raport

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI INFIINŢARE FERMĂ DE PORCI,

LOC BOGDANESTI, COMUNA FALCIU, JUD VASLUI

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

CONFORM ORD 863/2002 PENTRU INVESTITIA

ÎNFIINŢARE FERMĂ DE PORCI PE VECHIUL AMPLASAMENT CU ACEEASI DESTINATIE

LOCALITATEA BOGDANESTI, COMUNA FALCIU, JUDEŢUL VASLUI

2012

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375 SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920 Page 1



COLECTIV ELABORARE:

SC REDICOM ECO SRL – inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 385 din data 14.04.2011

ing. RODICA ONOFREI

ing. MIRCEA ONOFREI

SC ECO SOL 21 SRL - inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 386 din data 14.04.2011

ing. IONICA GRIGORAS

IASI 2012










-CUPRINS-1.Informatii generale......................................................................................................................................7

1.1.INFORMATII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI.......................................................................................81.2.INFORMATII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SI AL RAPORTULUI LA ACEST STUDIU...........................................................................................91.3.DENUMIREA PROIECTULUI......................................................................................................................91.4.DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA CONSTRUCTIE/FUNCTIONARE/DEMONTARE/DEZAFECTARE/INCHIDERE/POSTINCHIDERE.............................101.5.DESCRIEREA ETAPEI DE CONSTRUCTIE.................................................................................................151.6.DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE.......................................................................................................191.7.PROFILUL DE ACTIVITATE.....................................................................................................................191.8.ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICA SAU BIOLOGICA................................................................................241.9.DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI SI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE...................................................................................................241.10.LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA...............................................................................251.11.INFORMATII DESPRE UTILIZAREA CURENTA A TERENULUI, INFRASTRUCTURA EXISTENTA, VALORI NATURALE, ISTORICE, CULTURALE, ARHEOLOGICE, ARII NATURALE PROTEJATE/ZONE PROTAJATE, ZONE DE PROTECTIE SANITARE.............................................................................................................................261.12.INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA/ AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI...................................................271.13.INFORMATII DESPRE MODALITATILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA

....................................................................................................................................................................28

2.PROCESE TEHNOLOGICE...................................................................................................................29

2.1.PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE................................................................................................292.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE.............................................................................................................40

3.DESEURI...................................................................................................................................................43

3.1.TIPURI SI CANTITATI DE DESEURI..........................................................................................................43

4.IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA.......................................................................................................................49

4.1.APA.......................................................................................................................................................504.1.1.Conditii hidrogeologice de amplasament......................................................................................504.1.2.Alimentarea cu apa........................................................................................................................524.1.3.Managementul apelor....................................................................................................................544.1.4.Prognozarea impactului................................................................................................................58

4.2.AERUL...................................................................................................................................................604.2.1.Date generale................................................................................................................................604.2.2.Surse si poluanti............................................................................................................................614.2.3.Prognozarea calitatii aerului........................................................................................................664.2.4.Masuri de diminuare a impactului................................................................................................69

4.3.SOL........................................................................................................................................................714.3.1.Tipuri de sol si modul de folosire..................................................................................................714.3.2.Sursele de poluare a solului..........................................................................................................714.3.3.Prognozarea impactului si masuri de diminuare a impactului.....................................................74

4.4.GEOLOGIA SUBSOLULUI........................................................................................................................764.5.BIODIVERSITATEA.................................................................................................................................77

4.5.1.Flora si fauna................................................................................................................................774.5.2.Impactul prognozat si masurile de diminuare...............................................................................81

4.6.PEISAJUL...............................................................................................................................................82




4.7.MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC..............................................................................................................844.8.CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL...................................................................84

5.ANALIZA ALTERNATIVELOR............................................................................................................85

6.MONITORIZAREA..................................................................................................................................87

7.SITUATII DE RISC..................................................................................................................................90

8.DESCRIEREA DIFICULTATILOR.......................................................................................................92

9.Rezumat fara date tehnice...........................................................................................................................93




1.Informatii generale

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se refera la activitatea desfasurata de catre dna Lupu Florentina Carmen in cadrul noii investitii- ÎNFIINŢARE FERMĂ DE PORCI PE VECHIUL AMPLASAMENT CU ACEEASI DESTINATIE, cu respectarea cerintelor legislative actuale privind necesitatea evaluarii impactului asupra mediului, pentru stabilirea zonei de protectie sanitara a fermei ca forma si marime si obtinerea acordului de mediu pentru proiectul ce poate avea impact semnificativ asupra calitatii mediului, prevazute in :

-Ordinul MMP nr.135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluari impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private ;

-OUG nr.195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificarile si completari prin L 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare ;

-HG nr.445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului ;

-ORD MS nr.536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, cu modificarile si completarile ulterioare ;

-L nr.204/2008 privind protejarea exploatatiilor agricole.La baza elaborarii documentatiei s-au luat in considerare

urmatoarele :-Memoriu de prezentare intocmit conform ORD 135/2010-recomandarile BREF/BAT privind sistemul de crestere a efectivelor

de porci pentru ingrasare- maturizare, de la 25-35kg pana la greutatea de 100-110kg

-prevederile BAT/BREF din tabelul de mai jos indica date specifice pentru porci in limitele IPPC :

Elemente tehnice Porci de ingrasare( de carne)

Ciclu de productie – zile 100Greutatea in viu– kg Peste 35kg

Rata de ingrasare g/zi 630Cantitatea de hrana kg hrana/kg in viu 2,63

Proiectul propus de catre titularul activitatii se incadreaza in Lista proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului-Anexa 1, HG 445/2009, punctul 17, lit.b)Instalatii pentru cresterea intensiva a porcinelor, avand cel putin 3.000locuri pentru cresterea porcilor mai mari de 30kg.




Conform OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin L 84/2006, activitatea ce se va desfasura in cadrul fermei Bogdanesti, se incadreaza la punctul 6.6.b) Instalatii pentru cresterea intensiva a porcilor avand o capacitate mai mare de 2.000locuri pentru porci de productie cu o greutate ce depaseste 30kg.

In cazul fermelor de crestere intensiva a porcilor de carne o cerinta importanta si din punct de vedere a protectiei mediului o reprezinta stabilirea celor mai bune tehnici disponibile-BAT ce constau in stabilirea tehnologiei de crestere, planificarea, construirea, intretinerea, exploatarea si dezafectarea instalatiilor, care se pot pune in practica in conditii eficiente economice si tehnice si din punct de vedere al nivelului inalt de protectie a mediului.

Pentru instalatiile noi din cadrul obiectivului de investitii cerintele BAT trebuie respectate integral, prezenta documentatie identificand optiunile titularului de proiect in ceea ce priveste cele mai bune tehnici disponibile.

Ordinul MS 536/1997 cu modificarile si completarile ulterioare stabileste distanta minima recomandata de 1500m a complexelor de porci cu peste 10.000capete fata de zonele locuite. Pentru situatia analizata distanta fata de zona locuita este de cca 1250m, distanta ce este acceptata conform L 204/2008 art 2), privind protejarea exploatatiilor agricole, in cazul Fermei de porci Bogdanesti. Ferma beneficiaza de preverile legii, aceasta functionand anterior si in prezent cu acelasi profil de activitate.

1.1.Informatii despre titularul proiectului

Titularul proiectului este dna Lupu Florentina Carmen, persoana fizica, CNP 2760205173181, cu domiciliul in judetul Bacau, municipiul Bacau, str Magnoliilor, nr.16A, in calitate de proprietar a cladirilor ce vor face obiectul reparatiei si modernizarii fermei.

Administratorul obiectivului de investitii si responsabilul cu probleme de mediu este dnul Liviu Moroianu, domiciliat in municipiul Mangalia, judetul Constanta, CNP 1720501360011, imputernicit prin Procura autentificata sub nr. 340/24.04.2012, telefon:0744/311224.

Activitatea principală desfaşurată în cadrul fermei de crestere si dezvoltare suine ce apartine dnei Lupu Florentina Carmen va consta în cresterea porcinelor - cod CAEN 0146.

Conform profilului de activitate, pe amplasament se vor desfasura urmatoarele activitati:

-depozitări- cod CAEN 5210-manipulări- cod CAEN 5224-comerţ cu ridicata al animalelor vii- cod CAEN 4623




1.2.Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu

Numele si adresa: SC REDICOM ECO SRL Iasi- str Vasile Lupu, nr.93, Iasi,

reprezentata prin dna Rodica Onofrei, tel/fax:0232/217022, mobil:0722/517375, e-mail:[email protected]

SC ECO SOL 21 SRL Iasi – str Stejar, nr.19 Iasi, reprezentata prin dna Ionica Grigoras, tel/fax:0232/476004, mobil:0744/540920, e-mail:[email protected]

SC REDICOM ECO SRL este inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 385 din 14.04.2011, avand competente de elaborare a urmatoarelor tipuri de lucrari: RM(raport de mediu), RIM(raport privind impactul asupra mediului), BM(bilant de mediu), RA (raport de amplasament), RS (raport de securitate)

SC ECO SOL 21 SRL este inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 386 din 14.04.2011, avand competente de elaborare a urmatoarelor tipuri de lucrari: RM(raport de mediu), RIM(raport privind impactul asupra mediului), BM(bilant de mediu), RA (raport de amplasament), RS (raport de securitate)

1.3.Denumirea proiectului

Investitia INFIINTARE FERMA DE PORCI PE VECHIUL AMPLASAMENT CU ACEESI DESTINATIE se va realiza in intravilanul localităţii Bogdanesti, comuna Falciu, judetul Vaslui.

Capacitatea de producţie proiectată conform activitatii desfasurate în cadrul fermei de creştere şi dezvoltare suine este de 18.000capete/serie, 3 serii/an, respectiv 54.000capete/an/ferma.




1.4.Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia constructie/functionare/demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere

Investiţia ce urmeaza a fi realizata si face obiectul prezentei documentatii are la baza Certificatului de urbanism nr.9/27.04.2012, eliberat de Primăria comunei Falciu, judetul Vaslui in temeiul reglementărilor documentatiei de urbanism nr. 24/2008 faza PUG aprobată cu Hotărârea Consiliului Local Falciu nr.2/28.01.2010.

Conform Planului de amplasament si delimitare a corpului de proprietate si a Planului de incadrare in zona, Anexele 1,2 suprafata de teren ocupata este de 150.677,07mp, conform CVC nr. 338/24.04.2012. Terenul pe care sunt amplasate halele de crestere suine, anexele tehnico-administrative este dat in superficie pe o durata de 10ani investitorului, ramanand in proprietatea SC Ferma nr.1 Bivolari. Constructiile amplasate pe teren sunt proprietatea investitorului, terenul fiind incadrat la categoria de folosinţă curţi-construcţii conform PUG-ului comunei, si care isi pastreaza aceeasi categorie de folosinta.

Pe latura sudica a amplasamentului se afla amplasata fosta statie de epurare ce a deservit ferma de suine in prezent nefunctionala, in suprafata de 17.761mp, conform CVC 337/24.04.2012, ce a avut ca destinatie curti-constructii si isi pastreaza functionalul.

Constructiile ce au deservit fosta statie de epurare sunt proprietatea noului investitor, acesta obtinand dreptul de superficie pe durata de 10ani, pentru suprafata de teren de 17.761mp, teren ce ramane in proprietatea SC Ferma nr.1 Bivolari.

Din punct de vedere al amplasamentului noii investitii- hale de crestere suine, anexe tehnico-administrative, lagune de preluare dejectii, obiectivul are următoarele vecinătăţi :

-nord : cladiri existente in cadrul fostei ferme de crestere suine, terenuri agricole proprietati private, unitate de receptie cereale si preparare nutreturi;

-sud : terenuri arabile, pasune, -est : drum national DN 24A, teren agricol-vest : terenuri arabile, proprietati privateAmplasamentul fermei de porci Bogdanesti este prezentat mai jos :




Distanţa minimă faţă de zona locuită- localitatea Bogdanesti situata pe latura vestica a amplasamentului este de cca 1,25km, iar fata de granita cu Republica Moldova este de 0,3km.

Coordonatele geografice ale amplasamentului sunt :-latitudine nordică : 46°14’38’’-longitudine estică: 28°06’21’’Investitia este delimitata de urmatoarele coordonatele Stereo 70 aferente

amplasamentului: Nr. Pct. X (m) Y(m)Poarta 531801 739623

Colt 89.77 531626 739588

Colt 178 531725 739213

Colt 179 531922 739260

Colt 180 531913 739292

Colt 190 532096 739374

Colt 191 532101 739431

Colt C50 532047 739689

Colt C32 531823 739526

Colt C40 531886 739263

Statie epurare 531816 739662Prin acest proiect isi propune înfiinţarea unei ferme de creştere si

dezvoltare suine pe amplasamentul unei foste ferme zootehnice ce va




aplica cele mai bune tehnici disponibile in sistemul de crestere intensiva a porcilor de carne.

Noua fermă ce urmează a se dezvolta, şi face obiectul prezentei documentaţii are la bază tehnologia de creştere intensiva a porcilor de la greutatea de 25-30kg pana la atingerea greutatii de 100-110kg, conform normelor sanitar- veterinare, aceasta fiind delimitată perimetral şi separată funcţional de fermele existente pe amplasament, asigurându-se condiţii de functionare şi creştere a efectivului cu respectarea reglementărilor BAT.

Functionalul noii investitii de crestere si dezvoltare suine, va fi realizat pe amplasamentul unei foste ferme de crsetere suine din localitate si se supune reglementarilor impuse prin L204/2008 in ceea ce priveste protejarea exploatatiilor agricole ce au functionat anterior si au avut ca destinatie - ferme zootehnice.

Lucrarile ce urmeaza a se executa privind infiintarea fermei de crestere si dzvoltare suine, constau din:

Zona de crestere suine constituita din cele 9 hale si anexele tehnico administrative aferente procesului de crestere are o suprafata construita de 150.677,07mp, din care:

9 hale de crestere suine C32-C40 cu dimensiunile Lxlxh=117,5x18,5x4,5m, Sc=2174,67mp/hala, respectiv Sc total= 19.572mp/ferma, cu capacitate de cazare de 2000capete/hala, 18.000capete/serie/ferma, 3 serii/an, respectiv 54.000capete/an/ferma.

Din punct de vedere constructiv halele sunt realizate pe cadre din beton armat, cu inchideri exterioare din caramida plina presata si compartimentari interioare din caramida tip GVP-25. Finisajele interioare sunt realizate din zugraveli cu var, iar cele exterioare tencuieli cu praf de piatra. Pardoselile sunt realizate din beton si caramida, iar invelitoarea este din panouri tip sandwich.

Hala este prevazuta cu doua accese laterale cu cate o camera tehnica pe fiecare culoar de acces, incinta fiind amenajata pe 4 randuri a cate 4 compartimente, prevazute cu cate 6 boxe/compartiment, rezultand un total de 96boxe/hala, cu o capacitate de cazare de 20-21 capete/boxa, respectiv 2000capete/hala/serie.

In ceea ce priveşte evacuarea dejecţiilor, aceasta se va realiza prin intermediul canalelor colectoare deschise, amplasate pe lungimea halelor, pavimentul boxelor avand panta de scurgere catre reteaua de canalizare situata pe latura sudica a halelor.

Fiecare hală va fi dotata cu sistem de hranire, adapare, microclimat, constand din urmatoarele dotari :

hrănirea efectivului de suine se va realiza in sistem ad-libitum, fiecare hala fiind prevăzuta cu câte 2 buncăre cu V=18mc/buc, pentru depozitare furaje.




asigurarea necesarului de apă, se va realiza din sursa proprie subterana prin intermediul unui put forat cu depozitare in 2 bazine de stocare cu V=100mc/buc, apa fiind preluată prin pompare şi dirijată către suzetele de adăpare.

incintele vor fi prevazute cu aeroterme electrice mobile- 4 buc, ce vor fi amplasate in halele de crestere in perioada initiala de populare

ventilaţia va fi asigurată prin intermediul gurilor de admisie laterale şi a ventilatoarelor de pe coamă pentru exhaustarea aerului viciat.

filtru sanitar C24 cu Sc=249,64mp, este compartimentat corespunzator fiind amenajat cu vestiare, grupuri sanitare pe sexe, sala de mese, birou. Acesta are ca destinatie accesul personalului si vizitatorilor in fermă, va fi compartimentat in zone pentru schimbul hainelor din exterior, zona de dusuri obligatorie spalarii si dezinfectarii personalului fermei, o zona destinata vestiarelor pentru echipamentele de lucru.

cabină poartă C23 cu Sc=25,25mp, prevazuta cu dezinfector auto

statia de pompare dejectii C20 cu Sc=8,48mp, pavilion administrativ C21 cu Sc=181,45mp, este

compartimentat in spatii corespunzatoare functionalului post de transformare C19 cu Sc=48,57mp, ce asigura

alimentarea cu energie electrica a obiectivului rampa incarcare-descarcare C25, cu Sc=208,05mp spatii de depozitare C26 cu Sc=293,13mp, C29 cu

Sc=302mp, atelier intretinere C31 cu Sc=293,13mp pod bascula C27 si cabina C28 aferenta cu Sc=40,65mp retele hidroedilitare, platforme betonate S=23.980,77mp spatii verzi S=105.473mp

Zona fostei statii de epurare situata in partea sudica a amplasamentului in suprafata de 17.761mp, pe care se va amenaja urmatoarele:

lagune pentru preluare dejectii sub forma lichida din ferma cu Stotal=3600mp, din care una cu 2400mp si una cu 1200mp

zona bazinelor aferente fostei statii de epurare, in prezent nefunctionale cu Sc=2000mp

platforma betonata pentru dejectii cu Sc=2000mp platforme betonate si cai de acces cu S=1.500mp spatii verzi cu S=8.661mp

Ferma va fi imprejmuita si securizata.




Din punct de vedere sanitar-veterinar obiectivul analizat este delimitat pe zone ca incarcare microbiologica.

Pe suprafata aferenta fostei statii de epurare se vor amplasa doua lagune nou construite ce vor deservi ferma de suine, dejectiile in stare lichida fiind transportate si stocate temporar pana la utilizarea acestora ca ingrasamant pe terenurile agricole. Dejectiile sunt preluate din halele de crestere prin intermediul canalelor colectoare aferente fiecarui grajd acestea fiind racordate la conducta colectoare prin intermediul unor camine de unde prin pompare ajung in unul din cele doua bazine tip laguna.

Platforma de esorare din cadrul fostei statii de epurare, va fi verificata, igienizata, prevazuta cu rebord si basa colectoare si utilizata pentru esorarea dejectiilor.

Zona bazinelor aferente fostei statii de epurare, inclusiv bazinele vor fi igienizate.

Din punct de vedere sanitar-veterinar, obiectivul va fi delimitat pe zone cu încărcare microbiologică astfel :

-zona neagră- zona de acces în unitate situată pe latura estică din DN 24A

-zona gri- perimetrul situat între limita societăţii şi gardul din plasă bordurată ce limitează accesul în hale

-zona albă- incinta delimitată de gardul de plasă bordurată.Utilitatilor pentru functionarea obiectivului de investitii constau in :Alimentarea cu apa potabila a fermei de crestere si dezvoltare

suine se va realiza prin intermediul unui put forat existent, avand adancimea H=120m, Dn=260mm, situat pe latura estica, la limita proprietatii.

Putul hidrologic va fi echipat corespunzator cu pompe submersibile, protejat, apa fiind inmagazinata in doua rezervoare supraterane din polstif, cu V=100mc/buc.


La realizarea noii investitii obiectivul va fi prevazut cu retele de alimentare cu apa potabila din sursa proprie subterana si retele de canalizare ce fac legatura intre hale si bazinele tip laguna de decantare pentru preluarea dejectiilor semilichide in vederea valorificarii acestora ca fetilizant pe terenurile agricole.

Dejectiile lichide cu continut de nutrienti rezultate din procesul de crestere vor fi stocate in cele doua lagune si vor putea fi folosite ca fertilizant pe terenurile agricole, pe baza contractelor incheiate cu detinatorii de terenuri. Ferma este dotata cu tractor cu remorca si masina pentru preluarea si imprastierea dejectiilor pe terenurile agricole.




Canalele colectoare aferente fiecarui grajd sunt racordate prin intermediul unor camine la conducta colectoare de unde prin pompare sunt dirijate in unul din cele doua bazine tip laguna in vederea stocarii temporare a dejectiilor.

În ceea ce priveşte asigurarea cu energie electrica, aceasta va fi realizata prin intermediul unui post de transformare racordat la reteaua de distributie existenta in zona printr-un bransament contorizat.

Accesul în incinta fermei, se va realiza din drumul national DN 24A Murgeni- Falciu, situat pe latura estica a amplasamentului, cu legatura la DE 581.

Investitia nou realizată va fi constituita dintr-un ansamblu omogen, cu accesorii şi echipamente, conturandu-se necesitatea amenajarii zonei cu dotari complementare, drumuri noi de acces in incinta, racorduri de utilităţi, precum şi spaţii verzi.

Ferma de crestere si dezvoltare suine ce urmeaza a fi realizata se incadrează în domeniul agriculturii şi constă în cresterea intensiva a porcilor in conditii de adapare, hranire, microclimat si ingrijire corespunzatoare celor mai bune tehnici disponibile.

1.5.Descrierea etapei de constructie

In perioada etapei de realizare a noii investitii se va avea in vedere respectarea reglementarilor in vigoare privind regimul de construire ce constau din:

Organizarea de santierOperatiile ce trebuiesc efectuate la deschiderea santierului sunt

legate de asigurarea cazarii pentru muncitori, a platformelor pentru depozitarea materialelor, bransamentul electric, alimentarea cu apa si retelele de canalizare pentru perioada de santier.

Suprafata alocata organizarii de santier este de cca 1500mp, suprafata ce va fi ocupata temporar pana la finalizarea lucrarilor, amplasata in incinta obiectivului.

Lucrari de amenajare a zonei :-noua investitie se realizeaza pe un amplasament ce a avut ca

destinatie anterioara ferma de crestere suine care la incetarea activitatii, incintele au fost dezafectate de utilaje

-cladirile existente respectiv incintele celor 9 hale de crestere suine, filtru sanitar, pavilionul administrativ, spatii de depozitare vor fi reconsiderate din punct de vedere constructiv, modernizate si adaptate functionalului de crestere si dezvoltare a efectivelor de suine pentru carne

-zona de amplasament a fostei statii de epurare va fi reconsiderata prin inlaturarea vegetatiei, curatirea bazinelor existente, decopertarea




suprafetei de teren necesara amenajarii celor 2 lagune cu depozitarea pamantului necontaminat. Pamantul necontaminat va fi utilizat la sistematizarea pe verticala a zonei de investitie amenajata din cadrul fermei

- dotarea cu europubele in zona de amenajare a santierului, pentru depozitarea materialelor marunte ce provin de la dezafectari hale, igienizari, deseuri menajere si a platformelor betonate pentru depozitarea diverselor materiale- caramizi, beton armat, deseuri lemnoase

-utilizarea retelelor de alimentare cu apa potabila si a grupurilor sanitare existente pe amplasament pentru personal in perioada de santier

-asigurarea mijloacelor de transport pentru eliminarea ritmica a deseurilor generate din dezafectari si constructii pentru a nu se crea stocuri

Sistemul constructivSistemul constructiv al halelor este alcatuit din fundatii de beton pe

structura de rezistenta –stalpi din beton, inchiderile fiind realizate din boltari din beton si caramizi normale. Tamplaria metalica existenta va fi reconditionata si protejata prin vopsire. In ceea ce priveste acoperisul acesta va fi realizat din panouri tip sandwich.

Pardoselile sunt din beton mozaicat pe culoarele de circulatie si sub formă de grătare specifice tehnologiei de creştere a porcinelor în rest.

Amenajarea noilor incinte se va realiza conform proiectelor cu utilizare de materiale corespunzatoare de calitate si respectarea prevederilor din proiect.

La realizarea noii investiţii pe un amplasament ce a avut ca functional- ferma zootehnica- crestere suine, halele in prezent nefunctionale vor fi reconsiderate si adaptate noului functional, dupa finalizarea lucrărilor impunandu-se urmatoarele lucari:

-realizarea bazinelor subterane de colectare si stocare ape uzate tehnologice si menajere, cu respectarea prevederilor prevazute in proiect privind hidroizolatia si impermeabilizarea acestora in vederea evitarii aparitiei unor infiltratii in sol si subsol.

-amenajarea in conditii de siguranta sanitara a putului hidrologic ce constituie sursa de apa potabila, cu respectarea zonei de protectie sanitara.

-bazinele de stocare apa potabila cu V=100mc/buc- 2 buc, realizate din PAFS vor fi amplasate pe platforma betonata nou realizata, prevazuta cu rebord, dotata cu statie de pompare in vederea distributiei apei catre consumatorii din ferma.

-reconsiderarea si amenajarea platformei de depozitare dejectii esorate, cu refacerea hidroizolatiei

-lagunele pentru depozitarea dejectiilor semilichide sunt constructii semiingropate, impermeabilizate, hidroizolate, consolidate perimetral




pentru acces auto, acestea fiind protejate de jur imprejur pe fiecare latura, pe o latime de 1,8m, zona inerbata sau imprejmuita cu gard.

-amenajarea bazinelor aferente celor doua lagune semiingropate, prevazute cu taluz

-realizarea si mentinerea in stare continua a cailor de acces si a platformelor betonate din incinta.

-lucrari de igienizare si evacuare a deseurilor provenite din activitatea de constructii, lucrari ce conduc la evitarea aparitiei unor situatii de poluare a solului si subsolului

-operaţiile necesare montajului echipamentelor se vor efectua cu personal specializat instruit din punct de vedere al respectării normelor de securitate a muncii sub supravegherea şi controlul atent al specialiştilor

-la finalizarea lucrarilor de investitii suprafetele de teren afectate prin organizarea de santier vor fi ecologizate

-deseurile rezultate din faza de constructii ce au fost depozitate selectiv pe platforme betonate vor fi eliminate/valorificate la finalizarea lucrarilor

- pe suprafata libera de constructii vor fi amenajate spatii verzi si plantatii de pomi perimetral incintei.

Siguranta in exploatarePrin proiect au fost luate masurile necesare pentru asigurarea

sigurantei in exploatare a fermei de crestere si dezvoltare suine cu respectarea prevederilor standardelor si normativelor in vigoare.

Prin proiectare s-a avut in vedere respectarea prevederilor privind elementele de risc, inaltimi libere, inaltimi trepte, dotarea cu pardoseli ce evita alunecarea, gabaritul zonelor de circulatie.

Totodata s-a avut in vedere izolarea conductelor de incalzire, impamantarea echipamentelor electrice la toate bransarile aparatelor electrice.

Materialele, elementele de constructie si echipamentele folosite vor fi de buna calitate corespunzator normelor existente in standarde, respectarea agrementelor tehnice prevazute in specificatiile tehnice.

Pe amplasament nu a fost prevazut adapost ALA nefiind necesar in cazul constructiilor agrozootehnice fara subsol conform HGR 560/2005, modificata si completata cu HGR 37/2006.

Izolatia termica, hidrofuga si economie de energieInchiderile exterioare sunt realizate din zidarie din BCA cu

tamplarie din lemn sau PVC, cu geam termopan, ceea ce conduce la o economie de energie termica la incalzirea spatiilor.




Incalzirea halelor de crestere in perioada rece a anului si la inceputul ciclului de crestere si ingrasare realizeaza cu aeroterme electrice mobile.

In cazul filtrului sanitar, acesta va fi dotat cu un boiler electric pentru prepararea apei calde menajere si pentru incalzirea spatiilor.

Descrierea etapei de functionareLa finalizarea lucrarilor de modernizare si a dotarii halelor de

crestere cu echipamente specifice fluxului tehnologic, conducerea societatii are obligatia sa solicite si sa obtina de la autoritatea competenta de mediu Autorizatia integrata de mediu, inainte de punerea in functiune a instalatiei IPPC.

Demontarea/dezafectare/inchidere/postinchidereLa incetarea activitatii din cadrul fermei de crestere suine se vor

parcurge urmatoarele etape: depopularea fermei prin evacuarea efectivului de suine evacuarea dejectiilor din canalele aferente halelor de crestere,

igienizarea incintelor cu preluare si dirijare catre lagunele de preluare dejectii si ape uzate;

evacuarea pierderilor naturale de pe incinta si a deseurilor de orice natura depozitate pina la data respectiva;

igienizarea incintelor, halelor tehnologice in interior si exterior, a spatiilor de depozitare cu dirijarea apelor cu continut de dejectii catre lagune;

dezafectarea utilajelor –se va face conform unui proiect ce stabileste tehnologia specifica constand din verificarea si intreruperea racordurilor tehnologice cu retelele de alimentare: energie electrica, apa potabila, gaz metan

dezafectare instalatii electrice, de automatizare conform normelor stabilite prin proiect

evacuarea prin vidanjare a apelor menajere stocate in bazinul de ape menajere, curatirea retelelor de canalizare aferente acestuia cu dirijare catre statia de epurare

evacuarea prin vidanjare dupa perioada de mineralizare a dejectiilor din lagune si utilizarea acestora la fertilizarea terenurilor agricole in baza contractelor incheiate

dezafectare retelelor tehnologice cu dezafectarea/dezmembrarea agregatelor, sortarea acestora functie de starea de uzura in vederea valorificarii si a eliminarii de pe amplasament

eliminarea deseurilor esorate de pe platforma de depozitare namoluri cu utilizarea acestora la fertilizarea terenurilor agricole

demolarea constructiilor de pe amplasament se va realiza cu respectarea ordinii de la acoperis spre baza cladirii cu depozitarea




elementelor dezafectate pe platforme betonate cu respectarea normelor de protectie a muncii si a protectiei mediului

in cazul demolarii cladirilor, se va prevedea evacuarea deseurilor rezultate de pe incinta cu ecologizarea suprafetei acesteia;

aducerea terenului la starea initiala va consta din recoltarea de probe de sol, pe adancimi conform normativelor in vigoare si compararea rezultatelor obtinute cu valorile de referinta la punerea in functiune a obiectivului. In cazul constatarii existentei unor poluari se vor efectua lucrari de ecologizare a suprafetelor de teren afectate

1.6.Durata etapei de functionare

Regimul de lucru al obiectivului de investitii va fi de 7 zile/saptamana, 24ore/zi, 365 zile/an, activitatea desfasurata in cursul unui an va cuprinde 3 cicluri de crestere, un ciclu fiind de 100 zile, dupa care urmeaza vidul sanitar.

Durata de functionare a investitiei va fi corelata cu rentabilitatea si evolutia cererii si ofertei.

1.7.Profilul de activitate

Activitatea principală desfaşurată în cadrul fermei de crestere si dezvoltare suine ce apartine dnei Lupu Florentina Carmen va consta în cresterea porcinelor - cod CAEN 0146.

Conform profilului de activitate, pe amplasament se vor desfasura urmatoarele activitati:

-depozitări- cod CAEN 5210-manipulări- cod CAEN 5224-comerţ cu ridicata al animalelor vii- cod CAEN 4623Capacitatea de producţie proiectată conform activitatii

desfasurate în cadrul fermei de creştere şi dezvoltare suine este de 18.000capete/serie, 3 serii/an, respectiv 54.000capete/an/ferma.

În cadrul fermei de creştere si dezvoltare suine se asigură o activitate continuă prin folosirea raţională a capacităţilor existente şi prin aplicarea de principii tehnologice conform celor mai bune tehnici disponibile, in ceea ce priveste sistemul de hranire, adapare si microclimat, popularea halelor efectuandu-se in etape, pe masura golirii efectivului ajuns la greutatea de 100-110kg.

Tab1.1 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice




Productie Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumire Cantitate anuala Denumire Cantitate anuala

Furnizor

Porci la ingrasare

54.000locuri/an/ferma5.940t carne in viu/an

Energie electrica

2214MWh/an SC E-ON Energie SA

Energie termica

216Mwh/an SC E-ON Energie SA

Motorina 4t/an Statie de distributie carburanti

In vederea uilizarii eficiente a energiei se vor aplica urmatoarele masuri recomandate BAT :

izolarea corespunzatoare a cladirilor functionarea optima a sistemului de climatizare a aerului in

halele de crestere curatarea regulata a sistemelor de ventilatie, evitandu-se

infundarea acestora iluminarea spatiilor cu sisteme de iluminat care asigura un

consum redus de energie contorizarea consumului in vederea analizei periodice a eficientei

energetice

Tab. 1.2 Informatii despre materiile prime stocate, preparate si substante chimice

Denumirea materiei prime, a substanteti sau a preparatului

chiimic

Cantitate anuala

Clasificarea si etichetarea substantelor chimice

Categorii Periculozitate** Fraze de risc*

Purcei 25-30kg 56.700 capete N --- ---Furaje combinate 16.578 t N

Apa potabila 54.600mc NVitamine si vaccinuri,

medicamente375kg N

Solutii dezinfectante 450kg P R20/21/22; R34;R40

Detergenti biodegradabili

5t N

*)Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001, si Hotararii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a


http://legestart.ro/Norma-metodologica-2002-de-aplicare-Ordonantei-urgenta-Guvernului-200-2000-clasificarea-etichetarea-ambalarea-substantelor-preparatelor-chimice-periculoase-(MTkzOTc-).htm

http://legestart.ro/Hotararea-490-2002-aprobarea-Normelor-metodologice-aplicare-Ordonantei-urgenta-Guvernului-200-2000-clasificarea-etichetarea-ambalarea-substantelor-preparatelor-chimice-p-(MTkzOTY-).htm

http://legestart.ro/Legea-451-2001-aprobarea-Ordonantei-urgenta-Guvernului-200-2000-clasificarea-etichetarea-ambalarea-substantelor-preparatelor-chimice-periculoase-(MTgzMTY-).htm

http://legestart.ro/Ordonanta-de-urgenta-200-2000-clasificarea-etichetarea-ambalarea-substantelor-preparatelor-chimice-periculoase-(MTgzMTU-).htm



Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. **)Conform art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001.




Tab.1.3 Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate

Tipul poluarii

Sursa de poluare

Nr surse

poluare

CMA pentru om si mediu

Poluare fond

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de

eliminare/reducere

Masuri de eliminare/reducere a

poluarii

Poluare fonica

Pompe, ventilatoare

9buc

218buc

Lech=50 dB(A)

40-50 dB(A)

55-65 dB(A)

------- -------- Lech=30 dB(A)

Amplasate pe suporti elastici prevazuti in fundatiile de

betonCirculatia auto din incinta

4Lech=50 dB(A)

40-50 dB(A)

55-65 dB(A)

------- ------- Lech=40 dB(A

Cai de acces betonate si continui

Poluare biologica

Porci morti 2.700 capete

TransportIn spatii

frigorifice

---- ----- ----- ------ ----- Incinerare in unitati specializate

Nivelul de intensitate a zgomotului este diminuat in conditiile in care obiectivul va fi echipat cu ventilatoare si pompe performante, silentioase, amplasate pe fundatii prevazute cu strat atenuator de zgomot.

In cazul mijloacelor auto caile de acces din incinta fermei vor fi betonate continui, motoarele fiind oprite in perioada stationarii.

Amplasamentul fermei se afla situat in intravilanul localitatii Bogdanesti, comuna Falciu, judetul Vaslui, intr-o zona situata la distanta de cca 1250m fata de primele locuinte ale localitatii Bogdanesti, ferma inscriindu-se in regelementarile prevazute prin L204/2008 privind protejarea exploatatiilor agricole.

In cazul pierderilor natural, acestea sunt evacuate din halele de crestere, cu depozitare temporara pe durata limitata intr-un spatiu frigorific- duba frigorifica si preluate de catre societati abilitate in vederea distrugerii in baza unui contract.

Prin specificul activitatii desfasurate in cadrul fermei poate exista riscul contaminarii mediului cu germeni patogeni conducand la un impact de natura biologica. In acest sens ferma este imprejmuita si securizata incinta fermei fiind delimitata pe zone cu incarcare microbiologica. Pierderile naturale generate din procesul de crestere si




dezvoltare suine vor fi evacuate din halele de crestere si depozitate temporar in incinta frigorifica, cu preluarea acestora de catre societati abilitate in mijloacele auto ce apartin acestora.

Securizarea fermei a fost realizata in vederea evitarii apropierii de ferma a efectivelor de animale domestice ale altor producatori. Totodata este realizat un traseu in zona gri pentru circulatia mijloacelor auto, pentru transportul furajelor si preluarea animalelor, prevazut cu statie de dezinfectie speciala, dotat cu bazin pentru solutii de dezinfectie.

In incinta complexului nu se efectueaza operatiuni de sacrificare.




1.8.Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

Strategia de furajare si modul de hranire al efectivului de suine, poate influenta emisiile de bioaerosoli din halele de crestere. Nivelul nutritional trebuie sa realizeze necesarul zilnic de crestere sau productie pentru a atinge greutatea finala, hranirea realizandu-se in faze unde continutul de nutrienti variaza in cantitatea totala de furaje.

Hranirea in sistem uscat conduce la producerea de pulberi care pot fi diminuate prin adaptarea sistemului de transport al hranei din buncarele de stocare aferente halelor prin intermediul transportoarelor carcasate catre liniile de hranire.

Bioaerosolii generati din procesul de crestere si dezvoltare suine la sol sunt generatori de boli care pot fi influentati de natura hranei si de modul de igienizare al echipamentelor si a halelor.

Prin adaptarea procesului de igienizare la finalul ciclului de crestere asigurat prin sistemul „populare totala, depopulare totala” se asigura o buna dezinfectie utilizandu-se materiale dezinfectante omologate.

Conform normelor sanitar-veterinare in vederea evitarii transmiterii bolilor animalelor se impune izolarea animalelor bolnave sau suspecte de boala, pastrarea pierderilor naturale in conditii speciale pana la ridicarea de pe amplasament in vederea incinerarii.

Totodata nu se va permite circulatia animalelor si persoanelor in locurile presupuse a fi contaminate, evitandu-se contactul dintre animalele bolnave sau suspecte de contaminare sau a furajelor.

Ferma trebuie sa aiba intocmit Planul de biosecuritate aprobat de DSVSA in conormitate cu prevederile HG 515/2008, pentru siguranta in functionare a acestora.

1.9.Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Titularul proiectului nu a facut precizari cu privire la alte alternative studiate in ceea ce priveste locatia. Noua investitie – Ferma de crestere si dezvoltare suine se va realiza pe un amplasament situat in localitatea Bogdanesti, comuna Falciu, judetul Vaslui, in cadrul unei foste platforme de crestere suine ce a functionat pe acelasi profil.

Optiunea pentru dezvoltarea noii investitii functionand in 9 hale de crestere ce reprezinta un modul din fosta ferma de crestere suine a fost aleasa avand in vedere urmatoarele avantaje:

-platforma existenta este dotata cu retele de utilitati corespunzatoare procesului de crestere suine- apa potabila din sursa proprie subterana, energie electrica, retele de canalizare




-incintele tehnologice- halele de crestere suine, filtru sanitar, pavilionul administrativ, spatii de depozitare ce au apartinut fostei ferme vor fi reconsiderate, modernizate si adaptate conditiilor de crestere a efectivului cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile

-amplasamentul fostei statii de epurare in prezent nefunctionala permite realizarea unui nou sistem de colectare si depozitare temporara a dejectiilor semilichide prin amenajarea a 2 lagune si utilizarea platformei de deshidratare dejectii existenta

-amplasamentul se afla situat intr-o zona agricola cu excedent de cereale ce constituie sursa de hrana pentru efectivele de suine.

Tehnologia de crestere aplicata in cadrul noii investitii corespunde celor mai bune tehnici disponibile cu respectarea prevederilor privind protectia mediului si a normelor sanitar-veterinare.

In acest sens prin aplicarea unui bun management se poate obtine o performanta in ceea ce priveste productivitatea procesului de crestere si dezvoltare suine.

1.10.Localizarea geografica si administrativa

Investiţia se va realiza în baza Certificatului de urbanism nr.9/27.04.2012, eliberat de Primaria comunei Falciu, judetul Vaslui, folosinta actuala si destinatia propusa a terenului situat in intravilanul localitatii Bogdanesti este de curti- constructii, in temeiul reglementărilor documentatiei de urbanism nr. 24/2008 faza PUG aprobată cu Hotărârea Consiliului Local Falciu nr.2/28.01.2010.

Conform Planului de amplasament si delimitare a corpului de proprietate si a Planului de incadrare in zona, Anexele 1,2 suprafata de teren ocupata este de 150.677,07mp, conform CVC nr. 338/24.04.2012.

Pe latura sudica a amplasamentului se afla amplasata fosta statie de epurare ce a deservit ferma de suine in prezent nefunctionala, in suprafata de 17.761mp, conform CVC 337/24.04.2012.



-sud : terenuri arabile, pasune, -est : drum national DN 24A, teren agricol-vest : terenuri arabile, proprietati privateAvand in vedere ca actuala investitie se va dezvolta pe

amplasamentul unei foste ferme ce a functionat cu profil crestere si dezvoltare suine, conform Legii nr.204/2008 privind protejarea




exploatatiilor agricole, noul obiectiv va respecta prevederile legale existente. In ceea ce priveste perimetrele limitrofe constructiilor reprezentand exploatatiile agricole si anexele tehnice ale acestora delimitate prin planuri urbanistice, vor trebui sa respecte prevederile din avizele mentionate in Certificatul de urbanism.

Obiectivul este asigurat cu retelele de utilitati din zona-energie electrica, apa potabila, retele de canalizare.

1.11.Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale

protejate/zone protajate, zone de protectie sanitare

Conform prevederilor PUG-ului comunei Falciu aprobat prin HCL Falciu nr.02/28.01.2010, funcţiunea solicitată pentru noul obiectiv a fost iniţial prevăzută pe amplasamentul menţionat, cu destinaţie de fermă zootehnică suine, funcţional ce urmează a fi reconsiderat si adaptat pentru noua investitie.

Terenul pe care se va dezvolta obiectivul de investitii este incadrat in categoria de curti-constructii, fiind dotat cu utilitatile existente in zona.

Constructiile existente pe amplasament vor fi reparate si modernizate in vederea infiintarii fermei de crestere si dezvoltare suine, fiind dotate cu echipamente si utilaje ce respecta cele mai bune practici agricole disponibile. Bazinele ce apartin fostei statii de epurare, in prezent nefunctionala, vor fi igienizate, suprafata de teren fiind ecologizata. In zona statiei se vor amenaja 2 lagune, cu V=3000mc, respectiv V=6000mc, semiingropate, hidroizolate, impermeabilizate, prevazute de jur-imprejur cu zona de circulatie, in care se vor depozita temporar dejectiile semilichide care in urma procesului de mineralizare vor fi utilizate ca ingrasamant pe terenurile agricole.

Prin localizarea obiectivului acesta nu afecteaza valorile naturale, istorice, culturale, arheologice.

Conform ORD nr. 1964/2007, modificat prin ORD nr. 2387/2011 si HG 1284/2007, având în vedere coordonatele Stereo 70, de delimitare a perimetrului obiectivului, acesta se situează în vecinatatea unui sit de importanta comunitara Natura 2000 ROSCI 0213- Raul Prut si unei arii de protectia avifaunistica ROSPA 0130 Mata –Carja-Radeanu .

Prin tehnologia aplicata, prin amenajarile si dotarile cu care va fi prevazut, obiectivul de investitii nu va avea impact asupra biodiversitatii.

Realizarea proiectului de investitii prin reamenajarea celor 9 hale existente pentru cresterea suinelor prin tehnologia aplicata si dotarile prevazute nu are impact asupra rezervatiei naturale, a ariei de protectie avifaunistica ROSPA 0130- Mata-Carja-Radeanu si a sitului de importanta comunitara ROSCI 0213- Raul Prut.




Noua fermă va respecta cerinţele conform Uniunii Europene privind cresterea efectivului de animale, asigurand in acest sens creşterea efectivelor de porci cu respectarea normelor sanitar-veterinare specifice, hrănirea cu nutreţuri de înaltă calitate pe bază de reţete performante. Se vor reduce pierderile cauzate de mortalităţi prin tratamente specifice. Rentabilitatea fermei va fi ridicată prin popularea cu porci de rasă superioară şi livrarea animalelor la greutatea optimă pentru sacrificare, precum şi prin valorificarea dejecţiilor ca ingrasamant agricol.

Obiectivul nou realizat prin aplicarea tehnologiilor si echipamentelor noi de crestere si ingrasare suine, prin adaptarea la standardele comunitare conduce la reducerea impactului asupra factorilor de mediu prin reducerea emisiilor in aer, apa si sol, precum si gestionarea deseurilor conform Directivei nr.96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.

1.12.Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/ amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului

Implementarea proiectului- Infiintare ferma de porci pe vechiul amplasamentul cu aceeasi destinatie, are la baza prevederile Certificatului de urbanism 0/24.04.2012 emis de Primaria comunei Falciu, precum si de recomandarile din avizele ce insotesc documentatia.

Terenul pe care se dezvolta investitia este situat in intravilanul localitatii Bogdanesti, comuna Falciu, judetul Vaslui, investitorul avand in proprietate constructiile existente pe amplasament- hale de crestere suine, filtru sanitra, cladiri tehnico-administrative, constructii aferente fostei statii de epurare ce au deservit functionalul unei fostei ferme de suine, conform Contractelor de vanzare-cumparare autentificate sub nr.337/24.04.2012 si nr. 338/24.04.2012

Clădirile şi amenajările exterioare ce urmeaza a fi modernizate vor cuprinde o serie de funcţiuni complexe ce vor oferi posibilitatea desfăşurării unor procese tehnologice de crestere suine conform celor mai bune tehnici agricole. Având în vedere gradul de confort al efectivelor de suine şi procedeul d ecrestere aplicat, investiţia va contribui la creşterea gradului de dezvoltare a zonei, înscriind comuna Falciu pe o linie de dezvoltare viitoare, asigurând noi locuri de muncă, luând în considerare şi poziţionarea în apropierea localitatilor Murgeni si Falciu.

In acest sens se propune modernizarea fermei zootehnice existente ce va adăposti halele de crestere suine si anexele tehnice aferente pentru cresterea si ingrasarea a unui efectiv de 18.000 capete suine/serie/ferma- 3 serii/an in vederea abatorizarii. Ansamblul cuprinde utilităţi, spatii de depozitare, filtru sanitar, sediu administrativ, puţ pentru




captare apă, rezervoare apa potabila, dezinfectator, pod bascule, lagune colectare ape uzate, platforma betonată pentru depozitare namol.

Actuala investitie ce urmeaza a fi realizata prin modul de organizare al noii ferme, cat si prin dotarea cu echipamentele de exploatare cu sisteme de hranire, adapare si microclimat, conduc la cresterea productivitatii si reducerea consumurilor de utilitati.

1.13.Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta

Ferma de crestere si dezvoltare suine Bogdanesti are acces la drumul national DN 24A Murgeni- Falciu, situat pe latura estica a amplasamentului si care face legatura cu DE 581.

Investitia nou realizată va fi constituita dintr-un ansamblu omogen, cu accesorii şi echipamente, conturandu-se necesitatea amenajarii zonei cu dotari complementare, racorduri de utilităţi, precum şi spaţii verzi.

Amplasamentul obiectivului cu acces la DN 24A a constituit un argument in vederea alegerii optiunii investitorului.




2.Procese tehnologice

2.1.Procese tehnologice de productie

Amplasamentul analizat pentru noua investitie- Infiintare ferma de porci, este situat in cadrul unei foste ferme de crestere suine, pe o suprafata totala de 168.438,07mp, conform CVC-urilor anexate, din care:

150.677,07mp reprezinta suprafata pe care sunt amplasate halele de crestere suine si anexele tehnico-administrative

9 hale de crestere C32-C40 cu Sc=2174,67mp/hala, cu Lxlxh=117,5x18,5x4,5m, prevazute cu 16 compartimente a cate 6 boxe/compartiment, respectiv 96boxe/hala, prevazute cu 2 camere tehnice/hala.

cabina poarta cu S=25,25mp este amplasata pe partea estica, accesul in incinta realizandu-se prin intremediul unui dezinfector auto

filtru sanitar cu S=249,64mp va fi amenajat corespunzator normelor sanitar-veterinare

pavilion administrativ cu S=181,45mp, este compartimentat, fiind prevazut cu birouri, grupuri sanitare, sala de protocol

post de transformare cu S=48,57mp, situat in incinta fermei asigura necesarul de energie electrica pentru forta si iluminat

atelier de intretinere cu S=293,13mp, este compartimentat functie de natura activitatii desfasurate ce asigura functionalul fermei

spatii de depozitare cu S=608,21mpFerma este prevazuta cu retele de utilitati, platforme betonate ce fac legaturan intre hale si cai de acces circulabile, in suprafata de 23.980,77mp.

17.761mp reprezinta suprafata de teren ce a avut ca destinatie anterioara statie de epurare si care in prezent va fi utilizata astfel:

laguna impermabilizata pentru depozitarea dejectiilor lichide colectate din hale cu S=1200mp, V=3000mc

laguna impermebilizata pentru depozitarea dejectiilor lichide colectate din hale cu S=2400mp, V=6000mc

platforma betonata impermeabilizata existenta pentru depozitarea dejectiilor in vederea esorarii cu S=2000mp

platforma betonata si bazine aferente fostei statii de epurare in prezent neutilizate cu S=2000mp




platforme betonate si cai de acces circulabile cu S=1500mpBazinele aferente fostei statii de epurare vor fi igienizate, verificate, reparate.

Conform normelor sanitar-veterinare arealul noii ferme va fi imprejmuit si compartimentat pe zone cu încărcare microbiologică.

Pe amplasamentul noii ferme nu se desfasoara alte activitati la data intocmirii prezentei documentatii. In vecinatatea amplasamentului pe latura nordica a obiectivului, se afla hale de crestere suine, si anexe tehnico-administrative ce au apartinut fostei ferme de crestere suine in prezent nepopulate.

Procesul de crestere si ingrasare a porcilor de carne este un proces ce se desfasoara in flux continuu timp de 365 zile/an, 24 h/zi ca urmare a specificului de activitate.

Activitatea obiectivului se incadreaza in domeniul agiculturii respectiv cresterea si ingrasarea suinelor si consta in urmatoarele etape:

-pregatirea halelor in vederea popularii- vid sanitar-preluarea purceilor de la diversi furnizori in greutate de 25-30

kg/buc;-cresterea si intretinerea acestora, prin asigurarea conditiilor de

hrana , apa si microclimat pana la atingerea greutatii de 100-110kg;-livrarea acestora spre abatorizare la atingerea greutatii de 100-

110kg catre diversi beneficiari.Pentru asigurarea desfasurarii activitatii viitoarei ferme de suine

aceasta va consta in urmatoarele faze de lucru:a) pregatirea halelor (vidul sanitar) in vederea popularii Ferma va fi constituita din 9 hale cu Sc=2174,67mp/hala, respectiv

Stotal=19.572mp pentru cresterea si ingrasarea a 2000porci/hala- 18.000 porci/serie, 3serii/an respectiv 54.000capete/an/ferma, o serie avand durata de cca 100zile, procedeul de crestere respectiv igienizarea halelor fiind populare totala/depopulare totala, acesta aplicandu-se succesiv halelor.

Fiecare hala este constituita din 4 randuri cu cate 4 compartimente, cu 6 boxe/compartiment, despartite transversal prin 2 camere tehnice cu Sc=74,55mp. Accesul in incinta halelor se realizeaza prin 2 culoare longitudinale. Cazarea porcilor se realizeaza in compartimente functie de greutate respectiv, cei cu greutate pana la 60kg sunt cazati separat fata de cei cu greutate de la 60-100kg.

Fiecare compartiment este format din 6 boxe , cu un numar total de 96 boxe/hala, cu un numar de 21 locuri/boxa revenind cca 0,85mp pentru fiecare animal.

Sistemul constructiv al halei este alcatuit din fundatii de beton pe structura de rezistenta –stalpi din beton, inchiderile fiind realizate din




boltari din beton si caramizi normale. Tamplaria metalica existenta va fi reconditionata si protejata prin vopsire. In ceea ce priveste acoperisul acesta va fi realizat din panouri tip sandwich.

Pardoselile sunt din beton mozaicat pe culoarele de circulatie si sub formă de grătare specifice tehnologiei de creştere a porcinelor în rest.

Pregatirea halelor in vederea popularii si dupa ciclurile de crestere consta in igienizarea incintelor prin indepartarea urmelor de dejectii cu jet de apa sub presiune si transportul acestora prin canalele colectoare din cadrul boxelor de cazare la canalul colector central cu dirijare prin pompare catre cele doua lagune.

Dupa aceasta operatie de evacuare a dejectiilor urmeaza spalarea incintei halelor cu apa potabila cu jet sub presiune, spalarea canalelor cu apa sub presiune. Pentru decontaminare se folosesc solutii dezinfectante in concentratii reduse, incinta se lasa o zi inchisa dupa care are loc o spalare cu apa sub jet. Substantele utilizate ca dezinfectant sunt aprobate de catre institutiile abilitate in acest domeniu in ceea ce priveste toxicitatea si impactul produs asupra mediului.

Vidul sanitar se realizeaza la sfarsitul fiecarei etape de crestere avand o durata de cca 20 zile. La curatirea incintelor se utilizeaza detergenti biodegradabili.

b)crestere si ingrasare tineret

In halele de crestere din cadrul fermei sunt adusi purcei tineret in vederea popularii, in greutate de 25-30kg/cap, fiind hraniti conform unui retetar stabilit functie de greutatea acestora pina la atingerea greutatii de 100-110 kg, timp de cca100 zile, dupa care sunt livrati spre abatorizare.

In acest sens hranirea se realizeaza cu furaje combinate preluate de la unitati specializate ele fiind distribuite functie de categoria de greutate a purceilor. Pentru etapa 36-60kg se aplica o reteta de furajare iar pentru etapa 60-110kg o alta reteta de furajare.

Din totalul de suine al fermei, cca 3- 5% reprezinta pierderi naturale.

In ceea ce priveste cantitatea de furaje, aceasta este de cca 3,07kg/zi/cap de animal, iar necesarul de apa este de 8l/zi/cap.

Furajarea se realizeaza prin intermediul a cate doua buncare de depozitare aferente fiecarei hale cu V=18mc/buc, hrana fiind trimisa catre cele 4 linii de furajare din incinta halelor prin transportor cu noduri, furajarea realizandu-se la discretie. Fiecare hala este dotata cu cite 96 de sisteme de autohranire pentru asigurarea necesarului de hrana, respectiv cate 1 hranitor/boxa.

Adaparea se realizeaza prin intermediul celor 4 linii de adapare/hala dotate cu cate 96 de adapatori tip suzeta. Apa este pompata




de la rezervoarele de stocare apa potabila catre liniile de adapare din hale, in hala fiind prevazut un filtru.

Apa potabila este asigurata din sursa proprie subterana- put forat la H=120m, D=260mm, dotata cu pompa si 2 rezervoare de inmagazinare cu V=100mc/buc, prevazuta cu zona de protectie sanitara.

Sistemul de microclimat este monitorizat prin intermediul microprocesoarelor amplasate in camera tehnica ce controleaza temperatura si umiditatea, constand din :

-sistem de admisie aer prin intermediul gurilor de admisie aer amplasate longitudinal pe lateralul halelor

-sistem de ventilatie constituit din 24 ventilatoare cu Daer=8.200Nmc/h/buc, respectiv Dtotal aer=196.800Nmc/h/hala. Sistemele de ventilatie sunt comandate in functie de necesarul de aer pe cap de animal, respectiv un debit de aer de 98,4Nmc/h/cap porc.

-4 aeroterme mobile electrice ce vor asigura temperatura necesara in perioada rece a anului si la inceputul ciclului de crestere si ingrasare

Evacuarea dejectiilor se realizeaza din halele de crestere prin intermediul gratarelor situate pe perna de apa cu dirijare catre canalele colectoare din fiecare hala si evacuare in conducta colectoare aferenta celor 9 hale. Caminul colector aferent conductei colectoare este dotat cu pompa submersibila care preia dejectiile si le dirijeaza una din cele doua lagune, impermeabilizate, semiingropate cu V=3000mc, respectiv V=6000mc, situate pe latura sudica a fermei in zona fostei statii de epurare.

La evacuarea dejectiilor se utilizeaza sistemul hidraulic cu apa sub presiune sub forma de jet, transportul acestora in stare semilichida, realizandu-se fara a fi nevoie de cantitati mari de apa pentru antrenarea.

Dejectiile vor fi evacuate prin intermediul unor gratare situate in zona de cazare deasupra zonei cu perna de apa, existenta in cadrul fiecarei hale. Din zona de cazare, periodic, apa cu continut de dejectii prin sifonare sub presiune este catre canalele colectoare din fiecare hala ce comunica cu canalul colector central.

Din colectorul central, apele ajung gravitational in caminul prevazut cu pompa tocator, fiind pompate spre bazinele tip laguna, proiectate in vederea preluarii si stocarii temporare a dejectiilor semilichide.

Lagunele sunt realizate din structuri de pamant menite sa trateze ingrasamantul prin biodegradare prin intermediul bacteriilor. In acest mod are loc reducerea continutului solid al dejectiilor prin realizarea unui compost semilichid, reducerea continutului de azot din ingrasamant controland astfel emisiile sub forma de mirosuri neplacute, precum si distrugerea agentilor patogeni.

Bazinele cu dimensiunile L x l x h=60 x 40 x 2,5m, capacitatea acestuia fiind de 6000mc, si respectiv L x l x h=40 x 30 x 2,5m, capacitatea acestuia fiind de 3000mc, sunt semiingropate cu un H real




=3,5m. Cele doua bazine sunt amplasate pe o suprafata de 3600mp fiind prevazute cu o suprafata consolidata perimetral de cca 108mp pentru acces auto. Acestea vor fi protejate de jur imprejur pe fiecare latura cu o latime de 1,8m zona in care se va putea planta iarba sau imprejmui cu gard.

Ingrasamantul natural semilichid realizat va fi mentinut in stare de suspensie, prin intermediul unei pompe cu care va fi dotata laguna si care va functiona cca 15min la un interval de 1-2 ore, asigurand omogenitatea acestuia. Totodata pentru preluarea compostului laguna va fi prevazuta si cu o pompa de aspiratie ce asigura omogenizarea ingrasamantului inainte de evacuare la alimentarea autocisternelor.

Dejectiile semilichide vor fi amestecate in bazin si prin insuflare cu aer, asigurand omogenizarea si mentinerea lui in stare lichida.

Inainte de evacuarea continutului din laguna in autocisterna are loc un proces de amestecare a ingrasamantului natural lichid timp de cca 15min, dupa care pompa evacueaza prin conducte continutul bazinului.

Prin sistemul de insuflare cu aer si agitare in vederea omogenizarii se reduce cantitatea de emisii de amoniac asigurandu-se un compost omogen si de calitate.

Ferma va achizitiona in cadrul noii investitii o autocisterne de capacitate 22.000l dotata cu echipamente de dispersare a dejectiilor sub forma semilichida. Autocisterna va fi prevazuta cu sistem de amestecare pneumatica, cu indicator de nivel, brat de pompare prelungit dotat cu accelerator de pompare si cu trei sisteme de imprastiere a continutului. Aceste sisteme se diferentiaza prin modul de aplicare al dejectiilor in sol la adancime, la suprafata solului sau prin pulverizare deasupra culturilor. In cazul dejectiilor semilichide provenite din cresterea suinelor in perioada calda a anului se poate diminua disconfortul produs prin mirosurile generate utilizand sistemul de aplicare prin inglobarea acestora in sol la adancime. Ferma are in dotare si un tractor cu remorca.

c)depopularea halelorLa finalul ciclului de crestere si ingrasare cu o durata de

100zile/serie, 3 serii/an, efectivul de suine ce au atins greutatea de 100-110kg sunt preluate din halele de crestere si livrate spre abatorizare diversilor beneficiari.

Corespunzator capacitatii proiectate prin livrarea efectivului de suine rezulta o cantitate de 1980t carne in viu/serie, respectiv 5.940t carne in viu/an.

Pierderile naturale corespunzatoare etapei de crestere si ingrasare este de cca 3-5%, respectiv 2700capete/an. Acestea sunt preluate din hale si depozitate temporar pe o durata limitata in spatiu frigorific- duba frigorifica de unde sunt preluate de catre societati abilitate in vederea distrugerii in baza contractelor incheiate.




Activitatea desfasurata in cadrul fermei de crestere si dezvoltare suine din localitatea Bogdanesti se desfasoara cu respectarea reglementarilor impuse prin BAT astfel :

Activitatea in ferma Cerinte BAT

a) Adapostirea animalelor Halele sunt prevazute cu 4 randuri a cate 4 compartimente/rand si 6 boxe /compartiment.Boxele sunt prevazute cu pardoseala acoperita partial cu gratare cu canal colector, ce duce la cele 4 canale colectoare de pe cele 4 randuri cu evacuare la canalul collector central

Halele pentru crestere si dezvoltare suine conform BAT este: - podea alcătuită parţial din grătare cu canal

de colectare a dejectiilor (4.6.1.4)- podea alcătuită parţial din grătare cu sistem

de aspirare (4.6.1.6)- podea alcătuită parţial din grătare cu spălare

cu jet în canale dedesubt (4.6.1.7)- podea alcătuită parţial din grătare cu racleta

(4.6.1.9) b) Curatarea halelor / consumul de apa

La sfarsitul fiecarui ciclu de productie, halele, echipamentele sunt spalate cu apa sub presiune.La nivelul fermei exista un program de verificare si intretinere a echipamentelor, inclusiv a celor de captare si distributie a apei.Apa va fi contorizata la nivelul fermei, dar si pe fiecare hala in parte.

BAT recomanda reducerea consumului de apa astfel:- curatind adapostul animaleor si

echipamentul cu spalatoare la presiune ridicata dupa fiecare ciclu de productie. De obicei apa de spalare intra intr-un sistem de namol si de aceea este important sa se gaseasca un echilibru intre curatenie si utilizarea cat mai putin posibil a apei

- realizarea unor calibrari regulate ale instalatiei de apa potabila pentru a evita scurgerile

- inregistrarea apei utilizate prin masurarea consumului si

- detectarea si repararea scurgerilor.c) Energia

Ventilatia halelor se va face cu ventilatoare cu turatie variabila, conduse de un computer pentru controlul microclimatului.Iluminarea halelor se efectueaza cu lampi economice.

BAT pentru adapostul de suine inseamna areduce consumul energetic prin:- aplicarea unei ventilatii naturale unde este- posibil; aceasta necesita un concept

adecvat a constructiei si a tarcului (de ex. microclimatul in tarc) si planificare spatial avand in vedere directiile vantului pentru a




creste fluxul de aer; aceasta se aplica noilor adaposturi

- pentru incintele ventilate mecanic: optimizarea conceptului sistemului de ventilare pentru a oferi un bun control al temperaturii si a atinge un minimum de ventilare iarna

- pentru adaposturile ventilate mechanic se evita rezistenta in sistemele de ventilatie printr-o inspectie frecventa si curatarea conductelor si ventilatoarelor

- aplicarea iluminarii cu consum redus de energie.

In cazul fermei de crestere si dezvoltare suine, prin activitatile desfasurate ca urmare a dotarilor si echipamentelor exista o corespondenta intre consumurile de energie si tehnicile aplicate ce genereaza potentiale emisii atmosferice.

Din consumul energetic se poate concluziona performatele realizate in functionare si nivelurile emisiilor datorate tehnicilor aplicate :

Activitatile principale din fermă

Parametrii cheie legati de mediu

Consum Emisie potentială Cazarea efectivelor de animale: • sistemul de crestere • sistem de evacuare dejectii•depozitare temporara a dejectiilor

energie emisii în aer -NH3, miros, zgomot, deseuri realizate-dejectii

Adăposturi animale: • echipamente de control si mentinere a microclimatului in incinta halelor • echipamentul de hrănire si adapare

energie,

hrană, apă potabila

zgomot, pulberi, CO2, NH3

Popularea fermei cu purcei 25-35kg Depopularea fermei porci 100-110kg

- zgomot




Descarcarea/depozitarea nutretului combinat in buncare

energie pulberi

Preluarea dejectiilor si stocarea temporara a acestora in lagune

energie

emisii in aer-NH3,emisii in sol si panza freatica, mirosuri, accidentale infiltratii în sol si in apa freatică

Aplicare pe terenuri a compostului

energie

emisii in aer-NH3, mirosemisii in sol, ape freaticeemisii de N, P si K, etc., în sol, apa freatică zgomot

Depozitarea celorlalte tipuri de deseuri

--mirosuri, poluare sol si apa freatica

Depozitarea temporara a pierderilor naturale

energie miros

Nivelul de consumuri energetice si posibilele emisii generate sunt factori ce depind de sistemul de furajare al efectivului de animale, etapa de crestere a acestuia, precum si de modul de organizare si management al fermei.

Utilitati - functionarea obiectivului presupune realizarea de racorduri contorizate in baza contractelor incheiate cu societatile furnizoare.

Realizarea noului obiectiv de investitii pe amplasamentul unei foste ferme de suine a condus la posibilitatea verificarii retelelor de utilitati in vederea asigurarii necesarului pentru functionarea fermei. Apa potabila – utilizata in scopuri tehnologice- adapare efectiv, igienizari incinte şi echipamente, si in scopuri menajere va fi asigurata din sursa proprie subterana prin intermediul a unui put forat cu H=120m, Dn=260mm, in baza notificării emisă de AN Apele Romane – Administratia Bazinala de apa Prut-Barlad.

Alimentarea cu apa potabila in scopuri tehnologice pentru adapare, cit si pentru igienizarea spatiilor in perioada vidului sanitar, functionarea filtrului sanitar, este asigurata din forajul realizat în cadrul fermei. Forajul este amplasat pe latura estica, si este echipat cu pompe submersibile, amplasamentul avand urmatoarele coordonate Stereo 70: x - 531779 și y - 739592.




Apa va fi inmagazinata in doua rezervoare, din PAFS, amplasate suprateran, pe platforma betonata cu capacitatea de stocare de100mc/buc.

Distribuţia apei de la rezervoare către consumatori se va realiza prin intermediul unor trasee de conducte din PEHD, prin intermediul unei statii de pompare dotata cu 2 pompe. Debitul de apă înmagazinat în rezervor constituie şi rezerva intangibilă pentru situaţii de urgenţă.

Consumul de apa utilizat in scopuri tehnologice si anume adaparea efectivului de suine, conform reglementarilor din BAT este de 43.200mc/an, ceea ce revine un consum zilnic de 144mc/zi, respectiv 8l/cap/zi. Consum BAT 4-10l/cap/zi.

Consumul de apă potabilă pentru igienizari incinte si filtrul sanitar este de 10.800mc/an, corespunzator unui consum de 0,20mc/cap/an conform celor mai bune tehnici disponibile, consum BAT- 0,007-0,2mc/cap/an

Consumul de apa potabila necesar personalului ce deserveste ferma in scopuri igienico-sanitare este de 600mc/an.

Consumul anual de apa necesar desfăşurării activităţii în cadrul fermei este de 54.600mc/an.

Retele de canalizareApele uzate din cadrul halelor de crestere si ingrasare, pe durata

ciclului, cat si din perioada vidului sanitar sunt evacuate din hale prin canale deschise, catre conducta colectoare cu dirijare catre caminul de pompare si evacuare gravitationala catre bazinele tip laguna impermeabilizate, situate in zona fostei statii de epurare.

Cantitatea anuala de ape uzate cu continut de balegar de porc, urina si slam rezultata, contine nutrienti functie de regimul de furajare aplicat, sistemul de adapare si procesul de metabolism, fiind utilizata ca fertilizant pe terenurile agricole.

Cantitatea de fertilizant aplicata este determinata de nivelul de nutrienti din apele cu continut de dejectii stocate, ce au fost supuse unui proces de fermentatie aeroba, rezultand un compost. Cantitatea necesara pentru solurile ce urmeaza a fi fertilizate va fi stabilita in baza studiilor OJSPA privind natura solurilor.

Apele uzate menajere din zona filtrului sanitar, vor fi dirijate prin retele de canalizare interne din PVC, catre bazinul betonat vidanjabil cu V=50mc, amplasat in vecinatatea filtrului sanitar.

Apele menajere provenite din zona filtrului, cu un volum de 600mc/an, vor fi preluate din bazinul betonat prin vidanjare periodic cu dirijare către Staţia de epurare în baza unui contract încheiat.

Apele meteorice de pe incintele construite si betonate neimpurificate vor fi preluate prin rigole si pante cu dirijare prin sistematizarea pe verticala in rigolele colectoare situate pe extremitatile




halelor de la vest-est cu evacuare in rigola colectoare a drumului cu un debit de 260l/s.

Apele meteorice de pe incintele construite si betonate neimpurificate din zona bazinelor tip laguna si a fostei statii de epurare cu un debit de 52,4l/s vor fi dirijate prin pante si rigole pe terenurile limitrofe cu infiltrare lenta in sol.

Energia electrică şi combustibili Consumul de energie electrică corespunzător activităţii desfăşurate

este prezentat comparativ cu valorile recomandate în BAT-urile pentru fermele de porci, energia fiind folosita la sistemele de hranire, adapare, microclimat si iluminat. Indicatorul -consumul energetic al fermei reprezinta un bun management si rentabilitatea activitatii desfasurate :

-consum energie electrica pentru ferma cu porci la finisat- crestere si ingrasare – 41-147kwh/cap/an conform BAT

-consum termic pentru incalzirea halelor in perioada de acomodare a purceilor de 25-30kg- 3-6kwh/cap/an

Sursa de energie Consum de energie anualEnergie electrică 2214MWhEnergie termica 216Mwh

Motorină 4tAlimentarea cu energie electrica pentru functionarea obiectivului se

va realiza prin intermediul transformatorului existent proprietate a fermei, racordat la retelele existente in zona, printr-un bransament contorizat in baza avizului tehnic de racordare obtinut de la E-ON Moldova SDEEE Vaslui.

Energia electrica se va asigura de la reteaua de medie tensiune existenta in zona prin intermediul postului de transformare cu o putere de 630KVA, necesar transformarii curentului de pe reteaua de medie tensiune pe reteaua de joasa tensiune.

Din reţeaua de alimentare cu energie electrica se vor alimenta instalatiile de hranire, adapare, microclimat din hale, precum si aerotermeler mobile pentru producerea energiei termice folosite la filtrul sanitar si la instalatiile de incalzire in perioada rece a anului si la inceputul ciclului. Asigurarea apei calde pentru consumul menajer in cadrul filtrului sanitar se va realiza prin dotarea acestuia cu un boiler electric.

Grupul electrogen cu o putere de 250KVA, va realiza independenţa energetica in perioada intreruperilor accidentale de furnizare a energiei electrice şi va funcţiona pe motorină.

Prin realizarea noii investitii ca urmare a dotarilor cu utilaje si echipamente a halelor de crestere, prin implementarea sistemului de crestere a porcilor de carne se va asigura conditiile de siguranţa privind aplicarea tehnicilor de creştere si securitate a efectivului.




In ceea ce priveşte protecţia contra incendiilor, cele doua rezervoare de inmagazinare apa potabila cu V=100mcbuc asigura si rezerva intangibila PSI, cladirile urmand a fi dotate cu sistem automat de sesizare si alarmare la incendiu, precum si cu stingatoare interioare cu praf.

Perimetral investitia este definita si separata ca functional si utilitati tehnico-functionale fata de obiectivele din cadrul fostei ferme de crestere suine existenta pe acelasi amplasament in prezent nefunctionale.

Incinta este prevazuta cu platforme betonate si carosabile cu acces la fiecare hala, racordate la drumul national DN 24A.

Noua ferma prin amenajarile si dotarile cu care va fi prevazuta respecta cele mai bune tehnici disponibile si reglementarile prevazute in BAT-uri conform normelor europene de crestere suine.

Tab 2.1- Valori limita ale parametrilor relevant comparativ cu

limitele BAT/BREFParametrul Valori limita

-energie electrica

-energie termica

-furaje pentru hranirea efectivului

-apa potabila pentru adaparea efectivului

-emisii atmosferice

-emisii in ape

-deseuri generate

41 Kwh/cap/anLimita BAT 41-47kWh/cap/an

4kWh/cap/an Limita BAT 3-6kWh/cap/an

3,08kg/cap/ziLimita BAT 1,5-3,1kg/cap/zi

8l/cap/ziLimita BAT 4-10l/cap/zi

Limita BAT NH3- 0,9-2,4 kg/cap/an;

COV nemetanic-4,2-11,1 kg/cap/an; 0NOx -00,59-3,44 kg/cap/an;

Apa uzata tehnologica: Cu -1,08kg/an, Zn -5,04kg/an, suspensii-648kg/an, CCOCr-756kg/an,

CBO5-216kg/an, N total-108kg/an, NH4-21,6kg/an, Valorile corespund limitelor NTPA 001/2002, HG352/2005

Pierderi naturale – 2700buc/an, 5%

Dejectii semilichide, slam de balegar, urina –80.244mc/an, 1,48mc/cap/an

Limita BAT 1,1-1,5mc/cap/an




In ceea ce priveste nivelul emisiilor atmosferice din halele de crestere porci valorile acestora variaza intre limitele prezentate fiind influentate de continutul de nutrienti, structura furajelor, tehnica de furajare si consumul de apa. Conditiile de clima din halele de crestere, modul de intretinere a halelor si de adapostire conduc la variatii ale acestor emisii.

Cantitatea anuala de dejectii ce contine balegar de porc, urina si slam variaza in functie de categoria de porci, continutul de nutrienti din furaje, sistemul de adapare aplicat, precum si de procesul tipic de metabolism. Raportul furaj-apa este foarte important in producerea cantitatii de slam, astfel incat cu cat greutatea la sacrificare este mai mare cu atat greutatea de slam creste.

In cazul porcilor la finisat cu greutate intre 85-100kg, cantitatea zilnica de balegar este de 2kg/cap, urina -1,2kg/cap, slam de balegar intre 3-7,2kg/cap.

2.2. Activitati de dezafectare

La data întocmirii prezentei documentaţii, suprafaţa de teren pe care se va dezvolta noua investitie de 168.438,07mp este încadrată ca regim economic în categoria de folosinţă curţi-construcţii.

Activitatea de crestere si dezvoltare suine se va desfasura pe un amplasament in suprafata de 150.677,07mp, ce a apartinut fostei ferme de crestere suine constituita din:

-9 hale de crestere suine C32-C40 cu dimensiunile Lxlxh=117,5x18,5x4,5m, Sc=2174,67mp/hala, respectiv Sc total= 19.572mp/ferma.

-filtru sanitar C24 cu Sc=249,64mp, este compartimentat corespunzator fiind amenajat cu vestiare, grupuri sanitare pe sexe, sala de mese, birou

-pavilion administrativ C21 cu Sc=181,45mp, este compartimentat in spatii corespunzatoare functionalului

-cabină poartă C23 cu Sc=25,25mp-statia de pompare dejectii C20 cu Sc=8,48mp, -post de transformare C19 cu Sc=48,57mp-rampa incarcare-descarcare C25, cu Sc=208,05mp-spatii de depozitare C26 cu Sc=293,13mp, C29 cu Sc=302mp, -atelier intretinere C31 cu Sc=293,13mp-pod bascula C27 si cabina C28 aferenta cu Sc=40,65mp-retele hidroedilitare, platforme betonate S=23.980,77mp-spatii verzi S=105.473mpCladirile si anexele tehnice cu o suprafata construita de

45.204,07mp ce au deservit vechea ferma vor fi reconsiderate,




modernizate si adaptate functionalului, in conditiile respectarii celor mai bune tehnici disponibile de crestere suine.

In acest sens se vor efectua de igienizare, reparatii cladiri, inlocuiri retele de alimentare cu apa si retele de canalizare, remedierea cailor de acces circulabile.

La data preluarii incintele tehnologice erau dezafectate de utilajele si echipamentele vechiului functional, suprafetele fiind igienizate.

In partea sudica a amplasamentului se afla situata fosta statie de epurare in suprafata de 17.761mp, din care suprafata suprafata construita 9.100mp se va amenaja astfel:

-pentru colectarea si depozitarea temporara a dejectiilor semilichide provenite din ferma se vor amenaja doua lagune cu V=3000mc, respectiv V=6000mc cu Stotal=3600mp. Lagunele sunt semiingropate, realizate din straturi de pamant compactat, impermeabilizate, prevazute cu dig de protectie si cale de acces betonata perimetral acestora.

-platforma betonata existenta cu S=2000mp, va fi verificata si impermeabilizata in vederea utilizarii acesteia pentru esorarea dejectiilor si a namolului rezultate de la igienizarea retelelor si a bazinelor

-bazinele aferente fostei statii de epurare, in prezent nefunctionale cu Sc=2000mp,vor fi curatate, igienizate si mentinute pe amplasament

-platformele betonate si cai de acces circulabile cu S=1.500mp vor fi verificate, efectuandu-se lucrari de refacere a continuitatii acestora

-spatii verzi cu S=8.661mp In ceea ce privesc zonele învecinate noului obiectiv realizat, la

data întocmirii prezentei documentatii, nu sunt prevazute dezvoltări de noi investiţii.

Noua investitie se va dezvolta prin preluarea in baza contractului de vanzare de cumparare a halelor si cladirilor tehnico-administrative din cadrul fostei ferme de crestere suine, cu care se invecineaza pe amplasament pe latura nordica in prezent nefunctionala.

În imediata vecinătate a amplasamentului există curs de apă – raul Prut la distanta de 0,3km, calitatea apei acestuia nefiind influentata de activitatea ce urmeaza a se desfasura pe amplasamentul analizat.

Zona de amplasare a noii ferme în intravilanul localitatii Bogdanesti, a fost aleasa ca varianta de realizare a investitiei, avand in vedere dotarile existente, retele de utilitati, precum si zona agricola cu excedent de cereale ce asigura hrana necesara efectivului de suine.

Conform contractelor de vanzare cumparare constructiile existente pe suprafata de teren mentionata sunt proprietate a dnei Lupu Carmen Florentina, terenurile fiind date in concesiune pe o durata de 10ani.

La finalizarea lucrarilor de reconsiderare si modernizare a constructiilor obiectivelor din cadrul fermei se vor efectua conform proiectelor, materialele utilizate pentru refacerea constructiilor fiind omologate cu respectarea prevederilor din proiecte.




In urma operatiilor de modernizare si reconsiderare rezulta deseuri provenite din reparatii-caramizi, moloz, carton bituminat, cabluri electrice dezafectate, conducte dezafectate, ce vor fi depozitate pe platforme betonate, selectiv, cu ridicarea acestora de pe amplasament prin societati abilitate in baza contractelor incheiate.

Zona aferenta bazinelor fostei statii de epurare va fi igienizata prin indepartarea vegetatiei, curatarea bazinelor de stocare ape, nivelarea terenului si inerbarea acestuia.

Pe toata durata realizarii lucrarilor de investitii este interzisa efectuarea de deversari de ape uzate neepurate in apele de suprafata sau subterane, depozitarea necontrolata pe sol a diverselor substante sau deseuri ce ar putea polua panza freatica si apele de suprafata. La finalizarea lucrarilor zonele de lucru vor fi eliberate de deseurile rezultate din lucrarile de executie sau excavare.

Functionarea obiectivului este nedeterminata, aceasta fiind corelata cu rentabilitatea si cifra de afaceri a societatii. In cazul incetarii activitatii si dezvoltarii unei noi forme de activitate este necesara dezafectarea instalatiilor.

In cazul incetarii activitatii si a schimbarii destinatiei terenului apare obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament- sol, subsol, freatic, pentru identificarea gradului de poluare a terenului ca urmare a activitatii desfasurate.

Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului in starea in care sa permita utilizarea acestuia in viitor pentru alte activitati va trebui sa nu genereze efecte negative in timpul actiunii de inchidere, potentialul impact remanent fiind minimalizat dupa incetarea activitatii.

In acest scop este necesara elaborarea Planului de inchidere a instalatiei cu redarea amplasamentului intr-o stare ce permite utilizarea sa in viitor, parcurgandu-se urmatoarele etape:

- depopularea fermei prin evacuarea efectivului de suine din hale- evacuarea dejectiilor din halele de crestere si canalele aferente

halelor de crestere, igienizarea incintelor si a instalatiilor cu preluarea si dirijarea apelor cu continut de dejectii catre lagunele de preluare dejectii si ape uzate;

- evacuarea pierderilor naturale de pe incinta si a deseurilor de orice natura depozitate pina la data inchiderii;

- igienizarea incintelor, halelor tehnologice in interior si exterior, a filtrului sanitar, a spatiilor de depozitare cu dirijarea apelor cu continut de dejectii catre lagune si a bazinului de ape menajere;

- dezafectarea utilajelor din halele de creştere cu depozitare temporară în spaţii amenajate pe platform betonate;

- evacuarea prin vidanjare a apelor menajere stocate in bazinul de ape menajere, curatirea retelelor de canalizare aferente acestuia cu dirijare la Statia de epurare




- evacuarea prin vidanjare dupa perioada de mineralizare a dejectiilor din lagune si utilizarea acestora la fertilizarea terenurilor agricole

- eliminarea deseurilor esorate de pe platforma de depozitare namoluri cu utilizarea acestora la fertilizarea terenurilor agricole

- in cazul demolarii cladirilor, aceasta se va respecta prevederile proiectului privind etapele de dezafectare si modul de realizare a acesteia

- depozitarea deseurilor selectiv pe platforme betonate si preluarea acestora in vederea eliminarii/valorificarii prin societati abilitate

- ecologizarea suprafetelor de teren eliberate;

3.Deseuri

3.1.Tipuri si cantitati de deseuri

Ca urmare a activitatii desfasurate in cadrul fermei de crestere si dezvoltare suine se estimeaza a rezulta urmatoarele tipuri si cantitati de deseuri ce sunt prezentate in Tab.3.1.

Sistemul de colectare, stocare si transport va fi organizat pe tipuri de deseuri cu respectarea reglementarilor in vigoare pentru a nu conduce la o actiune de poluare a solului, subsolului si panzei freatice.

In cazul deseurilor, atat valorificabile, cat si nevalorificabile se va urmari gestionarea acestora de la producere pana la valorificare/eliminare ritmica fara a crea stocuri ce ar putea conduce la un impact asupra factorilor de mediu, cu respectarea conditiilor impuse prin HG856/2002, L211/2011.

Deşeurile rezultate pe amplasament pot fi generate în perioada de realizare a investiţiei şi din functionarea obiectivului analizat, fiind prezentate în tabelele următoare, cantităţile fiind informative funcţie de volumul activităţii desfăşurate:

Tabel 3.1.Denumire

deseuCantitatea prevazuta

a fi generat

Stare fizica

Cod deseu

Cod deseu p.p

Cod clasific

are statisti

ca

Managementul deseurilor

Cantitate t/anValorificat

Eliminat Ramas in stoc

Deseuri provenite din activitatea de realizare a investitiei1. Beton intarit, caramizi




16mc solid 17 01 07 Amestecuri de beton, caramizi

--- 16mc ---

2.Pamant excavat

24t solid 17 05 04 Pamant excavat cu pietre

24t --- ---

3.Resturi de balast si pietris

8t solid 17 05 08 Pietris de diverse sorturi

8t --- ---

4.Deseuri metalice

3t solid 17 04 05 Otel, fier 3t --- ---

5.Deseuri din ambalaje*

2t solid 15 01 0115 01 02

Hartie, cartonMase plastic

2t --- ---

8.Menajer 12 t Solid 20.01.01

20.01.02

20.01.39

Hirtie si cartonDeseuri din sticlaMateriale plastice

--- 12t -----

Deseuri provenite din activitatea desfasurataDeseuri valorificabile1.dejectii semilichide, slam din halele de crestere*

80.244mc86.664t

solid 02 01 06 Resturi de furaje, urina, slam de balegar

80.244mc86.664t

--- ---

2.Namoluri provenite de la curatirea traseelor de evacuare, a caminului dotat cu pompa tocator

12t solid 02 01 01 Namoluri cu continut de apa

12t --- ---

3.activitatea administrativa*-hartie, carton, materiale plastice

1,5t3t

solid

20 01 01

20 01 39

celuloza, polietilena

1,5t3t

-- ---

Deseuri nevalorificabile1.Pierderi naturale- porci morti

2.700capete

solid 02 01 02 Proteine, grasimi

--- 2700 capete

---

2.Menajer 12 t Solid 20 03 01 20 01 0820 01 99

Resturi menajere

--- 12t -----




Conform L211/2011 privind regimul deseurilor, art.6, aliniatul 1) si 2), dejectiile semilichide colectate din hale, namolul esorat, ambalajele si deseurile de ambalaje fiind valorificate si reciclate nu mai sunt incluse in categoria deseuri. Conform Anexei 3, dejectiile semilichide din lagune, namolul esorat pe platforma de esorare, sunt incluse in categoria R10 ca operatiune de valorificare, fiind utilizate la tratarea terenurilor cu beneficii pentru agricultura si imbunatatirea ecologica a solului.

3.2.Managementul deseurilor. Eliminarea si reciclarea deseurilor

In perioada de reconsiderare, modernizare si montaj a obiectivelor din cadrul fermei Bogdanesti se apreciază a rezulta urmatoarele tipuri de deseuri :

-deseuri din constructii - deseuri metalice, materiale de constructii, beton intarit, cabluri, caramida, ce vor fi colectate temporar pe suprafete betonate amenajate si preluate de pe amplasament.

-deseuri din ambalaje rezultate de la transportul diferitelor materiale utilizate in lucrarile de constructii si montaj

-pamant provenit din excavatie necontaminat ce poate fi utilizat la ecologizarea suprafetei de teren din areal sau a suprafeţei de teren la finalizarea investiţiei

Deseurile generate din perioada de investitii vor fi depozitate pe tipuri pe platforme betonate pe durata limitata in vederea preluarii ritmice a acestora pentru a nu se crea stocuri.

La finalizarea lucrarilor de amenajare a fermei, incinta obiectivului va fi curatita si igienizata, deseurile generate fiind ridicate de pe amplasament.

Pe durata funcţionării fermei, sistemul de colectare, stocare si transport va fi organizat pe tipuri de deseuri cu respectarea reglementarilor in vigoare pentru a nu conduce la o actiune de poluare a solului, subsolului si panzei freatice.

In incinta fermei de suine Bogdanesti vor fi amenajate doua lagune cu un volum total de 9000mc, cu St=3600mp, pentru depozitarea temporara in vederea mineralizarii a dejectiilor semilichide colectate din halele de crestere si utilizarea acestora ca fertilizant.

Dejectiile semilichide sunt compostate cu ajutorul aerarii si a procesului de agitare, amestecul obtinut fiind apoi preluat si utilizat la fertilizarea terenurilor agricole in stare lichida fara a se solidifica.

Amestecul contine cantitati de elemente nutritive si microorganisme ce sunt utilizate in procesul de fertilizare.

Prin agitare incepe procesul de descompunere aerobica cu degajare de caldura, dezvoltand bacterii ce conduc la realizarea




compostului. Amestecul semilichid de dejectii genereaza un compost datorita tratamentului aerobic ce are loc pe cale naturala si care poate uneori sa contina pana la 50-60% substanta uscata.

Namolul provenit de la curatirea canalelor de evacuare dejectii semilichide, a caminelor aferente, se depoziteaza pe platforma betonata cu S=2000mp situata in vecinatatea celor doua lagune, fiind utilizat la fertilizarea terenurilor agricole, imprastierea acestora pe camp respectand prevederile ORD 1182/2005 privind aprobarea codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

Conform reglementarilor in vigoare terenurile ce urmeaza a fi fertilizate vor fi analizate din punct de vedere al compozitiei acestora, precum si a cantitatii de fertilizant. Incorporarea acestor dejectii se va face doar in cazul in care pamantul este arabil si poate fi usor cultivat, cantitatile diferind functie de amplasament si utilizarea acestuia.

Ferma a achizitionat in cadrul noii investitii o autocisterna de capacitate 22.000l dotata cu echipamente de dispersare a dejectiilor sub forma semilichida. Autocisterna va fi prevazuta cu sistem de amestecare pneumatica, cu indicator de nivel, brat de pompare prelungit dotat cu accelerator de pompare si cu trei sisteme de imprastiere a continutului. Aceste sisteme se diferentiaza prin modul de aplicare al dejectiilor in sol la adancime, la suprafata solului sau prin pulverizare deasupra culturilor. In cazul dejectiilor semilichide provenite din cresterea suinelor in perioada calda a anului se poate diminua disconfortul produs prin mirosurile generate utilizand sistemul de aplicare prin inglobarea acestora in sol la adancime. Ferma are in dotare si un tractor cu remorca.

Din procesul de crestere si ingrasare a suinelor rezulta pierderi naturale in procent de 5% pentru tineret ingrasare. Pierderile naturale rezultate din proces sunt colectate si depozitate sub gestiune, intr-o duba frigorifica amenajata conform normelor sanitar veterinare situata pe platforma betonata amenajata si eliminate prin societati abilitate in baza contractului incheiat.

Deseurile menajere se depoziteaza in europubele amplasate pe platforma betonata si preluate de pe amplasament in baza contractului incheiat cu operatorul de salubritate.

In cazul deseurilor atat valorificabile, cat si nevalorificabile se va urmari gestionarea acestora pana la valorificare/eliminarea ritmica fara a crea stocuri care ar putea conduce la un impact asupra factorilor de mediu cu respectarea conditiilor impuse prin HG856/2002 si L211/2011.

Conform Codului bunelor practici agricole si a legislatiei in vigoare privind reducerea poluarii cu nitrati se impune respectarea prevederilor :

ORD 242/2005 pentru aprobarea organizarii sistemului national de monitoring integrat al poluarii solului, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de




management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati. Terenurile din cadrul comunei Falciu sunt inventariate conform ORD 743/2008 ca zona poluata cu nitrati din activitati agricole

ORD 296/2005- Programul cadrul de actiune pentru elaborarea programelor de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, stabileste criteriile pentru reducerea emisiilor in domeniul managementului dejectiilor

Recomandarile BAT/BREF arata ca excretia in cazul suinelor este influentata de continutul de azot in hrana corelat cu numarul de suine si modul de crestere a acestora.

Proportia de azot excretat/azot ingestat pentru porcii la crestere si finisare este in general mare, cca 65% pe un ciclu de crestere.

Nivelurile anuale aferente excretiei de azot sunt raportate a fi intre 10.9 si 14.6 kg N pe loc de animal.

In mod similar nivelului de excretie a azotului, excretia de fosfor variaza in raport cu continutul total de fosfor din hrana, de tipul genetic al animalului si de clasa de greutate.

La porcii de finisat cu o greutate intre 26-113kg, pe un ciclu de 119zile, la un consum de furaje de 2,03kg/zi, procentul de fosfor pe kg de furaj este de 4,8g, din datele prezentate retentia situandu-se la o valoarea de 0,43, iar valorile fosforului din excretie reprezinta 63%.

Compozitia medie a balegarului privind continutul de nutrienti conform Document BREF- Tabelul 3.33 :

Modul de crestere, sistemul de furajare, cantitatea de furaje si apa sunt factori importanti privind nivelul de nutrienti continut in dejectii.

Cantitatea de substanta solida-slam variaza in compozitia balegarului de porc, aceasta fiind conditionata de durata perioadei de crestere si ingrasare si de raportul furaj/apa. Cu cat greutatea de sacrificare este mai mare, cantitatea de slam din balegar creste.

Factorii importanti pentru nivelul de fosfor si azot din dejectii sunt :azot si concentratia de fosfor in furaje, tipul de crestere a efectivului, nivelul productiei/animal.


Balanta azot(g/cap/zi) etapa de crestere (kg) 40 – 80 80 – 120

azot ingestat 40.9 69.3 azot excretat 25.3 45.7 retentie azot(%) (Nexcretat/Ningestat

61.9 65.9

Nutrienti ( kg/1000kg balegar)N total

N metabolic

N organic

P2O5 K2O MgO Na2O

Porci finisat

7,2 4,2 3,0 4,2 7,2 1,8 0,9



Necesarul de teren agricol ce urmeaza a fi fertilizatVolumul anual de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii, este

variabil functie de tehnologia de crestere, continutul de nutrienti al hranei si de sistemul de adapare aplicat, ca si de diferite stadii de productie, cu metabolismul lor tipic.

In acest sens se vor analiza terenurile agricole destinate fertilizarii cu ingrasamnat natural prin OJSPA Vaslui, in vederea evitarii agresiunilor chimice datorita excesului de nutrienti.

Dejectiile generate din halele de crestere transportate cu apa in lagune, dupa o perioada de stationare de cca 3-4 luni sunt vidanjate si utilizate pe terenurile agricole fertilizarea realizandu-se de doua ori pe an.

Dejectiile, trebuie sa indeplineasca conditiile impuse in Ordinul MMGA nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza dejectiile tratate printr-un proces biologic.

Dejectiile colectate, depozitate in laguna si supuse unui proces biologic aerob, prin stocare pe durata de 3-4 luni, aceasta conduce la reducerea procesului de fermentare si respectiv riscurile sanitare rezultate prin utilizarea lor.

Distribuirea pe teren a dejectiilor respecta, prevederea de la Anexa 2, Capitolul 3, punctul 3, a Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si a Ordinului Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control, decizii, pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice rezultate din zootehnie, in zone vulnerabile si potential vulnerabile, la poluarea cu nitrati, privind limitarea incarcarii cu azot provenit de la animalele crescute in ferme - pentru terenurile arabile - la 170 kg N/ha/an.

Conform Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1182/22.11.2005 si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 1270/30.11.2005, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, revizuit in noiembrie 2005 – la Anexa 8, Tabel 1: „Productia zilnica si anuala de elemente nutritive, in dejectii de animale crescute in sistem intensiv” se gaseste specificat

-porcii la ingrasat cu o greutate medie de 68 kg(35kg-110kg), produc dejectii cu un continut total zilnic de azot de 0,031 kg/animal si anual de 3,1 kg/animal.

-incarcatura de animale/ha ce corespunde unor doze anuale de azot de 170 kg/ha, este de cca 55 porci la ingrasat, cu o greutate medie de 68 kg.




-la efectivul total de 54.000capete/an/ferma, rezulta o cantitate de dejectii cu un continut de azot de 167.400kg/an

-in conditiile in care necesarul de azot este de 170kg/ha, cantitatea de dejectii ce contine 167.400kg /an azot, poate fi folosita la fertilizarea a unei suprafete de 985ha/an, respectiv 492,5ha/semestru

Inaintea fiecarei administrari a ingrasamantului, de pe terenurile destinate acestui scop, se vor preleva probe de sol – reprezentative si se vor executa determinari ale compozitiei chimice a solului, de catre unitati pedologice abilitate/specializate, in vederea respectarii prevederilor Ordinului Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura si prevederilor Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati.

Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC-Directiva nitrati este de a reduce aceste riscuri prin reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil. In zonele vulnerabile cu concentratii de nitrati crescute in sol imprastierea balegarului pe teren este restrictionata la un nivel maxim de 170 kg N/ha pe an.

Daca se procedeaza corect, aplicarea balegarului are avantajul de a economisi ingrasamintele minerale, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a adaugarii de materii organice si de a reduce eroziunea solului.

4.Impactul potential asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora

In perioada de organizare de santier, cat si in perioada de functionare a noii investitii, exista un potential impact asupra factorilor de mediu pentru care se impun luarea de masuri in vederea reducerii acestuia.

Impactul in perioada de organizare de santier – organizarea de santier se realizeaza pe o perioada scurta de timp, pe o suprafata limitata de teren, putand genera urmatorul impact :

Factorul de mediu aer : ca urmare a lucrarilor de santier efectuate si a circulatiei mijloacelor auto, acestea pot genera pulberi in suspensie si gaze arse.




Factorul de mediu apa :pe durata lucrarilor personalul de pe santier va utiliza grupurile sanitare amenajate, existente pe amplasament

Factorul de mediu sol : organizarea de santier presupune amenajarea de platforme betonate existente pe care vor fi amplasate locurile de cazare, europubelele in care vor fi colectate deseurile menajere si pentru depozitarea diverselor materiale utilizate in constructii. Se va urmari ridicarea ritmica a deseurilor de catre o firma autorizata. Parcarea mijloacelor auto se va face pe platforme betonate continui.

Efectele asupra mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice santierelor cu implicatii pe o arie redusa de manifestare de scurta durata si intensitate redusa asupra componentelor mediului in conditiile respectarii disciplinei de lucru.

Avand in vedere cele prezentate se poate concluziona ca impactul generat de organizarea de santier va fi nesemnificativ in conditiile desfasurarii corespunzatoare a activitatilor de constructii si nu vor exista evacuari in apele de suprafata sau subterane, in sol sau emisii atmosferice.

Se vor lua masuri pentru minimizarea emisiilor de pulberi si a zgomotului astfel incat sa nu produca disconfort in afara amplasamentului fermei.

Amplasamentul obiectivului se invecineaza pe latura estica cu Republica Moldova, situata la distanta de 0,3km, si nu prezinta un impact negativ asupra factorilor de mediu.

4.1.Apa

4.1.1.Conditii hidrogeologice de amplasament

Comuna Fălciu este amplasată în partea sud-estică a judeţului Vaslui, pe malul râului Prut. Zona de amplasament a fermei aparţine unităţii structurale a Podişului Bârladului, subunitate a Podişului Moldovei. Teritoriul comunei Fălciu din care face parte localitatea Bogdanesti, este extins pe o direcţie nord-sud în cadrul a două subdiviziuni ale Podişului Moldovei: lunca Prutului la est şi depresiunea colinară a Elanului la vest.

In aceasta zona vechea campie sarmatica a fost intr-un stadiu de evolutie mult mai avansat. Vaile tradeaza o maturare evidenta, indicand orientarea spre est, inclinarea reliefului initial urmand probabil directia conurilor de dejectie carpatice ce nu este exclus sa se fi intins pana in aceasta zona.

Amplasamentul analizat este situat la cca 300m de cursul raului Prut, apele subterane fiind usor mineralizate, cu caracter lenticular.




Pot aparea ape freatice locale in deluvii de alunecare cu debite mici, avand mari variatii functie de regimul pluviometric. Pe versanti pot aparea si izvoare din depozitele sarmatiene.

Nivelul hidrostatic este tributar raului Prut, acesta situadu-se la adancimi reduse.

Din analiza situatiei nu se semnaleaza pe amplasament accidente subterane materializate prin beciuri, hrube sau umpluturi.

Amplasamentul studiat prezinta stabilitate locala si generala si nu este supus inundatiilor sau viiturilor, acesta fiind sistematizat.

Calitatea apei- raul Prut ce se afla la distant de cca 300m fata de amplasamentul fermei este urmarita de catre Laboratorul SGA Vaslui in ceea ce privesc incadrarea in clase de calitate functie de indicatorii fizico-chimici analizati.

Pe baza datelor transmise de Laboratorul SGA Vaslui cursul de apa Prut se incadreaza conform prevederilor ORD 161/2006 in clasele de calitate I, II si II analizele fiind efectuate in sectiune Dranceni si Husi, judetul Vaslui.

Nr. crt. Cursul

de apă

Secţiunea de control

Clasa de calitate conform Ordinului 161/2006, în secţunile de control monitorizateI II III IV

1.

Prut

Drânceni N-NH4+,

oxigen dizolvat, P-PO4

3, reziduu fix, CBO5, N-NO3

-

CCO-Cr, magneziu, calciu, N-NO2

-

fosfor total

Priza Huşi N-NH4+,

oxigen dizolvat, CBO5, detergenţi, reziduu fix, P-PO4

3-, CCO-Mn, N-NO3

-, N- NO2

-

CCO-Cr, fenoli, magneziu, cloruri, calciu

fosfor total, sulfaţi

Sursa: APM Vaslui

4.1.2.Alimentarea cu apa

Apa potabila utilizata in scopuri tehnologice- adapare efectiv, igienizari incinte şi echipamente, si in scopuri menajere va fi asigurata din sursa proprie subterana prin intermediul a unui put forat cu H=120m,




Dn=260mm, prevazuta cu zona de protectie sanitara, in baza notificării emisă de AN Apele Romane – Administratia Bazinala de apa Prut-Barlad.

Alimentarea cu apa potabila in scopuri tehnologice pentru adapare, cit si pentru igienizarea spatiilor in perioada vidului sanitar, functionarea filtrului sanitar este asigurata din forajul realizat în cadrul fermei. Forajul este amplasat pe latura estica, va fi echipat cu pompe submersibile, avand urmatoarele coordonate Stereo 70: x - 531779 și y - 739592.

Apa va fi inmagazinata in doua rezervoare, din PAFS, amplasate suprateran cu capacitatea de 100mc/buc.

Distribuţia apei de la rezervoare către consumatori se va realiza prin intermediul unor trasee de conducte din PEHD, prin intermediul unei statii de pompare dotata cu 2 pompe. Debitul de apă înmagazinat în rezervor constituie şi rezerva intangibilă pentru situaţii de urgenţă.

Volumul de apa utilizat in scopuri tehnologice si anume adaparea efectivului de suine, conform reglementarilor din BAT este de 43.200mc/an, ceea ce revine un consum zilnic de 144mc/zi, 8l/cap/zi – limita BAT 4-10l/cap/zi.

Consumul de apă potabilă pentru igienizari incinte si filtrul sanitar este de 10.800mc/an, corespunzator unui consum de 0,20mc/cap/an conform celor mai bune tehnici disponibile.



Alimentarea cu apa potabila a noii investitii este reglementata prin Avizul favorabil nr.1573/GC/16.05.2012, emis de AN Apele Romane ABA Prut-Barlad Iasi- SGA Vaslui.

Debitul de apă înmagazinat în cele doua rezervoare constituie şi rezerva intangibilă pentru situaţii de urgenţă.

Apa potabila asigurata din sursa subterana existenta F1 va trebui sa se incadreze din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici si bacteorologici in limitele normelor de potabilitate conform SR 1343/1/2006, STAS 1343/3-1986.




Tabelul4.1.1 Bilantul consumului de apa

Proces tehnologic

Sursa de apa

Apa prelevata din sursa Recirculare/reutilizare ComentariiConsum

total de apaTotal Consum

menajerConsum industrial Apa de la

propriul obiectiv

Apa de la alt

obiectivApa

subteranaApa de suprafa

ta

Pentru compensarea pierderilor in

sistem cu circuit inchis

Apa subtera

na

Apa de suprafat

aFerma

crestere si dezvoltare

suine

Retea de alimentare

apă potabilă-

sursa subterana

149,6mc/zi54.600mc/an

54.600mc/an 1,64 mc/zi

600mc/an

54.600mc/an




4.1.3.Managementul apelor

Din functionalul obiectivului rezulta urmatoarele categorii de ape uzate:

-ape uzate tehnologice cu continut de purin si dejectii provenite de la evacuarea zilnica a pernei hidraulice din cadrul halelor de crestere, de la igienizarea halelor depopulate si a apelor de spalare, ce contin suspensii, substante organice, grasimi, ioni amoniu, H2S si sulfuri din perioada de intretinere si de crestere, cu un debit anual de 10.800mc/an.

-ape menajer fecaloide provenite din activitatea administrativa, si de igienizare de la pavilionul administrativ si filtrul sanitar ce contin suspensii, substante organice, detergenti, ioni amoniu, 600mc/an;

-ape meteorice provenite de pe incinta construita si betonata ce contin suspensii pamantoase si substante extractibile, cu un debit de 260l/s in incinta fermei si 52,4l/s in zona fostei statii de epurare

Apele uzate tehnologice din perioada vidului sanitar, impreuna cu dejectiile din hale pe perna hidraulica vor fi evacuate prin conducte interne de canalizare hidraulic, sub presiune catre lagunele impermeabilizate cu V=3000mc, respectiv V=6000mc.

Prin modul de realizare a lagunelor din structuri de pamant diferite, acestea au rolul de a trata ingrasamantul prin biodegradare prin intermediul bacteriilor. In acest mod are loc reducerea continutului solid al dejectiilor prin realizarea unui compost semilichid, reducerea continutului de azot din ingrasamant controland astfel emisiile sub forma de mirosuri neplacute, precum si distrugerea agentilor patogeni.

Apele uzate menajere de la filtrul sanitar vor fi colectate prin retele interne de canalizare si stocate temporar intr-un bazin betonat, cu V=50mc, vidanjabil periodic.

Ferma va fi prevazuta cu retele de canalizare ape uzate tehnologice si menajere, iar pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale vor fi prevazute rigole betonate.

Sistemul de evacuare al dejectiilor se bazeaza pe un sistem prevazuti cu sifoane speciale de evacuare a dejectiilor lichide catre o conducta colectoare fara a fi nevoie de cantitati mari de apa pentru antrenarea acestora.

Dejectiile vor fi evacuate prin gratare intr-o zona cu perna de apa –amplasata pe suprafata boxei, de unde vor fi preluate prin intermediul sifoanelor sub presiune, situate in pardoseala la extremitatea canalelor fiecarei hale.

Apa cu continut de dejectii este dirijata ca urmare a presiunii create catre cele patru canale ce strabat hala longitudinal, iar de aici in canalul




colector central situat pe latura sudica, de unde evacuarea se face gravitational spre caminul prevazut cu pompa tocator.

Din camin apa cu continut de dejectii este pompata catre bazinele tip laguna.

Halele de ingrasare, au pardosela boxelor numai din gratare, pentru evacuarea cat mai rapida si eficienta a dejectiilor cu apa sub presiune.

Zona de amplasare a bazinelor tip laguna va fi proiectata astfel incat sa facileteze accesul in zona acestora a mijloacelor auto.

Apele pluviale colectate de pe incinta prin pante si rigole sunt dirijate si evacuate catre rigola drumului DN 24A, respectiv catre terenurile din vecinatate.

Apele menajere colectate de la filtrul sanitar si de la grupurile sanitare sunt colectate prin retele de canalizare cu dirijare catre un bazin betonat subteran vidanjabil periodic cu V=50mc, vor fi preluate si dirijate catre statia de epurare in baza contractului incheiat, cu respectarea concentraţiilor maxime admise conform NTPA 002/2002, HG 352/2005.

Incinta fermei va betonata si construita in proportie de cca 32%.Compostul semilichid omogenizat, provenit din fermentatia aeroba

in bazinele tip laguna este preluat periodic cu autocisterna si dirijate pe terenurile agricole ca fertilizant, acesta trebuind sa se incadreze în limitrele NTPA 001/2002, HG 352/2005 şi STAS 9450/1988.

Apele meteorice colectate de pe amplasament, vor fi dirijate prin pante şi rigole spre terenurile agricole din vecinătate, cu respectarea concentraţiilor maxime admise conform NTPA 001/2002, HG 352/2005.

Prin managementul apelor societatea se obliga sa respecte urmatoarele conditii privind utilizarea apei potabile din surse subterane si de valorificare a apelor uzate tehnologice rezultate din proces conform celor mai bune practici agricole:

apele uzate tehnologice rezultate din perioada de vid sanitar vor fi dirijate impreuna cu dejectiile pe pat de apa catre cele 2 lagune in vederea mineralizarii acestora si obtinerii unui compost ce va putea fi utilizat pe terenurile agricole dupa efectuarea analizelor privind calitatea solului si natura compostului efectuate de catre OJSPA

compostul rezultat din fermentatia aeroba impreuna cu deseurile esorate de pe platforma betonate vor putea fi utilizate la fertilizarea solurilor pe baza Planului de management al deseurilor si a Studiului agrochimic in urma cartarii pedologice si agrochimice a terenurilor, a planului de cultura si a bilantului de azot la nivelul exploatatiei agricole, precum si a planului de fertilizare




in jurul constructiilor si a instalatiilor aferente sistemului de alimentare cu apa se vor institui zone de protectie sanitara conform HG 930/2005

beneficiarul va trebui sa intocmeasca fisa de inventariere a forajului conform ORD MMP 799/2012 urmand a fi transmis ABA Prut Barlad- SGA Vaslui

apele utilizate din sursa subterana vor trebui contorizate din punct de vedere a debitelor utilizate si monitorizate din punct de vedere a potabilitatii acestora

apele uzate menajere vor trebui preluate si descarcate in Statia de epurare in baza unui contract de prestari servicii




Tab 4.1.2.

Sursa apelor uzate, Proces

tehnologic

Totalul apelor uzate generate Ape uzate evacuatemc*

mc/an*

Menajere Tehnologice Pluviale mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an

-de la igienizari hale de crestere

suine

29,59mc/zi 10.800mc/an -- -- 29,59mc/zi 10.800mc/an ------ -----

Consum igienico-sanitar

1,64mc/zi 600mc/an 1,64mc/zi 600mc/an

* - Valoarea nu cuprinde debitul de ape pluviale




4.1.4.Prognozarea impactului

Concentratiile si debitele de poluanti prezentate in tabelul de mai jos corespund volumului de activitate estimat a se desfasura in cadrul fermei de crestere si dezvoltare suine Bogdanesti ca urmare a aplicarii tehnologiei de crestere conform celor mai bune tehnici disponibile.

Nr.crt.

Sursa generatoare

Natura apei si compusii acesteia

Debitul mc/an

Mod de evacuare

NTPA 001/2002 HG 352/2005,mg/l

Cantitateevacuata kg/an

1 Ape uzate tehnologice cu continut de purin si dejectii si de la igienizari

Ape uzate tehnologice

10.800mc

Lagune -2buc, semiingropate, hidroizolate cu Vtotal 9000mc

PH 6,5-8,5suspensii 60 648CCOCr 70 756CBO5 20 216P total 1 10,8Amoniu 2 21,6Cupru 0,1 1,08Zinc 0,5 5,04Azotaţi 25 142Azotiţi 1 10,8N total 10 108

Compostul cu continut de dejectii, purin si ape uzate tehnologice stabilizate in cele doua lagune si evacuate prin vidanjare vor fi utilizate ca fertilizant pe terenurile agricole cu incadrare in limitele STAS 9450/1988 si NTPA 001/2002, HG 352/2005, din punct de vedere al concentratiilor poluantilor emisi.

Datorita concentratiei de nutrienti, in cazul compostului colectat si stocat in lagune, inainte de folosirea acestora pe terenurile agricole, solurile, precum si cantitatea de nutrient din compost vor trebui analizate de catre OJSPA Vaslui, acestea trebuind sa indeplineasca conditiile de calitate pentru fertilizarea culturilor agricole din punct de vedere al principalilor indicatori de calitate ce vor fi monitorizati cu incadrare in limitele de emisie conform STAS 9450/1988:

-pH: neutru-6,5-7,2; slab acid:5,5-6,4; slab alcalin:7,3-8,6




-cloruri: clasa C1 40mg/l; clasa C2 120mg/l; clasa C3 370mg/l; clasa C4 810mg/l;

-sulfati: clasa C1 100mg/l; clasa C2 320mg/l; clasa C3 1000mg/l; clasa C4 2200mg/l;

-cupru: tip I 0,2mg/l; tip II 5mg/l;-zinc: tip I 2mg/l; tip II 10mg/l;-mangan: tip I 0,2mg/l; tip II 3mg/l;-cadmiu: tip I 0,01mg/l; tip II 0,05mg/l;-crom: tip I 0,1mg/l; tip II 1mg/l;-nichle: tip I 0,2mg/l; tip II 2mg/l;-plumb: tip I 2mg/l; tip II 5mg/l;Elementele care sunt continute in compost alaturi de ceilalti

nutrienti esentiali sunt cupru, crom, fier, mangan, nichel, zinc si in cantitati mai mici cadmiu mercur si plumb ce nu sunt elemente esentiale.

Peste o anumita concentratie aceste elemente devin toxice pentru animale insa lipsa totala a lor poate conduce la deficiente ale solului.

Continutul de metale grele in sol pot aparea fie datorita ingrasamintelor organice ce contin crom si cadmiu, fie din transferul atmosferic cadmiu, plumb zinc, sau din emisia difuza determinata de balegar- cupru, zinc si nichel.

Dejectiile provenite din procesul de crestere prin modul de cazare a efectivelor de suine, pe podea cu gratare pe perna de apa sunt preluate prin sistemul de sifonare, dirijate catre canalul colector central, de unde prin intermediul caminului colector prevazut cu pompa sunt dirijate catre cele doua lagune.

In perioada de vid sanitar, dejectiile ramase in hale, pe perna de apa sunt evacuate prin intermediul jetului de apa catre canalul colector central.

Pentru reducerea consumului de apa potabila, conform celor mai bune tehnici de crestere pentru igienizarea incintelor se utilizeaza apa sub presiune si substante tensioactive cu grad de curatire ridicat.

Natura materialelor utilizate la pardoselile din halele de crestere asigura o buna igienizare si curatire a acestora prin utilizarea substantelor tensioactive si a jetului sub presiune.

Pentru igienizarea halelor este folosita o cantitate de detergenti biodegradabili care in solutii diluate asigura datorita caracterului tensioactiv o buna curatire a acestora ceea ce conduce la o scadere a volumului de apa utilizat la igienizare.

Cele mai bune tehnici disponibile, inseamna si reducerea consumului de apa ceea ce se poate realiza prin utilizarea jeturilor de inalta presiune la curatirea halelor si a utilajelor dupa fiecare serie de productie. Este foarte important sa se gaseasca un echilibru intre modul de spalare aplicat si reducerea consumului de apa pe cat posibil.

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375 SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920

Pagina 59



In ceea ce priveste consumul de apa pentru adaparea efectivului de suine acesta variaza functie de dieta, incluzand strategii de eficientizare a cresterii efectivelor.

Verificarea periodica a starii tehnice a echipamentelor conform programului, efectuarea reparatiilor curente, precum si efectuarea verificarilor in perioadele operationale conduc la reducerea consumurilor de utilitati, respectiv a consumului de apa.

Pentru prevenirea poluarii apei subterane se vor intretine in stare corespunzatoare de functionare sistemul de evacuare dejectii cu perna de apa, reteaua de canalizare ape uzate tehnologice si menajere, lagunele impermeabilizate, vidanjabile, cu respectarea instructiunilor de lucru pe perioada unui ciclu de productie si a vidului sanitar.

Apele uzate menajere provenite din zona filtrului sanitar sunt dirijate prin retele interne de canalizare catre bazinul betonat, subteran vidanjabil cu V=50mc, in vederea decantarii. Apele sunt preluate prin vidanjare si evacuate in Statia de epurare cu incadrarea principalilor indicatori in limitele NTPA 002/2002, HG 352/2005.

Nr. Crt.

Indicator de calitate Unitatea de masura

Valori limita admise pentru

evacuare1. Temperatura °C 402. pH unit pH 6,5-8,53. Materii in suspensie mg/l 3504. CBO5 mg/l 3005. CCOCr mg/l 5006. Amoniu mg/l 307. Fosfor total mg/l 5,08. Detergenti sintetici mg/l 259. Substante extractibile cu

solventi organicimg/l 30

10. Sulfuri si hidrogen sulfurat mg/l 1,0

4.2.Aerul

4.2.1.Date generale

Ferma de crestere si dezvoltare suine este amplasata in intravilanul localitatii Bogdanesti, in vecinatatea unei foste ferme de suine, in prezent nefunctionala, terenuri agricole, fabrica de nutreturi combinate. Conditionat de amplasament factorii climatogeni sunt specifici cu diferenta


Pagina 60



de altitudine fragmentara cu orientare catre razele solare si alternanta a maselor de aer umed si uscat.

Amplasamentul se situeaza in conditiile cadrului natural specific judetului Vaslui.

Clima este temperat continetala, temperaturile maxime absolute atingind valori de 16,7°C iarna si 40°C vara iar temperaturile minime absolute atingind valori de -30,6°C iarna si 6°C vara.

Umiditatea relativa medie multianuala este de 78%. Regimul anual al precipitatiilor este de tip continental, maxima fiind

in luna iunie – 784mm si minima in februarie – 279mm. Precipitatiile solide pot cadea in medie 134zile /an cu o grosime

maxima a stratului de zapada de 31cm in lunile decembrie si ianuari.Din analiza vinturilor dominante in arealul analizat, rezulta ca

frecventa anuala cea mai mare o au vinturile din nord-vest (22,8%) adica cele corespunzatoare orientarii generale a reliefului.

Vitezele medii lunare ale vinturilor din directia NV se situeaza intre 4,9-6,4m/sec iar din directia est – 3,5m/sec.

Umiditatea aerului este influentata intr-o buna masura de factori climatici conducind la frinarea precipitatiilor si la aparitia fenomenului de seceta.

4.2.2.Surse si poluanti

Sursele generatoare de noxe ale atmosferei in cadrul fermei de suine Bogdanesti sunt:

Surse punctiforme nedirijate-emisii din sistemul de crestere a suinelor prin sistemul de ventilatie

ce contin NH3, H2S, NOx, COVnemetanic si pulberi;-emisii difuze de joasa inaltime de la bazinele tip laguna de stocare

dejectii semilichide si ape tehnologice din perioada vidului sanitar ce contin NH3, H2S, acizi grasi volatili, alti compusi ce contin azot- amine si mercaptani, ca urmare a procesului de fermentatie

-emisii fugitive de la platforma de depozitare temporara a namolurilor colectate din hale ce contin NH3, COV nemetanic, H2S si mirosuri

-mirosuri provenite din halele de crestere suine, precum si in zona de depozitare dejectii datorate prezentei H2S, NH3, COV nemetanic

-emisii generate din arderea carburantilor in motoarele cu ardere interna a mijloacelor auto ce ruleaza in incinta fermei ce contin CO, CO2, NOx, pulberi


Pagina 61



Prin functionarea fermei de suine Bogdanesti, comuna Falciu, jud Vaslui, posibilul impact produs este redus in ceea ce priveste calitatea aerului in arealul analizat.

La data intocmirii documentatiei din datele tehnice si calculele teoretice concentratiile si debitele masice de poluanti ce urmeaza a fi evacuati in atmosfera au fost estimate pentru valorile concentratiilor maxime admise conform ORD 462/93 la emisii.

Sursele stationare nedirijate constand in emisiile de poluanti generate prin sistemele de ventilatie ale halelor, concentratiille si debitele masice ale poluantilor emisi vor fi calculate conform limitelor maxime admise prin ORD 462/93 , fiind prezentate in tabelul de mai jos:

Tab 4.2.1 Surse stationare nedirijate

Denumirea sursei

Debit gaze Poluanti emisi

Concentratia

[mg/mc]

Debit masickg/h

ORD 462/93

[mg/mc]

Mod de evacuare

Emisii dirijate- Sistemul

de ventilatie din halele

de crestere

196.800Nmc/h/hala Pulberi 50 9,84 50 Exhaustare prin

sistemul de ventilatie

COV nemetanic

100 19,6 100

NH3 30 5,9 30

H2S 5 0,98 5

Emisii fugitive

Sistemul de stocare dejectii in

lagune

-- COV 100 --- 100 Dispersie naturala

prin difuzieNH3 30 --- 30

H2S 5 --- 5

Concentratiile poluantilor analizati vor trebui sa se situeze ca valori spre limitele inferioare ale CMA ca urmare a dotarii halelor cu sisteme de ventilatie performante ce asigura un microclimat corespunzator in hale si o dilutie corespunzatoare a poluantilor specifici evacuati, cat si a amplasamentului intr-o zona deschisa.

Echipamentele din dotarea fermei conduc la reducerea cantitatilor de deseuri respectiv a debitelor de poluanti emisi.

La data intocmirii documentatiei din datele tehnice si calculele teoretice concentratiile si debitele masice de poluanti ce urmeaza a fi


Pagina 62



evacuati in atmosfera au fost estimate pentru valorile concentratiilor maxime admise conform ORD 462/93 la emisii.

Pentru realizarea microclimatului in cadrul halelor de crestere la inceputul ciclului si in perioadele reci ale anului, sunt utilizate aeroterme electrice fapt ce reduce concentratiile de poluanti generati din arderea combustibilului.

Prin sistemul automatizat de asigurare a microclimatului si de mentinere a parametrilor de temperatura si umiditate, acestea conduc la reducerea cantitatilor de noxe evacuate in aer.

Sistemul de ventilatie se compune dintr-un sistem de admisie a aerului in halele de crestere prin ferestre laterale si de evacuare a aerului viciat din acestea printr-un sistem de exhaustare prevazut cu ventilatoare situate pe coama. Parametrii de clima se mentin astfel incat sa asigure necesarul de aer pe cap de animal, de temperatura si umiditate, controlandu-se atat admisia cat si evacuarea in mod automat, functie de parametrii tehnologici doriti.

Halele sunt dotate cu ferestre laterale pentru admisia aerului proaspat, evacuarea aerului viciat realizandu-se prin intermediul ventilatoarelor situate pe coama cladirii cu Daer=8.200Nmc/h/buc- 24 buc, cu un debit total de aer de 196.800Nmc/h/hala, ceea ce corespunde la un debit de aer de 98,4mc/cap.

Sistemul de comanda compus dintr-un computer regleaza atat furajarea, adaparea, ventilatia, iluminatul din interiorul halelor.

Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori in lant ce pot influenta calitatea aerului :

sistemul de realizare a halelor de crestere, inclusiv sistemul de colectare a dejectiilor

strategia de furajare si nivelul de proteine din furaje sistemul de adapare al efectivului efectivul de animale corespunzator capacitatii de cazare a

halelor.In ceea ce priveste amoniacul si COV nemetanic acestea rezulta

din reactia metabolica in animal, cat si din dejectiile generate din elementele de furajare.

Pentru sursele fixe nedirijate din halele de creştere şi dezvoltare suine, concentratiile poluanţilor emişi- pulberi, NH3, H2S, COV nemetanic, se vor încadra în limitele maxime admise conf ORD 462/93.

Concentratiile poluantilor evacuati vor trebui sa se situeze ca valori spre limitele inferioare ale CMA ca urmare a dotarii halelor cu instalatii performante de depoluare a aerului.

Nivelul emisiilor de compusi gazosi precum NH3, COV nemetanic, NO2 si pulberi, din halele de crestere suine, conform recomandarilor celor mai bune tehnici disponibile se vor inscrie in valorile limita de emisie:


Pagina 63



-NH3- 0,9-2,4 kg/cap/an;-COV nemetanic-4,2-11,1 kg/cap/an; -NOx -0,59-3,44 kg/cap/an; Reducerea emisiilor de amoniac prin controlul umiditatii in hale, cat

si prin dotarea acestora cu sisteme de ventilatie prevazute cu tubulaturi si ventilatoare de exhaustare, precum si sistemul de colectare pe perna de apa nu permit fermentarea dejectiilor in hala, concentratia noxelor evacuate situandu-se sub limitele impuse prin reglementarile in vigoare.

Emisiile din halele de porci contin in principal emisii gazoase de amoniac si alte emisii cum ar fi metanul si oxizii de azot. Amoniacul si metanul sunt produsi rezultati di n reactia metabolica a efectivelor de animale si din slamul de dejectii produs din elementele de furajare. Oxizii de azot sunt un produs secundar rezultat in urma producerii maoniacului din uree.

Mirosul poate constitui o problema locala de disconfort in conditiile cresterii intensive a suinelor in cadrul fermei Bogdanesti. Mirosul generat de sistemul de ventilatie din halele de crestere, de la surse stationare, cum ar fi lagunele de stocare ape uzate cu continut de dejectii, platforma de depozitare dejecţii, se datoreaza emisiilor de NH3, H2S si COV nemetanic.

Amplasamentul noii ferme intr-o zona deschisa fara a avea in imediata vecinatate zone locuinte, conduce la un impact minor asupra habitatului, echipamentele din dotarea fermei deasemeni conduc la reducerea cantitatilor de deseuri respectiv a debitelor de poluanti emisi in concordanta cu Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.

Tab4.2.2 Surse stationare de joasă înălţime din zona lagunelorDenumirea sursei Poluant Debit masic

[g/h]Emisii fugitive provenite din zonele de stocare dejectii sub forma de mixtura semilichida

AmoniacCOV nemetanic

H2S

6750315004425

Emisiile de poluanti de la depozitarea dejectiilor in stare semilichida in lagune depinde de urmatorii factori :

- compozitia chimica a balegarului din mixtura de dejectii- procentul de substanta uscata, pH, temperatura- marimea suprafetei libere emitenta din laguna- conditiile de clima, temperatura, ambient, ploaie- modul de aplicare a compostului pe terenuri


Pagina 64



Cei mai importanti factori sunt procentul de substanta uscata si continutul de nutrienti ce depind de parcticile de hranire. Mixtura de dejectii provenita din halele de crestere suine conduce la o emisie scazuta de amoniac ce este factorul principal in generarea mirosurilor, in conditiile depozitarii acestora in laguna unde nu se formeaza crusta la suprafata acesteia.

La inceput este emis amoniacul din stratul de suprafata, substanta solida scufundandu-se in partea de jos a lagunei. In acest caz stratul de suprafata este saracit in amoniac, iar din masuratorile efectuate se poate considera o proportie de cca 10% valoare medie, de evaporare din straturile mai adanci.

Evaporarea scazuta de amoniac este datorata si valorii neutre a pH-ului. In conditiile amestecarii mixturii in vederea omogenizarii acesteia si definitivarii procesului de mineralizare, prin ridicarea materiei uscate la suprafata creste emisia de amoniac, aceasta constituind varfuri pe durate foarte scurte.

Concentratiile emisiilor de amoniac, hidrogen sulfurat si COV nemetanic depind de modul de stocare al dejectiilor, precum si de nivelul acestora in hale.

In conditiile in care cantitatea dejectiilor stocata in hale este scazuta, igienizarea halelor facandu-se in mod frecvent, concentratiile de amoniac si H2S scad ca urmare a unei bune organizari a procesului de crestere.

Prin aplicarea celor mai bune tehnici de crestere cu dotari corespunzatoare se constata scaderea nivelului emisiilor de poluanti generati din procesul de crestere-COV nemetanic, NH3, pulberi, acestia fiind redusi si datorita unei ventilatii corespunzătoare.

Circulatia mijloacelor auto din incinta genereaza gaze arse ce contin CO, CO2 si Nox, în cazul estimarii unui trafic redus auto in incinta fermei, va conduce la debite masice reduse evacuate prin gazele de esapament acestea fiind dispersate in mod natural.

Denumirea sursei

Poluanti si debite masice[g/h]

CO CO2 Nox-gaze de

esapament de la mijloacele auto ce functioneaza pe motorina (5 l/zi)

55 1550 125

In cazul surselor mobile poluantii evacuati nu sunt dirijati prin sisteme controlate dispersia acestora in aer realizandu-se ca urmare a curentilor creati in zona.


Pagina 65



Avand in vedere amplasamentul obiectivului intr-o zona adiacenta DN 24A cu trafic auto, concentratiile noxelor rezultate din circulatia auto din incinta sunt reduse.

In acest sens se impune respectarea dotarilor prevazute in proiect cu utilaje performante pentru protectia calitatii aerului cu incadrare in limitele impuse prin legislatia in vigoare.

4.2.3.Prognozarea calitatii aerului

Aprecierea calitatii aerului in zona s-a efectuat functie de valorile concentratiilor de poluanti standardizate. Standardele de calitate a aerului cuprind valori ale CMA functie de aria de protectie, natura obiectivului protejat si timpul de mediere.

Amplasamentul noului obiectiv se situeaza in localitatea Bogdanesti, comuna Falciu, judetul Vaslui fiind situat la distanta de 1250m fata de localitatea Bogdanesti si 500m fata de prima locuinta situata in apropierea FNC-ului.

Prin natura activitatii desfasurate in cadrul actualei ferme, cat si prin activitatea ce urmeaza a se desfasura se poate estima ca urmare a efectului cumulativ urmatoarele emisii generate pe amplasament :

Instalatia generatoare

Punct de emisie

Poluant Valoare limita de emiseimg/Nmc

Hale crestere si dezvoltare suine

Sistem de ventilatie hale- surse nedirijate

PulberiNH3H2S

50305

Lagune de stocare dejectii-emisii fugitive

NH3H2SCOV nemetanic

------

Activitatea desfasurata in cadrul fermei de crestere suine Bogdanesti, respecta cele mai bune tehnici disponibile de crestere a efectivelor de animale, urmarind incadrarea concentratiei poluantilor emisi din activitate in limitele impuse prin legislatia in vigoare, ceea ce conduce la concluzia ca functionarea la capacitatea proiectata a intregii ferme nu se constituie intr-un poluator major al zonei, ca efect sinergic al activitatilor desfasurate.

Conform ORD 1144/2002 privind Registrul poluantilor emisi din activitati ce intra sub incindenta OUG 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, in cazul fermei, poluantii proveniti din instalatiile de crestere suine cu un efectiv mai mare de


Pagina 66



2.000capete, vor trebui monitorizati si raportati in conditiile in care vor fi depasite valorile prag pentru poluantii mentionati.

Poluanti/substante - fermentatia enterica

Praguri pentru aerkg/an

CO 500.000CO2 100.000.000NH3 10.000

COV nonometanici 100.000NOx 100.000

Administrarea imprastierii dejectiilor pe terenurile agricole se va realiza cu respectarea procedurilor pentru reducerea mirosului acolo unde este posibil a afecta vecinatatea, respectand urmatoarele:

-imprastierea pe teren se va face in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamenii sa fie acasa;

-se va evita imprastierea in timpul sfarsiturilor de saptamana si a zilelor de sarbatoare publica;

-se va lua in considerare directia vantului raportata la locuintele cele mai apropiate din vecinatate.

Sistemul utilizat respecta recomandarile si este in concordanta conform celor mai bune tehnici disponibile in crestere intensiva a porcilor, conducand la reducerea emisiilor functie de modul de aplicabilitate pe terenuri.

Reducerea emisiilorMaterial utilizat Aplicabilitate

Reducerea emisiilor cu80 %

dejectii

BAT - imprastierea prin integrare in banda in mai putin de 4 ore, in teren care poate fi cultivat usor, conform

capitolului 5.2.7, tabelul 5.4

Reducerea emisiilor cu 60-70 %

dejectii

BAT- imprastierea prin integrare in mai putin de 12 ore, in teren care poate fi

cultivat usor, conform capitolului 5.2.7, tabelul 5.4


dejectii

BAT- imprastierea prin injectare adanca – sant inchis -, pe terenuri cu o inclinatie

mai mica de 12% si care fac parte din categoriile fanete sau terenuri arabile, conform capitolului 5.2.7, tabelul 5.4


dejectii

BAT - imprastierea prin injectare de suprafata –sant deschis -, pe teren cu o inclinatie mai mica de 12% si care face

parte din categoria faneata, conform capitolului 5.2.7, tabelul 5.4


Pagina 67



Aplicarea dejectiilor pe terenuri agricole se realizeaza atunci cand terenul nu este saturat cu apa, inundat, acoperit cu zapada, inghetat sau cu exces de umiditate in urma unei ploi puternice in ultimele 48h.

Aplicarea dejectiilor pe teren trebuie sa urmareasca un plan de management al nutrientilor care sa respecte restrictiile si recomandarile codului de bune practici. Nu se vor aplica dejectiile in apropierea nici unui curs de apa.

Managementul imprastierii dejectiilor pe teren va avea grija pentru a reduce mirosul acolo unde este posibil a afecta vecinatatea.

Exista etape diferite in proces, de la pre-producerea dejectiilor, pana la post-producere si imprastierea finala pe teren, unde emisiile pot fi reduse si/sau controlate, recomandarile BAT putadnd fi aplicate in diferite etape de proces.

Calitatea atmosferei in zona in cazul concentratiilor de CO, pulberi, NOx, SO2, acestea vor trebui sa se incadreze in limitele impuse de ORD 592/2002 a valorilor de prag si a valorilor limita asa cum reiese din tabelul de mai jos:

Poluant Protectia sanatatii Protectia vegetatieiValoare

limita oraraMarja de toleranta

Valoare limita orara

Marja de toleranta

NOx 200µg/m3 100µg/m3 30µg/m3 NuSO2 350µg/m3 150µg/m3 20µg/m3 Nu

Pulberi 50µg/m3 25µg/m3 --------- -------CO Maxima

zilnica10 mg/m3

6 mg/m3 ---------- ---------

Ca surse generatoare de zgomot si vibratii se pot constitui utilajele care prezinta organe in miscare – pompe, ventilatoare, benzi transportoare, precum si circulatia mijloacelor auto in incinta.

Avand in vedere ca procesul tehnologic se desfasoara in proportie de cca 80% in incinte inchise, iar utilajele generatoare de zgomot si vibratii sunt montate pe fundatii elastice sau cu elemente elastice de preluare a vibratiilor nivelul intensitatii zgomotului este diminuat.

Prin desfasurarea activitatii, imisia de zgomote cauzata de functionarea utilajelor si echipamentelor generatoare de zgomot nu trebuie sa conduca la depasirea valorii de imisie. Acestea vor trebui sa aiba agrementul din punct de vedere al nivelului de zgomot cu respectarea conditiilor impuse prin HG1756/2006, pentru echipamente cu functionare in spatii deschise.

Circulatia auto in incinta se realizeaza pe alei betonate continui conducand la diminuarea nivelului de zgomot.


Pagina 68



Din masuratorile efectuate la unitati similare nivelul de zgomot la limita incintei se situeaza la valori de 50-55 db (A) cu unele varfuri de 60-65 db (A) fiind influentat si de traficul rutier din zona.

In acest sens utilajele prevazute in dotarea noii investitii vor fi utilaje performante in ceea ce priveste protectia calitatii aerului, acestea fiind dotate cu echipamente de depoluare ce vor conduce la incadrarea poluantilor in limitele impuse prin normativele UE.

Din datele prezentate se poate concluziona ca impactul investitiei nou realizate asupra factorului de mediu aer este redus, in conditiile respectarii masurilor impuse prin proiect, precum si a realizarii acestora in executie. Dotarea obiectivului cu echipamente performante, ecologice si respectarea regimului tehnologic de creştere a efectivului d suine conform celor mai bune tehnici disponibile, aceasta diminueaza riscul aparitiei unui impact cu efecte negative asupra calitatii aerului.

4.2.4.Masuri de diminuare a impactului

În ceea ce priveste impactul produs asupra factorului de mediu- aer, emisiile generate in aer, inclusiv mirosul, este determinat de mai multi factori cu efect sinergic:

-cazarea efectivului de suine in hale-modul de amenajare a halelor de crestere-sistemul de ventilare si debitul de aer necesar asigurarii unei

ventilatii corespunzatoare-temperatura si sistemul de incalzire a halelor in perioada rece a

anului sau la inceputul ciclului -strategia de furajare, inclusiv continutul furajelor – nivelul de

proteine-sistemul de adapare si cantitatea de apa utilizata-cantitatea de dejectii generate, precum si modul de evacuarea a

acestoraEmisiile de mirosuri generate din activitatea de crestere si

dezvoltare a suinelor, contribuie ca surse individuale la totalul emisiilor odorizante din ferma, acesta putand fi diminuat printr-un sistem organizat de functionare a echipamentelor - elementelor de hranire, adapare, microclimat, precum si prin modul de evacuare si depozitare a dejectiilor.

Echipamentele conform celor mai bune tehnici disponibile din dotarea fermei, precum si amplasamentul fermei intr-o zona deschisa, conduc la reducerea debitelor de poluanti emisi.

Prin tehnologia aplicata de crestere a suinelor, prin ratiile de hranire si adapare, acestea conduc la reducerea cantitatii de deseuri generate din procesul de crestere, respectiv a dejectiilor semilichide.


Pagina 69



Emisiile din halele de crestere si in special emisiile de amoniac sunt influentate de modul de evacuare sistematica a dejectiilor din zona gratarelor prin intermediul jeturilor de apa pe durata ciclului de 100 zile.

La finalul ciclului de crestere si dezvoltare se vor indeparta dejectiile din halele de crestere, cat si cele din canale efectuandu-se operatii cu spalari cu jet de apa sub presiune si igienizari cu substante tensioactive.

Dejectiile semilichide preluate din hale si dirijate catre cele doua lagune prin depozitarea pe durata de cca 3-6 luni, emisiile generate de COV nemetanic, H2S si NH3 se situeaza in limitele recomandate prin BAT/BREF.

In cazul celor doua lagune de stocare dejectii semilichide in vederea realizarii unei mixturi utilizate la fertilizarea terenurilor agricole ca urmare a proceselor biochimice de descompunere se creeaza un disconfort, datorita prezentei amoniacului, diverse substante organice putand crea un miros neplacut.

Pentru reducerea concentratiei emisiilor de amoniac in aer de la halele de crestere conform BAT-urilor se recomanda respectarea programului de igienizare a halelor dupa evacuarea dejectiilor uscate.

Din punct de vedere al protectiei mediului, este importanta eficienta cu care suinele transforma hrana, nevoile acestora variaza functie de etapele din perioada de crestere si dezvoltare. In acest sens emisiile de azot in mediu pot genera un dezechilibru in ceea ce priveste concentratiile de amoniac, oxizi de azot. Emisiile de gaze sunt difuze si foarte greu de masurat.

Referitor la diminuarea mirosurilor prin tehnologia aplicata se propune utilizarea de aditivi cu pondere in sezonul cald pentru reducerea emisiilor de compusi gazosi –amoniac si hidrogen sulfurat.

Ca urmare a analizei efectuate rezulta ca investitia se consituie intr-un poluator cu impact redus in ceea ce priveste calitatea aerului, nivelul de afectare fiind diminuat ca urmare a dotarilor prevazute in proiect si realizate in executie, cu respectarea tehnologiilor aplicate pe fluxurile operationale din cadrul fermei.

Ferma de crestere suine Bogdanesti este caracterizata printr-un grad avansat de organizare si specializare in ceea ce priveste adapostirea lor, indepartarea si stocarea dejectiilor produse, echipamentul folosit pentru controlul si mentinerea climatului in interior, precum si cel pentru hranirea si adaparea suinelor. Din acest punct de vedere conform celor mai bune tehnici disponibile, obiectivul ce urmeaza a fi realizat va trebui sa atinga un nivel ridicat de utilizare a hranei, astfel ca prin tehnologia aplicata sa nu genereze emisii daunatoare mediului si populatiei.

Cresterea si intensiva a suinelor poate genera alte emisii cum ar fi zgomotul si emisii de bioaerosoli.


Pagina 70



Amplasamentul obiectivului de investitii intr-o zona deschisa cu specific agricol, amenajarea unor platforme betonate continui de circulatie auto, amplasarea utilajelor generatoare de zgomot in incinte inchise sau platforme betonate cu preluare a vibratiilor conduc la diminuarea nivelului de zgomot generat din activitatea fermei cu incadrarea in STAS 10009/1988 privind acustica urbana, limite admisibile ale nivelului de zgomot de 65dB(A) in timpul zilei, pentru zona de activitate.

Ca urmare a analizei efectuate, precum si a dotarilor cu care va fi prevazuta Ferma de crestere si dezvoltare suine, rezulta ca investitia nu se consituie intr-un poluator cu impact semnificativ in ceea ce priveste calitatea aerului.

4.3.Sol

4.3.1.Tipuri de sol si modul de folosire

Comuna Fălciu este amplasată în partea sud-estică a judeţului Vaslui, pe malul râului Prut. Zona de amplasament a fermei aparţine unităţii structurale a Podişului Bârladului, subunitate a Podişului Moldovei. Teritoriul comunei Fălciu din care face parte localitatea Bogdanesti, este extins pe o direcţie nord-sud în cadrul a două subdiviziuni ale Podişului Moldovei: lunca Prutului la est şi depresiunea colinară a Elanului la vest.

Coloana litologica a solului se compune din:-0-1,0m sol de umplutura-1,0-4,0m argila galbuie, plastic virtoasa contractibila.-4,0-5,5 m o alternanta de argila nisipoasa si nisipuri fine argiloase.Apa subterana este cantonata in depozitele nisipoase, permeabile

sub presiune, nivelul fiind artezian sau ascensional, situatie determinata de structura depozitelor respective.

Nivelul hidrostatic al acviferului subteran este tributar raului Prut, acesta situadu-se la adancimi reduse.

Avind in vedere natura straturilor geologice in cazul apelor din precipitatii infiltrarea acestora in sol se realizeaza in timp fara a prezenta fenomenul de baltire.

Ca urmare a amplasamentului acesta se afla situat la distanta de cca 300 m fata de cursul de apa- raul Prut pe care activitatea obiectivului nu il va influenta in mod direct prin dotarile si amenajarile prevazute in proiecte si realizate in executie.

La realizarea constructiilor s-a tinut seama de natura solului si de stabilitatea terenului in zona conform STAS 11100/1/77 si P100/1/2007 cladirile inscriindu-se in urmatorii parametri seismici:

- zona seismica B;


Pagina 71



- grad de seismicitate MSK VIII;- coeficient de seismicitate Ks=0,25;- perioada de colt Tc=1s.

4.3.2.Sursele de poluare a solului

Surse de poluare a solului si lucrari necesare organizării de şantier

Zona aferentă organizării de şantier va fi amplasată în incinta suprafeţei de teren aferent obiectivului cu acces prin intermediul drumului comunal la DN 24A.

Pentru delimitarea zonei ce va deservi perioada de montaj, aceasta va trebui asigurată, prevăzută cu dotari necesare etapei de constructii ce vor fi ridicate de pe amplasament la finalizarea lucrărilor.

La realizarea etapei de modernizare si reconsiderare a constructiilor si a obiectivelor din cadrul noii investitii, lucrarile pe santier vor fi executate cu respectarea proiectelor de catre echipe specializate.

Inainte de inceperea lucrarilor de executie se vor efectua urmatoarele activitati:

indepartarea vegetatiei de pe suprafata de teren pe care urmeaza a fi realizate lagunele

amenajarea cailor de acces pentru mijloace auto, mijloace de ridicat, a cailor de rulare pentru utilaje speciale

amenajarea platformelor pentru depozitarea deseurilor generate din activitatea de constructie, ce urmeaza a fi preluate si eliberat amplasamentul

amenajarea platformelor pentru depozitarea elementelor de constructii utilizate la modernizarea cladirilor.

pamantul excavat prin sistematizarea verticala va fi incadrat ca pamant necontaminat, fiind utilizat ulterior la nivelarea suprafetelor de teren din incinta obiectivului

materialele utilizate în realizarea obiectivului vor fi materiale de construcţii omologate, cu respectarea prescripţiilor privind natura, dimensiunile şi calitatea acestora din documentaţiile tehnice întocmite

operaţiile necesare montajului echipametelor se vor efectua cu personal specializat instruit din punct de vedere al respectării normelor de securitate a muncii sub supravegherea şi controlul atent al specialiştilor

Având în vedere modul de generare a poluanţilor, precum şi amplasamentul într-o zonă deschisă, emisiile de poluanţi generate în perioada de realizare a investiţiei vor fi dispersate în mod natural ca urmare a curenţilor creaţi în zonă.


Pagina 72



Nu se impun dotări cu instalaţii pentru reţinerea şi evacuarea poluanţilor.

Pentru diminuarea nivelului de pulberi sedimentabile emise, se vor efectua stropiri periodice ale zonei de lucru.

Surse de poluare a solului in perioada functionarii obiectivuluiPoluantii ce pot afecta calitatea solului, subsolului si panzei

freatice din zona amplasamentului sunt constituiti din substantele poluante continute in dejectiile semilichide evacuate din hale si in apele uzate menajere colectate, stocate si transportate, deseurile rezultate din activitate depozitate necorespunzator.

Din analiza amplasamentului obiectivului si a proiectului prezentat de reconstructie si modernizare ferma suprafata totala de teren va fi utilizata pentru executarea investitiei ce urmeaza a fi realizata conform proiectului, ferma fiind constituita din 9 hale si anexele tehnico-edilitare aferente.

Din analiza amplasamentului obiectivului si a proiectului prezentat de modernizare rezulta ca circa 33% din suprafata totala este construita si betonata.

Zonele cu posibil potential de poluare a solului si subsolului sunt:-canalele colectoare de dejectii semilichide din cadrul halelor de

crestere, canalul colector central inclusiv caminul prevazut cu pompa tocator vor fi curatate si verificate periodic in vederea evitarii unor defectiuni ce ar putea conduce la infiltratii de poluanti in sol, subsol si panza freatica

-bazinele tip laguna de depozitare temporară a dejectiilor semilichide cu St=3600mp, vor fi impermeabilizate, prevazute cu diguri de protectie si zone circulabile. Accesul se va realiza prin cai de acces continui, betonate. Periodic se va efectua curatirea si igienizarea acestuia dupa care se va verifica starea tehnica a hidroizolatiei cu efectuarea eventualelor remedieri necesare.

-platforma de depozitare namoluri de la curatirea bazinelor, a retelelor de canalizare, va fi prevazuta cu rebord si basa colectoare si verificata periodic in vederea mentinerii continuitatii stratului de impermeabilizare

-spatiul de depozitare a pierderilor naturale amenajat in cadrul fermei prin dotarea cu o duba frigorifica pentru depozitarea temporara a efectivului de pierderi naturale cu ridicarea ritmica de pe amplasament prin societati abilitate in vederea incinerarii acestora in baza contractului incheiat

-bazin pentru colectarea apelor uzate menajere din zona filtrului sanitar si a pavilionului administrativ cu V=50mc, subteran,


Pagina 73



impermeabilizat şi hidroizolat, se va verifica periodic, dupa vidanjare cu verificarea starii tehnice a acestuia

-platformele carosabile pentru accesul auto in incinta vor trebui mentinute continui, vor fi amenajate cu pante pentru colectarea apelor pluviale cu dirijare catre rigolele aferente şi evacuare pe terenurile învecinate.

In cazul dejectiilor semilichide si a namolurilor esorate, acestea vor fi valorificate ca fertilizant si ingrasamânt pe terenurile agricole in baza contractelor incheiate cu detinatorii de terenuri, cantitatea aplicata urmand a fi stabilita in baza studiilor efectuate de catre OJSPA Vaslui.

Prin amenajarea şi functionarea fermei, aceasta nu va influenta calitatea solului, subsolului si a panzei freatice ca urmare a dotarilor si echipamentelor prevazute.

4.3.3.Prognozarea impactului si masuri de diminuare a impactului

Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier

Lucrările de execuţie a montajului echipamentelor în cadrul noii ferme vor fi începute în momentul în care vor fi obţinute avizele şi acordurile prevăzute, inclusiv a autorizaţiei de construire sub stricta coordonare a dirigintelui de şantier, cu respectarea prevederilor privind disciplina în construcţii.

Pentru perioada de realizare a investitiei, in care fluxul circulatiei auto in zona va fi crescut, vor fi utilizate caile de acces existente, ce vor trebui amenajate corespunzator.

Ca urmare a circulaţiei auto, cât şi a lucrărilor efectuate în perioada de realizare a montajului, vor rezulta emisii de pulberi în suspensii şi pulberi sedimentabile, precum şi gaze arse, din arderea carburanţilor în motoarele cu ardere internă a mijloacelor auto. Nivelul de intensitate fonica va fi crescut in perioada circulatiei mijloacelor auto si a efectuarii operatiilor de constructii.

Descrierea impactului asupra mediului in timpul functionarii

In conditiile realizarii investitiei si a masurilor impuse prin proiecte sursele de poluare a solului, subsolului si panzei freatice se pot diminua conducand la un impact redus prin urmatoarele dotari:

-pardoselile halelor vor fi betonate si realizate continui cu usoare pante catre canalele de colectare a dejectiilor indepartate cu jet de apa spre reteaua de canalizare ce preia dejectiile semilichide cu dirijare catre caminul dotat cu pompa tocator. Din caminul aferent retelei in sistem gravitational acestea sunt dirijate catre cele doua lagune cu V=3000mc, respectiv V=6000mc


Pagina 74



-la reconstructia halelor si a incintelor se vor utiliza materiale de constructii omologate de buna calitate .

-halele vor fi prevazute cu buncare de alimentare furaje, sistem de transport furaje, linii de furajare si linii de adapare corespunzator efectivului de populare.

-amenajarea celor doua lagune cu V=3000mc, respectiv V=6000mc, pentru depozitarea dejectiilor semilichide cu continut de slam si a platformei de depozitare a namolurilor cu S=2000mp, in vederea mineralizarii si biosterilizarii acestora in vederea utilizarii la fertilizarea terenurilor agricole. Bazinele cu dimensiunile L x l x h=60 x 40 x 2,5m , capacitatea acestuia fiind de 6000mc, si respectiv L x l x h=40 x 30 x 2,5m, capacitatea acestuia fiind de 3000mc, sunt semiingropate cu un H real =3,5m. Bazinele acopera o suprafata de 3600mp fiind prevazute cu o suprafata consolidata perimetral de cca 108mp pentru acces auto. Bazinele vor fi protejate de jur imprejur pe fiecare latura cu o latime de 1,8m zona in care se va putea planta iarba sau imprejmui cu gard. Ingrasamantul natural lichid realizat va fi mentinut in stare de suspensie preluarea acestuia realizandu-se prin pompe de aspiratie. Pentru omogenizarea ingrasamantului de evacuare are loc o agitare, aceasta se va realiza prin sistemul de aspirare datorita pompelor de aspirare cu care vor fi dotate, alimentarea cisternelor realizandu-se prin intermediul pompelor de evacuare.

Platforma va trebui impermeabilizata corespunzator, prevazuta cu dig de protectie, cu canal colector si bazin de depozitare levigat cu V=20mc.

-amenajarea corespunzatoare a spatiilor de depozitare materiale, a filtrului sanitar, aferent activitatii desfasurate ;

-pentru colectarea pierderilor naturale, acestea vor fi depozitate in saci si stocate temporar pe durata limitata intr-o duba frigorifica, amenajata corespunzator din punct de vedere sanitar-veterinar. Pierderile naturale vor fi eliminate de pe amplasament in baza contractelor incheiate in vederea distrugerii.

-spatii de colectare si depozitare selectiva a deseurilor valorificabile/nevalorificabile amenajate corespunzator cu respectarea legislatiei in vigoare privind gestionarea deseurilor conform HG856/2002.

-respectarea programului periodic de vidanjare si igienizare a canalelor colectoare, a bazinelor, verificarea starii tehnice a acestora, verificarea hidroizolatiilor

-curatirea periodica a rigolelor de colectare a apelor pluviale-mentinerea in stare continua a cailor de acces din incinta In ceea ce privesc deseurile generate pe amplasament

valorificabile si nevalorificabile, acestea vor fi gestionate selectiv de la producere pina la valorificare/eliminare cu respectarea conditiilor impuse


Pagina 75



prin HG856/2002 ceea ce va conduce la un impact redus asupra calitatii solului, subsolului si pinzei freatice din zona amplasamentului.

4.4.Geologia subsolului

Conform studiilor geotehnice realizate in zona terenul de fundare este constituit din urmatoarele stratificatii:

-strat de sol vegetal cu resturi vegetale-strat de argila vinetie plastic virtoasa contractila-strat de argila nisipoasa si nizipuri fine argiloase.Amplasamentul obiectivului de investitie se va realiza in localitatea

Bogdanesti, comuna Falciu, judetul Vaslui, terenul fiind aproape plan cu o usoara inclinatie. Zona prezinta stabilitate la alunecari sau inundatii. Suprafata aferenta realizarii obiectivului face parte din categoria terenurilor pentru constructii.

In ceea ce priveste impactul asupra subsolului prin solutiile tehnice adoptate la realizarea investitiei acesta este redus.

La realizarea fundatiilor se vor adopta solutii constructive care vor tine seama de natura solului si subsoluluii, materiale corespunzatoare agresivitatii solului pentru a se evita acumularile de apa cu efect nefast.

La realizarea constructiilor s-a tinut seama de natura solului si de stabilitatea terenului in zona conform STAS 11100/1/77 si P100/1/2007 cladirile inscriindu-se in urmatorii parametri seismici:

- zona seismica B;- grad de seismicitate MSK VIII;- coeficient de seismicitate Ks=0,25;- perioada de colt Tc=1s.Avind in vedere natura straturilor geologice in cazul apelor din

precipitatii infiltrarea acestora in sol se realizeaza in timp fara a prezenta fenomenul de baltire.

In ceea ce priveste impactul asupra solului si subsolului prin solutiile tehnice adoptate la realizarea investitiei acesta este minim.

La realizarea constructiilor si la amenajarile prevazute se va tine seama de solutiile propuse prin expertiza tehnică ce a avut in vedere natura solului si subsolului, utilizandu-se materiale corespunzatoare.


Pagina 76



4.5.Biodiversitatea

4.5.1.Flora si fauna

Amplasamentul investitiei este situat in intravilanul localitatii Bogdanesti, comuna Falciu, judetul Vaslui intr-o zona rurala astfel ca prin profilul de activitate, cit si prin dotarile prevazute acesta poate avea o influenta redusa in ceea ce priveste flora si fauna din vecinatate.

Vegetatia este diversificata pe teritoriul localitatii Bogdanesti, plantele apartinand zonei central-europene unde predomina elementele caracteristice de stepa si silvostepa.

Speciile de plante difera de la o zona la alta functie de conditiile impuse de sol, ape, de forma de relief- terasa, lunca sau dune de nisip.

In zona de lunca a cursului de apa Prut, pe un sol aluvial si cu o panza freatica aproape de suprafata apar portiuni cu vegetatie hidrofila. In portiunile mai inalte ala luncii apar padurile specifice de lunca.

Păşunile şi fâneţurile naturale reprezintă 16,22% din suprafaţa totală a comunei Falciu si sunt, în majoritatea lor în zona inundabilă a râului Prut şi pe terenuri în pantă, supuse eroziunii şi degradării. Tot în lunca râului Prut întâlnim suprafeţe, relativ mici, de vegetaţie forestieră specifică: plop, salcie, tufărişuri etc.

Pe teritoriul comunei Fălciu, sunt amenajate perdele de protecţie în suprafaţă de aproximativ 50 ha, la care se adaugă zonele verzi din curţile cetăţenilor, instituţiilor publice şi de pe marginea căilor de acces.

Cadrul natural al comunei Fălciu este caracterizat de colinele Fălciului, lunca râului Prut şi bălţile aferente acestui râu. Flora şi fauna sălbatică întâlnită prezintă o bogata valoare biologică, estetică, genetică şi este specifică bioregiunii geografice de stepă.



Pagina 77




Pagina 78



ROSCI 0213- Raul Prut- date prezentate de APM Vaslui Râul Prut are o lungime de 307 km şi un bazin hidrografic de 5.850

km². De-a lungul râului s-a creat o regiune unică şi bogată în ceea ce priveşte flora şi fauna acestor locuri, carecterizată în special prin vegetaţie de stufăriş, sălcii, ierburi specifice luncilor inundabile în care vieţuiesc o mare diversitate de păsări.

Acest sit se găseşte de-a lungul râului Prut în judeţele Vaslui şi Iaşi, cu o suprafaţă totală de 12491.9 ha. Râul Prut este situat între malul drept a râului Prut şi digul de apărare împotriva inundaţiilor, bălţile din sudul localităţii Fălciu, precum şi balta Bârzica Mică, V. Mihălceni de la Rânzesti, până în drumul naţional DN 24 A, dar şi complexul piscicol Cârja până la graniţa cu judeţul Galaţi.

În lunca râului Prut se găsesc un număr de 6 habitate din legislaţia europeană:

păduri ripariene mixte de Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

comunităţi de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

pajişti cu altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition lacuri distrofe şi iazuri râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

În habitatele sitului Râul Prut se găsesc specii precum iarba broaştelor, peştisoară , trifoiaş de baltă şi urzică, formând fitocenoze compacte, dar reduse ca dimensiuni în locuri adăpostite.

Biodiversitatea floristică a luncii râului Prut este întregită şi de vegetaţia de mlaştină, iar în acest sens se pot întâlni specii, cum ar fi: dintele lupului, spanac alb, galbenă, tataneasa şi macris. Dintre plantele mici, se intalnesc: coada vulpii, mentă sălbatică, tămâioară.


Pagina 79



În bălţile aferente râului Prut cu ape puţin profunde (0,5-2m) şi cu conţinut redus de substanţe nutritive se dezvoltă specii specifice acestora, ca: nufărul alb, cornaci, plutică şi broscăriţă. Pe lacoviştile slab salinizate, din lunca Prutului, cresc plante mici precum coada vulpii, dar şi vegetaţie care atinge înălţimea de 35 – 40 cm, dintre care cele mai reprezentative sunt: firuţa, păiuş, golomăţ, iarba câmpului, coada vulpii, pipirig şi trifoi.

Din toate speciile de plante prezente în situl Râul Prut, 15 specii sunt protejate şi importante pentru biodiversitatea.

Râul PrutÎn ceea ce priveşte speciile faunistice ce se găsesc în situl Râul

Prut, amintim: buhai de baltă, chirighiţa cu obraz alb, barza albă, lebadă de iarnă, egreta mare, egretă mică, stârc pitic, stârc de noapte, iar în zăvoaiele râului Prut se găsesc: dumbrăveanca, ciocănitoare de grădina, ciocănitoare neagră, muscar gulerat , sfrâncioc rosiatic şi sfrâncioc cu fruntea neagră- 47 specii de păsări, specifice zonelor umede sunt specii protejate şi trebuiesc supuse unor măsuri de conservare adecvate.

Conform Directivei Habitate în acest sit sunt protejate: vidra, broască ţestoasă de lac şi 3 specii de peşti: avâtul, zărluga şi vărlarul.

O contribuţie la biodiversitatea judeţului Vaslui este dată de lunca râului Prut unde putem întâlni: pelicanul alb, lebada albă, egreta mică, egreta mare, califarul roşu.

Proiectul de investitii ce consta in amenajarea celor 9 hale de crestere suine existente pe amplasament, cat si prin tehnologia aplicata si dotarile prevazute nu se afla situat in sit, impactul asupra ariei de protectie avifaunistica ROSPA 0130- Mata-Carja-Radeanu si a sitului de importanta comunitara ROSCI 0213- Raul Prut este redus. Amplasamentul se situeaza in vecinatatea zonei protejate.

Factorii climatici nu vor fi afectaţi de realizarea obiectivului de investitie, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural nefiind afectate, terenul situandu-se intr-o zona agrara. Nu se cunoaşte existenţa unor vestigii arhitectonice pe suprafaţa analizată.

Investitia, prin amplasamentul si prin managementul de mediu, nu va influenta calitatea solului, subsolului si panzei freatice din vecinatate.


Pagina 80



Ca masuri de compensare se propun masuri de ecologizare a suprafetei terenului la finalul investiţiei prin inerbare şi plantare de arbusti perimetral in zonele in care s-au executat lucrari de constructii, la limita fermei.

4.5.2.Impactul prognozat si masurile de diminuarePina in prezent nu s-au semnalat in zona dereglari ale echilibrului

ecologic obiectivul invecinandu-se cu terenuri agricole, pasune, zone protejate.

Din estimarea valorilor concentratiilor de poluanti emisi in mediu acestia se vor situa sub CMA conform normativelor in vigoare ceea ce va conduce la debite masice reduse de poluanti fara un impact major asupra biodiversitatii.

In ceea ce privesc ariile de raspandire a poluantilor emisi, acestia nu vor afecta flora si fauna din vecinatatea amplasamentului analizat ca urmare a dotarilor si echipamentele aferente noii investitii, cat si prin respectarea tehnologiei de creştere, impactul prognozat fiind diminuat prin respectarea masurilor impuse.

Măsurile care se preconizează a fi luate în perioada de realizare a fermei, cat si în timpul funcţionării acestuia, în conformitate cu normele tehnologice si a legislaţiei de mediu în vigoare, si în mod special respectarea cu stricteţe a acestora, ne determină să consideram că factorii de mediu din vecinatate, vor fi afectaţi negativ într-o măsură destul de mică astfel încât impactul să nu aibă un caracter semnificativ. Se poate afirma că dacă impactul asupra florei si faunei nu se va manifesta semnificativ, astfel încât să afecteze biodiversitatea, investitia realizata va constitui un beneficiu pentru mediu înconjurător, cel social şi economic.

Masurile de reducere a impactului pentru ecosistemul terestru si acvatic ce se propun a fi luate in considerare la realizarea investitiei conduc la diminuarea potentialelor efecte atât în perioada de construire- montaj, cat si de functionare:

Factor de mediu

Măsuri de reducere a impactului

Resp.implementare

Supraveghere

Pulberi -excavaţii supravegheate, -acoperirea camioanelor care

transportă material de umplutură,

-efectuarea de stropiri cu apa ce vor impiedica antrenarea de pulberi de catre curentii de aer

Constructor Titular

Vegetaţie -se va proceda la refacerea vegetaţiei la finalul investitiei prin plantare de plante specifice zonei

Constructor Titular


Pagina 81



Faună -supravegherea zonei şi asigurarea identificării si protejării exemplarelor din fauna specifica zonei atat in perioada de investitii, cat si in perioada de functionare

Constructor Titular

Apă -colectarea corespunzătoare a dejectiilor semilichide, apelor uzate, transport prin vidanjare, asigurarea de servicii specializate, pentru respectarea HG 352/2005 -interzicerea descărcării oricăror materiale în apele de suprafată sau subterane.-utilizarea unor tehnologii moderne de depoluare în cazul poluării accidentale cu hidrocarburi

Constructor Titular

Gestionarea materialuluiexcavat

-refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a materialului inert excavat, in aceeaşi zona pentru refacerea habitatelor la finalizarea lucrarilor

Constructor Titular

Sănătatea populaţiei şi apersonalului

-managementul tehnic şi al resurselor corect executat. -elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale.

Constructor Titular

Mediu ambiant

-monitorizarea lucrărilor şi a calităţii mediului, atat in perioada de investitii cat si in perioada de functionare

Constructor Titular

4.6.Peisajul

Investitia – Infiintare ferma de porci pe vechiul amplasament cu aceeasi destinatie se va amplasa in intravilanul localitatii Bogdanesti, comuna Falciu, judetul Vaslui pe amplasamentul unei foste ferme de crestere suine care la preluare nu era populata.

Din punct de vedere urbanistic obiectivul se incadreaza in arhitectura zonala cu respectarea conditiilor impuse prin certificatul de urbanism.

Amenajarile si dotarile, in ceea ce privesc constructiile existente in cadrul obiectivului, se vor integra in caracterul general al zonei, armonizandu-se cu cladirile invecinate ca arhitectura si finisare.


Pagina 82



Ferma de porci Bogdanesti este situata la distanta de cca 1250m fata de zona locuita a satului Bogdanesti, si la 500m fata de prima locuinta. Investitia este realizata pe amplasamentul unei foste ferme din localitate si se supune reglementarilor impuse prin L204/2008 in ceea ce priveste protejarea exploatatiilor agricole ce au functionat anterior si au avut ca destinatie - ferme zootehnice.

Prin amenajarile ce au fost prevazute, constructiile care urmeaza a fi modernizate si dotate cu echipamente vor realiza un functional corespunzator activitatii de crestere intensiva a porcilor, conform celor mai bune tehnici disponibile.

Obiectivul se va racorda la retelele cu utilitati din zona-energie electrica si apa potabila. Apele uzate tehnologice cu continut de dejectii si cele menajere rezultate de pe incinta vor fi colectate prin canale si retelele interioare si dirijate catre lagune si bazin betonat subteran vidanjabil.

Apele pluviale prin sistematizarea pe verticala vor fi dirijate prin pante si rigole catre terenurile agricole din vecinatate cu infiltrare lentă in sol.

Tab. 4.6.1 Utilizarea terenului pentru amplasamentul ales

Utilizarea terenului

Suprafata (mp)Inainte de punerea in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicare a proiectului

Recultivata

Zone construite:-constructii

inchise, amenajari tehnico-edilitare

-cai de acces si platforme betonate,

rigole

-spatii verzi

23.223,3mp

27.480,77mp

117.734mp

-suprafata construita, inclusiv amenajari tehnico-

edilitare26.823,33 mp

-cai de acces betonate si platforme 27.480,77mp

-spatii verzi114.134mp

Total 168.438,07mp 168.438,07mp

Prin realizarea obiectivului va fi influentat cadrul natural peisagistic conducand la cresterea valorii estetice a acestuia fara a avea un impact negativ asupra arealului analizat.


Pagina 83



4.7.Mediul social si economic

Amplasarea acestui obiectiv in judetul Vaslui este benefica si oportuna, avand la baza dezvoltarea intensiva si pe orizontala a capacitatilor de productie, obiectiv impus si din nevoia crescanda a solicitarilor pe piata produselor de carne de porc.

Investitia ce urmeaza a se realiza constituie un raspuns in sensul asigurarii cererii excedentare de carne de porc, dar si un etalon in ceea ce priveste dotarea cu echipamente moderne, eficiente, privind cresterea si dezvoltarea suinelor conform noilor standarde sanitar-veterinare.

Prin proiectul de realizare a noii investitii, se vor aplica tehnologii de crestere, hranire, adapare, valorificare a deseurilor, reducerea consumurilor de utilitati, ceea ce conduce la o eficienta economica satisfacatoare incluzandu-se in categoria obiectivelor ecologice.

Prin realizarea acestui obiectiv se creaza un sistem de reducere a deseurilor generate si valorificare superioara a acestora ca ingrasamant natural pe terenurile agricole, cu diminuarea impactului produs asupra factorilor de mediu.

Dotarile prevazute in proiect, precum si instalatiile de depoluare conduc la scaderea concentratiilor emisiilor evacuate in mediu, gestionarea corespunzatoare a acestora cu un impact redus asupra starii de sanatate a populatiei.

Prin cresterea indicelui de valorificare a potentialului zootehnic apreciem ca impactul produs asupra mediului social si economic va fi unul pozitiv.

Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din zona prin atragerea fortei de munca, dezvoltarea sectorului agro-zootehnic al zonei, cresterea gradului de valorificare a culturilor cerealiere realizate in zona.

Impactul potential al proiectului, asupra conditiilor de viata ar putea fi unul negativ pentru populatia din partea de sud a localitatii, ce se afla la distanta de 1250m de ferma.

Tranzitarea comunei cu autovehiculele destinate transportului in cazul popularii, depopularii halelor, asigurarii hranei, cat si pentru transportul dejectiilor ar putea crea un disconfort local.

In vederea diminuarii impactului produs se impun masuri ce conduc la reducerea disconfortului zonal.

4.8.Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural

Obiectivul de investitie nu se afla in vecinatatea unor obiective ce fac parte din patrimoniul cultural.

Nu se impune necesitatea luarii de masuri speciale in acest sens.SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375

SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920

Pagina 84



5.Analiza alternativelor

Amenajarea fermei de crestere si dezvoltare suine prin reconsiderarea si modernizarea celor 9 hale de crestere si anexele tehnice aferente se vor realiza pe un teren proprietate a SC Ferma nr.1 Bivolari ce a concesionat terenurile pe o durata de 10 ani pe care se afla amplasate constructiile proprietate a dnei Lupu Carmen Florentina.

La alegerea amplasamentului s-a avut in vedere functionalul anterior a unei ferme de crestere suine care la data preluarii celor 9 hale si anexele tehnice aferente nu era populata.

La realizarea acestei investitii se va tine seama de recomandarile din certificatul de urbanism si din avizele solicitate, solutiile tehnice propuse prin proiectul de modernizare.

Alternativa alegerii amplasamentului pentru dezvoltarea noului obiectiv a constat in existenta dotarilor cu cladiri si retele de utilitati pentru functionalul noului obiectiv, cat si amplasamnetul situat intr-o zona preponderent agrara ce asigura necesarul de hrana pentru aplicarea celor mai bune tehnici disponibile de crestere.

Evaluarea potenţialului impact asupra factorilor de mediu prin realizarea investiţiei a fost efectuată pe baza criteriilor de mediu pentru a determina sistemul de punctaj utilizat ce completează matricea. Notaţia folosită pentru a completa matricea

Notaţia Explicaţie

++ Punerea în aplicare a proiectului ar conduce la efecte pozitive importante, constând în protecţia

mediului şi oportunităţi de îmbunătăţire.

+ Punerea în aplicare a proiectului ar conduce la efecte pozitive ce nu ar afecta în mod negativ

resursele de mediu.

0 Nu are nici un efect asupra criteriilor, ca urmare a punerii în aplicare a opţiunii.

- Punerea în aplicare a proiectului ar conduce la efecte negative asupra mediului

- - Punerea în aplicare a proiectului ar conduce la efecte negative majore pe termen lung, la efecte


Pagina 85



adverse asupra mediului, susceptibile de a fi permanente.

+/- Punerea în aplicare a proiectului ar afecta atât în mod pozitiv, cât şi negativ în raport cu criteriile

? Efectele sunt incerte deoarece nu există suficiente informaţii disponibile pentru a anticipa efectele

probabile.

În ceea ce priveşte evaluarea impactului proiectului asupra factorilor de mediu şi a bunurilor protejate, acesta este redat pe baza matricei prezentate:

Populaţia şi sănătatea umană

Fauna şi flora

Sol Bunuri materiale

Calitatea apei

Calitatea aerului, climă

Zgomot, vibraţii

Peisaj, mediu vizual

Patrimoniu cultural şi istoric

Fermă creştere si dezvoltare suine Bogdanesti

+/- +/- + + + +/- + ++ 0

Din datele prezentate privind evaluarea impactului asupra factorilor de mediu, se poate concluziona că prin modul de realizare a investiţiei, prin dotările acesteia, cât şi prin amplasamentul fermei, din evaluările efectuate rezultă că prezintă un impact direct, cumulativ şi pozitiv pentru zona respectivă.

Din punct de vedere al impactului, acesta nu afectează arealele geografice învecinate, atât din punct de vedere al populaţiei, cat si habitatelor.

Respectarea condiţiilor tehnice privind dotările, cât şi exploatarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor în sistem monitorizat, conduc la diminuarea impactului asupra mediului.

Totodată au fost prevăzute măsuri de protecţie privind reducerea impactului, atât în perioada de execuţie, în perioada de funcţionare şi de încetare a activităţii.

Alegerea variantei de amplasament a fost dictata si de existenta unui excedent de cereale in zona, de crearea unor locuri de munca, precum si de realizarea unui climat concurential in domeniul de activitate.

In ceea ce priveste protectia mediului inconjurator prin prevederile impuse in proiect, cit si prin dotarile propuse la realizarea investitiei, s-a avut in vedere respectarea conditiilor legislatiei de mediu in vigoare, legislatie ce a fost aliniata la prevederile Comunitatii Europene.

Consideram ca prin alegerea amplasamentului propus, acesta se inscrie pe linia celor mai bune tehnici agricole disponibile, comparativ cu


Pagina 86



un alt amplasament, obiectivul fiind situat intr-o zona dotata cu utilitati, cu cai de acces rutiere si cu un functional constructiv existent.

6.Monitorizarea

In conformitate cu OUG 152/2005 art. 17, f), care precizeaza ca in cazul fermelor de crestere intensiva a porcilor, masurile prevazute pentru monitorizare “iau in considerare costurile si beneficiile” si cu BREF-ul care arata ca aceasta prevedere trebuie interpretata in sensul evitarii unei monitorizari excesive.

Din analiza naturii emisiilor generate in mediu prin activitatile ce se vor desfasura in cadrul fermei de crestere si dezvoltare suine Bogdanesti se impune monitorizarea calitatii factorilor de mediu si a deseurilor generate:

Sol -calitatea solului in vecinatatea amplasarii lagunelor pentru

preluarea dejectiilor semilichide in vederea evaluarii calitatii acestuia inainte de punerea in functiune si la anumite intervale de functionare a fermei, in conformitate cu prevederile ORD 756/1997

Apa-apa potabila asigurata din sursa subterana existenta va trebui sa

se incadreze din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici si bacteorologici in limitele normelor de potabilitate conform SR 1343/1/2006, STAS 1343/3-1986, L311/2004

-ape uzate menajere colectate in bazinul vidanjabil inainte de evacuare spre Statia de epurare

Aer-emisii generate din sistemul de crestere a suinelor din halele de

crestere evacuate prin sistemul de ventilatie din dotarea acestora si emisii fugitive din zona platformei de depozitare dejectii.

-emisii de zgomot ca urmare a activitatii desfasurate.Se vor efectua masuratori in conditiile aparitiei unor sesizari a

locuitorilor din zona ca urmare a disconfortului creat.Actiunea de monitorizare a emisiilor semnificative de poluanti

(amoniac, protoxid de azot si metan) are in vedere nu masurarea acestora ci estimarea prin calcul.

Se vor raporta anual cantitatile de emisii care depasesc valorile prag prevazute prin ORD 1144/2002 privind infiintarea Registrului poluantilor emisi din activitatile ce intra sub incindenta OUG 152/2005 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii.

Deseuri


Pagina 87



-dejectii semilichide, evacuate impreuna cu apele uzate tehnologice din perioada vidului sanitar, dirijate catre cele 2 lagune situate in exteriorul fermei in vederea biosterilizarii si mineralizarii cu utilizare la fertilizarea terenurilor agricole pe anumite categorii de soluri in baza studiilor efectuate de catre OJSPA, in baza contractelor incheiate cu detinatorii terenurilor

-namolurile colectate din zona canalelor si a caminelor esorate pe platforma de depozitare dejectii inainte de aplicarea pe terenurile agricole

Deseurile generate din activitatea desfasurata in cadrul fermei vor fi gestionate de la producere pana la eliminare/valorificare cu respectarea prevederilor HG 856/2002.

Anual se vor inregistra si raporta cantitatile de deseuri inclusiv cantitatile de dejectii. Anual se va face analiza chimica a dejectiilor mineralizate inainte de livrarea la terti, instituind un registru de evidenta a cantitatilor de dejectii livrate la terti, data livrarii, numele beneficiarului, destinatia dejectiilor

Activitatea de aplicare a dejectiilor pe camp nu este in responsabilitatea fermei.

Se vor stipula clauze contractuale prin care utilizatorul isi insuseste, sub semnatura, obligatiile legale ce ii revin la utilizarea dejectiilor ca fertilizant, inclusiv prelevarea de probe de sol de pe terenul pe care se aplica dejectiile.

Proiectul este in acord cu standardele nationale, investitia realizata respectand standardele sanitar – veterinare, de igiena si bunastare a animalelor si de mediu ale Uniunii Europene.

Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatii se va realiza prin controale periodice efectuate de reprezentantii autoritatilor de mediu si de sanatate publica.

Sistemul de automonitorizare in faza de functionare are doua componente principale :

- monitorizarea tehnologica ;- monitorizarea factorilor de mediu in zona de influenta.

Automonitorizarea tehnologica consta in verificarea permanenta a starii de functionare a utilajelor si autovehiculelor, sistemului de colectare a apelor uzate, deseurilor, starea drumurilor din incinta.

Scopul acestor activitati este asigurarea functionarii in conditiile proiectate ale tuturor echipamentelor si instalatiilor, avand ca rezultat reducerea riscurilor de accidente care pot avea efecte negative pentru mediu si sanatatea oamenilor.

Se vor monitoriza parametrii tehnologici impusi prin cele mai bune tehnici disponibile, precum si consumurile de utilitati- apa, energie electrica, cantitatea de deseuri produsa, indici ce evalueaza incadrarea fermei in conditiile impuse prin BAT/BREF.


Pagina 88



Titularul activitatii va raporta autoritatii teritoriale pentru protectia mediului rezultatul actvitatii de automonitorizare.

Pe baza factorilor de emisie corespunzatori sistemului de adapostire si continutului de proteina si fosfor in furaje, se vor estima emisiile semnificative de poluanti in aer (amoniac, protoxid de azot si metan).

Tinand seama de cele prezentate anterior, activitatea din ferma are o contributie redusa privind concentratiile poluantilor emisi, acestia situandu-se sub valorile limita prevazute de legislatia in vigoare.

Factorii de mediu, frecventa, indicatorii ce urmeaza a fi monitorizati sunt prezentati in tabelul urmator:

Factor de mediu Periodicitatea propusa

Indicatorii analizati

Valori limita de emisie

Punct de prelevare

APA Apa potabila din sursa proprie subterana

Periodic conform normelor sanitar-veterinare

pH, CBO5, CCOCr, NH4, NO2, NO3, SET, SO4, agenti patogeni

SR 1343/1/2006, STAS 1343/3-1986, L311/2004

Din forajul hidrologic ce constituie sursa de alimentare cu apa

apa uzate menajaere

la fiecare vidanjare, inainte de evacuare catre Statia de epurare

pH, CCOCr, CBO5, materii in suspensii, substante extractibile, detergent, sulfuri si H2S, P total

NTPA 002/2002, HG 352/2005

Bazin stocare ape uzate menajere cu V=20mc

AER Emisii de la halele de crestere si emisii fugitive

Nu este cazul --- --- ---

Imisii anual zgomot STAS 10009/1988

La limita amplasamentului spre latura nordica

DEJECTII Dejectii semilichide cu continut de apa uzata tehnologica si slam

la fiecare vidanjare, inainte de aplicare pe terenuri

pH, azot total, P total, substante extractibile, cupru, zinc, cloruri, sulfati, crom, nichel, cadmiu, mangan

Conform reglementarilor BAT/BREF

Lagune de stocare dejectii semilichide cu Vtotal=9000mc

SOL anual pH, cupru, zinc nichel, crom, cadmiu, mangan

ORD 756/1997 Limitrof lagunelor si platformei de deshidratare

Prin sistemul de monitorizare al factorilor de mediu, cat si a modului de eliminare/valorificare a deseurilor generate, creste siguranta in


Pagina 89



exploatare cu diminuarea riscului aparitiei unor poluari accidentale cu impact asupra calitatii factorilor de mediu.

Pentru aplicarea celor mai bune tehnici disponibile si incadrarea in limitele recomandate prin BAT/BREF privind sistemul de crestere a porcilor, in cadrul noului obiectiv se va urmări :

-funcţionarea la parametri tehnologici a sistemelor de ventilatie din dotare, conform programelor instituite prin calculator cu urmărirea şi remedierea abaterilor de la parametrii de proces

-respectarea diagramelor energetice de pe fluxul tehnologic in vederea incadrarii obiectivului în limitele impuse prin consumurile specifice preconizate

-urmărirea gestionării substantelor chimice utilizate in procesul de igienizare in cazul vidului sanitar, a conditiilor de depozitare, manipulare si consumurile specifice.

-respectarea modului de gestionare selectiva a deseurilor de la producere pana la eliminare/valorificare conform legislatiei in vigoare – OUG 78/2000, privind regimul deseurilor aprobat cu L 426/2001 cu modificarile ci completarile ulterioare si a HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor, inclusiv deseurile periculoase

7.Situatii de risc

Ferma este situata intr-o zona in care pana in prezent nu s-au inregistrat incidente legate de inundatii si nu este supus alunecarilor de teren.

In cazul aparitiei unui cutremur, acesta poate avea consecinte grave, provocand fisurarea unor rezervoare, a conductelor cu posibilitate de poluare a solului, subsolului si panzei freatice.

Utilizarea materialelor de buna calitate, cat si prin solutiile tehnice adoptate in realizarea investitiei se diminueaza posibilitatea aparitiei de fisuri in conducte, instalatii si utilaje.

La punerea in functiune in baza proiectului intocmit se va obtine avizul de functionare din punct de vedere al protectiei si sigurantei in functionare, ceea ce impune ca prin instructaje periodice, personalul sa fie initiat in cazul aparitiei unor situatii de urgenta.

Inainte de punerea in functiune a obiectivului societatea va elabora planurile de prevenire si actiune privind :

prevenirea si controlul poluarilor accidentale regulamente de intretinere si operare a instalatiilor de

depoluare planuri de prevenire si combatere a incendiilor


Pagina 90



regulamentele si instructiunile de protectie a muncii specifice pe locuri de munca

Cantitatile de substante dezinfectante utilizate in realizarea vidului sanitar, sunt reduse si nu determina incadrarea activitatii in categoriile de risc conform prevederilor HG 804/2007 care transpune Directiva SEVESO.

Tipurile de accidente potentiale, marimea riscului estimat si tehnicile de prevenire instituite sunt prezentate in tabelul urmator :

Nr. Tip de

accident Cauze potentiale

Impact potential

Probabilitate de producere

Risc estimat

Tehnici preventive

1 Incendii Scurtcircuit electric;

Poluare atmosferi ca; Impact vizual;

mica mic Se vor respecta instructiunile de prevenire si interventie in caz de incendii.

neglijenta; intretinere encores- punzatoare a echipamente lor

Pagube materiale

La acestea se adauga masurile de prevenire adoptate in faza de proiectare

Situatiile de risc sunt generate de nerespectarea de către personalul angajat a regulilor si normativelor de protectia muncii, PSI, a legislatiei in vigoare privind protectia mediului:

respectarea prevederilor protectiei muncii in ceea ce priveste exploatarea utilajelor ce prezinta organe in miscare si a mijloacelor de transport;

aparitia de incendii in cazul unor situatii de avarii; accidente de munca - electrocutări, arsuri, orbiri de la

aparatele de sudură, inhalatii de praf sau de gaze, striviri de elemente in cădere.

Aceste tipuri de accidente de munca nu au efecte asupra mediului inconjurător, avand caracter limitat in timp si spatiu, dar pot produce pierderi de vieti omenesti sau pot conduce la invaliditate temporară sau definitivă. De asemenea, ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea finalizării lucrărilor.

Este necesară securizarea locatiei pe toată perioada de functionare a obiectivului, pe perioada lucrărilor de executie, cat si in perioada de exploatare.

Se va institui un registru pentru evidenta tuturor accidentelor/ incidentelor, schimbarilor de procedura, evenimentelor anormale si constatarilor ca urmare a verificarilor tehnice periodice a instalatiilor.

Măsuri de reducere a riscului : instructajul periodic al personalului privind protectia muncii,

PSI si protectia mediuluiSC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375

SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920

Pagina 91



verificarea starii tehnice a tuturor utilajelor si echipamentelor la intrarea in schimb pentru a constata integritatea si buna lor functionare;

verificarea periodica conform programului a instalatiilor electrice;

stabilirea unor zone de interzicere a accesului prin aplicare de placute indicatoare cu insemne de pericol ;

securitatea fermei prin imprejmuire, semnalizări si alte avertizări ce delimiteaza zonele de lucru;

restrictionarea accesului persoanelor in ferma; intocmirea unui plan de interventii in caz de situatii de

urgenta- calamitati naturale, cutremure. Planul va prevedea măsurile de alertare, informare, punere la adăpost a bunurilor degradabile, solutii pentru minimizarea efectelor, asigurarea mijloacelor materiale pentru interventia in astfel de cazuri.

Planul de urgenta stabileste competentele specifice si procedurile de urmat in caz de accidente.

Urgenta apare ori de cate ori exista o situatie diferita de cea normala, de natura sa creeze o conditie de pericol, imediat sau potential, pentru persoane, mediu sau bunuri.

Planul de urgenta trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu: responsabilul pentru siguranta activitatii; personalul si atributiile lor specifice; sarcinile echipei de interventie pentru urgente; procedurile operative de tratare a diferitelor situatii; colaborarea cu echipele de interventie externe.

In conditiile respectarii tehnologiei de crestere a porcilor, a parametrilor tehnologici de microclimat din hale, a regimului de gestionare a deseurilor pe durata functionarii obiectivului se elimina riscul aparitiei unui impact cu afectarea calitatii factorilor de mediu.

In cazul aparitiei unor situatii accidentale, conducerea societatii va anunta telefonic APM Vaslui, ARPM Bacau, GNM Vaslui.

8.Descrierea dificultatilor

In procesul efectuării evaluării impactului asupra mediului nu s-au pus probleme deosebite de culegere de informatii, consultare documente si documentatii, vizite pe teren, etc., administratorul delegat asigurand conditiile necesare realizarii lucrarii.

Datele tehnice furnizate de beneficiar sunt considerate reale, raspunderea pentru aceste date revenindu-i acestuia.


Pagina 92



9.Rezumat fara date tehnice

Investitia INFIINTARE FERMA DE PORCI PE VECHIUL AMPLASAMENT CU ACEESI DESTINATIE se va realiza in intravilanul localităţii Bogdanesti, comuna Falciu, judetul Vaslui.

Titularul proiectului este dna Lupu Florentina Carmen, persoana fizica, cu domiciliul in judetul Bacau, municipiul Bacau, str Magnoliilor, nr.16A, in calitate de proprietar a cladirilor ce vor face obiectul reparatiei si modernizarii fermei, proprietarul terenului fiind SC Ferma nr.1 Bivolari SRL Iasi.

Administratorul obiectivului de investitii si responsabilul cu probleme de mediu este dnul Liviu Moroianu, domiciliat in municipiul Mangalia, judetul Constanta, imputernicit prin Procura, telefon:0744/311224.

Capacitatea de producţie proiectată conform activitatii desfasurate în cadrul fermei de creştere şi dezvoltare suine este de 18.000capete/serie, 3 serii/an, respectiv 54.000capete/an/ferma.



-sud : terenuri arabile, pasune, -est : drum national DN 24A, teren agricol-vest : terenuri arabile, proprietati privateAmplasamentul fermei se afla situat in intravilanul localitatii

Bogdanesti, comuna Falciu, judetul Vaslui, intr-o zona situata la distanta de cca 1250m fata de primele locuinte ale localitatii Bogdanesti, si la cca 500m fata de prima casa. Ferma se inscrie in regelementarile prevazute prin L204/2008 privind protejarea exploatatiilor agricole, aceasta functionand pe amplasamentul unei foste ferme de suine.

Lucrarile ce urmeaza a se executa privind infiintarea fermei de crestere si dezvoltare suine se efectua pe o suprafata totala de 168.438,07mp si constau din:

Zona de crestere suine constituita din cele 9 hale si anexele tehnico administrative aferente procesului de crestere se va amplasa pe e o suprafata construita de 150.677,07mp, din care:

9 hale de crestere suine Sc=2174,67mp/hala, respectiv Sc total= 19.572mp/ferma, cu capacitate de cazare de 2000capete/hala, 18.000capete/serie/ferma, 3 serii/an, respectiv 54.000capete/an/ferma.


Pagina 93



Fiecare hala este prevazuta cu doua accese laterale, cu cate o camera tehnica pe fiecare culoar de acces, incinta fiind amenajata pe 4 randuri a cate 4 compartimente, prevazute cu cate 6 boxe/compartiment, rezultand un total de 96boxe/hala, cu o capacitate de cazare de 20-21 capete/boxa, respectiv 2000 capete/hala/serie.


Fiecare hală va fi dotata cu sistem de hranire, adapare, microclimat, constand din urmatoarele dotari :

hrănirea efectivului de suine se va realiza in sistem ad-libitum, fiecare hala fiind prevăzuta cu câte 2 buncăre cu V=18mc/buc, pentru depozitare furaje.

asigurarea necesarului de apă, se va realiza din sursa proprie subterana prin intermediul unui put forat cu depozitare in 2 bazine de stocare cu V=100mc/buc, apa fiind preluată prin pompare şi dirijată către suzetele de adăpare.

incintele vor fi prevazute cu aeroterme electrice mobile- 4 buc, ce vor fi amplasate in halele de crestere in perioada initiala de populare

ventilaţia va fi asigurată prin intermediul gurilor de admisie laterale şi a ventilatoarelor de pe coamă pentru exhaustarea aerului viciat.

filtru sanitar cu Sc=249,64mp, este compartimentat corespunzator fiind amenajat cu vestiare, grupuri sanitare pe sexe, sala de mese, birou. Acesta are ca destinatie accesul personalului si vizitatorilor in fermă, va fi compartimentat in zone pentru schimbul hainelor din exterior, zona de dusuri obligatorie spalarii si dezinfectarii personalului fermei, o zona destinata vestiarelor pentru echipamentele de lucru.

cabină poartă cu Sc=25,25mp, prevazuta cu dezinfector auto statia de pompare dejectii cu Sc=8,48mp, pavilion administrativ cu Sc=181,45mp, este compartimentat in

spatii corespunzatoare functionalului post de transformare cu Sc=48,57mp, ce asigura alimentarea cu

energie electrica a obiectivului rampa incarcare-descarcare, cu Sc=208,05mp spatii de depozitare cu Sc=293,13mp, respectiv Sc=302mp, atelier intretinere cu Sc=293,13mp pod bascula si cabina aferenta cu Sc=40,65mp retele hidroedilitare, platforme betonate S=23.980,77mp spatii verzi S=105.473mp


Pagina 94



Zona fostei statii de epurare situata in partea sudica a amplasamentului in suprafata de 17.761mp, pe care se vor amenaja urmatoarele:

2 lagune de preluare dejectii sub forma semilichida din ferma cu Stotal=3600mp, din care una cu 2400mp si una cu 1200mp, constructii noi realizate

platforma betonata pentru dejectii existenta ce va fi reamenajata cu Sc=2000mp

zona bazinelor aferente fostei statii de epurare, in prezent nefunctionale cu Sc=2000mp, vor fi igienizate

platforme betonate si cai de acces cu S=1.500mp spatii verzi cu S=8.661mp

Ferma va fi imprejmuita si securizata.Regimul de lucru al obiectivului de investitii va fi de 7

zile/saptamana, 24ore/zi, 365 zile/an, activitatea desfasurata in cursul unui an va cuprinde 3 cicluri de crestere, un ciclu fiind de 100 zile, dupa care urmeaza vidul sanitar.

Durata de functionare a investitiei va fi corelata cu rentabilitatea si evolutia cererii si ofertei.

Materii prime utilizate in ferma:-purcei 25-30kg-56.700capete/an-furaje combinate- 16.578t/an-apa potabila- 54.600mc/an-vitamine, medicamente- 375kg/an-dezinfectanti- 450kg/an-detergenti- 5t/anPrin adaptarea procesului de igienizare la finalul ciclului de crestere

asigurat prin sistemul „populare totala/depopulare totala” se asigura o buna dezinfectie utilizandu-se materiale dezinfectante omologate.

Conform normelor sanitar-veterinare in vederea evitarii transmiterii bolilor animalelor se impune izolarea animalelor bolnave sau suspecte de boala, pastrarea pierderilor naturale in conditii speciale pana la ridicarea de pe amplasament in vederea incinerarii.

Totodata nu se va permite circulatia animalelor si persoanelor in locurile presupuse a fi contaminate, evitandu-se totodata contactul dintre animalele bolnave sau suspecte de contaminare sau a furajelor.

Procesul de crestere si ingrasare a porcilor de carne este un proces ce se desfasoara in flux continuu timp de 365 zile/an, 24 h/zi ca urmare a specificului de activitate.

Activitatea obiectivului se incadreaza in domeniul agiculturii respectiv cresterea si ingrasarea suinelor si consta in urmatoarele etape:

-pregatirea halelor in vederea popularii- vid sanitar


Pagina 95



-preluarea purceilor de la diversi furnizori in greutate de 25-30 kg/buc;

-cresterea si intretinerea acestora, prin asigurarea conditiilor de hrana , apa si microclimat pana la atingerea greutatii de 100-110kg;

-livrarea acestora spre abatorizare la atingerea greutatii de 100-110kg catre diversi beneficiari.

Din punct de vedere a consumurilor de utilitati, a emisiilor generate din functionarea obiectivului, obiectivul se inscrie pe linia celor mai bune tehnici disponibile cu respectarea prevederilor BAT/BREF :

Parametrul Valori limita-energie electrica

-energie termica

-furaje pentru hranirea efectivului

-apa potabila pentru adaparea efectivului

-emisii atmosferice

-emisii in ape

-deseuri generate

41 Kwh/cap/anLimita BAT 41-47kWh/cap/an

4kWh/cap/an Limita BAT 3-6kWh/cap/an

3,08kg/cap/ziLimita BAT 1,5-3,1kg/cap/zi

8l/cap/ziLimita BAT 4-10l/cap/zi

Limita BAT NH3- 0,9-2,4 kg/cap/an;

COV nemetanic-4,2-11,1 kg/cap/an; 0NOx -00,59-3,44 kg/cap/an;

Apa uzata tehnologica: Cu -1,08kg/an, Zn -5,04kg/an, suspensii-648kg/an, CCOCr-756kg/an,

CBO5-216kg/an, N total-108kg/an, NH4-21,6kg/an, Valorile corespund limitelor NTPA 001/2002, HG352/2005

Pierderi naturale – 2700buc/an, 5%

Dejectii semilichide, slam de balegar, urina –80.244mc/an, 1,48mc/cap/an

Limita BAT 1,1-1,5mc/cap/an

Deşeurile rezultate pe amplasament pot fi generate în perioada de realizare a investiţiei şi din functionarea obiectivului analizat, fiind prezentate mai jos, cantităţile fiind informative funcţie de volumul activităţii desfăşurate:

Deseuri provenite din activitatea de realizare a investitiei


Pagina 96



-beton intarit, caramizi-16mc-pamant excavat -24t-resturi de balast si pietris- 8t-deseuri metalice-3t-deseuri de ambalaje- 2t-deseu menajer- 12tDeseuri provenite din activitatea desfasurata-dejectii semilichide, slam de balegar, purin*- 80.244mc/an-namol* -12t/an-deseuri de ambalaje*- hartie, carton 1,5t/an, materiale plastice

3t/an-pierderi naturale-2700capete/an-deseu menajer- 12t/anConform L211/2011 privind regimul deseurilor, art.6, aliniatul 1) si

2), dejectiile semilichide colectate din hale, namolul esorat, ambalajele si deseurile de ambalaje fiind valorificate si reciclate nu mai sunt incluse in categoria deseuri. Conform Anexei 3, dejectiile semilichide din lagune, namolul esorat pe platforma de esorare, sunt incluse in categoria R10 ca operatiune de valorificare, fiind utilizate la tratarea terenurilor cu beneficii pentru agricultura si imbunatatirea ecologica a solului.

Sistemul de colectare, stocare si transport va fi organizat pe tipuri de deseuri cu respectarea reglementarilor in vigoare pentru a nu conduce la o actiune de poluare a solului, subsolului si panzei freatice.

In cazul deseurilor, atat valorificabile, cat si nevalorificabile se va urmari gestionarea acestora de la producere pana la valorificare/eliminarea ritmica fara a crea stocuri ce ar putea conduce la un impact asupra factorilor de mediu, cu respectarea conditiilor impuse prin HG856/2002, L211/2011.

In perioada de organizare de santier, cat si in perioada de functionare a noii investitii, exista un potential impact asupra factorilor de mediu pentru care se impun luarea de masuri in vederea reducerii acestuia.

Impactul in perioada de organizare de santier – organizarea de santier se realizeaza pe o perioada scurta de timp, pe o suprafata limitata de teren, putand genera urmatorul impact :

Factorul de mediu aer : ca urmare a lucrarilor de santier efectuate si a circulatiei mijloacelor auto, acestea pot genera pulberi in suspensie si gaze arse.

Factorul de mediu apa :pe durata lucrarilor personalul de pe santier va utiliza grupurile sanitare amenajate, existente pe amplasament


Pagina 97



Factorul de mediu sol : organizarea de santier presupune amenajarea de platforme betonate existente pe care vor fi amplasate locurile de cazare, europubelele in care vor fi colectate deseurile menajere si pentru depozitarea diverselor materiale utilizate in constructii. Se va urmari ridicarea ritmica a deseurilor de catre o firma autorizata. Parcarea mijloacelor auto se va face pe platforme betonate continui.

Efectele asupra mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice santierelor cu implicatii pe o arie redusa de manifestare de scurta durata si intensitate redusa asupra componentelor mediului in conditiile respectarii disciplinei de lucru.

Avand in vedere cele prezentate se poate concluziona ca impactul generat de organizarea de santier va fi nesemnificativ in conditiile desfasurarii corespunzatoare a activitatilor de constructii si nu vor exista evacuari in apele de suprafata sau subterane, in sol sau emisii atmosferice.

Se vor lua masuri pentru minimizarea emisiilor de pulberi si a zgomoturlui astfel incat sa nu produca disconfort in afara amplasamentului fermei.

Factor de mediu apaAlimentare cu apa potabilaAlimentarea cu apa potabila in scopuri tehnologice pentru adapare,

cit si pentru igienizarea spatiilor in perioada vidului sanitar, functionarea filtrului sanitar este asigurata din forajul realizat în cadrul fermei, situat pe latura estica, si echipat cu pompe submersibile.

Apa va fi inmagazinata in doua rezervoare, din PAFS, amplasate suprateran cu capacitatea de 100mc/buc, distribuţia apei de la rezervoare către consumatori raelizandu-se prin intermediul unor trasee de conducte si a statiei de pompare. Debitul de apă înmagazinat în rezervor constituie şi rezerva intangibilă pentru situaţii de urgenţă.

Volumul de apa utilizat in scopuri tehnologice si anume adaparea efectivului de suine, conform reglementarilor din BAT este de 43.200mc/an, ceea ce revine un consum zilnic de 144mc/zi, 8l/cap/zi – limita BAT 4-10l/cap/zi.

Consumul de apă potabilă pentru igienizari incinte si filtrul sanitar este de 10.800mc/an, corespunzator unui consum de 0,20mc/cap/an conform celor mai bune tehnici disponibile.




Pagina 98



Apa potabila asigurata din sursa subterana existenta F1 va trebui sa se incadreze din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici si bacteorologici in limitele normelor de potabilitate conform SR 1343/1/2006, STAS 1343/3-1986.

Categorii de ape uzate evacuate din activitatea desfasurata:-ape uzate tehnologice cu continut de purin si dejectii provenite de

la evacuarea zilnica a pernei hidraulice din cadrul halelor de crestere, de la igienizarea halelor depopulate si a apelor de spalare, ce contin suspensii, substante organice, grasimi, ioni amoniu, H2S si sulfuri din perioada de intretinere si de crestere, cu un debit anual de 10.800mc/an.

-ape menajer fecaloide provenite din activitatea administrativa, si de igienizare de la pavilionul administrativ si filtrul sanitar ce contin suspensii, substante organice, detergenti, ioni amoniu, 600mc/an;

-ape meteorice provenite de pe incinta construita si betonata ce contin suspensii pamantoase si substante extractibile, cu un debit de 260l/s in incinta fermei si 52,4l/s in zona fostei statii de epurare

Compostul semilichid omogenizat, provenit din fermentatia aeroba in bazinele tip laguna este preluat periodic cu autocisterna si dirijate pe terenurile agricole ca fertilizant, acesta trebuind sa se incadreze în limitrele NTPA 001/2002, HG 352/2005 şi STAS 9450/1988.

Apele menajere colectate de la filtrul sanitar si de la grupurile sanitare sunt colectate prin retele de canalizare cu dirijare catre un bazin betonat subteran vidanjabil periodic cu V=50mc, preluate si dirijate catre statia de epurare, cu respectarea concentraţiilor maxime admise conform NTPA 002/2002, HG 352/2005.

Apele meteorice colectate de pe amplasament, vor fi dirijate prin pante şi rigole spre terenurile agricole din vecinătate, cu respectarea concentraţiilor maxime admise conform NTPA 001/2002, HG 352/2005.

Factor de mediu- aerSursele generatoare de noxe ale atmosferei din cadrul fermei de

crestere si dezvoltare suine sunt:Surse punctiforme nedirijate-emisii din sistemul de crestere a suinelor prin sistemul de ventilatie

ce contin NH3, H2S, NOx, COVnemetanic si pulberi;-emisii difuze de joasa inaltime de la bazinele tip laguna de stocare

dejectii semilichide si ape tehnologice din perioada vidului sanitar ce contin NH3, H2S, acizi grasi volatili, alti compusi ce contin azot- amine si mercaptani, ca urmare a procesului de fermentatie

-emisii fugitive de la platforma de depozitare temporara a namolurilor colectate din hale ce contin NH3, COV nemetanic, H2S si mirosuri


Pagina 99



-mirosuri provenite din halele de crestere suine, precum si in zona de depozitare dejectii datorate prezentei H2S, NH3, COV nemetanic

-emisii generate din arderea carburantilor in motoarele cu ardere interna a mijloacelor auto ce ruleaza in incinta fermei ce contin CO, CO2, NOx, pulberi

Prin functionarea fermei de suine Bogdanesti, comuna Falciu, jud Vaslui, posibilul impact produs este redus in ceea ce priveste calitatea aerului in arealul analizat.

Concentratiile poluantilor analizati vor trebui sa se situeze ca valori spre limitele inferioare ale CMA ca urmare a dotarii halelor cu sisteme de ventilatie performante ce asigura un microclimat corespunzator in hale si o dilutie corespunzatoare a poluantilor specifici evacuati, cat si a amplasamentului intr-o zona deschisa.

Echipamentele din dotarea fermei conduc la reducerea cantitatilor de deseuri respectiv a debitelor de poluanti emisi.

Pentru realizarea microclimatului in cadrul halelor de crestere la inceputul ciclului si in perioadele reci ale anului, sunt utilizate aeroterme electrice fapt ce reduce concentratiile de poluanti generati din arderea combustibilului.

Prin sistemul automatizat de asigurare a microclimatului si de mentinere a parametrilor de temperatura si umiditate, acestea conduc la reducerea cantitatilor de noxe evacuate in aer.

Sistemul de ventilatie se compune dintr-un sistem de admisie a aerului in halele de crestere prin ferestre laterale si de evacuare a aerului viciat din acestea printr-un sistem de exhaustare prevazut cu ventilatoare situate pe coama. Parametrii de clima se mentin astfel incat sa asigure necesarul de aer pe cap de animal, de temperatura si umiditate, controlandu-se atat admisia cat si evacuarea in mod automat, functie de parametrii tehnologici doriti.

Halele sunt dotate cu ferestre laterale pentru admisia aerului proaspat, evacuarea aerului viciat realizandu-se prin intermediul ventilatoarelor situate pe coama cladirii cu Daer=8.200Nmc/h/buc- 24 buc, cu un debit total de aer de 196.800Nmc/h/hala, ceea ce corespunde la un debit de aer de 98,4mc/cap.

Sistemul de comanda compus dintr-un computer regleaza atat furajarea, adaparea, ventilatia, iluminatul din interiorul halelor.

Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori in lant ce pot influenta calitatea aerului :

sistemul de realizare a halelor de crestere, inclusiv sistemul de colectare a dejectiilor

strategia de furajare si nivelul de proteine din furaje sistemul de adapare al efectivului


Pagina 100



efectivul de animale corespunzator capacitatii de cazare a halelor.

In ceea ce priveste amoniacul si COV nemetanic acestea rezulta din reactia metabolica in animal, cat si din dejectiile generate din elementele de furajare.

Pentru sursele fixe nedirijate din halele de creştere şi dezvoltare suine, concentratiile poluanţilor emişi- pulberi, NH3, H2S, COV nemetanic, se vor încadra în limitele maxime admise conf ORD 462/93.

Nivelul emisiilor de compusi gazosi precum NH3, COV nemetanic, NO2 si pulberi, din halele de crestere suine, conform recomandarilor celor mai bune tehnici disponibile se vor inscrie in valorile limita de emisie:

-NH3- 0,9-2,4 kg/cap/an;-COV nemetanic-4,2-11,1 kg/cap/an; -NOx -0,59-3,44 kg/cap/an; Reducerea emisiilor de amoniac prin controlul umiditatii in hale, cat

si prin dotarea acestora cu sisteme de ventilatie prevazute cu tubulaturi si ventilatoare de exhaustare, precum si sistemul de colectare pe perna de apa nu permit fermentarea dejectiilor in hala, concentratia noxelor evacuate situandu-se sub limitele impuse prin reglementarile in vigoare.

Emisiile din halele de porci contin in principal emisii gazoase de amoniac si alte emisii cum ar fi metanul si oxizii de azot. Amoniacul si metanul sunt produsi rezultati di n reactia metabolica a efectivelor de animale si din slamul de dejectii produs din elementele de furajare. Oxizii de azot sunt un produs secundar rezultat in urma producerii maoniacului din uree.

Mirosul poate constitui o problema locala de disconfort in conditiile cresterii intensive a suinelor in cadrul fermei Bogdanesti. Mirosul generat de sistemul de ventilatie din halele de crestere, de la surse stationare, cum ar fi lagunele de stocare ape uzate cu continut de dejectii, platforma de depozitare dejecţii, se datoreaza emisiilor de NH3, H2S si COV nemetanic.

Calitatea atmosferei in zona in cazul concentratiilor de CO, pulberi, NOx, SO2, acestea vor trebui sa se incadreze in limitele impuse de ORD 592/2002 a valorilor de prag si a valorilor limita.

Ca surse generatoare de zgomot si vibratii se pot constitui utilajele care prezinta organe in miscare – pompe, ventilatoare, benzi transportoare, precum si circulatia mijloacelor auto in incinta.

Avand in vedere ca procesul tehnologic se desfasoara in proportie de cca 80% in incinte inchise, iar utilajele generatoare de zgomot si vibratii sunt montate pe fundatii elastice sau cu elemente elastice de preluare a vibratiilor nivelul intensitatii zgomotului este diminuat.

Prin desfasurarea activitatii, imisia de zgomote cauzata de functionarea utilajelor si echipamentelor generatoare de zgomot nu trebuie


Pagina 101



sa conduca la depasirea valorii de imisie. Acestea vor trebui sa aiba agrementul din punct de vedere al nivelului de zgomot cu respectarea conditiilor impuse prin HG1756/2006, pentru echipamente cu functionare in spatii deschise.

Circulatia auto in incinta se realizeaza pe alei betonate continui conducand la diminuarea nivelului de zgomot.

Din masuratorile efectuate la unitati similare nivelul de zgomot la limita incintei se situeaza la valori de 50-55 db (A) cu unele varfuri de 60-65 db (A) fiind influentat si de traficul rutier din zona.

Factor de mediu- solPoluantii ce pot afecta calitatea solului, subsolului si panzei

freatice din zona amplasamentului sunt constituiti din substantele poluante continute in dejectiile semilichide evacuate din hale si in apele uzate menajere colectate, stocate si transportate, deseurile rezultate din activitate depozitate necorespunzator.

Zonele cu posibil potential de poluare a solului si subsolului sunt:-canalele colectoare de dejectii semilichide din cadrul halelor de

crestere, canalul colector central inclusiv caminul prevazut cu pompa tocator vor fi curatate si verificate periodic in vederea evitarii unor defectiuni ce ar putea conduce la infiltratii de poluanti in sol, subsol si panza freatica

-bazinele tip laguna de depozitare temporară a dejectiilor semilichide cu St=3600mp, vor fi impermeabilizate, prevazute cu diguri de protectie si zone circulabile. Accesul se va realiza prin cai de acces continui, betonate. Periodic se va efectua curatirea si igienizarea acestuia dupa care se va verifica starea tehnica a hidroizolatiei cu efectuarea eventualelor remedieri necesare.

-platforma de depozitare namoluri de la curatirea bazinelor, a retelelor de canalizare, va fi prevazuta cu rebord si basa colectoare si verificata periodic in vederea mentinerii continuitatii stratului de impermeabilizare

-spatiul de depozitare a pierderilor naturale amenajat in cadrul fermei prin dotarea cu o duba frigorifica pentru depozitarea temporara a efectivului de pierderi naturale cu ridicarea ritmica de pe amplasament prin societati abilitate in vederea incinerarii acestora in baza contractului incheiat

-bazin pentru colectarea apelor uzate menajere din zona filtrului sanitar si a pavilionului administrativ cu V=50mc, subteran, impermeabilizat şi hidroizolat, se va verifica periodic, dupa vidanjare cu verificarea starii tehnice a acestuia

-platformele carosabile pentru accesul auto in incinta vor trebui mentinute continui, vor fi amenajate cu pante pentru colectarea apelor


Pagina 102



pluviale cu dirijare catre rigolele aferente şi evacuare pe terenurile învecinate.

In cazul dejectiilor semilichide si a namolurilor esorate, acestea vor fi valorificate ca fertilizant si ingrasamânt pe terenurile agricole in baza contractelor incheiate cu detinatorii de terenuri, cantitatea aplicata urmand a fi stabilita in baza studiilor efectuate de catre OJSPA Vaslui.

Prin amenajarea şi functionarea fermei, aceasta nu va influenta calitatea solului, subsolului si a panzei freatice ca urmare a dotarilor si echipamentelor prevazute.


Prin tehnologia aplicata, prin amenajarile si dotarile cu care va fi prevazut, obiectivul de investitii nu va avea impact asupra biodiversitatii.

Realizarea proiectului de investitii prin reamenajarea celor 9 hale existente pentru cresterea suinelor prin tehnologia aplicata si dotarile prevazute nu are impact asupra rezervatiei naturale, a ariei de protectie avifaunistica ROSPA 0130- Mata-Carja-Radeanu si a sitului de importanta comunitara ROSCI 0213- Raul Prut.

Din datele prezentate privind evaluarea impactului asupra factorilor de mediu- apa, aer, sol, biodiversitate, se poate concluziona că prin modul de realizare a investiţiei, prin dotările acesteia, cât şi prin amplasamentul fermei, din evaluările făcute rezultă că prezintă un impact direct, cumulativ şi pozitiv pentru zona respectivă.

Din punct de vedere al impactului, acesta nu afectează arealele geografice învecinate, atât din punct de vedere al populaţiei si habitatelor.

Respectarea condiţiilor tehnice privind dotările, cât şi exploatarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor în sistem monitorizat, conduc la diminuarea impactului asupra mediului.

Totodată au fost prevăzute măsuri de protecţie privind reducerea impactului, atât în perioada de execuţie, în perioada de funcţionare şi de încetare a activităţii.

Alegerea variantei de amplasament a fost dictata si de existenta unui excedent de cereale in zona, de crearea unor locuri de munca precum si de realizarea unui climat concurential in domeniul de activitate.

Consideram ca prin alegerea amplasamentului propus, acesta se inscrie pe linia celor mai bune tehnici agricole disponibile, comparativ cu un alt amplasament, obiectivul fiind situat intr-o zona dotata cu utilitati, cu cai de acces rutiere.

Din analiza naturii emisiilor generate in mediu prin activitatile ce se vor desfasura in cadrul fermei de crestere si dezvoltare suine Bogdanesti


Pagina 103



se impune monitorizarea calitatii factorilor de mediu si a deseurilor generate:

Sol -calitatea solului in vecinatatea amplasarii lagunelor pentru

preluarea dejectiilor semilichide in vederea evaluarii calitatii acestuia inainte de punerea in functiune si la anumite intervale de functionare a fermei, in conformitate cu prevederile ORD 756/1997

Apa-apa potabila asigurata din sursa subterana existenta va trebui sa

se incadreze din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici si bacteorologici in limitele normelor de potabilitate conform SR 1343/1/2006, STAS 1343/3-1986, L311/2004

-ape uzate menajere colectate in bazinul vidanjabil inainte de evacuare spre Statia de epurare

Aer-emisii generate din sistemul de crestere a suinelor din halele de

crestere evacuate prin sistemul de ventilatie din dotarea acestora si emisii fugitive din zona platformei de depozitare dejectii.

-emisii de zgomot ca urmare a activitatii desfasurate.Se vor efectua masuratori in conditiile aparitiei unor sesizari a

locuitorilor din zona ca urmare a disconfortului creat.Actiunea de monitorizare a emisiilor semnificative de poluanti

(amoniac, protoxid de azot si metan) are in vedere nu masurarea acestora ci estimarea prin calcul.

Deseuri-dejectii semilichide, evacuate impreuna cu apele uzate tehnologice

din perioada vidului sanitar, dirijate catre cele 2 lagune situate in exteriorul fermei in vederea biosterilizarii si mineralizarii cu utilizare la fertilizarea terenurilor agricole pe anumite categorii de soluri in baza studiilor efectuate de catre OJSPA, in baza contractelor incheiate cu detinatorii terenurilor

-namolurile colectate din zona canalelor si a caminelor esorate pe platforma de depozitare dejectii inainte de aplicarea pe terenurile agricole

Deseurile generate din activitatea desfasurata in cadrul fermei vor fi gestionate de la producere pana la eliminare/valorificare cu respectarea prevederilor HG 856/2002.

Anual se vor inregistra si raporta cantitatile de deseuri inclusiv cantitatile de dejectii. Anual se va face analiza chimica a dejectiilor mineralizate inainte de livrarea la terti, instituind un registru de evidenta a cantitatilor de dejectii livrate la terti, data livrarii, numele beneficiarului, destinatia dejectiilor

Activitatea de aplicare a dejectiilor pe camp nu este in responsabilitatea fermei.


Pagina 104



Se vor stipula clauze contractuale prin care utilizatorul isi insuseste, sub semnatura, obligatiile legale ce ii revin la utilizarea dejectiilor ca fertilizant, inclusiv prelevarea de probe de sol de pe terenul pe care se aplica dejectiile.

Proiectul este in acord cu standardele nationale, investitia realizata respectand standardele sanitar – veterinare, de igiena si bunastare a animalelor si de mediu ale Uniunii Europene.

Functionarea obiectivului –Infiintare ferma de suine pe vechiul amplasament cu aceeasi destinatie ce apartine dnei Lupu Carmen Florentina, ce se amplasa in localitatea Bogdanesti, comuna Falciu, judetul Vaslui poate fi considerata o investitie ecologica, avand o influenta redusa asupra factorilor de mediu in conditiile respectarii proiectului si a masurilor ce s-au impus in exploatare.


Pagina 105



Anexe- piese desenate

-Anexa 1- Planul de încadrare în zonă-Anexa 2- Planul de situaţie -Anexa 3- Plan de situatie- zona levigat-Certificatul de urbanism -Contracte de vanzare-cumparare -Procura imputernicire dnul Moroianu Liviu-Aviz de principiu de la AN Apele Romane- ABA Prut-Barlad SGA

Vaslui


Pagina 106

Date post:	31-Oct-2014
Category:	Documents
Upload:	iulianna-julie
View:	97 times
Download:	0 times

raport

Documents