Radio RomâniaRadio România Actualitați Radio Antena Satelor Radio România Cultural Radio România Muzical Radio România Internațional eTeatru.ro Radio 3 Net "Florian Pittiș" Teatrul Național Radiofonic Radio Chișinău
Rețeaua RegionalăRomânia Regional Radio România București FM Radio România Brașov FM Radio România Cluj Radio România Constanța Radio România Vacanța Radio România Oltenia-Craiova Radio România Iași Radio România Reșița Radio România Târgu Mureș Radio România Timișoara
PublicațiiPolitică Românească Editura Casa Radio Radio Arhive
Agenție de presăRADOR
Concerte și EvenimenteOrchestre şi Coruri Sala Radio Târgul de Carte Gaudeamus
Instituții publiceAdministraţia Prezidenţială Guvernul României Parlamentul României Senat Camera Deputaţilor Televiziunea Română Consiliul Naţional alAudiovizualului
DOCUMENTAR – Victor Rebengiuc, unactor care nu a obosit niciodată făcândteatru
Astăzi, 10 februarie, actorul Victor Rebengiuc împlineşte 87 de ani. Artist inegalabil, cu o carieră de peste60 de ani în teatrul şi filmul românesc, cu un plamares cinematografic şi teatral absolut impresionant –peste 50 de filme şi sute de roluri în teatru -, Rebengiuc a pus în toate participările sale artistice amprentaimensului său talent, a seriozității sale absolute, uneori a aparentei inflexibilităţi, durităţi şi intransigenţe,dar şi a realei sale sensibilităţi şi duioşii.
Victor George Rebengiuc s-a născut la 10 februarie 1933, la Bucureşti, într-o familie de condiţie modestă.
Când avea doar trei ani, părinţii săi s-au despărţit, el şi fratele său mai mic cu un an fiind crescuţi, pe maideparte, de bunicii materni, fiind nevoit să schimbe mai multe locuinţe din cauza condiţiei materialeprecare a familiei.
În anul 1942, tatăl său, Alexandru, pe care nu îl întâlnea des, a căzut pe frontul de la Stalingrad, micuţulurmând să simtă lipsa protecţiei părintelui său pentru mult timp de aici înainte. Mama sa a lucrat cafuncționar la Ministerul Transporturilor.
Victor Rebengiuc a parcurs studiile secundare la Liceul Militar din Predeal, o școală care l-a învăţat ceînseamnă disciplina, ordinea şi punctualitatea, apoi a frecventat şcoala medie electrotehnică, perioadă încare a început să colaboreze cu o trupă de amatori din cartierul Vitan. Ar fi dorit să dea admitere laPolitehnică, însă a fost respins pentru că „nu avea origine socială sănătoasă“.
Căutare
Cuvântul căutat aici
Acum la Radio
Revista literară radiocu Anca Mateescu șiDiana Joicaliuc
Vezi programul
Articole noi
NicolaeIorga,mareleorator
11April 2021
Home Secţiuni Program Documentarele RRC Exclusiv online Despre Radio Arhivă Covid – 19
Radio RomâniaRadio România Actualitați Radio Antena Satelor Radio România Cultural Radio România Muzical Radio România Internațional eTeatru.ro Radio 3 Net "Florian Pittiș" Teatrul Național Radiofonic Radio Chișinău
Rețeaua RegionalăRomânia Regional Radio România București FM Radio România Brașov FM Radio România Cluj Radio România Constanța Radio România Vacanța Radio România Oltenia-Craiova Radio România Iași Radio România Reșița Radio România Târgu Mureș Radio România Timișoara
PublicațiiPolitică Românească Editura Casa Radio Radio Arhive
Agenție de presăRADOR
Concerte și EvenimenteOrchestre şi Coruri Sala Radio Târgul de Carte Gaudeamus
Instituții publiceAdministraţia Prezidenţială Guvernul României Parlamentul României Senat Camera Deputaţilor Televiziunea Română Consiliul Naţional alAudiovizualului
”Destinul meu artistic a stat sub semnul întâmplării. Mă pregăteam pentru o carieră tehnică. Ideeabunicilor și a mamei fusese să am o meserie de pe urma căreia să pot trăi. (…) Urmam așadar o școalămedie electrotehnică. Unul dintre colegii mei mai mari mi-a propus să joc într-o piesă pusă de el în scenă(…). După ce am jucat în piesa asta, un alt coleg care era la un cămin cultural mi-a propus un rol într-opiesă de-a lor. M-am dus acolo. Era o joacă pentru mine. Nici nu mă gândeam că lucrez deja la o viitoareprofesie. Îmi petreceam timpul liber jucând teatru de amatori, așa cum alții jucau fotbal pe maidan. (…)Am jucat din cămin cultural în cămin cultural, până când, în ultimul an de școală, am montat o piesă (…)într-un spectacol de sfârșit al studiilor liceale. Directorul școlii, căruia i-a plăcut ce a vazut, a zis că trebuiesă dau la teatru. A fost prima dată când am luat în considerare ideea asta”, avea să declare, peste ani,Victor Rebengiuc.
A intrat apoi, în anul 1952, printre ultimii, fără ştirea familiei, la Institutul de Teatru – din comisie făcândparte nume precum Nicolae Bălţăţeanu, Gheorghe Storin, Aura Buzescu, Silvia Timică, Ion Finteşteanu,Costache Antoniu, Alexandru Finţi, sau Irina Răchiţeanu -, iar primul an a fost destul de dificil pentrustudentul Rebengiuc, deoarece trebuia să renunțe la ceea ce stilul învățat în perioada în care jucase înteatrele de amatori. ”Când am intrat în Institut, profesoara mea, care a fost una dintre cele mai mari actrițepe care le-a avut teatrul românesc, Aura Buzescu, a urlat pur și simplu la mine. Învățasem să joc teatru dela niște oameni fără o calificare deosebită.(…) Așa am ajuns eu să deprind greșit niște lucruri ușurele,lipsite de valoare, comicării ieftine. Iar doamna Buzescu, când m-a văzut cum interpretez, mi-a zis urlând:Cine te-a învățat să faci asta? La circ să te duci, la estradă cu tine!!!”, declara actorul.
În ultimii doi ani de studenţie, Rebengiuc a fost distribuit în roluri precum Dincă – în „Bălcescu” de CamilPetrescu, regia Aura Buzescu, 1955, Petre – „Citadela sfărâmată” de Horia Lovinescu, regia AuraBuzescu, 1955, Contele Almaviva – „Bărbierul din Sevilla” de Pierre Beaumarchais, regia Aura Buzescu,1955, Al doilea plutonier – „Tragedia optimistă” de Vsevolod Visnevski, regia Ion Cojar, Aura Buzescu şiVlad Mugur, 1955, Alioșa – „Căsuţa de la marginea oraşului” de A. N. Arbuzov, regia Moni Ghelerter,1956, Contele Almaviva – „Bărbierul din Sevilla” de Pierre Beaumarchais, regia Vlad Mugur, 1956 şiCaramachel – „Don Gil de Ciorap verde” de Tirso de Molina, regia Cristian Mihalache, tot în anul 1956.
În anul 1956 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Capitală, la clasaprofesorilor Aura Buzescu şi Beate Fredanov, fiind coleg de generaţie cu viitori mari artişti precum SilviaPopovici, Sanda Toma, Amza Pellea, Gheorghe Cozorici, Constantin Rauţchi sau Dumitru Rucăreanu.
Debutul în teatru a avut loc la Craiova, pe scena Teatrului Naţional, unde a jucat în anii 1956 şi 1957, timpde şase luni, fiind prezent pe afişul piesei „Ce înseamnă să fii onest” de Oscar Wilde, regia Vlad Mugur,1956, în rolul lui Jack Worthing.
La început a jucat roluri de comedie, considerând că nu era la vremea aceea suficient de maturizat și se”ascundea” în rolurile comice ca după un ”tufiș”.
În anul 1956 a debutat în film, în producţia „Mândrie”, regizată de Marius Teodorescu.
În anul 1957, a debutat la Bucureşti, pe scena Teatrului Bulandra (Teatrul Municipal pe atunci), unde ajucat până în 1965. De remarcat este faptul că mutarea la Bulandra i se datorează mamei sale, care l-aînscris la concurs fără să-i spună.
În această perioadă a jucat în piese precum Pierre din „Nebuna din Chaillot”, de Jean Giraudoux, regia W.Siegfried, în 1957, Jim Curry – „Omul care aduce ploaia” de Richard Nash, regia Liviu Ciulei, 1957,Caramachel – „Don Gil de Ciorap verde” de Tirso de Molina, regia Mihai Paxino, 1957, Episcopul deReims – „Sfânta Ioana” de G. B. Shaw, regia Liviu Ciulei, 1958, Biff – „Moartea unui comis-voiajor” deArthur Miller, regia Dinu Negreanu şi Vicontele Nanjac – „Soţul ideal” de Oscar Wilde, regia SoranaCoromă-Stanca, ambele în 1959, Alioșa – „Azilul de noapte” de Maxim Gorki, regia Liviu Ciulei, 1960,Orlando – „Cum vă place” de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei şi Dimitri Vaghin – „Copiii soarelui”de Maxim Gorki, regia Liviu Ciulei şi Lucian Pintilie, ambele în 1961 şi Andrei – „Război şi pace” de L. N.Tolstoi, regia Dinu Negreanu, 1962.
În anul 1960, Rebengiuc se căsătoreşte cu actrița Anca Verești, de care avea să divorţeze cinci ani maitârziu. Motivul îl reprezenta mai tânăra sa colegă, actriţa Mariana Mihuţ, cu care avea să se căsătoreascăîn iunie 1965. Despre întânirea cu cea care i-a devenit parteneră de viaţă şi de scenă, actorulmărturiseşte: ”Ne-am întâlnit în 1964, când filmam „Pădurea spânzuraților”. Ea juca rolul logodnicei mele.Era tânără, încă studentă, în ultimul an la institut, drăguță, frumușică. (…) Am avut o tresărire, un fior, unzvâc. A fost un coup de foudre. Mi-a plăcut când am cunoscut-o, am început s-o curtez chiar în timpulfilmărilor.(…) Întâmplător am aflat ca eram vecini de bloc. Ne-am propus să ne întâlnim mai des și dinchestia asta a ieșit ce-a ieșit”. Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț au un băiat, Tudor, născut în 1975, deprofesie arhitect, căsătorit, care la rândul său este tatăl unui băiețel – Mircea-Maxim.
În perioada 1962 – 1971, a fot actor al Teatrului Mic din capitală, în roluri precum Jerry – „Doi pe unbalansoar” de William Gibson, regia Radu Penciulescu, 1964, Regele Richard al III-lea – „Richard al III-lea” de William Shakespeare, 1966, Arthur – „Tango” de Slawomir Mrozek, regia Radu Penciulescu, 1967,
eTeatru
PORTRET:TheodorPallady,„pictorulconştiinţeistilului” –150 de anide lanaştere
11April 2021
PORTRET:TheodorRogalski,personalitatemuzicală deexcepţie,fost dirijoralOrchestreiRadio – 120de ani de lanaştere
Radio RomâniaRadio România Actualitați Radio Antena Satelor Radio România Cultural Radio România Muzical Radio România Internațional eTeatru.ro Radio 3 Net "Florian Pittiș" Teatrul Național Radiofonic Radio Chișinău
Rețeaua RegionalăRomânia Regional Radio România București FM Radio România Brașov FM Radio România Cluj Radio România Constanța Radio România Vacanța Radio România Oltenia-Craiova Radio România Iași Radio România Reșița Radio România Târgu Mureș Radio România Timișoara
PublicațiiPolitică Românească Editura Casa Radio Radio Arhive
Agenție de presăRADOR
Concerte și EvenimenteOrchestre şi Coruri Sala Radio Târgul de Carte Gaudeamus
Instituții publiceAdministraţia Prezidenţială Guvernul României Parlamentul României Senat Camera Deputaţilor Televiziunea Română Consiliul Naţional alAudiovizualului
şi în rolurile Domnul David – „Baltagul” de Mihail Sadoveanu, regia Radu Penciulescu şi Căpitanul Plume– „Ofiţerul recrutor” de George Farquhar, regia Valeriu Moisescu, ambele în 1968.
În perioada menţionată s-a aflat şi pe scena de la Bulandra, în rolurile Alion – „Noaptea e un sfetnic bun”de Alexandru Mirodan, regia Radu Penciulescu, 1963, Cântăreţul ambulant – „Opera de trei parale” deBertolt Brecht, regia Liviu Ciulei, 1964, „Fii cuminte, Cristofor!” de Aurel Baranga, regia Valeriu Moisescu,1964, Stanley Kowalski – „Un tramvai numit dorinţă” de Tennessee Williams, regia Liviu Ciulei, 1965,Brutus – „Iulius Cezar” de William Shakespeare, regia Andrei Şerban, 1968 şi Mihai – „Viteazul” de PaulAnghel, regia Valeriu Moisescu şi Petre Popescu, 1969.
În 1971, Victor Rebengiuc a revenit ca actor angajat pe scena Teatrului Bulandra, ajungând să fie şidirectorul acestei instituţii, între anii 1996 – 1998.
De atunci a avut colaborări de excepţie cu numeroşi regizori de teatru, de la Liviu Ciulei, Dinu Negreanu,Silviu Purcărete şi Alexandru Dabija – la Yuriy Kordonskiy sau Felix Alexa.
Astfel, Rebengiuc a dat viaţă personajelor Kurt – „Play Strindberg” de Friedrich Durrenmatt, regia LiviuCiulei, 1971, Higgins – „Pygmalion” de G.B.Shaw, regia Moni Ghelerter, 1974, Bubnov – „Azilul de noapte”de Maxim Gorki, regia Liviu Ciulei, 1975, Jamie – „Lungul drum al zilei către casă” de Eugene O’Neill,regia Liviu Ciulei, 1976, Caliban – „Furtuna” de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, 1978, Tipătescu –„O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale, regia Liviu Ciulei, 1979, Jamie – „Lungul drum al zilei către casă”de Eugene O’Neill, regia Liviu Ciulei, 1979, James Tyrone Junior – „Luna dezmoşteniţilor” de EugeneO’Neill, regia Sanda Manu, 1983, Gropar – „Hamlet” de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescuşi Astrov – „Unchiul Vania” de A. P. Cehov, regia Alexa Visarion, ambele în 1985, Vlad Dracul, zis Ţepes,domnul Ţării Româneşti – „A treia ţeapă” de Marin Sorescu, regia Ion Caramitru, 1986, Culea Fundulea(Bottom) – „Visul unei nopţi de vară” de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, 1991. De asemenea,cariera sa la teatrul Bulandra, a cuprins rolurile Orazio – „Teatrul comic” de Carlo Goldoni, regia SilviuPurcărete, 1992, Hermann Goring-Hubby, colaborator al lui Hitler – „Mephisto” de Klaus Mann, regiaAlexandru Darie, 1993, Alfred III – „Vizita bătrânei doamne” de Friedrich Durrenmatt, regia Felix Alexa,1993, Dodge – „Copilul îngropat” de Sam Shepard, regia Cătălina Buzoianu, 1996, Lear, rege al Britaniei– „Regele Lear” de William Shakespeare, regia Dragoş Galgoţiu, 1999, Claudius – „Hamlet” de WilliamShakespeare, regia Liviu Ciulei, 2000, Aleksandr Vladimir Serebreakov – „Unchiul Vania” de A. P. Cehov,regia Yuriy Kordonskiy, 2001, Jevakin – „Căsătoria” de N. V. Gogol, regia Yuriy Kordonskiy, 2003, Tatăl –„Şase personaje în căutarea unui autor” de Luigi Pirandello, regia Liviu Ciulei, 2005, sau Domnul Rice –„Molly Sweeney” de Brian Friel, regia Alexandru Dabija, 2006.
La Teatrul Naţional din Bucureşti, Victor Rebengiuc a jucat în rolurile Aurel din „Pisica în noaptea anuluinou” de Dumitru Radu Popescu, regia Horea Popescu, 1971, Ovidiu Petrescu – „Un fluture pe lampă” dePaul Everac, regia Horea Popescu, 1972, Preobrajenski – „Inimă de câine” de Mihail Bulgakov, regia YuriyKordonskiy, 2005, Domnul Jurdănescu – „Burghezul gentilom” de Moliere, regia Petrică Ionescu, 2006,„Legenda Marelui Inchizitor” după Feodor Dostoievski, regia Radu Penciulescu şi Joe Keller – „Toţi fiiimei” de Arthur Miller, regia Ion Caramitru, ambele în anul 2009, Leonida – „Conul Leonida față cureacțiunea” de I.L. Caragiale, regia Silviu Purcărete, 2012, şi Bérenger întâiul, regele – „Regele moare” deEugène Ionesco, regia Andrei și Andreea Grosu şi Bătrânelul – „Umbre” de Marilia Samper, regia VladCristache, ambele în 2017.
De asemenea, Victor Rebengiuc a colaborat cu Teatrul Arca, la piesa „Top Dogs (Șomeri de lux)” de UrsWidmer, regia Theodora Herghelegiu, 2004, cu Teatrul Naţional din Cluj, pentru rolul Fetisov – „Colonelulşi păsările” de Hristo Boicev, regia Alexandru Dabija, 2003, cu Teatrul Odeon din Bucureşti pentru rolurileSmirnov şi Svetlovidov – „Cântecul lebedei, Ursul” de A. P. Cehov, regia Mihai Măniuţiu, 1992 şi cu TeatrulNaţional din Craiova, pentru rolurile Apollo şi Pelasgos – „Danaidele” de Eschil, regia Silviu Purcărete şiPaul Chiribuţă, 1995.
Cariera sa de actor a fost consolidată şi de rolurile de excepţie pe care le-a interpretat în cele peste 50 deproducţii cinematografice în care a jucat.
Printre rolurile memorabile pe care le-a jucat în film se află cel din „Furtuna”, regia Andrei Blaier şi SinisaIvetici, în anul 1960, personajul Iorgu din „Darclée”, regia Mihai Iacob, 1961, „A fost prietenul meu”, regiaAndrei Blaier, 1961, „Cinci oameni la drum”, regia Gabriel Barta şi Mihai Bucur, 1962, sau „Pisica demare”, regia Gheorghe Turcu, 1963.
Rebengiuc a jucat absolut magistral personajul Apostol Bologa din „Pădurea spânzuraţilor”, în regia LiviuCiulei, adaptare după romanul omonim a lui Liviu Rebreanu), în anul 1964, rol care a adus producţieipremiul pentru „Cel mai bun regizor” la Festivalul de Film de la Cannes, care a stârnit ovații în picioare laFestivalul de Film de la Acapulco din Mexic şi a consemnat consacrarea definitivă a actorului VictorRebengiuc.
Au urmat prezenţe în filme precum „Castelul condamnaţilor”, regia Mihai Iacob, în 1969, „Conspiraţia”,regia Manole Marcus, 1972, „Cantemir”, regia Gheorghe Vitanidis, 1973, şi „Zidul”, regia ConstantinVăeni, 1974.
Radio RomâniaRadio România Actualitați Radio Antena Satelor Radio România Cultural Radio România Muzical Radio România Internațional eTeatru.ro Radio 3 Net "Florian Pittiș" Teatrul Național Radiofonic Radio Chișinău
Rețeaua RegionalăRomânia Regional Radio România București FM Radio România Brașov FM Radio România Cluj Radio România Constanța Radio România Vacanța Radio România Oltenia-Craiova Radio România Iași Radio România Reșița Radio România Târgu Mureș Radio România Timișoara
PublicațiiPolitică Românească Editura Casa Radio Radio Arhive
Agenție de presăRADOR
Concerte și EvenimenteOrchestre şi Coruri Sala Radio Târgul de Carte Gaudeamus
Instituții publiceAdministraţia Prezidenţială Guvernul României Parlamentul României Senat Camera Deputaţilor Televiziunea Română Consiliul Naţional alAudiovizualului
Rebengiuc a avut, de asemenea, rolul pricipal, în anul 1976, în „Tănase Scatiu”, o adaptare a cicluluiliterar „Comăneștenilor” lui Duiliu Zamfirescu, care a fost prima sa colaborare cu regizorul Dan Pița, iar doiani mai târziu, el a apărut în „Cianura și picătura de ploaie”, a lui Manole Marcus, în „Buzduganul cu treipeceți” a lui Constantin Vaeni și „Profetul, aurul și ardelenii”, regia Dan Piţa şi Mircea Veroiu, iar în anul1979 a fost distribuit în „Un om în loden”, în regia lui Nicolae Mărgineanu.
În anul 1981, Victor Rebengiuc a fost admirat în „Orgolii”, regia Manole Marcus, în „Înghiţitorul de săbii”,regia Alexa Visarion şi în rolul Pampon, în filmul „De ce trag clopotele, Mitică?”, regia Lucian Pintilie.
În bogata şi valoroasa sa filmografie, se regăsesc şi rolurile din „Dreptate în lanţuri”, regia Dan Piţa, 1983,şi „Faleze de nisip”, regia Dan Piţa, 1982, genialul rol Ilie Moromete din producţia „Moromeţii”, în regiaStere Gulea, în 1986 – rol pe care critica de specialitate îl consideră ca fiind cel mai de succes dinîntreaga sa carieră cinematografică – şi admirabilul Iorgovan la batrâneţe din „Pădureanca”, regia NicolaeMărgineanu, 1987.
După Revoluţia din anul 1989, Rebengiuc s-a aflat în distribuţia filmelor „Balanța”, regia Lucian Pintilie,1992, „Cel mai iubit dintre pamânteni”, regia Şerban Marinescu, 1993, „Prea târziu”, regia Lucian Pintilie,1996, „Omul zilei”, regia Dan Piţa, 1997, „Cortul”, regia Bogdan-Cristian Drăgan, „Terminus Paradis”, regiaLucian Pintilie şi „Secretul…armei secrete”, regia Alexandru Tatos, toate în 1998 şi personajul Lovasz în„Kinai vedelem”, regia Tompa Gabor, în 1999.
În ultimii ani, Victor Rebengiuc a jucat în filmele „Raport despre starea naţiunii”, regia Ioan Cărmăzan,2002, în rolul Niki Ardelean din „Niki Ardelean, colonel în rezervă”, regia Lucian Pintilie, 2003, în „Uncartuș de Kent și un pachet de cafea”, regia Cristi Puiu şi „Boborul”, regia Radu Vasile Igazsag, în 2004,în rolul ofiţerului român din „Tertium non datur”, regia Lucian Pintilie, 2006 – coproducţie româno-francezăprezentată în premieră mondială la Festivalul de la Berlin (9-19 februarie 2006) – , în rolul Caius Calistratdin „La urgenţă”, regia Andrei Zincă, 2006 şi în cel al lui Nea Petrică din producţia „După ea”, regiaCristina Ionescu, anul 2007.
Victor Rebengiuc a fost prezent şi în producţiile TV „Pe firul apei”, regia Letiţia Popa, 1977, „Oraşul alb”,regia Dan Piţa, 2001, „Tandreţea lăcustelor”, regia Dan Necşulea, 2002, „Adio, Europa!”, regia TudorMărascu, 2003 şi „Hacker”, regia Alexandra Gulea, 2004.
Actorul a colaborat intens şi cu Teatrul Naţional Radiofonic, câteva din piesele în care a fost prezent fiind„Un cadou neobişnuit”, de Paul Everac, alături de Dumitru Furdui şi Mariana Mihuţ, „Norocul”, de I. Valjan,alături de George Constantin, Adrian Pintea, Mariana Mihuţ şi Gheorghe Cozorici, „Inimă de câine”, deMikhail Bulgakov, alături de Virgil Ogășanu, regia artistică Mihai Lungeanu, „Arca lui Noe”, de LucianBlaga, alături de Ştefan Iordache şi Mariana Mihuţ şi „Să îmbrăcăm pe cei goi”, de Luigi Pirandello, jucatăalături de Toma Caragiu.
În decembrie 1989, Rebengiuc a participat la Revoluția Română care a reușit să răstoarne regimulCeaușescu și să pună capăt conducerii Partidului Comunist. El s-a alăturat revoluționarilor, intrând înclădirea Televiziunii Române, de unde a exprimat mesaje anticomuniste în transmisiune directă. Rămânememorabil şi, desigur, şocant, momentul în care Rebengiuc a arătat spectatorilor TVR o rolă de hârtieigienică, îndemnând privitorii și membrii personalului din televiziune care au promovat cultul personalitățiilui Ceaușescu să … „se șteargă la gură”.
La 1 mai 1990, la începutul evenimentelor „Golaniadei”, Victor Rebengiuc a citit un „Protest alintelectualilor români”, exprimând solidaritatea cu studenții adunați în Piața Universității în opoziție cuFrontul Salvării Naționale. Manifestul fusese semnat de 27 de personalități culturale, militanți ai societățiicivile, jurnaliști, eseiști, artiști vizuali, muzicieni, oameni de știință și regizori. Documentul remarcaProclamația de la Timișoara, prin care atât revoluționarii din 1989, cât și „Golanii” cereau o aplicare alustrației în politica românească și au subliniat continuitatea dintre cele două forme de protest stradal.
În aceeaşi perioadă, Rebengiuc a cochetat şi cu politica, fiind simpatizant – dar neafiliat – al liberalilor, şichiar candidat fără succes la alegerile pentru Senat din anul 1990. De asemenea, actorul nu a făcutniciodată un secret pentru opţiunea sa pentru monarhie.
Victor Rebengiuc a fost recompensat, pentru excepţionala sa carieră artistică, cu nenumărate premii şidistincţii.
Astfel, în anul 1967, a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a ”pentru merite deosebite îndomeniul artei dramatice”.
Este deţinătorul mai multor premii UNITER şi al altor distincţii importante, printre care Premiul AsociaţieiCineaştilor din România pentru filmul „Tănase Scatiu” – 1976, aceeaşi distincţie fiindu-i oferită şi în 1987,pentru filmele „Moromeţii” şi „Pădureanca”. A obţinut premii la Festivalul Internaţional de Film de la SanRemo (Italia, 1988), la Festivalul Internaţional Santarem (Portugalia, 1988) pentru filmul „Moromeţii” şiPremiul Uniunii Cineaştilor din România pentru filmul „Balanţa”, în 1992.
Radio RomâniaRadio România Actualitați Radio Antena Satelor Radio România Cultural Radio România Muzical Radio România Internațional eTeatru.ro Radio 3 Net "Florian Pittiș" Teatrul Național Radiofonic Radio Chișinău
Rețeaua RegionalăRomânia Regional Radio România București FM Radio România Brașov FM Radio România Cluj Radio România Constanța Radio România Vacanța Radio România Oltenia-Craiova Radio România Iași Radio România Reșița Radio România Târgu Mureș Radio România Timișoara
PublicațiiPolitică Românească Editura Casa Radio Radio Arhive
Agenție de presăRADOR
Concerte și EvenimenteOrchestre şi Coruri Sala Radio Târgul de Carte Gaudeamus
Instituții publiceAdministraţia Prezidenţială Guvernul României Parlamentul României Senat Camera Deputaţilor Televiziunea Română Consiliul Naţional alAudiovizualului
În anul 2001, a primit Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină, la Festivalul de DramaturgieContemporană de la Braşov pentru rolul colonelului Festisov din spectacolul „Colonelul Pasăre”, iar în2002 a fost distins cu Premiul „Aristizza Romanescu” pentru artele spectacolului, al Academiei Române,pe anul 2000, pentru întreaga creaţie teatrală şi cinematografică.
În anul 2003 a primit Premiul UNITER pentru întreaga activitate, în 2004 a primit Premiul de Excelenţăpentru întreaga activitate la Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj-Napoca iar înanul 2006 i s-a decernat Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal pentru rolulPreobrajenski din spectacolul „Inimă de câine“, în regia lui Yuri Kordonsky.
În anul 2008, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) din Bucureşti, i-aacordat lui Rebengiuc titlul de Doctor Honoris Causa. De altfel, apreciatul actor a fost şi rector al acesteiinstituţii, între anii 1990 – 1995.
În februarie 2011, Victor Rebengiuc a fost al doilea actor român, după Florin Piersic, care a primit o steape Walk of Fame din Capitală – Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului. La ceremonie, actorul a declaratcă steaua care i-a fost dedicată nu îi aparţine doar lui, ci şi oamenilor care l-au format ca artist şi i-auinfluenţat cariera.
Tot în anul 2011, a primit Premiul Gopo Cel mai bun actor în rol principal pentru „Medalia de onoare”, în2014 a primit Premiul de Excelență acordat de UNITER, Premiul Gopo „Cel mai bun actor în rol principal”pentru „Câinele Japonez” şi Trofeul de excelență la Festivalul Internațional de Film Comedy Cluj, în 2015a fost distins cu Premiul Academic acordat de UCIN şi în 2017 a fost premiat pentru ”Talent șiverticalitate”, la Gala News.ro.
La 28 februarie 2013, în anul în care împlinea 80 de ani, actorului i-a fost conferită decoraţia regală „NihilSine Deo”, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Castelul Peleş din Sinaia.
În anul 2017, Preşedintele României i-a acordat Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler.
La 23 octombrie 2017, la Teatrul Metropolis din Bucureşti, a avut loc audiţia, cu public, a spectacolului deteatru radiofonic „Inimă de câine”, de Mihail Bulgakov. Traducerea: Gabriela Abăluţă. Dramatizarearadiofonică: Constantin Abăluţă. Regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Victor Rebengiuc, VirgilOgăşanu, Dan Condurache, Tatiana Constantin, Ica Matache, Candid Stoica, Eugen Motriuc, MirceaConstantinescu, Cerasela Stan, Nicolae Urs, Silviu Stănculescu, Jeanine Stavarache, Valentin Teodosiu,Olimpia Niculescu. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: VasileManta. Redactor: Marina Spalas. Înregistrare din anul 1994
Spectacolul propus spre audiţie, era una dintre cele 42 de producţii radiofonice care au făcut parte dinsecţiunea On Air a Festivalului Naţional de Teatru, eveniment care, în 2017, omagia personalitateaartistică de necontestat a culturii române, cea a actorului Victor Rebengiuc.
Motivaţia acestui demers a stat în talentul său copleşitor, uriaşa disponibilitate a mijloacelor artistice,capacitatea de a conferi culoare şi autenticitate celor mai diverse stări, situaţii, întâmplări, care au făcut caVictor Rebengiuc să fie distribuit, în spectacolele radiofonice, încă de la începuturile sale actoriceşti,întruchipând, doar prin inflexiunile glasului, împletite cu tăceri pline de semnificaţii ori cu emoţii nerostite,zeci şi sute de personaje, făcându-le să trăiască în mintea şi-n sufletul ascultătorilor… Eroi de prim-plan,din diferite zone ale dramaturgiei româneşti şi universale, tipologii de facturi deosebite au căpătat realitatesonoră, prin măiestria fără egal a lui Victor Rebengiuc, prin atenţia la valoarea cuvântului rostit, prin joculsău profund, implicat, nuanţat…
„De aceea, cinstim azi şi mereu opera lui Victor Rebengiuc și îi aducem, prin programele teatrale pe carele-am gândit, spre a fi difuzate la Radio România în această perioadă, un semn de adâncă preţuire, demare respect şi de nesfârşită iubire”, spunea Atila Vizauer, redactor-şef al Redacţiei Teatru aRadiodifuziunii.
Artistul este pasionat şi de bucătărie, gătește în mod curent şi afirmă că este ”bucătarul de serviciu”: ”Astae obligația pe care mi-am asumat-o singur. Și Mariana gătește foarte bine, dar eu sunt bucătarul deserviciu. (…) N-am rafinamente, n-am inovații. Eu gătesc mâncare. E bucuria mea, plăcerea mea, acolomă simt eu bine. Fiul meu spune că bucătăria e laboratorul meu”.
În stagiunea curentă, Victor Rebengiuc poate fi admirat la Teatrul Naţional Bucureşti, în rolurile Joe Keller– „Toţi fiii mei” de Arthur Miller, regia Ion Caramitru, în rolul Bérenger întâiul, regele – „Regele moare” deEugène Ionesco, regia Andrei și Andreea Grosu şi în personajul Bătrânelul – „Umbre” de Marilia Samper,regia Vlad Cristache şi la Bulandra, în rolurile marinarul Jevakin (alături de Mariana Mihuţ) din „Căsătoria”,de Gogol, regia Yuri Kordonsky (premiera – septembrie 2003) şi în rolul Werle din „Raţa sălbatică”, deHenrik Ibsen, regia Peter Kerek (premiera – 3 octombrie 2015).
Încheiem cu cuvintele prin care filosoful și criticul Andrei Pleșu l-a caracterizat pe excepţionalul actor:„Victor Rebengiuc poate juca strălucit orice rol, pentru că nu joacă niciodată rolul „artistului”. Singurul„semnal” al angajării sale specifice e, poate, cristalinitatea inconfundabilă a rostirii, dicția tranșantă, atenția
Radio RomâniaRadio România Actualitați Radio Antena Satelor Radio România Cultural Radio România Muzical Radio România Internațional eTeatru.ro Radio 3 Net "Florian Pittiș" Teatrul Național Radiofonic Radio Chișinău
Rețeaua RegionalăRomânia Regional Radio România București FM Radio România Brașov FM Radio România Cluj Radio România Constanța Radio România Vacanța Radio România Oltenia-Craiova Radio România Iași Radio România Reșița Radio România Târgu Mureș Radio România Timișoara
PublicațiiPolitică Românească Editura Casa Radio Radio Arhive
Agenție de presăRADOR
Concerte și EvenimenteOrchestre şi Coruri Sala Radio Târgul de Carte Gaudeamus
Instituții publiceAdministraţia Prezidenţială Guvernul României Parlamentul României Senat Camera Deputaţilor Televiziunea Română Consiliul Naţional alAudiovizualului
înnăscută față de limpezimea emisiei vocale și a mesajului. Și nu e vorba de afectarea obișnuită a scenei,de grija pedantă, artificială, pentru efectul sonor, pentru impostația virilă a vocii. E vorba de respectulpentru text, pentru interlocutor și pentru limbă. Talentul lui Victor Rebengiuc decurge, înainte de toate,dintr-un anumit cult pentru adevăr […] și dintr-o rarisimă înzestrare pentru firesc.”
RADOR – Răzvan Moceanu
Articole pe aceeași temă
8 April 2021
ÎN CULISE @ODEON„Cui i-e frică de VirginiaWoolf?”
Mai mult
8 April 2021
Filmele din competițiaOne World Romania #14sunt ca o oglindă asocietăților despre carevorbesc
Mai mult
7 April 2021
Teatrul Tineretuluicontinuă proiectul#SAFESPOTT și dăstartul concursului deproiecte regizorale 2021
