2

3

Radu-Diomid Drăguş

Alături de colegii CSF-70 Gura Humorului 2014

Editura CFR

4

5

Un moment deosebit, Înc-odată împlinit În frumoasa Bucovină Cu colegii împreună.

6

7

Dragi colegi,

În luna Iunie 2014 s-a mai săvârşit o întâlnire la Gura Humorului, în frumoasa noastră Bucovină, organizată de minunaţii noştri colegi de la secţia CSF-70. Şi de data aceasta au fost prezenţi, cel puţin câte o persoană, colegi de la toate secţiile ELECTRONICA-70. Faţă de întâlnirile anterioare, cel puţin cele la care am participat eu, anul acesta au fost prezenţi şi doi ingineri electronişti din alte generaţii, semn că iniţiativele deosebite ale CSF-70 au depăşit graniţele IE-70. Organizatori de astă dată au fost Yvonne Fotache şi Vasile Negruţiu. Toate întâlnirile coordonate de colegii CSF-70 în diverse zone ale ţării au fost minunate, grade de comparaţie între ele cred că nu au rost. Daca ar fi să facem o clasificare valorică ar trebui să ne referim la condiţiile de cazare, dar eu merg pe ideea că o întâlnire colegială nu poate fi decât minunată, indiferent de locul, condiţiile de cazare sau starea vremii. Ra-Dio (Radu-Diomid Drăguş, IF-70)

Iunie 2014

8

9

Încep cu catrenele scrise înaintea întâlnirii de la Gura Humorului.

Anterioarele-ntâlniri Au fost toate minunate, Ar fi vreun motiv acuma Să nu fie ca la carte ?

Sunt convins şi de-astă dată Vom petrece formidabil Sus acolo-n Bucovina Într-un décor admirabil.

Câtéva zile ne despart, Pregătirile-s în toi, Nerăbdarea ne cuprinde, Doar nu mergem la război.

Tom să nu-ţi uiţi papionul La o nouă ediţie, Luat l-atâtea întâlniri A devenit tradiţie.

Variantă:

Şi lui Tom îi amintesc Să îşi réspecte bon ton-ul Şi când vine sus în nord Să nu-şi uite papionul.

10

Un dans cu MŚ Regina Sper să prind neapărat

Şi pe áceastă pricină Mă înscriu anticipat. Alte texte anterioare revederii bucovinene.

Ne-ntâlnim cu bucurie La Gura Humorului Şi-acolo, dezlănţuiţi, Vom da frâu umorului.

Nea Vasile din Bihor, Mare organizator, Ne adună la Humor Să petrecem cu mult zor.

(Îl salut cu mult onor).

Sper să iasă totul bine, Fără ură sau scandal, Că altfel dragă Vasile Te trimitem în Ardeal.

Fie vreme rea sau bună Întâlnirea nu se-amână Pe ideea, sper comună, C-om fi toţii împreună.

Nea Vasile într-un mesaj adresat viitorilor participanţi la Gura Humorului ne zicea să ne rugăm Domnului pentru o vreme bună. În general oamenii când se roagă lui Dumnezeu în majoritatea cazurilor ei cer câte ceva: sănătate, succes în afaceri, succes la LOTO, succes la bacalaureatul fiului, călătorie fără probleme cu avionul, etc., când în mod normal Domnului trebuie să-i mulţumim pentru tot ce ne-a dat. Concluzia ar fi următoarea:

11

Nea Vasile lasă ruga Adresată Domnulúi, Fiind mult prea ocupat Nu-i facem noi programul Lui.

Cu ocazia zilei lui Max Regina îmi reproşa că n-am anunţat “populaţia electronică”. I-am zis: Regina îmi bagă vină, Dar Stimată Eminenţă Nu ştiam ziua lui Maxim, Nu-l aveam în evidenţă.

Cu ceva timp în urmă RaduDD ne-a trimis pozele făcute de el anul trecut la Zărneşti, văzându-le am ajuns la concluzia:

Dragi colegi sunt ardelean, Am fost la Zărneşti mai an, Pozele primite acuma De la marele RaduDD Îmi confirmă bănuiala, Nu c-aş fi la cap zălud: La voi domină desfrâul, Nimeni nu vă ţine frâul, Distracţia prelungită Parc-ar fi nestăpânită. Râsu’-ntruna vă domină, Nu văd seriozitate, Dansurile voastre obscene Mă pun în dificultate. Cu a mea sobrietate Am oroare de dezmăţ, De aşa distracţii crunte Eu nu vreau să mă agăţ. Ca urmare vă previn Eu la Humor nu mai vin.

12

Evident am glumit, grav, dacă nu chiar catastrofal, ar fi exact invers, să vedem oameni posaci, fără un zâmbet pe faţă, fără nici o disponibilitate de voie bună şi de dialog. Să luăm exemplul lui Radu Diaconescu.

13

Cu altă ocazie, în perspectiva noii întâlniri, scriam:

Prin Gura Humorului Trece apa dorului, Dor de dragii CSF-işti Când mai veseli, când mai trişti, C-aşa-i viaţa omului Pe faţa Pământului, Cu eşecuri, împliniri, Cu mari uri sau cu iubiri, Linişte sau cu conflicte, Clipe vesele sau triste Cu războaie “necesare” Sau cu pace (trecătoare) Omul e imprevizibil, Azi e bun, mâine-i oribil, Toate aceste alternări Pe la noi sau-n alte zări, Fac traiul ca un spectacol, Noi pe post de receptacol, Nu toţi suntem spectatori, Unii chiar competitori. Concluzia-i bine venită: Viaţa merită trăită ?

Aici, e clar, este vorba de o întrebare retorică, viaţa este extraordinară, merită din plin trăită la orice vârstă; cum ne-o organizăm fiecare în parte, asta este altă problemă. Culmea este că textul de mai sus, copiat de Vasile Negruţiu pe o foaie mare, a fost afişat la intrarea în pensiunea VORONEŢ RESIDENCE unde am fost cazaţi, făcându-mă de ruşine în faţa naţiunii, fără să mă întrebe dacă sunt de acord sau nu. Dovada este poza de mai jos. Totuşi merg pe ideea americană, “e bine să se vorbească despre tine, indiferent dacă este de bine sau de rău”. Cred că este bine zis, dacă nimeni nu mai vorbeşte despre tine este ca şi cum ai fi mort.

14

În continuare avem afişată pensiunea de la Gura Humorului.

15

Cu încredere justificată aşteptăm revederea de la Gura Humorului.

La Gura Humorului, Oraşul umorului, Sper ca bine să petrecem Şi în glume să ne-ntrecem.

Sper şi-această întâlnire Să fie tot minunată, Mótiv real de-a venire Cu toţii şi altădată.

Întâlniri anterioare Ne fac să gândim acuma Că vom petrece minunat În frumoasa Bucovina.

Văzând lista celor care vor veni la întâlnire am zis:

Sus acolo la Humor Vom petrece toţii "bini" Cu regretul, declarat, Că nu vine şi Farini.

(N-ar fi grav, Farini Nanu, Dar deja-i al doilea (treilea?) anu).

16

Revin la pozele de la Zărneşti trimise de Radu Diaconescu cu o întrebare:

În pozele prezentate, Acum nu c-aş reproşa, Întreb cumva nedumerit: Nici una cu Laura ?

(Fiindcă veni vorba de Radu-Andrei Diaconescu fac o mică digresiune. După cum vedeţi iniţialele numelui său sunt RAD, pe mine chemându-mă Radu-Diomid Drăguş am iniţialele RDD. Radu Diaconescu mi-a “confiscat” iniţialele şi se semnează RaduDD. Acum ce să zic, la un coleg aşa simpatic îi permit orice, chiar cu plăcere. Eu mai nou mă semnez Ra-Dio, iniţalele de la cele două prenume; nu are nici o legătură cu secţia Radio, sper să nu am probleme cu colegii de acolo, este vorba de o coincidenţă bizară. Noua mea semnătură, Ra-Dio, mi se pare o idee bună, când o fi să merg pe altă lume mă voi semna R-Adio).

Reiau puţin subiectul cu Laura, chelneriţa drăguţă de la Zărneşti, cu care practic am incheiat sejurul de anul trecut. Consider că acel episod, cu Laura, a fost unul din momentele minunate cu care rar te întâlneşti în viaţă. Contextul deosebit, probabil fata drăguţă, vârsta noastră şi cadrul exterior, a creat acele clipe de încântare. Pozele colegilor au fost concludente iar pupatul mâinii chelneriţei de Nicudrag a declanşat toată povestea. Revin la trei poze din vechea lucrare dar cu un text nou.

17

Pupătorii Laurei Sunt aicea prezentaţi Şi mă íntreb dragii mei: N-au devénit obsedaţi ?

Am scris în continuare:

De-om mai da de-o Laură Sus acolo-n Bucovina Voi fi foarte vigilent: Să nu-i pupe Nicu mâna,

Cred totuşi că nu-i pericol, N-are rost de data asta Să mă tem, ar fi ridicol: Nicu vine cu nevasta.

De-ntâlnim altă Laură N-o mai iert de astă dată, … O pozez fără ruşine De faţă cu lumea toată.

Totuşi Nicudrag n-a venit cu nevasta, a treia persoană a fost un coleg electronist din altă generaţie. Pe de altă parte, nu este motiv de îngrijorare, cu momente ca cel cu Laura de la Râşnov greu te întâlneşti în viaţă. Pentru totdeauna locul Laurei rămâne Râşnovul.

Laura rămâne-n Râşnov, Nu vreau iarăşi un eşec, De ce să vină la Humor, Să o pupe iar Elek ?

]

18

Variantă:

Laura rămâne-n Râşnov Lângă Cetate la han, De ce să vină la Humor, Să o pupe iar Orban ?

Răscolind prin documentele mele în căutarea anumitor poze sau texte am dat de catrenul de mai jos scris de Mihaela Diaconescu (Michaela Butta) anul trecut:

Chelneriţa cea frumoasă A făcut minunăţii, Căci colegii... fără şansă S-au răzbunat în poezii !

Printre colegii “fără şansă” sigur mă număr şi eu. Despre simpatica şi drăguţa Mihaela scriam:

Olteanca din Canadá Când a fost la Tuşnad a Dansat şi a chiuit, Tare bine s-a simţit.

Lui Tom, mareşalul Curţii Regale, îi ziceam odată:

Să trăieşti Mon Maréchal, Am şi eu un ideal S-obţin grad de Maréchal Tot printr-un decret regal.

(Cu regretul, chiar postum,

Că nu voi avea costum.)

Am renunţat la acest grad pentru că Regina mi-a acordat titlul de Cavaler, fapt consfinţit de poza de mai jos, făcută după decernarea titlului.

19

În continuare este afişat documentul oficial. Acum pot să zic că în sfârşit a sosit momentul când am ce să las moştenire nepotului meu Victor-Alexandru. Cu ocazia decernării titlului de Cavaler, Regina a aprobat să mi se dea o importantă sumă de bani, bani care au fost depuşi într-un cont secret, chiar şi pentru mine. De aceea o anunţ că în eventualitatea acordării altor titluri să nu mi se mai aloce nici o sumă de bani, mi-ajung primii.

20

21

Acum urmează portretele tuturor participanţilor la întâlnirea de la Gura Humorului.

Colegii CSF-işti

22

23

Colegii de la celelalte secţii

24

Colegi din alte generaţii

25

În finalul prezentării participanţilor, dar nu în cele din urmă, apar nevestele noastre „electronice”

26

27

28

29

30

Neveste cu bărbaţi de la alte secţii

31

32

33

Pe lângă dansatorii binecunoscuţi, Elek şi Ivar, mi-a plăcut Doina, nevasta lui Doru Norea, dansează formidabil, are dansul în sânge. După cum îmi spuneau colegii, mare dansator a fost şi Doru, care din păcate, datorită condiţiei fizice precare, acum nu se poate manifesta în plenitudinea talentului. Nu îl omitem nici pe George Scrima, care este un maestru al dansurilor macedo-române (armâneşti).

34

35

36

Cred că cea mai mare surpriză la Gura Humorului ne-au rezervat-o doi mari căntăreţi, este vorba de Rodica, nevasta lui Ştefănescu, şi Dan, fratele Vioricăi, nevasta lui Radu Diaconescu. Dan are o voce de tenor deosebită, iar de Rodica, ce să mai vorbim, are studii muzicale, cântă la pian şi din câte am auzit, sper să nu mă inşel, este solistă de operă undeva în Franţa. Au cântat şi ei muzică populară, dar concluzia la care am ajuns este să cunoşti melodia şi folclorul în general, vocea de cântăreţ de operă nu este necesară, s-ar putea să fie chiar dăunătoare în anumite situaţii. Cei doi cântareţi, nefiind pregătiţi, au reuşit totuşi să cânte împreună un “Ave Maria” deosebit. Le-am sugerat, pentru alte întâlniri, să-şi pregătească un mic repertoriu, evident nu pentru un concert, două-trei melodii ar fi suficiente. Noi, afonii, pe baza unor texte aduse de mine, am cântat câteva cântece populare, în final am cântat şi “Hora unirii” având în vedere că proveneam din diverse zone ale ţării. S-au cântat şi vreo două cântece “studenţesco-golăneşti”, au şi ele farmecul lor cu condiţia să nu fie prea multe.

37

În ce priveşte cântatul în cor mi se pare ceva deosebit, pentru că în acele momente suntem toţi la unison. Demult Zubin Mehta, marele dirijor indian, a susţinut un concert la ONU. Le-a urat funcţionarilor “planetari” ca între ei să domine aceeaşi armonie ca între membrii orchestrei.

Rodica într-o postură zâmbitoare

38

39

În peregrinările prin Bucovina două mi s-au părut deosebite, este

vorba de vizitele făcute la mănăstirile Voroneţ şi Moldoviţa, unde ne-au fost ghizi două maici, respectiv Elena şi Tatiana. Ambele ne-au vorbit frumos, două fiinţe cultivate şi cu talent oratoric, pe lângă informaţiile valoroase pe care ni le-au dat a fost o plăcere să le ascultăm.

40

Detaliu de la Moldoviţa cu maica Tatiana

41

42

43

Au mai fost trei vizite la care nu am participat, respectiv la pârtia de schi şi telescaun, la ştrand / bazin şi la o stână din zonă. Cine a fost şi are imagini însoţite de texte le poate trimite pentru a le îngloba în această lucrare, va deveni coautor. În această lucrare sunt câteva poze de la Mişu Ghetie şi Elek. Împreună cu nevasta Gabi am plecat de la Gura Humorului cu o zi mai devreme. În drum spre destinaţie am vizitat salina Cacica, dar mai sumar, era destul de complicat să cobori şi să urci o mulţime de trepte. Important a fost că am cumpărat de acolo două pungi cu sare fără iod. Ce ni s-a părut foarte interesant la Cacica a fost monumentala catedrală catolică. Urmează mai multe imagini.

44

45

46

47

48

49

50

51

Urmează acum multe imagini cu texte explicative sau chiar cu catrene.

52

53

În imaginea următoare Dana poartă un pieptar (bundiţă / vestă / ilic) cumpărat din Bucovina. Aceste pieptare sunt făcute din blană de miel şi sunt foarte frumoase şi călduroase. Unele pot avea borduri de blană de miel sau chiar de jder (mai scumpă şi mai rară) inclusiv la umeri. Costumele populare din Moldova şi Bucovina majoritatea au inclus acest pieptar minunat. Danei îi zic să-şi poarte cu sănătate şi cu mândrie bundiţa bucovineană.

54

55

56

57

58

59

60

61

62

Încheiem:

Noi ce-am fost în Bucovina Mai avem ceva a spune, Pentru toate cele bune Nea Vasile poartă ...vina.

George Scrima

La pensiunea Voroneţ Am petrécut minunat Rămânând la toţi dorinţa De-a veni şi altădat’.

Având în vedere bunele relaţii:

Ma gândesc la alianţa CSF-ul cu IF-ul, Total diferit de-aceia Ce făcură USL-ul.

63

64

65

66