ExercițiuReprezentarea mintală a identității românilor

Din lista alăturată, atribuiți trei caracteristici (trăsături) psiho-morale pozitive și trei caracteristici (trăsături) psiho-morale negative:

1) românilor (indiferent de gen M/F);

2) româncelor (F);

3) românilor (B)

Marcați cu X în coloanele 1, 2, 3 caracteristicile (trăsăturile) atribuite.

Caracteristici

psho-morale

1

Românilor

(indiferent de gen M/F)

2

Româncelor (F)

3

Românilor (B)

Hărnicie (+)

Inteligență (+)

Moralitate (+)

Perseverență (+)

Sensibilitate (+)

Umor (+)

Egoism (-)

Hoție (-)

Invidie (-)

Lașitate (-)

Lene (-)

Superficialitate (-)

Stereotypes, Prejudice and Discrimination

Stereotype:• Overgeneralized idea

about a group of people.Prejudice:• Undeserved (usually

negative) attitude towards a group of people. Ethnocentrismis an example of a prejudice.

Discrimination:• An action based on a

prejudice.

Stereotipuri, prejudecăți, discriminare

Planul lecției

Introducere

1. Stereotipurile: analiză conceptuală

• Stereotipurile: cum se formează?

2. Prejudecățile: definiție, factori favorizanți

• Prejudecățile: sexism, xenofobie, rasism…

3. Discriminarea socială: tipuri și forme

• Reducerea și eliminarea prejudecăților

4. Combaterea discriminării sociale

Bibliografie

Billig, Michael [1984] (2010) Rasism, prejudecăți și

discriminare. În S. Moscovici (coord.) Psihologie

socială (pp. 521-547). București: Editura Ideea

Europeană.

Bourhis, Richard Y., Gagnon, André și Moïse [1994] (1997)

Discriminare și relații intergrupuri. În R. Y. Bourhis și J.-

Ph. Leyens (coord.) Stereotipuri, discriminare și relații

intergrupuri (pp. 97-108; 114-123). Iași: Editura Polirom.

Chelcea, Septimiu și Abraham, Dorel (2009) Opinia publică

despre discriminarea socială. O analiză secundară a

Barometrului special 296 (iunie 2008). Sociologie

Românească, 7, 1, pp. 10-24.

Ivan, Loredana (2013) Stereotipuri, prejudecăți,

discriminare socială. În A. Duduciuc, L. Ivan, S.

Chelcea. Psihologie socială. Studiul interacțiunilor

umane (pp. 275-292). București: Editura Comunicare.

Lippmann, Walter [1922] (2009) Opinia publică.

Bucureşti: Editura Comunicare.ro.

Yzerbyt, Vincent și Schadron, George [1994] (1997)

Stereotipuri și judecată socială. În R. Y. Bourhis și J.-

Ph. Leyens (coord.) Stereotipuri, discriminare și

relații intergrupuri (pp. 97-108; 114-123). Iași:

Editura Polirom.

Wosińska, Wilhelmina [2004](2005) Psihologia vieţii

sociale (pp. 299-316). Bucureşti: Editura Renaissance.

Introducere

● Ce relație este între schemele mintale, categorizare și stereotipuri?

● Ce legătură există între stereotipuri, prejudecăți și discriminare?

● Când devin stereotipurile prejudecăți?

● Există stereotipuri pozitive, dar prejudecăți pozitive?

● În România de azi, există categorii sociale discriminate?

● Ce raport există între categorizare și discriminare?

● Dacă DA, ce forme de discriminare sunt cele mai frecvente?

● Ce este multidiscriminarea?

Suzan T. Fiske (1989, p. 357): „În timp ce stereotipul este componenta cognitivă, prejudecata reprezintă componenta afectivă, discriminarea – componenta comportamentală”.

1. Stereotipurile: analiză conceptuală

”St.” = df. „Generalizări lipsite de fundament care se

referă la toți membrii unui grup social, fără a lua în

considerare diferențele individuale din cadrul

grupului” (Richard T. Schaefer, 1983/2001, p. 259)

”St.” = df. „Un ansamblu de convingeri împărtășite

vizavi de caracteristicile personale, de trăsăturile de

personalitate, dar și de comportament, specifice

unui grup de persoane” (Leyens, Yzerbyt și

Schadron, 1994, apud Yzerbyt și Schadron,

1994/1997, p. 98)

Wosińska, Wilhelmina (2004/2005, p. 300):

St. „Sunt judecăți simplificate și generalizate despre

alte grupuri și despre reprezentanții acestora. Sunt

simplificate, deoarece se bazează adeseori pe o

singură caracteristică. Sunt generalizate, deoarece

este suficient să cunoști câțiva (sau chiar unul

singur) reprezentanți ai grupului respectiv pentru ca

trăsăturile acestora să fie atribuite tuturor

membrilor grupului”

John F. Dovidio et al. (eds), (2010) The SAGE Handbook of Prejudice, Stereotyping andDiscrimination. Londra: Sage Publications

St. – „Un set de caracteristici considerate a reflecta esența unui grup. În mod sistematic, stereotipurile afectează modul în care oamenii percep, procesează informația despre membrii unui grup” (p. 8).

St. – Se transmit prin socializare, media, limbaj și comunicare.

St. – scheme cognitive (S.M.) pentru procesarea informațiilor despre grupuri de persoane; influențează reacțiile emoționale.

St. – au aspecte funcționale (generează așteptări) și disfuncționale (tendința de a percepe doar caracteristicile consistente cu stereotipul)

Philip N. Cohen, prof. soc. University of Maryland (citat deLisa Wade, CHART OF THE WEEK: GENDER SEGREGATION OF

TOYS IS ON THE RISE, 2014

Revolta unei fetite de cinci ani

• “Nu ar fi corect ca toate fetele să cumpere prințese și toți băieții să cumpere super-eroi. (De ce?) Pentru că fetele vor super-eroi și băieții vor super-eroi. Iar fetele vor lucruri roz, iar băieții nu vor lucruri roz. (Dar de ce crezi că e așa?) Pentru că… pentru că… acele companii care au făcut aceste lucruri vor să păcălească fetele să cumpere lucruri roz în locul lucrurilor pe care băieții vor să le cumpere. (Da, dar băieții pot cumpără lucruri roz daca vor, nu-i așa?) De ce toate fetele trebuie să cumpere prințese? Unele fete vor super-eroi, alte fete vor prințese, unii băieți vor super-eroi, alți băieți vor prințese… Și atunci de ce toate fetele trebuie să cumpere lucruri roz, iar toți băieții trebuie să cumpere lucruri de altă culoare?”

Originea conceptului de „stereotip”

Etimologie: l. gr. stereos, solid + typos, caracter.

Folosit în tipografie încă din 1798

Walter Lippmann (1922) – în sens psihosociologic

„imagini în mintea noastră” cu ajutorul cărora

„filtrăm realitatea obiectivă”.

Este rândul dvs.

Ce înțelegeți prin teza lui Walter Lippmann (1922):

„Nu vedem înainte de a defini, ci definim înainte de

a vedea”.

Este rândul dvs.

Cărui grup etnic aparțin cele două personaje?

● Ipoteza „Sâmburele de adevăr” (kernel of truth) – propusă

de Otto Klineberg (1950) infirmată de unele cercetări; susținută de altele.

● Ipoteza „Pericolul stereotipizării” (sterotype threat): temă de cercetare actuală. Anxietatea: a nu confirme st. negativ.

Descris prima dată de: Claude M. Steele și JoshuaAronson (1995).

Studenții afro-americani: performanțe scăzute la testele de inteligență când simt presiunea celorlalți (prezenți sau imaginari), când se tem să nu cuva să confirme stereotipul negativ.

Este mai puternic în situația în care subiecții se identifică mai mult cu grupul stereotipizat, când abilitatea testată este importantă pt. ei.

„Pericolul stereotpizării”: în legătură cu rasa, genul.

De ce? Se acordă mai multă atenție la corectitudinea rezolvării, se pierde timp, chiar pentru sarcini de rutină.

Pt. stereotipurile pozitive: încredere exagerată, viteză mare, erori multe. Depinde de sarcină: creativitate sau analitică.

● Teoria „Identitatea socială” formulată de Henri Tajfel (1975)

Eroarea sistematică (bias) de favorizare a in-group-ului.

Este bazată pe teoria „Compararea socială” (Leon Festinger, 1954)

Dorim o identitate socială pozitivă: dacă in-group-ul nu o poate oferi, atunci:

1. părăsirea grupului, afilierea la grupuri cu prestigiu.

2. modificarea criteriilor de comparare cu alte grupuri, astfel ca in-group-ul să fie favorizat.

3. acțiune pentru schimbarea situației in-group-ului.

Apar stereotipuri pozitive pt. in-group și negative pentru out-group.

Abordarea cognitivă a stereotipurilor

Ipoteza „activarea automată a stereotipurilor”

propusă de Patricia G. Devine (1989) – filtrarea

informațiilor.

În funcție de situație, activăm fie St. pozitive, fie St.

negative (Lisa Sinclair și Ziva Kunda, 1999)

Ex. medic afro-american: văzut ca „medic” sau ca

„negru” în funcție de scopul celui care

stereotipizează.

Activarea St. în spațiul public/privat: când este mai

puternic exprimat St. negativ ? (Allan J. Lambert

et al., 2003) (Eu: depinde de legislație)

Rezultatele cercetării stereotipurilor

1. Sunt achiziționate la o vârstă mică, înainte ca să aibă cunoștințe despre grupul stereotipizat.

2. Tendință de stereotipizare rapidă a grupurilor cu număr mare de persoane.

3. Se modifică în timp.

4. Se modifică datorită schimbărilor sociale.

5. Devin mai pronunțate când apar tensiuni între gr.

6. În astfel de situații, sunt dificil de modificat.

7. Nu sunt în mod necesar eronate.

Direcții de cercetare: a) grupul care stereotipizează; b) grupul stereotipizat.

Teoria „Încălcarea așteptărilor” (expectancy

violation) – inițiată de J. K. Burgoon (1978) în

legătură cu distanța socială (spațiul personal).

Ce se întâmplă când întâlnim „membri contra-

stereotipi”?

Filtrăm informațiile disonante:

● spunem că sunt excepții care întăresc regula.

● exagerăm caracteristica ce se opune stereotipului.

Se schimbă conținutul stereotipului; se modifică St.

Does perception change with race?

Relația categorizare - stereotipizareHenry Tajfel (1919 – 1982), evreu din Polonia,

experiența traumatizantă din timpul nazismului.

Principiul accentuării – Categorizarea accentuează percepția similarităților în interiorul categoriei și a diferențelor față de membrii altei categorii.

Experiment: percepția unor linii de diferite mărimi. Simpla grupare în linii scure și linii lungi a făcut să se estompeze diferențele în cadrul categoriei și să se mărească diferențele percepute între grupuri. (Taifel, H. (1959) Quantitative judgement in social perception. British Journal of Psychology, 50, pp. 16–29).

Consecințele accentuării asupra relațiilor dintre grupurile umane.

Shelley Taylor (1978) percepem mai eronat membrii

din categoria noastră decât între categorii.

Concluzie:

Categorizarea constituie baza stereotipurilor.

2. PrejudecățileEtimologie: l. latină – praejudicum, ceea ce precede o judecată.

P. – o judecată pripită, un raționament nechibzuit.

P. – păreri, pre-concepții.

Gordon W. Allport (The Nature of Prejudice, New York, Dounleday, 1954, p. 7):

P – Un judecată despre alții, nefundamentă, nejustificată.

„O impresie (feeling), favorabilă sau nefavorabilă, despre o persoană sau un lucru, înainte sau fără să se bazeze pe o experiență efectivă” (p. 7). Fără suficiente dovezi. O „supracategorizare”.

☻Astfel de judecăți devin prejudecăți numai dacă nu sunt reversibile când suntem expuși unor noi experiențe, unor noi cunoștințe. (p. 9)

P.– „O atitudine la nivel individual (fie subiectiv pozitivă sau subiectiv negativă) îndreptată către grupuri sau către membrii acestora și care creează sau mențin raporturile ierarhice de status între grupuri” (John F. Dovidio et al., 2010, p. 7).

Funcții:

1. Organizează subiectiv mediul social, orientând

indivizii.

2. Sporirea stimei de sine.

3. Obținerea unor beneficii materiale.

Teoria ”Țapul ispășitor”: a blama sau a pedepsi un grup

pentru erorile făcute de alții.

The Scapegoat (de William Holman Hunt, 1854)

Termenul de „țap ispășitor” – trad. greșită din l. ebraică în l.

latină: apare în Biblia din 1530 tradusă de William

Tyndale.

Ipoteza „Frustrare – agresivitate” (Dollard et al., 1939).

Dacă nu putem orienta încărcătura agresivă asupra agentului frustrant, atunci apare o deplasare spre alte ținte, care îndeplinesc rolul de „țap ispășitor”.

Are efect cathartic.

Țintă: out-group-urile vulnerabile în raport cu in-group.

P. se intensifică în perioadele de criză.

Exemple:

Apariția antisemitismului în Germania după Primul Război Mondial.

Xenofobia față de muncitorii emigranți în UE, în timpul crizei financiare începută în 2008.

Charlie Campbell (2011) Scapegoat: a History of

Blaming Other People. Londra: Duckworth

Refuzul de a fi „țap ispășitor”

Julia Kristeva, (1988) Étrangers à nous-mêmes. Paris: Fayard

Muncitorii emigranți (emigranții) și teoria „țapul

ispășitor”.

„Străinul este un simbol al urii, dar în mod ciudat,

străinul trăiește în noi: el este fața ascunsă a

identității noastre, spațiul care ne dărâmă sălașul”.

„Recunoscându-l în noi, ne vom cruța de ura față de

el” (apud Michael Billig, 1984/2010, 533).

P. – asociat cu suferința umană

P. – dezumanizara

P. – genocidul

P. – apartheid: instituționalizarea prejudecăților etnice

Richard La Piere (1934)

Persistența prejudecăților: factori favorizanți

Socializarea: Teoria ”Dominanța socială” (Jim Sidanius, 1999) – legitmarea ierarhiei sociale; Melvin J. Lerner„Credința într-o lume dreaptă”.

Conformarea

Beneficiile economice

Personalitatea autoritariană: subordonare și acceptare sevilă a autorității oficiale (Theodor Adorno, 1950)

Etnocentrismul – evaluarea preferențială a tuturor aspectelor propriului grup comparativ cu alte grupuri.

Grupurile închise – cluburi exclusiviste.

Teoria conflictelor

Personalitatea autoritariană

Theodor Adorno et al. (1950) The Authoritarian Personality. New Yrok: Harper & Row.

Scala F (atitudine fascistă; atitudine antidemocratică) elaborată de Daniel J. Levinson

Dimensiunile: 1) convenționalism; 2) supunere autoritariană; 3) agresivitate autoritariană; 4) anti-subiectivitate; 5) superstiție și stereotipuri; 6) putere și încăpățânare; 7) distructivitate și cinism; 8) proiectivitate; 9) preocupare exagerată pentru problemele morale și referitoare la sex.

(vezi S. Chelcea [2003](2007) Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative (ediția a III-a, pp. 143-144). Editura Economică)

Reducerea și eliminarea prejudecăților

Ipoteza ”Stima de sine”

Ipoteza ”Contactul intergrupuri” (M. Sherif, Groups in Harmony and Tension, 1953). Dușmanii pot deveni prieteni.

☻ permite observarea că „ceilalți” nu sunt atât de deosebiți față de „noi.

☻ permite observarea că „nu toți sunt la fel de răi”.

☻ permite deschiderea spre membrii celuilalt grup.

◙ Contactul să fie între membrii cu status social similar.

Învățarea cooperării: scop comun pentru supraviețuire, unire pentru combaterea unui dușman comun.

Legislație anti-discriminare

3. Discriminarea

◘ În societăţile contemporane, discriminarea socială

se manifestă pe scară largă, incluzând vârsta,

dizabilităţile, statusul familiei, rasa, religia,

apartenenţa la gen, orientarea sexuală, noile valuri

de imigranţi şi statusul ocupaţional (Joseph Kwok,

International Encyclopedia of Social Policy, 2006, p. 321).

◘ Provocările actualei crize din România.

How does prejudice occur?

Just world Phenomenon• In one popular study female and male subjects

were told two versions of a story about an interaction between a woman and a man. Both variations were exactly the same, except at the very end the man raped the woman in one and in the other he proposed marriage.

• In both conditions, both female and male subjects viewed the woman's (identical) actions as inevitably leading to the (very different) results.

In-Group versus Out-Groups.

• In-Group Bias

Scapegoat Theory

Combating PrejudiceContact Theory• Contact between hostile groups will reduce

animosity if they are made to work towards a superordinate goal.

• Serif camp study• Election of Obama?

Prejudices can often lead to a….

Self-Fulfilling Prophecy

• A prediction that causes itself to be true.

• Rosenthal and Jacobson’s “Pygmalion in the Classroom” experiment.

Precizări terminologice

Discriminarea socială

◘ Tratarea inegală a indivizilor egali.

◘ Tratarea egală a indivizilor inegali.

„Orice conduită bazată pe distincţia fondată pe

categorii naturale sau sociale şi care nu este legată

de capacităţile şi meritele individuale sau de

comportamentul concret al unei persoane.” (Memorandumul ONU din 1949)

Din istoricul preocupărilor sociologice

William G. Summer şi Franklin H. Giddings

priveau discriminarea ca o expresie a

etnocentrismului, adică “dispreţuirea celor care

sunt altfel” (Gordon Marshal, 1994/2003, p. 179)

Raportare la stereotipuri

Raportare la “lupta pentru putere şi privilegii”.

William G. Summer (1840 – 1910)

• Susţinător al darwinismului social.

• Lansează termenul de “etnocentrism”

What Social Classes Ower to Each Other (New York: Harper and Bros. 1883)

Folkways: a study of the sociological importance of usages,manners, customs, mores, and morals (Boston: Ginn and Co., 1906)

Franklin H. Giddings (1855 – 1931)

• Primul profesor de sociologie în înv. univ. din SUA (Columbia University, 1894)

Inductive Sociology (1901)

The Scientific Study of Human Society(1924).

Principles of Sociology (1896),

Elements of Sociology (1898),

Democracy and Empire (1900),

Readings in Descriptive and Historical Sociology (1906).

Studies in the Theory of Human Society(1922),

Civilization and Society (1932)

Problematica actuală(după Marshall Gordon, ed., Dicţionar de sociologie, Bucureşti,

Editura Univers Enciclopedic, (1994) 2003, 179-180

Dezbateri privind sursele structurale ale luptelor interetnice şi

inter-rasiale:

Marxiştii – capitalismul creează rasismul pentru a susţine

exploatarea (M. Nikolinakos, Notes towards an Economic

Theory of Racism, Race, 1973).

Discriminarea

– rezultat al colonialismului intern (R. Blauner, 1969)

– rezultat al segmentării pieţei de muncă (E. Bonacici, 1972)

◘ muncă prost plătită şi nesigură

◘ muncă bine plătită şi sigură

Tipuri de discriminare socială

◘ D. negativă vs. D. pozitivă

● Consecinţele discriminării pozitive

◘ D. directă vs. D. indirectă (subtilă)

◘ D. deschisă şi individuală vs. D. nedeclarată şi

instituţională (de exemplu, favorizarea unor

grupuri rasiale, restrângerea drepturilor altor

grupuri)

◘ D. subiectivă vs. D. obiectivă

Forme ale discriminării sociale

Discriminare bazată pe apartenenţa la:◘ rasă (rasism)◘ gen (sexism)◘ religie◘ etnie◘ naţiune◘ orientare sexuală◘ grup economic◘ categorie de vârstă (vârstism?!)

Comportamente care au în subsidiar prejudecăți

● Șovăială în acordarea ajutorului (Reluctance to help)

(S.L. Gaertner, J.F. Dovidio (1977).

● Acțiuni pozitive minime, nesemnificative, pentru a

arăta că nu există discriminare față de minorități

(Tokenism. de la token, dovadă)(D. Rosenfield et al.,

1982). De exemplu: a acorda prime angajatrelor care

fac aceeași muncă, dar au salarii mai mici. (Eu)

● Discriminare inversă (Reverse discrimination) –

formă extremă de tokenism: imediat, efecte pozitive;

pe termen lung, efecte negative (D.M. Fajardo, 1985).(Michael A. Hogg și Graham M. Vaughan, Social Psychology

(ediția a VII-a), 2010, p. 197).

Daniel M. Fajardo (1985) experiment:

Într-o univ. din SUA, profesor alb să corecteze tezele

studenților albi și negri.

S-a constatat că prof. evaluează mai binevoitor tezele

studenților afro-americani, mai ales când sunt

foarte bune (când sunt „slabe” nu le diferențiază).

Este randul dvs.

Considerați ca este corect? Ce fel de comportament

cu substrat de prejudecată este acesta? Care vor fi,

probabil, consecințele imediate și îndeparate ale

acestei practici?

Sexismul – prejudecată și discriminare

Stereotip de gen

Susan Fiske (1998, p. 377): „Femeia-tip este văzută ca drăguță, însă incompetentă; bărbatul-tip, ca fiind competent, dar nu așa de drăguț”.

Acest stereotip de gen are generalitate trans-culturală. Este prevalent în America de Sud, Australia, Orientul Apropiat (K. Deaux, 1985).

Steretip de gen în culturile vestice :

Femei-tip: 1) gospodină; 2) sexi; 3) de afaceri; 4) feministe/atlete/lesbiene.

Bărbatul-tip: 1) om de afaceri; 2) macho.

Inge K. Broverman (1970) a cerut psihologilor, asist. soc. Să descrie cu aceleași cuvinte un individ sănătos, matur, competent socială, când este vorba despre: 1) un bărbat; 2) o femeie; 3) o persoană.

Au descris „bărbatul” și „persoana” în exact aceeași termeni, reflectând competența, spre deosebire de „femeie” care a fost descrisă ca submisivă, sensibilă, orientată după aparențe.

Împotriva sexismului

Sexism sau discriminare bazată pe gen

Forme extreme: hărțuire sexuală, viol, violență sexuală.

Componentele sexismului:

Cognitive și afective:

● antipatie față de femei și toleranță față de bărbații care comit acte extreme de sexism.

● stereotipurile de gen (mari diferențe între B și F)

● diferențele stereotipurilor sunt transculturale

Comportamentale

● discriminare inversă

Sexism ambivalent: atitudine ostilă și binevoitoare fiecare sex.

Sexism benevolent (paternalist): „sexul slab”- ocrotire.

Discriminare inversă

Pericolul stereotipului (stereotype threat)

C.M. Steele și J. Aronson (1995): riscul

confirmării, ca autocaracterizare, a stereotipurilor

negative despre grupurile țintă.

Grupurile stigmatizate sunt în pericol de a confirma

stereotipurile negative.

Rasismul

Ce este rasismul?

”Rasismul reprezintă un sistem de privilegii și de judecăți

greșite (bias) care dezavantajază sistematic un grup de

persoane care sunt percepute ca aparținând unei rase.”

(John F. Dovidio et al., 2010, p. 312)

Eelementele rasismului

● reflectă caracteristica culturală că există grupuri cu aceleași

trăsături comune tuturor membrilor grupului.

● percepția că trăsăturile altor grupuri sunt inferioare.

● nu numai atitudini și credințe negative, ci și puterea socială

de a le transforma în avantaje.

Tipuri de rasism

● Rasism „direct”„real”, „de modă veche”● Rasism simbolic –● Rasism modern – derivat din R. simb., achiziționat de

persoane în copilărie și păstrat ca adulți.● Rasism aversiv – persoanele care simpatizează cu

victima pentru nedreptățile din trecut, considerându-se că nu au prejudecîți, dar care adesea inconștient simt și cred negativ despre grupurile rasiale dezavantajate.

● Rasism implicit – când există atitudini duale: A. implicite se activează automat; A explicite- în mod deliberativ, analiză cost-beneficiu.

Frecvenţa răspunsurilor DA la întrebarea: „În ultimele 12 luni, dvs

personal v-aţi simţit discriminat pe bază de... ?

(Eurobarometrul special Nr. 317 (noiembrie 2009)

2%

3%

1%

6%

2%

3%

1%

0%

6%

1%

2%

4%

3%

0%

9%

1%

3%

1%

2% 2%2% 2%1%

5%

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

7%

8%

9%

10%

Etnie Gen Orientare

sexuală

Vârstă Religie Dizabilitate

UE Bulgaria Ungaria România

Împotriva „vârstismului”

Problema femeilor

în vârstă:

sunt mai sărace,

mai bătrâne,

mai bolnave,

au locuinţe proaste,

trăiesc mai îndelungat,

experienţa văduviei,

au dizabilităţi mai

severe decât bărbaţii

în vârstă.

(Diane Gibson, 1996, 433)

Un paradox

◘ În prezent, societatea nu mai preţuieşte

cunoştinţele acumulate de vârstnici.

◘ În viitorul nu prea îndepărtat, categoria

socială a vârstnicilor va influenţa tot mai

puternic societatea.

Îmbătrânirea populaţiei

■ Populaţia lumii = 7 miliarde de locuitori şi creşte cu

1,2% anual.

■ În 2040, pe Terra vor exista, probabil, zece miliarde

de fiinţe umane (Roger Fontaine, 2007/2008, 21)

■ Speranţa de viaţă la naştere a ajuns, în ţările

avansate din punct de vedere economic, la aproape

83 de ani.

■ În multe ţări, la jumătatea acestui secol, numărul

persoanelor de peste 65 de ani se va dubla, iar a

celor de peste 80 de ani va creşte de cinci ori (Joseph

Chamie, 2005, 79).

■ Rezultă din combinarea declinului fertilităţii şi creşterea

speranţei de viaţă în diferite zone ale lumii.

■ Mediana vârstei populaţiei lumii va creşte, faţă de anul

2000, de la 26,6 ani la 32,9 ani în 2050 şi la 45,6 ani în

2100 (Wolfgang Lutz et al., 2008, 716).

■ Când se ia în consideraţie speranţa de viaţă, mediana

vârstei populaţiei lumii faţă de anul 2000 creşte de la 26,6

ani la 31,1 ani în 2050 și la 32,9 ani în 2100 (Wolfgang Lutz

et al., 2008, 716).

■ Există diferenţe mari în ceea ce priveşte pattern-urile

regionale ale îmbătrânirii populaţiei.

■ În China, populaţia în vârstă de 60 de ani şi peste reprezintă 11% din totalul populaţiei (145 milioane). Rata creşterii acestei categorii de vârstă este de 3%

(Zhang Zhiping, 2007, p. 2).

■ Previziunile indică faptul că persoanele de peste 60 de ani vor fi, în 2010, în număr de un miliard (Roger Fontaine, 2007/2008, p. 23).

■ Diferenţa între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte speranţa de viaţă este sistematică: în toate zonele Terrei femeile au o speranţă de viaţă superioară faţă de cea a bărbaţilor.

■ Diferenţa este de: 8,2 ani în Franţa; 6,6 ani în Ţările de Jos; 6,5 ani în Germania; 5,7 ani în Marea Britanie;

7,3 ani în România (în 2005).

Populaţia României în 2005, 2025, 2050

(după Vasile Geţău, 2007, 15)

◙ Îmbătrânirea populaţiei prin vârful piramidei

◙ Criză demografică latentă

Anul Nr. pop.

(în mii)

Speranţa de viaţă

la naştere

Pop. de 60 de

ani şi peste

(%)

Pop. de 65

de ani şi

peste (%)B F

2005 21 624 68,5 75,8 19,3 14,8

2025 20 233 73,0 79,0 24,2 18,9

2050 16 711 75,9 82,0 39,0 29,9

Îmbătrânirea populaţiei în vârstă de muncă

◘ Populaţia activă în 200810 milioane de persoane

◘ Rata generală de activitate în 200855% (persoane active la 100 de persoane de 15 ani şi peste)

◙ Populaţia activă în 20506,8 milioane de persoane

◙Rata generală de activitate în 205046% (persoane active la 100 de persoane de 15 ani şi peste)

(Raportul Institutului de Proiecte pentru Inovaţie şi Dezvoltare, elaborat de Călin Georgescu şi Mircea Maliţa, 2008, 74)

Îmbătrânirea populaţiei active

☻Ponderea activilor de 40 de ani şi peste urmează să crească de la 45%, cât este astăzi, la 60% în 2050.

☻Populaţia activă va fi din ce în ce mai vârstnică.

◙Atragerea în activităţi economice a populaţiei inactive – o strategie alternativă la importul de forţă de muncă.

(Raportul Institutului de Proiecte pentru Inovaţie şi Dezvoltare, elaborat de Călin Georgescu şi Mircea Maliţa, 2008, 74)

Vârstele persoanelor în vârstă

• Vârstnici (persoanele de 55-65 de ani)

• Vârstnici “tineri” (persoanele de 65-74 de ani)

• Bătrâni (persoane de 75-80 de ani)

• Longevivi (persoane de 80 de ani şi peste)

Îmbătrânirea persoanelor

(după Roger Fontaine, 2007/2008, 24)

Tipuri de bătrâneţe

◙ Bătrâneţe normală

■ Bătrâneţe patologică

☻Bătrâneţe reuşită

Caracteristici: 1) Longevitatea; 2) Sănătatea biologică; 3) Sănătatea mentală; 4) Eficacitatea intelectuală; 5) Competenţa socială; 6) Productivitatea; 7) Controlul personal (păstrarea autonomiei); 8) Starea de bine subiectivă.

Primul eseu despre îmbătrânirea reuşită

De senectute (44 î.e.n.)

“Scurta durată a vieţii este

destul de lungă pentru a

trăi cum trebuie şi fericiţi”

Cicero (106-43 î.e.n.)

Prima lucrare ştiinţifică despre bătâneţe în

România

Gheorghe Marinescu

(1863-1938)

Problema bătrâneţei

şi a morţii naturale (1924)

Ce înseamnă a „îmbătrâni frumos”?

A avea

bătrâneţe reuşită + generozitate (kindness)

[☻ + ♥ ]

Putem vorbi despre patru tipuri de îmbătrânire?

◙ normală

■ patologică

☻ reuşită

☺frumoasă

A îmbătrâni frumos: cugetări

(după M.T. Biju, 1983, 220)

☺André Maurois: “Arta de a apărea în faţa

generaţiilor ce te urmează ca un sprijin, nu ca

un obstacol; ca un confident, nu ca un rival”.

(Mémoires)

☺ Alexandru Dumas: “Ştiinţa care ar trebui

învăţată în fiecare zi şi care lipseşte destul de

des unor aproape centenari”

(Le Docteur Servans)

Ce este discriminarea vârstnicilor

pe piaţa muncii?

◘Oprimarea socială a persoanelor cu vârsta de peste 55 de ani, pe baza unei anumite identităţi cumulate.

◘Discriminarea vârstnicilor pe piaţa muncii este „ultima frontieră” în lupta pentru egalitate şi demnitate a oamenilor în procesul muncii.

Globalizare şi muncă decentă pentru toţiRezoluţia Celei de-a 116-a Adunări a Uniunii Interparlamentare (4 mai 2007)

■ Declaraţia universală a drepturilor omului (1948)

■ Declaraţia privind principiile şi drepturile

fundamentale la muncă (adoptată de OIM în 1998)

◘ O “globalizare echitabilă”: crearea de

oportunităţi egale pentru toţi.

◘ “Muncă decentă pentru toţi”: operaţionalizarea

acestui concept – temă de reflecţie pentru

sociologi.

International Labour Organization7 octombrie – Ziua internaţională a M.D.

Globalizarea şi piaţa munciiEvenimente internaţionale

h) În ultimii ani, piramida vârstelor s-a modificat

considerabil prin creşterea continuă, la scară

globală, a proporţiei persoanelor trecute de 60 de

ani şi a proporţiei bărbaţilor şi femeilor de 50 de

ani care lucrează.

◘ Munca – sursă de demnitate

◘ Gândirea economică acordă prea puţină atenţie

valorii pe care o are munca pentru fiinţa umană, în

plan personal, pentru familii, comunităţi şi pentru

societate în ansamblu

Manifestări ale discriminării sociale

Discriminare în subsistemele sociale:◘ juridică (negarea generală a drepturilor

anumitor grupuri)◘ politică (îngrădirea dreptului la asociere, la

libera exprimare, la participarea la viața politică, la organismele de conducere)

◘ în domeniul sănătății◘ în domeniul culturii◘ în domeniul educației◘ în domeniul muncii◘ alte tipuri de discriminare

Multidiscriminarea sau „discriminarea multiplă”

semnifică:

„Orice conduită bazată pe distincţia fondată

concomitent pe mai multe categorii naturale sau

sociale şi care nu este legată de capacităţile şi

meritele individuale sau de comportamentul

concret al unei persoane”.

☺Identități multiple (diferite aspecte ale identității

persoanelor)

☺ Adiționarea discriminărilor vs intersectarea lor.

Discriminare sau multidiscriminare?

■ Identitate (self)

◘ personală = Conştiinţa de sine, ideile

şi sentimentele pe care le avem despre noi înşine.

◘ socială = Conştiinţa apartenenţei la un anumit grup social, trăirea emoţională şi valorizarea acestei apartenenţe.

■ Teorii ale identităţii sociale

◘ intergrupuri (Henri Tajfel, 1972)

◘ autocategorizării (John C. Turner, 1982)

Este rândul dvs.Ce teorie explică acest tip de discriminare?

Ce este multidiscriminarea?

• Multidiscriminarea ≠ suma mai multor

discriminări.

• “Multidiscriminare” = df. “Sinergia mai multor

discriminări”.

• “Sinergie” = df. “Acţiunea simultană îndreptată în

acelaşi sens a mai multor organe sau agenţi”.

Etimologie: gr. syn, cu + gr. ergon, acţiune

Multidiscriminare: a fi emigrantă, româncă de etnie rroma,

bătrână şi săracă (Le Temps din 29.05.08, la două zile după semnarea acordului

dintre Elvetia şi UE pentru extinderea liberei circulaţii pentru România şi Bulgaria)

Discriminarea pe piața muncii:

analiza secundară a datelor din Eurobarometrul

special Nr. 296 (2009)

3a. Manifestarea discriminării

pe piaţa muncii

3b. Analiza secundară a datelor din

Eurobarometrul special Nr. 296 (2009)

3c. Percepţia asupra oportunităţilor egale

pe piaţa muncii

Manifestarea discriminării

pe piaţa muncii

■ Discriminarea în următoarele sfere:

◘Recrutarea şi selecţia

◘ Promovarea

◘ Trainingul şi educaţia

◘ Plata şi beneficiile

◘ Inutilitatea

◘ Retragerea

(D. O’Dempsey et al., 2006)

Discrimare pozitivă la recrutare

Discrimare

privind salariul