30
RAPORT DE MONITORIZARE PENTRU PLANUL AMPLASARE CENTRALE ENERGETICE EOLIENE – BA II Extravilan comuna BAIA Faza PUZ SC EOLICA DOBROGEA ONE SRL 2011
RAPORT DE MONITORIZARE
PENTRU PLANUL
AMPLASARE CENTRALE ENERGETICE EOLIENE – BA II
Extravilan comuna BAIA
Faza PUZ
SC EOLICA DOBROGEA ONE SRL
2011
2
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
1. Introducere
“O viaţă sănătoasă şi îmbelşugată, într-o ţară curată şi dezvoltată, este
dorinţa oricărui locuitor al acestei planete, inclusiv a oricărui român”
Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbătute probleme ale
contemporaneităţii şi una de prim ordin pentru conducerea societăţii.
In trecut, densitatea redusă a populaţiei precum şi utilizarea, aproape în
exclusivitate, a produselor naturale, nu diferenţiau mult viaţa omului de modul de
existenţă simplu şi nu se produceau atât de multe reziduuri.Odată cu marile
progrese ştiinţifice, cantitatea şi natura lor s-a schimbat fundamental. În ultimele
decenii, procesul de degradare a factorilor de mediu de pe întinsul planetei noastre
a avut o evoluţie din ce în ce mai îngrijorătoare, cantitatea de poluanţi atingând
cifre ce depăşesc orice imaginaţie. Înlăturarea poluării este o problemă de corectare
a erorilor care o provoacă.
Poluarea aerului şi încălzirea globală sunt două dintre cele mai mari
ameninţări la adresa sănătăţii umane şi animale şi a stabilităţii politice. Insecuritate
energetică şi creşterea preţurilor la sursele convenţionale de energie sunt, de
asemenea ameninţări majore la adresa stabilităţii economice şi politice.
Generarea de energie prin utilizarea unor combustibili fosili sau nucleari
impune costuri de nesuportat asupra mediului, sănătaţii noastre, şi economiei
noastre. În loc de a creşte dependenţa faţă de sursele poluante cum ar fi cărbunele,
gazul natural şi centralele nucleare, va trebui să ne îndreptăm atenţia către resursele
curate, resurse energetice durabile.
Poluarea aerului pe care îl inspirăm, reprezintă o importantă cauză de
deces, cauzand peste 2.4 milioane de decese premature la nivel mondial. Poluarea
aerului creşte, de asemenea riscul de astm bronşic, boli respiratorii, boli
cardiovasculare, cancer.
Încălzirea globală, provocată de emisia de gaze cu efect de seră din arderea
combustibililor fosili reprezintă cel mai mare impact asupra mediului pe care îl are
consumul de energie electrică. În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră nu
3
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
sunt dramatic reduse, viaţa pe pământ va fi în mod semnificativ alterată, în secolul
următor.
Creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră în atmosferă echivalentă cu
dublarea concentraţiei de CO2, fenomen prevăzut pentru începutul secolului 21, se
estimează că va produce o încălzire depăşind de 4-5 ori limitele variabilităţii
naturale.
În aceste condiţii se impun câteva obiective majore care duc la reducerea
poluării aerului, cum ar fi:
Promovarea conservării energiei
Economisirea energiei în industrie
Economisirea energiei menajere
Reducerea emisiilor datorate transporturilor
Creşterea gradului de utilizare a tehnologiilor curate
Îmbunătăţirea calităţii aerului urban prin înlocuirea cărbunelui şi a
combustibililor fosili grei (păcură) utilizaţi în centralele termoelectrice
Controlul surselor staţionare de emisie a NOx
Controlul surselor mobile (trafic auto) de emisie a NOx
Reducerea emisiilor provenite din motoarele diesel
Evitarea încălzirii locale cu cărbuni şi lemne.
Evitarea emisiilor de freoni.
Reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră prin creşterea eficienţei
utilizării energiei şi a proceselor tehnologice.
Dezvoltarea în cadrul Sistemului de Monitoring Integrat al Mediului
din România a modului de monitorizare şi implementarea sistemului integrat de
inventar al emisiilor şi realizarea prevenirii şi controlui integrat al poluării aerului.
In timpuri in care preturile combustibililor au tendinte de crestere alarmanta,
amenintarile cu schimbarile climaterice ireversibile sunt prezente in mintea
fiecaruia si tot mai des se ridica intrebari asupra costurilor si a riscurilor pe care le
implica energia nucleara, energia eoliana este considerata din ce in ce mai mult ca
un raspuns cheie in rezolvarea acestor probleme.
Aceste probleme sunt foarte importante pentru viitorul omului pe acest
pământ dar pornind de la realitatea că nu există activităţi economice şi/sau sociale
care să nu aibă efecte asupra mediului, politica din domeniul mediului a devenit o
4
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
opţiune esenţială pentru promovarea valorilor naţionale şi general umane, în
contextul global al dezvoltării durabile.
Energia eoliana in acest moment reprezinta 5,3% din consumul european
dintr-o capacitate instalata de 84,3 GW. Scenariile de productie propuse de
Asociatia Europeana de Energie Eoliana (EWEA) arata ca productia de energie
eoliana in 2020 trebuie sa atinga 15,7% din cererea de energie electrica a Uniunii
Europene dintr-o putere instalata de 230 GW, iar pana in 2030 – 28,5 % din 400
GW.
În Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei – Orizonturi
2013-2020-2030 se mentioneaza : “ În ceea ce priveste sursele regenerabile de
energie, conform pachetului legislativ prezentat de Comisia Europeana la 23
ianuarie 2008, România are obligatia sa elaboreze si sa prezinte Comisiei Europene
un Plan National de Actiune cu precizarea obiectivelor privind ponderea energiei
din surse regenerabile în domeniile transporturilor, electricitatii, încalzirii si racirii,
precum si a masurilor care urmeaza sa fie adoptate în vederea atingerii acestor
obiective, pâna la 31 martie 2010.
2. Informaţii privind proiectul analizat
Eolica Dobrogea One şi-a propus să dezvolte un cluster de Centrale
Energetice Eoliene cu puterea de 98 MW pe teritoriul localităţii Baia, jud. Tulcea,
cluster alcatuit din trei proiecte CEE Baia I, CEE Baia II si CEE Baia III.
In cadrul acestui Raport de Monitorizare se analizeaza compozitia
biodiversitatii aferente proiectului CEE Baia II conform Masurilor Impuse in
avizul de mediu nr. 13/26.02.2010, unde se specifica faptul ca programul de
monitorizare incepe cu cel putin un an inaintea inceperii lucrarilor de executie.
Astfel dupa emiterea avizului de mediu si continuarea procedurii de avizare a
proiectelor, s-a continuat monitorizarea zonelor de implementare a proiectului,
monitorizare inceputa de catre specialistii Institutului National de Cercetare si
Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea,
5
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
Astfel planul avizat de catre ARPM Galati include 17 turbine de tip Gamesa
G90/Gamesa G97, fiecare cu capacitatea de generare de 2 MW, amplasate in
extravilanul comunei Baia, Jud. Tulcea.
Perimetrul reţelei energetice nu se suprapune cu situri Natura 2000. CEE
Baia II se află la vest de limitele Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică -
ROSPA0031Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie şi la sud-est de limitele
Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică - ROSPA0100 Stepa Casimcea conform
HG 1284/2007
Fig. 1. Localizarea reţelei de centrale energetice eoliene Baia II faţă de limita sud-estică a ariei
protejate ROSCI0201 (Podişul Nord-Dobrogean).
Notă: linie albă – limita perimetrului reţelei Baia II; puncte albe – centrale eoliene; linie
galbenă – şosea europeană; linie mov – calea ferată;
Accesul în zona se poate face din drumul național DN 22 şi drumurile de
exploatare agricolă din zonă.
Drumul de acces in proiecte sunt urmatoarele: pentru Baia II din DN 22 la
km 238+930 printr-o curbă la dreapta pe un drum de exploatare (drumul de hotar
cu jud. Constanta) modernizat in cadrul proiectului de parc eolian Mihai Viteazu al
Benficiarului SC Eolica Dobrogea One SRL
6
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
Căile de acces la platformele turnurilor vor fi construite direct de la
drumurile şi căile principale de acces, stratul de uzură fiind în conformitate cu
cotele platformelor de amplasament, pantele şi dimensiunile fiind stabilite pentru
fiecare caz în parte.
Drumurile de exploatare din cadrul proiectului care se vor reabilita pe o
lungime de 3765 vor avea o suprafata finala de 26355 mp.
Drumurile noi construite vor avea lungimi de 9965 cu o suprafata finala de
69755 mp
Platformele pentru montaj au rolul de a asigura susţinerea şi stabilitatea
macaralelor utilizate pentru montarea componentelor turbinelor eoliene.
Platformele de montaj sunt de doua feluri: platforme de capat si platforme
intermediare. Dimensiunile sunt asemanatoare ca dimensiuni 25x35 m pentru
fiecare platforma, Astfel pentru proiectul Baia II au o suprafata finala totala de
14875 mp,
Suprafata analizata este reprezentata de suprafata studiata prin PUZ si
anume de aproximativ 1400 ha.
Coordonate Stereo 70 pentru turbinele din cadrul proiectului CEE BAIA II
Turbina eoliana Y X
BA_II-1 785581,365 358229,379
BA_II-2 786041,763 358499,286
BA_II-3 786744,356 358361,257
BA_II-4 787287,413 358904,860
BA_II-5 787195,611 358077,260
BA_II-6 787702,976 358384,642
BA_II-7 788561,855 358836,144
BA_II-8 788123,346 359064,899
BA_II-9 787739,548 359257,849
BA_II-10 788589,478 359514,128
BA_II-11 789475,563 358969,242
BA_II-12 789040,921 359208,191
BA_II-13 790164,101 359687,686
BA_II-14 790437,809 359137,130
BA_II-15 791078,245 359664,361
7
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
BA_II_16 791710,991 358929,354
BA_II_17 791571,569 359613,520
Amplasamentul propus pentru construcţia CEE BA-II se învecinează după
cum urmează :
La Nord – terenuri agricole aparţinând comunei Baia, şi sat Panduru;
La Sud – terenuri agricole aparţinând comunei Mihai Viteazul
aparţinând judeţului Constanţa, situată la distanţa de 1,5Km de linia de
amplasament a ParculuiEolian;
La Est – terenuri agricole aparţinând comunei BAIA, o Staţie de
pompare aparţinând Sistemului Naţional de Irigaţii;
La Vest– terenuri agricole aparţinând comunei BAIA şi LEA;
FOTO Nr.2 Vedere spre nord
8
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
FOTO Nr.3 Vedere spre est
FOTO Nr.4 Vedere spre sud
9
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
FOTO Nr.5 Vedere spre vest
3. Monitorizarea biodiversitatii din zona
Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de
amplasamentul turbinelor si a tuturor elementelor planului – drumuri care se vor
moderniza, amplasare LES, etc, la care se adaugă zonele învecinate care conţin
acelaşi tip de habitate ca şi amplasamentul. Aceste zone învecinate reprezintă de
fapt zonele martor care sunt un punct de referinţă între situaţia iniţială din cadrul
amplasamentului şi cea finală, reprezentată de funcţionarea parcului eolian.
In cadrul deplasarilor pe teren , ghidarea s-a facut cu GPS, iar track-urile au fost
salvate in format .dxf.
Mai jos atasam un exemplu de track (traseu) inregistrat de softul GPS –
ului cu care s-a efectuat monitorizarea, traseu evidentiat cu culoarea rosie, si
suprapus cu proiectele monitorizate si evidentierea siturilor SPA, SCI cu care se
suprapune sau se invecineaza.
Nota: CEE Baia II face parte din clusterul de centrale energetice eoliene Baia, alcătuit din
reţelele Baia I, II şi III pentru care monitorizarea biodiversităţii s-a efectuat unitar,
deplasările pe teren au fost făcute concomitent pentru toată suprafaţa aferentă celor trei
reţele.
Deoarece zonele sunt foarte asemănătoare şi apropiate, datele cantitative de faună şi în
special avifaună nu pot fi separate pe fiecare reţea în parte. Această zonă, după cum am
10
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
mai spus, este tratată ca un tot unitar, informaţiile care se regăsesc în acest Raport de
Monitorizare se referă specific la CEE Baia II în masura în care acestea pot fi separate.
Fig. 2. Traseu parcurs in una din zilele de monitorizare
Programul de monitorizare al avifaunei a fost tratat special, deoarece
acest aspect este cel mai important. Această monitorizare trebuie să se desfăşoare
conform studiului efectuat pentru identificarea stării iniţiale şi a potenţialelor
efecte asupra mediului, fiind propriu zis o continuare a acestuia. Ţinând cont de
aceste considerente, s-au utilizat aceleaşi două metode distince de colectareşi
evaluare a datelor, şi anume: metoda transectelor în puncte pentru speciile
cuibăritoare, sedentare şi care iernează, şi metoda punctelor fixe pentru speciile
migratoare. S-a incercat respectarea perioadelor de monitorizare asa cum au fost
acestea propuse prin Raportul de Mediu. Monitorizarea inceputa de specialistii
INCDD Tulcea a fost continuata de specialisti independent: biolog – Catalin
Stanciu, ecology – Raluca Fabian, ingineri – Lavinia Mihai si Andreea
Buhociu, care au alcatuit echipa de monitorizare.
11
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
Păsări cuibăritoare
Păsări sedentare
Păsări de pasaj
Păsări care iernează
Amfibieni
Reptile
Mamifere
Legenda :
Perioada optimă
Perioada favorabilă
Flora si habitatele din zona de studiu
Suprafaţa reţeaua de centrale energetice eoliene Baia IIeste
reprezentată în proporţie de peste 99% de culturi agricole (majoritatea covârşitoare
a loturilor fiind culturi de rapiţă). O suprafaţă totală de cca 8 ha este teren
necultivat (fâşia de-a lungul şoselei europene E87, o suprafaţă de cca 2 ha la sud de
centrala eoliana nr. 6, respectiv o suprafaţă de cca 3 ha la nord-vest de centrala
eoliană nr. 4.
Zonele necultivate nu conţin nici habitate de interes conservativ şi nici specii
de floră de interes conservativ.
Fauna locală
Zona este dominată de culturi agricole, singurele locuri care oferă condiţii
relativ bune pentru prezenţa unor populaţii naturale de nevertebrate şi vertebrate
fiind parcele necultivate. În cursul investigaţiilor de teren nu au fost identificate
specii de nevertebrate de interes conservativ.
Dintre speciile de amfibieni protejate de legislaţia de mediu considerăm că
în perimetru pot fi prezente eventual exemplare de Bufo viridis (broască râioasă
verde), Pelobates fuscus (broasca săpătoare brună) şi Pelobates syriacus (broasca
săpătoare verde). În cursul investigaţiilor de teren nu a fost identificate în
12
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
perimetrul reţelei energetice Baia II exemplare aparţinând acestor specii, ele fiind
însă prezente la cca 4 km nord-est de perimetrul reţelei de centrale energetice
eoliene Baia II, pe malul lacului Ceamurlia, la baza versantului nordic al Capului
Negru.
Dintre reptile, numai şopârla de câmp (Lacerta agilis) a fost identificată în
fâşia ierboasă şi de-a lungul drumului european. Pe terenurile necultivate pot fi
prezente câteva exemplare de şopârle de iarbă (Podarcis taurica), eventual şi
exemplare de Coluber caspius (şarpe rău) - mai ales în parcela necultivată din
nord-vestul perimetrului însă în cursul investigaţiilor nu a fost identificat nici-un
individ aparţinând acestor specii. Specia Podarcis taurica este prezentă în valea
situată la cca 5 km nord şi nord-vest de perimetru, respectiv pe movila Hamangia,
situată la cca 500 m est de limita reţelei energetice Baia II.
Deoarece monitorizarile aau fost efectuate pentru toate cele trei
amplasamente CEE Baia I, II si III baza de date cu speciile de pasari nu paote fi
separata. În perimetrul analizat au fost observate, pe parcursul monitorizarii un
număr de 183 specii de păsări. Dintre acestea 21 de specii cuibăresc în perimetrul
amplasamentului propus. În sezoanele de migraţie au fost identificate 130 de specii
iar în perioada hiemală 60 de specii
Tabel B.2.3 – Specii de pasari observate in zona proiectelor CEE Baia I, II, III
Nr.
Crt.
Denumire
stiintifica Denumire populara
Statut de conservare
conform Legii 49/2011
1 Phalacrocorax
carbo Cormoran mare
2 Pelecanus
onocrotalus Pelican comun 3
3 Pelecanus crispus Pelican cret 3
4 Nycticorax
nycticorax Starc de noapte 3
5 Egretta garzetta Egreta mica 3
6 Casmerodius albus Egreta mare 3
7 Ardea cinerea Starc cenusiu
8 Ciconia nigra Barza neagra 3
9 Ciconia ciconia Barza alba 3
10 Plegadis
falcinellus Tiganus 3
11 Cygnus olor Lebada de vara
12 Cygnus Lebada mica
13
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
columbianus
13 Cygnus cygnus Lebada de iarna 3
14 Anser albifrons Garlita mare
15 Anser anser Gasca de vara
16 Branta ruficollis Gasca cu gat rosu 3
17 Tadorna tadorna Califar alb
18 Anas penelope Rata fluieratoare
19 Anas
platyrhynchos Rata nare
20 Pernis apivorus Viespar 3
21 Milvus migrans Gaie neagra 3
22 Haliaeetus
albicilla Codalb 3
23 Circaetus gallicus Serpar 3
24 Circus
aeruginosus Erete de stuf 3
25 Circus cyaneus Erete vanat 3
26 Circus macrourus Erete alb 3
27 Circus pygargus Erete sur 3
28 Accipiter gentilis Uliu porumbar
29 Accipiter nisus Uliu pasarar
30 Accipiter brevipes Uliu cu picioare
scurte 3
31 Buteo buteo Sorecar comun
32 Buteo rufinus Sorecar mare 3
33 Buteo lagopus Sorecar incaltat
34 Aquila pomarina Acvila tipatoare
mica 3
35 Aquila clanga Acvila tipatoare
mare 3
36 Hieraaetus
pennatus Acvila mica 3
37 Pandion haliaetus Uligan pescar 3
38 Falco tinnunculus Vanturel rosu 4b
39 Falco vespertinus Vanturel de seara 3
40 Falco columbarius Soim de iarna
41 Falco subbuteo Soimul
randunelelor 4b
14
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
42 Falco cherrug Soim dunarean 3
43 Falco peregrinus Soim calator 3
44 Perdix perdix Potarniche
45 Coturnix coturnix Prepelita
46 Phasianus
colchicus Fazan
47 Crex crex Cristel de camp 3
48 Grus grus Cocor 3, 4b
49 Burhinus
oedicnemus Pasarea ogorului 3
50 Glareola
pratincola Ciovlica ruginie 3
51 Charadrius dubius Prundaras gulerat
mic
52 Pluvialis apricaria Ploier auriu 3
53 Pluvialis
squatarola Ploier argintiu
54 Vanellus vanellus Nagat
55 Philomachus
pugnax Bataus
56 Gallinago
gallinago Becatina comuna
57 Scolopax rusticola Sitar de padure
58 Limosa limosa Sitar de mal
59 Numenius arquata Culic mare
60 Tringa erythropus Fluierar negru
61 Tringa totanus Fluierar cu picioare
rosii
62 Tringa nebularia Fluierar cu picioare
verzi
63 Tringa ochropus Fluierar de zavoi
64 Actitis hypoleucos Fluierar de munte 4b
65 Larus
melanocephalus
Pescarus cu cap
negru 3
66 Larus minutus Pescarus mic 3
67 Larus ridibundus Pescarus razator
68 Larus canus Pescarus sur
69 Larus cachinnans Pescarus caspic
70 Sterna nilotica Pescarita 3
15
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
razatoare
71 Sterna caspia Pescarita mare 3
72 Sterna hirundo Chira de balta 3
73 Chlidonias
hybrida
Chirighita cu
obraz alb 3
74 Chlidonias niger Chirighita neagra 3
75 Chlidonias
leucopterus
Chirighita cu aripi
albe
76 Columba palumbus Porumbel gulerat
77 Streptopelia
decaocto Gugustiuc
78 Streptopelia turtur Turturica
79 Cuculus canorus Cuc
80 Otus scops Cius 4b
81 Athene noctua Cucuvea 4b
82 Strix aluco Huhurez mic
83 Asio otus Ciuf de padure
84 Asio flammeus Ciuf de camp 3
85 Caprimulgus
europaeus Caprimulg 3
86 Tachymarptis
melba Drepnea mare
87 Apus apus Drepnea neagra
88 Merops apiaster Prigorie 4b
89 Coracias garrulus Dumbraveanca 3
90 Upupa epops Pupaza 4b
91 Jynx torquilla Capintortura 4b
92 Dendrocopos
major
Ciocanitoare
pestrita mare
93 Dendrocopos
medius
Ciocanitoare de
stejar 3
94 Dendrocopos
minor
Ciocanitoare
pestrita mica
95 Melanocorypha
calandra
Ciocarlie de
baragan 3
96 Calandrella
brachydactyla Ciocarlie de stol 3
97 Galerida cristata Ciocarlan
98 Lullula arborea Ciocarlie de 3
16
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
padure
99 Alauda arvensis Ciocarlie de camp
100 Riparia riparia Lastun de mal
101 Hirundo rustica Randunica
102 Hirundo daurica Randunica roscata
103 Delichon urbica Lastun de casa
104 Anthus campestris Fasa de camp 3
105 Anthus trivialis Fasa de padure
106 Anthus pratensis Fasa de lunca
107 Anthus cervinus Fasa rosiatica
108 Motacilla flava Codobatura
galbena 4b
109 Motacilla cinerea Codobatura de
munte 4b
110 Motacilla alba Codobatura alba 4b
111 Troglodytes
troglodytes Ochiuboului
112 Prunella modularis Brumarita de
padure 4b
113 Erithacus rubecula Macaleandru 4b
114 Luscinia luscinia Privighetoare de
zavoi
115 Luscinia
megarhynchos
Privighetoare
roscata
116 Phoenicurus
ochruros Codros de munte 4b
117 Phoenicurus
phoenicurus Codros de padure 4b
118 Saxicola rubetra Maracinar mare
119 Saxicola torquata Maracinar negru
120 Oenanthe
isabellina Pietrar rasaritean
121 Oenanthe oenanthe Pietrar sur
122 Oenanthe
pleschanka Pietrar negru 3
123 Turdus merula Mierla
124 Turdus pilaris Cocosar
125 Turdus philomelos Sturz cantator
126 Turdus iliacus Sturzul viilor
17
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
127 Turdus viscivorus Sturz de vasc
128 Acrocephalus
palustris Lacar de mlastina
129 Acrocephalus
scirpaceus Lacar de stuf
130 Acrocephalus
arundinaceus Lacar mare
131 Hippolais pallida Frunzarita cenusie
132 Hippolais icterina Frunzarita galbena
133 Sylvia nisoria Silvie porumbaca 3
134 Sylvia curruca Silvie mica
135 Sylvia communis Silvie de camp
136 Sylvia borin Silvie de zavoi
137 Sylvia atricapilla Silvie cu cap negru
138 Phylloscopus
sibilatrix Pitulice sfaraitoare 4b
139 Phylloscopus
collybita Pitulice mica 4b
140 Phylloscopus
trochilus
Pitulice
fluieratoare 4b
141 Regulus regulus Ausel cu cap
galben 4b
142 Regulus ignicapilla Ausel sprancenat 4b
143 Muscicapa striata Muscar sur 4b
144 Ficedula parva Muscar mic 3
145 Ficedula albicollis Muscar gulerat 3
146 Ficedula
hypoleuca Muscar negru
147 Aegithalos
caudatus Pitigoi codat 4b
148 Parus palustris Pitigoi sur
149 Parus lugubris Pitigoi de livada
150 Parus ater Pitigoi de bradet
151 Parus caeruleus Pitigoi albastru
152 Parus major Pitigoi mare
153 Sitta europaea Ticlean 4b
154 Certhia familiaris Cojoaica de padure
155 Oriolus oriolus Grangur 4b
156 Lanius collurio Sfrancioc rosiatic 3
18
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
157 Lanius minor Sfrancioc cu
frunte neagra 3
158 Lanius excubitor Sfrancioc mare
159 Lanius senator Sfrancioc cu cap
rosu
160 Garrulus
glandarius Gaita
161 Pica pica Cotofana
162 Nucifraga
caryocatactes Alunar 4b
163 Corvus monedula Stancuta
164 Corvus frugilegus Cioara de
semanatura
165 Corvus corone
cornix Cioara griva
166 Corvus corax Corb 4b
167 Sturnus vulgaris Graur
168 Sturnus roseus Lacustar 4b
169 Passer domesticus Vrabie de casa
170 Passer
hispaniolensis Vrabie negriciosa 4b
171 Passer montanus Vrabie de camp
172 Fringilla coelebs Cinteza
173 Fringilla
montifringilla Cinteza de iarna
174 Carduelis chloris Florinte 4b
175 Carduelis
carduelis Sticlete 4b
176 Carduelis spinus Scatiu 4b
177 Carduelis
cannabina Canepar 4b
178 Pyrrhula pyrrhula Mugurar
179 Coccothraustes
coccothraustes Botgros 4b
180 Emberiza citrinella Presura galbena
181 Emberiza
hortulana
Presura de
gradina 3
182 Emberiza
schoeniclus Presura de stuf
19
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
183 Miliaria calandra Presura sura 4b
Pe amplasamentul proiectelor CEE Baia I, II, III si in vecinatatea acestora au
fost observate 183 de specii de pasari. Dintre acestea 57 de pasari sunt enumerate
in Anexa 3 a Legii 49/2011.
Speciile cuibaritoare
Conform formularului standard al sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim-Sinoe, aceasta arie a fost desemnata pentru conservarea a 49 de
specii, care fie sunt rezidente, fie sunt cuibaritoare in aceasta arie protejata. Dintre
acestea, cinci dintre speciile enumerate in formularul standard cuibaresc si in
perimetrul, sau imediata vecinatate a proiectelor CEE Baia I, II, III:
1. Melanocorypha calandra (Ciocarlia de Baragan) – un numar relativ mare de
perechi cuibaresc in perimetrul proiectului.
2. Lanius collurio (Sfrancioc rosiatic) – trei perechi cuibaresc in zona
proiectelor CEE Baia I, II, III, in arbustii pe marginea canalelor de irigatie.
3. Lanius minor (Sfrancioc cu fruntea neagra) – cuibareste o pereche in zona
proiectelor CEE Baia I, II, III.
4. Coracias garrulus (Dumbraveanca) – 2 perechi apartinand acestei specii
cuibaresc in stalpii de Linie Electrica Aeriana.
5. Emberiza hortulana (Presura de gradina) – cuibaresc 2 perechi in zona
proiectelor CEE Baia I, II, III.
6. Sylvia nisoria (Silvia porumbaca) – in timpul studiilor au fost observate opt
perechi care cuibaresc in cadrul proiectului
Urmatoarele doua specii de pasari, enumerate in Anexa 3 a Legii 49/2011
(omoloaga cu Anexa I a Directivei Pasari) dar care nu sunt cuprinse in formularul
standard al sitului, cuibaresc de asemenea in perimetrul, sau in imediata vecinatate
a proiectelor CEE Baia I, II, III:
7. Calandrella brachydactyla (Ciocarlia de stol) – a fost identificata o singura
pereche cuibaritoare in perimetrul proiectelor CEE Baia I, II, III.
8. Anthus campestris (Fasa de camp) – cuibaresc 9 perechi in perimetrul
proiectelor CEE Baia I, II, III.
S-au mai intalnit alte 13 specii cuibaritoare, dar acestea nu sunt mentionte in fisele
standard:
1. Perdix perdix
2. Coturnix coturnix
3. Upupa epops
4. Galerida cristata
20
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
5. Alauda arvensis
6. Hirundo rustica
7. Motacilla flava
8. Oenanthe oenanthe
9. Sturnus vulgaris
10. Pica pica
11. Passer domesticus
12. Passer montanus
13. Miliaria calandra
Cele mai multe perechi de specii cuibaritoare (abundente) apartin speciei
Motacilla flava (cu subspeciile flava si feldegg), urmate de Miliaria calandra,
Oenanthe oenanthe, si Coturnix coturnix.
Speciile oaspeti de iarna Conform formularului standard al sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim-Sinoe, această arie a fost desemnată pentru conservarea a 13
specii care iernează în respectivul sit Natura 2000. Dintre acestea,
următoarele5specii au fost observate în zona proiectelor
Branta ruficollis – specie comuna in apropierea proiectelor CEE Baia I, II, III,
specia fiind observata numai in perioada hivernala, innoptand in special pe
Lacului Nuntasi si Lacul Sinoie.
Cygnus columbianus bewickii – în perimetrul proiectelor CEE Baia I, II, IIIşi
zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna, un
număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte rar
observata.
Cygnus cygnus – în perimetrul proiectelor CEE Baia I, II, IIIşi zonele învecinate
acestuia specia a fost observată în perioada de iarna, fiind un oaspete de
iarna obisnuit, un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o
specie rar observata.
Falco columbarius – în perioada hiemală, în perimetrul proiectelor CEE Baia I, II,
IIIşi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna,
un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte
rar observata.
Falco peregrinus – în perioada hiemală, în perimetrul proiectelor CEE Baia I, II,
IIIşi zonele învecinate acestuia specia a fost observată în perioada de iarna,
un număr redus de exemplare tranzitând această zonă, fiind o specie foarte
rar observata.
21
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
Dintre speciile de interes comunitar nominalizate în fişa standard ca având
efective care iernează în situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe
nu au fost observate în zona proiectelor CEE Baia I, II, III următoarele 8 specii:
1 Anser erythropus 5 Gavia stellata
2 Aquila clanga 6 Mergus albellus
3 Egretta alba 7 Oxyura leucocephala
4 Gavia arctica
8
Phalacrocorax
pygmeus
Speciile de gaste
In zona proiectelor CEE Baia I, Baia II, Baia III, au fost observate, in iarna
2008-2009, garlite mari – Anser albifrons – aproximativ 3000 exemplare si gaste
cu gat rosu – Branta ruficollis – aproximativ 1500 exemplare (INCDD Tulcea,
2009). Acestea au traversat proiectele si de asemenea au stabilit zone de hranire in
vecinatatea si chiar pe suprafata proiectelor CEE Baia I, Baia II, Baia III, in
terenurile agricole. Grindurile din Complexul lagunar Razim-Sinoie repezinta
locurile de inoptare preferate de catre aceste specii. Efective asemanatoare si
comportamente similare au fost inregistrate si in iernile anilor 2009-2010, 2010-
2011.
Migratia pasarilor
Conform formularului standard al sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim-Sinoe, această arie a fost desemnată pentru conservarea a 30
specii care tranzitează respectivul sit Natura 2000 cu ocazia migraţiilor. Dintre
acestea, următoarele 15 specii au fost observate în zona proiectelor CEE Baia I, II,
III:
1. Accipiter brevipes
2. Aquila pomarina
3. Circaetus gallicus
4. Circus cyaneus
5. Circus macrourus.
6. Gelochelidon nilotica
7. Hieraaetus pennatus
8. Lanius collurio
9. Lanius minor
10. Larus minutus
11. Lullula arborea
12. Pandion haliaetus
22
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
13. Philomachus pugnax
14. Pluvialis apricaria
15. Sterna caspia
Dintre speciile de interes comunitar nominalizate în fişa standard ca având
efective care tranzitează situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoe
nu au fost observate în zona proiectelor CEE Baia I, II, III următoarele 14 specii:
1 Aquila heliaca 9 Phalaropus lobatus
2 Charadrius alexandrinus 10 Porzana pusilla
3 Gallinago media 11 Puffinus yelkouan
4 Himantopus himantopus 12 Recurvirostra avosetta
5 Larus genei 13 Sterna sandvicensis
6 Limosa lapponica 14 Sylvia nisoria
7 Numenius tenuirostris 15 Xenus cinereus
8 Phalacrocorax pygmeus
În perioadele de migraţie au fost observate 134 de specii de păsări, dintre
care 51 sunt nominalizate în Anexa nr. 3 a Legii nr. 49 / 2011.
Fig.3. Reţelele energetice eoliene Baia I, Baia II şi Baia III în raport traseul
principalelor căi de migraţie din perioada de toamnă. (dupa INCDD Tulcea, 2009)
Notă: săgeată galbenă – traseele deplasărilor locale; linie galbenă punctată – trasee
de migraţie care s-au evidenţiat în timpul observaţiilor; puncte galbene – locurile
23
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
de amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia I; puncte rosii –
locurile de amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia II; puncte
albastre – locurile de amplasare ale turbinelor eoliene din cadrul proiectului Baia
III.
Dintre speciile migratoare cu zbor planat cele mai mari numere au fost
înregistrate pentru barza albă (Ciconia ciconia) şi pentru şorecari (Buteo sp.). În
timpul migraţiei de toamnă au fost observate circa 600 de berze, iar în timpul
migraţiei de primăvară circa 300 care au traversat proiectele CEE Baia I, Baia II,
Baia III. Înălţimea de zbor pentru aceste specii a fost în general de peste 300-400
de metri. De asemenea, in timpul migratiei de toamna, au fost observate stoluri de
berze care se hraneau pe amplasamentul studiat sau in imediata vecinatate a
acestuia. De asemenea, cateva berze au fost gasite moarte (electrocutate), de-a
lungul infrastructurii de curent electric aflate in raza localitatilor Baia, Sinoie si
Mihai Viteazu.
Speciile acvatice înregistrate în timpul migraţiei au traversat limita vestică a
proiectului CEE Baia III, urmand limita tarmului Complexului Lagunar Razim-
Sinoie. Excepţie fac pescăruşii (Larus sp.), si berzele (Ciconia ciconia) care încă
din lunile iulie-august şi până în septembrie-octombrie au fost observaţi în număr
mare pe miristile şi arăturile proaspete din perimetrul proiectelor CEE Baia I, Baia
II, Baia III. Prezenţa şi numărul acestora a variat mult în aceste perioade. În zilele
în care au fost efectuate lucrări agricole în perimetrul respectiv, cît şi în perioada
imediat următoare (4 - 5 zile), s-au înregistrat efectivele maxime. În afara acestor
perioade au fost observate doar exemplare răzleţe tranzitând zona.
24
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
Fig.4. Reţelele energetice eoliene Baia I, Baia II şi Baia III în raport traseul
principalelor căi de migraţie din perioada de primavara. (dupa INCDD Tulcea,
2009) Notă: săgeată bleu– traseele deplasărilor locale; linie bleu punctată– trasee de migraţie care s-au
evidenţiat în timpul observaţiilor; puncte galbene – locurile de amplasare ale turbinelor eoliene
din cadrul proiectului Baia I; puncte rosii – locurile de amplasare ale turbinelor eoliene din
cadrul proiectului Baia II; puncte albastre – locurile de amplasare ale turbinelor eoliene din
cadrul proiectului Baia III.
Marea majoritate a speciilor de paseriforme observate în timpul migraţiei, au
tranzitat zona in fronturi largi, fara a urma trasee evidente. Înălţimea la care aceste
specii au fost observate a fost de maxim 50 de metri.
În perioadele de migraţie din 2010 şi 2011 au fost observate în total 24 de specii de
păsări răpitoare, dintre care 18 specii sunt nominalizate în Anexa 3 a Legii
49/2011.
Intensitatea cea mai mare în cazul migraţiei de toamnă a păsărilor răpitoare a
fost înregistrată la sfârşitul lunii septembrie şi începutul lui octombrie. Pentru
migraţia de primăvară, începând cu sfârşitul lunii martie a fost înregistrată o
intensificare a migraţiei iar maximul, pentru majoritatea speciilor, a fost atins în
primele două săptămâni ale lui aprilie.
25
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
Mamifere
Dintre mamifere, în perimetrul reţelei energetice eoliene au fost observate
numai semne ale prezenţei cârtiţei (Talpa europaea). La nord de perimteru, pe
păşunile dinspre satul Panduru sunt prezenţi popândăi (Spermophilus citellus), arici
(Erinaceus concolor), iepuri de câmp (Lepus europeus) şi a vulpilor (Vulpes
vulpes). Din zona respectivă pot pătrunde în perimetru speciile amintite. De
asemenea presupunem ca plauzibilă şi prezenţa altor specii de mamifere, cum ar fi
şoarecele de mişună (Mus spicilegus), şacal (Canis aureus) eventual a căprioarelor
(Capreolus capreolus) – acestea fiind observate în zone învecinate perimetrului (de
ex. în raza localităţii Panduru, la Capul Negru). În perimetru şi în zonele învecinate
acestuia nu există zone cu colonii de lilieci (plantaţia de la Capul Negru fiind
singurul loc eventual favorabil prezenţei unor specii forestiere – însă nu există nici-
o colonie stabilită în respectiva plantaţie).
Tabel– Specii de mamifere (altele decat cele enumerate pe Anexa 3 a Legii
49/2011 si chiroptere), observate in perimetrul proiectelor CEE Baia I, II, III si in
vecinatatea acestora.
Nr.
Crt.
Denumirea
stiintifica
Legea 49/2011 -
Anexa Nr.
1 Mus spicilegus
2 Microtus arvalis
3
Apodemus
sylvaticus
4 Meles meles 5b
5 Lepus europaeus 5b
6 Talpa europaea
7 Erinaceus concolor
8 Vulpes vulpes 5b
Toate speciile sunt comune in acest tip de ecosistem.Cele mai abundente
sunt speciile de rozatoare, care, de altfel, reprezinta o resursa trofica foarte
importanta pentru pasari de prada, serpi si mustelide.
26
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
Fig. 5. Apodemus sylvaticus (Foto: Stanciu Cătălin)
Vânturel de seară (Falco verpetinus)
Gârliţe mari (Anser albifrons) şi gâşte cu gât
roşu (Branta ruficollis)
27
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
Stol de gârliţe mari (Anser albifrons) în
zbor spre locurile de hrănire din zone
agricole.
Pescăruş caspic (Larus cachinnans) în survol
deasupra zonei Baia II
Fig. 6. specii de interes conservativ şi privire generală asupra zonei ”CEE Baia II”
4. Concluzii si recomandari
Monitorizarea biodiversitatii inceputa in anul 2008 in cadrul studiului
efectuat de Institutul National de Cercetare si Dezvoltare „Delta Dunarii” - Tulcea
„Studii de impact asupra mediului pentru parcuri eoliene planificate a se amplasa
in zona centrala a Dobrogei” conform contractului 362/2008 incheiat intre SC
Eolica Dobrogea si INCDD Tulcea, a fost continuata si dupa incheieirea acestui
contract cu specialisti proprii, oarecum concluziile fiind aceleasi, biodiversitatea
din zona de amplasare nu s-a modificat, nefiind nici un impact antropic in zona de
studiu.
In vecinatatea proiectului CEE Baia II, in sudul amplasamentului, se executa
lucrari de constructie pentru un alt proiect al Beneficiarului Eolica Dobrogea One
reprezentant al Iberdorla Renovables Spania, si anume proiectele din UAT Mihai
Viteazu, care au primit acord de mediu inca din anul 2008. Deoarece lucrarile se
efectueaza in vecinatatea acestui proiect, a fost monitorizat si impactul pe care
aceste lucrari il au asupra biodiversitatii.
28
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
Fig.7. Turbine in constructive in vecinatatea CEE Baia II
Concluziile sunt ca impactul generat de executia unor lucrari de constructie
si modernizare drumuri de exploatare afecteaza direct habitatele unde se desfasoara
lucrarile, in acest caz terenuri agricole. Terenurile, habitatele care nu sunt in spatiul
de dezvoltare al proiectului nu sunt afectate, iar fauna din zona afectata temporar
si-a schimbat zonele de hranire, cuibarire in terenurile din imprejurimi. Nu au fost
identificate mortalitati in imediata apropiere a santierului.
In schimb au fost intalnite carcase de pasari electrocutate sub liniile de
medie tensiune (20 kV), aflate pe amplasament de mai mult de 30 de ani, linii
construite dupa metode care nu tineau cont de protectia mediului.
Alte amenintari rezultate din impactul antropic in zonele de implementare a
proiectelor este reprezentat de incendierea miristilor pentru pregatirea terenurilor
agricole de noi culturi, lasate nesupravegheate care pot distruge si habitatele
natural sau seminaturale care se afla in jurul terenurilor agricole.
29
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
Fig. 8. Incendiu de miriste
Rezultatele acestei monitorizari sunt incluse in totalitate in cadrul studiului
de Evaluare Adecvata depus spre studiu la APM Tulcea, planul avizat de catre
ARPM Galati continuand avizarea in faza EIA .
Deplasarile pe teren au fost finalizate cu intocmirea de fise de monitorizare
care au generat o baza de date, asa cum a fost aceasta descrisa in Raport.
30
Raport de Monitorizare CEE Baia II – Faza PUZ
5. Echipa de monitorizare
