RAPORT ASUPRA REZULTATELOR CERCETĂRII · PDF fileProiect cofinantat din Fondul Social...

1

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 INVESTESTE IN OAMENI!

RAPORT ASUPRA REZULTATELOR CERCETĂRII PRIVIND PROFILULUL

GRUPULUI ȚINTĂ ȘI TENDINȚELE PIEȚEI MUNCII ÎN DOLJ ȘI GORJ

2


UNIVERSUL CERCETĂRII - PRINCIPII METODOLOGICE

Proiectul „Servicii integrate pentru ocupare”, derulat de Asociația Vasiliada, în parteneriat

cu Universitatea din Craiova - Facultatea de Teologie și cu Federația Patronatelor din Regiunea

Oltenia F-PRO, este un proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

La nivel european, acest proiect contribuie la atingerea obiectivului strategic stabilit de

Consiliul European (Lisabona, martie 2000), respectiv "Uniunea Europeană să devină cea mai

competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume capabilă de creştere

economică durabilă, cu mai multe locuri de muncă şi o mai mare coeziune socială". Susţinem

această apreciere, deoarece proiectul asigură accesul la informare, formare profesională,

consiliere şi asistenţă de specialitate în găsirea unui loc de muncă şi autoangajare. La nivel

naţional, implementarea proiectului „Servicii integrate pentru ocupare” asigură punerea în

aplicare a politicilor de ocupare a forţei de muncă, urmărind creşterea ocupării, întărirea

coeziunii sociale şi teritoriale. Documentele strategice naţionale de referinţă pentru care

proiectul nostru este relevant sunt: PND 2007 - 2013 şi Planul Naţional de Reforme 2007-2010,

ca documente de planificare strategică şi de programare financiară multianuală, şi Cadrul

Strategic Naţional de Referinţă 2007 - 2013, documente la a căror obiective contribuie prin

activităţi şi servicii diverse. La nivel regional, proiectul este relevant pentru PRAO1 Sud-Vest

deoarece furnizează servicii integrate al căror mod de abordare şi furnizare asigură acoperirea

unei palete largi de nevoi şi aşteptări ale membrilor grupurilor ţintă, susţine implementarea

PRAO în 20 de comunităţi, unde nivelul redus de ocupare a generat sărăcie.

1 Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

3


Una dintre activitățile esențiale ale proiectului constă în realizarea cercetării privind

caracteristicile grupului țintă și tendințele pieței muncii în judeţele Dolj și Gorj, cercetare menită

să constituie punctul de plecare în identificarea profilului social al persoanelor aflate în căutarea

unui loc de muncă. În cadrul acestui obiectiv, executantul și-a propus să surprindă competențele

profesionale ale șomerilor din județele Dolj și Gorj, dar și elementele definitorii ale piețelor

muncii locale și regionale, în vederea evidențierii oportunităților de angajare a șomerilor din

areal.

De asemenea, cercetarea și-a propus să contribuie la selectarea a 20 de comunități cu

număr mare de persoane inactive, respectiv persoane aflate în căutarea unui loc de muncă sau

șomeri. Această activitate se va desfășura concomitent cu înființarea a două centre de servicii

integrate pentru ocupare, unul în Dolj și celălalt în Gorj, care vor deservi comunitățile

menționate mai sus. Dezvoltarea serviciilor integrate pentru facilitarea accesului pe piața muncii

în județele Gorj și Dolj va genera un efect pozitiv pe termen lung asupra grupurilor țintă,

deoarece accentul va fi pus pe furnizarea acestor servicii, respectiv informare, consiliere,

formare în meserii solicitate în piața muncii, mediere pentru obținerea unui loc de muncă. Acest

mod de acțiune va permite cunoașterea și acoperirea unui complex de nevoi și așteptări,

metodă de intervenție care va acționa asupra cauzelor care conduc la o ocupare redusă în

muncă.

Colectivul de cercetare a pornit de la ideea că piața muncii din România a suferit

transformări majore în contextul procesului de restructurare economică, manifestat prin

reducerea volumului populaţiei active2 şi al populaţiei ocupate3 şi prin creşterea şomajului de

lungă durată. Desigur, piaţa muncii din regiunea Oltenia reflectă în mare parte tendinţele

fenomenului la nivel naţional.

Cercetarea s-a efectuat pe un eșantion selectat din 10 comunități, în județele Gorj și Dolj,

comunități în care, conform analizelor statistice, efectele șomajului au generat sărăcie,

marginalizare și excludere socială. Această cercetare asigură ofertarea unor servicii pliate pe o

2 Populația activă cuprinde toate persoanele care furnizează forță de munca disponibilă pentru producția de bunuri și servicii

în timpul perioadei de referință, incluzând populația ocupată și șomerii (INS). 3 Populația ocupată cuprinde toate persoanele care au o ocupație aducătoare de venit, pe care o exercită în mod obișnuit în

una din activitățile economiei naționale, fiind încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de muncă sau în mod independent (pe cont propriu), în scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natura etc. (INS).

4


realitate cunoscută și identificată în prezent. Cercetarea a permis identificarea unui complex de

nevoi, aşteptări și metode de intervenţie, menite să acţioneze asupra cauzelor care au generat

un grad redus de ocupare în muncă.

Eșantionul cercetării a cuprins 700 de persoane aparținând grupurilor țintă. Subiecții au

fost investigați cu ajutorul unui chestionar sociologic (Anexa 1). Respondenţii au făcut parte din

populația potențial activă, cu statut de șomer și inactivi în momentul de față, în căutarea unui

loc de muncă.

Populaţia supusă cercetării a fost formată din următoarele grupuri ţintă:

persoane inactive

şomeri de lungă durată

şomeri peste 45 ani

şomeri tineri

şomeri de lunga durata tineri.

Chestionarul, menit să verifice ipotezele inițiale, rezultate ale câmpului informațional

studiat, a cuprins un număr de 37 de întrebări, închise și deschise, acestea din urmă putând să

evidențieze specificitatea nevoilor populației investigate.

Cunoașterea elementelor definitorii ale piețelor muncii locale și regionale, în vederea

evidențierii oportunităților de angajare a șomerilor din aceste zone, s-a realizat mai ales prin

metoda focus-grupurilor.

S-au realizat două focus-grupuri, câte unul în fiecare dintre cele două judete vizate de

proiect. Participanții la focus-grup au fost angajatori (reprezentanți IMM-uri, ONG-uri și

companii) din cele doua județe. Ghidul de interviu (Anexa 2) utilizat în cadrul focus-grupurilor

adresate angajatorilor a fost structurat pe trei domenii majore de interes: anticiparea nevoilor

de calificare/ recalificare a șomerilor privind adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii;

abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue; opinii cu privire la implicarea în

programe de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă.

5


JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

LA NIVELUL JUDEŢELOR DOLJ ŞI GORJ

Dezechilibrele provocate de restructurarea economiei româneşti au condus şi în judeţele

Regiunii Sud-Vest Oltenia la o nouă dimensiune a problemei adaptării forţei de muncă la

cerinţele pieţei. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2009, în Regiunea

Sud-Vest Oltenia, populaţia în vârstă de muncă era de 1.429.300 persoane din care 758.500

bărbaţi (în vârstă de 16-62 ani) şi 670.800 femei (în vârstă de 16-57 ani). Populaţia activă

număra, la sfârşitul anului 2008, 1.112.000 de persoane. Conform datelor parţiale furnizate de

INS (în Balanţa forţei de muncă la 1 ianuarie 2009), populaţia activă civilă a regiunii la 1 ianuarie

2009 era de 931.500 de persoane.

Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2002-2009, tendinţa de reducere a

populaţiei active s-a manifestat la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, urmând tendința nivelului

naţional. Raportat la mediul rezidențial, populaţia activă din mediul urban a crescut, în timp ce

populaţia din mediul rural a manifestat o tendinţă constantă de scădere. În ceea ce priveşte

structura pe vârste a populaţiei active, se remarcă o scădere a ponderii grupei de vârstă „15-24

ani” şi o creştere pentru grupele „45 -54 ani” şi „55 – 64 ani”.

Populaţia ocupată din regiunea Sud-Vest Oltenia cuprindea 1.040.000 persoane în 2008,

înregistrându-se o descreştere în perioada 2002 - 2008. Populaţia ocupată de sex masculin era

preponderentă în anul 2007 (568.000 persoane), iar pe medii rezidenţiale, volumul celei din

mediul rural era semnificativ mai mare comparativ cu mediul urban. Reducerile de populaţie

ocupată sunt continue, pentru populaţia ocupată din mediul rural remarcându-se o scădere

constantă, spre deosebire de cel urban unde se constată o creştere permanentă.

Tabelul nr. 1 Evolutia pietei muncii in regiunea Sud-Vest Oltenia (mii de persoane)

6


Potrivit datelor parțiale furnizate de INS în Balanţa forţei de munca la 1 ianuarie 2009, în

regiunea Sud-Vest Oltenia populaţia ocupată civilă în 2008 era de 867.000 persoane (469.700

bărbaţi şi 397.300 mii femei) din care 437.100 salariaţi (245.700 bărbaţi şi 191.400 femei).

Potrivit datelor statistice, rezultă că, deşi rata de activitate totală a scăzut, în mediul

urban aceasta a rămas aproximativ constantă, pe când în mediul rural a scăzut cu 4,4%; rata de

ocupare pentru populaţia feminină este cu 5,1% mai mică decât cea pentru populaţia masculină

(2007 comparativ cu anul 2002). Se constată, de asemenea, o scădere continuă a ratei de

ocupare a populației grupei tinere (59,3% în anul 2007 faţă de 61,8% în 2002), rezultat al

declinului economic, al unor dezechilibre structurale accentuate, cât şi al deficitului de

performanţă economică şi competitivitate.

Raportat la mediul rezidențial, rata de ocupare are o evoluţie relativ constantă în mediul

urban, pe când în cel rural se evidențiază o tendinţa constantă de scădere a ratei de ocupare.

Pentru grupa de vârstă „15-24 ani”, rata de ocupare prezintă un trend descrescător, în perioada

2002-2006, iar din anul 2007 se constată o creştere de 3 procente faţă de 2006. Potrivit datelor

statistice, se observă o „subocupare”4 care afectează în principal populația feminină și pe cea

din mediul rural.

Urmare a dezechilibrelor de pe piaţa muncii (unde oferta de forţă de muncă este

superioară cererii) şi de pe piaţa bunurilor şi serviciilor (unde producţia este inferioară cererii)

apare fenomenul şomajului. Conform AMIGO5, la nivel naţional în anul 2007, rata şomajului de

lungă durată a fost de 3,2%, deci cu 1,3% mai mică faţă de anul 2002, iar la nivelul Regiunii Sud-

Vest Oltenia de 3,5% în 2007, comparativ cu 3,8% în 2002. Rata şomajului de lungă durată, la

nivel național, a fost de 13,3 %, cu 1,4% mai mică faţă de anul 2002, iar la nivelul regiunii de

16,3% în 2007, comparativ cu 16,2% în 2002. Din analiza datelor furnizate de către INS, în 4 Starea de subocupare a forței de munca există atunci când rata efectivă a șomajului este mai mare decât cea naturală.

5 AMIGO - Ancheta statistică asupra forţei de muncă în gospodării (INS).

Tabelul nr. 2 Evolutia retei de activitate si a ratei de ocupare

7


Regiunea Sud-Vest Oltenia avem de-a face cu o scădere de un procent în anul 2007 faţă de 2006

(de la 23% la 22,1%), ceea ce reprezintă cu 2% mai mult faţă de nivelul naţional şi cu 6,6% faţă

de UE-27.

S-a constatat că riscul şomajului şi şansa ocupării unui loc de muncă scad cu cât nivelul de

educaţie este mai redus. Rata şomajului pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie este mai

mare în mediul urban față de cel rural, iar pentru persoanele cu studii superioare aceasta se

situează sub rata totală a şomajului regional. Ratele de ocupare pentru cei cu nivel superior sau

mediu de educaţie sunt mai mici decât în cazul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie.

Structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire pe cele două sexe, în 2010, indică

preponderenţa populaţiei ocupate de sex feminin cu instruire superioară (13,2% faţă de 12%

pentru persoanele de sex masculin); după mediul de rezidenţă, populația ocupată de nivel

superior reprezintă numai 2,9% comparativ cu 51,7%, cât reprezintă populația ocupată cu nivel

scăzut de pregătire.

Raportat la nivelul de instruire, populaţia ocupată se distribuie diferit pe grupe de vârstă.

Dacă pentru nivelul de instruire primar, domină populaţia de vârstă „55-64 ani”; pentru nivelul

gimnazial, primele locuri sunt ocupate de cea din grupele de vârstă „55-64 ani”, respectiv „peste

65 ani”; pentru nivelul de instruire profesional şi liceal, domină populaţia ocupată din grupa „35-

44 ani”, urmată fiind de cea din grupa „25-34 ani”; pentru nivelul de instruire postliceal,

Tabelul nr. 4 Rata somajului dupa nivelul de educatie

Tabelul nr. 3 Rata somajului BIM

8


populaţia ocupată din grupele „25-34 ani” deţine cea mai mare pondere; pentru nivelul de

instruire superior, domină populaţia ocupată din grupele „25-34 ani” şi „45-54 ani”.

La nivelul județelor Dolj și Gorj, în perioada 2002-2008, şomajul înregistrat la Agenţiile

Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM), a avut o evoluţie descendentă, de la 90,9

mii şomeri în 2002 la 65,5 mii şomeri în 2008.

La sfârșitul lunii iulie 2010, conform unui studiu publicat de catre Agentia Nationala

pentru Ocuparea Fortei de Munca, Regiunea Sud-Vest Oltenia apare ca fiind regiunea cu cea mai

mare rata a somajului, respectiv 10,2 %. Cât privește județele Dolj și Gorj, se constată o anumită

diferență între acestea în ceea ce privește evoluția șomajului între anii 2009-2010, pe sexe,

astfel dacă procentul de șomeri în Gorj este aproape egal între bărbați și femei, în Dolj acesta

este mai mare pentru bărbați, așa cum se observă din tabelele care urmează (nr. 7 și 8).

Tabelul nr. 6 Evoluția șomajului înregistrat la nivel național și în Regiunea Sud-Vest Oltenia

Tabelul nr. 5 Structura populatiei ocupate pe niveluri de instruire

9


Referindu-ne la județele cuprinse în cercetarea efectuată, pe lângă rata mare a șomajului

de la nivelul acestora, un alt aspect care justifică necesitatea unor servicii integrate pentru

ocupare este nivelul redus de formare profesională în ocupații solicitate pe piața muncii; nivelul

participării adulților din orasele mici și din comune la formarea continuă pare nesatisfacator; iar

adaptabilitatea forței de munca la nou și dezvoltarea economică bazată pe cunoastere se pare

că este cvasiinexistenta. Consecințele acestor probleme se regăsesc în nivelul scăzut de viață al

populatiei, incapacitatea profesională a populatiei active de a iniția activități independente,

încredere scăzută în forțele proprii, perpetuarea sărăciei și la generațiile tinere etc.

Pare că la nivelul judetelor Dolj și Gorj există puține servicii specializate de ocupare, iar

accesul persoanelor inactive sau șomere este foarte limitat din cauza distantelor mari și a lipsei

resurselor pentru deplasare a posibililor beneficiari. Astfel, aceste persoane sunt izolate

informațional din cauza distanței pe care trebuie să o parcurga până la cel mai apropiat furnizor

de măsuri active de ocupare, din cauza lipsei mijloacelor de transport în comun sau a banilor

pentru plata transportului.

10


Datorită diversității de efecte generate de accesul limitat la servicii de stimulare a

ocupării, soluția vizată de noi presupune o abordare integrată, adică servicii care să acopere

toată sfera de dezvoltare a resurselor umane, respectiv informare, consiliere, orientare

profesională, formare, asistență pentru începerea unei activități independente, mediere pentru

angajare și suport pentru păstrarea locului de munca, în vederea stimulării mobilității geografice

și ocupaţionale. Aceste servicii se vor acorda gradual, de la simplu la complex, de la individual la

grupuri de persoane cu nevoi și potențial adecvat, asigurând beneficii pentru lărgirea orizontului

de informare, consolidarea încrederii în sine, sprijin în luarea unei decizii referitoare la

schimbarea domeniului ocupațional și capacitatea de a obtine și păstra un loc de muncă.

Pentru a valorifica potențialul uman, natural și material al zonelor ţintă, mediatorii sociali

vor fi persoane cu experiență în domeniul social, care fac parte din comunitățile proiectului;

această metodă de implicare a unui reprezentant comunitar în activităţile serviciilor integrate

pentru ocupare susține creşterea ratei locale de ocupare.

11


CADRUL SOCIO-DEMOGRAFIC AL CERCETĂRII DE TEREN

Studiul de teren a cuprins o populație structurată în trei grupe de vârstă („15-24 ani”,

„25-44 ani”, „peste 45 de ani”). Conform diagramelor 1, 2 și 3, care cuprind procentul celor trei

grupe de vârstă în eșantion, pentru totalul subiecților investigați în cele două județe (vezi

diagrama 1), pentru județul Dolj (vezi diagrama 2) și pentru județul Gorj (vezi diagrama 3), nu

există diferențe semnificative în cadrul eșantionului pentru cele trei grupe.

În ceea ce privește sexul respondenților, diagramele 4, 5 și 6 evidențiază structura

acestora. Așa cum se observă, nici în această privință nu există mari diferențe între cele două

județe, dar și între fiecare dintre acestea și eșantionul general. Spre deosebire de alte cercetări,

numărul bărbaților este mai mare decât al femeilor, probabil această situație datorându-se unui

procent ridicat de persoane din cadrul categoriei bărbați în căutarea unui loc de muncă. Este

12


posibil ca acest grup, conform percepției proprii, să fie mai vulnerabil în ceea ce privește

ocuparea în muncă.

După gradul de instrucție, cercetarea evidențiază un grad de ocupare mai mic pentru

categoria absolvenților de liceu (42% în cadrul eșantionului general, cf. diagramei 7). Există

diferențe din acest punct de vedere între cele două județe: în Gorj, gradul de ocupare este ușor

mai mic (44%, cf. diagramei 9) decât în Dolj (39%, cf. diagramei 8); de asemenea, sunt diferențe

între cele două județe în privința gradului de ocupare a persoanelor cu studii superioare (15% în

Dolj și 8% în Gorj).

13


În privința înregistrării la AJOFM, statut care permite persoanelor obținerea

indemnizației de șomaj, se constată că aproximativ o treime din eșantionul general sunt

persoane care fac parte din această categorie (34%, cf. diagramelor 10 și 13). Există o mică

diferență între cele două județe, respectiv în Gorj 36% (cf. diagramelor 12 și 15) din intervievați

sunt înregistrați și, în mod firesc, primesc indemnizație, spre deosebire de județul Dolj, în care

33% (cf. diagramelor 11 și 14, vezi anexe) din subiecți primesc indemnizație.

14


În cadrul eșantionului total, statutul pe piața muncii al subiecților intervievați se prezintă

conform diagramei 19. Se pare că „grupul casnicelor”6 constituie un important potențial de forță

de muncă pentru angajator. Este grupul cel mai mare al persoanelor neocupate (38%). Există o

oarecare diferență între județe, volumul fiind mai mare pentru Dolj (42%, cf. diagramei 20)

comparativ cu Gorj (35%, cf. diagramei 21). Grupul efectiv de șomeri reprezintă un procent de

28% în eșantionul total. Există o diferență între județe, din acest punct de vedere, respectiv 30%

în Gorj, spre deosebire de 24% în Dolj.

INTERPRETAREA ŞI CORELAREA VARIABILELOR

Mai mult de jumătate din numărul subiecților investigați erau calificați (59%, cf.

diagramei 16). Diferențele sunt foarte mici, în această privință, în cele două județe (61% în Dolj,

cf. diagramei 17; 39% în Gorj, cf. diagramei 18).

6 Conform completării pe teren, persoanele casnice au fost înregistrate ca atare, indiferent dacă la un moment dat ele au

intrat și în grupul șomerilor.

15


Din numărul total de respondenți, 84% sunt în prezent în căutarea unui loc de muncă (cf.

diagramei 22). De asemenea, 8% dintre persoanele intervievate în județul Gorj (cf. diagramei 24)

afirmă că nu se află în căutarea unui loc de muncă, deoarece sunt întreținuți de către familie.

Spre deosebire de aceștia, în județul Dolj, persoanele aflate în aceeași situație reprezintă 5% din

eșantion (cf. diagramei 23).

Cele mai populare metode pentru a intra în contact cu eventualii angajatori, folosite de

către respondenți, s-au dovedit a fi verificarea ofertelor de muncă care apar în ziare, prin

intermediul anunțurilor, precum și apelarea la cunoștințe, rude sau prieteni. De asemenea,

există și alte metode menționate frecvent, ce le oferă șanse mai mari de reușită, și anume

depunerea cererilor de angajare sau apelul la firme de recrutare de forță de muncă. În diagrama

25, se remarcă și metode mai puțin folosite în scopul găsirii unui loc de muncă, precum

solicitarea sprijinului AJOFM și depunerea de anunțuri în ziarele locale.

16


Principalul motiv pentru lipsa unui loc de muncă, invocat de 46% dintre respondenţii din

categoria de vârstă „15-24 ani”, este reprezentat de lipsa experienţei. Pe de altă parte, conform

diagramei 28, 63% dintre cei din categoria „peste 45 de ani” întâmpină dificultăţi în obţinerea

unui loc de muncă în special din cauza vârstei. Doar 1% din această categorie acuză lipsa

experienţei ca fiind motivul principal al negăsirii unui loc de muncă.

17


Raportat la imporanţa unui curs de calificare sau recalificare pentru facilitarea

(re)integrării pe piaţa muncii, aproape 50% dintre respondenţii aparţinând categoriei „15-24

ani” consideră că un astfel de curs ar fi foarte util. În acelaşi context, cei din categoria „peste 45

de ani”, probabil datorită faptului că lipsa experienţei nu reprezintă un impediment principal în

găsirea unui loc de muncă, afirmă că un curs de calificare sau recalificare ar facilita în mică

măsură reîncadrarea pe piaţa muncii. Interesul şi motivaţia faţă de participarea la cursuri de

calificare sau recalificare sunt condiţionate şi de existenţa sau inexistenţa unei calificări

anterioare a persoanelor intervievate, aşa cum reiese din diagrama 33.

18


Aşa cum demonstrează diagramele 36, 37 şi 38, în privinţa găsirii unui loc de muncă, în

actualul context social-economic, gradul de optimism se prezintă ca fiind foarte scăzut,

raportându-ne atât la categoriile de vârstă, cât şi la sexul subiecţilor intervievaţi.

19


20


Deşi gradul de absorbţie a forţei de muncă este scăzut, totuşi un procent de 17% dintre

respondenţi afirmă că au refuzat până în prezent un loc de muncă (cf. Diagramei 39). Printre

motivele care justifică această afirmaţie se numără salariul mic (69%), distanţa mare până la

locul de muncă - care implică naveta (14%), subcalificarea postului (6%), orele suplimentare (3%)

şi altele (cf. Diagramei 42).

21


În lipsa găsirii locului de muncă căutat, conform calificării şi aşteptărilor personale, respondeţii fiecăreia dintre cele trei categorii de

vârstă afirmă, în proporţii aproximativ egale, că ar accepta un loc de muncă în altă localitate. Dacă 27% dintre cei aflaţi în categoria de vârstă

„15-24 ani” sunt dispuşi să participe la cursuri de formare profesională, numai 8% dintre reprezentanţii celorlalte două categorii ar dori să

urmeze astfel de cursuri, ca o alternativă temporară. Diagrama 43 cuprinde şi celelalte opţiuni cu privire la o variantă acceptată, în cazul

imposibilităţii găsirii locului de muncă dorit.

22


Ţinând cont de circumstanţele socio-demografice şi de statutul actual pe piaţa muncii al

respondenţilor, în diagramele 44, 45 şi 46 se măsoară importanţa obţinerii anumitor informaţii

cu privire la posibilităţile de recalificare, specializare şi perfecţionare existente în prezent,

locurile de muncă disponibile, elemente de legislaţia muncii specifice diverselor domenii de

activitate, precum şi alte informaţii generale în contextul căutării unui loc de muncă.


23

Analizând structura pe grupe de vârstă a persoanelor şomere şi inactive aflate în căutarea

unui loc de muncă, în vederea gradului de disponibilitate al acestora cu privire la mobilitatea

geografică, în condiţiile socio-economice actuale, indiferent de sexul subiecţilor, se observă că o

foarte mare parte dintre respondenţi, cu mici excepţii, ar accepta să facă naveta (55%), dacă ar

găsi un loc de muncă într-o altă localitate decât cea de domiciliu. Dacă ar avea de ales, 35%

dintre femeile cuprinse în categoria de vârstă „peste 45 de ani”, precum şi 29% dintre bărbaţii

din aceeaşi categorie, nu ar accepta să se mute într-o altă localitate pentru un loc de muncă.

Ţinând cont de aceeaşi variabilă, cei mai deschişi către acest tip de mobilitate sunt tinerii

cuprinşi în categoria de vârstă „15-24 ani”, conform diagramelor 47 şi 48. Desigur, acest lucru

este normal, întrucât persoanele mature au deja, în cele mai multe cazuri, locuință și o familie

care nu le-ar permite cu ușurință „strămutarea”. Tinerii, pe de altă parte, nu au, de cele mai

multe ori, „legături” puternice cu o anumită localitate, ceea ce le permite să se mute în alt oraș

în care ar găsi un loc de muncă. Trebuie spus, însă, că există, la populația din România, o

anumită teamă de instabilitate, de schimbare, aproape un cult pentru situațiile „definitive”. Este

vorba de un conservatorism, de imposibilitatea de a adopta cu ușurință comportamente de

schimbare la o populație care nu renunță prea repede la modelele „comuniste”, rigide, imobile.


24

În ceea ce priveşte plecarea în străinătate, ca variantă viabilă pentru găsirea unui loc de

muncă, analiza rezultatelor obţinute indică o disponibilitate crescută în rândul bărbaţilor,

respectiv un procent de 70% din numărul total şi 51% din numărul persoanelor de acelaşi sex, cu

vârsta de „peste 45 de ani”. Se remarcă faptul că femeile din aceeaşi categorie de vârstă sunt

mai puţin dispuse să aleagă acestă variantă ca potenţială soluţie pentru a-şi schimba statutul pe

piaţa muncii. Pare firească o asemenea realitate, întrucât și alte studii arată că femeile sunt

legate, în mai mare măsură, de familie, ele simțindu-se mai responsabile în privința creșterii

copiilor. Raportat și la vârstă, această diferențiere pe sexe pare să dispară, tinerii și tinerele

părând să adopte, aproximativ în egală măsură, un comportament de căutare a unui loc de

muncă în afara țării. În proporţii aproape egale, 37% din numărul persoanelor de ambele sexe,

cu vârsta între „25-44 ani”, ar fi dispuse să opteze pentru această posibilitate.


25

Învăţământ primar 19 Învăţământ primar 8

Învăţământ gimnazial 56 Învăţământ gimnazial 57

Învăţământ profesional/arte şi meserii 96 Învăţământ profesional/arte şi meserii 62

Învăţământ liceal 164 Învăţământ liceal 117

Învăţământ postliceal 10 Învăţământ postliceal 12

Învăţământ universitar 32 Învăţământ universitar 37

Învăţământ postuniversitar 7 Învăţământ postuniversitar 1

DA NU

MOBILITATEA IN STRAINATATE

De asemenea, în diagrama 49 se pot vedea opţiunile de răspuns în ceea ce priveşte

mobilitatea în străinătate corelată cu nivelul de studii al respondenţilor. Raportat la studii, se

pare că cei mai dispuși să-și caute un loc de muncă în străinătate sunt absolvenții de liceu,

urmați fiind de cei cu studii profesionale/ arte și meserii.


26

S-a încercat, în cercetarea întreprinsă, evidențierea importanței acordate de subiecți

anumitor instituții, pentru obținerea unor informații despre recalificare, specializare și

perfecționarea, respectiv școală, biserică, primărie. În opiniile respondenților, după este firesc,

primăria se situează pe primul loc (43%) în privința modalităților de calificare pentru serviciile

existente pe piață. Școala se află pe locul al doilea, după primărie, în concepția respondenților.

Totuși, un număr apreciabil de respondenți (24%) afirmă că biserica îi poate ajuta în mare și

foarte mare măsură să obțină informații cu privire la posibilitățile de calificare existente (cf.

diagramei 50). Desigur, un grup mare de intervievați consideră că biserica nu le poate oferi

informații relevante despre posibilitățile de formare existente.

Cât privește obținerea unor informații cu privire la elemente de legislația muncii, după

cum se observă din răspunsurile subiecților, numai 18% din eșantion consideră că biserica i-ar

putea ajuta în această privință. Un grup de 73% din respondenți consideră că biserica i-ar putea

ajuta în această privință în mică și foarte mică măsură (cf. diagramei 51).

Un număr mai mare de subiecți (32%) consideră însă că biserica le-ar putea oferi

informații cu privire la elemente de psihologie comportamentală și de grup, deci această

instituție le-ar putea oferi consiliere, de pildă, în legătură cu dificultățile întâmpinate pe piața

muncii, consecințe ale stresului datorat unor eșecuri repetate etc.


27

În legătură cu locurile de muncă vacante pe piață, după cum este și firesc, cei mai mulți

dintre subiecți (66%) consideră că biserica poate să-i ajute în mică măsură cu informații de acest

fel. Totuși, trebuie să subliniem că un procent de 20% din respondenți percep această instituție

ca o sursă de informație și cu privire la ofertele de muncă (cf. diagramei 52).

Menționăm că și în privința unor informații legate de cariera profesională, 20% din

respondenții eșantionului consideră că biserica i-ar putea ajuta. Probabil, există încă obișnuința

la o parte din populație să se adreseze preotului în momente dificile pentru cariera lor

profesională, locul de muncă etc.

Un procent important dintre subiecți apreciază că biserica le poate oferi sprijin în

căutarea unui loc de muncă. Desigur, probabil cei mai mulți dintre aceștia se gândesc nu

neapărat la informații concrete privind locurile vacante, ci la un sprijin, suport spiritual pentru

depășirea dificultăților legate de găsirea unui serviciu și de problemele psihologice implicate în

depășirea greutăților inerente în această privință, într-o economie în criză.


28

scoala primarie biserica scoala primarie biserica scoala primarie biserica scoala primarie biserica scoala primarie biserica scoala primarie biserica

1 122 174 101 121 165 80 128 190 106 97 172 114 101 128 118 106 187 123

2 74 64 56 72 73 61 61 80 53 64 80 47 45 63 61 54 58 52

3 52 49 53 64 57 70 66 32 70 64 45 73 58 58 62 45 47 49

4 32 18 45 23 16 51 31 12 61 37 14 50 43 32 40 37 10 43

5 69 44 94 69 38 87 63 35 59 87 38 65 102 68 68 107 47 82

scoala primarie biserica scoala primarie biserica scoala primarie biserica scoala primarie biserica scoala primarie biserica scoala primarie biserica

1 146 174 99 133 166 87 137 176 201 121 177 111 119 140 105 130 176 107

2 41 46 54 46 40 49 45 52 44 48 29 44 34 29 57 41 37 48

3 32 37 62 60 47 61 49 30 60 47 47 54 42 51 64 25 33 48

4 24 15 29 19 19 34 35 16 52 28 23 36 39 34 39 36 23 35

5 80 59 87 71 59 100 65 57 74 87 55 86 97 77 66 99 62 93

DO

LJG

OR

J

Elemente de ps iho lo gie co mpo rtamenta lă

şi de grup

Elemente privind ac tivităţile s pec ifice în

cautarea unui lo c de muncă (inte rviu,

co mple tare CV, acces are s ite -uri de

s pec ia lita te e tc )

P o s ibilităţile de recalificare, specializare

şi perfecţionare existenteLo curi de muncă disponibile

Elemente de legis la ţia muncii specifice

divers e lo r do menii de ac tivita te Elemente privind carie ra pro fes io nală

Elemente de ps iho lo gie co mpo rtamenta lă

şi de grup

Elemente privind ac tivităţile s pec ifice în

cautarea unui lo c de muncă (inte rviu,

co mple tare CV, acces are s ite -uri de

s pec ia lita te e tc )

P o s ibilităţile de recalificare, specializare

şi perfecţionare existenteLo curi de muncă disponibile

Elemente de legis la ţia muncii specifice

divers e lo r do menii de ac tivita te Elemente privind carie ra pro fes io nală

VARSTA IN M ICA M ASURA 2 3 4 IN M ARE M ASURA

15-24 ANI 158 36 39 17 61

25-44 ANI 142 43 32 11 28

peste 45 de ani 48 24 15 5 14


15-24 ANI 169 54 16 15 57

25-44 ANI 144 50 25 13 24

peste 45 de ani 53 21 21 1 11


15-24 ANI 120 38 47 25 84

25-44 ANI 102 38 44 32 40

peste 45 de ani 39 16 18 9 24

CREDETI CA

REPREZENTANTI AI

BISERICII V-AR PUTEA

OFERI INFORM ATII

CU PRIVIRE LA ELEM ENTE

DE LEGISLATIA M UNCII?

CREDETI CA

REPREZENTANTI AI


OFERI INFORM ATII


DE PSIHOLOGIE?

CREDETI CA

REPREZENTANTI AI


OFERI INFORM ATII

CU PRIVIRE LA

POSIBILITATILE DE

CALIFICARE EXISTENTE?


15-24 ANI 148 50 37 18 58

25-44 ANI 136 50 36 7 27

peste 45 de ani 47 13 24 10 12


15-24 ANI 159 51 34 14 56

25-44 ANI 141 44 28 20 23

peste 45 de ani 49 14 23 6 14


15-24 ANI 170 36 32 11 62

25-44 ANI 146 25 30 15 30

peste 45 de ani 47 17 18 7 17

CREDETI CA

REPREZENTANTI AI

BISERICII V-AR PUTEA OFERI

INFORM ATII


PRIVIND CARIERA

PROFESIONALA?

CREDETI CA

REPREZENTANTI AI


INFORM ATII

CU PRIVIRE LA CAUTAREA

UNUI LOC DE M UNCA?

CREDETI CA

REPREZENTANTI AI


INFORM ATII

CU PRIVIRE LA LOCURILE DE

M UNCA VACANTE PE

PIATA?


29

Comparând cele trei instituții în privința sprijinului pe care consideră subiecții că-l pot

avea în obținerea unor informații despre ofertele de muncă, se pare că primul loc îl ocupă din

nou, în mod detașat, primăria, urmată de școală. Totuși, un număr important de respondenți

acordă și bisericii un rol în această privință. Situația se repetă atunci când este vorba de

informații legate de legislația muncii și de cariera profesională. Biserica ocupă un loc principal,

însă, atunci când este vorba de elemente pe care le-am putea încadra în categoria „psihologie

comportamentală și de grup”. De data aceasta, în opiniile respondenților, biserica le aduce un

real sprijin.


30

RAPORT ASUPRA CERCETĂRII CALITATIVE

„TENDINŢE ŞI NEVOI DE FORMARE PE PIAŢA MUNCII DIN JUDEŢELE DOLJ ŞI GORJ”

Metodologia şi instrumentele utilizate în cercetare

Cercetarea privind profilulul grupului țintă și tendințele pieței muncii în Dolj și Gorj a

presupus şi desfăşurarea a două întâlniri de tip focus-grup, care au avut drept obiectiv principal

cunoașterea elementelor definitorii ale piețelor muncii locale și regionale, în vederea

evidențierii oportunităților de angajare a șomerilor din aceste zone.

Participanții la focus-grup au fost angajatori (reprezentanți IMM-uri, ONG-uri și companii)

din cele două județe.

Ghidul de interviu utilizat în cadrul focus-grupurilor adresate angajatorilor a fost structurat

pe trei domenii majore de interes:

anticiparea nevoilor de calificare/ recalificare a șomerilor privind adaptarea ofertei la nevoile

pieţei muncii;

abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue;

opinii cu privire la implicarea în programe de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă.

Obiectivul secundar care a fost urmărit prin această cercetare şi care s-a regăsit în

aspectele abordate în ghidul de interviu a vizat identificarea celor mai acute probleme cu care se

confruntă angajatorii, dar şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

Participanţii la cele două întâlniri au fost selectaţi în aşa fel încât să se asigure

omogenitatea la nivelul grupurilor, din punct de vedere al localităţilor de domiciliu, dar şi

eterogenitatea din punct de vedere al vârstei şi al ocupaţiei.

Cele două grupuri au fost constituite astfel:

• La primul focus-grup a participat un număr de 10 persoane, reprezentat de către angajatorii

din judeţul Dolj.

• La primul focus-grup a participat un număr de 6 persoane, reprezentat de către angajatorii din

judeţul Gorj.

Discuţiile desfăşurate cu fiecare grup au durat aproximativ două ore, fiind utilizate mijloace

de înregistrare audio.


31

Raport asupra discuţiilor de tip focus-grup realizat cu angajatorii din judeţul Dolj

Potrivit AJOFM, judeţul Dolj se află printre primele locuri în România în ceea ce priveşte

rata crescută a şomajului. Care credeţi că sunt factorii principali care au condus la această

situaţie?

Unul dintre principalii factori care au condus la această situaţie este criza economică

actuală. Însă, rata crescută a şomajului în judeţul Dolj trenează de 15-20 de ani. În trecut, în

Regiunea Sud-Vest Oltenia, au funcţionat mari intreprinderi de stat, cu zeci de mii de angajaţi

care, dintr-o dată, nu au mai putut funcţiona şi au rămas fără obiect de activitate. Ulterior, a fost

greu să se creeze alte întreprinderi care să absoarbă toată această forţă de muncă, compusă din

indivizi specializaţi în nişte domenii care nu mai sunt căutate. În aceste condiţii, au fost create

întreprinderile mici şi mijlocii, dar gradul de absorbţie al acestora a fost destul de mic. Acest tip

de intreprinderi, cu până la zece angajaţi, susţin în prezent o mică parte din forţa de muncă

eliberată de intreprinderile mari. Din păcate, angajatorii IMM-urilor sunt supuşi aceloraşi

exigenţe şi controale ca cei din intreprinderile mari, indiferent de numărul de angajaţi. Ca o

consecinţă a acestei situaţii, o mare parte dintre specialişti au plecat peste hotare. De

asemenea, puţini dintre cei care au lucrat în intreprinderile mari şi-au mai găsit un loc de muncă

în domeniul în care au activat, iar restul au avut de ales între acceptarea ocupării unor locuri de

muncă subcalificate, cu un salariu mai mic, şi indemnizaţia de şomaj.

Un alt factor care a dus la creşterea ratei somajului este incoerenţa legislativă, precum şi

lipsa măsurilor legislative şi economice stimulatorii. Normele de aplicare, care se impun după

emiterea unei noi legi, sunt confuze şi îi derutează pe cei cărora le sunt adresate. Un alt minus al

instituţiilor statului l-a reprezentat şi lipsa serviciilor de consiliere pentru angajatori. La nivelul

judeţului Dolj, autorităţile locale sunt total neprimitoare cu investitorii străini. Lipsa investiţiilor

augmentează numărul şomerilor. În consecinţă, numărul scăzut de angajaţi, care contribuie

efectiv la bugetul de stat, în raport cu numărul crescut al şomerilor, duce la majorarea taxelor şi

impozitelor pentru prima categorie. Din această cauză, mulţi şomeri nu mai sunt motivaţi să se

angajeze.


32

De asemenea, şi creşterea bruscă a dobânzilor bancare, ce a condus la diminuarea

numărului de angajaţi, a dus uneori la colapsul financiar al unor IMM-uri şi implicit la dispariţia

de pe piaţa muncii a unor oportunităţi de angajare.

Ce credeţi că ar putea să echilibreze situaţia dintre excesul de cerere de locuri de muncă

şi oferta scăzută a acestora pe piaţa muncii din judeţul Dolj?

Una dintre soluţiile care ar echilibra situaţia ar reprezenta-o crearea de locuri de muncă

în agricultură. Unul dintre factorii care au condus la situaţia actuală este faptul că, fără să se

înţeleaga prea bine contextul economic din acea perioadă, statul a înapoiat pământurile foştilor

proprietari. Situaţia precară înregistrată actulamente în acest domeniu se datorează faptului că

oamenii nu au avut şi nu au puterea financiară necesară pentru a exploata în mod eficient

suprafeţele arabile pe care le deţin. În această situaţie, ar fi fost mai bine ca statul să

administreze pământurile, ceea ce ar fi dus la crearea unor noi locuri de muncă. Chiar şi în

prezent, daca ar exista condiţii de muncă, mulţi dintre tineri s-ar orienta către agricultură.

O altă soluţie ar fi atragerea de noi investitori care să sprijine economic zona Olteniei.

Este nevoie însă de sprijinul autorităţilor statului pentru a permite investitorilor străini să

achiziţioneze spaţii pentru crearea, indirect, a noi locuri de muncă. Legislaţia financiară ar trebui

să fie puţin mai permisivă. Ea ar putea fi dublată de atragerea de fonduri europene. Ajutorul

statului în implementarea proiectelor europene ar trebui să constea în primul rand în sprijinirea

co-finanţării, obligatorie în prima fază a derulării unui astfel de proiect. Dacă şi băncile ar fi puţin

mai permisive în privinţa accesării liniilor de credit, cu siguranţă că angajatorii ar putea să îşi

dezvolte afacerile mai uşor, acest lucru sprijinind şi creşterea ocupării pe piaţa muncii.

La nivelul judeţelor Dolj şi Gorj au fost implementate, cu sprijinul fondurilor Uniunii

Europene, un număr considerabil de proiecte care vin în sprijinul persoanelor inactive.

Consideraţi că acest tip de proiecte va contribui în mod real la creşterea ocupării pe piaţa

muncii?

„Trebuie să se ţină cont de faptul că degeaba formăm oameni, degeaba îi calificăm, dacă

nu au unde să muncească după ce termină cursurile. Este important să nu folosim banii

europeni fără folos. În acelaşi timp, din păcate, România nu a fost capabilă să atragă suficiente

fonduri. Banii europeni se vor întoarce de unde au venit!” M.A. (angajator din judeţul Dolj)


33

Care sunt aşteptările dumneavostră cu privire la acest tip de proiecte - astfel încât acestea

să susţină crearea a noi locuri de muncă şi să uşureze ocuparea persoanelor inactive?

Raportat la serviciile integrate pentru ocupare, cursurile de formare, de calificare sau re-

calificare nu reprezintă în sine o prioritate. Formarea profesională este utilă numai în situaţia în

care există locuri de muncă ce pot fi ocupate de persoanele care urmează astfel de cursuri. În

plus, valorează mai mult existenţa unui loc de muncă decăt calificarea unui angajat. Un angajat

se poate califica la locul de muncă, într-o perioadă de probă sau chiar în timpul desfăşurării

activităţilor din timpul programului. Ar fi mult mai util dacă aceste proiecte ar viza în mod direct

crearea unoi locuri de muncă. Daca, în timp ce anumite proiecte ar ajuta persoanele inactive să

dobândească o calificare, alte proiecte s-ar putea ocupa de crearea de noi locuri de muncă,

lucrurile s-ar îndrepta într-o direcţie bună.

În privinţa cursurilor de formare, una dintre marile greşeli care au fost făcute în România

o reprezintă renunţarea la şcolile profesionale. În prezent, tinerii nu mai au şansa de a termina

nişte studii care să le ofere o calificare. Pentru a avea o calificare, tinerii urmează studii

superioare, care, de cele mai multe ori, nu îi ajută cu nimic, pentru că nu există locuri de muncă

disponibile. Puţini angajatori mai plătesc „diploma” angajatului. Salariile sunt mici şi se întâmplă

deseori ca multe persoane cu studii superioare să ocupe posturi subcalificate.

Contribuţia acestui tip de proiecte la crearea unor noi oportunităţi de angajare reprezintă

o problemă mult prea complexă pentru a-i anticipa rezultatul.

Ce criterii ar trebui să îndeplinească o persoană pentru a deveni angajatul dumneavostră?

Consideraţi că argumentele dumneavoastră pot fi general valabile?

Principalele calităţi pe care ar trebui să le aibă un angajat, şi care pot fi general valabile,

sunt: seriozitate, sociabilitate/ comunicativitate, experienţa în domeniu, implicare, dedicare.

„Angajatul ideal trebuie să fie un om absolut normal.”

„Un om de la care să nu aştepţi nimic ci să aştepţi să vină totul de la sine.”

„Nu este corect ca un angajator să se ocupe de formarea la locul de muncă a angajatului,

iar după puţin timp să fie nevoit să facă acelaşi lucru cu altă persoană şi tot aşa. Este important

să alegi o persoană care are experienţă, fie şi numai pentru a evita să te implici în formarea lui.”

„Angajatul ideal este acela pentru care statul contribuie la plata impozitelor şi a taxelor

necesare angajării lui.”


34

„Un angajat bun este acela care nu a fost obligat să bifeze, dintr-o listă de cursuri de

calificare, ceva ce nu are nimic în comun cu abilităţile personale.”

Dacă subiecţii ar avea de ales între o persoană în vârstă de 50 de ani, cu experienţă, şi un

tânăr în vârstă de 21 de ani, fără experienţă, pe cine ar alege?

Motivând alegerea prin faptul că un angajat tânăr înseamnă, în cadrul unei companii/

firme, energie, idei noi, putere de muncă, şi având în vedere capacitatea să de a se adapta mai

uşor la provocările pe care le presupune un nou loc de muncă, 11 din cei 12 respondenţi au ales

varianta un tânăr în vârstă de 21 de ani, fără experienţă.

Prin intermediul acestui proiect, intenţionăm să calificăm beneficiarii în 3 ocupaţii

căutate pe piaţa muncii. Care credeţi că sunt domeniile de activitate / ocupaţiile relevante /

necesare pe plan local în prezent?

Lucrător în agricultură

Mecanic auto

Tractorist

Tinichigiu

Sudor

Vă rugăm să alegeţi trei dintre următoarele grupuri ţintă despre care consideraţi că ar

trebui să beneficieze, în mod prioritar, de servicii integrate pentru ocupare?

1. Persoane de etnie romă

2. Persoane cu dizabilităţi

3. Persoane fără adăpost aflate în grija unor ONG-uri

4. Femei singure cu mai mult de un copil

5. Persoane care au trecut printr-o perioadă de detenţie


35

Raport asupra discuţiilor de tip focus-grup realizat cu angajatorii din judeţul Gorj

Potrivit AJOFM, județul Gorj se află printre primele locuri în România în ceea ce privește

rata crescută a șomajului. Care credeți că sunt factorii principali care au condus la această

situație?

Principalul factor care a dus la creșterea ratei șomajului, în județul Gorj, îl constituie

dispariția marilor întreprinderi de stat și disponibilizările masive care au urmat. Gorjul a fost un

județ puternic industrializat, iar singurele două fabrici care au supraviețuit mai funcționează

doar datorită mineritului. În prezent, mineritul se află și el în pericol, acest fapt ducând la

falimentarea ultimelor afaceri din zonă.

Pentru că exista foarte mulți tineri care nu au nicio ocupație, ar fi bine să se creeze locuri

de muncă în domeniul confecțiilor sau în alte domenii care presupun o munca constantă și o

siguranță a locului de muncă.

De asemenea, nici turismul nu este promovat, iar acest fapt nu sprijină in niciun fel

ocuparea. Gorjul este un județ mic, însă are totuși potențial turistic și poate deveni ușor o

atracție pentru orice categorie de persoane. De mulți ani, din cauza problemelor financiare, în

Gorj nu s-a mai investit deloc în agricultura.

Una dintre principalele probleme, pe plan local, pe care le are comunitatea și care

conduce la creșterea ratei șomajului este faptul că angajatorii, și nu numai, nu au nicio

posibilitate de a se informa cu privire la noi proiecte sau la subvenții.

Ce credeți că ar putea să echilibreze situația dintre excesul de cerere de locuri de munca și

oferta scăzută a acestora pe piața muncii din județul Gorj?

Infrastructura este unul dintre factorii decisivi care ar putea contribui la echilibrarea

acestei situații. Din cauza drumurilor, cei mai mulți investitori renunță la ideea de a-și extinde

activitatea în această zonă.

Un alt pas important în acest sens, l-ar constitui investițiile în agricultura. Dacă procedurile

prin care se atrag fonduri europene pentru agricultura și dezvoltare rurală ar fi mai accesibile,

micii întreprinzători ar investi în activități agricole.


36

La nivelul județelor Gorj si Dolj au fost implementate, cu sprijinul fondurilor Uniunii


Considerați că acest tip de proiecte va contribui în mod real la creșterea ocupării pe piața

muncii?

Chiar dacă se vorbește despre „un număr considerabil” de astfel de proiecte, nu suntem la

curent cu desfășurarea lor, cu excepția celor realizate de către primării (ex. canalizare, apă,

amenajări stradale etc.). Însă, în mod real, ele ar contribui la creșterea ocupării pe piața muncii.

Cu cât există mai multe astfel de proiecte, aplicate la nivelul județului, cu atât mai mulți oameni

își vor găsi un loc de muncă.

„În general, oamenii ezită să acceseze fonduri europene pentru că personalul din

instituțiile publice nu-și dau acordul în privința votării anumitor proiecte decât daca primesc

binecunoscuta șpagă. Singurele agreate sunt cele în care sunt contractate unele firme, ce fac

parte dintr-o anumită clientelă, și care dau un procent din câștig acolo unde trebuie. Acest

fenomen a împiedicat crearea unor noi locuri de muncă.”

Care sunt așteptările dumneavoastră cu privire la acest tip de proiecte - astfel încât acestea

să susțină crearea a noi locuri de munca și să ușureze ocuparea persoanelor inactive?

În primul rând, trebuie să existe o foarte bună informare în privința acestui tip de proiecte,

pentru ca cei interesați să se poată adresa ulterior primăriilor, prefecturilor, AJOFM-urilor sau

celor care ajută la implementarea lor. La nivelul județului Gorj există o lipsă acută de informare

în privința proiectelor care s-ar putea plia pe nevoile angajatorilor. Pe plan local, nu există

personal specializat care să întocmească documentația necesară scrierii și accesării acestor

proiecte cu fonduri europene. Folosirea unor firme intermediare pentru studiile de fezabilitate a

proiectelor duce adesea la o risipă inutilă de bani, mai ales în cazul în care acestea nu sunt

aprobate. Se pierd foarte mulți bani pentru niște hârtii. Aici intervine și incapacitatea, pentru că

foarte multe proiecte au fost făcute prost și au fost respinse. Ar trebuie să existe, la nivelul

județului Gorj, un astfel de serviciu specializat, capabil să ajute la punerea în aplicare a unei

anumite idei, ce se potrivește cu posibilitățile investitorului, care să-i dea astfel curaj.

„Pliantele „ascunse” printre miile de hârtii ale avizierelor acestor instituții nu sunt

suficiente și duc la neînțelegeri. Există persoane, în cadrul acestor instituții, care sunt efectiv

capabile să furnizeze astfel de informații. Mai mult, se lucrează adesea „la pont”, adică


37

informațiile sunt furnizate preferențial. Te pierzi printre birourile ocupate de oameni total

incompetenți, care te fac să cheltuiești bani inutil, fără nici o finalitate. De aceea nu am reușit să

accesăm decât un procent infim din fondurile oferite de Uniunea Europeană.”

De asemenea, în Gorj, avem nevoie de directori de marketing, de persoane care să facă

studii de piață și să arate patronilor direcțiile de investiție. Ducem lipsă de astfel de

reprezentanți, pentru că oamenii care vor să inițieze o activitate economică, deși dispun de un

anumit capital, nu știu care este direcția ce i-ar avantaja. În condițiile concurenței de pe piață,

este foarte greu de identificat o nișă liberă, deși ea există cu siguranță.

Ce criterii ar trebui sa îndeplinească o persoana pentru a deveni angajatul dumneavoastră?

Considerați că argumentele dumneavoastră pot fi general valabile?

Cei mai mulți dintre respondenți au menționat următoarele criterii: corectitudinea,

conștientizarea importanței locului de muncă, seriozitatea, asumarea responsabilității,

punctualitatea, pregătirea profesionala.

„De foarte multe ori ne lovim de această situație, în care angajații nu conștientizează acest

lucru și își bat joc efectiv de munca pe care noi o depunem. În momentul în care nu

conștientizezi, este clar că potențialii clienți vor pleca.”

„Este foarte greu să găsești un lucrător de calitate. Un factor care ar spori încrederea într-

un angajat este seriozitatea de care acesta dă dovadă. La aceasta se adaugă responsabilitatea și

punctualitatea. În primul rând, contează pregătirea profesională. Să fie bine pregătit, să-și

cunoască meseria, sau cel puțin să aibă dorința de a învăța.”

Un angajat trebuie să aibă dorința permanentă de perfecționare, chiar dacă este vorba

despre o meserie aparent simplă. Există mulți angajați cărora li se oferă oportunitatea de a se

perfecționa, însă rămân la același nivel, deoarece nu sunt interesați. Acest lucru este favorizat

de superficialitatea cu care sunt organizate cursurile de calificare și de ușurința cu care se obțin

diplomele respective.

„Dacă te duci să faci un curs de specializare într-un anumit domeniu, practic nu înveți

nimic, pentru că pe ei îi interesează numai să plătești.”

„Trebuie să fie serios, să-și vadă de serviciu și să nu-și bată joc, să nu facă risipă. La aceasta

se adaugă pregătirea profesională.”


38

„Aș lua să lucreze pentru mine pe un om care ar vrea să lucreze ca și pentru el, să nu

tergiverseze treaba și să o facă bine, conform unui salariu stabilit.”

Este necesară corelarea încadrării persoanei cu nivelul de calificare. Motivarea pecuniară

trebuie corelată cu nivelul de calificare, dar și cu volumul de muncă al persoanei respective.

Dacă ar avea de ales între o persoana în vârstă de 50 de ani, cu experiență, și un tânăr în

vârstă de 21 de ani, fără experiență, pe cine ar alege?

Părerile au fost împărțite în mod egal în privința alegerii persoanei potrivite pentru

angajare, în momentul expunerii celor doua variante de răspuns.

Prin intermediul proiectului nostru, intenționam sa calificam beneficiarii în 3 ocupații

căutate pe piața muncii. Care credeți că sunt domeniile de activitate/ ocupațiile relevante/

necesare pe plan local în prezent?

Prestări servicii: instalatori, electricieni, tâmplari, sudori în argon

Turism

Mecanici auto, tinichigii

Confecții

Va rugam să alegeți trei dintre următoarele grupuri țintă despre care considerați că ar



7. Persoane cu dizabilități



10. Persoane care au trecut printr-o perioadă de detenție


39

CONSIDERAŢII FINALE

Cercetarea s-a efectuat pe un eșantion selectat din 10 comunități, în județele Gorj și Dolj,

comunități în care, conform analizelor statistice, efectele șomajului au generat sărăcie,

marginalizare și excludere socială. Cercetarea a permis identificarea unui complex de nevoi,

aşteptări și metode de intervenţie, menite să acţioneze asupra cauzelor care au generat un grad

redus de ocupare în muncă. Eșantionul cercetării a cuprins 700 de persoane aparținând

grupurilor țintă (persoane inactive și șomeri). Subiecții au fost investigați cu ajutorul unui

chestionar. Subiecții investigați prin chestionar au făcut parte din populația potențial activă, cu

statut de șomeri și inactivi în momentul de față, în căutarea unui loc de muncă. Populaţia supusă

cercetării a fost formată din următoarele grupuri: șomeri (șomer pe termen lung, șomer pe

termen scurt); persoane inactive (elevi, studenţi, persoane casnice). Cunoașterea elementelor

definitorii ale piețelor muncii locale și regionale, în vederea evidențierii oportunităților de

angajare a șomerilor din aceste zone, s-a realizat mai ales prin metoda focus-grupurilor. S-au

realizat două focus-grupuri, câte unul în fiecare dintre cele două judete vizate de proiect.

Participanții la focus-grup au fost angajatori (reprezentanți IMM-uri, ONG-uri și companii) din

cele două județe. Ghidul de interviu utilizat în cadrul focus-grupurilor adresate angajatorilor a

fost structurat pe trei domenii majore de interes: anticiparea nevoilor de calificare/ recalificare a

șomerilor privind adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii; abordarea integrată a formării

profesionale iniţiale şi continue; opinii cu privire la implicarea în programe de măsuri active

pentru ocuparea forţei de muncă.

În județele cuprinse în cercetarea efectuată, s-a constatat o rată mare a șomajului, un

prag redus al formării profesionale în ocupații solicitate pe piața muncii, un nivel scăzut al

participării adulților, mai ales în orașele mici și în comune, la o pregătire continuă; instrumentul

aplicat a evidențiat totodată și o incapacitate a populației active de a iniția activități

independente, o încredere scăzută în forțele proprii. Toate acestea justifică, în mod evident,

necesitatea stringentă a unor servicii integrate pentru ocupare.

La nivelul județelor Dolj și Gorj, cu preponderență în mediul rural, se pare că există puține

servicii specializate pentru ocupare, situație în care accesul persoanelor inactive sau șomere la


40

informații cu privire la noi oportunități de angajare este foarte limitat. De asemenea, și alte

elemente, cum ar fi lipsa mijloacelor de transport în comun sau chiar a mijloacelor financiare

pentru plata transportului la cel mai apropiat furnizor de măsuri active pentru ocupare, izolează

informațional persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

Conform opiniilor respondenților, aspirațiile individuale care generează probleme în

rândul șomerilor sunt nevoia de informare, de consiliere și de orientare profesională. Persoanele

inactive, șomerii de lungă durată și șomerii peste 45 de ani nu au suficientă încredere în

capacitatea personală de a obține un loc de muncă, având astfel nevoie de sprijinul unor

specialiști. Se presupune că medierea individuală în vederea obținerii unui loc de muncă este

una din nevoile primare ale persoanelor care își caută un serviciu. Datorită diversității de efecte

generate de accesul limitat la servicii de stimulare a ocupării, se impune o abordare integrată,

adică servicii care să acopere toată sfera de dezvoltare a resurselor umane, respectiv informare,

consiliere, orientare profesională, formare, asistență pentru începerea unei activități

independente, mediere pentru angajare și suport pentru păstrarea locului de munca, în vederea

stimulării mobilității geografice și ocupaționale.

Întrucât cercetarea a reliefat caracteristici diferite ale profilului persoanei care caută un

loc de muncă, este nevoie de servicii distincte acordate gradual, de la simplu la complex, de la

individual la grupuri de persoane, care să asigure beneficii adecvate pentru lărgirea orizontului

de informare, consolidarea încrederii în sine, sprijin în luarea unei decizii referitoare la

schimbarea domeniului ocupațional, sau capacitatea de a obține și păstra un loc de muncă.

Indiferent care este profilul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în

momentul venirii în sprijinul acestor persoane, trebuie să se țină cont și de opiniile angajatorilor

cu privire la politicile pentru ocupare. Acest fapt a ieșit pregnant în evidență în cadrul focus-

grupurilor realizate, cu scopul de a surprinde tendințele pieței muncii în județele Dolj și Gorj

(vezi transcripturile focus-grupurilor).

În mod concret, studiul de teren a cuprins o populație structurată în trei grupe de vârstă

(„15-24 ani”, „25-44 ani”, „peste 45 de ani”) și nu sunt diferențe semnificative, din acest punct

de vedere, între cele două județe. În privința sexului respondenților, de asemenea, nu sunt

decalaje mari între cele două județe. Totuși trebuie menționat că numărul bărbaților a fost mai

mare decât al femeilor, probabil această situație datorându-se unui procent ridicat de persoane


41

din cadrul categoriei bărbați în căutarea unui loc de muncă. Este posibil ca acest grup, conform

percepției proprii, să fie mai vulnerabil în ceea ce privește ocuparea în muncă.

Din perspectiva gradului de instrucție, cercetarea a evidențiat un grad de ocupare mai

mic pentru categoria absolvenților de liceu. Din acest punct de vedere, au existat diferențe între

cele două județe: în Gorj, gradul de ocupare este ușor mai mic decât în Dolj. De asemenea, sunt

decalaje între cele două județe în privința gradului de ocupare a persoanelor cu studii

superioare.

În privința înregistrării la AJOFM, statut care permite persoanelor obținerea

indemnizației de șomaj, se constată că aproximativ o treime din eșantionul general sunt

persoane care fac parte din această categorie. Există o mică diferență între cele două județe,

respectiv în Gorj un număr mai mare dintre intervievați sunt înregistrați și, în mod firesc,

primesc indemnizație, spre deosebire de județul Dolj.

Raportându-ne la statutul pe piața muncii al subiecților intervievați, pare că „grupul

casnicelor” constituie un important potențial de forță de muncă pentru angajator. De

asemenea, este grupul cel mai mare al persoanelor neocupate. Există o oarecare diferență între

județe, volumul fiind mai mare pentru Dolj, comparativ cu Gorj. În privința grupul efectiv de

șomeri, există o diferență între județe, acesta fiind mai mare în Gorj. Raportat la calificare,

diferențele sunt foarte mici între cele două județe. Cea mai mare parte a respondenților sunt în

căutarea unui loc de muncă și un procent extrem de mic declară că sunt întreținuți de către

familie, motiv pentru care nu mai caută un loc de muncă.

Cele mai populare metode pentru a intra în contact cu eventualii angajatori, folosite de

către respondenți, s-au dovedit a fi verificarea ofertelor de muncă care apar în ziare, prin

intermediul anunțurilor, precum și apelarea la cunoștințe, rude sau prieteni. De asemenea,

există și alte metode menționate frecvent, ce le oferă șanse mai mari de reușită, și anume

depunerea cererilor de angajare sau apelul la firme de recrutare de forță de muncă. Se remarcă

și metode mai puțin folosite în scopul găsirii unui loc de muncă, precum solicitarea sprijinului

AJOFM și depunerea de anunțuri în ziarele locale.

Principalul motiv pentru lipsa unui loc de muncă, invocat mai ales de persoanele tinere, îl

reprezintă lipsa experienţei. Pe de altă parte, categoria persoanelor mai în vârstă întâmpină

dificultăţi în obţinerea unui loc de muncă în special din cauza vârstei.


42

În privința unui curs de calificare sau recalificare pentru facilitarea (re)integrării pe piaţa

muncii, cam jumătate dintre respondenţii tineri consideră util un astfel de curs. Cei mai în

vârstă, probabil datorită faptului că lipsa experienţei nu reprezintă un impediment principal în

găsirea unui loc de muncă, afirmă că un curs de calificare sau recalificare ar facilita în mică

măsură reîncadrarea pe piaţa muncii. Interesul şi motivaţia faţă de participarea la cursuri de

calificare sau recalificare sunt condiţionate şi de existenţa sau inexistenţa unei calificări

anterioare a persoanelor intervievate.

În privinţa găsirii unui loc de muncă, în actualul context social-economic, gradul de

optimism se prezintă ca fiind foarte scăzut, raportându-ne atât la categoriile de vârstă, cât şi la

sexul subiecţilor intervievaţi.

Deşi gradul de absorbţie a forţei de muncă este scăzut, totuşi un procent relativ însemnat

dintre respondenţi afirmă că au refuzat până în prezent un loc de muncă. Printre motivele care

justifică această afirmaţie se numără salariul mic, distanţa mare până la locul de muncă - care

implica naveta, subcalificarea postului, orele suplimentare şi altele.

Analizând structura pe grupe de vârstă a persoanelor şomere şi inactive aflate în căutarea

unui loc de muncă, în vederea gradului de disponibilitate al acestora cu privire la mobilitatea

geografică, în condiţiile socio-economice actuale, indiferent de sexul subiecţilor, s-a observat că

o foarte mare parte dintre respondenţi, cu mici excepţii, ar accepta să facă naveta, dacă ar găsi

un loc de muncă într-o altă localitate decât cea de domiciliu. Totuși, dacă ar avea de ales, cea

mai mare parte a femeilor mai în vârstă, precum și un procent relativ însemnat dintre bărbații

aceleiași categorii, nu ar accepta să se mute într-o altă localitate pentru un loc de muncă. Ţinând

cont de aceeaşi variabilă, cei mai deschişi către acest tip de mobilitate sunt tinerii. Desigur, acest

lucru este normal, întrucât persoanele mature au deja, în cele mai multe cazuri, locuință și o

familie care nu le-ar permite cu ușurință „strămutarea”. Tinerii, pe de altă parte, nu au, de cele

mai multe ori, „legături” puternice cu o anumită localitate, ceea ce le permite să se mute în alt

oraș în care ar găsi un loc de muncă. Trebuie spus, însă, că există, la populația din România, o

anumită teamă de instabilitate, de schimbare, aproape un cult pentru situațiile „definitive”. Este

vorba de un conservatorism, de imposibilitatea de a adopta cu ușurință comportamente de

schimbare la o populație care nu renunță prea repede la modelele „comuniste”, rigide, imobile.


43

În ceea ce priveşte plecarea în străinătate ca variantă viabilă pentru găsirea unui loc de

muncă, analiza rezultatelor obţinute indică o disponibilitate crescută în rândul bărbaţilor. Se

remarcă faptul că femeile din aceeaşi categorie de vârstă sunt mai puţin dispuse să aleagă

această variantă ca potenţială soluţie pentru a-şi schimba statutul pe piaţa muncii. Pare firească

o asemenea realitate, întrucât și alte studii arată că femeile sunt legate, în mai mare măsură, de

familie, ele simțindu-se mai responsabile în privința creșterii copiilor. Raportat și la vârstă,

această diferențiere pe sexe pare să dispară, tinerii și tinerele părând să adopte, aproximativ în

egală măsură, un comportament de căutare a unui loc de muncă în afara țării. Se pare că cei mai

dispuși să-și caute un loc de muncă în străinătate sunt absolvenții de liceu, urmați fiind de cei cu

studii profesionale/ arte și meserii.

S-a încercat, în cercetarea întreprinsă, evidențierea importanței acordate de subiecți

anumitor instituții - școală, biserică, primărie - pentru obținerea unor informații despre

recalificare, specializare și perfecționare. Comparând cele trei instituții în privința sprijinului pe

care consideră subiecții că-l pot avea în obținerea unor informații despre ofertele de muncă, se

pare că primul loc îl ocupă, în mod detașat, primăria, urmată de școală. Totuși, un număr

important de respondenți acordă și bisericii un rol în această privință. Situația se repetă atunci

când este vorba de informații legate de legislația muncii și de cariera profesională. Biserica

ocupă un loc principal, însă, atunci când este vorba de elemente pe care le-am putea încadra în

categoria „psihologie comportamentală și de grup”. De data aceasta, în opiniile respondenților

biserica le aduce un real sprijin.

*În urma analizei întreprinse asupra problematicii șomajului regional și judetean,

Proiectul Servicii integrate pentru ocupare va fi implementat în urmatoarele 20 de comunități

din judetele Dolj și Gorj:

DOLJ

GORJ

1 CRAIOVA 1 TARGU - JIU

2 PREDESTI 2 TARGU - CARBUNESTI

3 BAILESTI 3 ROVINARI

4 LIPOVU 4 BUMBESTI JIU

5 AMARASTII DE JOS 5 ARCANI

6 BECHET 6 TURCENI

7 CARNA 7 TICLENI

8 BARCA 8 MATASARI

9 MALU MARE 9 DRAGOTESTI

10 AFUMATI 10 ALBENI


44

Mare parte din localităţile implicate în proiect nu sunt aliniate de-a lungul principalelor

rute de transport judeţean. Acest lucru face ca mobilitatea să crească și în zonele în care accesul

la serviciile integrate pentru ocupare nu este posibil fără a implica costuri foarte mari din partea

persoanelor aflate în cautarea unui loc de muncă.

De asemenea, în selectarea comunităților proiectului, au mai fost luate în calcul și alte

elemente: rata crescută a somajului; rata scazută a ocupării; dezvoltarea insuficientă a reţelei de

transport rutier, în zonele vizate de proiect; existenta unui reprezentant local care să accepte

rolul de mediator social în comunităţile respective; gravitatea problemei la nivel local/ nevoia

unor servicii integrate pentru ocupare la nivel local; capacitatea scăzută a comunităţii locale de a

sprijini persoanele aflate în cautarea unui loc de muncă; motivația reprezentanților

comunităților de a se implica în proiect.


45

CHESTIONAR

În perioada martie 2011 – mai 2011, Asociaţia Vasiliada, în calitate de beneficiar, împreună cu partenerii săi, Universitatea din Craiova – Facultatea de Teologie Ortodoxă, Secţia de Asistenţă Socială şi Federaţia Patronatelor din Regiunea Oltenia (F-PRO) - realizează cercetarea sociologică “Servicii integrate pentru ocupare” în rândul persoanelor inactive, şomerilor de lungă durată, şomerilor de peste 45 de ani, şomerilor tineri şi şomerilor de lungă durată tineri - în scopul de a identifica profilul grupului ţintă şi tendinţele pieţei muncii în judeţele Dolj şi Gorj. Vă rugăm să ne acordaţi 15 minute necesare completării acestui chestionar! Toate informaţiile furnizate de dumneavoastră vor fi confidenţiale!

1. Vârsta:

15 – 24 ani .............. 1

25 – 44 ani .............. 2

peste 45 ani .............. 3

2. Sex: 1. Masculin 2. Feminin 3. Care este ultimul nivel de studii absolvite ?

Învăţământ primar 1

Învăţământ gimnazial 2

Învăţământ profesional/arte şi meserii 3

Învăţământ liceal 4

Învăţământ postliceal 5

Învăţământ universitar 6

Învăţământ postuniversitar 7

4. Aveţi o calificare/ profesie?

1. Da (care?) 2. Nu

5. Care este vechimea dumneavoastră în muncă până în prezent:

Cu carte de muncă … ani 1

Fără carte de muncă … ani 2

6. Care este statutul dumneavoastră actual pe piaţa muncii?

ŞOMER Pe termen lung (de peste 1 an) 1

Pe termen scurt (sub 1an) 2

PERSOANĂ INACTIVĂ (nu desfăşoară o activitate economică

sau socială aducătoare de venit)

Elev 3

Student 4

Persoană casnică 5

Altă situaţie (care ?) 6

U.___._____

R.___._____

Anexa 1


46

7. Sunteţi înregistrat la AJOFM? Dacă răspunsul este NU, treci la intrebarea nr 13!

8. Dacă răspunsul este DA, beneficiaţi de indemnizaţie de şomaj? (daca răspunsul este NU, treci la întrebarea nr. 11)

9. Dacă la intrebarea nr. 8 răspunsul este DA, ce cheltuieli puteţi acoperi, de obicei, cu banii obţinuţi din indemnizaţia de şomaj?

Facturi 1

Haine 2

Hrană 3

Transport 4

Altceva (ce?) 5

10. Dacă la întrebarea nr. 8 răspunsul este NU, care este motivul pentru care nu beneficiaţi de indemnizaţie:

Aţi depăşit perioada de indemnizaţie 1

Nu aţi avut dreptul la indemnizaţie 2

Altă situaţie (care ?) 3

11. Dacă la întrebarea nr. 8 răspunsul este NU, cine vă întreţine în prezent?

Părinţii 1

Soţul / Soţia 2

Nimeni 3

Altcineva (cine?) 4

12. Care au fost motivele pentru care v-aţi înscris la AJOFM? (răspuns multiplu)

Pentru primirea indemnizaţiei de şomer 1

Pentru a avea acces la cursuri de calificare/ recalificare 2

Pentru a avea acces la o bază de date cu locurile de muncă vacante 3

Pentru informaţii privind legislaţia muncii 4

Pentru servicii de mediere 5

Pentru consiliere privind orientarea în carieră 6

Altele (care ?) 7

1. Da 2. Nu

1. Da 2. Nu


47

13. În prezent sunteţi preocupat de găsirea unui loc de muncă? (dacă răspunsul este NU - răspuns multiplu)

14. Ce aţi întreprins până în prezent pentru a găsi un loc de muncă? (răspuns multiplu)

M-am înscris la AJOFM 1

Am urmărit anunţurile din ziare 2

Am apelat la cunoştinţe, rude, prieteni 3

Am dat anunţuri în ziare 4

Am depus cereri de angajare 5

Am apelat la firme de recrutare şi plasare a forţei de muncă 6

Nu am întreprins nimic în acest sens 7

Altele (va rugam specificati)

8

15. Care consideraţi că este motivul principal pentru care nu aţi găsit până în prezent un loc de muncă? (răspuns unic)

Lipsa de calificare 1

Lipsa de experienţă 2

Meseria pentru care sunt calificat nu mai are căutare pe piaţa muncii 3

Vârsta 4

Altele (vă rugăm specificaţi)

5

16. După părerea dumneavoastră, în ce măsură societatea românească sprijină persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă? (1 = în mică măsură, 5 = în mare măsură)

în mică măsură 1 2 3 4 5 în mare măsură

17. După părerea dumneavoastră, în ce măsură comunitatea în care trăiţi sprijină persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă? (1 = în mică măsură, 5 = în mare măsură)


18. Consideraţi că pentru reintegrarea dumneavoastră pe piaţa muncii, un curs de calificare/ recalificare profesională ar fi: (Acordaţi punctaj în functie de ordinea importanţei acordate: 1- neimportant; 2- puţin important; 3-important; 4- foarte important; 5- extrem de important)

neimportant 1 2 3 4 5 extrem de important

1 DA

2 NU DE CE?

Aştept să îmi termin studiile 1

În prezent mă întreţine familia şi nu sunt nevoit(ă) să lucrez 2

Aştept o ofertă de muncă pentru a lucra în străinătate 3

Nu cred că o să găsesc şi nu are sens să mai caut 4

Alte motive (care ?) 5


48

19. Care este atitudinea dumneavoastră în privinţa unor cursuri de calificare/ recalificare?

Nu aş participa niciodată la un curs de calificare/ recalificare 1

Aş participa la un curs de calificare / recalificare doar dacă aş avea siguranţa găsirii unui loc de muncă după finalizarea cursului

2

Aş accepta orice ofertă de calificare/ recalificare 3

Un curs de calificare nu m-ar ajuta să găsesc mai uşor un loc de muncă 4

Un curs de calificare m-ar ajuta să găsesc mai uşor un loc de muncă 5

20. Până în prezent aţi urmat un astfel de curs? (dacă răspunsul este NU, treci la întrebarea nr. 22) 21. Dacă la întrebarea nr. 20 răspunsul este DA, care a fost calificarea obţinută? _______________________________________________________________________ 22. Dacă la întrebarea nr. 20 răspunsul este NU, de ce nu aţi urmat un astfel de curs până în prezent? (răspuns multiplu)

23. În actualul context social economic, credeţi că veţi găsi un loc de muncă...? (1 = foarte uşor, 5 = foarte greu)

foarte uşor 1 2 3 4 5 foarte greu

24. Aţi participat vreodată la un interviu pentru angajare?

1. Da 2. Nu

25. Aţi refuzat până în prezent un loc de muncă?

1. Da 2. Nu

1. Da 2. Nu

NU DE CE?

Nu am avut timp 1

Nu am considerat că este necesar 2

Nu am avut bani 3

Nu am ştiut cum să mă înscriu la un astfel de curs 4

Nu am găsit încă un curs de calificare potrivit 5

Nu am vârsta potrivită pentru a participa la astfel de cursuri 6

Pentru că aceste cursuri se ţin în altă localitate/ la distanţă mare/ naveta 7

Alte motive (care?) 8


49

26. Dacă la întrebarea nr. 25 răspunsul este DA, din ce motiv aţi refuzat un loc de muncă? (răspuns multiplu)

27. În absenţa locului de muncă dorit, ce variantă aţi accepta mai degraba? (răspuns unic)

Prefer să rămân şomer 1

Accept un loc de muncă în altă localitate 2

Accept un loc de muncă ce necesită recalificare 3

Accept un loc de muncă la negru 4

Aş iniţia o afacere de familie 5

Aş munci în gospodărie/ în agricultură 6

Aş participa la cursuri de formare profesională 7

Altă variantă (care?) 8

28. În ce măsură consideraţi că ar fi utile următoarele informaţii pentru a vă ajuta în încercarea dumneavoastră de a ocupa un loc de muncă: (1 = în mică măsură, 5 = în mare măsură)


Informaţii despre:

Posibilităţile de recalificare, specializare şi perfecţionare existente 1 2 3 4 5

Locurile de muncă disponibile 1 2 3 4 5

Elemente de legislaţia muncii specifice diverselor domenii de activitate 1 2 3 4 5

Elemente privind cariera profesională 1 2 3 4 5

Elemente de securitate şi sănătate în muncă 1 2 3 4 5

Elemente privind activităţile specifice în cautarea unui loc de muncă (interviu, completare CV, accesare site-uri de specialitate etc)

1 2 3 4 5

DA (DE CE?)

Salariul era prea mic 1

Trebuia sa fac naveta 2

Postul era subcalificat 3

Angajarea nu se făcea cu forme legale 4

Pentru ca trebuia să lucrez ore suplimentare 5

Alte motive (care?) 6


50

29. În ce măsură consideraţi că următoarele persoane de referinţă din comunitatea dumneavoastră ar fi dispuse să vă ofere următoarele informaţii ? (1 = în mică măsură, 5 = în mare măsură)


Reprezentanţi ai comunităţii

Reprezentant al şcolii Reprezentant al

bisericii Reprezentant al

primariei

Posibilităţile de recalificare, specializare şi perfecţionare existente

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

Locuri de muncă disponibile 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

Elemente de legislaţia muncii specifice diverselor domenii de activitate

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

Elemente privind cariera profesională 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

Elemente de psihologie comportamentală şi de grup

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

Elemente privind activităţile specifice în cautarea unui loc de muncă (interviu, completare CV, accesare site-uri de specialitate etc)

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

30. Aţi participat la evenimente organizate special în scopul identificarii a noi locurilor de muncă vacante şi al modului de ocupare a acestora (ex: burse, târguri ale locurilor de muncă, servicii de mediere)?

1. Da 2. Nu

31. Dacă la întrebarea nr. 32 răspunsul este DA, la câte astfel de evenimente aţi participat în ultimul an?

________________________________________ 32. Dacă la întrebarea nr. 32 răspunsul este NU, de ce nu aţi participat? (răspuns multiplu)

33. Care consideraţi că ar fi ajutorul/ sprijinul/ facilitatea de care aţi avea nevoie în momentul de faţă pentru a găsi mai uşor un loc de muncă? (răspuns multiplu)

Sprijin pentru găsirea unui loc de muncă / servicii de mediere 1

Să particip la un curs de învăţare a unei meserii 2

Să particip la întâlniri cu alte persoane aflate în căutarea unui loc de muncă 3

Nu am nevoie de ajutor 4

Altele (care?) 5

NU De ce?

Pentru că nu aş găsi niciun loc de muncă potrivit calificării mele 1

Din cauza distanţei prea mari 2

Nu am ştiut până acum de existenţa unor astfel de evenimente 3

Altă situaţie (care?) 4


51

34. Cine credeţi că ar trebui să vă ajute în primul rând să găsiţi un loc de muncă? (răspuns unic)

Statul 1

Primarul 2

Preotul 3

Familia 4

Rudele 5

Prietenii 6

Nimeni 7

Altcineva (cine?) 8

35. În ce măsură a fost/ este afectată viaţa dumneavoastră de când nu mai aveţi un loc de muncă / pentru că nu aveţi un loc de muncă? (1 = în mică măsură, 5 = în mare măsură)


Nivelul de trai 1 2 3 4 5

Relaţiile în familie 1 2 3 4 5

Încrederea în forţele proprii 1 2 3 4 5

Starea de sănătate 1 2 3 4 5

36. Dacă aţi găsi un loc de muncă în altă zonă decât cea în care aveţi domiciliul? (răspuns unic)

Aş face naveta 1

Aş fi dispus să mă mut 2

Aş renunţa la ofertă 3

Alte variante (vă rugăm specificaţi)

4

37. Căutarea unui loc de muncă în străinătate reprezintă pentru dumneavoastră o opţiune în momentul de faţă?

1. Da 2. Nu

Nume respondent: _______________________________________

Adresa: _______________________________________________

Telefon: _______________________________________________

Vă mulţumesc pentru timpul acordat!


52

GHID DE INTERVIU PENTRU FOCUS – GRUPUL

„TENDINŢE ŞI NEVOIE DE FORMARE PE PIEŢA MUNCII”

Potrivit AJOFM, județele Dolj şi Gorj se află printre primele locuri în România în ceea ce

privește rata crescută a șomajului. Care credeți că sunt factorii principali care au condus

la această situație?

Ce credeți că ar putea să echilibreze situația dintre excesul de cerere de locuri de munca

și oferta scăzută a acestora pe piața muncii din judeţele Dolj şi Gorj?

La nivelul județelor Dolj şi Gorj au fost implementate, cu sprijinul fondurilor Uniunii


Considerați că acest tip de proiecte va contribui în mod real la creșterea ocupării pe piața

muncii?

Care sunt așteptările dumneavoastră cu privire la acest tip de proiecte - astfel încât

acestea să susțină crearea a noi locuri de munca și să ușureze ocuparea persoanelor

inactive?

Ce criterii ar trebui sa îndeplinească o persoana pentru a deveni angajatul

dumneavoastră? Considerați că argumentele dumneavoastră pot fi general valabile?

Dacă ar avea de ales între o persoana în vârstă de 50 de ani, cu experiență, și un tânăr în

vârstă de 21 de ani, fără experiență, pe cine ar alege?

Prin intermediul proiectului nostru, intenționam sa calificam beneficiarii în 3 ocupații

căutate pe piața muncii. Care credeți că sunt domeniile de activitate/ ocupațiile

relevante/ necesare pe plan local în prezent?

Va rugam să alegeți trei dintre următoarele grupuri țintă despre care considerați că ar



2. Persoane cu dizabilități



5. Persoane care au trecut printr-o perioadă de detenție

Anexa 2


53

CUPRINS

UNIVERSUL CERCETĂRII - PRINCIPII METODOLOGICE ................................................................................... 2

JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI LA NIVELUL JUDEŢELOR DOLJ ŞI GORJ ............. 5

CADRUL SOCIO-DEMOGRAFIC AL CERCETĂRII DE TEREN ............................................................................ 11

INTERPRETAREA ŞI CORELAREA VARIABILELOR .......................................................................................... 14

RAPORT ASUPRA CERCETĂRII CALITATIVE „TENDINŢE ŞI NEVOI DE FORMARE PE PIAŢA MUNCII DIN

JUDEŢELE DOLJ ŞI GORJ” .............................................................................................................................. 30

CONSIDERAŢII FINALE .................................................................................................................................. 39

Anexa 1 CHESTIONAR ................................................................................................................................. 45

Anexa 2 GHID DE INTERVIU PENTRU FOCUS – GRUP .................................................................................. 52

../../user/Desktop/raport%20de%20cercetare.doc#_Toc296860819

../../user/Desktop/raport%20de%20cercetare.doc#_Toc296860820

Date post:	07-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	vuongliem
View:	222 times
Download:	1 times

RAPORT ASUPRA REZULTATELOR CERCETĂRII · PDF fileProiect cofinantat din Fondul Social...

Documents