RAPORT DE MEDIU PUZ POPESTI LEORDENIarpmbuc.anpm.ro/files/ARPM BUCURESTI/AUTORIZARI/Pagina WEB...

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L .

Punct de lucru: Calea Vacaresti, nr. 342 sector 4, Bucuresti

Tel.: 021-330 11 16 www.ecosimplexnova.ro Fax: 021-301 85 80 e – mail: [email protected] GSM 0722 43 10 67 [email protected] 0726 68 86 92

PUZ

- 2010 -

PUZ - LOTIZARE SERVICII PUBLICE ( P + 2E) + BIROURI PARTIAL (P + 10E+11R) + LOCUINTE COLECTIVE CONDOMINIUM (P + 10E + 11R), ANEXE ŞI UTILITĂłI, oraş

Popeşti – Leordeni, judeŃul Ilfov. ECO SIMPLEX NOVA - 2010-

2

COLECTIV ELABORARE

• sp.de mediu Gabriela Pleşa

• ing. Maria łandrău

• ing. chim. Corina CaŃă

GRAFICA COMPUTERIZATA

• sp.de mediu Gabriela Pleşa

• ing. Mariana DuluŃă

Director,

Stela Capra



3

CUPRINS

I. Informatii generale .................................................................................... 4

II. Expunerea conŃinutului şi a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum şi a relaŃiei cu alte planuri şi programe relevante 5

II. Scopul şi obiectivele principale ale P.U.Z........................................... 6

II.2. RelaŃionarea acestui PUZ cu alte planuri sau programe relevante.................................................................................................................... 19

III. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluŃiei sale probabile în situaŃia neimplementării planului sau programului propus ....................................................................................................... 27

III. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ....................................................................................................................... 80

IV. Orice problemă de mediu existentă, care este relevantă pentru plan sau program, inclusiv, în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanŃă specială pentru mediu, cum ar fi ariile de protecŃie specială avifaunistică sau ariile speciale de conservare .......... 96

V. Obiectivele de protecŃie a mediului, stabilite la nivel naŃional, comunitar sau internaŃional, care sunt relevante pentru P.U.Z............. 96

VI. PotenŃialele efecte semnificative asupra mediului............................. 97

VII. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăŃii, în context transfrontieră .......................................................... 112

VIII. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului sau programului ......................................................................... 112

IX. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese..................................................................................................................... 119

X. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului sau programului. ................. 127

XI. Rezumat fără caracter tehnic . .......................................................... 129



4

PUZ – LOTIZARE SERVICII PUBLICE ( P + 2E) + BIROURI PARTIAL (P + 10E+11R) + LOCUINTE

COLECTIVE CONDOMINIUM (P + 10E + 11R), ANEXE ŞI UTILITĂłI

I. Informatii generale

IniŃiator Consiliul Local al Oraşului Popeşti – Leordeni, jud. Popeşti –Leordeni. Beneficiari

S.C IDEAL PROFIL S.R.L. – cu sediul în judeŃul Prahova, comuna Târguşoru Vechi, sat Stânceşti, complexul Stânceşti.

S.C. LOCAL S.R.L. – cu sediul în judeŃul Prahova, comuna Targuşoru Vechi, sat Stânceşti, complexul Stânceşti.

S.C. FALCON S.R.L. – cu sediul Giurgiu, şos. Bucureşti, nr. Km 5.

Lucrarea reprezintă Raport de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal – LOTIZARE SERVICII PUBLICE ( P + 2E) + BIROURI PARTIAL (P + 10E+11R) + LOCUINłE COLECTIVE CONDOMINIUM (P + 10E + 11R), ANEXE ŞI UTILITĂłI, oraş Popeşti – Leordeni, judeŃul Ilfov.



5

II. Expunerea conŃinutului şi a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum şi a relaŃiei cu alte planuri şi programe relevante

Evaluarea strategică de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentru minimizarea riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor şi programelor de mediu propuse.

Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (Directiva SEA) cere ca SEA să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultări şi luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor în procesul de luare a deciziilor.

România a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr.1076/2004 privind SEA. Procesul de programare a politicii de coeziune analizează şi propune intervenŃii pentru dezvoltare.

Procesul SEA examinează rezultatele individuale ale procesului de planificare şi poate propune modificări necesare pentru a maximiza beneficiile pentru mediu generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile negative ale acestora asupra mediului.

Pentru definitivarea PUZ au fost consultate/invitate la şedinŃele de lucru, autorităŃile responsabile cu protecŃia mediului - AgenŃia Locală de ProtecŃia Mediului Ilfov, AgenŃia Regională de ProtecŃia Mediului Bucureşti, Garda de Mediu, Apele Romane, Primăria Oraşului Popeşti Leordeni, autorităŃile publice responsabile de sănătatea umană – DirecŃia de Sănătate Publică, organizaŃii nonguvernamentale pentru protecŃia mediului - Eco Civica.

În cadrul întâlnirilor de lucru, membrii Grupului de Lucru au fost consultaŃi în legătură cu toate elementele cheie necesare efectuării evaluării de mediu conform cerinŃelor HG nr. 1076/08.07.2004, şi anume:

� conŃinutul raportului de mediu;

� relaŃia planului cu alte planuri şi programe;

� problemele de mediu existente în zonă;



6

� factorii/aspectele de mediu cu relevanŃă pentru plan;

� obiectivele de mediu relevante pentru plan, Ńintele şi indicatorii;

� criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenŃiale ale planului asupra mediului;

� nivelul de extindere şi de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a raportului de mediu;

� evaluarea alternativelor şi selectarea celor mai bune opŃiuni pentru protecŃia mediului;

� posibilitatea ca viitorul ansamblu rezidenŃial să fie afectat de amplasarea sa în relativa vecinătate a unor obiective economice potenŃial poluatoare;

� propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului planului asupra mediului;

� propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului şi monitorizarea efectelor planului asupra mediului.

Procesul de evaluare şi de elaborare a Raportului de mediu a fost

efectuat în acord cu cerinŃele HG nr. 1076/2004 şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

ConŃinutul Raportului de mediu pentru LOTIZARE SERVICII PUBLICE ( P + 2E) + BIROURI PARłIAL (P + 10E+11R) + LOCUINłE COLECTIVE CONDOMINIUM (P + 10E + 11R), ANEXE ŞI UTILITĂłI a fost stabilit în conformitate cu cerinŃele Anexei nr. 2 la HG nr. 1076/2004.

II. Scopul şi obiectivele principale ale P.U.Z.

Principiile pentru promovarea acestui proiect vizează dezvoltarea

echilibrată a zonei metropolitane prin stoparea urbanizării necontrolate, echilibrarea nevoii de dezvoltare economică şi socială cu cea de imbunătăŃire a calităŃii mediului natural printr-o dezvoltare durabilă.



7

P.U.Z are ca obiective principale:

♦ Introducerea în intravilan a suprafeŃei solicitate;

♦ Schimbarea folosinŃei terenului pentru construirea obiectivului de investiŃii propus;

♦ Dimensionarea construcŃiilor şi amenajărilor propuse corespunzător temei de proiectare şi suprafeŃei terenului;

♦ Integrarea şi armonizarea noilor construcŃii în cadrul natural existent;

♦ Rezolvarea circulaŃiei carosabile şi pietonale;

♦ Măsuri şi acŃiuni pentru conservarea mediului;

♦ Asigurarea cu reŃele tehnico-edilitare necesare bunei funcŃionări a obiectivului.

Zona studiată se află în partea nord-estică a oraşului Popeşti - Leordeni, jud. Ilfov, aparŃinând din punct de vedere administrativ de Popeşti - Leordeni.

Terenul este situat în extravilanul oraşului Popeşti – Leordeni, judeŃul Ilfov, pe tarlaua 3/1, parcela 70/4, 70/5, 70/6.1.6.

OportunitaŃi de amplasare

• Terenul pe care se va construi PUZ este situat pe Splaiul DâmboviŃei, la cca. 800 m distanŃă de limita municipiului Bucureşti;

• Acces rapid spre zona centrală a Bucureştiului, spre Şoseaua de Centură şi spre Autostrada Bucureşti – ConstanŃa (”Master Plan” - Planul director extins al transportului urban în municipiul Bucureşti şi aria sa metropolitană pentru perioada 2001-2015 propune dezvoltarea unor noi coridoare de transport prin realizarea unor străpungeri şi penetraŃii în sistemul de străzi din Municipiul



8

Bucureşti → PenetraŃie şi racord Splai Unirii - Autostrada Bucureşti – ConstanŃa1;

• ExistenŃa şi a altor complexe rezidenŃiale în zonă care întregesc imaginea urbană percepută de pe artera principală de circulaŃie – Splaiul DamboviŃei;

• Vecinătatea, în partea nordică a amplasamentului, cu râul DâmboviŃa.

Zona cuprinsă în P.U.Z. va cuprinde proprietăŃile particulare ale S.C.

LOCAL S.R.L., S.C. FALCON S.R.L. şi S.C. IDEAL PROFIL S.R.L., cât şi trama stradală nou creată în scopul stabilirii relaŃiilor de vecinătate şi de amplasare a obiectivelor utilitare/edilitare care vor constitui părŃi comune (investiŃii colaterale: drumuri de acces, reŃele de alimentare cu energie electrică, alimentare cu apă, reŃele de canalizare, gaze naturale, telefonie etc.).

Terenul este limitat de:

• De 30/2, l, la nord;

• De 70/1/3, la sud;

• proprietatea Gulimănescu , la vest;

• proprietatea Ion Cazacu Elena, la nord -vest. Tabel nr. 1 SituaŃia juridică şi folosinŃa terenurilor

Proprietar SuprafaŃa (mp)

Localizare în planul de lotizare

FolosinŃa actuală

S.C. LOCAL S.R.L.

S.C. FALCON S.R.L.

S.C. IDEAL S.R.L.

82600.00 mp

T 3/1, P 70/4, 70/5, 70/6,

70/6.1.6.

Agricol extravilan

1 “Planul de dezvoltare durabilă a Municipiului Bucuresti 2009-2012”



9

Tabel nr.2 Coordonatele amplasamentului

Coordonate Cod punct

X Y

DistanŃa (m)

1 322385.10 596652.10 456.79

2 322386.86 596673.95 21.91

3 322390.13 596763.29 89.41

4 322391.93 396834.30 71.04

5 321944.22 596872.50 449.33

6 321938.55 596801.98 71.07

7 321931.65 596712.78 89.47

8 321929.96 596690.92 21.92

FolosinŃa actuală a terenului este arabil. VecinătăŃile dinspre sud, vest şi

est au folosinŃă agricolă.

Se precizează că în zona studiată nu au existat lucrări de irigaŃii.

Scoaterile terenurilor din circuitul agricol pot fi făcute etapizat pe funcŃiuni. SuprafaŃa totală preconizată a fi scoasă din circuitul agricol este de 82 600.00 mp.

În Planul Urbanistic General (P.U.G.) al oraşului Popeşti - Leordeni propus s-au stabilit direcŃiile de dezvoltare pentru zona din care face parte terenul studiat.

În cadrul şedinŃelor Grupului de lucru, a fost propusă mai întîi şi

analizată Varianta 1.



10

→ ZONAREA FUNCłIONALĂ

Zonificarea funcŃională este corelată cu dezmembrarea proprietăŃilor pentru creearea căilor de acces, servind pentru utilităŃi publice în indiviziune, cedate obligatoriu şi propuse a fi cedate domeniului public spre administrare de către Primăria oraşului Popeşti – Leordeni.

VARIANTA 1 Zonificarea funcŃională prevede terenuri pentru amplasarea:

♦ Zonă Servicii Publice (Hmax = 12 m-P+2E) + Birouri (H max = 45m–P+10E+11R)

- 2 incinte: I1+I2;

- Zonă reglementată cu căi de acces carosabile, platforme, parcări în interiorul incintelor;

- S = 14 432,00 mp.

♦ Zonă LocuinŃe collective Condominium (P+13E+14R)

- 2 incinte: A1+A8;


- S = 43 348,00 mp.

Drumurile principale de acces (De 30/2 şi De 70/1/3) vor avea lăŃimi de minim 11.00 m (carosabil – 7.00 m; şanŃ de 1.00 m, trotuar de 1.00 m), precum şi legături perpendiculare de acces, cu lăŃimi de minim 9.00 m (carosabil – 6.00 m, şanŃ, trotuar de 1.00 m).

De-a lungul căilor de acces, proprietăŃile se vor dezmembra în incinte pentru amplasarea zonei de SERVICII PUBLICE (P+2E) + BIROURI PARłIAL (P+10E+11R) + LOCUINłE COLECTIVE CONDOMINIUM (P+103E+11R), ANEXE ŞI UTILITĂłI.

În dreptul acceselor în incinte sunt prevăzute evazări ale carosabilului căilor de acces, care asigură staŃionări temporare pentru autovehicule.

Parcarea autovehiculelor se va face în interiorul incintelor, pe platforme amenajate.



11

� SpaŃii libere şi spaŃii plantate

Zona Servicii Publice (Hmax = 12 m-P+2E) + Birouri (H max =

45m–P+10E+11R)

SpaŃiile libere rămase după ocuparea terenului cu construcŃii, alei de acces, platforme, parcări şi construcŃii anexe utilitare (reŃele, construcŃii speciale) se defalcă în spaŃii verzi adiacente construcŃiilor şi suprafeŃe plantate rămase în circuitul agricol neproductiv (plantate cu vegetaŃie specifică)

Se va planta un arbore la 100mp/INCINTĂ. Zona LocuinŃe Colective Condominium (Hmax = 45 m-13E+14R)

SpaŃiile libere rămase după ocuparea terenului cu clădiri, alee de acces şi construcŃii utilitare (reŃele, construcŃii speciale) se defalcă în spaŃii verzi adiacente construcŃiiolr şi suprafeŃe agricole rămase în circuitul agricol neproductiv (plantate cu vegetaŃie specifică.)

Se va planta un arbore la 100mp/INCINTĂ. Categoria de importanŃă: C – D, în funcŃie de regimul de înălŃime. Durata de execuŃie estimată: 24 luni.

Tabel nr. 3 BilanŃ teritorial spaŃii verzi

SpecificaŃia Valoare procent

(%)

SuprafaŃa

(mp)

SPAłII VERZI AMENAJATE TOTAL DIN CARE:

29,73 24 557,8

Servicii publice + birouri 35 5 051,2

LocuinŃe colective condominium

45 19 506,6



12

→ Indici de control privind modul de utilizare a terenului

Zona Servicii Publice (Hmax = 12 m-P+2E) + Birouri (H max =

45m–P+10E+11R):

� Procent de ocupare a terenului – P.O.T. propus: < 40% (P+2E); � < 20% (P+10E+11R); � Coeficient de utilizare a terenului – C.U.T. propus < 3.0; � Grad de ocupare a terenului – Go < 65%; � Hmax. – 12m (P+2E); - 45m (P+10E+11R); � Parcaj subteran (1 nivel): S = 15.896,00 mp; � SpaŃiu verde: > 35%.

Zona LocuinŃe Colective Condominium (Hmax=45m-P+13+14R):

� Procent de ocupare a terenului – P.O.T. propus: < 25% (P+13E+14R); � Grad de ocupare a terenului – Go < 55%; � Hmax. – 45m (P+13E+14R); � Parcaj subteran (1 nivel): S = 23.119,00 mp; � SpaŃiu verde: > 45%.

REGLEMENTĂRI PRIVIND REGIMUL DE CONSTRUIRE

Zonificarea funcŃională este corelată cu dezmembrarea proprietăŃilor pentru crearea căilor de acces, servind pentru utilităŃi publice în indiviziune, cedate obligatoriu şi propuse a fi cedate domeniului public spre administrare de către Primăria Oraşului Popeşti – Leordeni.

Zonificarea funcŃională prevede terenuri pentru amplasarea:

Zona Servicii Publice (Hmax = 12 m-P+2E) + Birouri (H max = 45m–P+10E+11R)

Zonă reglementată cu căi de acces carosabile, platforme, parcări în interiorul incintelor.



13

S = 14 432.00 mp. Zona LocuinŃe Colective Condominium (Hmax=45m-P+13+14R) Zonă reglementată cu căi de acces carosabile, platforme, parcări în

ineriorul incintelor. S = 43 348.00 mp.

Drumurile principale de acces (De 30-2 şi De 70/1/3) vor avea lăŃimi de minim 11.00 m (carosabil – 7.00 m; şanŃ de 1.00 m; trotuar de 1.00 m), precum şi legături perpendiculare de acces, cu lăŃimi de minim 9.00 m (carosabil – 6.00 m; şanŃ, trotuar de 1.00 m).

De-a lungul căilor de acces, proprietăŃile se vor dezmembra în incinte pentru amplasarea zonei de Servicii Publice (P+2E) + Birouri parŃial (P+10E+11R) + LocuinŃe Colective Condominium (P+13+14R), Anexe şi UtilităŃi.

În dreptul căilor de acces în incinte sunt prevăzute evazări ale carosabilului căilor de acces, care asigură staŃionări temporare pentru autovehicule.

Parcarea autovehiculelor se va face în ineriorul incintelor pe platforme amenajate.

Aliniament Zona Servicii Publice (Hmax = 12 m-P+2E) + Birouri (H max = 45m–P+10E+11R)

La nord, faŃă de De 30/2 se propune retragerea aliniamentului la 5.50 m, faşă de axul drumului;

La sud, faŃă de drumul propus de 9.00 m se propune retragerea aliniamnetului la 4.50 m, faŃă de axul drumului;

La vest, faŃă de limita de proprietate se propune retragerea aliniamentului la 9.00 m;

La est, faŃă de limita de proprietate se propune retragerea aliniamentului la 9.00;



14

Zona LocuinŃe Colective Condominium (Hmax=45m-P+13+14R)

La nord, faŃă de drumul propus de 9.00 m se propune retragerea aliniamentului la 4.50 m, faŃă de axul drumului;

La sud,faŃă de De 70/1/3 se propune retragerea aliniamentului la 5.50 m, faŃă de axul drumului ;

La vest, faŃă de limita de proprietate se propune retragerea aliniamentului la 9.00;

La est, faŃă de limita de proprietate se propune retragerea aliniamentului la 9.00 m.

Regim de aliniere Zona Servicii Publice (Hmax = 12 m-P+2E) + Birouri (H max = 45m–P+10E+11R)

La nord, faŃă de De 30/2 se propune alinierea clădirilor la o distanŃă de 10 m faŃă de aliniament;

La vest, faŃă de drumul propus de 9.00 se propune alinierea clădirilor la o distanŃă de 10 m faŃă de aliniament;

La est, faŃă de drumul propus de 9.00 m se propune alinierea clădirilor la o distanŃă de 10 m faŃă de aliniament;

La sud, faŃă de drumul propus de 9.00 m se propune alinierea clădirilor la o distanŃă de 10 m faŃă de aliniament;

Alinierea construcŃiilor la limitele laterale ale parcelelor se reglementează la H/2.


La nord faŃă de drumul propus de 9.00 m se propune alinierea clădirilor la o distanŃă 10 m faŃă de aliniament;

La vest, faŃă de drumul propus de 9.00 m se propune alinierea clădirilor la o distanŃă de 10 m faŃă de aliniament;

La est, faŃă de drumul propus de 9.00 m se propune alinierea clădirilor la o distanŃă 10 m faŃă de aliniament;



15

La sud, faŃă de De 70/1/3 se propune alinierea clădirilor la o distanŃă de 10 m faŃă de aliniament;

Alinierea construcŃiilor la limitele laterale ale parcelelor se reglementează la H/2.

Regimul de înălŃime Zona Servicii Publice (Hmax = 12 m-P+2E) + Birouri (H max = 45m–P+10E+11R)

ÎnălŃimea maximă a clădirilor aflate în zona de servicii publice va fi de Hmax = 12 m – P = 2E şi Hmax = 45 m – P + 10E + 11 Retras.


ÎnălŃimea admisibilă a clădirilor aflate în zona de servicii publice va fi de Hmax = 45 m – P + 13E + 14 Retras. Se admit mansardări înscrise în volumul acoperişuluzi, în suprafaŃă de 70/ din suprafaŃa construită.

Media populaŃiei estimate în zona studiată

Servicii Publice + Birouri (locuri de muncă/angajaŃi): 600 persoane.

Zona LocuinŃe Colective Condominium: 850 persoane.

VARIANTA 2


♦ Zonă Servicii Publice (P+2E) + Birouri (P+10E+11R) - Zonă reglementată cu căi de acces carosabile, platforme, parcări

în interiorul incintelor;

♦ Zonă Servicii Publice (P+2E) + LocuinŃe (P+10E+11R) – B1, B2, B3, B4, B5. - Zonă reglementată cu căi de acces carosabile, platforme, parcări


♦ Zonă LocuinŃe Condominium (P+10E+11R) – A1, A2, A3, A4, A5. - Zonă reglementată cu căi de acces carosabile, platforme, parcări în interiorul incintelor.



16







(%)

SuprafaŃa

(mp)

SPAłII VERZI TOTAL DIN CARE: 33,81 27 935,113

Servicii publice + birouri 35* 6 549,29

Servicii publice + locuinŃe 45 30 250,93


45 26 733,22

*) Raportarea s-a facut la suprafata zonei


Zona Servicii Publice + Birouri

� Procent de ocupare a terenului – P.O.T. propus: < 40% (P+2E);



17

� < 25% (P+10E+11R)-parŃial; � Coeficient de utilizare a terenului – C.U.T. propus < 3.0; � Grad de ocupare a terenului – Go < 65%; � SpaŃiu verde = 35%. � Perdea verde de protecŃie – la Est: 15 m lăŃime de la limita proprietăŃii.

Zona Servicii Publice + LocuinŃe

� Procent de ocupare a terenului – P.O.T. propus: < 25% (P+10E+11R); � Coeficient de utilizare a terenului – C.U.T. propus <3.5; � Grad de ocupare a terenului – Go = 65%; � Parcaj subteran (2 nivele): B1-B5 - S = 26.658,54 mp; � SpaŃiu verde = 45%. � Perdea verde de protecŃie – la Est şi Sud: 30 m de la limita de proprietate.

Zona LocuinŃe Colective Condominium

� Procent de ocupare a terenului – P.O.T. propus: < 25% (P+10E+11R);

� Coeficient de utilizare a terenului – C.U.T. propus < 3.5; � Grad de ocupare a terenului – Go = 55%; � Parcaj subteran (2 nivele): A1 – A5 - S = 34 763.25 mp; � SpaŃiu verde: 45%. H max.atic < 35m;

Se va planta un arbore minim la 100mp de incintă.

VARIANTA 3


♦ Zonă Servicii Publice (P+2E) + Birouri (P+10E+11R) – I1 - 16



18


♦ Zonă LocuinŃe Condominium (P+10E+11R) – A1 - A6. - Zonă reglementată cu căi de acces carosabile, platforme, parcări

în interiorul incintelor.



(%)

SuprafaŃa

(mp)

SPAłII VERZI AMENAJATE TOTAL DIN CARE:

29,53 24 397,652

Servicii publice + birouri 35 7 577,93


45 16 397,93



� Procent de ocupare a terenului – P.O.T. propus: < 40% (P+2E); � < 20% (P+10E+11R)-parŃial; � Coeficient de utilizare a terenului – C.U.T. propus < 3.0; � Grad de ocupare a terenului – Go < 65%; � Parcaj subteran (2 nivele): - S = 13.661.62 mp; � SpaŃiu verde = 35%. � H max.atic < 12m (P+2E)-hala; < 45m (P+10E+11R)-parŃial.





19

� Coeficient de utilizare a terenului – C.U.T. propus < 3.5; � Grad de ocupare a terenului – Go = 55%; � Parcaj subteran (1 nivel): S = 20 457.35 mp; � SpaŃiu verde: 45%. � H max.atic < 35m;

II.2. RelaŃionarea acestui PUZ cu alte planuri sau programe relevante

Pentru realizarea unei dezvoltări economice şi sociale durabile a zonei

în care este situat amplasamentul PUZ, trebuie sa se aibă în vedere principiile de la Rio de Janeiro-1992- Agenda 21 şi Strategia NaŃională pentru Dezvoltare Durabilă în România – care susŃin dezvoltarea durabilă şi abordează în conŃinutul lor direcŃii esenŃiale pe care edilii locali trebuie să le prevadă, susŃină si evalueze:

� ProtecŃia şi promovarea sănătăŃii umane;

� Creşterea populaŃiei şi sănătatea ecosistemului;

� Aşezări umane viabile;

� Dezvoltare economică responsabilă;

� Conservarea şi gospodărirea resurselor (protecŃia atmosferei, gospodărirea viabilă a terenurilor, combaterea despăduririlor);

� Dezvoltarea durabilă a agriculturii;

� Conservarea diversităŃii biologice;

� ProtecŃia şi gospodărirea apelor dulci;

� SiguranŃă în utilizarea produselor toxice;

� Gospodărirea deşeurilor periculoase , radioactive şi a deşeurilor solide şi apelor uzate orăşeneşti, etc.

Amenajarea teritorial/spaŃială trebuie să fie democratică,

cuprinzătoare, funcŃională şi orientată pe termen lung.



20

� Democratică – trebuie condusă într-un mod care să asigure participarea locuitorilor implicaŃi şi ai reprezentanŃilor lor politici;

� Cuprinzătoare – trebuie să asigure coordonarea diferitelor politici sectoriale şi să le integreze într-o abordare globală;

� FuncŃională – trebuie să Ńină cont de conştiinŃa regională bazată pe valori, cultură şi interese comune care uneori depăşesc hotarele administrative şi teritoriale, Ńinând în acelaşi timp cont de înŃelegerile instituŃionale;

� Orientată pe termen lung – trebuie să analizeze şi să ia în considerare tendinŃele pe termen lung şi evoluŃia fenomenelor şi intervenŃiilor din domeniul social, cultural, ecologic şi al mediului2.

Terenul pe care este propusă amplasarea obiectivului PUZ aparŃine

unei singure unităŃi administrative, oraşul Popeşti Leordeni. Terenul este propus intravilan prin extindere de PUG iniŃiată de

Primăria oraşului Popeşti Leordeni. ARIA METROPOLITANA BUCURESTI

Bucureştiul este văzut ca un pol metropolitan de tip MEGA, adică o Zonă Metropolitană de Creştere Europeană.

Centrul Metropolitan Bucureşti va fi reprezentat de teritoriul actual al Municipiului Bucureşti. PUZ – ul propus se afla la cca. 800 m distanta fata de limita Centrului Metropolitan Bucureşti.

PriorităŃi de dezvoltare a oraşului Popeşti Leordeni:

• protecŃia şi îmbunătaŃirea calităŃii mediului, a calităŃii vieŃii.

În cadrul Grupului de lucru constituit, s-a discutat posibilitatea ca viitorul ansamblu rezidenŃial să fie afectat de amplasarea sa în relativă vecinătate a unor obiective economice: S.C. PROTAN, S.C. ECOREC,

2 Carta europeană a amenajării teritoriului



21

StaŃia de epurare a municipiului Bucureşti. Aceste obiective economice sunt reglementate din punct de vedere al protecŃiei mediului.

A fost întocmit un Studiu de sanatate privind impactul acestor activitati economice asupra asupra ansamblului rezidenŃial în discuŃie.

DISFUNCłIONALITĂłI LEGATE DE P.U.Z.

SuprafaŃa perimetrului studiat în P.U.Z., propusă a fi introdusă în intravilan, este de 82 600.00mp.

Reglementările necesare pentru schimbarea destinaŃiei terenurilor se referă la scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeŃe ocupate de căile de acces, utilităŃi şi de construcŃiile prevăzute, situate pe corpul de proprietate din extravilan.

Forma dreptunghiulară a perimetrului precum şi dorinŃa iniŃiatorilor conduc la realizarea unei căi de acces liniare, care trebuie să corespundă necesităŃilor de manevră a mijloacelor de transport auto şi autospecialelor de stingere a incendiilor.

REłELE EDILITARE EXISTENTE ÎN ZONĂ Lipsa echipării edilitare în zonă impune rezolvarea utilităŃilor de apă,

canalizare.

REłELE EDILITARE NECESARE NOULUI AMPLASAMENT

La şedinŃele Grupului de lucru, au fost prezenŃi reprezentanŃi ai A.N. „Apele Romane”. Au fost evaluate alternative pentru alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate.



22

→ Alimentarea cu apă Propuneri alimentare cu apă

� Alimentarea cu apă se va face prin racordarea la reŃeaua orăşenească de apă potabilă, ce se va extinde în zona studiată.

� Alimentarea cu apă potabilă se va face din sursă subterană, din foraje ce vor fi amplasate conform unui studio hidrogeologic (gospodărie de apă comună pentru tot ansamblul).

→ Canalizarea

În cadrul şedinŃei Grupului de lucru ce a avut loc în data de 19 octombrie 2009, s-a discutat dacă DamboviŃa, în zona analizată, poate prelua cantitatea de apă uzată produsă de la ansamblul de locuinŃe ce se va construi, ansamblul de locuinŃe ce va avea cca. 1 400 locuitori.

Conform Raportului de monitoring realizat de AdministraŃia NaŃională Apele Române pentru anul 2008, volumul de ape uzate evacuate din municipiul Bucureşti şi localităŃile limitrofe este de 354,3 milioane de metri cubi pe an, reprezentând toate apele uzate evacuate direct în Dâmbovita.3

Volumul maxim de ape uzate deversate în Bucureşti este de 18 mc/s.

Pentru oraşul Popeşti Leordeni este în desfăşurare un program de extindere a unor reŃele orăşeneşti de apă şi canalizare în sistem centralizat care să poată prelua toŃi utilizatorii orăşeneşti.

Epurarea apelor uzate menajere şi evacuarea lor se va face în cooperare cu toŃi beneficiarii PUZ-urilor din zonă, sub coordonarea Primăriei oraşului Popeşti Leordeni.

Pentru toate lucrările de investiŃii ce au legătură cu apele (sursele de alimentare cu apă, reŃele de distribuŃie a apei, reŃele de canalizare, staŃii de epurare) se va solicita în mod obligatoriu aviz de gospodărire a apelor pe baza unor documentaŃii tehnice întocmite conform normativelor în vigoare.

3 Comunicat al ANAR



23

BilanŃ ape estimat pentru :

• Servicii publice + Birouri 600 angajati; • Locuinte Colective Condominium 800 persoane.

Structura necesarului de apă potabilă:

• Nevoi gospodăreşti (qg) 180 l/loc-zi • Nevoi publice (qp) 30 l/loc-zi • Stropitstrazi(5%qp) 5 l/loc-zi • Stropit spaŃii verzi 251m2–loc-10m2/14zile 8 l/loc-zi

Nr. persoane

• Servicii publice + Birouri 600 angajati; • Locuinte Colective Condominium 800 persoane.

Rezultă un necesar zilnic mediu de apă:

Qn zi med = 342,2 mc/zi

Debitul maxim necesar zilnic este: Qn zi max = kzi x Qn zi med

unde kzi este coeficientul de neuniformitate a debitului zilnic (1,15). Qn zi max = 393,53 mc/zi

Debitul maxim necesar orar este: Qn zi max = (ko x Qn zi max) / 24 h

unde ko este coeficientul de neuniformitate a debitului orar (2,08). Qo zi max = 34,1 mc/h

CerinŃa de apă:

Debitele caracteristice ale cerinŃei de apă pentru consumul curent se determină cu relaŃia:

Qs = Kp x Ks x Qn (mc/zi)

Kp = coeficient pentru pierderile de apă din reŃeaua de distribuŃie = 1,1;



24

Ks - coeficient ce Ńine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu apă = 1,07;

Qs zi med. = 402,76 mc/zi;

Qs zi max. = 463,18 mc/zi;

Qs orar max. = 40,13 mc/h. Evacuarea apelor uzate menajere Debitele estimate a fi evacuate sunt:

Qs zi med. = 402,76 x 0,8 ==== 322,20 mc/zi;

Qs zi max. = 463,18 x 0,8 ==== 370,54 mc/zi;

Qs orar max. = 40,13 x 0,8 ==== 32,10 mc/h.

Propuneri privind evacuarea apelor uzate

Se propune ca apele uzate menajere de pe amplasament să fie colectate prin sisteme locale de canalizare menajeră într-o reŃea separată racordată la reŃeaua de canalizare orăşenească ce ce va extinde în zona studiată.

Apele pluviale colectate de pe acoperişul clădirilor şi de pe platformele carosabile sunt descărcate la teren prin sistematizare verticală.

În Tabelul nr.8 sunt prezentate limitele maxime ale parametrilor apelor uzate menajere evacuate la canalizare, conform NTPA 002/2002.

Tabel nr. 6 Valori maxime admise conform NTPA 002/2002

Nr. crt.

Indicatorul de calitate U.M. Valorile maxime admise

1. Temperatura 0 C 40

2. pH unităŃi 6,5-8,5



25

Nr. crt.

Indicatorul de calitate U.M. Valorile maxime admise

pH

3. Materii în suspensie mg/dm3 350

4. Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5)

mg O2/dm3

300

5. Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat de potasiu [CCOCr

1)] mg

O2/dm3 500

6. Azot amoniacal (NH4+) mg/dm3 30

7. Fosfor total (P) mg/dm3 5,0

8. Cianuri totale (CN) mg/dm3 1,0

9. Sulfuri şi hidrogen sulfurat (S2-) mg/dm3 1,0

10. SulfiŃi (SO32-) mg/dm3 2

11. SulfaŃi (SO42-) mg/dm3 600

12. Fenoli antrenabili cu vapori de apă (C6H5OH)

mg/dm3 30

13. SubstanŃe extractibile cu solvenŃi organici

mg/dm3 30

14. DetergenŃi sintetici biodegradabili mg/dm3 25

15. Plumb (Pb2+) mg/dm3 0,5

16. Cadmiu (Cd2+) mg/dm3 0,3

17. Crom total (Cr3+ + Cr6+) mg/dm3 1,5

18. Crom hexavalent (Cr6+) mg/dm3 0,2

19. Cupru (Cu2+) mg/dm3 0,2

20. Nichel (Ni2+) mg/dm3 1,0

21. Zinc (Zn2)2) mg/dm3 1,0

22. Mangan total (Mn) mg/dm3 2,0

23. Clor rezidual liber (Cl2) mg/dm3 0,5



26

→ Energia electrică

Conform studiului de soluŃie, energia electrică va fi asigurată din reŃeaua de medie tensiune din zonă, prin intermediul unui post de transformare (630kVA – 20/0.4kV); Pi = 500Kw, Pa = 350 Kw.

Alimentarea cu energie electrică se va face prin racorduri individuale din posturile de transformare şi cutii de distribuŃie amplasate în centrele de greutate ale consumatorilor.

→ Energia termică

Energia termică necesară locuinŃelor personale ce se vor construi în zona studiată se va asigura cu ajutorul centralelor termice proprii de mică capacitate de cca. 60 KW.

Centralele termice vor asigura agentul termic pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere.

Echipamentele cu care vor fi dotate centralele termice vor fi complet automatizate, cu randamente minime de 92%, vor avea agremente tehnice şi/sau omologări la zi.

Randamentul termic al acestora este obŃinut printr-o bună calitate a arderii, cu un coeficient al excesului de aer de 1,15 adică o ardere practic completă, cu CO < 0,1 % şi cu temperatura gazelor arese relativ coborată la coş, de ordinul 140 – 150 °C.

Cazanele nu necesită supreveghere permanentă în exploatare şi au o funcŃionare constant economică.

Combustibilul utilizat poate fi gazul natural, GPL sau combustibil lichid – motorina. Se recomandă utilizarea gazului natural, iar până la realizarea sistemului de distribuŃie în zonă, se vor utiliza fie GPL, fie motorina.

Arzătoarele din dotarea cazanelor vor fi complet automatizate, fiind înglobate în sistemul general de automatizare al centralei termice.



27

Centralele vor putea avea fie tiraj natural, fie forŃat, respectand prescripŃiile constructive impuse prin normativele termice de specialitate.

Alimentarea cu gaze a locuinŃelor se va realiza prin extinderea sistemului de distribuŃie şi realizarea de branşamente proprii. Lucrările se vor realiza în conformnitate cu “NORMELE TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE” – ordinul MEC 58/2004.

→ Racordul de telefonie

Racordul de telefonie se va face din reŃele stradale. În interiorul perimetrului studiat nu se admit trasee aeriene şi se recomandă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV.

III. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluŃiei sale probabile în situaŃia neimplementării planului sau programului propus

Popeşti-Leordeni este un oraş din judeŃul Ilfov, situat pe şoseaua

OlteniŃei. Se află la intersecŃia următoarelor coordonate geografice: 44°22′48″

latitudine nordică si 26°10′12″ longitudine estică.

Conform prevederilor Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional - SecŃiunea a V-a - Zone de risc natural, orasul Popeşti Leordeni nu este încadrat în zonele de risc natural – Cutremure cu o intensitate seismica de VII (exprimata in grade MSK); InundaŃii; Alunecari de teren.



28

Strategia de îmbunătăŃire a calităŃii mediului pentru jud. Ilfov4

� Pentru îmbunătăŃirea calităŃii aerului:

- modernizarea şi adoptarea unor tehnologii nepoluate, la agenŃii economici susceptibili de emisii de noxe atmosferice peste limita CMA;

- reducerea emisiilor de poluanŃi (în special pulberi în suspensie care conŃin şi plumb) ca urmare a traficului rutier, sub valoarea CMA, prin utilarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante;

- modernizarea şi realizarea sistemelor de reŃinere a noxelor atmosferice la toate centralele termice orăşeneşti sau comunale.

� Reducerea încărcărilor cu poluanŃi a apelor evacuate:

- asigurarea unei preepurări la agenŃii racordaŃi la canalizarea orăşenească,

- remedierea funcŃionării staŃiilor de epurare acolo unde există şi realizarea de noi staŃii de epurare.

- completări şi modernizări în scopul obŃinerii unor randamente de funcŃionare superioare la staŃiile de epurare, ale agenŃilor economici: “Protan” Glina, Popeşti Leordeni şi altele.

� Reabilitarea solului degradat de către activităŃi antropice.

- eliminarea practicilor ilegale de deversare pe sol a oricăror substanŃe lichide poluante;

- închiderea depozitelor de deşeuri neamenajate şi reconstrucŃia ecologică a terenurilor ocupate de acestea.

4 Planul de Amenajare a Teritoriului din JudeŃul Ilfov



29

MEDIUL - DEZVOLTARE POPESTI LEORDENI

reducerea noxelor atmosfericesi incadrarea lor inlimitele admisibile

modernizarea si promovareade tehnologii nepoluanteincadrarea in normele de calitatea apelor uzate deversateexploatarea corespunzatoare a statiilor de epurare si/sau modernizarea-marirea capacitatii de epurare

locatie PUZ

ECO SIMPLEX NOVA

Sursa: PATJ Ilfov, Planse dezvoltare

Zonificarea teritoriului judeŃului Ilfov5 JudeŃul Ilfov dispune de resurse naturale variate, resurse umane

numeroase şi o infrastructură de producŃie şi comunicaŃii valoroasă care îi conferă un potenŃial important pentru dezvoltarea unei economii cu o structură complexă incluzând ramuri cu o contribuŃie potenŃial importantă la creşterea economică: industria, turismul, agricultura, transportul şi depozitarea, serviciile.

Politicile de amenajare a teritoriului urmăresc crearea premiselor spaŃiale pentru desfăşurarea echilibrată a proceselor de dezvoltare, în vederea realizării coeziunii sociale economice a teritoriului.

� Arealul format din unităŃile teritorial administrative care formează prima centură de aşezări din jurul Capitalei: Voluntari, Ştefăneştii de Jos – situate pe traseul autostrăzii Bucureşti- Braşov, Tunari, Dobroieşti, Pantelimon, AfumaŃi, Glina, Popeşti-Leordeni, Jilava, Măgurele, Bragadiru, Domneşti, Chiajna, Dragomireşti Vale, Chitila şi Buftea, cu premise solide pentru înscrierea într-un proces accelerat de urbanizare şi perspective pentru includerea în sistemul administrativ al Capitalei, constituie o zonă cu potenŃial

5 Planul de Amenajare a Teritoriului din JudeŃul Ilfov



30

funcŃional şi economic mixt, în care vor predomina industria, serviciile, comerŃul şi funcŃiunile de recreere şi agrement.

� Zona cu potenŃial de dezvoltare a funcŃiunilor şi activităŃilor agrare, comerciale şi de recreere, cuprinde comunele Dascălu, Moara Vlăsiei – situate pe traseul autostrăzii Bucureşti- Braşov, Corbeanca, Baloteşti, Găneasa, Cernica, Brăneşti, Berceni, Petrăchioaia, Vidra, 1 Decembrie, Dărăşti Ilfov, Cornetu, Clinceni, Ciorogârla şi Mogoşoaia.

În cadrul amplasamentului nu există surse de apă de suprafaŃă, care să

fie afectate direct de activitatea de construcŃie/exploatare a obiectivului.

Complexul rezidenŃial propus este amplasat pe Splaiul DamboviŃei, la cca. 800 m de limita municipiului Bucureşti.

În zona în care este amplasat obiectivul de investiŃie sunt construite/aprobate complexe rezidenŃiale, obiective economice.

Studiile de piaŃă au relevat cererea mare de locuinŃe, rezultând o solicitare mare de apartamente accesibile din punct de vedere al costului de achiziŃie.

S-a solicitat prin Certificatul de urbanism elaborarea PUZ pentru constituirea cadrului legal de construire şi implementare.

Prin implementare PUZ se pot rezolva probleme de mediu care pot fi

soluŃionate prin mijloace urbanistice. În prezent, din zona de trafic, ce asigură un mare număr de

observatori, este percepută o imagine haotică cu deficit de aspect urban: areale cu funcŃie rezidentială, terenuri agricole slab productive, enclave industriale.



31

Neimplementare PUZ

→ Impact neutru

� În cazul neimplementării prezentului PUZ, în zonă va rămâne un teren agricol slab productiv (a se vedea “CondiŃii pedologice“ ).

→ Impact potenŃial negativ

� Pierderea unor oportunităŃi majore de dezvoltare urbană a zonei;

� Pierderea imaginii urbane din lungul DamboviŃei realizată pană în prezent – investitii deja realizate/ PUZ–uri - complexe rezidenŃiale aprobate;

� Apele provenite din precipitaŃii ar putea avea un impact negativ asupra solului, în anumite condiŃii (precipitaŃii abundente).

Realizarea P.U.Z va avea un impact social şi economic pozitiv

datorită amplasării unor construcŃii noi, cu un grad sporit de confort.



32

ANALIZA SWAT

Puncte tari Puncte slabe

1. SEA – instrument pentru susŃinerea dezvoltării durabile;

2. Amplasare în intravilan prin extindere PUG iniŃiată de Primăria oraşului Popeşti Leordeni;

3. Amplasare la cca. 800 m distanŃă de municipiul Bucureşti – întregirea imaginii urbane în lungul DâmboviŃei;

4. Crearea unui complex rezidenŃial modern: spaŃii verzi, spaŃiu pietonal, trotuare, parcări etc.;

5. Acces rapid din complexul rezidenŃial, in Spaliul Unirii;

6. Vecinătatea cu râul DamboviŃa;

7. CorelaŃia cu alte planuri – in PUG oraş Popeşti Leordeni propus, zona în care este amplasat PUZ, este prevăzută ca zonă rezidenŃială/servicii, birouri.

1. NeexistenŃa utilităŃilor în zonă;

2. Probleme cu privire la capacitatea colectorului casetat al DamvoviŃei de a prelua debitul de ape uzate rezultat de la proiectele din zonă;

3. ExistenŃa în zonă a unor agenŃi economici potenŃial poluatori;



33

OportunităŃi AmeninŃari

1. Cerere mare de locuinŃe uşor accesibile din punct de vedere al costului;

2. Programe guvernamentale elaborate în vederea impulsionării pieŃei imobiliare;

3. Infrastructură de transport buna - acces rapid spre partea centrală a Capitalei, spre Şoseaua de Centură, spre Autostrada Bucureşti - ConstanŃa*;

4. ÎnfiinŃarea Zonei Metropolitane Bucureşti** – proximitatea faŃa de viitorul Centru Metropolitan.

5. Strategii de mediu la nivelul judeŃului Ilfov care vizează îmbunătăŃirea calităŃii aerului în zonă;

6. Crearea unei zone de promenadă şi divertisment în lungul DamboviŃei.

1. Necorelarea, între ele, a planurilor propuse în zona analizată → se construieşte haotic;

2. Mentalitate de indiferenŃă faŃă de protecŃia mediului → poluare, dacă agenŃii economici din zona nu fac investiŃii în tehnologii nepoluante.

*) ”Master Plan” - Planul director extins al transportului urban în municipiul Bucuresti si aria sa metropolitană pentru perioada 2001-2015 propune dezvoltarea unor noi coridoare de transport prin realizarea unor străpungeri si penetraŃii în sistemul de străzi din Municipiul Bucuresti → PenetraŃie si racord Splai Unirii - Autostrada Bucuresti – ConstanŃa;

**)Obiectivele strategice de dezvoltare spaŃială a Romaniei sunt corelate cu Politicile/Strategiile de dezvoltare spaŃială a UE.



34

STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI � Vecinătatea zonei cu municipiul Bucureşti

Poluarea aerului în municipiul Bucureşti are un caracter specific, datorită în primul rând condiŃiilor de emisie, respectiv existenŃei unor surse multiple, înălŃimi diferite ale surselor de poluare, precum şi o repartiŃie neuniformă a acestor surse, dispersate însă pe întreg teritoriul oraşului.

Procesele de poluare cu emisii caracteristice aglomerărilor urbane (emisii industriale, emisii de la autovehicule etc. ) au un caracter radial, unii dintre agenŃii poluanŃi fiind transportaŃi de o serie de vectori (cum sunt: apele de scurgere, curenŃii de aer) din municipiul Bucureşti şi în afara acestuia, în cuprinsul judeŃului Ilfov.

Gama substanŃelor evacuate în mediu, din procesele tehnologice, este foarte variată: pulberi organice şi anorganice care au şi conŃinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenŃi organici, funingine, etc.

Poluarea aerului cauzată de traficul auto:

- gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul;

- pulberi: pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul negru;

- componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb;

- compuşi organici volatili: benzen, butadienă.

Se cunoaşte din literatura de specialitate că prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, rezultă următoarele substanŃe principale: vapori de apă (13 %), dioxid de carbon (13 %) şi azot (74 %). În realitate însă, Ńinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcŃie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen, în cazul amestecurilor foarte sărace.



35

Prin ardere rezultă totodată, în proporŃii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanŃi, oxizi de sulf, particule. Cu excepŃia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanŃe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.

Colectarea şi evacuarea apelor uzate şi meteorice – municipiul

Bucureşti şi zonele limitrofe

ReŃeaua Ńevilor de ape reziduale este incompletă în Bucureşti (20% străzi orăşeneşti nu sunt dotate cu Ńevi pentru ape reziduale, deficitul fiind de 636 km). Apele uzate şi meteorice sunt colectate printr-o reŃea de canalizare, numită unitară (reŃea unică pentru cele două tipuri de apă). Ajutată de 12 staŃii de pompare, numite SPAU (staŃii pompare apă uzată), această reŃea unitară conduce efluenŃii la extremitatea sud-estică a oraşului, unde se află staŃia de epurare de la Glina, în prezent nefuncŃională.

Această reŃea de colectare a apelor este dispusă în formă de schelet, având ca ax central, caseta situată sub râul DâmboviŃa, de-a lungul Splaiului Unirii. Acest enorm colector, compus din două şi apoi din trei subdiviziuni, cu o secŃiune de aproape 3 m fiecare, a fost construit în acelaşi timp cu amenajarea DâmboviŃei, şi strânge apa din marile conducte de canalizare situate sub marile bulevarde (12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare).

Sistemul de canalizare funcŃionează eficient dacă precipitaŃiile nu depăşesc un prag maxim de 30 l/m2, fără a mai lua în calcul şi aportul suplimentar adus de localităŃile din vecinătatea capitalei: Pantelimon, Voluntari, Dobroieşti, Chiajna, Chitila, Popeşti Leordeni. Debitele apelor uzate colectate şi evacuate din capitală variază, în 24 de ore, de la 15 m3/s până la 22,5 m3/s (în situaŃia fără precipitaŃii), iar în caz de precipitaŃii până la max. 160 m3/s. Nedimensionarea adecvată a casetei pentru a evacua ploi importante conduce, în caz de averse de ploaie, la inundări repetate ale anumitor cartiere.

AdministraŃia NaŃională „APELE ROMANE”, prin structura sa (DirecŃii de Ape pe bazine hidrografice şi SGA-uri organizate la nivel de judeŃ), administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura



36

Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor, în scopul gospodăririi unitare pe ansamblul Ńării a resurselor de apă de suprafaŃă şi subterane.

Mecanismul economic în domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei Cadru 60/2000/EC:

- Apa este un patrimoniu natural ce trebuie apărat, protejat şi tratat ca atare;

- Drepturi egale de acces la sursele de apă pentru toate folosinŃele;

- Beneficiarul plăteşte pentru serviciul de asigurare a cerinŃei, respectiv de preluare a apelor uzate;

AMENAJAREA BAZINELOR HODROGRAFICE

captari izolate propuse

captari izolate existente

4'

derivatii propuse4'

ECHIPARE HIDROEDILITARA - POPESTI LEORDENI

localitate echipata (partial) cu retele de distributiea apei potabile

localitate in care este necesara reabilitarea sau extinderea retelei de distributie a apei potabile

localitate echipata (partial) cu retele de canalizare a apelor uzatelocalitate in care este necesara reabilitarea siextinderea retelei de canalizare a apelor uzate

GOSPODARIREA APELOR - DEZVOLTARE POPESTI LEORDENI

Sursa: PATJ Ilfov, Planse dezvoltare

locatie PUZ

ECO SIMPLEX NOVA



37

- Poluatorul plăteşte pentru pagubele produse prin deteriorarea calităŃii surselor de apă;

- Acordarea de bonificaŃii pentru utilizatorii de apă care demonstrează constant o grijă deosebită pentru folosirea raŃională şi protecŃia calităŃii apei.

� Vecinătatea cu S.C. PROTAN S.A.

Acest obiectiv economic este reglementat din punct de vedere al protecŃiei mediului.

S.C. PROTAN S.A. – în prezent, singura companie din România care se ocupă de colectarea şi de neutralizare a deşeurilor animaliere la nivel naŃional.

S.C. PROTAN - deŃine AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU emisă la 20.07.2006, valabilă pană la data de 31.12.2015.

Amplasamentul activităŃii: oraş Popeşti-Leordeni, str. Ecologiştilor nr. 2, jud. Ilfov.

În Tabelul nr.9 sunt redate măsurile prevăzute pentru reducerea emisiilor atmosferice, mirosuri în Planul de acŃiune a S.C. PROTAN S.A.



38

Tabel nr. 8 Extras din Planul de acŃiune a S.C. PROTAN S.A

Nr. crt.

Masura Termen de realizare

A. EMISII ATMOSFERICE, MIROSURI

1 AchiziŃie echipamente pentru diminuare/eliminare mirosuri, montare şi punere în funcŃiune.

30.06.2010

2 Modernizarea sistemului de extracŃie prin eliminarea solvenŃilor din procesul de separare: achiziŃie şi punerea în funcŃiune a noii instalaŃii.

30.09.2010

B. DESCARCARE APE UZATE

1 Montarea echipamentelor şi eficientizarea tehnologiei de neutralizare deşeuri animaliere – faza separare grăsimi; faza depoluare (diminuare) mirosuri.

30.09.2010

Materii prime:

- Deşeuri animaliere de origine animală, indiferent de structura acesteia: deşeuri de abator, cadavre de animale, oase, alimente expirate : 49500 t/an;

Produse finite :

- Făină proteică 9000 t/an;

- Grăsime tehnologică 3300 t/an;



39

S-a constat, pe baza consultării datelor publicate de APM Ilfov - Raportul Anual de Mediu pentru anul 2008, faptul că S.C. PROTAN S.A. a reprezentat o sursă de poluare în zonă.

Conform informaŃiilor din Raportul Anual de Mediu pentru anul 2008 înaintat la AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Ilfov de către S.C. PROTAN S.A., instalaŃia existentă a fost modernizată pentru conformare BAT. Astfel, problemele legate de emisiile de mirosuri, au fost minimizate.

Tabel nr. 9 Locatii de masurare amplasate la limita incintei SC PROTAN SA

Nr. crt.

Punct de prelevare

Descriere locaŃie de prelevare

1 P1 Poarta de expediŃie

2 P2 Poarta de recepŃie

3 P3 ColŃul sud-vestic, diametral opus punctului P1

4 P4 ColŃul S, diametral opus punctului P2

PU

Z -

LO

TIZ

AR

E S

ER

VIC

II P

UB

LIC

E (

P +

2E

) +

B

IRO

UR

I P

AR

TIA

L (

P +

10E

+11

R)

+ L

OC

UIN

TE

CO

LE

CT

IVE

CO

ND

OM

INIU

M (

P +

10E

+ 1

1R),

AN

EX

E Ş

I U

TIL

ITĂ

łI,

ora

ş P

opeş

ti –

Leo

rden

i, ju

deŃu

l Ilf

ov.

EC

O S

IMP

LE

X N

OV

A

-

201

0-

40

Niv

elul

imis

iilor

la li

mit

a in

cint

ei S

C P

RO

TA

N S

A in

anu

l 200

8 (c

once

ntra

tii m

asur

ate

bilu

nar)

0

0,00

02

0,00

04

0,00

06

0,00

08

0,00

1

0,00

12

0,00

14

0,00

16

0,00

18

0,00

2

mg/mc

Con

cent

ratii

mas

urat

e in

P1

0,00

132

0,00

156

0,00

184

0,00

138

0,00

166

0,00

184

0,00

003

0,00

082

0,00

022

0,00

032

0,00

026

0,00

004

Con

cent

ratii

mas

urat

e in

P1

0,00

121

0,00

128

0,00

166

0,00

138

0,00

174

0,00

188

0,00

012

0,00

032

0,00

056

0,00

018

0,00

020,

0004

4

Con

cent

ratii

mas

urat

e in

P2

0,00

120,

0013

30,

0012

60,

0014

40,

0013

40,

0012

20,

0006

40,

0004

40,

0002

0,00

036

0,00

027

0,00

014

Con

cent

ratii

mas

urat

e in

P2

0,00

106

0,00

119

0,00

132

0,00

112

0,00

158

0,00

162

0,00

044

0,00

018

0,00

062

0,00

016

0,00

025

0,00

058

Con

cent

ratii

mas

urat

e in

P3

0,00

133

0,00

148

0,00

159

0,00

126

0,00

168

0,00

147

0,00

003

0,00

056

0,00

015

0,00

021

0,00

028

0,00

014

Con

cent

ratii

mas

urat

e in

P3

0,00

137

0,00

146

0,00

144

0,00

156

0,00

118

0,00

134

0,00

022

0,00

046

0,00

074

0,00

022

0,00

021

0,00

078

Con

cent

ratii

mas

urat

e in

P4

0,00

147

0,00

155

0,00

133

0,00

118

0,00

124

0,00

131

0,00

065

0,00

032

0,00

021

0,00

022

0,00

029

0,00

015

conc

entr

atii

mas

urat

e in

P4

0,00

144

0,00

152

0,00

118

0,00

132

0,00

142

0,00

121

0,00

003

0,00

028

0,00

048

0,00

017

0,00

017

0,00

086

III

III

IVV

VI

VII

VII

IIX

XX

IX

II



41

Pentru o mai bună vizualizare, am realizat şi o reprezentare grafică cu efect vizual 3D, privind nivelul imisiilor la limita incintei S.C. PROTAN S.A. în anul 2008:

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Concentratii masurate in P1(mg/mc)







concentratii masurate in P4(mg/mc)

Nivelul imisiilor HS2 la limita incintei SCPROTAN SA in anul 2008 (monitorizare

bilunara)

R2 = 0,63220

0,0002

0,0004

0,0006

0,0008

0,001

0,0012

0,0014

0,0016

0,0018

0,002

mg/

mc

Concentratii masurate la limita incintei SC PROTAN SA - 2008

Liniară (Concentratii masurate la limita incintei SC PROTAN SA - 2008)

Pe parcursul anului 2008 emisiile ai fost substan’ial mai mici in a 2-a

jumatate a anului, comparativ cu prima parte a anului.

PU

Z -

LO

TIZ

AR

E S

ER

VIC

II P

UB

LIC

E (

P +

2E

) +

B

IRO

UR

I P

AR

TIA

L (

P +

10E

+11

R)

+ L

OC

UIN

TE

CO

LE

CT

IVE

CO

ND

OM

INIU

M (

P +

10E

+ 1

1R),

AN

EX

E Ş

I U

TIL

ITĂ

łI,

ora

ş P

opeş

ti –

Leo

rden

i, ju

deŃu

l Ilf

ov.

EC

O S

IMP

LE

X N

OV

A

-

201

0-

42

Frec

vent

a va

ntu

rilo

r - 3

0.01

.08

1%1%

20%

4%13%

10%

1%

3%

32%

15%

NN

E

ESE

SV SSV

VSV

V VN

V

NV

calm

vari

abil

Frec

ven

ta v

antu

rilo

r -

14.0

1.20

08

VSV

11%

V

16%

VNV

3%

calm

32%

variabil

38%

0

0,00

05

0,00

1

0,00

15

0,00

2

mg/mc

Con

cen

trat

ii m

erca

ptan

i -

lim

ita

inci

nta

SC

PR

OT

AN

SA

14

.01

.20

08

0,0

01

32

0,0

01

20

,00

13

30

,00

14

7

30

.01

.20

08

0,0

01

21

0,0

01

06

0,0

01

37

0,0

01

44

P1

P2

P3

P4

În f

igur

ile

urm

ătoa

re s

unt

repr

ezen

tate

gra

fic

nive

lul

imis

iilo

r la

lim

ita

func

tion

ală

a S

.C. P

RO

TA

N S

.A. ş

i fr

ecve

nŃa

vant

urilo

r la

dat

a ef

ectu

ării

măs

urăt

orilo

r.

� ia

nuar

ie

Pun

ct d

e pr

elev

are

Des

crie

re lo

cati

e de

pr

elev

are

P1

Poa

rta

de e

xped

iŃie

P

2 P

oart

a de

rec

epŃi

e

P3

Col

tul S

V,

diam

etra

l opu

s pu

nctu

lui P

1 P

4 C

olŃu

l S,

diam

etra

l opu

s pu

nctu

lui P

2

PU

Z -

LO

TIZ

AR

E S

ER

VIC

II P

UB

LIC

E (

P +

2E

) +

B

IRO

UR

I P

AR

TIA

L (

P +

10E

+11

R)

+ L

OC

UIN

TE

CO

LE

CT

IVE

CO

ND

OM

INIU

M (

P +

10E

+ 1

1R),

AN

EX

E Ş

I U

TIL

ITĂ

łI,

ora

ş P

opeş

ti –

Leo

rden

i, ju

deŃu

l Ilf

ov.

EC

O S

IMP

LE

X N

OV

A

-

201

0-

43

0

0,00

05

0,00

1

0,00

15

0,00

2mg/mc

Con

cen

trat

ii m

erca

ptan

i -

lim

ita

inci

nta

SC

PR

OTA

N S

A

19.0

2.20

080,

0015

60,

0013

30,

0014

80,

0015

5

29.0

2.20

080,

0012

80,

0011

90,

0014

60,

0015

2

P1

P2

P3

P4

Fre

cve

nta

va

ntu

rilo

r -

19

.02

.20

08

22

%

6%

14%

2%

5%

3%

3%

27%

13%

3%

2%

EN

E

E SSE

S SV VSV

V NN

V

NV

calm

var

iabi

l

Frec

ven

ta v

antu

rilo

r -

29.0

2.08

N 6%

NNE

36%

NE

3%

ENE

6%

E 3%

S

10%

SSV

6%

VSV

14%

V 6%variabil

10%

� fe

brua

rie

Pun

ct d

e pr

elev

are

Des

crie

re lo

cati

e de

pr

elev

are

P1

Poa

rta

de e

xped

iŃie

P

2 P

oart

a de

rec

epŃi

e

P3

Col

tul S

V,

diam

etra

l opu

s pu

nctu

lui P

1 P

4 C

olŃu

l S,

diam

etra

l opu

s pu

nctu

lui P

2

PU

Z -

LO

TIZ

AR

E S

ER

VIC

II P

UB

LIC

E (

P +

2E

) +

B

IRO

UR

I P

AR

TIA

L (

P +

10E

+11

R)

+ L

OC

UIN

TE

CO

LE

CT

IVE

CO

ND

OM

INIU

M (

P +

10E

+ 1

1R),

AN

EX

E Ş

I U

TIL

ITĂ

łI,

ora

ş P

opeş

ti –

Leo

rden

i, ju

deŃu

l Ilf

ov.

EC

O S

IMP

LE

X N

OV

A

-

201

0-

44

0

0,00

05

0,00

1

0,00

15

0,00

2mg/mc

Con

cen

trat

ii m

erca

ptan

i -

lim

ita

inci

nta

SC

PR

OT

AN

SA

05.0

3.20

080,

0018

40,

0012

60,

0015

90,

0013

3

28.0

3.20

080,

0013

80,

0011

90,

0014

60,

0011

8

P1

P2

P3

P4

Fre

cven

ta v

antu

rilo

r -

05.0

3.20

08

N (3

%)

NE (4

3%)

NNE

(4%

)

ENE (2

3%)

E (1

5%)

ESE

(11%

) varia

bil (

1%)

Frecventa vanturilor - 28.03.08.

NE

33%

ENE

19%

E

13%

ESE

25%

variabil

10%

� m

arti

e

Pun

ct d

e pr

elev

are

Des

crie

re lo

cati

e de

pr

elev

are

P1

Poa

rta

de e

xped

iŃie

P

2 P

oart

a de

rec

epŃi

e

P3

Col

tul S

V,

diam

etra

l opu

s pu

nctu

lui P

1 P

4 C

olŃu

l S,

diam

etra

l opu

s pu

nctu

lui P

2



45

Analizând valorile concentraŃiilor măsurate în 2008 s-a constatat că valoarea maximă s-a înregistrat la începutul lunii martie, în punctul de măsurare P1.

Valori mai mari pe şirul de date s-au înregistrat, în general, tot în punctul de măsurare P1 localizat în apropierea “PorŃii de recepŃie”.

Din graficele privind nivelul imisiilor în diferite puncte de măsurare amplasate la limita funcŃională a S.C. PROTAN S.A. şi frecvenŃa vânturilor, prezentate mai sus, reiese faptul că principala sursă de emisie (mirosuri - emisii difuze) se află în partea nord – estică a amplasamentului, în apropierea locaŃiilor de măsurare P1 şi P2, la cca. 160 m distanŃă faŃă de limita vestică a societăŃii., fiind reprezentată de punctul de descărcare deşeuri de origine animală.

Acest poluant, chiar şi la concentraŃii mici, este un poluant de disconfort datorită mirosului neplăcut.

Astfel CMA prin STAS 12574/87 a fost stabilit la un nivel foarte scăzut (0,00001 mg/l), apropiat de pragul olfactiv.

Conform Fişei toxicologice, la concentraŃiile în care este prezent în atmosferă, nu are influenŃă asupra stării de sănatate a populaŃiei, dar poate crea disconfort, concentraŃiile măsurate (Raportul Anual de Mediu – 2008) având valori ce depăşesc pragul olfactiv.

� Vecinatatea cu Depozitul de deşeuri GLINA

Istoric

Pe fostul amplasament al BălŃii „Ochiul Boului“ din localitatea Popeşti-Leordeni locuitorii comunei depozitau reziduurile menajere.

Depozit de deşeuri necontrolat - după cutremurul din ‘77 au fost depozitate molozurile din Bucureşti.

Cel mai mare depozit de deşeuri al Municipiului Bucureşti, aflat sub administrarea I.S.B. (Întreprinderea de Salubritate Bucureşti).

S-a început controlarea cantităŃilor de gunoi depozitate: au fost montate o poartă şi un cântar, au fost construite drumuri de acces.

După 1998 - demersuri pentru ca depozitul de deşeuri de pe teritoriul comunei să intre sub administrarea primăriei din Popeşti-Leordeni:



46

▪ a fost înfiinŃată societatea ECOREC.

Depozitul de deşeuri GLINA este administrat de S.C. ECOREC S.A. şi deŃine AUTORIZAłIE INTEGRATĂ DE MEDIU emisă la 1 iunie 2007 şi revizuită în 4 iunie 2008.

Depozitul se încadrează în clasa b- depozit de deşeuri nepericuloase, conform clasificării din HG nr. 349/2005 (art. 4)

LocaŃia activităŃii: Oras Popeşti Leordeni, Şos de Centura nr.2, Jud Ilfov.

� poluare istorică;

� 2001 - demersuri de ecologizare a gropii Glina: celule de depozitare ecologice.

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de

deşeuri orăşeneşti în ordinea în care sunt percepute de populaŃie, sunt:

- poluarea aerului;

- modificari de peisaj şi disconfort vizual;

- modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile învecinate.

Exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte reduce semnificativ poluarea aerului cu mirosuri neplacute şi cu suspensii antrenate de vânt.

Reducerea poluării – cerinŃe U.E.

Directiva privind depozitele de deşeuri stabileşte cerinŃe stricte pentru levigat şi emisiile de gaze din depozitele de deşeuri.

Statele membre UE trebuie, de asemenea, să reducă, cu 50% faŃă de nivelurile din 1995, volumul de deşeuri municipale biodegradabile care sunt depozitate. Deşeurile municipale biodegradabile trebuie gestionate într-un mod mai ecologic, cum ar fi transformarea în compost sau incinerarea cu recuperare de energie.



47

S-a constat, pe baza consultării datelor privind rezultatele măsurătorilor efectuate în luna august 2009, raportate la AgenŃia de Mediu Ilfov, faptul că valorile concentratiilor de H2S măsurate la limita funcŃională nu au depasit CMA conform STAS 12574-87.

În cele ce urmează, sunt reprezentate grafic, valorile concentraŃiilor de H2S măsurate la limita incintei S.C. ECOREC S.A., în luna august 2009.

Nivelul imisiilor HS2 (in partea de nord)

0123456789

8.00 8.30

9.00

9.30

10.00

10.3

011.0

011

.30

12.0

012

.30

13.0

013

.30

14.0

014

.30

ora

mic

rogr

ame/

mc

Valori determinate Valoarea medie CMA zilnica (micrograme/mc)

Nivelul imisiilor HS2 (in partea de est)

0

2

4

6

8

10

8:00

8:30

9:00

9:30

10:0

010

:30

11:0

011

:30

12:0

012

:30

13:0

013

:30

14:0

014

:30

ora

mic

rogr

ame/

mc

Valori determinate Valoarea medie CMA zilnica (micrograme/mc)



48

� Vecinătatea cu Statia de Epurare a Apelor Uzate - Bucureşti

În anii ’80 a început construcŃia ‘’StaŃiei de Epurare a Apelor Uzate Bucuresti – Glina’’ (SEAU) care nu a fost finalizată din cauza evenimentelor din 1989. SuprafaŃa de aproximativ 72 ha pe care există o parte din lucrările executate în perioada 1985 – 1989 se află în prezent în proprietatea Primăriei Municipiului Bucuresti (PMB), ca urmare a unei Hotărâri Judecătoresti emisă de Judecătoria Buftea prin care se recunoaste municipalităŃii dreptul de proprietate asupra terenului aferent StaŃiei de Epurare – Glina. Pentru îndeplinirea scopului Proiectului ‘’Reabilitarea si Modernizarea StaŃiei de Epurare a Apelor Uzate Bucuresti – Glina’’ (SEAU) a fost necesară atribuirea unei suprafeŃe suplimentare, de circa 42 ha. Astfel, printr-un protocol semnat între PMB si Primăria Comunei Glina, aceasta suprafaŃă a fost dată în folosinŃa gratuită Municipiului Bucureşti.

Proiectul ISPA 2004/RO/16/P/PE/003 – “Reabilitarea si Modernizarea StaŃiei de Epurare se desfaşoară în doua etape:

Scopul tehnic al Etapei I (Masura ISPA 2004/RO/16/P/PE/003) este de a epura jumatate din debitele provenite din oras (10m3/s) şi urmează a fi finalizată la sfarsitul anului 2009 pentru ca, în anul 2010, să se realizeze probele tehnologice.

În Etapa 2, prin lucrările de extindere a construcŃiei, ce se vor finaliza în 2015, va fi posibilă procesarea întregului debit al influentului.

StaŃia va dispune de tehnologii complexe pentru tratarea nămolului (fermentare, îngroşare şi deshidratare în Etapa I de investiŃie), astfel încât produsul final să poata fi usor transportat şi depozitat. Pentru o etapa ulterioară, procedeul final de tratare a namolului va fi incinerarea, care va limita dispunerea namolului de epurare biodegradabil la depozitele de deşeuri.

Biogazul rezultat în urma procesului de fermentare a nămolului în bazinele de fermentare va fi folosit ulterior pentru producerea energiei necesare funcŃionării staŃiei.6

6 InformaŃii culese de pe site-ul PMB



49

Biogazul este produs prin procese de fermentatie anaerobă şi este folosit ca şi combustibil pentru producerea de energie electrică şi agent termic. Procesul de fermentaŃie anaerobă a nămolurilor din staŃia de epurare este un proces de conversie biologică a materiei organice în biogaz, într-un mediu fără oxigen (anaerob). Bacteriile descompun materia organică biodegradabilă, rezultand CH4 şi CO2 (gaze cu efect de sera - GHG/GES).

1 m3 de biogaz are o energie calorică de 25 MJ care este echivalent cu 2,2 kW electrici.

→ Deorece temperaturile ridicate nu fac decat să amplifice efectele emisiilor degajate in atmosferă, se impune aplicarea tehnicilor BAT de către principalii poluatori din zona Popeşti Leordeni, în condiŃiile în care cercetările realizate de specialiştii climatologi din AdministraŃia NaŃională de Meteorologie, pe şirurile lungi de date, au evidenŃiat o încalzire medie pe Ńară de 0.30C, iar pentru zona Popeşti Leordeni, în anul 2009, s-au înregistrat abateri ale temperaturii medii faŃă de valorile multianuale de 0,6 – 1,0 °C peste norma in luna mai, de 1,6 – 2,0 °C peste normă în luna august (a se vedea subcap.”Abateri climatice”,”Fenomenele climatice de risc”).

łinand cont de tipurile de emisii generate de principalii agenti economici potenŃial poluatori existenŃi pe raza oraşului Popeşti Leordeni, trebuie acordată o atenŃie deosebită emisiilor de mirosuri ca o problemă de mediu pentru această zonă.

Dispersia poluanŃilor

Mirosurile sunt definite ca senzaŃii care apar atunci când substanŃele volatile interacŃionează cu sistemul olfactiv al unui organism, provocând transmiterea de impulsuri către creier. Atât tipul cât şi cantitatea mirosului au importanŃă în stabilirea semnalului transmis creierului.

Anumite substanŃe sunt practic inodore şi nu pot fi detectate, indiferent de concentraŃie. Alte substanŃe sunt mirositoare dar intoxică



50

(paralizează) senzorii umani ai mirosului, ducând la întreruperea simŃului mirosului. Această senzaŃie se numeşte, de obicei, oboseală olfactivă.

ConcentraŃii foarte mici dintr-o substanta mirositoare pot sa produca o senzatie de miros care sa indice prezenŃa vaporilor mirositori. Acesta este pragul de detectare a mirosului. La acest nivel, creierul poate sa nu fie capabil sa identifice mirosul specific. La concentraŃii mai mari, senzaŃia de miros devine identificabilă. Acesta este pragul de identificare (recunoastere) a mirosului.

Sulfura de hidrogen are unul din cele mai mici praguri de detectare a mirosului,( 0.0005 ppm în volume) .La acest nivel, un nas sensibil poate sa detecteze prezenŃa unui miros, dar nu-l recunoaşte. DifereŃa dintre pragul de detecŃie şi cel de identificare variază cu concentraŃiile între de doua ori şi de zece ori, pentru majoritatea substanŃelor mirositoare.

Gazele urât mirositoare sunt transportate de vânt. Concentratia pe care ele o ating într-un punct mai departat de sursa de emisie, depinde de mulŃi factori climatici. În transportul aerian al mirosurilor un rol important îl au: umiditatea relativă, temperatura, soarele, viteza şi direcŃia vântului, turbulenŃa şi stabilitatea atmosferică.

Dacă viteza vântului este mică, atunci transportul aerian al mirosurilor este impiedicat. În aceste condiŃii, creşterea umidităŃii relative şi a temperaturii, favorizează formarea şi transportul mirosurilor.

În general, cel mai scăzut nivel al mirosurilor se produce la viteze mari ale vântului. În mod normal, la amiază, viteza vântului este maximă şi umiditatea relativă este scazută. Ca urmare, la amiază apar mai puŃine probleme legate de miros decât spre seară când puterea vântului scade şi creşte umiditatea relativă.

Dimensiunea cea mai importanta a mirosului este acceptabilitatea.

Mediul urban în aria limitrofă municipiului Bucureşti este şi va fi într-o continuă evoluŃie.

Dezvoltarea economico-socială durabilă reprezintă soluŃia pentru creşterea calităŃii vieŃii în localităŃile situate în vecinătatea capitalei.

Imisiile într-un punct/zonă reprezintă o însumare a emisiilor dirijate şi difuze generate de activităŃile socio-economice.



51

Literatura de specialitate specifică că datorită proceselor de diluŃie, difuzie, etc., persistenta maximă în atmosfera a substanŃelor poluante variază, de exemplu, între 2 zile pentru H2S şi 4 ani pentru CO2.

Tabel nr. 11 Nivelul imisiilor la diferite distante de sursa de emisie, în situaŃii nefavorabile dispersiei poluantilor

ConcentraŃie analizată Agentul poluant

SubstanŃa poluantă

Imisii

DistanŃa faŃă de sursă**

CMA zilnică

(mg/m3)

Prag de alertă

(mg/m3)

0,0000005 – 0,0000008 50 m

PROTAN Mercaptani*

mg/m3 0,0000001 – 0,0000003 100 m

0,00001 mg/ m3

(0,001 µg/m3)

0,000007 mg/m3 (0,0007 µg/m3)

0, 00015 100 m

0,0001 – 0,00015 200 m ECOREC

H2S

µg/m3

0,00008 – 0,00004 500 m

0,008 mg/m3

( 8 µg/m3)

0,0056 mg/m3

( 8 µg/m3)

0,00003 – 0,0005 100 m

0,000008 - 0,00001 200 m

LAFARGE PSD mg/m3

0,000005 – 0,000006 400 m

0,15 mg/m3

( 150 µg/m3)

0,105 mg/m3

(5,6105 µg/m3)

*) Olfactiv se pot identifica în proporŃii de1/460 000 000 mg/l metilmercaptan, iar butil – mercaptanul are limita de percepere a mirosului 0,000003 – 0,00016 mg/l.

În condiŃii de microclimat nefavorabile dispersiei poluanŃilor, calm atmosferic, concentraŃiile poluantilor analizaŃi nu depăşesc, la distanŃe de 50, 100, ……..,500 m de sursele de emisie, CMA conform STAS 12574/1987.



52

Lucrările de modernizare a fluxului tehnologic, desfăşurate etapizat la agentii economici prezenti în zonă vor avea drept rezultat reducerea emisiilor specifice.

S.C. LAFARGE CIMENT S.A.

PSD

Valorile concentratiilor de pulberi in suspensie fractia respirabila (PM10) rezultate la distanŃe de 50, 100, ……..,400 m de sursa de emisie se incadrează sub valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane.

S.C. PROTAN S.A.

Mercaptani

Pentru cconcentraŃiile poluantilor analizaŃi – mercaptani, valoarea maximă (0,000005 mg/m3) rezultă la distanŃa de 8 m de sursa de emisie, valoare ce nu depăşeşte CMA conform STAS 12574/1987.

Exista posibilitatea ca in anumite momente/situaŃii in cursul unei zile de lucru să se înregistreze valori mai mari decat cele estimate.

Acest poluant este un poluant de disconfort datorită mirosului neplăcut, caracteristic, chiar la concentraŃii mici în atmosferă fapt ce a determinat stabilirea CMA prin STAS 12574/1987 pentru acest poluant la un nivel foarte scăzut (0,00001 mg/mc), apropiat de pragul olfactiv.

Fişa toxicologică a mercaptanilor precizează că efectele asupra sănătăŃii umane sunt similare celor ale H2S. Limita maximă admisă pentru H2S este cu mult mai mare (0,008 mg/m3) decat cea a mercaptanilor.

łinand cont de acestea, apreciem ca şi la valori mai mari ale imisiilor de mercaptani la diferite distante de sursa decât cele estimate, nu au o semnificaŃie deosebită în ceea ce priveşte efectul asupra stării de sănătate a populaŃiei din zonă.



53

S.C. ECOREC S.A

H2S

Valorile concentratiilor de H2S rezultate la distanŃe de 50, 100, ……..,500 m de sursa de emisie se Încadrează sub valoarea limita zilnică pentru protecŃia sanatatii umane.

Conform datelor analizate privind emisiile de poluanŃi de la

principalii agenti poluatori din zonă, nu se înregistrează depăşiri ale cotei maxime admisibile privind dispersia anumitor poluanŃi în aer.

În Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Ilfov au fost

propuse măsuri şi acŃiuni pentru prevenirea, eliminarea, limitarea poluării precum şi pentru îmbunătăŃirea calitaŃii aerului în localitatea Popeşti Leordeni.

Directia frecventa de poluare în zona Popeşti Leordeni în raport cu zonele cu

caracter rezidential



54

Argument

Directiva 2008/1/CE privind prevenirea și controlul integrat al

poluării (IPPC) prevede că instalațiile care intră sub incidenŃa domeniului său de aplicare trebuie să funcționeze în conformitate cu permisele care includ valori limită ale emisiilor pe baza celor mai bune tehnici disponibile (BAT), determinate pentru a preveni și, acolo unde nu este posibil, pentru a reduce în ansamblu emisiile și impactul acestora asupra mediului în întregul său. „… deși Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale nu stabilește cerințe specifice legate de gestionarea mirosurilor, o stație de tratare care funcționează în mod normal nu ar trebui, practic, să cauzeze emanarea unor mirosuri neplăcute de amploare.”7

“În general, se constată o lipsă a datelor de calitate, bazate pe studii epidemologice, privind efectele asupra sănătăŃii ale diverselor opŃiuni de gestionare a deşeurilor.

Conform unui studiu realizat de DEFRA (Department for Environment, Food and Rural Affairs - Departamentul pentru Mediu din Marea Britanie 2004), nu există efecte aparente asupra sănătaŃii celor care locuiesc în apropierea instalaŃiilor de gestionare a deşeurilor.

Ca o continuare a acestui studiu, ar putea fi necesară efectuarea unor cercetări suplimentare pentru a analiza absenŃa riscurilor asupra sănătăŃii umane a unor astfel de instalaŃii.

Cu toate acestea, acest studiu a identificat riscuri minore de malformaŃii congenitale la copii familiilor care locuiesc în apropierea locaŃiilor de depozitare a deşeurilor, precum şi riscuri de bronşită şi afecŃiuni minore în cazul rezidenŃilor din apropierea instalaŃiilor de compostare (în special în mediu dechis). În cazul instalaŃiilor de incinerare nu au fost identificate riscuri aparente asupra sănătăŃii.”8

7 COMUNICARE CATRE MEMBRI/20.11.2009 referitor la Petitia nr. 0396/2009. privind statia de epurare , PARLAMENTUL EUROPEAN, Comisia pentru petitii. 8 Cartea Verde privind gestionarea deşeurilor biologice în UE – Bruxelles, decembrie 2008



55

Reducerea poluării – CerinŃe U.E.

Directiva privind depozitele de deşeuri stabileşte cerinŃe stricte pentru levigat şi emisiile de gaze din depozitele de deşeuri. Statele membre UE trebuie, de asemenea, să reducă, cu 50% faŃă de nivelurile din 1995, volumul de deşeuri municipale biodegradabile care sunt depozitate. Deşeurile municipale biodegradabile trebuie gestionate într-un mod mai ecologic, cum ar fi transformarea în compost sau incinerarea cu recuperare de energie.

Programul European privind Schimbările Climatice constă în politici şi reglementări la nivel UE, care contribuie, direct sau indirect, la realizarea angajamentelor UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră:

� cu 8% in perioada 2008-2012, comparativ cu anul de baza 1990;

� cu 20-40% pana in anul 2020, fata de nivelul din anul 1990;

� limitare cu 70% pe termen lung.

Potrivit prevederilor Protocolului de la Kyoto, România s-a angajat să reduca emisiile de GES cu 8% faŃă de nivelul din 1989 ( anul de baza pentru Romania) în prima perioadă de angajament 2008-2012.

*Gaze cu efect de seră: dioxid de carbon, metan, ozon .

Sănătatea umană în relaŃie cu mediul Mediul ambiant exercită asupra omului influienŃe multiple, dintre care

una din cele mai importante este acŃiunea asupra sănătăŃii.

DefiniŃia OMS a sănătăŃii în relaŃie cu mediul înglobează “atât efectele directe ale agenŃilor fizici, chimici şi biologici din mediu asupra sănătăŃii şi stării de bine fizic, psihic şi social, cât şi efectele (de multe ori indirecte) mediul psihologic, social şi estetic, (inclusiv aspectele legate de locuire, dezvoltare urbana şi transporturi)”.

PrezenŃa impurităŃilor în aer, sub formă de pulberi, aerosoli sau gaze, permit afectarea stării de sănătate a populaŃiei prin efecte imediate sau de lungă durată.

Efectele poluarii aerului asupra sanatatii depind de o serie de procese fizice, chimice, fiziologice si comportamentale, care se determina si se influenteaza reciproc.



56

În general poluanŃii atmosferei se caracterizează prin:

- limita de concentraŃie;

- grad de persistenŃă;

- influenŃă reciprocă. După tipul de acŃiune pe care o au asupra organismului, poluanŃii

atmosferici sunt :

• cu acŃiune iritantă (pulberi, SO2, NOx);

• cu acŃiune fibrozantă şi alergizantă (pulberi).

→ Dioxid de sulf (SO2)

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, cu miros înŃepător, amărui, produs ca urmare a arderii materialelor care conŃin sulf.

Surse naturale: erupŃiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaŃia bacteriană în zonele mlaştinoase, oxidarea gazului cu conŃinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

Surse antropice: sistemele de încălzire a populaŃiei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice şi procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric) şi în măsura mai mică emisiile provenite de la motoarele diesel.

Efecte asupra sănătăŃii populaŃiei

În funcŃie de concentraŃie şi perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sănătăŃii umane.

Expunerea la o concentraŃie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurtă de timp, poate provoca dificultăŃi respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vărstnicii şi persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii.

Expunerea la o concentraŃie redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecŃii ale tractului respirator.



57

Dioxidul de sulf poate potenŃa efectele periculoase ale ozonului.

→ Oxizi de azot NOx (NO / NO2) Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conŃin azot şi

oxigen în cantităŃi variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros.

Surse naturale

Sursa principală - acŃiunea bacteriilor la nivelul solului.

Surse antropice

Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii sunt arşi la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităŃilor industriale, producerii energiei electrice.

Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităŃii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităŃii în zonele urbane.

Efecte asupra sanatatii populatiei

Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât şi pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decat cel al monoxidului de azot).

Expunerea la concentraŃii ridicate poate fi fatală, iar la concentraŃii reduse afecteaza Ńesutul pulmonar.

PopulaŃia expusă la acest tip de poluanŃi poate avea dificultăŃi respiratorii, iritaŃii ale căilor respiratorii, disfuncŃii ale plămânilor.

Expunerea pe termen lung la o concentraŃie redusă poate distruge Ńesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar.

Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.



58

→ Pulberile în suspensie

Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picaturi de lichid.

Surse naturale: erupŃii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip şi dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaŃiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile maşinilor atât la oprirea acestora cât şi datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătăŃii populaŃiei

Dimensiunea particulelor este direct legată de potenŃialul de a cauza efecte.

Astfel cele cu diametrul > 10 µ, (sedimentabile) sunt reŃinute la nivelul căilor respiratorii superioare in timp ce cele cu diametru cuprins între 1 si 10 µ, (care sedimenteaza dupa legea lui Stokes) raman mai mult timp in atmosfera si patrund pana la nivelul alveolelor pulmonare. Ajunse în organism prin inhalare sunt reŃinute la nivelul căilor respiratorii superioare, la nivelul alveolelor patrunzând numai cele cu diametre de 2-3 µ.

Epurarea are loc la nivelul pneumocitelor, şi prin ascensiunea mucusului datorate aparatului ciliar parŃial sunt expulzate prin actul de tuse.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, varstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mica de 15 ani inhalează mai mult aer, şi în consecinŃă mai mulŃi poluanŃi. Ei respiră mai repede decat adulŃii şi tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltaŃi, iar Ńesutul pulmonar care se dezvoltă în copilarie este mai sensibil.



59

Poluarea cu pulberi inrăutăŃeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi dificultăŃi respiratorii.

Expunerea pe termen lung la o concentraŃie scăzută de pulberi poate cauza cancer şi moartea prematură.

Pot exista efecte pe termen lung provenind din fenomenele de

cumulare a complementarităŃii dintre mai multe substanŃe. NIVELUL IMISIILOR (SO2, NO2, Pulberi în suspensie) ÎN ZONĂ

ŞI ACłIUNEA SINERGICĂ A POLUANłILOR INVESTIGAłI S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. a investigat nivelul imisiilor, în

luna februarie 2010, în două puncte de prelevare amplasate conform specificaŃiilor din Tabelul nr.13 .

Tabel nr. 12 LocaŃii de prelevare

Punct de prelevare

Descriere locaŃie de prelevare

P1 Latura de nord a amplasamentului, spre Splaiul DamboviŃei

P2 Zona rezidenŃială „Confort City”, oraş Popeşti-Leordeni

CondiŃii topoclimatice în data de 14.02.2010

� Temperatură aer (0C) - maximă: 2°C; - minimă: -1°C.

� Umiditate relativa (%) - maximă: 93; - minimă: 45.

� Regim nefic – cer senin;

� Viteză vânt – 4,7 – 8,3 m/s.



60

CondiŃii topoclimatice în data de 22.02.2010



� Regim nefic – ceaŃă;

� Viteză vânt – 1,1 – 3,0 m/s. CondiŃii topoclimatice în data de 23.02.2010



� Regim nefic – cer senin;

� Viteză vânt – 0,5 – 3,6 m/s.

� Metode de prelevare şi analiză

� Imisii de SO2, NO2, – prelevare prin aspiraŃie (pompă) în microimpingeri cu soluŃie absorbantă specifică fiecărui impurificator;

� Imisii de pulberi - prelevare prin aspiraŃie (pompă), sondă de prelevare şi filtre de reŃinere.

Pentru determinarea concentratiilor poluanŃilor vizaŃi, s-au utilizat:

• Metoda STAS 10 813/76 pentru pulberi în suspensie;

- Sensibilitatea metodei este de 0,012 mg/mc aer.

• Metoda Spectrofotometrică - pentru SO2, NO2.



61

� Limite admisibile conform legislaŃiei în vigoare

Tabel nr. 13 C.M.A. conform STAS 12574/87

ConcentraŃia maximă admisibilă (mg/mc) SubstanŃa poluantă

Medie de scurtă durată Medie de lungă durată

Pulberi în suspensie 0,5 0,15

Dioxid de azot 0,3 0,10

Dioxid de sulf 0,75 0,25

Tabel nr. 14 Valori limită conform Ordin. MAPM nr. 592/2002

Indicator Perioada de mediere Valoare limita

1 h 350 µg/mc SO2

24 h 125 µg/mc

NO2 si NOx 1 h 200 µg/mc NO2

PM10; PM 2,5 24 h 50 µg/mc PM10



62

Nivel imisii 14.02.2010

Tabel nr. 15 Nivel imisii – zona in care este amplasat PUZ – în data de 14.02.2010

ConcentraŃii (µµµµg/mc)

Punct de control P1 Punct de control P2 Nr. crt.

Poluant

Media de scurtă durată

Media zilnică


Media zilnică

86 53

89 55

97 58

93 62 88 61

83 57

76 52

72 51

68 39

67 45

58 41

1 SO2

62

78,25

43

51,4

47 31

53 34

57 37

52 38

41 41

39 46

2 NO2

34

40,6

42

35



63



Poluant


Media zilnică


Media zilnică

30 39

42 35

33 28

27 22

27

3 PST - 86,45 - 69,2

În cele ce urmează, sunt prezentate grafic concentraŃiile măsurate, în

data de 14.02.2010, în raport cu valorile limită impuse de normativele legislative în vigoare.

Concentratii SO2-P1 (14.02.2010)

0

0,15

0,3

0,45

0,6

0,75

.

perioada de prelevare 8:00 - 20:00

mg/

mc

Concentratii masurate - medii de scurta durata

Concentratii masurate - media zilnica

CMA - medii de scurta durata

CMA - medii zilnice



64


0

0,15

0,3

0,45

0,6

0,75

.


mg/

mc




CMA - medii zilnice

Concentratii NO2-P1 (14.02.2010)

0

0,1

0,2

0,3

.


mg/

mc




CMA - medii zilnice


0

0,1

0,2

0,3

.


mg/

mc

Concentrat ii masurate - medii de scurta durata

Concentrat ii masurate - media zilnica


CMA - medii zilnice



65

� Încadrarea în normele legale Din analiza datelor prezentate în Tabelul nr.4 şi a graficelor se

constată că în zona propusă pentru ansamblul rezidenŃial, în data de 14.02.2010, concentraŃiile maxime înregistrate, pentru pulberi în suspensie, NO2, SO2, nu depăşesc CMA impus de STAS 12574/87/Valori limită conf. Ordin nr. 592/2002.

EFECTE DE SINERGISM

În atmosfera din zona amplasamentului, pot fi prezenŃi poluanŃi cu

acŃiune sinergică:

- Dioxid de sulf - SO2;

- Dioxid de azot - NO2;

- Particule în suspensie – PST.

Având în vedere legislaŃia naŃională, efectul sinergic se calculează conf. STAS 12574 – 87, pct. 2.1.2.

� Punctul de prelevare P1 – amplasat la limita nordică a amplasamentului, spre Splaiul DamboviŃei.

→ Efectul sinergic al particulelor în suspensie şi NO2.

CMA

NO2+

CMA

PST≤ 1; 0,97 ≤ 1

→ Efectul sinergic al particulelor în suspensie şi SO2.



66

CMA

SO2+

CMA

PST≤ 1; 0,88 ≤ 1

→ Efectul sinergic al NO2 şi SO2.

CMA

SO2+

CMA

NO2≤ 1; 0,71 ≤ 1

0,970,88

0,71

1

0

0,5

1

.

Actiune sinergica - P1 (14.02.2010)

NO2 si pulberi insuspensie

SO2 si pulberi insuspensie

NO2 si SO2

limita conf. STAS12574

� Punctul de prelevare P2 – amplasat în zona ansamblului rezidenŃial “Confort City”


CMA

NO2+

CMA

PST≤ 1; 0,84 ≤ 1


CMA

SO2+

CMA

PST≤ 1; 0,68 ≤ 1



67


CMA

SO2+

CMA

NO2≤ 1; 0,60 ≤ 1

0,84

0,680,6

1

0

0,5

1

.




NO2 si SO2


Efectul sinergic calculat pentru valorile maxime ale imisiilor

măsurate la limita amplasamentului în data de 14.02.2010, nu depăşeşte valoarea 1, recomandată în STAS 12574-87.

Nu apar depăşiri ale limitei de protecŃie a sănătăŃii pentru efectele sinergice ale acestor poluanŃi.



68





Poluant


Media zilnică


Media zilnică

87 61

96 58

93 64 85 63

82 57

79 55

77 49 71 53

83 56

86 55

88 59

1 SO2

84

84,25

62

57,6

47 46

53 44

57 49 52 48

41 42

39 41

2 NO2

34

40,01

37

38,6



69

30 34

42 29

33 26 27 32

25 35

3 PST - 87,3 - 70,5

În cele ce urmează, sunt prezentate grafic concentratiile măsurate în

data de 22.02.2010, în raport cu valorile limită impuse de normativele legislative în vigoare.


0

0,15

0,3

0,45

0,6

0,75

.


mg/

mc




CMA - medii zilnice



70


0

0,15

0,3

0,45

0,6

0,75

.


mg/

mc




CMA - medii zilnice


0

0,1

0,2

0,3

.


mg/

mc




CMA - medii zilnice


0

0,1

0,2

0,3

.


mg/

mc

Concentrat ii masurate - medii de scurta durata

Concentrat ii masurate - media zilnica


CMA - medii zilnice



71

� Încadrarea în normele legale Din analiza datelor prezentate în Tabelul nr.17 şi a graficelor se

constată că în zona propusă pentru ansamblul rezidenŃial, concentraŃiile maxime înregistrate,în data de 22.02.2010, pentru pulberi în suspensie, NO2, SO2, nu depăşesc CMA impus de STAS 12574/87/Valori limită conf. Ordin nr. 592/2002.

EFECTE DE SINERGISM

În atmosfera din zona amplasamentului, pot fi prezenŃi poluanŃi cu acŃiune sinergică:




Având în vedere legislaŃia naŃională, efectul sinergic se calculează

conf. STAS 12574 – 87, pct. 2.1.2.



CMA

NO2+

CMA

PST≤ 1; 0,98 ≤ 1


CMA

SO2+

CMA

PST≤ 1; 0,91 ≤ 1



72


CMA

SO2+

CMA

NO2≤ 1; 0,73 ≤ 1

0,980,91

0,73

1

0

0,5

1

.




NO2 si SO2




CMA

NO2+

CMA

PST≤ 1; 0,84 ≤ 1


CMA

SO2+

CMA

PST≤ 1; 0,68 ≤ 1




73

CMA

SO2+

CMA

NO2≤ 1; 0,60 ≤ 1

0,84

0,680,6

1

0

0,5

1

.




NO2 si SO2



măsurate la limita amplasamentului, în data de 22.02.2010, nu depăşeşte valoarea 1, recomandată în STAS 12574-87.




74





Poluant


Media zilnică


Media zilnică

90 54

92 49

89 52

78 51

65 47

62 42

57 37 54 43

64 49

75 57 82 51

1 SO2

81

74,0

49

49

51 37 62 35

49 29

37 24

32 27

29 21 25 24

2 NO2

27

39,9

29

28



75



Poluant


Media zilnică


Media zilnică

39 27

57 30

61 28

49 25

3 PST - 85,25 - 67,6

În cele ce urmează, sunt prezentate grafic concentraŃiile măsurate în

23.02.2010, în raport cu valorile limită impuse de normativele legislative în vigoare.

Concentratii SO2 - P1

0

0,15

0,3

0,45

0,6

0,75

.


mg/

mc

concentratii masurate - medii de scurta durata



CMA - medii zilnice



76

Concentratii SO2 - P2

0

0,25

0,5

0,75

.

perioada de masurare: 8:00 - 20:00

mg/

mc

concentratii masurate - medii de scurta durataconcentratii masurate - media zilnicaCMA - medie de scurta durataCMA - media zilnica

Concentratii NO2 - P1

0

0,1

0,2

0,3

0,4

.


mg/

mc


Concentratii NO2 - P2

0

0,1

0,2

0,3

0,4

.


mg/

mc




77

� Încadrarea în normele legale Din analiza datelor prezentate în Tabelul nr.4 şi a graficelor

constată că în zona propusă pentru ansamblul rezidenŃial, în 23.02.2010, concentraŃiile maxime înregistrate, pentru pulberi în suspensie, NO2, SO2, nu depăşesc CMA impus de STAS 12574/87/Valori limită conf. Ordin nr. 592/2002. EFECTE DE SINERGISM

În atmosfera din zona amplasamentului, pot fi prezenŃi poluanŃi cu acŃiune sinergică:




Având în vedere legislaŃia naŃională, efectul sinergic se calculează conf. STAS 12574 – 87, pct. 2.1.2.



CMA

NO2+

CMA

PST≤ 1; 0,95 ≤ 1


CMA

SO2+

CMA

PST≤ 1; 0,85 ≤ 1



78


CMA

SO2+

CMA

NO2≤ 1; 0,68 ≤ 1

0,95

0,85

0,68

1

0

0,5

1

.

Actiune sinergica - P1

NO2 si pulberi in

suspensie

SO2 si pulberi in

suspensie

NO2 si SO2

limita conf. STAS 12574



CMA

NO2+

CMA

PST≤ 1; 0,56 ≤ 1


CMA

SO2+

CMA

PST≤ 1; 0,47 ≤ 1


CMA

SO2+

CMA

NO2≤ 1; 0,47 ≤ 1



79

0,56

0,47 0,47

1

0

0,5

1

.

Actiune sinergica - P2

NO2 si pulberi in

suspensie

SO2 si pulberi in

suspensie

NO2 si SO2

limita conf. STAS 12574


măsurate la limita amplasamentului, în data de 23.02.2010, nu depăşeşte valoarea 1, recomandată în STAS 12574-87.




80

III. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ

În realizarea P.U.Z. prin scoaterea din circuitul agricol a unei suprafeŃe de teren aferentă planului, se va afecta stratul se sol fertil.

Pentru a se diminua acest impact semnificativ asupra solului se va decoperta stratul fertil acolo unde se vor face excavaŃii şi se va folosi pentru reecologizarea suprafetelor din cadrul amplasamentului, dupa încheierea lucrărilor de construcŃii / a îmbunătăŃi calitatea solului într-o altă locaŃie unde stratul de sol fertil este deficitar.

Acest lucru se va realiza prin cuprinderea lui ca o condiŃie în monitorizarea efectelor semnificative ale implementării P.U.Z.

Se consideră că nu sunt zone ce ar putea fi afectate semnificativ de amplasarea ansamblului de locuinŃe/servicii.

Amplasare

Oraşul Popeşti – Leordeni este situat în zona periurbană a municipiului Bucureşti, pe latura sudică a acestuia.

Oraşul Popeşti-Leordeni este situat pe DN 4 Bucuresti-OlteniŃa, chiar la ieşirea din Bucureşti. De centrul capitalei îl despart numai 9 kilometri, acest lucru putand fi considerat avantajul major al orasului.

� Numele satelor aflate in administraŃie: Popeşti-Conduratu (Pavlicheni), Popeşti-Romani, Leordeni.

� SuprafaŃa: 5.580 ha

� Intravilan: 970 ha

� Extravilan: 4.610 ha

� PopulaŃie: 15.114

Proiecte de investiŃii:

- Modernizare străzi;

- Extindere alimentare cu apă şi canalizare.



81

⌂⌂⌂⌂ Popeşti Leordeni, un teritoriu locuit din timpuri străvechi

Satul Leordeni, cunoscut sub numele de Furduieşti este amintit în documente pe la sfarşitul veacului al XVI lea.

Cercetările efectuate pe raza localităŃii Popeşti Leordeni au scos la iveală urme de aşezări umane, de tipul Glina III, datând din epoca bronzului.

Pe movila de la Glina s-au descoperit pentru prima oara, vestigiile unei culturi materiale datând din epoca bronzului cca. 1700 i.H.R şi care din acest motiv a fost desemnată cu numele de "Cultura Glina III". Această civilizaŃie a fost identificată şi în alte părŃi ale Ńării (Dealul Melcilor Braşov, în anumite zone din Oltenia).

Dintre culturile Epocii Bronzului timpuriu, cultura Baden-CoŃofeni, cultura Cernavodă III- Belleraz, cultura Glina, etc., cea mai importantă cultură din Muntenia şi Oltenia este cultura Glina.

Relief

Teritoriul oraşului Popeşti – Leordeni face parte din marea unitatea de relief a Câmpiei Române, subdiviziunea Câmpia Bucureştiului, districtul Câmpul Cotroceni - Berceni.

Câmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Văcăreşti) se desfăşoară între Valea DâmboviŃei, la nord, şi de râul Sabar, la sud. Scade în altitudine de la vest (90 m) spre est (60 m), predominând treptele hipsometrice de 70-80 m şi 80-90 m, iar densitatea fragmentării ajunge până la 0,5-1 km/km2 (*După I. MărculeŃ, GraŃianca Vlăsceanu).

Valea DâmboviŃei este săpată în loess, având malul drept mai abrupt şi înalt (aproximativ 10-15 m), iar cel stâng mai coborât (între 4-5 m în amonte şi 7-8 m în aval). Terasele sunt dezvoltate, predominant, pe partea stângă a râului şi sunt în număr de patru. (“Aspecte privind geomorfologia si hidrografia municipiului Bucuresti”, Bucureşti, 2007).



82

CondiŃii pedologice

Învelişul de soluri

Faeoziom argic, baticalcaric, extrem de profund, lutargilos mediu, dezvoltat pe depozite loessoide carbonatice, mijlociu – fine, arabil compactat

Orizontul Atp (0 – 28 cm) lut argilos mediu, brun cenuşiu foarte închis (10 YR 3/2) umed, brun cenuşiu (10 YR 4/2) uscat, structura modificată prin cultivare, moderast tasat, poros, friabil umed, foarte dur uscat, rădăcini rare, jilav, trecere netă.

Orizontul Am (28 – 47 cm) lut argilos mediu, brun foarte închis –brun cenuşiu foarte închis (10 ZR 2,5/2) în stare umedă, brun cenuşiu închis (10 YR 2/2) moderat dezvoltat în agregate glomerulare mici, lutoargilos, poros. Moderat compact, plastic şi adeziv când este umectat, frecventat de prezenŃa cervotocinelor, lipsit de efervescenŃă cu acumulări feromanganice sub formă de pete ruginiu ocru, trecere treptată.

Orizontul A/B (36 – 58 mm) brun ruginiu închis (10 YR 3/3), lut argilos mediu, moderat dezvoltat în agregate prismatic poliedrice, compact, fin poros, cu acumulări feromanganice prezente sub formă de mici bobovine manganice, compact, plastic şi adeziv când este umectat, trecere clară.

Orizontul Bt1 (70 -100 cm) lut argiloasă medie, brun – închis brun (10 YR 3,5/3) umed, brun (10 ZR 4,5/3) uscat, structură columnoidă – prismatică, mijlociu, moderat dezvoltată, pelicule fine de argilă pe elementele structurale, moderat compact şi tasat, friabil în stare umedă, foarte dur în stare uscată, foarte rare rădăcini, foarte subŃiri, reavăn, trecere treptată dreaptă.

Orizontul Bt2 (110 - 167) lut argiloasă, brun gălbui închis (10 YR 4/4) umed, brun gălbui (10 YR 5/ 4 - 5) uscat, structura columnoid tasat tasat, friabil umed, foarte dur în stare uscată.

Orizontul C sub 167 cm lut argilo-prăfos, frecvente concreŃiuni mici-mijlocii cu colorit alb murdar.

Orizonturi, proprietăŃi şi materiale parentale diagnostice:

• Orizontul Am în crome 2 şi valoare 3 (umed);



83

• Orizontul Bt;

• Lipsa carbonaŃilor până la 167 cm.

Ecologie – textură fină, volum edafic foarte mare, aeraŃie slabă, rezistenŃă la penetrare mare, conŃinut de humus mijlociu, saturaŃie în baze mezobazic.

Faeoziom stagnic – argic, stagnogleizat moderat, baticalcaric,

extrem de profund, lut argilos, dezvoltat pe depozite loessoide carbonatice mijlociu fine, arabil compactat.

Orizontul Ap (0 - 20) brun cenuşiu (10YR 3/2)slabdezvoltat în agregate mici pulverulente, lut argilos mediu, uşor compact cu pulberi de silice lipsit de porozitate capilară, trecere clară.

Orizontuzl Am (20 -36) negricios în stare umedă (10 YR 2/2) moderat dezvoltat în agregate glomerulare mici, lutoargilos, poros. Moderat compact, plastic şi adeziv când este umectat, frecventat de prezenŃa cervotocinelor, lipsit de efervescenŃă cu acumulări feromanganice sub formă de pete ruginiu ocru, trecere treptată.

Orizontul A/B tw (36 – 58 cm) brun ruginiu închis (10 YR 3/3), lut argilos mediu, moderat dezvoltat în agregate prismatic poliedrice, compact, fin poros, cu acumulări feromanganice prezente sub formă de mici bobovine manganice, compact, plastic şi adeziv când este umectat, trecere clară.

Orizontul Btw (58 – 125 cm) ruginiu brun (10 YR 5/3), lut argilos mediu, moderat dezvoltat în agregate poliedrice subangulare, compact, cu pori fini, plastic şi adeziv când este umectat cu acumulări feromanganice sub formă de bobovine mici, trecere treptată.

Orizontul Bt (125 – 180 cm) ruginiu cu nuanŃe gălbui (10 YR 4/4), moderat dezvoltat în agregate poliedrice subangulare, compact, plastic şi adeziv, fin poros, foarte slab afectat de procesul pseudogleizării.


• Orizontul Am în crome 2 şi valoare 3 (umed);

• Orizontul Btw (W3 d2);




84

Ecologie – textură fină, tasat din partea superioară, orizontul Bt compact, dur, aeraŃie slabă, sol cu limitări moderate de ordin fizic şi chimic (elemente nutritive).

Faeoziom vertic – stangic - argic, stagnogleizat puternic,

baticalcaric, extrem de profund, lut argilo mediu/argilolutos, dezvoltat pe depozite loessoide carbonatice mijlociu – fine, arabil compactat (US 3)

Orizontul Am (0 - 38) lut argilos mediu, brun cenuşiu închis (10 YR 3/2), structură mic glomerulară, moderat dezvoltată, friabil umed, moderat coeziv uscat, moderat compact, puternic tasat, rare coprolite, frecvente rădăcini subŃiri şi foarte subŃiri, trecere clară dreaptă.

Orizontul A/Bw (38 – 55 cm) argilolutos, brun cenuşiu (10 YR 3/2)pătat, în stare umedă, structură poliedrică subangulară mică, moderat dezvoltată, ferm în stare umedă, dur uscat, moderat compact, puternic tasat, rare rădăcini foarte subŃiri, trecere clară dreaptă.

Orizontul Bw1 y (55 – 110 cm)argilolutos, brun închis (10 YR 3/3) pătat cu (5 Gy 5/1) şi (5 BG 4/1) în stare umedă, structură poliedrică foarte mare, moderat dezvoltată, ferm umed, dur în stare uscată, puternic compact şi tasat.

Orizontul Bw2 (110 – 185 cm) lutargilos, brun gălbui deschis (10 YR 4/4) pătat cu (5 Gy – 6/1), structură prismatică mare, moderat dezvoltată, ferm umed, dur uscat, frecvente concreŃiuni feromanganice de culoare negricioasă trecere netă.


• Orizontul Am – cu valoare 3 Ńi croma 2;

• Orizontul Bt – cu proprietăŃi stagnice;


Ecologie – sol textură fină (luargiloasă la suprafaŃă, argilo – lutoasă în profunzime) exces periodic intens de apă stagnantă în orizontul Bt, permeabilitate mijlocie – mică. Aprovizionarea cu humus şi fosfor este mijlocie, bună cu potasiu mobil.



85

Factori limitativi ai producŃiei agricole

Perimetrul analizat se caracterizează printr-o oarecare neuniformitate a condiŃiilor fizico-naturale.

Factori cu caracter agro-pedologic care joacă un rol în diminuarea potenŃialului productiv, respectiv a producŃiei agricole:

� limitări datorate caracteristicilor chimice ale solului;

� rezerva de humus;

� limitări datorate unor caracteristici fizice ale solului:

– textură fină în orizontul superficial;

- compactitate; � limitări datorate neuniformităŃii terenului sau acoperirii:

- neuniformitatea terenului;

� limitări datorate unor degradări antropice:

- degradarea antropică – exces temporar de umiditate stagnantă;

� limitări datorate climei:

- deficit temporar de umiditate. Concluzii

CondiŃiile fizico-naturale ale perimetrului, deşi se referă la o suprafaŃă mică, sunt totuşi diferenŃiate:

� Climat continental secetos cu veri fierbinŃi şi ierni aspre, regim de umiditate deficitar în perioada toamnă – iarnă;

� Microzona pedoclimatică a preluvisolurilor cu climă călduroasă – secetoasă în regiuni de şes;

� Soluri profunde cu volum edafic foarte mare;

� Insuşiri chimice mici – mijlocii;

� InfluenŃe antropice nefavorabile: - compactare; - rezervă mijlocie de elemente fertizilante; - exces temporar de umiditate stagnantă.



86

Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Giurgiu, conform adresei

nr. 1936 din 21.06.2005, stabileşte că terenul situat în oraş Popesti Leordeni, judeŃul Ilfov, Şos. OlteniŃei (DN 4) tarla 14, parcela 231/1/3 şi 231/1/4, se încadrează în categoria a III- a de calitate, cu o valoare medie de 45 puncte.

Tabel nr. 18 Criterii de încadrare, a terenurile agricole, în clase de calitate

Categoria de calitate Nota de bonitate Apreciere

I 81 -100 Foarte bună

II 61 – 80 Bună

III 41 – 60 Mijlocie

IV 21 – 40 Slabă

V 00 - 7 Foarte slabă

CondiŃii climatice

Clima este de tip temperat continental, punându-şi amprenta asupra tuturor componentelor învelişului geografic. Clima continentală, cu ierni reci şi veri călduroase, se caracterizează prin contraste termice de la zi la noapte şi de la vară la iarnă dintre cele mai mari din Ńară. Caracterul continental al climei este dat de amplitudinile termice mari, de peste 22ºC între anotimpurile extreme şi de un regim al precipitaŃiilor cu o mare variabilitate în cursul anului. FrecvenŃa, durata şi intensitatea fenomenelor meteorologice de iarnă (îngheŃ, brumă, polei, ninsori) sunt destul de mari, în timp ce vara fenomenul caracteristic rămâne evapotranspiraŃia.

ParticularităŃile geomorfologice ale zonei localităŃii Popeşti Leordeni – altitudinea joasă, uniformitatea reliefului şi absenŃa obstacolelor orografice, deschiderea largă spre toate direcŃiile de mişcare a aerului



87

generează caracteristici comune pentru această zonă: variaŃii periodice şi neperiodice ale parametrilor climatici, fondate pe un bilanŃ radiativ şi caloric cu valori ridicate, care determină un grad mare de continentalism. Regim termic

Temperatura medie multianuala a aerului este cuprinsă între 10,5 –

11oC în, cu valori medii lunare cuprinse intre -2,5 oC in ianuarie si 22,5 oC in iulie.

Temperatura maximă absolută, dintr-un număr mare de ani, a fost de 41,1 oC în 20 august 1945 la Snagov. Temperaturi maxime absolute mai mari de 30,0 oC (zile caniculare) apar în intervalul mai-septembrie.

Temperatura minimă absolută înregistrată la Filaret în 25.01.1942 a fost de -30,0 oC.

Numărul zilelor de înghet (temperaturi minime egale sau mai mici de 0 oC) este de 99,7 zile. Cele mai numeroase zile cu inghet apar in ianuarie, decembrie si februarie.

Zile de iarnă (temperaturi minime egale sau mai mici de 0 oC) sunt în medie 31,2 zile cuprinse în intervalul decembrie – februarie inclusiv.

Stratul de zapadă are o distribuŃie discontinuă atât în teritoriu cât şi în timp datorită vînturilor puternice care spulberă zăpada. Poate avea o durata medie de cca. 50 zile.

Adâncimea minimă de îngheŃ (conform STAS 60054/1997) este cuprinsă între 80-90 cm.

Ceata este unul dintre parametrii meteorologici care caracterizeaza clima unei zone date. In zona Popeşti - Leordeni cele mai numeroase zile cu ceata apar in perioada rece a anului: decembrie-februarie.

Din punct de vedere termic teritoriul se încadrează în zona a II-a moderat călduroasă – semiumedă.

Regim pluviometric CantităŃile medii anuale totalizează 587,1 mm (Bucureşti - Filaret).

Regimul precipitaŃiilor prezintă cantităŃi mici iarna şi mari vara.



88

CantităŃile cele mai reduse de precipitaŃii se înregistrează în lunile februarie 33,5 mm, martie 36,7 mm, octombrie 38,1 mm.

Luna cea mai bogată în precipitaŃii este iunie 81,8 mm, urmată de lunile mai 72,9 mm şi iulie 58,6 mm.

În perioada caldă, precipitaŃiile au adesea caracter de aversă.

� Extremele pluviometrice la Statia Bucuresti–Filaret, inregistrate pe intreaga perioadă de funcŃionare sunt redate in Tabelul nr. 17.

Tabelul nr. 19 Extreme pluviometrice la Statia Bucuresti–Filaret

Statia Ziua/Anul Luna Valoarea (l/m2)

Bucuresti -Filaret 20/2005 Septembrie 161.4

Deşi precipitaŃiile sunt bogate cantitativ la începutul verii din luna

iulie apare un deficit de umiditate în sol care se menŃine relativ constant până la începutul lunii octombrie.

După bilanŃul hidroclimatic teritoriul se încadrează în zona subexcedentar, clasa slab deficitar, cuprins în intervalul 50 – 150 mm, cu valoarea absolută 135,0 mm; valoarea indecelui hidroclimatic 82, iar cea a indecelui DE MARTONE 28,4, valoare medie multianuală, valoare care coboară în caracterul slab deficitar în precipitaŃii al teritoriului cercetat.

Regim eolian

Factorii meteorologici care caracterizează atât clima unei zone analizate, cât şi conditiile de dispersie a poluanŃilor din zona respectivă, sunt vântul ca direcŃie şi viteză şi stratificarea aerului.

Cele mai mari valori medii anuale ale vitezei vântului au fost măsurate pe direcŃiile NE (4,5 m/s) şi E (3,8 m/s).

Iarna se înregistrează cele mai mari viteze medii ale văntului, cuprinse între 4,9 m/s şi 6,1 m/s.

Vânturile predominante înregistrate sunt dinspre nord-est şi est.



89

Viteza medie anuală, pentru toate direcŃiile, variază între 1,1 şi 3,0 m/s.

→ Abateri climatice

În ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate) şi cu puŃine precipitaŃii. Aceasta face ca diferenŃele de temperatură iarnă - vară să fie de până la 60 de grade.

Cercetările realizate de specialiştii climatologi din AdministraŃia Natională de Meteorologie, pe sirurile lungi de date, au evidenŃiat o incălzire medie pe Ńara de 0.30C; din punct de vedere pluviometric, s-a evidenŃiat o tendinŃă de scădere a cantităŃilor anuale de precipitaŃii.

� În Fig. nr şi Fig. nr. este prezentată abaterea temperaturii medii lunare şi a cantităŃii lunare de precipitaŃii a lunii august 2009 faŃă de temperatura medie multianuală (1961-1990), pentru România - zona Popeşti Leordeni.

Abaterea temperaturii medii lunare faŃă de temperatura medie multianuală (1961-1990)



90

Abaterea cantităŃii lunare de precipitaŃii a lunii august 2009 faŃă de temperatura medie multianuală (1961-1990)

� Vara din 2007 a fost comparabilă cu cea din 1946, însî cu o persistenŃă mai mare a zilelor caniculare:

- a fost depaşită temperatura maximă absolută pentru luna iulie pe tară: (44.30C, 24 iulie, Calafat);

- a fost depasită temperatura maximă absolută pe staŃii: Iunie (53 staŃii), iulie (94 staŃii), august (17 staŃii);

- numar record de temperaturi maxime zilnice ≥40°C (148 cazuri);

- iulie: numar record de zile consecutive caniculare (temperaturi maxime zilnice ≥35°C): 10 zile la Călăraşi, Buc-Filaret, Drobeta Tr. Severin.



91

→ Fenomenele climatice de risc9

Valurile de căldură şi singularităŃile termice pozitive

SingularităŃile termice au înregistrat valori de peste 41 °C (chiar 44°C) atât în sudul ariei metropolitane cât şi în Municipiul Bucureşti ceea ce indică o vulnerabilitate maximă la acest risc termic.

Ploile torenŃiale

În luna septembrie2005 precipitatiile au prezentat valori cu caracter excepŃional depăşind maximele absolute înregistrate până la acest moment raportate atât la această lună cât şi la nivelul întregului an.

În tabelul nr. sunt redate cantităŃile maxime de precipitaŃii (mm) căzute în 24 ore în luna septembrie 2005, comparativ cu maximele absolute.

Tabel nr. 20 CantităŃile maxime de precipitaŃii (mm) căzute în 24 de ore în zona Popesti Leordeni

Statia meteo

Maxima absoluta pana in

2005

Media maximelor septembrie

Maxime absolute

septembrie

Maxime septembrie

2005

Buc. – Filaret

136,6

7.06.1910

19,9 100,3

11/2003

161,4

20/2005

Pentru regiunile de câmpie, producerea inundaŃiilor este condiŃionată

de o anumită cantitate de apă din precipitaŃii (Milea et. al.,1972):

� în cazul unui sol uscat este necesar să cadă o cantitate de precipitaŃii mai mare sau egală cu 50 l/m2 în 24 ore

� pentru un sol umed sau îmbibat, o cantitate mai mare sau cuprinsă între 15 şi30 l/m2 în 24 de ore

9, C. S. Dragotă, I. Grigorescu, 2007, Fenomene Climatice de risc din semestrul cald al anului in Aria Metropolitana Bucuresti



92

CeaŃa

Aria Metropolitană a Muncipiului Bucureşti se înscrie în treapta de vulnerabilitate mare, cu o durată medie anuală cuprinsă între 36 şi 50 zile.

Tabel nr. 21 Numărul mediu lunar şi anual de zile cu ceaŃă (1961-2000)

Luni Statia

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Buc.-Băneasa

10,9 8,0 3,8 1,3 0,9 0,5 0,2 0,4 1,0 4,3 9,5 11,4 52,2

Depunerile acide ( uscate şi umede)

Rata depunerii uscate a poluanŃilor variază între 0,1 şi 1,0 cm/s.

Tabel nr. 22 Viteza de sedimentare uscată.

Nr. crt.

Poluanti Viteza cm/s

1 SO2 0,1 – 1,0

2 NO2 0,2 – 0,5

3 SulfaŃi 0,1

4 AzotaŃi 1,0

Manifestări eoliene cu viteze mai mari de 15 m/s

Luând în calcul frecvenŃa medie anuală a cazurilor cu viteze ale vântului mai mari de 15 m/s, se constată că în general Aria Metropolitană a Municipiului Bucureşti prezintă o vulnerabilitate mică (16 – 60 cazuri/an), medie (61 – 70 cazuri/an) în sudul acesteia şi în lunca Dunării şi mare (71 – 100 cazuri/an) în centrul şi estul Câmpiei Mostiştei.



93

Riscurile/hazardele climatice din semestrul cald al anului în Aria Metropolitană a Municipiului Bucureşti.

Concluzii

Teritoriul se încadrează în zona a II-a climatică, moderat călduroasă – semiumedă cu valoare foarte ridicată 10,7ºC, suma gradelor de temperatură mai mari de 0ºC este de 4 135ºC în intervalul 20.02. – 15.12 (299 zile), a celor mai mari de 5ºC de 4 038ºC în intervalul 16.03 – 17.11 (247 zile), a celor mai mari de 10ºC de 3 654ºC în intervalul 08.04 – 24.10 (200 zile).

După Koppen se încadrează în provincia climatică D.f.a.x. zona subumedă cu ierni aspre şi veri foarte călduroase.



94

Flora şi fauna VegetaŃia naturală, înlocuită în cea mai mare parte de culturi şi pajişti

secundare stepizate, aparŃine formaŃiunii de păduri de foioase. Fauna este diversă, reprezentată în special prin rozătoare: şoareci,

hârciogi, popândăi.

Hidrologia si hidrogeologia Apele de suprafaŃă

Râul DâmboviŃa străbate municipiul Bucureşti pe o distanŃă de aproximativ 22 de km, parcurgând oraşul de la nord-vest la sud-est.

Râul trece prin următoarele zone ale capitalei: Semănătoarea, Grozăveşti (unde îşi va modifica traseul spre S-E), Cotroceni, Eroilor (îşi schimbă direcŃia spre E), NaŃiunile Unite şi Izvor, PiaŃa Unirii (se îndreaptă apoi spre S), Timpuri Noi, Văcăreşti, Vitan-Bârzeşti (revine la cursul iniŃial spre S-E).

Calitatea apelor de suprafată

Apele de pe teritoriul Municipiului Bucureşti şi ale judeŃului Ilfov au suferit o degradare pe unele sectoare şi unele zone, datorită realizării de canalizări centralizate cu aport mare de debit şi poluanŃi.

Pe scara europenă de calitate a apei, de la unu la cinci, apa din DâmboviŃa se clasează pe trei.

Directiva cadru privind Apa cere ca toate apele Uniunii Europene să atingă un stadiu bun de calitate pană în 2015.

Apele subterane

Apele subterane au o importanŃă deosebită din cauza ponderii mari pe care o au folosinŃele de apă din spaŃiul hidrografic Bucureşti – Ilfov, ce se alimentează din aceste surse (excepŃie făcând doar alimentarea capitalei, cel mai mare consumator de apă din România, din surse de apă de suprafaŃă).



95

Din punct de vedere hidrogeologic, structura geologică zonală prezintă interes pînă la cca. 200 m adâncime, prin cantonarea următoarelor surse de apă subterană:

Acviferul de mică adâncime (freatic de tip Colentina), cantonat în aluviunile grosiere (nisip, pietriş) de la baza depozitelor argilo-loessoide din suprafaŃa terasei de interfluviu zonal de 13-30 adâncime şi cu un potenŃial de interes captabil redus, din cauza vulnerabilităŃii sursei la influenŃa poluantă a intravilanelor şi activităŃii agricole;

Acviferul de medie adancime (complexul nisipurilor de Mostiştea şi complexul marnos), cantonat în depozitele Pleisocenului mediu, cu structură predominant nisipoasă, interceptibilă pe intervalul 20-60 m adâncime, cu grosimi ale stratelor poros permeabile de 2-15 m, şi un potenŃial de debitare 1-4 l/s/foraj;

Acviferul de mare adâncime (complexul stratelor de FrăŃeşti), alcătuit din cele trei orizonturi distincte A,B şi C, cu structură predominat grosieră (nisip, pietriş), dezvoltare uniformă şi continuă a unor strate cu grosimi cuprinse între 10 şi 30 cm, având un potenŃial de debitare de 3 – 8 l/sec/foraj.

Alimentarea lor se face atât prin infiltrarea precipitaŃiilor atmosferice prin zonele de aflorare ale orizonturilor permebile, cât şi prin drenarea stratelor acvifere freatice şi de medie adâncime şi de contact direct.

Pentru Câmpia Română (în care se încadrează şi bazinul hidrografic (b.h.) Argeş, b.h. Mostiştea, b.h. IalomiŃa) resursele totale de exploatare se estimează la ca. 120 m3/s, iar pentru Lunca Dunării la 30 m3/s. Cele mai frecvente sunt debitele exploatabile cu valori mai mari, cuprinse între 7 - 8 l / s / foraj.

Pe raza oraşului Popeşti – Leordeni, acviferul se întâlneşete la adâncimi de cca. 12,70 – 16,00 m în zona de terasă înaltă şi la cca. 2,40 – 3,90 m în zona de terasă joasă a râului DâmboviŃa.

DirecŃia de curgere a apelor subterane freatice este aproximativ perpendiculară pe râul DâmboviŃa, care drenează aceste ape.

Calitatea apelor freatice este necorespunzătoare pentru potabilitate, în special datorită conŃinutului de substanŃe organice peste limitele admise.



96

IV. Orice problemă de mediu existentă, care este relevantă pentru plan sau program, inclusiv, în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanŃă specială pentru mediu, cum ar fi ariile de protecŃie specială avifaunistică sau ariile speciale de conservare

În cadrul amplasamentului sau în vecinătatea acestuia, nu există nici o zonă cuprinsă în ReŃeaua Natura 2000.

Amplasarea complexului rezidenŃial va avea un impact pozitiv datorită utilizării eficiente a unei suprafeŃe mari de teren extravilan care are o productivitate slabă.

V. Obiectivele de protecŃie a mediului, stabilite la nivel naŃional, comunitar sau internaŃional, care sunt relevante pentru P.U.Z.

În Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃului Ilfov au fost propuse măsuri şi acŃiuni pentru prevenirea, eliminarea, limitarea poluării precum şi pentru îmbunătaŃirea calităŃii aerului în localităŃile judeŃului, inclusiv în localitatea Popeşti Leordeni:

Aer

• modernizarea şi adoptarea unor tehnologii nepoluante, la agenŃii economici susceptibili de emisii de noxe atmosferice peste limita CMA;

• reducerea emisiilor de poluanŃi (în special pulberi în suspensie care conŃin şi plumb) ca urmare a traficului rutier, sub valoarea CMA, prin utilarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante;

Apa

• completări şi modernizări în scopul obŃinerii unor randamente de funcŃionare superioare la staŃiile de epurare, ale agenŃilor economici: “Protan”, Glina.

PU

Z -

LO

TIZ

AR

E S

ER

VIC

II P

UB

LIC

E (

P +

2E

) +

B

IRO

UR

I P

AR

TIA

L (

P +

10E

+11

R)

+ L

OC

UIN

TE

CO

LE

CT

IVE

CO

ND

OM

INIU

M (

P +

10E

+ 1

1R),

AN

EX

E Ş

I U

TIL

ITĂ

łI,

ora

ş P

opeş

ti –

Leo

rden

i, ju

deŃu

l Ilf

ov.

EC

O S

IMP

LE

X N

OV

A

-

201

0-

97

VI.

Pot

enŃi

alel

e ef

ecte

sem

nifi

cati

ve a

supr

a m

ediu

lui

Tab

el n

r. 2

3 M

atri

cea

de

eval

uare

a im

pact

ului

Pre

vede

ri P

UZ

A

er

Apa

So

l

Pop

ulat

ia

si

sana

tate

a um

ana

Pei

saj

Eva

luar

ea im

pact

ului

M

asur

i de

redu

cere

a

impa

ctul

ui

Zon

ific

are

func

tion

ala

- 0

-

++

-/

+

- im

pact

neg

ativ

ne

sem

nifi

cati

v as

upra

ca

lita

tii a

erul

ui, a

niv

elur

ilor

de

zgo

mot

si v

ibra

tii,

ca

urm

are

a ap

arit

iei u

nor

noi

surs

e de

pol

uare

; se

apre

ciaz

a ca

niv

elur

ile

de

polu

are

a ae

rulu

i si

nive

luri

le d

e zg

omot

si

vibr

atii

se

vor

situ

a su

b va

lori

le li

mit

a im

puse

de

legi

slat

ia in

vig

oare

-im

pact

neu

tru

asup

ra

cali

tati

i ape

lor

subt

eran

e si

de

sup

rafa

ta c

a ur

mar

e a

cole

ctar

ii s

i eva

cuar

ii

cont

rola

te a

ape

lor

uzat

e si

a

apel

or p

luvi

ale.

Mas

uri d

e di

min

uare

a

impa

ctul

ui p

reva

zute

de

PU

Z

Gra

d de

ocu

pare

a te

renu

lui c

u co

nstr

ucti

i, pa

rcaj

e, s

traz

i li

mit

at la

65%

.

Am

enaj

area

de

spat

ii v

erzi

si a

un

or p

erde

le v

erzi

de

prot

ecti

e la

infr

astr

uctu

ra s

i pe

latu

rile

de

est s

i sud

a a

mpl

asam

entu

lui,

spre

zon

a in

dust

rial

a.

Mas

uri p

ropu

se p

entr

u di

min

uare

a im

pact

ului

la

impl

emen

tare

a pr

eved

erilo

r P

UZ

.

PU

Z -

LO

TIZ

AR

E S

ER

VIC

II P

UB

LIC

E (

P +

2E

) +

B

IRO

UR

I P

AR

TIA

L (

P +

10E

+11

R)

+ L

OC

UIN

TE

CO

LE

CT

IVE

CO

ND

OM

INIU

M (

P +

10E

+ 1

1R),

AN

EX

E Ş

I U

TIL

ITĂ

łI,

ora

ş P

opeş

ti –

Leo

rden

i, ju

deŃu

l Ilf

ov.

EC

O S

IMP

LE

X N

OV

A

-

201

0-

98

Pre

vede

ri P

UZ

A

er

Apa

So

l

Pop

ulat

ia

si

sana

tate

a um

ana

Pei

saj

Eva

luar

ea im

pact

ului

M

asur

i de

redu

cere

a

impa

ctul

ui

-im

pact

neg

ativ

asu

pra

solu

lui p

rin

schi

mba

rea

folo

sint

ei te

renu

lui;

im

pact

ul e

ste

aten

uat p

rin

amen

ajar

ea d

e sp

atii

ver

zi

pe c

ca.3

4% d

in s

upra

fata

te

renu

lui;

-im

pact

poz

itiv

sem

nifi

cati

v as

upra

pop

ulat

iei s

i san

atat

ii

uman

e; s

e pr

opun

e un

an

sam

blu

resi

dent

ial l

a st

anda

rde

ridi

cate

din

pun

ct

de v

eder

e al

con

diti

ilor

de

trai

si a

l med

iulu

i am

bian

t.

-im

pact

poz

itiv

asu

pra

peis

ajul

ui u

rban

al o

rasu

lui

Pop

esti

Leo

rden

i, ca

t si i

n lu

ngul

une

i art

ere

impo

rtan

te d

e ci

rcul

atie

–

Spl

aiul

Dam

bovi

tei;

impa

ct

nega

tiv

asup

ra p

eisa

julu

i ac

tual

din

cad

rul

peri

met

rulu

i, pr

in a

mpl

asar

e

Luc

rari

le d

e co

nstr

ucti

i se

vor

real

iza

cu r

espe

ctar

ea tu

turo

r m

asur

ilor

spe

cifi

ce d

e di

min

uare

a im

pact

ului

asu

pra

med

iulu

i si v

or in

cepe

num

ai

dupa

obt

iner

ea a

cord

uril

or d

e m

ediu

. M

asur

i pro

puse

pen

tru

dim

inua

rea

impa

ctul

ui la

im

plem

enta

rea

prev

eder

ilor

PU

Z

Luc

rari

le d

e co

nstr

ucti

i se

vor

real

iza

cu r

espe

ctar

ea tu

turo

r m

asur

ilor

spe

cifi

ce d

e di

min

uare

a im

pact

ului

asu

pra

med

iulu

i.

Mas

uri o

pera

tion

ale

pent

ru

lim

itar

ea n

ivel

uril

or d

e zg

omot

si

vib

rati

i gen

erat

e de

sur

sele

m

obil

e: r

estr

icti

i de

circ

ulat

ie,

lim

itar

ea v

itez

ei.

PU

Z -

LO

TIZ

AR

E S

ER

VIC

II P

UB

LIC

E (

P +

2E

) +

B

IRO

UR

I P

AR

TIA

L (

P +

10E

+11

R)

+ L

OC

UIN

TE

CO

LE

CT

IVE

CO

ND

OM

INIU

M (

P +

10E

+ 1

1R),

AN

EX

E Ş

I U

TIL

ITĂ

łI,

ora

ş P

opeş

ti –

Leo

rden

i, ju

deŃu

l Ilf

ov.

EC

O S

IMP

LE

X N

OV

A

-

201

0-

99

Pre

vede

ri P

UZ

A

er

Apa

So

l

Pop

ulat

ia

si

sana

tate

a um

ana

Pei

saj

Eva

luar

ea im

pact

ului

M

asur

i de

redu

cere

a

impa

ctul

ui

cons

truc

tii p

e un

tere

n ag

rico

l cu

plan

te d

e cu

ltur

a.

Art

ere

de

circ

ulat

ie s

i spa

tii

de p

arca

re

- 0

- +

+

- -i

mpa

ct n

egat

iv

nese

mni

fica

tiv

asup

ra

cali

ttai

i aer

ului

, a n

ivel

uril

or

de z

gom

ot s

i vib

rati

i, ca

ur

mar

e a

apar

itie

i uno

r no

i su

rse

de p

olua

re; s

e ap

reci

aza

ca n

ivel

uril

e de

po

luar

e a

aeru

lui s

i ni

velu

rile

de

zgom

ot s

i vi

brat

ii s

e vo

r si

tua

sub

valo

rile

lim

ita

impu

se d

e le

gisl

atia

in v

igoa

re

-im

pact

neu

tru

asup

ra

cali

tati

i ape

lor

subt

eran

e si

de

sup

rafa

ta c

a ur

mar

e a

cole

ctar

ii s

i eva

cuar

ii

cont

rola

te a

ape

lor

pluv

iale

.

-im

pact

neg

ativ

asu

pra

Mas

uri d

e di

min

uare

a

impa

ctul

ui p

reva

zute

de

PU

Z

Pre

vede

rea

de p

erde

le d

e pr

otec

tie

pent

ru in

fras

truc

tura

.

Col

ecta

rea

apel

or p

luvi

ale

de

pe a

rter

ele

de c

ircu

lati

e,

parc

aje.

Mas

uri t

ehni

ce s

i con

stru

ctiv

e pe

ntru

dim

inua

rea

nive

luri

lor

de z

gom

ot la

rec

epto

ri (

pere

tii

inte

rior

i vor

fi p

reva

zuti

cu

izol

atii

fon

ice,

iar

usil

e si

fe

rest

rele

vor

fi c

u ge

am

term

opan

).

PU

Z -

LO

TIZ

AR

E S

ER

VIC

II P

UB

LIC

E (

P +

2E

) +

B

IRO

UR

I P

AR

TIA

L (

P +

10E

+11

R)

+ L

OC

UIN

TE

CO

LE

CT

IVE

CO

ND

OM

INIU

M (

P +

10E

+ 1

1R),

AN

EX

E Ş

I U

TIL

ITĂ

łI,

ora

ş P

opeş

ti –

Leo

rden

i, ju

deŃu

l Ilf

ov.

EC

O S

IMP

LE

X N

OV

A

-

201

0-

10

0

Pre

vede

ri P

UZ

A

er

Apa

So

l

Pop

ulat

ia

si

sana

tate

a um

ana

Pei

saj

Eva

luar

ea im

pact

ului

M

asur

i de

redu

cere

a

impa

ctul

ui

solu

lui p

rin

schi

mba

rea

folo

sint

ei te

renu

lui,

cu

efec

te n

egat

ive

asup

ra

stru

ctur

ii s

olul

ui.

-im

pact

poz

itiv

sem

nifi

cati

v as

upra

pop

ulat

iei s

i san

atat

ii

uman

e pr

in c

reea

rea

unui

an

sam

blu

resi

dent

ial c

u st

razi

de

circ

ulat

ie, s

pati

u pi

eton

al, t

rotu

are,

spa

tiu

pent

ru b

icic

list

i.

PU

Z -

LO

TIZ

AR

E S

ER

VIC

II P

UB

LIC

E (

P +

2E

) +

B

IRO

UR

I P

AR

TIA

L (

P +

10E

+11

R)

+ L

OC

UIN

TE

CO

LE

CT

IVE

CO

ND

OM

INIU

M (

P +

10E

+ 1

1R),

AN

EX

E Ş

I U

TIL

ITĂ

łI,

ora

ş P

opeş

ti –

Leo

rden

i, ju

deŃu

l Ilf

ov.

EC

O S

IMP

LE

X N

OV

A

-

201

0-

10

1

Pre

vede

ri P

UZ

A

er

Apa

So

l

Pop

ulat

ia

si

sana

tate

a um

ana

Pei

saj

Eva

luar

ea im

pact

ului

M

asur

i de

redu

cere

a

impa

ctul

ui

Ech

ipar

e ed

ilita

ra

0 0

0 +

+

0 -i

mpa

ct p

ozit

iv s

emni

fica

tiv

asup

ra p

opul

atie

i si s

anat

atii

um

ane

prin

asi

gura

rea

cant

itat

iva

si c

alit

ativ

a a

alim

enta

rii c

u ap

a po

tabi

la s

i a

celo

rlal

te f

acil

itat

i ne

cesa

re u

nor

cond

itii

ci

vili

zate

de

locu

ire.

-im

pact

neu

tru

asup

ra

cali

tati

i ape

lor

subt

eran

e si

de

sup

rafa

ta s

i asu

pra

solu

lui,

ca u

rmar

e a

cole

ctar

ii s

i eva

cuar

ii

cont

rola

te a

ape

lor

uzat

e si

a

apel

or p

luvi

ale.

-im

pact

neu

tru

asup

ra

cali

tati

i aer

ului

, niv

elul

ui d

e zg

omot

, pei

saju

lui,

Mas

uri d

e di

min

uare

a

impa

ctul

ui p

reva

zute

de

PU

Z

Pre

luar

ea a

pelo

r uz

ate

men

ajer

e si

a a

pelo

r pl

uvia

le p

rint

r-o

rete

a de

can

aliz

are

si e

vacu

are

in r

etea

ua o

rase

neas

ca.

Pre

vede

rea

de in

stal

atii

de

evac

uare

mec

anic

a a

aeru

lui

impu

rifi

cat d

in s

pati

ile

de

parc

are

subt

eran

e.

Mas

uri p

entr

u di

min

uare

a im

pact

ului

la im

plem

enta

rea

prev

eder

ilor

PU

Z

PU

Z -

LO

TIZ

AR

E S

ER

VIC

II P

UB

LIC

E (

P +

2E

) +

B

IRO

UR

I P

AR

TIA

L (

P +

10E

+11

R)

+ L

OC

UIN

TE

CO

LE

CT

IVE

CO

ND

OM

INIU

M (

P +

10E

+ 1

1R),

AN

EX

E Ş

I U

TIL

ITĂ

łI,

ora

ş P

opeş

ti –

Leo

rden

i, ju

deŃu

l Ilf

ov.

EC

O S

IMP

LE

X N

OV

A

-

201

0-

10

2

Pre

vede

ri P

UZ

A

er

Apa

So

l

Pop

ulat

ia

si

sana

tate

a um

ana

Pei

saj

Eva

luar

ea im

pact

ului

M

asur

i de

redu

cere

a

impa

ctul

ui

Con

stru

ctii

- 0

-

++

-/

+

-im

pact

neg

ativ

ne

sem

nifi

cati

v as

upra

ca

lita

tii a

erul

ui, a

niv

elur

ilor

de

zgo

mot

si v

ibra

tii,

ca

urm

are

a ap

arit

iei u

nor

noi

surs

e de

pol

uare

; se

apre

ciaz

a ca

niv

elur

ile

de

polu

are

a ae

rulu

i si

nive

luri

le d

e zg

omot

si

vibr

atii

se

vor

situ

a su

b va

lori

le li

mit

a im

puse

de

legi

slat

ia in

vig

oare

;

-im

pact

neu

tru

asup

ra

cali

tati

i ape

lor

subt

eran

e si

de

sup

rafa

ta c

a ur

mar

e a

cole

ctar

ii s

i eva

cuar

ii

cont

rola

te a

ape

lor

pluv

iale

;

-im

pact

neg

ativ

asu

pra

solu

lui c

a ur

mar

e a

exec

utie

i ex

cava

tiil

or d

e so

l/su

bsol

pe

ntru

am

plas

area

co

nstr

ucti

ilor

;

-im

pact

poz

itiv

sem

nifi

cati

v

Rea

liza

rea

de s

pati

i ver

zi c

e vo

r as

igur

a un

mic

rocl

imat

co

resp

unza

tor

si a

men

ajar

i ce

vor

ofer

i o im

agin

e at

ract

iva.

Gra

d de

ocu

pare

a te

renu

lui c

u co

nstr

ucti

i, pa

rcaj

e, s

traz

i, li

mit

at la

65%

.

Ech

ipam

ente

soc

iale

co

resp

unzo

toar

e ca

ntit

ativ

si

cali

tati

v pe

ntru

pro

tect

ia

sana

tati

i um

ane.

Mas

uri p

entr

u di

min

uare

a im

pact

ului

la im

plem

enta

rea

prev

eder

ilor

PU

Z

Pla

ntar

ea s

pati

ilor

libe

re d

in

cadr

ul a

mpl

asam

entu

lui;

de

pozi

tare

a so

lulu

i exc

avat

si

refo

losi

rea

aces

tuia

la

amen

ajar

ea s

pati

ilor

ver

zi.

PU

Z -

LO

TIZ

AR

E S

ER

VIC

II P

UB

LIC

E (

P +

2E

) +

B

IRO

UR

I P

AR

TIA

L (

P +

10E

+11

R)

+ L

OC

UIN

TE

CO

LE

CT

IVE

CO

ND

OM

INIU

M (

P +

10E

+ 1

1R),

AN

EX

E Ş

I U

TIL

ITĂ

łI,

ora

ş P

opeş

ti –

Leo

rden

i, ju

deŃu

l Ilf

ov.

EC

O S

IMP

LE

X N

OV

A

-

201

0-

10

3

Pre

vede

ri P

UZ

A

er

Apa

So

l

Pop

ulat

ia

si

sana

tate

a um

ana

Pei

saj

Eva

luar

ea im

pact

ului

M

asur

i de

redu

cere

a

impa

ctul

ui

asup

ra p

opul

atie

i si s

anat

atii

um

ane

prin

cre

eare

a un

ui

ansa

mbl

u re

side

ntia

l cu

stra

zi d

e ci

rcul

atie

, spa

tiu

piet

onal

, tro

tuar

e, s

pati

u pe

ntru

bic

icli

sti.

- im

pact

neg

ativ

asu

pra

peis

ajul

ui a

ctua

l din

cad

rul

peri

met

rulu

i, pr

in a

mpl

asar

e co

nstr

ucti

i pe

un te

ren

agri

col c

u pl

ante

de

cult

ura;

im

pact

poz

itiv

asu

pra

peis

ajul

ui u

rban

al o

rasu

lui

Pop

esti

Leo

rden

i, ca

t si i

n lu

ngul

une

i art

ere

impo

rtan

te d

e ci

rcul

atie

–

Spl

aiul

Dam

bovi

tei,

prin

cr

eare

a un

ui a

nsam

blu

rezi

denŃ

ial m

oder

n.

PU

Z -

LO

TIZ

AR

E S

ER

VIC

II P

UB

LIC

E (

P +

2E

) +

B

IRO

UR

I P

AR

TIA

L (

P +

10E

+11

R)

+ L

OC

UIN

TE

CO

LE

CT

IVE

CO

ND

OM

INIU

M (

P +

10E

+ 1

1R),

AN

EX

E Ş

I U

TIL

ITĂ

łI,

ora

ş P

opeş

ti –

Leo

rden

i, ju

deŃu

l Ilf

ov.

EC

O S

IMP

LE

X N

OV

A

-

201

0-

10

4

Pre

vede

ri P

UZ

A

er

Apa

So

l

Pop

ulat

ia

si

sana

tate

a um

ana

Pei

saj

Eva

luar

ea im

pact

ului

M

asur

i de

redu

cere

a

impa

ctul

ui

Pro

tect

ia

med

iulu

i si

a

sana

tati

i po

pula

tiei

-sis

tem

de

cole

ctar

e a

apel

or

uzat

e m

enaj

ere

si

a ap

elor

plu

vial

e de

pe

arte

rele

de

circ

ulat

ie,

parc

aje

si

evac

uare

a ac

esto

ra in

re

teau

a de

ca

nali

zare

or

asen

easc

a;

-asi

gura

rea

alim

enta

rii

cu

apa

pota

bila

di

n re

teau

a or

asen

easc

a,

-rea

liza

rea

++

0

++

+

+

++

-i

mpa

ct p

ozit

iv s

emni

fica

tiv

as

upra

cal

itat

ii a

erul

ui, c

a ur

mar

e a

exec

utie

i pe

rdel

elor

ver

zi d

e pr

otec

tie

si p

reve

deri

i de

inst

alat

ii d

e cl

imat

izar

e pe

ntru

locu

inte

si

bir

ouri

;

-im

pact

neu

tru

asup

ra

cali

tati

i ape

lor

subt

eran

e si

de

sup

rafa

ta c

a ur

mar

e a

cole

ctar

ii s

i eva

cuar

ii

cont

rola

te a

ape

lor

pluv

iale

;

-im

pact

poz

itiv

asu

pra

solu

lui,

prin

pla

ntar

ea

spat

iilo

r li

bere

si r

efol

osir

ea

solu

lui e

xcav

at la

am

enaj

area

spa

tiil

or v

erzi

;

-im

pact

poz

itiv

sem

nifi

cati

v as

upra

pop

ulat

iei s

i san

atat

ii

uman

e pr

in a

sigu

rare

a ca

ntit

ativ

a si

cal

itat

aiva

a

alim

enta

rii c

u ap

a, p

recu

m

si a

cel

orla

te f

acil

itat

i

Mas

uri d

e di

min

uare

a

impa

ctul

ui p

reva

zute

de

PU

Z

Pro

pune

rile

PU

Z p

rivi

nd

prot

ecti

a m

ediu

lui r

epre

zint

a m

asur

i de

dim

inua

re a

im

pact

ului

: sp

atii

ver

zi a

men

ajat

e, p

erde

le

verz

i de

prot

ecti

e, s

iste

m d

e co

lect

are

a ap

elor

uza

te

men

ajer

e si

plu

vial

e.

Mas

uri p

ropu

se p

entr

u di

min

uare

a im

pact

ului

la

impl

emen

tare

a pr

eved

erilo

r P

UZ

L

ucra

rile

de

cons

truc

tii s

e vo

r re

aliz

a cu

res

pect

area

tutu

ror

mas

uril

or s

peci

fice

de

dim

inua

re a

impa

ctul

ui a

supr

a fa

ctor

ilor

de

med

iu.

PU

Z -

LO

TIZ

AR

E S

ER

VIC

II P

UB

LIC

E (

P +

2E

) +

B

IRO

UR

I P

AR

TIA

L (

P +

10E

+11

R)

+ L

OC

UIN

TE

CO

LE

CT

IVE

CO

ND

OM

INIU

M (

P +

10E

+ 1

1R),

AN

EX

E Ş

I U

TIL

ITĂ

łI,

ora

ş P

opeş

ti –

Leo

rden

i, ju

deŃu

l Ilf

ov.

EC

O S

IMP

LE

X N

OV

A

-

201

0-

10

5

Pre

vede

ri P

UZ

A

er

Apa

So

l

Pop

ulat

ia

si

sana

tate

a um

ana

Pei

saj

Eva

luar

ea im

pact

ului

M

asur

i de

redu

cere

a

impa

ctul

ui

perd

elel

or d

e pr

otec

tie

la

infr

astr

uctu

ra s

i sp

re p

rinc

ipal

ii

polu

ator

i din

zo

na o

rasu

lui

Pop

esti

-L

eord

eni:

S.C

. P

RO

TA

N, S

.C.

EC

OR

EC

; -a

men

ajar

e sp

atii

ve

rzi p

e cc

a.34

%

din

supr

afat

a am

plas

amen

tulu

i, di

n ca

re 1

5%

sunt

rep

reze

ntat

e de

per

dele

le d

e pr

otec

tie

spre

zo

na in

dust

rial

a;

proc

ent r

idic

at d

e sp

atii

ver

zi p

e ca

p de

locu

itor

pe

rman

ent,

pest

e 30

%.

nece

sare

uno

r co

ndit

ii

civi

liza

te d

e lo

cuir

e, p

rin

plan

tare

a m

asiv

a cu

ve

geta

tie

inal

ta a

su

praf

etel

or d

esti

nate

pe

rdel

elor

de

prot

ecti

e;

Rea

liza

rea

lucr

aril

or d

e am

enaj

are

a sp

atii

lor

verz

i cu

mat

eria

l for

esti

er a

dapt

at

clim

ei, c

u va

loar

e es

teti

ca s

i ec

olog

ica;

PU

Z -

LO

TIZ

AR

E S

ER

VIC

II P

UB

LIC

E (

P +

2E

) +

B

IRO

UR

I P

AR

TIA

L (

P +

10E

+11

R)

+ L

OC

UIN

TE

CO

LE

CT

IVE

CO

ND

OM

INIU

M (

P +

10E

+ 1

1R),

AN

EX

E Ş

I U

TIL

ITĂ

łI,

ora

ş P

opeş

ti –

Leo

rden

i, ju

deŃu

l Ilf

ov.

EC

O S

IMP

LE

X N

OV

A

-

201

0-

10

6

În g

rafi

cul

urm

ător

est

e re

prez

enta

tă m

ăsur

a ef

ecte

lor

impl

emen

tări

i P

UZ

asu

pra

fact

orilo

r de

med

iu

rele

vanŃ

i pen

tru

zona

ana

liza

tă:

Fac

tor/

aspe

ct

de m

ediu

Efe

cte

cum

ulat

e al

e pr

eved

erilo

r pl

anul

ui

Fac

tor/

aspe

ct d

e m

ediu

cu

care

in

tera

ctio

neaz

ă In

tera

ctiu

ni

pote

ntia

le

Aer

ul

For

mel

e de

im

pact

pr

inci

pale

su

nt

asoc

iate

re

aliz

ării

an

sam

blul

ui

rezi

denŃ

ial

şi

a in

fras

tuct

urii

af

eren

te,

care

vor

det

erm

ina

apar

itia

uno

r su

rse

noi

de p

olua

nti

ce v

or a

duce

un

apor

t la

ni

velu

rile

act

uale

ale

con

cent

rati

ilor

de

polu

anti

în

aeru

l am

bien

tal,

dar

care

nu

vor

depa

si l

imit

ele

impu

se d

e le

gisl

atia

in

vig

oare

.

Impl

emen

tare

a P

UZ

va

de

term

ina

un

impa

ct

apre

ciat

ca

fi

ind

ne

gativ

ne

sem

nifi

cativ

.

Pop

ulat

ia

si

sana

tate

a um

ana,

Z

gom

otul

C

a ur

mar

e a

cons

trui

rii

noul

ui

ansa

mpl

u re

zide

ntia

l vo

r cr

este

co

ncen

trat

iile

de

po

luan

ti

in

aer

si

nive

luri

le

actu

ale

de

zgom

ot,

dar

prin

pr

eved

eril

e cu

pri

vire

la

sp

atii

le

verz

i/pe

rdel

ele

de

prot

ecti

e,

aces

tea

se

vor

situ

a su

b va

lori

le

lim

ita

impu

se

de

legi

slat

ia in

vig

oare

.

PU

Z -

LO

TIZ

AR

E S

ER

VIC

II P

UB

LIC

E (

P +

2E

) +

B

IRO

UR

I P

AR

TIA

L (

P +

10E

+11

R)

+ L

OC

UIN

TE

CO

LE

CT

IVE

CO

ND

OM

INIU

M (

P +

10E

+ 1

1R),

AN

EX

E Ş

I U

TIL

ITĂ

łI,

ora

ş P

opeş

ti –

Leo

rden

i, ju

deŃu

l Ilf

ov.

EC

O S

IMP

LE

X N

OV

A

-

201

0-

10

7

Apa

F

orm

ele

de

impa

ct

prin

cipa

le

sunt

as

ocia

te a

sigu

rari

i al

imen

tari

i cu

apa

si

a ca

nali

zari

i in

ca

drul

an

sam

blul

ui

rezi

dent

ial.

Impl

emen

tare

a P

UZ

va

de

term

ina

un

impa

ct a

prec

iat c

a fi

ind

neu

tru.

Pop

ulat

ia

si

sana

tate

a um

ana,

S

olul

S

e vo

r re

aliz

a re

tele

in

teri

oare

de

al

imen

tare

cu

ap

a si

de

can

aliz

are

a ap

elor

uz

ate

men

ajer

e si

ra

cord

area

ace

stor

a la

re

tele

le o

rase

nest

i.

Ace

ste

prev

eder

i vo

r av

ea

efec

te

bene

fice

as

upra

co

ndit

iilor

de

vi

ata

si

sana

tatii

po

pula

tiei

, as

upra

ca

lita

tii s

olul

ui.

Sol

ul

For

mel

e de

im

pact

pr

inci

pale

su

nt

asoc

iate

:

Sch

imba

rii

folo

sint

ei t

eren

ului

, ca

re a

av

ut

dest

inat

ie

agri

colă

; pr

in

PU

G

init

iat

de P

rim

aria

Pop

esti

- L

eord

eni

se

dore

ste

extin

dere

intr

avil

an.

Impl

emen

tare

a P

UZ

va

de

term

ina

un

impa

ct

apre

ciat

ca

fi

ind

nega

tiv.

Impa

ctul

asu

pra

solu

lui

este

ine

vita

bil

pent

ru a

cest

tip

de in

vest

itie

.

Flo

ra s

i fau

na. P

eisa

jul.

In

prez

ent

in

cadr

ul

tere

nulu

i si i

n ar

eale

le

lim

itro

fe

vege

tatia

in

taln

ita

este

ce

a de

cu

ltura

. Im

pact

ul

gene

rat

de

mod

ific

area

ut

iliz

ării

te

renu

lui

poat

e fi

as

upra

fa

unei

m

ici

(mod

ific

area

ha

bita

telo

r) s

i as

upra

PU

Z -

LO

TIZ

AR

E S

ER

VIC

II P

UB

LIC

E (

P +

2E

) +

B

IRO

UR

I P

AR

TIA

L (

P +

10E

+11

R)

+ L

OC

UIN

TE

CO

LE

CT

IVE

CO

ND

OM

INIU

M (

P +

10E

+ 1

1R),

AN

EX

E Ş

I U

TIL

ITĂ

łI,

ora

ş P

opeş

ti –

Leo

rden

i, ju

deŃu

l Ilf

ov.

EC

O S

IMP

LE

X N

OV

A

-

201

0-

10

8

peis

ajul

ui.

Pre

vede

rile

re

feri

toar

e la

re

aliz

area

sp

atii

lor

verz

i pe

o

supr

afat

a

de

cca.

34

%

din

supr

afat

a te

renu

lui

va

dim

inua

, ef

ecte

le

asup

ra

faun

ei

(sla

b re

prez

enta

ta)

si

peis

ajul

ui.

Pop

ulat

ia

si

sana

tate

a um

ana

For

mel

e de

im

pact

pr

inci

pale

su

nt

asoc

iate

com

pens

arii

act

ualu

lui

defi

cit

al o

rasu

lui

Pope

sti

Leo

rden

i si

chi

ar a

l m

unic

ipiu

lui

Buc

ureş

ti

priv

ind

locu

inŃe

le

şi

cali

tate

a co

ndiŃ

iilo

r de

lo

cuir

e.

Impl

emen

tare

a P

UZ

va

de

term

ina

un

impa

ct p

oziti

v se

mni

fica

tiv..

Sol

ul, A

erul

, Zgo

mot

ul, P

eisa

jul

Pri

n cr

eare

a an

sam

blul

ui

rezi

dent

ial

se

vor

imbu

nata

ti

cond

itii

le

de t

rai

al l

ocui

tori

lor

oras

ului

P

opes

ti-

Leo

rden

i, cr

esca

nd

astf

el c

alit

atea

vie

tii.

Mod

ific

aril

e in

ut

iliz

area

te

renu

lui

din

cadr

ul

ampl

asam

entu

lui

vor

avea

ef

ecte

as

upra

PU

Z -

LO

TIZ

AR

E S

ER

VIC

II P

UB

LIC

E (

P +

2E

) +

B

IRO

UR

I P

AR

TIA

L (

P +

10E

+11

R)

+ L

OC

UIN

TE

CO

LE

CT

IVE

CO

ND

OM

INIU

M (

P +

10E

+ 1

1R),

AN

EX

E Ş

I U

TIL

ITĂ

łI,

ora

ş P

opeş

ti –

Leo

rden

i, ju

deŃu

l Ilf

ov.

EC

O S

IMP

LE

X N

OV

A

-

201

0-

10

9

solu

lui;

ap

arit

ia

spat

iilo

r pl

anta

te

vor

avea

ef

ecte

po

ziti

ve

pent

ru

popu

lati

e si

as

upra

ca

lita

tii

aeru

lui.

Va

fi c

reat

Pei

saju

l F

orm

ele

de

impa

ct

prin

cipa

le

sunt

as

ocia

te:

-pre

vede

relo

r re

feri

toar

e la

sp

atii

le

plan

tate

si

la

re

glem

enta

rile

de

co

nstr

uire

;

- sc

him

bari

i fo

losi

ntei

ter

enul

ui,

care

a

avut

des

tina

tie

agri

colă

.

Ast

fel i

mpa

ctul

pre

zint

a do

ua a

spec

te:

Impa

ct

pozi

tiv

sem

nifi

cativ

as

upra

pe

isaj

ului

ca

ur

mar

e a

plan

tari

i si

am

enaj

arii

de

spat

ii ve

rzi

şi r

eali

zari

i un

ui a

nsam

blu

rezi

denŃ

ial

mod

ern,

cu

impa

ct v

izua

l atr

acti

v.

Pop

ulat

ia

si

sana

tate

a um

ana,

S

olul

O

feri

rea

unui

pe

isaj

ur

bani

stic

ca

re

va

crea

un

sur

plus

de

conf

ort

, va

de

term

ina

cres

tere

a at

ract

ivit

atii

în

ce

ea

ce

priv

este

locu

irea

.

Pla

ntar

ea

spat

iilo

r li

bere

va

in

flui

enta

po

ziti

v so

lul.

PU

Z -

LO

TIZ

AR

E S

ER

VIC

II P

UB

LIC

E (

P +

2E

) +

B

IRO

UR

I P

AR

TIA

L (

P +

10E

+11

R)

+ L

OC

UIN

TE

CO

LE

CT

IVE

CO

ND

OM

INIU

M (

P +

10E

+ 1

1R),

AN

EX

E Ş

I U

TIL

ITĂ

łI,

ora

ş P

opeş

ti –

Leo

rden

i, ju

deŃu

l Ilf

ov.

EC

O S

IMP

LE

X N

OV

A

-

201

0-

11

0

Zgo

mot

ul

For

mel

e de

im

pact

pr

inci

pale

su

nt

asoc

iate

:

-Rea

liza

rii

ansa

mbl

ului

rez

iden

tial

si

a in

fras

truc

turi

i af

eren

te,

care

vo

r de

term

ina

apar

itia

un

or

noi

surs

e de

zg

omot

si

cres

tere

a ni

velu

rilo

r ac

tual

e al

e zg

omot

ului

.

-vec

inat

atii

in

pa

rtea

no

rdic

a a

ampl

asam

netu

lui

cu o

art

era

impo

rtan

ta

de c

ircu

lati

e-Sp

laiu

l Dam

bovi

tei.

A

ctiv

itat

ea d

in c

adru

l ob

iect

ivul

ui v

a av

ea

drep

t rez

ulta

t cr

este

rea

nive

luri

lor

actu

ale

de z

gom

ot s

i vi

brat

ii, d

ar c

are,

pri

n m

asur

ile

prev

azut

e,

nu v

or d

epas

i ni

velu

rile

lim

ita

impu

se d

e le

gisl

atia

in

vig

oare

şi n

u vo

r co

nsti

tui o

sur

sa d

e di

scon

fort

fiz

ic s

au

psih

ic p

entr

u po

pula

tia

din

zona

P

UZ

.



111

În vederea stabilirii impactului asupra sănătăŃii umane, ca urmare a vecinătăŃii PUZ-ului cu agenti economici potenŃial poluatori, a fost Întocmit un Studiu de sănătate, avizar favorabil prin Referatul nr. 2020/22.04.2010 .

Se menŃionează că datorită distanŃei reduse de 500 – 600m de la limita ansamblului studiat pană la limita perimetrului S.C. PROTAN se pot percepe diferite mirosuri, în anumite perioade ale anului, cat si în anumite situaŃii climaterice de către locuitorii viitorului ansamblului de locuinŃe, cu specificaŃia ca, chiar în absenta unui pericol real pentru starea de sănătate vor exista un procent de aproximativ 5% din expuşi, care vor aprecia ca disconfortantă existenŃa unei surse considerate în mod tradiŃional ca generatoare de potenŃiale riscuri, chiar în absenŃa totală, obiectivă a acestora.

În acelaşi sens este menŃionată şi S.C. ECOREC, dar facem menŃiunea că distanŃa de la limita perimetrului societăŃii până la limita ansamblului, de 500-600m, trecută în Referatul nr. 2020/22.04.2010 nu este cea reală.

În Varianta 2 propusă pentru realizare PUZ, se respectă distanŃa minimă de 1000m - zona de disconfort şi riscuri sanitare prevăzută în Ordinul Ministerului SănătăŃii nr. 536-23.06.1997, faŃă de S.C. ECOREC S.A. – avand ca obiect de acivitate “depozitarea de deşeuri,care primesc mai mult de 10 tone/zi sau avand o capacitate totală mai mare de 25.000 tone deşeuri, cu excepŃia depozitelor de deşeuri inerte” ce se desfăşoară pe teritoriul oraşului Popeşti Leordeni (Tarlaua 7, Parcelele A154, A 172, Balta; N 182, N 192, Hb 185 şi P193).

Varianta 2 prevede retragerea alinierii construcŃiilor atât faŃă de limita de proprietate din partea sudică a amplasamentului, cat şi faŃă de cea estică, marindu-se astfel distanŃele de la limita amplasamnetului până la S.C. PROTAN si S.C. ECOREC faŃă de distanŃele prevăzute in Alternativa 1.



112

VII. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăŃii, în context transfrontieră

Obiectivul propus, prin natura activităŃii, zona de amplasare aleasă nu

prezintă risc de poluare transfrontieră.

VIII. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului

În cele ce urmează sunt prezentate propuneri privind măsuri pentru diminuarea impactului la implementarea prevederilor PUZ :

Biodiversitatea

În zonă, vegetaŃia primară a fost puternic modificată. Pe suprafaŃa de teren supusă studiului, în prezent nu se practică o agricultură performantă.

În Legea nr. 5/200 privind aprobarea PATN – SecŃiunea a III-a – Zone protejate stipulează un număr redus de valori de patrimoniu natural care necesită protecŃie în judeŃul Ilfov respectiv Pădurea Snagov (10 ha) şi Lacul Snagov (100 ha).

SuprafaŃa analizată nu se găseşte într-o arie protejată sau parc natural. Încadrul şi în vecinătatea amplasamentului sunt ecosisteme agricole fără valoare protectivă. Factorul de mediu „apă”

Epurarea apelor uzate menajere şi evacuarea lor se va face în cooperare cu toŃi beneficiarii PUZ-urilor din zonă, sub coordonarea Primăriei oraşului Popeşti Leordeni.

Pentru toate lucrările de investiŃii ce au legătură cu apele (sursele de alimentare cu apă, reŃele de distribuŃie a apei, reŃele de canalizare, staŃii de



113

epurare) se va solicita în mod obligatoriu aviz de gospodărire a apelor pe baza unor documentaŃii tehnice întocmite conform normativelor în vigoare. Factorul de mediu „aer”

Directiva CEE 84/360 din 28/06/1984, [2], defineste poluarea atmosferică ca introducerea în atmosferă de către om, direct sau indirect, de substanŃe sau energie având actiune nocivă, de natura să pună în pericol sănătatea omului, să strice resursele biologice, ecosistemele, să deterioreze bunurile materiale, valorile de agrement şi alte utilităŃi legitime ale mediului înconjurator.

Emisii de la centralele termice

Centralele termice vor fi moderne echipate cu cazane ecologice, cu arzătoare atmosferice funcŃionand cu gaze naturale, cu ardere automatizată, cu randament ridicat determindu-se astfel reducerea semnificativă a emisiilor de noxe în atmosferă (coeficient al excesului de aer de 1,15 adică o ardere practic completă, cu CO < 0,1%). Aportul emisiei de poluanŃi din arderea gazului metan în centrala termică, cu reglare automată a arderii este minor, fără a avea un impact semnificativ asupra factorului de mediu „aer”.

Traficul auto

Nivelurile de poluare ale aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp şi spaŃiu. Impactul cel mai mare apare în imediata apropiere a arterelor de circulaŃie. Nu sunt prezente clădiri înalte sub formă compactă în imediata apropiere a drumurilor care să împiedice dispersia poluanŃilor (gaze de eşapament). Astfel poluarea aerului scade rapid la depărtare de arterele de trafic.Traficul auto în zona de amplasare a obiectivului nu va avea un impact semnificativ asupra locuitorilor din viitorul amplasament.

Este prevazută prin proiect o perdea de protecŃie atât spre zona de trafic, cât şi spre principalii poluatori din zonă. Tot în acest sens, în cadrul sedinŃelor Grupului de lucru, s-a propus reducerea nivelului maxim de înălŃime.



114

Factorul de mediu “sol“

Poluarea existentă

Prin poluarea solului se înŃelege orice acŃiune care produce dereglări în funcŃionarea normală a solului ca factor de mediu. Aceasta se exprimă prin afectarea capacităŃii bioreproductive. ActivităŃile de producŃie din agricultură supun terenurile presiuni unor factori poluanŃi, cum ar fi: îngrăşămintele chimice etc. Multe suprafeŃe agricole sunt degradate datorită factorilor naturali: eroziune, poluare prin exces de apă, exces sau carenŃe de elemente nutritive etc.

Tabel nr. 24 Modul de utilizare a terenurilor în zona amplasamentului

Nr. crt. Modul de utilizare a terenului SuprafaŃa

Categoria de folosinta

conform Ord. 756/97

1 Teren agricol 82 600.00 “Sensibile”

Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Giurgiu, conform adresei nr. 1936 din 21.06.2005, stabileşte că terenul situat în oraş Popesti Leordeni, judeŃul Ilfov, Şos. OlteniŃei (DN 4) tarla 14, parcela 231/1/3 şi 231/1/4, se încadrează în categoria a III- a de calitate, cu o valoare medie de 45 puncte.

Tabel nr. 25 Criterii de încadrare, a terenurile agricole, în clase de calitate

Categoria de calitate Nota de bonitate Apreciere

I 81 -100 Foarte bună

II 61 – 80 Bună

III 41 – 60 Mijlocie

IV 21 – 40 Slabă

V 00 - 7 Foarte slabă



115

Nu se cunoaşte o poluare anterioară semnificativă a solului, în zona amplasamentului.

Prin excavaŃiile executate pentru fundaŃiile clădirilor sau pentru pozarea în subteran a instalaŃiilor edilitare se va interveni în structura naturală a solului, în calitatea acestuia. Acest impact este inevitabil avându-se în vedere specificul activităŃii de construcŃie.

� Modificarea proceselor pedogenetice, prin întreruperea ciclurilor de viaŃă ale vegetaŃiei, microfaunei şi mezofaunei;

� Modificarea proprietăŃilor fizico – mecanice ale solului: textura, starea de afânare (tasare), coeziunea, frecarea internă;

� Modificarea proprietăŃilor hidrofizice, de aerare şi termice.

Toate excavaŃiile vor fi executate cât mai aproape de dimensiunile şi forma exactă a obiectelor, fiind astfel afectat un volum minim de sol/subsol.

Impactul asupra solului şi subsolului va fi semnificativ diminuat prin măsurile adoptate pentru reconstrucŃia ecologică a terenului.

Măsuri de protecŃie a solului

� Activitatea de excavare va fi supravegeată atent, astfel încat sa se asigure protecŃie pentru sol şi subsol.

� Solul/pământul excavat se va depozita în loc special amenajat şi se va folosi la refacerea terenului după încheierea lucrărilor de construcŃie. Se interzice depozitarea de pamânt excavat sau materiale de construcŃii în afara amplasamentului obiectivului şi în locuri neautorizate.

� Amenajarea depozitului de sol vegetal pentru depozitarea temporară a acestuia, în vederea utilizării acestuia pentru amenajarea spaŃiilor verzi. Conservarea solului constă într-o serie de amenajări, cum este circumscrierea cu şanŃuri de gardă pentru colectarea apelor pluviale şi dirijarea acestora în afara amplasamentului depozitului, astfel încat să se păstreze nivelul de poluare admis pentru categoria de folosinŃă “sensibille” (conform Ord. 756/97);



116

� În timpul perioadei de şantier activitatile utilajelor vor fi urmarite în aşa fel încât să se evite scurgerile de produse petroliere care ar afecta proprietăŃile solului, iar în cazul producerii unor astfel de incidente se vor utiliza substanŃe neutralizante pentru reducerea efectelor negative.

� Vor fi luate măsuri de reducere a nivelului încarcarii atmosferice cu pulberi în suspensie sedimentabile. Se vor lua măsuri pentru evitarea disipării de pamânt şi materiale de construcŃii pe drumurile de acces.

Având în vedere funcŃiunile propuse, în perioada de exploatare nu vor exista forme majore de impact asupra solului. Exploatarea amplasamentului poate avea impact asupra solului doar în cazuri accidentale prin poluarea cu ape uzate.

Căile rutiere şi parcările vor fi impermeabilizate şi prevăzute cu borduri pentru împiedicarea răspândirii eventualelor scurgeri poluante.

→ Managementul deşeurilor generate pe amplasament

� Deşeurile produse în timpul execuŃiei lucrărilor

� Pământ excavat pentru executarea fundaŃiilor şi realizarea drumurilor de acces sau a platformelor. Stratul de sol fertil va fi decopertat şi depozitat corespunzător pentru a putea fi folosit ulterior la amenajarea zonelor verzi.

� Deşeurile nevalorificabile şi nepericuloase rezultate din construcŃie vor fi stocate pe amplasament în condiŃii de siguranŃă pentru mediu şi sănătatea umană şi vor fi eliminate prin depozitare finală de către firme specializate.

� Deşeurile valorificabile rezultate din construcŃie vor fi stocate pe amplasament în locuri special amenajate şi vor fi predate la unităŃi specializate în valorificarea acestora.

� Deşeuri generate în timpul funcŃionării complexului rezidenŃial

� Deşeuri menajere – vor fi colectate în recipienŃi speciali şi eliminate periodic prin serviciul de salubritate al localităŃii, cu care titularul va avea contract.



117

Depozitarea deşeurilor generate se va face în mod controlat, pe categorii de deşeuri, cu respectarea normelor şi legislaŃiei naŃionale referitoare la gestionarea deşeurilor. Peisajul

După închiderea lucrărilor de construcŃie a complexului rezidenŃial, s-au prevăzut măsuri de ecologizare.

VegetaŃia va fi aleasă astfel încât sa fie adaptată la condiŃtiile specifice de climă, îmbinată într-un ansamblu dinamic – alternarea şi contrastul dintre culori, nuanŃe şi forme, succesiunea schimbărilor cromatice ca urmare a derulării anotimpurilor, fară a utiliza specii scumpe sau foarte pretenŃioase.

Lucrările de amenajare vor respecta reglementările Legii nr. 24/2007 care specifică la art. 13 că execuŃia se va realiza cu material forestier şi floricol, adaptat climei, provenit din pepiniere şi alte plantaŃii de arbusti decorativi care, prin proprietăŃile lor biologice şi morfologice, au o valoare estetică şi ecologică şi nu afectează sănătatea populaŃiei şi biosistemele existente deja în zonă.

Peisajul zonei se va schimba în sens pozitiv, prin apariŃia unui nou ansamblu de locuinŃe în zona, pe locul unui teren agricol cu o slabă productivitate.

Prin construire PUZ se va întregi imaginea urbană percepută de observatorii din zona traficului rutier (Splaiul DamboviŃei).

Mediul social si economic

Pentru zonele protejate cu caracter rezidenŃial, activitatea din cadrul

obiectivului nu va constitui sursă de disconfort fizic sau psihic.

Având în vedere funcţiunile propuse – servicii publice, birouri,

locuinţe, nu vor exista surse generatoare de zgomote ridicate şi vibraţii pe

amplasament.

ConstrucŃiile vor fi prevăzute perimetral cu izolaŃii corespunzătoare, iar pereŃii interiori vor fi prevăzuŃi cu izolaŃii fonice.



118

Susele de zgomot din zona studiată şi din imprejurimi sunt reprezentate, în principal de traficul auto. Cea mai apropiată sursă generatoare de zgomot se află la cca. 500 m distanŃă de amplasament.

Activitatea propusă va avea impact asupra caracteristicilor demografice/populaŃiei locale.


Proiectul propus va avea impact pozitiv asupra condiŃiilor de viata din zonă, deoarece va duce la creşterea conditiilor de trai al locuitorilor. Se propune un complex rezidenŃial cu echipamente sociale corespunzătoare cantitativ şi calitativ, cu locuri de parcare în condiŃii adecvate, cu spaŃii verzi ce vor asigura un microclimat corespunzător şi amenajari organizate conferind o imagine atractivă.

Riscurile naturale privind asigurarea constructiilor pentru un răspuns cât mai bun în cazul seismelor vor fi avute în vedere prin:

- prevederi cuprinse în Regulamentul Local de Urbanism;

- respectarea proiectarii cladirilor pentru urmatoarele caracteristici conform STAS 11100/1-93 (coeficientul seismic Ks = 0,20, perioada de colŃ Tc = 1,6 sec, gradul seismic asimilat = VIII).

Măsuri

� Verificarea proiectului la cerinŃele:

- rezistenŃă şi stabilitate;

- siguranta in exploatare;

- igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecŃia mediului;

- izolaŃie termică, hidrofugă şi economie de energie.

� Compensările de teren se vor realiza prin sistematizare verticală. Se vor avea în vedere:



119

� Respectarea prevederilor PUG Oraş Popeşti - Leordeni, privind funcŃiunile permise pe amplasamentul obiectivului analizat;

� Lucrările de construcŃie a obiectivelor vor începe numai după avizarea de către AgenŃia de ProtecŃia Mediului.

� Respectarea indicativelor P.O.T. şi C.U.T. avizate.

IX. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese

NEIMPLEMENTARE PUZ VARIANTA 0

→ Impact neutru

� În cazul neimplementării prezentului PUZ, în zonă va rămâne un teren agricol slab productiv (a se vedea « CondiŃii pedologice »).



� Pierderea imaginii urbane din lungul DamboviŃei realizată pană în prezent – investiŃii deja realizate/ PUZ–uri - complexe rezidenŃiale aprobate;


IMPLEMENTARE PUZ

Realizarea P.U.Z va avea un impact social şi economic pozitiv datorită amplasării unor construcŃii noi, cu un grad sporit de confort.



120

Prin implementare PUZ se pot rezolva probleme de mediu care pot fi soluŃionate prin mijloace urbanistice. În prezent, din zona de trafic, ce asigură un mare număr de observatori, este percepută o imagine haotică cu deficit de aspect urban: areale cu funcŃie rezidenŃială, terenuri agricole slab productive, enclave industriale.

ALTERNATIVA 1


� Nerespectarea distanŃei minime de 1000m - zona de disconfort şi riscuri sanitare prevăzută în Ordinul Ministerului SănătăŃii nr. 536-23.06.1997, faŃă de S.C. ECOREC S.A. – avand ca obiect de acivitate “depozitarea de deşeuri,care primesc mai mult de 10 tone/zi sau avand o capacitate totală mai mare de 25.000 tone deşeuri, cu excepŃia depozitelor de deşeuri inerte” ce se desfăşoară pe teritoriul oraşului Popeşti Leordeni (Tarlaua 7, Parcelele A154, A 172, Balta; N 182, N 192, Hb 185 şi P193).

Pentru Varianta 1, a fost prevazută prin proiect o perdea de protecŃie

atât spre zona de trafic cât şi spre principalii poluatori din zonă.

În cadrul şedinŃelor Grupului de lucru a fost analizată Alternativa 1 şi s-au propus următoarele:

� Perdea de protecŃie pe o lăŃime mai mare faŃă de propunerea din Varianta 1;

� Retragerea alinierii construcŃiilor faŃă de aliniamentul din partea sudică a amplasamentului, pentru a se respecta distanŃa de 1000m - zona de disconfort şi riscuri sanitare prevăzută în Ordinul Ministerului SănătăŃii nr. 536-23.06.1997, faŃă de S.C. ECOREC S.A.;

� Reducerea nivelului maxim de înălŃime.



121

Au fost elaborate şi analizate două alternative: Alternativa 2 şi Alternativa 3.

Aspecte privind zonificarea teritorială, indicii de control pentru aceste două variante propuse ulterior, sunt prezentate în prima parte a documentaŃiei. Prevederile Alternativei 2, în raport cu Alternativa 1

În partea estică şi sudică a amplasamentului, se schimbă funcŃiunea zonei din ““Zonă LocuinŃe Colective Condominium” în “Zonă Servicii + LocuinŃe” în “Zonă Servicii + LocuinŃe”, iar în partea nord-estică a amplasamentului din “Zonă Servicii + Birouri” în “Zonă LocuinŃe Colective Condominium”;

Se reduce nivelul maxim de înălŃime de la P+13E+14R la P+10E+11R;

Retragerea alinierii construcŃiilor faŃă de limita de est şi sud a amplasamentului şi alocarea suprafeŃei libere perdelelor verzi de protecŃie, crescând astfel cu 4,28% şi procentul de ocupare cu spaŃii verzi al terenului; se măreşte astfel distanŃa faŃă de S.C. PROTAN S.A. şi S.C. ECOREC S.A.;

Se păstrează zona de protecŃie pentru LEA. Prevederile Alternativei 3 în comparaŃie cu prevederile Alternativei 1

Prin micşorarea suprafeŃelor destinate zonei “LocuinŃe Colective Condominium” şi micşorarea regimului de înălŃime, scade numărul de locuinŃe colective;

Retragerea alinierii construcŃiilor faŃă de limita de sud a amplasamentului;

Nivelul maxim de înălŃime se reduce de la P+13E+14R la p+10E+11R;

Creşte suprafaŃa destinată parcajelor de suprafaŃă;

SpaŃiile verzi se reduc, dar în procent nesemnificativ (0,19%).



122

Conform informaŃiilor din Planşa Încadrare în teritoriu – Alternativa 2, Alternativa 3 anexată prezentei documentaŃii, se respectă distanŃa minimă de 1000m - zona de disconfort şi riscuri sanitare prevăzută în Ordinul Ministerului SănătăŃii nr. 536-23.06.1997, faŃă de S.C. ECOREC S.A. – având ca obiect de acivitate “depozitarea de deşeuri,care primesc mai mult de 10 tone/zi sau avand o capacitate totală mai mare de 25.000 tone deşeuri, cu excepŃia depozitelor de deşeuri inerte” ce se desfăşoară pe teritoriul oraşului Popeşti Leordeni (Tarlaua 7, Parcelele A154, A 172, Balta; N 182, N 192, Hb 185 şi P193).

EVALUAREA ALTERNATIVELOR

Evaluarea a fost efectuată în raport cu impactul potenŃial generat de către principalii agenŃi economici potenŃial poluatori din zonă.

Estimarea nivelurilor de imisii, prin simularea dispersiei poluanŃilor în atmosferă în zona oraşului Popeşti -Leordeni pentru diferiti poluanŃi generaŃi de S.C. PROTAN, S.C. ECOREC, S.C. LAFARGE este prezentată in capitolul “Starea actuală a mediului” .

Îinand cont de amplasarea terenului în apropierea unei importante artere de circulaŃie, S.C ECO SIMPLEX NOVA a efectuat, în luna februarie 2010, măsurători privind nivelul imisiilor poluanŃilor SO2, NO 2, pulberi în suspensie, poluanŃi ce în anumite condiŃii meteo, pot avea acŃiune sinergică, cu efecte asupra sănătaŃii umane. Rezultatele măsurătorilor sunt prezentate în capitolul ”Starea actuală a mediului.”

Evaluarea celor trei alternative prezentate în această documentaŃie a indicat Varianta 2, ca fiind viabilă din punct de vedere al protecŃiei mediului.

Aplicarea Variantei 2, cu un procent mai mare de spaŃii verzi, contribuie eficient la ameliorarea mediului ambiant, la reducerea poluării în zona amplasamentului PUZ-ului în discuŃie.

În cazul Variantei 2, lăŃimea zonei de protecŃie spre principalii potenŃiali poluatori, reprezentată de zonă verde, permite plantarea masivă de arbori şi arbuşti.



123

Tabel nr. 28 SituaŃia spaŃiilor verzi pentru variantele propuse

Variante propuse SuprafaŃa (mp)

Valoare procent (%)

Varianta 1 24557,8 29,72

Varianta 2 27935,11 33,81

Varianta 3 24397,64 29,53

Se cunoaşte din literatura de specialitate, că o fâşie verde plantată cu arbori şi arbuşti, cu lăŃimea de 50-100 m poate răcori ambianŃa, în zilele de vară cu până la 3,5°C. Datorită umbririi şi prin procesul de evapotranspiraŃie a masei verde, temperatura în zilele de vară este mai scăzută faŃă de temperatura construcŃiilor, a ariilor betonate şi asfaltate.

Nu este de neglijat nici impactul estetic; privit atât de la nivelul solului cât şi de la înălŃime, frunzişul arborilor, în funcŃie de speciile alese, poate oferi o paletă largă de culori.

De asemenea, în perioada rece a anului, fâşiile plantate cu arbori au un rol de protecŃie a clădirilor şi incintelor, masa lemnoasă reducând vânturile puternice.

La toate acestea şi nu în ultimul rând, se adaugă efectul de reŃinere fizică şi fixare biochimică a poluanŃilor.

VegetaŃia forestieră contribuie şi la atenuarea poluării fonice, îndeplinind rolul de ecran acustic, datorită suprafeŃei desfăşurate a frunzelor, care absorb vibraŃii sonore. Perdelele forestiere reduc zgomotul cu până la 50%.

VARIANTA 2 are în vedere

▬ prin modul de amplasare a construcŃiilor se respectă zona de protecŃie pentru LEA, în prezent desfiinŃată, dar care ulterior poate fi dată în exploatare;

▬ lăŃimea perdelei de protecŃie - reprezentată de zonă verde spre principalii potenŃiali poluatori ai zonei, este mai mare faŃă de Varianta 3;



124

▬ SpaŃiul verde pentru Varianta 2 este cu cca. 3,5% mai mare faŃă de Varianta 3;

▬ Reamplasarea imobilelor şi schimbarea funcŃiunii zonei din partea central- estică şi sudică a amplasamentului din funcŃiunea Zonă LocuinŃe Colective Condominium în Zonă Servicii + LocuinŃe;

▬ Prin Retragerea alinierii construcŃiilor faŃă de limita de proprietate din partea estică şi sudică a amplasamentului, se măreşte distanŃa către S.C. PROTAN şi S.C. ECOREC.

VARIANTA 2 – varianta aleasă pentru implementare PUZ


♦ Zonă Servicii Publice (P+2E) + Birouri (P+10E+11R) - Zonă reglementată cu căi de acces carosabile, platforme, parcări


♦ Zonă Servicii Publice (P+2E) + LocuinŃe (P+10E+11R) – B1, B2, B3, B4, B5. - Zonă reglementată cu căi de acces carosabile, platforme, parcări


♦ Zonă LocuinŃe Condominium (P+10E+11R) – A1, A2, A3, A4, A5. - Zonă reglementată cu căi de acces carosabile, platforme, parcări

în interiorul incintelor.





125



Tabel nr. 30 BilanŃ teritorial spaŃii verzi – Varianta 2

SPAłII VERZI AMENAJATE SuprafaŃa (mp)

Valoare procent (%)

TOTAL AMPLASAMENT 27 935,11 33,81

SPAłII VERZI din ZONELE FUNCłIONALE

� Zona Servicii Publice + Birouri

� Zona Servicii Publice + LocuinŃe

� Zona LocuinŃe Colective Condominium

2 292,25

13 612,91

12 029,94

Raportare la suprafaŃa zonei

35

45

45

PERDELE DE PROTECłIE / SPAłII VERZI DINTRE LOCUINłE

Perdele de protecŃie la infrastructură 1 073,63

Raportare la suprafaŃa

amplasamentului

1,29

Raportare la suprafaŃa totală a

spaŃiilor verzi

3,84

Perdele de protecŃie amplasate spre zonele industriale 12 741,41 15,42 45,6

SpaŃii verzi dintre locuinŃe 14 120,07 17,09 50,54



� Procent de ocupare a terenului – P.O.T. propus: < 40% (P+2E); � < 25% (P+10E+11R)-parŃial; � Coeficient de utilizare a terenului – C.U.T. propus < 3.0;



126

� Grad de ocupare a terenului – Go < 65%; � SpaŃiu verde = 35%. � Perdea verde de protecŃie – la Est: 15 m lăŃime de la limita proprietăŃii.

Zona Servicii Publice + LocuinŃe

� Procent de ocupare a terenului – P.O.T. propus: < 25% (P+10E+11R); � Coeficient de utilizare a terenului – C.U.T. propus <3.5; � Grad de ocupare a terenului – Go = 65%; � Parcaj subteran (2 nivele): B1-B5 - S = 26.658,54 mp; � SpaŃiu verde = 45%. � Perdea verde de protecŃie – la Est şi Sud: 30 m de la limita de proprietate.



� Coeficient de utilizare a terenului – C.U.T. propus < 3.5; � Grad de ocupare a terenului – Go = 55%; � Parcaj subteran (2 nivele): A1 – A5 - S = 34 763.25 mp; � SpaŃiu verde: 45%. H max.atic < 35m;

Se va planta un arbore minim la 100mp de incintă.



127

X. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului sau programului.

Populatia si sănătatea umană

Modul de respectare a prevederilor planului cu privire la confortul locuinŃelor (în special al celor colective).

Tipuri şi număr unităŃi de servicii dezvoltate în cadrul ansamblului.

Modul de realizare a transportului în comun.

Echipamente edilitare realizate.

Modul de asigurare a utilităŃilor în raport cu cerinŃele locuitorilor.

Apa

Modul de asigurare a alimentării cu apă potabilă alocuinŃelor şi a clădirilor publice (surse, reŃele, număr locuinŃe/clădiri racordate la reŃea, debite asigurate în raport cu cerinŃele) .

Volum apă incendiu asigurat în raport cu necesităŃile.

Modul de asigurare a colectării apelor uzate (reŃele, receptor, locuinŃe/clădiri racordate la reŃea, capacitate reŃele în raport cu necesarul).

Solul

Prevederi ale programului de management al deşeurilor municipale, inclusiv al celor periculoase de origine casnică.

Elemente ale infrastructurii pentru colectarea.

selectivăa deşeurilor realizate în cadrul ansamblului. Aerul

InstalaŃii pentru evacuarea poluanŃilor care să asigure dispersia optimă a acestora în atmosferă (instalaŃii de evacuare mecanică, înălŃimi coşuri).



128

ConcentraŃii de poluanŃi în aerul ambiental în raport cu valorile limite pentru protecŃia populaŃiei.

Zgomotul

Măsuri constructive privind diminuarea la receptor a nivelurilor de zgomot.

Modul de asigurare a distanŃelor corespunzătoare ale locuinŃelor fată de sursele de zgomot şi vibraŃii din exteriorul amplasamentului.

Măsuri tehnice şi constructive privind amplasarea corespunzătoare faŃă de locuinŃe a echipamentelor edilitare care includ utilaje generatoare de zgomot şi vibraŃii.

Măsuri operaŃionale pentru limitarea nivelurilor de zgomot şi vibraŃii generate de activităŃile/sursele din cadrul ansamblului (reguli de circulaŃie, programe de

întreŃinere preventivă a utilajelor din componenŃa echipamentelor edilitare: pompe, ventilatoare, etc.).

Niveluri de zgomot în raport cu valorile limită. Peisaj

Modul de respectare a prevederilor PUZ cu privire la distribuirea spaŃiilor plantate şi a celor construite din interiorul amplasamentului

În concluzie, apreciem că implementarea PUZ pentru oraşul Popeşti

- Leordeni va avea un efect pozitiv asupra mediului social, va duce la dezvoltarea durabilă a localităŃii pe termen mediu şi lung.



129

XI. Rezumat fără caracter tehnic

INFORMAłII GENERALE

IniŃiator Consiliul Local al Oraşului Popeşti – Leordeni, jud. Popeşti –Leordeni. Beneficiari

S.C IDEAL PROFIL S.R.L. – cu sediul în judeŃul Prahova, comuna Târguşoru Vechi, sat Stânceşti, complexul Stânceşti.

S.C. LOCAL S.R.L. – cu sediul în judeŃul Prahova, comuna Targuşoru Vechi, sat Stânceşti, complexul Stânceşti.

S.C. FALCON S.R.L. – cu sediul Giurgiu, şos. Bucureşti, nr. Km 5.

Lucrarea reprezintă Raport de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal – LOTIZARE SERVICII PUBLICE ( P + 2E) + BIROURI PARTIAL (P + 10E+11R) + LOCUINTE COLECTIVE CONDOMINIUM (P + 10E + 11R), ANEXE ŞI UTILITĂłI, oraş Popeşti – Leordeni, judeŃul Ilfov.

Principiile pentru promovarea acestui proiect vizează dezvoltarea echilibrată a zonei metropolitane prin stoparea urbanizării necontrolate, echilibrarea nevoii de dezvoltare economică şi socială cu cea de imbunătăŃire a calităŃii mediului natural printr-o dezvoltare durabilă.

P.U.Z are ca obiective principale:

♦ Introducerea în intravilan a suprafeŃei solicitate;



130

♦ Schimbarea folosinŃei terenului pentru construirea obiectivului de investiŃii propus;

♦ Dimensionarea construcŃiilor şi amenajărilor propuse corespunzător temei de proiectare şi suprafeŃei terenului;

♦ Integrarea şi armonizarea noilor construcŃii în cadrul natural existent;

♦ Rezolvarea circulaŃiei carosabile şi pietonale;

♦ Măsuri şi acŃiuni pentru conservarea mediului;

♦ Asigurarea cu reŃele tehnico-edilitare necesare bunei funcŃionări a obiectivului;

Zona cuprinsă în P.U.Z. va cuprinde proprietăŃile particulare ale S.C.

LOCAL S.R.L., S.C. FALCON S.R.L. şi S.C. IDEAL PROFIL S.R.L., cât şi trama stradală nou creată în scopul stabilirii relaŃiilor de vecinătate şi de amplasare a obiectivelor utilitare/edilitare care vor constitui părŃi comune (investiŃii colaterale: drumuri de acces, reŃele de alimentare cu energie electrică, alimentare cu apă, reŃele de canalizare, gaze naturale, telefonie etc.).

DESCRIEREA ZONEI STUDIATE

Zona studiată se află în partea nord-estică a oraşului Popeşti - Leordeni, jud. Ilfov, aparŃinând din punct de vedere administrativ de Popeşti - Leordeni.

Terenul este situat în extravilanul oraşului Popeşti – Leordeni, judeŃul Ilfov, pe tarlaua 3/1, parcela 70/4, 70/5, 70/6.1.6.

Terenul este limitat de:

• De 30/2, l, la nord;

• De 70/1/3, la sud;

• proprietatea Gulimănescu , la vest;

• proprietatea Ion Cazacu Elena, la nord -vest.



131

FolosinŃa actuală a terenului este arabil. VecinătăŃile dinspre sud, vest şi est au folosinŃă agricolă.

Pe parcursul elaborării prezentului Raport de mediu, au fost analizate trei alternative Evaluarea celor trei alternative prezentate în această documentaŃie a indicat Varianta 2, ca fiind viabilă din punct de vedere al protecŃiei mediului.

Aplicarea Variantei 2, cu un procent mai mare de spaŃii verzi, contribuie eficient la ameliorarea mediului ambiant, la reducerea poluării în zona amplasamentului PUZ-ului în discuŃie.

PROBLEME DE MEDIU

Pentru întocmirea Raportului de Mediu s-au utilizat metodele indicate de prevederile legislaŃiei în vigoare şi literatura de specialitate.

Principalele aspecte ale problemelor de mediu sunt:

• prezenŃa în zonă a unor agenŃi economici potenŃial poluatori;

• lipsa echipării tehnico edilitare a extinderii, acesta fiind în prezent teren agricol.

În cazul prezentului plan urbanistic zonal, problema principală de mediu este legată de prezenŃa pe raza oraşului popeşti Leordeni a unor agenŃi economici potenŃiali poluatori: S:C. PROTAN , S.C. ECOREC, S.C. LAFARGE, StaŃia de epurare pentru municipiul Bucureşti.

Conform datelor analizate privind emisiile de poluanŃi de la principalii agenti poluatori din zonă, nu se înregistrează depăşiri ale cotei maxime admisibile privind dispersia anumitor poluanŃi în aer.

Nu apar depăşiri ale limitei de protecŃie a sănătăŃii pentru efectele sinergice ale anumitor poluanŃi măsuraŃi la limita amplasamentui .

Directiva 2008/1/CE privind prevenirea și controlul integrat al poluării (IPPC) prevede că instalațiile care intră sub incidenŃa domeniului său de aplicare trebuie să funcționeze în conformitate cu permisele care includ valori limită ale emisiilor pe baza celor mai bune tehnici disponibile (BAT), determinate pentru a preveni și, acolo unde nu este



132

posibil, pentru a reduce în ansamblu emisiile și impactul acestora asupra mediului în întregul său.

Prin conformare BAT, problemele legate de emisiile de la agenŃii economici de pe raza oraşului Popeşti Leordenii vor fi minimizate.

Obiectivul propus prin prezentul proiect are un specific de activitate care nu presupune introducerea agresivă în mediu a unor noxe şi deşeuri periculoase. În consecinŃă, aspectele de protecŃia mediului se rezumă la rezolvarea utilităŃilor astfel încât să nu afecteze integritatea factorilor de mediu, conform propunerilor prezentate în capitolele respective, folosind instalaŃii, reŃele, echipamente şi utilaje ale căror caracteristici sunt compatibili cu normele de protecŃia mediului si la administrarea corespunzătoare a ansamblului din punct de vedere al curăŃeniei şi igienei publice.


Proiectul propus va avea impact pozitiv asupra condiŃiilor de viaŃă din zonă, deoarece va duce la creşterea condiŃiilor de trai al locuitorilor. Se propune un complex rezidenŃial cu echipamente sociale corespunzătoare cantitativ şi calitativ, cu locuri de parcare în condiŃii adecvate, cu spaŃii verzi ce vor asigura un microclimat corespunzător şi amenajari organizate conferind o imagine atractivă.

Neimplementarea PUZ va avea ca efect:


� Pierderea imaginii urbane din lungul DamboviŃei realizată pană în prezent – investiŃii deja realizate/ PUZ–uri - complexe rezidenŃiale aprobate;




133

Apreciem că implementarea PUZ pentru oraşul Popeşti - Leordeni va avea un efect pozitiv asupra mediului social, va duce la dezvoltarea durabilă a localităŃii pe termen mediu şi lung.

Prezentul Raport de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal – LOTIZARE SERVICII PUBLICE ( P + 2E) + BIROURI PARTIAL (P + 10E+11R) + LOCUINTE COLECTIVE CONDOMINIUM (P + 10E + 11R), ANEXE ŞI UTILITĂłI, oraş Popeşti – Leordeni, judeŃul Ilfov este însoŃit de STUDIU DE IMPACT ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAłIEI DIN ZONA ORAŞULUI POPEŞTI LEORDENI, JUD. ILFOV - P.U.Z. TARLA 3/1, P 70/4, 70/5, 70/6.1.6, DE 30/2 – DE 70/1/3 ÎN RELAłIE CU FUNCłIONAREA SOCIETĂłILOR COMERCIALE PROTAN S.A., ECOREC S.A. STAłIA DE EPURARE GLINA, CET SUD S.A., S.C. LAFARGE CIMENT ROMANIA S.A.



134

ANEXE

Piese scrise

� Certificat de Urbanism nr. 150 din 27.03.2009 prelungit de la data de 27.03.2010 până la data de 27.03.2011.

Piese desenate

� Dispersia poluanŃilor – reprezentare grafică;

� Incadrarea în zonă a terenului;

� Incadrarea în zonă: Varianta 1, Varianta 2, Varianta 3;

� Regimul juridic al proprietăŃii - SituaŃia existentă;

� Zonificare funcŃională – SituaŃia existentă;

� Exemplificativ –Varianta 1;

� Regimul juridic al proprietăŃii - SituaŃia propusă – Varianta 1;

� Determinarea măştii de umbră – Varianta 1;

� Alimentarea cu apă şi canalizare – Varianta 1;

� Exemplificativ - Varianta 2.

Date post:	01-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	19 times
Download:	0 times

RAPORT DE MEDIU PUZ POPESTI LEORDENIarpmbuc.anpm.ro/files/ARPM BUCURESTI/AUTORIZARI/Pagina WEB...

Documents