RAPORT DE MEDIU ROMRUS varianta finala(1).pdf

5/27/2018 RAPORT DE MEDIU ROMRUS varianta finala(1).pdf

1/125

CONSTRUIRE SAT TURISTIC extravilan sat Ilganii de

Sus , comuna Maliuc , judet Tulcea

Beneficiar:SC ROMRUS TURIST SRL Eforie NordElaborator:S.C. ECO GREEN CONSULTING S.R.L.

Tulcea

PROPRIETATE INTELECTUALAAcest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului


2/125

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail :[email protected],[email protected]

SC ROMRUS TURIST SRL

PUZ Construire Sat Turistic,extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliucjudet Tulcea

2

CUPRINS

1. DATE GENERALE ......................................................................................................................... 4

1.1.Denumirea planului/programului ..............................................................................................4

1.2.Proiectantul lucrarii ...................................................................................................................4

1.3.Beneficiarul lucrarii ...................................................................................................................4

1.4.Elaborator.............................. 4

1.5.Evaluarea strategica de mediu

52. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU

PROGRAMULUI , PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME

RELEVANTE ...................................................................................................................................... 6

2.1.Continutul si obiectivele planului/programului..........................................................................6

Continutul si obiectivele planului/programului ................................................................................ 6

2.2. Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare dezvoltarii zonei .............................................. 15

2.3.Relatia cu alte planuri/programe..............................................................................................19

2.4.Relationarea zonei cu localitatea..23

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI

SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

PROPUS ............................................................................................................................................. 24

3.1.Introducere ............................................................................................................................... 24

3.2.Starea actuala a mediului..........................................................................................................25

3.3.Starea mediului pe amplasamentul studiat...............................................................................83

3.4.Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului ( VARIANTA ZERO )......85

4.CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE

SEMNIFICATIV

874.1. MEDIU ACVATIC ............................................................................................................ 87

4.2.MEDIU TERESTRU...............................................................................................................87

4.3ATMOSFERA ........................................................................................................................... 88

4.5.MEDIU SOCIO-ECONOMIC.................................................................................................89

5.PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE , RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM .... 90

6.OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL

NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE PENTRU

PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI

DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRIIPLANULUI SAU PROGRAMULUI................................................................................................. 91
mailto:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected]


3/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




3

6.1.Obiective de protectie a mediului.............................................................................................92

6.2.Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului....................................................94

6.3. Fauna din locatia viitoarei pensiuni turistice ...................................................................... 94

7.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA,

FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE,

PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC,

PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI ........................................... 96

7.1.Matricea de impact...................................................................................................................96

7.2.Efecte cumulate, sinergice

988.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA

SANATATII , IN CONTEXT TRANSFRONTIERA ....................................................................... 98

9.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA, CAT DE

COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII

PLANULUI SAU PROGRAMULUI................................................................................................. 98

9.1.Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului.................................................99

9.2.Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata..................................................99

9.3.Masuri de diminuare a impactului asupra apei subterane......................................................100

9.4.Masuri de diminuare a impactului asupra aerului .................................................................100

9.5.Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii.......................................................101

10.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR

ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV

ORICE DIFICULTATI (CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-

HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE...107

10.1.Introducere ........................................................................................................................... 107

10.2. Prezentarea alternativelor .................................................................................................... 107

11.DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA

EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI.......................................................................................................................................................... 109

Introducere ................................................................................................................................... 109

Monitorizare PUZ ........................................................................................................................ 112

12.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL

DE MEDIU ...................................................................................................................................... 114

CONCLUZII .................................................................................................................................... 117

ANEXE ............................................................................................................................................ 121


4/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




4

1. DATE GENERALE

1.1. Denum irea planulu i /prog ramu lui :

PLAN URBANISTIC ZONAL CONSTRUIRE SAT TURISTIC

1.2. Proiect antul luc rari i : BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTUR TULCEA

ARHITECT CRISTEA IOAN

1.3. Benefic iarul luc rari i : S.C. ROMRUS TURIST SRL

1.4. Elabor ator : SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea

Ecolog CIRNAT MARIAN JAN ( membru SOR )

BADEA GHEORGHE evaluator/auditor de mediu - persoana fizica inscrisa inRegistrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 35

BADEA GABRIELA evaluator/auditor de mediu - persoana fizica inscrisa inRegistrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 294

LUCA ANDALUZIAinginer miner- ingineria mediului


5/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




5

1.5. Evaluarea strateg ica de mediu

Este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai inalt nivel decizional, carefaciliteaza, inca de foarte devreme, integrarea considerentelor de mediu in procesul deluare a deciziilor,conduce la indentificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor sistabileste un cadru pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere alprotectiei mediului.

Evalurea strategica se aplica, de catre unele state si la nivel de politici si chiar delegislatie, fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltari durabile. In acest sens , s-adezvoltat un instrument international, pe care si Romania l-a semnat la Kiev in 2003,

Protocolul privind evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe,politici si legislatie care pot face obiectul evaluarii de mediu.

Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca masura de precautie, la niveldecizional inalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o masuradestul de limitativa si slaba, si in consecinta, insuficienta. Aceasta,datorita momentuluitarziu in procesul decizional, in care se aplica procedura EIA la proiecte. Astfel,raspunsurile la intrebarile adresate la nivelul cel mai inalt, de tipul ce fel de dezvoltaretrebuie sa aiba loc, unde si daca acesta trebuie intradevar sa aiba loc au fost, de cele maimulte ori, nefundamentate din punct de vedere al protectiei mediului.

Evaluarea de mediu sau evaluarea strategica de mediu se aplica la cel mai inaltnivel decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor,stragetiilor si,evident al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe sursa impactuluiasupra mediului si nu pe rezolvarea simptomelor aparute in urma producerii impactului.


6/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




6

2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALEALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI , PRECUM SI A RELATIEI CU ALTEPLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

2.1. Cont inu tul si obiect ivele planulu i /prog ramulu i

Cont inu tul si obiect ivele planulu i /prog ramulu i

Continutul planului: Obiectivele planului prevede construirea unui ansamblurezidential pentru turism si agrement in scopul crearii unor noi locuri de munca calificatepentru localnici, dezvoltarii economico-sociale a localitatii si protejarii mediului.

P.U.Z.-ul actual studiaza un lot de teren liber de sarcini - in suprafata de 11.800mp, cu numarul cadastral 30322 aflat in T42, P 668, proprietate privata a beneficiaruluiS.C. ROMRUS TURIST S.R.L. conform Contractului de vanzare cumpararenr.1060/21.09.2011 cu rectificarea nr. 9/18.04.2012.

Conform fisei cadastrale are urmatoarele vecinatati:-la nord: Ocolul Silvic;

-la sud : drumul de exploatare proprietate publica Consiliul Local Maliuc;-la est : Ocolul Silvic si nr. cadastral 581, Manole Stefana si Manole Marin;-la vest : nr. cadastral 516, Manole Marin si Motoc Domnica.

Functiunea de baza a parcelei studiate precum si a celor limitrofe, conform fisei cadastraleeste de pasune.

Obiectivul economic principal este dezvoltarea turismului prin valorificareapotentialului pe care il ofera Delta Dunarii. Pana in prezent au fost finalizate si sunt in cursde executie mai multe unitati turistice.

Investitia este oportuna, justificata prin valentele naturale care pot sustinefunctiunea turistica si de agreement, amplasamentul fiind propriu functiunii

Satul turistic va fi amplasat pe terenul proprietate particulara al S.C. ROMRUS

TURIST S.R.L., in extravilanul comunei Maliuc, in fosta vatra a satului Ilganii de Sus,identificat prin: F12, T 42, P 668, in vecinatatea unui trup de intravilan, la aproximativ 200m de T38Cabana Ilganii de Sus si la limita de vest a intravilanului localitatii Ilganii deSus la aproximativ 550 m, pe malul bratului Sulina, in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii,in zona tampon.

Satul turistic va avea profil de activitate cazare, alimentatie publica si agrement,cu o capacitatea de 35 camere cazare cu 70 locuri, cu program de activitate permanenta.

Conform Regulamentului cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei DeltaDunarii , aprobat prin HG nr. 1516/2008 , art.21 :

(1) Procentul maxim de ocupare a terenului ( POT ) pe parcela ,inclusivconstructiile existente si anexe va fi de 30% pentru parcelele de panala 1000 mp si de 15 % pentru parcelele mai mari de 1000 mp .


7/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




7

(2) Coeficientul maxim de utilizare a terenului ( CUT ) pe parcela , va fi de0,5 .Obiectivele proiectului supus avizarii se incadreaza in Planul Strategic pentru

dezvoltarea turismului durabil in Delta Dunarii elaborat de Consiliul Judetean Tulcea , incadrul proiectului : Dezvoltarea potentialului pentru un turism durabil intr-o zona umedaNatura 2000 : Studiu de caz Delta Dunarii , in care se mentioneaza ca : Turismul ,pentru judetul Tulcea , reprezinta domeniul de activitate cu cel mai important potentialpentru crestere economica .

Documentul strategic poate fi privit ca o AXA care impleteste in mod armoniosprincipiile turismului durabil, respectul pentru om, mediul inconjurator si cultura, proces incare rolul administratiei locale pentru realizarea unui produs turistic unic este substantial.Practic, planul basculeaza, in permanenta, intre dezvoltarea turismului si unicitateaarealului protejat al Deltei Dunarii, astfel incat sa fie avuta in vedere necesitatea asigurariiprotectiei si conservarii naturii, avand suportul comunitatii locale si al institutiilor curesponsabilitati in aceasta zona .

Se creaz, astfel, premisele unei abordri integrate, prin intermediul creiaobiectivul de conservare a patrimoniului natural nu este in contradictie cu procesul dedezvoltare, ci devine parte integrant a dezvoltrii. Turismul devine, astfel, elementulcentral care stimuleaz att procesul de conservare si protectie a mediului ct sidezvoltarea socio-economic durabil a comunitatilor .

Obiectivul studiat este amplasat in extravilanul comunei Maliuc, in fosta vatra a

satului Ilganii de Sus, pe malul stang al bratului Sulina, in vecinatatea unui trup deintravilan T38Cabana Ilganii de Susla limita vestica a intravilanului localitatii Ilganii deSus, in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii, in zona tampon. Mentionam ca pe teritoriulcomunei Maliuc sunt situri Natura 2000. Cea mai apropiata cladire anexa agricola,construita in anul 2012 - se afla amplasata la o distanta de 120 m. Cabana Ilganii de Sus,amplasata in T38, se afla la aproximativ 200 m si are o vechime de peste 100 ani, fiindreabilitata in ultimii ani.


8/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




8

Fig. 1. Plan de incadrare un zona ( sursa Google Earth )

Fata de vatra satului, incinta studiata se afla la aproximativ 550 m.Coordonatele Stereo 1970 ale amplasamentului sunt prezentate in tabelul nr.1 :

Suprafata necesaraNr.Crt.

Coordonate pct de contur Lungimi laturiD( i; i+1)Y( m) X( m)

1 808650.864 417750.262 139.692 808779.983 417803.562 35.383 808784.416 417768.456 63.944 808792.426 417705.017 135.425 808660.360 417675.071 75.79

S(1) = 11801.09 mpTabelul nr. 1

Prin suprapunerea coordonatelor Stereo 1970 se observa ca amplasamentul satuluituristic se afla in ROSCI0065 Delta Dunarii , 0031ROSPA Delta Dunarii si ComplexulRazim-Sinoe .


9/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




9

Fig. 2.amplasarea satului turistic fata de siturile Natura 2000

In conformitate cu Anexa nr.3 - EXTRASE DIN REGULAMENTUL LOCAL DEURBANISM se impune respectarea HG nr.1516/2008 privind aprobareaRegulamentuluicadru pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, care prevede:

Art.6. Pentru protejarea patrimoniului natural se impune ca :

- pentru loturile compacte pentru locuinte de vacanta din zona de nord si vest aamplasamentului, suprafata de teren ocupata temporar in perioada de executie sa fielimitata judicios la strictul necesar, astfel incat amplasamentul santierului sa aducaprejudicii minime mediului natural;

- pentru zona peninsulelor, este necesara consolidarea generala a terenului, ceeace va insemna demararea activitatii de plantare si refacere peisagistica dupa lucrarile deexecutie;

- transportul si depozitarea materialelor rezultate prin lucrarile de executie se vor facein locuri adecvate, lipsite de vegetatie;

- se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor, respectandu-se cu strictetedepozitarea in locurile stabilite de catre autoritatiile de protectie a mediului, in conditii care

sa impiedice raspandirea pulberilor sau a altor materiale generatoare de pulberi;Art.7. In vederea mentinerii specificului local se vor respecta urmatoarele :


10/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




10

- acoperirea constructiilor, atat a celor definitive cat si a celorlalte (chioscuri,umbrare, foisoare, etc.) se va face cu sarpanta, respectand o medie a pantelor utilizate inzona; se va urmari in general adoptarea unor invelitori in doua ape;

- invelitorile vor fi din stuf sau din tigla ceramica (pentru invelitorile din tiglaceramica se recomanda culoarea antracit sau brun);

- finisajul peretilor exteriori va fi de culoare alba;- tamplariile vor fi vopsite in culoarea albastru sau verde, de preferinta cu lac

semitransparent, pentru a nu acoperi total fibra lemnului;- raportul dintre plin si gol va respecta traditia locala.

1. ZONA REZIDENTIALA PENTRU LOCUINTE DE VACANTA (LV) cu subzona LVmr1

Functiuni admise :- exclusiv rezidentialapentru case de vacanta;- locuinte cu regim de inaltime P, P+M, P +1- pana la 7,00 m la cornisa, masurati de

la trotuarul de garda; (recomandat P);- casele se vor executa pe platforme individuale sau comune pentru locuintele la

cota stabilita prin avizul S.G.A. , dupa consolidarea in prealabil a terenului;- activitati permise - locuire in proportie de 90%;- alte activitati compatibile locuirii, ca activitati secundare ( depozitare lemne, unelte

pentru gradinarit si alte tipuri de depozitare);- subzona de autorizare directa dupa aprobarea P.U.Z.;

- suprafata minima de teren pe parcela900 mp; nu vor fi permise subimpartirileulterioare;- P.O.T. max . = 15% C.U.T. max. = 0,30;

- spatii verzi amenajate = min. 30% pe parcela.

2. ZONA PENTRU INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL (IS) cusubzona CONSTRUCTII PENTRU TURISM (IS t)

Functiuni admise :- constructii si amenajari pentru turism si agrement;- constructii principale cu regim de inaltime P... P + 1- pana la 7,00 m la cornisa,

masurati de la punctul cel mai jos al trotuarului de garda si max. 10,00 m in coama;- constructii anexa pentru functiunea de baza (chioscuri rustice, umbrare,

barbecue, foisor);- constructiile principale se vor executa pe o platforma comuna, la cota stabilita prin

avizul S.G.A.;- activitati permise - activitati turisticecazare si servirea mesei;- depozitareunelte de pescuit, altele;- agrement piscina descoperita, chiosc rustic, zona barbecue;- subzona de autorizare directa dupa aprobarea P.U.Z.;- P.O.T. max. = 20% ; C.U.T. max. = 0,40;

- spatii verzi amenajate = min. 25% pe parcela.


11/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




11

Fig. 3. amplasarea satului turistic fata de zona tampon Sontea si zona strict protejata lacul Nebunu

Terenul pentru care se doreste construirea ansamblului residential pentru turism siagrement are o suprafata totala de de 11.800 mp, a fost dobandita prin reconstituireadreptului de proprietate de catre Radion Toader si apoi vanduta, conform Contractului devanzare cumparare, societatii comerciale Romrus Turist S.R.L. Constanta. Suprafatastudiata face parte dintr-o zona de teren extravilan situat de-a lungul malului stang al

bratului Sulina, zona de teren ce a fost preluata de la Ocolul Silvic, parcelata si pusa inposesie fostilor proprietari prin reconstituirea dreptului de proprietate in baza legii nr.18/1991.

Terenurile situate in zonele de balta, pe malul lacurilor, au devenit in ultimii aniatractive atat pentru constructiile dedicate turismului organizat cat si pentru constructiile delocuinte de vacanta, oferind suprafete de constructie mai mari decat cele urbane, deschidere catre zone pitoresti, un grad redus de poluare, posibilitatea amenajarii de spatiiverzi mai generoase.


12/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




12

Prevederi ale programului de dezvoltare a localitatii, pentru zona studiata

In conformitate cu Planul Urbanistic General al comunei Maliuc, aprobat de catreConsiliul Local Maliuc , terenul are in prezent destinatia de pasune.

Prin documentatia de fata se doreste ca suprafata propusa de 11801.09 mpa fiintrodusa in perimetrul construibil, cerinta care apare fireasca, deoarece si prin PlanulUrbanistic General tendinta fireasca de dezvoltare a zonei se leaga de acelasi tip defunctiuni.

Prin PUG-ul comunei Maliuc , obiectivul economic principal este dezvoltareaturismului prin valorificarea potentialului pe care il ofera Delta Dunarii. Pana in prezent aufost finalizate si sunt in curs de executie mai multe unitati turistice..

Deasemenea, actualmente terenurile din zona au incadrarea de pasune, daractiunea de implementare a constructiilor va modifica functiunea in cea de turism siagrement.

In momentul de fata terenul este liberP.O.T. = 0 % ; C.U.T. = 0

Bilant teritorial existent

BILANT TERITORIAL INCINTA

existent propus

Supr. totala teren- mp- ST: 11800 11800

Din care:- supr. construita Ac - 1780

- supr. desfasurata Acd - 3540

- supr. utila Au - 2600- supr. carosabila - 3000(alei,platforme, )- baza agreement - 7015

din care:spatiu verde - 5215spatiu agrement - 1800

Tabel nr. 2 - Bilant teritorial existent

P.O.T.(procent de ocupare teren) - 15%C.U.T.(coeficient ocupare teren) - 0,30

Bilant teritorial propus

A) lucrari de constructii; Sc = 1789 mp;

Din care:- vila 1 -spatiu cazare 10 cam, receptie, P+1, Sc = 289 mp, Scd = 596 mp;- vila 2 - spatiu cazare 10 cam, receptie, P+1, Sc = 289 mp, Scd = 596 mp;


13/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




13

- vila 3 - spatiu cazare 10 cam, receptie, P+1, Sc = 279 mp, Scd 558 mp;- restaurant, alimentatie publica, spatii cazare 5 camere, receptie,Sc = 404 mp, Scd = 884 mp;- sauna nr. 1Sc = 91 mp;- sauna nr. 2 - Sc = 91 mp;- corp administrativ: birouri, P+1, Sc = 126 mp; Scd = 252 mp;- atelier, magazine, centrala termicaP, Sc = 70 mp;- adapost cai, P, Sc = 150 mp.

B) lucrari baza agreement: S = 7015 mp din care:- piscina - Sc = 120 mp;

- foisor = 3 buc. Sc = 60 mp/buc;- teren joaca copii S = 500 mp;- teren echitatie S = 1000 mp;- spatiu verde amenajat S = 5215 mp.

C) lucrari cai de acces:- alei pietonale si platforma parcare ambarcatiuni in incinta, S = 3000 mp;- debarcadere (doua bucati) acostare ambarcatiuni la malul Dunarii.

In ceea ce priveste procentul de ocupare a terenului, se propune pentru zona delocuinte de vacanta constructii cu regim de inaltime P, P+1 un P.O.T. de max. 20 % siun C.U.T. de max. 0,3, iar pentru zona de turism organizat (spatii de cazare, restaurant,

anexe, piscine) un P.O.T. de max. 20 % si un C.U.T.de max. 0,4.Zona de spatii verzi, sport, agrement, parcelele de teren propuse vor avea spatii

verzi pe o suprafata de minim 30 % din totalul suprafetei si vor consta in plantatii de micasi medie inaltime.

In vederea unei amenajari optime de teren, organizarea acestor spatii s-a facuttinand cont de caracterul si functionalitatea obiectivelor propuse si anume:- institutii si servicii turistice propuseprimiricazari turistice, alimentatie publica;- cai acces carosabile si pietonale;- spatii verzi cu amenajari de agrement.

Regimul de inaltime al cladirilor variaza in functie de destinatia propusa de la parterla P la P + 1. Inaltimea maxima a cladirii de la nivelul trotuarului de garda la coama nu vadepasi 10,00 .

Incinta va fi imprejmuita catre drumul stradal cu un gard inalt de maxim 1,80 m, cusoclu de piatra de 0,60 m iar restul va fi din panouri traforate din elemente de lemn, stufsau nuiele impletite. Celelalte laturi ale imprejmuirii se vor realiza cu aceiasi inltime de1,80 m fiind alcatuite din elemente de lemn, stuf, nuiele impletite sau panouri din plasa desarma.Imprejmuirile se vor executa pe limita proprietatii studiate, fara afectareavecinatatilor, in vederea asigurarii protectiei incintei studiate.

Se va realiza un ansamblu rezidential si de agrement arhitectural coerent siomogen, prin impunerea unor reguli stricte de volumetrie, aspect general, finisare,cromatica, conform Regulamentului General de Urbanism al comunei Maliuc si a

Regulamentului cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, aprobat prinHG nr. 1516/2008.Pentru realizarea investitiei satului turistic sunt necesare urmatoarele lucrari de construire:


14/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




14

- executarea de sapaturi si umpluturi pentru fundatiile cladirilor propuse;- executarea constructiilor in sine;- executarea drumurilor si a aleilor din incinta;- executarea retelelor tehnico edilitare;- executarea imprejmuirilor.

Ca structura constructiva cladirile vor fi executate astfel:- infrastructurafundatii din beton armat continue si tip pahar sub stalpii metalici;- suprastructura zidarie portanta cu samburi, centuri, plansee din b.a. la corpul

administrativ;- suprastructurastalpi metaluici si grinzi metalice pentru vilele de cazare, plansee

b.a.;

- inchideri pereti: zidarie portanta si autoportanta din caramida si panouritermoizolante tip sandwich;- tamplarie interioara si exterioara din lemn, in culoare specifica locului bleo sau

din P.V.C. maron;- sarpanta din lemn cu invelitoare din tigla sau stuf, in doua sau patru ape;- anexele (foisoarele) se vor executa din panouri traforate de lemn, iar

debarcaderele - pontoanele vor fi prefabricate din polipropilena (L.L.D.P.E.);- finisaje interioare in functie de destinatia incaperilor: pardoseli din dusumea,

gresie, tencuieli interioare driscuite, zugraveli var lavabil alb, placaj faianta;- finisaje exterioare soclu piatra, tencuieli exterioare simple, zugraveli cu var

lavabil alb.

Elementele structural constructive se vor incadra in standardele si normele de P.S.I. side dotare specifice activitatii desfasurate.Volumele propuse, ca arhitectura si finisaje, vor respecta specificul deltei, urmarindintegrarea acestora cat mai firesc in zona. In acest sens forma cladirilor este regulatepentru a nu distorsiona atmosfera calma, linistita caracteristica zonei deltaice.Pentru delta finisajele exterioare vor fi pe baza de vopsitorii lavabile, tencuieli decorativesimple, gama coloristica de baza va fi albul intens.Aleile pietonale si carosabile vor fi alei asfaltate sau betonate.


15/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




15

Fig.4. plan de situatie

2.2. Echiparea tehnic o-edi l i tara coresp unzatoare dezvoltar i i zonei

Prezentul amplasament, cat si zona invecinata, nu dispun de utilitati tehnicoedilitare, singura retea publica existenta fiind cea de energie electricaslab dimensionata.In documentatia de fata, cladirile vor fi prevazute cu instalatii interioare de alimentare cuapa, canalizare, energie termica racordate la retelele proprii din incinta, astfel:

Alimentarea cu apa potabilaIn zona nu exista retea de apa potabila, propunem ca aceasta sa se faca punctual prinamplasarea unei statii de captare si tratare apa printr-un sorb direct din Dunare sidistribuita apoi in incinta catre obiective prin propria retea. Statia de captare va fiamplasata in amonte, pe bratul Sulina, in apropierea incintei.Traversarea, de la sorb, se vaface, peste dig, aerian, cu conducte metalice izolate si cu sistem de golire pe timpul iernii

pentru evitarea inghetului.Conducta va fi inaltata astfel incat sa permita circularia atat carosabila cat si pietonala pedigdrum de exploatare.Necesarul de apa rece va fi stabilit in functie de numarul de clienti restaurant, numarclienti cazare, numar personae permanente, de capacitatea piscinei si a saunelor precumsi de necesarul de apa pentru intretinerea spatiilor verzi.Alimentarae cu apa calda menajera se va realiza local cu ajutorul unei centrale termiceproprii sau pe baza de boilere cu energie electrica.

CanalizareaNu exista retea de canalizare ape uzate menajere centralizata. Propunem realizarea uneiretele de canalizare, in propria incinta, specifica activitatilor interne cu evacuare intr-o

statie de epurare si tratare mecanico biologica (tip O.R.M.) cu evacuare in Dunare, farastrapungere dig.


16/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




16

Traversarea se va face peste dig cu tuburi de material plastic demontabile, evacuarea fiindocazionala.Punctul de evacuare ape va fi amplasat in aval fata de punctul de captare, la minim 50 mdistanta. Intre obiectivele utilizatoare de apa si aceasta statie se va realiza un sistempropriu de retele de canalizare in vederea evacuarii a apelor uzate menajere.Apele pluviale rezultate in urma ploilor vor fi dirijate catre rigole de scurgere prinamenajarea terenului din incinta cu pante spre acestea.

Reteaua de alimentare cu energie electricaIn zona exista o retea de energie electrica subdimensionata ce alimenteaza cladirileinvecinate. Se propune prelungirea retelei de energie electrica existenta din cea mai

apropiata localitate Ilganii de Sus in vederea alimentarii noului obiectiv, realizarea acestuiafacandu-se in baza avizului emis de institutiile de specilitate.Necesarul de energie electrica va trebui sa asigure iluminatul interior si exterior alobiectivelor propuse, necesarul functionarii retelelor tehnico edilitare (prin functionareapompelor de ridicarea presiunii apei, de reciclare acesteia): alimentare cu apa, canalizare,utilaje bucatarie, prize, aparate electrice, unitati de climatizare, iluminat de siguranta,instalatii de protectie impotriva trasnetelor precum si instalatiile pentru supravegherea desemnalizare a inceputului de incendiu.

Alimentarea cu energie termicaObiectivul va fi alimentat cu energie termica de la o centrala proprie, pe combustibil solid,

in vererea asigurarii confortului termic si necesarului de apa calda. Instalatia va fi alcatuitadin centrala termica, retele si calorifere.Capacitatea corpurile de incalzire va fi calculata corespunzator destinatiei fiecarei incaperisi a suprafetei acesteia astfel incat sa asigure un confort optim pe timpul sezonului rece.Necesarul de apa calda va fi stabilit in functie de consumatorii tehnici si numarul de clienticazare.

Prin realizarea acestor utilitati NU se va afecta integritatea ROSCI 0065

Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .

Gest iunea deseuri lor

Situat ia existenta: pe amplasament nu se desfasoara activitati generatoare dedeseuri.

Situat ia pro pus a:dupa obtinerea Autorizatiei de constructie, pe amplasament vorfi generate deseuri atat in faza de constructie, cat si in faza de functionare.

Se va respecta art. 18 alin. (2) din OUG nr. 78/2000 privind regimul deseuriloraprobata prin Legea nr. 426/2001, ordonanta modificata prin OUG 61/2006, aprobata cucompletari prin legea 27/2007: deseurile periculoase se identifica si se inregistreaza lafiecare loc de producere, de descarcare sau de depozitare; art. 18 alin. (3): Unitatile careproduc, valorifica, colecteaza sau transporta deseuri periculoase trebuie sa asigure

conditiile necesare pentru depozitarea separata a diferitelor categorii de deseuripericuloase, in functie de proprietatile fizico-chimice, de compatibilitati si de natura


17/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




17

substantelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deseuri in caz deincendiu. Se interzice amestecul diferitelor categorii de deseuri periculoase, precum si aldeseurilor periculoase cu deseuri nepericuloase, cu exceptia situatiilor mentionate la alin.(4); art. 21 alin. (1): Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigurevalorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilorproprii unor unitati autorizate, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora; livrarea siprimirea deseurilor de productie, deseurilor menajere, deseurilor de constructie si de lademolari si deseurilor periculoase, in vederea eliminarii lor, trebuie sa se efectueze numaipe baza de contract; alin (2): Producatorii si detinatorii de deseuri isi organizeaza sistemulpropriu de eliminare a deseurilor, daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializatedin sistemul organizat in acest scop, conform prevederilor art. 7.

Deseurile generate in faza de constructie, in functie de categorie, vor fi eliminateprin utilizare ca umplutura, pentru sistematizarea terenului (cele inerte fara continut desubstante periculoase), la amenajarea drumurilor sau in alte locuri stabilite de Primarie.Materialele care nu se pot valorifica sau recupera, in urma executarii lucrarilor deconstructii se vor transporta la un depozit de deseuri autorizat.Codurile deseurilor prezentate, conform HG 856/2002, sunt evidentiate in tabelul nr. 3.

Tabel nr. 3- Deseuri rezultate din activitatea de executieNr.crt. Tipul deseului Codul deseului

conform HG

856/20021 Pamant si material stancos, pietre, faracontinut de substante periculoase

17 05 03

2 Deseuri de tesuturi vegetale 02 01 033 Deseuri menajere, biodegradabile 20 01 084 Deseuri material plastic 20 01 39

Materialele care nu se pot valorifica sau recupera, in urma executarii lucrarilor deconstructii se vor transporta la un depozit de deseuri autorizat .

Dupa finalizarea investitiei, se va efectua o colectare selectiva a deseurilor ineuropubele, amplasate intr-o zona special amenajata, iar eliminarea deseurilorrecuperabile (hartie, PET, sticla, eventuale deseuri metalice) se va face prin societati deprofil autorizate.

Determinarea cantitatii de deseuri menajere generate

Capacitatea pensiunii este de 70 persoane timp de 12 luni/an (respectiv 365 de zileper an). Conform datelor statistice privind indiciele de producere a deseurilor menajere dinRomania (Manualul privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilormunicipale), cantitatea de deseuri menajere produse de un locuitor este de 310 350kg/locuitor/an. Astfel pentru o perioada de 365 zile pe an, respective 12 luni, pentru fiecare

persoana cazata in satul de vacanta va rezulta o cantitate de 350 kg deseu.


18/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




18

Rezulta:70 persoane x 350 kg/locuitor/12 luni = 24500 kg/an : 365 zile = 67,12 kg/zi

Conform datelor din literatura de specialitate (PNGD, PRGD, PJGD), structuradeseurilor menajere, provenite din functionarea obiectivului este urmatoarea:

Tabelul 4 : cantitatile de deseuri generate pe an

Nr.Crt.

Deseu Procent,%

Cantitatedeseu(kg/an)

Coddeseu

1 Hartie si carton 16 3920 20 01 01,15 01 01

2 Sticla 7 1715 20 01 023 Metal 5 1225 20 01 404 Plastic 12 2940 20 01 39,

15 01 025 Alte deseuri 60 14700 20 01 99

Deseurile vor fi colectate selectiv in pubele ecologice si depozitate pe platformabetonata pana la ridicarea acestuia de catre societati autorizate cu care se va incheia

contract de prestari servicii.

Depozitarea controlata a deseurilor

Pe fiecare lot individual dar si in zona de aprovizionare si servicii aamplasamentului vor fi prevazute platforme betonate si imprejmuite pentru depozitareadeseurilor, cu pubele in care deseurile vor fi colectate diferentiat, pe tipuri de deseuri(menajere, ambalaje din plastic, deseuri metalice, etc.); proprietarii vor asigura transportuldeseurilor in locul indicat de catre autoritatile locale si/sau vor incheia contracte de prestariservcii cu firme specializate si autorizate pentru eliminarea/valorificarea deseurilor.


19/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




19

2.3. Relatia cu alte plan uri/pro gram e

Prin Certificatul de Urbanism nr. nr 87/3524 din 07.08.2012, emis de ConsiliulJudetean Tulcea , se mentioneaza ca amplasamentul studiat este conform PlanuluiUrbanistic General aprobat, in extravilanul comunei Maliuc, in fosta vatra a satului Ilganiide Sus.

Folosinta actuala este de pasune, conform incadrarii cadastrale, iar destinatiapropusa conform Planului Urbanistic General - zona propusa pentru agrement,amplasamentul fiind la limita zonei tampon a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Pe

teritoriul comunei Maliuc sunt situri Natura 2000, iar in zona amplasamentului este lalimita vestica a intravilanului localitatii Ilganii de Sus, in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii,in vecinatatea zonei tampon Sontea.

Autorizarea executarii constructiilor pe terenuri situate in extravilan se va face curespectarea conditiilor impuse de Legea nr. 18/1991, corelata cu prevederile Legii nr.50/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Nu se recomanda realizarea unor trupuri izolate, distantate fata de localitate,asigurarea utilitatilor facandu-se in acest caz prin surse proprii. Autorizarea executariiconstructiilor si amenajarilor pe terenuri agricole din extravilan este permisa pentrufunctiunile stabilite prin lege. Sunt interzise constructii pe terenuri agricole avand clasa decalitate I si II, pe terenuri amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare. Se interzic

constructii pe terenuri inundabile.Conform prevederilor art.32 din Legea nr.350/2001, cu modificarile si completarile

ulterioare, privind amenajarea teritoriului si urbanismului, in cazul in care se solicita oderogare de la prevederile documentatiei de urbanism aprobate se poate elabora o altadocumentatie de urbanism (Plan Urbanistic Zonal), prin care sa se justifice si sa sedemonstreze posibilitatea interventiei urbanistice solicitate. Intocmirea documentatiei esteconditionata de obtinerea avizului favorabil de la Sistemul de Gospodarire a Apelor, legatde inundabilitatea amplasamentului si de posibilitatea executarii unor masuri tehnice caresa elimine riscul inundabilitatii, conform prevederilor acestui aviz. Planul Urbanistic Zonalintocmit pe ridicarea topografica a amplasamentului si a vecinatatilor, va fi receptionat deOficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Tulcea si va contine material fotografic. PlanulUrbanistic Zonal va detalia problema inundabilitatii terenului si a masurilor de contracararea riscului, conditiile de amplasare, regimul de inaltime, accesul, modul de asigurare cuutilitati, incadrarea in arhitectura deltaica. Avand in vedere ca amplasamentul este situatintr-o zona cu risc la inundatii, lucrarile sunt posibile doar in cazul in care, prin PlanulUrbanistic Zonal si proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire se vademonstra ca se elimina orice risc.

Conform HG nr. 1516/2008 privind aprobarea Regulamentului-cadru de urbanismpentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ,la Capitolul IIIUtilizari functionale:Art. 7Pe teritoriul pe care se aplica prezentul regulament sunt admise urmatoarele

functiuni:

a) locuirea, cu variantele locuire permanenta, locuire sezoniera, case de vacanta,cazare turistica in locuinte traditionale, cu suprafata construita la sol de maximum200 m2;


20/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




20

b) institutii, servicii, dotari publice;c) spatii verzi pentru agrement, sport;d) gospodarie comunala;e) amenajari piscicole;f) unitati agricole, mestesugaresti, industriale, de prestari de servicii si de transport;g) circulatii rutiere si navale, cu dotarile aferente;h) edificii de cult, cu constructii anexe.

Art. 8 Sunt admise, cu conditionari, urmatoarele functiuni:a) camparea, inclusiv in zonele de locuit, conditionata de dotarea cu instalatiitehnico-sanitare, cu respectarea prevederilor legale specifice pentru structurile deprimire turistica;

b) functiunile comerciale si serviciile profesionale, daca se inscriu in conditiile deconfigurare a parcelelor si cladirilor, precum si cu conditionari care se refera la forma,materiale de constructie si finisaj;c) sunt permise constructii izolate pentru alimentatie publica, cu conditionarireferitoare la forma, materiale de constructie si finisaj, in conformitate cu legislatiaspecifica, cu prevederile prezentului regulament si cu respectarea legislatiei privindprotectia mediului;d) in extravilanul localitatilor se autorizeaza numai lucrari de infrastructura si anexeale exploatatiilor agricole, piscicole sau zootehnice;e) structurile de agrement care nu includ serviciul de alimentatie publica sunt admisecu conditia limitarii impactului vizual si sonor asupra vecinatatilor, precum si cu

respectarea normelor privitoare la forma, materiale de constructie si finisaj dinprezentul regulament;f) locuinte cu suprafata construita la sol pana la 300 m2, cu conditia incadrarii inindicatorii urbanistici aprobati si a respectarii prevederilor Codului civil;g) case de vacanta cu suprafata construita la sol pana la 350 m2, cu conditiaincadrarii in indicatorii urbanistici aprobati si a respectarii prevederilor Codului civil;h) depozitari de materiale refolosibile, cu conditia respectarii legislatiei specifice;i) platforme de precolectare a deseurilor menajere, cu respectarea legislatiei privindprotectia mediului;j) activitati care utilizeaza pentru depozitare sau productie terenul vizibil dincirculatiile publice sau de pe parcelele adiacente, cu conditia respectarii normelorsanitare si neproducerii de noxe sau zgomote care deranjeaza vecinatatile;k) spatii comerciale cu suprafata utila peste 300 m2, cu conditia asigurarii locurilor deparcare pentru aprovizionare si cu respectarea legislatiei privind protectia mediului.

Art. 9Pe teritoriul pe care se aplica prezentul regulament sunt interzise urmatoareleutilizari:a) structuri de cazare de mari dimensiuni: hoteluri cu mai mult de 20 de camere,pensiuni si moteluri cu mai mult de 10 camere; ansamblurile hoteliere cu mai mult de20 de camere se vor dispune in sistem pavilionar;b) in intravilan: structuri si anexe pentru cresterea si folosirea animalelor domesticepentru agrement (herghelii, hipodrom); depozitare angro, cu suprafata construita mai

mare de 100 m2 si depozitare in aer liber cu suprafata mai mare de 150 m2

;c) activitati productive poluante de orice fel, cu risc tehnologic sau incomode printraficul generat;


21/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




21

d) depozitarea substantelor inflamabile sau toxice.In Planul Strategic pentru Turismul Durabil in Delta Dunarii se mentioneaza ca,

dezvoltarea activitatilor de turism pe raza Deltei Dunarii si judetului Tulcea trebuie sa tinaseama de principiile durabilitatii turismului, printre care:

Minimizarea impactului activitatilor turistice asupra mediului natural, in vedereaobtinerii durabilitatii ecologice, contribuind astfel la conservarea si pastrareaelementelor naturale, cu intoarcerea unei parti a veniturilor obtinute prin turism inaria protejata ;

Minimizarea impactului negativ al activitatilor turistice necontrolate asupracomunitatilor locale si membrilor ei, in vederea obtinerii durabilitatii sociale;

dezvoltarea acelor forme de turism care nu perturba viata de zi cu zi a populatieidestinatiei turistice; evitarea aparitiei situatiilor conflictuale in relatia cu comunitatealocala;

Minimizarea impactului negativ al activitatii turistice asupra culturii,traditiilor,obiceiurilor locale, in vederea obtinerii durabilitatii culturale; dezvoltareaunui turism capabil sa determine mentinerea autenticitatii si individualitatii culturilorlocale si evitarea saturarii acestor culturi cu influente externe;

Maximizarea beneficiilor economice , aduse prin dezvoltarea turismului la nivelullocalnicilor, in vederea obtinerii durabilitatii economice a comunitatilor;

Educatia, pregatirea, informarea , ca procese ce stau la baza dezvoltarii turismului ;educarea turistului in scopul intelegerii si aprecierii impactului provocat de acesta, invederea imbunatatirii atitudinii personale in ceea ce priveste protectia mediului sireducerea impactului ; dezvoltarea unei componente ecologic-educative pentruvizitatori, localnici, administratia locala, populatia mediului rural si urban ,etc.;

Coordonarea locala; participarea comunitatii locale si consultarea acesteia referitorla dezvoltarea turistica durabila, populatia constituind un factor de decizie activ.

InPlanul Local de Dezvoltare Durabila a judetului Tulcea Agenda 21 sementioneaza :Turismul, desi reprezinta numai circa 7% din PIB-ul local, are un potential deosebit,valorificat in prezent doar intr-o foarte mica masura. Datorita specificitatii naturale locale,

care are ca principala trasatura existenta intr-un spatiu relativ restrns a majoritatiiformelor de relief si implicit a unei varietati de ecosisteme, aproape de neegalat la nivelulunei regiuni, corelata cu existenta urmelor civilizatiilor greaca, romana si otomana, turismulpoate deveni in viitorul apropiat singura alternativa viabila pentru forta de muncadisponibilizata din industrie si agricultura. Centrul atentiei turistice este, bineinteles, DeltaDunarii, devenita Rezervatie a Biosferei in patrimoniul mondial al UNESCO si zona umedade importanta deosebita, ca habitat al pasarilor acvatice, in cadrul Conventiei RAMSAR.In judet se practica un numar diversificat de tipuri de turism: turism peisagistic, birdwatching, vnatoare si pescuit sportiv, plaja marina si sporturi nautice, turism stiintific,turism cultural si religios, turism de croaziera si, mai ales, turism rural si ecoturism, cu unnumar total de peste 4.200 locuri de cazare in locatii omologate din punct de vedere

turistic. Nu este de neglijat interesul turistilor fata de urmele civilizatiilor greaca si romanain Dobrogea cetatile Enisala, Halmyris, Dinogetia etc., triunghiul manastirilor ortodoxetulcene - Celic-Dere, Saon si Cocos, basilica paleo-crestina de la Niculitel, una dintre cele


22/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




22

mai vechi de acest fel din Europa, plajele insorite si salbatice, cu nisipuri extrem de fine dela Sulina, Sfntu Gheorghe si Portita, Parcul National Muntii Macinului, cu elementefaunistice si floristice specifice stepei si ecosistemelor din arealul celor mai vechi munti aiEuropeiMuntii Dobrogei. Este de luat in seama posibilitatea unor circuite complexe decroaziera pe Dunare si Marea Neagra, care sa includa cele mai importante obiectiveturistice din traseu. La toate acestea, se adauga o splendida gastronomie locala, avnd caelement central produsele pescaresti, precum si vinurile din podgoriile Sarica Niculitel siBabadag, care fac din fiecare masa o sarbatoare.

Din pacate, datele statistice nu reflecta numarul real total al turistilor sositi in judetulTulcea, datorita faptului ca un numar important al acestora utilizeaza pe durata sejuruluiservicii turistice in locatii neclasificate. Estimarile specialistilor indica, in fapt, un numar

aproape triplu de turisti.Motivele pentru care turismul in zona nu a cunoscut inca o dezvoltarecorespunzatoare este datorat caracterului periferic al regiunii, conditiilor precare aleinfrastructurii de transport si, in special, inexistentei unor curse regulate interne siinternationale de pe Aeroportul DeltaDunarii.

In ultimii ani se constata o crestere substantiala a numarului de locatii turisticeconstruite in mediul rural, multe dintre ele aparute si datorita derularii unor proiecte cufinantare europeana, in cadrul programelor PHARE si SAPARD.

Se manifesta, in continuare, o calitate scazuta a serviciilor turistice, datorita, inspecial,slabei pregatiri profesionale a personalului angajat in cadrul sectorului. Deasemenea, nu se poate vorbi despre o campanie de promovare turistica unitara si

profesionista si nici despre creearea unui brand recunoscut la nivel european. Inexistentain zona a marilor tour-operatori determina ca piata turistica locala sa reprezinte doar odestinatie intmplatoare pentru turistii individuali si mai putin pentru grupuri organizate.

Prin PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU JUDETUL TULCEA sestabilesc responsabilitatile Autoritatilor Locale pentru rezolvarea problemelor de mediu dinjudet in vederea asigurarii unui mediu adecvat dezvoltarii durabile.

Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, in evaluarea efectelor asupra mediuluidat de implementarea planului, sa fie luate in considerare si efectele cumulative sisinergice asupra mediului. Astfel, efectele cumulative pot aparea in situatii in care maimulte activitati au efecte individuale nesemnificative, dar impreuna pot genera un impactsemnificativ sau, atunci cnd mai multe efecte individuale ale planului genereaza un efectcombinat.

In cazul Planului Constructie Sat Turisticpropus a fi realizat in localitatea Ilganii deSus, judetul Tulcea, ce face obiectul planului urbanistic analizat sunt necesare activitaticare se vor desfasura in perioada de construire si exploatare, si activitati in perioada deexploatare propriu-zisa.

Efectele date de activitatile de constructie sunt pentru o perioada scurta de timp siatunci efectul cumulativ si sinergetic cu alte activitati din zona asupra factorilor de mediuva fi nesemnificativ.

In zona in care urmeaza a fi realizat proiectul Constructie Sat Turistic, localitateaIlganii de Sus, judetul Tulcea, in prezent se afla in faza PUZ construire pensiune,

extravilan, in partea de nord a localitatii, proprietate particulara.


23/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




23

2.4. Relationarea zonei cu loc alitatea

Satul tur ist ic pro pus a se aviza este amp lasatin extravilanul satului Ilganii de Jos ,in t r-un ecosistem antropic.

Incinta studiata va capata functionalitatea de zona ISinstitutii publice si servicii cuurmatoarele subzone:

- ISt subzona construita institutii publice si servicii sport- turism, cu structuri deprimire si cazare turistica, constructii pentru activitati cultural recreative, terenuri desport, piscine, comert si alimentatie publica;

- Ccp - subzona circulatie pietonala din incinta;- V - subzona spatiu verde plantat incinta, amenajari agrement.

Elemente ale cadrului natural

Din punct de vedere al cadrului natural, terenul este favorizat de larga deschiderecatre pe malul stang al bratului Sulina,; malul invita catre o rezolvare in manierapeisagista a intregii zone cu mici golfuri artificiale, cu peninsule cu contururi libere, cusuprafete mari de spatii verzi amenajate sau naturale.

Zonele verzi sunt reprezentate de vegetatia de balta, in special stufaris, estedominanta.

Valorificarea cadrului naturalPrin documentatia de fata propunem un procent redus de ocupare a terenului si un

coeficient de utilizare de asemenera redus si un regim de inaltime parter si P + 1, pentruo buna integrare in cadrul natural.

Prin PUG-ul comunei Maliuc , obiectivul economic principal este dezvoltareaturismului prin valorificarea potentialului pe care il ofera Delta Dunarii. Pana in prezent aufost finalizate si sunt in curs de executie mai multe unitati turistice.

Investitia este oportuna, justificata prin valentele naturale care pot sustinefunctiunea turistica si de agreement, amplasamentul fiind propriu functiunii.

Organizarea sistemelor de sp at i i verzi

S-au propus spatii verzi cu procent minim pe parcela (30%) care este obligatoriu,pentru zona de locuinte de vacanta de pe peninsule; pentru locuintele de vacanta carebordeaza zona de nord-est a terenului, se propune un procent de ocupare cu spatii verzide minimum 25%, la fel si pentru zona de turism organizat.

CirculatiaIn situatia existenta, accesul la zona studiata se face rutier, pe drumul de

exploatare amenajat pe digul de aparare al canalui Sulina care incadreaza zona la parteade nord. De asemenea, exista si posibilitatea accesului direct pe apa, dispre Tulcea, peBratul Sulina.


24/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




24

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALEEVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII

PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS

3.1. Introducere

Judetul Tulcea ocupa jumatatea nordica a provinciei istorice Dobrogea, a careiinsemnatate vine din asezarea ei la gurile Dunarii si iesirea la mare. Paralela 45 latitudinenordica taie judeul Tulcea in partea centrala, iar meridianul 29 41 si 24 longitudineestica strabate orasul Sulina, extremitatea estica a Romniei. Municipiul judetului esteorasul Tulcea, port la Dunare, poarta a Deltei Dunarii, aflat la altitudinea medie de 30 m.

Inconjurat din trei pari de ape, se invecineaza la vest cu judeele Braila si Galai, lanord cu Ucraina prin granie naturaleDunarea, la est cu Marea Neagra, avind limita dejudet terestra la sud, judeul Constanta.

Suprafata judetului este de 8499 kmp si reprezinta 3,6 % din suprafata tarii ,procent care il situeaza pe primele locuri din tara ca marime.

Relieful judetului Tulcea se caracterizeaza prin existenta a doua unitati fizico-

geografice distincte : una mai inalta, in partea central -vestica, in cadrul careia se intalnescelementele celui mai vechi relief de pe teritoriul Romniei si alta mai joasa si cea mainoua in N si NE, respectiv lunca si Delta Dunarii.

Unitatile vechi, mai inalte sunt dispuse in 3 mari fasii paralele, ocupnd circa 32%din totalitatea jud. Tulcea: fasia de N este constituita din muntii Macinului cu altitudineamax. de 467 m (varfuTutuiatu sau Greci),Podisul Niculitel si Dealurile Tulcei; fasia centralaeste reprezentata prin Podisul Babadag,iar fasia sudica, corespunde compartimentuluinordic al Podisului Casimcea, parte integranta din Podisul Dobrogei Centale.

Delta Dunarii este declarata rezervatie a biosferei, constituita in anul 1990.Reprezinta una dintre cele mai mari zone umede din lume ca habitat al pasarilor de apa,cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri de pe planeta, un muzeu viu al biodiversitaii

si o valoare inestimabila pentru patrimoniul natural universal. Formata pe locul unui vechigolf al marii are altitudini de la 0m(nivelul marii)la +13 m .

Partea de est a judetului este scaldata de lacurile Complexului lagunar Razim Sinoie, iar la vest de ghirlanda de balti sau terenuri colmatate ce insotesc albia Dunarii.

Comuna Maliuc este

parte integranta aRezervatiei Biosferei Delta DunariiJudetul Tulcea, este amplasata in extremitatea estica a ostrovului, pe Bratul Sulina,laaproximativ 30 km de Orasul Tulcea si la o distanta rezonabila de satul pescaresclipoveanMila 23.

Comuna Maliuc este situat n zona centra la a Deltei Dunarii, peBratul Sulina, delimitat de urmtoarele teritorii comunale:

la Nord teritorul administrativ al comunei Pardina si al comuneiChilia Veche; la Vest teritoriul administrativ al municipiului Tulcea;
mailto:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected]://www.turismland.ro/zone-turistice/delta-dunarii/http://www.turismland.ro/zone-turistice/delta-dunarii/http://www.turismland.ro/zone-turistice/delta-dunarii/http://www.turismland.ro/bratul-sulina/http://www.turismland.ro/bratul-sulina/http://www.turismland.ro/satul-mila-23-delta-dunarii/http://www.turismland.ro/satul-mila-23-delta-dunarii/http://www.turismland.ro/satul-mila-23-delta-dunarii/http://www.turismland.ro/bratul-sulina/http://www.turismland.ro/zone-turistice/delta-dunarii/mailto:[email protected]:[email protected]


25/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




25

la Sud teritoriul administrat iv al comunei Nufaru i al comuneiMahmudia; la Est teritoriul administrativ al comunei Crisan.

Pe directia est-vest este strabatuta de Bratul Sulina al Dunarii. Satelecomponente ale comunei sunt:

- Maliuc resedinta de comuna;- Gorgova situat la 3 mile fata de resedinta de comuna;- Partizani situat la 8 mile fata de resedinta de comuna;- Vulturu situat la 0 mile, pe celalalt mal, fata de resedinta de

comuna;- Ilganii de Sus situa la 7 mile fata de resedinta de comuna.

Suprafata administrativa a comunei este de 26 372,54 ha:

3.2. Starea actuala a mediul ui

Actualmente terenurile extravilane din zona au incadrarea de pasune, dar actiuneade implementare a constructiilor va modifica functiunea in cea de turism si agrement.

In momentul de fata terenul este liber de constructii.De mentionat ca si prin Planul Urbanistic General, tendinta fireasca de dezvoltare a

zonei se leaga de acelasi tip de functiuni.In momentul de fata, zona de studiu aflata in extravilan are conform P.U.G.

destinatia de turism si agrement (zona IS , cu suzona IS t), este acoperita cu vegetatie

specifica zonei de balta.

Factorul de mediu : apa

Analiza indicatorilor chimici determinati pentru incadrarea apelor de suprafata dinRBDD in clase de calitate in conformitate cu recomandarile Ordinului nr. 161/2006 relevaincadrarea in limitele clasei a II-a de calitate, deci ape de o calitate buna. Aceasta calitatea apei este specifica tuturor lacuriloe si apelor fluviale si deltaice.

In zona localitatii Ilganii de Sus cat si a amplasamentului studiat, nu sunt surse fixecu rol determinant in poluarea apelor.

Ape subterane pe amplasamentPotrivit studiului geotehnicelaborat de S.C. Geotehnic SRL Tulcea in anul 2011,

in baza normativului NP 074 din 2009, in zona, terenul de fundare este reprezentat destratul nisipos si reprezinta compresibilitate mare, infrastructura trebuind sa preaeventualele tasari inegale posibile ale acestuia. In acest sens se prevad masuri care sasporeasca rezistenta si rigiditatea spatiala a constructiilor, deasemeni se va asigurafundarea pe stratul nisipos din suprafata prin intermediul unei zone de material granular(piatra sparta, griblura) cu asigurarea unei evazari laterale.Nivelul apei subterane a fost interceptat la - 3.00 m adancime.Zona seismica D ; Presiune conventionala( Pconv ) = 104 kpa.;

Perioada de control (colt) Tc = 0,7 sec.Conform normative P100 1/2006 valoarea de varf a acceleratiei terenului pentruproiectare pentru cutremure este ag = 0,16.


26/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




26

Valoarea adancimii maxime de inghet 90 cm.

Factorul de mediu : aer

Clima judetului Tulcea este continental excesiva, cu precipitatii reduse (sub 400mm/an), cu umiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase, ierni reci,marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatura (66,30C). Apropierea de zonacontinentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest, rezultnd unvnt numit Crivat, care aduce ierni foarte reci, cteodata inghetnd chiar Dunarea si Deltape o perioade scurte. In vara vnturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca

pamntul si transforma solul in praf. Temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona dedeal, in timp ce pe tarm (Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrndu-se celemai ridicate temperaturi pe timp de iarna din tara.

Microclimatul zonei este tipic Dobrogei, fiind arid, cu temperaturi medii mari (10 11oC), precipitaii reduse (n jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale i secete frecvente,bate frecvent Crivul, geros iarna i uscat vara.

Factoru l de m ediu : so l

Teritoriul judetului Tulcea cuprinde formatiuni geologice foarte diferite ca varsta si

mod de formare. Sudul judetului corespunde Podisului Casimcei, cea mai vecheformatiune de pe teritoriul romnesc si este constituit predominant din sisturi verzipaleozoice peste care se afla discontinuu depozite jurastice si cretacice.

Orogenul Nord-Dobrogean este unitatea ce se desfasoara intre falia PeceneagaCamena in S si falia Sftul Gheorghe in Nord. Fundamentul este format din: roci cristalinecutate prehercinic, roci magmatice (granite si bazalte) si roci sedimentare. Aceasta unitateare urmatoarele subdiviziuni:

1.Macinsituata in vest intre Dunare si Taita2.Niculitelintre Taita si depresiunea Nalbant3.Tulcea4. Babadagintre Dunare si Marea NeagraDepozitele loesoide apar cu grosimi variate peste aceste formatiuni. Evolutia

geologica se continua actual cu depozitele deltaice.In structura geologica a Orogenului Nord-Dobrogean se disting trei unitati tectonice,

intre care exista relatii de incalecare: Unitatea de Macin, Unitatea Consul-Niculitel siUnitatea de Tulcea. Sandulescu (1984) le atribuie valoare de pnze, cu vergenta nord-estica; cea inferioara, Unitatea Tulcea fiind sariata peste Depresiunea Pre-dobrogeana.

Incepnd de la V la E, unitatile tectonice majore ale Dobrogei de Nord suntdelimitate de urmatoarele linii tectonice majore (Seghedi et al, 2001): linia Luncavita-Consul (intre Unitatea de Macin la V si Unitatea Consul-Niculitel la E) respectiv, linia VestIsaccea-Telita-Posta-Trestenic-Izvoarele-Mihai Bravu-Babadag-Enisala (intre Unitatea

Consul-Niculitel la vest si Unitatea de Tulcea la est). Gradinaru in 1989 apreciaza caaceste linii tectonice converg spre SE spre Falia Peceneaga Camena devenind mai multsau mai putin paralele cu acestea.


27/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




27

Potrivit studiului geotehnicelaborat de S.C. Geotehnic SRL Tulcea in anul 2011,in baza normativului NP 074 din 2009, in zona, terenul de fundare este reprezentat destratul nisipos si reprezinta compresibilitate mare, infrastructura trebuind sa preaeventualele tasari inegale posibile ale acestuia. In acest sens se prevad masuri care sasporeasca rezistenta si rigiditatea spatiala a constructiilor, deasemeni se va asigurafundarea pe stratul nisipos din suprafata prin intermediul unei zone de material granular(piatra sparta, griblura) cu asigurarea unei evazari laterale.Nivelul apei subterane a fost interceptat la - 3.00 m adancime.Zona seismica D ; Presiune conventionala( Pconv ) = 104 kpa.;Perioada de control (colt) Tc = 0,7 sec.Conform normative P100 1/2006 valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru

proiectare pentru cutremure este ag = 0,16.Valoarea adancimii maxime de inghet 90 cm.

Factorul de mediu: biod iversi tate

Datorita importantei acestui factor de mediu, prin pozitia amplasamentuluifata de ariile naturale protejate existente in zona, in continuare situatia existenta abiodiversitatii este tratata in detaliu, Raportul de mediu prezentand elementeleesentiale din Studiul de evaluare adecvata aprobat pentru planul urbanistic supusevaluarii de mediu.

Satul tur ist ic pro pus a se aviza este amp lasatdupa cum am mentionat anterior

in extravilanul satului Ilganii de Jos , in t r -un ecosis tem ant rop ic, iar din punct de vedereal pozitiei fata de ariile naturale protejate se afla in ROSCI 0065 Delta Dunariisi ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe.

Date privin d ROSCI 0065 Delta Dunarii:

In urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si ahabitatelor enumerate in anexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumeratein Formularul standard), pe amplasament si in imediata vecinatate a terenului pe care seva construi satul turistic , nu au fost identificate speciile de plante , habitatele ,

speciile de mamifere , amfibieni , reptile , pesti si nevertebrate pentru care a fostdesemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii. Dinaceasta cauza , in acest capitol se vor prezenta informatii despre ROSCI0065 DeltaDunarii cu mentiunea ca aceasta arie de importanta comunitara NU VA FIAFECTATA DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI.

ROSCI 0065 Delta Dunariiare o suprafata de 454037 ha, acesta fiind declarat prinOrdinul Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 1964/2007, modificat si completatprin Ordinul nr. 2387/2011.

Habitate prezente in situl ROSCI0065 Delta Dunarii si relatia acestora cu planul

Habitatele naturale de interes comunitar pentru a caror conservare a fost necesaradesemnarea sitului de importanta comunitara - ROSCI0065 Delta Dunarii, conformfromularului standard NATURA 2000 sunt:


28/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




28

3160 - Lacuri distrofice si iazuriRaspandire: Bazine acvatice cu ape statatoare sau lin curgatoare din sud-vestultarii, Lunca si Delta Dunarii, Moldova, in luncile Siretului si Prutului.Statiuni: In bazine acvatice cu apa permanenta.Structura: Stratul natant este alcatuit din Nymphaea alba, Trapa natans, Nymphoidespeltata, Potamogeton natans. Se dezvolta in ape putin profunde (0,52 m), cu continutredus de substante nutritivesi reactie neutra sau adesea alcalina (pH = 7,58). Ocupau suprafete intinse in baltileDunarii, inainte de desecare. In prezent, cele mai reprezentative fitocenoze se gasesc inDelta Dunarii, unde ocupa suprafete relativ mari. Stratul natant este insotit frecvent despeciile aliantei Lemnion minoris. Stratul submers este format din: Myriophyllum

verticillatum, Ceratophyllum demersum, Potamogeton crispus, P. pectinatus.Compozitie floristica: Specii edificatoare: Potamogeton natans, Nuphar luteum, Nymphaeaalba, Nymphoides peltata, Trapa natans. Specii caracteristice: Nymphaea alba, Nupharluteum, Nymphoides peltata. Alte specii importante: Ceratophyllum demersum,Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus, Hippuris vulgaris, Elodeacanadensis. La suprafata apei plutesc speciile caracteristice aliantei Lemnion, cum sunt:Lemna minor, Wolffia arrhiza, Spirodela polyrhiza precum si pteridofitele: Azollacaroliniana, Salvinia natans, Marsilea quadrifolia. Prin indiguirea Dunarii si asanareabaltilor din lunca fluviului, vegetatia acvatica din zona s-a diminuat foarte mult, iar unelespecii au disparut aproape complet.

Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu au fost identificat

acest tip de habitat.

6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuriRaspandire: Pe toate nisipurile continentale: Oltenia (Dabuleni, Calafat), Moldova

(Hanul Conachi) si Dobrogea (Delta Dunarii).Statiuni: teren plan cu dune nisipoase. Substrat: nisipuri continentale. Solul: nisipurinefixate sau in curs de fixare, neutre pana la slab acide.Compozitie floristica: Formatiuni dominate de graminee perene cespitoase, inalte sau deinaltime medie, sau plante sufrutescente ce acopera lacunar terenul, impreuna cucomunitati de terofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe (nisipuri aluvionare,sisteme de dune subfosile) in cadrul arealului stepelor panonice, astfel limitate la bazinulpanonic si la zonele dominate de comunitatile acestora. De asemenea, include comunitatisimilare din vestul bazinului pontic.Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus, Gypsophilapaniculata, Koeleria glauca, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Bassia laniflora,Centaurea scabiosa subsp. sadleriana, C. jacea subsp. angustifolia, Erysimum diffusum,Stipa capillata, S. pulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca pseudovina.

Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acesttip de habitat, fiint prezent la distante mari de zona studiata.

7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus

Raspandire: Comunitati dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate deplante, din terenuri abandonate (necultivate) sau pajisti umede aflate in stadii succesionaleulterioare exploatarii lor extensive, aflate in contact cu tipuri de vegetatie din Caricion


29/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




29

davallianae sau cu alte specii de Phragmition [Cladietum marisci (Allorge 922) Zobrist1935].Plante: Cladium mariscus.In contact cu mlastini alkaline,dar si cu mlastini acide, pajisti umede exploatate extensiv sialte stufarisuri si rogozisuri inalte.

Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acesttip de habitat .

91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinusexcelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)

Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate in albia majora a raurilor, expuse

regulat inundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse inundatiilorprovocate de inaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite aluvialerecente. Solul poate fi bine drenat intre inundatii sau poate ramane ud. Ca urmare aregimului hidric specific, speciile lemnoase dominante apartin genurilor Fraxinus, Ulmussau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F.angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus,Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalarisarundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn deesenta moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din paduri aluviale

de specii cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie cu paduride anin si frasin.

Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat si invecinatatea acestuia

92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegiontinctoriae)

Galerii arborescente si tufarisuri de catina rosie, oleandru si mielarea, precum siformatiuni lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgatoare permanente sautemporare si din zonele umede ale etajului termo-mediteranean si din sud-vestulPeninsulei Iberice, precum si din statiunile cele mai higromorfe ale zonelorsaharomediteraneana si saharo-sindiana. Includ formatiuni de Tamarix smyrnensis (T.ramossissima) de pe malurile apelor curgatoare si din statiunile de coasta ale regiunilorpontice si stepice din vestul Eurasiei.Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare.Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat si in vecinatatea

acestuia

1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mareBancurile de nisip sunt forme topografice inaltate, alungite, rotunjite sau

neregulate, permanent submerse si predominant inconjurate de ape mai adanci. Acestea

constau in principal din sedimente nisipoase, insa depozite cu granulometriemai mare, incluzand prundis si galeti, sau cu granulometrie mai mica, incluzand mal, pot fide asemenea prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele nisipoase sunt


30/125


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




30

dispuse intr-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, dacabioturile asociate depind mai curand de nisip decat de substratul dur dededesubt.Permanent submerse la mica adancime inseamna ca deasupra unui banc denisip adancimea apei depaseste rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero. Bancurile denisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea, poate fiadecvata includerea unor astfel de zone mai adanci, care fac parte din formatiuneacaracteristica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice.Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multebancuri de nisip nu cresc macrofite.

Bancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cusuprafete de mal si nisipneacoperite de apa marii la maree joasa si recife.

In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste suburmatoareleforme: Nisipuri fine, curate sau usor maloase, cu pajisti de Zostera, ceconstituie prelungirea submarina a plajei de nisip fin, fiind in contact direct cu zonamediolitorala de spargere a valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellataformeaza pajisti submarine monospecifice sau mixte in golfuri adapostite, acolo undestabilitatea sedimentara duce la o depunere slaba de mal. Nisipuri medii sub forma dedune submarine, cu granulatie medie, care, sub actiunea curentilor puternici si a valurilor,formeaza bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu tarmul. Prin acumularea in timpa nisipului, aceste bancuri pot deveni emerse, constituind insule miscatoare sau bare denisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fata gurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine demica adancime, amestecate cu resturi de cochilii si pietricele, dispuse de la tarm pana la

izobata de 3-4 m. Acest facies este prezent de la gurile Dunarii si pana la Constanta,adapostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium mediterraneum.Nisipuri bine calibrate,dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adancime. Acestea sunt maislab reprezentate sau chiarlipsesc la nord de Capul Midia, deoarece aici fund

Date post:	17-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	ane14
View:	77 times
Download:	1 times

RAPORT DE MEDIU ROMRUS varianta finala(1).pdf

Documents