RAPORT DE MEDIU - Agentia pentru Protectia MediuluiObservații/Aviz CJ Ilfov nr. 399/ Larmaraud...

Punct de lucru: Calea Văcăreşti nr.342 sector 4, Bucureşti Tel.: 021-330 11 16 www.ecosimplexnova.ro Fax: 021-301 85 80 e – mail: [email protected] Mobil : 0726 68 86 91 [email protected] 0726 68 86 92

RAPORT DE MEDIU

Tarlaua 6, Parcela 97,

Comuna Snagov, Judet Ilfov

- 2014 -

BENEFICIARI

MALEA BOGDAN, S.C. DENY&RAFY S.C. DENY&RAFY CARN COMPANY S.R.L., S.C.INN COM GRUP S.R.L., S.C.M.B.C. CONSTRUCT PREST S.R.L., LARMARAUD VALENTINA, GRECEA ANCA CRISTINA

DOCUMENTAŢIE TEHNICĂ

– PUZ SNAGOV – Ansamblu de locuinte vacanță 2014

2

Colectiv elaborare: ecolog Viorel Olteanu

chimist Simona Malene

geograf Ancuta Netcu

Director, Director Tehnic

Augustin Viorel Capră Maria Ţandrău



3

CUPRINS

DATE GENERALE

CAPITOLUL 1 CARACTERISTICILE PUZ-ULUI

1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUZ

1.2 Propuneri de organizare urbanistica

1.3 Relatia cu alte planuri si programe

CAPITOLUL 2 STAREA ACTUALA A MEDIULUI. ASPECTE RELEVANTE

2.1 Calitatea factorilor de mediu

2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ

CAPITOLUL 3 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

3.1 Relief

3.2 Litologia depozitelor de suprafata

3.3 Hidrografia si hidrogeologia

3.4 Clima

3.5 Flora si vegetatia

3.6. Fauna

3.7 Solurile

3.8 Patrimoniu cultural

CAPITOLUL 4 PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ

CAPITOLUL 5 OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI



4

5.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national,

comunitar sau international

5.2 Varianta propusa

CAPITOLUL 6 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 6.1 Nivelul calitativ al factorilor de mediu rezultat din implementarea PUZ

6.2. Impact si efecte rezultate prin implementarea PUZ

6.3. Evaluarea impactului – Matrice de evaluare

CAPITOLUL 7 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

CAPITOLUL 8 MASURI DE PREVENIRE REDUCERE SI COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUZ-ULUI

8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer

8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa

8.3 Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol

8.4 Masuri de protectie privind vegetatia, calitatea peisajului si fauna

8.5 Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale

8.6 Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice

CAPITOLUL 9

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME

CAPITOLUL 10 MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA

EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-ULUI

CAPITOLUL 11 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC



5

DATE GENERALE Titularii planului MALEA BOGDAN,

S.C. DENY&RAFY, CARN COMPANY S.R.L., S.C.INN COM GRUP S.R.L., S.C.M.B.C. CONSTRUCT PREST S.R.L., LARMARAUD VALENTINA, GODEANU ANCA CRISTINA

Denumirea planului Plan Urbanistic Zonal – Ansamblu de locuințe de vacanță Tarlaua 6 Parcela 97, comuna Snagov satul Snagov, Jud.Ilfov

Amplasament Suprafaţa de teren care face obiectul studiului se afla in partea de vest a satului Snagov, accesul facandu-se prin Dj 101M si De 656/1 cu următoarele vecinătăţi:.

• la N - Lacul Snagov • la E - padure • la S - Dj 101M • la V - padure (Primaria Snagov)

Suprafata de teren de 10168 mp care face obiectul studiului se afla in partea de vest a c. Snagov, accesul facandu-se prin Dj101M

Potrivit reglementarilor planului urbanistic al c. Snagov, terenul are urmatoarele caracteristici:

- Malea Bogdan, terenul situat in extravilanul Comunei Snagov , Tarla-6,Parcela 97, jud. Ilfov

- Godeanu Anca Cristina, terenul situat in extravilanul Comunei Snagov , Tarla-6,Parcela 97, jud. Ilfov

- S.C. DENY&RAFY CARN COMPANY S.R.L., terenul situat in extravilanul Comunei Snagov , Tarla-6,Parcela 97, jud. Ilfov

- S.C.M.B.C. CONSTRUCT PREST S.R.L., terenul situat in intravilanul Comunei Snagov , Tarla-6,Parcela 97, jud. Ilfov

- S.C.INN COM GRUP S.R.L., terenul situat in extravilanul Comunei Snagov , Tarla-6,Parcela 97, jud. Ilfov

- LARMARAUD VALENTINA, terenul situat in intravilanul Comunei Snagov , Tarla-6,Parcela 97, jud. Ilfov

Suprafaţa totală: 10168 mp – din care:

- intravilan 4479 mp (44,23%); - extravilan 5671 mp (55,77%)

Terenul studiat este în proprietate dupa cum urmeaza: - 1000,0 mp proprietate a lui Malea Bogdan, compusă din terenul

situat în extratravilan, și în circuitul silvic, Comuna Snagov, Tarla-6,Parcela 97, jud. Ilfov conform contract de vanzare- cumparare autentificat cu nr. 5847/ 2010 de Notarul Public Cezar Gabriel Ciudoescu. Dreptul de proprietate a fost inscris



6

în C.F. nr. 100667, nr. Cad 100667 cu Încheierea nr. 144166/2010 emisa de O.C.P.I. Ifov;

- 2471,0 mp proprietate a lui Zevedei/Godeanu Anca Cristina, compusă din terenul situat în extravilan, și în circuitul silvic - Comuna Snagov , Tarla-6,Parcela 97, jud. Ilfov, conform contract de vanzare- cumparare autentificat cu nr. 5846/2010 de Notarul Public Cezar Gabriel Ciudoescu. Dreptul de proprietate a fost inscris in C.F. nr. 100666, nr. Cad 100666 cu Încheierea nr. 144163/2010 emisa de O.C.P.I. Ifov.

- 2200,0 mp (1100 mp+1100 mp) proprietate a lui S.C. DENY&RAFY CARN COMPANY S.R.L., compusă din terenul situat în extravilanul și în circuitul silvic al Comunei Snagov, Tarla-6,Parcela 97, jud. Ilfov conform contract de vanzare- cumparare autentificat cu nr. 881/ 2008 de Notarul Public Dumitru Diaconescu. Dreptul de proprietate a fost inscris in C.F. nr. 100011,100017, nr. Cad 3959/1 si CF nr. 3939/2, cu Încheierea nr. 79020/2008 emisa de O.C.P.I. Ifov;

- 1100,0 mp proprietate a lui S.C.M.B.C. CONSTRUCT PREST S.R.L., compusă din terenul situat în intravilanul, și în circuitul silvic al Comunei Snagov , Tarla-6,Parcela 97, jud. Ilfov, conform contract de vanzare- cumparare autentificat cu nr. 880/2008 de Notarul Public Dumitru Diaconescu. Dreptul de proprietate a fost inscris in C.F. nr. 106586, nr. Cad 3959/3 cu Încheierea nr. 79023/2008 emisa de O.C.P.I. Ifov;

- 2000,0 mp proprietate a lui S.C.INN COM GRUP S.R.L., compusă din terenul situat în intravilanul, și în circuitul silvic - Comuna Snagov , Tarla-6,Parcela 97, jud. Ilfov, conform contract de vanzare- cumparare autentificat cu nr. 435/2008 de Notarul Public Dumitru Diaconescu. Dreptul de proprietate a fost inscris in C.F. nr. 105802, nr. Cad 3960 cu Încheierea nr. 138884/2008 emisa de O.C.P.I. Ifov;

- 1397,0 mp proprietate a lui LARMARAUD VALENTINA & HUBERT, compusă din terenul situat în intravilanul, și în circuit silvic - Comuna Snagov, Tarla-6,Parcela 97, jud. Ilfov, conform contract de vanzare- cumparare autentificat cu nr. 1236/2007 de Notarul Public Dumitru Diaconescu. Dreptul de proprietate a fost inscris in C.F. nr. 106263, nr. Cad 3870/1 cu Încheierea nr. 70951/2007 emisa de O.C.P.I. Ifov.

Proiectant general FUTUREDESIGN S.R.L. Str.Făurei, nr. 5, sector 1, Bucureşi R.C. J40/15580/19.11.2003, RO 15912374 Persoana de contact: urbanist Andreea Popa c. arh. Dumitru Rusu (mobil: 0730888877)

Autorul studiului S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L Str. Calea Vacaresti, nr. 342, bloc 17, sc. 1, et. 5, ap. 17, sector 4, Bucuresti Tel. 021 330 11 16 ;Fax 021 301 85 80



7

Evaluarea de mediu s-a realizat conform Directivei SEA (respectiv HG 1076/2004)

implicand intocmirea RAPORTULUI DE MEDIU si procesul de consultare cu publicul si cu

autoritatile cu responsabilitati in domeniul protectiei mediului.

Baza de date pentru elaborarea P.U.Z.-ului este constituita din:

- documentatiile topometrice (sistem stereo 70);

- Legislatia si normele in vigoare din domeniul constructiilor si

urbanismului;

- Certificate de Urbanism, emise de Consiliul Judetean llfov;

Localizare:

Suprafetele de teren care fac obiectul studiului se afla in partea de vest a comunei Snagov, Tarlaua 6, Parcela 97, accesul facandu-se prin Dj 101M si De 656/1 cu următoarele vecinătăţi:

• la N - Lacul Snagov • la E - Padurea Snagov • la S - Dj 101M • la V- Padurea Snagov)

Terenul ce face obiectul PUZ-ului studiat este amplasat în judeţul llfov, pe Tarlaua 6, Parcela 97, şi are o suprafaţă de 10168 mp :

- intravilan 4497 mp (44,23%), - extravilan 5671 mp (55,77%).

Terenul analizat în PUZ este cuprins în ”amenajamentul silvic” al Ocolului Silvic Snagov și se află în administrarea RNP ROMSILVA, și conform hărții cadastrale din 1990 figurează ca pădure.

In scopul întocmirii P.U.Z.-ului – „Ansamblu locuințe de vacanță - com. Snagov; T 6; P 97” , au fost eliberate de către Primăria Snagov Județul Ilfov, Certificatele de Urbanism nr. 399÷40 din 17.10.2013, însoțite de Avizele Consiliului Județean Ilfov – emise de arhitectul șef Mihaela Nedelcu l adata de 04.10.2013 (copii anexate).

Potrivit reglementărilor Planului Urbanistic al comunei Snagov – aprobat prin HCL nr.29/08.06.2005, loturile din – Tarlaua 6, Parcela 97, au următoarele încadrări:



8

Certificat de urbanism/proprietar

Suparafață teren (mp)

Regim juridic* Regim economic* Regim tehnic* Observații/Aviz CJ Ilfov

nr. 399/ Larmaraud Hubert Luis& Valentina Violeta

1397 intravilan folosință actuală - pădure

intravilan, și în circuitul silvic - comunei Snagov

Regim juridic: intravilan Regim tehnic: extravilan și circuit silvic

nr.400/ Malea Constantin Bogdan

1000 extravilan folosință actuală - pădure


Regim juridic: extravilan Regim tehnic: extravilan și circuit silvic

nr.401/ SC INM COM GRUP SRL




nr.402/ SC MBC CONSTRUCT PREST SRL




403/ SC DENY 7 RAFY ʹ98 CARNCOMPANY SRL

2200 (1100 +1100

extravilan folosință actuală - pădure



404/ ZEVEDEI ANCA CRISTINA

2471 extravilan folosință actuală - pădure



*)conform PUG aprobat prin HCL nr.29/2005

Folosința actuală a terenurilor este pădure, conform fișelor corpurilor cadastrale, loturile ce au ca propietari pe Malea Bogdan si Godeanu Anca Cristina având partea superioară situată în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Snagov- rezervație naturala desemnata prin Legea nr. 5/2000. Conform print-screen realizat de catre Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov in urma depunerii Notificarii de catre reprezentantul beneficiarilor, 2 puncte se afla in Aria Naturala Protejata Padurea Snagov (primul lot - 1000,0 mp, nr. Cad 10667 – propietar Malea Bogdan), iar de la al doilea lot in dreapta, toate celelalte loturi au iesire la lacul Snagov – Arie Naturala Protejata Lacul Snagov (ANPLS).



9

PUZ – T 6, P 97 comuna Snagov – Lot 1 – propietar Malea Bogdan

Coordonate stereo 70 Nr. pct. X (m) Y(m) 1 357960 591934 2 357960 591951 3 357947 591934 4 357955 591951 Punctele 3, 4 sunt punctele de la limita ariei naturale protejate Padurea Snagov.

PUZ comuna Snagov LOT 7, T6, P 97 – propietar Godeanu Anca Cristina Coordonate stereo 70 Nr. pct. X (m) Y (m) 1 357960 591951 2 357955 591951 3 357960 591961



10

Planul urbanistic zonal s-a întocmit cu respectarea avizului ITRVS nr.1780/2013, avizului ANPM nr.8913/2013 și avizului Clubului Ecologic UNESCO PRONATURA (custodele lacului Snagov), obținute prin avizul de oportunitate stabilește regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, indicatorii CUT și POT, retragerea clădirilor față de aliniamente și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise, circulații ținând cont și de prevederile Legii 48 Codul Silvic din 2008 actualizat în 2011 (Art.37, alin 2 pct.a și b) după cum urmează: Suprafața totală alocată construirii caselor de vacanță inclusiv amenajări utilități și căi de acces reprezintă 5 % din suprafața forestieră - proprietăți private din Comua Snagov, Tarla-6, Parcela 97, jud. Ilfov: - 50 mp (5% din 1000,0 mp proprietatea lui Malea Bogdan); - 123,55 mp (5% din 2471,0 mp proprietatea lui Zevedei/Godeanu Anca Cristina) - 110 mp (5% din 2200,0 mp – 2 loturi x 1100 mp, proprietate a S.C. DENY&RAFY

CARN COMPANY S.R.) ; - 55 mp (5% din 1100,0 mp proprietatea S.C.M.B.C. CONSTRUCT PREST S.R.L.) - 100 mp (5% din 2000,0 mp proprietatea S.C.INN COM GRUP S.R.L.); - 69,85 mp (5% din 1397,0 mp proprietatea LARMARAUD VALENTINA.) -



11

CAPITOLUL 1

CARACTERISTICILE PUZ-ULUI 1.1 SCOPUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PUZ

Scopul studiului este incadrarea functională a zonei, corelarea cu cea a vecinătăţilor şi stabilirea reglementărilor urbanistice pentru construire şi amenajare – ansamblu case de vacanță.

Obiectivul Planului Introducerea în intravilan a unei suprafețe de 5671 mp și reglementarea terenului în suprafață totală de 10168,00 mp, în vederea realizării unui ansamblu de case de vacanță, confom Avizului de oportunitate nr. 42/31.07.2013, emis de Consiliul Judetean Ilfov.

Reglementarile din PUG precum si tendinta de dezvoltare din zonă referitoare la terenul ce face obiectul PUZ-ului sunt de zona de padure/ zona institutii publice si servicii/ zona agrement. Notă: Suprafața totală alocată construirii caselor de vacanță inclusiv amenajări utilități și căi de acces reprezintă 5 % din suprafața foirestieră - proprietăți private din Comua Snagov, Tarla-6, Parcela 97, jud. Ilfov – conform Legii 48 Codul Silvic din 2008 actualizatîn 2011 (Art.37, alin 2 pct.a și b), după cum urmează: - 50 mp (5% din 1000,0 mp proprietate a lui Malea Bogdan); - 123,55 mp (5% din 2471,0 mp proprietate a lui Godeanu Anca Cristina) - 110 mp (5% din 2200,0 mp proprietate a lui S.C. DENY&RAFY CARN

COMPANY S.R.) ; - 55 mp (5% din 1100,0 mp proprietate a lui S.C.M.B.C. CONSTRUCT PREST

S.R.L.) - 100 mp (5%2000,0 mp proprietate a lui S.C.INN COM GRUP S.R.L.);

69,85 mp (5% din 1397,0 mp proprietate a lui LARMARAUD VALENTINA.)

Ocuparea terenului

Conform actualului P.U.G. al Com. Snagov, folosinta actuala a terenului este de teren aflat in extravilan si intravilan (a se vedea alineatul ”Regim juridic”), avand folosinta padure.

Pe terenul care face obiectul P.U.Z. nu se gasesc situri arheologice, nu este amplasata nici o constructie monument, ce ar putea avea valoare de patrimoniu (terenul fiind liber de constructii si neexistand unele nici in evolutia sa anterioara).



12

Circulatii

Teritoriul administrativ al comunei, in zona amplasamentului studiat este strabatut de urmatoarele drumuri clasificate ca drumuri publice principale:

• Drumul judetean Dj 101M/ De86

Amplasamentul viitoarei zone de locuinte de vacanta este deservit de aceste cai de comunicatie.

Retele edilitare – situatia existenta

Alimentarea cu apa potabila

Localitatea nu dispune de instalatii centralizate de alimentare cu apa potabile in zona.

Majoritatea gospodariilor se alimenteaza cu apa potabila din puturi individuale de tip rural, care exploateaza pana freatica la 8-15 m adancime.

Canalizarea apelor uzate menajere

Un mare numar de locuinte existente nu dispun de retele interioare, utilizand inca closetele uscate. Celelalte gospodarii, care dispun de un sistem local de canalizare utilizeaza pentru colectarea apelor uzate fose septice vidanjabile sau fose absorbante, care insa pun in pericol panza freatica.

Apele pluviale se scurg liber la suprafata terneului prin rigole si santuri.

Alimentare cu energie termica

Alimentarea cu caldura a imobilelor din s.Snagov este realizata in general in sistem local.

In zona PUZ nu exista capacitate de producere a agentului termic si nici retele majore de transport a agentului termic.

Alimentare cu gaze naturale

In present exista retea de distributie a gazelor naturale. Amplasamentul viitoarei investitii este aproape de reteaua de distributie.



13

Alimentarea cu energie electrica

Zona studiata in PUZ este aproape de reteaua locala de distributie de medie tensiune, aceasta retea fiind amplasata chiar pe drumul judetean Dj 101M (LEA 20kV).

Telecomunicatii

Amplasamentul viitoarei zone de locuinte de vacanta nu este strabatut de cabluri subterane sau aeriene ale retelei telefonice.

Procentul de ocupare al terenului

Terenul analizat in PUZ are in proportie de 100% regim silvic in extravilan si intravilan, conform fișelor corpurilor cadastrale POT existent fiind de 0%. Folosința actuală a terenurilor este pădure,

Disfunctionalitati

• Zona insuficient amenajata, lipsita de atractivitate datorita lipsei dotarilor specifice tehnico - edilitare, precum si a unor trasee pietonale amenajate;

• Slaba intretinere si punere in valoare a potentialului detinut de amplasament; • Existenta unor cai de acces limitate si insuficient modernizate; • Lipsa echiparii edilitare in zona impune rezolvarea utilitatilor in sistem

local pentru asigurarea apei menajere si a evacuarii apelor uzate.

1.2 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA

1.2.1. PREVEDERI ALE PUG. RELATII CU ALTE DOCUMENTATII DE

URBANISM

Pentru PUZ-ul întocmit și analizat au fost obținute următoarele documente și avize –

anexate în copie: - Certificate de urbanism nr. 399÷ 404 din 17.10.2013, emise de Primăria Comunei

Snagov Județul Ilfov, însoțite de Avizele emise de Consiliul Județean Ifov – arhitect șef Mihaela Nedelcu din 04.10.2013;



14

- Aviz de oportunitate nr.42 din 31.07.3013 emis de Consiliul Judetean Ilfov – Directia de Urbanism si Amenajarea Teritoriului;

- Avizul ITRSV nr.1780/1505.2013 – emis de MNSC – Inspectoratul Teritorial de regim silvic și de vânătoare București;

- Adresa nr. 8183/MER din 16.10.2013 – emisă de AN APELE ROMÂNE – SGA Ilfov – București se fac următoarele precizări privind delimitarea zonei de protecție a lacului de acumulare Snagov identificată în planurile prezentate de proiectant pentru realizarea ansamblului de locuințe pe Tarla 9, Parcela 97, sat Snagov jud.Ilfov;

Documentele care atestă dreptul de proprietate asupra terenurilor analizate sunt

Contractele de vânzare-cumpărare autentificate, extrase de carte funciară însoțite de Planuri de amplasament și delimitare a corpului de proprietate (Scara 1:1000), acestea sunt anexate în copie xerox la prezenta documentație tehnică.

1.2.2 REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

Prin Planul Urbanistic Zonal se prevede reglementarea terenului în suprafață de 10168,00 mp propus a fi introdus în intravilanul comunei Snagov- sat Snagov

Propunerea de P.U.Z. urmareşte schimbarea funcţiunii terenului studiat si realizarea de locuințe – case de vacanță, pe 7 loturi individuale, cu regim de înălțime P+1E =7m (la cornişe).

Suprafața destinată zonei de amenajare de locuințe de vacanță și a utilitătilor aferente este repartizată potrivit tabelelor de mai jos: MALEA BOGDAN FUNCTIUNI MP % ZONA LOCUINTE DE VACANTA (inclusive Cai de Comunicatie aferente) 50.00 5.00 PADURE 950.00 95.00 TOTAL 1000.00 100.00

S.C. DENY&RAFY CARN COMPANY S.R.L. FUNCTIUNI MP % ZONA LOCUINTE DE VACANTA (inclusive Cai de Comunicatie aferente) 110.00 5.00 PADURE 2090.00 95.00 TOTAL 2200.00 100.00



15

S.C.INM COM GRUP S.R.L FUNCTIUNI MP % ZONA LOCUINTE DE VACANTA (inclusive Cai de Comunicatie aferente) 100.00 5.00 PADURE 1900.00 95.00 TOTAL 2000.00 100.00

S.C. M.B.C.CONSTRUCT PREST S.R.L. FUNCTIUNI MP % ZONA LOCUINTE DE VACANTA (inclusive Cai de Comunicatie aferente) 55.00 5.00 PADURE 1045.00 95.00 TOTAL 1100.00 100.00

LARMARAUD VALENTINA FUNCTIUNI MP % ZONA LOCUINTE DE VACANTA (inclusive Cai de Comunicatie aferente) 69.85 5.00 PADURE 1327.15 95.00 TOTAL 1397.00 100.00

GODEANU/ZEVEDEI ANCA CRISTINA FUNCTIUNI MP % ZONA LOCUINTE DE VACANTA (inclusive Cai de Comunicatie aferente) 123.55 5.00 PADURE 2347.55 90.00 TOTAL 2471.00 100.00

Total suprafață destinată amenajărilor edilitare = 508,4 mp

Bilant teritorial propus Funcţiuni Suprafaţa (mp) Procent (%)

Suprafaţă teren totală, din care: 10168 100 - extravilan 5671 55,77 - intravilan 4497 44,23 Suprafață destinată amenajărilor conf. Legii 48 Codul Silvic din 2008 actualizat în 2011 (Art.37, alin 2 pct.a și b):

508,4 5

Spații verzi naturale 9659,6 95 Loturi locuire - amenajări, din care: 508,4 100 Suprafata construita la sol

508,4 100 Suprafata amenajări edilitare anexe (puț forat cu zonă de protecție, bazin vidanjabil – stocare ape uzate Suprafata circulatii (pietonale+carosabil)



16

INDICATORI URBANISTICI în cadrul amplasamentului rezultați în urma propunerii:

- Suprafața totală 10168 mp, din care suprafață teren amenajabil = 508,4 mp - POTMAX = 5.% - CUTMAX =0,1 MP/ADC - Hmax= 7 m, (P+1E) Regulamentul Local de Urbanism, aferent P.U.Z. a fost intocmit de URBANIST

Andreea Popa și c. arh. Dumitru Rusu (copie anexata).

Nota: P.O.T. = procent de ocupare a terenului C.U.T. = coeficient de utilizare a terenului Hmax = regim de înălțime maxim propus

Sunt prevăzute împrejmuiri atât spre drumurile existente propuse pentru modernizare care vor avea înălțimea de maxim 2,00 m, din care un soclu opac de 0,60 m și o parte transparentăă dublată cu gard viu, cât și cele dinspre terenurile vecine, care vor fi opace cu o înălțime maximă de 2,50 m.

Reglementări • edificabilul va fi delimitat de retragerea cu 5,0 m de la aliniament, 3,0 m fata de

limitele laterale ale parcelelor. • Stationarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara

circulațiilor publice • Folosirea unor materiale de constructie durabile, cu finisaje moderne • Plantarea ornamentala si de protectie min 90% în incintă.

Circulația

Comuna Snagov (sat Snagov) este dezvoltată pe trama spontană, linear de-a lungul principalelor căi de comunicatie, având la vest spații prevăzute agremenetului- instituții publice și servicii și spații verzi publice.

Teritoriul administrativ al comunei, în zona amplasamentului studiat este străbătut de urmatoarele drumuri clasificate ca drumuri publice principale:

• Drumul judetean Dj 101M/ De86 Amplasamentul viitoarei zone de locuințe de vacantă este deservit de aceste căi de

comunicație. Accesul la zona de locuinte va fi realizat prin intermediul Dj 101M prin intermediul

unui drum cu prospectul de 9,5 m, respectiv cu un carosabil de 7,0 m, doua zona verzi de 1,00 m, trotuar de 1,0 m si rigola de 0,5 m..

Toate suprafetele de acces și platformele necesare manevrelor auto precum și parcările



17

se vor realiza în interiorul suprafețelor destinate amenajărilor (construcții, căi de acces, echipări utilitare), deci în afara circulaţiilor publice.

Importanța obiectivului Lucrările de alimentare cu apă pentru planul analizat, amplasat în comuna Snagov,

judetul Ilfov care cuprinde imobile pentru locuinţe individuale, au fost încadrate în categoria 3 şi în clasa de importanţă III.

Tinând cont de durata de exploatare proiectată, construcţiile sunt considerate lucrări

definitive (permanente).

Categoria de importanţă a lucrării a fost stabilită în conformitate cu următoarele acte normative:

• Legea 10/1995 (Legea Calității în Construcții) actualizată conform Legii 123/2007;

• H.G. 766/1997 privind aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii modificata cu modificarile si completarile ulterioare;

• Ordinul 31/N/2.10.1995 al MLPAT privind metodologia de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor.

Conform metodologiei de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor, a

rezultat ca lucrarile se incadreaza in categoria de importanta “D”, constructii de importanta redusa: constructii cu functii obisnuite, a caror realizare nu implica riscuri majore pentru societate si natura.

Derogari de la prevederile regulamentului

Prin derogare se intelege modificarea uneia din conditiile de construire: retragere fata de limitele laterale si de spate ale parcelei: POT, CUT, regim de inaltime.

Derogari de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai prin intocmirea unor documentatii specifice apobate de organele competente, in conformitate cu prevederile legale si cu normele de protectie stabilite pe plan local.



18

1.3 RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME

Prin prezenta documentatie se urmareste solutionarea si reglementarea din punct de vedere urbanistic a arealului delimitat, pe baza de reglementari urbanistice si regulament aferent, in vederea posibilitatii viitoare de construire cu maximum de eficienta.

Se preiau prevederile P.U.G. Com. Snagov in ceea ce priveste caile de comunicatie majore, dar se vor face si corelari cu situatia actuala, in care noile dezvoltari imobiliare cat si cele viitoare vor influenta aceasta expansiune a cailor de comunicatie cu vecinatatea.

Folosinta actuala a terenurilor este padure, conform fiselor corpurilor cadastrale, loturile Malea Bogdan si Godeanu Anca Cristina avand partea superioara situata in cadrul ariei naturale protejate Padurea Snagov- rezervatie naturala.

La momentul actual nu exista un Plan de Management avizat al Ariei Naturale Protejate Padurea Snagov . In momentul vizarii Planului de Management, se va avea in vedere respectarea acestuia. In plus se va solicita avizul custodelui sitului ( Clubul ecologic Unesco-Pro Natura si Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov).

Amplasamentul prezentului plan este o zona in curs de formare, prezentand mare interes pentru potentialii investitori, dovada fiind si alte documentatii urbanistice similare elaborate si aprobate in zona.



19

CAPITOLUL 2

STAREA ACTUALA A MEDIULUI. ASPECTE RELEVANTE

2.1 Calitatea factorilor de mediu

2.1.1 Factor de mediu sol

La nivelul Judetului Ilfov, cele mai raspandite soluri sunt argilosolurile, dupa care urmeaza

molisolurile si solurile neevoluate. Suprafata solurilor forestiere totalizeaza cca. 26.500 ha, cele

mai raspandite fiind tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai slab reprezentate.

Solurile predominante prezinta, in general, o vulnerabilitate relativ scazuta la impactul

multor agenti poluanti datorita capacitatii de tamponare buna.

Teritoriul comunei Snagov este situat in marea unitate geomorfologica a Campiei Romane,

subdiviziunea „Campia Vlasiei”, Campul Otopeni – Snagov, cu relief plan brazdat de fire de vale.

Sub raport litologic si tectonic, zona reprezinta o continuare a regiunilor piemontane din nord,

dar se deosebeste de acestea prin predominarea cuverturii de loess si a clastocarstului sufozional.

Nivelul calitativ al solului

Poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a

acestuia ca suport si mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om,

dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica.

Metoda de evaluare a impactului asupra mediului s-a efectuat utilizand relatia:

IP = CE/CMA

IP – indice de poluare – indice de impact – coeficient de mediu;

CE – concentratia efectiva determinata prin analize, masuratori;

CMA – concentratia maxim admisa/prag alerta.

Valorile subunitare ale indicelui de impact evidentiaza un impact relativ redus asupra factorilor de

mediu, in timp ce valorile supraunitare evidentiaza valorile de neconformitate.



20

Scara de bonitate

Luand in considerare starea neafectata de activitatea umana si situatia ireversibila de

deteriorare a unui factor de mediu se constituie o scara de bonitate exprimata prin note de la 1 la

10, care pune in evidenta efectul poluantilor asupra mediului inconjurator.

Pentru evaluarea gradului de poluare al solurilor s-a efectuat incadrarea solurilor, conform

“Ordinului 756/1997 – Ordin pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului”,

in categoria “sensibile”, conf art. 8, pct.b, valorile de referinta pentru indicatorii analizati fiind

prezentate in urmatorul tabel:

Valori de referinta pentru urme de elemente chimice in soluri

conform Ordin 756/97

Element Valori normale

Prag alerta / tipuri de folosinta mg/kg s.u

Prag de interventie / tip de folosinta

mg/kg s.u Sensibile

(zona protejata)

Mai putin sensibile (zona

industriala)

Sensibile (zona

protejata)

Mai putin sensibile (zona

industriala) Metale Cadmiu 1 3 5 5 10 Crom 30 100 300 300 600 Cupru 20 100 250 200 500 Nichel 20 75 200 150 500 Plumb 20 50 250 100 1000 Zinc 100 300 700 600 1500 Total hidrocarburi din petrol

< 100 200 1.000 500 2.000

Fosfati - - - - - Sulfati - 2000 5000 10000 50000 pH - - - - -

⇒ Prag de alerta – cand concentratiile unuia sau mai multor poluanti din soluri depasesc pragurile

de alerta, dar se situeaza sub valorile pragului de interventie pentru folosinta corespunzatoare a

terenului se considera ca exista un impact potential asupra solului. In aceste situatii, autoritatile

competente vor dispune masuri de prevenire a poluarii in continuare a solului si de monitorizare a

surselor potentiale de poluare.



21

⇒ Prag de interventie – cand concentratiile unuia sau mai multor poluanti din soluri depasesc

pragurile de interventie pentru folosinta existenta a terenului se considera ca exista un impact

asupra solului. In aceste situatii, utilizarea zonei afectate pentru folosinte sensibile nu este permisa.

Interpretarea rezultatelor:

Din estimarea calitatii solului din zona de amplasament a rezultat ca, acestor indici li se asociaza:

- un mediu neafectat

- nota de bonitate asociata = 9.

2.1.2 Factor de mediu apa

Apa de suprafata

Perimetrul aferent P.U.Z.-ului se află situat în bazinul hidrografic Ialomiţa în imediata vecinătate - spre zona de sud/ sud –vest a lacului Snagov.

Zona lacului Snagov, impreuna cu Valea Vlasiei si Balteni, sunt cele mai importante

trei vai afluente ai Ialomitei, la coada carora se afla lacurile Balteni, Snagov si Caldarusani.

Are urmatoarele caracteristici:

- lungimea de cca. 40 km;

- altitudinea la obarsie 154 md MN, iar la varsare 85 md MN;

Toate aceste lacuri sunt asemanatoare:

- au forma alungita si serpuita, datorita faptului ca sunt foste brate ale Ialomitei;

- au legatura cu Ialomita printr-un emisar cu scurgere intermitenta in functie de debite si

nivele;

- sunt alimentate din precipitatii si izvoare;

- albiile sunt sapate in loess, iar fundul lacurilor este argilos;

Aceste lacuri sunt vechi „limane fluviatile” al Ialomitei, care se varsau in Cuaternar

in marele bazin Ponte – Caspi si care acoperea mare parte din Campia Romana.



22

B.h. Ialomiţa - Lacuri Cele mai importante lacuri sunt lacul Snagov cu volumul total de 32,2 mil.mc şi suprafaţa de 565 ha şi lacul Căldăruşani, cu un volum total de 21,0 mil.mc şi o suprafaţa de 325 ha. Pe celelalte râuri exista iazuri piscicole, care în majoritate, sunt realizate prin bararea cursurilor de apă.

La nivelul anului 2013 au fost raportate rezultatele programului de monitorizare pentru Secţiuni de monitorizare /SGA Ilfov pentru Lac Snagov, vezi tabel de mai jos.



23

Tabel nr. 1 - Starea Ecologică În luna august 2013 – zona Lac Snagov

Nr. Crt

Cursul de apă Lacul Tip program

Monitoring

STAREA ECOLOGICĂ Indicatori pentru procesul de

EUTROFIZARE Incadrarea din punct de vedere

FIZICO-CHIMIC

PT (mg/l)

Nmin (mg/l)

Clorofila “a” (μg/l)

Bio masa

Incadrare finală RTA RO NUT

R SALIN PTSON AICR Încadrar

e finală

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

1. Snagov Acumulare

a Tâncăbeşti

O(CO,N) HS, ZV 0,21 0,254 - - hipertrof I IV I II II - IV

2. Snagov Snagov O(CO,N) IH, HS, ZV 0,026 0,152 - - mezotrof I III I II I - III

RTA - regim termic şi acidifiere; RO - regim de oxigen; NUTR - regim de nutrienţi; SALIN - grad de mineralizare (salinitate); PTSON - poluanţi toxici specifici de origine naturală; AICR - alţi indicatori chimici relevanţi: fenoli, detergenţi, AOX Nota: Evaluarea clasei de calitate atât din punct de vedere biologic cât şi fizico-chimic s-a făcut pe baza celui august nefavorabil indicator din grupa respectivă de indicatori. Extras din Raport de sinteză privind starea mediului la nivel județean – Județul Ilfov – august 2013.



24

Tabel 2. Monitorizare metale grele şi micropoluanţi organici în 5 secţiuni / 4 lacuri de acumulare - luna august 2013 - Extras din Raport de sinteză privind starea mediului la nivel județean – Județul Ilfov – august 2013.

Nr. crt.

Cursul de apă

Secţiunea

Stare chimică

Substanţe prioritare / prioritar periculoase ce au depăşit standardele

1. Snagov Ac. Tâncăbeşti proastă Cu 2. Snagov Lacul Snagov proastă Cu

În cazul SGA Ilfov - Bucureşti se efectuează analize la indicatorii fizico-chimici,

specificaţi în hotărârea de guvern august sus amintită, pentru 5 de lacuri, din care în luna august a fost analizată situaţia în 5 lacuri.

Tabel 3

Situaţia conformării cu prevederile HG 563/2006, stabilită pe baza analizelor efectuate în luna august 2013

Nr. Crt. Cursul de apă Lacul

Indicatori fizico-chimici ce au depăşit limitele impuse prin

HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002

0 1 2 3 1. Valea Colentina Buftea CBO5 2. Valea Colentina Buciumeni Odiz,CBO5, NO2 3. Argeş Ogrezeni CBO5 4. Snagov Lacul Snagov CBO5 5. Cociovalistea L. Căldăruşani CBO5

Extras din Raport de sinteză privind starea mediului la nivel județean – Județul Ilfov – august 2013. Monitoringul pentru programul ZV (zone vulnerabile) se referă la lacurile situate în perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole (HG 964/2001-Directiva 91/691/EEC), în aceste lacuri monitorizându-se formele de azot, în special, cu frecvenţa de 12/an, în secţiunea baraj. Tabel 4. Rezultatele monitorizării din luna august 2013

Nr. Crt. Cursul de apă Lacul NO3

(mg /l) 1. Snagov Ac. Tâncăbeşti 0,565 2. Snagov Lacul Snagov 0,348

Extras din Raport de sinteză privind starea mediului la nivel județean – Județul Ilfov – august 2013.



25

Apa subterana

În ceea ce privește calitatea apelor subterane din zonă Raportul de sinteză consultat menționează că în luna februarie 2013 nu au fost recoltate probe din forajele reţelei naţionale de supraveghere şi observaţie.

In 1952 a fost creată Rezervația Complexă Snagov, iar o suprafata de 100 ha (Aria naturala protejata "Lacul Snagov" - ANPLS) a fost declarată rezervație naturală prin legea nr 5/2000 privind amenajarea teritoriului national (sectiunea III Arii protejate) pentru protejarea faunei si a florei care se dezvolta aici. Inventarierile curente au identificat si 3 habitate ce necesita protectie precum si nevoia de extindere urgenta a protectiei la nivelul intregului lac. Date hidrogeologice si hidrochimice

Date geologice (Strategia de dezvoltare durabila a Comunei Snagov, Judetul Ilfov, Romania, pentru perioada 2014-2020) - fundamentul regional este de vârsta Pliocen, alcătuit din nisipuri şi pietrişuri cu intercalaţii marnoase cunoscute sub denumirea "Strate de Cândeşti". Acestea sunt acoperite de depozite de vârstă cuaternară (Pleistocen). Pe baza observaţiilor efectuate şi a concluziilor geotehnice, în zona studiată rezultă că suprafaţa terenului nu este afectată de alunecări, procese erozionale sau alte fenomene fizico-geologice defavorabile. De asemenea nu sunt posibile inundaţii. La limită cu lacul Snagov se observă degradări locale ale piciorului malului din cauza acţiunii valurilor, dar în ansamblu, malul este stabil. Din forajele analizate rezultă că în localităţile cercetate, terenul de fundare este alcătuit din pământuri predominant argiloase (argilă, argile prăfoase cu consistenţă în domeniul plastic consistent - vârtos). Deşi pe alocuri prezintă caracter slab macroporic, pământurile argiloase sunt practic insensibile la umezire, tasările specifice prin umezire fiind de ordinul a 2 - 3%.

Din punct de vedere geologic şi geotehnic pământurile argiloase constituie teren bun de fundare pentru clădiri de locuit, sociale şi industriale cu P+1 ÷ P+4 etaje; se pot executa subsoluri sau nu. În cazul construcţiilor fără subsol, adâncimea de fundare minimă este de 1,00 m de la nivelul terenului sistematizat, adâncime care depăşeşte adâncimea locală de îngheţ (0,90 m). Dacă sistematizarea terenului se va realiza în umplutură, adâncimea de fundare se va considera de la nivelul terenului natural. Pentru construcţii cu subsol, adâncimea de fundare se va lua de 0,30 - 0,60 m, pardoseala subsolului în funcţie de înălţimea construcţiei. Condiţii generale de executare a fundaţiilor se vor detalia in studii geotehnice, urmând a se face investigaţii geotehnice specifice pentru fiecare obiect care se va construi, studiul geotehnic întocmit si din care au fost descrise conditiile de fundare fiind



26

valabil pentru faza PUG.2 Din punct de vedere seismic Comuna Snagov face parte din zona seismică de gradul 81 (1 - perioada de revenire 1 = 50 ani) pe scara M.S.K., conform STAS nr.111/1-1993, iar conform normativului P 100/1992 cu modificarile si completarile ulterioare, se încadrează în zona "C", având coeficientul seismic ks = 0,20 şi perioada de colţ Ts = 1,5 sec.3

Apele subterane prezintă un deosebit interes din punct de vedere al potabilităţii. Conform Studiului Geotehnic 4, în zonă se găsesc două straturi acvifere: - unul de mică adâncime 6,20 m în Snagov şi 11,70 m în Tâncăbeşti, cu apă nepotabilă şi slab agresivă faţă de mediu; - unul de adâncime medie interceptat în foraje la adâncime 35 - 100 m, cantonat în orizontul de nisip cu pietriş, a cărui apă se încadrează în limite normale de potabilitate, fiind slab agresivă faţă de metale. Extras din Strategia de dezvoltare a comuni Snagov – martie 2014. Surse de poluare

Pe malul stang al lacului nu exista o canalizare centralizata, Tratarea apelor uzate pe

intreaga vale a lacului Snagov reprezinta problema tehnica cea mai importanta pentru protectia

lacului si intregului ecosistem.

Activitatile agrozootehnice desfasurate in zona, care pot fi generatoare de substante

organice, materii in suspensie, apa uzata cu incarcatura bacteriologica.

Administrarea in mod necorespunzator a ingrasamintelor si a pesticidelor utilizate in

agricultura poate determina antrenarea acestora in apele de precipitatii.

Managementul defectuos al deseurilor (depozite neorganizate de deseuri de diferite tipuri -

menajere, constructii, industriale).

2.1.3 Factor de mediu aer

Sursele principale de impurificare a aerului sunt reprezentate de:

Autovehiculele care circula pe caile de acces;

Procesele de ardere a comustibililor gazosi, lichizi, solizi pentru incalzira

locuintelor aflate in comunele invecinate;

Mirosurile rezultate din zonele neamenajate in care se arunca deseurile.



27

2.1.4 Nivel zgomot

Zona este deosebit de linistita, singura sursa de zgomot fiind reprezentata de traficul auto

redus, desfasurat pe DJ 101M

2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ

Disfunctionalitati constatate in zona studiata:

- lipsa valorificarii patrimoniului natural si aducerea lui in conexiune cu ecosistemele din

teritoriu;

- mentinerea in cadrul zonei a unor deficiente accentuate in ceea ce priveste echiparea

tehnico - edilitara;

- disfunctionalitatile privind circulatiile;

- dezvoltari limitate ale extinderii/modernizarii infrastructurii tehnice.

- dezechilibre cauzate de atitudinea fata de potentialul natural si fata de potentialul natural

amenajat;

- mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interelationate pe cele 4 mari

categorii de factori:

o cauzate de factori de natura fizico-geografica;

o cauzate de facrori de natura spatial-ecologica;

o cauzate de facrori de natura spatial-functionala;

o cauzate de facrori de natura socio-spatiala.

Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile economice

cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca sisteme de suport al vietii,

conservarea biodiversitatii, sub toate formele ei, apelul la resursele regenerabile fara depasirea

capacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste resurse, diminuarea folosirii resurselor

neregenerabile, micsorarea presiunii exercitate asupra ecosferei prin poluare. Dezvoltare durabila

inseamna depasirea fazelor de „stapanire a naturii de catre om” si „divortul dintre om si natura”

specifice dezvoltarii industriale si „reconcilierii omului cu natura”.



28

CAPITOLUL 3

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL

A FI AFECTATA

Folosința actuală a terenurilor ce constitue obiectul PUZ este pădure, conform fișelor corpurilor cadastrale, loturile Malea Bogdan si Godeanu Anca Cristina având partea superioară situată în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Snagov- rezervație naturala desemnata prin Legea nr. 5/2000.

3.1 Relieful

Teritoriul administrativ al comunei Snagov face parte din subdiviziunea Campiei Romane numita Campia Vlasiei - Movilita. Sub raport litologic si tectonic, Vlasia reprezinta o continuare a regiunilor piemontane din nord, dar se deosebeste de acestea prin predominarea cuverturii de loess si a clastocarstului sufozional. Axa hidrografica a vaii Mocanu si in continuare Cociovalistea - cu directie vest-est, imparte teritoriul comunal in studiu in Vlasia de nord (Campia Snagovului) si Vlasia de sud (Campia Bucurestilor - Campia Otopeni). Relieful se prezinta sub forma unei campii (la o altitudine de 50 - 120 m), fragmentata de vai, cu terase locale, acoperite cu depozite loessoide pe care apar numeroase crovuri, usor inclinata dinspre N-V si S-E, taiata de vai putin adanci, cu lunci largi si tinere, peste care in trecut se intindea vestitul codru al Vlasiei. In jurul lacului Snagov se concentreaza masive forestiere intinse, care sunt alcatuite din diverse specii de arbori, unele foarte rare, avand o flora si fauna foarte bogata. Padurea Snagov face parte dintr-o rezervatie naturala, conservand atat flora cat si fauna. Lacul Snagov face parte din aceeasi rezervatie, conservandu-si minunata flora, in special nuferii albi si galbeni, lotusul si stuful. Comuna Snagov se afla in judetul Ilfov, judet situat in partea de S-SE a Romaniei, in centrul Campiei Romane. La fel ca un zid protector ce inconjoara o cetate, judetul se desfasoara in jurul Capitalei Romaniei, Bucuresti, fiind inconjurat la randul sau de judetele vecine Prahova la N, Dambovita la V, Giurgiu la S-V, Calarasi la S-E si Ialomita la E. Se intinde pe o suprafata de 1583 kmp,fiind cel mai mic judet al tarii. Comuna Snagov se gaseste in regiunea de nord a judetului Ilfov, in partea de N a Campiei Vlasiei, pe malul drept al Lacului Snagov la marginea Bucurestiului si are in componenta sa cinci sate:



29

Snagov Sat, Ghermanesti, Ciofliceni, Vladiceasca, care sunt amplasate pe malul sudic si Tancabesti pe malul nordic.

Zona, in trecut, era acoperita de foarte cunoscutul Codru Vlasiei, devenit Campia

Vlasiei, care este strabatuta acum de raurile Ialomita, Arges, Sabar si Dambovita. De asemenea, exista si cateva lacuri naturale si antropice dintre care cel mai important este Lacul Snagov, avand 575 ha. El este un liman fluviatil al raului Ialomita.

In trecut lacul se varsa in Ialomita prin paraul Gruiu, lung de 8 km, insa in 1969 a fost sapat un canal lung de 2 km, care-l pune in legatura directa cu Ialomita. Lungimea lacului este de 16 km, cu latimi care cresc din amonte in avale, de la cateva zeci de metri la peste 500m, iar adancimea ajunge in unele locuri la 9-10 m. Este alimentat cu ape de precipitatii si din izvoare de fund, iar uneori cu apa din canalul Bilciuresti (Ialomita-Colentina), care-i traveseaza valea in sectorul sau de formare.

3.2 Litologia depozitelor de suprafata

Din punct de vedere litologic terenul din cuprinsul localitatilor Snagov, Gruiu si Ghermanesti, este alcatuit dupa cum urmeaza: In zonele depresionare, litologia terenului este generata de apele curgatoare sau

care stagneaza sub forma de lacuri sau balti. Aceste zone au cote absolute ce variaza intre 89,50 – 90,00, si prezinta urmatoarea succesiune de strate:

a) In suprafata un strat de umplutura argiloasa sau pamant vegetal, ce prezinta urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:

− Indicele de consistenta Ic = 0,75 – 0,80; − Greutatea volumetrica γw = 18,50 – 18,70 kN/mc; − Modulul de deformatie edometrica M2-3 = 100 – 105 daN/cm2; − Tasare specifica ep2 = 2,50 – 3,00 cm/m; − Unghiul de frecare interna φ = 16 – 18o; − Coeziunea c = 0,20 – 0,25 daN/cm2.

b) In continuare sub stratul de umpluturi urmeaza depozite sedimentare recente, argila maloasa negricioasa, maluri de consistenta redusa si compresibilitate ridicata, strate cu caracteristici fizico-mecanice reduse, respectiv cu capacitate portanta mica. Aceste strate prezinta urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:

− Indicele de consistenta Ic = 0,45 – 0,60; − Greutatea volumetrica γw = 17,50 – 17,70 kN/mc; − Modulul de deformatie edometrica M2-3 = 80 – 95 daN/cm2; − Tasare specifica ep2 = 5,50 – 6,00 cm/m;



30

− Unghiul de frecare interna φ = 14 – 16o; − Coeziunea c = 0,10 – 0,15 daN/cm2.

Datorita consistentei reduse, a compresibilitatii si tasarii specifice mari, in scopul cresterii capacitatii portante a terenului de fundare, aceste pamanturi trebuiesc imbunatatite. Imbunatatirea terenului de fundare se poate realiza prin pozarea conductelor si a caminelor prin intermediul unor perne compactate, in grosime de cca. 0,50 m, constituite din amestec de 50 % refuz de ciur si 50 % balast. In zonele platoului inalt, respectiv in cuvertura superioara a Campiei

Romane, se dezvolta strate mai vechi cu un grad de consolidare ridicat, deci cu caracteristici fizico-mecanice mai bune, terenuri bune pentru fundarea consructiilor. Astfel in cuvertura superioara a Campiei Romane imediat sub stratul de pamant vegetal, urmeaza un pachet de strate constituite din argile si argile prafoase cu compresibilitate medie si tasare specifica redusa, strate ce se caracterizeaza prin urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:

− Compozitia granulometrica: − Argila = 45 – 53 % − Praf = 40 – 43 % − Nisip = 4 – 15 %

− Indicele de consistenta Ic = 0,77 – 0,97 − Gretutatea volumetrica γw = 1,85 – 1,91 kN/mc; − Porozitatea n = 40 – 41 %; − Modulul de deformatie edometrica M2-3 = 100 – 110 daN/cm2; − Tasare specifica ep2 = 3,20 – 3,80 cm/m; − Unghiul de frecare interna φ = 16o; − Coeziunea c = 0,25 – 0,35 daN/cm2.

Nivelul apei subterane, se situeaza in zonele depresionare la suprafata terenului dar la mica adancime NHs = 1,00 – 1,70 m, iar in zona platoului inalt al Campiei Romane, la adancimi cu mult mai mari decat adancimea de pozare a conductelor sau a caminelor, respectiv NHs = 4,50 – 10,70 , avand variatii sezoniere de ± 1,50 m.



31

3.3 Hidrografia si hidrogeologia

Zona, in trecut, era acoperita de foarte cunoscutul Codru Vlasiei, devenit Campia Vlasiei, care este strabatuta acum de raurile Ialomita, Arges, Sabar si Dambovita. De asemenea, exista si cateva lacuri naturale si antropice dintre care cel mai important este Lacul Snagov, avand 620 ha. El este un liman fluviatil al raului Ialomita.

In trecut lacul se varsa in Ialomita prin paraul Gruiu, lung de 8 km, insa in 1969 a fost sapat un canal lung de 2 km, care-l pune in legatura directa cu Ialomita. Lungimea lacului este de 16 km, cu latimi care cresc din amonte in avale, de la cateva zeci de metri la peste 500m, iar adancimea ajunge in unele locuri la 9-10 m. Este alimentat cu ape de precipitatii si din izvoare de fund, iar uneori cu apa din canalul Bilciuresti (Ialomita-Colentina), care-i traveseaza valea in sectorul sau de formare.

Valea Snagov, este cea mai importanta dintre cele trei vai afluenti ai Ialomitei, Balteni, Snagov si Vlasia Cociovalistei, la coada carora se afla lacurile Balteni, Snagov si Caldarusani. Are urmatoarele caracteristici: - lungimea de cca. 40 km; - altitudinea la obarsie 154 md MN, iar la varsare 85 md MN;

Toate aceste lacuri sunt asemanatoare:

- au forma alungita si serpuita, datorita faptului ca sunt foste brate ale Ialomitei; - au legatura cu Ialomita printr-un emisar cu scurgere intermitenta in functie de debite si

nivele; - sunt alimentate din precipitatii si izvoare; - albiile sunt sapate in loess, iar fundul lacurilor este argilos.

Valea Snagov este la origine un parau care ia nastere in padurea Cornesti, trece pe la Nord de comuna Butimanu, unde formeaza helestee inmlastinate (Poenari, Cacioc, Tancabesti), iar la coada vaii formeaza lacul Snagov care se varsa in Ialomita prin paraul Gruiu, la Boldeni avand lungimea de cca. 8 km.

In anul 1969 s-a sapat un canal direct, prevazut cu un stavilar si avand o lungime de cca. 2 km intre lac si Ialomita.

Lacul Snagov este un lac natural cu lungimea de 16 km, latimea de 1200 m la coada, 500 m la Snagov, si 200 m la Tancabesti – Cacioc, adancimea este de 10 – 11 m in larg si 7 – 8 m la mal.

Lacul se prezinta ca o soparla cu mai multe „cozi”, cu adancime mica si stufarie: Catelu, Coada Rece, iar in spatele restaurantului Pacea, Coada Lunga care separa malul vestic de strandul mare, Coada Tigancii.



32

Acest lac este un vechi „liman fluviatil” al Ialomitei, care se varsa in Cuaternar in marele bazin Ponte – Caspi si care acopera mare parte din Campia Romana.

Snagovul este un lac cu apa dulce, cu suprafata de 620 ha, iar volumul este de 21 mil. mc. Este de tip bicarbonat sodic cu o concentratie de 362 mg/l. Este un lac eutrofic, bogat in saruri de calciu si substante nutritive, care alimenteaza fauna si flora lacului. Fundul lacului este acoperit de mal organic, iar stratul de apa de fund este lipsit de oxigen. In ultimii ani lacul este foarte poluat din cauza deversarii deseurilor si a apelor menajere netratate.

In cadrul acestei regiuni hidrogeologice se disting trei zone cunoscute sub numele de „stratele de Fratesti”, cea mai importanta formatiune acvifera a tarii. Sunt constituite din nisipuri si pietrisuri cu intercalatii de argile din cuaternarul inferior, asezate peste formatiuni argiloase.

In zona Bucurestiului, cele trei strate de Fratesti A, B si C sunt situate la adancimile de 60 – 160 m in partea de sud a orasului si intre 200 si 360 m in partea de nord. Au frecvent grosimi de 25 – 30 m si sunt despartite de doua intercalatii de argile si argile nisipoase de cca. 20 m.

„Nisipurile de Mostistea” (Cuaternar – Pleistocen superior) cu o grosime totala cuprinsa in general intre 15 si 20 m. Granulometria este reprezentata prin nisipuri si nisipuri cu elemente de pietris. Uneori adancimea acestor nisipuri coboara chiar pana la 15 – 100 m.

„Pietrisurile de Colentina” (Cuaternar – Pleistocen superior), se dezvolta intre adancimile de 10 – 15 m functie de grosimea loessurilor care le acopera si sunt reprezentate prin nisipuri cu pietrisuri. Uneori aceste Pietrisuri de Colentina se situeaza si la adancimi mai mici, chiar si la adancimea de 5 – 10 m, in functie de pozitia forajelor fata de depresiunile care sunt foarte frecvente in zona respectiva.

Pentru Campia Romana (in care se incadreaza si bazinul hidrografic Arges, b.h. Mostistea, b.h. Ialomita), resursele totale de exploatare se estimeaza la cca. 120 mc/s, iar pentru Lunca Dunarii la 30 mc/s. Cele mai frecvente sunt debitele exploatabile cu valori mai mari, cuprinse intre 7 – 8 l/s/foraj.

Resursele de apa subterana ale regiunii analizate, destul de bogate, sunt reprezentate de cateva orizonturi acvifere freatice, situate la dancimi aproximative de 8 - 10 m, si de apele de adancime, reprezentate prin orizonturi acvifere situate sub primul strat impermeabil cu extindere mare.

Referitor la chimismul apelor freatice din zona studiata este de mentionat ca in majoritatea cazurilor apele sunt potabile, avand mineralitati pana la 900 mg/l si duritati pana la 300G, tipul predominant de apa fiind cel bicarbonato – calcic.



33

Forajele de mare adancime executate au interceptat stratele de Fratesti intre 160 si 330 m, iar cele de adancime medie intre 57 si 75 m, avand debite de cca. 5 l/s pe foraj, apa fiind potabila.

3.4 Clima

Aflata in plina campie, zona comunei Snagov are un climat temperat continental, cu usoare nuante excesive. Din punct de vedere meteorologic aceasta zona este specifica climatului campiei Baraganului cu unele caracteristici ale unui microclimat urban.

Regim termic Temperatura medie multianuala a aerului este de 10,9 oC, incadrand zona printre

cele cu valori mai mari decat media pe tara, cu valori medii lunare cuprinse intre -3,3 oC in ianuarie si 22,3 oC in iulie.

Temperatura maxima absoluta, dintr-un numar mare de ani, a fost de 41,1 oC in 20 august 1945. Temperaturi maxime absolute mai mari de 30,0 oC (zile caniculare) apar in intervalul mai-septembrie. In lunile de iarna temperaturile maxime absolute sunt cuprinse intre 14,5 oC si 19,3 oC.

Temperatura minima absoluta inregistrata in 25.01.1942 a fost de -30 oC . Valori ale temperaturii minime absolute mai mari de 0 oC s-au inregistrat in intervalul mai-august, cea mai mare temperatura minima absoluta fiind de 8,7 oC in iunie.

In zona analizata numarul zilelor de inghet (temperaturi minime egale sau mai mici de 0 oC) sunt de 97,7 oC. Cele mai numeroase zile cu inghet apar in ianuarie (27,5 zile), decembrie (22,5 zile) si februarie (21,7 zile). In perioada mai-august nu s-a inregistrat nici o zi de inghet.

Stratul de zapada poate avea o durata cuprinsa intre 46-54 zile, cu o grosime medie ce variaza intre 7,8 – 9,6 cm.

Adancimea minima de inghet (conform STAS 60054/1997) este cuprinsa intre 80-90 cm.

Umezeala relativa a aerului are valori medii anuale de 74 %, acest fapt provocand „ceata de evapotranspiratie” in 40-50 zile pe an.

Ceata este unul dintre parametrii meteorologici care caracterizeaza clima unei zone date. In zona comunei Snagov cazurile de ceata apar, in medie multianuala, in 52,7 zile, cele mai numeroase zile cu ceata aparand in perioada rece a anului: decembrie-februarie (numar mediu lunar de zile cu ceata cuprinse intre 8,6 in februarie si 12,4 in decembrie). In perioada calda a anului: mai-septembrie, numarul mediu lunar al zilelor cu ceata este de 0,5-0,9 zile.



34

Regim pluviometric Precipitatiile atmosferice au valori cuprinse intre 700-900 mm in anii cu exces de

umiditate si intre 350-400 mm in anii secetosi. Media multianuala a cantitatii de precipitatii este de 679 l/mp. Cele mai mari cantitati de precipitatii cad, in medie multianuala, in luna decembrie – 131 l/mp – valoare mult mai mare decat in alte luni ale anului. Lunile cu cele mai mici cantitati de precipitatii sunt februarie si septembrie cu 32 l/mp.

Numarul anual de zile cu precipitatii este, in medie multianuala, de 110,7. cele mai ploioase luni sunt mai si iunie cu 13,3 zile si respective 10,4 zile, iar cele mai secetoase sunt octombrie (6,1 zile) si septembrie (6,9 zile).

Regim eolian Factorii meteorologici care caracterizeaza atat clima unei zone analizate, cat si

conditiile de dispersie a poluantilor din zona respectiva, sunt vantul ca directie si viteza si stratificarea aerului.

Pentru zona analizata vanturile dominante sunt cele din NE - crivatul (~22 %), urmate de cele din SV - austrul (~15 %), vitezele lor medii anuale fiind de 3,2 – 3,5 m/s.

3.5. Flora si vegetatia

Aria Naturala Protejata Padurea Snagov este componenta a Padurii Snagov si face parte dintr-o serie larga de proiecte regionale – vizate de FAGR, NATURA 2000, LIFE+ si chiar prevederi legale: Legea 5/2000, Ordinul 552/2004, Legea 451/2002. Cele 10 ha de padure si 100 ha de lac de la Snagov sunt mentionate in cel putin 8 documente de strategie nationala, legate de proiectele angajate si asociate integrarii in U.E.

Pădurea Snagov este situată în partea de nord a Campiei Vlăsiei, parte componentă a Campiei Române. Prezenţa lacului Snagov influienţează asupra florei din zonă, prin umiditatea mai mare a atmosferei precum şi a solului din imediata apropiere a malurilor. În cadrul Complexului Snagov se dezvoltă o mare biodiversitate floristică, dar în suprafaţa cercetată (zona PUZ si limitrof acesteia), au fost semnalate un număr de 133 specii, dintre care 13 specii acvatice, 10 specii palustre şi 110 specii terestre. Din ultima categorie 23 specii sunt lemnoase iar 87 ierboase. Marea majoritate a plantelor identificate sunt specii comune pentru flora României, caracteristice zonei în care se dezvoltă.



35

În cadrul suprafeţei cercetate a fost semnalat un număr de 48 de taxoni, iar în imediata vecinătate a acesteia au mai fost identificate în plus 85 taxoni, ceea ce reprezintă un total de 133 unităţi. Vegetaţia cea mai afectată a fost, până nu demult, cea acvatică, deoarece în bazinul acvatic, folosit pentru sporturi nautice, s-au făcut drenaje şi curăţiri care au dus la reducerea numărului de indivizi la unele specii cum sunt : Nymphaea alba (nufărul) , Nelumbo nucifera (nufărul indian). Unele specii au dispărut cu totul, cum este cazul toxonului Aldrovanda vesiculosa, plantă carnivoră de apă, care nu a mai fost regăsită. În cadrul pădurii Snagov se găsesc puţine exemplare de Fagus sylvatica, acestea aflându-se la cea mai joasă altitudine la care creşte specia. În tabelul care urmează, enumerăm speciile semnalate de noi în suprafaţa care va fi supsă unor lucrări de construcţii, precum şi din zonele vecine care vor fi influenţate într-o măsură mai mică.

Conspectul florei cormofitelor din zona cercetată şi limitofă, componente ale pădurii

Snagov Nr. crt

Specia

Denumire populară

Caracter geobotanic

Prezenţa

specieiilor în aria limitofă

suprafeţei analizate

Prezenţa

specieiilor în

suprafaţanalizată

Fam. Thelipteridaceae 1 Thelypteris palustris Schott Ferigă de apă P + Fam. Marsileaceae 2 Marsilea quadrifolia L. A + Fam. Salviniaceae 3 Salvinia natans (L.) All. Peştişoară A + 4 Azola filimloides Lam. Peştişoara A + Fam. Betulaceae 5 Carpinus betulus L. Carpen T + + 6 Corylus avelana L. Alun T + + Fam. Fagaceae 7 Quercus robur L. Stejar

pedunculat T + +

8 Quercus petrea (Matt.) Liebl. Gorun T + Fam. Salicaceae 9 Salix fragilis L. Salcie

plesnitoare P + +

10 Salix alba L. Salcie albă P + +



36

Fam. Urticaceae 11 Urtica dioica L. Urzica T + + Fam. Ulmaceae 12 Ulmus minor Mill. Ulm T 13 Ulmus levis Pall. Velniş P + Fam. Polygonaceae 14 Rumex paluster L. Ştevie P + 15 Rumex hydralapathirum Huds. Ştevie P + + 16 Rumex sanguineus L. Ştevie T + + 17 Polygonum amphibium L. Troscot de apă A + 18 Polygonum aviculare L. Troscot T + + 19 Bilderdykia convulvulus (L.)

Dumort

Fam. Chenopodiaceae 20 Chenopodium album L. Spanac sălbatic T + + Fam Caryophyllaceae 21 Stellaria media (L.) Vill. Rocoină T + + Fam. Nymphaeaceae 22 Nymphaea alba L. Nufăr A + Fam. Ceratophyllaceae 23 Ceratophyllum demersum L. A + Fam. Ranunculaceae 24 Anemone nemorosa L. Floarea paştelui T + + 25 Anemone ranunculoides L. Păştiţă T + + 26 Ranunculus ficaria L. Untişor T + + 27 Ranunculus repens L. Piciorul

cocoşului T + +

Fam. Papaveraceae 28 Corydalis cava L. Brebenei T + + 29 Codydalis solida Clairv. Brebenei T + + Fam. Brassicaceae 30 Alliaria petiolata (Bieb.) Cavara Usturoiţă T + + 31 Rorippa sylvestris (L.) Besser T + 32 Rorippa amphibia (L. ) Besser A + 33 Dentaria bulbifera L. T + + 34 Erophila verna (L.) Cheval Punguliţă T + Fam. Droseraceae 35 Aldrovanda versiculosa L. A + Fam. Crassulaceae 36 Sedum maximum L. Iarbă grasă T + + Fam Rosaceae 37 Rubus caesius L. Mur T + + 38 Geum urbanum L. T + +



37

39 Potentilla reptans L. Talpa gâşii P + 40 Pyrus pyraster Burg. Păr sălbatic T + + 41 Sorbus terminalis (L.) Cr. Sorb T + + 42 Crataegus monogyna Jack. Păducel T + + 43 Prunus cerasifera Ehrh. Corcoduş T + + 44 Prunus spinosa L. Porumbar T + + 45 Prunus avius L. Cireş sălbatic Fam. Fabaceae 46 Astragalus glycyphyllos L. T + 47 Amorpha fruticosa L. T + + 48 Lathyrus niger (L.) Bernh T + + 49 Trifolium repens L. Trifoi mărunt P + Fam. Geraniaceae 50 Geranium phaeum L. Pălăria cucului T + + Fam. Euphorbiaceae 51 Mercurialis perenis L. T + + 52 Euphorbia amygdaloides L. Laptele cucului T + + Fam. Aceraceae 53 Acer campestre L. Jugastru T + + 54 Acer tataricum L. Arţar tătărăsc T + + Fam. Celastraceae 55 Evonymus europaea L. Salbă moale T + + Fam. Tiliaceae 56 Tilia tomentosa Munch Tei alb T + + 57 Tilia cordata Mill. Tei pufos T + + Fam. Violaceae 58 Viola mirabilis L. Toporaş T + + 59 Viola reichenbachiana Jard. Toporaş T + + Fam. Trapaceae 60 Trapa natans L. Cornaci A + Fam. Onagraceae 61 Circaea lutetiana L. T + + Fam. Haloragaceae 62 Myriophyllum spicatum L. Brădişor T + + Fam. Cornaceae 63 Cornus mas L. Corn T + + 64 Cornus sanguinea L. Sânger T + + Fam. Apiaceae 65 Sanicula europaea L. T + + 66 Anthriscus cerefolium (L.) Hoffm. T + + 67 Aegopodium podagraria L. T + + Fam. Oleaceae 68 Fraxinus excelsior L. Frasin T + +



38

69 Ligustrum vulgare L. Lemn câinesc T + + Fam. Rubiaceae 70 Asperula tauriana L. T + + 71 Galium oparine L. Turiţă T + + 72 Galium odoratum (L.) Scops. Vinariţă T + + 73 Cruciata laevipes Opiz. T + + Fam. Convolvolaceae 74 Calystegia sylvatica Kit. Rochiţa

rândunicii T +

75 Convolvulus arvensis L. Volbură T + Fam. Boraginaceae 76 Pulmonaria officinalis L. T + + 77 Myosotis scupioides L. Nu –mă-uita P + + Fam. Lamiaceae 78 Scutellaria altissima L. Scutilarie T + + 79 Lamium galeobdolon (L.) Noth. Urzică moartă

galbenă T + +

80 Lamium maculatum L. Urzică moartă T + + 81 Stachys silvatica L. Jaleş de

pAdure T + +

82 Glechoma hederacea L. Piedicuţă T + + 83 Prunella vulgaris L. T + + 84 Clinopodium vulgare L. T + 85 Mentha longifolia (L.) Menta P + 86 Mentha arvensis L. Izmă de apă P + Fam. Lantibulariaceae 87 Utricularia vulgaris L. Otrăţel de balta A + Fam. Plantaginaceae 88 Plantago major L. Patlagină T + Fam. Caprifoliaceae 89 Sambucus nigra L. Soc T + + Fam. Campanulaceae 90 Campanula persicifolia L. Clopoţei T + 91 Campanula rapunculoides L. Clopoţei T + + Fam. Asteraceae 92 Bellis perenis L. Bănuţei T + 93 Lactuca serricola L. T + + 94 Taraxacum officinale Web. Păpădie T + + 95 Lapsana communis L. T + + Fam. Alismataceae 96 Sagittaria sagittifolia L. Săgeata apei P + + 97 Alisma plantago-aquatica L. P + Fam. Potamogetanaceae 98 Potamogeton crispus L. Broscăriţă A +



39

99 Potamogeton natans L. A + 100 Potamogeton perfoliatus L. A + Fam. Liliaceae 101 Gagea lutea (L) Ker.-Gawl. T + + 102 Gagea minima (L.) Ker. – Gawl. T + + 103 Allium ursinum L. Leurdă 104 Convallaria majalis L. Lăcrămioare T + + 105 Polygonatum latifolium Jacq. Pecetea lui

Solomon T + +

106 Asparagus tenuifolius Lam. Umbra iepurelui

T + +

Fam. Dioscoreaceae 107 Tomus communis L. Untul

pământului T + +

Fam. Poaceae 108 Poa annua L. Firuţă T + + 109 Poa nemoralis L. Păiuş de pădure T + + 110 Poa pratensis L. Păiuş T + + 111 Dactylis polygama Herv. Golomăţ T + + 112 Melica uniflora Retz. T + + 113 Glyceria maxima (Hartm.) Holm. P + 114 Bromus benekeni (Lang.) Trim. T + + 115 Bromus sterilis L. T + + 116 Bromus squarrosus L. Obsigă T + = 117 Brachypodium sylvaticum (Huds.)

Beauv. T +

118 Agopiron repens (L.) Beauv. Grâuşor T + 119 Hordeum murinum L. Orz păsăresc T + 120 Agrostis stolonifera L. T + + 121 Milium effusum L. Ovoscior T + 122 Phragmites australis (Cav.) Trin. Stuf P + + Fam. Araceae 123 Arum orientale Bieb. Rodul

pământului T + +

Fam. lemnaceae 124 Lemna minor L. Lintiţă A + 125 Lemna triselea L. Lintiţă A + 126 Spirodella polyrhiza (L.) Scherb. A + Fam. Typhaceae 127 Typha latifolia L. Papură P + 128 Typha angustifolia L. Papură Fam. Cyperaceae 129 Schaenoplectus lacustris (L.) Palla P + 130 Carex acutiformis Ehrh. P +



40

131 Carex diversa Huds. Rogoz T + + 132 Carex pilosa Scop. Rogoz de

pădure T + +

133 Carex riparia Curt. Rogoz înalt Caracter geobotanic P – palustru (de baltă, din regiunea sau de pe malurile bălţii) A – acvatic (de apă) T – terestru (de sol) Prezenţa speciilor în zona analizată Din totalul speciilor identificate, 48 specii sunt în suprafaţa analizată şi 85 specii au fost semnalate înafara suprafeţei (zona limitofă). Speciile de bază care alcatuiesc etajul arborilor din padurea Snagov sunt Tilia tomentosa (teiul argintiu) si Carpinus betulus (carpen) în amestec cu Quercus robur (stejar pedunculat) şi mai puţin Quercus petrea (gorun), Sorbus terminalis, Fraxinus excelsior. Exemplarele de tei ating înălţimea de 20-25m, cu un diametru cuprins între 30-40cm. Densitatea lor este cea mai mare, reprezentând aproximativ 75-80% din acoperirea totală. In perimetrul PUZ, exemplarele de arbori sunt destul de rare, fiind prezente cateva exemplare de Tilia tomentosa (teiul argintiu), Carpinus betulus (carpen) si 1-2 exemplare de Quercus robur (stejar pedunculat), predominante fiind speciile alohtone (introduse), cum ar fi molidul (Picea abies) si tuia (Thuja sp.). In padurea Snagov, stejarul pedunculat este mai puţin numeros ca număr de exemplare, dar prin dimensiunile foarte mari ale indivizilor, reprezintă circa 15-20% din gradul de acoperire al arboretului. Dimensiunile exemplarelor de stejar sunt impresionante, peste 25m înălţime şi 110-140cm diametru, iar vârsta este de circa 150-180 de ani. Considerăm că aceste exemplare deosaebite prin dimensiuni şi vârstă, merită a fi ocrotite, ele fiind martorii foştilor codrii seculari ai Vlăsiei, care au existat pe aceste locuri. Din punct de vedrere fitocenologic arboretele de la Snagov sunt încadrate în grupa asociaţiilor de tei în amestec cu stejar şi carpen: Melico uniflorae – Tilietum tomentosae (Sandală, popescu 1971) Corr., Popescu, Sandală 1992. syn. Tilietum tomentosae Sanda, Popescu 1971. Pădurile de tei, dominante în amestec cu exemplare izolate de Quercus robur, Carpinus betulus, Acer campestre etc. din arboretele din jurul Bucureştiului, sunt încadrate, din punct de vedere fitocenologic, în asociaţia Melico uniflorae – Tilietum tomentosae.



41

Asociaţia a fost semnalată iniţial sub denumirea de asociaţia de Tilia tomentosa, de N. Roman (1959), fără a da o descriere a cenotaxonului, din pădurea Snagov, zonă din care face parte suprafaţa luată de noi în studiu. Arboretele de tei argintiu (Tilia tomentosa) se dezvoltă pe soluri brun roşcate, slab podzolite, cu apa freatică la adâncime de aproximativ 5 – 6 m. Acest tip de pădure este foarte răspândit în cadrul câmpiei Vlăsiei, ocupând suprafeţe apreciabile. În cadrul pădurii Snagov, pădurea de tei constituie arboretele cele mai reprezentative şi sunt dispuse, cu deosebire, în partea de sud – vest a lacului, în zona cunoscută sub denumirea de Parcul Snagov, zonă, unde se găseşte şi suprafaţa de care ne ocupăm. În cadrul asociaţiei, etajul arborilor este constituit în raport de 60 – 80 % din Tilia tomentosa (tei) şi mai puţin din exemplare de Quercus robur (stejar pedunculat) Tilia cordata (tei pucios), Carpinus betulus (carpen) Acer campestre (jugastru) Fraxinus excelsior (frasin), Ulmus minor (ulm). Cu totul izolat apar exemplare de Quercus petraea (gorun), Prunus avium (cireş sălbatec) şi Acer tataricum (arţar tătăresc). Densitatea arborilor este relativ mare, realizând o acoperire de 80 – 90 %, fapt care influenţează dezvoltarea arbuştilor şi a păturii ierboase. În suprafaţa cercetată, arboretele au înălţimea de 10 – 20 m şi diametrul de 20 – 30 cm la exemplarele de tei, iar cele de stejar, (in numar de 2 exemplare) înălţimea depăşeşte 20 m şi diametrul de aproximativ 60 – 70 cm. Exemplarele de stejar, care ajung la vârsta de 150 – 180 ani, sunt resturi ale pădurilor din foştii Codrii ai Vlăsiei, renumiţi în trecutul nu prea îndepărtat , prin densitatea şi vigurozitatea lor. Deşi mai puţin dezvoltat, etajul arbuştilor este prezent, şi în unele locuri cu consistenţă ridicată. Structura acestora este realizată de numerose specii dintre care cele mai reprezentative sunt : Crataegus monogyna (păducel), Cornus mas (corn), Cornus sanguinea (sânger) Ligustrum vulgare (lemn câinesc), Acer tataricum (arţar tătăresc), Evonymus europaea (salbă moale), Corylus avellana (alun). Acoperirea realizată de aceştia este de 15-20%. Regenerarea naturală atât a arborilor cât şi a arbuştilor este bună, numeroase plantule de tei, stejar, carpen etc., ocupă suprafeţe mari luminate din cadrul arborilor, cu tendinţa evidentă de a forma un etaj al exemplarelor tinere, caracteristice pentru fiecare specie arborescentă.

În suprafaţa cercetată de care ne ocupăm, o notă aparte o imprimă Hedera helix (iedera), arbust care se caţără pe arbori cu ajutorul unor ventuze ce se formează pe radacinile adventive, dezvoltate la nodurile tulpinale. Sinuzia ierboasa este realizata de un numar mare de specii si realizeaza o acoperire de 10-20 % . Speciile cele mai reprezentative si caracteristice acestui tip de padure sunt: Melica uniflora, specie care in locurile mai putin umbrite devine dominanta alaturi de



42

Polygonatum latifolium (pecetea lui Solomon), Carex pilosa (rogoz), Dactylis glomerata (golomat), Geum urbanum, Euphorbia amygdaloides (laptele cucului), Galeobdolan luteum (urzica moarta galbena), Viola reichenbachiana (toporas), Lothyrus niger, Carex divulsa, Asarum europaeum (pochivnic), Scutellaria altissima, Stachys sylvatica etc. Plantele inventariate, din padurea Snagov, sunt situate intr-o zona din cadrul Campiei Romane cu temperatura medie anuala de 10-10,5oC ,iar cea din perioada de vegetatie este de aproximativ 18oC. Cantitatea de precipitatii este scazuta, fiind cuprinsa intre 500-600 mm/an. O caracteristica importanta este solul de tip brun-roscat de padure in diferita stadii de levigare. Toate aceste caracteristici, favorizeaza instalarea unei vegetatii cu arbori termofili, mai putin pretentiosi la factorul umiditate. In zona lacului Snagov, umiditatea atmosferica este mai ridicata, factor favorabil dezvoltarii unor specii mezofile, cum sunt: stejarul pedunculat, carpenul, ciresul salbatic. Structura si compozitia floristica a fitocenozelor cercetate este data in tabelul de mai jos. Asociaţia Melico uniflorae – Tilietum tomentosae (Sanda, Popesu 1971) Corr. Popescu, Sanda 1992

Arbori AD Înălţimea : 15 – 22m

Acoperirea : 75 – 80%

1 Tilia tomentosae 3-4 2 Quercus robur + 1 3 Carpinus betulus + 1 4 Acer campestre + 5 Tilia cordata + 6 Ulmus minor + 7 Sorbus torminalis + 8 Prunus avium +

Arbusti Înălţimea : 1,5 – 4m

Acoperirea : 10 – 20%

1 Crataegus monogyna + 1 2 Cornus mas + 3 Ligustrum vulgare + 4 Evonymus europaea + 5 Rubus caesius + 6 Corylus avellana + 7 Hedera helix + 1

Ierburi Înălţimea : 10 – 35cm



43

Acoperirea : 10 – 30% 1 Melica uniflora 1 2 Polygonatum latifolium + 1 3 Carex pilosa + 4 Geum urbanum + 1 5 Dactylis polygama + 6 Euphorbia amygdaloides + 7 Galeobdolon luteum + 1 8 Viola reichenbachiana + 9 Pulmonaria officinalis + 10 Viola mirabilis + 11 Bromus benekeni + 12 Brachypodium sylvaticum + 13 Carex divulsa + 14 Lathyrus niger + 15 Asarum europaeum + 16 Anemone ranunculoides + 17 Galium oparine + 1 18 Dentaria bulbifera + 19 Cruciata laevipes + 20 Asperula tauriana + 1 21 Asparagus tenuifolius + 22 Mercurialis perenis + 23 Arum orientale + 24 Poa nemoralis + 1 25 Ranunculus ficariae + 26 Alliaria petiolata + 27 Lapsana communis + 28 Bilderdykia convolvulus + 29 Corydalis solida + 30 Astragalus glycyphyllos + 31 Campanula rapunculoides + 32 Aegopodium podagraria + 33 Anthriscus cerefolium + 34 Geranium phaeum + 35 Glecoma hederacea + 36 Sedum maximum + 37 Convallaria majalis + 38 Stellaria media + 39 Galium odoratum + 40 Circaea lutetiana + 41 Viola mirabilis + 42 Allium ursinum + 1



44

43 Tamus communis +

In habitatele din Romania asociatia este incadrata in paduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) si tei argintiu (Tilia tamentosa) cu Scutellaria altissima, (vezi habitatele din Romania pag.219, R.4,47)

CONCLUZII SI RECOMANDARI 1. Pe langa marea importanta economica pe care o au padurile, prin resursele de masa

lemnoasa necesara dezvoltarii economiei tarii, acestea joaca un rol ecologic deosebit, fiind furnizorii de oxigen al planetei.

2. In cazul avizarii PUZ, recomandam evitarea doborarii nejustificate a arborilor, acestia sa fie mentinuti in picioare, astfel vom aduce beneficii cum sunt: improspatarea aerului, un aspect deosebit de decorativ, precum si alte avantaje mai mult sau mai putin evidente.

3. In perimetrul PUZ, exemplarele de arbori sunt destul de rare, fiind prezente cateva exemplare de Tilia tomentosa (teiul argintiu), Carpinus betulus (carpen) si 1-2 exemplare de Quercus robur (stejar pedunculat), predominante fiind speciile alohtone (introduse), cum ar fi molidul (Picea abies) si tuia (Thuja sp.).

4. Prin PUZ, s-a prevazut ca loc de amplasare a locintelor de vacanta, extremitatea sudica a parcelelor, spre DJ101M, in aceasta zona nefiind prezente specii de arbori de importanta conservativa;

Vegetatie de mal



45

Vegetatie cu arbusti limitrofa malului

Vegetatie ierboasa din zona cercetata (margine)

Quercus robur limitrof suprafetei cercetate



46

Vegetatie ierboasa (saraca) din suprafata investigata

3.6. Fauna

Specii din fauna semnalata in complexul forestier si lacustru Snagov

O parte din lacul Snagov a fost declarata arie protejata prin Legea nr.5/2000 privind

amenajarea teritoriului national, sectiunea a III-a arii protejate. Suprafata declarata in Legea 5/2000

este de 100ha, dar dupa cartarea in sistem electronic GPS, impreuna cu zona tampon, suprafata

ariei protejate a ajuns la 159ha, din totalul de 600ha pe care il detine tot lacul.

Aceasta zona a Lacului Snagov a fost pusa sub protectie, datorita faptului ca, din punct de

vedere stiintific, aici se regasesc numeroase specii de plante si animale acvatice care necesitau

protectie legala, cunoscand faptul ca lacul este si o zona intens populata pentru agrement.

Pesti

Prima veriga a vietii aici e plantconul, fito- si zoo-, ce serveste ca hrana pentru numeroase animale

genul viermilor, molustelor, larvelor si chiar pestisorilor, se dezvolta in conditii optime. Ihtiofauna

domina acest ecosistem si este reprezentata prin:

Cyprinus carpio - Crap

Stezostedion lucioperca - Salau

Silurus glanis - Somn

Toate aceste specii sunt in regres datorita calitatii apei.



47

Ecosistemul apelor stagnate se caracterizeaza printr-o fauna foarte variata, dar mentionam doar

pesti ca:

Cyprinus carpio - Crap

Tinca tinca - Linul

Abramis brama - Platica

Scardinius erythrophthalmus - Rosioara

Carassius auratus gibelio - Carasul

Perca fluviatilis - Bibanul

Esox lucius - Stiuca

Specii precum salaul, somnul, sunt de asemenea in regres.

Amfibieni

Rana esculenta - broasca de lac

Hyla arborea – brotacelul sau broasca de copac

Reptile

Emys orbicularis – broasca testoasa de apa dulce, specie protejata de catre Legea nr.462/2001

pentru aprobarea OUG nr.236/2000 si Conventia de la Berna.

Natrix tesselata – sarpele de apa, specie protejata de catre Legea nr.462/2001 pentru aprobarea

OUG nr.236/2000.

Pasari din complexul forestier si lacustru Snagov

Complexul Snagov la care facem referire în continuare, este format din lacul Snagov şi

pădurea adiacentă. Lacul Snagov face parte dintr-un complex de limanuri fluviatile ale cursului

inferior al Ialomiţei, asemenea lacurilor vecine cum sunt Bălteni sau Căldăruşani. Lacul măsoară

aproximativ 16 km în lungime, are o suprafaţă de 570 ha iar adâncimea maximă ajunge aproape la



48

9 m. Vegetaţia de mal bogată în stufăriş atrage păsări din familia Podicipedidae, Anatidae,

Rallidae, Ardeidae, precum şi specii ale genului Acrocephalus etc. ce găsesc aici numeroase nişe

ecologice în perioada de reproducere, dar şi în restul anului. Vegetaţia submersă şi natantă oferă

suport şi material pentru cuibărit păsărilor şi condiţii de viaţă pentru fauna de mici dimensiuni

(nevertebrate) dar şi pentru peşti, ce reprezintă hrană pentru multe specii de păsări. Plantele flotante

oferă suport pentru cuibăritul Podicipedidae-lor şi a Laridae-lor, precum loc de hrănire pentru

câteva specii de Limicolae. Lacul Snagov a fost declarat rezervaţie naturală prin Legea 5/2000, cu

o suprafaţă de 100 ha.

Complexul forestier Snagov se întinde pe aproximativ 1700 ha, la o altitudine de aproape

100 m şi constituie o rămăşiţă a vechii păduri „Codrii Vlăsiei”. După structura şi compoziţia

arboretului, precum şi datorită florei relicte, acest perimetru a fost declarat „rezervaţie naturală”

prin Legea5/2000, cu o suprafaţă de 10 ha. Speciile de arbori importante sunt Quercus robur, Tilia

tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Acer campestre etc. dar şi câteva specii de

conifere plantate. Arborii înalţi oferă condiţii de cuibărit speciilor de păsări ce preferă

coronamentele înalte (ex. Corvus corax), iar trunchiurile groase şi scorburoase sunt prielnice

ciocănitorilor. În general, structura arboretului constituie pentru speciile de păsări un habitat

favorabil, oferind un număr mare de nişe ecologice. În micile scorburi naturale, crăpături sau

cuiburi abandonate de ciocănitori cuibăresc o serie de specii cum sunt Phoenicurus phoenicurus,

Sitta europaea, specii ale genului Parus s.a. La nivelul ramurilor inferioare, a vegetaţiei ierboase şi

a arbuştilor se formează nişe ecologice importante pentru speciile de păsări ce cuibăresc în etajele

inferioare ale pădurii, aproape de sol (Lanius collurio, Sylvia atricapilla etc.)

În perioada de migraţiune sau în timpul iernii, Ficedula parva, Erithacus rubecula, specii

ale genului Phylloscopus, Sylvia, Luscinia, Passer etc. fac oprire aici şi se hrănesc cu plante şi

seminţele lor.

În complexul de lacuri Bălteni-Snagov-Căldăruşani au fost identificate un număr de 163 de

specii (A. Papadopol, 1980), dintre care 106 sunt clocitoare (incluzând atât speciile sedentare cât şi

cele migratoare), ce formează avifauna de bază a zonei. 33 de specii sunt specii de pasaj, prezente

pentru perioade scurte, în timpul migraţei (primăvara şi toamna). Strict pentru complexul forestier

şi lacustru Snagov au fost selectate, din numărul total de semnalări, 153 de specii, cuprinse în

tabelul urmator.



49

Nr. crt. Specie Denumire

populară Familia Cartea Roşie a

Vertebratelor din România (2005)

Convenţia de la Berna

Directiva Păsări OG 57/2007 Observaţii

1 Tachybaptus ruficollis corcodel mic Podicipedidae Anexa 2 Anexa 4B Clocitoare, rar oaspete de iarnă

2 Podiceps nigricollis corcodel cu gât negru Podicipedidae Anexa 2

Clocitoare, rar oaspete de iarnă

3 Podiceps cristatus corcodel mare Podicipedidae Clocitoare, rar oaspete de iarnă

4 Botaurus stellaris buhai de baltă Ardeidae Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Clocitoare, migratoare

5 Ixobrychus minutus stârc pitic Ardeidae Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Clocitoare, migratoare

6 Nycticorax nycticorax stârc de noapte Ardeidae Vulnerabilă Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Clocitoare, migratoare

7 Ardeola ralloides stârc galben Ardeidae Vulnerabilă Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Clocitoare, migratoare

8 Egretta garzetta egretă mică Ardeidae Vulnerabilă Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Clocitoare, migratoare

9 Ardea cinerea stârc cenuşiu Ardeidae Anexa 2 Clocitoare, migratoare

10 Ardea purpurea stârc roşu Ardeidae Vulnerabilă Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Clocitoare, migratoare

11 Ciconia ciconia barza albă Ciconiidae Vulnerabilă Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Clocitoare, migratoare

12 Ciconia nigra barza neagră Ciconiidae Vulnerabilă Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Specie de pasaj

13 Anas platyrhynchos raţa mare Anatidae Anexa 3 Anexa I, II/1, III/1 Anexa 5C, 5D Clocitoare sau oaspete

de iarnă 14 Anas querquedula raţa cârâitoare Anatidae Anexa 3 Anexa II/1 Anexa 5C Clocitoare, migratoare

15 Anas clypeata raţa lingurar Anatidae Anexa 3 Anexa II/1 Anexa 5C, 5E Clocitoare, migratoare

16 Aythya ferina raţa cu cap castaniu Anatidae Anexa 3 Anexa II/1 Anexa 5C, 5E Clocitoare, migratoare

17 Aythya fuligula raţa moţată Anatidae Anexa 3 Anexa II/1 Anexa 5C, 5E Specie de pasaj



50

18 Aythya nyroca raţa roşie Anatidae Vulnerabilă Anexa 3 Anexa I Anexa 3 Clocitoare, migratoare, rar oaspete de iarnă

19 Accipiter gentilis uliu porumbar Accipitridae Anexa 2 Oaspete de iarnă

20 Accipiter nisus uliu păsărar Accipitridae Anexa 2 Specie sedentară, oaspete de iarna

21 Buteo buteo

şorecar comun Accipitridae Anexa 2 Clocitoare sau oaspete de iarnă

22 Hieraetus pennatus acvila mică Accipitridae Critic periclitată Anexa 2 Anexa I Rar clocitoare

23 Aquila pomarina acvila ţipătoare mică Accipitridae Vulnerabilă Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Specie de pasaj

24 Circus aeruginosus erete de stuf Accipitridae Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Clocitoare

25 Falco subbuteo şoimul rândunelelor Falconide Anexa 2 Anexa 4B Specie de pasaj

26 Falco vespertinus vânturel de seară Falconide Vulnerabilă Anexa 2 Anexa 3 Clocitoare

27 Falco naumanni vânturel mic Falconide Vulnerabilă Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Rar clocitoare, Specie de pasaj

28 Falco tinnunculus vânturel roşu Falconide Anexa 2 Anexa 4B Clocitoare, specie de pasaj sau oaspete de

iarnă

29 Perdix perdix potârniche Phasianide Anexa 3 Anexa II/1, III/1 Anexa 5C, 5D Clocitoare sau oaspete

de iarnă

30 Coturnix coturnix prepeliţă (pitpalac) Phasianide Anexa 3 Anexa II/2 Anexa 5C Clocitoare, migratoare

31 Phasianus colchicus fazan Phasianide Anexa 3 Anexa II/1, III/1 Anexa 5C, 5D Clocitoare sau oaspete

de iarnă

32 Rallus aquaticus cârstel de baltă Rallide Anexa 3 Anexa II/2 Clocitoare, migratoare



51

33 Porzana porzana cresteţ pestriţ Rallide Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Clocitoare, migratoare

34 Porzana parva cresteţ cenuşiu Rallide Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Rar clocitoare, specie de pasaj

35 Crex crex cârstel de câmp Rallide Vulnerabilă Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Clocitoare, migratoare

36 Gallinula chloropus găinuşa de baltă Rallide Anexa 3 Anexa II/2 Anexa 5C Clocitoare, migratoare

37 Fulica atra lişiţa Rallide Anexa 3 Anexa II/1 Anexa 5C Clocitoare, migratoare sau oaspete de iarnă

38 Charadrius dubius prundăraş gulerat mic Charadriide Anexa 2 Specie de pasaj

39 Vanellus vanellus nagâţ Charadriide Anexa 3 Anexa II/2 Clocitoare, migratoare

40 Limosa limosa sitar de mal Scolopacide Anexa 3 Anexa II/2 Specie de pasaj

41 Scolopax rusticola sitar de pădure Scolopacide Anexa 3 Anexa II/1, III/2 Anexa 5C, 5E

Specie de pasaj

42 Gallinago media sitar de pădure Scolopacide Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Specie de pasaj

43 Larus minutus pescăruş mic Laride Anexa 2 Anexa 3 Specie de pasaj

44 Larus ridibundus pescăruş râzător Laride Anexa 3 Anexa II/2 Specie de pasaj

45 Larus cachinnans pescăruş argintiu Laride Anexa II/2 Specie de pasaj

46 Chlidonias niger chirighiţă neagră Sternide Anexa 2 Anexa 3 Specie de pasaj

47 Chlidonias hybrida chirighiţă cu obraz alb Sternide Anexa 2 Anexa 3 Rar clocitoare, specie

de pasaj

48 Columba oenas porumbel de scorbură Columbide Anexa 3 Anexa II/2 Anexa 5C Clocitoare, migratoare

49 Streptopelia decaocto guguştiuc Columbide Anexa 3 Anexa II/2 Anexa 5C, 5D Clocitoare sau oaspete de iarnă

80 Streptopelia turtur turturică Columbide Vulnerabilă Anexa 3 Anexa II/2 Anexa 5C Clocitoare, migratoare



52

81 Cuculus canorus cuc Cuculide Anexa 3 Specie de pasaj

82 Asio otus ciuf de pădure Strigide Anexa 2 Clocitoare sau oaspete de iarnă

83 Otus scops ciuş Strigide Anexa 2 Anexa 4B Rar clocitoare, oaspete de iarnă

84 Athene noctua cucuvea Strigide Anexa 2 Anexa 4B Clocitoare sau oaspete de iarnă

85 Strix aluco huhurez mic Strigide Anexa 2 Clocitoare sau oaspete de iarnă

86 Apus apus drepnea neagră Apodide Anexa 3 Clocitoare, migratoare

87 Alcedo atthis pescăruş albastru Alcedinide Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Clocitoare sau oaspete de iarnă

88 Merops apiaster prigorie Meropide Anexa 2 Anexa 4B Clocitoare, migratoare

89 Coracias garrulus dumbrăveancă Coraciide Anexa 3 Anexa 3 Clocitoare, migratoare

90 Upupa epops pupăza Upupide Vulnerabilă Anexa 2 Anexa 4B Clocitoare, migratoare

91 Jynx torquilla capîntortură Picide Periclitată Anexa 2 Anexa 4B Clocitoare, migratoare

92 Picus viridis ghionoaie verde Picide Anexa 2 Anexa 4B Clocitoare sau oaspete de iarnă

93 Picus canus ghionoaie sură Picide Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Clocitoare sau oaspete de iarnă

94 Dendrocopos major ciocănitoare pestriţă mare Picide Anexa 2 Clocitoare sau oaspete

de iarnă

95 Dendrocopos syriacus ciocănitoare de grădini Picide Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Clocitoare sau oaspete

de iarnă

96 Dendrocopos medius ciocănitoare de stejar Picide Anexa 2 Anexa 3 Clocitoare sau oaspete

de iarnă 97 Galerida cristata ciocârlan Aludide Anexa 3 Clocitoare sau oaspete



53

de iarnă

98 Alauda arvensis ciocârlie de câmp Aludide Anexa 3 Anexa II/2 Anexa 5C Clocitoare, migratoare şi oaspete de iarnă

99 Riparia riparia lăstun de mal Hirundinide Anexa 2 Clocitoare, migratoare

100 Hirundo rustica rândunică Hirundinide Anexa 2 Clocitoare, migratoare

101 Delichon urbica lăstun de casă Hirundinide Anexa 2 Clocitoare, migratoare

102 Oriolus oriolus grangur Oriolide Anexa 2 Anexa 4B Clocitoare, migratoare

103 Garrulus glandarius gaiţă Corvide Anexa II/2 Anexa 5C Clocitoare sau oaspete de iarnă

104 Pica pica coţofană Corvide Anexa II/2 Anexa 5C Clocitoare sau oaspete de iarnă

105 Corvus monedula stăncuţă Corvide Anexa II/2 Anexa 5C Clocitoare sau oaspete de iarnă

106 Corvus frugilegus cioara de semănătură Corvide Anexa II/2 Anexa 5C Clocitoare sau oaspete

de iarnă

107 Corvus corone cioara neagră Corvide Anexa II/2 Anexa 5C Clocitoare sau oaspete de iarnă

108 Corvus corax corb Corvide Periclitată Anexa 3 Anexa 4B Rar clocitoare, oaspete de iarnă

109 Panurus biarmicus piţigoi de stuf Timaliide Anexa 2 Anexa 4B Clocitoare sau oaspete de iarnă

110 Parus caeruleus piţigoi albastru Paride Anexa 2 Clocitoare sau oaspete de iarnă

111 Parus major piţigoi mare Paride Anexa 2 Clocitoare sau oaspete de iarnă

112 Aegithalos caudatus piţigoi codat Aegithalide Anexa 2 Anexa 4B Clocitoare sau oaspete

de iarnă

113 Sitta europaea ţiclean Sittide Anexa 3 Anexa 4B Clocitoare sau oaspete



54

de iarnă

114 Certhia familiaris cojoaică de

pădure Certhiide Anexa 2 Clocitoare sau oaspete de iarnă

115 Troglodytes troglodytes ochiuboului Troglodytide Anexa 2 Specie de pasaj, oaspete de iarnă

116 Phoenicurus ochoruros codroş de munte Turdide Anexa 2 Anexa 4B Specie de pasaj

117 Phoenicurus phoenicurus codroş de pădure Turdide Anexa 2 Anexa 4B Clocitoare, migratoare

118 Erithacus rubecula măcăleandru Turdide Anexa 2 Anexa 4B Specie de tranzit, oaspete de iarnă

119

Luscinia megarhynchos privighetoare roşcată Turdide Anexa 2

Clocitoare, migratoare

120 Luscinia luscinia privighetoare de zăvoi Turdide Anexa 2 Specie de pasaj

121 Turdus pilaris cocoşar Turdide Anexa 3 Anexa II/2 Anexa 5C Specie de pasaj, oaspete de iarnă

122 Turdus torquatus mierla gulerată Turdide Anexa 2 Specie de pasaj

123 Turdus merula mierla Turdide Anexa 3 Anexa II/2 Clocitoare, specie de pasaj, oaspete de iarnă

124 Turdus philomelos sturz cântător Turdide Anexa 3 Anexa II/2 Anexa 5C Clocitoare, migratoare

125 Acrocephalus schoenobaenus lăcar mic Sylvide Anexa 2 Clocitoare, migratoare

126 Acrocephalus scirpaceus lăcar de stuf Sylvide Anexa 2 Clocitoare, migratoare

127 Acrocephalus arundinaceus lăcar mare Sylvide Anexa 2 Clocitoare, migratoare

128 Hippolais icterina frunzăriţă galbenă Sylvide Anexa 2 Clocitoare, migratoare



55

129 Hippolais pallida frunzăriţă cenuşie Sylvide Anexa 2 Rar clocitoare, migratoare

130 Sylvia atricapilla silvie cu cap negru Sylvide Anexa 2 Clocitoare, migratoare

131 Sylvia communis silvie de câmp Sylvide Anexa 2 Clocitoare, migratoare

132 Sylvia curruca silvie mică Sylvide Anexa 2 Rar clocitoare, migratoare

133 Phylloscopus collybita pitulice mică Turdide Anexa 3 Anexa 4B Specie de pasaj

134 Phylloscopus sibilatrix pitulice

sfârâietoare

Turdide Anexa 3 Anexa 4B Rar clocitoare, specie

de pasaj

135 Ficedula hypoleuca muscar negru Muscicapide Anexa 2 Specie de pasaj

136 Ficedula albicollis muscar gulerat Muscicapide Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Specie de pasaj

137 Ficedula parva muscar mic Muscicapide Anexa 2 Anexa I Specie de pasaj

138 Muscicapa striata muscar sur Muscicapide Anexa 2 Anexa 4B Clocitoare, migratoare

139 Anthus campestris fâsă de câmp Motacillide Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Rar clocitoare, specie de pasaj

140 Anthus pratensis fâsă de luncă Motacillide Anexa 2 Specie de pasaj

141 Motacilla flava codobatură galbenă Motacillide Anexa 2 Specie de pasaj

142 Motacilla cinerea codobatură de munte Motacillide Anexa 2 Anexa 4B Specie de pasaj,

rar iarna

143 Motacilla alba codobatură albă Motacillide Anexa 2 Anexa 4B Clocitoare, specie de pasaj

144 Lanius collurio sfrâncioc roşiatic Laniide Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Clocitoare, migratoare

145 Lanius minor sfrâncioc cu frunte neagră Laniide Anexa 2 Anexa I Anexa 3 Clocitoare, migratoare



56

146 Sturnus vulgaris graur Sturnide Anexa II/2 Anexa 5C Clocitoare, migratoare, oaspete de iarnă

147 Passer domesticus vrabie de casă Passeride Clocitoare, oaspete de iarnă

148 Passer montanus vrabie de câmp Passeride Anexa 3 Clocitoare, oaspete de iarnă

149 Fringilla coelebs cinteza Fringillide Anexa 3 Clocitoare, oaspete de iarnă

150 Cardueis chloris florinte Fringillide Anexa 2 Anexa 4B Clocitoare, oaspete de iarnă

151 Carduelis carduelis sticlete Fringillide Anexa 3 Anexa 4B Clocitoare, oaspete de iarnă

152 Acanthis cannabina cânepar Fringillide Anexa 2 Anexa 4B Clocitoare, oaspete de iarnă

153 Coccothraustes coccothraustes botgros Fringillide Anexa 2 Anexa 4B Clocitoare, oaspete de

iarnă

154 Miliaria calandra presura sură Emberizide Anexa 3 Anexa 4B Clocitoare, oaspete de iarnă

155 Emberiza citrinella presura galbenă Emberizide Anexa 2 Clocitoare, oaspete de iarnă

156 Emberiza hortulana presura de grădină Emberizide Anexa 3 Anexa I Anexa 3 Clocitoare, migratoare



57

Pe Lacul Snagov isi gasesc locuri pentru refugiu, hrana si cuibarire specii de pasari acvatice

(care pot fi vazute primavera si toamna), dintre care amintim:

Podiceps cristatus – corcodelul mare / crocodelul mic

Botaurus stellaris – starcul mare (buhaiul de balta)

Ardea cinerea - Starcul cenusiu

Egretta garzetta – egreta mica

Nycticorax nycticorax – starcul de noapte

Plegadis falcinellus - Ibisul sau Tiganusul

Cygnus olor – lebada muta

Anser albifrons – garlita

Aythya nyroca - Rata rosie

Netta rufina - Rata cu ciuf

Anas crecca – rata mica

Anas platyrynchos – rata mare

Anas querquedula – rata caraitoare

Anas acuta – rata sulitar

Aythya ferina – rata cu cap castaniu

Fulica atra – lisita

Gallinula chloropus – gainusa de balta *

Vanellus vanellus – nagat

Larus ridibundus – pescarusul razator

Larus argentatus – pescarusul argintiu

http://images.google.com/images?svnum=10&hl=en&lr=lang_ro&q=Larus+argentatus&btnG=Search







58

In ecosistemul de padure exista si alte specii de pasari, respectiv:

Dryocopus martius – ciocanitoarea neagra

Dendrocopos sp.

Bubo bubo - Bufnita mare

Athene noctua - cucuveaua

Columba palumbus – porumbelul gulerat

Columba oenas – porumbelul de scorbura

Phasianus colchicus – fazan

Vertebrate si nevertebrate din suprafata cercetata in Padurea Snagov

Macroconsumatorii

In timp ce compoziţia si structura producatorilor primari, mai ales a celor cu dimensiuni

mari pot fi mai precis identificate, celelalte verigi ale lanturilor trofice, mobilitatea si diversitatea

ridicata a componentelor creaza dificultati in identificare.

Speciile de mamifere ierbivore si carnivore inventariate in fondul de vanatoare caruia ii

apartine biocenoza cecetata, cuprinde iepuri, capriori, viezuri şi vulpi. Raspandirea lor este

uniforma pe toata suprafata in care s-au facut evaluarile.

O comparatie cu situatia existenta in sectorul ecologic in care se incadreaza pădurea Snagov

ne indica un efectiv mare de animale, la unele specii chiar supraoptimal. Habitate ca cele

evidentiate de noi reprezinta zona preferentiala de viata a acestora datorita posibilitatilor sporite de

hrana, ierburi si lastari, cat si a altor organisme vii.



59

Dintre mamiferele ecosistemului Padurii Snagov in ansamblu, mentionam:

Talpa europaea – Cartita

Erinaceus europaeus - Arici

Ondrata zibethica - Bizam

Lepus europaeus - Iepurele

Lutra lutra - Vidra

Sus scrofa - Mistretul

Felis silvestris - Pisica salbatica

Vulpes vulpes - Vulpea

Capreolus capreolus - Capriorul

Nevertebratele din coronament formeaza o fauna destul de saraca fata de alte ecosisteme

asemanatoare, fiind slab reprezentate numeric. Totusi cele opt grupe taxonomice carora apartin

speciile colectate ca si abundenta lor relativă determina o diversitate destul de mare a acesteia,

indicele Simpson fiind de 0,81. Abundenta relativa variaza de la un grup la altul. În general

primavara, diferentele intre grupe sunt semnificative, in timp ce vara valorile sunt omogene. Sub

aspect trofic, predomina nevertebratele fitofage.

Nevertebrate mobile de pe suprafata solului(epigaion)

Aceasta fauna este alcatuita cu precadere din indivizi apartinand clasei Hexapoda (49%) si

Arahnea (42%). Eudominante sunt Carabidele, Opilionidele si Araneele. Abundenta numerica este

destul de mica fata de valorile inregistrate in acelasi interval in alte ecosisteme similare.

Diversitatea epigaionului, tinand seama numai de bogatia grupelor taxonomice si a proportiei in

care acestea se gasesc, este destul de mare, indicele Simpson fiind egal cu 0.80. Daca grupam

epigaionul dupa nivelul trofic al organismelor, slab reprezentati cantitativ sunt numai consumatorii

fitofagi, (7,27%) din totatul indivizilor colectati. Predominarea actuala a zoofagilor (72,63%) este o

indicatie certa a existentei unei surse bogate de hrana, fitofagii avand ca urmare reducerea treptata

a lor, pana la nivelul actual.

Nevertebratele ce se hranesc cu materii in descompunere (descompunatorii), se gasesc in

proportie sub 5 % si fac parte dintre subdominanti sau sporadici.



60

Concluzii si recomandari

Suprafaţa analizată cu zona ei limitrofa se incadreaza in categoria de ecosisteme parţial

echilibrate, cu productivitate scazuta datorita interventiei omului. Astfel se poate constata ca o

mare parte a arborilor a fost defrisata.

Zona limitrofa prezinta o stare satisfacatoare , prezentand o eficienta ecologica este buna pentru

ecosistemele forestiere (0,54 %).

Investiţiile preconizate a se desfăşura în aceasta suprafaţa vor determina ca o parte din

fauna din aceasta suprafaţă sa se refugieze în zonele limitrofe ale pădurii, aducând astfel un

prejudiciu minor acesteia.

In perimetrul PUZ, nu au fost identificate habitate ce pot reprezenta teritorii de reproducere

pentru speciile animale pantru care au fost desemnate cele doua Arii Naturale protejate, limitrofe.

Prin PUZ, a fost prevazuta o suprafata de protectie a Ariei Naturale Padurea Snagov, cu latimea de 20 m, zona in care este interzisa orice interventie asupra solului, vegetatiei sau biodiversitatii.

3.7 Solurile

Solurile din perimetrul studiat s-au format pe luturi sau luturi grele. Roca subadiacenta

este constituita din depozite loessoide de natura deluvo-proluviala bogate in CaCO3 continutul

putand ajunge la 3,5-14 % in orizontul Cca.

Apartinand zonei de silvostepa la tranzitia cu zona de padure a fost favorizata evolutia

solurilor brun roscate tipice (Preluvosol) si cernoziomuri argiloiluviale (Faeoziom).Ca tip

intermediar intre acestea a fost identificat solul brun roscat molic (preluvosol molic).

Solurile brun-roscate de padure care detin ponderea principala in teritoriul analizat, pot

asigura conditii optime de dezvoltare a vegetatiei specifice.

▪ Din punct de vedere al stabilitatii constructiilor pe teren se constata ca in zonele in care

solurile sunt rezultate din depuneri aluvionale cu un procent mai ridicat de textura nisipoasa,

sunt necesare lucrari de compactare, consolidare (liantizare - legare) a terenului si/sau lucrari

speciale (perne loess sau balast, piloti de pamant sau din b. a.) la constructii cu inaltimi mai mari

de P+1, pentru a impiedica aparitia unor tasari diferentiate ce ar putea pune in pericol stabilitatea

constructiei.



61

▪ Din punct de vedere al seismicitatii teritoriul analizat se incadreaza in zona macroseismica

„C” , al carei coeficient Ks = 0,20, iar perioada de colt Tc=1,5 s. Echivalentul acestei zone pe scara

MSK este de gradul VIII.

3.8 Patrimoniul cultural

Protejat de codrii Vlasiei cu stejari uriasi si palcuri de carpen si tei, pe malul lacului lung de

16 km, de-a lungul timpului s-au derulat multe intamplari invaluite de taina. Data fiind amplasarea

strategica in raport cu principalele centre administrative si rute comerciale, precum si protectia si

microclimatul deosebit - Snagovul a fost pastrat de-a lungul timpului ca loc de refugiu, de tezaur,

de izolare/temnita, de odihna, refacere si relaxare. Cat s-a putut, iscoadele si ochii curiosi - au fost

tinute departe.

Pusa in evidenta de vestigii arheologice ca asezare geto-daca din secolele II-I i.e.n., apoi ca

asezare stabila in secolele X-XIII, atestat documentar, sub numele de Dobrosesti, in anul 1482,

satul Snagov s-a dezvoltat ca asezare agricola si, mai tarziu, ca centru de recreere si agrement,

functie legata de existenta lacului Snagov si a padurilor din jurul sau.

Pe insula pe care se afla manastirea, sapaturile arheologice au scos la lumina zilei unelte si vase din

epoca bronzului si din cea a fierului, morminte de incineratie, monede romane si bizantine, care fac

dovada unei locuiri vechi si neintrerupte pe aceasta insula, excelent aparata de apa lacului si de

intinderea codrilor din jur, bine aprovizionata cu vanatul si cu pestele baltii.

Ansamblul manastiresc Snagov se afla pe o insula unde cercetarile arheologice au

evidentiat unelte si vase din epoca bronzului si epoca fierului, morminte de incineratie, monede

romane si bizantine, toate acestea dovedind vechi locuiri pe aceasta insula aparata natural de lac si

paduri si cu bogate resurse naturale.

Descoperirile arheologice sunt o dovada ca actuala asezare Snagov se afla pe o vatra locuita

din cele mai vechi timpuri.

Ctitoria manastirii Snagov este atribuita lui Vlad Tepes in Letopisetul lui Cantacuzino, dar

documentele istorice atesta existenta asezamantului din timpul lui Mircea cel Mare (1368 – 1462).

Ultimele cercetari arheologice au descoperit o moneda de argint din timpul lui Vladislav I (1364 –

1375), intr-un mormant din pronaosul bisericii. Ipoteza ca Vlad Tepes este inmormantat aici nu

este verificata.



62

In timpul lui Gustav Adolf al Suediei (1611 – 1633) aici se imitau sigilii pentru orasul Riga,

cu asentimentul tacit al domniei.

Pe ambele parti ale pisaniei din 1563 se afla si astazi portretele lui Neagoe Basarab, fiul lui

Teodosie si al lui Mircea Ciobanul, Petru cel Tanar, cu fratii sai mai mici Radu si Mircea si al

Doamnei Chiajna. Aceste 7 portrete sunt repetate identic in pictura bisericii

Arhitectura locala

Casele stravechi taranesti, din lemn acoperite cu stuf, in stil caracteristic caselor din Delta

Dunarii, reprezinta o atractie pentru vizitatori. Prispa casei cu un pridvor iesind in afara, cu stalpi

din lemn uniti prin traforaje dantelate si cu un arc din lemn pe frontonul traforat reflecta caracterul

deschis al localnicilor si ospitalitatea lor. Modelul de case cu acoperis din stuf este adus de pescarii

din Delta Dunarii colonizati la inceputul secolului trecut.

Aceste case in stil autohton, pigmenteaza constructiile moderne in sti urban care au invadat

Snagovul.



63

CAPITOLUL 4

PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ

Aflata in plina campie, zona comunei Snagov are un climat temperat continental, cu usoare

nuante excesive. Din punct de vedere meteorologic aceasta zona este specifica climatului campiei

Baraganului cu unele caracteristici ale unui microclimat urban.

Vegetatia constituie elementul dominant ce se asociaza cu diverse dotari ce pot contribui la

indeplinirea functiilor ecologice, sanitar igienice, utilitar economice, odihna si agrement, social

culturale, estetice.

Comuna Snagov se evidentiaza prin existenta Parcului Natural Snagov – Codrii Vlasiei in

suprafata de 13.900 ha.

Prezenta spatiilor verzi in toate zonele comunei este asociata in special factorului sanogen

si psihogen. Obiectivele legate de zonele verzi au in vedere dezvoltarea spatiala si sub aspectul

deversitatii biologice a acestora, concomitent cu refacerea unui sistem de spatii verzi prin realizarea

legaturilor dintre acestea, dar si prin realizarea legaturilor cu zonele naturale existente din teritoriul

inconjurator. Se impune stoparea diminuarii si degradarii spatiilor verzi si reabilitarea si

conservarea suprafetei spatiilor verzi existente, redarea in circuitul spatiilor verzi a suprafetelor

ocupate de constructii ilegale.

Calitatea globala a mediului inconjurator din teritoriul administrativ al comunei Snagov

este apreciata ca buna, calificativ rezultat din insumarea valorilor calitatii apei, aerului, solului,

fondului forestier.

Pentru viitor se propune conservarea si imbunatatirea calitatii mediului, tinandu-se seama

de problemele specifice ale obiectivelor economice din zona, existente sau viitoare.

Calitatea aerului

Pe teritoriul judetului Ilfov, la nivelul anului 2012 s-a inregistrat un nivel ridicat de pulberi

in suspensie (PM10 si PM2,5) si dioxid de carbon, provenind din industria chimica, centrale termice,

santierele de constructii si tarficul rutier.

La nivelul comunei Snagov, inclusiv a zonei studiate se inregistreaza un nivel redus de

impurificare a aerului cu pulberi.



64

Calitatea apei

Bazinul hidrografic Valea Snagov cuprinde comunele Butiman si Niculesti in judetul

Dambovita si Peris, Ciolpani, Snagov si Gruiu in judetul Ilfov.

Snagovul este un lac cu apa dulce, cu suprafata de 620 ha, iar volumul este de 21 mil. mc.

Este de tip bicarbonat sodic cu o concentratie de 362 mg/l. Este un lac eutrofic, bogat in saruri de

calciu si substante nutritive, care alimenteaza fauna si flora lacului. Fundul lacului este acoperit de

mal organic, iar stratul de apa de fund este lipsit de oxigen. In ultimii ani lacul este foarte poluat

din cauza deversarii deseurilor si a apelor menajere netratate.

Canalizarea apelor uzate in sistem centralizat actual consta in 13 km retea simpla de

canalizare in comunele Snagov si Gruiu si o statie de epurare cu capacitate redusa (1800 mc/zi).

Aceasta statie de epurare mecano – biologica este amplasata pe partea dreapta a canalului de

evacuare NH – Satu Floresti, la cca. 50 m de DJ101.

Pe malul stang al lacului nu exista o canalizare centralizata, vilele de pe acest mal au

hasnale si puturi absorbante proprii. Acestea permit infiltrarea apelor uzate in lac, fiind o

importanta sursa de poluare. De asemenea o importanta sursa de nutrienti ce duce la starea eutrofa

a lacului, o reprezinta furajarea fermelor piscicole amenajate de-a lungul lacului Snagov.

Tratarea apelor uzate in intreg bazinul hidrografic Valea Snagovului reprezinta problema

tehnica cea mai importanta pentru protectia lacului si intregului ecosistem Snagov.

Calitatea solului

Solurile predominante din arealul studiat prezinta, in general, o vulnerabilitate relativ

scazuta la impactul multor agenti poluanti datorita capacitatii de tamponare buna.

Teritoriul comunei Snagov este situat in marea unitate geomorfologica a Campiei Romane,

subdiviziunea „Campia Vlasiei”, Campul Otopeni – Snagov, cu relief plan brazdat de fire de vale.

La nivelul amplasamentului nu se inregistreaza depasirea nivelelor admisibile de poluare a

solului, deoarece din punct de vedere istoric, nu au avut loc activitati antropice, functiunea de

padure fiind unica pana acum.



65

CAPITOLUL 5 OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI

5.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international

Spre deosebire de rezervatiile naturale, tip Delta Dunarii, sau de Parcurile Nationale tip

Masivul Retezat, unde activitatile economice sunt stavilite, sau chiar prohibite, Parcurile Naturale

sunt zone protejate declarate arii protejate. In aceste zone activitatile economice sunt stimulate prin

lucrari de infrastructura tehnica, dar folosirea resurselor este reglementata de un Regulament de

Exploatare a Parcului Natural, aplicat de o administratie a parcului, aceasta fiind subordonata

Administratiei Publice Locale si controlata de o Comisie a Parcurilor Naturala din structura

Ministerului Mediului.

Aria Naturala Protejata Padurea Snagov si Aria Naturala Protejata Lacul Snagov fac parte

dintr-o serie larga de angajamente regionale – vizate de FAGR, NATURA 2000, LIFE+ si chiar

prevederi legale: Legea 5/2000, Ordinul 552/2004, Legea 451/2002. Cele 10 ha de padure si 100 ha

de lac de la Snagov sunt mentionate in cel putin 8 documente de strategie nationala, legate de

proiectele angajate si asociate integrarii in U.E.

Padurile cuprinse in aceste limite prezinta importanta prin faptul ca desi au fost afectate de

planurile de gospodarire silvice, pastreaza inca in cadrul lor pe suprafete reprezentative fagul,

specific componentei primare a codrilor Vlasiei, iar distributia spatiala a corpurilor de padure cu

intercalatii de zone inmlastinite sau neproductive permite interconectarea padurilor, constituind

astfel un areal compact si suficient de extins pentru conservarea biodiversitatii

Aflata in apropierea Bucurestiului, zona reprezinta de mult timp o atractie turistica, fapt pentru care

dezvoltarea turismului in zona trebuie sa tina cont de un management specific in vederea pastrarii

specificului natural al zonei.

Pentru cuprinderea tuturor acestor elemente caracteristice, s-a delimitat o suprafata de

13.900 ha cuprinzand toate terenurile forestiere, lacurile, mlastinile si zonele inundabile, inclusiv

zonele de protectie aferente acestora ce formeaza parcul natural, excluzand localitatile si terenurile

agricole, din cadrul urmatoarelor limite:



66

Limita nordica este reprezentata de malul stang al raului Ialomita din dreptul limitei

estice a localitatii Burias, pana la confluenta raului Ialomita cu paraul Cociovalistea, in dreptul

localitatii Fierbinti - Targ.

Limita sudica este reprezentata de malul drept al paraului Cociovalistea incluzand

lacurile, baltile si zonele inmlastinite de la confluenta cu raul Ialomita pana la drumul national DN

1, la sud de localitatea Saftica.

Limita vestica urmareste spre nord DN 1 pana la coada lacului Snagov, la sud de

Tancabesti de unde urmareste spre vest malul drept al paraului Snagov incluzind lacurile, baltile si

mlastinile adiacente pana la calea ferata Bucuresti – Ploiesti. Limita continua spre nord in lungul

caii ferate pana la nord de comuna Peris de unde urmareste initial spre vest, apoi spre nord limita

padurii pana la raul Ialomita la limita estica a localitatii Burias.

In vederea protejarii acestei zone in care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a

lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica avand o mare

diversitate biologica, cea mai apropiata forma este declararea acesteia ca parc natural,

corespunzator categoriei V din legea 462/2001 - arie protejata administrata in principal pentru

conservarea peisajului si recreere.

Managementul parcurilor naturale nu impune masuri stricte de protectie, ci urmareste

mentinerea interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si

peisajului, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, incurajarea si

consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale, oferind totodata posibilitati de

recreere si turism si incurajand activitatile stiintifice si educationale.

Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile economice

cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca sisteme de suport al vietii,

conservarea biodiversitatii, sub toate formele ei, apelul la resursele regenerabile fara depasirea

capacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste resurse, diminuarea folosirii resurselor

neregenerabile, micsorarea presiunii exercitate asupra ecosferei prin poluare. Dezvoltare durabila

inseamna depasirea fazelor de „stapanire a naturii de catre om” si „divortul dintre om si natura”

specifice dezvoltarii industriale si „reconcilierii omului cu natura”.

Propunerea privind construirea unui ansamblu de locinte de vacanta, ce face obiectul

prezentului PUZ, tine seama de functiunea si particularitatile zonei in contextul conservarii

cadrului natural. Au fost consultate autoritatile locale si analizate propunerile pentru dezvoltare



67

aferente Planului Urbanistic General al comunei Snagov, precum si alte sugestii facute pe parcursul

consultarilor din perioada elaborarii Planului Urbanistic Zonal.

Potrivit reglementarilor din Planul Urbanistic General al comunei Snagov, terenul are

functiunea de padure in intravilan si extravilan.

Concluzia sedintei Comisiei de urbanism si amenajarea teritoriului a judetului Ilfov a fost

ca este posibila autorizarea de constructii din categoria turism – agrement numai in urma intocmirii

si aprobarii unei documentatii de urbanism (PUZ care sa reglementeze modul de acces si de

ocupare a terenului. Terenul are folosinta de padure in intravilan si extravilan, legile statului permit

ca pe o suprafata de maximum 200 mp, care vor putea fi scosi din circuitul forestier (5% – dar nu

mai mult de 200 mp), sa se poata construi cate o locuinta de vacanta pe fiecare lot.

5.2 Varianta propusa Pentru planul propus s-a obtinut Avizul prealabil de oportunitate nr. 42/ 31.07.2013

(emis de Consiliul Judetean Ilfov - DUAT) prin care se menționează că se vor respecta condițiile prescrise prin Avizul ITRSV nr.1780/1505.2013.

Prin Planul Urbanistic Zonal se prevede reglementarea terenului în suprafață de 10168,00 mp propus a fi introdus în intravilanul comunei Snagov- sat Snagov

Propunerea de P.U.Z. urmareşte schimbarea funcţiunii terenului studiat si realizarea de locuințe – case de vacanță, pe 7 loturi individuale, cu regim de înălțime P+1E =7m (la cornişe).

Suprafața destinată zonei de amenajare de locuințe de vacanță și a utilitătilor aferente este repartizată potrivit tabelelor de mai jos:

MALEA BOGDAN FUNCTIUNI MP % ZONA LOCUINTE DE VACANTA (inclusive Cai de Comunicatie aferente) 50.00 5.00 PADURE 950.00 95.00 TOTAL 1000.00 100.00

S.C. DENY&RAFY CARN COMPANY S.R.L. FUNCTIUNI MP % ZONA LOCUINTE DE VACANTA (inclusive Cai de Comunicatie aferente) 110.00 5.00 PADURE 2090.00 95.00 TOTAL 2200.00 100.00



68

S.C.INM COM GRUP S.R.L FUNCTIUNI MP % ZONA LOCUINTE DE VACANTA (inclusive Cai de Comunicatie aferente) 100.00 5.00 PADURE 1900.00 95.00 TOTAL 2000.00 100.00

S.C. M.B.C.CONSTRUCT PREST S.R.L. FUNCTIUNI MP % ZONA LOCUINTE DE VACANTA (inclusive Cai de Comunicatie aferente) 55.00 5.00 PADURE 1045.00 95.00 TOTAL 1100.00 100.00

LARMARAUD VALENTINA FUNCTIUNI MP % ZONA LOCUINTE DE VACANTA (inclusive Cai de Comunicatie aferente) 69.85 5.00 PADURE 1327.15 95.00 TOTAL 1397.00 100.00

GODEANU/ZEVEDEI ANCA CRISTINA FUNCTIUNI MP % ZONA LOCUINTE DE VACANTA (inclusive Cai de Comunicatie aferente) 123.55 5.00 PADURE 2347.55 90.00 TOTAL 2471.00 100.00

Total suprafață destinată amenajărilor edilitare = 508,4 mp

Bilant teritorial propus Funcţiuni Suprafaţa (mp) Procent (%)

Suprafaţă teren totală, din care: 10168 100 - extravilan 5671 55,77 - intravilan 4497 44,23 Suprafață destinată amenajărilor conf. Legii 48 Codul Silvic din 2008 actualizat în 2011 (Art.37, alin 2 pct.a și b):

508,4 5

Spații verzi naturale 9659,6 95 Loturi locuire - amenajări, din care: 508,4 100 Suprafata construita la sol

508,4 100 Suprafata amenajări edilitare anexe (puț forat cu zonă de protecție, bazin vidanjabil – stocare ape uzate Suprafata circulatii (pietonale+carosabil)



69

INDICATORI URBANISTICI în cadrul amplasamentului rezultați în urma propunerii:

- Suprafața totală 10168 mp, din care suprafață teren amenajabil = 508,4 mp - POTMAX = 5.% - CUTMAX =0,1 MP/ADC - Hmax= 7 m, (P+1E)

Regulamentul Local de Urbanism, aferent P.U.Z. a fost intocmit de URBANIST Andreea Popa și c. arh. Dumitru Rusu (copie anexata).

Nota: P.O.T. = procent de ocupare a terenului C.U.T. = coeficient de utilizare a terenului Hmax = regim de înălțime maxim propus

Sunt prevăzute împrejmuiri atât spre drumurile existente propuse pentru modernizare care vor avea înălțimea de maxim 2,00 m, din care un soclu opac de 0,60 m și o parte transparentăă dublată cu gard viu, cât și cele dinspre terenurile vecine, care vor fi opace cu o înălțime maximă de 2,50 m.

Reglementări • edificabilul va fi delimitat de retragerea cu 5,0 m de la aliniament, 3,0 m fata de

limitele laterale ale parcelelor. • Stationarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara

circulațiilor publice • Folosirea unor materiale de constructie durabile, cu finisaje moderne • Plantarea ornamentala si de protectie min 90% în incintă.

Circulația

Comuna Snagov (sat Snagov) este dezvoltată pe trama spontană, linear de-a lungul principalelor căi de comunicatie, având la vest spații prevăzute agremenetului- instituții publice și servicii și spații verzi publice.

Teritoriul administrativ al comunei, în zona amplasamentului studiat este străbătut de urmatoarele drumuri clasificate ca drumuri publice principale:

• Drumul judetean Dj 101M/ De86 Amplasamentul viitoarei zone de locuințe de vacantă este deservit de aceste căi de

comunicație.



70

Accesul la zona de locuinte va fi realizat prin intermediul Dj 101M prin intermediul unui drum cu prospectul de 9,5 m, respectiv cu un carosabil de 7,0 m, doua zona verzi de 1,00 m, trotuar de 1,0 m si rigola de 0,5 m..

Toate suprafetele de acces și platformele necesare manevrelor auto precum și parcările se vor realiza în interiorul suprafețelor destinate amenajărilor (construcții, căi de acces, echipări utilitare), deci în afara circulaţiilor publice.

Importanța obiectivului

Lucrările de alimentare cu apă pentru planul analizat, amplasat în comuna Snagov,

judetul Ilfov care cuprinde imobile pentru locuinţe individuale, au fost încadrate în categoria 3 şi în clasa de importanţă III.

Tinând cont de durata de exploatare proiectată, construcţiile sunt considerate lucrări definitive (permanente).

Categoria de importanţă a lucrării a fost stabilită în conformitate cu următoarele

acte normative: • Legea 10/1995 (Legea Calității în Construcții) actualizată conform Legii

123/2007; • H.G. 766/1997 privind aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii

modificata cu modificarile si completarile ulterioare; • Ordinul 31/N/2.10.1995 al MLPAT privind metodologia de stabilire a categoriei

de importanta a constructiilor. Conform metodologiei de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor, a

rezultat ca lucrarile se incadreaza in categoria de importanta “D”, constructii de importanta redusa: constructii cu functii obisnuite, a caror realizare nu implica riscuri majore pentru societate si natura

Condiţii de amplasare cu prezentarea zonării amplasamentelor în funcţie de

gradul de inundabilitate Teritoriul comunei Snagov este situat în Câmpia Snagovului, parte integrantă din

Câmpia Vlăsiei, continuată în nord cu zona de luncă şi terase inferioare ale râului Ialomiţa. Relieful dominant este de câmpie netedă, prezentând o uşoară înclinare spre est şi alta mai puţin sesizabilă spre sud, altitudinea fiind cuprinsă între + 104 m în dreptul localităţii Tâncăbeşti şi + 85 în partea de sud-est a localităţii Snagov. Valea Snagovului traversează teritoriul comunei, toate localităţile având acces pe câte o latură la lac. Această poziţie



71

prezintă o mare importanţă pentru comună, fiind posibilă dezvoltarea unor activităţi complexe (piscicultură, irigaţii, agrement, sport etc.). O altă caracteristică a Câmpiei Snagovului este existenţa pădurilor de foioase, păduri care pe teritoriul comunei ocupă 3.639 ha şi constituie un potenţial economic şi turistic de exploatat. Comuna Snagov şi localităţile componente Snagov, Ghermăneşti, Ciofliceni, Vlădiceasca şi Tâncăbeşti se găsesc în partea de nord a municipiului Bucureşti la aproximativ 46 km distanţă pe partea dreaptă a drumului naţional DN 1 Bucureşti-Ploieşti, singura localitate care se întinde şi la vest de drumul naţional DN 1 fiind Tâncăbeşti.

Din punct de vedere geomorfologic, zona se încadrează în unitatea Câmpia Vlăsiei şi este cunoscută sub denumirea “Câmpia Snagov”. În ansamblu, terenul este traversat de 13 văi cu lungimi de maxim 5 km care debuşează în lacul Snagov. Pe versanţii acestor văi nu se produc alunecări de teren. În dreptul localităţii Tâncăbeşti, malul stâng al lacului Snagov prezintă pantă de până la 20%, după care, spre est, panta se reduce la valori de 10% - 15%. Malul drept are pante mai line de 15% până în dreptul localităţii Ghermăneşti, după care pante cresc până la 20%. Ambele maluri sunt stabile cu excepţia unor porţiuni la contactul cu apa din lac, unde se produc cedări (rupturi la piciorul taluzului) din cauza acţiunii de eroziune a valurilor.

Terenul analizat este amplasat în zona de mijloc, malul vestic al Lacului Snagov, la sud de lac, vis a vis de sat şi are o pantă descrescătoare – denivelare de cca. 4 m spre lac. Altitudinea descreşte dinspre zona PUZ (zona centrală loturi – 89 mdMN) spre malul lacului Snagov (zona sud-vest 85 mdMN), pe o distanţă de cca. 190 metri.

Cota de inundabilitate este delimitată la altitudinea de 88,00 mdMN – cota coronamentului şi coincide cu limita de protecţie a lacului Snagov.

Nu se va introduce în intravilan terenul situal la sud de cota de inundabilitate, (conf.Legii apelor/1996 completată și modificată, art.3, alin.1 – vezi anexat Adresa nr.8183/16.10.2013).

5.2.1 Asigurarea utilitatilor

Alimentarea cu apa Fiecare locuință/casă de vacanță se va alimenta cu apă din sursă proprie – apă

subterană – puț forat la adâncimea min. de 50 m, utilat cu pompe și rezervor tampon și va face distribuţia la consumatori prin hidrofor de uz gospodăresc. Forajul va fi plasat în suprafața atribuită amenajării construcțiilor, utilități și căi de acces (5% din suprafața terenului individual). Amplasamentul și adâncimea puţului se vor stabili pe baza unui studiu hidrogeologic. Soluția de alimentare cu apă se va aviza de catre RA Apele Romane SGA Ilfov și va fi agreeată și de Agentia de Protectia Mediului.



72

Realizarea lucrărilor necesare pentru asigurarea alimentării cu apă se va face pe baza unor proiecte de execuție întocmite de firme de specialitate cu respectarea legislației și normativelor în vigoare, precum și a avizelor necesare

Sistemul de alimentare cu apă propus va fi individual (pentru fiecare casă de

vacanță) și va asigura debitul de apă necesar din surse proprii – apă subterană/puț forat echipat corespunzător pentru: • nevoile fiziologice, igiena individuală și preparare hrană, nevoi gospodărești; • apa necesară pentru stingerea incendiilor cu hidranti exteriori de incendiu.

Majoritatea gospodăriilor din satul Snagov se alimentează cu apă potabilă din puțuri individuale de tip rural, care exploatează pânza freatica la 8-15 m adâncime. Determinare debite de apa potabila pentru consum Locuintele vor fi utilizate permanent de un numar mare de persoane. În medie poate fi luat în calcul numarul de 5 persoane locuind permanent cu statut de rezidenti / locuință.

Breviarul de calcul a fost elaborat conform normativelor: - STAS 1343/1/2006 – Determinarea debitelor de calcul pentru alimentarea cu apa a

localitatilor; - P66/2001 – Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de alimentare cu apa si

canalizare a localitatilor din mediul rural.

Consumatorii de apa potabila sunt:

Breviar de calcul – Locuitorii care vor ocupa spațiile de locuit prevazute prin PUZ – cca. 5 x 7 locuințe = 35 persoane. Incluzând și vizitatorii aprecierea utilizării volumului de apă s-a estimat pentru un număr de 50 persoane. A.Debite caracteristice ale necesarului de apa – locuitori ansamblu case de vacanță:

Debitul mediu zilnic: )()(1000

1 iqiNQ szimed ∑= (mc/zi)

Debit zilnic maxim : )()()(1000

1max ikiqiNQ ziszi ∑= (mc/zi)

Debit orar maxim: )()()()(241

max ikikiqiNQ orzisorar ∑= (mc/h),

unde,



73

N(i) = numar utilizatori = 50 locuitori )(iqs = debit specific (conform STAS 1343/1/2006 – Determinarea debitelor de calcul

pentru alimentarea cu apa a localitatilor): - debit specific de apa pentru nevoi gospodaresti - locuitori (instalatii interioare

de alimentare cu apa): 100 l de om/zi(0,1 mc/om,zi)

)(ik zi = coeficient de variatie zilnica (conform STAS 1343/1/2006 – Determinarea debitelor de calcul pentru alimentarea cu apa a localitatilor): kzi = 1,3

)(ik or = coeficient de variatie orara (conform STAS 1343/1/2006 – Determinarea debitelor de calcul pentru alimentarea cu apa a localitatilor): kor = 3

Qzi med = 1000

1 (50 × 100)

→ Qzi med = 5 mc/zi Qzi max = Qzi med × kzi = 5 × 1,3 = 6,5 mc/zi → Qzi max = 6,5 mc/zi

Qorar max = 241

Qzi max × kor = 241

× 6,5 × 3 = 0,81 mc/h

→ Qorar max = 0,81 mc/h = 0,225 l/s B. Cerinta de Apa: Qc = Ks × Kp × Qnecesar unde: Ks – coeficient ce tine seama de interactiunea sistemului Ks = 1,04 Kp – coeficient ce tine seama de pierderile de apa din sistem Kp = 1,15 Qc zi med = 1,04 × 1,15 × 5 = 5,98 mc/zi → Qc zi med = 6 mc/zi Qc zi max = 1,04 × 1,15 × 6 = 7,176 mc/zi → Qc zi max = 7,2 mc/zi Qc orar max = 1,04 × 1,15 × 0,81 = 0,968 mc/h → Qc orar max = 1 mc/h (0,28 l/s) Breviar de calcul – sursă subterană, pentru o casă de vacanță – cca. 10 locuitori Conform SR 1343-1 – Alimentări cu apă.Determinarea cantităților de apă potabilă pentru localități urbane și rurale B.Debite caracteristice ale necesarului de apa – casă de vacanță cu 5 locuitori permanenți:

Debitul mediu zilnic: )()(1000

1 iqiNQ szimed ∑= (mc/zi)



74

Debit zilnic maxim : )()()(1000

1max ikiqiNQ ziszi ∑= (mc/zi)

Debit orar maxim: )()()()(241

max ikikiqiNQ orzisorar ∑= (mc/h),

unde,

N(i) = numar utilizatori = 5 locuitori )(iqs = debit specific (conform STAS 1343/1/2006 – Determinarea debitelor de calcul

pentru alimentarea cu apa a localitatilor): - debit specific de apa pentru nevoi gospodaresti - locuitori (instalatii interioare

de alimentare cu apa): 100 l de om/zi(0,1 mc/om,zi)

)(ik zi = coeficient de variatie zilnica (conform STAS 1343/1/2006 – Determinarea debitelor de calcul pentru alimentarea cu apa a localitatilor): kzi = 1,3

)(ik or = coeficient de variatie orara (conform STAS 1343/1/2006 – Determinarea debitelor de calcul pentru alimentarea cu apa a localitatilor): kor = 3

Qzi med = 1000

1 (5 × 100)

→ Qzi med = 0,5 mc/zi Qzi max = Qzi med × kzi = 0,5 × 1,3 = 0,65 mc/zi → Qzi max = 0,65 mc/zi

Qorar max = 241

Qzi max × kor = 241

× 0,65 × 3 = 0,081 mc/h

→ Qorar max = 0,081 mc/h = 0,0225 l/s B. Cerinta de Apa: Qc = Ks × Kp × Qnecesar unde: Ks – coeficient ce tine seama de interactiunea sistemului Ks = 1,04 Kp – coeficient ce tine seama de pierderile de apa din sistem Kp = 1,15 Qc zi med = 1,04 × 1,15 × 0,5 = 0,598 mc/zi → Qc zi med = 0,6 mc/zi Qc zi max = 1,04 × 1,15 × 0,65 = 0,72 mc/zi → Qc zi max = 0,72 mc/zi Qc orar max = 1,04 × 1,15 × 0,081 = 0,097 mc/h → Qc orar max = 0,10 mc/h (0,027 l/s)



75

Evacuarea apelor uzate Pentru evacuarea apelor uzate se propune realizarea unui sistem separativ de

canalizare (pentru fiecare casă de vacanță) – rețele distincte de canalizare pentru apele uzate menajere si apele pluviale.

Apele uzate menajere vor fi colectate prin intermediul rețelei de canalizare proprii fiecărei locuințe, și vor fi stocate în bazine betonate vidanjabile.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere, stocate în bazinele vidanjabile se vor incadra in limitele impuse prin HGR nr. 188/2002, Anexa 2-NTPA 002/2002, modificata si completata cu HG 352/2005.

Apele pluviale din incinta loturilor de locuințe, conventional curate, vor fi evacuate la teren. Determinare debite de apa uzată menajeră (o casă de vacanță) Debitul apelor uzate menajere Quz, care se ia in calcul la dimensionarea retelei de canalizare se considera conform S.R. 1343/1-2006, in functie de debitul cerintei de apa, astfel: Quz zi med = Q c zi med = 0,60 mc/zi Quz zi max = Q c zi max = 0,72 mc/zi

Quz or max = Q c or max = 0,10 mc/h

Determinare debit de ape pluviale Determinarea debitului de ape pluviale se face conform STAS 1846 – 90 si STAS

9470. Debitul de calcul se stabileste cu relatia : Qpluvial = m × Se × φ × i (l/s)

unde: m - coeficient de inmagazinare; m = 0,9 St - suprafata totala de calcul, în ha: St = 1,0168 ha (10168 m2) φ - coeficient de scurgere – suprafața betonata (pavaj din asfalt si beton); φ = 0,9

I - intensitatea ploii de calcul, in functie de frecventa si de durata ploii de calcul, conform STAS 9470; I = 160 l/s ha Judetul Ilfov – zona 8



76

f = 1/1 (clasa de importanta III, caracter social) t= 5 min → Q pluvial = 0,9 × 1,0168 × 0,9 × 160 = 131,77 l/s → Q pluvial = 132 l/s

Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica a ansamblului de locuinte se va face prin racordarea

la rețelele publice.

Zona studiata in PUZ este aproape de reteaua locala de distributie de medie tensiune, aceasta retea fiind amplasata chiar pe drumul judetean Dj 101M (LEA 20kV).

Alimentarea cu energie electrică a comunei Snagov este realizata într-un procent de 100%.

Alimentarea cu gaze naturale

Alimentarea cu gaze naturale a zonei studiate se poate face prin extinderea în viitorul apropiat a reţelelor de distribuţie gaze naturale existente în comuna Snagov.

Pana la execuția extinderii reţelei de distribuţie se poate folosi ca soluţie provizorie, combustibil lichid sau gazos.

Se recomanda ca viitoarea zonă de locuinte sa fie dotata cu instalaţii de încălzire centrală și centrate termice proprii.

La executarea retelei de gaze se va ține seama obligatoriu de faptul ca în spațiul disponibil urmează a se monta și alte conducte: apă, canalizare, alimentare cu energie electrică, CATV, telefonie, etc. și de aceea trebuie lăsate spațiile necesare și pentru montarea acestora, realizându-se o coordonare corespunzătoare din faza de proiectare.

Managementul deseurilor Depozitarea deşeurilor generate (deşeuri de tip menajer) se va face în mod controlat,

pe categorii de deşeuri, cu respectarea normelor şi legislaţiei nationale referitoare la gestionarea deşeurilor.

Depozitarea temporară a deşeurilor menajere se va face în europubele, pentru evitarea poluării solului şi pânzei freatice.

Pentru evacuarea deşeurilor se va încheia un contract cu un operator de salubrizare autorizat.

Activitățile de salubrizare vor fi organizate așa încât să nu creeze probleme legate de sănătate, poluarea mediului sau să degradeze cadrul ambiental și imaginea generală.



77

5.2.2 Protectia mediului

Impactul investitiei asupra mediului se imparte in :

• Impact ce are loc in timpul constructuirii locuintelor

• Impact ce are loc in timpul exploatarii acestora

• Impact cumulativ cu alte planuri de urbanism ce se preconizeaza a se desfasura in zona.

In prima faza impactul va fi limitat, deoarece constructia locuintelor se va realiza defalcat,

dupa posibilitatea si dorinta fiecarui propietar, dar va produce o categorie de impact precum: praf,

zgomot si vibratii. Aceste efecte sunt temporare.

In timpul exploatarii, factori ca zgomotul si emisia de agenti poluanti, desi redusi trebuie

estimati si incadrati conform normativelor in vigoare.

In cazul impactului cumulat apreciem ca zona se va dezvolta treptat si se vor respecta

functiunile aprobate prin actele de urbanism. Astfel, prin luarea unor serii de masuri menite sa

diminueze impactul antropic asupra ecosistemului pentru care au fost desemnate ariile naturale

protejate din vecinatate, se va reusi pastrarea nealterata a acestor habitate atat de importante pentru

speciile ce le populeaza.

Poluarea aerului

Poluare chimica

• Faza de executie a obiectivelor

In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice

organizarii de santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol.

Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii

de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va

rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, incadrate in

tipul “efecte nedecelabile cazuistic”.

Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam:

- masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile;

- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim

nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;

- masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumului de



78

acces;

- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara

amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate;

- pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.

• In faza de exploatare a investitiilor propuse in prezentul proiect, dar si din alte surse

similare rezultate in urma dezvoltarii zonei, sursele de poluare/impurificare vor fi

reprezentate de :

- sistemul de incalzire a spatiilor si prepararea apei calde cu functionare pe

combustibil gaz natural. Poluanti : SOx, NOx, CO, pulberi.

- activitatea de transport a persoanelor care se desfasoara cu mijloace auto de tonaj

mic cu functionare pe baza de combustibili tip motorine si benzine. Poluanti: gaze

de ardere: NOx, CO, SOx, pulberi, aldehide, hidrocarburi.

Estimarea nivelului emisiilor s-a realizat folosind metodologiile:

- OMS – Evaluare surse de poluare aer si utilizarea rezultatelor pentru formularea strategiilor

de control

- A.P.42 EPA – Factori de emisie.

Prognoza poluarii aerului

Nivelul imisiilor prognozat s-a calculat prin modelare matematica pe baza estimarilor

efectuate pentru sursele de emisie reprezentate de centrale termice murale.

• Nivelul maxim estimat al imisiilor se va sita in proportie de 100%:

- sub CMA STAS 12574/87.

- sub limitele impuse prin Ordin nr. 592/2002.

Poluare fizica

Pe amplasamentul studiat, sursele principale de zgomot si vibratii sunt reprezentate de

circulatia auto si utilajele de santier de la punctele de lucru.

Se mentine recomandarea evitarii aglomerarii de utilaje de santier si mijloace auto pe o

suprafata restransa, limitarea vitezei de circulatie la minimum posibil si stabilirea unui program de

lucru etapizat.



79

Factor de mediu sol

Surse de poluare a solurilor

• Faza de executie a obiectivelor

In toate arealele in care se vor amplasa obiectivele, respectiv forajele de captare, traseul de

aductiune si perimetrul fiecarei locuinte, solul va fi afectat in perioada de constructie cand vor avea

loc decopertari, stabilizari ale terenului, eventuale lucrari de desecare si de amenajare cu o panta

usoara care sa permita colectarea si dirijarea apei meteorice.

Prognoza impactului

• Lucrarile de sapare a santurilor prin care se vor monta conductele de aductiune si

evacuare a apei.

In cursul procesului de ingropare a conductelor de aductiune a apei solul va fi afectat pe o

latime de cca 2 m, prin materialul scos si prin calcarea de catre muncitori a terenului. Aceasta

activitate va dura cateva saptamani /luni.

• Lucrarile de constructie a locuintelor.

Terenul pe care se vor construi casele va trebui stabilizat, iar solul natural excavat folosit ca

umplutura.

Realizarea obiectivelor de investitii nu va conduce la modificari in structura solului si

subsolului.

Impactul produs de lucrarile proiectate asupra facorului de mediu sol va fi nesemnificativ.

Pentru identificarea unui ipotetic grad de poluare a factorului de mediu sol, se poate

proceda la recoltarea de probe de sol in vederea efectuarii analizelor fizico-chimice de laborator, la

terminarea lucrarilor de executie , putindu-se astfel adopta eventuale masuri ce se vor impune dupa

interpretarea rezultatelor analitice.

Masuri de diminuare a impactului:

• Lucrarile de sapare a santurilor in care se vor monta conductele de apa.



80

Pentru a reduce la minim impactul, se propune decopertarea stratului ierbos (scoaterea sa ca

brazde), punerea acestora langa sant, iar dupa montarea conductei si reacoperirea sa cu materialul

excavat, va fi necesara repunerea brazdelor de pamant cu vegetatie la loc, de-a lungul santului. In

acest fel, ulterior, in decurs de cateva luni terenul se va reface usor, in mod natural.

• Lucrarile de constructie a locuintelor.

Solul vegetal va trebui excavat, transportat si reutilizat in cadrul zonei la umpluturi. O mica

parte va fi reutilizat pe amplasamente la realizarea unor ronduri cu flori si la replantari de arbori in

zona limitrofa.

• Lucrarile de construire a aleilor de acces.

Solul vegetal va trebui sa fie reutilizat in arealele unde se executa constructii.

Materialele din excavatii sunt inerte si nepericuloase. Nu se utilizeaza pe amplasament

substante chimice periculoase.

Factor de mediu apa

Prognozarea impactului

• Perioada de executie a lucrarilor

- Lucrarile de fundatii si betoane care se vor executa in zonele de amplasare a locuintelor

vor determina modificari temporare ale caracteristicilor fizice ale solului, modificari care

inceteaza la terminarea lucrarilor. Nu sunt necesare masuri speciale de protectie a calitatii

solului sau apelor pe perioada de executie a lucrarilor, deoarece acestea vor avea un

impact nesemnificativ.

- Pe perioada de executie a lucrarilor nu exista posibilitate poluarii apelor subterane sau a

celor de suprafata.

• Perioada de exploatare

Din activitatile ce se vor desfasura in cadrul amplasamentului analizat vor rezulta : o ape uzate menajere; o ape pluviale.

Apele uzate menajere vor fi colectate si transportate printr-o retea de canalizare

proprie fiecărei case de vacanță. Apele uzate menajere vor fi stocate în bazine betonate subterane care vor fi periodic vidanjate; se vor încheia contracte individuale de către fiecare



81

propietar (pentru fiecare casă de vacanță) cu operatori acreditați pentru preluarea și evacuarea finală a apelor uzate cu caracter menajer.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere, evacuate in canalizarea publica se vor incadra in limitele impuse prin HGR nr. 188/2002, Anexa 2-NTPA 002/2002, modificata si completata cu HG 352/2005.

Apele pluviale din interiorul loturilor de locuinte, conventional curate, vor fi evacuate la teren.

Calitatea apelor uzate evacuate poate fi monitorizată prin realizarea de analize, prin

unități specializate, conform cerințelor impuse de autoritățile de protecție și gestionare a resurselor de apă/operator ce preia/vidanjează apele uzate menajere. Rezultatele vor fi prezentate organelor de control la solicitarea acestora.

Masuri de diminuare a impactului

- Periodic, se impune verificarea etanseitatii conductelor de evacuare ape uzate. Pentru mentinerea impactului asupra mediului la un nivel scazut trebuie avute in

vedere o serie de masuri ce tin de respectarea stricta a normelor de organizare interna si disciplina tehnologica:

• Verificarea tehnica periodica a utilajelor si echipamentelor folosite la realizarea investitiei;

• Interzicerea intrarii in santier a utilajelor defecte si a intrebuintarii echipamentelor care prezinta neetanseitati si pierd comustibili, uleiuri;

• Stabilirea locatiilor pentru stationarea vehiculelor si a amplasarii punctelor de organizare de santier;

• Alimentarea cu combustibil a utilajelor se va realiza numai in punctul destinat acestei activitati; de preferinta in unitati de profil (statii alimentare carburanti);

• La terminarea lucrarilor, constructorul va dezafecta zona organizarii de santier si va reface cadrul natural.

Zgomot

Faza de constructie Sursele de poluare sonora generate in faza de constructie a locuintelor, vor fi

semnificative. Ele vor fi generate de activitatile de santier – masini si utilaje folosite in constructie.

Pentru a se evita deranjarea pasarilor pe perioada de cuibarit, se recomanda



82

organizarea de santier inafara perioadei de cuibarit (lunile aprilie – iulie) Faza de exploatare

Efectul produs de activitatile umane si autovehicolele ce asigura transportul persoanelor va fi redus.

Deseurile

Depozitarea deseurilor generate (deseuri de tip menajer) se va face in mod controlat, pe categorii de deseuri (pentru a facilita reciclarea anumitor categorii de deseuri), cu respectarea normelor si legislatiei nationale referitoare la gestionarea deseurilor.

Din implementarea P.U.Z., vor rezulta deseuri specifice de tipul celor asimilabile cu deseurile municipale si vor consta in:

Cod 20.01 – fractiuni colectate separate 01.01 – hartie si carton 01.02 – sticla 01.08 – deseuri biodegradabile de la bucatarii 01.11 – textile 01.39 – materiale plastice

Depozitarea temporara a deseurilor menajere si a celor asimilate cu tipul stradal se

va face in europubele, pentru evitarea poluarii solului si panzei freatice. Deseurile colectate vor fi preluate pe baza de contract de catre un operator de

salubritate. Activitatile de salubrizare vor fi de natura sa nu creeze probleme legate de sanatate,

poluarea mediului sau sa degradeze cadrul ambiental si imaginea generala.

Faza de constructie a locuintelor In timpul acestei faze vor rezulta deseuri de constructie si materiale de constructii

ramase. Aceste deseuri se vor evacua prin grija constructorului.

Faza de exploatare Deseurile de tip menajer, rezultate in timpul exploatarii, vor fi evacuate in baza

unui contract de salubrizare cu o societate agrementata.

Biodiversitatea Masuri pentru reducerea impactului generat de proiect asupra biodiversitatii



83

Implementarea proiectului propus impune o serie de masuri de protectie a mediului, respectiv de protectie a ecosistemelor din apropiere, masuri care sa fie adaptate inca din faza de proiectare si care vor consta in:

- Pentru fiecare lot in parte se va fixa zona de amplasament a constructiei principale si a anexelor spre partea de Sud a parcelelor, spre drumul de acces DJ 101M.

- Traficul de santier si functionarea utilajelor se vor limita la traseele existente si la un program de lucru care sa nu creeze disconfort ecosistemelor naturale din zona.

- Organizarea lucrarilor de executie se vor face in lunile calendaristice in care speciile de animale nu se afla in perioada de reproducere, sau nu sunt in migratie (in speta pasarile). Acest grafic sa aiba ca obiectiv reducerea la minim a termenelor de executie.

- Sunt interzise, orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere, sau vatamare a exemplarelor aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic, sau orice interventie umana care ar putea perturba echilibrul ecologic al biodiversitatii lacului si padurii.

- Se va realiza un management corespunzator al deseurilor cu eliminarea periodica, fara a folosi depozite intermediare sau depozitari necontrolate.

- Pentru fiecare lot vor fi prevazute fonduri necesare refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintei verzi. Dupa implementarea proiectului, in faza de exploatare se impun de asemenea o serie de masuri de protectie dintre care mentionam:

- Nu se vor indeparta specii de flora sau fauna din afara perimetrului construit, chiar daca se afla pe suprafata lotului din proprietate.

Prin PUZ este prevazuta o zona de protectie a Ariei naturale Protejate Padurea Snagov, cu latimea de 20 m, zona in care este interzisa orice interventie asupra solului, vegetatiei si biodiversitatii, atat in faza de implementare a Planului cat si in cea de exploatare.

Impactul economic si social

Nu vor fi produse efecte negative de genul: deplasarilor de populatie, pierderii unui fond

de locuinte, perturbarii alimentarii cu apa din reteaua locala/urbana sau din sursa individuala,

litigiilor cu caracter comunitar datorate dezafectarii unor obiective de interes public.

5.2.3 Echipare tehnico-edilitara



84

Gospodarirea apelor

Alimentarea cu apa

Fiecare locuință/casă de vacanță se va alimenta cu apă din sursă proprie – apă subterană – puț forat la adâncimea min. de 50 m, utilat cu pompe și rezervor tampon și va face distribuţia la consumatori prin hidrofor de uz gospodăresc. Forajul va fi plasat în suprafața atribuită amenajării construcțiilor, utilități și căi de acces (5% din suprafața terenului individual). Amplasamentul și adâncimea puţului se vor stabili pe baza unui studiu hidrogeologic. Soluția de alimentare cu apă se va aviza de catre RA Apele Romane SGA Ilfov și va fi agreeată și de Agentia de Protectia Mediului.

Realizarea lucrărilor necesare pentru asigurarea alimentării cu apă se va face pe baza unor proiecte de execuție întocmite de firme de specialitate cu respectarea legislației și normativelor în vigoare, precum și a avizelor necesare

Sistemul de alimentare cu apă propus va fi individual (pentru fiecare casă de

vacanță) și va asigura debitul de apă necesar din surse proprii – apă subterană/puț forat echipat corespunzător pentru: • nevoile fiziologice, igiena individuală și preparare hrană, nevoi gospodărești; • apa necesară pentru stingerea incendiilor cu hidranti exteriori de incendiu.

Majoritatea gospodăriilor din satul Snagov se alimentează cu apă potabilă din puțuri individuale de tip rural, care exploatează pânza freatica la 8-15 m adâncime.

Evacuarea apelor uzate

Pentru evacuarea apelor uzate se propune realizarea unui sistem separativ de canalizare (pentru fiecare casă de vacanță) – rețele distincte de canalizare pentru apele uzate menajere si apele pluviale.


Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere, stocate în bazinele vidanjabile se vor incadra in limitele impuse prin HGR nr. 188/2002, Anexa 2-NTPA 002/2002, modificata si completata cu HG 352/2005. Apele pluviale din incinta loturilor de locuințe, conventional curate, vor fi evacuate la teren.



85

CAPITOLUL 6

EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

6.1. Nivelul calitativ al factorilor de mediu rezultat din implementarea PUZ

Factor de mediu aer

Faza de constructie a locuintelor si a obiectivelor tehnico-edilitare

In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice unei constructii, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol, biodiversitate.

Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul “efecte nedecelabile cazuistic”. Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam: - masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie

sedimentabile; - materialele de constructii pulverulente se vor manipula in spatii inchise astfel incat sa se

reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici; - masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul

drumului de acces; - se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara

amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate; - pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.



86

Faza de exploatare a locuintelor Sursele principale de impurificare/poluare a aerului:

- sistemele de incalzire – centrale termice – combustibil gazos; - mijloace auto – surse mobile.

Nivel emisii atmosferice

Estimarea nivelului emisiilor s-a facut utilizand : o Metodologia OMS - Evaluare surse de poluare si utilizarea rezultatelor pentru

formularea strategiilor de control; o Metodologia A.P. 42 EPA - Factori de emisie.

Valori limita pentru emisii

• Ordinul 462/1993 al MAPPM – stabileste valorile limita la emisie (VLE); • Ordinul 756/1997 al MAPPM – „Reglementare privind evaluarea poluarii

mediului”: - prag de interventie: depasirea VLE; - prag de alerta: 70 % din VLE.

Estimare nivel emisii

Centrala termica: combustibil gaz natural

Nivel maxim emisii estimate – centrale termice

Combustibil

Poluanti

Conc. estimata mg/Nmc

Norme de limitare VLE

Ordin 462/93 Prag alerta Ordin

756/97

Combustibil solid (lemn)

SO2 0,38 35 24,5 NO2 48,00 350 245 CO 12,80 100 70

Pulberi 0,64 5 3,5 Marime de referinta: Valorile se raporteaza la un continut in O2 al efluentilor gazosi

de 6 % in volum

* marimea de referinta - continut in O2 de 6% volum.

Nivelul estimat - se incadreaza in V.L.E. Ordin 462/93 - se situeaza sub pragurile de alerta - Ordin 756/97.



87

Surse mobile (circulatie auto) Traseul propus asigura legatura teritoriului cu zonele limitrofe. Emisiile de poluanti (gaze esapament) provin din arderea carburantilor (benzina,

motorina) in diverse tipuri de motoare. Elemente luate in consideratie:

- viteza de circulatie (5 – 90 km/h); - compozitia traficului (autoturisme si autoutilitare); - elemente geometrice (aliniament; benzi de circulatie; flux incontinuu).

Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorina si benzina in motoarele cu aprindere prin scanteie sau compresie ale autovehiculelor, rezulta: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx, exprimati prin NO2, ce reprezinta proportia dominanta), oxizi de sulf (exprimati prin SO2), pulberi in suspensie (PST), hidrocarburi nearse (COV – compusi organici volatili).

Emisiile de poluanti sunt necontrolate si au caracter discontiuu; se produc la

intervale foarte mari de timp. Nivelul acestora depinde de o serie de factori: • tipul de motor (cu aprindere prin scanteie sau compresie): gazele de esapament

au un continut diferit de poluanti, in functie de carburant, implicit de tipul arderii;

• regimul de functionare; • distanta parcursa ; • timpii de deplasare si manevre; • frecventa traficului.

Vom lua in calcul urmatoarea varianta de trafic:

- 100% - autovehicule cu benzina de mic litraj < 1900cc

Estimare nivel poluanti proveniti din trafic

Tipul auto si procentul de rulare

PST (g/nr.auto)

SO2 (g/nr.auto)

NOx (g/nr.auto)

CO (g/nr.auto)

COV (g/nr.auto)

Autoturisme cu benzina (100%- auto) 1,5 12 18 36 8,5

Factor de mediu apa



88

Terenul pe care urmează a se dezvolta prezentul plan este amplasat în bazinul

hidrografic Ialomiţa. Principalul curs de apă din zona studiată este Lacul Snagov - un liman fluviatil, cel mai important de pe cursul inferior al Ialomiței.

Lucrările propuse a fi realizate pe terenul P.U.Z.-ului analizat, prin amplasamentul

lor cu respectarea zonelor de protecție a Lacului Snagov și a cerințelor impuse de ” Aria naturală protejată "Lacul Snagov" - ANPLS” şi prin soluţiile constructive ce vor fi adoptate se considera că se vor încadrea în bune condiţii în schema locală și generală de amenajare a bazinului hidrografic.

Pentru evacuarea apelor uzate se propune realizarea unui sistem separativ de

canalizare (pentru fiecare casă de vacanță) – rețele distincte de canalizare pentru apele uzate menajere si apele pluviale.



Amplasamentul P.U.Z. se afla în vecinătatea zonelor de protecție a Lacului Snagov și amenajările vor respecta cerințele impuse de ” Aria naturala protejata "Lacul Snagov" - ANPLS”.

Eliminarea deseurilor

Pentru investitia propusa, deseurile specifice se incadreaza in tipurile:

- deseuri rezultate din constructii – cod 17 si sunt specifice fazei de constructie; - deseuri asimilabile cu cele municipale – cod 20 care sunt specifice perioadei de

exploatare a investitiei. Faza de constructie a locuintelor si a amenajarilor aferente In aceasta faza deseurile vor fi de tipul:

Cod 17.01.07 – amestecuri de beton, caramizi, tigle, materiale ceramice Cod 17.02.01 – lemn Cod 17.02.02 – sticla



89

Cod 17.05.08 – resturi de balast Aceste deseuri se vor colecta in incinta de santier de unde vor fi preluate si

transportate de un operator autorizat; eliminarea deseurilor se va realiza pe baza unui contract ferm care va fi insotit de o programare, responsabil cu aceasta operatie fiind constructorul, organizator de santier.

Faza de exploatare a locuintelor In faza de exploatare a obiectivelor, deseurile specifice se incadreaza in tipul celor

asimilabile cu deseurile municipale si vor consta in: Cod 20.01 – fractiuni colectate separat

01.03 – hartie si carton 01.04 – sticla 01.08 – deseuri biodegradabile de la bucatarii 01.10 – imbracaminte 01.11 – textile 01.39 – materiale plastice

6.2. Impact si efecte rezultate prin implementarea PUZ

Evaluarea strategica de mediu – SEA – reprezinta o tehnica de evaluare a impactului asupra mediului in stadiul de propunere aplicata politicilor planuri si programe. Aceasta tehnica asigura mai multe tipuri pentru evaluarea aspectelor privitoare la consecintele asupra sanatatii si mediului, punand accent deosebit pe aspectele legate de sanatatea umana.

6.2.1. Impact si efecte asociate poluarii apelor

Problema evacuarii si tratarii apelor uzate de la constructiile private pentru locuit si agrement, bazele sportive si turistice, fermele zootehnice, industriile locale, cazarme, scoli si spitale s.a. este de prima urgenta. In prezent aceasta problema nu este rezolvata si apele uzate sunt principala sursa de poluare bacteriologica si biologica a lacului Snagov.

De remarcat este faptul ca in curand toate comunele si satele vor beneficia de alimentare centralizata cu apa, evident debitele de apa uzata vor creste semnificativ. Deci, putem considera varianta evacuarii centralizata a apelor uzate un argument major in rezolvarea acestei probleme acute, pe ambele maluri ale lacului Snagov.

In scopul protejarii zonelor umede se interzice cu desavarsire:



90

- Evacuarea de ape uzate sau preepurate, precum si descarcarea de reziduuri sau orice alte materiale in lacurile, baltile, mlastinile sau zonele inundabile;

- Practicarea pisciculturii in regim de furajare a pestilor, generator de eutrofizare a biotopului acvatic;

- Depozitarea in albii, pe malurile cursurilor de apa, canalelor, iazurilor, pe baraje si diguri sau in zonele de protectie a acestora a materialelor sau deseurilor de orice fel;

- Spalarea pe cursul de apa, in iazuri si lacuri sau pe malurile acestora a vehiculelor, a altor utilaje sau agregate mecanice, a animalelor domestice dezinfectate cu substante toxice, a obiectelor de uz casnic prin folosirea detergentilor, a ambalajelor ce au continut pesticide, ingrasaminte chimice, produse petroliere, alte substante toxice sau periculoase, dejectii, materiale bioactive;

- Deversarea sau aruncarea in instalatii sanitare sau in retelele de canalizare, a reziduurilor, a substantelor toxice si periculoase, a altor substante in concentratii care depasesc limitele impuse prin normative;

- Folosirea de canale deschise pentru scurgerea apelor uzate fecaloid – menajere sau cu continut toxic;

- Degradarea sau inretinerea necorespunzatoare a malurilor sau albiilor de catre detinatorii cu orice titlu, a instalatiilor proprii comune de alimentare cu apa si canalizare – epurare;

- Nerespectarea sau permiterea nerespectarii de catre persoane fizice sau persoane juridice a regimului impus de zonele de protectie a apelor conform reglementarilor specifice;

- Folosirea potentialului luciilor de apa de pe teritoriul parcului pentru agrement sau piscicultura in conditii improprii protejarii ecosistemelor acvatice prin navigatia cu ambarcatiuni care prezinta scurgeri de reziduuri petroliere sau genereaza poluare acustica peste limitele admisibile conform normelor si standardelor in vigoare privind zonele cu protectie speciala;

- Realizarea de constructii si amenajari de catre detinatorii cu orice titlu a terenurilor limitrofe luciilor de apa sau de catre terti cu acordul acestora a pontoanelor, debarcaderelor, garajelor pentru ambarcatiuni, bazinelor de innot in mal sau delimitate pe luciul apei etc.

*

* * Prin implementarea investitiei care a generat PUZ-ul vor rezulta ape uzate menajere

care vor fi evacuate prin vidanjare si epurate in statie de epurare. Indicatorii de calitate calculati in functie de eficientele de epurare si pe baza metodelor OMS se vor incadra sub limitele impuse prin NTPA – 002/2005.



91

6.2.2. Poluarea sonora, impact si efecte asociate

Zgomotul este un factor de mediu omniprezent pentru care limita dintre nivelul

necesar si cel nociv, dependent de o multitudine de factori ( fizici ai zgomotului, personali ai receptorului sau alte variabile externe) este greu de stabilit.

Expunerea la zgomot poate provoca diverse tipuri de raspuns reflex, in special daca

zgomotul este neasteptat sau de natura necunoscuta. Aceste reflexe sunt mediate de sistemul nervos vegetativ si sunt cumoscute sub demumirea de reactii de stres. Ele exprima o reactie de aparare a organismului si au un caracter reversibil in cazul zgomotelor de scurta durata. Repetarea sistematica sau persistenta a zgomotului produc alterari definitive ale sistemului neurovegetativ, tulburari circulatorii, endocrine, senzoriale, digestive, etc.

Susele de zgomot din zona studiata si din imprejurimi sunt foarte putine,

reprezentate doar de traficul auto foarte redus de pe drumul DJ 101 M.

Pentru perioada in care se vor executa constructiile locuintelor, nivelul de zgomot va prezenta valori variabile in functie de specificul echipamentelor si va produce disconfort in special pentru biodiversitatea animala.

In scopul limitarii posibilului impact al poluarii sonore asupra biodiversitatii se recomanda aplicarea unor masuri de protectie specifice activitatilor de santier.

Pentru perioada de exploatare a investitiei nivelul de zgomot nu va exercita efecte negative asupra starii de sanatate a componentelor mediului.

6.2.3. Impact si efecte asociate poluarii solului

Poluarea industriala care reprezinta o puternica sursa de raspandire pe sol a unor

produsi chimici toxici nu este caracteristica zonei amplasamentului studiat. Din activitatile prevazute a se desfasura in interiorul perimetrului PUZ, vor rezulta

emisii si imisii care se vor incadra in normele legale si care nu vor exercita efecte negative asupra calitatii solului care sa conduca la degradarea acestuia.

Pentru etapa de executie si amenajare cat si pentru cea de exploatare sunt prevazute o serie de masuri speciale de protectie a solului si prin aplicarea acestora se apreciaza ca impactul va fi nesemnificativ.

Rolul padurii in protectia solului



92

Padurile contribuie la mentinerea sanatatii solului prin reducerea eroziunii lor, indeplinind un rol fixator, in unele zone indispensabil. Copacii opresc vanturile care pot spulbera solul fertil de la suprafata; radacinile opresc torentele de apa, care in camp deschis spala cantitati enorme de sol si il depun in vai si bazine acvatice. Picaturile de ploaie sunt interceptate de frunzele copacilor si de litiera (stratul format din frunze uscate si alte resturi organice vegetale care acopera solul padurii), micsorand in felul acesta viteza apei pe versanti, cat si procesul de evaporare al apei din sol. Astfel, 1 ha de padure poate inmagazina in sol, in primii sai 50 cm de la suprafata, o cantitate de aprox. 1450 m3 de apa (echivalentul a 145 mm precipitatii).

6.2.4. Impact si efecte asociate cu eliminarea deseurilor

Prin aplicarea masurilor propuse la nivel de PUG privind eliminarea deseurilor,

impactul va avea efect pozitiv in rezolvarea prioritatii sectoriale identificate, astfel: Protectia mediului si a sanatatii oamenilor

• colectarea deseurilor din zonele locuite cu gospodarii individuale si colective din toate satele componente ale comunei Snagov, inclusiv agentii economici;

• amenajarea unor platforme de precolectare si dotarea acestora corespunzator, pentru asigurarea colectarii selective de la populatie, din zonele cu locuinte colective si case individuale, cat si servicii publice;

• sortarea fractiunii de “hartie + carton” si “plastic, PET-uri”, sticla, lemn si textile in zonele de producere;

Impact social si relevanta pentru dezvoltarea locala si regionala

• imbunatatirea calitatii serviciilor de salubritate, ceea ce va conduce la imbunatatirea confortului si a calitatii vietii cetatenilor;

• diminuarea cantitatilor de deseuri depozitabile (ultime) prin recuperarea deseurilor valorificabile (hartie + carton, plastic, PET-uri, sticla, lemn, textile) cu impact asupra tarifului de salubrizare.

Impact asupra politicilor locale de dezvoltare durabila

• va duce la imbunatatirea legislatiei locale, prin elaborarea unui Regulament de exploatare a sistemului integrat de gestionare a deseurilor;



93

• regulamentul de exploatare a sistemului integrat de gestionare a deseurilor va fi insusit de catre autoritatea publica, si aceasta va lua masuri de aplicare a lui prin elaborarea de Norme de aplicare;

• prin actiunile de constientizare publica se vizeaza imbunatatirea normelor de conduita a tuturor factorilor implicati.

Prin aplicarea masurilor specifice investitiei propuse privind eliminarea deseurilor,

resepctiv: - precolectare la locul generarii (incinta) in mod selectiv in recipienti – reciclabile – reziduuri menajere - preluare si transport asigurat de operator autorizat,

se apreciaza ca impactul va fi nesemnificativ.

6.2.5. Evaluarea impactului asupra biodiversitatii

Cadrul natural Aflata in apropierea Bucurestiului, zona reprezinta o atractie turistica si de investitii,

fapt pentru care dezvoltarea acestuia in zona trebuie sa tina cont de un management specific in vederea pastrarii cadrului natural al zonei.

Zona, in trecut, era acoperita de cunoscutul Codru al Vlasiei, devenit Campia Vlasiei, care este strabatuta acum de raurile Ialomita, Arges, Sabar si Dambovita. De asemenea, exista si cateva lacuri naturale si antropice dintre care cel mai important este Lacul Snagov, avand 620 ha si lacul Caldarusani.

Efecte asupra vegetatiei

Procesul continuu de schimbare a regimului de proprietate asupra fondului forestier

a accelerat procesul de inrautatire a starii de sanatate a padurilor prin scaderea consistentei arboretelor, practicarea pasunatului abuziv si neexecutarea lucrarilor silvice cerute de arboret, prevazute prin amenajamentele silvice. Aceste fenomene sunt favorizate de scaderea nivelului de trai a populatiei din zonele rurale situate in vecinatatea a fondului forestier, probleme semnalate in special in padurile proprietate privata a persoanelor fizice detinatorii acestora neavand posibilitati financiare care sa le permita asigurarea pazei.



94

Extinderea suprafetelor construibile din jurul oraselor se rasfrange negativ si asupra fondului forestier din imediata vecinatate a acestora, solicitarile de ocupare a acestuia cu locuinte si obiective comerciale fiind din ce in ce mai numeroase. Acestea impreuna cu cresterea poluarii provenite din activitatile productive si traficului rutier constituie factori antropici cu puternic efect destabilizator asupra ecosistemelor forestiere.

Presiunile antropice se refera la exploatari forestiere, achizitie si recoltare specii de plante si animale din flora si fauna salbatica, exploatari petroliere, pasunat irational, turism necontrolat.

Presiunile antropice exercitate asupra poluarii sunt puternice si variate cu consecinte din cele mai nefavorabile asupra diversitatii biologice caracteristice padurilor, in multe situatii cu consecinte din cele mai nefavorabile asupra ecosistemelor forestiere.

Padurile constituie adevarate filtre in fixarea pulberilor industriale, metaboliza a dioxidului de sulf emanat de intreprinderile siderurgice ca si a altor substante chimice care impurifica aerul din asezarile umane.

Datorita particularitatilor fizico-geografice ale cadrului natural si cerintelor social-economice padurea reprezinta poate cel mai important factor stabilizator al mediului inconjurator, prin rolul pozitiv al functiilor sale de protectie :

- functia hidrologica (de conservare a resurselor de apa, de protectie a surselor, a regimului cursurilor si a acumularilor de apa) ;

- functia antierozionala a padurii (de protectie a solului si de asigurare a stabilitatii terenului, impiedicand eroziunea solului si alunecarile de teren) ;

- functia climatica a padurii (de ameliorare a factorilor climatici cum ar fi : reglarea umiditatii, reducerea vitezei vantului sau a excesului de temperatura din timpul verii);

- functia de purificare a atmosferei; - functia recreativa si sanogena; - functia estetica-peisagistica; - functia stiintifica.

Prezenta si infatisarea padurii imprima nota caracteristica multor zone climatice iar defrisarea ei masiva poate duce la schimbari radicale de relief, ale caracteristicilor termice si hidrice ale teritoriilor in cauza, ale solurilor, la o modificare pronuntata a mediului in ansamblu. Acest lucru este legat de rolul deosebit de mare pe care il are padurea in evolutia reliefului , in formarea insusirilor stratului de aer de linga sol si a solului insusi precum si in conservarea acestora de-a lungul unor perioade lungi de timp. Odata cu cresterea si diversificarea cerintelor societatii se pune problema cum pot fi satisfacute concomitent aceste doua deziderate: pe de o parte nevoia de a conserva padurile, iar pe de alta, nevoia de a recolta cantitati sporite de lemn si alte produse vegetale si animale, precum si cea de a deschide turismului, recreerii, din ce in ce mai multe paduri.



95

Dintre toate formele de covor vegetal, cele mai mari amputari le-a suferit padurea. Despadurirea a mers mana in mana cu civilizatia, iar pe aceasta a urmat-o desertificarea.

Sub aspect economic si ecologic, padurea a indeplinit si indeplineste o serie de functii importante, unele vitale.

• Padurea favorizeaza procesul de inmagazinare a apei pe terenurile in panta, impiedicand formarea scurgerilor de suprafata si a viiturilor de apa in urma ploilor torentiale si a topirii zapezii, contracarand astfel fenomenele de inundatii si eroziune a solului.

• Padurea protejeaza lacurile de acumulare si terenurile din lunca raurilor. Pentru a-si indeplini aceste functii, este necesar ca cel putin 50 % din suprafata bazinului hidrografic care aprovizioneaza lacul de acumulare, sa fie acoperita cu padure ( la o acoperire de numai 15 %, debitele maxime sunt de trei ori mai mari fata de cele medii).

• Picaturile de ploaie (care lovesc solul si erodeaza) sunt interceptate de frunzele copacilor si de litiera (stratul format din frunze uscate si alte resturi organice care acopera solul din padure), micsorand in felul acesta viteza apei pe versanti, cat si procesul de evaporare a apei din sol. Astfel, un ha de padure poate inmagazina in sol, in primii sai 50 cm de la suprafata, o cantitate de aproximativ 1450 m3 de apa (echivalentul a 145 mm precipitatii).

• Circuitul apei in natura ceea ce se evapora in oceane se duce in zonele unde exista vegetatie. Daca aceasta cantitate s-ar scurge brusc ar crea mari dezastre, de aceea existenta padurilor este vitala deoarece acestea reprezinta adevarati bureti de retinere a apei, si anume din copaci, din sol. O mare parte din cantitatea de apa intra in teren alimentand izvoarele , raurile mai uniform. Daca nu ar fi padure, apa ar eroda pamantul de pe teren. Pamantul fertil ar fi erodat si dus. Fertilitatea scade iar pamintul erodat umple partea inferioara a cursurilor de apa, aducandu-se astfel daune.

• Padurea atrege ploaia. Daca nu ar mai exista padurile, ar aparea procesul de desertificare.

Privita in ansamblu, contributia padurii la mentinerea echilibrelor in biosfera prezinta o importanta deosebita fie sub forma de masiv, fie ca perdele de protectie..

Datorita defrisarilor exagerate si distrugerii padurilor prin exploatari nerationale si a pasunatului excesiv, la nivel mondial, a luat proportii ingrijoratoare fenomenul de desertificare. In actiunea distructiva a fondului forestier, un rol insemnat il are si poluarea aerului, care produce fenomenul de uscare al arborilor. In Europa, de exemplu, pe aproximativ 10 milioane hectare de padure, s-a semnalat uscarea arborilor de molid, brad, stejar si gorun, iar in tara noastra, asemenea fenomen a afectat 1,6 % din suprafata totala a padurilor. La uscarea arborilor a mai contribuit, de asemenea, poluarea de mare altitudine,



96

cat si cea produsa de industriile chimica si petroliera, de fabricile de ciment, combinatele metalurgice si miniere.

Defrisarile masive de paduri au favorizat aparitia inundatiilor. Cauzele acestor calamitati tin atat de factori meteorologici, cat si de starea solului afectat de defrisari si de amanarea investitiilor in amenajari hidrografice. Suprafata impadurita a Romaniei a scazut masiv. Defrisarile au dus la degradarea continua a solului si la reducerea vegetatiei forestiere, crescand pericolul unor alunecari de teren.

O prima masura ar trebui sa fie cresterea suprafetei impadurite, Romania aflandu-se pe locul 17 in Europa. Specialistii sustin ca suprafata totala a padurilor ar trebui sa creasca cu 40 %.

Efecte asupra faunei

Analizând lista speciilor inventariate pe amplasamentul PUZ si in vecinatate si luand in considerare masurile ce se propun in vederea limitarii impactului investitiei asupra biodiversitatii, apreciem caimplementarea Planului nu va afecta acele specii pentru care au fost desemnate Aria Protejata Padurea Snagov si Aria Naturala Protejata Lacul Snagov.

Totuşi pentru diminuarea impactului vizual, recomandăm plantarea unei fâşii de protecţie de copaci în jurul parcelelor. De preferinţă se vor intercala între copaci specii de arbuşti şi tufişuri. Este esenţial evitarea folosirii speciilor allohtone de copaci (ca de exemplu salcâmul) iar în cea ce priveşte componenţa specifică a arbuştilor se vor folosi specii care sunt prezente şi sunt tipice pentru zonă. 6.3. Evaluarea impactului

Pentru evaluarea impactului asupra mediului, s-a utilizat metoda matricei, bazata pe relatia cauza - efect. In cadrul metodei matricei de evaluare s-a luat in considerare:

- fiecare factor de mediu in parte; - fiecare tip de sursa; - fiecare poluant;

incadrandu-se pe o scara de bonitare, exprimata prin note de la 1 la 10, in care:

10 - reprezinta starea naturala neafectata de activitatea umana; 1 - reprezinta o situatie ireversibila de deteriorare a factorului de mediu analizat.



97

In functie de notele obtinute, se poate face aprecierea gradului de afectare pentru fiecare factor de mediu luat in calcul.

Pentru calcularea indicelui de poluare globala s-a folosit metoda in care notele

obtinute pentru fiecare component al mediului, se transpun pe o scara de bonitare separata, care este impartita in 6 clase, cu valori intre 1 si 6 si in care:

- clasa 1 - reprezinta mediul natural neafectat de activitatea umana; - clasa 6 - reprezinta mediul degradat, impropriu formelor de viata.

Valoarea indicelui de poluare globala s-a calculat pentru componentele mediului din

zona cu functiune padure in intravilan: - aer;

- sol; - apa; - biodiversitate; - igiena urbana – zgomot.

MATRICEA DE EVALUARE A INDICELUI DE POLUARE - PE COMPONENTE DE MEDIU

- GLOBALA

ZONA PUZ - EXTRAVILAN ARABIL

Componentele mediului Cauza: EMISII PUZ

Efecte: NOTE PE SCARA DE BONITARE TOTAL 1 2 3 4 5

1 –AER

SO2

8,5 NO2 8,5 CO 8,5

Pulberi 8 Compusi volatili 9

2 – SOL 9,0

3 – APA 8,0 4 - BIODIVERSITATE 8,0 5 - ZGOMOT 8,5 TOTAL 8,5 9,0 8,0 8,0 8,5 8,4



98

IPG - indicele de poluare globala

Valoarea I.P.G. – 1,6

Clasa 1

MEDIU AFECTAT DE ACTIVITATEA UMANA IN LIMITE ADMISE

CAPITOLUL 7 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

Obiectul PUZ- ului nu poate produce efecte cu caracter transfrontier.

CAPITOLUL 8 MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE

A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUZ-ULUI

8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer

8.1.1 Faza de executie

In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice organizarii de santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol si biodiversitate.

Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul “efecte nedecelabile cazuistic”. Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam:



99

- masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile;

- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;

- masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces;

- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate;

- pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului. 8.1.2 Faza de exploatare a obiectivului propus prin PUZ

• Se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si

instalatiilor anexe, optimizarea programului de desfasurare a proceselor de ardere; • Crearea de perdele de protectie in jurul surselor cu potential de emisie (statii de

epurare).

8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa 8.2.1 Ape subterane si de suprafata • Prioritati PUZ :

- Colectarea si evacuarea corespunzatoare si apelor uzate de tip menajer si epurarea lor intr-o statie de epurare;

- Autorizarea lucrarilor mentionate va fi permisa numai cu avizul autoritatilor de gospodarire a apelor – CN Apele Romane si a autoritatilor comunei Snagov, cu asigurarea masurilor de prevenire specifice.

8.2.2 Ape uzate, menajere si pluviale • Lucrarile hidrotehnice de colectare a apelor se vor realiza in sistem unitar:

- menajer



100

- pluvial • Dotarea investitiei cu un bazin vidanjabil de colectare a apelor uzate de la fiecare

obiectiv, de unde vor fi evacuate prin vidanjare si tratate deversate la statia de epurare. •

8.3 Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol

• Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura sau tipul solului.

• In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se impune incheierea de contract cu un operator de salubritate autorizat.

• Lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol.

• Caile rutiere vor fi impermeabilizate pentru evitarea poluarii solului cu uleiuri si produse petroliere.

• Vor fi luate masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile;

• Masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces;

• Se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate.

8.5 Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale • Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de structura terenurilor. Pentru

a evita distrugerea constructiilor se impun mai multe categorii de masuri: - plantarea cu arbori a terenurilor cu probleme; - functiunea de spatiu verde va fi preponderenta; - introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor necesare

pentru terenurile posibil de construit. • Riscurile naturale privind asigurarea constructiilor pentru un raspuns cat mai bun in

cazul seismelor sunt avute in vedere prin: - prevederi cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism;



101

- respectarea proiectarii cladirilor pentru urmatoarele caracteristici conform STAS P100-92 (zona seismica C, coeficientul seismic Ks = 0.20, perioada de colt Tc = 1.5 sec, gradul seismic asimilat = VIII).

In zonele potential inundabile datorita excesului de umiditate se vor lua urmatoarele

masuri: Asigurarea evacuarii apelor prin intermediul santurilor si, acolo unde exista, a

canalelor de desecare; obligatia creerii santurilor in lungul drumurilor. In incintele cu administrare privata obligatia asigurarii scurgerii si colectarii

apelor revine administratorului sau proprietarului. Autorizarea constructiilor in zone cu risc potential de inundare datorita

excesului de precipitatii se poate face cu asumarea in scris, a consecintelor posibile de catre proprietari si numai daca proiectul de autorizare cuprinde toate masurile necesare asigurarii protectiei maxime:

a. proiectare pe baza de studii geotehnice; b. verificarea proiectului la cerintele: rezistenta si stabilitate; siguranta in

exploatare; igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;

c. neexecutarea de subsoluri/demisoluri; d. ridicarea nivelului parterului, hidroizolare adecvata; e. sistematizarea terenului astfel incat, fara incalcarea codului civil, sa se

asigure drenarea apei si protejarea constructiei.

8.6 Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice Se vor avea in vedere:

o Respectarea prevederilor PUG comuna Snagov, privind functiunile permise pe amplasamentul obiectivului analizat;

o Lucrarile de constructie a obiectivelor vor incepe numai dupa avizarea de catre Agentia Regionala de protectia Mediului, CN Apele Romane si de catre autoritatile locale;

o Respectarea indicativelor P.O.T. si C.U.T. avizate.



102

CAPITOLUL 9

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA

SELECTAREA VARIANTEI OPTIME

Beneficiarii au initiat PLANUL URBANISTIC ZONAL pentru a schimba regimul juridic si tehnic al terenurilor pe care le detin, si anume din functiunea de padure in extravilan si intravilan in , curti-constructii cu functiunea de locuinte, in conditiile legii astfel: Suprafața totală alocată construirii caselor de vacanță inclusiv amenajări utilități și căi de acces reprezintă 5 % din suprafața foirestieră - proprietăți private din Comua Snagov, Tarla-6, Parcela 97, jud. Ilfov – conform Legii 48 Codul Silvic din 2008 actualizatîn 2011 (Art.37, alin 2 pct.a și b), după cum urmează: - 50 mp (5% din 1000,0 mp proprietate a lui Malea Bogdan); - 123,55 mp (5% din 2471,0 mp proprietate a lui Godeanu Anca Cristina) - 110 mp (5% din 2200,0 mp proprietate a lui S.C. DENY&RAFY CARN

COMPANY S.R.) ; - 55 mp (5% din 1100,0 mp proprietate a lui S.C.M.B.C. CONSTRUCT PREST

S.R.L.) - 100 mp (5%2000,0 mp proprietate a lui S.C.INN COM GRUP S.R.L.);

69,85 mp (5% din 1397,0 mp proprietate a lui LARMARAUD VALENTINA.) Reglementarile din PUG precum si tendinta de dezvoltare din zonă referitoare la

terenul ce face obiectul PUZ-ului sunt de zona de padure/ zona institutii publice si servicii/ zona agrement.



103

CAPITOLUL 10 MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA

EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-ULUI

La nivelul obiectivului se propune urmatorul program de monitorizare, defalcat pe

domeniile specifice efectelor semnificative.

Tabel nr. Domeniul efectului semnificativ

1. Factorii de mediu

AER

APA

- uzata

- subterana

2. Biodiversitate

(Monitorizarea in timpul

constructiei si post constructie)

Masurile de monitorizare

• Monitorizarea nivelului emisiilor de poluanti atmosferici atat

in faza de executie a lucrarilor specifice obiectivelor PUZ, cat si

in faza de exploatare a acestora.

• Monitorizarea nivelului imisiilor de poluanti specifici in

ambele etape, atat in cea de executie cat si de exploatare.

• Realizarea retelei de canalizare pentru toata suprafata

obiectivului, precolectarea apelor uzate si evacuarea prin

vidanjare.

• Monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate

evacuate si incadrarea acestora in limitele admise de

NTPA 002/2005.

• Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor subterane si

incadrarea in normele de potabilitate conform legii nr. 311/2004.

Monitorizarea biodiversitatii se va realiza in scopul

verificarii/evaluarii impactului investitiei asupra caracteristicilor

initiale ale habitatelor si a speciilor, in special asupra:.

• Modificarilor caracteristicilor structurale initiale ale

habitatelor;

• Modificarilor microclimatice din zonele imediat invecinate



104

(Frecventa observatiilor):

3. Riscuri naturale

Degradarea structurii terenului

(eroziuni, surpari)

Investitii

investitiei propuse;

• Schimbarii in intensitate a folosirii ariei de catre pasarile

cheie fata de perioada de dinainte realizarii investitiei;

• Gradului de deranjare a speciilor;

• Schimbarilor in compozitie si populatii a speciilor cheie;

• Monitorizarii mortalitatilor, daca este cazul;

• Compararii datelor din aceleasi puncte.

Se va monitoriza dinamica speciilor si asociatiilor vegetale.

Observatiile se vor desfasura pe intreaga perioada a anului,

tinand cont de obiectivele urmarite, de folosirea sitului de catre

pasari, cu o frecventa mai mare in perioada de migratie si iarna.

Trebuie sa se tina cont de existenta posibilitatii de a fi afectat

statutul favorabil de conservare a speciilor de pasari din sit.

Parametrii ce se vor monitoriza sunt:

- numarul speciilor,

- numarul de exemplare din aceiasi specie,

- directia de zbor,

- distanta fata de investitia propusa,

- inaltimea de zbor (la speciile unde este cazul).

In perioada de reproducere a pasarilor se vor monitoriza

speciile care cuibaresc in zona, eventual nr. de cuiburi folosite

• Toate lucrarile de investitii care vor avea legatura cu apele

(retele aductiune, retele distributie apa potabila, retele

canalizare,) vor solicita avize de gospodarire ape pe baza unor

documentatii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare.

• Implementarea proiectului care se va realiza in cadrul PUZ-

ului se va face cu solicitarea Acordului de Mediu de la

autoritatea competenta pentru protectia mediului.



105

CAPITOLUL 11

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

11.1 Descrierea PUZ – Informatii generale

Denumirea Planului:

PLANUL URBANISTIC ZONAL – ANSAMBLU DE LOCUINTE DE VACANTA,

COMUNA SNAGOV, JUDEUL ILFOV

Titularul PUZ: - MALEA BOGDAN, S.C. DENY&RAFY, S.C. DENY&RAFY CARN COMPANY S.R.L., S.C.INN COM GRUP S.R.L., S.C.M.B.C. CONSTRUCT PREST S.R.L., LARMARAUD VALENTINA, GRECEA ANCA CRISTINA

Zona de amplasare:

Suprafetele de teren care fac obiectul studiului se afla in partea de vest a comunei Snagov, Tarlaua 6, Parcela 97, accesul facandu-se prin Dj 101M si De 656/1 cu următoarele vecinătăţi:

• la N - Lacul Snagov • la E - Padurea Snagov • la S - Dj 101M • la V- Padurea Snagov)

Terenul ce face obiectul PUZ-ului studiat este amplasat în judeţul llfov, pe Tarlaua 6, Parcela 97, şi are o suprafaţă de 10168 mp :

- intravilan 4497 mp (44,23%), - extravilan 5671 mp (55,77%).

Terenul analizat în PUZ este cuprins în ”amenajamentul silvic” al Ocolului Silvic

Snagov și se află în administrarea RNP ROMSILVA, și conform hărții cadastrale din 1990 figurează ca pădure.

11.2 Metodologii utilizate in evaluarea impactului

Pentru intocmirea Raportului de Mediu s-au utilizat metodele indicate de prevederile

legislatiei in vigoare si literatura de specialitate.

Nu s-au identificat probleme relevante privind realizarea proiectului.



106

11.3 Impactul prognozat asupra mediului si masuri de

diminuare a impactului

Protectia apelor

Pentru evacuarea apelor uzate se propune realizarea unui sistem separativ de canalizare (pentru fiecare casă de vacanță) – rețele distincte de canalizare pentru apele uzate menajere si apele pluviale.




Protectia aerului

Nivelul emisiilor atmosferice estimate, rezultate atat in faza de constructie cat si in faza de

exploatare a obiectivului propus prin PUZ, se vor situa sub valorile limita stabilite prin Ordinele nr.

462/93 si 756/97.

Se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si a instalatiilor

anexe, optimizarea programului de desfasurare a proceselor de ardere.

Protectia solului

Nu apar probleme deosebite legate de poluarea solului pe amplasament, cu exceptia unor

cazuri accidentale.

Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura solului.

In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se impune incheierea de

contract cu un operator de salubritate autorizat.

Lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu

mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol.



107

Caile rutiere vor fi impermeabilizate pentru evitarea poluarii solului cu uleiuri si produse

petroliere.

Vor fi luate masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie

sedimentabile;

Se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara

amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate;

Protectia biodiversitatii


Loturile avand ca propietari pe Malea Bogdan si Godeanu Anca Cristina având partea superioară situată în cadrul Ariei Naturale Protejate Pădurea Snagov- rezervație naturala desemnata prin Legea nr. 5/2000.

Implementarea planului se va realiza cu aplicarea unui sistem de monitorizare a activităților antropice, cumulat cu respectarea restricțiilor impuse și aplicarea unor măsuri de protecție adecvate. Se va urmări păstrarea unei stări de echilibru a ecosistemului din zonă și implicit la o bună comuniune a omului cu natura.

Bogăţia în specii de păsări a zonei se datorează calităţii şi importanţei habitatelor, locurilor de cuibărit, hrănire şi odihnă. Principalele habitate care prezintă o mare importanţă pentru speciile de inventariate, sunt: stufărişul (reprezentat mai ales de suprafeţe uniforme de Phragmites australis), păpurişul (asociaţii vegetale unde predomină Typha spp.), mlaştinile cu Carex spp. şi alte specii, fâneţele umede şi alte suprafeţe de asociaţii vegetale inundate temporar, porţiunile cu apă mică.

Masuri pentru reducerea impactului generat de proiect asupra biodiversitatii

Implementarea proiectului propus impune o serie de masuri de protectie a mediului,

respectiv de protectie in special a ecosistemelor lacului si padurii Snagov si a speciilor ce ocupa

aceste habitate, masuri care sa fie adoptate inca din faza de proiectare si care vor consta in:

- Pentru cele doua loturi situate cu extremitatea nordica in Aria Naturala Protejata

Padurea Snagov, a fost prevazuta prin PUZ, o zona de protectie integrala cu latimea

de 20 m. In aceasta zona este interzisa orice interventie asupra solului, vegetatiei sau

biodiversitatii.



108

- Ca masura de protectie a biodiversitatii Lacului Snagov, (implicit a ANPLS), sunt

interzise amplasarea de pontoane sau orice alt obiectiv, pe malurile acestuia.

- Pentru fiecare parcela in parte s-a fixat zona de amplasament a constructiei

principale si a anexelor, spre Sud, pe directie opusa lacului;

- In situatia existentei unor specii vegetale ce prezinta importanta pentru situl protejat, in

perimetrul unui lot, se va adopta o solutie tehnica ce va permite supravietuirea lor;

- Organizarea de santier se va realiza inafara zonei de protectie a lacului (daca este cazul)

si va ocupa temporar suprafetele de teren strict necesare, astfel incat prejudiciile aduse

mediului natural sa fie minime;

- Nu se vor efectua lucrari speciale de dragare, desecare, sau pentru a crea alte cai de

acces pentru transportul materialelor si persoanelor, iafara celor proiectate si aprobate

prin PUZ;

- Traficul de santier si functionarea utilajelor se vor limita la traseele existente si la un

program de lucru care sa nu creeze disconfort persoanelor din zona cu functiune de

locuire invecinate.

- Organizarea lucrarilor de executie se vor face in lunile calendaristice in care speciile de

animale nu se afla in perioada de reproducere, sau nu sunt in migratie (in speta

pasarile). Acest grafic sa aiba ca obiectiv reducerea la minim a termenelor de executie.

- Sunt interzise, orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere, sau vatamare a

exemplarelor aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic,

sau orice interventie umana care ar putea perturba echilibrul ecologic al biodiversitatii

din zona.

- Se va realiza un management corespunzator al deseurilor cu eliminarea periodica, fara a

folosi depozite intermediare sau depozitari necontrolate.

- Pentru fiecare lot vor fi prevazute fonduri necesare refacerii ecologice a suprafetelor de

teren ocupate temporar in cadrul organizarii de santier si redarea acestora folosintei de

zona verde.

- Sistemul de monitorizare in refacerea terenurilor deteriorate trebuie sa includa un

control permanent inca din perioada de executie a fiecarui obiectiv. Receptionarea

lucrarilor de refacere ecologica sa se faca in prezenta unor specialisti in conservarea

naturii si timp de 3 ani sa se verifice la inceputul si sfarsitul perioadei de vegetatie,



109

stadiul de refacere al zonelor afectate. Daca se constata deficiente, beneficiarii vor fi

obligati sa intervina cu lucrari concrete de corectare.

Dupa implementarea proiectului, in faza de exploatare se impun de asemenea o serie de

masuri de protectie dintre care mentionam:

- Se vor aplica masurile corespunzatoare pentru a favoriza regenerarea speciilor de

vegetale si animale caracteristicie ecosistemului.

- Nu se vor indeparta specii de flora sau fauna din afara perimetrului construit, chiar daca

se afla pe suprafata lotului din proprietate.

- Se interzice organizarea de festivitati sau intruniri generatoare de zgomot, ce ar putea

perturba speciile aflate in perioada de cuibarit sau de popas.

- Nu se vor instala surse generatoare de lumina puternica.

- Nu se vor delimita proprietatile (loturile) prin mijloace care sa genereze impact vizual

negativ. Se vor adopta solutii care sa permita supravietuirea speciilor arbustive (unde

este cazul).

- Este esenţial, in cazul plantarii de arbori, evitarea folosirii speciilor allohtone de copaci

(ca de exemplu salcâmul) iar în cea ce priveşte componenţa specifică a arbuştilor se vor

folosi specii care sunt prezente şi sunt tipice pentru zonă.

Prin implementarea proiectului propus se vor realiza schimbari in peisaj prin aparitia unor

componente antropice noi care vin in completarea celor deja existente, sau a altor proiecte de

urbanism ce vor fi implementate in zona.

Se apreciaza ca aplicarea unui sistem de monitorizare a activitatilor antropice, cumulate cu

respectarea restrictiilor impuse si aplicarea unor masuri de protectie adecvate, vor conduce la

pastrarea unei stari de echilibru a ecosistemelor lacului si padurii Snagov si implicit la o buna

comuniune a omului cu natura. Se apreciaza ca in ansamblu prin aplicarea practica a masurilor de

protectie, impactul asupra ecosistemelor naturale din zona va fi redus.



110

CONCLUZII

Terenul analizat în PUZ este cuprins în ”amenajamentul silvic” al Ocolului Silvic Snagov și se află în administrarea RNP ROMSILVA, și conform hărții cadastrale din 1990 figurează ca folosinta “pădure”;

Prin P.U.Z. se prevede reglementarea terenului si introducerea a 5671 mp în intravilanul comunei, în vederea realizării unui ansamblu de locuințe individuale – case de vacanță cu dotări rezidenţiale aferente;

Terenul în suprafata de 10168 mp, care face obiectul prezentului plan, se afla amplasat în intravilanul (4497 mp) şi extravilanul (5671 mp) comunei Snagov, judetul Ilfov, în imediata vecinătate a Ariei Naturale Protejate Pădurea Snagov si a Ariei Naturale Protejate Lacul Snagov- rezervații naturale desemnate prin Legea nr. 5/2000;

Suprafața totală alocată construirii caselor de vacanță inclusiv amenajări utilități și căi de acces reprezintă 5 % din suprafața foirestieră - proprietăți private din Comua Snagov, Tarla-6, Parcela 97, jud. Ilfov – conform Legii 48 Codul Silvic din 2008 actualizatîn 2011 (Art.37, alin 2 pct.a și b);

Terenul analizat se afla pozat cu una din laturi (nord) pe malul Lacului Snagov ( peste 210 ml);

Se propune păstrarea unei zone tampon de protecție a Lacului Snagov delimitată de curba de nivel de 88,00 mdMN – ce reprezintă cota de coronament a lacului Snagov;

Pentru cele doua loturi situate cu extremitatea nordica in Aria Naturala Protejata Padurea Snagov, a fost prevazuta prin PUZ, o zona de protectie integrala cu latimea de 20 m. In aceasta zona este interzisa orice interventie asupra solului, vegetatiei sau biodiversitatii;

Prin implementarea PUZ, nu sunt afectate direct habite sau specii de interes conservativ;

In perimetrul PUZ, grupa arborilor este slab reprezentata, fiind prezente cateva exemplare de Tilia tomentosa (teiul argintiu), Carpinus betulus (carpen) si 1-2 exemplare de Quercus robur (stejar pedunculat), predominante fiind speciile alohtone (introduse), cum ar fi molidul (Picea abies) si tuia (Thuja sp.);



111

Prin PUZ, s-a prevazut ca loc de amplasare a locintelor de vacanta, extremitatea sudica a parcelelor, spre DJ101M, in aceasta zona nefiind prezente specii de arbori de importanta conservativa;

Implementarea Planului nu implica activitati de defrisare arbori;

In perimetrul PUZ, nu au fost identificate habitate ce pot reprezenta teritorii de reproducere pentru speciile animale pantru care au fost desemnate cele doua Arii Naturale protejate, situate in vecinatate;

In perimetrul in care Arealul PUZ, se suprapune cu Aria Naturala Protejata Padurea Snagov, nu au fost identificate specii de plante sau animale de interes comunitar sau specii de plante de interes conservativ national (nu sunt consemnate in Lista Rosie sau Cartea Rosie);

Din punct de vedere a consideratiilor privind impactul asupra mediului, a caracterizarii principalelor grupe de specii si habitate, precum si a conditiilor impuse pentru realizarea investitiei, se impune luarea in considerare pentru avizare a Planului, doar cu respectarea conditiilor prevazute in legislatia in vigoare, cu privire la conservarea speciilor si a habitatelor lor;

Pentru început fiecare locuință/casă de vacanță se va alimenta cu apă din sursă propie – apă subterană – puț forat în suprafața atribuită amenajării construcțiilor, utilități și căi de acces (5% din suprafața terenului individual). Sistemul de alimentare cu apă propus va fi individual (pentru fiecare casă de vacanță) și va asigura debitul de apă necesar din surse proprii – apă subterană/puț forat echipat corespunzător;

Colectarea și evacuarea apelor uzate se propune a fi realizată în sistem separativ de canalizare (pentru fiecare casă de vacanță) – rețele distincte de canalizare pentru apele uzate menajere si apele pluviale;

Apele uzate menajere vor fi colectate prin intermediul rețelei de canalizare proprii fiecărei locuințe, și vor fi stocate în bazine betonate vidanjabile;

Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere, stocate în bazinele vidanjabile se vor incadra in limitele impuse prin HGR nr. 188/2002, Anexa 2-NTPA 002/2002, modificata si completata cu HG 352/2005;

Apele pluviale, conventional curate, din incinta loturilor de locuinte, vor fi evacuate la teren;

Apele pluviale vor respecta conditiile de calitate impuse prin NTPA 001/2005.



112

ANEXE

Piese scrise: 1. Adresa nr.8183/MER din 16.10.2013 – referitoare la asigurarea zonei de protecție a

Lacului Snagov – emisă de Administrația Bazinală Argeș - Vedea – SGA Ilfov – București;

2. Certificate de urbanism nr. 399 ÷ 404 din 17.10.2013, emise de Primăria Comunei Sanegov Județul Ilfov cu Avizele emise de Consiliul Județean Ilfov – Arhitect Șef Mihaela Nedelcu emise în 04.10.2013;

3. Aviz de oportunitate nr.42 din 31.07.2013 emis de Consiliul Judetean Ilfov – Directia de Urbanism si Amenajarea Teritoriului;

4. Avizul ITRSV nr.1780/1505.2013 – emis de MNSC – Inspectoratul Teritorial de regim silvic și de vânătoare București;

5. Contracte de vanzare-cumparare însoțite de Planuri de amplasament si delimitare a corpului de proprietate (Scara 1:1000) și Fisa corpului de proprietate pentru fiecare lot;

6. Extrase de carte funciară nr. 106586,100017, 100011, 100666, 100667, 106263;

Piese desenate: 1. Plansa – Incadrare in judetul Ilfov scara 1: 100000; 2. Plansa – Incadrarea în zonă – Scara 1:2000; 3. Plan topografic 4. Analiza situației existente- Scara 1:1000 5. Plansa – Plan reglementări urbanistice și căi de comunicație – Scara 1:1000; 6. Plansa – Proprietatea asupra terenurilor și regim juridic – Scara 1:1000.

Memoriu tehnic și Regulament Local de Urbanism – aferent P.U.Z – elaborat de S.C. FUTURE DESIGN S.R.L.

Intocmit,

Viorel Olteanu

Date post:	03-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	dokhuong
View:	248 times
Download:	2 times

RAPORT DE MEDIU - Agentia pentru Protectia MediuluiObservații/Aviz CJ Ilfov nr. 399/ Larmaraud...

Documents