Raport Bm i Ferma Av.muntenia

Raport cu privire la BILANŢUL DE MEDIU NIVEL I - FERMA AVICOLĂ - com.Cuza Voda, sat Ceacu, jud. Călăraşi -

RAPORT cu privire la

BILANŢUL DE MEDIU NIVEL I- FERMA AVICOLĂ - SAT CEACU, COM. CUZA VODA, , jud. Călăraşi

- 2012 –

BeneficiarSC AVICOLA MUNTENIA SRL

1


COLECTIV ELABORARE

Colectiv:

2


CUPRINS

1. INTRODUCERE......................................................................................................4

2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZAREA.........................52.1 Localizare şi topografie......................................................................................52.2 Geologie şi hidrogeologie...................................................................................5

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI ŞI DEZVOLTĂRI VIITOARE..................73.1 Istoricul amplasamentului...................................................................................73.2 Dezvoltări viitoare..............................................................................................7

4. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL AMPLASAMENTULUI...............74.1 Generalităţi.........................................................................................................74.2 Materiale de construcţie......................................................................................94.3 Stocarea materialelor – depozite de materii prime, rezervoare subterane........104.4 Emisii în atmosferă – emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă................................................................................................................................114.5 Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale........................................................................................................124.6 Producerea şi eliminarea deşeurilor..................................................................164.7 Alimentarea cu energie electrică.......................................................................194.8 Protecţia şi igiena muncii..................................................................................204.9 Prevenirea şi stingerea incendiilor....................................................................204.10 Zgomotul şi vibraţiile.....................................................................................204.11 Securitatea zonei.............................................................................................234.12 Administraţia..................................................................................................24

5. CALITATEA SOLULUI........................................................................................245.1 Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat.........................245.2 Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate.....................................................31

6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.......................................................................316.1 Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora în propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau program de conformare..............31

ANEXE.......................................................................................................................33

3


1. INTRODUCERE

Denumirea unităţii:(punct de lucru)

- SC AVICOLA MUNTENIA SRL Nr.Inreg .Reg.Com. J40/11973/2004 Cod unic de identificare: 16627570

Amplasament: Centrul de prestari agricole PGB Comuna Ceacu, Sat Cuza Voda, judetul Calarasi, învecinat pe:

- latura Nord pe lungimea de 134,22 ml– cu alt lot;

- latura Sud pe lungimea de 134,22 ml – S.C. ALYMAR S.R.L.;

- latura Est pe lungimea de 223 ml – S.C.ALYMAR S.R.L.;

- latura Vest pe lungimea de 223 ml – drum local.

Profil de activitate: - Creşterea păsărilor – cod CAEN 0147 Forma de proprietate - privată Personal angajat - 2 lucrători în punctul de lucru Regim de lucru - Pemanent 24 ore/zi; 365 zile/an Autorul studiului: - S.C ECOSIMPLEX NOVA S.R.L

Calea Vacaresti nr. 342, sector 4, BucurestiTel.: 021 330 11 16, GSM 0722 43 10 67; 0726 68 86 92Certificat de Atestare pentru efectuarea bilanţurilor de mediu – cod numeric: R-BM-12-72/22.10.2008

** *

Raportul cu privire la Bilanţul de Mediu de Nivel I s-a realizat conform Ordinului MAPPM nr.184/1997, Anexa nr.2.1, pe baza documentatiei puse la dispozitie de catre beneficiar si pe baza constatarilor efectuate in teren de catre executant.

4


2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZAREA

2.1 Localizare şi topografie

Suprafaţa totală ocupată de ferma de pui carne este, conform actelor de proprietate, de 30042, 88 mp, din care suprafata construita este de 2345,94 mp- fiind reprezentata de hale, magazii, silozuri, filtru sanitar, birou, cabina poarta .

Zona protejată

Ferma avicola se află amplasată la cca. 2 km distanţă faţă de zona rezidenţială – comuna Cuza Voda.

Zona amplasamentului nu este populată de specii protejate (faună, floră). Pe arealul din jurul fermei sunt identificate zonele protejate:- Valea Mostiştea (ROSPA 0105) - la o distanţă de cca. 15 km pe direcţie Vest;- Olteniţa – Mostiştea – Chiciu (ROSCI 0131) - la o distanţă de cca. 14 m pe

direcţie SSE

Vecinătăţi:- latura Nord pe lungimea de 134,22 ml– cu alt lot;- latura Sud pe lungimea de 134,22 ml – S.C. ALYMAR S.R.L.;- latura Est pe lungimea de 223 ml – S.C.ALYMAR S.R.L.;- latura Vest pe lungimea de 223 ml – drum local.

2.2 Geologie şi hidrogeologie

- GeologieTeritoriul judeţului Călărasi face parte din unitatea structurală cunoscută sub numele de platforma moesică care cuprinde unităţi morfologice cunoscute sub numele de Câpia Română. Platforma Moesică se învecineaza la N cu falia Pericarpatică, la N-E cu Promotoriul Nord Dobrogrean, iar la Est cu falia Dunării care urmăreşte în general cursul acestuia.În alcătuirea platformei Moesice distingem doua etaje structurale : soclul si cuvertura sedimentară, analizate prin foraje pe întreaga lor grosime.Soclul analizat prin foraje, metode geofizice sau prin cale deductivă este heterogen, atât în ceea ce ceea ce priveste litologia cât şi vârsta consolidării. În alcătuirea lui intră sisturi cristaline, străbătute de masive granitice, si “sisturi verzi“ care apar la zi în masivul Central Dobrogean, iar în jumătatea sudică soclul este format din sisturi cristaline de tip palazu.Depozitele calcaroase Barreniene din zona Călărasi situate la adâncimi de 180 – 5530 m litologic sunt reprezentate prin calcare fisurate, calcare dolomitice.

5


Stratele de Frătesti interceptate în toate forajele din judeţ constituie principala rocă acviferă magazin. Stratele de Frătesti nu sunt exploatate în prezent decât în mică măsură, existând disponibilităţi serioase atât în Bazinul Dunării cât şi în Bazinul Hidrografic Mostistea.

- HidrogeologieReţeaua hidrografică a judeţului este tributară în totalitate fluviului Dunărea. În afara râurilor Arges si Dâmboviţa, care prin sectoarele lor inferioare drenează partea de S-V a judeţului, celelalte râuri de mai mică importanţă aparţin reţelei autohtone. Dintre acestea sunt de menţionat Mostistea (1734 km2), cu izvoarele în judeţul Ialomiţa, Berza (66 km2), Zboiul (100 km2). Densitatea medie a reţelei hidrografice de numai 0,12 km/km2 este una din cele mai scăzute din ţară. De remarcat faptul că în partea de N-E a judeţului densitatea este practic nulă.Pe teritoriul judeţului Călărasi Dunărea are o lungime de 150 km. Debitul mediu multianual al Dunării este de 5890 mc/s la intrarea în judeţ si cca 5970 mc/ s la iesi-re. Debitul se dirijeaza în principal pe Dunărea Veche (90 %), braţul Borcea fiind slab alimentat (cca 600 mc/s). După legătura acestuia cu braţul Răul procentul creste la cca 60 %, ceea ce face ca navigaţia să fie dirijată în prezent pe traseul Dunărea Ve-che – Răul – Borcea.Afluentul cel mai important al Dunării în cadrul judeţului este râul Arges, care se varsă în aceasta în amonte de Olteniţa la km 431 + 500. Intrarea în judeţ se face în aproprierea localităţii Budesti cu o suprafaţă de bazin de aproximativ 9200 km2, iar la vărsare, aceasta creste la 12590 km2. Cresterea suprafeţei de bazin se datorează în principal afluentului acestuia, Dâmboviţa (2830 km2) pe care îl primeste în aval de Budesti. Debitul mediu multianual al râului Arges la intrarea în judeţ este 56 mc/s, iar la vărsare ajunge la 73 mc/s.Lacurile din judeţul Călărasi sunt în general de natura antropică, reprezentate prin ia-zuri răspândite în majoritate pe valea Mostistei si afluenţii acestuia pe Rasa, Luica, Zboiul, Berza si Pasărea.Dintre lacurile naturale trebuie menţionate în primul rând limanele fluviale situate de-a lungul Dunării si anume : Mostistea, Gălăţui cu Potcoava, amplasate pe cursul inferior al văii Berza. Lacurile de lunca mai numeroase altădată sunt reprezentate as-tăzi doar de Ciocănesti si Iezer-Călărasi din Lunca Dunării, Mitreni din lunca Arge-sului si Tătarul din Lunca Dâmboviţei.

6


3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI ŞI DEZVOLTĂRI VIITOARE3.1 Istoricul amplasamentului

Istoric - terenul pe care este situat obiectivul este proprietatea SC PIATA DE GROS SA Bucuresti, acesta fiind inchiriat catre SC AVICOLA MUNTENIA SRL Bucuresti, conform contractului de inchiriere nr. 11143/11.04.2012 si cuprinde un ansamblu de constructii cu urmatoarele functiuni: hala de crestere pui, cladire cu destinatie birouri, o cladire cu destinatie necropsie, cladire destinatie depozit furaje, flux sanitar (vestiare, dusuri si toalete), platforme betonate, cabina put forat, bucatarie furajera, drum betonat, spatii verzi.Profilul de acivitate al fermei: creşterea păsărilor – cod CAEN 0147

3.2 Dezvoltări viitoare

Societatea SC AVICOLA MUNTENIA SRL intenţionează să dezvolte pe amplasment urmatoarele: ferma reproductie, ferma incubatie, fabrica nutreturi combinate.

4. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL AMPLASAMENTULUI4.1 Generalităţi- Angajaţi/schimb:

Ferma avicola are angajate 2 ingrijitoare păsări, un mecanic/stivuitorist, un electrician şi 2 paznici.

- Procese tehnologice

Activitatea de creştere a puilor se desfăşoară în cadrul unei hale – capacitate 32000 capete.

Ciclu de creştere a puilor durează 8 săptămîni, timp în care în cadrul fermei se desfăşoară următoarele activităţi:

Pregătirea şi introducerea aşternutului permanent în hală

Aşternutul permanent (“pat uscat”) constituit din paie tocate, este adus de la baza de aprovizionare cu mijlocul de transport până în incinta fermei, depozitat în cadrul fermei, apoi este introdus în hală şi împrospătat manual.

Popularea halei

7


Puii de o zi sunt preluati de la diversi furnizori (ferme de incubatie specializate)

si adusi in ferma pentru popularea halelor la inceputul unei serii de productie, pentru crestere pasari de carne,

Furajarea

Furajele combinate sunt achizitionate de la producatori specializati si transportate in conditii de siguranta pana la ferma, stocate in buncarul aferent halei, cu V=25 to,

Adăparea

În privinţa sistemului de adăpare sunt prevăzute adăpători semiautomate cu niplu care sunt racordate la reţeaua de apă din hală. Adăpătorile sunt intercalate între rândurile de hrănitori (11 linii), astfel incat in hala sunt 14 linii de adapare.

Depopularea halei

Durata de exploatare a halei pentru o serie de pui carne este de 8 săptămâni, din care: 6 săptămâni sunt necesare pentru perioada de creştere a puilor şi 2 săptămâni sunt necesare pentru operaţiunile de depopulare, dezinfecţie şi repaus sanitar. La sfârşitul perioadei de creştere a puilor, aceştia sunt transportaţi la abator pentru sacrificare.

Evacuarea gunoiului aşternut permanent

Se realizează la sfărşitul fiecărei perioade de creştere. Evacuarea gunoilului din hale se realizează cu ajutorul unui tractor care are montat in partea din fata o lama de buldozer.

Gunoiul (dejecţii+aşternut) sunt depozitate intr-un hala izolata betonata bicompartimentata cu S= 322.22 mp si H=4 m inchisa cu pereti pe toate laturile si dupa perioada de biosterilizare, vor fi folosite ca materie prima la centrala termica de 380 kW montata intr-o incapere anexa.

Igienizarea halei şi utilajelor După depopularea halelor se efectuează operaţiunea de igienizare cu

următoarele etape: curăţenia mecanică a interiorului şi exteriorului halei, îndepărtându-se toate

resturile de furaje şi praful depus în perioada expolatării; pentru această operaţie este necesară demontarea instalaţiilor;

8


spălarea hidromecanică cu solutii biodegradabile;

4.2 Materiale de construcţieHala este deja modernizata, cu acoperiş hidraulic cu panouri tip sandwich.Filtrul sanitar veterinar are acoperis termoizolant.Cabina poarta are acoperiş din placi de beton.

4.3 Stocarea materialelor – depozite de materii prime, rezervoare subteraneNutreturile combinate pentru puii de carne sunt stocate în buncăr din tablă zincată, special concepute pentru acest tip de furaj şi acestea au capacitatea de 13 t.

Fig.1 Buncărul de furaje

Nu exista rezervoare de combustibil.Pentru colectarea apelor uzate menajere ce rezulta de la sediul administrativ (birou şi filtru sanitar veterinar) – sunt colectate de reteaua de canalizare si deversate intr-o fosa betonata vidanjabila cu volumul de 200 m³.

4.4 Emisii în atmosferă – emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă

Emisii tehnologice

Hala este prevazuta cu ventilatie naturala si artificiala pentru asigurarea parametrilor optimi de microclimat.

Pentru ventilatia artificiala hala de pui este prevazuta cu 14 ventilatoare:

Ventilatoarele se afla pozitionate pe peretele opus intrarii in hala la cca. 1,2 m deasupra solului.

9


Aerisirea naturala a halelor este asigurata prin guri de aerisire – denumite

admisii aer – 88 buc, aflate pe cele doua laturi de lungime ale halei.

- sisteme de exhaustare hala (ventilatoare centrifugale)Poluanti de interes: amoniac (NH3), pulberi totale.

Incalzirea halei se realizeaza prin intermediul a 7 radianti electrici si o suflanta cu aer cald pentru H1, care functioneaza cu rumegusul si dejectiile de la pasari. Microclimatul in hale este reglat prin sistem automatizat. Fiecare radiant este proiectat la un consum de 0,0012 mc/h.

Instalatiile si utilajele sunt dotate cu motoare si echipamente eficiente din punct de vedere energetic.

Necesarul de energie termica si apa calda pentru spatiile administrative si filtrul sanitar este asigurat de centrala termica, care functioneaza cu energie electrica.

Emisii din surse de combustie:- centrala termică

Poluanti de interes: - pulberi în suspensie (PST);- monoxid de carbon (CO);- dioxid de sulf (SO2);- dioxid de azot (NO2).

- grup electrogen: Poluanti de interes: - pulberi în suspensie (PST);

- monoxid de carbon (CO);- dioxid de sulf (SO2);- dioxid de azot (NO2).

4.5 Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale

Ferma avicola - SC AVICOLA MUNTENIA SRL dispune de o gospodărie de apă proprie, pentru alimentarea cu apă din subteran.

Sursa de alimentare cu apă o constiuie un puţ forat amplasat în incinta unitatii cu adâncimea de 47 m, tubat cu coloana de Ø=273 mm si filtru pe intervalul 36.0-44.0, avand la executie un nivel piezometric de 21.3 m si un nivel hidrodinamic de 26.0 m pentru un debit pompat de 10.0 m³/ora.

Pomparea apei se realizează cu ajutorul unei pompe submersibile de tip – GRUNDFOS UPSD 40-80 F250/220 V. Aducţiunea apei se realizează prin conductă de PEHD de 25 mm cu o lungime de 40 m, iar înmagazinarea apei se face într-un rezervor din beton armat ingropat, de 230 mc pentru rezerva de apa intangibila de

10


incendiu si 2 rezervoare din fibra, cilindrice supraterane (H=0 m) de capacitate de 1 mc fiecare pentru apa menajera.

Gospodaria de apă este compusa din:

- sistemul de inmagazinare – rezervor din beton armat ingropat de 230 mc;

- statie de pompare- distributie a apei cuplată cu o pompă – GRUNDFOS UPSD 40-80 F250/220 V acţionată de un motor electric;

- reţea de distributie a apei – prin conductă de PEHD de 25 mm cu o lungime de 40 m.

-Forajul este protejat cu cămin din beton si este amplsat pe latura de Sus a

fermei- asigurata cu lacăt, având asigurată şi zona de protecţie sanitară.

Apa din foraj este captată cu o pompă GRUNDFOS UPSD 40-80 F250/220 V submersibilă, având Qmax=10.3 m³/ora, P motor=220 W.

Apa este înmagazinată într-un rezervor din beton armat ingropat, de 230 mc pentru rezerva de apa intangibila de incendiu si 2 rezervoare din fibra, cilindrice supraterane (H=0 m) de capacitate de 1 mc fiecare pentru apa menajera.

consum mediu lunar 213 m3(7,1 m3/24 ore).

Indicatorii de calitate determinati au fost comparati cu:- Legea 458/2002 – privind calitatea apei potabile-

Nivel calitativ si încadrarea în valorile maxime admise foraj P1 – Buletin de analiză nr.6590/24.10.2012 – emis de DSVSA - Laboratorul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor Călăraşi (copie anexată)

Concluzii:Indicatorii de calitate ai apei prelevate din rezervorul de înmagazinare , se

incadreaza in limitele impuse prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile - analize chimice.

3.1.2 Evacuarea apelor uzate – reţeaua de canalizare

Din activitatea Fermei avicole – AVICOLA MUNTENIA SRL rezulta urmatoarele tipuri de apă uzată:

11


pierderi din sistemul de adăpare; apa uzată de tip menajer.

Debitul apelor uzate:

Ape uzate menajere:Qn zi med=1 x 9,56 m³/zi=4,66 m³/ziQn zi max=1 x 10,52 m³/zi=10,52 m³/ziQn zi min=1 x 7,9 m³/zi=7,9 m³/zi

Ape uzate tehnologice: nu este cazul

Nu există instalaţii de tratare ape uzate. Nu sunt înregistrate volumele de ape uzate evacuate.

Reţeaua de canalizare nu întâlneşte în nici un punct reţeaua de alimentare cu apă, este exclusă posibilitatea contaminării apei de alimentare.

Reţeaua de canalizare, transport şi evacuare din sistem este confectionata din teava de metal cu Ø=90 mm si se întinde pe o lungime de cca. 28 m.

Apa pluviala este colectata cu ajutorul jgheaburilor si burlanelor si este deversata pe teren.

Apele uzate de tip menajer rezultate de la sediul administrativ (birou şi filtru sanitar veterinar) – sunt colectate de reteaua de canalizare si deversate intr-o fosa betonata vidanjabila cu volumul de 200 m³.

Bazinul de stocare ape uzate este vidanjat, la cerere, de catre SC ECOAQUA SA Sucursala Călăraşi, pe baza contractului incheiat intre cele doua societati.

.

Pentru monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate din amplasamentul Fermei – SC AVICOLA MUNTENIA SRL - va încheia un “Contract privind efectuarea analizelor de laborator pentru apa uzată”, cu un laborator acreditat, monitorizarea urmând a fi efectuată conform prevederilor din Autorizaţiei de Gospodărirea a Apelor (la fiecare vidanjare de catre operatorul statiei de epurare unde se face vidanjarea sau semestrial, de catre beneficiar, la un laborator acreditat).

~ Ape pluviale – colectare prin rigole şi direcţiomate spre terenDebitul de ape pluviale:Qc = m x S x x iÎn care:m = 0.8 - coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul care ţine seama de capacitatea de înmagazinare, în timp, a canalelor şi de durata ploii de calcul, t;

= coeficientul de curgere a apei meteorice de pe suprafeţe – conform STAS 1846 – 90 = 110 litri /s.ha; cu frecvenţa 2/1

12


S = suprafaţa de calcul (mp) i = intensitatea de calcul a ploii.Sconstruit= 9620,27 m2 i=0,9Sînierbat = 19039,24 m2 i=0,15

Pentru o frecvenţă a ploii de calcul f=2/1 şi un timp mediu de scurgere t=15min. rezultă o intensitate a ploii de calcul i=110l/s.ha.

Qc = 0,8 x 0,0001(9620,3 x 0,9 + 19039,24 x 0,15). 110=101,32 litri/sec.

Indicatori de calitate ape uzate – bazin vidanjabil- 230 mc.

Sistemul de exploatare, informaţii privind monitorizarea apelor

Activitatea de alimentare cu apă a Fermei avicole, precum şi cea de colectare şi evacuare ape uzate se desfăşoară în regim discontinuu In cadrul sistemului de alimentare - apa este utilizată ca:

consum potabil şi igienic al personalului angajat; adăparea păsărilor – în fiecare hală sunt câte 14 linii de adăpare;

Consumul de apă va fi monitorizat prin intermediul unui apometru montat pe branşamentul de alimentare.

Nu există emisii în apele subterane. Reţeaua de canalizare, în condiţii bune de funcţionare asigurând o bună protecţie pentru sol şi apele freatice.

4.6 Producerea şi eliminarea deşeurilor

Din activitatea desfăşurată în cadrul societatii rezultă urmatoarele categorii de deseuri:

Deşeuri tehnologice – dejecţii, cadavre, deseuri veterinare ; Deşeuri menajere.

Deseuri tehnologice

Dejecţii animaliere Coduri: 02 01 06 dejecţii animaliere (materii fecale, urină, inclusiv resturi de

paie) colectate separat şi tratate în afara incintei; Cantitati: cca. 55 t/an*.

13


Stocare temporară: intr-o hala izolata betonata bicompartimentata cu S= 322.22 mp si H=4 m.Eliminare: folosite ca materie prima la centrala termica de 380 kW montata intr-o incapere anexa dupa perioada de biosterilizare.

Cadavre de animale, parţi din cadavre** Coduri: 02 01 02 deşeuri de ţesuturi animale Cantitati: 2280 kg/ciclu (cca.2,3 t/ciclu)Stocare temporara: lada frigorifica;Eliminare: predare catre agenti autorizaţi – SC SUPER PESCA SRL Ulmu

Uleiuri uzateCoduri: 13 01 13* deşeuri de alte uleiuri hidraulice 13 02 08* alte uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere Cantitati: < 15 l/lunaStocare temporara: containere metalice, depozitate pe platforma betonata;Eliminare: predare catre agenti autorizati.

Deseuri metalice recuperabileCod: 16 01 17 metale feroaseCantitate: variabilă, provin din dezmembrari, casari ale diferitelor elemente metalice componente ale structurilor sau piese ale instalatiilor tehnologice;Depozitare temporara: piesele de dimensiuni mici sunt stocate in incinta magaziilor de materiale iar partile metalice de dimensiuni mari pe platforma betonată;Eliminare: predare catre agenti valorificatori autorizati.

Deşeuri menajereCod: 20 03 01 deşeuri municipale amestecate.Cantitate: aprox. 0,126 t/luna ;Depozitare temporară: colectare selectiva in europubele inscriptionate corespunzator.Eliminare: predare către agenţi de salubrizare autorizaţi;

Deseuri veterinareCod: 18 02 08 deseuri veterinare (medicamente)Cantitate: aprox. 0,02 t/luna ;Depozitare temporară: in recipienti specialiEliminare: predare către operatori autorizaţi;

_________________________________________* Calcul estimativ-dejectii animaliere

14


Date de lucru:Nr. populatie : 38 mii capete;

-68 g/cap zi;- umiditatea dejectiilor cca 75-80%;

Cantitate dejectii:Cantitatea totala de dejectii/zi va fi:38.000 capete x 68 gr/cap zi x 10-6 = 2,6 t/zi

Cantitatea totala de dejectii/luna:2,6 t/zi x 30 zile/luna = 78 t/lună.

Cantitatea totala de dejectii/ciclu de viata (ciclu de viata 42 zile).2,6 t/zi x 42 zile = 109,2 t/ciclu de creştere.

Nr. cicluri de creştere/an 5,08. Cantitatea totală de dejecţii/an:109,2 t/ciclu de creştere x 5,08 cicluri = 555 t/an.

** Calcul estimativ – cadavreDate de lucru:Pierdere maxima, conf informatiilor furnizate de beneficiar: 4%Cantitate cadavre:1520 capete/ciclu x aprox 1,5 kg/cap pui = 2280 kg/ciclu

Notă: În calculul estimativ al cantităţii de cadavre rezultate în urma unui ciclu de creştere s-a luat în calcul greutatea finală aproximativă a unui pui. Rezultatul final reprezintă deci, cantitatea maximă de cadavre care ar putea rezulta în urma unui ciclu de creştere.

*** Calcul estimativ – deseuri menajereEstimare cantitatii de deseuri menajere s-a realizat in baza literaturii de specialitate, “Reziduuri menajere, stradale si industriale” – Gh. Bularda, D. Bularda, Th. Catrinescu.Date de lucru: Nr. personal: 7Indice de producere a reziduurilor menajere: 0,6 kg/ziCantitate: 0,6 kg/zi x 7 = 4,2 kg/zi4,2 kg/zi x 30 zile = 0,126 t/luna

Modul de gestionare a deseurilor in vederea depozitarii sau a altei metode de valorificare/eliminare, se va realiza conform:- LEGEA 211/2011 privind regimul deseurilor;- HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor;

15


Concluzii

Din analiza modului actual de gestionare a deseurilor rezultate pe amplasament au rezultat urmatoarele:

- deseurile generate in prezent sunt colectate si depozitate selectiv, existand spatii corespunzatoare de depozitare a acestora; societatea SC AVICOLA MUNTENIA SRL are incheiate contracte de prestari servicii cu agenti economici autorizati pentru aliminarea acestora.

- principala categorie de deseuri rezultata din activitatea societatii este repezentata de dejectiile animaliere; acestea ridica probleme de depozitate; in cazul societatii SC AVICOLA MUNTENIA SRL acestea fiind rezolvate prin valorificarea acestora la centrala termica de 380 kW.

- prin modul de depozitare se previne poluarea solului si subsolului;- se impune tinerea evidentei deseurilor conform HG 856/2002 precum si re-

spectarea prevederilor HG 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate.

4.7 Alimentarea cu energie electrică

La fermele de păsări de carne, consumul principal de energie este legat de următoarele arii:* încălzire locală în faza iniţială a ciclului, aceasta este efectuată cu încălzitoare cu aer cald * distribuţia, şi uneori prepararea hranei* ventilaţie adăpost, care variază între perioadele de iarnă şi vară de la 2000 la 12000 m3/h per 1000 capete.

Energia electrica este necesara pentru iluminatul in hala de pasari, in cadrul magaziilor, a biroului si a incintei, precum si pentru functionarea instalatiilor si utilajelor electrice din dotarea unitatii : instalatii automate de crestere a pasarilor, turbosuflante/ventilatoare, pompele din cadrul gospodariei de apa, alte instalatii cu functiune casnică din cadrul filtrelor sanitare (masini de spălat rufe, frigidere) etc.

Energia electrica este asigurata din sistemul local de distributie apartinand S.C. ELECTRICA S.A. – SDE Calarasi pe baza de contract.

Racordul la instalatia locala de energie electrica se realizeaza printr-un transformator, amplasat intr-o incapere separata din cadrul sediului administrativ. Verificarile si reviziile necesare sunt efectuate de specialistii S.C. ELECTRICA S.A conform contractului incheiat.

Consumul mediu lunar de energie electrica este de 1000 kWh.In caz de avarie a sistemului de alimentare cu energie electrica, S.C.

AVICOLA MUNTENIA SRL detine UN grup electrogen automat, alimentat cu combustibil lichid tip motorina (rezervor propriu).

16


4.8 Protecţia şi igiena muncii

Ferma aparţinând SC AVICOLA MUNTENIA SRL este construita şi organizata în concordanţă cu legislaţia română şi europeană în vigoare. Astfel, la intrarea în fermă sunt instalate dezinfectoare pentru roţile mijloacelor de transport, pompe de dezinfecţie, covoare de dezinfecţie, tăviţe de dezinfecţie pentru picioarele lucrătorilor. De asemenea, sunt amenajate spaţii speciale (filtru sanitar – veterinar) pentru schimbarea hainelor personalului care lucrează în ferme (cameră pentru haine de stradă, camera cu duşuri, cameră echipament de fermă.

Infrastructura fermei asigură alei betonate până la intrarea în fiecare hală, deci cu posibilitate de dezinfecţie permanentă. Fermele sunt împrejmuite, zona din spatele gardului fiind zonă interzisă.

În hala de păsări există posibilitatea dezinfecţiei mâinilor îngrijitorilor şi tăviţe cu dezinfectant pentru încălţămintea lucrătorilor.

4.9 Prevenirea şi stingerea incendiilor- Sunt marcate ieşirile în caz de incendiu;- Căile de acces din fermă betonate sunt uşor practicabile pentru mijloacele de

intervenţie;- Mijloace de intervenţie – 8 hidranţi exteriori; fiecare hală are în dotare extintoare

şi hidranţi;- Rezerva de apă de incendiu o constitie bazinul betonat de cca. 230 m3 amplasat,

în interiorul amplasamentului fermei;- aviz PSI – adresa celei mai apropiate brigăzi de pompieri.

4.10 Zgomotul şi vibraţiileSursele de zgomot specifice societăţii sunt reprezentate de urmatoarele

procese:-descărcare nutreţ combinat în siloz -descarcare furaje in camion -descarcare furaje in buncare de stoc hala -activitatile de transport (circulatie) materiale din incinta fermei;-functionare sistem exhaustare hala (ventilatoare);-depopulare hale – activitate cu caracter ocazional.

Limite admisibile

a. Conform Normelor Republicane de Protecţia Muncii (NGPM), 2002, Cap.VII, Art.594, revizuit prin Legea 319/2006 limita maximă admisă la locurile de muncă pentru expunere zilnică la zgomot este de:

17


- 87 dB(A);

- curba Cz 80 dB.

b. Nivelul zgomotului admis în acustica urbană este legiferat prin:- STAS 10009/88 - care prevede, pentru limita zonelor funcţionale ale unităţilor din mediul urban, valori admisibile: - 70 dB(A)

- curba Cz 65 dB

Nivelul de zgomot la limita funcţionalăNivelul de zgomot admis în acustica urbană se legiferează prin:

- STAS 10009/88, care prevede: - pentru limita zonelor funcţionale - 65 dB(A)

- curba Cz 60;

Ordinul Ministerului Sanatatii 536/97 prevede pentru zona protejata:- ziua si seara intre orele 600 – 1900 si 1900 - 2300

- 50 dB(A);- curba Cz - 45 dB;

- noaptea intre orele 2300 – 600

- 40 dB(A);- curba Cz - 35 dB.

Amplasament

Ferma SC AVICOLA MUNTENIA SRL se învecinează pe toate laturile cu zona agricolă/drumuri locale de acces – cea mai apropiată zonă protejată – zonă rezidenţială (Com. Cuza Voda) este amplasată la peste 2 km pe direcţie Sud-Vest.

Măsuri de protecţie împotriva zgomotului- Nivelurile de zgomot existente la locul generării sunt atenuate spre exterior de

pereţii construcţiilor de cca.5 – 33%.- Montarea echipamentelor cu organe în mişcare pe plăci de cauciuc.Pentru protecţia personalului, muncitorii care lucrează în zonele cu nivel de zgomot ridicat sunt dotaţi cu mijloace de protecţie – antifoane.

4.11 Securitatea zoneiPaza este asigurata de angajaţii SC AVICOLA MUNTENIA SRL- 2 paznici

ce lucrează în ture 12/24h .

18


Accesul în fermă este controlat, prin singura poartă de acces plasată în zona de sud a fermei.Amplasamentul are sistem automat de iluminat pe toate clădirile din fermă.

Sistemul de alarmă instalat la hala, este sistemul de alarmă aferent liniei tehnologice, deci nu este un sistem de alarmă antiefracţie.

4.12 AdministraţiaAdmInistraţia fermei este asigurată de angajaţii S.C AVICOLA MUNTENIA SRL - punct de lucru sat Ceacu, Com. Cuza Voda.

5. CALITATEA SOLULUI5.1 Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat

Solurile din zona amplasamentului sunt incadrate in categoria cernoziomurilor carbonatice freatic umede. Acestea apar pe suprafete restrânse la nord de orasul Calarasi.

Cernoziomurile levigate freatic umede, denumite si cernoziomuri levigate de fâneaţă, se formeaza pe terasele si câmpiile joase din silvostepă, cu substratul litologic alcătuit din loess sau din depozite loessoide si cu apa freatică la 2,5, chiar 3,5 m in adâncime. Se asociază în general cu cernoziomurile levigate, care ocupă parţile cele mai slab drenate. Se deosebesc de solurile zonale respective prin orizontul B mai închis la culoare în partea superioară si de nuanţă mai castanie până la cenusie în partea inferioară, cu numeroase separaţii feri-manganice punctiforme. Orizontul C, care se formează la adâncime mai mică, are spre bază o culoare cenusie, cenusie-brună, cu carbonaţi acumulaţi sub formă de particule fine (praf) sau de concreţiuni mari. Adesea apar si separaţii feri-manganice; pH-ul este mai ridicat (8,5-9,0).

In cazul de faţă (zona fiind caracterizată ca o zonă joasă, cu apa freatică la 2,5 m adâncime) s-au format solurile cernoziomice levigate, freatic umede, care fac trecerea mai la sud de orasul Călărasi la lacovisti. Solurile prezintă o gleizare evidentă in orizontul C si mai rar în B.

Poluarea solului înseamnă orice acţiune care produce dereglarea funcţionării normale a acestuia ca suport şi mediu de viaţă în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestată prin degradarea fizică, chimică sau biologică.

Pentru a pune în evidenţă nivelul calitativ existent s-au investigat următorii indicatori:

reacţia (pH-ul) solului; conţinut în carbon organic total;

19


conţinut de azot total; azot amoniacal;; sulfaţii; produse petroliere ; metale grele; humus;

S-au luat în consideraţie si informatiile funizate de “Reference Document on the Best Available Techniques for Intesive Rearing of Poultry and Pigs” (Documentele de referinta ce descriu cele mai bune tehnici disponibile pentru cresterea intensiva a puilor si pasarilor /2003), subcap. 3.3.5.4. “Emission of havy metals”(Emisie de metale grele), care indica ca sursă importantă de emisii în sol metalele grele.

- Cadmiu (Cd);- Crom (Cr);- Cupru (Cu);- Nichel (Ni);- Plumb (Pb);- Zinc (Zn).

Acestea apar prin transferul atmosferic si ingrasamintele organice precum si din asa numita emisie difuza determinata de dejectii (conf BAT, subcap mai sus mentionat).

Pentru evaluarea gradului de poluare al solurilor s-a efectuat încadrarea solurilor, conform Ordinului 756/97, în categoria “mai puţin sensibile”, conf art. 8, pct.b, valorile de referinţă pentru indicatorii analizaţi fiind prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel nr. 5.1 Valori de referinţă pentru urme de elemente chimice în soluri,

mg/kg s.u. (ppm) - tip de folosinţă : mai puţin sensibil -

Elementul Valori normalePrag de alertă

mg/kg s.u (ppm)

Prag de intervenţie mg/kg s.u (ppm)

20


Compuşi anorganici/MetalePlumb 20 250 1000

Crom total 30 300 600

Cadmiu 1 5 10

Cupru 20 250 500

Nichel 20 200 500

Zinc 100 700 1500

Alte elemente

Sulfaţi - 5000 50.000

Hidrocarburi din petrol

Total hidrocarburi< 100 1000 2000

Nota: Azotul amoniacal, azotul total, humus, carbon organic total, raport C/N, pH nu prezinta limitări prin Ordin 756/97.

Tabel nr. 5.2Concentratii metale grele pe slamul de dejecţii si dejecţii uscate.

- subcap. 3.3.5.4. - “Emission of havy metals”-

“Reference Document on the Best Available Techniques for Intesive Rearing of Poultry and Pigs” -

Tipul de pH Kg/1000 mg/kg dmdejecţie kg dm Cd Cr Cu Ni Pb Zndejecţii outoare

7,2 722,4 <0,5 <0,5 99,3 14,5 “ 543,3

dejecţii outoare

6,5 473,1 “ 6,3 48,4 14,5 “ 536,0

pui gril 6,4 540,1 “ <0,5 147,1 7,7 “ 465,9pui gril 6,0 518,0 “ “ 132,4 16,5 “ 454,2pui gril 6,3 816,6 “ “ 53,8 16,9 “ 279,9

5.2 Efecte potenţiale ale activităţilor învecinateTerenul adiacent amplasamentului fermei este utilizat cu precădere pentru culturi agricole. Modul de utilizarea a solului nu implică potenţiale efecte de poluare suplimentară.

21


6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI6.1 Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora în propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau program de conformare

Neconformităţi: nu s-au constatat neconformitati

Apa uzată stocată temporar în bazinul vidanajbil constituie o sursă potentială de poluare a apei freatice şi solului din zonă în eventualitatea evacuării directe.

Recomandări- Igienizarea bazinului betonat vidanjabil.

22


ANEXE

Piese scrise:- Certificat de înregistrare firmă SC AVICOLA MUNTENIA SRL- Contract de preluare deseuri menajere - Contract nr. 217/15.09.2012- încheiat cu

S.C SALUBRIS GALATUI SRL;- Contract pentru preluare ape uzate prin vidanjare – contract nr. 6656/28.09.2012

incheiat cu SC ECOAQUA SA Sucursala Calarasi;- Contract preluare cadavre animaliere nr. 1/28.02.2012 cu SC SUPER PESCA

SRL;

Piese desenate:

- Plan de încadrare în zonă scara 1:5000- Plan de situaţie al fermei- Fisa corpului de proprietate- Plan reţea de alimentare cu apă - Scara 1: 2000;- Plan reţea de canalizare – Scara 1: 2000;- Schiţă amplasare hala de depozitare dejecţii

23

Date post:	04-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	nicoprip
View:	184 times
Download:	3 times

Raport Bm i Ferma Av.muntenia

Documents