+ All Categories
Home > Documents > RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016:...

RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016:...

Date post: 09-Feb-2020
Category:
Upload: others
View: 6 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
35
1 Mariana Chioncel Jana Zifciakova 2017 EUR 28490 RO RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIA
Transcript
Page 1: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

1

Mariana Chioncel

Jana Zifciakova

2017

EUR 28490 RO

RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016

ROMAcircNIA

Prezenta publicație este un raport științific și de politică icircntocmit de Centrul Comun de Cercetare (JRC) serviciul științific intern al Comisiei Europene Raportul urmărește să sprijine prin dovezi științifice procesul de elaborare a politicilor europene Prezenta publicație sau orice declarație exprimată icircn aceasta nu presupun și nu aduc atingere pozițiilor oficiale ale Comisiei Europene icircn materie de politici Nici Comisia Europeană nici o altă persoană care acționează icircn numele acesteia nu poate fi considerată răspunzătoare pentru eventualele utilizări ale prezentei publicații

Date de contact

Email JRC-B7-NETWORKeceuropaeu

JRC Science Hub (Platforma științifică a Centrului Comun de Cercetare)

httpseceuropaeujrc

JRC105891

EUR 28490 RO

PDF ISBN 978-92-79-66101-3 ISSN 1831-9424 doi102760056896

Print ISBN 978-92-79-69940-5 ISSN 1018-5593 doi102760772948

Luxembourg Publications Office of the European Union 2017

copy Uniunea Europeană 2017

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei

Citare Mariana Chioncel Jana Zifciakova Raport de țară RIO 2016 Romacircnia EUR 28490 RO

doi102760056896

Toate imaginile copy Uniunea Europeană 2017 cu excepția imaginii tabloului de bord al Spațiului european de cercetare (SEC) de pe prima pagină realizată de Niels Meyer sub licența CC BY 20

Rezumat

Seria 2016 a rapoartelor de țară RIO (Research and Innovation Observatory ndash Observatorul european pentru

cercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea și funcționarea sistemului național de cercetare și

inovare al celor 28 state membre ale UE precum și politicile conexe cu scopul de a monitoriza și a evalua

punerea icircn aplicare a politicilor UE dar și de a facilita procesul de icircnvățare icircn domeniul politicilor icircn statele

membre

3

Cuprins

Cuvacircnt icircnainte 5

Mulțumiri 5

1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din 2016 8

11 Accent pe strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă 8

2 Contextul economic 10

21 Structura economiei 10

22 Mediul de afaceri 10

23 Resursele umane disponibile 11

3 Principalii actori din domeniul CDI 12

4 Tendințele CDI 13

41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD 14

42 Cheltuielile private pentru CampD 14

43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile 15

5 Provocările la adresa inovării 16

51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și absorbția fondurilor structurale 16

Descriere 17

Răspunsul politic 17

Evaluarea politicilor 17

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice pentru CDI și

icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare 18

Descriere 18

Răspunsul politic 19

Evaluarea politicilor 20

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței pentru CDI 20

Descriere 20

Răspunsul politic 20

Evaluarea politicilor 21

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI 21

Descriere 21

Răspunsul politic 21

Evaluarea politicilor 22

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie 23

Descriere 23

Răspunsul politic 23

Evaluarea politicilor 23

6 Accent pe crearea și stimularea piețelor 24

Anexa 1 - Referințe 26

Anexa 2 - Abrevieri 29

4

Anexa 3 ndash Fișă informativă 31

Lista figurilor 33

Cuvacircnt icircnainte

Prezentul raport oferă o analiză a sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia icircn

2016 inclusiv a politicilor și a finanțării icircn acest domeniu cu un accent deosebit pe

subiecte de importanță esențială pentru politicile UE Raportul identifică principalele

provocări ale sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia și evaluează răspunsurile

politice puse icircn aplicare Acesta a fost redactat icircn conformitate cu un set de indicații

pentru colectarea și analizarea unui număr de materiale inclusiv documente de politică

statistici rapoarte de evaluare și publicații online Datele cantitative sunt atunci cacircnd

este posibil comparabile icircn toate rapoartele statelor membre ale UE Cu excepția

cazurilor icircn care există mențiuni specifice toate datele utilizate icircn prezentul raport se

bazează pe statisticile Eurostat disponibile icircn noiembrie 2016 Conținutul raportului

utilizează parțial Raportul de țară 2015 pentru Romacircnia al Observatorului European

pentru Cercetare și Inovare (RIO) (Andreescu Gheorghiu și Zifciakova 2016)

Mulțumiri

Prezentul raport a beneficiat de observațiile și sugestiile oferite de Peter Fako și

Katarzyna Szkuta din Unitatea B7-JRC CE și de Mark Boden Karel Haegeman și Marina

Ranga din Unitatea B3 JRC CE

Dorim să mulțumim de asemenea pentru observațiile transmise de Direcția Generală

Politică Regională și Urbană (DG REGIO) și de Direcția Generală Cercetare și Inovare (DG

RTD)

Autorii mulțumesc de asemenea doamnei Rolanda Predescu (Ministerul Cercetării si

Inovării) și domnului Adrian Curaj (Director Unitatea Executivă pentru Finanțarea

Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării) pentru comentariile făcute

Afilierea autorilor

Mariana Chioncel Universitatea București (București Romacircnia)

Jana Zifciakova Comisia Europeană Direcția Generală Centrul Comun de Cercetare

Unitatea B7 Cunoașterea icircn serviciul finanțelor inovării și creșterii economice

(Bruxelles Belgia)

ASPECTE PRINCIPALE Situația macroeconomică a Romacircniei a

rămas relativ stabilă fiind caracterizată de

o inflație și deficit extern redus Icircn 2015

conform Eurostat ritmul de creștere

economică al Romacircniei a fost unul dintre

cele mai mari din UE (39 din PIB)

Fondul Monetar Internațional estimează că

PIB-ul Romacircniei va ajunge la 42 pacircnă

la sfacircrșitul lui 2016 icircn mare parte datorită

măsurilor de stimulare a consumului și va

scădea la 36 icircn 2017

Guvernul de coaliție condus de Partidul

Social Democrat a demisionat icircn noiembrie

2015 Icircn locul acestuia a fost desemnat un

guvern tehnocrat condus de fostul

comisar UE Dacian Cioloș pacircnă la

organizarea alegerilor generale Pacircnă la

sfacircrșitul lui august 2016 au fost icircnlocuiți

opt miniștri

Alegerile generale din 11 decembrie 2016

au readus la guvernare Partidul Social

Democrat care a obținut 45 din voturi

Icircmpreună cu Alianța Liberalilor și

Democraților (ALDE) dețin majoritatea

locurilor din Parlament

Pe 4 ianuarie 2017 Parlamentul Romacircniei

a aprobat un nou guvern de coaliție de

centru-stacircnga

Noul guvern a adus anumite modificări

instituționale fostul Minister al Educației

Naționale și Cercetării Științifice a fost

icircnlocuit de două ministere cu

responsabilități distincte Ministerul

Educației și Ministerul Cercetării și Inovării

Ianuarie 2017 noul guvern a aprobat o

serie de măsuri fiscal-bugetare Acestea au

generat icircngrijorări legate de riscul de

creștere a deficitului bugetar peste pragul

de 3 din PIB

Icircncepacircnd cu 22 ianuarie icircn icircntreaga țară

au avut loc proteste semnificative

icircmpotriva planurilor guvernului de a

modifica legea privind amnistia și grațierea

și de modificare a codului penal printr-o

ordonanță de urgență Icircn ciuda

demonstrațiilor masive de stradă

ordonanța de urgență a fost adoptată icircn

noaptea de 01022017

Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale

Romacircniei pentru cercetare și dezvoltare

(CBCD) au crescut la 049 din PIB de la

038 din PIB icircn anul precedent (cu toate

acestea bugetul CampD rămacircne pe

penultimul loc din UE) Alocarea fondurilor

publice pentru CampD a crescut cu 30 icircn

2016

Icircn 2017 investițiile prioritare sunt cele

pentru reactorul nuclear de generație IV

(Alfred) ELI-NP și ELI-NP bdquoLaser Valleyrdquo

(bdquoValea Laseruluirdquo)

Investițiile icircn CampD din sectorul de afaceri

(BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 (comparativ cu

media in UE28 de 130 din PIB)

Subfinanțarea sistemului de Cercetare

Dezvoltare Inovare (CDI) a generat un

exod masiv al creierelor

Condiționalitatea ex ante pentru domeniul

cercetării și inovării ar trebui să fie icircnchisă

pacircnă la 31 decembrie 2016

Icircn octombrie 2016 CE a aprobat

modificarea și finanțarea celei de a doua

etape a proiectului bdquoInfrastructura luminii

extreme - Fizică nuclearărdquo (bdquoExtreme Light

Infrastructure ndash Nuclear Physicsrdquo) (ELI-NP)

dezvoltat pe platforma de la Măgurele

PRINCIPALELE PROVOCĂRI PRIVIND POLITICILE DE CDI Mărirea cheltuielilor publice pentru

CDI și absorbția fondurilor

structurale Icircncepacircnd din 2008 sistemul

de CDI a fost subfinanțat icircn raport cu

obiectivele stabilite de documentele

naționale strategice și este mai puțin

performant icircn comparație cu sistemele din

UE-28 Conform noii politici de coeziune

pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde euro al patrulea

cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota prevăzută pentru CDI reprezintă doar

343 din această sumă1 Creșterea eficienței cheltuielilor

publice pentru CDI și icircmbunătățirea

mecanismelor de evaluare și

monitorizare Fondurile limitate pentru

CDI sunt repartizate icircn cadrul unui sistem

de CDI fragmentat și supradimensionat

1 Calculul autorului bazat pe datele DG-REGIO

7

căruia icirci lipsesc mecanismele de finanțare

direct corelate cu rezultatele evaluării

instituționale a performanței icircn domeniul

cercetării Icircmbunătățirea guvernanței pentru

CDI Guvernanța sistemului CDI este

caracterizată printr-o capacitate

administrativă redusă fragmentare

modificări legislative de personal și

instituționale frecvente o capacitate

insuficientă icircn domeniul politicilor lipsa

personalului cu experiență sau existența

sa icircn număr insuficient Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn

continuare incert iar agențiile de

dezvoltare regională dețin competențe

foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircmbunătățirea cadrului pentru

investiții private icircn CDI Icircntreprinderile

sunt insuficient motivate să investească icircn

CDI acestea preferacircnd importul de

tehnologie Icircn condițiile icircn care sectorul

privat ezită icircn general să icircși asume

riscurile financiare caracteristice

domeniului CDI serviciile și instrumentele

financiare de atenuare a acestor riscuri au

fost disponibile icircn număr insuficient Crearea de sinergii icircntre știință și

industrie Icircn 2013 Consiliul transmitea

Romacircniei o recomandare specifică la nivel

de țară privind creșterea investițiilor icircn

CDI și asigurarea unor legături mai

stracircnse icircntre cercetare inovare și

industrie Recomandarea nu a fost

repetată icircn următorii ani cu toate că

situația nu s-a icircmbunătățit icircn mod

semnificativ Lipsa unei recomandări

explicite este icircn principal rezultatul altor

probleme structurale majore care sunt

prioritare pe termen scurt

PRINCIPALELE EVOLUȚII ALE POLITICILOR IcircN MATERIE DE CDI IcircN

2016

Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN 3) Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare CE aprobă finanțarea celei de a doua etape a ELI-NP Noul Cod Fiscal și stimulentele fiscale pentru activitățile de CDI Cadrul de reglementare și facilitățile fiscale pentru incubatoarele de afaceri Noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice Legea nr 2332016 privind parteneriatul public-privat

8

1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din

2016

Planul național pentru CDI 2015-

2020

(2016)

Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare

(2016)

Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN3) a fost aprobat icircn

iulie 2015 cu un buget de 33 miliarde EUR PN3 este structurat icircn jurul a cinci programe cu obiective instrumente de finanțare și instituții coordonatoare distincte Dezvoltarea sistemului național de CDI Creșterea competitivității economice prin CDI Cooperarea la nivelul UE și internațională Cercetarea fundamentală și de frontieră și Cercetarea icircn

domenii de interes strategic Multe dintre programele PN3 au fost lansate icircn 2016 după o perioadă inițială de consultare

publică Majoritatea instrumentelor Programului Operațional Competitivitate (POC) au fost lansate icircn 2016 (cu excepția programului Danubius)

Au fost lansate cererile de propuneri icircn cadrul Axei prioritare 1 (AP 1) Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare icircn sprijinul

competitivității economice și dezvoltării afacerilor (cu un buget total de 95257 milioane EUR) din cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) finanțat prin fondurile regionale europene

Noul Cod Fiscal și stimulentele

fiscale pentru activitățile de CDI

(Ianuarie 2016)

Icircncepacircnd din ianuarie 2016 Romacircnia a introdus un nou Cod Fiscal care urmărește simplificarea procesului de colectare a taxelor Cota standard a TVA a fost redusă la 20 iar din

ianuarie 2017 va scădea la 19 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr 322016 modifică articolul 60 din Codul

Fiscal și introduce un stimulent fiscal pentru activitățile CDI Ordonanța prevede reducerea impozitului pentru veniturile din salarii obținute din activități de CDI

Cadrul de reglementare și

facilitățile fiscale pentru

incubatoarele de afaceri

(Mai 2016)

CE aprobă cea de a doua etapă a ELI-NP

(Iunie 2016)

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost adoptată Legea nr 1022016 care prevede principiile de icircnființare funcționare și acordare a cacirctorva facilități fiscale pentru fondarea incubatoarelor de

afaceri

Icircn iunie 2016 CE a aprobat o finanțare icircn valoare de 140 de milioane EUR pentru cea de a doua etapă a proiectului

bdquoInfrastructura luminii extreme - Fizică nuclearărdquo (ELI-NP) dezvoltat pe platforma de la Măgurele

Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

(Icircnceputul anului 2016)

Legea nr 2332016 privind

parteneriatul public-privat

(Noiembrie 2016)

O nouă lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată icircn prima jumătate a lui 2016 Cu toate acestea legea nu prevede niciun stimulent avacircnd rolul de a minimiza discrepanțele salariale icircntre angajații cu un nivel similar de experiență din sistem

Legea care reglementează icircnființarea și punerea icircn aplicare a

parteneriatelor public-private a fost adoptată la 24 noiembrie 2016

11 Strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă

Descriere și perioadă Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare 2014-

2020 (SNCDI 2020) a fost adoptată la 21 octombrie 2014

9

Planul Național pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare 2015-2020 (PN3) aprobat in

Iulie 2015 este instrumentul principal de implementare a Strategiei CDI

Responsabilitatea pentru coordonarea și execuția lui aparțin Autorității Naționale pentru

Cercetare și Inovare (ANCS) icircn prezent reorganizat ca Ministerul Cercetării și Inovării

(MCI) care a externalizat management-ul multor programe Alte instrumente de

implementare a Strategiei sunt Programul Operațional CompetitivitateAxa Prioritata 1 ndash

CDI pentru competitivitate diverse planuri CDI sectoriale ale ministerelor programele

CDI ale Academiei Romane precum și Programul Operațional Regional (POR)Axa

Prioritară 1 ndash Transfer Tehnologic coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale

Patru domenii de specializare inteligentă definite la nivel național au fost stabilite icircn

SNCDI 2014-2020 prin intermediul procesului de elaborare bazat pe previziuni

bioeconomia (datorită potențialului agricol al țării) TIC (icircn prezent cel mai dinamic

sector de CDI din Romacircnia) energia și mediul (legat de provocările privind eficiența

energetică și resursele de apă) și eco-tehnologiile (axate pe vehicule și echipamente de

generație nouă generarea de bioresurse depoluare și reutilizarea deșeurilor) Setul de

specializări a fost ulterior extins prin decizie politică icircn forma adoptată a SN 2020

pentru a include spațiul și securitatea producția de energie schimbările climatice și

materialele avansate (icircnlocuirea materialelor critice materiale polimerice avansate și

nanomaterialele)

Toate regiunile au icircnregistrat unele progrese icircn dezvoltarea strategiilor regionale proprii

de specializare inteligentă (RIS3) Cu toate acestea icircn timp ce strategiile deja existente

specifică o serie de priorități acestea sunt formulate de obicei ca obiective generale iar

măsurile vizate au un caracter orizontal Icircn procesul de pregătire a cererilor de propuneri

icircn cadrul Programelor Operaționale Regionale Axa prioritară 1 bdquoPromovarea transferului

tehnologicrdquo toate cele șapte regiuni eligibile pentru fondurile de coeziune trebuie să

dezvolte pacircnă icircn martie 2017 o notă conceptuală bazată pe o metodologie comună Icircn

cazul regiunilor avacircnd deja o strategie regională de specializare inteligentă (RIS3)

această notă ar trebui să ofere o descriere detaliată a sectoarelor economice și a tipurilor

de servicii pentru care oficiile de transfer tehnologic (OTT) ar putea beneficia de

finanțare precum și a IMM-urilor care pot pune icircn aplicare rezultatele de transfer

tehnologic Icircn ceea ce privește regiunile care nu au o strategie RIS3 nota conceptuală

va identifica icircn plus prioritățile de specializare inteligentă Icircn noiembrie 2016 toate cele

șapte regiuni bdquomai puțin dezvoltaterdquo icircnregistrau progrese icircn redactarea notei

conceptuale selectarea nișelor S2 avacircnd loc prin intermediul unui proces de descoperire

antreprenorială mai activ

Evoluții recente Proiectul privind regiunile rămase icircn urmă finanțat de Parlamentul

European și externalizat către CE DG-Regio și CE DG-JRC urmărește dezvoltarea

creșterea angajamentului părților interesate relevante și crearea de legături icircntre

strategiastrategiile regionale de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă și

procesele RIS3 naționale existente din anumite regiuni europene rămase icircn urmă printre

care se numără și regiunile de Nord-Est și Nord-Vest ale Romacircniei

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI pentru implementarea unor

acțiuni stabilite icircn SNCDI 2014-2020 cod SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul

Operațional Capacitate Administrativă lansat icircn august 2016 prevede punerea icircn

aplicare a procesului de descoperire antreprenorială (PDA) punerea icircn aplicare a unui

mecanism de orientare strategică precum și dezvoltarea unei metodologii de evaluare a

impactului asupra celor patru priorități de specializare inteligentă și a sănătății și a

SNCDI 2014-2020

Aspecte nesoluționate Un proces autentic de regionalizare rămacircne icircncă incert icircn

Romacircnia Acest subiect s-a aflat ocazional printre cele mai importante priorități publice

dar controversele privind profunzimea și amploarea regionalizării au atras icircntacircrzieri icircn

adoptarea unor decizii ferme Agențiile de dezvoltare regională (ADR) sunt foarte

heterogene din punctul de vedere al resurselor neavacircnd practic niciun fel de capacități și

responsabilități de elaborare a politicilor icircn materie de CDI Icircn aceste condiții

10

instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la

cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI

icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)

2 Contextul economic

Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe

scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul

dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn

principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că

ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită

stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017

(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE

Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat

mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea

celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele

mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017

Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a

salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe

venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat

progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și

consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele

fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei

Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și

modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele

financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor

21 Structura economiei

Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida

contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia

țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine

directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual

bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este

considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea

industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de

dezvoltare software din țările icircnvecinate

După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia

are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii

crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a

icircnceput să crească icircn 2013

22 Mediul de afaceri

Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către

Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar

care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo

Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de

afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar

deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința

deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de

racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe

Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și

asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a

profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și

2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks

11

străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi

echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a

cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata

impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea

o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare

Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul

de angajați)

Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la

113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile

regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este

insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu

există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse

alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și

antreprenorilor

23 Resursele umane disponibile

Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor

umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )

Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de

29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE

(457 comparativ cu 41 )

Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele

mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse

investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele

locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc

relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii

și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au

absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială

2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre

studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)

Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de

studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de

107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori

(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de

cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile

școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar

pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă

icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in

jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020

noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn

sectorul privat

Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti

atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de

cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare

sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI

icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt

este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada

post-recesiune (aproximativ 02 GDP)

Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind

decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de

moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce

oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului

CDI cronic subfinanțat

12

Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense

pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare

de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări

majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de

intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și

medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către

universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de

absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă

nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor

relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane

calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație

3 Principalii actori din domeniul CDI

Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut

responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a

coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată

sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este

responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale

instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional

Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost

externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea

Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către

Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea

celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine

Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor

competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și

organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de

dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune

are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare

regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și

responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual

Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de

universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut

cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și

20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins

valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate

din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc

finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru

cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte

finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea

performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o

anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora

Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute

naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate

Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei

Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr

aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar

3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn

temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia

13

o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este

format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI

sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară

activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi

precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)

din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare

icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)

Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia

Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de

finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar

rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici

măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării

O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-

Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn

Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI

Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]

Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de

clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui

menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo

Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot

mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-

accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn

domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost

icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov

Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior

au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele

locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)

4 Tendințele CDI

Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049

din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

14

41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD

Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate

din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană

dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB

icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu

2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni

majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din

fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare

cu cele din 2009

Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI

deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor

CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială

de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate

acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există

preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate

Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al

icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și

riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către

administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind

cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești

nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape

jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot

presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența

unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod

corespunzător

42 Cheltuielile private pentru CampD

Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28

(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent

alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce

demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul

cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a

reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost

urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării

externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din

CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul

destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB

15

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei

romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de

icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor

sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost

de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată

de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte

activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din

VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele

serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai

mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o

pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din

cauza concurenței sectoriale puternice

La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au

utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități

desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai

recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al

investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun

reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul

CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se

numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500

de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3

centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt

IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din

punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai

mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson

Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics

Corp Euro ltd (Thomson 2015)

43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile

Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul

promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea

eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP

este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național

An

16

electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată

icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au

obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar

existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma

punerii icircn aplicare a acestei platforme4

Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public

Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051

icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea

unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea

transparenței și accesului online la informații

Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro

icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și

găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și

accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos

Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea

serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat

Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de

proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele

GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și

analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală

pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat

dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a

fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele

deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care

centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite

transmiterea de propuneri icircn format electronic

Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor

străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5

minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate

documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi

Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice

sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date

online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce

platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind

cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării

puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul

sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și

formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea

imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul

aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor

medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea

serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn

sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de

segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai

important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de

STEMI icircn toate regiunile

5 Provocările la adresa inovării

51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și

4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar

registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de

procesare și rambursare a plăților sunt standardizate

17

absorbția fondurilor structurale

Descriere

Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice

care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală

descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)

020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la

aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut

pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la

Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap

de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date

și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]

Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia

avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu

toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul

perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte

redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane

EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta

cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare

tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo

Răspunsul politic

Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie

2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție

privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru

CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost

aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza

acestei ținte și a planului multianual

Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția

bugetară finală estimată pentru 2015

Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a

fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora

reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea

asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor

și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor

programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza

previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a

icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de

programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din

fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor

Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției

fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de

la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada

2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)

Evaluarea politicilor

Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu

obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de

performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat

cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu

decacirct se prevedea

5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016

18

Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a

acestuia

Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează

importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice

pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare

Descriere

Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și

supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe

rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că

procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a

crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept

competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de

cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat

pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți

icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de

competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice

cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI

(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB

pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit

019 din PIB

Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce

fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile

dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute

Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării

instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce

opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare

poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului

CDI pe termen lung

Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea

infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent

lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost

adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de

fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea

resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței

Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date

EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea

educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un

sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe

școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de

educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului

didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context

specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate

slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile

internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat

(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii

19

Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida

unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte

componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate

icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe

baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență

comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor

a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru

standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a

analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)

Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea

obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare

pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după

icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt

descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a

evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă

pentru evaluare

Răspunsul politic

Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin

Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare

instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei

reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din

țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul

Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD

Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn

categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este

clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D

IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de

ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul

Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-

2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat

universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune

evaluări

Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme

icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc

să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare

instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD

naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de

performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind

punerea lor icircn aplicare

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni

stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI

2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate

a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor

naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de

monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)

Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul

Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare

(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-

dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare

amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii

condiționalității ex ante pentru CDI

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 2: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

Prezenta publicație este un raport științific și de politică icircntocmit de Centrul Comun de Cercetare (JRC) serviciul științific intern al Comisiei Europene Raportul urmărește să sprijine prin dovezi științifice procesul de elaborare a politicilor europene Prezenta publicație sau orice declarație exprimată icircn aceasta nu presupun și nu aduc atingere pozițiilor oficiale ale Comisiei Europene icircn materie de politici Nici Comisia Europeană nici o altă persoană care acționează icircn numele acesteia nu poate fi considerată răspunzătoare pentru eventualele utilizări ale prezentei publicații

Date de contact

Email JRC-B7-NETWORKeceuropaeu

JRC Science Hub (Platforma științifică a Centrului Comun de Cercetare)

httpseceuropaeujrc

JRC105891

EUR 28490 RO

PDF ISBN 978-92-79-66101-3 ISSN 1831-9424 doi102760056896

Print ISBN 978-92-79-69940-5 ISSN 1018-5593 doi102760772948

Luxembourg Publications Office of the European Union 2017

copy Uniunea Europeană 2017

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei

Citare Mariana Chioncel Jana Zifciakova Raport de țară RIO 2016 Romacircnia EUR 28490 RO

doi102760056896

Toate imaginile copy Uniunea Europeană 2017 cu excepția imaginii tabloului de bord al Spațiului european de cercetare (SEC) de pe prima pagină realizată de Niels Meyer sub licența CC BY 20

Rezumat

Seria 2016 a rapoartelor de țară RIO (Research and Innovation Observatory ndash Observatorul european pentru

cercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea și funcționarea sistemului național de cercetare și

inovare al celor 28 state membre ale UE precum și politicile conexe cu scopul de a monitoriza și a evalua

punerea icircn aplicare a politicilor UE dar și de a facilita procesul de icircnvățare icircn domeniul politicilor icircn statele

membre

3

Cuprins

Cuvacircnt icircnainte 5

Mulțumiri 5

1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din 2016 8

11 Accent pe strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă 8

2 Contextul economic 10

21 Structura economiei 10

22 Mediul de afaceri 10

23 Resursele umane disponibile 11

3 Principalii actori din domeniul CDI 12

4 Tendințele CDI 13

41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD 14

42 Cheltuielile private pentru CampD 14

43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile 15

5 Provocările la adresa inovării 16

51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și absorbția fondurilor structurale 16

Descriere 17

Răspunsul politic 17

Evaluarea politicilor 17

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice pentru CDI și

icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare 18

Descriere 18

Răspunsul politic 19

Evaluarea politicilor 20

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței pentru CDI 20

Descriere 20

Răspunsul politic 20

Evaluarea politicilor 21

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI 21

Descriere 21

Răspunsul politic 21

Evaluarea politicilor 22

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie 23

Descriere 23

Răspunsul politic 23

Evaluarea politicilor 23

6 Accent pe crearea și stimularea piețelor 24

Anexa 1 - Referințe 26

Anexa 2 - Abrevieri 29

4

Anexa 3 ndash Fișă informativă 31

Lista figurilor 33

Cuvacircnt icircnainte

Prezentul raport oferă o analiză a sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia icircn

2016 inclusiv a politicilor și a finanțării icircn acest domeniu cu un accent deosebit pe

subiecte de importanță esențială pentru politicile UE Raportul identifică principalele

provocări ale sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia și evaluează răspunsurile

politice puse icircn aplicare Acesta a fost redactat icircn conformitate cu un set de indicații

pentru colectarea și analizarea unui număr de materiale inclusiv documente de politică

statistici rapoarte de evaluare și publicații online Datele cantitative sunt atunci cacircnd

este posibil comparabile icircn toate rapoartele statelor membre ale UE Cu excepția

cazurilor icircn care există mențiuni specifice toate datele utilizate icircn prezentul raport se

bazează pe statisticile Eurostat disponibile icircn noiembrie 2016 Conținutul raportului

utilizează parțial Raportul de țară 2015 pentru Romacircnia al Observatorului European

pentru Cercetare și Inovare (RIO) (Andreescu Gheorghiu și Zifciakova 2016)

Mulțumiri

Prezentul raport a beneficiat de observațiile și sugestiile oferite de Peter Fako și

Katarzyna Szkuta din Unitatea B7-JRC CE și de Mark Boden Karel Haegeman și Marina

Ranga din Unitatea B3 JRC CE

Dorim să mulțumim de asemenea pentru observațiile transmise de Direcția Generală

Politică Regională și Urbană (DG REGIO) și de Direcția Generală Cercetare și Inovare (DG

RTD)

Autorii mulțumesc de asemenea doamnei Rolanda Predescu (Ministerul Cercetării si

Inovării) și domnului Adrian Curaj (Director Unitatea Executivă pentru Finanțarea

Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării) pentru comentariile făcute

Afilierea autorilor

Mariana Chioncel Universitatea București (București Romacircnia)

Jana Zifciakova Comisia Europeană Direcția Generală Centrul Comun de Cercetare

Unitatea B7 Cunoașterea icircn serviciul finanțelor inovării și creșterii economice

(Bruxelles Belgia)

ASPECTE PRINCIPALE Situația macroeconomică a Romacircniei a

rămas relativ stabilă fiind caracterizată de

o inflație și deficit extern redus Icircn 2015

conform Eurostat ritmul de creștere

economică al Romacircniei a fost unul dintre

cele mai mari din UE (39 din PIB)

Fondul Monetar Internațional estimează că

PIB-ul Romacircniei va ajunge la 42 pacircnă

la sfacircrșitul lui 2016 icircn mare parte datorită

măsurilor de stimulare a consumului și va

scădea la 36 icircn 2017

Guvernul de coaliție condus de Partidul

Social Democrat a demisionat icircn noiembrie

2015 Icircn locul acestuia a fost desemnat un

guvern tehnocrat condus de fostul

comisar UE Dacian Cioloș pacircnă la

organizarea alegerilor generale Pacircnă la

sfacircrșitul lui august 2016 au fost icircnlocuiți

opt miniștri

Alegerile generale din 11 decembrie 2016

au readus la guvernare Partidul Social

Democrat care a obținut 45 din voturi

Icircmpreună cu Alianța Liberalilor și

Democraților (ALDE) dețin majoritatea

locurilor din Parlament

Pe 4 ianuarie 2017 Parlamentul Romacircniei

a aprobat un nou guvern de coaliție de

centru-stacircnga

Noul guvern a adus anumite modificări

instituționale fostul Minister al Educației

Naționale și Cercetării Științifice a fost

icircnlocuit de două ministere cu

responsabilități distincte Ministerul

Educației și Ministerul Cercetării și Inovării

Ianuarie 2017 noul guvern a aprobat o

serie de măsuri fiscal-bugetare Acestea au

generat icircngrijorări legate de riscul de

creștere a deficitului bugetar peste pragul

de 3 din PIB

Icircncepacircnd cu 22 ianuarie icircn icircntreaga țară

au avut loc proteste semnificative

icircmpotriva planurilor guvernului de a

modifica legea privind amnistia și grațierea

și de modificare a codului penal printr-o

ordonanță de urgență Icircn ciuda

demonstrațiilor masive de stradă

ordonanța de urgență a fost adoptată icircn

noaptea de 01022017

Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale

Romacircniei pentru cercetare și dezvoltare

(CBCD) au crescut la 049 din PIB de la

038 din PIB icircn anul precedent (cu toate

acestea bugetul CampD rămacircne pe

penultimul loc din UE) Alocarea fondurilor

publice pentru CampD a crescut cu 30 icircn

2016

Icircn 2017 investițiile prioritare sunt cele

pentru reactorul nuclear de generație IV

(Alfred) ELI-NP și ELI-NP bdquoLaser Valleyrdquo

(bdquoValea Laseruluirdquo)

Investițiile icircn CampD din sectorul de afaceri

(BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 (comparativ cu

media in UE28 de 130 din PIB)

Subfinanțarea sistemului de Cercetare

Dezvoltare Inovare (CDI) a generat un

exod masiv al creierelor

Condiționalitatea ex ante pentru domeniul

cercetării și inovării ar trebui să fie icircnchisă

pacircnă la 31 decembrie 2016

Icircn octombrie 2016 CE a aprobat

modificarea și finanțarea celei de a doua

etape a proiectului bdquoInfrastructura luminii

extreme - Fizică nuclearărdquo (bdquoExtreme Light

Infrastructure ndash Nuclear Physicsrdquo) (ELI-NP)

dezvoltat pe platforma de la Măgurele

PRINCIPALELE PROVOCĂRI PRIVIND POLITICILE DE CDI Mărirea cheltuielilor publice pentru

CDI și absorbția fondurilor

structurale Icircncepacircnd din 2008 sistemul

de CDI a fost subfinanțat icircn raport cu

obiectivele stabilite de documentele

naționale strategice și este mai puțin

performant icircn comparație cu sistemele din

UE-28 Conform noii politici de coeziune

pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde euro al patrulea

cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota prevăzută pentru CDI reprezintă doar

343 din această sumă1 Creșterea eficienței cheltuielilor

publice pentru CDI și icircmbunătățirea

mecanismelor de evaluare și

monitorizare Fondurile limitate pentru

CDI sunt repartizate icircn cadrul unui sistem

de CDI fragmentat și supradimensionat

1 Calculul autorului bazat pe datele DG-REGIO

7

căruia icirci lipsesc mecanismele de finanțare

direct corelate cu rezultatele evaluării

instituționale a performanței icircn domeniul

cercetării Icircmbunătățirea guvernanței pentru

CDI Guvernanța sistemului CDI este

caracterizată printr-o capacitate

administrativă redusă fragmentare

modificări legislative de personal și

instituționale frecvente o capacitate

insuficientă icircn domeniul politicilor lipsa

personalului cu experiență sau existența

sa icircn număr insuficient Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn

continuare incert iar agențiile de

dezvoltare regională dețin competențe

foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircmbunătățirea cadrului pentru

investiții private icircn CDI Icircntreprinderile

sunt insuficient motivate să investească icircn

CDI acestea preferacircnd importul de

tehnologie Icircn condițiile icircn care sectorul

privat ezită icircn general să icircși asume

riscurile financiare caracteristice

domeniului CDI serviciile și instrumentele

financiare de atenuare a acestor riscuri au

fost disponibile icircn număr insuficient Crearea de sinergii icircntre știință și

industrie Icircn 2013 Consiliul transmitea

Romacircniei o recomandare specifică la nivel

de țară privind creșterea investițiilor icircn

CDI și asigurarea unor legături mai

stracircnse icircntre cercetare inovare și

industrie Recomandarea nu a fost

repetată icircn următorii ani cu toate că

situația nu s-a icircmbunătățit icircn mod

semnificativ Lipsa unei recomandări

explicite este icircn principal rezultatul altor

probleme structurale majore care sunt

prioritare pe termen scurt

PRINCIPALELE EVOLUȚII ALE POLITICILOR IcircN MATERIE DE CDI IcircN

2016

Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN 3) Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare CE aprobă finanțarea celei de a doua etape a ELI-NP Noul Cod Fiscal și stimulentele fiscale pentru activitățile de CDI Cadrul de reglementare și facilitățile fiscale pentru incubatoarele de afaceri Noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice Legea nr 2332016 privind parteneriatul public-privat

8

1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din

2016

Planul național pentru CDI 2015-

2020

(2016)

Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare

(2016)

Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN3) a fost aprobat icircn

iulie 2015 cu un buget de 33 miliarde EUR PN3 este structurat icircn jurul a cinci programe cu obiective instrumente de finanțare și instituții coordonatoare distincte Dezvoltarea sistemului național de CDI Creșterea competitivității economice prin CDI Cooperarea la nivelul UE și internațională Cercetarea fundamentală și de frontieră și Cercetarea icircn

domenii de interes strategic Multe dintre programele PN3 au fost lansate icircn 2016 după o perioadă inițială de consultare

publică Majoritatea instrumentelor Programului Operațional Competitivitate (POC) au fost lansate icircn 2016 (cu excepția programului Danubius)

Au fost lansate cererile de propuneri icircn cadrul Axei prioritare 1 (AP 1) Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare icircn sprijinul

competitivității economice și dezvoltării afacerilor (cu un buget total de 95257 milioane EUR) din cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) finanțat prin fondurile regionale europene

Noul Cod Fiscal și stimulentele

fiscale pentru activitățile de CDI

(Ianuarie 2016)

Icircncepacircnd din ianuarie 2016 Romacircnia a introdus un nou Cod Fiscal care urmărește simplificarea procesului de colectare a taxelor Cota standard a TVA a fost redusă la 20 iar din

ianuarie 2017 va scădea la 19 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr 322016 modifică articolul 60 din Codul

Fiscal și introduce un stimulent fiscal pentru activitățile CDI Ordonanța prevede reducerea impozitului pentru veniturile din salarii obținute din activități de CDI

Cadrul de reglementare și

facilitățile fiscale pentru

incubatoarele de afaceri

(Mai 2016)

CE aprobă cea de a doua etapă a ELI-NP

(Iunie 2016)

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost adoptată Legea nr 1022016 care prevede principiile de icircnființare funcționare și acordare a cacirctorva facilități fiscale pentru fondarea incubatoarelor de

afaceri

Icircn iunie 2016 CE a aprobat o finanțare icircn valoare de 140 de milioane EUR pentru cea de a doua etapă a proiectului

bdquoInfrastructura luminii extreme - Fizică nuclearărdquo (ELI-NP) dezvoltat pe platforma de la Măgurele

Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

(Icircnceputul anului 2016)

Legea nr 2332016 privind

parteneriatul public-privat

(Noiembrie 2016)

O nouă lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată icircn prima jumătate a lui 2016 Cu toate acestea legea nu prevede niciun stimulent avacircnd rolul de a minimiza discrepanțele salariale icircntre angajații cu un nivel similar de experiență din sistem

Legea care reglementează icircnființarea și punerea icircn aplicare a

parteneriatelor public-private a fost adoptată la 24 noiembrie 2016

11 Strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă

Descriere și perioadă Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare 2014-

2020 (SNCDI 2020) a fost adoptată la 21 octombrie 2014

9

Planul Național pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare 2015-2020 (PN3) aprobat in

Iulie 2015 este instrumentul principal de implementare a Strategiei CDI

Responsabilitatea pentru coordonarea și execuția lui aparțin Autorității Naționale pentru

Cercetare și Inovare (ANCS) icircn prezent reorganizat ca Ministerul Cercetării și Inovării

(MCI) care a externalizat management-ul multor programe Alte instrumente de

implementare a Strategiei sunt Programul Operațional CompetitivitateAxa Prioritata 1 ndash

CDI pentru competitivitate diverse planuri CDI sectoriale ale ministerelor programele

CDI ale Academiei Romane precum și Programul Operațional Regional (POR)Axa

Prioritară 1 ndash Transfer Tehnologic coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale

Patru domenii de specializare inteligentă definite la nivel național au fost stabilite icircn

SNCDI 2014-2020 prin intermediul procesului de elaborare bazat pe previziuni

bioeconomia (datorită potențialului agricol al țării) TIC (icircn prezent cel mai dinamic

sector de CDI din Romacircnia) energia și mediul (legat de provocările privind eficiența

energetică și resursele de apă) și eco-tehnologiile (axate pe vehicule și echipamente de

generație nouă generarea de bioresurse depoluare și reutilizarea deșeurilor) Setul de

specializări a fost ulterior extins prin decizie politică icircn forma adoptată a SN 2020

pentru a include spațiul și securitatea producția de energie schimbările climatice și

materialele avansate (icircnlocuirea materialelor critice materiale polimerice avansate și

nanomaterialele)

Toate regiunile au icircnregistrat unele progrese icircn dezvoltarea strategiilor regionale proprii

de specializare inteligentă (RIS3) Cu toate acestea icircn timp ce strategiile deja existente

specifică o serie de priorități acestea sunt formulate de obicei ca obiective generale iar

măsurile vizate au un caracter orizontal Icircn procesul de pregătire a cererilor de propuneri

icircn cadrul Programelor Operaționale Regionale Axa prioritară 1 bdquoPromovarea transferului

tehnologicrdquo toate cele șapte regiuni eligibile pentru fondurile de coeziune trebuie să

dezvolte pacircnă icircn martie 2017 o notă conceptuală bazată pe o metodologie comună Icircn

cazul regiunilor avacircnd deja o strategie regională de specializare inteligentă (RIS3)

această notă ar trebui să ofere o descriere detaliată a sectoarelor economice și a tipurilor

de servicii pentru care oficiile de transfer tehnologic (OTT) ar putea beneficia de

finanțare precum și a IMM-urilor care pot pune icircn aplicare rezultatele de transfer

tehnologic Icircn ceea ce privește regiunile care nu au o strategie RIS3 nota conceptuală

va identifica icircn plus prioritățile de specializare inteligentă Icircn noiembrie 2016 toate cele

șapte regiuni bdquomai puțin dezvoltaterdquo icircnregistrau progrese icircn redactarea notei

conceptuale selectarea nișelor S2 avacircnd loc prin intermediul unui proces de descoperire

antreprenorială mai activ

Evoluții recente Proiectul privind regiunile rămase icircn urmă finanțat de Parlamentul

European și externalizat către CE DG-Regio și CE DG-JRC urmărește dezvoltarea

creșterea angajamentului părților interesate relevante și crearea de legături icircntre

strategiastrategiile regionale de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă și

procesele RIS3 naționale existente din anumite regiuni europene rămase icircn urmă printre

care se numără și regiunile de Nord-Est și Nord-Vest ale Romacircniei

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI pentru implementarea unor

acțiuni stabilite icircn SNCDI 2014-2020 cod SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul

Operațional Capacitate Administrativă lansat icircn august 2016 prevede punerea icircn

aplicare a procesului de descoperire antreprenorială (PDA) punerea icircn aplicare a unui

mecanism de orientare strategică precum și dezvoltarea unei metodologii de evaluare a

impactului asupra celor patru priorități de specializare inteligentă și a sănătății și a

SNCDI 2014-2020

Aspecte nesoluționate Un proces autentic de regionalizare rămacircne icircncă incert icircn

Romacircnia Acest subiect s-a aflat ocazional printre cele mai importante priorități publice

dar controversele privind profunzimea și amploarea regionalizării au atras icircntacircrzieri icircn

adoptarea unor decizii ferme Agențiile de dezvoltare regională (ADR) sunt foarte

heterogene din punctul de vedere al resurselor neavacircnd practic niciun fel de capacități și

responsabilități de elaborare a politicilor icircn materie de CDI Icircn aceste condiții

10

instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la

cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI

icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)

2 Contextul economic

Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe

scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul

dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn

principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că

ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită

stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017

(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE

Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat

mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea

celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele

mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017

Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a

salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe

venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat

progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și

consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele

fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei

Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și

modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele

financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor

21 Structura economiei

Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida

contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia

țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine

directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual

bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este

considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea

industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de

dezvoltare software din țările icircnvecinate

După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia

are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii

crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a

icircnceput să crească icircn 2013

22 Mediul de afaceri

Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către

Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar

care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo

Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de

afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar

deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința

deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de

racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe

Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și

asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a

profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și

2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks

11

străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi

echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a

cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata

impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea

o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare

Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul

de angajați)

Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la

113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile

regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este

insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu

există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse

alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și

antreprenorilor

23 Resursele umane disponibile

Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor

umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )

Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de

29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE

(457 comparativ cu 41 )

Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele

mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse

investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele

locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc

relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii

și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au

absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială

2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre

studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)

Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de

studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de

107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori

(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de

cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile

școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar

pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă

icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in

jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020

noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn

sectorul privat

Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti

atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de

cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare

sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI

icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt

este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada

post-recesiune (aproximativ 02 GDP)

Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind

decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de

moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce

oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului

CDI cronic subfinanțat

12

Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense

pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare

de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări

majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de

intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și

medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către

universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de

absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă

nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor

relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane

calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație

3 Principalii actori din domeniul CDI

Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut

responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a

coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată

sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este

responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale

instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional

Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost

externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea

Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către

Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea

celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine

Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor

competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și

organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de

dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune

are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare

regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și

responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual

Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de

universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut

cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și

20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins

valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate

din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc

finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru

cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte

finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea

performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o

anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora

Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute

naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate

Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei

Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr

aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar

3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn

temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia

13

o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este

format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI

sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară

activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi

precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)

din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare

icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)

Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia

Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de

finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar

rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici

măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării

O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-

Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn

Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI

Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]

Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de

clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui

menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo

Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot

mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-

accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn

domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost

icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov

Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior

au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele

locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)

4 Tendințele CDI

Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049

din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

14

41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD

Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate

din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană

dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB

icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu

2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni

majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din

fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare

cu cele din 2009

Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI

deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor

CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială

de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate

acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există

preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate

Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al

icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și

riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către

administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind

cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești

nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape

jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot

presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența

unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod

corespunzător

42 Cheltuielile private pentru CampD

Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28

(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent

alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce

demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul

cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a

reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost

urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării

externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din

CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul

destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB

15

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei

romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de

icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor

sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost

de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată

de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte

activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din

VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele

serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai

mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o

pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din

cauza concurenței sectoriale puternice

La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au

utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități

desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai

recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al

investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun

reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul

CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se

numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500

de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3

centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt

IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din

punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai

mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson

Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics

Corp Euro ltd (Thomson 2015)

43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile

Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul

promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea

eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP

este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național

An

16

electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată

icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au

obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar

existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma

punerii icircn aplicare a acestei platforme4

Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public

Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051

icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea

unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea

transparenței și accesului online la informații

Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro

icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și

găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și

accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos

Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea

serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat

Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de

proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele

GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și

analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală

pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat

dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a

fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele

deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care

centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite

transmiterea de propuneri icircn format electronic

Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor

străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5

minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate

documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi

Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice

sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date

online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce

platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind

cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării

puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul

sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și

formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea

imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul

aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor

medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea

serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn

sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de

segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai

important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de

STEMI icircn toate regiunile

5 Provocările la adresa inovării

51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și

4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar

registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de

procesare și rambursare a plăților sunt standardizate

17

absorbția fondurilor structurale

Descriere

Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice

care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală

descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)

020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la

aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut

pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la

Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap

de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date

și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]

Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia

avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu

toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul

perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte

redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane

EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta

cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare

tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo

Răspunsul politic

Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie

2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție

privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru

CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost

aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza

acestei ținte și a planului multianual

Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția

bugetară finală estimată pentru 2015

Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a

fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora

reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea

asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor

și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor

programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza

previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a

icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de

programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din

fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor

Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției

fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de

la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada

2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)

Evaluarea politicilor

Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu

obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de

performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat

cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu

decacirct se prevedea

5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016

18

Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a

acestuia

Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează

importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice

pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare

Descriere

Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și

supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe

rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că

procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a

crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept

competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de

cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat

pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți

icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de

competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice

cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI

(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB

pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit

019 din PIB

Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce

fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile

dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute

Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării

instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce

opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare

poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului

CDI pe termen lung

Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea

infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent

lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost

adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de

fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea

resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței

Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date

EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea

educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un

sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe

școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de

educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului

didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context

specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate

slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile

internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat

(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii

19

Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida

unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte

componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate

icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe

baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență

comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor

a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru

standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a

analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)

Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea

obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare

pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după

icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt

descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a

evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă

pentru evaluare

Răspunsul politic

Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin

Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare

instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei

reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din

țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul

Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD

Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn

categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este

clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D

IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de

ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul

Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-

2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat

universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune

evaluări

Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme

icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc

să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare

instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD

naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de

performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind

punerea lor icircn aplicare

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni

stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI

2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate

a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor

naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de

monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)

Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul

Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare

(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-

dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare

amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii

condiționalității ex ante pentru CDI

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 3: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

3

Cuprins

Cuvacircnt icircnainte 5

Mulțumiri 5

1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din 2016 8

11 Accent pe strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă 8

2 Contextul economic 10

21 Structura economiei 10

22 Mediul de afaceri 10

23 Resursele umane disponibile 11

3 Principalii actori din domeniul CDI 12

4 Tendințele CDI 13

41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD 14

42 Cheltuielile private pentru CampD 14

43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile 15

5 Provocările la adresa inovării 16

51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și absorbția fondurilor structurale 16

Descriere 17

Răspunsul politic 17

Evaluarea politicilor 17

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice pentru CDI și

icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare 18

Descriere 18

Răspunsul politic 19

Evaluarea politicilor 20

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței pentru CDI 20

Descriere 20

Răspunsul politic 20

Evaluarea politicilor 21

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI 21

Descriere 21

Răspunsul politic 21

Evaluarea politicilor 22

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie 23

Descriere 23

Răspunsul politic 23

Evaluarea politicilor 23

6 Accent pe crearea și stimularea piețelor 24

Anexa 1 - Referințe 26

Anexa 2 - Abrevieri 29

4

Anexa 3 ndash Fișă informativă 31

Lista figurilor 33

Cuvacircnt icircnainte

Prezentul raport oferă o analiză a sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia icircn

2016 inclusiv a politicilor și a finanțării icircn acest domeniu cu un accent deosebit pe

subiecte de importanță esențială pentru politicile UE Raportul identifică principalele

provocări ale sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia și evaluează răspunsurile

politice puse icircn aplicare Acesta a fost redactat icircn conformitate cu un set de indicații

pentru colectarea și analizarea unui număr de materiale inclusiv documente de politică

statistici rapoarte de evaluare și publicații online Datele cantitative sunt atunci cacircnd

este posibil comparabile icircn toate rapoartele statelor membre ale UE Cu excepția

cazurilor icircn care există mențiuni specifice toate datele utilizate icircn prezentul raport se

bazează pe statisticile Eurostat disponibile icircn noiembrie 2016 Conținutul raportului

utilizează parțial Raportul de țară 2015 pentru Romacircnia al Observatorului European

pentru Cercetare și Inovare (RIO) (Andreescu Gheorghiu și Zifciakova 2016)

Mulțumiri

Prezentul raport a beneficiat de observațiile și sugestiile oferite de Peter Fako și

Katarzyna Szkuta din Unitatea B7-JRC CE și de Mark Boden Karel Haegeman și Marina

Ranga din Unitatea B3 JRC CE

Dorim să mulțumim de asemenea pentru observațiile transmise de Direcția Generală

Politică Regională și Urbană (DG REGIO) și de Direcția Generală Cercetare și Inovare (DG

RTD)

Autorii mulțumesc de asemenea doamnei Rolanda Predescu (Ministerul Cercetării si

Inovării) și domnului Adrian Curaj (Director Unitatea Executivă pentru Finanțarea

Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării) pentru comentariile făcute

Afilierea autorilor

Mariana Chioncel Universitatea București (București Romacircnia)

Jana Zifciakova Comisia Europeană Direcția Generală Centrul Comun de Cercetare

Unitatea B7 Cunoașterea icircn serviciul finanțelor inovării și creșterii economice

(Bruxelles Belgia)

ASPECTE PRINCIPALE Situația macroeconomică a Romacircniei a

rămas relativ stabilă fiind caracterizată de

o inflație și deficit extern redus Icircn 2015

conform Eurostat ritmul de creștere

economică al Romacircniei a fost unul dintre

cele mai mari din UE (39 din PIB)

Fondul Monetar Internațional estimează că

PIB-ul Romacircniei va ajunge la 42 pacircnă

la sfacircrșitul lui 2016 icircn mare parte datorită

măsurilor de stimulare a consumului și va

scădea la 36 icircn 2017

Guvernul de coaliție condus de Partidul

Social Democrat a demisionat icircn noiembrie

2015 Icircn locul acestuia a fost desemnat un

guvern tehnocrat condus de fostul

comisar UE Dacian Cioloș pacircnă la

organizarea alegerilor generale Pacircnă la

sfacircrșitul lui august 2016 au fost icircnlocuiți

opt miniștri

Alegerile generale din 11 decembrie 2016

au readus la guvernare Partidul Social

Democrat care a obținut 45 din voturi

Icircmpreună cu Alianța Liberalilor și

Democraților (ALDE) dețin majoritatea

locurilor din Parlament

Pe 4 ianuarie 2017 Parlamentul Romacircniei

a aprobat un nou guvern de coaliție de

centru-stacircnga

Noul guvern a adus anumite modificări

instituționale fostul Minister al Educației

Naționale și Cercetării Științifice a fost

icircnlocuit de două ministere cu

responsabilități distincte Ministerul

Educației și Ministerul Cercetării și Inovării

Ianuarie 2017 noul guvern a aprobat o

serie de măsuri fiscal-bugetare Acestea au

generat icircngrijorări legate de riscul de

creștere a deficitului bugetar peste pragul

de 3 din PIB

Icircncepacircnd cu 22 ianuarie icircn icircntreaga țară

au avut loc proteste semnificative

icircmpotriva planurilor guvernului de a

modifica legea privind amnistia și grațierea

și de modificare a codului penal printr-o

ordonanță de urgență Icircn ciuda

demonstrațiilor masive de stradă

ordonanța de urgență a fost adoptată icircn

noaptea de 01022017

Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale

Romacircniei pentru cercetare și dezvoltare

(CBCD) au crescut la 049 din PIB de la

038 din PIB icircn anul precedent (cu toate

acestea bugetul CampD rămacircne pe

penultimul loc din UE) Alocarea fondurilor

publice pentru CampD a crescut cu 30 icircn

2016

Icircn 2017 investițiile prioritare sunt cele

pentru reactorul nuclear de generație IV

(Alfred) ELI-NP și ELI-NP bdquoLaser Valleyrdquo

(bdquoValea Laseruluirdquo)

Investițiile icircn CampD din sectorul de afaceri

(BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 (comparativ cu

media in UE28 de 130 din PIB)

Subfinanțarea sistemului de Cercetare

Dezvoltare Inovare (CDI) a generat un

exod masiv al creierelor

Condiționalitatea ex ante pentru domeniul

cercetării și inovării ar trebui să fie icircnchisă

pacircnă la 31 decembrie 2016

Icircn octombrie 2016 CE a aprobat

modificarea și finanțarea celei de a doua

etape a proiectului bdquoInfrastructura luminii

extreme - Fizică nuclearărdquo (bdquoExtreme Light

Infrastructure ndash Nuclear Physicsrdquo) (ELI-NP)

dezvoltat pe platforma de la Măgurele

PRINCIPALELE PROVOCĂRI PRIVIND POLITICILE DE CDI Mărirea cheltuielilor publice pentru

CDI și absorbția fondurilor

structurale Icircncepacircnd din 2008 sistemul

de CDI a fost subfinanțat icircn raport cu

obiectivele stabilite de documentele

naționale strategice și este mai puțin

performant icircn comparație cu sistemele din

UE-28 Conform noii politici de coeziune

pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde euro al patrulea

cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota prevăzută pentru CDI reprezintă doar

343 din această sumă1 Creșterea eficienței cheltuielilor

publice pentru CDI și icircmbunătățirea

mecanismelor de evaluare și

monitorizare Fondurile limitate pentru

CDI sunt repartizate icircn cadrul unui sistem

de CDI fragmentat și supradimensionat

1 Calculul autorului bazat pe datele DG-REGIO

7

căruia icirci lipsesc mecanismele de finanțare

direct corelate cu rezultatele evaluării

instituționale a performanței icircn domeniul

cercetării Icircmbunătățirea guvernanței pentru

CDI Guvernanța sistemului CDI este

caracterizată printr-o capacitate

administrativă redusă fragmentare

modificări legislative de personal și

instituționale frecvente o capacitate

insuficientă icircn domeniul politicilor lipsa

personalului cu experiență sau existența

sa icircn număr insuficient Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn

continuare incert iar agențiile de

dezvoltare regională dețin competențe

foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircmbunătățirea cadrului pentru

investiții private icircn CDI Icircntreprinderile

sunt insuficient motivate să investească icircn

CDI acestea preferacircnd importul de

tehnologie Icircn condițiile icircn care sectorul

privat ezită icircn general să icircși asume

riscurile financiare caracteristice

domeniului CDI serviciile și instrumentele

financiare de atenuare a acestor riscuri au

fost disponibile icircn număr insuficient Crearea de sinergii icircntre știință și

industrie Icircn 2013 Consiliul transmitea

Romacircniei o recomandare specifică la nivel

de țară privind creșterea investițiilor icircn

CDI și asigurarea unor legături mai

stracircnse icircntre cercetare inovare și

industrie Recomandarea nu a fost

repetată icircn următorii ani cu toate că

situația nu s-a icircmbunătățit icircn mod

semnificativ Lipsa unei recomandări

explicite este icircn principal rezultatul altor

probleme structurale majore care sunt

prioritare pe termen scurt

PRINCIPALELE EVOLUȚII ALE POLITICILOR IcircN MATERIE DE CDI IcircN

2016

Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN 3) Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare CE aprobă finanțarea celei de a doua etape a ELI-NP Noul Cod Fiscal și stimulentele fiscale pentru activitățile de CDI Cadrul de reglementare și facilitățile fiscale pentru incubatoarele de afaceri Noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice Legea nr 2332016 privind parteneriatul public-privat

8

1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din

2016

Planul național pentru CDI 2015-

2020

(2016)

Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare

(2016)

Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN3) a fost aprobat icircn

iulie 2015 cu un buget de 33 miliarde EUR PN3 este structurat icircn jurul a cinci programe cu obiective instrumente de finanțare și instituții coordonatoare distincte Dezvoltarea sistemului național de CDI Creșterea competitivității economice prin CDI Cooperarea la nivelul UE și internațională Cercetarea fundamentală și de frontieră și Cercetarea icircn

domenii de interes strategic Multe dintre programele PN3 au fost lansate icircn 2016 după o perioadă inițială de consultare

publică Majoritatea instrumentelor Programului Operațional Competitivitate (POC) au fost lansate icircn 2016 (cu excepția programului Danubius)

Au fost lansate cererile de propuneri icircn cadrul Axei prioritare 1 (AP 1) Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare icircn sprijinul

competitivității economice și dezvoltării afacerilor (cu un buget total de 95257 milioane EUR) din cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) finanțat prin fondurile regionale europene

Noul Cod Fiscal și stimulentele

fiscale pentru activitățile de CDI

(Ianuarie 2016)

Icircncepacircnd din ianuarie 2016 Romacircnia a introdus un nou Cod Fiscal care urmărește simplificarea procesului de colectare a taxelor Cota standard a TVA a fost redusă la 20 iar din

ianuarie 2017 va scădea la 19 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr 322016 modifică articolul 60 din Codul

Fiscal și introduce un stimulent fiscal pentru activitățile CDI Ordonanța prevede reducerea impozitului pentru veniturile din salarii obținute din activități de CDI

Cadrul de reglementare și

facilitățile fiscale pentru

incubatoarele de afaceri

(Mai 2016)

CE aprobă cea de a doua etapă a ELI-NP

(Iunie 2016)

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost adoptată Legea nr 1022016 care prevede principiile de icircnființare funcționare și acordare a cacirctorva facilități fiscale pentru fondarea incubatoarelor de

afaceri

Icircn iunie 2016 CE a aprobat o finanțare icircn valoare de 140 de milioane EUR pentru cea de a doua etapă a proiectului

bdquoInfrastructura luminii extreme - Fizică nuclearărdquo (ELI-NP) dezvoltat pe platforma de la Măgurele

Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

(Icircnceputul anului 2016)

Legea nr 2332016 privind

parteneriatul public-privat

(Noiembrie 2016)

O nouă lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată icircn prima jumătate a lui 2016 Cu toate acestea legea nu prevede niciun stimulent avacircnd rolul de a minimiza discrepanțele salariale icircntre angajații cu un nivel similar de experiență din sistem

Legea care reglementează icircnființarea și punerea icircn aplicare a

parteneriatelor public-private a fost adoptată la 24 noiembrie 2016

11 Strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă

Descriere și perioadă Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare 2014-

2020 (SNCDI 2020) a fost adoptată la 21 octombrie 2014

9

Planul Național pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare 2015-2020 (PN3) aprobat in

Iulie 2015 este instrumentul principal de implementare a Strategiei CDI

Responsabilitatea pentru coordonarea și execuția lui aparțin Autorității Naționale pentru

Cercetare și Inovare (ANCS) icircn prezent reorganizat ca Ministerul Cercetării și Inovării

(MCI) care a externalizat management-ul multor programe Alte instrumente de

implementare a Strategiei sunt Programul Operațional CompetitivitateAxa Prioritata 1 ndash

CDI pentru competitivitate diverse planuri CDI sectoriale ale ministerelor programele

CDI ale Academiei Romane precum și Programul Operațional Regional (POR)Axa

Prioritară 1 ndash Transfer Tehnologic coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale

Patru domenii de specializare inteligentă definite la nivel național au fost stabilite icircn

SNCDI 2014-2020 prin intermediul procesului de elaborare bazat pe previziuni

bioeconomia (datorită potențialului agricol al țării) TIC (icircn prezent cel mai dinamic

sector de CDI din Romacircnia) energia și mediul (legat de provocările privind eficiența

energetică și resursele de apă) și eco-tehnologiile (axate pe vehicule și echipamente de

generație nouă generarea de bioresurse depoluare și reutilizarea deșeurilor) Setul de

specializări a fost ulterior extins prin decizie politică icircn forma adoptată a SN 2020

pentru a include spațiul și securitatea producția de energie schimbările climatice și

materialele avansate (icircnlocuirea materialelor critice materiale polimerice avansate și

nanomaterialele)

Toate regiunile au icircnregistrat unele progrese icircn dezvoltarea strategiilor regionale proprii

de specializare inteligentă (RIS3) Cu toate acestea icircn timp ce strategiile deja existente

specifică o serie de priorități acestea sunt formulate de obicei ca obiective generale iar

măsurile vizate au un caracter orizontal Icircn procesul de pregătire a cererilor de propuneri

icircn cadrul Programelor Operaționale Regionale Axa prioritară 1 bdquoPromovarea transferului

tehnologicrdquo toate cele șapte regiuni eligibile pentru fondurile de coeziune trebuie să

dezvolte pacircnă icircn martie 2017 o notă conceptuală bazată pe o metodologie comună Icircn

cazul regiunilor avacircnd deja o strategie regională de specializare inteligentă (RIS3)

această notă ar trebui să ofere o descriere detaliată a sectoarelor economice și a tipurilor

de servicii pentru care oficiile de transfer tehnologic (OTT) ar putea beneficia de

finanțare precum și a IMM-urilor care pot pune icircn aplicare rezultatele de transfer

tehnologic Icircn ceea ce privește regiunile care nu au o strategie RIS3 nota conceptuală

va identifica icircn plus prioritățile de specializare inteligentă Icircn noiembrie 2016 toate cele

șapte regiuni bdquomai puțin dezvoltaterdquo icircnregistrau progrese icircn redactarea notei

conceptuale selectarea nișelor S2 avacircnd loc prin intermediul unui proces de descoperire

antreprenorială mai activ

Evoluții recente Proiectul privind regiunile rămase icircn urmă finanțat de Parlamentul

European și externalizat către CE DG-Regio și CE DG-JRC urmărește dezvoltarea

creșterea angajamentului părților interesate relevante și crearea de legături icircntre

strategiastrategiile regionale de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă și

procesele RIS3 naționale existente din anumite regiuni europene rămase icircn urmă printre

care se numără și regiunile de Nord-Est și Nord-Vest ale Romacircniei

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI pentru implementarea unor

acțiuni stabilite icircn SNCDI 2014-2020 cod SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul

Operațional Capacitate Administrativă lansat icircn august 2016 prevede punerea icircn

aplicare a procesului de descoperire antreprenorială (PDA) punerea icircn aplicare a unui

mecanism de orientare strategică precum și dezvoltarea unei metodologii de evaluare a

impactului asupra celor patru priorități de specializare inteligentă și a sănătății și a

SNCDI 2014-2020

Aspecte nesoluționate Un proces autentic de regionalizare rămacircne icircncă incert icircn

Romacircnia Acest subiect s-a aflat ocazional printre cele mai importante priorități publice

dar controversele privind profunzimea și amploarea regionalizării au atras icircntacircrzieri icircn

adoptarea unor decizii ferme Agențiile de dezvoltare regională (ADR) sunt foarte

heterogene din punctul de vedere al resurselor neavacircnd practic niciun fel de capacități și

responsabilități de elaborare a politicilor icircn materie de CDI Icircn aceste condiții

10

instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la

cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI

icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)

2 Contextul economic

Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe

scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul

dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn

principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că

ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită

stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017

(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE

Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat

mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea

celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele

mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017

Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a

salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe

venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat

progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și

consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele

fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei

Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și

modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele

financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor

21 Structura economiei

Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida

contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia

țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine

directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual

bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este

considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea

industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de

dezvoltare software din țările icircnvecinate

După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia

are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii

crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a

icircnceput să crească icircn 2013

22 Mediul de afaceri

Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către

Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar

care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo

Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de

afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar

deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința

deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de

racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe

Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și

asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a

profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și

2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks

11

străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi

echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a

cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata

impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea

o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare

Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul

de angajați)

Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la

113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile

regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este

insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu

există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse

alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și

antreprenorilor

23 Resursele umane disponibile

Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor

umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )

Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de

29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE

(457 comparativ cu 41 )

Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele

mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse

investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele

locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc

relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii

și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au

absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială

2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre

studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)

Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de

studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de

107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori

(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de

cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile

școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar

pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă

icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in

jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020

noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn

sectorul privat

Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti

atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de

cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare

sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI

icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt

este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada

post-recesiune (aproximativ 02 GDP)

Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind

decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de

moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce

oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului

CDI cronic subfinanțat

12

Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense

pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare

de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări

majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de

intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și

medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către

universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de

absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă

nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor

relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane

calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație

3 Principalii actori din domeniul CDI

Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut

responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a

coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată

sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este

responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale

instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional

Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost

externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea

Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către

Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea

celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine

Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor

competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și

organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de

dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune

are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare

regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și

responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual

Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de

universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut

cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și

20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins

valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate

din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc

finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru

cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte

finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea

performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o

anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora

Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute

naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate

Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei

Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr

aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar

3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn

temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia

13

o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este

format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI

sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară

activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi

precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)

din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare

icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)

Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia

Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de

finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar

rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici

măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării

O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-

Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn

Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI

Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]

Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de

clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui

menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo

Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot

mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-

accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn

domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost

icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov

Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior

au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele

locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)

4 Tendințele CDI

Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049

din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

14

41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD

Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate

din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană

dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB

icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu

2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni

majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din

fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare

cu cele din 2009

Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI

deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor

CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială

de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate

acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există

preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate

Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al

icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și

riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către

administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind

cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești

nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape

jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot

presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența

unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod

corespunzător

42 Cheltuielile private pentru CampD

Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28

(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent

alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce

demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul

cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a

reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost

urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării

externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din

CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul

destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB

15

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei

romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de

icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor

sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost

de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată

de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte

activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din

VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele

serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai

mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o

pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din

cauza concurenței sectoriale puternice

La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au

utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități

desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai

recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al

investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun

reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul

CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se

numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500

de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3

centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt

IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din

punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai

mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson

Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics

Corp Euro ltd (Thomson 2015)

43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile

Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul

promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea

eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP

este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național

An

16

electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată

icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au

obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar

existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma

punerii icircn aplicare a acestei platforme4

Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public

Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051

icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea

unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea

transparenței și accesului online la informații

Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro

icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și

găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și

accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos

Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea

serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat

Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de

proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele

GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și

analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală

pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat

dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a

fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele

deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care

centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite

transmiterea de propuneri icircn format electronic

Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor

străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5

minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate

documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi

Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice

sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date

online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce

platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind

cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării

puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul

sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și

formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea

imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul

aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor

medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea

serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn

sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de

segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai

important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de

STEMI icircn toate regiunile

5 Provocările la adresa inovării

51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și

4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar

registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de

procesare și rambursare a plăților sunt standardizate

17

absorbția fondurilor structurale

Descriere

Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice

care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală

descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)

020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la

aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut

pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la

Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap

de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date

și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]

Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia

avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu

toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul

perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte

redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane

EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta

cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare

tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo

Răspunsul politic

Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie

2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție

privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru

CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost

aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza

acestei ținte și a planului multianual

Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția

bugetară finală estimată pentru 2015

Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a

fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora

reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea

asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor

și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor

programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza

previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a

icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de

programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din

fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor

Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției

fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de

la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada

2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)

Evaluarea politicilor

Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu

obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de

performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat

cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu

decacirct se prevedea

5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016

18

Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a

acestuia

Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează

importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice

pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare

Descriere

Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și

supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe

rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că

procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a

crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept

competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de

cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat

pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți

icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de

competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice

cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI

(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB

pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit

019 din PIB

Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce

fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile

dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute

Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării

instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce

opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare

poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului

CDI pe termen lung

Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea

infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent

lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost

adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de

fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea

resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței

Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date

EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea

educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un

sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe

școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de

educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului

didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context

specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate

slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile

internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat

(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii

19

Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida

unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte

componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate

icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe

baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență

comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor

a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru

standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a

analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)

Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea

obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare

pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după

icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt

descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a

evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă

pentru evaluare

Răspunsul politic

Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin

Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare

instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei

reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din

țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul

Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD

Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn

categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este

clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D

IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de

ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul

Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-

2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat

universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune

evaluări

Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme

icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc

să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare

instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD

naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de

performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind

punerea lor icircn aplicare

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni

stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI

2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate

a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor

naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de

monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)

Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul

Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare

(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-

dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare

amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii

condiționalității ex ante pentru CDI

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 4: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

4

Anexa 3 ndash Fișă informativă 31

Lista figurilor 33

Cuvacircnt icircnainte

Prezentul raport oferă o analiză a sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia icircn

2016 inclusiv a politicilor și a finanțării icircn acest domeniu cu un accent deosebit pe

subiecte de importanță esențială pentru politicile UE Raportul identifică principalele

provocări ale sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia și evaluează răspunsurile

politice puse icircn aplicare Acesta a fost redactat icircn conformitate cu un set de indicații

pentru colectarea și analizarea unui număr de materiale inclusiv documente de politică

statistici rapoarte de evaluare și publicații online Datele cantitative sunt atunci cacircnd

este posibil comparabile icircn toate rapoartele statelor membre ale UE Cu excepția

cazurilor icircn care există mențiuni specifice toate datele utilizate icircn prezentul raport se

bazează pe statisticile Eurostat disponibile icircn noiembrie 2016 Conținutul raportului

utilizează parțial Raportul de țară 2015 pentru Romacircnia al Observatorului European

pentru Cercetare și Inovare (RIO) (Andreescu Gheorghiu și Zifciakova 2016)

Mulțumiri

Prezentul raport a beneficiat de observațiile și sugestiile oferite de Peter Fako și

Katarzyna Szkuta din Unitatea B7-JRC CE și de Mark Boden Karel Haegeman și Marina

Ranga din Unitatea B3 JRC CE

Dorim să mulțumim de asemenea pentru observațiile transmise de Direcția Generală

Politică Regională și Urbană (DG REGIO) și de Direcția Generală Cercetare și Inovare (DG

RTD)

Autorii mulțumesc de asemenea doamnei Rolanda Predescu (Ministerul Cercetării si

Inovării) și domnului Adrian Curaj (Director Unitatea Executivă pentru Finanțarea

Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării) pentru comentariile făcute

Afilierea autorilor

Mariana Chioncel Universitatea București (București Romacircnia)

Jana Zifciakova Comisia Europeană Direcția Generală Centrul Comun de Cercetare

Unitatea B7 Cunoașterea icircn serviciul finanțelor inovării și creșterii economice

(Bruxelles Belgia)

ASPECTE PRINCIPALE Situația macroeconomică a Romacircniei a

rămas relativ stabilă fiind caracterizată de

o inflație și deficit extern redus Icircn 2015

conform Eurostat ritmul de creștere

economică al Romacircniei a fost unul dintre

cele mai mari din UE (39 din PIB)

Fondul Monetar Internațional estimează că

PIB-ul Romacircniei va ajunge la 42 pacircnă

la sfacircrșitul lui 2016 icircn mare parte datorită

măsurilor de stimulare a consumului și va

scădea la 36 icircn 2017

Guvernul de coaliție condus de Partidul

Social Democrat a demisionat icircn noiembrie

2015 Icircn locul acestuia a fost desemnat un

guvern tehnocrat condus de fostul

comisar UE Dacian Cioloș pacircnă la

organizarea alegerilor generale Pacircnă la

sfacircrșitul lui august 2016 au fost icircnlocuiți

opt miniștri

Alegerile generale din 11 decembrie 2016

au readus la guvernare Partidul Social

Democrat care a obținut 45 din voturi

Icircmpreună cu Alianța Liberalilor și

Democraților (ALDE) dețin majoritatea

locurilor din Parlament

Pe 4 ianuarie 2017 Parlamentul Romacircniei

a aprobat un nou guvern de coaliție de

centru-stacircnga

Noul guvern a adus anumite modificări

instituționale fostul Minister al Educației

Naționale și Cercetării Științifice a fost

icircnlocuit de două ministere cu

responsabilități distincte Ministerul

Educației și Ministerul Cercetării și Inovării

Ianuarie 2017 noul guvern a aprobat o

serie de măsuri fiscal-bugetare Acestea au

generat icircngrijorări legate de riscul de

creștere a deficitului bugetar peste pragul

de 3 din PIB

Icircncepacircnd cu 22 ianuarie icircn icircntreaga țară

au avut loc proteste semnificative

icircmpotriva planurilor guvernului de a

modifica legea privind amnistia și grațierea

și de modificare a codului penal printr-o

ordonanță de urgență Icircn ciuda

demonstrațiilor masive de stradă

ordonanța de urgență a fost adoptată icircn

noaptea de 01022017

Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale

Romacircniei pentru cercetare și dezvoltare

(CBCD) au crescut la 049 din PIB de la

038 din PIB icircn anul precedent (cu toate

acestea bugetul CampD rămacircne pe

penultimul loc din UE) Alocarea fondurilor

publice pentru CampD a crescut cu 30 icircn

2016

Icircn 2017 investițiile prioritare sunt cele

pentru reactorul nuclear de generație IV

(Alfred) ELI-NP și ELI-NP bdquoLaser Valleyrdquo

(bdquoValea Laseruluirdquo)

Investițiile icircn CampD din sectorul de afaceri

(BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 (comparativ cu

media in UE28 de 130 din PIB)

Subfinanțarea sistemului de Cercetare

Dezvoltare Inovare (CDI) a generat un

exod masiv al creierelor

Condiționalitatea ex ante pentru domeniul

cercetării și inovării ar trebui să fie icircnchisă

pacircnă la 31 decembrie 2016

Icircn octombrie 2016 CE a aprobat

modificarea și finanțarea celei de a doua

etape a proiectului bdquoInfrastructura luminii

extreme - Fizică nuclearărdquo (bdquoExtreme Light

Infrastructure ndash Nuclear Physicsrdquo) (ELI-NP)

dezvoltat pe platforma de la Măgurele

PRINCIPALELE PROVOCĂRI PRIVIND POLITICILE DE CDI Mărirea cheltuielilor publice pentru

CDI și absorbția fondurilor

structurale Icircncepacircnd din 2008 sistemul

de CDI a fost subfinanțat icircn raport cu

obiectivele stabilite de documentele

naționale strategice și este mai puțin

performant icircn comparație cu sistemele din

UE-28 Conform noii politici de coeziune

pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde euro al patrulea

cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota prevăzută pentru CDI reprezintă doar

343 din această sumă1 Creșterea eficienței cheltuielilor

publice pentru CDI și icircmbunătățirea

mecanismelor de evaluare și

monitorizare Fondurile limitate pentru

CDI sunt repartizate icircn cadrul unui sistem

de CDI fragmentat și supradimensionat

1 Calculul autorului bazat pe datele DG-REGIO

7

căruia icirci lipsesc mecanismele de finanțare

direct corelate cu rezultatele evaluării

instituționale a performanței icircn domeniul

cercetării Icircmbunătățirea guvernanței pentru

CDI Guvernanța sistemului CDI este

caracterizată printr-o capacitate

administrativă redusă fragmentare

modificări legislative de personal și

instituționale frecvente o capacitate

insuficientă icircn domeniul politicilor lipsa

personalului cu experiență sau existența

sa icircn număr insuficient Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn

continuare incert iar agențiile de

dezvoltare regională dețin competențe

foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircmbunătățirea cadrului pentru

investiții private icircn CDI Icircntreprinderile

sunt insuficient motivate să investească icircn

CDI acestea preferacircnd importul de

tehnologie Icircn condițiile icircn care sectorul

privat ezită icircn general să icircși asume

riscurile financiare caracteristice

domeniului CDI serviciile și instrumentele

financiare de atenuare a acestor riscuri au

fost disponibile icircn număr insuficient Crearea de sinergii icircntre știință și

industrie Icircn 2013 Consiliul transmitea

Romacircniei o recomandare specifică la nivel

de țară privind creșterea investițiilor icircn

CDI și asigurarea unor legături mai

stracircnse icircntre cercetare inovare și

industrie Recomandarea nu a fost

repetată icircn următorii ani cu toate că

situația nu s-a icircmbunătățit icircn mod

semnificativ Lipsa unei recomandări

explicite este icircn principal rezultatul altor

probleme structurale majore care sunt

prioritare pe termen scurt

PRINCIPALELE EVOLUȚII ALE POLITICILOR IcircN MATERIE DE CDI IcircN

2016

Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN 3) Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare CE aprobă finanțarea celei de a doua etape a ELI-NP Noul Cod Fiscal și stimulentele fiscale pentru activitățile de CDI Cadrul de reglementare și facilitățile fiscale pentru incubatoarele de afaceri Noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice Legea nr 2332016 privind parteneriatul public-privat

8

1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din

2016

Planul național pentru CDI 2015-

2020

(2016)

Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare

(2016)

Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN3) a fost aprobat icircn

iulie 2015 cu un buget de 33 miliarde EUR PN3 este structurat icircn jurul a cinci programe cu obiective instrumente de finanțare și instituții coordonatoare distincte Dezvoltarea sistemului național de CDI Creșterea competitivității economice prin CDI Cooperarea la nivelul UE și internațională Cercetarea fundamentală și de frontieră și Cercetarea icircn

domenii de interes strategic Multe dintre programele PN3 au fost lansate icircn 2016 după o perioadă inițială de consultare

publică Majoritatea instrumentelor Programului Operațional Competitivitate (POC) au fost lansate icircn 2016 (cu excepția programului Danubius)

Au fost lansate cererile de propuneri icircn cadrul Axei prioritare 1 (AP 1) Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare icircn sprijinul

competitivității economice și dezvoltării afacerilor (cu un buget total de 95257 milioane EUR) din cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) finanțat prin fondurile regionale europene

Noul Cod Fiscal și stimulentele

fiscale pentru activitățile de CDI

(Ianuarie 2016)

Icircncepacircnd din ianuarie 2016 Romacircnia a introdus un nou Cod Fiscal care urmărește simplificarea procesului de colectare a taxelor Cota standard a TVA a fost redusă la 20 iar din

ianuarie 2017 va scădea la 19 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr 322016 modifică articolul 60 din Codul

Fiscal și introduce un stimulent fiscal pentru activitățile CDI Ordonanța prevede reducerea impozitului pentru veniturile din salarii obținute din activități de CDI

Cadrul de reglementare și

facilitățile fiscale pentru

incubatoarele de afaceri

(Mai 2016)

CE aprobă cea de a doua etapă a ELI-NP

(Iunie 2016)

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost adoptată Legea nr 1022016 care prevede principiile de icircnființare funcționare și acordare a cacirctorva facilități fiscale pentru fondarea incubatoarelor de

afaceri

Icircn iunie 2016 CE a aprobat o finanțare icircn valoare de 140 de milioane EUR pentru cea de a doua etapă a proiectului

bdquoInfrastructura luminii extreme - Fizică nuclearărdquo (ELI-NP) dezvoltat pe platforma de la Măgurele

Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

(Icircnceputul anului 2016)

Legea nr 2332016 privind

parteneriatul public-privat

(Noiembrie 2016)

O nouă lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată icircn prima jumătate a lui 2016 Cu toate acestea legea nu prevede niciun stimulent avacircnd rolul de a minimiza discrepanțele salariale icircntre angajații cu un nivel similar de experiență din sistem

Legea care reglementează icircnființarea și punerea icircn aplicare a

parteneriatelor public-private a fost adoptată la 24 noiembrie 2016

11 Strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă

Descriere și perioadă Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare 2014-

2020 (SNCDI 2020) a fost adoptată la 21 octombrie 2014

9

Planul Național pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare 2015-2020 (PN3) aprobat in

Iulie 2015 este instrumentul principal de implementare a Strategiei CDI

Responsabilitatea pentru coordonarea și execuția lui aparțin Autorității Naționale pentru

Cercetare și Inovare (ANCS) icircn prezent reorganizat ca Ministerul Cercetării și Inovării

(MCI) care a externalizat management-ul multor programe Alte instrumente de

implementare a Strategiei sunt Programul Operațional CompetitivitateAxa Prioritata 1 ndash

CDI pentru competitivitate diverse planuri CDI sectoriale ale ministerelor programele

CDI ale Academiei Romane precum și Programul Operațional Regional (POR)Axa

Prioritară 1 ndash Transfer Tehnologic coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale

Patru domenii de specializare inteligentă definite la nivel național au fost stabilite icircn

SNCDI 2014-2020 prin intermediul procesului de elaborare bazat pe previziuni

bioeconomia (datorită potențialului agricol al țării) TIC (icircn prezent cel mai dinamic

sector de CDI din Romacircnia) energia și mediul (legat de provocările privind eficiența

energetică și resursele de apă) și eco-tehnologiile (axate pe vehicule și echipamente de

generație nouă generarea de bioresurse depoluare și reutilizarea deșeurilor) Setul de

specializări a fost ulterior extins prin decizie politică icircn forma adoptată a SN 2020

pentru a include spațiul și securitatea producția de energie schimbările climatice și

materialele avansate (icircnlocuirea materialelor critice materiale polimerice avansate și

nanomaterialele)

Toate regiunile au icircnregistrat unele progrese icircn dezvoltarea strategiilor regionale proprii

de specializare inteligentă (RIS3) Cu toate acestea icircn timp ce strategiile deja existente

specifică o serie de priorități acestea sunt formulate de obicei ca obiective generale iar

măsurile vizate au un caracter orizontal Icircn procesul de pregătire a cererilor de propuneri

icircn cadrul Programelor Operaționale Regionale Axa prioritară 1 bdquoPromovarea transferului

tehnologicrdquo toate cele șapte regiuni eligibile pentru fondurile de coeziune trebuie să

dezvolte pacircnă icircn martie 2017 o notă conceptuală bazată pe o metodologie comună Icircn

cazul regiunilor avacircnd deja o strategie regională de specializare inteligentă (RIS3)

această notă ar trebui să ofere o descriere detaliată a sectoarelor economice și a tipurilor

de servicii pentru care oficiile de transfer tehnologic (OTT) ar putea beneficia de

finanțare precum și a IMM-urilor care pot pune icircn aplicare rezultatele de transfer

tehnologic Icircn ceea ce privește regiunile care nu au o strategie RIS3 nota conceptuală

va identifica icircn plus prioritățile de specializare inteligentă Icircn noiembrie 2016 toate cele

șapte regiuni bdquomai puțin dezvoltaterdquo icircnregistrau progrese icircn redactarea notei

conceptuale selectarea nișelor S2 avacircnd loc prin intermediul unui proces de descoperire

antreprenorială mai activ

Evoluții recente Proiectul privind regiunile rămase icircn urmă finanțat de Parlamentul

European și externalizat către CE DG-Regio și CE DG-JRC urmărește dezvoltarea

creșterea angajamentului părților interesate relevante și crearea de legături icircntre

strategiastrategiile regionale de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă și

procesele RIS3 naționale existente din anumite regiuni europene rămase icircn urmă printre

care se numără și regiunile de Nord-Est și Nord-Vest ale Romacircniei

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI pentru implementarea unor

acțiuni stabilite icircn SNCDI 2014-2020 cod SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul

Operațional Capacitate Administrativă lansat icircn august 2016 prevede punerea icircn

aplicare a procesului de descoperire antreprenorială (PDA) punerea icircn aplicare a unui

mecanism de orientare strategică precum și dezvoltarea unei metodologii de evaluare a

impactului asupra celor patru priorități de specializare inteligentă și a sănătății și a

SNCDI 2014-2020

Aspecte nesoluționate Un proces autentic de regionalizare rămacircne icircncă incert icircn

Romacircnia Acest subiect s-a aflat ocazional printre cele mai importante priorități publice

dar controversele privind profunzimea și amploarea regionalizării au atras icircntacircrzieri icircn

adoptarea unor decizii ferme Agențiile de dezvoltare regională (ADR) sunt foarte

heterogene din punctul de vedere al resurselor neavacircnd practic niciun fel de capacități și

responsabilități de elaborare a politicilor icircn materie de CDI Icircn aceste condiții

10

instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la

cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI

icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)

2 Contextul economic

Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe

scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul

dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn

principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că

ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită

stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017

(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE

Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat

mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea

celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele

mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017

Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a

salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe

venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat

progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și

consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele

fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei

Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și

modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele

financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor

21 Structura economiei

Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida

contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia

țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine

directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual

bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este

considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea

industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de

dezvoltare software din țările icircnvecinate

După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia

are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii

crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a

icircnceput să crească icircn 2013

22 Mediul de afaceri

Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către

Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar

care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo

Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de

afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar

deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința

deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de

racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe

Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și

asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a

profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și

2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks

11

străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi

echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a

cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata

impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea

o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare

Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul

de angajați)

Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la

113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile

regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este

insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu

există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse

alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și

antreprenorilor

23 Resursele umane disponibile

Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor

umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )

Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de

29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE

(457 comparativ cu 41 )

Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele

mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse

investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele

locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc

relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii

și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au

absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială

2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre

studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)

Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de

studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de

107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori

(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de

cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile

școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar

pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă

icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in

jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020

noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn

sectorul privat

Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti

atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de

cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare

sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI

icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt

este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada

post-recesiune (aproximativ 02 GDP)

Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind

decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de

moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce

oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului

CDI cronic subfinanțat

12

Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense

pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare

de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări

majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de

intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și

medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către

universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de

absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă

nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor

relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane

calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație

3 Principalii actori din domeniul CDI

Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut

responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a

coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată

sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este

responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale

instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional

Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost

externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea

Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către

Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea

celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine

Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor

competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și

organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de

dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune

are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare

regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și

responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual

Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de

universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut

cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și

20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins

valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate

din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc

finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru

cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte

finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea

performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o

anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora

Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute

naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate

Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei

Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr

aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar

3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn

temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia

13

o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este

format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI

sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară

activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi

precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)

din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare

icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)

Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia

Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de

finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar

rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici

măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării

O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-

Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn

Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI

Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]

Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de

clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui

menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo

Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot

mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-

accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn

domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost

icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov

Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior

au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele

locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)

4 Tendințele CDI

Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049

din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

14

41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD

Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate

din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană

dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB

icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu

2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni

majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din

fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare

cu cele din 2009

Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI

deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor

CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială

de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate

acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există

preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate

Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al

icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și

riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către

administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind

cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești

nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape

jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot

presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența

unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod

corespunzător

42 Cheltuielile private pentru CampD

Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28

(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent

alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce

demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul

cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a

reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost

urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării

externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din

CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul

destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB

15

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei

romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de

icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor

sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost

de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată

de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte

activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din

VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele

serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai

mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o

pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din

cauza concurenței sectoriale puternice

La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au

utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități

desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai

recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al

investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun

reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul

CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se

numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500

de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3

centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt

IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din

punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai

mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson

Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics

Corp Euro ltd (Thomson 2015)

43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile

Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul

promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea

eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP

este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național

An

16

electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată

icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au

obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar

existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma

punerii icircn aplicare a acestei platforme4

Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public

Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051

icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea

unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea

transparenței și accesului online la informații

Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro

icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și

găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și

accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos

Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea

serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat

Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de

proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele

GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și

analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală

pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat

dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a

fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele

deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care

centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite

transmiterea de propuneri icircn format electronic

Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor

străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5

minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate

documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi

Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice

sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date

online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce

platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind

cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării

puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul

sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și

formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea

imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul

aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor

medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea

serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn

sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de

segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai

important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de

STEMI icircn toate regiunile

5 Provocările la adresa inovării

51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și

4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar

registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de

procesare și rambursare a plăților sunt standardizate

17

absorbția fondurilor structurale

Descriere

Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice

care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală

descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)

020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la

aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut

pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la

Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap

de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date

și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]

Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia

avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu

toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul

perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte

redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane

EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta

cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare

tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo

Răspunsul politic

Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie

2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție

privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru

CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost

aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza

acestei ținte și a planului multianual

Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția

bugetară finală estimată pentru 2015

Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a

fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora

reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea

asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor

și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor

programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza

previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a

icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de

programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din

fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor

Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției

fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de

la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada

2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)

Evaluarea politicilor

Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu

obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de

performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat

cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu

decacirct se prevedea

5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016

18

Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a

acestuia

Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează

importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice

pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare

Descriere

Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și

supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe

rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că

procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a

crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept

competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de

cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat

pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți

icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de

competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice

cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI

(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB

pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit

019 din PIB

Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce

fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile

dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute

Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării

instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce

opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare

poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului

CDI pe termen lung

Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea

infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent

lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost

adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de

fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea

resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței

Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date

EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea

educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un

sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe

școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de

educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului

didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context

specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate

slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile

internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat

(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii

19

Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida

unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte

componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate

icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe

baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență

comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor

a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru

standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a

analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)

Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea

obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare

pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după

icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt

descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a

evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă

pentru evaluare

Răspunsul politic

Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin

Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare

instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei

reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din

țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul

Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD

Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn

categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este

clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D

IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de

ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul

Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-

2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat

universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune

evaluări

Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme

icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc

să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare

instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD

naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de

performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind

punerea lor icircn aplicare

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni

stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI

2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate

a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor

naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de

monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)

Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul

Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare

(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-

dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare

amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii

condiționalității ex ante pentru CDI

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 5: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

Cuvacircnt icircnainte

Prezentul raport oferă o analiză a sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia icircn

2016 inclusiv a politicilor și a finanțării icircn acest domeniu cu un accent deosebit pe

subiecte de importanță esențială pentru politicile UE Raportul identifică principalele

provocări ale sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia și evaluează răspunsurile

politice puse icircn aplicare Acesta a fost redactat icircn conformitate cu un set de indicații

pentru colectarea și analizarea unui număr de materiale inclusiv documente de politică

statistici rapoarte de evaluare și publicații online Datele cantitative sunt atunci cacircnd

este posibil comparabile icircn toate rapoartele statelor membre ale UE Cu excepția

cazurilor icircn care există mențiuni specifice toate datele utilizate icircn prezentul raport se

bazează pe statisticile Eurostat disponibile icircn noiembrie 2016 Conținutul raportului

utilizează parțial Raportul de țară 2015 pentru Romacircnia al Observatorului European

pentru Cercetare și Inovare (RIO) (Andreescu Gheorghiu și Zifciakova 2016)

Mulțumiri

Prezentul raport a beneficiat de observațiile și sugestiile oferite de Peter Fako și

Katarzyna Szkuta din Unitatea B7-JRC CE și de Mark Boden Karel Haegeman și Marina

Ranga din Unitatea B3 JRC CE

Dorim să mulțumim de asemenea pentru observațiile transmise de Direcția Generală

Politică Regională și Urbană (DG REGIO) și de Direcția Generală Cercetare și Inovare (DG

RTD)

Autorii mulțumesc de asemenea doamnei Rolanda Predescu (Ministerul Cercetării si

Inovării) și domnului Adrian Curaj (Director Unitatea Executivă pentru Finanțarea

Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării) pentru comentariile făcute

Afilierea autorilor

Mariana Chioncel Universitatea București (București Romacircnia)

Jana Zifciakova Comisia Europeană Direcția Generală Centrul Comun de Cercetare

Unitatea B7 Cunoașterea icircn serviciul finanțelor inovării și creșterii economice

(Bruxelles Belgia)

ASPECTE PRINCIPALE Situația macroeconomică a Romacircniei a

rămas relativ stabilă fiind caracterizată de

o inflație și deficit extern redus Icircn 2015

conform Eurostat ritmul de creștere

economică al Romacircniei a fost unul dintre

cele mai mari din UE (39 din PIB)

Fondul Monetar Internațional estimează că

PIB-ul Romacircniei va ajunge la 42 pacircnă

la sfacircrșitul lui 2016 icircn mare parte datorită

măsurilor de stimulare a consumului și va

scădea la 36 icircn 2017

Guvernul de coaliție condus de Partidul

Social Democrat a demisionat icircn noiembrie

2015 Icircn locul acestuia a fost desemnat un

guvern tehnocrat condus de fostul

comisar UE Dacian Cioloș pacircnă la

organizarea alegerilor generale Pacircnă la

sfacircrșitul lui august 2016 au fost icircnlocuiți

opt miniștri

Alegerile generale din 11 decembrie 2016

au readus la guvernare Partidul Social

Democrat care a obținut 45 din voturi

Icircmpreună cu Alianța Liberalilor și

Democraților (ALDE) dețin majoritatea

locurilor din Parlament

Pe 4 ianuarie 2017 Parlamentul Romacircniei

a aprobat un nou guvern de coaliție de

centru-stacircnga

Noul guvern a adus anumite modificări

instituționale fostul Minister al Educației

Naționale și Cercetării Științifice a fost

icircnlocuit de două ministere cu

responsabilități distincte Ministerul

Educației și Ministerul Cercetării și Inovării

Ianuarie 2017 noul guvern a aprobat o

serie de măsuri fiscal-bugetare Acestea au

generat icircngrijorări legate de riscul de

creștere a deficitului bugetar peste pragul

de 3 din PIB

Icircncepacircnd cu 22 ianuarie icircn icircntreaga țară

au avut loc proteste semnificative

icircmpotriva planurilor guvernului de a

modifica legea privind amnistia și grațierea

și de modificare a codului penal printr-o

ordonanță de urgență Icircn ciuda

demonstrațiilor masive de stradă

ordonanța de urgență a fost adoptată icircn

noaptea de 01022017

Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale

Romacircniei pentru cercetare și dezvoltare

(CBCD) au crescut la 049 din PIB de la

038 din PIB icircn anul precedent (cu toate

acestea bugetul CampD rămacircne pe

penultimul loc din UE) Alocarea fondurilor

publice pentru CampD a crescut cu 30 icircn

2016

Icircn 2017 investițiile prioritare sunt cele

pentru reactorul nuclear de generație IV

(Alfred) ELI-NP și ELI-NP bdquoLaser Valleyrdquo

(bdquoValea Laseruluirdquo)

Investițiile icircn CampD din sectorul de afaceri

(BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 (comparativ cu

media in UE28 de 130 din PIB)

Subfinanțarea sistemului de Cercetare

Dezvoltare Inovare (CDI) a generat un

exod masiv al creierelor

Condiționalitatea ex ante pentru domeniul

cercetării și inovării ar trebui să fie icircnchisă

pacircnă la 31 decembrie 2016

Icircn octombrie 2016 CE a aprobat

modificarea și finanțarea celei de a doua

etape a proiectului bdquoInfrastructura luminii

extreme - Fizică nuclearărdquo (bdquoExtreme Light

Infrastructure ndash Nuclear Physicsrdquo) (ELI-NP)

dezvoltat pe platforma de la Măgurele

PRINCIPALELE PROVOCĂRI PRIVIND POLITICILE DE CDI Mărirea cheltuielilor publice pentru

CDI și absorbția fondurilor

structurale Icircncepacircnd din 2008 sistemul

de CDI a fost subfinanțat icircn raport cu

obiectivele stabilite de documentele

naționale strategice și este mai puțin

performant icircn comparație cu sistemele din

UE-28 Conform noii politici de coeziune

pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde euro al patrulea

cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota prevăzută pentru CDI reprezintă doar

343 din această sumă1 Creșterea eficienței cheltuielilor

publice pentru CDI și icircmbunătățirea

mecanismelor de evaluare și

monitorizare Fondurile limitate pentru

CDI sunt repartizate icircn cadrul unui sistem

de CDI fragmentat și supradimensionat

1 Calculul autorului bazat pe datele DG-REGIO

7

căruia icirci lipsesc mecanismele de finanțare

direct corelate cu rezultatele evaluării

instituționale a performanței icircn domeniul

cercetării Icircmbunătățirea guvernanței pentru

CDI Guvernanța sistemului CDI este

caracterizată printr-o capacitate

administrativă redusă fragmentare

modificări legislative de personal și

instituționale frecvente o capacitate

insuficientă icircn domeniul politicilor lipsa

personalului cu experiență sau existența

sa icircn număr insuficient Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn

continuare incert iar agențiile de

dezvoltare regională dețin competențe

foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircmbunătățirea cadrului pentru

investiții private icircn CDI Icircntreprinderile

sunt insuficient motivate să investească icircn

CDI acestea preferacircnd importul de

tehnologie Icircn condițiile icircn care sectorul

privat ezită icircn general să icircși asume

riscurile financiare caracteristice

domeniului CDI serviciile și instrumentele

financiare de atenuare a acestor riscuri au

fost disponibile icircn număr insuficient Crearea de sinergii icircntre știință și

industrie Icircn 2013 Consiliul transmitea

Romacircniei o recomandare specifică la nivel

de țară privind creșterea investițiilor icircn

CDI și asigurarea unor legături mai

stracircnse icircntre cercetare inovare și

industrie Recomandarea nu a fost

repetată icircn următorii ani cu toate că

situația nu s-a icircmbunătățit icircn mod

semnificativ Lipsa unei recomandări

explicite este icircn principal rezultatul altor

probleme structurale majore care sunt

prioritare pe termen scurt

PRINCIPALELE EVOLUȚII ALE POLITICILOR IcircN MATERIE DE CDI IcircN

2016

Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN 3) Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare CE aprobă finanțarea celei de a doua etape a ELI-NP Noul Cod Fiscal și stimulentele fiscale pentru activitățile de CDI Cadrul de reglementare și facilitățile fiscale pentru incubatoarele de afaceri Noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice Legea nr 2332016 privind parteneriatul public-privat

8

1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din

2016

Planul național pentru CDI 2015-

2020

(2016)

Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare

(2016)

Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN3) a fost aprobat icircn

iulie 2015 cu un buget de 33 miliarde EUR PN3 este structurat icircn jurul a cinci programe cu obiective instrumente de finanțare și instituții coordonatoare distincte Dezvoltarea sistemului național de CDI Creșterea competitivității economice prin CDI Cooperarea la nivelul UE și internațională Cercetarea fundamentală și de frontieră și Cercetarea icircn

domenii de interes strategic Multe dintre programele PN3 au fost lansate icircn 2016 după o perioadă inițială de consultare

publică Majoritatea instrumentelor Programului Operațional Competitivitate (POC) au fost lansate icircn 2016 (cu excepția programului Danubius)

Au fost lansate cererile de propuneri icircn cadrul Axei prioritare 1 (AP 1) Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare icircn sprijinul

competitivității economice și dezvoltării afacerilor (cu un buget total de 95257 milioane EUR) din cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) finanțat prin fondurile regionale europene

Noul Cod Fiscal și stimulentele

fiscale pentru activitățile de CDI

(Ianuarie 2016)

Icircncepacircnd din ianuarie 2016 Romacircnia a introdus un nou Cod Fiscal care urmărește simplificarea procesului de colectare a taxelor Cota standard a TVA a fost redusă la 20 iar din

ianuarie 2017 va scădea la 19 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr 322016 modifică articolul 60 din Codul

Fiscal și introduce un stimulent fiscal pentru activitățile CDI Ordonanța prevede reducerea impozitului pentru veniturile din salarii obținute din activități de CDI

Cadrul de reglementare și

facilitățile fiscale pentru

incubatoarele de afaceri

(Mai 2016)

CE aprobă cea de a doua etapă a ELI-NP

(Iunie 2016)

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost adoptată Legea nr 1022016 care prevede principiile de icircnființare funcționare și acordare a cacirctorva facilități fiscale pentru fondarea incubatoarelor de

afaceri

Icircn iunie 2016 CE a aprobat o finanțare icircn valoare de 140 de milioane EUR pentru cea de a doua etapă a proiectului

bdquoInfrastructura luminii extreme - Fizică nuclearărdquo (ELI-NP) dezvoltat pe platforma de la Măgurele

Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

(Icircnceputul anului 2016)

Legea nr 2332016 privind

parteneriatul public-privat

(Noiembrie 2016)

O nouă lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată icircn prima jumătate a lui 2016 Cu toate acestea legea nu prevede niciun stimulent avacircnd rolul de a minimiza discrepanțele salariale icircntre angajații cu un nivel similar de experiență din sistem

Legea care reglementează icircnființarea și punerea icircn aplicare a

parteneriatelor public-private a fost adoptată la 24 noiembrie 2016

11 Strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă

Descriere și perioadă Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare 2014-

2020 (SNCDI 2020) a fost adoptată la 21 octombrie 2014

9

Planul Național pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare 2015-2020 (PN3) aprobat in

Iulie 2015 este instrumentul principal de implementare a Strategiei CDI

Responsabilitatea pentru coordonarea și execuția lui aparțin Autorității Naționale pentru

Cercetare și Inovare (ANCS) icircn prezent reorganizat ca Ministerul Cercetării și Inovării

(MCI) care a externalizat management-ul multor programe Alte instrumente de

implementare a Strategiei sunt Programul Operațional CompetitivitateAxa Prioritata 1 ndash

CDI pentru competitivitate diverse planuri CDI sectoriale ale ministerelor programele

CDI ale Academiei Romane precum și Programul Operațional Regional (POR)Axa

Prioritară 1 ndash Transfer Tehnologic coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale

Patru domenii de specializare inteligentă definite la nivel național au fost stabilite icircn

SNCDI 2014-2020 prin intermediul procesului de elaborare bazat pe previziuni

bioeconomia (datorită potențialului agricol al țării) TIC (icircn prezent cel mai dinamic

sector de CDI din Romacircnia) energia și mediul (legat de provocările privind eficiența

energetică și resursele de apă) și eco-tehnologiile (axate pe vehicule și echipamente de

generație nouă generarea de bioresurse depoluare și reutilizarea deșeurilor) Setul de

specializări a fost ulterior extins prin decizie politică icircn forma adoptată a SN 2020

pentru a include spațiul și securitatea producția de energie schimbările climatice și

materialele avansate (icircnlocuirea materialelor critice materiale polimerice avansate și

nanomaterialele)

Toate regiunile au icircnregistrat unele progrese icircn dezvoltarea strategiilor regionale proprii

de specializare inteligentă (RIS3) Cu toate acestea icircn timp ce strategiile deja existente

specifică o serie de priorități acestea sunt formulate de obicei ca obiective generale iar

măsurile vizate au un caracter orizontal Icircn procesul de pregătire a cererilor de propuneri

icircn cadrul Programelor Operaționale Regionale Axa prioritară 1 bdquoPromovarea transferului

tehnologicrdquo toate cele șapte regiuni eligibile pentru fondurile de coeziune trebuie să

dezvolte pacircnă icircn martie 2017 o notă conceptuală bazată pe o metodologie comună Icircn

cazul regiunilor avacircnd deja o strategie regională de specializare inteligentă (RIS3)

această notă ar trebui să ofere o descriere detaliată a sectoarelor economice și a tipurilor

de servicii pentru care oficiile de transfer tehnologic (OTT) ar putea beneficia de

finanțare precum și a IMM-urilor care pot pune icircn aplicare rezultatele de transfer

tehnologic Icircn ceea ce privește regiunile care nu au o strategie RIS3 nota conceptuală

va identifica icircn plus prioritățile de specializare inteligentă Icircn noiembrie 2016 toate cele

șapte regiuni bdquomai puțin dezvoltaterdquo icircnregistrau progrese icircn redactarea notei

conceptuale selectarea nișelor S2 avacircnd loc prin intermediul unui proces de descoperire

antreprenorială mai activ

Evoluții recente Proiectul privind regiunile rămase icircn urmă finanțat de Parlamentul

European și externalizat către CE DG-Regio și CE DG-JRC urmărește dezvoltarea

creșterea angajamentului părților interesate relevante și crearea de legături icircntre

strategiastrategiile regionale de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă și

procesele RIS3 naționale existente din anumite regiuni europene rămase icircn urmă printre

care se numără și regiunile de Nord-Est și Nord-Vest ale Romacircniei

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI pentru implementarea unor

acțiuni stabilite icircn SNCDI 2014-2020 cod SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul

Operațional Capacitate Administrativă lansat icircn august 2016 prevede punerea icircn

aplicare a procesului de descoperire antreprenorială (PDA) punerea icircn aplicare a unui

mecanism de orientare strategică precum și dezvoltarea unei metodologii de evaluare a

impactului asupra celor patru priorități de specializare inteligentă și a sănătății și a

SNCDI 2014-2020

Aspecte nesoluționate Un proces autentic de regionalizare rămacircne icircncă incert icircn

Romacircnia Acest subiect s-a aflat ocazional printre cele mai importante priorități publice

dar controversele privind profunzimea și amploarea regionalizării au atras icircntacircrzieri icircn

adoptarea unor decizii ferme Agențiile de dezvoltare regională (ADR) sunt foarte

heterogene din punctul de vedere al resurselor neavacircnd practic niciun fel de capacități și

responsabilități de elaborare a politicilor icircn materie de CDI Icircn aceste condiții

10

instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la

cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI

icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)

2 Contextul economic

Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe

scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul

dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn

principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că

ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită

stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017

(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE

Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat

mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea

celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele

mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017

Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a

salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe

venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat

progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și

consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele

fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei

Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și

modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele

financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor

21 Structura economiei

Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida

contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia

țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine

directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual

bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este

considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea

industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de

dezvoltare software din țările icircnvecinate

După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia

are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii

crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a

icircnceput să crească icircn 2013

22 Mediul de afaceri

Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către

Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar

care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo

Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de

afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar

deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința

deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de

racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe

Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și

asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a

profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și

2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks

11

străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi

echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a

cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata

impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea

o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare

Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul

de angajați)

Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la

113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile

regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este

insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu

există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse

alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și

antreprenorilor

23 Resursele umane disponibile

Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor

umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )

Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de

29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE

(457 comparativ cu 41 )

Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele

mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse

investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele

locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc

relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii

și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au

absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială

2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre

studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)

Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de

studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de

107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori

(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de

cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile

școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar

pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă

icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in

jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020

noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn

sectorul privat

Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti

atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de

cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare

sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI

icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt

este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada

post-recesiune (aproximativ 02 GDP)

Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind

decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de

moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce

oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului

CDI cronic subfinanțat

12

Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense

pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare

de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări

majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de

intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și

medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către

universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de

absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă

nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor

relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane

calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație

3 Principalii actori din domeniul CDI

Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut

responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a

coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată

sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este

responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale

instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional

Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost

externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea

Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către

Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea

celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine

Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor

competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și

organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de

dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune

are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare

regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și

responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual

Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de

universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut

cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și

20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins

valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate

din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc

finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru

cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte

finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea

performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o

anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora

Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute

naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate

Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei

Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr

aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar

3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn

temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia

13

o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este

format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI

sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară

activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi

precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)

din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare

icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)

Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia

Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de

finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar

rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici

măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării

O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-

Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn

Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI

Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]

Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de

clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui

menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo

Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot

mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-

accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn

domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost

icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov

Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior

au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele

locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)

4 Tendințele CDI

Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049

din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

14

41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD

Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate

din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană

dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB

icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu

2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni

majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din

fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare

cu cele din 2009

Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI

deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor

CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială

de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate

acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există

preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate

Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al

icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și

riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către

administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind

cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești

nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape

jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot

presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența

unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod

corespunzător

42 Cheltuielile private pentru CampD

Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28

(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent

alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce

demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul

cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a

reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost

urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării

externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din

CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul

destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB

15

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei

romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de

icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor

sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost

de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată

de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte

activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din

VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele

serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai

mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o

pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din

cauza concurenței sectoriale puternice

La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au

utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități

desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai

recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al

investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun

reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul

CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se

numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500

de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3

centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt

IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din

punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai

mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson

Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics

Corp Euro ltd (Thomson 2015)

43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile

Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul

promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea

eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP

este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național

An

16

electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată

icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au

obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar

existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma

punerii icircn aplicare a acestei platforme4

Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public

Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051

icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea

unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea

transparenței și accesului online la informații

Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro

icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și

găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și

accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos

Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea

serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat

Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de

proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele

GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și

analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală

pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat

dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a

fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele

deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care

centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite

transmiterea de propuneri icircn format electronic

Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor

străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5

minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate

documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi

Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice

sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date

online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce

platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind

cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării

puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul

sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și

formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea

imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul

aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor

medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea

serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn

sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de

segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai

important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de

STEMI icircn toate regiunile

5 Provocările la adresa inovării

51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și

4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar

registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de

procesare și rambursare a plăților sunt standardizate

17

absorbția fondurilor structurale

Descriere

Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice

care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală

descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)

020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la

aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut

pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la

Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap

de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date

și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]

Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia

avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu

toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul

perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte

redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane

EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta

cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare

tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo

Răspunsul politic

Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie

2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție

privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru

CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost

aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza

acestei ținte și a planului multianual

Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția

bugetară finală estimată pentru 2015

Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a

fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora

reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea

asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor

și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor

programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza

previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a

icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de

programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din

fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor

Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției

fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de

la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada

2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)

Evaluarea politicilor

Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu

obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de

performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat

cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu

decacirct se prevedea

5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016

18

Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a

acestuia

Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează

importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice

pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare

Descriere

Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și

supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe

rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că

procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a

crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept

competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de

cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat

pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți

icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de

competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice

cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI

(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB

pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit

019 din PIB

Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce

fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile

dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute

Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării

instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce

opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare

poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului

CDI pe termen lung

Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea

infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent

lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost

adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de

fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea

resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței

Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date

EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea

educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un

sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe

școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de

educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului

didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context

specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate

slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile

internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat

(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii

19

Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida

unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte

componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate

icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe

baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență

comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor

a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru

standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a

analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)

Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea

obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare

pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după

icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt

descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a

evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă

pentru evaluare

Răspunsul politic

Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin

Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare

instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei

reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din

țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul

Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD

Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn

categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este

clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D

IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de

ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul

Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-

2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat

universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune

evaluări

Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme

icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc

să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare

instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD

naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de

performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind

punerea lor icircn aplicare

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni

stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI

2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate

a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor

naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de

monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)

Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul

Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare

(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-

dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare

amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii

condiționalității ex ante pentru CDI

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 6: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

ASPECTE PRINCIPALE Situația macroeconomică a Romacircniei a

rămas relativ stabilă fiind caracterizată de

o inflație și deficit extern redus Icircn 2015

conform Eurostat ritmul de creștere

economică al Romacircniei a fost unul dintre

cele mai mari din UE (39 din PIB)

Fondul Monetar Internațional estimează că

PIB-ul Romacircniei va ajunge la 42 pacircnă

la sfacircrșitul lui 2016 icircn mare parte datorită

măsurilor de stimulare a consumului și va

scădea la 36 icircn 2017

Guvernul de coaliție condus de Partidul

Social Democrat a demisionat icircn noiembrie

2015 Icircn locul acestuia a fost desemnat un

guvern tehnocrat condus de fostul

comisar UE Dacian Cioloș pacircnă la

organizarea alegerilor generale Pacircnă la

sfacircrșitul lui august 2016 au fost icircnlocuiți

opt miniștri

Alegerile generale din 11 decembrie 2016

au readus la guvernare Partidul Social

Democrat care a obținut 45 din voturi

Icircmpreună cu Alianța Liberalilor și

Democraților (ALDE) dețin majoritatea

locurilor din Parlament

Pe 4 ianuarie 2017 Parlamentul Romacircniei

a aprobat un nou guvern de coaliție de

centru-stacircnga

Noul guvern a adus anumite modificări

instituționale fostul Minister al Educației

Naționale și Cercetării Științifice a fost

icircnlocuit de două ministere cu

responsabilități distincte Ministerul

Educației și Ministerul Cercetării și Inovării

Ianuarie 2017 noul guvern a aprobat o

serie de măsuri fiscal-bugetare Acestea au

generat icircngrijorări legate de riscul de

creștere a deficitului bugetar peste pragul

de 3 din PIB

Icircncepacircnd cu 22 ianuarie icircn icircntreaga țară

au avut loc proteste semnificative

icircmpotriva planurilor guvernului de a

modifica legea privind amnistia și grațierea

și de modificare a codului penal printr-o

ordonanță de urgență Icircn ciuda

demonstrațiilor masive de stradă

ordonanța de urgență a fost adoptată icircn

noaptea de 01022017

Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale

Romacircniei pentru cercetare și dezvoltare

(CBCD) au crescut la 049 din PIB de la

038 din PIB icircn anul precedent (cu toate

acestea bugetul CampD rămacircne pe

penultimul loc din UE) Alocarea fondurilor

publice pentru CampD a crescut cu 30 icircn

2016

Icircn 2017 investițiile prioritare sunt cele

pentru reactorul nuclear de generație IV

(Alfred) ELI-NP și ELI-NP bdquoLaser Valleyrdquo

(bdquoValea Laseruluirdquo)

Investițiile icircn CampD din sectorul de afaceri

(BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 (comparativ cu

media in UE28 de 130 din PIB)

Subfinanțarea sistemului de Cercetare

Dezvoltare Inovare (CDI) a generat un

exod masiv al creierelor

Condiționalitatea ex ante pentru domeniul

cercetării și inovării ar trebui să fie icircnchisă

pacircnă la 31 decembrie 2016

Icircn octombrie 2016 CE a aprobat

modificarea și finanțarea celei de a doua

etape a proiectului bdquoInfrastructura luminii

extreme - Fizică nuclearărdquo (bdquoExtreme Light

Infrastructure ndash Nuclear Physicsrdquo) (ELI-NP)

dezvoltat pe platforma de la Măgurele

PRINCIPALELE PROVOCĂRI PRIVIND POLITICILE DE CDI Mărirea cheltuielilor publice pentru

CDI și absorbția fondurilor

structurale Icircncepacircnd din 2008 sistemul

de CDI a fost subfinanțat icircn raport cu

obiectivele stabilite de documentele

naționale strategice și este mai puțin

performant icircn comparație cu sistemele din

UE-28 Conform noii politici de coeziune

pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde euro al patrulea

cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota prevăzută pentru CDI reprezintă doar

343 din această sumă1 Creșterea eficienței cheltuielilor

publice pentru CDI și icircmbunătățirea

mecanismelor de evaluare și

monitorizare Fondurile limitate pentru

CDI sunt repartizate icircn cadrul unui sistem

de CDI fragmentat și supradimensionat

1 Calculul autorului bazat pe datele DG-REGIO

7

căruia icirci lipsesc mecanismele de finanțare

direct corelate cu rezultatele evaluării

instituționale a performanței icircn domeniul

cercetării Icircmbunătățirea guvernanței pentru

CDI Guvernanța sistemului CDI este

caracterizată printr-o capacitate

administrativă redusă fragmentare

modificări legislative de personal și

instituționale frecvente o capacitate

insuficientă icircn domeniul politicilor lipsa

personalului cu experiență sau existența

sa icircn număr insuficient Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn

continuare incert iar agențiile de

dezvoltare regională dețin competențe

foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircmbunătățirea cadrului pentru

investiții private icircn CDI Icircntreprinderile

sunt insuficient motivate să investească icircn

CDI acestea preferacircnd importul de

tehnologie Icircn condițiile icircn care sectorul

privat ezită icircn general să icircși asume

riscurile financiare caracteristice

domeniului CDI serviciile și instrumentele

financiare de atenuare a acestor riscuri au

fost disponibile icircn număr insuficient Crearea de sinergii icircntre știință și

industrie Icircn 2013 Consiliul transmitea

Romacircniei o recomandare specifică la nivel

de țară privind creșterea investițiilor icircn

CDI și asigurarea unor legături mai

stracircnse icircntre cercetare inovare și

industrie Recomandarea nu a fost

repetată icircn următorii ani cu toate că

situația nu s-a icircmbunătățit icircn mod

semnificativ Lipsa unei recomandări

explicite este icircn principal rezultatul altor

probleme structurale majore care sunt

prioritare pe termen scurt

PRINCIPALELE EVOLUȚII ALE POLITICILOR IcircN MATERIE DE CDI IcircN

2016

Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN 3) Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare CE aprobă finanțarea celei de a doua etape a ELI-NP Noul Cod Fiscal și stimulentele fiscale pentru activitățile de CDI Cadrul de reglementare și facilitățile fiscale pentru incubatoarele de afaceri Noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice Legea nr 2332016 privind parteneriatul public-privat

8

1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din

2016

Planul național pentru CDI 2015-

2020

(2016)

Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare

(2016)

Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN3) a fost aprobat icircn

iulie 2015 cu un buget de 33 miliarde EUR PN3 este structurat icircn jurul a cinci programe cu obiective instrumente de finanțare și instituții coordonatoare distincte Dezvoltarea sistemului național de CDI Creșterea competitivității economice prin CDI Cooperarea la nivelul UE și internațională Cercetarea fundamentală și de frontieră și Cercetarea icircn

domenii de interes strategic Multe dintre programele PN3 au fost lansate icircn 2016 după o perioadă inițială de consultare

publică Majoritatea instrumentelor Programului Operațional Competitivitate (POC) au fost lansate icircn 2016 (cu excepția programului Danubius)

Au fost lansate cererile de propuneri icircn cadrul Axei prioritare 1 (AP 1) Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare icircn sprijinul

competitivității economice și dezvoltării afacerilor (cu un buget total de 95257 milioane EUR) din cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) finanțat prin fondurile regionale europene

Noul Cod Fiscal și stimulentele

fiscale pentru activitățile de CDI

(Ianuarie 2016)

Icircncepacircnd din ianuarie 2016 Romacircnia a introdus un nou Cod Fiscal care urmărește simplificarea procesului de colectare a taxelor Cota standard a TVA a fost redusă la 20 iar din

ianuarie 2017 va scădea la 19 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr 322016 modifică articolul 60 din Codul

Fiscal și introduce un stimulent fiscal pentru activitățile CDI Ordonanța prevede reducerea impozitului pentru veniturile din salarii obținute din activități de CDI

Cadrul de reglementare și

facilitățile fiscale pentru

incubatoarele de afaceri

(Mai 2016)

CE aprobă cea de a doua etapă a ELI-NP

(Iunie 2016)

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost adoptată Legea nr 1022016 care prevede principiile de icircnființare funcționare și acordare a cacirctorva facilități fiscale pentru fondarea incubatoarelor de

afaceri

Icircn iunie 2016 CE a aprobat o finanțare icircn valoare de 140 de milioane EUR pentru cea de a doua etapă a proiectului

bdquoInfrastructura luminii extreme - Fizică nuclearărdquo (ELI-NP) dezvoltat pe platforma de la Măgurele

Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

(Icircnceputul anului 2016)

Legea nr 2332016 privind

parteneriatul public-privat

(Noiembrie 2016)

O nouă lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată icircn prima jumătate a lui 2016 Cu toate acestea legea nu prevede niciun stimulent avacircnd rolul de a minimiza discrepanțele salariale icircntre angajații cu un nivel similar de experiență din sistem

Legea care reglementează icircnființarea și punerea icircn aplicare a

parteneriatelor public-private a fost adoptată la 24 noiembrie 2016

11 Strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă

Descriere și perioadă Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare 2014-

2020 (SNCDI 2020) a fost adoptată la 21 octombrie 2014

9

Planul Național pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare 2015-2020 (PN3) aprobat in

Iulie 2015 este instrumentul principal de implementare a Strategiei CDI

Responsabilitatea pentru coordonarea și execuția lui aparțin Autorității Naționale pentru

Cercetare și Inovare (ANCS) icircn prezent reorganizat ca Ministerul Cercetării și Inovării

(MCI) care a externalizat management-ul multor programe Alte instrumente de

implementare a Strategiei sunt Programul Operațional CompetitivitateAxa Prioritata 1 ndash

CDI pentru competitivitate diverse planuri CDI sectoriale ale ministerelor programele

CDI ale Academiei Romane precum și Programul Operațional Regional (POR)Axa

Prioritară 1 ndash Transfer Tehnologic coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale

Patru domenii de specializare inteligentă definite la nivel național au fost stabilite icircn

SNCDI 2014-2020 prin intermediul procesului de elaborare bazat pe previziuni

bioeconomia (datorită potențialului agricol al țării) TIC (icircn prezent cel mai dinamic

sector de CDI din Romacircnia) energia și mediul (legat de provocările privind eficiența

energetică și resursele de apă) și eco-tehnologiile (axate pe vehicule și echipamente de

generație nouă generarea de bioresurse depoluare și reutilizarea deșeurilor) Setul de

specializări a fost ulterior extins prin decizie politică icircn forma adoptată a SN 2020

pentru a include spațiul și securitatea producția de energie schimbările climatice și

materialele avansate (icircnlocuirea materialelor critice materiale polimerice avansate și

nanomaterialele)

Toate regiunile au icircnregistrat unele progrese icircn dezvoltarea strategiilor regionale proprii

de specializare inteligentă (RIS3) Cu toate acestea icircn timp ce strategiile deja existente

specifică o serie de priorități acestea sunt formulate de obicei ca obiective generale iar

măsurile vizate au un caracter orizontal Icircn procesul de pregătire a cererilor de propuneri

icircn cadrul Programelor Operaționale Regionale Axa prioritară 1 bdquoPromovarea transferului

tehnologicrdquo toate cele șapte regiuni eligibile pentru fondurile de coeziune trebuie să

dezvolte pacircnă icircn martie 2017 o notă conceptuală bazată pe o metodologie comună Icircn

cazul regiunilor avacircnd deja o strategie regională de specializare inteligentă (RIS3)

această notă ar trebui să ofere o descriere detaliată a sectoarelor economice și a tipurilor

de servicii pentru care oficiile de transfer tehnologic (OTT) ar putea beneficia de

finanțare precum și a IMM-urilor care pot pune icircn aplicare rezultatele de transfer

tehnologic Icircn ceea ce privește regiunile care nu au o strategie RIS3 nota conceptuală

va identifica icircn plus prioritățile de specializare inteligentă Icircn noiembrie 2016 toate cele

șapte regiuni bdquomai puțin dezvoltaterdquo icircnregistrau progrese icircn redactarea notei

conceptuale selectarea nișelor S2 avacircnd loc prin intermediul unui proces de descoperire

antreprenorială mai activ

Evoluții recente Proiectul privind regiunile rămase icircn urmă finanțat de Parlamentul

European și externalizat către CE DG-Regio și CE DG-JRC urmărește dezvoltarea

creșterea angajamentului părților interesate relevante și crearea de legături icircntre

strategiastrategiile regionale de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă și

procesele RIS3 naționale existente din anumite regiuni europene rămase icircn urmă printre

care se numără și regiunile de Nord-Est și Nord-Vest ale Romacircniei

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI pentru implementarea unor

acțiuni stabilite icircn SNCDI 2014-2020 cod SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul

Operațional Capacitate Administrativă lansat icircn august 2016 prevede punerea icircn

aplicare a procesului de descoperire antreprenorială (PDA) punerea icircn aplicare a unui

mecanism de orientare strategică precum și dezvoltarea unei metodologii de evaluare a

impactului asupra celor patru priorități de specializare inteligentă și a sănătății și a

SNCDI 2014-2020

Aspecte nesoluționate Un proces autentic de regionalizare rămacircne icircncă incert icircn

Romacircnia Acest subiect s-a aflat ocazional printre cele mai importante priorități publice

dar controversele privind profunzimea și amploarea regionalizării au atras icircntacircrzieri icircn

adoptarea unor decizii ferme Agențiile de dezvoltare regională (ADR) sunt foarte

heterogene din punctul de vedere al resurselor neavacircnd practic niciun fel de capacități și

responsabilități de elaborare a politicilor icircn materie de CDI Icircn aceste condiții

10

instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la

cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI

icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)

2 Contextul economic

Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe

scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul

dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn

principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că

ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită

stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017

(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE

Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat

mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea

celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele

mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017

Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a

salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe

venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat

progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și

consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele

fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei

Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și

modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele

financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor

21 Structura economiei

Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida

contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia

țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine

directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual

bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este

considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea

industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de

dezvoltare software din țările icircnvecinate

După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia

are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii

crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a

icircnceput să crească icircn 2013

22 Mediul de afaceri

Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către

Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar

care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo

Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de

afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar

deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința

deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de

racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe

Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și

asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a

profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și

2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks

11

străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi

echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a

cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata

impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea

o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare

Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul

de angajați)

Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la

113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile

regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este

insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu

există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse

alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și

antreprenorilor

23 Resursele umane disponibile

Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor

umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )

Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de

29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE

(457 comparativ cu 41 )

Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele

mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse

investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele

locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc

relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii

și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au

absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială

2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre

studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)

Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de

studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de

107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori

(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de

cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile

școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar

pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă

icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in

jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020

noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn

sectorul privat

Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti

atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de

cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare

sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI

icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt

este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada

post-recesiune (aproximativ 02 GDP)

Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind

decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de

moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce

oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului

CDI cronic subfinanțat

12

Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense

pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare

de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări

majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de

intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și

medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către

universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de

absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă

nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor

relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane

calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație

3 Principalii actori din domeniul CDI

Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut

responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a

coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată

sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este

responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale

instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional

Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost

externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea

Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către

Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea

celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine

Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor

competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și

organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de

dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune

are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare

regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și

responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual

Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de

universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut

cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și

20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins

valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate

din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc

finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru

cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte

finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea

performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o

anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora

Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute

naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate

Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei

Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr

aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar

3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn

temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia

13

o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este

format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI

sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară

activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi

precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)

din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare

icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)

Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia

Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de

finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar

rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici

măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării

O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-

Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn

Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI

Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]

Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de

clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui

menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo

Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot

mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-

accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn

domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost

icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov

Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior

au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele

locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)

4 Tendințele CDI

Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049

din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

14

41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD

Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate

din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană

dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB

icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu

2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni

majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din

fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare

cu cele din 2009

Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI

deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor

CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială

de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate

acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există

preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate

Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al

icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și

riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către

administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind

cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești

nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape

jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot

presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența

unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod

corespunzător

42 Cheltuielile private pentru CampD

Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28

(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent

alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce

demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul

cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a

reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost

urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării

externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din

CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul

destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB

15

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei

romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de

icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor

sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost

de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată

de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte

activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din

VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele

serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai

mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o

pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din

cauza concurenței sectoriale puternice

La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au

utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități

desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai

recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al

investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun

reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul

CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se

numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500

de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3

centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt

IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din

punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai

mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson

Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics

Corp Euro ltd (Thomson 2015)

43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile

Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul

promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea

eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP

este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național

An

16

electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată

icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au

obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar

existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma

punerii icircn aplicare a acestei platforme4

Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public

Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051

icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea

unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea

transparenței și accesului online la informații

Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro

icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și

găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și

accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos

Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea

serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat

Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de

proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele

GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și

analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală

pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat

dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a

fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele

deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care

centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite

transmiterea de propuneri icircn format electronic

Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor

străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5

minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate

documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi

Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice

sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date

online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce

platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind

cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării

puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul

sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și

formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea

imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul

aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor

medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea

serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn

sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de

segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai

important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de

STEMI icircn toate regiunile

5 Provocările la adresa inovării

51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și

4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar

registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de

procesare și rambursare a plăților sunt standardizate

17

absorbția fondurilor structurale

Descriere

Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice

care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală

descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)

020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la

aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut

pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la

Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap

de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date

și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]

Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia

avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu

toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul

perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte

redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane

EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta

cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare

tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo

Răspunsul politic

Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie

2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție

privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru

CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost

aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza

acestei ținte și a planului multianual

Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția

bugetară finală estimată pentru 2015

Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a

fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora

reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea

asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor

și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor

programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza

previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a

icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de

programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din

fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor

Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției

fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de

la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada

2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)

Evaluarea politicilor

Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu

obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de

performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat

cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu

decacirct se prevedea

5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016

18

Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a

acestuia

Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează

importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice

pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare

Descriere

Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și

supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe

rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că

procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a

crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept

competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de

cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat

pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți

icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de

competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice

cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI

(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB

pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit

019 din PIB

Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce

fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile

dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute

Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării

instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce

opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare

poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului

CDI pe termen lung

Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea

infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent

lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost

adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de

fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea

resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței

Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date

EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea

educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un

sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe

școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de

educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului

didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context

specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate

slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile

internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat

(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii

19

Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida

unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte

componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate

icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe

baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență

comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor

a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru

standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a

analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)

Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea

obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare

pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după

icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt

descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a

evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă

pentru evaluare

Răspunsul politic

Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin

Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare

instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei

reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din

țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul

Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD

Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn

categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este

clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D

IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de

ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul

Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-

2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat

universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune

evaluări

Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme

icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc

să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare

instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD

naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de

performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind

punerea lor icircn aplicare

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni

stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI

2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate

a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor

naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de

monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)

Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul

Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare

(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-

dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare

amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii

condiționalității ex ante pentru CDI

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 7: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

7

căruia icirci lipsesc mecanismele de finanțare

direct corelate cu rezultatele evaluării

instituționale a performanței icircn domeniul

cercetării Icircmbunătățirea guvernanței pentru

CDI Guvernanța sistemului CDI este

caracterizată printr-o capacitate

administrativă redusă fragmentare

modificări legislative de personal și

instituționale frecvente o capacitate

insuficientă icircn domeniul politicilor lipsa

personalului cu experiență sau existența

sa icircn număr insuficient Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn

continuare incert iar agențiile de

dezvoltare regională dețin competențe

foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircmbunătățirea cadrului pentru

investiții private icircn CDI Icircntreprinderile

sunt insuficient motivate să investească icircn

CDI acestea preferacircnd importul de

tehnologie Icircn condițiile icircn care sectorul

privat ezită icircn general să icircși asume

riscurile financiare caracteristice

domeniului CDI serviciile și instrumentele

financiare de atenuare a acestor riscuri au

fost disponibile icircn număr insuficient Crearea de sinergii icircntre știință și

industrie Icircn 2013 Consiliul transmitea

Romacircniei o recomandare specifică la nivel

de țară privind creșterea investițiilor icircn

CDI și asigurarea unor legături mai

stracircnse icircntre cercetare inovare și

industrie Recomandarea nu a fost

repetată icircn următorii ani cu toate că

situația nu s-a icircmbunătățit icircn mod

semnificativ Lipsa unei recomandări

explicite este icircn principal rezultatul altor

probleme structurale majore care sunt

prioritare pe termen scurt

PRINCIPALELE EVOLUȚII ALE POLITICILOR IcircN MATERIE DE CDI IcircN

2016

Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN 3) Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare CE aprobă finanțarea celei de a doua etape a ELI-NP Noul Cod Fiscal și stimulentele fiscale pentru activitățile de CDI Cadrul de reglementare și facilitățile fiscale pentru incubatoarele de afaceri Noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice Legea nr 2332016 privind parteneriatul public-privat

8

1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din

2016

Planul național pentru CDI 2015-

2020

(2016)

Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare

(2016)

Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN3) a fost aprobat icircn

iulie 2015 cu un buget de 33 miliarde EUR PN3 este structurat icircn jurul a cinci programe cu obiective instrumente de finanțare și instituții coordonatoare distincte Dezvoltarea sistemului național de CDI Creșterea competitivității economice prin CDI Cooperarea la nivelul UE și internațională Cercetarea fundamentală și de frontieră și Cercetarea icircn

domenii de interes strategic Multe dintre programele PN3 au fost lansate icircn 2016 după o perioadă inițială de consultare

publică Majoritatea instrumentelor Programului Operațional Competitivitate (POC) au fost lansate icircn 2016 (cu excepția programului Danubius)

Au fost lansate cererile de propuneri icircn cadrul Axei prioritare 1 (AP 1) Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare icircn sprijinul

competitivității economice și dezvoltării afacerilor (cu un buget total de 95257 milioane EUR) din cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) finanțat prin fondurile regionale europene

Noul Cod Fiscal și stimulentele

fiscale pentru activitățile de CDI

(Ianuarie 2016)

Icircncepacircnd din ianuarie 2016 Romacircnia a introdus un nou Cod Fiscal care urmărește simplificarea procesului de colectare a taxelor Cota standard a TVA a fost redusă la 20 iar din

ianuarie 2017 va scădea la 19 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr 322016 modifică articolul 60 din Codul

Fiscal și introduce un stimulent fiscal pentru activitățile CDI Ordonanța prevede reducerea impozitului pentru veniturile din salarii obținute din activități de CDI

Cadrul de reglementare și

facilitățile fiscale pentru

incubatoarele de afaceri

(Mai 2016)

CE aprobă cea de a doua etapă a ELI-NP

(Iunie 2016)

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost adoptată Legea nr 1022016 care prevede principiile de icircnființare funcționare și acordare a cacirctorva facilități fiscale pentru fondarea incubatoarelor de

afaceri

Icircn iunie 2016 CE a aprobat o finanțare icircn valoare de 140 de milioane EUR pentru cea de a doua etapă a proiectului

bdquoInfrastructura luminii extreme - Fizică nuclearărdquo (ELI-NP) dezvoltat pe platforma de la Măgurele

Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

(Icircnceputul anului 2016)

Legea nr 2332016 privind

parteneriatul public-privat

(Noiembrie 2016)

O nouă lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată icircn prima jumătate a lui 2016 Cu toate acestea legea nu prevede niciun stimulent avacircnd rolul de a minimiza discrepanțele salariale icircntre angajații cu un nivel similar de experiență din sistem

Legea care reglementează icircnființarea și punerea icircn aplicare a

parteneriatelor public-private a fost adoptată la 24 noiembrie 2016

11 Strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă

Descriere și perioadă Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare 2014-

2020 (SNCDI 2020) a fost adoptată la 21 octombrie 2014

9

Planul Național pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare 2015-2020 (PN3) aprobat in

Iulie 2015 este instrumentul principal de implementare a Strategiei CDI

Responsabilitatea pentru coordonarea și execuția lui aparțin Autorității Naționale pentru

Cercetare și Inovare (ANCS) icircn prezent reorganizat ca Ministerul Cercetării și Inovării

(MCI) care a externalizat management-ul multor programe Alte instrumente de

implementare a Strategiei sunt Programul Operațional CompetitivitateAxa Prioritata 1 ndash

CDI pentru competitivitate diverse planuri CDI sectoriale ale ministerelor programele

CDI ale Academiei Romane precum și Programul Operațional Regional (POR)Axa

Prioritară 1 ndash Transfer Tehnologic coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale

Patru domenii de specializare inteligentă definite la nivel național au fost stabilite icircn

SNCDI 2014-2020 prin intermediul procesului de elaborare bazat pe previziuni

bioeconomia (datorită potențialului agricol al țării) TIC (icircn prezent cel mai dinamic

sector de CDI din Romacircnia) energia și mediul (legat de provocările privind eficiența

energetică și resursele de apă) și eco-tehnologiile (axate pe vehicule și echipamente de

generație nouă generarea de bioresurse depoluare și reutilizarea deșeurilor) Setul de

specializări a fost ulterior extins prin decizie politică icircn forma adoptată a SN 2020

pentru a include spațiul și securitatea producția de energie schimbările climatice și

materialele avansate (icircnlocuirea materialelor critice materiale polimerice avansate și

nanomaterialele)

Toate regiunile au icircnregistrat unele progrese icircn dezvoltarea strategiilor regionale proprii

de specializare inteligentă (RIS3) Cu toate acestea icircn timp ce strategiile deja existente

specifică o serie de priorități acestea sunt formulate de obicei ca obiective generale iar

măsurile vizate au un caracter orizontal Icircn procesul de pregătire a cererilor de propuneri

icircn cadrul Programelor Operaționale Regionale Axa prioritară 1 bdquoPromovarea transferului

tehnologicrdquo toate cele șapte regiuni eligibile pentru fondurile de coeziune trebuie să

dezvolte pacircnă icircn martie 2017 o notă conceptuală bazată pe o metodologie comună Icircn

cazul regiunilor avacircnd deja o strategie regională de specializare inteligentă (RIS3)

această notă ar trebui să ofere o descriere detaliată a sectoarelor economice și a tipurilor

de servicii pentru care oficiile de transfer tehnologic (OTT) ar putea beneficia de

finanțare precum și a IMM-urilor care pot pune icircn aplicare rezultatele de transfer

tehnologic Icircn ceea ce privește regiunile care nu au o strategie RIS3 nota conceptuală

va identifica icircn plus prioritățile de specializare inteligentă Icircn noiembrie 2016 toate cele

șapte regiuni bdquomai puțin dezvoltaterdquo icircnregistrau progrese icircn redactarea notei

conceptuale selectarea nișelor S2 avacircnd loc prin intermediul unui proces de descoperire

antreprenorială mai activ

Evoluții recente Proiectul privind regiunile rămase icircn urmă finanțat de Parlamentul

European și externalizat către CE DG-Regio și CE DG-JRC urmărește dezvoltarea

creșterea angajamentului părților interesate relevante și crearea de legături icircntre

strategiastrategiile regionale de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă și

procesele RIS3 naționale existente din anumite regiuni europene rămase icircn urmă printre

care se numără și regiunile de Nord-Est și Nord-Vest ale Romacircniei

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI pentru implementarea unor

acțiuni stabilite icircn SNCDI 2014-2020 cod SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul

Operațional Capacitate Administrativă lansat icircn august 2016 prevede punerea icircn

aplicare a procesului de descoperire antreprenorială (PDA) punerea icircn aplicare a unui

mecanism de orientare strategică precum și dezvoltarea unei metodologii de evaluare a

impactului asupra celor patru priorități de specializare inteligentă și a sănătății și a

SNCDI 2014-2020

Aspecte nesoluționate Un proces autentic de regionalizare rămacircne icircncă incert icircn

Romacircnia Acest subiect s-a aflat ocazional printre cele mai importante priorități publice

dar controversele privind profunzimea și amploarea regionalizării au atras icircntacircrzieri icircn

adoptarea unor decizii ferme Agențiile de dezvoltare regională (ADR) sunt foarte

heterogene din punctul de vedere al resurselor neavacircnd practic niciun fel de capacități și

responsabilități de elaborare a politicilor icircn materie de CDI Icircn aceste condiții

10

instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la

cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI

icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)

2 Contextul economic

Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe

scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul

dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn

principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că

ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită

stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017

(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE

Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat

mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea

celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele

mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017

Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a

salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe

venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat

progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și

consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele

fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei

Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și

modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele

financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor

21 Structura economiei

Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida

contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia

țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine

directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual

bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este

considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea

industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de

dezvoltare software din țările icircnvecinate

După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia

are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii

crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a

icircnceput să crească icircn 2013

22 Mediul de afaceri

Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către

Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar

care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo

Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de

afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar

deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința

deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de

racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe

Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și

asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a

profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și

2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks

11

străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi

echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a

cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata

impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea

o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare

Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul

de angajați)

Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la

113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile

regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este

insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu

există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse

alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și

antreprenorilor

23 Resursele umane disponibile

Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor

umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )

Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de

29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE

(457 comparativ cu 41 )

Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele

mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse

investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele

locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc

relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii

și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au

absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială

2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre

studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)

Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de

studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de

107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori

(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de

cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile

școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar

pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă

icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in

jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020

noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn

sectorul privat

Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti

atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de

cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare

sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI

icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt

este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada

post-recesiune (aproximativ 02 GDP)

Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind

decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de

moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce

oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului

CDI cronic subfinanțat

12

Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense

pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare

de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări

majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de

intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și

medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către

universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de

absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă

nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor

relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane

calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație

3 Principalii actori din domeniul CDI

Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut

responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a

coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată

sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este

responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale

instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional

Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost

externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea

Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către

Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea

celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine

Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor

competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și

organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de

dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune

are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare

regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și

responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual

Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de

universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut

cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și

20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins

valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate

din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc

finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru

cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte

finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea

performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o

anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora

Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute

naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate

Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei

Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr

aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar

3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn

temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia

13

o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este

format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI

sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară

activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi

precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)

din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare

icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)

Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia

Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de

finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar

rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici

măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării

O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-

Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn

Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI

Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]

Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de

clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui

menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo

Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot

mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-

accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn

domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost

icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov

Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior

au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele

locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)

4 Tendințele CDI

Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049

din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

14

41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD

Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate

din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană

dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB

icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu

2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni

majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din

fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare

cu cele din 2009

Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI

deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor

CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială

de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate

acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există

preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate

Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al

icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și

riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către

administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind

cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești

nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape

jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot

presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența

unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod

corespunzător

42 Cheltuielile private pentru CampD

Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28

(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent

alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce

demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul

cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a

reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost

urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării

externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din

CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul

destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB

15

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei

romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de

icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor

sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost

de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată

de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte

activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din

VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele

serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai

mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o

pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din

cauza concurenței sectoriale puternice

La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au

utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități

desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai

recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al

investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun

reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul

CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se

numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500

de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3

centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt

IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din

punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai

mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson

Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics

Corp Euro ltd (Thomson 2015)

43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile

Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul

promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea

eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP

este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național

An

16

electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată

icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au

obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar

existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma

punerii icircn aplicare a acestei platforme4

Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public

Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051

icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea

unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea

transparenței și accesului online la informații

Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro

icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și

găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și

accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos

Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea

serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat

Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de

proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele

GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și

analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală

pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat

dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a

fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele

deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care

centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite

transmiterea de propuneri icircn format electronic

Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor

străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5

minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate

documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi

Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice

sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date

online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce

platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind

cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării

puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul

sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și

formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea

imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul

aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor

medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea

serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn

sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de

segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai

important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de

STEMI icircn toate regiunile

5 Provocările la adresa inovării

51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și

4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar

registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de

procesare și rambursare a plăților sunt standardizate

17

absorbția fondurilor structurale

Descriere

Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice

care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală

descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)

020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la

aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut

pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la

Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap

de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date

și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]

Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia

avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu

toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul

perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte

redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane

EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta

cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare

tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo

Răspunsul politic

Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie

2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție

privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru

CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost

aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza

acestei ținte și a planului multianual

Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția

bugetară finală estimată pentru 2015

Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a

fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora

reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea

asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor

și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor

programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza

previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a

icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de

programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din

fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor

Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției

fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de

la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada

2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)

Evaluarea politicilor

Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu

obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de

performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat

cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu

decacirct se prevedea

5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016

18

Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a

acestuia

Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează

importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice

pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare

Descriere

Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și

supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe

rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că

procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a

crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept

competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de

cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat

pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți

icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de

competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice

cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI

(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB

pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit

019 din PIB

Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce

fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile

dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute

Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării

instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce

opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare

poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului

CDI pe termen lung

Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea

infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent

lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost

adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de

fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea

resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței

Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date

EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea

educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un

sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe

școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de

educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului

didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context

specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate

slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile

internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat

(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii

19

Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida

unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte

componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate

icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe

baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență

comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor

a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru

standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a

analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)

Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea

obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare

pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după

icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt

descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a

evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă

pentru evaluare

Răspunsul politic

Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin

Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare

instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei

reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din

țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul

Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD

Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn

categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este

clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D

IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de

ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul

Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-

2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat

universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune

evaluări

Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme

icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc

să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare

instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD

naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de

performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind

punerea lor icircn aplicare

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni

stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI

2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate

a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor

naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de

monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)

Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul

Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare

(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-

dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare

amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii

condiționalității ex ante pentru CDI

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 8: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

8

1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din

2016

Planul național pentru CDI 2015-

2020

(2016)

Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare

(2016)

Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN3) a fost aprobat icircn

iulie 2015 cu un buget de 33 miliarde EUR PN3 este structurat icircn jurul a cinci programe cu obiective instrumente de finanțare și instituții coordonatoare distincte Dezvoltarea sistemului național de CDI Creșterea competitivității economice prin CDI Cooperarea la nivelul UE și internațională Cercetarea fundamentală și de frontieră și Cercetarea icircn

domenii de interes strategic Multe dintre programele PN3 au fost lansate icircn 2016 după o perioadă inițială de consultare

publică Majoritatea instrumentelor Programului Operațional Competitivitate (POC) au fost lansate icircn 2016 (cu excepția programului Danubius)

Au fost lansate cererile de propuneri icircn cadrul Axei prioritare 1 (AP 1) Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare icircn sprijinul

competitivității economice și dezvoltării afacerilor (cu un buget total de 95257 milioane EUR) din cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) finanțat prin fondurile regionale europene

Noul Cod Fiscal și stimulentele

fiscale pentru activitățile de CDI

(Ianuarie 2016)

Icircncepacircnd din ianuarie 2016 Romacircnia a introdus un nou Cod Fiscal care urmărește simplificarea procesului de colectare a taxelor Cota standard a TVA a fost redusă la 20 iar din

ianuarie 2017 va scădea la 19 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr 322016 modifică articolul 60 din Codul

Fiscal și introduce un stimulent fiscal pentru activitățile CDI Ordonanța prevede reducerea impozitului pentru veniturile din salarii obținute din activități de CDI

Cadrul de reglementare și

facilitățile fiscale pentru

incubatoarele de afaceri

(Mai 2016)

CE aprobă cea de a doua etapă a ELI-NP

(Iunie 2016)

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost adoptată Legea nr 1022016 care prevede principiile de icircnființare funcționare și acordare a cacirctorva facilități fiscale pentru fondarea incubatoarelor de

afaceri

Icircn iunie 2016 CE a aprobat o finanțare icircn valoare de 140 de milioane EUR pentru cea de a doua etapă a proiectului

bdquoInfrastructura luminii extreme - Fizică nuclearărdquo (ELI-NP) dezvoltat pe platforma de la Măgurele

Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

(Icircnceputul anului 2016)

Legea nr 2332016 privind

parteneriatul public-privat

(Noiembrie 2016)

O nouă lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată icircn prima jumătate a lui 2016 Cu toate acestea legea nu prevede niciun stimulent avacircnd rolul de a minimiza discrepanțele salariale icircntre angajații cu un nivel similar de experiență din sistem

Legea care reglementează icircnființarea și punerea icircn aplicare a

parteneriatelor public-private a fost adoptată la 24 noiembrie 2016

11 Strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă

Descriere și perioadă Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare 2014-

2020 (SNCDI 2020) a fost adoptată la 21 octombrie 2014

9

Planul Național pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare 2015-2020 (PN3) aprobat in

Iulie 2015 este instrumentul principal de implementare a Strategiei CDI

Responsabilitatea pentru coordonarea și execuția lui aparțin Autorității Naționale pentru

Cercetare și Inovare (ANCS) icircn prezent reorganizat ca Ministerul Cercetării și Inovării

(MCI) care a externalizat management-ul multor programe Alte instrumente de

implementare a Strategiei sunt Programul Operațional CompetitivitateAxa Prioritata 1 ndash

CDI pentru competitivitate diverse planuri CDI sectoriale ale ministerelor programele

CDI ale Academiei Romane precum și Programul Operațional Regional (POR)Axa

Prioritară 1 ndash Transfer Tehnologic coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale

Patru domenii de specializare inteligentă definite la nivel național au fost stabilite icircn

SNCDI 2014-2020 prin intermediul procesului de elaborare bazat pe previziuni

bioeconomia (datorită potențialului agricol al țării) TIC (icircn prezent cel mai dinamic

sector de CDI din Romacircnia) energia și mediul (legat de provocările privind eficiența

energetică și resursele de apă) și eco-tehnologiile (axate pe vehicule și echipamente de

generație nouă generarea de bioresurse depoluare și reutilizarea deșeurilor) Setul de

specializări a fost ulterior extins prin decizie politică icircn forma adoptată a SN 2020

pentru a include spațiul și securitatea producția de energie schimbările climatice și

materialele avansate (icircnlocuirea materialelor critice materiale polimerice avansate și

nanomaterialele)

Toate regiunile au icircnregistrat unele progrese icircn dezvoltarea strategiilor regionale proprii

de specializare inteligentă (RIS3) Cu toate acestea icircn timp ce strategiile deja existente

specifică o serie de priorități acestea sunt formulate de obicei ca obiective generale iar

măsurile vizate au un caracter orizontal Icircn procesul de pregătire a cererilor de propuneri

icircn cadrul Programelor Operaționale Regionale Axa prioritară 1 bdquoPromovarea transferului

tehnologicrdquo toate cele șapte regiuni eligibile pentru fondurile de coeziune trebuie să

dezvolte pacircnă icircn martie 2017 o notă conceptuală bazată pe o metodologie comună Icircn

cazul regiunilor avacircnd deja o strategie regională de specializare inteligentă (RIS3)

această notă ar trebui să ofere o descriere detaliată a sectoarelor economice și a tipurilor

de servicii pentru care oficiile de transfer tehnologic (OTT) ar putea beneficia de

finanțare precum și a IMM-urilor care pot pune icircn aplicare rezultatele de transfer

tehnologic Icircn ceea ce privește regiunile care nu au o strategie RIS3 nota conceptuală

va identifica icircn plus prioritățile de specializare inteligentă Icircn noiembrie 2016 toate cele

șapte regiuni bdquomai puțin dezvoltaterdquo icircnregistrau progrese icircn redactarea notei

conceptuale selectarea nișelor S2 avacircnd loc prin intermediul unui proces de descoperire

antreprenorială mai activ

Evoluții recente Proiectul privind regiunile rămase icircn urmă finanțat de Parlamentul

European și externalizat către CE DG-Regio și CE DG-JRC urmărește dezvoltarea

creșterea angajamentului părților interesate relevante și crearea de legături icircntre

strategiastrategiile regionale de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă și

procesele RIS3 naționale existente din anumite regiuni europene rămase icircn urmă printre

care se numără și regiunile de Nord-Est și Nord-Vest ale Romacircniei

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI pentru implementarea unor

acțiuni stabilite icircn SNCDI 2014-2020 cod SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul

Operațional Capacitate Administrativă lansat icircn august 2016 prevede punerea icircn

aplicare a procesului de descoperire antreprenorială (PDA) punerea icircn aplicare a unui

mecanism de orientare strategică precum și dezvoltarea unei metodologii de evaluare a

impactului asupra celor patru priorități de specializare inteligentă și a sănătății și a

SNCDI 2014-2020

Aspecte nesoluționate Un proces autentic de regionalizare rămacircne icircncă incert icircn

Romacircnia Acest subiect s-a aflat ocazional printre cele mai importante priorități publice

dar controversele privind profunzimea și amploarea regionalizării au atras icircntacircrzieri icircn

adoptarea unor decizii ferme Agențiile de dezvoltare regională (ADR) sunt foarte

heterogene din punctul de vedere al resurselor neavacircnd practic niciun fel de capacități și

responsabilități de elaborare a politicilor icircn materie de CDI Icircn aceste condiții

10

instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la

cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI

icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)

2 Contextul economic

Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe

scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul

dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn

principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că

ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită

stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017

(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE

Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat

mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea

celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele

mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017

Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a

salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe

venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat

progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și

consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele

fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei

Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și

modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele

financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor

21 Structura economiei

Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida

contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia

țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine

directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual

bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este

considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea

industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de

dezvoltare software din țările icircnvecinate

După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia

are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii

crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a

icircnceput să crească icircn 2013

22 Mediul de afaceri

Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către

Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar

care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo

Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de

afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar

deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința

deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de

racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe

Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și

asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a

profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și

2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks

11

străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi

echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a

cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata

impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea

o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare

Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul

de angajați)

Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la

113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile

regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este

insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu

există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse

alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și

antreprenorilor

23 Resursele umane disponibile

Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor

umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )

Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de

29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE

(457 comparativ cu 41 )

Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele

mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse

investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele

locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc

relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii

și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au

absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială

2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre

studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)

Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de

studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de

107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori

(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de

cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile

școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar

pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă

icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in

jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020

noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn

sectorul privat

Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti

atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de

cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare

sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI

icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt

este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada

post-recesiune (aproximativ 02 GDP)

Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind

decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de

moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce

oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului

CDI cronic subfinanțat

12

Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense

pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare

de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări

majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de

intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și

medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către

universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de

absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă

nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor

relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane

calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație

3 Principalii actori din domeniul CDI

Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut

responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a

coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată

sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este

responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale

instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional

Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost

externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea

Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către

Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea

celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine

Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor

competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și

organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de

dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune

are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare

regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și

responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual

Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de

universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut

cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și

20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins

valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate

din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc

finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru

cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte

finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea

performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o

anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora

Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute

naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate

Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei

Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr

aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar

3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn

temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia

13

o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este

format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI

sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară

activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi

precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)

din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare

icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)

Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia

Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de

finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar

rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici

măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării

O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-

Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn

Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI

Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]

Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de

clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui

menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo

Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot

mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-

accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn

domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost

icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov

Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior

au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele

locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)

4 Tendințele CDI

Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049

din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

14

41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD

Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate

din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană

dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB

icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu

2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni

majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din

fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare

cu cele din 2009

Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI

deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor

CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială

de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate

acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există

preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate

Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al

icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și

riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către

administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind

cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești

nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape

jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot

presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența

unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod

corespunzător

42 Cheltuielile private pentru CampD

Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28

(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent

alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce

demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul

cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a

reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost

urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării

externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din

CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul

destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB

15

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei

romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de

icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor

sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost

de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată

de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte

activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din

VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele

serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai

mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o

pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din

cauza concurenței sectoriale puternice

La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au

utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități

desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai

recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al

investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun

reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul

CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se

numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500

de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3

centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt

IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din

punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai

mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson

Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics

Corp Euro ltd (Thomson 2015)

43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile

Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul

promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea

eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP

este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național

An

16

electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată

icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au

obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar

existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma

punerii icircn aplicare a acestei platforme4

Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public

Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051

icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea

unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea

transparenței și accesului online la informații

Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro

icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și

găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și

accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos

Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea

serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat

Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de

proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele

GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și

analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală

pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat

dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a

fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele

deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care

centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite

transmiterea de propuneri icircn format electronic

Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor

străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5

minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate

documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi

Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice

sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date

online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce

platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind

cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării

puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul

sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și

formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea

imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul

aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor

medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea

serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn

sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de

segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai

important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de

STEMI icircn toate regiunile

5 Provocările la adresa inovării

51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și

4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar

registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de

procesare și rambursare a plăților sunt standardizate

17

absorbția fondurilor structurale

Descriere

Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice

care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală

descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)

020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la

aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut

pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la

Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap

de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date

și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]

Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia

avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu

toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul

perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte

redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane

EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta

cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare

tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo

Răspunsul politic

Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie

2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție

privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru

CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost

aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza

acestei ținte și a planului multianual

Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția

bugetară finală estimată pentru 2015

Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a

fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora

reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea

asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor

și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor

programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza

previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a

icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de

programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din

fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor

Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției

fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de

la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada

2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)

Evaluarea politicilor

Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu

obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de

performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat

cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu

decacirct se prevedea

5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016

18

Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a

acestuia

Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează

importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice

pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare

Descriere

Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și

supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe

rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că

procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a

crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept

competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de

cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat

pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți

icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de

competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice

cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI

(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB

pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit

019 din PIB

Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce

fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile

dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute

Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării

instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce

opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare

poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului

CDI pe termen lung

Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea

infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent

lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost

adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de

fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea

resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței

Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date

EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea

educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un

sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe

școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de

educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului

didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context

specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate

slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile

internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat

(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii

19

Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida

unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte

componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate

icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe

baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență

comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor

a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru

standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a

analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)

Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea

obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare

pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după

icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt

descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a

evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă

pentru evaluare

Răspunsul politic

Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin

Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare

instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei

reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din

țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul

Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD

Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn

categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este

clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D

IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de

ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul

Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-

2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat

universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune

evaluări

Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme

icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc

să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare

instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD

naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de

performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind

punerea lor icircn aplicare

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni

stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI

2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate

a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor

naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de

monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)

Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul

Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare

(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-

dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare

amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii

condiționalității ex ante pentru CDI

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 9: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

9

Planul Național pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare 2015-2020 (PN3) aprobat in

Iulie 2015 este instrumentul principal de implementare a Strategiei CDI

Responsabilitatea pentru coordonarea și execuția lui aparțin Autorității Naționale pentru

Cercetare și Inovare (ANCS) icircn prezent reorganizat ca Ministerul Cercetării și Inovării

(MCI) care a externalizat management-ul multor programe Alte instrumente de

implementare a Strategiei sunt Programul Operațional CompetitivitateAxa Prioritata 1 ndash

CDI pentru competitivitate diverse planuri CDI sectoriale ale ministerelor programele

CDI ale Academiei Romane precum și Programul Operațional Regional (POR)Axa

Prioritară 1 ndash Transfer Tehnologic coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale

Patru domenii de specializare inteligentă definite la nivel național au fost stabilite icircn

SNCDI 2014-2020 prin intermediul procesului de elaborare bazat pe previziuni

bioeconomia (datorită potențialului agricol al țării) TIC (icircn prezent cel mai dinamic

sector de CDI din Romacircnia) energia și mediul (legat de provocările privind eficiența

energetică și resursele de apă) și eco-tehnologiile (axate pe vehicule și echipamente de

generație nouă generarea de bioresurse depoluare și reutilizarea deșeurilor) Setul de

specializări a fost ulterior extins prin decizie politică icircn forma adoptată a SN 2020

pentru a include spațiul și securitatea producția de energie schimbările climatice și

materialele avansate (icircnlocuirea materialelor critice materiale polimerice avansate și

nanomaterialele)

Toate regiunile au icircnregistrat unele progrese icircn dezvoltarea strategiilor regionale proprii

de specializare inteligentă (RIS3) Cu toate acestea icircn timp ce strategiile deja existente

specifică o serie de priorități acestea sunt formulate de obicei ca obiective generale iar

măsurile vizate au un caracter orizontal Icircn procesul de pregătire a cererilor de propuneri

icircn cadrul Programelor Operaționale Regionale Axa prioritară 1 bdquoPromovarea transferului

tehnologicrdquo toate cele șapte regiuni eligibile pentru fondurile de coeziune trebuie să

dezvolte pacircnă icircn martie 2017 o notă conceptuală bazată pe o metodologie comună Icircn

cazul regiunilor avacircnd deja o strategie regională de specializare inteligentă (RIS3)

această notă ar trebui să ofere o descriere detaliată a sectoarelor economice și a tipurilor

de servicii pentru care oficiile de transfer tehnologic (OTT) ar putea beneficia de

finanțare precum și a IMM-urilor care pot pune icircn aplicare rezultatele de transfer

tehnologic Icircn ceea ce privește regiunile care nu au o strategie RIS3 nota conceptuală

va identifica icircn plus prioritățile de specializare inteligentă Icircn noiembrie 2016 toate cele

șapte regiuni bdquomai puțin dezvoltaterdquo icircnregistrau progrese icircn redactarea notei

conceptuale selectarea nișelor S2 avacircnd loc prin intermediul unui proces de descoperire

antreprenorială mai activ

Evoluții recente Proiectul privind regiunile rămase icircn urmă finanțat de Parlamentul

European și externalizat către CE DG-Regio și CE DG-JRC urmărește dezvoltarea

creșterea angajamentului părților interesate relevante și crearea de legături icircntre

strategiastrategiile regionale de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă și

procesele RIS3 naționale existente din anumite regiuni europene rămase icircn urmă printre

care se numără și regiunile de Nord-Est și Nord-Vest ale Romacircniei

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI pentru implementarea unor

acțiuni stabilite icircn SNCDI 2014-2020 cod SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul

Operațional Capacitate Administrativă lansat icircn august 2016 prevede punerea icircn

aplicare a procesului de descoperire antreprenorială (PDA) punerea icircn aplicare a unui

mecanism de orientare strategică precum și dezvoltarea unei metodologii de evaluare a

impactului asupra celor patru priorități de specializare inteligentă și a sănătății și a

SNCDI 2014-2020

Aspecte nesoluționate Un proces autentic de regionalizare rămacircne icircncă incert icircn

Romacircnia Acest subiect s-a aflat ocazional printre cele mai importante priorități publice

dar controversele privind profunzimea și amploarea regionalizării au atras icircntacircrzieri icircn

adoptarea unor decizii ferme Agențiile de dezvoltare regională (ADR) sunt foarte

heterogene din punctul de vedere al resurselor neavacircnd practic niciun fel de capacități și

responsabilități de elaborare a politicilor icircn materie de CDI Icircn aceste condiții

10

instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la

cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI

icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)

2 Contextul economic

Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe

scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul

dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn

principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că

ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită

stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017

(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE

Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat

mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea

celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele

mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017

Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a

salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe

venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat

progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și

consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele

fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei

Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și

modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele

financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor

21 Structura economiei

Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida

contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia

țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine

directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual

bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este

considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea

industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de

dezvoltare software din țările icircnvecinate

După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia

are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii

crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a

icircnceput să crească icircn 2013

22 Mediul de afaceri

Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către

Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar

care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo

Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de

afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar

deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința

deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de

racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe

Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și

asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a

profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și

2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks

11

străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi

echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a

cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata

impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea

o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare

Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul

de angajați)

Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la

113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile

regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este

insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu

există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse

alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și

antreprenorilor

23 Resursele umane disponibile

Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor

umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )

Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de

29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE

(457 comparativ cu 41 )

Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele

mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse

investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele

locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc

relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii

și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au

absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială

2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre

studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)

Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de

studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de

107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori

(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de

cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile

școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar

pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă

icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in

jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020

noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn

sectorul privat

Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti

atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de

cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare

sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI

icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt

este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada

post-recesiune (aproximativ 02 GDP)

Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind

decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de

moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce

oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului

CDI cronic subfinanțat

12

Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense

pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare

de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări

majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de

intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și

medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către

universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de

absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă

nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor

relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane

calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație

3 Principalii actori din domeniul CDI

Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut

responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a

coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată

sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este

responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale

instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional

Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost

externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea

Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către

Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea

celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine

Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor

competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și

organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de

dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune

are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare

regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și

responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual

Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de

universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut

cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și

20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins

valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate

din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc

finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru

cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte

finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea

performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o

anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora

Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute

naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate

Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei

Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr

aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar

3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn

temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia

13

o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este

format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI

sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară

activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi

precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)

din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare

icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)

Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia

Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de

finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar

rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici

măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării

O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-

Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn

Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI

Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]

Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de

clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui

menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo

Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot

mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-

accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn

domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost

icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov

Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior

au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele

locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)

4 Tendințele CDI

Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049

din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

14

41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD

Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate

din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană

dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB

icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu

2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni

majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din

fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare

cu cele din 2009

Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI

deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor

CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială

de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate

acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există

preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate

Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al

icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și

riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către

administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind

cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești

nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape

jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot

presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența

unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod

corespunzător

42 Cheltuielile private pentru CampD

Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28

(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent

alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce

demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul

cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a

reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost

urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării

externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din

CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul

destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB

15

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei

romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de

icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor

sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost

de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată

de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte

activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din

VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele

serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai

mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o

pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din

cauza concurenței sectoriale puternice

La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au

utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități

desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai

recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al

investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun

reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul

CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se

numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500

de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3

centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt

IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din

punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai

mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson

Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics

Corp Euro ltd (Thomson 2015)

43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile

Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul

promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea

eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP

este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național

An

16

electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată

icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au

obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar

existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma

punerii icircn aplicare a acestei platforme4

Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public

Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051

icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea

unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea

transparenței și accesului online la informații

Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro

icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și

găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și

accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos

Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea

serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat

Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de

proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele

GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și

analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală

pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat

dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a

fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele

deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care

centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite

transmiterea de propuneri icircn format electronic

Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor

străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5

minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate

documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi

Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice

sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date

online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce

platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind

cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării

puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul

sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și

formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea

imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul

aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor

medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea

serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn

sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de

segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai

important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de

STEMI icircn toate regiunile

5 Provocările la adresa inovării

51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și

4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar

registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de

procesare și rambursare a plăților sunt standardizate

17

absorbția fondurilor structurale

Descriere

Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice

care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală

descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)

020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la

aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut

pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la

Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap

de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date

și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]

Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia

avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu

toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul

perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte

redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane

EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta

cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare

tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo

Răspunsul politic

Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie

2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție

privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru

CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost

aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza

acestei ținte și a planului multianual

Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția

bugetară finală estimată pentru 2015

Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a

fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora

reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea

asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor

și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor

programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza

previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a

icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de

programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din

fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor

Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției

fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de

la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada

2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)

Evaluarea politicilor

Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu

obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de

performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat

cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu

decacirct se prevedea

5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016

18

Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a

acestuia

Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează

importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice

pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare

Descriere

Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și

supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe

rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că

procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a

crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept

competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de

cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat

pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți

icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de

competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice

cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI

(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB

pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit

019 din PIB

Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce

fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile

dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute

Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării

instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce

opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare

poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului

CDI pe termen lung

Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea

infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent

lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost

adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de

fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea

resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței

Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date

EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea

educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un

sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe

școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de

educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului

didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context

specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate

slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile

internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat

(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii

19

Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida

unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte

componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate

icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe

baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență

comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor

a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru

standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a

analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)

Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea

obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare

pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după

icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt

descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a

evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă

pentru evaluare

Răspunsul politic

Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin

Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare

instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei

reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din

țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul

Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD

Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn

categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este

clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D

IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de

ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul

Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-

2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat

universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune

evaluări

Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme

icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc

să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare

instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD

naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de

performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind

punerea lor icircn aplicare

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni

stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI

2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate

a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor

naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de

monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)

Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul

Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare

(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-

dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare

amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii

condiționalității ex ante pentru CDI

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 10: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

10

instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la

cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI

icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)

2 Contextul economic

Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe

scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul

dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn

principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că

ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită

stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017

(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE

Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat

mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea

celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele

mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017

Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a

salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe

venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat

progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și

consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele

fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei

Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și

modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele

financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor

21 Structura economiei

Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida

contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia

țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine

directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual

bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este

considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea

industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de

dezvoltare software din țările icircnvecinate

După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia

are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii

crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a

icircnceput să crească icircn 2013

22 Mediul de afaceri

Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către

Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar

care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo

Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de

afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar

deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința

deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de

racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe

Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și

asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a

profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și

2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks

11

străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi

echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a

cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata

impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea

o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare

Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul

de angajați)

Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la

113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile

regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este

insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu

există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse

alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și

antreprenorilor

23 Resursele umane disponibile

Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor

umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )

Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de

29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE

(457 comparativ cu 41 )

Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele

mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse

investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele

locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc

relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii

și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au

absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială

2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre

studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)

Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de

studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de

107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori

(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de

cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile

școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar

pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă

icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in

jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020

noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn

sectorul privat

Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti

atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de

cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare

sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI

icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt

este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada

post-recesiune (aproximativ 02 GDP)

Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind

decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de

moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce

oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului

CDI cronic subfinanțat

12

Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense

pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare

de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări

majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de

intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și

medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către

universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de

absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă

nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor

relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane

calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație

3 Principalii actori din domeniul CDI

Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut

responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a

coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată

sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este

responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale

instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional

Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost

externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea

Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către

Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea

celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine

Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor

competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și

organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de

dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune

are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare

regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și

responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual

Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de

universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut

cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și

20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins

valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate

din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc

finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru

cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte

finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea

performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o

anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora

Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute

naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate

Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei

Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr

aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar

3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn

temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia

13

o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este

format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI

sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară

activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi

precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)

din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare

icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)

Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia

Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de

finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar

rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici

măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării

O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-

Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn

Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI

Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]

Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de

clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui

menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo

Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot

mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-

accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn

domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost

icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov

Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior

au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele

locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)

4 Tendințele CDI

Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049

din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

14

41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD

Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate

din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană

dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB

icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu

2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni

majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din

fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare

cu cele din 2009

Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI

deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor

CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială

de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate

acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există

preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate

Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al

icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și

riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către

administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind

cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești

nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape

jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot

presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența

unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod

corespunzător

42 Cheltuielile private pentru CampD

Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28

(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent

alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce

demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul

cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a

reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost

urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării

externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din

CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul

destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB

15

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei

romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de

icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor

sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost

de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată

de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte

activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din

VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele

serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai

mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o

pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din

cauza concurenței sectoriale puternice

La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au

utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități

desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai

recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al

investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun

reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul

CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se

numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500

de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3

centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt

IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din

punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai

mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson

Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics

Corp Euro ltd (Thomson 2015)

43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile

Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul

promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea

eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP

este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național

An

16

electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată

icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au

obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar

existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma

punerii icircn aplicare a acestei platforme4

Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public

Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051

icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea

unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea

transparenței și accesului online la informații

Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro

icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și

găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și

accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos

Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea

serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat

Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de

proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele

GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și

analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală

pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat

dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a

fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele

deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care

centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite

transmiterea de propuneri icircn format electronic

Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor

străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5

minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate

documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi

Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice

sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date

online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce

platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind

cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării

puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul

sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și

formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea

imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul

aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor

medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea

serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn

sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de

segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai

important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de

STEMI icircn toate regiunile

5 Provocările la adresa inovării

51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și

4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar

registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de

procesare și rambursare a plăților sunt standardizate

17

absorbția fondurilor structurale

Descriere

Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice

care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală

descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)

020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la

aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut

pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la

Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap

de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date

și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]

Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia

avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu

toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul

perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte

redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane

EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta

cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare

tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo

Răspunsul politic

Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie

2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție

privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru

CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost

aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza

acestei ținte și a planului multianual

Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția

bugetară finală estimată pentru 2015

Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a

fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora

reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea

asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor

și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor

programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza

previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a

icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de

programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din

fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor

Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției

fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de

la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada

2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)

Evaluarea politicilor

Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu

obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de

performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat

cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu

decacirct se prevedea

5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016

18

Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a

acestuia

Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează

importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice

pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare

Descriere

Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și

supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe

rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că

procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a

crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept

competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de

cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat

pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți

icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de

competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice

cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI

(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB

pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit

019 din PIB

Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce

fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile

dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute

Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării

instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce

opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare

poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului

CDI pe termen lung

Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea

infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent

lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost

adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de

fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea

resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței

Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date

EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea

educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un

sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe

școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de

educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului

didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context

specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate

slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile

internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat

(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii

19

Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida

unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte

componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate

icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe

baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență

comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor

a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru

standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a

analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)

Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea

obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare

pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după

icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt

descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a

evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă

pentru evaluare

Răspunsul politic

Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin

Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare

instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei

reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din

țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul

Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD

Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn

categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este

clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D

IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de

ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul

Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-

2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat

universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune

evaluări

Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme

icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc

să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare

instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD

naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de

performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind

punerea lor icircn aplicare

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni

stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI

2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate

a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor

naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de

monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)

Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul

Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare

(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-

dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare

amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii

condiționalității ex ante pentru CDI

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 11: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

11

străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi

echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a

cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata

impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea

o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare

Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul

de angajați)

Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la

113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile

regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este

insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu

există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse

alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și

antreprenorilor

23 Resursele umane disponibile

Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor

umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )

Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de

29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE

(457 comparativ cu 41 )

Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele

mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse

investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele

locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc

relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii

și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au

absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială

2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre

studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)

Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de

studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de

107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori

(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de

cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile

școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar

pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă

icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in

jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020

noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn

sectorul privat

Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti

atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de

cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare

sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI

icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt

este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada

post-recesiune (aproximativ 02 GDP)

Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind

decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de

moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce

oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului

CDI cronic subfinanțat

12

Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense

pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare

de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări

majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de

intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și

medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către

universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de

absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă

nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor

relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane

calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație

3 Principalii actori din domeniul CDI

Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut

responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a

coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată

sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este

responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale

instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional

Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost

externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea

Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către

Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea

celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine

Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor

competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și

organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de

dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune

are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare

regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și

responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual

Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de

universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut

cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și

20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins

valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate

din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc

finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru

cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte

finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea

performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o

anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora

Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute

naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate

Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei

Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr

aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar

3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn

temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia

13

o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este

format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI

sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară

activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi

precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)

din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare

icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)

Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia

Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de

finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar

rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici

măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării

O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-

Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn

Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI

Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]

Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de

clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui

menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo

Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot

mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-

accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn

domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost

icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov

Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior

au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele

locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)

4 Tendințele CDI

Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049

din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

14

41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD

Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate

din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană

dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB

icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu

2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni

majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din

fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare

cu cele din 2009

Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI

deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor

CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială

de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate

acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există

preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate

Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al

icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și

riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către

administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind

cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești

nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape

jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot

presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența

unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod

corespunzător

42 Cheltuielile private pentru CampD

Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28

(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent

alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce

demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul

cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a

reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost

urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării

externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din

CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul

destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB

15

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei

romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de

icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor

sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost

de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată

de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte

activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din

VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele

serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai

mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o

pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din

cauza concurenței sectoriale puternice

La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au

utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități

desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai

recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al

investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun

reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul

CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se

numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500

de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3

centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt

IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din

punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai

mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson

Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics

Corp Euro ltd (Thomson 2015)

43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile

Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul

promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea

eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP

este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național

An

16

electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată

icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au

obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar

existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma

punerii icircn aplicare a acestei platforme4

Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public

Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051

icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea

unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea

transparenței și accesului online la informații

Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro

icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și

găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și

accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos

Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea

serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat

Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de

proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele

GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și

analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală

pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat

dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a

fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele

deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care

centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite

transmiterea de propuneri icircn format electronic

Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor

străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5

minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate

documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi

Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice

sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date

online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce

platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind

cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării

puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul

sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și

formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea

imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul

aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor

medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea

serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn

sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de

segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai

important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de

STEMI icircn toate regiunile

5 Provocările la adresa inovării

51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și

4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar

registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de

procesare și rambursare a plăților sunt standardizate

17

absorbția fondurilor structurale

Descriere

Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice

care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală

descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)

020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la

aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut

pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la

Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap

de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date

și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]

Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia

avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu

toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul

perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte

redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane

EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta

cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare

tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo

Răspunsul politic

Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie

2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție

privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru

CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost

aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza

acestei ținte și a planului multianual

Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția

bugetară finală estimată pentru 2015

Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a

fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora

reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea

asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor

și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor

programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza

previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a

icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de

programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din

fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor

Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției

fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de

la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada

2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)

Evaluarea politicilor

Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu

obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de

performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat

cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu

decacirct se prevedea

5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016

18

Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a

acestuia

Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează

importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice

pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare

Descriere

Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și

supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe

rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că

procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a

crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept

competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de

cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat

pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți

icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de

competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice

cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI

(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB

pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit

019 din PIB

Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce

fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile

dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute

Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării

instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce

opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare

poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului

CDI pe termen lung

Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea

infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent

lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost

adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de

fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea

resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței

Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date

EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea

educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un

sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe

școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de

educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului

didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context

specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate

slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile

internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat

(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii

19

Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida

unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte

componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate

icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe

baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență

comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor

a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru

standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a

analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)

Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea

obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare

pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după

icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt

descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a

evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă

pentru evaluare

Răspunsul politic

Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin

Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare

instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei

reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din

țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul

Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD

Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn

categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este

clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D

IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de

ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul

Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-

2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat

universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune

evaluări

Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme

icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc

să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare

instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD

naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de

performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind

punerea lor icircn aplicare

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni

stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI

2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate

a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor

naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de

monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)

Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul

Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare

(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-

dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare

amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii

condiționalității ex ante pentru CDI

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 12: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

12

Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense

pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare

de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări

majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de

intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și

medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către

universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de

absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă

nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor

relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane

calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație

3 Principalii actori din domeniul CDI

Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut

responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a

coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată

sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este

responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale

instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional

Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost

externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea

Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către

Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea

celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine

Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor

competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și

organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de

dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune

are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare

regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și

responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual

Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de

universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut

cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și

20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins

valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate

din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc

finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru

cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte

finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea

performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o

anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora

Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute

naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate

Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei

Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr

aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar

3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn

temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia

13

o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este

format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI

sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară

activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi

precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)

din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare

icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)

Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia

Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de

finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar

rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici

măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării

O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-

Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn

Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI

Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]

Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de

clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui

menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo

Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot

mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-

accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn

domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost

icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov

Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior

au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele

locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)

4 Tendințele CDI

Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049

din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

14

41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD

Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate

din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană

dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB

icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu

2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni

majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din

fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare

cu cele din 2009

Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI

deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor

CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială

de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate

acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există

preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate

Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al

icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și

riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către

administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind

cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești

nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape

jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot

presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența

unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod

corespunzător

42 Cheltuielile private pentru CampD

Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28

(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent

alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce

demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul

cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a

reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost

urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării

externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din

CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul

destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB

15

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei

romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de

icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor

sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost

de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată

de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte

activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din

VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele

serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai

mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o

pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din

cauza concurenței sectoriale puternice

La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au

utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități

desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai

recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al

investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun

reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul

CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se

numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500

de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3

centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt

IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din

punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai

mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson

Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics

Corp Euro ltd (Thomson 2015)

43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile

Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul

promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea

eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP

este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național

An

16

electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată

icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au

obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar

existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma

punerii icircn aplicare a acestei platforme4

Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public

Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051

icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea

unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea

transparenței și accesului online la informații

Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro

icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și

găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și

accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos

Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea

serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat

Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de

proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele

GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și

analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală

pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat

dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a

fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele

deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care

centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite

transmiterea de propuneri icircn format electronic

Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor

străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5

minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate

documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi

Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice

sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date

online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce

platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind

cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării

puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul

sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și

formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea

imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul

aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor

medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea

serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn

sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de

segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai

important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de

STEMI icircn toate regiunile

5 Provocările la adresa inovării

51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și

4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar

registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de

procesare și rambursare a plăților sunt standardizate

17

absorbția fondurilor structurale

Descriere

Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice

care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală

descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)

020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la

aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut

pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la

Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap

de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date

și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]

Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia

avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu

toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul

perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte

redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane

EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta

cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare

tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo

Răspunsul politic

Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie

2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție

privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru

CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost

aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza

acestei ținte și a planului multianual

Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția

bugetară finală estimată pentru 2015

Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a

fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora

reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea

asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor

și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor

programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza

previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a

icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de

programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din

fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor

Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției

fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de

la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada

2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)

Evaluarea politicilor

Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu

obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de

performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat

cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu

decacirct se prevedea

5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016

18

Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a

acestuia

Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează

importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice

pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare

Descriere

Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și

supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe

rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că

procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a

crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept

competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de

cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat

pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți

icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de

competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice

cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI

(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB

pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit

019 din PIB

Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce

fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile

dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute

Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării

instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce

opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare

poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului

CDI pe termen lung

Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea

infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent

lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost

adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de

fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea

resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței

Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date

EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea

educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un

sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe

școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de

educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului

didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context

specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate

slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile

internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat

(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii

19

Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida

unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte

componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate

icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe

baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență

comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor

a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru

standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a

analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)

Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea

obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare

pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după

icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt

descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a

evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă

pentru evaluare

Răspunsul politic

Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin

Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare

instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei

reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din

țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul

Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD

Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn

categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este

clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D

IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de

ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul

Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-

2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat

universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune

evaluări

Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme

icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc

să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare

instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD

naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de

performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind

punerea lor icircn aplicare

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni

stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI

2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate

a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor

naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de

monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)

Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul

Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare

(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-

dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare

amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii

condiționalității ex ante pentru CDI

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 13: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

13

o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este

format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI

sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară

activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi

precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)

din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare

icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)

Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia

Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de

finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar

rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici

măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării

O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-

Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn

Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI

Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]

Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de

clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui

menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo

Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot

mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-

accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn

domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost

icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov

Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior

au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele

locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)

4 Tendințele CDI

Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049

din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

14

41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD

Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate

din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană

dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB

icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu

2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni

majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din

fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare

cu cele din 2009

Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI

deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor

CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială

de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate

acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există

preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate

Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al

icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și

riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către

administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind

cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești

nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape

jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot

presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența

unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod

corespunzător

42 Cheltuielile private pentru CampD

Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28

(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent

alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce

demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul

cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a

reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost

urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării

externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din

CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul

destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB

15

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei

romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de

icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor

sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost

de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată

de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte

activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din

VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele

serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai

mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o

pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din

cauza concurenței sectoriale puternice

La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au

utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități

desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai

recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al

investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun

reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul

CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se

numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500

de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3

centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt

IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din

punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai

mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson

Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics

Corp Euro ltd (Thomson 2015)

43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile

Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul

promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea

eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP

este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național

An

16

electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată

icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au

obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar

existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma

punerii icircn aplicare a acestei platforme4

Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public

Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051

icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea

unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea

transparenței și accesului online la informații

Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro

icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și

găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și

accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos

Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea

serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat

Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de

proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele

GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și

analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală

pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat

dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a

fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele

deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care

centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite

transmiterea de propuneri icircn format electronic

Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor

străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5

minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate

documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi

Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice

sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date

online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce

platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind

cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării

puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul

sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și

formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea

imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul

aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor

medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea

serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn

sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de

segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai

important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de

STEMI icircn toate regiunile

5 Provocările la adresa inovării

51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și

4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar

registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de

procesare și rambursare a plăților sunt standardizate

17

absorbția fondurilor structurale

Descriere

Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice

care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală

descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)

020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la

aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut

pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la

Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap

de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date

și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]

Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia

avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu

toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul

perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte

redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane

EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta

cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare

tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo

Răspunsul politic

Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie

2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție

privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru

CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost

aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza

acestei ținte și a planului multianual

Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția

bugetară finală estimată pentru 2015

Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a

fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora

reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea

asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor

și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor

programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza

previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a

icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de

programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din

fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor

Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției

fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de

la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada

2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)

Evaluarea politicilor

Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu

obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de

performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat

cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu

decacirct se prevedea

5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016

18

Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a

acestuia

Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează

importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice

pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare

Descriere

Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și

supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe

rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că

procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a

crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept

competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de

cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat

pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți

icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de

competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice

cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI

(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB

pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit

019 din PIB

Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce

fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile

dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute

Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării

instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce

opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare

poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului

CDI pe termen lung

Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea

infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent

lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost

adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de

fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea

resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței

Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date

EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea

educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un

sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe

școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de

educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului

didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context

specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate

slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile

internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat

(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii

19

Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida

unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte

componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate

icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe

baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență

comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor

a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru

standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a

analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)

Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea

obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare

pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după

icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt

descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a

evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă

pentru evaluare

Răspunsul politic

Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin

Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare

instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei

reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din

țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul

Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD

Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn

categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este

clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D

IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de

ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul

Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-

2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat

universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune

evaluări

Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme

icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc

să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare

instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD

naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de

performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind

punerea lor icircn aplicare

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni

stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI

2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate

a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor

naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de

monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)

Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul

Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare

(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-

dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare

amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii

condiționalității ex ante pentru CDI

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 14: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

14

41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD

Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate

din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană

dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB

icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu

2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni

majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din

fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare

cu cele din 2009

Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI

deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor

CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială

de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate

acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există

preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate

Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al

icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și

riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către

administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind

cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești

nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape

jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot

presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența

unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod

corespunzător

42 Cheltuielile private pentru CampD

Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la

021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28

(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent

alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce

demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul

cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a

reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost

urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării

externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din

CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul

destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB

15

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei

romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de

icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor

sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost

de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată

de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte

activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din

VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele

serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai

mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o

pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din

cauza concurenței sectoriale puternice

La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au

utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități

desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai

recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al

investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun

reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul

CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se

numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500

de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3

centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt

IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din

punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai

mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson

Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics

Corp Euro ltd (Thomson 2015)

43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile

Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul

promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea

eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP

este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național

An

16

electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată

icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au

obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar

existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma

punerii icircn aplicare a acestei platforme4

Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public

Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051

icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea

unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea

transparenței și accesului online la informații

Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro

icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și

găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și

accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos

Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea

serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat

Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de

proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele

GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și

analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală

pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat

dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a

fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele

deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care

centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite

transmiterea de propuneri icircn format electronic

Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor

străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5

minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate

documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi

Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice

sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date

online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce

platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind

cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării

puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul

sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și

formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea

imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul

aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor

medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea

serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn

sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de

segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai

important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de

STEMI icircn toate regiunile

5 Provocările la adresa inovării

51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și

4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar

registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de

procesare și rambursare a plăților sunt standardizate

17

absorbția fondurilor structurale

Descriere

Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice

care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală

descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)

020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la

aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut

pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la

Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap

de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date

și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]

Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia

avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu

toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul

perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte

redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane

EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta

cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare

tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo

Răspunsul politic

Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie

2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție

privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru

CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost

aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza

acestei ținte și a planului multianual

Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția

bugetară finală estimată pentru 2015

Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a

fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora

reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea

asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor

și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor

programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza

previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a

icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de

programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din

fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor

Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției

fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de

la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada

2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)

Evaluarea politicilor

Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu

obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de

performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat

cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu

decacirct se prevedea

5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016

18

Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a

acestuia

Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează

importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice

pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare

Descriere

Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și

supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe

rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că

procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a

crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept

competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de

cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat

pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți

icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de

competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice

cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI

(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB

pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit

019 din PIB

Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce

fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile

dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute

Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării

instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce

opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare

poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului

CDI pe termen lung

Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea

infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent

lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost

adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de

fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea

resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței

Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date

EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea

educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un

sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe

școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de

educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului

didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context

specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate

slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile

internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat

(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii

19

Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida

unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte

componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate

icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe

baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență

comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor

a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru

standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a

analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)

Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea

obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare

pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după

icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt

descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a

evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă

pentru evaluare

Răspunsul politic

Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin

Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare

instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei

reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din

țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul

Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD

Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn

categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este

clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D

IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de

ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul

Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-

2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat

universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune

evaluări

Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme

icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc

să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare

instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD

naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de

performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind

punerea lor icircn aplicare

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni

stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI

2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate

a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor

naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de

monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)

Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul

Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare

(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-

dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare

amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii

condiționalității ex ante pentru CDI

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 15: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

15

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD

Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016

Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei

romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de

icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor

sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost

de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată

de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte

activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din

VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele

serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai

mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o

pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din

cauza concurenței sectoriale puternice

La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au

utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități

desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai

recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al

investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun

reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul

CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se

numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500

de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3

centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt

IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din

punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai

mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson

Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics

Corp Euro ltd (Thomson 2015)

43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile

Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul

promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea

eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP

este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național

An

16

electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată

icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au

obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar

existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma

punerii icircn aplicare a acestei platforme4

Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public

Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051

icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea

unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea

transparenței și accesului online la informații

Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro

icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și

găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și

accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos

Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea

serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat

Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de

proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele

GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și

analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală

pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat

dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a

fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele

deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care

centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite

transmiterea de propuneri icircn format electronic

Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor

străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5

minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate

documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi

Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice

sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date

online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce

platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind

cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării

puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul

sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și

formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea

imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul

aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor

medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea

serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn

sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de

segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai

important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de

STEMI icircn toate regiunile

5 Provocările la adresa inovării

51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și

4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar

registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de

procesare și rambursare a plăților sunt standardizate

17

absorbția fondurilor structurale

Descriere

Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice

care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală

descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)

020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la

aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut

pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la

Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap

de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date

și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]

Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia

avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu

toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul

perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte

redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane

EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta

cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare

tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo

Răspunsul politic

Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie

2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție

privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru

CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost

aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza

acestei ținte și a planului multianual

Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția

bugetară finală estimată pentru 2015

Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a

fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora

reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea

asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor

și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor

programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza

previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a

icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de

programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din

fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor

Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției

fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de

la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada

2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)

Evaluarea politicilor

Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu

obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de

performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat

cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu

decacirct se prevedea

5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016

18

Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a

acestuia

Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează

importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice

pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare

Descriere

Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și

supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe

rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că

procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a

crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept

competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de

cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat

pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți

icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de

competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice

cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI

(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB

pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit

019 din PIB

Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce

fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile

dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute

Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării

instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce

opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare

poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului

CDI pe termen lung

Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea

infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent

lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost

adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de

fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea

resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței

Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date

EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea

educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un

sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe

școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de

educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului

didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context

specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate

slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile

internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat

(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii

19

Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida

unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte

componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate

icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe

baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență

comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor

a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru

standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a

analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)

Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea

obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare

pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după

icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt

descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a

evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă

pentru evaluare

Răspunsul politic

Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin

Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare

instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei

reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din

țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul

Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD

Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn

categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este

clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D

IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de

ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul

Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-

2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat

universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune

evaluări

Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme

icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc

să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare

instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD

naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de

performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind

punerea lor icircn aplicare

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni

stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI

2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate

a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor

naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de

monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)

Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul

Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare

(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-

dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare

amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii

condiționalității ex ante pentru CDI

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 16: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

16

electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată

icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au

obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar

existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma

punerii icircn aplicare a acestei platforme4

Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public

Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051

icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea

unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea

transparenței și accesului online la informații

Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro

icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și

găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și

accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos

Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea

serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat

Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de

proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele

GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și

analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală

pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat

dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a

fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele

deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care

centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite

transmiterea de propuneri icircn format electronic

Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor

străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5

minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate

documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi

Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice

sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date

online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce

platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind

cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării

puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul

sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și

formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea

imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul

aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor

medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea

serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn

sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de

segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai

important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de

STEMI icircn toate regiunile

5 Provocările la adresa inovării

51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și

4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar

registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de

procesare și rambursare a plăților sunt standardizate

17

absorbția fondurilor structurale

Descriere

Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice

care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală

descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)

020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la

aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut

pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la

Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap

de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date

și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]

Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia

avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu

toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul

perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte

redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane

EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta

cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare

tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo

Răspunsul politic

Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie

2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție

privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru

CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost

aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza

acestei ținte și a planului multianual

Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția

bugetară finală estimată pentru 2015

Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a

fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora

reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea

asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor

și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor

programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza

previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a

icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de

programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din

fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor

Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției

fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de

la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada

2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)

Evaluarea politicilor

Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu

obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de

performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat

cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu

decacirct se prevedea

5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016

18

Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a

acestuia

Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează

importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice

pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare

Descriere

Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și

supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe

rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că

procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a

crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept

competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de

cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat

pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți

icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de

competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice

cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI

(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB

pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit

019 din PIB

Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce

fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile

dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute

Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării

instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce

opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare

poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului

CDI pe termen lung

Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea

infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent

lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost

adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de

fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea

resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței

Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date

EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea

educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un

sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe

școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de

educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului

didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context

specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate

slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile

internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat

(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii

19

Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida

unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte

componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate

icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe

baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență

comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor

a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru

standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a

analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)

Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea

obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare

pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după

icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt

descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a

evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă

pentru evaluare

Răspunsul politic

Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin

Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare

instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei

reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din

țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul

Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD

Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn

categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este

clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D

IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de

ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul

Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-

2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat

universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune

evaluări

Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme

icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc

să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare

instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD

naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de

performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind

punerea lor icircn aplicare

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni

stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI

2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate

a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor

naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de

monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)

Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul

Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare

(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-

dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare

amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii

condiționalității ex ante pentru CDI

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 17: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

17

absorbția fondurilor structurale

Descriere

Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice

care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală

descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)

020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la

aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut

pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la

Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap

de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date

și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]

Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia

avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu

toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul

perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte

redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane

EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta

cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare

tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo

Răspunsul politic

Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie

2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție

privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru

CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost

aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza

acestei ținte și a planului multianual

Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția

bugetară finală estimată pentru 2015

Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a

fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora

reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea

asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor

și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor

programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza

previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a

icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de

programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din

fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor

Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției

fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de

la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada

2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)

Evaluarea politicilor

Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu

obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de

performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat

cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu

decacirct se prevedea

5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016

18

Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a

acestuia

Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează

importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice

pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare

Descriere

Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și

supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe

rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că

procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a

crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept

competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de

cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat

pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți

icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de

competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice

cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI

(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB

pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit

019 din PIB

Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce

fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile

dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute

Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării

instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce

opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare

poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului

CDI pe termen lung

Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea

infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent

lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost

adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de

fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea

resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței

Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date

EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea

educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un

sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe

școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de

educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului

didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context

specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate

slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile

internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat

(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii

19

Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida

unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte

componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate

icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe

baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență

comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor

a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru

standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a

analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)

Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea

obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare

pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după

icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt

descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a

evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă

pentru evaluare

Răspunsul politic

Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin

Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare

instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei

reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din

țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul

Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD

Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn

categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este

clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D

IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de

ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul

Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-

2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat

universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune

evaluări

Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme

icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc

să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare

instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD

naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de

performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind

punerea lor icircn aplicare

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni

stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI

2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate

a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor

naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de

monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)

Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul

Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare

(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-

dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare

amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii

condiționalității ex ante pentru CDI

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 18: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

18

Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul

2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a

acestuia

Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au

fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar

cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează

importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI

52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice

pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare

Descriere

Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și

supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe

rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că

procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a

crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept

competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de

cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat

pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți

icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de

competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt

superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice

cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI

(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB

pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit

019 din PIB

Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce

fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile

dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute

Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării

instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce

opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare

poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului

CDI pe termen lung

Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea

infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent

lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost

adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de

fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea

resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței

Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date

EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea

educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un

sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe

școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de

educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului

didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context

specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate

slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile

internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat

(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii

19

Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida

unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte

componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate

icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe

baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență

comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor

a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru

standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a

analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)

Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea

obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare

pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după

icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt

descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a

evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă

pentru evaluare

Răspunsul politic

Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin

Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare

instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei

reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din

țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul

Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD

Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn

categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este

clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D

IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de

ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul

Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-

2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat

universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune

evaluări

Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme

icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc

să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare

instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD

naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de

performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind

punerea lor icircn aplicare

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni

stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI

2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate

a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor

naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de

monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)

Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul

Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare

(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-

dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare

amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii

condiționalității ex ante pentru CDI

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 19: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

19

Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida

unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte

componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate

icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe

baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență

comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor

a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru

standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a

analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)

Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea

obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare

pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după

icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt

descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a

evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă

pentru evaluare

Răspunsul politic

Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin

Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare

instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei

reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din

țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul

Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD

Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn

categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este

clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D

IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de

ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul

Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-

2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat

universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune

evaluări

Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme

icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc

să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare

instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD

naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de

performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind

punerea lor icircn aplicare

Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni

stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI

2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate

a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor

naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de

monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)

Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul

Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare

(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-

dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare

amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii

condiționalității ex ante pentru CDI

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 20: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

20

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia

națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea

unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o

monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante

Evaluarea politicilor

Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind

restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme

diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile

clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare

a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele

finanțării insuficiente

Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate

acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre

cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de

cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)

Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn

aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o

metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei

prevăzute pentru 2018

Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care

lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie

pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc

Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un

echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod

eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației

poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa

societății

Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura

eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări

responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu

53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI

Descriere

Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă

fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa

personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea

conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de

regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională

dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de

instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă

rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel

regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe

antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel

național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază

bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici

constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea

globală a țăriirdquo

Răspunsul politic

Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe

trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a

asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 21: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

21

programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare

pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice

(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va

colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI

Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet

interministerial pentru achiziții publice

Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu

Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea

directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum

și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor

structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și

organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn

lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale

Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a

construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala

precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui

proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul

regional rămacircn neclare

54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI

Descriere

Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb

importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile

caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor

riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab

dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea

mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)

Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și

serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-

și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd

produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel

de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar

icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar

reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să

crească flexibilitatea Codului Muncii

Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele

progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții

europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții

(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de

investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de

facturare de tip cloud din Romacircnia

Răspunsul politic

Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare

economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI

2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea

impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate

icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 22: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

22

de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1

(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare

icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din

icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii

inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare

specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de

inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de

milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul

la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri

vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august

2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR

cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole

Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă

Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv

sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii

fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a

fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr

322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin

extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează

scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește

condițiile de aplicare a acestei scutiri

La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva

facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul

de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de

observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin

clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata

cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență

Evaluarea politicilor

Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI

reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn

perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece

instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn

aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa

cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent

introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50

pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din

sectorul privat

Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică

parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor

de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că

icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și

conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe

deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn

rigide

Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia

țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește

sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot

fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau

icircncă nu au fost inițiate

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 23: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

23

55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie

Descriere

Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB

icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt

cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică

parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel

redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a

rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare

specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn

CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de

prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi

situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel

mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația

administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea

Răspunsul politic

Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea

performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul

universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de

intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn

domeniul transferului de cunoaștere

Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4

bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru

structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local

Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR

sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor

platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor

cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică

pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre

100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de

transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice

și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi

Evaluarea politicilor

Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public

și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea

icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele

stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)

au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI

sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI

Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un

impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită

interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de

inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de

furnizare a acestor servicii este destul de scăzută

Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru

ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva

măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă

interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional

scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor

competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 24: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

24

6 Crearea și stimularea piețelor

Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de

inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri

pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn

sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd

internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei

Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn

2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma

sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o

punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă

instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP

(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor

Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25

octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure

eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile

Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi

(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn

documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu

mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția

corectă

O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru

mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive

indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de

bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții

inovatoare indisponibile pe piață

Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea

icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing

pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de

minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini

dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a

promova produse și servicii pe piață

Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie

stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de

acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de

inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct

interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare

un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și

emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de

produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de

sprijinire a inovării sociale

Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE

disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă

afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de

cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de

trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn

sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6

Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest

domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice

6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 25: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

25

pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a

strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui

institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție

(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării

și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici

Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea

investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de

Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și

expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la

nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)

SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente

financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare

pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea

sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile

comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual

bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor

economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă

sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea

structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor

interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și

evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul

de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență

financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente

promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 26: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

26

Anexa 1 - Referințe

Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster

RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009

Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)

Rapoartele științifice și tehnice ale JRC

ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013

disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf

CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se

impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-

public2013-finalpdf

Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre

excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC

DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)

2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies

Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence

Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul

pentru Publicații al Uniunii Europene

Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul

privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru

Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-

unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf

Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul

național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de

convergență al Romacircniei pentru 2014

httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț

aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles

disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf

Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al

Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la

httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-

2015_enpdf

Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de

bord european al inovării icircn sectorul public) 2013

Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul

european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al

Uniunii Europene disponibil la

httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014

pdf

Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de

locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34

Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell

below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub

50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni

Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al

inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)

httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 27: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

27

Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard

(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)

disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html

INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la

httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-

somajsomaj_2014rpdf

Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding

Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a

misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la

httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare

dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare

dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de

cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la

httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-

iguvernamentale-raport-2013pdf

Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului

superior din Romacircnia ndash 2015

Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-

uero

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor

Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi

Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității

Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT

Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat

disponibil la httpwwwfonduri-

ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)

disponibil la httpgooglJfgxCP

Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate

2014-2020 iunie 2014 disponibil la

httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate

_iunie_2014-enpdf

Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la

httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-

2020poVOPOC2014-202018122014pdf

Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J

Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea

cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)

Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului

icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont

2020 disponibil la httpgooglafAioA

Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016

Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National

Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei

Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 28: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

28

Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză

bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014

Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015

disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information

UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp

df

UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd

f

UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF

UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la

httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf

UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către

2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură

Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector

Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză

funcțională) Raport final 31 mai 2011

Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education

(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality

and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate

calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie

2014

Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016

Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială

Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind

Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-

competitiveness-report-2014-2015

Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului

public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 29: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

29

Anexa 2 - Abrevieri

AEC ndash Aria Europeana a Cercetării

ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice

ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare

AR ndash Academia Romană

CampD ndash Cercetare și Dezvoltare

CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD

CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și

dezvoltare

CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare

CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei

CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării

CR ndash Capital de risc

ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară

ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)

ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)

FEI - Fondul european de investiții

Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene

FS ndash Fonduri structurale

HG ndash Hotăracircrea Guvernului

IC ndash Infrastructură de cercetare

IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior

IMN ndash Icircntreprindere multinațională

IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii

ISD ndash Investiție străină directă

MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării

MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării

OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe

PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială

PIB ndash Produsul intern brut

PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013

PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020

PNR ndash Programul Național de Reformă

PO ndash Program operațional

POC ndash Programul Operațional Competitivitate

POR ndash Programul Operațional Regional

POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 30: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

30

POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic

RUST - Resurse umane din știință și tehnologie

S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)

SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020

SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice

SNE - Strategia națională de export

TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare

TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor

TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată

UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003

UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE

UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării

Dezvoltării și Inovării

VAB ndash Valoare adăugată brută

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 31: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

31

Anexa 3 ndash Fișă informativă

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100

Value added of services as share of the total value added ( of total)

5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034

Value added of manufacturing as share of the total value added ()

2156 2386 2447 2261 2304 237

Employment in manufacturing as share of total employment ()

1868 175 1798 1742 176 1815

Employment in services as share of total employment ()

4013 3961 4096 4155 418 4205

Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()

522 643 282 614 579

Labour productivity (Index 2010=100)

1001 100 1001 1106 1159 1195 1233

New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34

105 094 123 109 114 19 18

Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)

447 447

Medium and high-tech products export (( of total products exports)

5020 5074 5091 5279

Summary Innovation Index (rank)

30 30 30 31 32 34 36

Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()

207

Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)

24 23 23 22

Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)

143 54

Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)

37 37

Ease of getting credit (WB GII) (Rank)

7 7

Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)

0 0 0 0 0002 0002 0001

EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)

28 28

E-Government Development

Index Rank

47 64

Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)

7 8 7 31 5 10 11

GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049

GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028

RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02

BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021

Research excellence composite indicator (Rank)

28

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 32: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

32

Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country

422 505 503

Public-private co-publications per million population

704 838 827 478 42 261

World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 33: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

33

Lista figurilor

Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13

Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 34: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți

răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr de telefon gratuit ()

00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri

Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)

HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS

Free publications

bull one copy

via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

bull more than one copy or postersmaps

from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()

() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)

Priced publications

bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N

Page 35: RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016: ROMÂNIApublications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC105891/rio_cr_ro2016n_online_ro.pdfcercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea

35

doi102760056896

ISBN 978-92-79-66101-3

KJ-N

A-2

8490-R

O-N


Recommended