RAPORT DE CERCETARE - ANALIZA CANTITATIVA · FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT...

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI

Instrumente Structurale 2007 - 2013

Proiect cofinanțat din FEDR prin POAT 2007-2013

FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local

si regional – regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest

RAPORT DE CERCETARE - ANALIZA CANTITATIVA PRIVIND COMUNICAREA IN DOMENIUL INSTRUMENTELOR STRUCTURALE LA NIVEL LOCAL SI REGIONAL – REGIUNILE DE DEZVOLTARE CENTRU, VEST, NORD-VEST ACTIVITATEA A3

CS7FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional – regiunile de

dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest

2

CUPRINS I. PRECIZARI METODOLOGICE ................................................................................ 5

Prezentare generală a contextului cercetării .................................................... 5 II. Obiectivele studiului .......................................................................................... 5 III. Universul cercetării ........................................................................................ 6 IV. Limitări și direcții de extindere a studiului ............................................... 7 V. Metodologie .......................................................................................................... 8

Culegerea datelor ............................................................................................... 8 Ponderarea datelor ............................................................................................. 8

VI. Eșantionare....................................................................................................... 9 Eșantionul de indivizi ....................................................................................... 11

Pașii pentru elaborarea eșantionului de indivizi (beneficiari finali ai PORsau POS Mediu) ....................................................................................... 11 Caracteristicile eșantionului ....................................................................... 12

Eșantionul de organizații ................................................................................. 13 Pașii pentru elaborarea eșantionului de organizații ............................... 13 Distribuția pe program a eșantionului de organizații ............................. 13

VII. Rezultatele Cercetării .................................................................................. 14 EXPERIENȚA BENEFICIARILOR ............................................................................................ 14

Sursele de informații și importanța lor ............................................................. 15 Total mențiuni pentru fiecare sursă de informații ..................................... 16 Sursele principale pentru fiecare tip de informații .................................... 21

Total eșantion ................................................................................................ 22 Beneficiarii POS DRU .................................................................................... 31 Beneficiarii PODCA ........................................................................................ 40 Beneficiarii POR............................................................................................. 49 Beneficiarii POS Mediu ................................................................................. 57

Importanța principalelor instituții ca surse de informații ......................... 66 Total eșantion ................................................................................................ 67 Beneficiarii POS DRU .................................................................................... 68 Beneficiarii PODCA ........................................................................................ 69 Beneficiarii POR............................................................................................. 70 Beneficiarii POS Mediu ................................................................................. 71

Comunicarea cu instituțiile responsabile pentru administrarea fondurilor europene ................................................................................................................. 72

Importanța diferitelor instituții publice pe perioada proiectului ............ 74 Total eșantion ................................................................................................ 74 Importanța instituțiilor pentru beneficiarii POR ..................................... 77 Importanța instituțiilor pentru beneficiarii POS Mediu.......................... 78

Canalele de comunicare cu instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene .......................................................................................... 79

Modalitățile de comunicare cu AM ............................................................. 79 Modalitățile de comunicare cu OI .............................................................. 82



3

Evaluarea generală a calității informațiilor furnizate de instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene ................................... 84

Evaluarea calității informațiilor furnizate de MFE ................................. 84 Evaluarea calității informațiilor furnizate de AM ................................... 85 Evaluarea calității informațiilor furnizate de OI ..................................... 88

Evaluarea generală a comunicării directe cu instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene ................................................................ 91 Evaluarea generală a procesului de comunicare directă cu instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene ................................... 94

Evaluarea generală a procesului de comunicare directă cu MFE ......... 95 Evaluarea generală a procesului de comunicare directă cu AM ........... 96 Evaluarea generală a procesului de comunicare directă cu OI ............ 99

Nevoia de comunicare din partea instituțiilor responsabile cu administrarea fondurilor europene (direcții în care acestea ar trebui să-și intensifice comunicarea cu beneficiarii) ................................................ 119

Nevoia de comunicare din partea MFE .................................................... 119 Nevoia de comunicare din partea AM ...................................................... 120 Nevoia de comunicare din partea OI ....................................................... 123

Direcții de comunicare prioritare pentru instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene .............................................................. 125

Direcții de comunicare prioritare pentru MFE ....................................... 125 Direcții de comunicare prioritare pentru AM ......................................... 126 Direcții de comunicare prioritare pentru OI .......................................... 128

Sinteza experienței beneficiarilor ............................................................... 131 Impactul retrospectiv al experienței asupra participării cu proiect . 132 Intenția beneficiarilor de a participa cu proiecte în următorul ciclu de finanțare ....................................................................................................... 132

Informațiile ce se doresc a fi comunicate de Centrele de Informare județene ........................................................................................................... 134

SITUAȚIA LA NIVELUL BENEFICIARILOR FINALI .................................................................... 137 Gradul de realizare a obiectivelor majore ale strategiei naționale de comunicare ........................................................................................................... 138 Categorii de public ............................................................................................. 139

Strategii de comunicare pentru grupurile critice ..................................... 141 Interesul și informarea legate de diverse teme social-politice .............. 142 Sursele de știri și informații economice și social-politice din România 143 Fondurile europene: cunoaștere și evaluare generală ............................. 144 Cunoașterea domeniilor și programelor finanțate finanțate din fonduri europene ........................................................................................................... 145 Sursele de informații despre programele finanțate prin fonduri europene ........................................................................................................... 148 Informarea despre proiectele finanțate din fonduri europene .............. 157

Surse de informații despre proiectul pentru care au fost selectați ca beneficiari finali .......................................................................................... 159 Surse de informații despre proiectele cunoscute ................................. 161

Cunoașterea și evaluarea unor instituții responsabile cu administrarea fondurilor europene ........................................................................................ 165



4

Comunicarea din partea instituțiilor responsabile de administrarea fondurilor europene .................................................................................... 167

Reamintirea și impactul acțiunilor sau evenimentelor de comunicare desfășurate de instituțiile responsabile de administrarea fondurilor europene ........................................................................................................... 168 Percepția procesului de administrare a fondurilor europene ................. 170

VIII. Informarea cu privire la fondurile europene ......................................... 173 Principalele surse de informații despre fondurile europene .............. 173 Informareapersonală referitoare la fondurile europene ...................... 175

IX. Anexe ............................................................................................................. 176 Distribuția geografică și pe program a eșantionului de indivizi ................. 176 Distribuția geografică și pe program a eșantionului de organizații ........... 178

Rata de răspuns (interviuri realizate, ca procent din total persoane contactate) ....................................................................................................... 179

Construcția indicatorului ”Evaluarea administrării fondurilor europene” ............................................................................................................................... 185 Analiză de regresie multiplă:Influența factorilor socio-demografici asupra evaluării administrării fondurilor europene ................................................... 186

X. CHESTIONARELE FOLOSITE IN CERCETARE .................................................. 187 A. Chestionar beneficiari persoane fizice ................................................... 187 B. Chestionar beneficiari organizatii ............................................................ 204



5

I. PRECIZARI METODOLOGICE

Prezentare generală a contextului cercetării

Integrarea României în Uniunea Europeană deschide noi oportunități de dezvoltare regională şi naţională.În acest proces de integrare, un rol important îl vor juca fondurile structurale şi decoeziune.În vederea dezvoltării pe termen scurt, mediu şi lung a economiei şi societăţii româneşti,valorificarea optimă a fondurilor alocate de Uniunea Europeană, absorbţia fondurilor structurale şi decoeziune reprezintă una dintre priorităţile României. Pentru ca intervenţiile structurale în România să fie promovate corespunzător, pentru a se asigurapublicitatea pentru acţiunea globală a Uniunii Europene (UE) pentru toate domeniile de intervenţie,România a elaborat o Strategie Națională de Comunicare pentru Instrumentele Structurale (pentrutoate Programele Operaţionale), care, împreună cuprevederile comunitare în materie, stă la bazaplanurilor de comunicare aprobate de către Comisia Europeană. Prin Strategia de Comunicare şiPlanurile de Comunicare anuale, Ministerul Fondurilor Europene va comunica pe problematica generală a fondurilor structuraleşi de coeziune şi pe temele generale care țin de managementul şi implementarea naţională a acestorfonduri, iar Autoritățile de Management vor comunica pe problemele specifice ProgramuluiOperaţional pe care-ladministrează.

II. Obiectivele studiului

Ținând cont de situația descrisă mai sus, şi pentru susţinerea pe viitor a rolului său strategic în implementarea eficientă şieficace a instrumentelor structurale în România, Secretariatul General al Guvernului prin Direcţiapentru Strategii Guvernamentale a realizat un studiu privind comunicarea în domeniul instrumentelor structurale la nivel regional care să ducă la:

• o mai bunăpromovare în rândul cetățenilor a informaţiilor referitoare la instrumentele structurale administrate în cadrul Programelor Operaţionale, respectiv



6

• o colaborare cât mai eficientă şi eficace între autorităţi şi beneficiari în procesul deaccesare şi implementare a proiectelor finanţate de instrumente structurale.

III. Universul cercetării

Investigația în cadrul componentei cantitative a studiului a acoperit două categorii distincte:

(1) beneficiari finali (persoane fizice) ai unor proiecte derulate prin unul din următoarele programe operaţionale sectoriale: * cu beneficiari individuali: POS DRU, PODCA * cu beneficiari colectivi: POS Mediu, POR1. Acest grup de respondenți va fi denumit în continuare ”eșantionul de indivizi”. Universul cercetării nu include turiști, deținuți sau persoane cu dizabilități. Operatorii au fost instruiți să selecteze persoane cu vârsta între 18 și 65 ani, de ambele sexe, fără restricții legate de profesie, nivelul de venituri sau nivelul de educație. Nu există informații despre mărimea și structura socio-demografică a universului cercetării.

(2) reprezentanţi (manageri de proiect sau experți/responsabili

comunicare şi PR) ai unor organizaţii (ONG-uri, instituţii/organizaţii publice, firme, sindicate, organizații profesionale, etc.), care au implementat sau sunt în curs de implementare a unor proiecte finanțate de fonduri structurale în cadrul unuia din următoarele programe operaţionale sectoriale: POS DRU, POS Mediu, POR, PODCA. Acest grup de respondenți va fi denumit în continuare ”eșantionul de organizații”. Operatorii au fost instruiți ca, în cadrul organizațiilor, să contacteze persoana ”care a fost implicată în toate etapele, de la decizia de a încerca să obțină finanțare până la implementarea proiectului, și a ținut legătura cu instituțiile de administrare a fondurilor europene”.

1Proiectele cu beneficiari colectivi sunt acelea care afectează nediferențiat o întreagă categorie de persoane, de obicei definită pe criterii profesionale sau de localizare geografică. Beneficiarii individuali, spre deosebire de cei colectivi, alocă în mod explicit timp și resurse proiectului în care sunt implicați.



7

Județele incluse în universul cercetării sunt cele din regiunile de dezvoltare Centru, Vest și Nord-Vest (v. și harta de mai jos):

Centru: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu Vest: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș Nord-Vest: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj

IV. Limitări și direcții de extindere a studiului

Beneficiari finali (indivizi)

• Prin includerea în eșantion doar a beneficiarilor finali ai unor proiecte finanțate din fonduri europene, rezultatele nu oferă o bază suficient de solidă pentru o strategie națională de comunicare (de genul celor care se încadrează efectiv în atribuțiile și posibilitățile ACIS / MFE). Pentru a furniza astfel de informații este necesară extinderea universului cercetării latoate categoriile de public. Unul din aspectele care face foarte dificilă elaborarea de strategii de comunicare orientate specific către beneficiarii finali colectivi este că practic nu există modalități eficiente de comunicare care să diferențieze cu precizie între aceștia și populația generală.

• Pentrua investiga impactul activităților de comunicare la nivel regional și local sunt mai relevante studiile care urmăresc evoluția unor indicatori și comparația între situația dinainte și cea ulterioară unei anume activități sau eveniment de comunicare.



8

Beneficiari (organizații) • Rezultatele studiului prezent pot fi completate prin analize pe SMIS

pentru a vedea dinamica numărului de beneficiari unici. Dacă există informații despre aplicanți, inclusiv cei respinși, se pot realiza corelații ale evoluției numărului acestora cu activitățile de popularizare a programelor finanțate din fonduri europene.

• Restrângerea universului cercetării la organizațiile care deja implementează proiecte nu permite, de ex, identificarea barierelor care împiedică trecerea de la cunoașterea oportunităților oferite de fondurile europene la elaborarea și depunerea de proiecte, sau a dificultăților întâmpinate de organizațiile care au avut proiecte respinse.Investigarea potențialilor beneficiari permite identificarea obstacolelor care i-au făcut să nu depună proiecte, sau a factorilorcare împiedică elaborarea de proiecte de succes.

• O cercetare ulterioară ar putea investiga explicit problematica recomandărilor pozitive sau negative (ponderea echilibrată a acestora fiind formulată ca ipoteză în cadrul acestui raport), pentru a obține o imagine fundamentată empiric despre evoluțiile probabile pe termen scurt ale numărului de organizații care depun proiecte, respectiv a gradului de absorbție a fondurilor europene.

V. Metodologie

Culegerea datelor s-a realizat prininterviuri faţă-în-faţă pe bază de chestionar cu întrebări predefinite administrat de operatorii Future Marketing la domiciliulrespondenţilor (indivizi), respectiv la sediul acestora (organizații). Conform cerințelor din caietul de sarcini, durata interviurilor - atât cu beneficiari cât și cu beneficiari finali - a fost limitată la 30 minute. Perioada de culegere a datelor: 15 Mai – 1 August 2013

Ponderarea datelor

• Eșantion indivizi: datele nu sunt ponderate A fost construită o variabilă de ponderare care săaducă structura eșantionului care include beneficiarii finali colectivi (ai POR și POS Mediu) la o structură similară cu cea a populației din județele acoperite de cercetare,pe sex, grupă de vârstă, nivel de educație și tip de localitate, la nivel de regiune statistică.



9

Alegerea populației generale ca termen de referință a fost determinată, pe de o parte, de de lipsa informațiilor despre mărimea și structura socio-demografică a universului cercetării, iar pe de altă parte de ideea că rezultatele ponderate oferă o imagine mai realistă, care poate sta la baza unei strategii de comunicare orientată către publicul larg. Structura de referință este cea obținută pe baza rezultatelor Recensământului Populaţiei și al Locuinţelor 2011 (numit în continuare Recensământ) publicate de INS:Tab3. Populaţia stabilă pe sexe şi grupe de vârstă – judeţe, municipii, oraşe, comune,respectivTab17. Populaţia stabilă de 10 ani şi peste pe sexe şi grupe de vârstă, după nivelul de educaţie – categorii de localităţi, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe. Ponderarea este de tip marginal (rim weighting). Din cauză că eșantionul inițial este puternic dezechilibrat în raport cu populația generală, în special pe tip de localitate, ponderile rezultate au foarte multe valori extreme: doar 5% au valori între 0,9 și 1,1, în timp ce 55% sunt mai mici de 0,5 iar 2,5% mai mari de 5, valoarea maximă fiind 48,3. Principala consecință este că mărimea efectivă a eșantionului ponderat este de 403. Din acest motiv am decis, împreună cu beneficiarul, raportarea rezultatelor obținute pe baza eșantionului neponderat.

• Eșantion organizații: datele nu sunt ponderate.

VI. Eșantionare

Punctul de pornire pentru construcția ambelor eșantioane au fost proiectele înregistrate în baza de date SMIS. Deoarece nu am avut acces direct la această bază de date, am folosit listele cu proiecte furnizate de fiecare AM (Autoritatea de Management a Programului Operaţional) în parte. Listele cuprindeau următoarele informații:

• Axa prioritară (AP) • Domeniul major de investiții (DMI) • Codul SMIS al proiectului • Titlul proiectului • Obiectivul proiectului • Grupul-țintă al proiectului (beneficiarii finali ai proiectului) • Beneficiarul proiectului (organizația / instituția care a implementat

proiectul) • Autoritatea Responsabilă

http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_31.xls



http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_17.xls






10

Înpregătirea listei cu proiecte pentru construirea și selecția eșantionului au fost efectuate o serie de operațiuni de completare a informațiilor, descrise mai jos.Încazul în care informația a fost insuficientă sau contradictorie, proiectul respectiv a fost înregistrat ca nedeterminat, și exclus din grupul pe baza căruia a fost construit eșantionul corespunzător.

• Identificarea județului de reședință al organizației care a implementat proiectul

• Identificarea județului unde a fost implementat proiectul. Au fost eliminate proiectele cu acoperire declarată națională, sau cu acoperire geografică imposibil de determinat. Dacă un proiect a fost implementat în mai multe județe, înregistrarea din baza de date a fost multiplicată (câte o apariție pentru fiecare județ); în cazul în care proiectul a fost selectat, a fost luat în calcul doar pentru unul din județe.

• Identificarea grupului-țintă al proiectului (informație relevantă pentru eșantionul de indivizi).O primă distincție a fost între benficiarii primari și cei secundari (ex. în cazul unui proiect de îmbunătățire a capacității instituționale, beneficiarii primari sunt angajați ai instituției, pe când beneficiarii secundari cuprind populația și organizațiile care sunt afectate de activitatea instituției cu pricina). Eșantionul de indivizi a fost selectat doar din rândul beneficiarilor primari. Au fost eliminate proiecte ai căror beneficiari primari nu au putut fiidentificați. Adițional, în cazul POR sau POS Mediu au fost eliminate proiecte ale căror grupuri-țintă nu suntființe umane (ex. proiecte din cadrul POS Mediu care urmăreau protecția unor specii de plante sau animale).Încazul POS DRU și PODCA au fost eliminate proiecteale căror grupuri-țintă nu se încadrează în universul cercetării (ex. proiecte care vizau elevi sub 18 ani), ale căror grupuri-țintă nu fac în mod obișnuit obiectul sondajelor de opinie (ex. proiecte care vizau deținuți sau persoane cu dizabilități), sau de a căror implementare beneficiază organizația / instituția în ansamblu și nu un grup de persoane bine definit și clar identificabil (ex. un proiect de mutare a mobilierului).

Mai jos sunt trecute în revistă modul de construire și selecție, precum și caracteristicile celor două eșantioane.



11

Eșantionul de indivizi

Mărimea eșantionului de indivizi specificată în caietul de sarcini este de2.300 persoane. Marja maximă de eroare pentru această mărime de eșantion este de ±2,1%, la un nivel de încredere de 95%. Structura inițial agreată a eșantionului de indivizi cuprindea 1.500 beneficiari finali ai POS Mediu sau POR, și 800 beneficiari finali ai POS DRU sau PODCA. Pentru identificarea numărului de proiecte ai căror beneficiari finali urmau să fie incluși în eșantion a fost convenit un număr de 10 interviuri pentru fiecare proiect, indiferent de programul operațional din care făcea parte, și de numărul total al beneficiarilor finali. Beneficiarii finali ai proiectelor din cadrul POS DRU și PODCA urmau să fie selectați din listele alcătuite la nivelul fiecărui proiect. Supoziția inițială era că aceste liste pot fi obținute de la Autoritățile de Management ale fiecărui program, dar nu s-a reusit obtinerea datelor necesare. Varianta de rezervă pusă în aplicare a fost de a încerca să obținem listele de beneficiari chiar de la organizațiile care au implementat proiectele. Datorită gradului redus de succes în acestă direcție (doar aproximativ 10 beneficiari din cadrul POS DRU și 2 din cadrul PODCA au furnizatliste cu beneficiari finali), a fost convenit ca eșantionul principal de 2.300 persoane să acopere doar programele POS Mediu și POR, iar rezultatele pe baza grupului de beneficiari POS DRU și PODCA să fie prezentate doar cu rol ilustrativ.

Pașii pentru elaborarea eșantionului de indivizi (beneficiari finali ai POR sau POS Mediu)

I. Determinarea numărului de proiecte care trebuie selectate din baza SMIS (2.300 interviuri ÷ 10 interviuri / proiect = 230 proiecte).

II. Gruparea proiectelor relevante (care au trecut de filtrele descrise mai sus) existente în baza SMIS, în funcție de program și județ.

III. Selecție aleatoare a celor 230 proiecte din baza SMIS, proporțional cu numărul de proiecte din fiecare categorie (definită drept combinația program-județ).

IV. Selecția persoanelor intervievate – selecție în 2 pași: a. selecția adreselor din localitate prin metoda drumului aleator b. selecția persoanei intervievate la o anumită adresă prin metoda

zilei de naștere



12

Caracteristicile eșantionului

Program POR POS

Mediu

Total Recensământ

(Baza:

populația

cu vârsta

între

15-64 ani2)

POS

DRU

PODCA

Baza 2.040 370 2.410 299 31

Sex Bărbat 46% 51% 47% 50% 39% 19%

Femeie 54% 49% 53% 50% 61% 81%

Grupa de

vârstă

18-24 ani 18% 11% 17% 14% 12% 0%

25-34 ani 26% 27% 26% 21% 26% 26%

35-44 ani 23% 25% 23% 24% 32% 39%

45-54 ani 19% 21% 19% 19% 24% 29%

55-65 ani 15% 16% 16% 22% 6% 6%

Ultima

școală

absolvită3

cel mult

școala

profesională

21% 19% 21%

49%

27% 0%

liceu 41% 38% 40% 33% 32% 0%

învățământ

universitar

38% 43% 39%

18%

41% 100%

Tip

localitate

rural 7% 5% 7% 44% 11% 0%

oraș sub

50.000

locuitori

38% 35% 38%

24%

7% 61%

oraș între

50-200.000

locuitori

38% 48% 39%

18%

37% 39%

oraș peste

200.000

locuitori

17% 11% 16%

15%

44% 0%

Regiune Nord-Vest 35% 39% 35% 34% 5% 23%

Centru 30% 38% 32% 38% 57% 29%

Vest 35% 23% 33% 27% 38% 48%

2Pentru Ultima școală absolvită, procentele au fost estimate pornind de la ponderea fiecărui nivel de educație în cadrul grupelor de vârstă, în mediul urban, respectiv rural, la nivelul întregii țări (sursa: Tab17. Populaţia stabilă de 10 ani şi peste pe sexe şi grupe de vârstă, după nivelul de educaţie – categorii de localităţi, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe). 3Echivalența categoriilor de educație utilizate cu cele din Recensământ

cel mult școala profesională Fara scoala absolvita Primar Secundar Inferior (gimnazial) Profesional si de ucenici liceu Liceal Post-liceal si de maistri învățământ universitar Superior






13

Eșantionul de organizații

Mărimea eșantionului de organizații specificată în caietul de sarcini este de 450 persoane; în final au fost realizate 487 interviuri. Marja maximă de eroare pentru această mărime de eșantion, pentru universul identificat (total beneficiari unici în SMIS, N=1.374) este de ±3,6%, la un nivel de încredere de 95%.

Pașii pentru elaborarea eșantionului de organizații

I. Gruparea proiectelor existente în baza SMIS în funcție de program și județ

II. Distribuția interviurilor proporțional cu numărul proiectelor din fiecare categorie (definită drept combinația program-județ)

III. Selecția aleatoare a organizațiilor din lista pentru fiecare categorie, astfel încât în eșantion fiecare proiect și fiecare organizație să apară o singură dată în cadrul unui program (aceaași organizație poate însă să fie selectată în cadrul mai multor programe)

Una din problemele legate de evitarea duplicării beneficiarilor (cerința ca fiecare organizație să apară o singură dată în cadrul unui program) este că nu există în SMIS un cod unic de identificare a organizațiilor care implementează proiecte (ex. codul de înregistrare fiscală), de aceea identificarea beneficiarilor unici a fost realizată pe baza denumirii lor, cu toate limitările inerente (ex. în Excel nu se poate stabili automat identitatea de substanță între formulările ”Universitatea București” și ”Universitatea din București”, și cu atît mai puțin între ”MFE” și ”Ministerul Fondurilor Europene”). Duplicările au fost verificate manual doar în cazul organizațiilor selectate în eșantion.

Distribuția pe program a eșantionului de organizații

Program Nr. beneficiari unici în SMIS

Interviuri realizate

Eșantion,ca % din univers

POS DRU 416 155 38% POS Mediu

78 29 37%

POR 801 276 34% PODCA 79 27 34% TOTAL 1.374 487 36%



14

VII. Rezultatele Cercetării

Pentru anumite programe numărul de interviuri este foarte mic, de aceea rezultatele trebuie privite cu prudență. Această situație se referă la PODCA (31 cazuri) pentru eșantionul de indivizi, respectiv POS Mediu (29 cazuri) și PODCA (27 cazuri)pentru eșantionul de organizații. În plus, așa cum am menționat anterior, grupurile de respondenți pentru POS DRU și PODCA (eșantionul de indivizi) sunt nereprezentative pentru grupul respectiv de referință, iar rezultatele au doar un caracter ilustrativ. Nu sunt prezentate răspunsuri referitoare la OI al PODCA, deoarece acest tip de instituție nu există pentru programul respectiv. Suma procentelor poate diferi uneori cu +/- 1 punct procentual față de 100% datorită rotunjirii fără virgulă a valorilor. În cazul întrebărilor cu răspuns multiplu, suma răspunsurilor poate fi semnificativ mai mare de 100%.

EXPERIENȚA BENEFICIARILOR Procesul de comunicare cu instituțiile implicate în administrarea fondurilor europene (MFE, AM, OI), precum și informațiile furnizate de aceste instituții, sunt pecepute ca având deficiențe majore. Instituțiile menționate par să aibă o viziune limitată a rolului de comunicatori, fiind focalizate pe asigurarea corectitudinii și utilitatății informațiilor transmise către beneficiari și pe folosirea unor moduri de comunicare adecvate. Cele mai pronunțate deficiențe sunt interesul scazut pentru perspectiva beneficiarilor, corelarea redusă între surse și lipsa de claritate a exprimării. Există un paralelism al informării: pentru aceleași tipuri de informații sunt menționate mai multe surse primare. Unul din efectele negative ale acestui paralelism sunt frecventele contradicții între surse. În aceste condiții, mediile relativ mari la evaluarea generală a comunicării sunt probabil o expresie a efectului compensator al relațiilor informale.



15

Se poate schița o specializare a instituțiilor din perspectiva tipurilor de informații furnizate direct către beneficiari, pentru reducerea la maxim a paralelismului:

• Centrele de Informare județene ar urma să ofere informații generale despre programe și liniile de finanțare, și despre elaborarea proiectelor (aici acoperind atât aspectele formale cît și cele practice). Pe partea de sfaturi practice, CIJ vor prelua experiența acumulată la nivelul AM și OI.

• Ghidul Solicitantului rămâne referința pentru aspectele formale legate de elaborarea proiectelor.

• OI va fi sursa primară pentru aspectele ce țin de implementarea proiectelor, cu accent pe sfaturile practice pe această temă, și pe semnalarea dificultăților care apar în procesul rambursării banilor.

• AM va furniza în special informații legate de calendarul programelor și de evaluarea proiectelor, astfel restrângând tipurile de situații care necesită comunicarea directă cu beneficiarii.

Ținând cont de măsura în care beneficiarii actuali ar fi dispuși să repete experiența participării la programele operaționale (circa 3 la 1 cu atitudine favorabilă), putem formula ipoteza că beneficiarii potențiali sunt expuși în grade aproximativ egale la recomandări pozitive și negative, ceea ce ar însemna că un număr mai degrabă redus de organizații se vor alătura pentru prima dată celor care deja au beneficiat de fonduri europene. În plus, este posibil ca un procent de 10%-20% din beneficiarii actuali să nu mai participe cu proiecte la următorul ciclu de finanțare. În consecință, numărul de organizații care depun proiecte, deci gradul de absorbție a fondurilor europene, are șanse mici să crească pe termen scurt.4

Sursele de informații și importanța lor5

4 Naylor, Gillian și Kleiser, Susan. (2000). Negative versus positive word-of-mouth: an exception to the rule. Journal of Consumer Satisfaction, Dissatisfaction and Complaining Behavior, 13, pp. 26-36. 5 Q1. Am să vă citesc acum mai multe tipuri de informații obținute pe timpul desfășurării proiectului și pentru fiecare din ele am să vă rog să-mi spuneți sursa principală, adică sursa de unde ați obținut informațiile care v-au ajutat cel mai mult. (Răspuns unic pentru fiecare tip de informații) Clarificare: Dacă informațiile au fost obținute de pe pagina de internet a unei instituții, sursa va fi considerată INSTITUȚIA. Sursa de informații este internetul dacă este vorba de pagini altele decât cele ale instituțiilor menționate în tabel. BAZA: Total respondenți



16

Importanța principalelor instituții implicate în administrarea fondurilor europene (Ministerul Fondurilor Europene, Autoritatea de Managementa Programului Operațional, respectiv Organismul intermediar al Programului Operațional) este diferită, și variabilă de la un program la altul. Ministerul Fondurilor Europene (MFE) este în general instituția cea mai puțin importantă (are cel mai mic număr de mențiuni), cu mult sub Autoritatea de Management (AM), respectiv Organismul Intermediar al Programului (OI).Comparând programele, MFE are cea mai mare importanță pentru beneficiarii POS Mediu, iar cea mai redusă în cazul POR. Raportul nivelelor de importanță ale AM și OI este, cu excepția POR, favorabil primei instituții. AM are cele mai puține mențiuni în rândul beneficiarilor POR, iar pentru celelalte programe procentele sunt similare. OI este cel mai des menționată de beneficiarii POR, la o distanță destul de mică față de nivelul atins pentru POS DRU și POS Mediu(pentru PODCA nu există OI). O altă sursă majoră de informații este Ghidul Solicitantului, care are numărul cel mai mare de mențiuni (comparativ cu alte surse) în cazul POS DRU și PODCA, iar la POR este pe locul al doilea.

Total mențiuni pentru fiecare sursă de informații



17



18



19



20



21

Sursele principale pentru fiecare tip de informații Pentru fiecare tip de informații investigat au fost identificate sursele majore, adică acelea menționate de un număr de respondenți semnificativ mai mare decît celelalte surse6. În cadrul unui anumit program există doar câteva (nu mai mult de 5) surse majore de informații. Acestea intervin secvențial pe parcursul desfășurării proiectului, în sensul că, în general, pentru un anumit tip de informații relevante pentru o etapă există 1-2 surse principale de informații. Sursele importante, precum și succesiunea contribuției lor la un proiect, este marcant diferită de la un program la altul. Tipurile de informații pentru care AM este importantă sunt foarte similare în cazul programelor cu beneficiari individuali (POS DRU și PODCA); aici, AM și Ghidul Solicitantului sunt practic complementare. Pentru POS DRUrolul OI este unul complex și extensiv, similar cu cel al AM. Pentru beneficiarii POR, OI este instituția cu rol major în furnizarea tuturor tipurilor de informații, în timp ce AM nu depășește nivelul mediu de importanță. Pentru aspectele formale legate de elaborarea proiectelor, Ghidul Solicitantului este cea de-a doua sursă. În cazul POS Mediu, AM este sursa majoră de informații pentru etapele premergătoare implementării proiectului, după care rolul principal este preluat de OI. Ghidul Solicitantului este referința pentru aspectele formale legate de elaborarea proiectelor.

6 Distanță de cel puțin 1σ (abatere standard) față de procentul mediu de mențiuni pentru toate sursele.



22

Total eșantion

Surse cu importanță relativă mare pentru fiecare tip de informații (Total eșantion)

AM OI Ghidulsolicitantului

informaţii generale privind programele x x beneficiarii şi proiectele aprobate x x beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor x x x condiţii de eligibilitate x procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri x regulile și procedurile de elaborare și depunere a proiectelor

x

documentele necesare pentru elaborarea și depunerea proiectului

x

sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor x probleme care apar în timpul elaborării proiectelor și modalități de rezolvare

x

informaţii privind evaluarea şi aprobarea proiectelor x x modificări ale criteriilor de evaluare, ale calendarului evaluării, etc

x x

probleme care apar în timpul evaluării proiectelor și modalități de rezolvare

x

documentele necesare pe perioada implementării proiectului

x

sfaturi practice pentru implementarea proiectelor x dificultăți care apar în procesul rambursării banilor x alte probleme care apar în timpul implementării proiectelor și modalități de rezolvare

x



23



24



25



26



27



28



29



30



31

Beneficiarii POS DRU

Surse cu importanță relativă mare pentru fiecare tip de informații (POS DRU)

AM OI Ghidulsolicitantului Internet

informaţii generale privind programele x x beneficiarii şi proiectele aprobate x x beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor

x x

condiţii de eligibilitate x procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri

x

regulile și procedurile de elaborare și depunere a proiectelor

x


x

sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor

x x x

probleme care apar în timpul elaborării proiectelor și modalități de rezolvare

x x x

informaţii privind evaluarea şi aprobarea proiectelor

x x

modificări ale criteriilor de evaluare, ale calendarului evaluării, etc

x x


x x


x x

sfaturi practice pentru implementarea proiectelor

x x

dificultăți care apar în procesul rambursării banilor

x x

alte probleme care apar în timpul implementării proiectelor și modalități de rezolvare

x x



32



33



34



35



36



37



38



39



40

Beneficiarii PODCA

Surse cu importanță relativă mare pentru fiecare tip de informații (PODCA)

AM OI Ghidulsolicitantului Internet

informaţii generale privind programele

N/A

x x beneficiarii şi proiectele aprobate x x beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor

x x

condiţii de eligibilitate x x procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri

x x


x


x

sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor

x

probleme care apar în timpul elaborării proiectelor și modalități de rezolvare

x


x x


x


x


x


x


x


x



41



42



43



44



45



46



47



48



49

Beneficiarii POR

Surse cu importanță relativă mare pentru fiecare tip de informații (POR)

OI Ghidulsolicitantului

informaţii generale privind programele x beneficiarii şi proiectele aprobate x beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor x condiţii de eligibilitate x x procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri x x regulile și procedurile de elaborare și depunere a proiectelor x x documentele necesare pentru elaborarea și depunerea proiectului x x sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor x probleme care apar în timpul elaborării proiectelor și modalități de rezolvare

x

informaţii privind evaluarea şi aprobarea proiectelor x modificări ale criteriilor de evaluare, ale calendarului evaluării, etc

x


x

documentele necesare pe perioada implementării proiectului x sfaturi practice pentru implementarea proiectelor x dificultăți care apar în procesul rambursării banilor x alte probleme care apar în timpul implementării proiectelor și modalități de rezolvare

x



50



51



52



53



54



55



56



57

Beneficiarii POS Mediu

Surse cu importanță relativă mare pentru fiecare tip de informații (POS Mediu)

AM OI Ghidul solicitantului

Conferinţe, evenimente,

seminarii informaţii generale privind programele x beneficiarii şi proiectele aprobate x beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor

x x

condiţii de eligibilitate x x procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri

x


x x


x

sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor x x probleme care apar în timpul elaborării proiectelor și modalități de rezolvare

x


x x


x


x


x x


x x


x


x



58



59



60



61



62



63



64



65



66

Importanța principalelor instituții ca surse de informații Graficele care urmează prezintă comparativ importanța tuturor surselor de informații, fiind evidențiate principalele instituții implicate în administrarea fondurilor europene: MFE, AM și OI. După prezentarea valorilor absolute ale procentului de respondenți, acestea sunt transformate prin exprimarea distanței față de media pentru toate sursele și pentru fiecare tip de informații,în termeni de abateri standard (măsură a variației valorilor în jurul mediei). Pe baza acestor valori recalculate rezultă 3 categorii de importanță a surselor:

(1) importanță mică: valoarea este cu mai mult de o abatere standard sub medie;

(2) importanță mică: valoarea este la o distanță de cel mult o abatere standard față de medie;

(3) importanță mare: valoarea este cu mai mult de o abatere standard peste medie.

Această transformare permite o mai ușoară comparație a rezultatelor obținute de o sursă pentru tipuri de informații cu distribuții diferite a celorlalte răspunsuri. Astfel, aceeași sursă, menționată ca importantă de 20% din respondenți poate atinge nivelul superior de importanță pentru un tip de informații (cu multe surse menționate, și o medie pentru toate sursele de 10%), dar numai gradul mediu pentru un alt tip (cu foarte puține surse menționate, și o medie de 30%).



67

Total eșantion



68

Beneficiarii POS DRU



69

Beneficiarii PODCA



70

Beneficiarii POR



71

Beneficiarii POS Mediu



72

Comunicarea cu instituțiile responsabile pentru administrarea fondurilor europene7 Importanțape perioada proiectului este corelată cu importanța ca sursă de informații. Acest lucru este cel mai vizibil în cazul POR, unde instituția cea mai importantă este OI. Modalitățile de comunicare cu instituțiile implicate în administrarea fondurilor europene par să fie cele optime, și există o simetrie a circuitelor informaționale (cel de la instituție către beneficiari, și cel în direcție inversă). Răspunsurile mai indică, aparent, și o dorință de reducere a comunicării, care la prima vedere este paradoxală. Dacă însă o corelăm cu deficiențele majore ale procesului de comunicare, și cu calitatea în general scăzută a informațiilor furnizate de aceste instituții, reducerea comunicării poate fi interpretată ca o reducere a nevoii de confirmări și clarificări, și eliminare a lipsei de coerență inter-instituțională. Procesul de comunicare cu instituțiile implicate în administrarea fondurilor europene este în general deficitar la toate capitolele, iar calitatea informațiilor furnizate de acestea în general scăzută. Instituțiile menționate par să aibă o viziune limitată a rolului de comunicatori, reușind în principal să asigure doar corectitudinea și utilitatea informațiilor transmise către beneficiari. Cele mai pronunțate deficiențe sunt lipsa de corelare cu alte surse și lipsa de claritate a exprimării. Mai jos sunt sintetizate comparațiile între calitatea informațiilor și a procesului de comunicare din partea AM, respectiv OI, pentru fiecare program în parte.

• POS DRU: Este singurul program unde diferențele între AM și OI sunt pronunțate, în favoarea OI. Acest lucru este reflectat și de diferența între notele acordate pentru comunicare pe ansamblu: 6,2 pentru AM, 7,7 pentru OI.

• PODCA: comparația nu este aplicabilă, deoarece nu există OI. • POR: Și aici, AM și OI sunt în mare măsură similare, iar notele

reflectă acest lucru (AM: 8,6 / OI: 8,7)

7 Întrebările referitoare la procesul de comunicare cu o anumită instituție (MFE, AM, OI) au fost adresate doar dacă respectiva instituție a fost menționată ca având un rol important în cel puțin una din cele 3 etape ale proiectului: Inițiere (Lansarea anunțului și decizia de participare), Elaborare, Implementare.



73

Respondenții apreciază că OI reușește în mai mare măsură să furnizeze informații corecte, și să facă acest lucru la timp, și că este mai preocupat de efectele comunicării și încearcă să-și îmbunătățească comunicarea.

• POS Mediu: AM: 8,0 / OI: 8,5 AM folosește în mai mare măsură canale și moduri de comunicare adecvate, iar terminologia folosită este pe înțelesul tuturor beneficiarilor. OI este mai atent la problemele și reacțiile beneficiarilor, și încearcă să-și îmbunătățească modul de operare pe această bază.



74

Importanța diferitelor instituții publice pe perioada proiectului8

Total eșantion

8 Q2. Vă rog să selectați din lista următoare instituțiile care au avut cel mai important rol în fiecare etapă a desfășurării proiectului (MAXIM 3 în fiecare etapă). BAZA: Total respondenți



75

Importanța instituțiilor pentru beneficiarii POS DRU



76

Importanța instituțiilor pentru beneficiarii PODCA



77

Importanța instituțiilor pentru beneficiarii POR



78

Importanța instituțiilor pentru beneficiarii POS Mediu



79

Canalele de comunicare cu instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene9

Modalitățile de comunicare cu AM

9Q3. Care au fost principalele modalități de comunicare directă cu instituția (email, internet, telefon, poștă, etc)? Vă rog să menționați canalele folosite de instituție pentru a transmite informații către dvs sau alți beneficiari (NU către publicul larg), și SEPARAT pe cele folosite de organizația / firma dvs pentru a transmite informații către instituție. Q4. Care ar fi pentru dvs canalele optime de comunicare directă cu instituția? Cum ați prefera să primiți informații DE LA instituția respectivă? Cum ați prefera să transmiteți informații CĂTRE instituția respectivă? BAZA: Persoane care au menționat instituția ca fiind importantă cel puțin pentru una din etapele proiectului



80



81



82

Modalitățile de comunicare cu OI



83



84

Evaluarea generală a calității informațiilor furnizate de instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene10

Evaluarea calității informațiilor furnizate de MFE Cea mai pronunțată deficiență a comunicării din partea MFE este lipsa de corelare cu informațiile din alte surse.

10Q5. Vom vorbi acum despre calitatea informațiilor furnizate în general beneficiarilor de această instituție (NU e vorba numai de informațiile primite pe parcursul desfășurării proiectului despre care vorbim). Puteți spune că informațiile referitoare la fonduri europene furnizate de... [OPERATOR: Citiți numele instituției] sunt de cele mai multe ori, sau întotdeauna corecte? Sunt de cele mai multe ori sau întotdeauna de actualitate? Sunt folositoare? Sunt exprimate clar? Sunt ușor de înțeles? BAZA: Persoane care au menționat instituția ca fiind importantă cel puțin pentru una din etapele proiectului



85

Evaluarea calității informațiilor furnizate de AM În general, informațiile furnizate de AM sunt descrise de respondenți ca fiind doar corecte și folositoare. Deficiențele cele mai pronunțate: POS DRU și POS Mediu: lipsa de claritate a exprimării PODCA și POR: contradicțiile cu informații provenite din alte surse



86



87



88

Evaluarea calității informațiilor furnizate de OI În general, informațiile furnizate de OI sunt descrise de respondenți ca fiind doar corecte și folositoare. Deficiențele cele mai pronunțate: POS DRU, POR: contradicțiile cu informații provenite din alte surse POS Mediu: lipsa de claritate a exprimării



89



90



91

Evaluarea generală a comunicării directe cu instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene11 Mediile relativ mari la evaluarea comunicării cu instituțiile, în condițiile deficiențelor majore ale procesului de counicare și ale calității informațiilor furnizate de instituții sunt probabil o expresie a efectului compensator al rețelelor informale menționate în studiile anterioare. Notele în general mai mari acordate OI sunt probabil și o reflecție a faptul că aceste instituții sunt mai abordabile din perspectiva stabilirii de relații informale.

11Q6. Cum ați evalua, pe ansamblu, comunicarea dvs directă cu această instituție? Pentru a răspunde, vă rog să folosiți numere de la 1 la 10, unde 1 înseamnă ”foarte proastă”, iar 10 înseamnă ”foarte bună”. BAZA: Persoane care au menționat instituția ca fiind importantă cel puțin pentru una din etapele proiectului



92



93



94

Evaluarea generală a procesului de comunicare directă cu instituțiile responsabile cu administrarea fondurilor europene12 Procesul de comunicare directă este deficitar din perspectiva tuturor aspectelor abordate, în special în ce privește cunoașterea și adoptarea perspectivei beneficiarilor, și sincronizarea calendarului comunicării cu cel procedural. Percepțiile ceva mai favorabile se referă la folosirea de moduri de comunicare adecvate, precum și la prezentarea și responsabilitățile persoanei de contact. Procesul comunicării cu MFE este evaluat pozitiv într-o măsură mai mare decît cu celelalte două instituții; AM obțin în medie cele mai puține aprecieri. Comparând la nivel de instituție dimensiunile investigate, trebuie menționat, în cazul MFE, că are un deficit accentuat în ce privește preocuparea pentru efectele comunicării și îmbunătățirea acesteia, și în ce privește prezentarea și respectarea calendarului comunicării. Instituția reușește însă, într-o măsură mai mare decît celelalte instituții, să comunice la timp schimbările de procedură. AM și OI au un comportament similar, principalele probleme fiind deja evidențiate.

12Q7. Am să vă citesc acum mai multe afirmații folosite de diverse persoane pentru a descrie comunicarea directă cu instituția respectivă in general, și am să vă rog să-mi spuneți care din ele se potrivesc îN TOTALITATE sau îN MARE MĂSURĂ cu experiența dvs.BAZA: Persoane care au menționat instituția ca fiind importantă cel puțin pentru una din etapele proiectului



95

Evaluarea generală a procesului de comunicare directă cu MFE



96

Evaluarea generală a procesului de comunicare directă cu AM



97



98



99

Evaluarea generală a procesului de comunicare directă cu OI



100



101

Aspectepozitive ale procesului de comunicare13 Gradul de interacțiune cu MFE, mai scăzut decât cu celelalte două instituții, se reflectă și în numărul mai mare de non-răspunsuri. MFE are un procent mai scăzut de mențiuni referitoare la ”comunicare eficienta” și informatii primite prompt”, dar se distinge în ce privește claritatea și coerența informațiilor. OI obține un procent mai mare de mențiuni decât AM referitor la ajutorul în rezolvarea dificultăților, și în special la eficiența comunicării.

Aspectepozitive ale procesului de comunicarecu MFE

13Q8. Care au fost principalele aspecte pozitive ale procesului de comunicare directă a dvs cu această instituție? [DESCHISĂ] BAZA: Persoane care au menționat instituția ca fiind importantă cel puțin pentru una din etapele proiectului



102

Aspectepozitive ale procesului de comunicarecu AM



103



104

Aspectepozitive ale procesului de comunicarecu OI



105



106



107

Aspecte negative ale procesului de comunicare14 OI obține procentul cel mai mare de aprecieri pozitive indirecte (indicate de inexistența aspectelor negative); AM și MFE sunt aproximativ la egalitate din acest punct de vedere. Răspunsurile, primite de la un procent nu foarte mare de respondenți, sînt destul de variate, ceea ce înseamnă că fiecare variantă în parte nu are un număr prea mare de mențiuni. Aspectul care iese totuși în evidență (în special pentru AM) se referă la întârzierea, sau chiar lipsa, răspunsurilor la solicitările beneficiarilor; ar mai fi de semnalat birocrația, comunicarea ineficientă și greoaie, precum și informatiile neclare/ incoerente/ contradictorii .

Aspecte negative ale procesului de comunicarecu MFE

14Q9. Care au fost principalele aspecte negative ale procesului de comunicare directă a dvs cu această instituție? [DESCHISĂ] BAZA: Persoane care au menționat instituția ca fiind importantă cel puțin pentru una din etapele proiectului



108

Aspecte negative ale procesului de comunicarecu AM



109



110

Aspecte negative ale procesului de comunicarecu OI



111



112



113

Direcții prioritare de îmbunătățire a procesului de comunicare15 Din nou, OI obține procentul cel mai mare de aprecieri pozitive indirecte (indicate de inexistența aspectelor care trebuie urgent îmbunătățite); AM și MFE sunt la egalitate din acest punct de vedere. Una din acțiunile prioritare (în special pentru AM) ar fi clarificarea/ simplificarea/ imbunatatirea procedurilor/ metodologiei; la aceasta se adaugă reducerea birocrației, și asigurarea că instituțiile dispun de personal suficient/ profesionist/ stabil. AM are o serie de alte probleme specifice, care impun dezvoltarea capacităților și culturii organizaționale care să ducă la promptitudinea raspunsurilor la solicitările beneficiarilor, precum și la respectarea procedurilor și termenelor.

Direcții prioritare de îmbunătățire de către MFE a procesului de comunicare

15Q10. Care ar fi principalele aspecte ale procesului de comunicarepe care instituția ar trebui să le îmbunătățească imediat? [DESCHISĂ] BAZA: Persoane care au menționat instituția ca fiind importantă cel puțin pentru una din etapele proiectului



114

Direcții prioritare de îmbunătățire de către AM a procesului de comunicare



115



116

Direcții prioritare de îmbunătățire de către OI a procesului de comunicare



117



118



119

Nevoia de comunicare din partea instituțiilor responsabile cu administrarea fondurilor europene (direcții în care acestea ar trebui să-și intensifice comunicarea cu beneficiarii)16

Nevoia de comunicare din partea MFE

16Q11. După părerea dvs, în ce direcții ar fi neapărat nevoie ca instituția respectivă să comunice mai mult? BAZA: Persoane care au menționat instituția ca fiind importantă cel puțin pentru una din etapele proiectului



120

Nevoia de comunicare din partea AM



121



122



123

Nevoia de comunicare din partea OI



124



125

Direcții de comunicareprioritare pentru instituțiile responsabile cuadministrarea fondurilor europene Pentru identificare direcțiilor de comunicare prioritare am luat în considerare, pentru fiecare tip de informații, atât importanța instituției ca sursă (prezentată anterior), cât și procentul respondenților care apreciază că instituția ar trebui să-și intensifice comunicarea pe pentru tipul respectiv de informații. O direcție de comunicare prioritară este un tip de informații pentru care instituția are o importanță medie sau mare, iar nevoia de comunicare este mare17 Deloc surprinzător, direcțiile de comunicare prioritare, atât pentru AM cât și pentru OI, pentru toate cele 4 programe investigate, se referă la oferirea de sfaturi practice pentru elaborarea și implementarea proiectelor, și la semnalarea dificultăților care apar în procesul rambursării banilor.

Direcții de comunicare prioritare pentru MFE

17 Procentul de respondenți care consideră că instituția ar trebui să-și intensifice comunicarea pe pentru tipul respectiv de informații este cu cel puțin o abatere standard mai mare decît media pentru toate tipurile de informații.



126

Direcții de comunicareprioritare pentru AM



127



128

Direcții de comunicare prioritare pentru OI



129



130



131

Sinteza experienței beneficiarilor Experiența de pînă acum ca beneficiari de fonduri europene pare să fie încurajatoare pentru respondenți: 80% din ei ar fi dispuși să participe la program chiar și știind ce presupune acest lucru, iar 75% intenționează să participe cu proiecte la următorul ciclu de finanțare (situația este ceva mai puțin pozitivă în cazul POS DRU). Această situație pare una favorabilă, dar nu atât de mult dacă o privim din altă perspectivă. În contexte diferite, dar suficient de asemănătoare în esență, s-a observat că persoanele cu atitudine favorabilă față de un produs sau serviciu îl recomandă altor 3 persoane, pe când persoanele cu atitudine nefavorabilă vor face recomandări negative altor 10.Pentru situația de față, în care respondenții cu atitudine favorabilă predomină în raport de circa 3 la 1,putem deci formula ipoteza că în rândul potențialilor beneficiari circulă un număr aproximativ egal de recomandări pozitive și negative, ceea ce ar duce la un număr mai degrabă redus de organizații care se alătură pentru prima dată celor care deja au beneficiat de fonduri europene. Pe de altă parte, este posibil ca un procent de 10%-20% din beneficiari să se ”piardă” de la un ciclu de finanțare la altul, suficient de mulți încît să nu fie compensați de cei noi. Concluzia este că, în condițiile actuale, numărul de organizații care depun proiecte, deci gradul de absorbție a fondurilor europene, are șanse foarte mici să crească.



132

Impactul retrospectiv al experienței asupra participării cu proiect18

Intenția beneficiarilor de a participa cu proiecte în următorul ciclu de finanțare19

18Q12. Dacă ați fi știut de la început ceea ce știți acum despre desfășurarea acestui proiect, ați mai fi încercat să obțineți fonduri europene prin acest program? BAZA: Total respondenți 19Q13. În următorul ciclu de finanțare pe același program, aveți intenția de a mai depune proiecte? BAZA: Total respondenți



133



134

Informațiile ce se doresc a fi comunicate de Centrele de Informare județene20 Tipurile de informații pe furnizarea cărora ar trebui să se concentreze Centrele de Informare județene:

• informaţii generale privind programele (toate regiunile) • condiţii de eligibilitate (Nord-Vest și Vest) • procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri (Vest) • sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor (Nord-Vest și Centru); mult

mai puțin importante pentru regiunea Vest • informații despre documentele necesare pentru elaborarea și depunerea

proiectului – mult mai importante pentru regiunea Centru Nusunt prioritare informațiile legate de evaluarea și implementarea proiectelor.

20Q14. Se propune înființarea unor centre de informare județene, care ar urma să transmită informații către firmele și organizațiile interesate de obținerea de fonduri europene. Ce tipuri de informații considerați că ar trebui să transmită aceste centre de informare? BAZA: Total respondenți



135



136



137

SITUAȚIA LA NIVELUL BENEFICIARILOR FINALI NOTĂ Rezultatele, în afară de situațiile când sunt prezentate și POS DRU și PODCA, se referă numai la programele cu beneficiari colectivi (POR și POS Mediu). Baza de calcul a procentelor pentru eșantionul de beneficiari colectivi va fi semnalată ”N [BC]”. Grupurile de respondenți din rândul beneficiarilor individuali (beneficiari ai proiectelor din cadrul POS DRU și PODCA) sunt nereprezentative pentru grupul-țintă, și în plus foarte diferite din punct de vedere al caracteristicilor socio-demografice față de eșantionul de beneficiari colectivi. Răspunsurile beneficiarilor individuali sunt prezentate doar atunci când rezultatele sunt detaliate pe programul în cadrul căruia se desfășoară proiectul pentru care respondenții au fost selectați în calitate de beneficiari finali.



138

Gradul de realizare a obiectivelor majore ale strategiei naționale de comunicare Strategia națională de comunicare trebuie să acopere următoarele dimensiuni:

• Cunoașterea rolului fondurilor europene • Cunoașterea rezultatelor obținute prin proiectele finanțate de

fondurile europene • Cunoașterea și încrederea în instituțiile responsabile de gestionarea

fondurilor europene • Percepția procesului de administrare a fondurilor europene ca fiind

transparent și corect Aproape toți respondenții (96%) cunosc faptul că UE acordă fonduri României în scopul modernizării şi dezvoltării la nivelul celorlalte state membre (”fonduri europene”), iar aproape două treimi (64%) faptul că aceste fonduri sunt nerambursabile. Se observă un interes relativ scăzut față de fondurile europene: doar 43% din cei intervievați obișnuiesc să discute sau să se informeze (destul de des sau foarte des) despre banii primiți de România de la Uniunea Europeană. Cunoașterea rezultatelor obținute prin proiectele finanțate de fondurile europene este mai degrabă la nivel general, după cum se observă din răspunsurile sintetizate mai jos:

• Consideră că fondurile europene au un impact pozitiv: 85% • Cunosc cel puțin un domeniu finanțat din fonduri europene: 86% (este

posibil ca răspunsurile să fie în primul rând reflecția opiniilor respondenților despre domeniile cu nevoi maxime de finanțare)

• Cunosc cel puțin un program finanțat din fonduri europene: 45% • Cunosc cel puțin un proiect finanțat din fonduri europene: 43% • Cunosc proiectul finanțat din fonduri europene pentru care au fost

selectați ca beneficiari: 22% Trebuie ținut cont și de faptul că, în absența interesului, atitudinile sunt volatile, deci aprecierea pozitivă de care se bucură pe moment fondurile europene poate scădea mult ca intensitate fără cauze aparente dacă ponderea celor neinteresați de această temă se menține la valoarea actuală.



139

Instituțiile implicate în administrarea fondurilor europene sunt curnoscute de cel mult jumătate din respondenți; nivelul de încredere în toate aceste instituții este unul mediu, ceea ce poate de fapt indica lipsa interacțiunilor directe, sau lipsa interesului față de activitatea acestora. Unul din obiectivele strategiei de comunicare ar trebui să fie îmbunătățirea percepției asupra corectitudinii procesului de administrare a fondurilor europene, care în prezent este ușor negativă; una din căile prin care se poate realiza acest lucru este prin creșterea nivelului de informare referitoare la fondurile europene.

Categorii de public Pentru a identifica acele categorii de public relevante din perspectiva comunicării, am utilizat o grilă bidimensională, care intersectează existența sau non-existența unul nivel minim de informare21, respectiv de interes22. Au rezultat următoarele categorii:

1. neinteresați: 57% 2. interesațineinformați:20% 3. interesațiinformați:23%

Persoanele neinteresate sunt grupate într-o singură categorie, indiferent de nivelul de informare, deoarece consider că lipsa de interes este primordială, iar informarea în acest caz este mai degrabă accidentală. Acest din urmă aspect este ilustrat și de procentul destul de redus de persoane neinteresate de fondurile europene dar totuși informate în această privință (12% din totalul respondenților, 22% din cei neinteresați).

21 O persoană este considerată informată dacă știe că fondurile europene sunt nerambursabile, și a menționat cel puțin un program finanțat din fonduri europene; pentru cei care au menționat Programul Operațional pentru Educație Cetățenească (fictiv) au fost luate în considerare doar răspunsurile neasistate. 22 O persoană este considerată interesată într-una din următoarele situații:

(1) declară că va căuta cu siguranță să afle mai multe informații despre fondurile europene (cod 1 la Q30) (2) declară că probabil va căuta să afle mai multe informații despre fondurile europene (cod 2 la Q30) și

declară că obișnuiește să se informeze des sau foarte des despre banii primiți de România de la Uniunea Europeană (cod 1,2 la Q1.5)

(3) este o persoană informată (cf. definiției de mai sus) și declară că probabil va căuta să afle mai multe informații despre fondurile europene (cod 2 la Q30)

(4) se consideră a fi suficient de informat(ă) despre fondurile europene (cod 1 la Q29) și declară că obișnuiește să se informeze des sau foarte des despre banii primiți de România de la Uniunea Europeană (cod 1,2 la Q1.5)



140

Nivelul de educație este corelat pozitiv cu proporția de persoane informate, respectiv interesate. Tinerii cu vârsta mai mică de 25 de ani sunt mai predispuși la a fi neinformați și neinteresați; nivelul maxim de informare și interes se constată la persoanele între 35-44 ani.



141

Locuirea într-o zonă rurală crește probabilitatea de a fi interesat, dar nu o afectează pe cea de a fi informat. La nivel regional, nivelul maxim de informare se constată în Nord-Vest. Aceste relații între informare și interes, pe de o parte, și factorii socio-economici pe de altă parte, se mențin și în cazul examinării lor multivariate;rolul factorilor socio-economici în determinarea informării și interesului este cu toate acestea unul extrem de redus (v. regresia logistică și multinomială din Anexă).

Strategii de comunicare pentru grupurile critice Cele două categorii majore care ar trebui să constituie ținta activităților de comunicare sunt cei neinteresați, respectiv cei neinformați despre fondurile europene dar interesați de acest subiect. Strategiile de comunicare care se impun pentru cele două grupuri sunt diferite:

(1) pentru cei neinteresați, obiectivul principal e de a crește nivelul de interes; acest lucru se poate face de exemplu legând tematica fondurilor europene de alte subiecte de interes pentru acest grup

(2) pentru cei neinformați dar interesați, obiectivul e de a asigura existența și accesibilitatea informației; în aces sens trebuie avute în vedere, printre altele, nivelul de educație și sursele de informare ale acestui grup.

Pentru cei neinteresați, sănătatea și educația sunt subiecte de interes major (prin comparație cu altele23). Conexiunea cu fondurile europene poate fi făcută prin intermediu acestor două subiecte, despre care doar un procent redus (circa 30%) cunoaște că pot beneficia de finanțare. Un alt subiect care poate fi utilizat în comunicare pentru a crește interesul categoriei față de fondurile europene este cel al îmbunătățirii calității serviciilor oferite de administrația publică. Deși interesul categoriei față de acest subiect este unul de nivel mediu, potențialul de comunicare (procentul celor care nu cunosc că acest domeniu poate fi finanțat din fonduri europene) este extrem de mare.

23 Gradul de interes față de un subiect (mic, mediu, mare) este stabilit prin compararea nivelului declarat de interes pentru acesta cu media la nivelul grupului de respondenți pentru toate subiectele investigate. Astfel, același subiect, cu un nivel de interes de 50%, poate atinge gradul superior pentru un grup (cu o medie pentru toate subiectele de 30%), dar numai gradul mediu pentru un alt grup (cu o medie de 60%).



142

Interesul și informarea legate de diverse teme social-politice24

24Q1. Cât de des obișnuiți să vă informați sau să discutați despre... BAZA: Total respondenți



143

Sursele de știri și informații economice și social-politice din România25

25Q2. Care sunt principalele dvs surse de știri și informații economice și social-politice din România? ATENȚIE! Ne referim la știri interne şi nu este vorba de viața personalităților, evenimente mondene sau culturale, sport, turism, calculatoare și tehnologia informației, etc. BAZA: Total respondenți



144

Fondurile europene: cunoaștere și evaluare generală26

Indicele Opiniei Dominante27 (IOD) pentru evaluarea generală a impactului fondurilor europene: +72%(valoare puternic pozitivă, scala: -100% ÷ +100%)

26Aș vrea să vorbim acum despre fondurile europene, adică de banii primiți de România de la Uniunea Europeană. Q3. Știați că UE acordă fonduri României în scopul modernizării şi dezvoltării la nivelul celorlalte state membre? BAZA: Total respondenți Q4. Credeți că primirea și folosirea acestor fonduri obţinute de la UE este un lucru bun sau un lucru rău pentru România și pentru români? BAZA: Total respondenți Q5. Din câte ştiţi dvs, fondurile primite de România de la Uniunea Europeană sunt rambursabile sau nerambursabile (adică România trebuie să dea înapoi aceşti bani sau nu)? BAZA: Total respondenți

27Indicele Opiniei Dominante se calculează astfel: , unde P este numărul de răspunsuri pozitive, N este numărul de răspunsuri negative, iar Total este numărul total de răspunsuri. Indicele ia valori între -100% (când toate răspunsurile sunt negative, și nu există non-răspunsuri sau răspunsuri neutre) și +100% (când toate răspunsurile sunt pozitive, și nu există non-răspunsuri sau răspunsuri neutre). Valorile în jur de 0 (între -10% și +10%) sunt considerate neutre, și se pot datora fie unui echilibru al răspunsurilor pozitive și negative, fie unui număr extrem de mare de non-răspunsuri sau răspunsuri neutre.



145

Cunoașterea domeniilor și programelor finanțate finanțate din fonduri europene28

28Aș vrea să vorbim acum despre fondurile europene, adică de banii primiți de România de la Uniunea Europeană. Q6. Știți cumva pentru ce anume pot fi folosiți acești bani [banii primiți de România de la Uniunea Europeană]? (răspuns spontan) Q7. Banii de la UE se acordă prin anumite programe de finanțare, fiecare din ele fiind coordonat de o instituție de stat și având responsabilitate pentru un anumit domeniu. Știți cumva numele unui astfel de program? (răspuns spontan) Q8. Am să vă spun acum numele mai multor programe finanțate din fonduri europene și vă rog să-mi spuneți de care din ele ați auzit până acum. (răspuns asistat; altele decât programele deja menționate la întrebarea cu răspuns spontan) BAZA: Total respondenți



146

Printre variantele de răspuns de la întrebarea asistată referitoare la programele finanțate din fonduri europene a fost inclus și numele unui program fictiv, Programul Operațional pentru Educație Cetățenească. Pentru respondenții care au indicat acest program printre cele cunoscute, toate răspunsurile la întrebarea asistată au fost invalidate.



147

Programele cu beneficiari colectivi (POR și POS Mediu) sunt cunoscute de aceștia într-o măsură mult mai mică decât cele cu beneficiari individuali (POS DRU și PODCA). Beneficiarii PODCA se caracterizează prin cel mai mare procent de persoane care cunosc oricare din programele investigate.



148

Sursele de informații despre programele finanțate prin fonduri europene29 POS DRU PODCA POR POS Mediu Am fost implicat(ă) în derularea unor proiecte finanțate prin acest program

10% 4% 3% 2%

Am aflat de la persoane implicate în derularea unor proiecte finanțate prin acest program

12% 17% 7% 7%

Am fost printre beneficiarii unor proiecte finanțate prin acest program

7% 3% 2% 2%

Am aflat de la beneficiarii unor proiecte finanțate prin acest program

10% 7% 6% 4%

De la rude, prieteni, colegi, vecini 26% 27% 25% 28%

De la primărie 6% 10% 7% 7%

Pliante / broșuri 10% 11% 12% 9%

Afișe / panouri stradale 5% 4% 16% 6%

Internet 10% 14% 11% 10%

Presă scrisă 6% 9% 10% 10%

Radio 3% 5% 5% 5%

TV 39% 47% 42% 47% Din tabelul anterior, prin comparații între programe pentru fiecare modalitate de informare,30se pot identifica sursele de informații caracteristice programelor investigate. Astfel, faptului de a fi fost beneficiar, sau conversațiile cu beneficiari ai unor proiecte finanțate prin acest program este o modalitate de a dobîndi informații mai importantă pentru cunoașterea POS DRU decît pentru cunoașterea altor programe. De asemenea, pentru POS DRU mass-media, în toate formele ei, este mai muțin importantă ca sursă de informații decît pentru alte programe. Modalitatea caracteristică de a dobândi informații despre PODCA pare să fie primăria, respectiv afișele și panourile stradale pentru POR.

29Q9. Vă rog să-mi spuneți de unde ați aflat despre fiecare din aceste programe? (răspuns spontan) Baza: Respondenți care au indicat cunoașterea unui anumit program 30 Am comparat procentul de persoane care indică o anumită sursă cu mediana pentru toate programele finanțate din fonduri europene (POS DRU, PODCA, POAT, POR, POS CCE, POS Mediu, POS Transport). Nuanțele de verde indică valori mai mari decît mediana, iar nuanțele de roșu valori mai mici. Valorile semnificativ diferite (la distanță mai mare de două abateri standard) de valoarea tipică sunt semnalizate prin nuanțe mai închise, iar valorile situate la o distanță între una și două abateri standard prin nuanțe mai deschise.



149

Implicarea directă, sau contactul cu cei implicați direct în proiecte, sunt mai importante pentru programele cu beneficiari individuali (POS DRU și PODCA) decît pentru cele cu beneficiari colectivi (POR și POS Mediu).



150



151



152



153



154



155



156



157

Informarea despre proiectele finanțate din fonduri europene31

31Q10. Proiectele finanțate cu bani europeni au realizat, de exemplu, îmbunătățirea drumurilor sau a rețelelor de apă, au acordat bani unor persoane care au dorit să înceapă o afacere sau au ajutat șomerii să învețe meserii noi. Cunoașteți vreun astfel de proiect? BAZA: Total respondenți Q12. (Individual) Dumneavoastră aţi participat la... (Colectiv) În localitatea / zona dvs s-a desfăşurat... un proiect care a avut ca scop ... (OPERATOR: Citiți din broșură descrierea proiectului pentru care persoana intervievată a fost selectată ca beneficiar, cf. codului de pe pag. 1 a chestionarului.) Ştiaţi de acest proiect? BAZA: Total respondenți



158



159

Surse de informații despre proiectul pentru care au fost selectați ca beneficiari finali32 Programele operaționale investigate au surse de informații caracteristice:

• cele cu beneficiari individuali (POS DRU și PODCA) sunt cunoscute în special de beneficiari

• cele cu beneficiari finali (POR și POS Mediu) ajung să fie cunoscute prin intermendiul rețelei sociale (rude, prieteni, colegi, vecini)

• informațiile despre PODCA sunt transmise într-o măsură comparativ mare de primării (probabil din cauză că proiectele din cadrul acestui program sunt implementate în principal la nivelul acestor instituții)

• panourile stradale contribuie semnificativ la popularizarea proiectelor din cadrul POR

32Q13. Vă rog să-mi spuneți de unde ați aflat despre acest proiect? (spontan) BAZA: Respondenți care cunosc proiectul pentru care au fost selectați ca beneficiari finali



160



161

Surse de informații despre proiectele cunoscute33

33Q11. Vă rog să-mi spuneți de unde ați aflat despre acest proiect? (spontan) BAZA: Respondenți care cunosc un proiect finanțat din fonduri europene



162



163



164



165

Cunoașterea și evaluarea unor instituții responsabile cu administrarea fondurilor europene34 Dintre instituțiile implicate în administrarea fondurilor europene, doar Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) este curnoscută de circa jumătate din respondenți; celelalte instituții investigate din acest punct de vedere au un nivel de cunoaștere mult mai scăzut: Ministerul Fondurilor Europene (30%), Agenţia pentru Dezvoltare Regională (32%), Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (21%). Nivelul de încredere în toate aceste instituții este unul mediu (între 5,2 pentru MFE și 5,6 pentru ANOFM), ceea ce poate de fapt indica lipsa interacțiunilor directe, sau lipsa interesului față de activitatea acestora. Celelalte două instituții pentru care a fost măsurat nivelul de încredere obțin scoruri ceva mai polarizate: Guvernul doar 4, iar primăria din localitate 6 (pe o scală de la 1 la 10).

34Q14. Am să vă citesc acum o listă de instituții naționale și regionale care se ocupă de fondurile europene și am să vă rog să-mi spuneți pe care dintre ele le cunoașteți din experienţa dvs. directă. BAZA: Total respondenți Q15. Vă rog să-mi spuneți câtă încredere aveți în fiecare din instituțiile pe care le cunoașteți. Pentru a răspunde, vă rog să folosiți numere de la 1 la 10, unde 1 înseamnă ”nu am deloc încredere”, iar 10 înseamnă ”am totală încredere”. BAZA: Respondenți care cunosc o anumită instituție NOTĂ: Informațiile obținute ar fi fost mai relevante dacăîntrebarea era formulată cu referire strict la administrarea fondurilor europene, nu la modul general.



166



167

Comunicarea din partea instituțiilor responsabile de administrarea fondurilor europene35 Principalul lucru care se poate spune despre informațiile furnizate de instituțiile investigate (într-o măsură mai mică în cazul guvernului) este că sunt folositoare. O altă nemulțumire a respondenților este faptul că toate aceste instituții nu furnizează decît în mod excepțional informații corecte și aduse la zi – un obstacol care trebuie depășit pentru a putea fi influențate cu succes atitudinile, percepțiile, și nivelul de informare al populației. Nereușita în transmiterea cu succes a informațiilor, considerate de respondenți ca fiind viciate de o formă care le face neclare și dificil de înțeles, denotă o viziune asupra comunicării ca fiind o obligație de care instituțiile se achită la modul strict formal. În elaborarea strategiei de comunicare către publicul larg trebuie avut în vedere faptul că trebuie modificat radical modul de formulare a mesajelor, pentru a fi pe înțelesul celor cărora li se adresează.

35Q16. Aș vrea să vă întreb acum despre calitatea informațiilor oferite de fiecare din instituțiile pe care le cunoașteți. Puteți spune că lucrurile pe care le aflați de la [citiți numele instituției] sunt de cele mai multe ori sau întotdeauna corecte? Sunt de cele mai multe ori sau întotdeauna la zi? Sunt folositoare? Sunt exprimate clar? Sunt ușor de înțeles? BAZA: Respondenți care cunosc o anumită instituție



168

Reamintirea și impactul acțiunilor sau evenimentelor de comunicare desfășurate de instituțiile responsabile de administrarea fondurilor europene36

36Q17. Vă amintiți de acțiuni sau evenimente, desfășurate în ultima perioadă, prin care instituțiile responsabile au transmis informații despre fondurile europene, despre programe sau proiecte finanțate din fonduri europene (ex. comunicate sau anunțuri, emisiuni sau reclame în presă, la radio sau TV, întâlniri sau conferințe, postere stradale, etc.)? BAZA: Total respondenți Pentru fiecare acțiune sau eveniment de informare reamintite: Q18. Faceți o scurtă descriere a acțiunii / evenimentului.

• tipul: comunicat, emisiuni sau reclame în presă, la radio sau TV,conferință, afișe stradale, etc • modul de transmitere a mesajului: TV, radio, presă scrisă, internet, afișe, fluturași, etc • perioada când a avut loc

Q19. Ce anume vă amintiți că se spunea? Q20. După părerea dumneavoastră, modul în care publicul a fost informat se potrivea cu ceea ce se spunea? Q21. Modul în care publicul a fost informat se potrivea cu oamenii cărora le era adresat mesajul? Q22. Ce efecte a avut acea acțiune sau eveniment de informare asupra dv? BAZA: Respondenți care își reamintesc cel puțin o acțiune sau eveniment de comunicare



169



170

Percepția procesului de administrare a fondurilor europene37

Indicele Opiniei Dominante38 (IOD): +8%(valoare neutră, scala: -100% ÷ +100%)

37Q23. Ceea ce cunoașteți până în acest moment despre cum se face distribuirea banilor din fonduri europene în general vă formează o părere bună sau o părere proastă? Pentru a răspunde vă rog să folosiți numere de la 1 la 5, unde 1 înseamnă ”o părere foarte proastă”, 5 înseamnă ” o părere foarte bună”, iar 3 înseamnă ”o părere nici bună, nici proastă”. Q24. Din ce cunoașteți dumneavoastră, cum credeți că se face distribuirea banilor din fonduri europene? După reguli bine făcute, clare, cunoscute și respectate de toată lumea, SAU pe bază de cunoștințe, relații sau în alte moduri care nu respectă reguli şi legile? Q25. Ceea ce cunoașteți până în acest moment despre cum se face cheltuirea banilor din fonduri europene în general vă formează o părere bună sau o părere proastă? Pentru a răspunde vă rog să folosiți numere de la 1 la 5, unde 1 înseamnă ”o părere foarte proastă”, 5 înseamnă ” o părere foarte bună”, iar 3 înseamnă ”o părere nici bună, nici proastă”. Q26. Din ce cunoașteți dumneavoastră, cum credeți că se face cheltuirea banilor din fonduri europene? După reguli bine făcute, clare, cunoscute și respectate de toată lumea, SAU pe bază de cunoștințe, relații sau în alte moduri care nu respectă reguli şi legile? BAZA: Total respondenți

38Indicele Opiniei Dominante se calculează astfel: , unde P este numărul de răspunsuri pozitive, N este numărul de răspunsuri negative, iar Total este numărul total de răspunsuri. Indicele ia valori între -100% (când toate răspunsurile sunt negative, și nu există non-răspunsuri sau răspunsuri neutre) și +100% (când toate răspunsurile sunt pozitive, și nu există non-răspunsuri sau răspunsuri neutre). Valorile în jur de 0 (între -10% și +10%) sunt considerate neutre, și se pot datora fie unui echilibru al răspunsurilor pozitive și negative, fie unui număr extrem de mare de non-răspunsuri sau răspunsuri neutre.



171

Indicele Opiniei Dominante (IOD): -2%(valoare neutră, scala: -100% ÷ +100%) Pentru a permite o imagine mai clară a percepției procesului de administrare a fondurilor europene, și mai ales pentru a facilita comparațiile între categorii de respondenți, am construit un indicator sintetic pe baza celor 4 întrebări anterioare (Q23-26). Primul pas în construirea indicatorului a fost recodificarea răspunsurilor, astfel: Q23 și Q25: răspuns pozitiv (1: opinie generală bună sau foarte bună), răspuns neutru (0: opinie nici bună nici proastă, sau ”Nu știu / Nu-mi dau seama”), răspuns negativ (-1: opinie generală proastă sau foarte proastă) Q24 și Q26:răspuns pozitiv (1: distribuirea, respectiv cheltuirea banilor din fonduri europene după reguli bine făcute, clare, cunoscute și respectate de toată lumea), răspuns neutru (0: ”Nu știu / Nu-mi dau seama”), răspuns negativ (-1: distribuirea, respectiv cheltuirea banilor din fonduri europene pe bază de cunoștințe, relații sau în alte moduri care nu respectă reguli şi legile) Am testat unidimensionalitatea conceptului printr-o analiză factorială, iar aditivitatea itemilor printr-o analiză de robustețe (reliability analysis) (v. Anexa)



172

Indicatorul a fost construit ca medie a răspunsurilor la cele 4 întrebări, recodificate așa cum este descris mai sus; el ia valori între -1 (răspuns negativ la toate cele 4 întrebări) până la +1 (răspuns pozitivtiv la toate cele 4 întrebări).

Percepția corectitudinii procesului de administrare a fondurilor europene este una ușor negativă la nivelul întregului eșantion (scor -5 pe o scală de la -100 la +100). Pot fi detectate totuși grupuri de respondenți, definite geografic, unde această percepție este mai pronunțat negativă: regiunea statistică Vest (-9), respectiv orașele cu mai puțin de 50.000 locuitori (-13). În conturarea strategiei de abordare a acestei situații trebuie avut în vedere și faptul (îmbucurător) că informarea referitoare la fondurile europene duce în general la îmbunătățirea percepției: scorul este de -9 în rândul celor neinformați, crescând la +1 în rândul celor informați.



173

VIII. Informarea cu privire la fondurile europene

Principalele surse de informații despre fondurile europene39 Spre deosebire de sursele pentru informațiile deținute în prezent, dominate categoric de TV și rețeaua socială, sursele viitoare de informații menționate sunt mai echilibrate, și includ, în procente comparabile, nu doar pe cele deja amintite, dar și internetul, primăria, precum și persoane implicate în proiecte. Presa scrisă și radioul rămân surse de importanță minoră pentru informații despe fondurile europene.

39Q27. De unde aveți informațiile care v-au ajutat cel mai mult să vă formați o părere despre fondurile europene? Q28. Dacă pe viitor ați dori să știți mai multe despre fondurile europene, de unde anume ați încerca să obțineți informații? BAZA: Total respondenți



174



175

Informareapersonală referitoare la fondurile europene40

Se constată un interes ceva mai scăzut pentru rezultatele proiectelor finalizate, comparativ cu posibilitățile de a obține finanțare (domenii finanțate și criterii de eligibilitate).

40Q29. Vă considerați suficient de informat în legătură cu fondurile europene? BAZA: Total respondenți Q30. Pe viitor veți căuta să știți mai multe în legătură cu fondurile europene? BAZA: Respondenți care consideră că nu sunt suficient de informați Q31. Ce anume ați dori să mai cunoașteți despre fondurile europene? BAZA: Respondenți care consideră că nu sunt suficient de informați



176

IX. Anexe

Distribuția geografică și pe program a eșantionului de indivizi

Cod județ

Program Nr. proiecte în SMIS

Nr. proiecte în eșantion


AB POS Mediu 3 2 20 AB POR 13 8 80 AR POS Mediu 4 2 23 AR POR 21 12 179 BH POS Mediu 5 3 32 BH POR 19 11 113 BN POS Mediu 3 2 21 BN POR 18 11 113 BV POS Mediu 4 2 20 BV POR 22 13 131 CJ POS Mediu 7 4 40 CJ POR 20 12 114 CS POS Mediu 4 2 20 CS POR 16 9 90 CV POS Mediu 4 2 20 CV POR 15 9 90 HD POS Mediu 4 2 20 HD POR 43 26 262 HR POS Mediu 3 2 30 HR POR 16 9 79 MM POS Mediu 2 1 12 MM POR 21 12 130 MS POS Mediu 3 2 20 MS POR 21 12 121 SB POS Mediu 5 3 30 SB POR 20 12 120 SJ POS Mediu 4 2 20 SJ POR 17 10 101 SM POS Mediu 3 2 20 SM POR 23 14 139 TM POS Mediu 4 2 22 TM POR 24 15 178 TOTAL POR 329 195 2.040

POS Mediu 62 35 370



177

Cod Judet POS DRU PODCA MM 3 SM 4 SJ 15 AB 44 9 BV 73 CV 1 SB 51 CS 32 HD 9 15 TM 74



178

Distribuția geografică și pe program a eșantionului de organizații

Cod județ


Nr. beneficiari unici în eșantion


AB POS DRU 34 11 11 AB POS Mediu 4 1 1 AB POR 41 13 13 AB PODCA 6 2 3 BV POS DRU 44 14 15 BV POS Mediu 6 2 2 BV POR 87 29 29 BV PODCA 16 5 5 CV POS DRU 4 1 1 CV POS Mediu 4 1 1 CV POR 31 10 10 CV PODCA 2 1 1 HR POS DRU 6 2 3 HR POS Mediu 6 2 2 HR POR 40 13 15 HR PODCA 4 1 1 MS POS DRU 24 8 9 MS POS Mediu 5 2 2 MS POR 58 18 22 MS PODCA 6 2 2 SB POS DRU 17 6 6 SB POS Mediu 6 2 2 SB POR 25 8 8 SB PODCA 4 1 1 BH POS DRU 17 6 9 BH POS Mediu 5 2 1 BH POR 67 22 22 BH PODCA 4 1 2 BN POS DRU 11 4 6 BN POS Mediu 6 2 1 BN POR 21 7 7 BN PODCA 2 1 1 CJ POS DRU 69 23 24 CJ POS Mediu 8 3 3 CJ POR 94 31 40 CJ PODCA 5 2 1 MM POS DRU 41 13 16 MM POS Mediu 5 2 2 MM POR 50 16 16 MM PODCA 4 1 2



179

Cod județ


Nr. beneficiari unici în eșantion


SJ POS DRU 6 2 4 SJ POS Mediu 4 1 1 SJ POR 35 12 10 SJ PODCA 0 0 0 SM POS DRU 6 2 5 SM POS Mediu 2 1 2 SM POR 43 14 14 SM PODCA 5 2 1 AR POS DRU 17 6 7 AR POS Mediu 5 2 4 AR POR 29 10 9 AR PODCA 3 1 1 CS POS DRU 20 7 7 CS POS Mediu 5 2 1 CS POR 30 10 11 CS PODCA 5 2 2 HD POS DRU 32 11 11 HD POS Mediu 2 1 1 HD POR 51 17 17 HD PODCA 3 1 1 TM POS DRU 68 22 21 TM POS Mediu 5 2 3 TM POR 99 33 33 TM PODCA 10 3 3

Rata de răspuns (interviuri realizate, ca procent din total persoane contactate)

POS DRU 89% POS Mediu 94% POR 84% PODCA 96%



180

Analiză multivariată (regresie logistică) a impactului factorilor socio-demografici asupra informării și interesului cu privire la fondurile europene, și asupra apartenenței la una din categoriile de public (definite anterior) Logistic Regression Dependent Variable: Informarea despre fondurile europene Categorical Variables Codings

Frequency Parameter coding (1) (2) (3) (4)

Grupa de vârstă

18-24 400 0 0 0 0 25-34 623 1 0 0 0 35-44 558 0 1 0 0 45-54 455 0 0 1 0 55-65 374 0 0 0 1

Tiplocalitate RURAL 165 0 0 0 Orașsub 50.000 locuitori

909 1 0 0

Oraș între 50-200.000 locuitori

946 0 1 0

Oraș peste 200.000 locuitori

390 0 0 1

Regiune Nord-Vest 855 0 0 Centru 761 1 0 Vest 794 0 1

Educație primar 500 0 0 liceu 969 1 0 universitar 941 0 1

POS POR 2040 0 POS Mediu 370 1

Sex Bărbat 1134 0 Femeie 1276 1

Omnibus Tests of Model Coefficients

Chi-square df Sig. Step 1 Step 220,198 13 ,000

Block 220,198 13 ,000 Model 220,198 13 ,000

Model Summary

Step -2 Log likelihood

Cox & Snell R Square

Nagelkerke R Square

1 2882,158 ,087 ,121



181

Classification Table

Observed Predicted inform Percentage

Correct ,00 1,00 Step 1

inform ,00 1409 172 89,1 1,00 613 216 26,1

Overall Percentage

67,4

Variables in the Equation

B S.E. Wald df Sig. Exp(B) Sex (Femeie) -,389 ,092 18,003 1 ,000 ,678 POS (POS Mediu) ,049 ,124 ,155 1 ,694 1,050 Regiune 28,352 2 ,000 Centru -,566 ,113 25,252 1 ,000 ,568 Vest -,414 ,110 14,235 1 ,000 ,661 Tiplocalitate 4,014 3 ,260 Orașsub 50.000 locuitori

-,337 ,191 3,126 1 ,077 ,714


-,226 ,189 1,419 1 ,234 ,798


-,350 ,210 2,781 1 ,095 ,704

Educație 150,724 2 ,000 liceu ,434 ,138 9,947 1 ,002 1,544 universitar 1,460 ,139 110,371 1 ,000 4,306 Grupa de vârstă 35,624 4 ,000 25-34 ,162 ,150 1,165 1 ,280 1,175 35-44 ,636 ,151 17,733 1 ,000 1,890 45-54 ,742 ,158 22,092 1 ,000 2,100 55-65 ,570 ,172 10,954 1 ,001 1,768 Constant -

1,085 ,235 21,379 1 ,000 ,338

Logistic Regression Dependent Variable: Interesul pentru fondurile europene Categorical Variables Codings

Frequency Parameter coding (1) (2) (3) (4)

Grupa de vârstă

18-24 400 0 0 0 0 25-34 623 1 0 0 0 35-44 558 0 1 0 0 45-54 455 0 0 1 0 55-65 374 0 0 0 1



182

Tiplocalitate RURAL 165 0 0 0 Orașsub 50.000 locuitori

909 1 0 0


946 0 1 0


390 0 0 1

Regiune Nord-Vest 855 0 0 Centru 761 1 0 Vest 794 0 1

Educație primar 500 0 0 liceu 969 1 0 universitar 941 0 1

POS POR 2040 0 POS Mediu 370 1

Sex Bărbat 1134 0 Femeie 1276 1

Omnibus Tests of Model Coefficients

Chi-square df Sig. Step 1 Step 66,320 13 ,000

Block 66,320 13 ,000 Model 66,320 13 ,000

Model Summary

Step -2 Log likelihood

Cox & Snell R Square

Nagelkerke R Square

1 3225,952 ,027 ,036 Classification Table

Observed Predicted inform Percentage Correct

,00 1,00 Step 1

inform ,00 1162 214 84,4 1,00 767 267 25,8

Overall Percentage

59,3

Variables in the Equation

B S.E. Wald df Sig. Exp(B) Sex (Femeie) -

,196 ,085 5,333 1 ,021 ,822

POS (POS Mediu) ,094 ,116 ,658 1 ,417 1,099 Regiune 6,352 2 ,042



183

Centru -,251

,105 5,686 1 ,017 ,778

Vest -,037

,102 ,135 1 ,714 ,963

Tiplocalitate 14,253 3 ,003 Orașsub 50.000 locuitori

-,511

,178 8,250 1 ,004 ,600


-,661

,177 13,938 1 ,000 ,516


-,530

,195 7,386 1 ,007 ,589

Educație 41,435 2 ,000 liceu ,358 ,121 8,716 1 ,003 1,431 universitar ,768 ,124 38,096 1 ,000 2,155 Grupa de vârstă 6,971 4 ,137 25-34 ,095 ,135 ,495 1 ,482 1,100 35-44 ,299 ,137 4,786 1 ,029 1,349 45-54 ,278 ,143 3,767 1 ,052 1,321 55-65 ,245 ,155 2,504 1 ,114 1,278 Constant -

,203 ,214 ,901 1 ,342 ,816

Nominal Regression Dependent Variable: Categorii de public Model Fitting Information

Model Model Fitting Criteria Likelihood Ratio Tests -2 Log Likelihood Chi-Square df Sig.

Intercept Only 2116,821 Final 1943,192 173,629 26 ,000

Pseudo R-Square

Cox and Snell ,070 Nagelkerke ,081 McFadden ,037

Parameter Estimates

Categorii de public

B Std. Error

Wald df Sig. Exp(B)

interesati neinformati

Intercept -,831 ,258 10,373 1 ,001 Bărbat ,066 ,109 ,369 1 ,543 1,068 Femeie 0 . . 0 . . 18-24 -,061 ,190 ,104 1 ,748 ,941 25-34 ,030 ,174 ,030 1 ,862 1,031 35-44 -,144 ,178 ,659 1 ,417 ,866 45-54 -,203 ,186 1,194 1 ,275 ,816 55-65 0 . . 0 . . Educație: Primar

-,045 ,155 ,084 1 ,771 ,956



184

Categorii de public

B Std. Error

Wald df Sig. Exp(B)

Educație: Liceu

,057 ,128 ,197 1 ,657 1,058

Educație: Universitar

0 . . 0 . .

Nord-Vest -,256 ,131 3,800 1 ,051 ,774 Centru -,229 ,135 2,890 1 ,089 ,795 Vest 0 . . 0 . . RURAL ,484 ,240 4,073 1 ,044 1,622 Oraș sub 50.000 locuitori

,085 ,159 ,286 1 ,593 1,089


-,232 ,160 2,101 1 ,147 ,793


0 . . 0 . .

POR -,033 ,153 ,047 1 ,829 ,967 POS Mediu 0 . . 0 . .

interesati informati

Intercept -,426 ,255 2,789 1 ,095 Bărbat ,319 ,105 9,209 1 ,002 1,376 Femeie 0 . . 0 . . 18-24 -,424 ,203 4,356 1 ,037 ,654 25-34 -,295 ,181 2,642 1 ,104 ,745 35-44 ,226 ,175 1,667 1 ,197 1,254 45-54 ,250 ,182 1,886 1 ,170 1,284 55-65 0 . . 0 . . Educație: Primar

-1,474

,170 75,547 1 ,000 ,229

Educație: Liceu

-,778 ,117 43,948 1 ,000 ,459


0 . . 0 . .

Nord-Vest ,304 ,127 5,738 1 ,017 1,355 Centru -,181 ,138 1,718 1 ,190 ,834 Vest 0 . . 0 . . RURAL ,583 ,241 5,850 1 ,016 1,792 Oraș sub 50.000 locuitori

-,054 ,159 ,117 1 ,732 ,947


-,053 ,156 ,118 1 ,732 ,948


0 . . 0 . .

POR -,133 ,141 ,900 1 ,343 ,875 POS Mediu 0 . . 0 . .

The reference category is: neinteresati



185

Construcția indicatorului ”Evaluarea administrării fondurilor europene” Factor Analysis Correlation Matrix

Q23r Q25r Q24r Q26r Correlation Q23r 1,000 ,736 ,559 ,513

Q25r ,736 1,000 ,508 ,639 Q24r ,559 ,508 1,000 ,765 Q26r ,513 ,639 ,765 1,000

Sig. (1-tailed) Q23r ,000 ,000 ,000 Q25r ,000 ,000 ,000 Q24r ,000 ,000 ,000 Q26r ,000 ,000 ,000

KMO and Bartlett's Test

Kaiser-Meyer-Olkin Measure of Sampling Adequacy.

,651

Bartlett's Test of Sphericity Approx. Chi-Square

6669,095

df 6 Sig. ,000

Rotated Component Matrix a. Only one component was extracted. The solution cannot be rotated. Reliability Analysis

Cronbach's Alpha Cronbach's Alpha Based on Standardized Items

N of Items

,852 ,853 4 Item-Total Statistics

Scale Mean if Item Deleted

Scale Variance if Item Deleted

Corrected Item-Total Correlation

Squared Multiple Correlation

Cronbach's Alpha if Item Deleted

Q23 -,3100 5,179 ,633 ,520 ,836 Q25 -,1531 4,933 ,703 ,603 ,808 Q24 -,1000 4,478 ,700 ,610 ,810 Q26 -,0071 4,401 ,743 ,667 ,789



186

Analiză de regresie multiplă:Influența factorilor socio-demografici asupra evaluării administrării fondurilor europene Model Summary

Model R R Square

Adjusted R Square

Std. Error of the Estimate

Durbin-Watson

1 ,222 ,049 ,044 ,70437 1,637 Dependent Variable: Evaluarea administrării fondurilor europene ANOVA

Model Sum of Squares

df Mean Square F Sig.

1 Regression 69,969 14 4,998 10,073 ,000 Residual 1351,987 2725 ,496 Total 1421,956 2739

Coefficients

Model Unstandardized Coefficients

Standardized Coefficients

t Sig.

B Std. Error Beta 1 (Constant) ,156 ,064 2,458 ,014

Sex -,082 ,027 -,056 -2,977 ,003 vârsta 18-24 -,028 ,044 -,014 -,634 ,526 vârsta 25-34 ,002 ,039 ,001 ,049 ,961 vârsta 45-54 -,048 ,041 -,027 -1,173 ,241 vârsta 55-65 -,134 ,046 -,065 -2,940 ,003 Educație: Liceu

-,012 ,038 -,008 -,310 ,757


,067 ,040 ,045 1,685 ,092

Orașsub 50.000 locuitori

-,195 ,057 -,129 -3,432 ,001


-,049 ,056 -,033 -,883 ,377


,001 ,061 ,001 ,018 ,986

Regiunea Nord-Vest

-,110 ,034 -,071 -3,212 ,001

Regiunea Vest

-,131 ,034 -,086 -3,907 ,000

Informare ,127 ,031 ,086 4,139 ,000 Interes ,046 ,029 ,032 1,584 ,113



187

X. CHESTIONARELE FOLOSITE IN CERCETARE

A. Chestionar beneficiari persoane fizice

INTERVIU NR. |__|__|__|__|

COD PROIECT pentru care persoana intervievată a fost selectată |__|__|__|__|

Tip beneficiar final Individual 1 Colectiv 2

Cod județ

Nord- Vest

Bihor 111 Nord- Est

Bacău 211 Sud Argeș 311 Sud- Vest

Dolj 411 Bistrița-Năsăud

112 Botoșani 212 Călărași 312 Gorj 412

Cluj 113 Iași 213 Dâmbovița 313 Mehedinți 413 Maramureș 114 Neamț 214 Giurgiu 314 Olt 414 Satu Mare 115 Suceava 215 Ialomița 315 Vâlcea 415 Sălaj 116 Vaslui 216 Prahova 316 Vest Arad 421

Centru Alba 121 Sud- Est

Brăila 221 Teleorman 317 Caraș-Severin

422

Brașov 122 Buzău 222 București- Ilfov

București 321 Hunedoara 423 Covasna 123 Constanța 223 Ilfov 322 Timiș 424 Harghita 124 Galați 224 Mureș 125 Tulcea 225 Sibiu 126 Vrancea 226

Bună ziua, mă numesc ... şi lucrez la Future Marketing, o companie de cercetare de piaţă.În prezent realizăm un sondaj de opinie. Aş putea să vorbesc cu persoana cu vîrsta cuprinsă între 18 și 65 de ani care îşi sărbătoreşte prima ziua de naştere? OPERATOR: Notaţi în tabelul de mai jos numele și data nașterii tuturor persoanelor între 18 și 65 de ani din gospodărie. Interviul se realizează cu persoana care îşi sărbătoreşte prima ziua de naştere. Dacă persoana respectivă nu este acasă, întrebați cînd poate fi găsită și reveniți.

Numele Data nașterii Vîrsta 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Facem un sondaj de opinie şi aş vrea să vă adresez cîteva întrebări care nu vor răpi mai mult de o jumătate de oră din timpul dumneavoastră. Vă asigur că răspunsurile dvs sunt confidenţiale şi nu vor fi niciodată prezentate alături de numele dvs. ci folosite numai în scopuri statistice, împreună cu răspunsurile date şi de alte persoane cu care stăm de vorbă. R1. Spuneţi-mi vă rog ce vîrstă aveţi? OPERATOR: Notaţi vîrsta exactă, după care încercuiţi codul corespunzător din tabelul de mai jos. Vîrsta (în ani împliniţi) |___|___|

Sub 18 ani 1 Se încheie interviul 18-25 ani 2

Se continuă interviul 26-35 ani 3 36-45 ani 4 46-55 ani 5



188

56-65 ani 6 Peste 65ani 7 Se încheie interviul

Q1. Cît de des obișnuiți să vă informați sau să discutați despre... OPERATOR: Arătaţi cardul cu variantele de răspuns, și citiți pe rînd fiecare temă. [RĂSPUNS UNIC PE LINIE] De la un respondent la altul se schimbă ordinea în care se citesc temele!

Foarte des

Destul de des

Destul De rar

Foarte rar Niciodată

1 Situația economică din România 1 2 3 4 5 2 Situația economică mondială 1 2 3 4 5 3 Viața politică românească 1 2 3 4 5 4 Relațiile României cu Uniunea Europeană 1 2 3 4 5 5 Banii primiți de România de la Uniunea Europeană 1 2 3 4 5 6 Protecția mediului, probleme de mediu 1 2 3 4 5 7 Infrastructura de transport (drumuri, căi ferate) 1 2 3 4 5

8 Imbunătățirea calității serviciilor oferite de administrația publică 1 2 3 4 5

9 Recalificarea șomerilor 1 2 3 4 5 10 Dezvoltarea orașelor 1 2 3 4 5

11 Sistemul public de sănătate (situația spitalelor, a medicamentelor, etc)

1 2 3 4 5

12 Sistemul de educație (situația unităților de învățămînt, a profesorilor, a elevilor și studenților) 1 2 3 4 5

13 Industria din România 1 2 3 4 5 14 Starea generală a culturii din România 1 2 3 4 5 15 Situația pescuitului românesc 1 2 3 4 5

Q2. Care sînt principalele dvs surse de știri și informații economice și social-politice din România? ATENȚIE! Ştiri interne şi nu este vorba de viața personalităților, evenimente mondene sau culturale, sport, turism, calculatoare și tehnologia informației, etc.

1. Internet

(ce pagini?)

2. Presă scrisă

(ce publicaţii/ziare?)

3. Radio

(ce posturi?)

4. TV

(ce posturi?

ce emisiuni?)

Alte surse de informareși anume...



189

Niciuna /Nu mă interesează astfel de știri și informații 99

Aș vrea să vorbim acum despre fondurile europene, adică de banii primiți de România de la Uniunea Europeană.

Q3. Știați că UE acordă fonduri României în scopul modernizării şi dezvoltării la nivelul celorlalte state membre?

Da 1 Nu 2

Q4. Credeți că primireași folosirea acestor fonduri obţinute de la UE este un lucrubun sau un lucru rău pentru România și pentru români?OPERATOR: Arătați cardul cu variantele de răspuns

Foarte rău Mai degrabă rău Nici bun nici rău Mai degrabă bun Foarte bun Nu știu / Nu-mi dau seama 1 2 3 4 5 99

Q5. Din cîte ştiţi dvs, fondurile primite de România de la Uniunea Europeană sînt rambursabile sau

nerambursabile (adică România trebuie să dea înapoi aceşti bani sau nu)?

1 Fondurile sînt rambursabile (România trebuie să dea înapoi aceşti bani)

2 Fondurile sînt Nerambursabile (România NU trebuie să dea înapoi aceşti bani) 9 Nu ştiu

Q6. Știți cumva pentru ce anume pot fi folosiți acești bani?OPERATOR: NU citiți variantele de răspuns!

1 Protecția mediului, probleme de mediu 1 2 Infrastructura de transport (drumuri, căi ferate) 2 3 Imbunătățirea calității serviciilor oferite de administrația publică 3 4 Recalificarea șomerilor 4 5 Dezvoltarea orașelor 5 6 Sistemul public de sănătate 6 7 Sistemul de educație 7 8 Industria 8 9 Cultura 9 10 Pescuitul 10

11

11

12 12

13 13 14 Nu știu 999

Q7. Banii de la UE se acordă prin anumite programe de finanțare, fiecare din ele fiind coordonat de o instituție de statși avînd responsabilitate pentru un anumit domeniu.Știți cumva numele unui astfel de program?

OPERATOR:NU citiți variantele de răspuns! Notați răspunsul persoanei intervievate în tabelul de mai jos, în coloana Q7

Q8. Am să vă spun acum numele mai multor programe finanțate din fonduri europeneși vă rog să-mi spuneți de care din ele ați auzit pînă acum.

OPERATOR: Citiți variantele de răspuns ce nu au fost meţionate la Q7; răspunsul se trece în coloana Q8

Q7 Q8

1 POS DRU (Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane) - Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a

1 1



190

muncii modernă, flexibilă

2 PODCA (Programul operațional dezvoltarea capacității administrative) - crearea unei administraţii publice mai eficiente 2 2

3 POAT (Programul Operaţional Asistenţă Tehnică ) - Sprijin pentru coordonarea şi implementarea eficientă şi eficace a programelor finanțate din fonduri europene 3 3

4 POR(Programul Operaţional Regional) - dezvoltare regională, diminuarea diferenţelor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi celelalte state membre ale UE 4 4

5 POSCCE (Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice) - creșterea productivității întreprinderilor românești 5 5

6 POS Mediu (Programul Operaţional Sectorial Mediu) - îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, servicii publice mai eficiente şi mai performante legate de furnizarea apei, canalizare şi încălzire

6 6

7 POST (Programul Operaţional Sectorial Transport) - Modernizarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport 7 7

8 POEC (Programul Operațional pentru Educație Cetățenească) 8 8 9 9

10 10

11 11

14 Nu cunosc nici un program 999 999 Daca raspunsul este 14: “Nu cunosc nici un program”, se sare la Q10 Q9. Vă rog să-mi spuneți de unde ați aflat despre fiecare din aceste programe? OPERATOR: NU citiți variantele de răspuns! Notați răspunsul persoanei intervievate în tabelul de mai jos, în coloanele corespunzătoare.

Surse de informare Program

1 2 3 4 5

Introduceţi Codul Programului conform listei de mai sus (ex POST = 07) ►

Am fost implicat(ă) în derularea unor proiecte finanțate prin acest program 01 01 01 01 01

Am aflat de la persoane implicate în derularea unor proiecte finanțate prin acest program

02 02 02 02 02

Am fost printre beneficiarii unor proiecte finanțate prin acest program 03 03 03 03 03

Am aflat de la beneficiarii unor proiecte finanțate prin acest program 04 04 04 04 04

De la rude, prieteni, colegi, vecini 05 05 05 05 05

De la primărie 06 06 06 06 06

Pliante / broșuri 07 07 07 07 07

Afișe / panouri stradale 08 08 08 08 08

Internet

(ce pagini?)

09 09 09 09 09

10 10 10 10 10

11 11 11 11 11



191

Presă scrisă


12 12 12 12 12

13 13 13 13 13

14 14 14 14 14

De la radio

(ce posturi?)

15 15 15 15 15

16 16 16 16 16

17 17 17 17 17

De la televizor

(ce posturi?

ce emisiuni?)

18 18 18 18 18

19 19 19 19 19

20 20 20 20 20


21 21 21 21 21

22 22 22 22 22

23 23 23 23 23

Nu-mi mai amintesc 999 999 999 999 999

Q10. Proiectele finanțate cu bani europeni au realizat, de exemplu, îmbunătățirea drumurilor sau a rețelelor de

apă, au acordat bani unor persoane care au dorit să înceapă o afacere sau au ajutat șomerii să învețe meserii noi. Cunoașteți vreun astfel de proiect?

OPERATOR: Pentru proiectele cunoscute întrebați unde s-au desfășuratși ce anume știe despre respectivul proiect

Nu cunosc nici un astfel de proiectTreceți direct la întrebarea Q14 999

Proiect

1

Localitate

Județ

Descriere



192

Proiect

2

Localitate

Județ

Descriere

Proiect3

Localitate

Județ

Descriere

Proiect4

Localitate

Județ



193

Descriere

Proiect

5

Localitate

Județ

Descriere

Q11. Vă rog să-mi spuneți de unde ați aflat despre fiecare din aceste proiecte? (Cele prezentate de respondent la Q10)

OPERATOR: NU citiți variantele de răspuns! Notați răspunsul persoanei intervievate în tabelul de mai jos, în coloanele corespunzătoare. Solicitați detalii concrete despre sursa de informare (ex. ce pagini de internet, ce ziare, posturi de radio, posturi și emisiuni TV).

Surse de informare Q11. Proiect

1 2 3 4 5

Am fost implicat(ă) în derularea proiectului 01 01 01 01 01

Am aflat de la persoane implicate în derularea proiectului 02 02 02 02 02

Am fost printre beneficiarii proiectului 03 03 03 03 03

Am aflat de la beneficiarii proiectului 04 04 04 04 04



194

De la rude, prieteni, colegi, vecini 05 05 05 05 05

De la primărie 06 06 06 06 06

Pliante / broșuri 07 07 07 07 07

Afișe / panouri stradale 08 08 08 08 08

Internet

(ce pagini?)

09 09 09 09 09

10 10 10 10 10

11 11 11 11 11

Presă scrisă


12 12 12 12 12

13 13 13 13 13

14 14 14 14 14

De la radio

(ce posturi?)

15 15 15 15 15

16 16 16 16 16

17 17 17 17 17

De la televizor

(ce posturi?

ce emisiuni?)

18 18 18 18 18

19 19 19 19 19

20 20 20 20 20


21 21 21 21 21

22 22 22 22 22

23 23 23 23 23

Nu-mi mai amintesc 999 999 999 999 999

OPERATOR: Verificați dacă printre proiectele deja menționate este și cel pentru care persoana intervievată a fost selectată ca beneficiar (vezi pag. 1). Dacă nu apare, adresați întrebarea Q12. Dacă proiectul respectiv a fost deja menționat, treceți direct la întrebareaQ14

Formulați întrebarea Q1 2în conformitate cu tipul de beneficiar final (Individual / Colectiv) așa cum apare pe prima pagină a chestionarului.

Q12. (Individual) Dumneavoastră aţi participat la... (Colectiv) În localitatea / zona dvs s-a desfăşurat... un proiect care a avut ca scop ... (OPERATOR: Citiți din broșură



195

descrierea proiectului pentru care persoana intervievată a fost selectată ca beneficiar, cf. codului de pe pag. 1 a chestionarului.) Ştiaţi de acest proiect?

(Q12)are răspuns unic. Nu se citesc variantele!

Surse de informare Q13

Am fost implicat(ă) în derularea proiectului 01

Am aflat de la persoane implicate în derularea proiectului 02

Am fost printre beneficiarii proiectului 03

Am aflat de la beneficiarii proiectului 04

De la rude, prieteni, colegi, vecini 05

De la primărie 06

Pliante / broşuri 07

Afişe / panouri stradale 08

Internet

(ce pagini?)

09

10

11

Presă scrisă


12

13

14

De la radio

(ce posturi?)

15

16

17

De la televizor

(ce posturi?

ce emisiuni?)

18

19

20

Alte surse de informareşi anume...

21

Da 1 Q13. Vă rog să-mi spuneți de unde ați aflat despre acest proiect? Notați răspunsul în tabelul de mai jos, în coloana Q13

Nu 2 Treceți direct la întrebarea Q14



196

22

23

Nu-mi mai amintesc 999

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI

Instrumente Structurale 2007 - 2013

Q14. Am să vă citesc acum o listă de instituții naționale și regionale care se ocupă de fondurile europeneși am să vă rog să-mi spuneți pe care dintre ele le cunoașteți din experienţa dvs. directă. OPERATOR: Adresați întrebarea Q15 pentru instituțiile cunoscute, INCLUSIV pentru Guvern și primăria din localitate. Q15. Vă rog să-mi spuneți cîtă încredere aveți în fiecare din instituțiile pe care le cunoașteți. Pentru a răspunde, vă rog să folosiți numere de la 1 la 10, unde 1 înseamnă ”nu am deloc încredere”, iar 10

înseamnă ”am totală încredere”.[OPERATOR: Răspuns unic pe linie.]

Q14. Cunoaștere

Q15. Încredere Q16. Calitatea informațiilor Deloc

Total Corecte La zi Folositoare Exprimate

clar Ușor de înțeles

Niciuna din caracteristici

Guvernul României(OPERATOR: NU citiți la Q14) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 99 Ministerul Fondurilor Europene (Cu referire la Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale - ACIS)

2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 99

Agenţia pentru Dezvoltare Regională 3 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 99 Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic 4 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 99

Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 99

Primăria din localitate (OPERATOR: NU citiți la Q14) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 99 Q16. Aș vrea să vă întreb acum despre calitatea informațiilor oferite de fiecare din instituțiile pe care le cunoașteți. Puteți spune că lucrurile pe care le aflați de la [citiți numele instituției] sînt de cele mai

multe ori sau întotdeauna corecte? Sînt de cele mai multe ori sau întotdeauna la zi? Sînt folositoare? Sînt exprimate clar? Sînt ușor de înțeles? OPERATOR: Arătați cardul cu caracteristicile informațiilor și citiți pe rînd TOATE instituțiile cunoscute, INCLUSIV primăria din localitate.

Încercuiți codurile tuturor variantelor de răspuns menționate de persoana intervievată.

Informațiile furnizate de instituție sînt de cele mai multe ori sau întotdeauna … 1. Corecte 2. La zi 3. Folositoare 4. Exprimate clar 5. Ușor de înțeles



Q17. Vă amintiți de acțiuni sau evenimente, desfășurate în ultima perioadă, prin care instituțiile responsabile au transmis informații despre fondurile europene, despre programe sau proiecte finanțate din fonduri europene (ex. comunicate sau anunțuri, emisiuni sau reclame în presă, la radio sau TV, întîlniri sau conferințe, postere stradale, etc.)?

1. Da 2. Nu-mi amintesc nici o acțiune / nici un eveniment de acest fel Treceți direct la întrebarea Q23 Pentru fiecare acțiune sau eveniment de informare reamintite: Q18. Faceți o scurtă descriere a acțiunii / evenimentului.

● tipul: comunicat, emisiuni sau reclame în presă, la radio sau TV,conferință, afișe stradale, etc ● modul de transmitere a mesajului: TV, radio, presă scrisă, internet, afișe, fluturași, etc ● perioada cînd a avut loc

Q19. Ce anume vă amintiți că se spunea? Q20. După părerea dumneavoastră, modul în care publicul a fost informat se potrivea cu ceea ce se spunea? Q21. Modul în care publicul a fost informat se potrivea cu oamenii cărora le era adresat mesajul? Q22. Ce efecte a avut acea acțiune sau eveniment de informare asupra dv? OPERATOR:Mai multe răspunsuri posibile.Încercuiți codurile tuturor variantelor de răspuns menționate de respondent.

Acțiune / Eveniment 1

Desrierea acțiunii / evenimentului (Q18) Tipul

Modul de transmitere a mesajului

perioada Reamintire mesaj (Q19) Potrivire a mesajului cu modul de comunicare (Q20) 1. DA 2. NU 9. Nu știu Potrivire a modului de comunicare cu publicul-țintă (Q21) 1. DA 2. NU 9. Nu știu Efecte (Q22) 1. mi-am propus să obțin fonduri europene

2. am povestit altor persoane ce am aflat 3. am devenit mai interesat 4. am devenit mai informat 5. nici un efect (NU se citește)


Desrierea acțiunii / evenimentului (Q18) Tipul


perioada Reamintire mesaj (Q19) Potrivire a mesajului cu modul de comunicare (Q20) 1. DA 2. NU 9. Nu știu Potrivire a modului de comunicare cu publicul-țintă (Q21) 1. DA 2. NU 9. Nu știu Efecte (Q22) 1. mi-am propus să obțin fonduri europene



199



Desrierea acțiunii / evenimentului(Q18) Tipul


perioada Reamintire mesaj (Q19) Potrivire a mesajului cu modul de comunicare (Q20) 1. DA 2. NU 9. Nu știu Potrivire a modului de comunicare cu publicul-țintă ((Q21) 1. DA 2. NU 9. Nu știu Efecte (Q22) 1. mi-am propus să obțin fonduri europene


Q23. Ceea ce cunoașteți pînă în acest moment despre cum se face distribuirea banilor din fonduri europene în general vă formează o părere bună sau o părere proastă? Pentru a răspunde vă rog să folosiți numere de la 1 la 5, unde 1 înseamnă ”o părere foarte proastă”, 5 înseamnă ” o părere foarte bună”, iar 3 înseamnă ”o părere nici bună, nici proastă”.

OPERATOR: Arătați cardul cu variantele de răspuns.

Foarte proastă

Mai degrabă proastă

Nici bună nici proastă

Mai degrabă bună

Foarte bună

Nu știu / Nu-mi dau seama

1 2 3 4 5 99

Q24. Din ce cunoașteți dumneavoastră, cum credeți că se face distribuireabanilor din fonduri europene? OPERATOR:Răspunsn unic

1 după reguli bine făcute, clare, cunoscute și respectate de toată lumea, SAU

2 pe bază de cunoștințe, relații sau în alte moduri care nu respectă reguli şi legile

99 Nu știu / Nu-mi dau seama (OPERATOR: NU citiți)

Q25. Ceea ce cunoașteți pînă în acest moment despre cum se face cheltuirea banilor din fonduri europene în general

vă formează o părere bună sau o părere proastă? Pentru a răspunde vă rog să folosiți numere de la 1 la 5, unde 1 înseamnă ”o părere foarte proastă”, 5 înseamnă ” o părere foarte bună”, iar 3 înseamnă ”o părere nici bună, nici proastă”.

OPERATOR: Arătați cardul cu variantele de răspuns.

Foarte proastă

Mai degrabă proastă

Nici bună nici proastă

Mai degrabă bună

Foarte bună

Nu știu / Nu-mi dau seama

1 2 3 4 5 99



200

Q26. Din ce cunoașteți dumneavoastră, cum credeți că se face cheltuirea banilor din fonduri europene? Operator:Răspuns unic

1 după reguli bine făcute, clare, cunoscute și respectate de toată lumea, SAU

2 pe bază de cunoștințe, relații sau în alte moduri care nu respectă reguli şi legile

99 Nu știu / Nu-mi dau seama (OPERATOR: NU citiți)

Q27. De unde aveți informațiile care v-au ajutat cel mai mult să vă formați o părere despre fondurile europene?[Operator: Răspuns multiplu.]

Q28. Dacă pe viitor ați dori să știți mai multe despre fondurile europene, de unde anume ați încerca să obțineți informații?[Operator: Răspuns multiplu.]

Surse de informare Q27 Q28

Experiență directă 01 01

Persoane implicate în derularea proiectelor 02 02

Beneficiarii proiectelor 03 03

Rude, prieteni, colegi, vecini 04 04

Primărie 05 05

Internet

(ce pagini?)

06 06

07 07

08 08

Presă scrisă


09 09

10 10

11 11

De la radio

(ce posturi?)

12 12

13 13

14 14

De la televizor

(ce posturi?

ce emisiuni?)

15 15

16 16

17 17



201


18 18

19 19

20 20

21 21

22 22

Nu-mi mai amintesc / Nu știu 999 999

Q29. Vă considerați suficient de informat în legătură cu fondurile europene?[Operator: Răspuns unic.]

Da 1 Treceți direct laINFORMAŢII SOCIO-DEMOGRAFICE Nu 2 Întrebați Q30

Q30. Pe viitor veți căuta să știți mai multe în legătură cu fondurile europene? [Operator: Răspuns unic.] OPERATOR: Arătați cardul cu variantele de răspuns.

Cu siguranță da 1 Probabil da 2 Probabil nu 3 Cu siguranță nu 4 Nu știu / Nu-mi dau seama (NU se citește) 9

Q31. Ce anume ați dori să mai cunoașteți despre fondurile europene? OPERATOR: Răspuns multiplu. Se citesc variantele.

domenii finanțate (pentru ce anume se pot obține fonduri) 01

criterii de eligibilitate (cine anume poate solicita fonduriși ce criterii trebuie să îndeplinească) 02

rezultatele unor proiecte finalizate 03

instituțiile implicate 04

Altceva și anume...

06

07

08

09

10

Nu știu / Nu-mi dau seama 999



202

Acum, la final, vă voi pune cîteva întrebări care ne vor ajuta la prelucrări statisticepentru a împărţi în diverse categorii persoanele cu care am stat de vorbă.

INFORMAŢII SOCIO-DEMOGRAFICE

D1. Sexul persoanei intervievate

Bărbat 1 Femeie 2

D2. Cîte persoane, inclusiv dvs, locuiesc în mod permanent în gospodăria / casa dvs?

Persoane în gospodărie |___|___|

D3. Dumneavoastră sînteţi persoana care aduce cei mai mulţi bani în gospodăria dvs?

Da 1 Nu 2

D4. Starea civilă. În prezent sînteţi…?

Necăsătorit(ă) 1 Căsătorit(ă) 2 Trăiesc cu cineva fără a fi căsătorit(ă) / concubinaj 3 Divorţat(ă) / despărţit(ă) / văduv(ă) 4

D5. Vă rog să-mi spuneţi ocupaţia dvs în prezent.

Director / Manager 01

Se adresează întrebareaD6

Patron / co-proprietar / persoană cu afacere proprie 02 Salariat cu studii superioare (inginer, economist, doctor, profesor, etc) 03 Funcţionar 04 Maistru, şef de echipă, muncitor calificat 05 Muncitor necalificat 06 Agricultor 07

Se trece la întrebarea D7

Elev / Student 08 Pensionar 09 Casnic(ă) 10 Şomer 11 Liber profesionist 12 Refuz 13

D6. În prezent lucraţi cu jumătate de normă sau cu normă întreagă?

cu normă întreagă 1 cu jumătate de normă 2 ca angajat temporar 3 ca şi colaborator 4 ca zilier 5 nu lucrez 6

D7. Care este ultima şcoală absolvită de dvs?

Nici un fel de şcoală 1 Şcoala primară (clasele 1-4) 2 Gimnaziu (clasele 5-8) 3



203

Şcoala profesională / 10 clase 4 Liceu (12 / 13 clase) 5 Colegiu (studii superioare de 2-3 ani) 6 Universitate (studii superioare de 4-6 ani) 7 Studii postuniversitare (master, doctorat) 8

D8. Pentru analiza statistica căutăm persoane al căror venit se încadrează într-o anumită categorie. Vă rog să-mi

spuneţi care a fost venitul total al gospodăriei dumneavoastră, adică toate veniturile membrilor gospodăriei, în luna trecută. Vă rog să includeți salariile, pensiile, alocațiileși alte surse de venit. Folosind acest card, spuneţi-mi care interval corespunde venitului total lunar al gospodăriei dvs.

Mai puțin de 500 RON 01 6.001 - 6.500 RON 13 501 - 1.000 RON 02 6.501 - 7.000 RON 14 1.001 - 1.500 RON 03 7.001 - 7.500 RON 15 1.501 - 2.000 RON 04 7.501 - 8.000 RON 16 2.001 - 2.500 RON 05 8.001 - 8.500 RON 17 2.501 - 3.000 RON 06 8.501 - 9.000 RON 18 3.001 - 3.500 RON 07 9.001 - 9.500 RON 19 3.501 - 4.000 RON 08 9.501 - 10.000 RON 20 4.001 - 4.500 RON 09 Peste 10.000 RON 21 4.501 - 5.000 RON 10 Nu ştiu 22 5.001 - 5.500 RON 11 Refuz 23 5.501 - 6.000 RON 12

Numele respondentului Adresa: Localitatea Str. nr bloc scara apt Telefon Data interviului |__|__|/|__|__| Ora de începere |__|__|:|__|__| Ora de încheiere a interviului |__|__|:|__|__| Numele intervievatorului codul intervievatorului |__|__|__|__|

Acestea au fost toate întrebările. Vă mulţumim pentru colaborare!

Declaraţia operatorului de interviu:

Confirm că acest interviu a fost realizat cu o persoană aleasă în conformitate cu instrucţiunile de selectare şi că informaţiile înregistrate au fost furnizate de către aceasta.

Semnătura operatorului....................

Semnatura respondentului



204

B. Chestionar beneficiari organizatii

INTERVIU NR. PROGRAM pentru care a fost selectat 1. POS DRU

2. PODCA 3. POR 4. POS Mediu

PROIECT pentru care a fost selectat

Cod județ

Nord- Vest

Bihor 111 Nord- Est

Bacău 211 Sud Argeș 311 Sud- Vest

Dolj 411 Bistrița-Năsăud 112 Botoșani 212 Călărași 312 Gorj 412 Cluj 113 Iași 213 Dâmbovița 313 Mehedinți 413 Maramureș 114 Neamț 214 Giurgiu 314 Olt 414 Satu Mare 115 Suceava 215 Ialomița 315 Vâlcea 415 Sălaj 116 Vaslui 216 Prahova 316 Vest Arad 421

Centru Alba 121 Sud- Est

Brăila 221 Teleorman 317 Caraș-Severin 422 Brașov 122 Buzău 222 București-

Ilfov București 321 Hunedoara 423

Covasna 123 Constanța 223 Ilfov 322 Timiș 424 Harghita 124 Galați 224 Mureș 125 Tulcea 225 Sibiu 126 Vrancea 226

Bună ziua, mă numesc ... şi lucrez la Future Marketing, o companie de cercetare de piaţă. În prezent realizăm un studiu referitor la fondurile europene. Aş vrea să vă adresez cîteva întrebări, care nu vor răpi mai mult de o jumătate de oră din timpul dumneavoastră. Vă asigur că răspunsurile dvs sunt confidenţiale şi nu vor fi niciodată prezentate alături de numele dvs., ci folosite numai în scopuri statistice, împreună cu răspunsurile date şi de alte persoane cu care stăm de vorbă.

În cadrul acestui studiu stăm de vorbă cu persoane din diverse firme și organizații care au obținut finanțare din fonduri europene. Discuția se poartă în legătură cu un anumit proiect, iar dumneavoastră ați fost selectați pentru proiectul ... (OPERATOR: Menționați numele proiectului pentru care a fost selectată organizația). Aș dori să vorbesc cu persoana care a fost implicată în toate etapele, de la decizia de a încerca să obțină finanțare pînă la implementarea proiectului, și aținut legătura cu instituțiile de administrare a fondurilor europene.

Q18. Am să vă citesc acum mai multe tipuri de informații obținute pe timpul desfășurării proiectuluiși pentru fiecare din ele am să vă rog să-mi spuneți sursa principală, adică sursa de unde ați obținut informațiile care v-au ajutat cel mai mult.[Operator: Arataţi cardul cu sursele de informatii și citiţi pe rînd fiecare tip de informatii din tabel]

Clarificare: Dacă informațiile au fost obținute de pe pagina de internet a unei instituții, sursa va fi considerată INSTITUȚIA. Sursa de informații este internetul dacă este vorba de pagini altele decît cele ale instituțiilor menționate în tabel.

OPERATOR: Înregistrați în tabelul de mai jos codurile corespunzătoare surselor indicate de persoana intervievată conform listei de coduri.

Tipul de informații Q18. Sursaprincipală 1 informaţii generale privind programele (obiective, domenii de finanțare, cine poate beneficia de

finanțare, mecanismul şi instituţiile responsabile de gestionarea programelor) |__|__| 2 condiţii de eligibilitate (ce condiții specifice trebuie îndeplinite pentru a beneficia de finanțare) |__|__| 3 procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri (cofinanțare, accesare prin proiecte) |__|__| 4 beneficiarii şi proiectele aprobate |__|__| 5 beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor |__|__| 6 regulile și procedurile de elaborare și depunere a proiectelor |__|__| 7 informații despre documentele necesare pentru elaborarea și depunerea proiectului |__|__| 8 sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor |__|__|



205

9 probleme care apar în timpul elaborării proiectelorși modalități de rezolvare |__|__| 10 informaţii privind evaluarea şi aprobarea proiectelor (cerințele și criteriile de evaluare) |__|__| 11 modificări ale criteriilor de evaluare, ale calendarului evaluării, etc |__|__| 12 probleme care apar în timpul evaluării proiectelorși modalități de rezolvare |__|__| 13 informații despre documentele necesare pe perioada implementării proiectului |__|__| 14 sfaturi practice pentru implementarea proiectelor |__|__| 15 dificultăți care apar în procesul rambursării banilor |__|__| 16 alte probleme care apar în timpul implementării proiectelorși modalități de rezolvare |__|__| (OPERATOR: Arataţi cardul cu sursele de informatii). Sursa de informații COD

pt Q18

Rude, prieteni, colegi, vecini 01 Alte firme / organizații similare 02 Primăria din localitate 03 Pliante / broșuri şi alte materiale informative 04 Afișe / panouri stradale 05 Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) 06 Ministerul Fondurilor Europene 07 Autoritatea de Management a Programului 08 Organismul Intermediar al Programului 09 Agenţia pentru Dezvoltare Regională 10 Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) 11 Agenţia Județeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) 12 Primăria din localitate 13 Prefectura județului 14 Camera de Comerțși Industrie din județ 15 Ghiduri solicitantului 16 Help desk (telefon sau e-mail) 17 Newsletter 18 Conferinţe, evenimente, seminarii 19

Internet

(ce pagini?)

20

21

22

Ziare

(ce ziare?)

23

24

25

Radio

(ce posturi?)

26

27

28

TV 29



206

(ce posturi?

ce emisiuni?)

30

31

Organizații profesionale

(care anume?)

32

33

34


35

36

37

38

39

Nu am avut nevoie de astfel de informații 98

NU am obținut astfel de informații 99

Vom vorbi acum despre principalele instituțiinaționale și regionale implicate în administrarea fondurilor europene cu care ați intrat în contact pe perioada desfășurării acestui proiect.Aș vrea să vă rog să vă gîndiți la desfășurarea proiectului împărțită în următoarele etape: 1. lansarea anunțuluiși decizia de participare 2. elaborarea proiectului 3. implementarea proiectului Q19. Vă rog să selectați din lista următoare instituțiile care au avut cel mai important rol în fiecare etapă a

desfășurării proiectului (MAXIM 3 în fiecare etapă). (OPERATOR: Aratati cardul cu institutiile).

Instituții importante (MAX 3 pe etapă)

Lansarea anunțuluiși decizia de participare

Elaborarea proiectului

Implementarea proiectului

Ministerul Fondurilor Europene (Cu referire la Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale - ACIS) 1 1 1

Autoritatea de Management (AM) pentru Programul... [Operator: citește de pe prima pagină programul pentru care a fost selectată organizația]

2 2 2

Organismul Intermediar (OI) pentru Programul... [Operator: citește de pe prima pagină programul pentru care a fost selectată organizația]

3 3 3

Alte instituții Agenţia pentru Dezvoltare Regională 4 4 4 Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) 5 5 5



207

Q20. Care au fost principalele modalități de comunicare directă cu instituția (email, internet, telefon, poștă, etc)? Vă

rog să menționați canalele folosite de instituție pentru a transmite informații către dvs sau alți beneficiari(NU către publicul larg), și SEPARAT pe cele folosite de organizația / firma dvs pentru a transmite informații către instituție.

OPERATOR: Arătați cardul cu variantele de răspuns. Dacă acel canal menționat de persoana intervievată nu se regăsește în listă, adăugați-l și notați codul corespunzător în tabelul cu răspunsurile. Q21. Care ar fi pentru dvs canalele optime de comunicare directă cu instituția? Cum ați prefera să primiți informații

DE LA instituția respectivă? Cum ați prefera să transmiteți informații CĂTRE instituția respectivă? OPERATOR: Arătați cardul cu variantele de răspuns. Dacă acel canal menționat de persoana intervievată nu se regăsește în listă, adăugați-l și notați codul corespunzător în tabelul cu răspunsurile.

Modalități de comunicare Pagina de internet a instituției 1 email 2 scrisori 3 telefon 4 contact față-în-față 5 Alte modalități de comunicareși anume... 6

7

8

9

10

Nu-mi mai amintesc / Nu știu 99

Q22. Vom vorbi acum despre calitatea informațiilor furnizate în generalbeneficiarilor de această instituție (NU e

vorba numai de informațiile primite pe parcursul desfășurării proiectului despre care vorbim). Puteți spune că informațiile referitoare la fonduri europene furnizate de... [OPERATOR: Citiți numele instituției] sînt de cele mai multe ori, sau întotdeauna corecte? Sînt de cele mai multe ori sau întotdeauna de actualitate? Sînt folositoare? Sînt exprimate clar? Sînt ușor de înțeles?

OPERATOR: Arătați cardul cu elementele de evaluare a calității informațiilor. Încercuiți în tabel codurile aspectelor cu care respondentul de de acord că sînt valabilede cele mai multe ori, sau întotdeauna. Informațiile furnizate de instituție sînt de cele mai multe ori, sau întotdeauna …

1. Corecte 2. La zi / de actualitate (nu sînt învechite / depășite) 3. Folositoare 4. Exprimate clar / ușor de înțeles 5. Complete 6. Transmise la timp 7. Nu contrazic informațiile primite din alte surse 8. Coerente (același mesaj nu conține lucruri care se contrazic) 9. Ușor de obținut

Agenţia Județeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) 6 6 6 Primăria din localitate 7 7 7 Prefectura județului 8 8 8 Camera de Comerțși Industrie din județ 9 9 9



208

Q23. Cum ați evalua, pe ansamblu, comunicarea dvs directă cu această instituție? Pentru a răspunde, vă rog să

folosiți numere de la 1 la 10, unde 1 înseamnă ”foarte proastă”, iar 10 înseamnă ”foarte bună”. foarte proastă foarte bună

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Q24. Am să vă citesc acum mai multe afirmații folosite de diverse persoane pentru a descrie comunicarea directă cu

instituția respectivă in general, și am să vă rog să-mi spuneți care din ele se potrivesc ÎN TOTALITATE sau ÎN MARE MĂSURĂ cu experiența dvs.

OPERATOR: Arătați cardul cu afirmatii. 1 Procedurile de comunicare sînt clare, simple, nu se schimbă, sînt respectate 2 Calendarul de livrare a informațiilor este clar și respectat 3 Instituția se preocupă de efectele comunicării și încearcă să-și îmbunătățească comunicarea 4 Instituția se asigură că informațiile au fost recepționate și înțelese în mod corect 5 Folosește canale și moduri de comunicare adecvate (ex. cele la care beneficiarii au acces în mod permanent, care

permit confirmarea primirii, care permit transmiterea rapidă a informațiilor) 6 Terminologia folosită este pe înțelesul tuturor beneficiarilor 7 Instituția primește, analizează, soluționează și implementează plîngerile, comentariile, sugestiile beneficiarilor 8 Instituția cunoaște nevoile și perspectiva beneficiarului și își organizează comunicarea în funcție de acestea 9 Calendarul comunicării este sincronizat cu cel procedural 10 Schimbările de procedură sînt comunicate în timp util 11 Modalitatea și persoana de contact sînt clar specificate 12 Persoana de contact poate oferi informații adecvate și poate direcționa solicitantul către instituția / persoana

relevantă Q25. Care au fost principalele aspecte pozitive ale procesului de comunicare directă a dvs cu această instituție? Q26. Care au fost principalele aspecte negative ale procesului de comunicaredirectă a dvs cu această instituție? Q27. Care ar fi principalele aspecte ale procesului de comunicarepe care instituția ar trebui să le îmbunătățească

imediat? Q28. După părerea dvs, în ce direcții ar fi neapărat nevoie ca instituția respectivă să comunice mai mult?

OPERATOR: Arătați cardul cu variantele de răspuns. 1 informaţii generale privind programele (obiective, domenii de finanțare, cine poate beneficia de finanțare,

mecanismul şi instituţiile responsabile de gestionarea programelor) 2 condiţii de eligibilitate (ce condiții specifice trebuie îndeplinite pentru a beneficia de finanțare) 3 procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri (cofinanțare, accesare prin proiecte) 4 beneficiarii şi proiectele aprobate 5 beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor 6 regulile și procedurile de elaborare și depunere a proiectelor 7 informații despre documentele necesare pentru elaborarea și depunerea proiectului 8 sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor 9 probleme care apar în timpul elaborării proiectelorși modalități de rezolvare 10 informaţii privind evaluarea şi aprobarea proiectelor (cerințele și criteriile de evaluare) 11 modificări ale criteriilor de evaluare, ale calendarului evaluării, etc 12 probleme care apar în timpul evaluării proiectelorși modalități de rezolvare 13 informații despre documentele necesare pe perioada implementării proiectului 14 sfaturi practice pentru implementarea proiectelor 15 dificultăți care apar în procesul rambursării banilor 16 alte probleme care apar în timpul implementării proiectelorși modalități de rezolvare



209

OPERATOR: Adresați întrebările de mai sus pentru ...

Ministerul Fondurilor Europene (Cu referire la Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale - ACIS) (dacă e selectată cel puțin o dată la Q19)

Canale de comunicare directă folosite (Q20) De la instituție către organizație 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 De la organizație către instituție 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Canale optimede comunicare directă (Q21) De la instituție către organizație 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 De la organizație către instituție 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Calitatea informațiilor furnizate (Q22) – ÎN GENERAL: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Evaluare generală a comunicării directe între organizație și instituție(Q23)

[foarte proastă] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10[foarte bună]

Aspecte ale procesului de comunicare (Q24) – ÎN GENERAL: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Aspecte pozitive ale procesului de comunicare (Q25) Aspecte negative ale procesului de comunicare (Q26) Aspecte care necesită o îmbunătățire imediată (Q27) Direcții în care instituția ar trebui să-și intensifice comunicarea (Q28) 1. informaţii generale privind programele 2. condiţii de eligibilitate 3. procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri 4. beneficiarii şi proiectele aprobate 5. beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor 6. regulile și procedurile de elaborare și depunere a proiectelor 7. informații despre documentele necesare pentru elaborarea și depunerea proiectului 8. sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor 9. probleme care apar în timpul elaborării proiectelor și modalități de rezolvare 10. informaţii privind evaluarea şi aprobarea proiectelor 11. modificări ale criteriilor de evaluare, ale calendarului evaluării, etc 12. probleme care apar în timpul evaluării proiectelorși modalități de rezolvare 13. informații despre documentele necesare pe perioada implementării proiectului 14. sfaturi practice pentru implementarea proiectelor 15. dificultăți care apar în procesul rambursării banilor 16. alte probleme care apar în timpul implementării proiectelorși modalități de rezolvare

AM Program (dacă e selectată cel puțin o dată la Q19)

Canale de comunicare directă folosite (Q20) De la instituție către organizație 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 De la organizație către instituție 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Canale optimede comunicare directă (Q21) De la instituție către organizație 1



210

2 3 4 5 6 7 8 9 10 De la organizație către instituție 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Calitatea informațiilor furnizate (Q22) – ÎN GENERAL: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Evaluare generală a comunicării directe între organizație și instituție (Q23)

[foarte proastă] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 [foarte bună]

Aspecte ale procesului de comunicare (Q24) – ÎN GENERAL: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Aspecte pozitive ale procesului de comunicare (Q25) Aspecte negative ale procesului de comunicare (Q26) Aspecte care necesită o îmbunătățire imediată (Q27) Direcții în care instituția ar trebui să-și intensifice comunicarea (Q28) 1. informaţii generale privind programele 2. condiţii de eligibilitate 3. procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri 4. beneficiarii şi proiectele aprobate 5. beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor 6. regulile și procedurile de elaborare și depunere a proiectelor 7. informații despre documentele necesare pentru elaborarea și depunerea proiectului 8. sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor 9. probleme care apar în timpul elaborării proiectelorși modalități de rezolvare 10. informaţii privind evaluarea şi aprobarea proiectelor 11. modificări ale criteriilor de evaluare, ale calendarului evaluării, etc 12. probleme care apar în timpul evaluării proiectelorși modalități de rezolvare 13. informații despre documentele necesare pe perioada implementării proiectului 14. sfaturi practice pentru implementarea proiectelor 15. dificultăți care apar în procesul rambursării banilor 16. alte probleme care apar în timpul implementării proiectelorși modalități de rezolvare

OI Program (dacă e selectată cel puțin o dată la Q19)

Canale de comunicare directă folosite (Q20) De la instituție către organizație 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 De la organizație către instituție 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Canale optimede comunicare directă (Q21) De la instituție către organizație 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 De la organizație către instituție 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Calitatea informațiilor furnizate (Q22Q24) – ÎN GENERAL: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10



211

Evaluare generală a comunicării directe între organizație și instituție (Q23) [foarte proastă] 1 2 3 4 5 6 7 8 9

10 [foarte bună] Aspecte ale procesului de comunicare (Q24) – ÎN GENERAL: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Aspecte pozitive ale procesului de comunicare (Q25) Aspecte negative ale procesului de comunicare (Q26) Aspecte care necesită o îmbunătățire imediată (Q27) Direcții în care instituția ar trebui să-și intensifice comunicarea (Q28) 1. informaţii generale privind programele 2. condiţii de eligibilitate 3. procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri 4. beneficiarii şi proiectele aprobate 5. beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor 6. regulile și procedurile de elaborare și depunere a proiectelor 7. informații despre documentele necesare pentru elaborarea și depunerea proiectului 8. sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor 9. probleme care apar în timpul elaborării proiectelorși modalități de rezolvare 10. informaţii privind evaluarea şi aprobarea proiectelor 11. modificări ale criteriilor de evaluare, ale calendarului evaluării, etc 12. probleme care apar în timpul evaluării proiectelorși modalități de rezolvare 13. informații despre documentele necesare pe perioada implementării proiectului 14. sfaturi practice pentru implementarea proiectelor 15. dificultăți care apar în procesul rambursării banilor 16. alte probleme care apar în timpul implementării proiectelorși modalități de rezolvare

Q29. Dacă ați fi știut de la început ceea ce știți acum despre desășurarea acestui proiect, ați mai fi încercat să

obțineți fonduri europene prin acest program? OPERATOR: Arătați cardul cu variantele de răspuns. Cu siguranță da 1 Probabil da 2 Probabil nu 3 Cu siguranță nu 4 Nu știu / nu-mi dau seama 9 Q30. În următorul ciclu de finanțare pe același program, aveți intenția de a mai depune proiecte? OPERATOR: Arătați cardul cu variantele de răspuns.

Cu siguranță da 1 Probabil da 2 Da, dacă au loc unele schimbări 3 Ce

anume?



212

în situația organizației

Da, dacă au loc unele schimbări în modul de adiministrare a proiectelor

4 Ce anume?

Probabil nu 5 Cu siguranță nu 6 Nu știu / nu-mi dau seama 9

Se propune înființarea unor centre de informare județene, care ar urma să transmită informații către firmele și organizațiile interesate de obținerea de fonduri europene. Q31. Ce tipuri de informații considerați că ar trebui să transmită aceste centre de informare? Tipul de informații 1 informaţii generale privind programele (obiective, domenii de finanțare, cine poate beneficia de finanțare,

mecanismul şi instituţiile responsabile de gestionarea programelor) 2 condiţii de eligibilitate (ce condiții specifice trebuie îndeplinite pentru a beneficia de finanțare) 3 procedura prin care pot fi accesate aceste fonduri (cofinanțare, accesare prin proiecte) 4 beneficiarii şi proiectele aprobate 5 beneficiile directe aduse de implementarea proiectelor 6 regulile și procedurile de elaborare și depunere a proiectelor 7 informații despre documentele necesare pentru elaborarea și depunerea proiectului 8 sfaturi practice pentru elaborarea proiectelor 9 probleme care apar în timpul elaborării proiectelorși modalități de rezolvare 10 informaţii privind evaluarea şi aprobarea proiectelor (cerințele și criteriile de evaluare) 11 modificări ale criteriilor de evaluare, ale calendarului evaluării, etc 12 probleme care apar în timpul evaluării proiectelorși modalități de rezolvare 13 informații despre documentele necesare pe perioada implementării proiectului 14 sfaturi practice pentru implementarea proiectelor 15 dificultăți care apar în procesul rambursării banilor 16 alte probleme care apar în timpul implementării proiectelorși modalități de rezolvare Alte tipuri de informații, și anume... 17

18

19

20

Acum, la final, vă voi pune cîteva întrebări care ne vor ajuta la prelucrări statisticepentru a împărţi în diverse categorii organizațiile / firmele incluse în studiu.



213

Domeniul de activitate al organizației / firmei Anul înființării: |__|__|__|__| Număr de angajați permanenți: |__|__|__|__| Persoana intervievată Numele Funcția Numele firmei Adresa firmei: Localitatea Str. nr bloc scara apt Telefon Data interviului |__|__|/|__|__| Ora de începere |__|__|:|__|__| Ora de încheiere a interviului |__|__|:|__|__| Numele intervievatorului codul intervievatorului |__|__|__|__|

Acestea au fost toate întrebările. Vă mulţumim pentru colaborare!

Declaraţia operatorului de interviu:

Confirm că acest interviu a fost realizat cu o persoană aleasă în conformitate cu instrucţiunile de selectare şi că informaţiile înregistrate au fost furnizate de către aceasta.

Semnătura operatorului....................

Semnatura respondent



FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA

LOT 1, CONTRACT SUBSECVENT 7: Studiu privind comunicarea in domeniul instrumentelor structurale la nivel local si regional – regiunile de dezvoltare Centru, Vest, Nord Vest

Date post:	05-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

RAPORT DE CERCETARE - ANALIZA CANTITATIVA · FACILITATEA DE ASISTENTA TEHNICA, LOT 1, CONTRACT...

Documents