intrerupe lucrul cu materiale

explozive, personalul paraseste zona cu pericol. - In magaziile de depozitare iluminatul se face natural prin ferestre cu obloane

amplasate la partea superioara a incaperilor, iar ventilatia de asemenea este naturala – constructiile fiind dotate cu caciuli de ventilatie cu site si aparatori de ploaie.

- Arborii care inconjoara amplasamentul atenueaza viteza vanturilor. - In cazul zilelor caniculare pe langa umbra asigurata de arbori, magaziile se uda

regulat pentru a preveni riscul de autoaprindere. - Din punct de vedere al inundatiilor obiectivul studiat se afla pe un teren cu panta

slaba, punctul cel mai inalt de pe amplasament fiind de 590 m altitudine, iar punctul cel mai jos 560 m, asadar, nu se poate pune problema unor inundatii pe amplasament.

- Sistemul de paratoneri asigura constructiile si produsele depozitate, in momentul descarcarilor electrice atmosferice, conducand energia in pamant.

- Conform Normativului P100-92, zona studiata se incadreaza din punct de vedere al coeficientului Ks in zona seismica D, Ks = 0,16. Aceasta zona nu prezinta risc major pentru cutremure.

- Ca masura de prevenire in caz de dezastre, in general constructiile sunt realizate in regim de parter.

- Magaziile sunt prevazute cu pichete PSI. - La toate locurile de munca unde se manipuleaza explozivi trebuie evitata formarea

prafului, aerosolilor. Pentru diminuarea pericolului formarii aerosolilor, umiditatea relativa in incaperile respective este 30 - 70%, daca apar variatii se iau imediat masuri.

- Personalul va folosi imbracaminte din fibre vegetale si incaltaminte conductoare (ex. ghete cu talpa de cauciuc conductibil).

- Stratul de uzura al depozitelor s-a realizat din material antiscantei. - In timpul verilor foarte calduroase cand temperatura depaseste peste 30 de grade C,

se vor stropi magaziile (si ceea ce este in jurul lor) si se vor deschide gurile de aerisire.

- Mentionam faptul ca pe amplasament sunt instalate “cabine meteo” cu termograf,

termometru, higrograf pentru verificarea conditiilor meteo pe amplasament.

III.C. Descrierea substantelor periculoase

60


VLADENI



Avand in vedere caracterul „Secret” al activitatii desfasurate in cadrul Sectiei

pirotehnice Harman, acest caiptol a fost dezvoltat in anexa 2 la prezentul Raport de

securitate.

III.D. Descrierea cerintelor de siguranta in functionare si

fiabilitate la proiectarea, constructia, exploatarea si intretinerea

oricarei instalatii, unitati de stocare, echipament si

infrastructura legata de exploatarea acesteia si care prezinta

pericole de accidente majore in interiorul obiectivului. Proiectarea instalatiei a tinut seama de normele specifice in domeniu valabile la data realizarii depozitului. Pentru constructia obiectivului s-a ales un teren cu arborete de foioase. Cladirile cu pericol de explozie sunt prevazute cu valuri si ziduri de protectie, pentru a proteja zonele vecine de efectele unor explozii. Valurile sunt constituite din pamant fara pietris, in taluz natural, iar suprafata valului a fost asigurata impotriva alunecarilor de teren prin plantarea de iarba si copaci. Unde din lipsa spatiului, nu s-a putut realiza in intregime taluzul natural, valul de pamant a fost prevazut cu un zid de sprijin pe una sau ambele parti ale acestuia. Inaltimea zidului de sprijin nu depaseste nivelul cornisei. Distanta de la baza valului la peretele cladirii este cuprins intre 1-3 m. Distanta necesara

s-a determinat in functie de latimea cailor de acces. Spatiul dintre baza valurilor si peretii

cladirii este betonat, trebuie sa fie fara iarba sau vegetatie, iar de-a lungul valului exista

rigola pentru evacuarea apei. Disciplina interna La toate locurile de munca este permisa numai purtarea de echipament de protectie sau de lucru, inclusiv lenjerie de corp din fibre vegetale, fara accesorii metalice si incaltaminte din piele cu talpa de talpa sau cauciuc. Conducatorii locurilor de munca si toti cei care organizeaza, conduc si controleaza procesul de depozitare nu permit executarea nici unei operatii inainte de a verifica daca fiecare lucrator este echipat cu echipamentul necesar si cunoaste modul corect de utilizare a acestuia. In spatiile de depozitare au acces numai cei care lucreaza in aceste locuri precum si personalul de conducere sau control, pe baza unei legitimatii speciale. Alti lucratori ai societatii, vizitatori si delegati nu au dreptul sa intre in aceste spatii fara aprobarea conducatorului intreprinderii, a loctiitorului acestuia sau a forului tutelar. In functie de necesitati, conducerea intreprinderii asigura insotirea acestora. Se tine o evidenta a personalului care intra si iese de la Depozitul RM de stoc, astfel incat sa se cunoasca in orice moment persoanele existente in acest sector. La locurile de munca se utilizeaza numai scule si unelte prevazute in lista de materiale admisibile pe amplasament. Explozivii sunt transportati in ambalajele furnizorilor si care vor fi prevazute cu insemne de avertizare si instructiuni de folosire si transport. Transportul manual se realizeaza cu carucioare asigurate pentru prevenirea producerii scanteilor, incet, calm, la pas, sub supravegherea artificierului, pe baza ordinului de

transport.

Autovehiculele destinate transportului explozivilor se vor apropia de magaziile de

61


VLADENI



explozivi sau de valurile de protectie ale acestora in limita distantelor stabilite in instructiuni. Cladirile, aparatele si sistemele in functiune vor fi supuse reviziei si curateniei periodice, in baza unui grafic aprobat de conducerea intreprinderii sau a instructiunilor de lucru. Transportul materialelor explozibile se va face de catre personal autorizat, transportul este reglementat prin instructiunile de lucru. In afara programului de lucru, depozitele de explozivi sunt controlate si supravegheate. Valurile de pamant vor fi intretinute si controlate periodic.

Siguranta amplasamentului si a locurilor de munca

Teritoriul societatii in care se depoziteaza explozivii este imprejmuit (o imprejmuire

interioara si o alta exterioara, avand minim 2 m inaltime fiecare, formata din doua garduri

de sarma ghimpata la 3 m distanta fata de intre ele) si asigurat cu paza dotata cu arme de

foc. Intrarea in aceasta zona este controlata in permanenta. Pentru asigurarea unei bune

vederi sunt prevazute foisoare de observatie. Este asigurat iluminatul zonei. Prevenirea si stingerea incendiilor

Principalele cauze care dau nastere la incendii: - exploziile produse de materiile explozive pastrate sau manipulate necorespunzator; - radiatiile solare pe timp calduros; - cauze mecanice: scantei rezultate in urma izbirii, lovirii, frecarii, supraincalzirii, etc. - efectele electricitatii statice; - descarcarile electrice din atmosfera; - incendiile premeditate; - defectiuni de constructie ale sobelor, cosurilor de fum, amplasarea si folosirea

necorespunzatoare a acestora. Activitatea de prevenire a incendiilor are ca scop:

- indepartarea cauzelor care pot da nastere la incendii; - asigurarea bazei materiale si pregatirea intregului personal in vederea interventiei

rapide si eficace pentru stingerea oricarui inceput de incendiu; - mentinerea in perfecta stare de functionare a tuturor mijloacelor de stins incendiu, a

drumurilor de acces la obiective, a mijloacelor de legatura si alarmare, a retelelor si bazinelor de apa;

- crearea conditiilor de lucru pentru unitatile de pompieri, crearea conditiilor necesare pentru salvarea oamenilor si a bunurilor materiale amenintate de foc;

- instruirea intregului personal din depozit pentru cunoasterea cauzelor care dau nastere la incendii si masurile ce trebuiesc respectate pentru prevenirea incendiilor.

Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este organizata la Depozitul Vladeni astfel:

- Cladirile (magaziile) cu pericol de explozie si incendiu sunt prevazute cu instalatii de paratonere care vor fi verificate cel putin de doua ori pe an.

- Pentru eliminarea electricitatii statice partile metalice ale utilajelor si constructiilor sunt legate la pamant si vor fi verificate periodic.

- Langa fiecare magazie se afla cate un pichet PSI pentru stingerea fiecarui inceput de incendiu, care este dotat dupa cum urmeaza: lopata, cazma, tarnacop, ranga de fier, galeata de tabla, lada de nisip, stingator cu CO2, stingator transportabil cu spuma de 100 sau 200 l si scara simpla pentru 3 – 4 magazii.

- echipamente de stingere detinute: hidranti exteriori;

62


VLADENI




- Planul de interventie in caz de incendiu este vizat de Grupul de Pompieri “Tara

Barsei”. Afisarea masurilor de protectie si instruirea personalului In interiorul sau exteriorul cladirilor in care se manipuleaza, depoziteaza si utilizeaza explozivi se vor afisa la loc vizibil: instructiunile de lucru specifice, instructiuni de protectia muncii si stingerea incendiilor, lista de scule, dispozitive si materiale admise in atelier, numarul maxim de persoane admise in atelier, cantitatea maxima de material explozibil admisa in atelier, alte dispozitii care intereseza securitatea personalului si a instalatiilor. Personalul care urmeaza a fi incadrat la locul de munca din sectoarele cu explozivi va fi examinat medical verificandu-se urmatoarele:

- integritatea fizica (absenta oricaror infirmitati sau malformatii fizice); - starea de sanatate (absenta unor boli cornice de natura sa influenteze

randamentul in munca); - starea neuropsihica (absenta oricaror dezechilibre neuropsihice in stadiul

in care pot modifica comportamentul individual). Personalul este instruit zilnic cu privire la activitatile ce urmeaza sa le desfasoare. Se face

si o instruire periodica (lunar). Exista un registru in care fiecare persoana semneaza in

cazul instruirilor zilnice si pentru instruirile periodice se intocmesc procese verbale.

63





IV. Identificarea si analiza riscurilor de accidente si

metodele de prevenire

IV.A. Descrierea scenariilor posibile de accidente majore.

Probabilitatea producerii si metodele de prevenire Riscul si controlul riscului

Riscul este probabilitatea ca un efect negativ sa se produca intr-o anumita perioada de

timp si /sau in anumite circumstante. Riscul este estimarea matematica a probabilitatii

producerii de pierderi umane si pagube materiale pe o perioada de referinta, intr-o zona

data, pentru un anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produsul dintre probabilitatea

de producere a fenomenului generator de pierderi umane sau pagube materiale si

valoarea pagubelor produse. Pericolul sau hazardul este proprietatea intrinseca a unei substante periculoase sau a

unei situatii fizice cu potential de a induce efecte negative asupra sanatatii populatiei

si/sau mediului. Pentru acele pericole considerate cu potential pentru un accident major este necesar sa demonstram ca riscul este controlat in mod adecvat. Acest proces este cunoscut sub numele de controlul riscului si implica:

• evaluarea riscului • reducerea riscului • planificarea raspunsului in caz de urgenta

Controlul riscului este un proces iterativ care se realizeaza astfel: − se efectueaza o evaluare a riscului − riscul se considera acceptabil sau inacceptabil − daca este inacceptabil, atunci sunt necesare masuri de reducere a riscului si de

reactie in caz de urgenta

− dupa implementarea masurilor este necesar sa se reevalueze riscul

Evaluarea riscului Evaluarea riscului este procesul general de identificare a pericolelor, de evaluare a probabilitatii existentei si a consecintelor probabile (riscul asociat cu pericolul). Clasificarea pericolelor este un element fundamental in evaluarea riscului de a produce accidente majore, pentru ca in acest mod sunt luate in considerare doar acele pericole cu potential de accident major. Reducerea riscului la cel mai scazut nivel posibil - aceasta este politica si obiectivele

sistemului de management al securitatii Planificarea raspunsului in caz de urgenta Pentru toate situatiile de urgenta, la nivelul obiectivului exista:

- Planul de urgenta interna - Planul de interventie in caz de incendiu.

Exista o intrepatrundere intre aceste doua planuri, deoarece orice incendiu nestapanit se

poate generaliza conducand la un accident major.

64





Structura actiunilor de raspuns in cazurile de urgenta este prezentata in Planul de Urgenta

Interna elaborate la nivelul obiectivului. In schema de mai jos este vizualizata o reprezentare schematica a a analizei de risc cu

includerea componentelor specifice.

IV.A.1. Pericolele luate in considerare la stabilirea scenariilor

Pericolele luate in considerare la stabilirea scenariilor de accidente majore sunt:

Pericole naturale: Informatii cu privire la hazardurile naturale specifice zonei:

- zona “D” pentru actiunea seismica conform normativ P100/92; Un cutremur de mare amplitudine ar risca distrugerea anumitor zone construite, putand

avea un efect declansator a unor explozii.

Pericolul de incendiu Un incendiu in imediata vecinatate a instalatiilor de producere a explozivilor (incendierea vegetatiei) sau in instalatiile propriuzise este un pericol deosebit ce poate genera un accident major in cazul in care nu este stapanit si stins in fazele incipiente. Cauzele unui incendiu pot fi instalatiile electrice defecte, electricitatea statica si electricitatea atmosferica, o explozie urmata de un incendiu, un incendiu in zonele limitrofe instalatiei, care s-ar putea extinde la vegetatia din perimetrul instalatiei. Masuri de siguranta

Pentru prevenire s-au luat masuri de siguranta obligatorii in aceste cazuri: Echipamentele electrice

Alegerea tipului de protectie antiexploziva si a gradului de protectie la echipamentele de

munca s-au realizat corespunzator zonarii instalatiilor tehnologice de fabricare si

65





depozitare a explozivilor. Cabluri electrice

Toate cablurile folosite au fost alese in functie de zona cu pericol de explozie cea mai severa pe care o traverseaza, in conformitate cu reglementarile in vigoare. Protectia contra electricitatii atmosferice

Pentru realizarea acestei protectii s-au realizat captatori in conformitate cu reglementarile in vigoare. Se fac masuratori bianuale la captatori si se emit buletine de verificare. Sistemul de control si detectie, in ateliere, in depozite

• butoane alarmare manuala dispuse pe peretii magaziilor; • sisteme de masura umiditate, temperatura.

Pericole tehnologice

Toxicitatea materialelor In conformitate cu prevederile H.G. nr. 2167/2004 privind stabilirea riscurilor pentru om si mediu ale substantelor notificate se iau in considerare urmatoarele efecte potentiale:

- toxicitate; - iritare; - sensibilizare; - toxicitate la doze repetate; - conioze.

Accidentele se pot produce in cazul punerii in libertate, in mod accidental a acestor

substante (motorina). Punerea in libertate poate genera: • vapori toxici – afectarea sanatatii; • patrunderea in reteaua de canalizare (apa impurificata de la

stingerea incendiilor), afectarea calitatii solului, apei subterane Masurile de prevenire se refera la:

• depozitarea corespunzatoare, asigurata inca din faza de proiectare (materiale corespunzatoare, capacitati, asigurarea captarii si recuperarii scurgerilor accidentale, asigurarea dimensiunilor spatiilor de depozitare);

• regulamente de operare.

Explozivitate Substantele explozive: 2,4,6–Trinitrotoluenul, tetril, pulbere neagra, pulberi omogene, coloidale, pot exploda in anumite conditii, legate de nerespectarea proceselor de productie, echipament sau scule necorespunzatoare, flacara deschisa, descarcari electrostatice, reactii necontrolate, incalzirea peste limite a magaziilor, socuri nepermise, prezenta impuritatilor, accesul persoanelor neautorizate. Masurile de prevenire se refera la:

- Pardoselile depozitelor sunt betonate si protejate antiex; - Substantele si produsele periculoase sunt depozitate in incaperi special

amenajate si in siguranta; - Accesul la aceste depozite il au doar persoanele autorizate; - Gestionarea (manipularea, depozitarea si transportul) substantelor periculoase se

face doar de catre persoane instruite; - Sunt respectate instructiunile din fisele de securitate si normele de protectie a

mediului si asigurarii securitatii si sanatatii referitoare la substantele periculoase;

66





- Produsele sunt depozitate astfel incat inscriptiile, frazele de risc si simbolurile executate de fabricant pe ambalaj, sunt expuse vederii;

- Sunt asigurate conditii pentru pastrarea lizibilitatii acestor inscriptii; - La locurile de depozitare sunt afisate simboluri referitoare la pericol si

inscriptionate fraze de risc; - Pe amplasamentul Depozitului de stoc Vladeni este respectata legislatia in

vigoare, normele specifice de sanatate si securitate, normele de protectia mediului si normele PSI si Ordinul 1540/1991 si Legea 126/1995 si Ord. 68/2004 privind regimul substantelor explozive.

- Este organizata activitatea de protective si stingere a incendiilor conform planului de interventie in caz de incendiu;

- Sunt efectuate activitati pentru supravegherea constructiilor si instalatiilor; - Accesul in unitate se face doar prin punctele de control acces; - Activitatea de paza si protectie se desfasoara in conformitate cu L. nr. 333/2003 si

a Planului de paza. - Existenta mijloacelor de stingere si a hidrantilor exteriori.

Alte tipuri de pericole

• accidente de transport; • prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari; • caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos; • periclitare intentionata; • incendiu de vegetatie.

Accidentele de transport se pot produce in special la transportul materialelor explozibile

Masurile de prevenire se refera in special la siguranta transportului, respectiv la

conducerea preventiva a mijlocului de transport insotirea transportului de catre personal

calificat, efectuarea transportului se face in baza unui ordin de transport. Caderile de obiecte din atmosfera sau din cosmos, desi sunt pericole cu probabilitate foarte scazuta sunt totusi posibile. Aceste evenimente pot fi incadrate in categoria – catastrofe. De aceste pericole sunt legate si pericolele privind prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari. Efectul lor este major sau chiar catastrofal deoarece poate declansa accidente majore de tipul, incendii, explozii, dar probabilitatea lor este redusa pana la improbabil. Masuri de prevenire nu exista in acest caz, doar raspunsul in caz de urgenta, care poate

reduce efectele unui astfel de accident. Periclitarea intentionata (Twinning Project RO/2002/IB/EN/02 – Dr. Hans Joachim UTH). Exista urmatoarele tipuri de periclitare intentionata: ●Premisa conditionata

Cauze: faptasul vrea sa provoace un efect limitat din punctul sau de vedere. O situatie mult mai periculoasa nu conteaza pentru el, sau nu isi da seama de ea. Motive: razbunare, frustrare, „dovedirea„ deficientelor, obtinerea efectelor socio-politice. Actiuni pregatitoare: furisare, achizitionarea de unelte si de alte obiecte. Obiectele faptei: unelte simple si grele, eventual incendieri simple. Energia criminala: medie.

67





Cercul de persoane: criminali din interior sau exterior, fosti angajati dati afara, angajati proprii ai firmei si vizitatori. Observatii/exemple: scoaterea din functiune a agregatelor de siguranta; interventii in derularea productiei; neanuntarea starilor critice ale instalatiei; incendiere, vandalism dupa intrarea prin efractie nereusita; incendierea din alte motive.

●Premisa directa Cauze: cauzatorul vrea sa provoace un defect mai mare, prin situatia de pericol astfel declansata, manevre de sustragere a atentiei. Motive: radicalitate politica, obtinerea de avantaje materiale, sau concurentiale. Actiuni pregatitoare: cercetarea componentelor relevante pentru siguranta instalatiei, a punctelor slabe; folosirea lipsei de supraveghere; daca este necesar, achizitionarea de materiale costisitoare, scoaterea din functiune a agregatelor de siguranta. Obiectele faptei: unelte simple si speciale, eventual incendieri, explozibil simplu

(improvizatie proprie). Energia criminala: peste medie. Cercul de persoane: faptasi singuri, grupari politice radicale. Observatii/exemple: incendiere/atentat cu explozibil; distrugerea unor componente de functionare; interventii la sala de comanda, programarea eronata a procesorilor de comanda.

●Atacuri teroriste masive Cauze: procedura periculoasa, brutala, deseori fara a tine cont de viata omeneasca; procedura armata. Motive: actiuni fanatice, anarhie, provocarea modificarilor sociale prin forta, „pedepsirea” intreprinderilor, motive de credinta. Actiuni pregatitoare: pregatiri logistice, cercetare pe ascuns, scoaterea din functiune a agregatelor de siguranta. Obiectele faptei: unelte simple si speciale, eventual incendieri, explozibil. Energia criminala: deosebit de mare. Cercul de persoane: faptasi singuri, grupari extremisti si teroristi. Observatii/exemple: atac inarmat; explozia recipientilor/depozitelor; tragere cu arme de foc in cladiri; incendierea instalatiilor mai mari; atacarea personalului de protectie a fabricii; atacuri cu explozibil asupra zonelor deosebit de sensibile.

Evitarea pericolelor - Masuri de siguranta: ingradire exterioara, controlul accesului in

intreprindere, asigurarea zonelor periclitate, masuri organizatorice, organizarea sigurantei,

sisteme de alarma, supraveghere si comunicare. Documentele legate de siguranta sunt

tinute secret. Activitatea de paza si protectie se desfasoara in conformitate cu L. nr. 333/2003 si a

Planului de paza.

IV.A.2 Descrierea scenariilor posibile de accidente

majore si probabilitatea producerii lor

I. Magazia de carburanti (motorina) Conditii in care sursele de risc conduc la accidente si masurile de prevenire:

1). Scurgeri accidentale de motorina din butoaie la descarcarea din autovehicolul de

68





transport, sau rasturnarea accidentala a butoaielor, prezenta unei surse de foc (electricitate statica, scanteie, foc deschis, fumatul in timpul descarcarii butoaielor) in zona descarcarii: Localizare: rampa magaziei de carburanti Descrierea urmarilor: formarea unei balti, pericol de incendiu. Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului:

- asistarea permanenta a descarcarii butoaielor de catre personalul instruit al firmei, colectarea scurgerilor accidentale intr-un recipient;

- interzicerea oricarui foc deschis in zona; - distanta de siguranta magazia de carburanti si magaziile de explozivi; - respectarea „Instructiunii de lucru“; - instruirea personalului; - urmarirea panourilor de avertizare; - existenta mijloacelor de stingere in zona magaziei de carburanti; - indepartarea vegetatiei care ar putea lua foc din zona.

Probabilitatea de producere a avariei: ocazional. Consecintele: minore Risc: scazut.

2) Scurgeri accidentale de motorina la incarcarea in rezervoarele autovehiculelor, prezenta unei surse de foc (electricitate statica, scanteie, foc deschis, fumatul in timpul descarcarii butoaielor) in zona descarcarii. Localizare: rampa magaziei de carburanti. Descrierea urmarilor: formarea unei balti, pericol de incendiu. Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului:

- asistarea incarcarii de catre personalul autorizat; - verificarea nivelului combustibilului in rezervor - captarea scurgerilor la decuplarea furtunului; - colectarea scurgerilor accidentale cu materiale absorbante, depozitarea

corespunzatoare a acestor materiale pentru prevenirea impurificarii solului si prevenirea riscului de incendiu;

- existenta mijloacelor de stingere in zona incarcarii. Probabilitatea de producere a avariei: ocazional Consecintele: minore. Risc: scazut

II. Incendiu la magazia de ambalaje, lemn, carton Localizare: magazia de ambalaje

Descrierea urmarilor: arderea materialelor combustibile, fum, radiatia termica ce poate aprinde vegetatia din jur, extinderea incendiului, periclitarea magaziilor de explozivi. Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului:

- verificarea instalatiilor electrice; - mijloace de stingere a oricarui inceput de incendiu, interventia conform Planului de

urgenta la incendiu; - supravegherea perimetrului de catre personalul de paza, mijloace de alarmare;

Probabilitatea de producere a avariei:

izolat. Consecintele: moderate

69





Risc: scazut

III. Poluare la rampa magaziei de depozitare a pulberilor explozive (TNT),

caile de acces; Manipulare gresita, distrugerea ambalajului si varsarea pulberilor explozive (TNT)

ambalate in saci, pe sol. Localizare: rampa magaziei de depozitare a pulberilor explozive (TNT), caile de acces pe care se transporta pulberile. Descrierea urmarilor: daca produsul penetreaza in sol cu apa de precipitatii poate produce poluarea solului si a apei subterane. Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului:

- utilizarea de recipienti inchisi, rezistenti din punct de vedere mecanic si controlati periodic de catre personal pentru prevenirea unor pierderi necontrolate de de produse explozive;

- utilizarea de ambalaje rezistente pentru pulberile de explozivi ambalate in saci; - depozitarea corespunzatoare conform regulamentelor recomandarilor din fisele

de securitate; - transportul in conditii de siguranta conform regulamentului; - colectarea explozibilor imprastiati de catre personalul autorizat, distrugerea

deseurilor conform instructiunilor; - interzicerea focului, obligativitatea permisului de lucru cu focul, scule si

imbracaminte adecvata; - existenta mijloacelor de stingere pentru inabusirea oricarui inceput de incendiu; - instruirea personalului; - accesul interzis pentru persoanele neautorizate.

Probabilitatea de producere a avariei: izolat. Consecintele: minore Risc: scazut

IV. Explozie la rampa magaziei de depozitare a pulberilor explozive

(pulbere neagra, pulbere coloidala), caile de acces; Manipulare defectuoasa a explozivilor Tipul explozivului:pulbere neagra, pulbere coloidala Localizare: rampa de descarcare, caile de transport Descrierea urmarilor: socul poate genera explozia; accidentarea, moartea personalului surprins, posibilitatea aparitiei incendiilor si extinderea acestora. Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului:

- instructiuni privind transportul si manipularea, evitarea socurilor, personal calificat; - pardoselile atelierelor de productie, magaziilor si depozitelor sunt betonate si

protejate antiex; - substantele si produsele periculoase sunt depozitate in incaperi special amenajate

si in siguranta; pentru fiecare magazie sunt afisate cantitatile maxime care se pot depozita;

- accesul la aceste depozite il au doar persoanele autorizate; - gestionarea (manipularea, depozitarea si transportul) substantelor periculoase se

70





face doar de catre persoane instruite; - sunt respectate instructiunile din fisele de securitate si normele de protectie a

mediului si asigurarii securitatii si sanatatii referitoare la substantele periculoase; - produsele sunt depozitate astfel incat inscriptiile, frazele de risc si simbolurile

executate de fabricant pe ambalaj, sunt expuse vederii; - sunt asigurate conditii pentru pastrarea lizibilitatii acestor inscriptii; - la locurile de depozitare sunt afisate simboluri referitoare la pericol; - depozitarea respecta legislatia in vigoare, normele specifice de sanatate si

securitate, normele de protectia mediului si normele PSI si Ordinul 1540/1991 si Legea 126/1995 si Ord. 68/2004 privind regimul substantelor explozive.

- este organizata activitatea de protective si stingere a incendiilor conform planului de interventie in caz de incendiu;

- sunt efectuate activitati pentru supravegherea constructiilor si instalatiilor; - activitatea de paza si protectie se desfasoara in conformitate cu L. nr. 333/2003 si

a Planului de paza; - existenta mijloacelor de stingere si a hidrantilor si exteriori; - existenta valurilor de pamant pentru protectia instalatiilor invecinate. - vegetatia forestiera va fi indepartata periodic din vecinatatea constructiilor pentru

prevenirea extinderii unui incendiu. Probabilitatea de producere a avariei: izolat. Consecintele: majore Risc: moderat

V. Magaziile de explozivi (pulbere neagra, pulbere coloidala, produse

pirotehnice) Explozii, incendii in magaziile de explozivi datorat unui incendiu in apropiere Tipul explozivului:pulbere neagra, pulbere coloidala, produse pirotehnice; Localizare: magaziile de explozivi; Descrierea urmarilor: socul termic poate genera explozia; accidentarea, moartea personalului surprins, posibilitatea aparitiei incendiilor si extinderea acestora.

Explozivii utilizati se pot aprinde la temperaturi intre 180 – 200 0C, unii sunt sensibili la

socuri termice, producand explozie. Prezenta unei scantei sau flacari pot determina aprinderea, respectiv explozia acestora. Deci un incendiu in apropiere, in special incendiul vegetatiei, electricitatea statica, sau cea atmosferica in cazul in care instalatia de legare la pamant sau paratonierii nu functioneaza, utilizarea necorespunzatoare a sculelor si imbracamintii, pot determina aprinderea sau explozia materialului depozitat. Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului:

- pardoselile atelierelor de productie, magaziilor sunt betonate si protejate impotriva producerii scanteilor;


face doar de catre persoane instruite; - sunt respectate instructiunile din fisele de securitate, instructiunile si normele de

protectie a mediului si asigurarii securitatii si sanatatii referitoare la substantele periculoase;

- produsele sunt depozitate astfel incat inscriptiile, frazele de risc si simbolurile

71





executate de fabricant pe ambalaj, sunt expuse vederii; - sunt asigurate conditii pentru pastrarea lizibilitatii acestor inscriptii; - la locurile de depozitare sunt afisate simboluri referitoare la pericol si

inscriptionate fraze de risc; - depozitele respecta legislatia in vigoare, normele specifice de sanatate si

securitate, normele de protectia mediului si normele PSI si Ordinul 1540/1991 si Legea 126/1995 si Ord. 68/2004 privind regimul substantelor explosive.

- Este organizata activitatea de protectie si stingere a incendiilor conform planului de interventie in caz de incendiu;

- sunt efectuate activitati pentru supravegherea constructiilor si instalatiilor; - activitatea de paza si protectie se desfasoara in conformitate cu L. nr. 333/2003

si a Planului de paza; - existenta mijloacelor de stingere si a hidrantilor exteriori, a panourilor PSI si a

butoanelor de alarmare; - in timpul verilor calduroase se stropesc acoperisul si zonele din vecinatate; - constructiile sunt inconjurate cu valuri de pamant pentru protectia instalatiilor

invecinate; - vegetatia din jurul depozitelor va fi indepartata periodic pentru prevenirea

extinderii unui incendiu. Probabilitatea de producere a avariei: izolat. Consecintele: majore Risc: moderat

VI. Catastrofe. Stabilirea scenariilor necesare planificarii pentru

protectia impotriva dezastrelor 1). Explozii, incendii in magaziile de explozivi provocate de factori externi – caderea unui aparat de zbor deasupra magaziei de TNT Tipul explozivului: TNT; Localizare: caderea unui aparat de zbor asupra magaziei de TNT (40 t); Descrierea urmarilor: socul mecanic, incendiul aparatului poate genera explozia; accidentarea, moartea personalului surprins, aparitia incendiilor si extinderea acestora.

Explozivii utilizati se pot exploda la temperaturi peste 240 0C. Prezenta unei scantei sau

flacari pot determina aprinderea, respectiv explozia acestora. Deci un incendiu in apropiere pot determina aprinderea sau explozia materialului depozitat. Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului:

- masuri de prevenire nu exista; - este organizata activitatea de protectie si stingere a incendiilor conform planului de

interventie in caz de incendiu; - existenta mijloacelor de stingere si a hidrantilor exteriori; - constructiile sunt inconjurate cu valuri de pamant pentru protectia instalatiilor

invecinate; - vegetatia din jurul depozitelor va fi indepartata periodic pentru prevenirea extinderii

unui incendiu. Probabilitatea de producere a avariei: izolat. Consecintele: majore Risc: moderat

72





2). Atac terorist concertat In aceasta categori ar intra un atac terorist concertat, care ar determina explozia a 80 % din materialele depozitate. Localizare: magaziile de explozivi Descrierea urmarilor: explozia simultana a unui numar mare de magazii; accidentarea, moartea personalului surprins, posibilitatea aparitiei incendiilor si extinderea acestora. Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului:

- accesul la aceste depozite il au doar persoanele autorizate; - constructiile sunt inconjurate cu valuri de pamant pentru protectia instalatiilor


unui incendiu; - activitatea de paza si protectie se desfasoara in conformitate cu L. nr. 333/2003 si a

Planului de paza. Probabilitatea de producere a avariei: improbabil. Consecintele: major Risc: scazut

La capitolele de evaluare a consecintelor accidentelor majore, din fiecare insalatie

(ANEXE) se vor lua in discutie accidentele cu risc moderat si major. Accidentele cu

risc scazut, deloc mai putin importante sunt de regula tratate in Instructiunile de lucru si Regulamentele de fabricatie, interventia in cazul acestor accidente se face local cu

mijloacele existente la nivelul instalatiilor. Exceptie fac: scenariul unei catastrofe provocate

de un atac terorist, care va fi luat in discutie, chiar daca riscul este scazut si scenariul

accidentului cu butoaiele de motorina care a fost luat in considerare datorita pericolului

extinderii unui incendiu.

73



VLADENI



Locuri posibile de avarii Cauzele posibile de producere Substanta Descrierea evenimentului Scenariului propus

a avariei implicata

II. Magazia de carburanti (motorina)

Rampa magaziei de carburanti 1). Scurgeri accidentale de motorina din butoaie la motorina formarea unei balti, pericol de 1. Magazia de

descarcarea din autovehicolul de transport, sau incendiu. carburanti

rasturnarea accidentala a butoaielor, prezenta unei 1.1 Emisie de motorina

surse de foc (electricitate statica, scanteie, foc prin distrugerea unui

butoi, formarea unei

deschis, fumatul in timpul descarcarii butoaielor) in

balti si incendiul

zona descarcarii

acesteia – POOL FIRE

2) Scurgeri accidentale de motorina la incarcarea in

rezervoarele autovehiculelor, prezenta unei surse de

foc (electricitate statica, scanteie, foc deschis,

fumatul in timpul descarcarii butoaielor) in zona

descarcarii.

II. Incendiu la magazia de ambalaje, lemn, carton

Magazia de ambalaje Incendiu la magazia de ambalaje, lemn, carton. ambalaje, arderea materialelor Risc scazut – nu s-

lemn, combustibile, fum, radiatia au facut modelari

carton. termica ce poate aprinde

vegetatia din jur, extinderea

incendiului, periclitarea

magaziilor de explozivi sau a

sectorului productiv

III. Poluare la rampa magaziei de depozitare a pulberilor explozive (TNT), caile de acces

Rampa magaziei de depozitare a Manipulare gresita, distrugerea ambalajului si TNT daca produsul penetreaza in Risc scazut – nu s-

pulberilor explozive (TNT), caile de varsarea pulberilor explozive (TNT) ambalate in sol cu apa de precipitatii au facut modelari

acces. saci, pe sol. poate produce poluarea

solului si a apei subterane

IV. Explozie la rampa magaziei de depozitare a pulberilor explozive (pulbere neagra, pulbere coloidala), caile de acces

74



VLADENI



Locuri posibile de avarii Cauzele posibile de producere Substanta Descrierea evenimentului Scenariului propus

a avariei implicata

Rampa magaziei de depozitare a Manipulare defectuoasa a explozivilor pulbere socul poate genera explozia; 2. Explozia

pulberilor explozive (pulbere neagra, accidentarea, moartea materialelor

neagra, pulbere coloidala) pulbere personalului surprins, explozibile a 5 kg

coloidala posibilitatea aparitiei 2.1. Explozia

de pulbere neagra

incendiilor si extinderea

sau coloidala

acestora.

V. Magaziile de explozivi (pulbere neagra, pulbere coloidala, produse pirotehnice) Magaziile de explozivi Explozii, incendii in magaziile de explozivi datorat pulbere socul termic poate genera 2.2. Explozia a 5 t

unui incendiu in apropiere neagra, explozia; accidentarea, tetril;

pulbere moartea personalului 2.3 Explozia a 35 %

coloidala, surprins, posibilitatea din cantitatea de 27 t

echivalent TNT,

produse

aparitiei incendiilor si

pulbere neagra ,

pirotehnice

extinderea acestora

respectiv 9,45 t

2.4. Explozia cantitatii

de de 27 t echivalent

TNT, pulbere neagra

VI. Catastrofe. Stabilirea scenariilor necesare planificarii pentru protectia impotriva dezastrelor

Magaziile de explozivi 1). Explozii, incendii in magaziile de explozivi TNT Socul mecanic, incendiul 3. Situatie

provocate de factori externi – caderea unui aparat aparatului poate genera catastrofala

de zbor deasupra magaziei de tnt explozia; accidentarea, 3.1 Explozia

moartea personalului cantitatii de 40 t TNT

surprins, aparitia incendiilor

si extinderea acestora

2). Atac terorist concertat 80 % din explozia simultana a unui 3.2 Explozia a 35 %

materialele numar mare de magazii; din cantitatea totala

depozitate accidentarea, moartea de 884 t de elemente

personalului surprins, si produse

pirotehnice ce contin

posibilitatea

aparitiei

substante cu risc de

incendiilor si extinderea

explozie aflate pe

acestora

amplasament

75



VLADENI



IV.A.3. Clasificarea riscurilor induse de pericolele

mentionate, definirea scenariilor de risc major

IV.A.3.1 Consideratii generale

Clasificarea se bazeaza pe indici. Risc = Probabilitate x Consecinte.

Masura probabilitatii de a se produce se poate realiza prin incadrarea in urmatoarele

5 nivele: Improbabil – se poate produce doar in conditii exceptionale; este atat de putin probabil

incat se poate presupune ca nu se intampla niciodata; Izolat – s-ar putea intampla candva; este putin probabil ca se poate produce pe

perioada de operare a obiectivului; Ocazional – se poate intampla candva; este posibil sa se produca la un anumit

moment dat in perioada de operare; Probabil – se poate intampla in anumite situatii; se poate produce de cateva ori in

intreaga durata de operare. Frecvent – se intampla in multe situatii; este probabila producerea lor in mod frecvent.

Masura calitativa a consecintelor este realizata tot prin incadrarea in cinci nivele de

gravitate care au urmatoarele semnificatii: Tabel IV.A.3.1 Semnificatiile celor 5 nivele de gravitate

Masura Asupra factorului Efect potential

consecintelor antropic din zona Emisii Efect asupra Efecte social- (personalul, ecosistemelor economic populatia)

Neglijabile Vatamari Fara emisii Efecte pe termen scurt Efecte sociale nesemnificative, si reversibile doar la nesesizabile, fara motive fara decese sau anumite specii. de ngrijorare. raniri.

Minore Este necesara Emisii in incinta Daune neinsemnate, Efecte sociale cu putine acordarea obiectivului care rapid remediabile si motive de ingrijorare primului ajutor. sunt retinute si reversibile, pentru un pentru comunitate. captate. numar foarte limitat de

plante si / sau animale.

Moderate Sunt necesare Emisii in incinta Daune temporare si Intreruperea activitatii de tratamente obiectivului care reversibile create de productie chiar si pe medicale. sunt retinute si migrarea populatiilor de termen scurt. captate cu ajutor animale si daune Efecte sociale cu motive strain. asupra habitatelor. moderate de ingrijorare. Majore Vatamari Emisii in afara Moartea unor animale, Intreruperea activitatii de

deosebite pentru amplasamentului daune asupra productie si motive oameni. fara efecte speciilor, distrugeri de serioase de ingrijorare. daunatoare. habitate etc.

Catastrofice Produc o rata a Emisii toxice in Moartea animalelor in Oprirea activitatii de mortalitatii afara numar mare, productie; motive de ridicata. amplasament cu distrugerea speciilor ingrijorare foarte mari. efecte de plante.

76



VLADENI



daunatoare.

Clasificarea riscurilor

Matricile de evaluare a riscului sunt utilizate in principal pentru clasificarea riscurilor in

functie de importanta lor.

Tabel IV.A.3.2.Matricea riscului

Consecinte

Neglijabile Minore Moderate Majore Catastrofice

1 2 3 4 5

Probabilitate Improbabil 1 1 2 3 4 5

Izolat 2 2 4 6 8 10

Ocazional 3 3 6 9 12 15

Probabil 4 4 8 12 16 20

Frecvent 5

5 10 15 20 25

Tabel IV.A.3.3. Analiza riscului

Nivele de risc Definitie Actiuni ce trebuie indeplinite

1-3 Risc foarte scazut Conducerea actiunilor prin proceduri obisnuite, de

4-6 Risc scazut rutina.

7-14

Risc moderat

Se actioneaza prin proceduri standard specifice,

cu implicarea conducerii de la locurile de munca.

15-19

Risc ridicat Actiuni prompte, luate cat de repede permite

sistemul normal de management, cu implicarea

conducerii de varf.

Fiind o situatie de urgenta sunt necesare actiuni

20-25

Risc extrem

imediate si se vor utiliza prioritar toate resursele

disponibile.

IV.A.3.2. Evaluarea riscurilor identificate

Tabel IV.A.3.2.1 Evaluarea riscurilor identificate

Scenariul Pericolul Evaluarea riscurilor Stabilirea identificat Probabilitate Consecinte Risc scenariilor de

accidente majore

I. Magazia de carburanti (motorina) Rampa magaziei de carburanti

1). Scurgeri accidentale de motorina formarea unei 3 2 6 Risc scazut din butoaie la descarcarea din balti, pericol de

autovehicolul de transport, sau incendiu

rasturnarea accidentala a butoaielor,

prezenta unei surse de foc

(electricitate statica, scanteie, foc

deschis, fumatul in timpul descarcarii

butoaielor) in zona descarcarii;

2) Scurgeri accidentale de motorina 1 4 4 Risc scazut 77



VLADENI



la incarcarea in rezervoarele

autovehiculelor, prezenta unei surse

de foc (electricitate statica, scanteie, foc deschis, fumatul in timpul

descarcarii butoaielor) in zona

descarcarii

II. Incendiu la magazia de ambalaje, lemn, carton

Incendiu la magazia de ambalaje, arderea 2 3 6 Risc scazut lemn, carton materialelor

combustibile,

fum, radiatia

termica ce

poate aprinde

vegetatia din

jur, extinderea

incendiului,

periclitarea

magaziilor de

explozivi sau a

sectorului

productiv

III. Poluare la rampa magaziei de depozitare a pulberilor explozive (TNT), caile de acces Manipulare gresita, distrugerea daca produsul 2 2 4 Risc scazut ambalajului si varsarea pulberilor penetreaza in

explozive (TNT) ambalate in saci, pe sol cu apa de

sol. precipitatii

poate produce

poluarea solului

si a apei

subterane

IV. Explozie la rampa magaziei de depozitare a pulberilor explozive (pulbere neagra, pulbere coloidala), caile de acces Manipulare defectuoasa a socul poate 2 4 8 Risc moderat explozivilor genera

explozia;

accidentarea,

moartea

personalului

surprins,

posibilitatea

aparitiei

incendiilor si

extinderea

acestora.

V. Magaziile de explozivi (pulbere neagra, pulbere coloidala, produse pirotehnice)

Explozii, incendii in magaziile de socul termic 2 4 8 Risc moderat explozivi datorat unui incendiu in poate genera

apropiere explozia;

accidentarea,

moartea

personalului

surprins,

posibilitatea

aparitiei

incendiilor si

extinderea

acestora

VI. Catastrofe. Stabilirea scenariilor necesare planificarii pentru protectia impotriva dezastrelor 1). Explozii, incendii in magaziile socul mecanic, 2 4 8 Risc moderat de explozivi provocate de factori incendiul

externi – caderea unui aparat de aparatului

zbor deasupra magaziei de TNT poate genera

78



VLADENI



explozia;

accidentarea,

moartea

personalului

surprins,

aparitia

incendiilor si

extinderea

acestora

2). Atac terorist concertat 80 % din 1 4 4 Risc scazut materialele

depozitate;

explozia

simultana a unui

numar mare de

magazii;

accidentarea,

moartea

personalului

surprins,

posibilitatea

aparitiei

incendiilor si

extinderea

acestora

IV.B Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor

majore identificate, descrierea parametrilor tehnici si a

echipamentului utilizat pentru siguranta instalatiilor, pentru fiecare

scenariu in parte

Pragurile de referinta pentru diferite scenarii posibile

Consecintele accidentelor sunt luate in considerare din punct de vedere cantitativ prin

calculul distantei la care marimea considerata atinge o valoare prag (exemplu letala,

toxica). Deoarece la modelarea accidentelor s-a utilizat softul ALOHA se utilizeaza valorile

prag din acest soft. Explicitarea termenilor se gaseste in Glosar.

Tabel IV.B.1. Pragurile de referinta

Tip Indicator PRAG I PRAG II PRAG III

scenariu (mortalitate (leziuni ( zona de atentie) ridicata) ireversibile) Dispersie in Dispersie toxica ERPG3, ERPG2, ERPG1, aer TEEL3 TEEL2 TEEL1 Incendiu Fire ball 10kW/m

2 5 kW/m

2 2 kW/m

2

Jet – fire 10kW/m2 5 kW/m

2 2 kW/m

2

Pool fire 10 kW/m2 5 kW/m

2 2 kW/m

2

Flash fire 60%LFL 10%LFL BLEVE 10kW/m

2 5 kW/m

2 2 kW/m

2

Explozie UVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 1 psi (0,068 bar) CVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 1 psi (0,068 bar)

Limite de expunere

79



VLADENI



ERPG: Response Plannig Guideline are la baza: timp de expunere o ora; expunere fara echipament de protectie; influente de scurta durata asupra sanatatii, fara a produce efecte ireversibile asupra sanatatii; pastrarea capacitatii de a lua singur masuri de protectie. ERPG -1: concentratia maxima in aer la care se crede ca pot fi supusi aproape

toti indivizii, timp de o ora, fara a suferi decat influente de scurta durata asupra sanatatii, sau perceptia clara a mirosurilor dezagreabile. Marcheaza zona de siguranta. ERPG -2: concentratia maxima in aer la care se crede ca pot fi supusi aproape toti indivizii, timp de o ora, fara a suferi sau dezvolta efecte ireversibile serioase a sanatatii sau simptoame care pot afecta capacitatea individuala de a lua masuri de protectie. Marcheaza zona de intoxicatie. ERPG -3: concentratia maxima in aer la care se crede ca pot fi supusi aproape

toti indivizii, timp de o ora, fara a suferi sau dezvolta efecte care ameninta grav

viata. Marcheaza zona letala. TEELs – Limite de expunere pentru siguranta temporara

TEEL1,2,3 sunt similare cu ERPG 1,2,3, difera limita de expunere, care la aplicatiile TEEL

este de 15 minute. IDLH – pericolul imediat pentru viata si sanatate. Se refera la concentratia maxima de expunere la locul de munca de la care la o expunere de 30 minute nu apar simptome de afectare sau anumite efecte ireversibile ale sanatatii. Definitii utilizate la modelarea pericolelor

- Fireball: un foc arzand suficient de repede masa substantei inflamabile emisa ca nor sau sfera. - Flash fire: combustia vaporilor inflamabili in amestec cu aer, in care flama trece prin aceasta mixtura la o viteza mai mica decat viteza sunetului, astfel incat suprapresiunea generata produce prejudicii neglijabile. - Jet flame: combustia materialului eliberat la un moment dat printr-un orificiu. - Pool fire: combustia materialului evaporat din stratul de lichid situat la baza focului (balta care arde) - BLEVE: explozia vaporilor proveniti din expansiunea unui lichid in fierbere. - UVCE, CVCE: explozia norului de vapori in spatiu nelimitat, repectiv limitat. - LFL (LEL): limita inferioara de explozie. - LC50: concentratia substantei chimice in aer, care omoara 50% din indivizii expusi

intr-un timp de 0 ora sau 4 ore. Aceasta valoare da o idee despre relativa toxicitate a

substantei. Efectul radiatiei termice Cazul unui incendiu, care, pe baza testelor si a daunelor istorice, poate fi corelat cu nivelul

de daune. Tabel IV.B.2. Efectul radiatiei termice

Energia Tipuri de daune cauzate termica

(kW/m2)

37,5 Distrugerea echipamentului de proces. 100% decese la o expunere de 1

80



VLADENI



minut, 1% decese pentru expunerea de 10 secunde. 25,0 Energia minima pentru aprinderea padurii la o expunere indelungata fara

flacara. 100% decese la expunere de 1 minut, raniri serioase pentru expunere de 10 secunde.

12,5 Energia minima pentru aprinderea padurii la expunere cu flacara. 1% decese la o expunere de 1 minut, arsuri de gradul I pentru expunere de 10 secunde.

5 Arsuri de gradul II la o expunere de 60 secunde. 2 Provoaca dureri, la o expunere de 60 secunde.

Efectul exploziei substantelor explozibile Suprapresiunea este parametrul de interes in acest caz. La baza evaluarii daunelor a stat

Legea nr. 126/1995, cu modificarile ulterioare. Tabel IV.B.3. Efectul exploziei substantelor explozibile

Suprapresiunea Tipuri de daune cauzate

(bar)

Asupra constructiilor Asupra sanatatii umane

1 Distrugeri totale asupra: constructiilor Traumtisme foarte grave, practic

industriale cu schelet metalic, cladiri incompatibile cu viata.

beton, caramida.

0,2 Distrugeri puternice si medii asupra: Traumatisme grave si medii: fracturi,

constructiilor industriale cu schelet hemoragii interne, contuzii, surditate.

metalic, cladiri beton, caramida.

0,1 Distrugeri usoare asupra: Traumatisme usoare, contuzii, tiuitul

constructiilor industriale cu schelet urechilor.

metalic, cladiri beton, caramida.

0,01 Distrugeri nesemnificative, spargerea Nesemnificative

geamurilor.

Pentru calculul efectului exploziei materialelor explozive s-a utilizat documentul Agentiei Germane pentru Protectia mediului: ANEXA 2: Indrumar metodic pentru estimarea efectului, cap. 2.7.1. - Detonatia materilelor explozive: Pentru magazii si ateliere s-a utilizat relatia 60 – pentru o cladire cubica cu un perete de

explozie, pe directia peretelui lateral, fara acoperis greu.

∆p = e 2,30 – 1,97lnk + 0,100 (lnk)2,

unde k = Rdescarcare / (m TNT) 0,33

, raza R fiind exprimata in m, iar m TNT in kg si ∆p – presiunea undei de soc. Modelul nu tine seama de prezenta valurilor de pamant. Acestea protejeaza personalul surprins pe caile de acces si cladirile invecinate de actiunea directa a undei de suprapresiune a exploziei. Rezultatele calculelor s-au comparat cu distantele de siguranta prevazute in LEGEA NR. 126/1995 privind regimul materiilor explozive si cu distantele de siguranta indicate in Ordinul nr. 13/N al ministerului industriei chimice privind Normele specifice de protectie a muncii la fabricarea, manipularea, transportul si depozitarea explozivilor in unitatile producatoare. Valorile sunt acoperitoare, prezentand un coeficient de siguranta mai mare, avand in vedere ca intr-o simpla modelare nu se poate tine seama de toate conditiile specifice ale unui amplasament. In general:

81



VLADENI



- Explozia simultana a intregii cantitati de exploziv de pe intregul amplasament, sau a unui procent ridicat din cantitatea aflata pe amplasament este posibila in cazul unei catastrofe aeriene, sau in cazul unui atac terorist organizat si sincronizat. Consecintele unui atac terorist organizat, s-au in caz de razboi, sunt imprevizibile si depasesc cadrul de competenta a acestui raport. Acest caz s-a analizat numai din punct de vedere al suprapresiunii undei de soc.

- In cazul exploziei materialului explozibil dintr-o magazie s-au luat in considerare doua situatii: explozia simultana a 35% din cantitatea prezenta – cazul cel mai posibil si explozia simultana a intregii cantitati din materialului explozibil, cazul mai putin probabil in general, sau posibil in anumite conditii care provoaca explozia si pentru anumite tipuri de material explozibil.

- Modelarea scenariilor nu ia in considerare efectul vibratiilor terestre induse

de explozie. In cazul in care din motive de securitate se cere si estimarea

ultimului efect este necesara o expertiza efectuata de un specialist in

domeniu. Dispersia gazelor rezultate in urma incendiilor, exploziilor

Poluantii emisi in atmosfera sunt supusi unui proces de dispersie, proces ce depinde de o serie de factori care actioneaza simultan:

→ proprietatile fizico-chimice ale substantelor; →factorii meteorologici, care caracterizeaza mediul aerian in care are loc emisia poluantilor; →factori ce caracterizeaza zona in care are loc emisia (orografia si rugozitatea

terenului). Dintre factorii meteorologici, hotarator in dispersia poluantilor sunt vantul, caracterizat prin directie si viteza si stratificarea termica a atmosferei. Directia vantului este elementul care determina directia de deplasare a masei de poluant. Concentratia poluantilor este maxima pe axa vantului si scade pe masura ce ne departam de aceasta. Viteza vantului influenteaza concentratia de poluant atat in extinderea spatiala a penei cat si in valoarea concentratiei de poluant la sol. De regula concentratia poluantului este invers proportionala cu viteza vantului. In general zonele mai puternic afectate de poluare vor fi mai restranse si mai apropiate de sursa in cazul vitezelor de vant mai mari. Pentru viteze de vant mai mici poluantii emisi la sol vor afecta zone mai intinse . Referitor la transportul poluantilor, vantul prezinta variatii sezoniere, diurne si de inaltime. Pozitia geografica si relieful zonei isi pun puternic amprenta asupra variatiilor vantului, dar acestea prezinta totusi unele caracteristici generale. Anotimpurile de tranzitie prezinta viteze mai mari ale vantului, ziua au loc intensificari ale vantului fata de perioada de noapte, iar pe masura departarii de sol, viteza creste. Miscarea aerului in stratul limita al atmosferei (primii 1500 m de la suprafata terestra) este

caracterizata prin transportul turbulent al impulsului, caldurii si masei. Interactiunea unei mase de aer cu suprafata pamantului are ca rezultat aparitia turbulentei, care determina

difuzia poluantilor evacuati in atmosfera. Pentru scopuri practice s-a adoptat o clasificare prin care se introduc clasele de stabilitate ale atmosferei. Corespondenta dintre clase si

intensitatea turbulentei se bazeaza pe variatia temperaturii pe verticala si pe viteza medie

a vantului.

82



VLADENI



O descriere succinta a principalelor clase de stabilitate este prezentata mai jos. → Instabil in tot stratul limita

Aceasta situatie se realizeaza cel mai frecvent in zilele senine de vara, cand se produce incalzirea rapida a solului datorita insolatiei, ceea ce are ca rezultat o incalzire a straturilor de aer de langa suprafata solului, rezultand curenti ascendenti puternici. Turbulenta este intensa si este asociata cu o dispersie foarte buna a poluantilor.

→ Neutru in tot stratul limita Aceasta clasa de stabilitate se poate instala atat ziua cat si noaptea. Conditiile neutre sunt asociate cu timpul innorat si apare pentru perioade scurte imediat dupa rasarit sau apus. Distanta fata de sursa, la care pana de poluant atinge solul este mai mare decat la clasa instabil.

→ Stabil in tot statul limita Miscarile verticale sunt reduse, pana este transportata aproape nedispersata pe distante

mari si atinge solul departe de sursa. Situatia este caracteristica perioadei de noapte. → In contextul clasificarii de mai sus, sunt de mentionat, situatiile deosebite, cum

sunt inversiunile termice si calmul atmosferic. In cazul inversiunii termice temperatura aerului creste cu inaltimea, fata de situatia

normala cand temperatura aerului scade cu inaltimea. Plafonul stratului de inversiune

termica actioneaza ca un ecran, care nu permite convectia si nici amestecul vertical al

aerului.

Tabel IV.B.4. Simbolul claselor de stabilitate

Nr. Clasa de Denumirea Caracterizare Echivalenta cu crt. stabilitate clasei clasele de

stabilitate Pasquill

1 F.I. Foarte - instabilitate puternica, gradient A instabil termic pozitiv mare

2 I Instabil Instabilitate moderata B 3 P.I. Putin Instabilitate slaba, gradien termic C

instabil pozitiv 4 N Neutru -stratificare indiferenta, gradient D

termic adiabatic

5 P.S. Putin stabil Stabilitate slaba, izotermic E 6 S Stabil Stabilitate moderata, inversiune F

moderata

7 F.S. Foarte stabil Stabilitate termica, inversiune termica

In cazul exploziilor suflul acestora produce o dispersie rapida a poluantilor astfel ca in literatura nu s-au intalnit cazuri de intoxicatie datorita gazelor toxice emise. Realizand modelarea unei dispersii in conditii foarte bune de dispersare (clasa A, viteza vantului 20 m/s)zonele de pericol nu depasesc zonele de distrugere produse de unda de soc. Drept urmare pericolul dat de suprapresiunea undei de soc s-a luat in considerare la evaluarea daunelor. O exceptie s-a facut pentru cazurile efectului de DOMINO si al unei catastrofe unde complexitatea fenomenelor nu poate fi cuprinsa intr-un singur model. Din acest motiv s-a luat in considerare si dispersia gazelor toxice (respectiv oxidul de carbon, considerat ca relevant) – Anexa 3. Timpul in care norul toxic ajunge la un anumit punct critic poate fi estimat tinand

seama numai de viteza vantului, conform tabelului de mai jos: 83



VLADENI



Tabel IV.B.5.

Viteza Distanta (km) / timp [min, sec]

vantului

m/s Km/h 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 14 26 1 3,6 16'40'' 33'20'' 50' 66'40'' 83'20'' 100' 116'40'' 133'20'' 150' 166' 200' 233' 333' 2 7,2 8'20'' 16'40'' 25' 33'20'' 41'40'' 50' 58'20' 66'40'' 73' 83' 100' 116' 166' 3 10,8 5'30'' 11'3'' 16'40'' 22'10'' 27'40'' 33'20'' 38'50'' 44'25'' 50' 55' 66' 75' 111' 4 14,4 4'10'' 8'20'' 12'30'' 16'40'' 20'50'' 25' 29'10'' 33'20'' 37' 41' 50' 58' 83' 5 18 3'20'' 6'40'' 10' 13'20'' 16'40'' 20' 23' 26' 30' 33' 45' 46' 66' 6 21,6 2'45'' 5'30'' 8'20'' 11'5'' 13'50'' 16'40'' 18'30'' 22'10” 25' 27' 33' 38' 55' 7 25,2 2'25'' 4'45'' 7'10'' 9'30'' 11'50'' 14'20'' 16' 18' 21' 23' 28' 33' 47' 8 28,8 2' 4'10'' 6' 8'20'' 10'50'' 12'30'' 14' 16' 18' 20' 25' 29' 41' 9 31,4 1'50'' 3'40'' 5'30'' 7'25'' 9'15'' 11'6'' 13' 14' 16' 18' 22' 26' 32' 10 36 1'40'' 3'20'' 5' 6'40'' 8'20'' 10' 11' 13' 15' 16' 20' 23' 33' 15 54 1'5'' 2'10'' 3'20'' 4'30'' 5'36'' 6'40'' 7'41'' 8'50'' 10' 11'5'' 13'20'' 15'30'' 22'15'' 20 72 50'' 1'40'' 2'30'' 3'20'' 4'10'' 5' 5'50'' 6'40'' 7'30'' 8'20'' 10' 11'40'' 16'40''

Descrierea scenariilor de accidente majore considerate

1. Magazia de carburanti 1.1. Emisie de motorina prin distrugerea unui butoi, formarea unei balti si incendiul acesteia – POOL FIRE.

a) Descrierea detaliata a scenariului, conditiile in care acesta se produce, evenimentele care pot juca un rol in declansarea acestuia

Scurgeri accidentale de motorina din butoaie la descarcarea din autovehicolul de transport, sau rasturnarea accidentala a butoaielor, formarea unei balti, incendiul baltii datorat prezentei unei surse de foc in zona descarcarii Este un tip de accident cu risc scazut, intrand in categoria avarii. Este important pentru consecintele ce le poate avea in cazul extinderii incendiului. Se considera un accident in activitatea de descarcare a butoaielor, rasturnarea acestuia,

scurgerea accidentala a motorinei din butoi, formarea unei balti si incendierea baltii

datorita prezentei unei flacari (electricitate statica, scanteie, foc deschis, fumatul in timpul

descarcarii butoaielor). Acelasi efect este produs de lovirea unui butoi de un mijloc auto,

printr-o manevra gresita.

b) Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate

Se utilizeaza modelarea cu ajutorul softului ALOHA (Anexa 1)

Scenariul Pericolul Zona periculoasa

modelat

Zona 1 - Rosie Zona 2 – Portocalie Zona 3 - Galbena

(Zona letala) (Zona de accidente (Zona de atentie)

(m) grave) (m) (m)

1.1 Emisie de POOL FIRE 14 18 26

motorina prin

distrugerea unui

butoi, formarea

unei balti si

incendiul acesteia

– POOL FIRE

84



VLADENI



Obiective aflate in Spatiul rampei de Spatiul rampei de Spatiul rampei de zona descarcare descarcare descarcare Personalul, Personalul din Personalul din zona Personalul din populatia afectata zona – 2 pers. – 2 pers. zona – 2 pers.

Efecte asupra vecinatatii Efecte locale:

- afectarea persoanelor surprinse in zona; - posibilitatea incendierii magaziei de carburanti si a magaziilor din vecinatate; - efectele radiatiei termice asupra magaziilor de explozivi din vecinatate.

Efecte asupra mediului - Impurificarea temporara aerului atmosferic cu dioxid si oxid de carbon, oxizi de

azot, fum; - Impurificarea apei din canalizari cu apa de stins incendii.

Riscul cel mai mare este aprinderea vegetatiei forestiere si extinderea incendiului.

c) Descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru siguranta depozitului - aerisirea corespunzatoare a incaperilor magaziilor, - utilizarea de recipienti inchisi, rezistenti din punct de vedere mecanic si

controlati periodic de catre personal pentru prevenirea unor scurgeri necontrolate;

- depozitarea corespunzatoare functie de recomandarile din fisa de securitate; - interzicerea focului, obligativitatea permisului de lucru cu focul, scule si

imbracaminte adecvata; - existenta mijloacelor de stingere pentru inabusirea oricarui inceput de incendiu; - instruirea personalului; - accesul interzis pentru persoanele neautorizate,.

d) Descrierea echipamentului instalat in obiectiv pentru limitarea consecintelor

accidentelor majore - magaziile sunt dotate cu stingatoare cu CO2, panouri pentru stins incendii, instalatia

de hidranti exteriori.

e) Masuri de protectie si interventie pentru limitarea consecintelor unui accident



incendiului, se solicita interventia fortelor exterioare, dupa caz; - se stropesc preventiv cu apa magaziile supuse influentei termice.

f) Organizarea alertei si a interventiei – conform Cap. I.b.5. – Notificarea, informarea, alarmarea.

g) Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe – conform Cap. I.b.5. – Descrierea surselor mobilizabile interne sau externe.

85



VLADENI



h) Actiuni pe termen lung - Se vor remedia defectiunile; - Se vor monitoriza factorii de mediu- apa subterana; - Se vor analiza cauzele accidentului si se vor lua masuri ca acesta sa nu se mai

repete; - Se va instrui personalul.

2. Explozia materialelor explozibile

2.1. Explozia a 5 kg de pulbere neagra sau coloidala

a) Descrierea detaliata a scenariului, conditiile in care acesta se produce, evenimentele care pot juca un rol in declansarea acestuia Manipulare defectuoasa a explozivilor pulbere neagra, pulbere coloidala.

Explozia/incendiul produs de socul mecanic. Se presupune caderea unui pachet de material exploziv, ce se izbeste de sol.

Tipul explozivului:pulbere neagra, pulbere coloidala, cantitatea implicata 5 kg, echivalent TNT.

Localizare: rampa de descarcare, caile de transport Descrierea urmarilor: socul poate genera explozia; accidentarea, moartea

personalului surprins, posibilitatea aparitiei incendiilor si extinderea acestora.

b) Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore

identificate

Valoarea suprapresiunii 1 0,2 0,1 0,01 (bar) Efecte asupra Distrugere Distrugeri Distrugeri Distrugeri constructiilor totala puternice si usoare nesemnificative,

medii geamuri sparte Efecte asupra sanatatii Zona letala Zona de afectiuni grave si Zona de atentie umane (m) usoare (m) (m) 2.1 Explozia a 5 kg de 6 16 26 164 pulbere neagra sau

coloidala Obiective aflate in zona Pe Pe amplasament: zona magaziei Pe

amplasament: si cea din interiorul valului de amplasament: zona magaziei si pamant vegetatie cea din interiorul forestiera. valului de

pamant

Populatia afectata ~ 2 persoane ~ 2 persoane ~ 4 persoane

Consecinte posibile

Zona Valoarea Efecte asupra constructiilor si asupra sanatatii umane

(culoarea) suprapresiunii

in frontul

undei de soc

∆Pf (bar) Galben deschis – zona 0,01 Zgomot puternic, geamuri sparte din cauza zgomotului. Avarii

de atentie neinsemnate la cladiri din beton armat, cladiri din caramida cu unul

sau mai multe etaje, case din lemn, constructii industriale cu schelet

86



VLADENI



metalic

Portocaliu deschis - 0,1 Distrugeri usoare zona de afectiuni la cladiri din beton armat sau caramida si medii la case din lemn usoare Portocaliu inchis – zona 0,2 Distrugeri medii la retelele de gospodarie comunala, cladiri din beton de afectiuni grave armat si caramida, distrugeri totale ale caselor din lemn, distrugeri

medii la constructiile metalice Vatamarea omului: traumatisme grave si medii, contuzii, tiuitul urechilor

Rosu - 1,0 Distrugeri totale si majore ale constructiilor Zona letala Vatamarea omului – zona letala, traumatisme foarte grave

Zone din interiorul amplasamentului posibil a fi afectate

2. in interiorul valului de pamant: distrugerea infrastructurii instalatiei; ranirea si decesul persoanelor surprinse de explozie; emisii de gaze, praf datorita distrugerii infrastructurii;

3. fum, praf antrenat de suflul exploziei: afecteaza zonele invecinate de dupa valul de pamant pana la distanta marcata cu portocaliu;

4. zgomot puternic, geamuri sparte pe zona marcata cu galben. Zone din vecinatate posibil a fi afectate Datorita valurilor de pamant zonele invecinate nu vor fi afectate de suflul exploziei sau de schije. Instalatiile cu risc crescut sunt si ele inconjurate de valuri de pamant.

Cele mai afectate sunt zonele neprotejate: caile de acces. Persoanele sau mijloacele auto, pot fi afectate grav de suflul exploziei prin deschiderile valului de pamant (magaziile sunt prevazute cu valuri de pamant pe trei laturi, spre exteriorul sectiei acestea sunt libere). Afectarea factorilor de mediu

5. emisii de gaze in atmosfera: CO, CO2, N2; 6. emisii de praf; 7. emisii de ape impurificate de la stingerea incendiilor, evacuate direct pe sol.

a) Descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru siguranta

depozitului Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului:

- instructiuni privind transportul si manipularea, evitarea socurilor, personal calificat; - pardoselile atelierelor de productie, magaziilor si depozitelor sunt betonate si

protejate antiex; - substantele si produsele periculoase sunt depozitate in incaperi special

amenajate si in siguranta; pentru fiecare magazie sunt afisate cantitatile maxime care se pot depozita;


face doar de catre persoane instruite, cu grija pentru evitarea socurilor; - sunt respectate instructiunile din fisele de securitate si normele de protectie a

mediului si asigurarii securitatii si sanatatii referitoare la substantele periculoase; - produsele sunt depozitate astfel incat inscriptiile, frazele de risc si simbolurile

executate de fabricant pe ambalaj, sunt expuse vederii; - sunt asigurate conditii pentru pastrarea lizibilitatii acestor inscriptii; - la locurile de depozitare sunt afisate simboluri referitoare la pericol; - depozitarea respecta legislatia in vigoare, normele specifice de sanatate si

securitate, normele de protectia mediului si normele PSI si Ordinul 1540/1991,

Legea 126/1995 si Ord. 68/2004 privind regimul substantelor explosive; 87



VLADENI



- este organizata activitatea de protectie si stingere a incendiilor conform planului de interventie in caz de incendiu;

- activitatea de paza si protectie se desfasoara in conformitate cu L. nr. 333/2003 si a Planului de paza.

- existenta mijloacelor de stingere si a hidrantilor exteriori; - existenta valurilor de pamant pentru protectia instalatiilor invecinate. - vegetatia forestiera va fi indepartata periodic din vecinatatea constructiilor pentru

prevenirea extinderii unui incendiu.

d) Descrierea echipamentului instalat in obiectiv pentru limitarea consecintelor accidentelor majore

- Existenta mijloacelor de stigere, a hidrantilor exteriori, panouri PSI.




incendiului; - se stropesc preventiv cu apa magaziile supuse influentei termice.

f) Organizarea alertei si a interventiei – conform Cap. I.B.5. – Notificarea,

informarea, alarmarea.

g) Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe – conform Cap. I.B.5. –

Descrierea surselor mobilizabile interne sau externe.

h) Actiuni pe termen lung - Se vor remedia defectiunile; - Se vor monitoriza factorii de mediu-apa subterana; - Se vor analiza cauzele accidentului si se vor lua masuri ca acesta sa nu se mai


2.2. Explozia a 5 t tetril; 2.3 Explozia a 35 % din cantitatea de 27 t echivalent TNT, pulbere neagra , respectiv 9,45 t 2.4. Explozia cantitatii de de 27 t echivalent TNT, pulbere neagra


Explozii, incendii in magaziile de explozivi datorate unui incendiu in apropiere Tipul explozivului: pulbere neagra, pulbere coloidala, tetril produse pirotehnice, cantitatea luata in considerare 27 t echivalent TNT, cantitatea maxima de pulbere coloidala depozitata intr-o magazie.

Explozivii utilizati se pot aprinde la temperaturi intre 180 – 200 0C, unii sunt sensibili la

socuri termice, producand explozie. Prezenta unei scantei sau flacari pot determina 88



VLADENI



aprinderea, respectiv explozia acestora. Deci un incendiu in apropiere, in special incendiul vegetatiei, electricitatea statica, sau cea atmosferica in cazul in care instalatia de legare la pamant sau paratonierii nu functioneaza, utilizarea necorespunzatoare a sculelor si imbracamintii, pot determina aprinderea sau explozia materialului depozitat. Descrierea urmarilor: accidentarea, moartea personalului surprins, distrugerea constructiilor, posibilitatea aparitiei incendiilor si extinderea acestora. Explozia materialului se poate produce datorita incalzirii magaziei, a unei scantei, flacari aparute accidental in zona. Materialele explozibile sunt impachetate in functie de tipul explozivului (in saci de material plastic, recipiente). Sunt depuse in magazii care au o anumita cantitate limita de material, unele sunt compartimentate. Produsele finite sunt ambalate in recipiente metalice si in lazi de lemn. In aceste conditii intreaga cantitate nu

va exploda simultan, avand loc explozii succesive. S-a considerat, in aceste circumstante, intr–un scenariu explozia a 35% din cantitatea depozitata si un al doilea scenariu pentru cantitatea maxima depozitata. Primul scenariu este acoperitor si pentru cantitatea de trotil explodata. Conform NOTIFICARII depuse s-au luat in considerare cantitatile echivalente TNT.


identificate

Valoarea suprapresiunii 1 0,2 0,1 0,01

(bar) Efecte asupra Distrugere Distrugeri Distrugeri Distrugeri

constructiilor totala puternice si usoare nesemnificative,

medii geamuri sparte Efecte asupra sanatatii Zona letala Zona de afectiuni grave si Zona de atentie

umane (m) usoare (m)

(m)

2.2 Explozia a 5 t tetril 60 160 256 1635

2.3 Explozia a 35 % din 73 198 316 2017

cantitatea de 27 t

echivalent TNT, pulbere

neagra , respectiv 9,45 t. Obiective aflate in zona zona magaziei si Pe amplasament: vegetatia Pe amplasament:

cea din interiorul forestiera, alte magazii din magazii

valului de vecinatate. In afara pamant In afara amplasamentului: amplasamentului:

vegetatie forestiera. terenuri agricole;

vegetatie forestiera;

drum de acces spre depozit, DN1;

localitatea Vladeni.

Populatia afectata ~2 persoane ~10 persoane ~ 842 persoane

2.4. Explozia cantitatii 104 280 449 2860

de de 27 t echivalent

TNT, pulbere neagra Obiective aflate in zona zona magaziei si Pe amplasament: magazii, Pe amplasament:

cea din interiorul vegetatia forestiera. intregul amplasament.

valului de In afara amplasamentului: In afara pamant, magazii vegetatie forestiera. amplasamentului:

invecinate terenuri agricole; vegetatie forestiera; drum de acces spre depozit, DN1;

localitatea Vladeni ; aria protejata ROSPA

89



VLADENI



0037.

Populatia afectata ~2 persoane ~10 persoane ~ 850 persoane

Consecinte posibile Zona Valoarea Efecte asupra constructiilor si asupra sanatatii umane


in frontul

undei de soc

∆Pf (bar) Galben deschis – zona 0,01 Zgomot puternic, geamuri sparte din cauza zgomotului. Avarii

de atentie neinsemnate la cladiri din beton armat, cladiri din caramida cu unul sau mai multe etaje, case din lemn, constructii industriale cu schelet metalic

Portocaliu deschis - 0,1 Distrugeri usoare zona de afectiuni la cladiri din beton armat sau caramida si medii la case din lemn

usoare Portocaliu inchis – zona 0,2 Distrugeri medii la retelele de gospodarie comunala, cladiri din

de afectiuni grave beton armat si caramida, distrugeri totale ale caselor din lemn, distrugeri medii la constructiile metalice Vatamarea omului: traumatisme grave si medii, contuzii, tiuitul urechilor


Zone din interiorul amplasamentului posibil a fi afectate - in interiorul valului de pamant: distrugerea infrastructurii magaziei; ranirea si

decesul persoanelor surprinse in instalatie de incendiu si explozie; emisii de gaze, praf datorita distrugerii infrastructurii;

- fum, praf antrenat de suflul exploziei: afecteaza zonele invecinate de dupa valul de pamant pana la distanta marcata cu portocaliu;

- zgomot puternic, geamuri sparte pe zona marcata cu galben. Zone din vecinatate posibil a fi afectate

- datorita valurilor de pamant magaziile invecinate nu vor fi afectate de suflul exploziei sau de schije. Instalatiile cu risc crescut sunt si ele inconjurate de valuri de pamant.

Cele mai afectate sunt instalatiile neprotejate: caile de acces. Persoanele sau mijloacele auto pot fi afectate grav de suflul exploziei prin deschiderile valului de pamant (magaziile sunt prevazute cu valuri de pamant pe trei laturi, spre exteriorul amplasamentului acestea sunt libere). Zona de atentie se extinde asupra localitatii Vladeni, DN1 si asupra ariei naturale

protejata ROSPA 0037.

Afectarea factorilor de mediu - emisii de gaze in atmosfera: CO, CO2, N2, - emisii de praf, - emisii de ape impurificate de la stingerea incendiilor, evacuate direct pe sol.

c) Descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru siguranta depozitului

Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului: - accesul la aceste depozite il au doar persoanele autorizate; - gestionarea (manipularea, depozitarea si transportul) substantelor periculoase se

face doar de catre persoane instruite;

90



VLADENI



- sunt respectate instructiunile din fisele de securitate, instructiunile si normele de protectie a mediului si asigurarii securitatii si sanatatii referitoare la substantele periculoase;

- produsele sunt depozitate astfel incat inscriptiile, frazele de risc si simbolurile executate de fabricant pe ambalaj, sunt expuse vederii;

- sunt asigurate conditii pentru pastrarea lizibilitatii acestor inscriptii; - la locurile de depozitare sunt afisate simboluri referitoare la pericol si

inscriptionate fraze de risc; - depozitele respecta legislatia in vigoare, normele specifice de sanatate si

securitate, normele de protectia mediului si normele PSI si Ordinul 1540/1991, Legea 126/1995 si Ord. 68/2004 privind regimul substantelor explosive.

- constructiile sunt inconjurate cu valuri de pamant pentru protectia instalatiilor invecinate;

- vegetatia din jurul depozitelor va fi indepartata periodic pentru prevenirea extinderii unui incendiu;

- activitatea de paza si protectie se desfasoara in conformitate cu L. nr. 333/2003 si

a Planului de paza.


- este organizata activitatea de protectie si stingere a incendiilor conform planului de interventie in caz de incendiu;

- existenta mijloacelor de stingere si a hidrantilor exteriori, a panourilor PSI si a butoanelor de alarmare;

- in timpul verilor calduroase se stropesc acoperisul si zonele din vecinatate;




incendiului; - se stropesc preventiv cu apa echipamentele supuse influentei termice.


g) Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe – conform Cap. I.b.5. – Descrierea surselor mobilizabile interne sau externe



3. Situatie catastrofala

91



VLADENI



3.1 Explozia cantitatii de 40 t TNT a) Descrierea detaliata a scenariului, conditiile in care acesta se produce,

evenimentele care pot juca un rol in declansarea acestuia Explozii, incendii in magaziile de explozivi provocate de factori externi – ex. caderea unui aparat de zbor, cazul cel mai defavorabil deasupra magaziei de TNT. Tipul explozivului: TNT

Localizare: magazia de TNT (40 t) Descrierea urmarilor: socul mecanic, incendiul aparatului poate genera explozia;

accidentarea, moartea personalului surprins, aparitia incendiilor si extinderea acestora.


identificate

Valoarea suprapresiunii 1 0,2 0,1 0,01

(bar)

Efecte asupra Distrugere Distrugeri Distrugeri Distrugeri

constructiilor totala puternice si usoare nesemnificative,

medii geamuri sparte

Efecte asupra sanatatii Zona letala Zona de afectiuni grave si Zona de atentie

umane (m) usoare (m)

(m)

3.1 Explozia cantitatii de 118 320 511 3260

40 t TNT

Obiective aflate in zona zona magaziei si Pe amplasament: vegetatia Pe amplasament:

cea din interiorul forestiera, magazii din vecinatate. intregul

valului de In afara amplasamentului: amplasament

pamant, magazii vegetatie forestiera, terenuri agricole. In afara

invecinate amplasamentului:

terenuri agricole;

vegetatie

forestiera;

drum de acces

spre depozit, DN1;

localitatea Vladeni;

aria protejata

ROSPA 0037.


Consecinte posibile

Zona Valoarea Efecte asupra constructiilor si asupra sanatatii umane


in frontul

undei de soc

∆Pf (bar)

Galben deschis – 0,01 Zgomot puternic, geamuri sparte din cauza zgomotului.

zona de atentie Avarii neinsemnate la cladiri din beton armat, cladiri din

caramida cu unul sau mai multe etaje, case din lemn,

constructii industriale cu schelet metalic

Portocaliu deschis - 0,1 Distrugeri usoare

zona de afectiuni la cladiri din beton armat sau caramida si medii la case

usoare din lemn

Portocaliu inchis – 0,2 Distrugeri medii la retelele de gospodarie comunala,

zona de afectiuni cladiri din beton armat si caramida, distrugeri totale ale

grave caselor din lemn, distrugeri medii la constructiile metalice

92



VLADENI



Vatamarea omului: traumatisme grave si medii, contuzii, tiuitul urechilor


Zone din interiorul amplasamentului posibil a fi afectate - in interiorul valului de pamant: distrugerea infrastructurii instalatiei; ranirea si

decesul persoanelor surprinse in instalatie de incendiu si explozie; emisii de gaze si praf datorita distrugerii infrastructurii;



- datorita valurilor de pamant magaziile invecinate nu vor fi afectate de suflul exploziei sau de schije. Instalatiile cu risc crescut sunt si ele inconjurate de valuri de pamant.

Cele mai afectate sunt instalatiile neprotejate: caile de acces. Persoanele sau mijloacele auto pot fi afectate grav de suflul exploziei prin deschiderile valului de pamant (magaziile sunt prevazute cu valuri de pamant pe trei laturi, spre exteriorul amplasamentului acestea sunt libere). Zona de atentie se extinde asupra localitatii Vladeni, DN1 si asupra ariei naturale protejata ROSPA 0037. Afectarea factorilor de mediu

- emisii de gaze in atmosfera: CO, CO2, N2; - emisii de praf; - emisii de ape impurificate de la stingerea incendiilor, evacuate direct pe sol.


Masuri de prevenire - nu exista - este organizata activitatea de protectie si stingere a incendiilor conform planului de

interventie in caz de incendiu; - existenta mijloacelor de stingere si a hidrantilor exteriori; - constructiile sunt inconjurate cu valuri de pamant pentru protectia instalatiilor


unui incendiu.

d) Descrierea echipamentului instalat in obiectiv pentru limitarea consecintelor accidentelor majore Existenta mijloacelor de stigere si a hidrantilor interiori si exteriori




incendiului;

93



VLADENI



- se stropesc preventiv cu apa echipamentele supuse influentei termice.





3.2 Explozia a 35 % din cantitatea totala de 884 t de elemente si

produse pirotehnice ce contin substante cu risc de explozie aflate pe

amplasament


Se considera cazul cand se produce explozia simultana a 35% din explozivii aflati pe amplasament datorita unui atac terorist concertat care poate produce mai multe explozii simultane si aprinderea vegetatiei. Localizare: amplasamentul depozitului Descrierea urmarilor: explozia simultana a unui numar mare de magazii; accidentarea,

moartea personalului surprins, posibilitatea aparitiei incendiilor si extinderea acestora.


identificate

Valoarea suprapresiunii 1 0,2 0,1 0,01 (bar)

Efecte asupra Distrugere Distrugeri Distrugeri Distrugeri

constructiilor totala puternice si usoare nesemnificative, medii geamuri sparte Efecte asupra sanatatii Zona letala Zona de afectiuni grave si Zona de atentie umane (m) usoare (m)

(m) 3.2. Explozia a 35 % din 235 632 1011 6444 cantitatea totala de 884 t

de elemente si produse

pirotehnice ce contin

substante cu risc de

explozie aflate pe

amplasament Obiective aflate in zona zona magaziilor Pe amplasament: magaziile, In afara

vegetatia forestiera amplasamentului In afara amplasamentului: :

- terenuri agricole; terenuri agricole; - vegetatie forestiera; vegetatie

- drum de acces spre depozit. forestiera;

drum de acces spre depozit, DN1;

94



VLADENI



localitatea Vladeni;

aria protejata

ROSPA 0037.


Consecinte posibile

Zona Valoarea Efecte asupra constructiilor si asupra sanatatii

(culoarea) suprapresiunii umane

in frontul

undei de soc

∆Pf (bar)

Galben deschis – 0,01 Zgomot puternic, geamuri sparte din cauza

zona de atentie zgomotului. Avarii neinsemnate la cladiri din beton

armat, cladiri din caramida cu unul sau mai multe

etaje, case din lemn, constructii industriale cu

schelet metalic

Portocaliu deschis 0,1 Distrugeri usoare

- zona de afectiuni la cladiri din beton armat sau caramida si medii la

usoare case din lemn

Portocaliu inchis – 0,2 Distrugeri medii la retelele de gospodarie

zona de afectiuni comunala, cladiri din beton armat si caramida,

grave distrugeri totale ale caselor din lemn, distrugeri

medii la constructiile metalice

Vatamarea omului: traumatisme grave si medii,

contuzii, tiuitul urechilor

Rosu - 1,0 Distrugeri totale si majore ale constructiilor

Zona letala Vatamarea omului – zona letala, traumatisme foarte

grave

Zone din interiorul amplasamentului posibil a fi afectate - in interiorul amplasamentului distrugerea infrastructurii instalatiei; ranirea si decesul

persoanelor surprinse de incendiu si explozie; emisii de gaze, praf datorita distrugerii infrastructurii;



- Localitatea Vladeni - Zona de atentie se extinde asupra DN1 si aria naturala protejata ROSPA 0037 Afectarea factorilor de mediu

- emisii de gaze in atmosfera: CO, CO2, N2; - emisii de praf; - emisii de ape impurificate de la stingerea incendiilor, evacuate direct pe sol.


Masuri de evitare a avariei/masuri de reducere a riscului: - accesul la aceste depozite il au doar persoanele autorizate; - constructiile sunt inconjurate cu valuri de pamant pentru protectia instalatiilor

invecinate; 95



VLADENI



- vegetatia din jurul depozitelor va fi indepartata periodic pentru prevenirea extinderii

unui incendiu; - activitatea de paza si protectie se desfasoara in conformitate cu L. nr. 333/2003 si a

Planului de paza.


- mijloace de stingere a incendiilor, hidranti exteriori.


- se instituie alarma si se anunta pompierii; - se evacueaza toate mijloacele auto si personalul fara sarcini de stingere, din incinta; - se actioneaza pe cat posibil cu mijloacele din dotare pentru izolarea, limitarea si

stingerea incendiului; - se stropesc preventiv cu apa echipamentele neafectate supuse influentei termice.

f) Organizarea alertei si a interventiei – conform Cap. I.b.5. – Notificarea,

informarea, alarmarea.


h) Actiuni pe termen lung

- Reducerea pericolului de explozie a materialelor explozive imprastiate si neexplodate.

96



VLADENI



V. Masuri de protectie si de interventie pentru limitarea consecintelor unui accident major

V.A. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea consecintelor accidentelor majore

Mijloace folosite in cadrul obiectivului in caz de situatii de urgenta

1. Mijloace de instiintare: telefoane fixe si mobile, fax, curier. 2. Mijloace de alarmare: comanda manuala pe peretii magaziilor, pentru declansarea

alarmei PSI. Tabel I.B.6.1.; V.A.1 Localizarea mijloacelor de alarmare

Nr. Denumire Localizare 1. Retea de telefoane celulare La sef sectie/schimb si la membrii Celulei pentru

mobile situatii de urgenta si al membrilor Comitetului operativ cu activitate temporara. 2. Centrala telefonica In cladirea administrativa

automata

3. Mijloace locale de alarmare Butoane montate in fata depozitelor

3. Mijloace de cercetare

- Cele din dotarea echipei specializate 4. Mijloace de interventie tehnologica:

- Echipament individual de protectie; - Truse, scule antiex; - Lanterne antiex.

5. Mijloace de deblocare: - Scule si dispozitive de degajare: lopeti, tarnacoape, etc. - Tractor.

6. Mijloace de salvare: - Targa si truse sanitare; - Echipament individual de protectie.

7. Mijloace de stingere a incendiilor Activitatea este organizata la nivelul depozitului Vladeni astfel:

- utilajele de stins incendiu se gasesc la remiza P.S.I.: o masina autospecializata de tip ATI – 12215 dotata cu bazin de apa si bazin de spumogen, un stingator transportabil de tip P250;

- volumul intangibil de apa pentru incendiu (200 mc) se pastreaza in cele trei bazine de apa de incendiu ce insumeaza un volum de 1050 mc, sunt construite din beton, semiingropate;

- reteaua de distributie a apei de incendiu este inelara, are o lungime totala de 4000 m si diametre cuprinse intre 80 – 100 mm. Hidrantii sunt subterani si sunt amplasati pe reteaua de distributie;

- agentii de stingere: ▪ apa este folosita sub forma de jet compact, sau dispersata, pulverizata sub forma de ceata, imbunatatita chimic cu detergenti pentru reducerea tensiunii superficiale si marirea aderentei la suprafata care arde ▪ spumele de stingere – au efect de izolare a suprafetei care arde fata de

97



VLADENI



oxigenul din aer ▪ pulberile stingatoare – au efect de inabusire a flacarii, de stingere datorita degajarii dioxidului de caerbon, de consumare a oxigenului din zona flacarii si efectul de racire a flacarii.


- Planul de interventie in caz de incendiu este vizat de Grupul de Pompieri “Tara Barsei”;

- Cladirile cu pericol de explozie si incendiu sunt prevazute cu instalatii de paratonere care vor fi verificate cel putin de doua ori pe an.

- Pentru eliminarea electricitatii statice partile metalice ale utilajelor si constructiilor

sunt legate la pamant si vor fi verificate periodic. Tabel I.B.6.2; V.A.2 Dotarea cu aparatura si materiale de interventie a serviciului de

pompieri:

Nr. Denumirea materialelor

Crt.

1 Cordite de salvare

2 Brau tip pompier

3 Cizme tip pompier

4 Casca tip pompier

5 Prajina cu cange

Tabel I.B.6.3.; V.A.3 Dotarea cu autospeciale de stingere a incendiilor:

Nr Tipul

Nr.

Crt. buc.

1 Masina autospecializata de tip ATI – 12215 dotata cu bazin de apa si bazin

1

de spumogen, un stingator transportabil de tip P250

V.B. Organizarea alertei si a interventiei

Notificarea, informarea si alarmarea Figura I.B.6.1; V.B Schema logica de alarmare

ACTIONARE BUTON DE URGENTA 98

(PRIMA PERSOANA CARE

OBSERVA UN INCEPUT DE

INCENDIU SAU O EXPLOZIE)



VLADENI



Raportarea unei situatii de urgenta Raportarea unei situatii de urgenta se face de catre orice persoana din cadrul amplasamentului si se transmite Sefului de schimb. In lipsa acestuia, in afara programului normal de lucru, raportarea se face la Dispeceratul instalatiei. Raportatrea trebuie sa cuprinda urmatoarele:

- Identitatea celui care raporteaza: nume, prenume functie in cadrul amplasamentului;

- Identificarea si localizarea evenimentului; descrierea pe scurt a evenimentului, tip, loc de producere, efecte imediate;

- Personal afectat: descriere pe scurt a efectelor asupra personalului prezent pe amplasament;

- Descrierea masurilor luate imediat.

Primirea notificarii de urgenta Notificarea de urgenta este primita de catre dispecerul de serviciu al S.C. Carfil S.A. Brasov – Depozitul RM de stoc Vladeni sau de Seful Depozitului, mesajul de alarmare este transmis urmatorilor: Presedintelui Celulei pentru Situatii de Urgenta; Membrilor Celulei pentru Situatii de Urgenta; Serviciului privat pentru Situatii de Urgenta .

Presedintelui Celulei pentru Situatii de Urgenta va desemna Presedintele Centrului

99



VLADENI



operativ cu activitate temporara. Membrii Celulei pentru Situatii de Urgenta au obligatia de a se deplasa imediat la fata locului pentru a clasifica evenimentul, a organiza interventia si alerta. In cazuri evident grave, care se incadreaza in una din clasele de periculozitate B si C, in care informatiile primite nu pot fi puse la indoiala, pentru a nu se pierde timp, acestia vor informa imediat autoritatile (Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Tara Barsei” al judetului Brasov si vor alarma Dispecerul serviciilor de urgenta (112), urmand ca o informare mai detailata sa fie data dupa ajungerea la locul evenimentului. Personalul alarmat apartinand obiectivului au obligatia de a se deplasa imediat la fata

locului. Declararea si introducerea starii de urgenta

Autoritatea pentru introducerea starii de urgenta o are Presedintele Celulei pentru

Situatii de urgenta din cadrul S.C. Carfil S.A. Brasov – Depozitul RM de stoc Vladeni

care este Directorul general al S.C. Carfil S.A. Brasov. In lipsa acestuia, starea de urgenta

pe amplasament poate fi declarata si de catre Loctiitorul Directorului general al S.C. Carfil

S.A. Brasov care este Directorul Tehnic. Definirea evenimentelor care necesita o decizie de declarare a urgentei - Scurgeri importante de substante toxice; - incendii, explozii in depozite.

Alarmarea

Tipuri de alarmare Scopul alarmarii in caz de urgenta este pentru prevenirea si evitarea producerii unor pierderi umane si materiale. In functie de natura si gravitatea accidentului alarma poate fi: a) alarma locala – se declanseaza in cazul unor accidente majore care se produc pe amplasamentul societatii si care nu afecteaza teritoriul din jurul acesteia. b) alarma generala – se declanseaza in cazul unor accidente severe care implica o mare parte din societate si afecteaza populatia si mediul din jurul acesteia. Alarma generala se declanseaza de catre dispecerul de serviciu numai cu aprobarea directorului general. Mesaje de instiintare Dupa declansarea alarmei, secretariatul directorului general va transmite mesaje de instiintare, autoritatilor implicate in situatii de urgenta. Continutul acestor mesaje este in functie de natura incidentului si de gravitatea acestuia. Aceste mesaje contin informatii privind: locul, momentul producerii si amploarea accidentului chimic, natura substantelor toxice, directia si viteza de deplasare a norului toxic, masuri care se pot lua (specifice substantei chimic) pentru eliminarea efectelor negative asupra populatiei si mediului . Mesajele de instiintare sunt transmise in conformitate cu schema de alarmare pe trei trepte de urgenta. Treptele de urgenta sunt stabilite in functie de natura urgentei (clasa A, B, C), de distanta de imprastiere si de directia norului chimic. Centrul operativ cu activitate temporara analizeaza situatia existenta, conditiile

meteorologice, determina parametrii si traseaza pe harta zonele de actiune a norului toxic.

In cazul in care se considera ca norul toxic depaseste zona amplasamentului societatii se

vor transmite mesaje de instiintare pe tot parcursul desfasurarii evenimentului reinnoind

100



VLADENI



informatiile despre evolutia accidentului si se vor emite avertismente pentru zonele

amenintate. Evacuarea Evacuarea personalului in situatii de urgenta interna se va efectua in conformitate cu Planurile de evacuare intocmite si afisate, iar locurile de adunare a personalului sunt reprezentate in planurile de evacuare. In acelasi plan sunt prezentate si caile de acces si caile de evacuare. Caile de intrare si iesire de pe amplasament: sunt indicate in planul evacuare in situatii

de urgenta, marcate cu sageata dublu sens de culoare rosie.

Programul de functionare a cailor de intrare si iesire din amplasament: a) Cai intrare – iesire

- 1 poarta de intrare si iesire pentru personal, poarta este utilizata si pentru accesul si iesirea autovehiculelor beneficiarilor;

b) Program de functionare: - Accesul autovehiculelor clientilor / subcontractorilor: intre orele 7,30 - 15,00. - Accesul personalului pentru schimburi: orele 7,00; 13,00 ;15,00; 19,00; 23,00.

Controlul accesului si iesirilor din unitate este efectuat de catre personalul firmei

specializate de protectie si paza cu care societatea are contract in conformitate cu

prevederile legii. Accesul se face numai cu acreditare pentru persoanele din afara

societatii Carfil si cu ordin de serviciu pentru angajati. Incetarea starii de urgenta Starea de urgenta inceteaza odata cu inlaturarea cauzelor producerii urgentei si revenirea noxelor sub valoarea limita admisa, pe toata suprafata amplasamentului si a zonelor invecinate. In cazul urgentelor de tip B si C incetarea starii de urgenta este anuntata printr-un semnal lung de 2 minute. In cazul in care alarmarea s-a facut de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta se asteapta semnalul de incetare a starii de urgenta dat de acesta, dupa care Comitetul pentru situatii de urgenta din cadrul obiectivului va dispune incetarea starii de urgenta. Dupa incetarea starii de urgenta Comandantul Centrului operativ cu activitate temporara va dispune prin toate mijloacele de informare existente revenirea personalului la locurile de munca. Dupa incetarea starii de urgenta Comandantul Centrului operativ cu activitate temporara

va intocmi un raport detaliat al activitatii desfasurate care va fi inaintat conducerii

societatii, avizat de aceasta si inaintat autoritatilor locale. Comunicarea cu mass-media si informarea publica Comunicarea cu mass-media si locuitorii din zona se face de catre persoana desemnata de catre directorul societatii, sau de loctiitorul acestuia. Pentru a evita o nelinistire inutila a populatiei prin anunturi false, jurnalistii vor fi informati corect si la timp. De asemenea se va raspunde la intrebarile venite de la populatie printr-o linie telefonica deschisa populatiei la Punctul de comanda si conducere a actiunilor. Actiuni pe termen lung Se refera la toate activitatile desfasurate pentru inlaturarea efectelor accidentului si revenirea la situatia de normalitate:

- masuri de reabilitare, reconstructie si refacere desfasurate dupa faza acuta a

accidentului; alocarea fortelor, mijloacelor si fondurilor pentru masurile

101



VLADENI



mentionate; - monitorizarea pe termen lung a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei; - activitatea de informare publica.

Masurile de reabilitare vor incepe cu degajarea spatiilor de deseurile rezultate in urma accidentului, spalarea suprafetelor, dupa caz. Conducerea societatii va analiza pagubele survenite si cu specialistii firmei si proiectantii va analiza afectarea cladirilor si utilajelor si va stabili un plan de reabilitare. Monitorizarea pe termen lung a factorilor de mediu se va face prin observatii directe si prin analize de laborator. Monitorizarea are drept scop:

- determinarea limitelor de actiune a urgentei; - determinarea parametrilor de mediu in zona limitrofa pentru a stabili eventualele

efecte in aceste zone. Se vor urmari apele de pe retelele de canalizare si din puturile de monitorizare. Pentru poluantii in aer se va urmari concentratia de amoniac, dioxid de azot, sulf, oxid de carbon si pulberi, in incinta si in afara incintei, pe directia penei de poluant. Monitorizarea factorilor de mediu se efectueaza de catre Laborator de mediu pana la eliminarea undei poluatoare. in caz de necesitate se va solicita si ajutorul laboratoarelor autoritatilor pentru protectia mediului, de sanatate publica si de protectia muncii. In cazul in care ca efecte secundare a accidentelor se produc scurgeri de produs petrolier

sau emulsii, se vor analiza in apele de canalizare produsele petroliere, consumul de

oxigen si substantele extractibile, precum si analiza solului in zona afectata. Dispozitii referitoare la alarmarea din timp a autoritatilor responsabile cu combaterea pericolelor (Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, Agentia pentru Protectia Mediului Brasov, Garda de mediu, Sistemul de Gospodarire a Apelor Brasov, Directia de Sanatate Publica): Orice situatie ale carei efecte pot depasi limitele amplasamentului trebuie transmisa autoritatilor; Se vor transmite informatii referitoare la:

- date pentru identificarea obiectivului; - cine face notificarea; - ora, data, locul si cauza producerii avariei; - natura si cantitatea substantei eliberate sau incendiate; - cantitatile de substante periculoase aflate in zona afectata si cantitatile totale din

obiectiv; - numarul, modul si dispunerea fortelor de interventie proprii. Durata probabila de

inlaturare a avariei; - situatia meteorologica: directia si viteza vantului, fenomene meteorologice

agravante (vant); - limitele probabile ale zonelor afectate periculoase si letale; - evolutia probabila a evenimentelor, posibile riscuri; - intinerarul si locul de amplasare recomandat pentru fortele de interventie externe; - situatia accidentatilor: morti, raniti, spitalizati;

Aceste informatii vor fi transmise pe masura ce vor fi disponibile.

V.C. Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate interne si

102



VLADENI



externe

Structura pentru situatii de urgenta Structura de interventie pentru situatii de urgenta este integrata in organigrama societatii,

atributiile personalului fiind stipulate in fisele posturilor.

Figura I.B.1.2. Structura pentru situatii de urgenta

CELULA PENTRU SITUATII DE URGENTA OFITER DE

DIRECTOR Colectiv specialisti

SERVICIU

SEFUL DE SCHIMB, personalul tehnic din subordine

Centrul operativ cu activitate temporara

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA

Compartiment Formatie de interventie, salvare si

de prevenire prim ajutor

Grupe de interventie Echipe specializate

103

e



VLADENI



Nota: * Tinand seama de personalul angajat, existent pe amplasament (la Vladeni sunt 19 persoane, 15 din ei sunt pompieri; din celelalte 4 persoane ramase 2 fac numai sch. I), Echipa pirotehnica va fi constituita din personal calificat de la sediul Carfil Brasov, iar echipa de salvare – prim ajutor va fi formata din ajutorul extern, respectiv echipa de interventie 112 Brasov. Structura de interventie pentru situatii de urgenta este aprobata, este integrata in

organigrama societatii, atributiile personalului fiind stipulate in fisele posturilor. Celula pentru situatii de urgenta – colectiv constituit din factori de decizie din conducerea societatii (Directorul uzinei, Colectiv de specialisti) cu responsabilitati directe in coordonarea masurilor de limitare si inlaturare a consecintelor unei situatii de urgenta. Celula pentru situatii de urgenta este responsabila cu: − organizarea si pregatirea personalului pentru a asigura raspunsul la urgenta in

interiorul amplasamentului; − luarea deciziilor initiale despre tipul de raspuns care va fi acordat situatiei specifice de

urgenta creata, realizand incadrarea in nivelul de urgenta si evaluand resursele

necesare interventiei. Atributiile Presedintelui Celulei pentru situatii de urgenta/loctiitorului

• In timpul functionarii normale a depozitului: 1. Asigura obtinerea tuturor avizelor si autorizatiilor de functionare a societatii conform

prevederilor legale in vigoare. 2. Asigura intocmirea Planului de Urgenta Interna al intreprinderii si completarea acestuia

cu modificarile necesare dupa fiecare exercitiu. 3. Asigura resursele necesare pentru instruire si echipamentele pentru interventie in

cazul situatiilor de urgenta. 4. Verifica instruirea componentelor sistemului de management al situatiilor de urgenta si

conduce efectuarea exercitiilor de alarma in caz de urgenta conform graficului pe care il aproba anual.

5. Asigura luarea masurilor de ordin tehnic si organizatoric pentru asigurarea evitarii

producerii accidentelor majore in obiectiv conform Politicii de evitare a accidentelor

majore in care sunt implicate substante periculoase.

104



VLADENI



6. Asigura capacitatea corespunzatoare de interventie in cazul situatiilor de urgenta.

b) In cazul declansarii situatiilor de urgenta, impreuna cu membrii Celulei pentru situatii de urgenta: 1. Identifica locul avariei, evenimentului aparut si natura substantei periculoase. 2. Solicita informatii de la Dispecer date despre accident 3. Stabileste pe baza Planului de urgenta interna:

- Cantitatea de substanta toxica implicata in accident; - Cantitatea de explozivi detonata; - Lungimea zonei afectate; - Obiectivele afectate, consecintele problemelor aparute.

4. In functie de datele de mai sus: - Dispune declansarea alarmei de urgenta; - Stabileste tipul de alarma.

5. Dispune alarmarea unitatilor si localitatilor invecinate, colaborand cu organele locale si cu Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

6. Dirijeaza evacuarea personalului afectat, indicand directia de evacuare si locurile de refugiu a celor evacuati.

7. Analizeaza situatia creata si in functie de durata si pericolul evenimentului respectiv, dispune oprirea, totala sau partiala, a instalatiilor.

8. Comunica autoritatilor judetene si autoritatilor locale situatia aparuta si in caz de

necesitate solicita forte suplimentare pentru limitarea efectelor si consecintelor

evenimentelor periculoase. Centrul operativ cu activitate temporara (Seful de schimb si personalul tehnic din

schimb) - Reprezinta colectivul de analiza si decizie cu responsabilitati in coordonarea

actiunilor de interventie din sectorul propriu. Este formatiunea responsabila cu actiunile indeplinite la locul accidentului, coordonarea unitara a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie, coordoneaza echipele de raspuns la urgenta si comunicarea cu cei din afara locului accidentului. Este condusa de un comandant desemnat de Celula pentru situatii de urgenta. Functia de Comandant al incidentului este temporara si se ocupa numai pe timpul situatiilor de urgenta. Atributiile centrului operativ cu activitate temporara

Atributii principale: - Centralizeaza si transmite operativ date si informatii privind aparitia si evolutia starilor

potential generatoare de situatii de urgenta in zona de competenta administrativ-teritoriala si invecinata;

- Monitorizeaza situatiile de urgenta produse pe amplasamentul unitatii si informeaza despre evolutia acestora;

- Asigura transmiterea operativa a hotararilor si dispozitiilor de interventie a fortelor si mijloacelor proprii sau cele sosite in sprijin;

- Asigura mentinerea legaturilor de comunicatii cu autoritatiile implicate in managementul situatiilor de urgenta (ISU, Garda de Mediu, Agentia pentru Protectia Mediului), Institutii Publice, Operatori Economici vecini, populatie;

- Gestioneaza baza de date referitoare la situatii de urgenta. Atributii specifice: - Intocmesc informari periodice privind situatia operativa sau stadiul indeplinirii

hotararilor adoptate; - Raporteaza situatia Directorului general / sefului Serviciului privat pentru situatii de

105



VLADENI



urgenta si asteapta dispozitia de a introduce semnalul de alarma corespunzator clasei de urgenta B sau C;

- Alarmeaza din dispozitia Directorului general, daca este cazul, operatorii economici din zona conform schemei de instiintare;

- Se informeaza despre situatia meteorologica si raporteaza celulei de urgenta; - Traseaza pe harta zona de actiune a detonatiei/deflagratiei sau zonele afectate de

eliberarile de substante periculoase; - Alarmeaza dispensarul medical al unitatii si /sau spitalul jud. Brasov; - Dispune la posturile de paza, interzicerea accesului in unitate, cu exceptia celor care

actioneaza in cadrul alarmei de urgenta; - Dispune, dupa caz, centralei telefonice intreruperea tuturor convorbirilor si solicita

legatura directa cu unitatile invecinate. Dispecerat – Ofiterul de serviciu Are rol determinant in gestionarea apelurilor de urgenta si de transmitere a mesajelor de

instiintare. Serviciul privat pentru situatii de urgenta extern este asigurat prin contract de

colaborare cu o societate autorizata in domeniu si este reprezentat prin consultanta in

domeniu situatiilor de urgenta prin dl. Incze Mihai. Serviciul privat pentru situatii de urgenta se constituie in cadrul operatorilor economici (conform Ordin nr. 158/2007), ca serviciu propriu. Serviciul privat isi indeplineste atributiile

legale intr-un sector de competenta stabilit cu avizul Inspectoratului Judetean pentru

Situatii de urgenta. Cuprinde: Compartimentul de prevenire:

Are atributii in: organizarea si desfasurarea activitatii specifice de prevenire a situatiilor de

urgenta; participa la identificarea, inregistrarea si evaluarea tipurilor de risc si a factorilor

determinanti ai acestora. Este format din cadrul tehnic PSI si inspector protectie civila. Formatiunile de interventie, salvare si prim ajutor

Sunt alcatuite din: - grupa de pompieri; - grupa suport logistic; - echipa de instiintare – alarmare; - echipa de salvare si prim ajutor –ajutor extern 112 Brasov - echipa pirotehnica – specialisti din cadru sediului Carfil Brasov.

VI. Efectul de Domino

Efectul de domino (ED) este rezultatul unei serii de evenimente in care consecintele unui accident ce are loc la o instalatie sau un amplasament de tip SEVESO sunt amplificate de urmatorul accident la o/un alta/alt instalatie/amplasament, ca urmare a distantelor si proprietatilor substantelor prezentate, si care conduce in final la un accident major. Un accident major este producerea unei emisii importante de substanta, a unui incendiu

sau a unei explozii care rezulta dintr-un proces necontrolat in cursul exploatarii oricarui

amplasament, care intra sub incidenta Hotaririi nr. 804/2007 si care conduce la aparitia

imediata sau intarziata a unor pericole grave asupra sanatatii populatiei si/sau asupra

106



VLADENI



mediului, in interiorul sau in exteriorul amplasamentului si in care sunt implicate una sau mai multe substante periculoase. Tipurile de accidente majore au fost tratate in capitolul IV. Datorita amplasamentului instalatiei efectul de domino se poate manifesta in interiorul instalatiei. Constructia depozitelor cu valuri de pamant, in general pe trei laturi, latura libera fiind orientata spre limita experioara a amplasamentului, distantele normate dintre acestea fac ca exploziile sa nu se propage de la o constructie la alta. Cel mai mare pericol il constituie un incendiu necontrolat care poate aprinde vegetatia si

poate declansa explozia in lant a materialelor depozitate. Exploziile se produc in lant. Cea

mai importanta este cea a magaziilor de TNT. Important este controlul incendiului si

interventia fortelor exterioare pentru ca acesrta sa nu se extinda. In acest caz se va pune

in aplicare Planul de urgenta externa.

Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore

Valoarea 1 0,2 0,1 0,01 suprapresiunii

(bar) Efecte asupra Distrugere Distrugeri Distrugeri Distrugeri constructiilor totala puternice si usoare nesemnificative,

medii geamuri sparte Efecte asupra Zona letala Zona de afectiuni grave si Zona de atentie

sanatatii umane (m) Usoare (m) (m)

3.1 Explozia cantitatii 118 320 511 3260 de 40 t TNT Obiective aflate in zona zona magaziei Pe amplasament: vegetatia Pe amplasament:

si cea din forestiera, magazii din intregul interiorul valului vecinatate amplasament de pamant, In afara amplasamentului: In afara magazii vegetatie forestiera, terenuri amplasamentului: invecinate agricole terenuri agricole; vegetatie forestiera; drum de acces spre depozit, DN1; localitatea Vladeni; aria protejata ROSPA 0037.

Populatia afectata ~ 2 persoane ~ 20persoane ~ 850 pers

Consecinte posibile

Zona Valoarea Efecte asupra constructiilor si asupra sanatatii

(culoarea) suprapresiunii umane

in frontul

undei de soc

∆Pf (bar) Galben deschis – 0,01 Zgomot puternic, geamuri sparte din cauza

zona de atentie zgomotului. Avarii neinsemnate la cladiri din beton

armat, cladiri din caramida cu unul sau mai multe

etaje, case din lemn, constructii industriale cu

107



VLADENI



schelet metalic Portocaliu deschis 0,1 Distrugeri usoare - zona de afectiuni la cladiri din beton armat sau caramida si medii la

usoare case din lemn Portocaliu inchis – 0,2 Distrugeri medii la retelele de gospodarie comunala, zona de afectiuni cladiri din beton armat si caramida, distrugeri totale

grave ale caselor din lemn, distrugeri medii la constructiile metalice Vatamarea omului: traumatisme grave si medii, contuzii, tiuitul urechilor

Rosu - 1,0 Distrugeri totale si majore ale constructiilor Zona letala Vatamarea omului – zona letala, traumatisme foarte

grave

VII. Concluzii privind scenariile propuse

● In interiorul obiectivului Acidentele cu raza cea mai mare de actiune sunt exploziile. Distrugerile pot fi grave in instalatia in care se produce accidentul, ducand la moartea persoanelor surprinse in interiorul valului de pamant prin loviri, efecte ale gazelor toxice. Valurile de pamant asigura instalatiile invecinate impotriva unor avarii importante care ar declansa acidente in lant. Pot suferi avarii instalatiile neprotejate: autovehiculele, surprinse pe latura neprotejata de valul de pamant, constructiile din imediate vecinatate a perimetrului instalatiei. Efectele gazelor toxice, a suflului exploziei pot afecta persoanele, masinile surprinse pe caile de acces. Caile de acces din imediata vecinatate a instalatiilor se considera a fi cele mai expuse.

● In exeriorul obiectivului Efectul exploziilor in exterior conduc la avarii medii si usoare. Populatia poate suferi

traumatisme grave si medii, contuzii, tiuitul urechilor. Zona de efecte grave pana la usoare se intinde pe o distanta de 198 – 511 m de magaziile aflate la sudul si nordul amplasamentului. Zona de atentie cuprinde distante intre 2016 si 3260 m, cuprinzand localitatea Vladeni si DN1. In cazul extinderii unui incendiu exista pericolul initierii exploziei substantelor

explosive depozitate de pe intregul amplasament al instalatiei si extinderea

incendiului in exterior. ● Efecte asupra mediului (aer, apa, sol) Efectele cele mai grave asupra mediului le au deversarile deversarile pe sol a apelor impurificate de la stingerea incendiilor. Aerul este poluat temporar de prezenta norului toxic si de gazele si praful rezultat in urma

exploziilor si incendiilor. Zonele periculoase rezultate in urma dispersiei poluantilor nu

depasesc limitele zonelor afectate de suflul exploziilor (zona portocalie). ● Situatia catastrofala provocata de o catastrofa aeriana sau un atat terorist de amploare mareste zona de afectari grave pana la usoare la 1010 m si cea de atentia la aproximativ 6444m.

108



VLADENI



VIII. Informatii necesare, care sa permita autoritatilor

competente luarea de decizii privind amplasarea sau

extinderea altor activitati in zona obiectivului existent Lucrarea “Ghid pentru planificarea amenajarii teritoriale”, Twining project RO/2002/IB/EN/02, mai 2004, Mr. Dr. Joachim Uth prezinta o clasificare a distantelor fata

de instalatiile cuprinse in Anexa 1 a Directivei 96/61/UE, transpusa in legislatia

romaneasca prin Legea nr. 84/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului

nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.Conform lucrarii amintite

pentru fabricarea explozivilor, punctul 4.6 din Anexa 1 a Directivei 96/61/UE, distanta

recomandata de amplasare a altor obiective este de 500 m fata de limita instalatiei. Scenariile prezentate au confirmat aceasta distanta. In conformitate cu prevederile HCM 604/74 privind unele masuri referitoare la proiectarea, constructia,organizarea si exploatarea depozitului de materiale explozive de stoc, apartinand intreprinderilor producatoare de munitii si armament din subordinea Ministerului Industriei Constructoare de Masini Unelte si Electrotehnice: fasia de teren ce se afla in afara imprejmuirii externe de sarma ghimpata, in latime de minim 400 m, constituie zona de siguranta sau zona interzisa. In aceasta zona nu sunt permise nici un fel de lucrari de constructii sau de organizare a terenului, in afara de cele destinate pazei si apararii depozitului. Zona de siguranta trebuie marcata cu: “trecerea interzisa”. Modelarea accidentelor indica pentru zona a doua, de afectiuni grave pana la usoare o distanta minima fata de magazii de 511 m si respectiv 631 – 1010 pentru o situatie catastrofica ceea ce confirma necesitatea pastrarii unei zone de siguranta de aproximativ 600 m de limita depozitului pentru alte amplasamente, respectiv masuri de protectie

adecvate, in special la unda seismica care insoteste explozia (pentru care va fi

consultat un specialist in domeniu).

IX. Recomandari

● Imbunatatirea sistemului de management al sigurantei: - completarea structurilor pentru situatii de urgenta cu personal necesar si

suficient in vederea asigurarii prevenirii si interventiei in situatii de urgenta; - asigurarea pazei pentru siguranta obiectivului; - documentele specifice sa fie completate conform cerintelor legislative; - scolarizarea personalului; - perfectionarea sistemului de identificare si evidenta la zi a accidentelor,

avariilor, incidentelor; - dotarea cu materiale de interventie in caz de poluare accidentala si de

interventie in situatiile de urgenta, in cantitati suficiente; - organizarea raspunsului pentru situatii de urgenta; - mentinerea integritatii valurilor de pamant, indepartarea vegetatiei care

afecteaza siguranta instalatiei; - verificarea periodica a instalatiilor de paratonieri, de impamantare si de

alimentare cu apa a instalatiilor de stins incendii;

109



VLADENI



- implementarea sistemului de audit intern anual, pe probleme specifice, analizarea de catre managementul de varf a concluziilor auditului si implementarea cerintelor pentru cresterea sigurantei instalatiilor;

- publicarea pe site-ul propriu, afisarea la sediul Primariei si la poarta societatii a masurilor de securitate si a comportamentului in caz de accident major.

● Inventarierea tuturor instalatiilor vechi, nefunctionale, identificarea pericolelor pe care le prezinta, efectuarea demersurilor pentru dezafectare in conditii de siguranta. ● Orice dezafectare, constructie noua pe teritoriul instalatiei se va face conform cerintelor actelor de reglementare obtinute pentru astfel de lucrari, cu personal calificat si instruit corespunzator. ●Corelarea planului de amenajare a teritoriului din zona cu concluziile prezentului

raport.

X. Masuri tehnice propuse de titularul activitatii

pentru imbunatatirea managementului securitatii

• Acordare unei atentii deosebite masurilor de crestere a gradului de securitate a

muncii, care s-au manifestat atat sub aspectul masurilor tehnice, cat si prin cresterea gradului de profesionalizare al angajatilor sub aspectul participarii cadrelor tehnice la cursuri de sepcilizare in domeniul pirotehnic sau organizare de dezbateri la locul de munca.

• La toate locurile de munca la care exista riscuri potentiale de producere a unor accidente, stabilirea de proceduri care acopera cele mai semnificative riscuri si care privesc atat modul de operare, cat si aspecte privind inspectia sau testarea in scopul evidentierii unor pericole si luarii de masuri de prevenire.

• Elaborarea de proceduri pentru investigarea si inregistrarea abaterilor de

desfasurare normala a activitatilor pirotehnice.

• Cunoasterea de catre personalul implicat in activitati pirotehnice a proprietatile fizico-chimice, toxice si implicatiile de mediu al substantelor pe care le manipuleaza, precum si efectele accidentelor la originea carora ar putea fi asemenea substante.

• Orice accident este privit ca fiind rezultatul unui cumul de factori tehnici care se materializeaza prin conditii periculoase de munca si factori umani care cuprind ceea ce se numeste generic „actiuni periculoase”. In acest context la locurile de munca cu specific pirotehnic s-au impus doua metode:

- „metoda arborelui de cauze” care stabileste existenta riscurilor de natura

tehnica care au generat actiuni periculoase ce s-au materializat prin

producerea unui accident de munca.

- „metoda modelului piramidal sau modelul dominoului” care ia in considerare actiunile riscante manifestate prin actiunile ce pot deveni periculoase efectuate de angajatii implicati in activitati pirotehnice.

110

Date post:	03-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	dangkhanh
View:	282 times
Download:	0 times

raport de securitate vladeni

Documents