Raport al programului “CONTEZ” 2011-2012 Introducere Programul “CONTEZ” 2011-2012 derulat de către voluntarii Asociaţiei pentru Femeile cu Adicţii din România este un proiect pilot de prevenire a consumului de substanţe psihoactive. Denumirea completă a programului este: “CONTEZ! Eu contez! Contez pe prietenii mei şi pe adulţi să mă ajute când am nevoie!”. Aceasta denotă orientarea programului spre adolescenţi şi spre cei care îi susţin sau ar trebui să-i sprijine pentru a trăi sănătos, fără să consume diverse substanţe. Dincolo de transmiterea cunoştinţelor necesare asupra riscurilor sanitare, sociale şi din plan legal, s-a pus accent pe dezvoltarea capacităţilor elevilor de a înţelege, de a respecta regulile şi de a evalua consecinţele actelor lor. Programul „CONTEZ” se află în rândul programelor de prevenire eficientă a consumului de droguri, deoarece a ţinut cont de cele 3 etape: transmiterea cunoştinţelor - formarea anumitor atitudini - transpunerea cunoştinţelor şi a atitudinilor în comportamente. Proiectul s-a adresat tuturor elevilor de clasa a IX-a, dar accentul a fost pus pe efectele consumului de substanţe psihoactive asupra fetelor. Considerăm important să difuzăm informaţii, să creăm atitudini şi să ajutăm la formarea unui comportament de non-consum de droguri în rândul fetelor - viitoarelor femei, dar şi să conştientizăm băieţii – viitorii bărbaţi despre ce presupune consumul de droguri şi efectele lui asupra fetelor. Ei pot deveni în acest context chiar un factor de protecţie, având în vedere faptul că grupul de egali este foarte important la această vârstă. Liceele bucureştene participante la acest proiect sunt: COLEGIUL TEHNIC DE MATERIAL RULANT pentru TRANSPORTURI FEROVIARE BUCUREŞTI GRUP ŞCOLAR ELECTRONICA INDUSTRIALĂ COLEGIUL TEHNIC "PETRU RAREŞ" COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC. Acest proiect s-a desfăşurat în totalitate pe bază de voluntariat şi cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti şi al Agenţiei Naţionale Antidrog. Principiile acestui proiect au fost preluate și în cadrul activităților de prevenire a consumului de droguri în săptămâna ”Școala Altfel”, în rândul a 192 de elevi unici din cadrul a trei licee bucureștene (COLEGIUL TEHNIC DE MATERIAL RULANT pentru TRANSPORTURI FEROVIARE BUCUREŞTI, GRUP ŞCOLAR ELECTRONICA INDUSTRIALĂ, COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC). Rezultatul final: 384 de elevi unici participanţi la programul "CONTEZ!" de prevenire al consumului de droguri, din cadrul claselor a IX-a din patru licee din Bucureşti (programul s-a desfăţurat timp de 8 săptămâni) Perioada de desfăşurare a proiectului: 16.01.2012 - 6.04.2012 şi 23.04.2012 – 22.05.2012 Obiectivele proiectului 1. Stabilirea parteneriatelor cu liceele şi a componenţei echipei de proiect.
Transcript
Raport al programului “CONTEZ” 2011-2012 Introducere
Programul “CONTEZ” 2011-2012 derulat de către voluntarii Asociaţiei pentru Femeile cu Adicţii din România este un proiect pilot de prevenire a consumului de substanţe psihoactive. Denumirea completă a programului este: “CONTEZ! Eu contez! Contez pe prietenii mei şi pe adulţi să mă ajute când am nevoie!”. Aceasta denotă orientarea programului spre adolescenţi şi spre cei care îi susţin sau ar trebui să-i sprijine pentru a trăi sănătos, fără să consume diverse substanţe.
Dincolo de transmiterea cunoştinţelor necesare asupra riscurilor sanitare, sociale şi din plan legal, s-a pus accent pe dezvoltarea capacităţilor elevilor de a înţelege, de a respecta regulile şi de a evalua consecinţele actelor lor.
Programul „CONTEZ” se află în rândul programelor de prevenire eficientă a consumului de droguri, deoarece a ţinut cont de cele 3 etape: transmiterea cunoştinţelor - formarea anumitor atitudini - transpunerea cunoştinţelor şi a atitudinilor în comportamente. Proiectul s-a adresat tuturor elevilor de clasa a IX-a, dar accentul a fost pus pe efectele consumului de substanţe psihoactive asupra fetelor. Considerăm important să difuzăm informaţii, să creăm atitudini şi să ajutăm la formarea unui comportament de non-consum de droguri în rândul fetelor - viitoarelor femei, dar şi să conştientizăm băieţii – viitorii bărbaţi despre ce presupune consumul de droguri şi efectele lui asupra fetelor. Ei pot deveni în acest context chiar un factor de protecţie, având în vedere faptul că grupul de egali este foarte important la această vârstă. Liceele bucureştene participante la acest proiect sunt: COLEGIUL TEHNIC DE MATERIAL RULANT pentru TRANSPORTURI FEROVIARE BUCUREŞTI GRUP ŞCOLAR ELECTRONICA INDUSTRIALĂ COLEGIUL TEHNIC "PETRU RAREŞ" COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC. Acest proiect s-a desfăşurat în totalitate pe bază de voluntariat şi cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti şi al Agenţiei Naţionale Antidrog. Principiile acestui proiect au fost preluate și în cadrul activităților de prevenire a consumului de droguri în săptămâna ”Școala Altfel”, în rândul a 192 de elevi unici din cadrul a trei licee bucureștene (COLEGIUL TEHNIC DE MATERIAL RULANT pentru TRANSPORTURI FEROVIARE BUCUREŞTI, GRUP ŞCOLAR ELECTRONICA INDUSTRIALĂ, COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC). Rezultatul final: 384 de elevi unici participanţi la programul "CONTEZ!" de prevenire al consumului de droguri, din cadrul claselor a IX-a din patru licee din Bucureşti (programul s-a desfăţurat timp de 8 săptămâni) Perioada de desfăşurare a proiectului: 16.01.2012 - 6.04.2012 şi 23.04.2012 – 22.05.2012 Obiectivele proiectului 1. Stabilirea parteneriatelor cu liceele şi a componenţei echipei de proiect.
2. Prevenirea consumului de substanţe psihoactive în rândul elevilor de clasa a IX-a. 3. Analiza impactului proiectului în rândul elevilor. Rezultate ale evaluării pe parcurs
Evaluarea pe parcurs a vizat informaţiile reţinute de elevi şi atitudinile acestora în urma întâlnirilor cu educatorul de sănătate. Fiecare oră la clasă a avut una sau mai multe teme pentru discuţii. Elevii au mai fost întrebaţi şi ce ar dori să mai discute în următoarele întâlniri sau ce ar mai fi dorit să discute legat de subiectul orei care se încheia.
Totalul fişelor de evaluare pe parcurs este de 815. Nu toţi elevii au dorit să participe la evaluările pe parcurs, dar eşantionul final este totuşi unul mulţumitor.
Graficul nr. 1 cuprinde informaţiile reţinute de către elevii claselor a IX-a la sfârşitul tuturor întâlnirilor cu educatorii de sănătate.
Un procent de 40% dintre adolescenţii respondenţi au concluzionat că nu e bine să consume droguri sau că trebuie să le evite. Aşadar, educatorii de sănătate au reuşit să transmită informaţiile privind consumul de substanţe şi să creeze o anumită atitudine privind evitarea consumului. Apar şi nuanţe de genul: „nu este bine să consumăm droguri, chiar dacă ne tentează sau suntem îndemnaţi” (6 elevi), „să nu consumăm alcool şi droguri în exces” (23 elevi) şi „nu e bine sa te urci beat la volan” (un elev).
13% dintre adolescenţi au fost vagi în exprimare, spunând că fie ştiau deja multe despre subiectul consumului de droguri, fie că au înţeles tot ce s-a discutat, fie că nu au înţeles nimic. În fiecare clasă au existat câţiva elevi care nu au dorit să fie atenţi la oră, în ciuda metodelor interactive folosite.
Pentru 12% dintre elevi a avut răsunet subiectul privind dezvoltarea lor fizică, psihică şi socială la această vârstă. Unii dintre ei au concluzionat că anturajul, cercul de prieteni, influenţează alegerile, inclusiv pe cea de a consuma sau nu droguri. Unul dintre elevi a avut următoarea atitudine: „că pubertatea este un proces normal care se întâmplă între perioada copilăriei şi cea în care devenim adulţi; la vârsta adolescenţei apar schimbări de toate felurile, dar şi riscuri”.
11% dintre elevi consideră că trebuie să aibă grijă de sănătatea lor, de alimentaţie, de stilul lor de viaţă. Sunt specificate ca fiind importante pentru menţinerea sănătăţii sportul, igiena şi alimentaţia.
9% dintre adolescenţi au reţinut efectele pozitive şi cele negative ale drogurilor asupra corpului şi comportamentului omului.
4% dintre elevi au reţinut ce înseamnă empatie şi ce înseamnă a fi empatic. Unul dintre elevi a scris că „empatia este utilă pentru a te cunoaşte pe tine şi pe cei din jur”.
3% dintre elevi au fost interesaţi de metodele pentru îmbunătăţirea comunicării cu părinţii şi cu cei din jur.
Alt procent de 3% a fost interesat de diferenţa dintre drogurile legale şi cele ilegale. Un elev a specificat că el nu doreşte să dea bani „pe aşa ceva” (droguri).
2% dintre elevi au fost interesaţi de cum îşi pot rezolva mai bine şi mai uşor problemele cu care se confruntă.
Un procent de 1% a reţinut că trebuie să aibă grijă de ei, prin felul în care acţionează şi interacţionează. Un alt procent de 1% consideră că trebuie să aibă încredre în ei înşişi. Şi al treilea procent de 1% este de părere că atunci când cineva de lângă noi are nevoie de ajutor este bine să i-l oferi.
Un procent de 0% (4 elevi) au reţinut cum ar fi bine să funcţioneze o prietenie.
Educatorii de sănătate trebuie să fie mai atenţi pe viitor la expunerea efectelor etnobotanicelor în comparaţie cu cannabisul, de exemplu. Există elevi (6 la număr) care au considerat că e mai bine să consumi cannabis decât etnobotanice, că ar fi în regulă să consumi cannabis, şi şi-au păstrat această opinie şi după întâlnirea cu educatorii de sănătate.
Informaţiile reţinute de către elevi la
sfârşitul fiecărei întâlniri
40%
11%
1%
1%
12%
2%
3%
4%
0%
13%
9%
1%
3%
nu e bine să consumăm droguri (indiferent de drog sau de motivul din spatele acesteiafirmaţii)/ trebuie sa evitam sa consumam droguritrebuie să avem grijă de sănătatea noastră, de alimentaţia noastră, de sti lul nostru de viaţă
trebuie să avem încredere în noi
trebuie să avem grijă de noi
cum ne dezvoltăm; relatia cu societatea (anturajul influenteaza alegerile)
cum să ne rezolvăm problemele
cum să ne îmbunătăţim comunicarea cu părinţii şi cei din jur
ce înseamnă empatie
cum trebuie să funcţioneze o prietenie
Raspuns vag: nimic specific (totul, multe), stiam ce ni s-a prezentat
efectele negative si pozitive drogurilor
când cineva are nevoie de ajutor să îl oferim
diferenta dintre droguri legale si i legale
Grafic nr.1 – Informaţiile reţinute de către elevi la sfârşitul fiecărei întâlniri
Motive pentru care nu e bine să
consumi droguri
17%
42%9%
6%
10%
1%
8%
5%
1%
0%
1%
dau dependenţă
dăunează sănătăţii
drogurile ilegale pot schimba mentalitatea, caracterul şi fizicul unei persoane(dependenţă fizică şi psihică)
sunt periculoase
îmbolnăvesc, provoaca moarte
îmbătrâneşte
dacă producem, fabricăm, exportăm, oferim sau vindem droguri, suntem pedepsiţi delege
pierderea relaţii lor sociale, etichetare, marginalizare
nu te scapa de stres
risc de supradoza
pierderea motivatiei
Grafic nr. 2 – Motive pentru care nu e bine să consumi droguri
Pe parcursul orelor de educaţie pentru sănătate a apărut întrebarea „unde pot apela pentru a se lăsa de fumat?”, ceea ce denotă o nevoie de consiliere pentru a reuşi să renunţe la fumat şi în rândul acestui grup de persoane, de vârstă 14-15 ani.
Un număr de 317 elevi au dorit să expună şi motivele pentru care nu este bine să consumi droguri. Acestea sunt prezentate în Graficul nr.2.
Din acest al doilea eşantion de elevi, 42% consideră că nu este bine să consume droguri pentru că le-ar dăuna sănătăţii. 10 elevi fac referire la efectele nocive ale fumatului pasiv asupra sănătăţii, 4 la fumatul în timpul sarcinii şi 2 la consumul de alcool în timpul sarcinii cu efecte dăunătoare asupra fătului.
17% dintre elevi nu ar consuma deoarece ar risca să devină dependenţi. 10% consideră că substanţele psihoactive te îmbolnăvesc şi pot conduce chiar
la deces. 9% dintre elevi nu ar consuma pentru că drogurile ilegale le-ar putea „schimba
mentalitatea, caracterul şi fizicul”. Un procent de 8% subliniază faptul că cei care produc, transportă, oferă sau
vând droguri sunt pedepsiţi conform legii. 6% dintre elevi sunt mai vagi în exprimare şi spun că ei nu ar consuma droguri
pentru că sunt periculoase. Un procent de 5% cred că consumul de droguri conduce la pierderea relaţiilor
sociale, la etichetare şi marginalizare. 1% dintre elevi consideră că consumul de droguri te îmbătrâneşte, alt procent
de 1% că nu te scapă de stres şi alţi 1% că determină pierderea motivaţiei pentru activităţi.
0% (un elev) reliefează faptul că dacă consumi droguri rişti oricând să faci o supradoză. Niciun consumator nu primeşte odată cu drogul lista de ingrediente a acestuia.
În fişele de evaluare pe parcurs au mai apărut şi alte atitudini. Un număr de 2 elevi scriu că „toate spice-shopurile trebuie închise; trebuie interzise în ţară”, pe când un elev a declarat că „eu tot mă voi droga”.
La întrebarea „Ce ați fi dorit să se mai discute?” răspunsurile au fost foarte variate şi sunt prezentate în graficele care urmează, nr. 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi 9.
În tabelul cu prima parte din răspunsuri, elevii şi-au arătat interesul pentru a afla mai multe despre droguri (146 elevi din 815), 15 elevi fiind interesaţi de cum ar putea să le evite.
Mare parte dintre elevi (384 din 815) nu au nicio idee despre ce le-ar plăcea să mai discute cu educatorul de sănătate.
Restul de 285 elevi au foarte multe propuneri pentru eventuale întâlniri cu un educator de sănătate. Ei vor să ştie mai multe despre :
- cum pot câştiga încrederea părinţilor (1 elev) - cum se pot lăsa de fumat sau de băuturi alcoolice fără să afle părinţii (8
elevi) - un stil de viaţă sănătos (21 elevi) - violenţă (4 elevi) - viaţă sexuală (51 elevi) - problemele dintr-o familie (4 elevi) - problemele cu care se confruntă elevii (12 elevi) - mai multe despre dependenţa de droguri (11 elevi) - arme (1 elev) - respectarea celor din jur (3 elevi) - hedonism (1 elev)
Ce aţi fi dorit să se mai discute?/1
384
11
12
146
4
51
4
21
8
1
0 100 200 300 400 500
nicio o idee
mai multe despre dependenta de
droguri
probleme cu care se confrunta elevii
mai multe despre droguri
probleme in familie
viata sexuala
violenta
stil de viata sanatos .. Mai multe
cum să ne lăsăm de fumat fără să
afle părinţii, alcool
cum putem castiga increderea
parintilor
Grafic nr. 3 - Ce aţi fi dorit să se mai discute? (partea 1)
- diferite sporturi (15 elevi) - Propofol, care este un anestezic chirurgical (1 elev) - tinereţe (1 elev) - ce e bine şi ce e rău (5 elevi) - comunicarea cu părinţii (6 elevi) - relaţiile cu prietenii (13 elevi) - pubertate şi adolescenţă (41 elevi) - sarcină (2 elevi) - medicamente prescrise (2 elevi) - cum îşi pot petrece timpul liber (5 elevi) - femeile care practică sexul comercial (3 elevi) - jocuri (1 elev) - guvern (un elev) - copii abuzaţi (1 elev) - violenţa în familie (4 elevi) - apocalipsă (2 elevi) - animale (2 elevi) - empatie (2 elevi) - muzică şi artişti (4 elevi) - viaţa în penitenciar (4 elevi)
Ce aţi fi dorit să se mai discute?/ 2
41
13
6
5
1
1
15
1
3
1
0 10 20 30 40 50
pubertate, adolescenta
relatiile cu prietenii
comunicarea cu parintii
ce e bine si ce e rau
tinerete
Propofol - anestezic chirurgical
diferite sporturi
hedonism
respectarea celor din jur
arme
Grafic nr. 4 - Ce aţi fi dorit să se mai discute? (partea 2)
Ce aţi fi dorit să se mai discute?/ 3
2
2
4
1
1
1
3
5
1
2
0 1 2 3 4 5 6
animale
apocalipsa
violenta in familie
copii abuzati
guvern
jocuri
prostituate
cum petrecem timpul liber - hobby-uri
medicamentele prescrise
sarcina
Grafic nr. 5 - Ce aţi fi dorit să se mai discute? (partea 3)
Ce aţi fi dorit să se mai discute?/ 4
12
1
8
1
2
1
1
4
4
2
0 2 4 6 8 10 12 14
viata in cartier - anturaj
TV
PC, gaming, dependenta de
calculator, IT
plictiseala
libertate
nervi
temperament
viata in penitenciar
muzica, artisti
empatie
Grafic nr. 6 - Ce aţi fi dorit să se mai discute? (partea 4)
- temperament şi nervi (2 elevi) - libertate (2 elevi) - plictiseală (1 elev) - PC, gaming, dependenţa de calculator, IT (8 elevi) - TV (1 elev) - viaţa în cartier şi anturaj (12 elevi) - băieţi care profită de fete, atât fizic cât şi material sau sentimental (2 elevi) - steroizi (1 elev) - riscuri provocatoare de deces (1 elev) - greşelile din legi şi cum pot fi schimbate acestea (2 elevi) - efectele alcoolului în familie (1 elev) - şcoală (13 elevi) - angajament/ responsabilitate (1 elev) - stima de sine (1 elev) - comportamentul în societate (8 elevi) - contracepţie (1 elev) - maşini, motociclete şi riscul de accidente (1 elev) - prăjituri (1 elev) - educaţia copiilor (3 elevi) - afaceri (2 elevi) - drepturile copiilor (2 elevi)
Ce aţi fi dorit să se mai discute?/ 5
1
8
1
1
13
1
2
1
1
2
0 2 4 6 8 10 12 14
contraceptie
comportamentul in societate
stima de sine
angajament (responsabilitate)
scoala
efectele alcoolului in familie
greşelile din legi şi cum pot fi
schimbate acestea
riscuri provocatoare de deces
steroizi
despre băieţi care profită de fete, atât
fizic cât şi material sau sentimental
Grafic nr. 7 - Ce aţi fi dorit să se mai discute? (partea 5)
- stres (1 elev) - sinucidere şi să omori pe cineva etc. (2 elevi) - cancer, boli, rubeolă şi spitale (7 elevi) - SIDA (4 elevi) - iubire (15 elevi) - manipulare (1 elev) - efectele negative ale aparatelor electronice (1 elev) - comunism (1 elev) - vizionarea unui film (1 elev) - amestecuri de droguri (1 elev) - consumul de droguri în timpul sarcinii (1 elev) - tehnologie (1 elev) - poliţie (1 elev) - ITS (1 elev) - femei abuzate (2 elevi). Pe scurt, elevii claselor a IX-a sunt preocupaţi de dezvoltarea lor fizică, de
relaţiile cu prietenii şi cu părinţii, de menţinerea sănătăţii, de educaţia şi drepturile lor şi de societatea în care trăiesc, cu bune şi cu mai puţin bune.
În concluzie, evaluarea pe parcurs şi-a atins obiectivul de a sonda permanent ce reţin elevii şi ce ar dori să mai dezbată într-un cadru organizat.
Ce aţi fi dorit să se mai discute?/ 6
15
4
7
2
1
2
2
3
1
1
0 2 4 6 8 10 12 14 16
iubire
SIDA
cancer, boli, rubeola, spitale
sinucidere, să omori pe cineva etc.
stres
drepturile copiilor
afaceri
educatia copiilor
prajituri
masini, motociclete, riscul de
accidente
Grafic nr. 8 - Ce aţi fi dorit să se mai discute? (partea 6)
Cele trei etape ale unui program de perevenire eficient au fost parcurse cu
succes: - transmiterea cunoştinţelor – reiese din datele prezentate mai sus că elevii şi-
au însuşit variate informaţii privind descrierea şi efectele drogurilor, prevederile legale privind drogurile, metode de a face faţă problemelor
- formarea anumitor atitudini – elevii şi-au format din timpul derulării programului de prevenire o atitudine de respingere, de evitare a consumului de droguri
- transpunerea cunoştinţelor şi a atitudinilor în comportamente – elevii au învăţat că există multe alte alternative pentru a depăşi stresul, problemele cu părinţii sau prietenii şi sunt gata să le pună în practică, lucru observat de educatorii de sănătate în cadrul discuţiilor de la clase. Transpunerea informaţiilor şi a atitudinilor în viaţa reală îi va ajuta pe elevi să atingă un stil de viaţă satisfăcător.
Ce aţi fi dorit să se mai discute?/ 7
2
1
1
1
1
1
1
1
1
1
0 0.5 1 1.5 2 2.5
femei abuzate
ITS
politie
tehnologie
droguri in sarcina
amestecuri de droguri
un film
comunism
efectele negative ale aparatelor
electronice
manipulare
Grafic nr. 9 - Ce aţi fi dorit să se mai discute? (partea 7)
Rezultate ale evaluării finale Evaluarea finală a avut loc în cadrul ultimei întâlniri cu elevii fiecărei clase. Elevii nu au fost obligaţi să participe la evaluarea finală, eşantionul fiind de 154 elevi. Evaluarea s-a făcut pe baza unui chestionar cu 45 de întrebări cu referire la informaţiile învăţate de elevi şi la factorii care influenţează debutul şi/ sau continuarea consumului de substanţe în rândul adolescenţilor.
Pentru a putea surprinde nevoile elevilor din grupul ţintă, factorii protectivi şi de risc, cunoştinţele şi atitudinile referitoare la consumul de substanţe psihoactive, evaluarea a ţinut cont de: - identificarea substanţelor consumate prima dată, dacă a existat consum - identificarea vârstei la debutul consumului - evaluarea factorilor de risc (legile şi normele sociale favorabile comportamentelor de consum şi abuz; disponibiliatatea substanţelor psihoactive; extrema deprivare socială; atitudini şi comportamente familiale permisive cu privire la droguri; angajament scăzut faţă de şcoală; asocierea cu colegi care consumă droguri; atitudini favorabile consumului de droguri; debutul timpuriu al consumului de droguri) - evaluarea factorilor protectivi (capacitatea de rezolvare a problemelor; interiorizarea normelor; legăturile emoţionale; prezenţa părinţilor în viaţa copiilor;
randamentul şcolar; o bună legătură cu şcoala; promovarea şi întărirea abilităţilor sociale pentru o bună integrare socială; legătura cu diverse instanţe prosociale) - calitatea relaţiei părinte-copil - existenţa întăririi regulilor şi legăturilor - existenţa unui mediu suportiv - clarificarea normelor privind consumul de droguri - identificarea cu familia şi legătura cu aceasta - presiunea grupului de egali - influenţabilitatea comportamentului - frecvenţa şcolară - nivelul stimei de sine - nivelul auto-controlului - abilităţi sociale de adaptare. Din eşantionul de 154 de elevi, 65% au fost persoane de sex masculin, 34% de sex femini şi 1% (un elev) nu a dorit să precizeze sexul (vezi Graficul nr. 10a).
Sexul respondentului
34%65%
1%
F
M
NR
Grafic nr. 10a – Sexul repondentului
La întrebarea “Ce droguri cunoşti?” elevii au dat dovadă de multe cunoştinţe privind diverse droguri. Graficul nr. 10b prezintă drogurile pe care le cunosc elevii şi următoarele două cuprind tipurile de „etnobotanice” cunoscute de aceştia. Cele mai cunoscute în rândul elevilor din clasele a IX-a sunt noile substanţe psihoactive, denumite „ etnobotanice”. Cei 154 de respondenţi cunosc împreună 279 tipuri de „etnobotanice”. Conform Graficului nr. 10, elevii mai cunosc următoarele droguri :
- opium (2 elevi) - Compaxin/ ampicilină (1 elev) - cofeină (1 elev) - DMT (1 elev) - alcool (1 elev) - Tantum Rosa (1 elev) - absint (1 elev). Drogurile pe care le cunosc elevii denotă şi consumul acestor substanţe în
rândul lor sau a cunoscuţilor. Cannabisul şi derivaţii acestuia sunt cele mai « populare » droguri în rândul
liceenilor de 15-16 ani. Drogurile cele mai puţin cunoscute sunt substanţe pe care unii liceeni le
experimentează, cum ar fi ampicilina şi Tantum Rosa.
Doar 6 elevi consideră alcoolul, tutunul şi cofeină substanţe psihoactive. Pentru cei mai mulţi dintre liceeni, drog înseamnă o substanţă care îşi face efectul repede după consumul unei doze mici.
"Etnobotanicele" cunoscute de elevi/ 1
19
22
51
20
16
29
1
1
1
11
5
1
8
2
7
1
1
2
1
1
0 10 20 30 40 50 60
etnobotanice/ "legale" nespecifice
crocodil
M5
M1
magic
pur
mawi wawi
afgam
bij
ganja
parapaciula
Monkey
Magic Cristal/ cox
cola
maraciuca
husky
haldan
verde
Dkunk+
spice
Grafic nr. 11 – „Etnobotanicele” cunoscute de elevi (partea 1)
Denumirile „etnobotanicelor” cunoscute în rândul liceenilor la momentul interviului (iunie 2012) sunt (conform Graficelor 11 şi 12):
- Haldan (1 elev) - Husky (1 elev) - Monkey (1 elev) - Bij (1 elev) - Afgam (1 elev) - Mawi wawi (1 elev) - Generation 2012 (1 elev) - Asasin (1 elev) - Jamaican gold (1 elev) - Chill (1 elev) - Havana (1 elev) - Niga (1 elev) - Heavy (1 elev) - Spin (1 elev) - Mac+ (1 elev) - Mac (1 elev). Reiese din această centralizare că elevii cunosc 39 de feluri de „etnobotanice”,
lucru care denotă şi disponibilitatea acestor substanţe. La următoarea întrebare „Ai consumat vreodată o băutură care conţinea
alcool?” elevii au răspuns în proporţie de 95% că da. Ţinând cont de acest procent putem conclude că băuturile alcoolice sunt disponibile până la vârsta de 15-16 ani pentru a fi încercate/ consumate.
Paleta privind stările pe care le-au experimentat elevii după ce au consumat primele dăţi băuturi alcoolice este foarte variată (vezi Grafic nr. 14):
- bine (23%), pentru că nu au consumat în exces - neschimbat (19%), deoarece au consumat cu măsură - ameţit (11%) - foarte bine (10%) - nu au dorit să răspundă (9%) - ameţit, dar în stare încă bună (8%) - ameţit, cu stare de rău (senzaţie de vomă, dureri de cap, dureri de stomac,
somnolenţă) (7%) - vesel (5%) - rău (4%) - beat (2 %) - foarte rău (1%) - nu îşi aminteşte (1%). Este îmbucurător că cea mai mare parte dintre respondenţi par să ştie să
consume băuturi alcoolice cu măsură, pentru a nu se simţi rău sau mai grav să nu-şi amintească ce fac după ce au consumat.
Ai consumat vreodată o băutură care conţinea
alcool?
95%
5%
da
nu
Grafic nr. 13 – Ai consumat vreodată o băutură care conţinea alcool?
Dacă da, cum te-ai simţit după ce ai consumat
alcool?
1%
4%
11%
2%
8%
19%
7%
23%
9%
1%
5%
10%
foarte raurauametitbeatametit, in stare mai bunaneschimbat / consum cu masuraametit, cu stare de rau (voma, dureri de cap, dureri de stomac, somnolenta)bine/ consum fara excesNRnu isi amintesteveselfoarte bine
Grafic nr. 14 – Dacă da, cum te-ai simţit după ce ai consumat alcool?
Când ai consumat ultima dată băuturi conţinând
alcool?
934
4220
151
39
511
311
0 10 20 30 40 50
1
NRnu isi amintestenu a consumatacum 2 aniacum un anacum 5 luniacum 4 luniacum 3 luniacum 2 luniin ultima luna (fara in ultima saptamana)in ultima saptamana (fara azi si ieri)ieriazi
Grafic nr. 15 – Când ai consumat ultima dată băuturi conţinând alcool?(partea 1)
Când ai consumat ultima dată băuturi alcoolice?
56%31%
6% 7%
în ultima săptămână (inclusiv ieri şi azi)
în ultimul an
acum mai bine de un an
NR
Grafic nr. 16 – Când ai consumat ultima dată băuturi conţinând alcool?(partea 2)
Întrebarea „Când ai consumat ultima dată băuturi conţinând alcool?” ne aduce
la cunoştinţă un procent de 56% a elevilor care au consumat băuturi alcoolice în ultima săptămână, lucru care denotă din nou disponibilitatea alcoolului în rândul
minorilor. 31% au consumat alcool în ultimul an, 6% acum mai bine de un an şi 7% nu au dorit să răspundă (conform Graficului nr. 16).
Din cei 154 de elevi, 34 consumaseră o băutură alcoolică cu o zi înainte de interviu şi 9 chiar în ziua interviului, lucru îngrijorător, având în vedere că interviul a avut loc până la orele amiezii, în timpul orelor de curs (vezi Grafic nr. 15).
La întrebarea „La ce vârsta ai băut prima dată o băutură care conţinea alcool, dacă s-a întâmplat să bei?”, răspunsurile au fost cuprinse într-un interval de 11 ani. Sunt elevi care au gustat sau consumat o băutură alcoolică la 5 ani (8 elevi), 6 ani (8 elevi), 7 ani (7 elevi), 8 ani (6 elevi), 9 ani (3 elevi), 10 ani (16 elevi), 11 ani (5 elevi), 12 ani (15 elevi), 13 ani (15 elevi), 14 ani (21 elevi), 15 ani (8 elevi) şi 16 ani (1 elev). Din eşantionul de 154 elevi, 41 nu au ştiu sau nu au dorit să răspundă (vezi Graficul nr.17).
La vârste foarte mici, copiii primesc de obicei să guste băuturile alcoolice consumate de adulţi. Dar sunt şi adulţi care explică copiilor că băuturile alcoolice nu sunt pentru copii. Se observă o uşoară creştere a numărului copiilor care au contact cu o băutură alcoolică la vârsta de 10 ani, apoi la 12 şi 13 ani, ca la 14 ani să fie o creştere mai mare. Putem asocia vârsta de 14 ani cu scăderea controlului părinţilor, dar sunt adulţi care îşi supervizează îndeaproape copiii şi la această vârstă.
În numărul răspunsurilor cu "nu ştiu" sunt cuprinse şi răspunsurile cu vârste mai mici de 5 ani, pentru că nu se ştie dacă răspunsul este unul serios sau nu.
La ce vârstă ai băut prima dată o băutură
alcoolică?
0
5
10
15
20
25
30
35
Series1 8 8 7 6 3 16 5 15 15 21 8 1 10 31
5
ani
6
ani
7
ani
8
ani
9
ani
10
ani
11
ani
12
ani
13
ani
14
ani
15
ani
16
aniNR
nu
ştiu
Grafic nr. 17 – La ce vârsta ai băut prima dată o băutură care conţinea alcool, dacă
s-a întâmplat să bei? La întrebarea „Ai fumat vreodată o ţigară de tutun?”, un procent de 67% din cei 154 de elevi au răspuns că „Da”. Doar 30%, sub o treime, au răspuns că „Nu” şi 3% s-au abţinut. Două treimi din eşantionul nostru de elevi cu vârste cuprinse între 15 şi 16 ani au fumat măcar o dată, conform Graficului nr. 18. Lucrul acesta s-a întâmplat în condiţiile în care comercializarea sau oferirea produselor din tutun este interzisă minorilor. Disponibilitatea ţigărilor din tutun este evidentă, aşa cum reiese din acest studiu şi aşa cum toţi adulţii o cunosc dar nu reacţionează. Când se va ţine cont în România de prevederile legale referitoare la menţinerea sănătăţii copiilor şi tinerilor?
Când vom reacţiona pentru limitarea reclamelor pentru produsele din tutun şi pentru stoparea vânzării ţigărilor în rândul minorilor?
Sunt respondenţi care doar au încercat să vadă cum este să fumezi, dar care nu fumează, după spusele lor.
Ai fumat vreodată o ţigară de tutun?
67%
30%
3%
da
nu
NR
Grafic nr. 18 - Ai fumat vreodată o ţigară de tutun?
În ce priveşte efectele resimţite de elevi când au fumat prima dată, aceştia
spun că s-au simţit foarte bine (1% din 154 elevi), bine şi relaxaţi (14%), cu dureri în gât (1 %), ameţiţi (15%), rău (5 %), la fel (21%), cu gust neplăcut în gură (1%), cu dureri de cap (2%) şi restul nu au răspuns (40%) (vezi Graficul nr. 19).
Cum te-ai simţit după ce ai fumat prima dată?
1%14%
1%
15%
5%
21%1%
40%
2%
foarte bine bine, relaxatdurere în gât ameţitrău la felcu gust neplăcut în gură NRcu dureri de cap
Grafic nr. 19 - Cum te-ai simţit după ce ai fumat prima dată?
Când ai fumat ultima dată ţigări de tutun?
54
5
56
7
3
4
2
2
1
3
2
1
2
5
2
4
1
0 10 20 30 40 50 60
NR
ieri
azi
în ultima săptămână
acum 2 săptămâni
acum 1 lună
acum 2 luni
acum 3 luni
acum 4 luni
acum 5 luni
acum 7 luni
acum 9 luni
în ultimul an
acum 2 ani
acum 3 ani
acum 4 ani
acum 5 ani
Grafic nr. 20 - Când ai fumat ultima dată ţigări de tutun? (partea 1)
Când ai fumat ultima dată ţigări de tutun?
44%
13%8%
35%
în ultima săptămână (inclusiv ieri şi azi)
în ultimul an
acum mai bine de un an
NR
Grafic nr. 21 - Când ai fumat ultima dată ţigări de tutun? (partea 2)
Cei 154 de elevi intervievaţi, 44% au fumat în ultima săptămână, 13% în ultimul an şi 8% cu mai bine de un an în urmă, conform Graficului nr. 21. Din cei 68 de elevi (44%) care fumează frecvent, 56 au fumat azi şi 5 ieri (vezi Graficul nr. 20). Cei care nu au răspuns sunt în proporţie de 35% din eşantionul de 154 elevi. Aceste non-răspunsurile cuprind şi elevii care nu fumează.
Din comentariile prezente în fişe lângă răspunsurile la întrebări a reieşit că petrecerile şi sărbătorile sunt prilejul ales de adolescenţi să consume băuturi alcoolice şi să fumeze. Să fie aceasta unica distracţie accesibilă adolescenţilor? Sau nu cunosc altfel de mod de a se simţi bine?
La ce vârstă ai fumat prima dată o ţigară?
0
20
40
60
80
Series1 1 1 4 5 4 2 8 9 17 12 20 7 2 62
4
ani
5
ani
6
ani
7
ani
8
ani
9
ani
10
ani
11
ani
12
ani
13
ani
14
ani
15
ani
16
aniNR
Grafic nr. 22 - La ce vârstă ai fumat prima dată o ţigară?
Faţă de vârstele debutul consumului de băuturi alcoolice, vârstele la care au
fumat prima dată elevii din eşantionul de 154 sunt mai mici: la 4 ani (1 elev), la 5 ani (1 elev), la 6 ani (4 elevi), la 7 ani (5 elevi), la 8 ani (4 elevi), la 9 ani (2 elevi), la 10 ani (8 elevi), la 11 ani (9 elevi), la 12 ani (17 elevi), la 13 ani (12 elevi), la 14 ani (20 elevi), la 15 ani (7 elevi) şi la 16 ani (2 elevi). Se observă cea mai mare creştere a numărului de elevi care experimentează fumatul tot la vârsta de 14 ani (vezi Graficul nr.22), ca şi în cazul consumului de alcool.
Non-răspunsurile (62 elevi) cuprind mai ales adolescenţii nefumători. În ce priveşte drogurile ilegale, 61% din cei 154 de elevi au declarat că nu au
consumat niciodată, 14% că au consumat şi 25% nu au răspuns la această chestiune (vezi Grafic. nr. 23). Non-răspunsurile sunt răspunsuri negative de asemenea, marcate cu o bară în fişele de răspunsuri.
Din cei 21 de elevi care au declarat că ar fi consumat droguri ilegale, doar 19 au descris şi cum s-au simţit după consum : ameţiţi (5 elevi), high – relaxaţi şi euforici (13 elevi) şi paranoic (1 elev) (conform Graficului nr. 24).
Din Graficul nr. 25 reiese că cei 21 de elevi consumatori de droguri ilegale, au utilizat astfel de droguri ultima dată: în ultima săptămână (4 elevi), acum 2 săptămâni (3 elevi), în ultimul an (13 elevi) şi acum 2 ani (1 elev). Un elev a consumat droguri ilegale pentru a "sărbători" începerea noului an şcolar.
Pentru cei 21 de consumatori de droguri ilegale, vârsta debutului consumului se situează la vârstele de: 13 ani (6 elevi), 14 ani (6 elevi), 15 ani (7 elevi) şi 16 ani (2 elevi), conform Graficului nr. 26. Numărul celor care au început să uzeze de drogurile ilegale este similar indiferent de vârstă.
Ai consumat vreodată droguri ilegale?14%
61%
25%da
nu
NR
Grafic nr. 23 - Ai consumat vreodată droguri ilegale?
Cum te-ai simţit după ce ai consumat droguri
ilegale?
135
513
10
20
40
60
80
100
120
140
160
NR ameţit high paranoic
Grafic nr. 24 - Cum te-ai simţit după ce ai consumat droguri ilegale?
133
4 313
1
0
20
40
60
80
100
120
140
NR în ultima
săptămână
acum 2
săptămâni
în ultimul
an
acum 2 ani
Când ai consumat ultima dată droguri ilegale?
Grafic nr. 25 - Când ai consumat ultima dată droguri ilegale?
La ce vârstă ai consumat droguri ilegale prima dată?
6 6 7 2
133
0
20
40
60
80
100
120
140
13 ani 14 ani 15 ani 16 ani NR
Grafic nr. 26 - La ce vârstă ai consumat droguri ilegale prima dată?
Consumatorii de „etnobotanice” sunt în procent de 16% din eşantionul de 154
de elevi intervievaţi. Numărul lor (16% - 24 elevi) este foarte apropiat de cel al consumatorilor de droguri ilegale (14% - 21 elevi). Non-răspunsurile cuprind şi răspunsuri negative privind consumul de "etnobotanice".
Ai consumat vreodată droguri"etnobotanice"?
31%
53%
16% da
nu
NR
Grafic nr. 27 - Ai consumat vreodată droguri"etnobotanice"?
Cei 24 de elevi care au consumat „etnobotanice”, s-au simţit: rău (10 elevi),
high (relaxaţi şi euforici – 7 elevi) şi bine (7 elevi) (conform Graficului nr. 28). Ultimul consum de „etnobotanice” a avut loc: în ultima săptămână (4 elevi), în
ultima lună (1 elev), în ultimul an (12 elevi) şi în urmă cu 2 ani (6 elevi) (vezi Grafic nr. 29). Un elev a declarat că a consumat „etnobotanice” în ziua în care a fost intervievat.
Din cei 24 de consumatori de „etnobotanice”, 5 au început la consume la vârsta de 13 ani, 6 elevi la 14 ani, 8 elevi la 15 ani, 1 elev la 16 ani, 1 elev la 18 ani şi 1 elev la 20 de ani (conform Graficului nr. 30). Cei mai mulţi elevi au început să uzeze de „etnobotanice” în jurul vârstei de 14-15 ani, tendinţă similară cu debutul consumului de băuturi alcoolice şi de ţigări.
0
50
100
150
Cum te-ai simţit după ce ai consumat
"etnobotanice"?
Series1 10 7 7 130
rău high bine NR
Grafic nr. 28 – Cum te-ai simţit după ce ai consumat „etnobotanice”?
Când ai consumat ultima dată „etnobotanice”?
4
1
12
6
131
0 20 40 60 80 100 120 140
în ultima săptămână
în ultima lună
în ultimul an
acum 2 ani
NR
Grafic nr. 29 – Când ai consumat ultima dată „etnobotanice”?
0
50
100
150
La ce vârstă ai consumat "etnobotanice" prima
dată?
Series1 5 6 8 1 1 1 1 131
13 14 15 16 17 18 20 NR
Grafic nr. 30 – La ce vârstă ai consumat „etnobotanice” prima dată?
În ce priveşte consumul de substanţe în mediul în care trăiesc elevii intervievaţi, am cules informaţii despre consumul de tutun, de băuturi alcoolice, de droguri ilegale şi de „etnobotanice”.
Conform Graficului nr. 31, 70% dintre cei 154 de elevi chestionaţi au măcar un membru din familie fumător, 27% nu au niciun fumător în familie şi 3% nu au dat niciun răspuns. Procentul celor care au lângă ei o persoană care fumează, de obicei unul dintre părinţi, este foarte mare. Prezenţa unei persoane semnificative care fumează conduce la flexibilitate în ce priveşte regula „ nu este bine să fumezi”, când trebuie să fie aplicată elevului.
Sunt fumători printre membrii familiei tale?
70%
27%
3%
da
nu
NR
Grafic nr. 31 – Sunt fumători printre membrii familiei tale?
Printre membrii familiei tale sunt persoane care
consumă băuturi alcoolice zilnic?
77%
21%2% nu
da
NR
Grafic nr. 32 – Printre membrii familiei tale sunt persoane care consumă
băuturi alcoolice zilnic?
În ce priveşte consumul zilnic de băuturi alcoolice, 21% dintre cei 154 de intervievaţi au măcar un membru al familiei cu acest comportament. 77% dintre elevi nu au membri din familie care să consume zilnic băuturi alcoolice şi 2% nu au răspuns. O cincime din eşantionul acestui studiu văd zilnic o persoană semnificativă care consumă alcool, comportament care poate fi perceput de elev ca normal, bun.
0
50
100
150
Printre membrii familiei tale există consumatori de
droguri ilegale?
Series1 147 4 3
nu da NR
Grafic nr. 33 – Printre membrii familiei tale există consumatori de droguri
ilegale?
0
50
100
150
Printre membrii familiei tale sunt consumatori de "etnobotanice"?
Series1 148 4 2
nu da NR
Grafic nr. 34 - Printre membrii familiei tale sunt consumatori de
"etnobotanice"?
Din eşantionul de 154 de elevi, 4 dintre ei au rude care consumă droguri ilegale (vezi Grafic nr. 33) şi tot 4 care consumă noi substanţe psihoactive (vezi Grafic nr. 34).
Referitor la grupul de prieteni al celor 154 de elevi intervievaţi, 93% dintre elevi au prieteni fumători (conform Graficului nr. 35), 35% au prieteni care consumă zilnic băuturi alcoolice (conform Graficului nr. 36), 34% au prieteni care au încercat drogurile ilegale (conform Graficului nr. 37) şi 35% au prieteni care au consumat „etnobotanice” (conform Graficului nr. 38).
Cei 154 de elevi participanţi la această evaluare au mulţi prieteni consumatori de diverse substanţe psihocative. De aici reiese că aceste substanţe sunt destul de uşor accesibile şi că elevii au nevoie de informaţie şi o atitudine corectă faţă de tentaţia de a consuma. Fumatul este cel mai întâlnit comportament în rândul prietenilor celor 154 de elevi intervievaţi, 93% fiind la propriu un procent „sufocant”. Doar 1 din 10 elevi are toţi prietenii nefumători.
Şi ţinând cont de presiunea grupului de egali (prieteni) putem spune că riscul de a începe consumul de droguri, mai ales fumatul, este mare şi foarte mare.
Sunt fumători printre prietenii tăi?
6%
93%
1%
nu
da
NR
Grafic nr. 35 - Sunt fumători printre prietenii tăi?
Printre prietenii tăi sunt persoane care consumă băuturi
alcoolice zilnic?
55%35%
10%
nu
da
NR
Grafic nr. 36 - Printre prietenii tăi sunt persoane care consumă băuturi
alcoolice zilnic?
Există consumatori de droguri ilegale printre prietenii tăi?
57%
34%
9%
nu
da
NR
Grafic nr. 37 - Există consumatori de droguri ilegale printre prietenii tăi?
Sunt printre prietenii tăi consumatori de "etnobotanice"?
57%
35%
8%
nu
da
NR
Grafic nr. 38 - Sunt printre prietenii tăi consumatori de "etnobotanice"?
Cei doi factori de risc „asocierea cu colegi (prieteni) care consumă droguri” şi
“atitudini favorabile consumului de droguri” din partea grupului de egali pot conclucra spre înclinarea balanţei spre decizia de a consuma droguri în defavoarea opţiunii de a se abţine. Este nevoie de informaţii pertinente şi atitudini sănătoase pentru a reface balanţa spre opţiunea de a se abţine de la consumul de substanţe psihocative, indiferent de ceea ce fac cei din jur. Elevul neconsumator are nevoie să se simtă destul de puternic pentru a nu se simţi că ar face notă discordantă în grupul din care face parte. Elevul neconsumator are nevoie să se simtă mereu echilibrat.
Disponibilitatea substanţelor psihoactive este de asemenea foarte importantă de evaluat, ca şi factor de risc pentru consum. Din eşantionul de 154 de elevi, 132 au declarat că în cartierele în care locuiesc îşi pot procura cu uşurinţă în proporţie de 34% băuturi alcoolice, de 34% ţigări, de 17% “etnobotanice” şi de 15% droguri ilegale (vezi Graficul nr. 39). Un elev a ţinut să scrie şi că şi-ar putea procura uşor arme! Ceilalţii 22 de elevi nu au răspuns la această întrebare.
Procentele sunt ridicate şi faptul că o treime dintre respondenţi îşi pot procura oricând ţigări şi băuturi alcoolice este alarmant. Cine pedepseşte comercianţii care vând minorilor băuturi alcoolice şi ţigări? Şi cât de des se întâmplă acest lucru? Şi cât timp după ce primesc amenda îşi schimbă comercianţii comportamentul?
Ce ţi-ai putea procura cu uşurinţă în cartierul în care
locuieşti?
34%
34%
17%
15%
ţigări (tutun)
băuturi alcoolice
"etnobotanice"
droguri ilegale
Grafic nr. 39 - Ce ţi-ai putea procura cu uşurinţă în cartierul în care locuieşti?
Ce ţi-ai putea procura cu uşurinţă de la prieteni sau
colegi?
45%
24%
18%
13%
ţigări (tutun)
băuturi alcoolice
"etnobotanice"
droguri ilegale
Grafic nr. 40 - Ce ţi-ai putea procura cu uşurinţă de la prieteni sau colegi?
La întrebarea „Ce ţi-ai putea procura cu uşurinţă de la prieteni sau colegi?”,
din cei 119 elevi care au dat un răspuns (din eşantionul de 154 elevi), 45% găsesc ţigări la prieteni, 24% băuturi alcoolice, 18% „etnobotanice” şi 13% droguri ilegale. Prietenii şi colegii sunt, conform datelor din Graficul 40, o sursă importantă de substanţe psihoactive, ceea ce reprezintă un alt factor de risc pentru consum.
Cele 35 de non-răspunsuri cuprind răspunsuri de tipul: nu ştiu, nu îmi pot procura nimic sau nu vreau să răspund.
Cele mai importante surse de procurare a drogurilor rămân colegii, prietenii şi cunoştinţele din cartierul în care locuiesc elevii. Doar 17% spun că altă sursă ar reprezenta-o magazinele şi 29% nu dau detalii despre alte surse de unde şi-ar putea procura drogurile (vezi Graficul nr. 41). Niciun elev nu a pomenit nimic despre mediul online.
Ţi-ai mai putea procura uşor de undeva alcool,
ţigări, "etnobotanice" sau droguri?
17%
12%
29%
42% magazin
NR
da (fără alte detalii)
nu
Grafic nr. 41 - Ţi-ai mai putea procura uşor de undeva alcool, ţigări,
"etnobotanice" sau droguri?
Elevilor li s-a cerut părerea şi despre cadrul legislativ care reglementează problematica drogurilor în România. Un elev a întrebat "cine le respectă?", referindu-se la legile existente. Cadrul de aplicare al legilor privind drogurile se pare că nu îi oferă nicio o siguranţă acestui adolescent.
78% din cei 154 de elevi intervievaţi cunosc că există legi în România cu prevederi referitoare la droguri, 18% nu au cunoştinţă de existenţa unor astfel de legi, 3% nu ştiu şi 1% nu au răspuns (conform Graficului nr. 42).
Există legi în România cu prevederi referitoare la
droguri?
78%
1%
18%
3%
da
NR
nu
nu ştiu
Grafic nr. 42 - Există legi în România cu prevederi referitoare la droguri?
Ce crezi despre legile existente în România?
2%
23%
19%
4%17%
4%
13%
18%
Permit consumul de droguri
Interzic consumul de droguri
Permit consumul câtorva droguri
Permit consumul de droguri doar adulţilor (peste 18 ani)
Permit consumul de alcool şi tutun
Interzic consumul de alcool şi tutun
Permit consumul câtorva băuturi cu alcool şi a ţigărilor de tutun
Permit consumul de alcool şi tutun doar adulţilor (peste 18 ani)
Grafic nr. 43 - Ce crezi despre legile existente în România? Elevii cuprinşi în eşantionul studiului (154) nu au informaţii clare despre
prevederile legilor, lucru îngrijorător, deoarece ei nu ştiu în baza a ce să acţioneze sau nu când este vorba despre consumul de droguri. Potrivit Graficului nr. 43, părerile elevilor despre legile româneşti sunt următoarele:
- interzic consumul de droguri – 23%; răspunsul este corect, dar abia un sfert din eşantion este de această părere;
- permit consumul câtorva droguri – 19%; răspuns greşit, deoarece nu poţi interzice prin lege consumul drogurilor şi apoi să permiţi consumul unora dintre ele; şi totuşi o cincime dintre elevi sunt de această părere;
- permit consumul de alcool şi tutun doar adulţilor (peste 18 ani) – 18%; răspuns corect, dar din nou abia o cincime din eşantion cunoaşte această prevedere;
- permit consumul de alcool şi tutun – 17%; răspuns greşit, deoarece consumul de alcool şi tutun este interzis minorilor;
- permit consumul câtorva băuturi cu alcool şi a ţigărilor de tutun – 13%; răspuns greşit; nu a existat niciodată această prevedere legală;
- permit consumul de droguri doar adulţilor (peste 18 ani) – 4%; răspuns greşit; consumul de droguri ilegale este interzis tuturor cetăţenilor României;
- Interzic consumul de alcool şi tutun – 4%; răspuns greşit, pentru că este incomplet; adulţilor le este permis consumul, deoarece sunt capabili (în teorie) să îl gestioneze pentru a nu le dăuna;
- Permit consumul de droguri – 2%; răspuns greşit. Buna cunoaştere a legilor româneşti privind drogurile reprezintă un factor de
protecţie, dar cunoaşterea eronată sau necunoaşterea acestora constituie un factor de risc pentru consum.
Un alt factor care influenţează posibilul consum de droguri este suportul celor din jur în situaţii dificile. Pubertatea şi adolescenţa sunt perioade marcate de schimbări, întrebări şi tot felul de probleme, care sunt percepute ca fiind toate foarte importante de către adolescenţi. De aici nevoia de sprijin a celor din jur, a persoanelor semnificative.
Cine crezi că te înţelege mai bine când ai o
problemă?
25%
0%
11%
0%
13%1%
15%
1%
13%
2%
17%
2%unul dintre părinţi
jocurile video
alt membru al familiei
părinţii nu mă înţeleg
prietenul cel mai bun
niciunul
prietena cea mai bună
eu însumi
prietenii
iubitul
ambii părinţi
iubita
Grafic nr. 44 – Cine crezi că te înţelege mai bine când ai o problemă?
Numărul de respondenţi la această chestiune a fost de 143 de elevi din
cei 154 cuprinşi în evaluare. Respondenţii găsesc înţelegere când au o problemă (conform Graficului nr. 44):
- la unul dintre părinţi – 25% (factor de protecţie) - ambii părinţi – 17% (factor de protecţie) - prietena cea mai bună – 15% (factor de protecţie) - prietenul cel mai bun – 13% (factor de protecţie) - prietenii – 13% (factor de protecţie) - un alt membru al familiei – 11% (factor de protecţie) - iubitul – 2% (factor de protecţie) - iubita – 2% (factor de protecţie) - nimeni – 1% (factor de risc) - eu însumi – 1% (neutru). Un elev a spus că găseşte înţelegere în jocurile video (factor de risc), iar un
altul că părinţii nu îl înţeleg (factor de risc). Când este vorba despre înţelegerea şi ajutorul oferite de un singur părinte,
mama este cea mai prezentă (62%), apoi tata (18%) (vezi Graficul nr. 45). În 20% dintre cazuri nu s-a precizat care dintre părinţi este cel care îşi oferă sprijinul şi înţelegerea în caz de nevoie. În ce priveşte alte rude care sprijină adolescentul, acestea sunt numeroase: sora (25%), mătuşa (17%), fratele (8%), verişoara (4%), unchiul (4%) sau altă rudă (42%) (vezi Graficul nr. 46).
Unul dintre părinţi mă înţelege mai bine când am o
problemă
62%18%
20%
mama
tata
părinte neprecizat
Grafic nr. 45 - Unul dintre părinţi mă înţelege mai bine când am o problemă
Mă înţelege mai bine când am o problemă un alt
membru al familiei
17%
4%
8%
25%4%
42%
mătuşa
unchiul
fratele
sora
verişoara
rudă neprecizată
Grafic nr. 46 - Mă înţelege mai bine când am o problemă un alt membru al
familiei
Este îmbucurător că foarte mulţi dintre elevi (97%) au minim o persoană de sprijin la nevoie, părinţii fiind principalul punct de suport (în 42% din cazuri).
Relaţia cu şcoala (colegi, profesori, randament şcolar) reprezintă un factor important în determinarea elevului de a consuma droguri sau nu.
Cât eşti de mulţumit de relaţia cu colegii de
şcoală?
12%
44%25%
8%
8%3%
Foarte mulţumit
Mulţumit
Indiferent
Nemulţumit
Foarte nemulţumit
NR
Grafic nr. 47 - Cât eşti de mulţumit de relaţia cu colegii de şcoală?
Cât eşti de mulţumit de relaţia cu profesorii?
6%
35%
25%
16%
14%
4%
Foarte mulţumit
Mulţumit
Indiferent
Nemulţumit
Foarte nemulţumit
NR
Grafic nr. 48 - Cât eşti de mulţumit de relaţia cu profesorii?
44% dintre participanţii la studiu (154) sunt mulţumiţi de relaţia cu colegii de
şcoală, 25% nu sunt nici mulţumiţi nici nemulţumiţi, 12% sunt foarte mulţumiţi, 8% nemulţumiţi, 8% foarte nemulţumiţi şi 3% sunt non-respondenţi (vezi Graficul nr. 47). Pentru 56% dintre elevi relaţia cu colegii reprezintă un factor de protecţie în faţa consumului de droguri, iar pentru 28% dintre ei un evident factor de risc.
O treime din eşantionul de 154 de elevi (35%) sunt mulţumiţi de relaţia cu profesorii, 25% nu sunt nici mulţumiţi nici nemulţumiţi, 16% sunt nemulţumiţi, 14% sunt foarte nemulţumiţi, 6% sunt foarte mulţumiţi şi 3% nu au răspuns (vezi Graficul nr. 48). Pentru 41% dintre elevi, relaţia cu profesorii este un factor de protecţie, iar pentru 30% un factor de risc.
În ce priveşte rezultatele şcolare ale celor 154 de elevi: 37% sunt mulţumiţi de ele, 26% nemulţumiţi, 18% foarte nemulţumiţi, 11% foarte mulţumiţi, 5% nici mulţumiţi nici nemulţumiţi şi 3% nu au răspuns (vezi Graficul nr. 49). Randamanetul şcolar este un factor de protecţie pentru 48% dintre elevi şi un factor de risc pentru alţi 44%.
Cât eşti de mulţumit de rezultatele tale şcolare?
11%
37%
5%
26%
18%
3%
Foarte mulţumit
Mulţumit
Indiferent
Nemulţumit
Foarte nemulţumit
NR
Grafic nr. 49 - Cât eşti de mulţumit de rezultatele tale şcolare?
Cât eşti de mulţumit de şcoală în general?
8%
31%
22%
22%
14%
3%
Foarte mulţumit
Mulţumit
Indiferent
Nemulţumit
Foarte nemulţumit
NR
Grafic nr. 50 - Cât eşti de mulţumit de şcoală în general?
În ce priveşte satisfacţia generală faţă de şcoală, cei 154 de elevi sunt:
mulţumiţi (31%), nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi (22%), numulţumiţi (22%), foarte nemulţumiţi (14%), foarte mulţumiţi (8%) şi restul nu au răspuns (3%). Conform Graficului nr. 50, pentru 39% dintre elevi şcoala în general reprezintă un factor de protecţie, iar pentru 36% un factor de risc.
Cumulând rezultatele ultimelor 4 întrebări, reiese că şcoala reprezintă mai degrabă un factor de protecţie pentru elevi decât un factor de risc. Dar şcoala, cu tot ce reprezintă ea, poate face astfel încât procentul celor nemulţumiţi să scadă pe viitor.
Faptul că şcoala este pentru cei mai mulţi dintre cei 154 de elevi intervievaţi un factor de protecţie reiese şi din Graficul nr. 51. În proporţie de 81% elevii nu s-au gândit să abandoneze şcoala, 17% s-au gândit la acest pas şi 2% nu au răspuns.
Te-ai gândit vreodată, în ultimul an, să te laşi de
şcoală?
17%
81%
2%
Da
Nu
NR
Grafic nr. 51 - Te-ai gândit vreodată, în ultimul an, să te laşi de şcoală?
În ce priveşte agresivitatea faţă de obiecte, 61% din cei 154 de elevi spun că
nu şi-au descărcat supărarea sau nervozitatea asupra obiectelor din şcoală, iar 38% că da (vezi Graficul nr. 52). Mai mult de o treime dintre elevi au manifestat la un moment dat comportament agresiv asupra obiectelor din şcoală. Acesta poate fi primul pas spre violenţa îndreptată spre persoanele din şcoală. Manifestările cu violenţă creează în rândul elevilor un sentiment de nesiguranţă şi reprezintă pentru cei care le manifestă un factor de risc pentru consum, deoarece aceştia nu cunosc alte moduri de a-şi descărca nemulţumirile, frustrările.
S-a întâmplat să îţi descarci supărarea sau
nervozitatea asupra obiectelor din şcoală?
38%
61%
1%
Da
Nu
NR
Grafic nr. 52 - S-a întâmplat să îţi descarci supărarea sau nervozitatea asupra
obiectelor din şcoală?
Un procent de 80% din cei 154 de elevi intervievaţi nu şi-au descărcat supărarea sau nervozitatea asupra profesorilor la şcoală, dar 19% au făcut-o (vezi Graficul nr. 53). Şi violenţa verbală denotă o lipsă de autocontrol, problemă care reprezintă un factor de risc pentru consumul de droguri.
Reprezintă un factor de risc şi pentru elevii agresaţi şi pentru elevii agresori faptul că 56% din eşantionul studiului au manifestat violenţă asupra colegilor de şcoală. Restul de 43% nu au manifestat violenţă şi 1% nu au răspuns (vezi Graficul nr. 54).
S-a întâmplat să îţi descarci supărarea sau
nervozitatea asupra profesorilor din şcoală?
19%
80%
1%
Da
Nu
NR
Grafic nr. 53 - S-a întâmplat să îţi descarci supărarea sau nervozitatea asupra
profesorilor din şcoală?
S-a întâmplat să îţi descarci supărarea sau
nervozitatea asupra colegilor?
56%
43%
1%
Da
Nu
NR
Grafic nr. 54 - S-a întâmplat să îţi descarci supărarea sau nervozitatea asupra
colegilor?
Dar sunt şi situaţii când elevii apelează la cineva pentru a-i ajuta să-şi rezolve problemele. La această chestiune au dat un răspuns 148 din cei 154 de elevi. Când întâmpină o problemă, cei mai mulţi, 26%, se sfătuiesc cu un prieten, 22% încearcă să se descurce singuri, cu calm, făcându-şi un plan, 21% apelază la părinţi sau la alţi membri ai familiei, 18% fac ce pot pentru a o rezolva cât mai repede, 7% sunt enervaţi de apariţia oricărei noi probleme şi 6% sunt deranjaţi de orice problemă de rezolvat. Conform Graficului nr. 55, 47% dintre elevi apelează la o persoană de încredere pentru a fi ajutat în rezolvarea unei probleme, ceea ce reprezintă un factor de protecţie. Dar 31% dintre elevi au probleme cu rezistenţa la frustrare şi nu suportă să înfrunte cu calm o problemă. Rezistenţa scăzută la frustrare reprezintă un factor de risc în faţa consumului de droguri.
Un alt factor care influenţează posibilul consum de substanţe este integrarea socială. 34% dintre elevii respondenţi (129 elevi) vin în contact şi cu o echipă pentru practicarea unui sport, 16% se întâlnesc cu persoane de vârsta lor în diverse cluburi pentru tineri pentru desfăşurarea activităţilor de timp liber, 16% vin în contact cu comunitatea religioasă, 33% cu alte medii şi 1% (2 elevi) cu nimeni altcineva în afară
de familie şi de şcoală. Buna integrare socială, după cum reiese din Graficul nr. 56 constituie un factor de protecţie în faţa tentaţiei de a consuma droguri.
Ce faci când te confrunţi cu o problemă?
22%
26%
21%
18%
6%
7%
încerci să o rezolvi singur, cu calm, făcându-ţi un plan cu mai mulţi paşi
încerci să apelezi la un prieten pentru un sfat
încerci să apelezi la părinţi/familia pentru un sfat
încerci să te descurci singur, începând direct să o rezolvi, ca să scapicât mai repedete deranjează că a mai apărut o problemă
te enervează orice nouă problemă
Grafic nr. 55 - Ce faci când te confrunţi cu o problemă?
In afară de şcoală şi familie, cu cine mai intri în
contact în fiecare lună?
16%16%
34%
33%
1%
Biserica Cluburi pentru copii/tineri
Echipa pentru practicarea unui sport Alte instituţii......cu nimeni
Grafic nr. 56 - In afară de şcoală şi familie, cu cine mai intri în contact în
fiecare lună?
Nivelul de studii al părinţilor determină într-o anumită măsură caracteristicile mediului în care se dezvoltă elevii. Un nivel mediu sau înalt de studii conectat cu un
nivel satisfăcător al câştigurilor financiare presupune mai multe şanse ca elevul să se dezvolte într-un cadru mai stimulant şi mai puţin marcat de frustrările materiale.
Nivelul de studii al mamei
16%8%
48%
27%
1%
NR
gimnaziale
liceale
universitare
postuniversitare
Grafic nr. 57 - Nivelul de studii al mamei
Nivelul de studii al tatălui
19%
11%
50%
19%
1%
NR
gimnaziale
liceale
universitare
postuniversitare
Grafic nr. 58 - Nivelul de studii al tatălui
Nivelul veniturilor lunare în familie
1%
6%
4%10%
13%
18%
48%
0-500 ron
500-1000 ron
1000 -1500 ron
1500-2000 ron
2000-2500 ron
Peste 2500 ron
NR
Grafic nr. 59 - Nivelul veniturilor lunare în familie
Conform Graficului nr. 57, 48% dintre elevi au mame cu studii liceale, 8% gimnaziale, 27% universitare, 1% postuniversitare şi 16% dintre elevi nu au răspuns. Pentru 76% dintre elevi, nivelul de studii al mamei ar reprezenta, în teorie, un factor de protecţie.
Potrivit Graficului nr. 58, 50% dintre elevi au taţi cu studii liceale, 19% universitare, 11% gimnaziale, 1% postuniversitare şi 19% dintre elevi nu au răspuns. Pentru 70% dintre elevi, nivelul de studii al tatălui ar reprezenta un factor de protecţie în faţa consumului de droguri.
În ce priveşte nivelul veniturilor în familiile elevilor intervievaţi, 48% dintre ei nu au dorit să se exprime. 18% au venituri în familie de peste 2500 ron pe lună, 13% între 2000 şi 2500 ron pe lună, 10% între 1500 şi 2000 ron pe lună, 4% între 1000 şi 1500 ron pe lună, 6% între 500 şi 1000 ron pe lună, 1% sub 500 ron pe lună. 11% dintre elevi au o situaţie materială dificilă acasă şi 41% au o situaţie materială medie şi bună. Factorul situaţie materială slabă poate influenţa consumul de droguri doar în măsura în care intră în conjuncţie cu alţi factori de risc.
Concluzie Proiectul „CONTEZ” şi-a atins scopul de a aduce un plus de informaţie elevilor privind consumul de droguri şi a condus la crearea de atitudini sănătoase privnd această chestiune. Studiul desfăşurat la finalul proiectului reliefează factorii de risc şi de protecţie în faţa consumului de substanţe psihoactive. Rezultatele ne vor ajuta pe viitor să adaptăm şi mai bine programul „CONTEZ” la nevoile elevilor cărora ne adesăm.
